+ All Categories
Transcript
Page 1: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Aria curricularăLIMBĂ ȘI COMUNICARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasele V-IX

GHID de implementare a curriculumului

Chişinău, 2019

Page 2: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

2

COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC , coordona-

tor al managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lu-

cru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară

Limbă şi comunicare

GRUPUL DE LUCRU:• Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM• Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din Tiraspol• Mariana MARIN, dr. conf. univ.• Svetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău• Livia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău• Tamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David” din s. Bardar, r. Ialoveni• Tatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,

Chișinău

Page 3: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

3

Introducere

Ghidul pentru implementarea Curriculumului dezvoltat la disciplina Limba şi litera-tura română în gimnaziu se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale și facto-rilor de decizie, constituind un reper important pentru instituțiile abilitate în formarea inițială și continuă a specialiștilor.

Ghidul facilitează realizarea prevederilor din Curriculumul dezvoltat, punerea în practică a aspectelor teoretice și metodologice. Ghidul este un instrument de dezvolta-re a abilităților și a competențelor profesionale ale cadrelor didactice în calitate de ghizi și îndrumători ai elevilor în demersul de formare/dezvoltare a competențelor.

În ghid sunt propuse sugestii de proiectare a activităților, având la bază abordarea integrată. Materialele propuse în ghid au un caracter de sugestii și îndeamnă cadrele didactice să organizeze activitățile creativ, luând în considerație multiplele inteligențe ale copilului, nevoile și interesele elevilor, condițiile și posibilitățile reale în care se desfășoară procesul educațional de educație lingvistică și literar-artistică la disciplina Limba şi literatura română.

Prezentul document corespunde cu provocările și schimbările din era digitală: glo-balizarea, digitalizarea, tehnologizarea, criza valorilor, dar și cu cele din societatea mo-dernă: criza social-politică, economică, demografică, inclusiv din sistemul educațional național: teoretizarea curricula pe discipline și legătura interdisciplinară insuficientă la nivel curricular.

Nu în ultimul rând, acesta ia în calcul experiența cadrelor didactice în procesul de predare-învățare-evaluare, interesele și nevoile elevului modern și analizarea calității rezultatelor obținute la final de proces.

Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română în gimnaziu este legat atât de curriculumul ca proces (cercetare-proiectare-predare-învățare), cât și de curriculumul ca produs (cadru de referință, programe, ghiduri, caiete, teste etc.).

Elaborarea prezentului Ghid a ținut cont de: orientarea spre învățarea activă, spre a învăța să înveți, spre formarea de competențe, spre dezvoltarea creativității elevilor ca generatori de valori; asigurarea unui echilibru optim între abordările teoretice și aplica-tive; posibilitățile reale de aplicare la clasă.

Ghidul se adresează cadrelor didactice ce predau disciplina Limba şi literatura româ-nă la clasele gimnaziale, managerilor în educație și autorilor de manuale.

Condițiile care vor asigura o implementare reușită a Curriculumului actual Limba şi literatura română în gimnaziu includ următoarele:

Page 4: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

4

• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului pentru învățământul gimnazial;

• crearea unui climat psihologic și relațional favorabil limbii şi literaturii române în gimnaziu la toate nivelurile;

• crearea mediului de învățare adecvat limbii şi literaturii române în gimnaziu; • crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi; • integrarea conștientă a schimbărilor și noutăților în cadrul curricular; • parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare a

abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2021; • parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.

Page 5: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

5

1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina

Limba şi literatura română1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura românăDocumentul este orientat spre idealul educațional al modernității, fiind întemeiat

pe principiile pedagogice de bază ale învățământului postmodern și ale didacticii active, ce vizează demersul complex predare-învățare-evaluare din perspectiva formării unui sistem pertinent de competențe menite să asigure interesele și nevoile educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității umane, culturale și al inserției lor active și firești în viața profesională și socială.

Funcțiile curriculumului vizează, așadar, activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul permanent al elevului pentru performa-rea sa ca vorbitor şi cititor elevat, cult, pentru stimularea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.

Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și fundamentală pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba și literatura română integrează, în baza celor două științe umaniste fundamentale: lingvistica și știința literaturii, două do-menii educaționale:

• educația lingvistică; • educația literar-artistică.

Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disciplină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.

Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).

Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a pre-miselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.

Page 6: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

6

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de litera-tură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.

Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/litera-re/lectorale (cunoștințe, capacități, atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.

Realizarea sistemelor de competențe definite de curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.

Principiile educaţiei lingvistice şi literare reprezintă baza conceptuală și acțională a EL/ELA.

Principiile preconizează:a) centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,

pe formarea competențelor comunicative;b) întemeierea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpreta-

rea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;c) educația prin valori și pentru valori;d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;j) diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:

• textul abordat/elaborat;• situația de comunicare;• competența urmărită;• vârsta elevilor.

La formarea/dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă se vor avea în vedere următoarele contexte specifice:

• Contextele comunicării orale:a) organizarea logico-semantică a mesajului;b) organizarea formală a mesajului;c) textul monologat și dialogat.• Contextele comunicării scrise:a) scrierea funcțională: tipuri de lucrări cu scop practic, informativ;b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din experienţa personală a elevilor;

Page 7: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

7

c) scrierea despre textul literar: texte interpretative (analize şi comentarii literare, eseuri) elaborate de elevi;

d) creația artistică: încercări literare ale elevilor.

Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literareComponenta comunicativă a conținuturilor EL/ELA se constituie din materii pentru

învățarea comunicării curente (uzuale) și specifice (științifice, artistice, sociale):a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-

cal, gramatical (practica rațională a limbii);b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-

nicării curente și specifice (practica funcțională a limbii);c) materii didactice, reprezentând procese de învățare a actelor comunicative

(practica didactic-funcțională a limbii sau lingvodidactica).Componenta literară a conținuturilor EL/ELA se constituie din:a) texte literar-artistice și folclorice;b) texte literare interpretative consacrate: studii și eseuri de analiză și comentarii

(hermeneutică literară);c) texte științifice: de teorie și istorie literară, estetică etc.;d) texte/materii didactice despre învățarea/realizarea activităților de lectură. Tex-

tele literare și nonliterare, selectate de autorii de manuale și de către profesori, vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului XXI, realizându-se astfel premise pentru integralizarea demersurilor Curriculumului de Dezvoltarea personală și ale Curriculumului la Limba şi litera-tura română.

Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele a V-a – a IX-a oferă deschideri în special spre realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale și sociale, educației glo-bale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologie, educației pentru pace și toleranță, educației pentru toți și pentru fiecare, educației pentru comunicare și mass-media, educației pentru viața de familie.

Structura axiologică a conținuturilor ELA vizează valori fundamentale: Adevărul, Bi-nele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea; valori specifice creației artistice (estetice, mo-rale, religioase, teoretice); valori contextuale (valorile imanente și valorile in actu) ale operelor literare.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de: ideile, conceptele, teoriile, paradigmele aferente domeniului educației

Page 8: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

8

lingvistice și literar-artistice (EL/ELA): conceptul de diversificare a cunoaşterii în tipuri de cunoaştere (cel aferent ELA fiind cunoaşterea artistic-estetică, iar EL – cunoaşterea em-pirică şi cunoaşterea științifică), principiul sincretismului artelor, conceptul de educație lingvistică (E. Coșeriu), conceptul de didactică a artei (Vl. Pâslaru), teoria lecturii (M. Corti, U. Eco, P. Cornea), teoria educaţiei artistic-estetice (B. T. Lihaciov, N. A. Kuşaev, E. V. Kviatkovski, L. P. Peciko), teoria educaţiei literar-artistice (Vl. Pâslaru), principiul priorităţii receptorului (M. Heidegger, J. Mukarovsky), principiul gradualităţii creaţiei-receptării artistice (C. Radu), principiul adecvării structurii activităţii de lectură a elevilor la structura operei literare (N. A. Kuşaev) etc.

Conținuturile EL/ELA vor fi structurate pe principii comune (accesibilitate, valoare stabilă, anticiparea dezvoltării, coerenţă, echilibru structural etc.) și specifice educației lingvistice și educației literare, după cum urmează:

•Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei lingvistice:a) adecvării la teleologia și tehnologia EL;b) plinătății sistemelor elementelor de construcție a comunicării (a sistemelor limbii

naționale);c) plinătății actelor comunicării curente și specifice: valorificarea suficientă a limba-

jelor comun, poetic, științific;d) valorificării mediilor sociolingvistice ale elevilor: general (al comunității), specific

(rural/urban, amorf/cultivat, național/mixt, monocultural/policultural) și particu-lar (familial, școlar, cultural-artistic);

e) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor cognitive și de comunicare a elevilor;

f) adecvării la specificul zonelor de comunicare intensivă a elevilor: utilitară, cogni-tivă, didactic-educațională, interumană, culturală, spirituală;

g) corespondenței cu tipurile de comunicare a elevilor;h) asigurării zonei proxime de dezvoltare a competențelor de comunicare;i) instrumentării riguroase a activității de comunicare a elevilor;j) coerenței cu conținuturile educației lingvistice, în cadrul studiului limbilor mo-

derne;k) contextualizării interculturale a conținuturilor educației lingvistice.•Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei literare:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scrii-

torului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale Humanitasu-

lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;

Page 9: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

9

d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare selectivă);

e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dez-voltare literară;

f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-

sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;

i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;

j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-

tare poetică a elevilor;l) concentrismului și istorismului;m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației mu-

zicale, artistico-plastice etc.);n) coerenței și continuității, în raport cu structura sistemului național de învățământ.•Selectarea/combinarea tehnologiilor educaţionale pentru fiecare formă/acţiune

educativă se va face în baza principiilor:a) corelării experiențiale – cu valorile comunicative/literare/lectorale, achiziționate

anterior de către elevi;b) adecvării la standardele de conținut și la standardele de competență;c) corelării cu specificul materiilor de predare-învățare (științifice, artistice, tehno-

logice);d) angajării competențelor, conținuturilor și tipului evaluării;e) particularizării în funcție de psihologia vârstei și individualitatea elevilor;f) adecvării la mediile sociolingvistic și cultural-estetic ale unității de învățământ și

ale elevilor;g) corelării cu tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, literar-artistică) și cu tipurile

de limbaj (comun, poetic, științific);h) gradualității demersurilor didactic-educațional și comunicativ-literar/lectoral;i) caracterului personalist-interactiv al demersului tehnologic.Instrumentarul didactic-metodologic de realizare a EL/ELA se constituie din urmă-

toarele piese curriculare de bază: prezentul Curriculum, ghidul de implementare a aces-tuia, manualul și ghidul metodologic. Profesorul este în drept să facă opțiune pentru manual și pentru demersul tehnologic.

Page 10: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

10

Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:

• pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare; • lectura fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de texte literare/

didactice/interpretative; • formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; • achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de

lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;

• producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; • evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare; • autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia

literară, utilizând mijloacele limbajului poetic.

1.2. Demersuri inovatoare ale Curriculumului la disciplina Limba și literatura românăEvidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-

tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.

• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.

• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.

• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică.

• Revizuirea sistemelor de unități de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.

• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențe-lor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.

• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.

Page 11: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

11

• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.

• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.

• Corelarea Curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1.

• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.

• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate

derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.

1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963

Page 12: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

12

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 1

. Pe

rcep

erea

id

entit

ății

lingv

is-tic

e și

cultu

rale

pr

oprii

în c

onte

xt

națio

nal,

man

ifes-

tând

cur

iozit

ate

și to

lera

nță.

S-a

intr

odus

o n

ouă

com

pete

nță

iden

titar

ă și

cultu

rală

. Co

mpe

tenț

a ur

măr

ește

apr

ecie

rea

de c

ătre

ele

vi a

val

orilo

r naț

iona

le d

in p

ersp

ectiv

a lim

bii,

a pa

trim

oniu

lui ș

i a

apar

tene

nței

etn

ocul

tura

le, s

ă fo

rmul

eze

argu

men

te d

espr

e lim

ba ro

mân

ă ca

lim

bă m

ater

nă și

ca

limbă

de

stat

. Un

ele-

men

t de

nout

ate

este

abo

rdar

ea in

terd

iscip

linar

ă a

conc

epte

lor d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

istic

ă, c

ultu

rală

și a

part

enen

ță

lingv

istic

ă sa

u et

nocu

ltura

lă.

Elev

ii vo

r rel

ata

desp

re si

ne c

a re

prez

enta

nt a

l com

unită

ții v

orbi

toril

or d

e lim

ba ro

mân

ă și

al c

ultu

rii n

ațio

nale

și c

a vo

r-bi

tor d

e lim

bă ro

mân

a și

limbi

stră

ine.

În c

onte

xte

școl

are

vor a

soci

a ex

perie

nțe

de v

iață

și d

e le

ctur

ă cu

ele

men

te sp

e-ci

fice

ale

cultu

rii lo

cale

și n

ațio

nale

. Dem

ersu

rile

com

pete

nței

vize

ază

încu

raja

rea

elev

ilor d

e a

prez

enta

opi

nii d

espr

e ap

arte

nenț

a la

isto

ria, c

ultu

ra, l

imba

și li

tera

tura

rom

ână,

des

pre

situa

ția a

ctua

lă a

lim

bii r

omân

e.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 2

. Pa

rtici

pare

a la

in

tera

cțiu

ni v

er-

bale

în d

iver

se

situa

ții d

e co

-m

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

zi-

une

și co

eren

ță

disc

ursiv

ă.

Com

pete

nța,

în si

ne, e

ste

elem

ent d

e no

utat

e, în

truc

ât re

prez

intă

un

cadr

u de

refe

rință

pen

tru

dezv

olta

rea

unei

did

ac-

tici a

ora

lulu

i ca

prem

isă

a de

zvol

tării

com

pete

nțel

or c

omun

icati

ve, c

are

subo

rdon

ează

con

cept

ele

lingv

istic

e pe

rfor

mă-

rii u

nor a

cte

de li

mba

j, un

or si

tuaț

ii co

mun

icati

ve d

e co

mpl

exita

te d

iferit

ă, g

rada

tă în

rapo

rt c

u vâ

rsta

ele

vilo

r. U

n ar

gum

ent a

l rel

evăr

ii Co

mpe

tenț

ei d

e co

mun

icar

e or

ală

este

și fa

ptul

Com

unic

area

repr

ezin

tă u

n pr

oces

de

viaț

ă es

enția

l prin

car

e oa

men

ii ge

nere

ază

siste

me,

obț

in, t

rans

form

ă și

folo

sesc

info

rmaț

ia p

entr

u a-

și sa

tisfa

ce n

evoi

le

vieț

ii. P

rin u

rmar

e, p

rin c

ompe

tenț

ă de

com

unic

are

oral

ă nu

se în

țele

ge v

olum

ul d

e cu

noști

nțe

desp

re li

mba

j deț

inut

e de

un

vorb

itor,

ci v

aloa

rea

lor f

uncț

iona

lă, g

ener

atoa

rea

unei

acti

vită

ți de

inte

rrel

ațio

nare

, acc

entu

ându

-se

dim

ensiu

-ne

a in

tegr

atoa

re a

pro

cesu

lui.

Acce

nte

inov

ative

con

sider

ăm și

val

orifi

care

a co

mpo

nent

elor

com

pete

nței

de

com

unic

are

oral

ă pr

ecum

: edu

care

a/de

z-vo

ltare

a at

enție

i și a

cap

acită

ții d

e co

ncen

trar

e în

pro

cesu

l asc

ultă

rii, c

onști

entiz

area

fapt

ului

aces

tea

sunt

pur

tăto

a-re

de

inte

nțio

nalit

ate

com

unic

ativă

, pre

cum

și p

rodu

cere

a m

esaj

elor

ora

le (v

orbi

rea,

dic

ția e

tc.).

La n

ivel

ul c

onțin

utur

ilor,

CLLR

act

ual a

duce

pre

ciză

ri uti

le p

entr

u re

aliza

rea

activ

itățil

or d

e în

văța

re (c

onțin

utur

ile în

car

e su

nt d

etal

iate

dic

ția, s

trat

egiil

e de

com

preh

ensiu

ne și

de

conc

eper

e a

text

ului

ora

l sau

stra

tegi

ile d

e as

culta

re a

ctivă

).In

trod

ucer

ea u

nită

ților

de

conț

inut

ce

vize

ază

expr

esiv

itate

a vo

rbiri

i și d

icția

, (di

recti

ve in

ovati

ve) a

fost

încu

raja

tă d

e ul

timel

e st

atisti

ci n

ațio

nale

: htt

p://

stati

stica

.gov

.md/

publ

ic/fi

les/

publ

icati

i_el

ectr

onic

e/Co

piii_

Mol

dove

i/Cop

ii_M

oldo

-ve

i_20

16.p

df, p

otriv

it că

reia

, num

ărul

cop

iilor

cu

tulb

urăr

i de

vorb

ire a

cre

scut

ala

rman

t în

ultim

ii an

i, în

201

6 –

2,7

mii

cu tu

lbur

ări d

e vo

rbire

(1,2

% c

opii/

elev

i). P

rin u

rmar

e, c

omun

ității

de

vorb

itori

ai li

mbi

i rom

âne

în R

. Mol

dova

, im

plic

it și

elev

ilor,

îi su

nt sp

ecifi

ce p

robl

emel

e gr

ave

de p

ronu

nție

a c

uvin

telo

r, în

truc

ât to

t mai

mul

ți co

pii c

omun

ică

mai

mul

t vi

rtua

l, ia

r atu

nci c

ând

sunt

nev

oiți

să se

exp

rime

oral

sau

în sc

ris, „

măn

âncă

” lit

ere,

pre

scur

teaz

ă cu

vint

e sa

u pu

r și s

im-

plu

nu su

nt în

star

e să

rost

easc

ă un

ele

prop

oziți

i cor

ect,

expr

esiv

și c

ursiv

. Atu

nci c

ând

părin

ții și

școa

la n

u se

apl

eacă

as

upra

pro

blem

elor

de

com

unic

are

ale

elev

ilor,

ei se

dez

voltă

slab

em

oțio

nal,

au re

zulta

te p

roas

te la

învă

țătu

ră și

aju

ng

trep

tat î

n sit

uația

de

a re

fuza

să m

ai c

omun

ice

verb

al.

Dicț

ia e

un

avan

taj p

entr

u or

icin

e do

reșt

e să

se in

tegr

eze

cu su

cces

în v

iața

soci

ală.

Page 13: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

13

Din

punc

tul d

e ve

dere

al f

orm

atul

ui, C

LLR

2019

recu

rge

la tr

ei ti

puri

de te

xte:

con

tinue

, disc

ontin

ue și

mul

timod

ale.

Ac

este

a po

t apă

rea

atât

în fo

rmă

tipăr

ită, c

ât și

în m

ediu

l dig

ital.

Defin

irea

prim

elor

dou

ă tip

uri d

e te

xte

este

pre

luat

ă du

pă C

adru

l de

refe

rință

al P

rogr

amul

ui in

tern

ațio

nal p

entr

u ev

a-lu

area

ele

vilo

r (PI

SA),

elab

orat

de

OEC

D. T

exte

le c

ontin

ue su

nt fo

rmat

e di

n pr

opoz

iții s

au fr

aze

orga

niza

te în

par

agra

fe.

Aces

tea

pot fi

org

aniza

te în

secț

iuni

, cap

itole

sau

cărț

i (ro

man

e, p

oves

tiri,

eseu

ri, re

cenz

ii și

scris

ori).

Tex

tele

disc

onti-

nue

sunt

cel

mai

ade

sea

orga

niza

te d

intr

-un

set d

e el

emen

te c

e po

t ave

a at

ât fo

rmat

con

tinuu

, cât

și fo

rmat

disc

ontin

uu

(list

e, ta

bele

, gra

fice,

dia

gram

e, re

clam

e, o

rare

, for

mul

are

etc.

). O

nou

tate

și o

pro

voca

re în

ace

lași

timp

pent

ru m

ulți

prof

esor

i est

e in

trod

ucer

ea te

xtel

or m

ultim

odal

e. T

extu

l mul

ti-m

odal

pre

supu

ne in

tegr

area

div

erse

lor f

orm

e te

xtua

le în

așa

fel î

ncât

să g

ener

eze

sem

nific

ații.

Într

-un

text

mul

timod

al

se c

ombi

nă d

ouă

sau

mai

mul

te si

stem

e se

mio

tice:

ling

visti

c, v

izual

, aud

io, g

estu

al, s

pația

l, m

ultim

odal

itate

a im

plic

ând

inte

rfer

ența

din

tre

cuvâ

nt, i

mag

ine,

sune

t, ge

stică

și m

ișca

re. D

in c

ateg

oria

text

elor

mul

timod

ale

fac

part

e de

signu

l vi

zual

, rev

iste

le, c

ărțil

e în

form

at e

lect

roni

c, p

agin

ile w

eb, p

rodu

sul v

ideo

(film

, vid

eocl

ip, c

lip d

e pr

omov

are,

tuto

rial

etc.

), da

nsul

ș.a.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 3

. Le

ctur

a și

rece

p-ta

rea

text

elor

lit

erar

e și

nonl

ite-

rare

prin

div

erse

st

rate

gii,

dem

on-

strâ

nd sp

irit d

e ob

serv

ație

și a

ti-tu

dine

cre

ativă

.

Dom

eniu

l lec

turii

adu

ce m

ai m

ulte

nou

tăți,

men

ite să

moti

veze

ele

vii p

entr

u le

ctur

ă și

să le

form

eze

com

pete

nțe

de

lect

ură

pe te

rmen

lung

. Par

adig

ma

dezv

oltă

rii p

erso

nale

pre

supu

ne, d

in p

ersp

ectiv

a ac

east

a, re

cept

area

acti

vă a

text

u-lu

i, pe

baz

a un

ui d

ialo

g au

tenti

c în

tre

text

și c

itito

r, a

unei

tran

zacț

ii a

citit

orul

ui c

u te

xtul

, pen

tru

a aj

unge

la c

onst

ruire

a se

mni

ficaț

iilor

.Ab

orda

rea

tem

atică

pre

supu

ne p

uner

ea în

prim

-pla

nul r

ecep

tării

unu

i tex

t înț

eleg

erea

ace

stui

a și

cons

trui

rea

unor

se

mni

ficaț

ii pr

ivito

are

la te

ma

cent

rală

sau

la su

btem

ele

text

ului

. Ace

eași

tem

ă po

ate

fi ilu

stra

tă p

rin te

xte

liter

are

și no

nlite

rare

și p

oate

fi su

sțin

ută

prin

alte

lim

baje

: vizu

al, s

onor

etc

. Pro

voca

rea

pent

ru a

utor

ii de

man

uale

și p

entr

u pr

o-fe

sori

este

să g

ăsea

scă

tem

e de

inte

res p

entr

u el

evi ș

i, po

ate

și m

ai d

ifici

l, te

xte

adec

vate

pro

filul

ui d

e ci

titor

al e

levi

lor

dint

r-o

anum

ită c

lasă

.Sp

re d

eose

bire

de

CLLR

201

0, C

LLR

2019

nu

indi

că g

enur

i și s

peci

i, ac

east

a în

sem

nând

prof

esor

ii nu

vor

mai

pre

da

trăs

ătur

ile u

nor s

peci

i și e

levi

lor n

u li

se v

or m

ai c

ere

argu

men

tări

de ti

pul:

„Dem

onst

reaz

ă că

text

ul x

est

e o

schi

ță/u

n ba

sm/o

nuv

elă”

etc

.In

dica

țiile

priv

ind

text

ele

priv

esc

două

tipu

ri de

cla

sifică

ri: u

na c

are

are

în v

eder

e tip

urile

text

uale

și a

lta c

are

se b

azea

pe fo

rmat

ul te

xtel

or.

Page 14: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

14

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 4

. Pr

oduc

erea

tex-

telo

r scr

ise d

e di

ferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

ia-

te, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

și

resp

onsa

bilit

ate

pent

ru p

ropr

ia

expr

imar

e.

Com

enta

rea

unui

text

liric

s-a

excl

us d

in c

lasa

a V

III-a

.În

dom

eniu

l red

actă

rii, C

LLR

2019

pun

e ac

cent

pe

etap

ele

scrie

rii și

, im

plic

it, p

e re

aliza

rea,

în c

lasă

, a u

nor a

ctivi

tăți

de

scrie

re c

ores

punz

ătoa

re d

iferit

elor

eta

pe. A

vant

ajul

de

a le

urm

ări c

onst

ă în

fapt

ul c

ă pr

ofes

orul

poa

te o

bser

va c

e et

ape

cree

ază

dific

ultă

ți un

ui a

num

it el

ev și

-l po

ate

sprij

ini i

med

iat p

entr

u a-

și îm

bună

tăți

com

pete

nțel

e de

reda

ctar

e.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 5

. U

tiliza

rea

limbi

i ca

sist

em și

a n

or-

mel

or li

ngvi

stice

(le

xica

le, f

oneti

-ce

, gra

mati

cale

, se

man

tice)

în

real

izare

a ac

telo

r co

mun

icati

ve,

dem

onst

rând

co

recti

tudi

ne și

au

toco

ntro

l.

S-a

depl

asat

stud

iere

a te

mei

„Si

ntax

a fr

azei

. Sub

ordo

nare

a” d

in c

lasa

a V

III-a

în c

lasa

a IX

-a.

S-a

extin

s stu

dier

ea sti

luril

or fu

ncțio

nale

ale

lim

bii d

in c

lasa

a IX

-a și

în c

lasa

a X

-a.

S-a

incl

us, l

a fie

care

cla

să, s

tudi

erea

uno

r mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i rom

âne

conf

orm

DO

OM

-2, 2

010.

Apar

nou

tăți

și în

caz

ul v

erbu

lui.

Dist

ribuț

ia m

odur

ilor p

erso

nale

și im

pers

onal

e pe

cla

se s-

a fă

cut,

insis

tând

u-se

anu

me

pe a

cele

mod

uri i

mpe

rson

ale

care

aju

tă la

form

area

asp

ecte

lor t

empo

rale

de

trec

ut și

viit

or a

le in

dica

tivul

ui.

O a

ltă n

outa

te e

ste

cons

ider

area

arti

colu

lui s

ubst

antiv

al d

rept

det

erm

inar

e m

inim

ă a

num

elui

.Ap

are

idee

a va

riație

i stil

istic

e, fă

când

u-se

refe

rire

la li

mba

stan

dard

, nor

și ab

ater

e și

la e

lem

ente

de

etim

olog

ie.

Aces

te n

oțiu

ni su

nt d

estu

l de

dific

il de

lăm

urit

la v

ârst

ele

mic

i, da

r ele

men

tele

de

core

ctitu

dine

pot

fi p

reda

te c

u efi

cien

ță.

Apel

ul la

dic

ționa

re și

idee

a ur

măr

irii „

isto

riei“

unu

i cuv

ânt p

ot fi

atr

ăgăt

oare

, dep

rinzâ

ndu-

i pe

elev

i cu

mun

ca

știin

țifică

.N

outa

te a

bsol

ută

a CL

LR 2

019

este

par

taja

rea

conț

inut

urilo

r cu

refe

rire

la a

bate

re d

e la

nor

mă:

cac

ofon

ia, p

leon

asm

ul,

barb

arism

ele,

cal

chie

rea,

taut

olog

ia, a

naco

lutu

l.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 6

. In

tegr

area

ex

perie

nțel

or

lingv

istic

e și

de

lect

ură

în c

on-

text

e

Un

alt p

unct

nou

al C

LLR

2019

în d

omen

iul l

ectu

rii e

ste

incl

uder

ea u

nor c

ompe

tenț

e și

conț

inut

uri c

are

priv

esc

inte

rese

-le

și a

titud

inile

față

de

lect

ură.

Prof

esor

ul v

a pu

tea

folo

si di

verș

i org

aniza

tori

grafi

ci p

entr

u pr

ima

și a

doua

eta

pă, p

e ca

re îi

va

găsi

în a

cest

ghi

d ca

fișe

de

lucr

u ce

vor

put

ea fi

mul

tiplic

ate

pent

ru le

cțiil

e de

reda

ctar

e

Page 15: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

15

şcol

are

şi de

vi

ață,

dân

d do

vadă

de

atitu

dine

poz

itivă

și

inte

res.

Asig

urar

ea c

ontin

uită

ții în

impl

emen

tare

a ev

aluă

rii c

riter

iale

prin

des

crip

tori

cu n

ote

(ECD

N) în

învă

țăm

ântu

l gim

nazia

l prin

list

area

pro

duse

-lo

r șco

lare

eva

luab

ile în

fiec

are

unita

te d

e în

văța

re.

Raco

rdar

ea c

ompe

tenț

elor

spec

ifice

disc

iplin

elor

din

aria

cur

ricul

ară

„Lim

bă și

com

unic

are”

la C

adru

l Eur

opea

n Co

mun

de

Refe

rință

pen

tru

Lim

bi[1

] ;

[1] Ca

dre

Euro

péen

Com

mun

de

Réfé

renc

e po

ur le

s Lan

gues

: app

rend

re, e

nsei

gner

, éva

luer

. Vol

ume

com

plém

enta

ire a

vec

de n

ouve

aux

desc

ripte

urs.

Con

seil

de l’

Euro

pe, F

évrie

r 201

8.

Page 16: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

16

2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplinaLimba şi literatura română

2.1. Curriculumul la disciplina Limba și literatura română ca sursă de proiectare didactică

Conceptul central al proiectării curriculare la disciplina Limba şi literatura română este proiectarea didactică personalizată. Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră opti-me în asigurarea calității procesului educațional la clasă. În același timp, profesorul își asumă prin proiectarea didactică personalizată responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții și cerințe concrete. Urmând con-ceptul curriculumului pentru învățământul gimnazial, subliniem faptul că proiectarea didactică la o disciplină școlară, cum ar fi și Limba şi literatura română, presupune din partea profesorului o gândire anticipantă derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învățării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate: de lungă și de scurtă durată. La fel de important este și faptul că documentele de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată sunt documente administrative care trans-pun în mod personalizat Curriculumul disciplinar. Ele sunt dovada măiestriei didactice a profesorului și a responsabilității sale în raport cu necesitatea centrării efective pe elev.

Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de profesor și aprobate în cadrul instituției de învățământ, sunt următoarele:

• Proiectare didactică de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semestrial);

• Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică pentru fie-care lecție.

Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat Curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodo-logice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcur-sul vizat. Astfel, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activității didactice la clasă pentru disciplina dată.

Page 17: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

17

În acest sens, curriculumul pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaționarea următoarelor elemente:

• Competențele specifice disciplinei • Unitățile de învățare pe clasă:

– unitățile de competențe – unitățile de conținut – activitățile de învățare și – produsele școlare recomandate

• Unitățile de competențe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective • Administrarea disciplinei • Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Conform concepției Curriculumului pentru învățământul gimnazial, competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiecta-rea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut. Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la fine-le respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fie-cărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de con-texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru for-mare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectă-rii și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăPrin proiectarea didactică de lungă durată competențele ce trebuie formate la elevi

printr-o disciplină, se pun în relație cu resursele, timpul disponibil și modalitățile de realizare a feedback-ului. Acest instrument oferă imaginea întregului demers care va fi

Page 18: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

18

parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a orelor pentru predare și aprofundare.

2.2.1. Caracteristicile Proiectării de lungă durată (PLD)• Este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic la în-

ceputul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;

• Determină temele majore din Curriculum, care vor constitui unitățile de învățare, în care se vor include elementele de conținut specificate în curricula școlare;

• Trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.

• Stabilește succesiunea parcurgerii unităților de învățare; • Asociază competențele specifice, unitățile de competențe raportate la unitatea

de învățare și conținuturile vizate; • Stabilește cât de relevante sunt conținuturile în raport cu competențele specifi-

ce/unitățile de competențe raportate la unitatea de învățare; • Stabilește dacă corelația competențe-conținuturi-metode permite o evaluare

autentică; • Stabilește numărul de ore alocate pentru fiecare unitate de învățare și pentru

conținuturile corespunzătoare;• Stabilește un sistem de evaluare;• Este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluență a

normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogu-lui – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.

• Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiec-tarea administrării disciplinei, iar proiectarea unităților de învățare (modulelor) să o realizeze pe parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului unității anterioare.

2.2.2. Cerinţe în procesul proiectării de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată, realizată într-o formă accesibilă în baza

curriculumului dezvoltat, oferă posibilitatea de a menține interdependența dintre unități de competență-conținuturi tematice – activități și produse școlare, eșalonate într-o anumită perioadă de timp. Astfel, cadrul didactic contribuie la valorificarea gra-

Page 19: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

19

duală a competențelor specifice disciplinei Limba şi literatura română, respectând suc-cesiunea logică a unităților de conținut.

În procesul de elaborare a PLD, profesorul se va conduce de documentele oficiale și concepția educațională a disciplinei și va ține cont de următoarele cerințe:

• respectarea unui model unic de proiectare, agreat la nivel de instituție; • asumarea faptului că PLD este un instrument funcțional care asigură un parcurs

ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei;

• discriminarea elementelor obligatorii de cele opționale: conținuturile curriculare sunt obligatorii pentru studiu, iar alegerea motivată a textului și distribuirea judi-cioasă a timpului este la discreția profesorului;

• includerea corectă a datelor calendaristice exacte pentru fiecare lecție (respec-tând structura anului de studii conform Planului-cadru);

• edificarea proiectării pornind de la competențele specifice și unitățile de competențe derivate pentru fiecare clasă, unitățile de conținut și resursele de timp recomandate;

• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecțiilor de tip atelier (1-2 lecții);

• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecției de sin-teză și de analiză a probei de evaluare;

• respectarea alternării formelor de evaluare, în funcție de competența specifică a unității de învățare, și indicarea clară a instrumentelor de evaluare;

• asigurarea caracterul formativ al învățării prin varierea strategiilor și a metodelor de lucru.

2.2.3. Structura Proiectării de lungă duratăProiectul de lungă durată include:

Page 20: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

20

a. Antetul proiectului de lungă durată va include următoarele elemente obligatorii: Tabelul 1. Antetul proiectului de lungă durată

DATE GENERALE DATE SPECIFICE DISCIPLINEI

• Denumirea instituției de învă-țământ

• Anul școlar (ex. 2019-2020)• Disciplina – se scrie denumirea

disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.

• Structura anului de învățământ (se indică datele semestrelor și ale vacanțelor)

• Orarul sunetelor• Orarul lecțiilor

• Competenţele specifice disciplinei – se transcriu din Curriculumul disciplinar;

• Referinţe bibliografice – se listează produsele curri-culare aferente disciplinei:

• produse curriculare principale: Curriculum disciplinar, manualul şcolar aprobat de MECC;

• produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a Curriculumului disciplinar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucţiuni metodologice, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaţionale etc.

b. Administrarea disciplinei Limba și literatura românăAdministrarea disciplinei Limba şi literatura română va avea următoarea rubricație:

Tabelul 2. Administrarea disciplinei Limba şi literatura românăNr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Actualul Ghid orientează cadrele didactice pentru o proiectare personalizată în funcție de stilul pedagogic, interesele și pregătirea profesională. În context, se propun câteva modele de realizare a Proiectării de lungă durată.

Tabelul 3. Model nr. 1 de realizare a Proiectării de lungă duratăUnităţi de

competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de învăţare Evaluare Observaţii

Tabelul 4. Model nr. 2 de realizare a Proiectării de lungă durată

Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de

învăţare-evaluare Observaţii

Tabelul 5. Model nr. 3 de realizare a Proiectării de lungă durată

Unităţi de competenţe

Unităţi de conţinut Nr. ore Data

Activităţi şi produse de

învăţareResurse Observaţii

Page 21: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

21

Indicaţii pentru completarea rubricilor:• Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.• Nr. de ore pe an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este

stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova. • Unităţile de învăţare – pot fi eșalonate preluând denumirile din Curriculumul

disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.

• Nr. de ore pentru fiecare unitate de învăţare – se proiectează orientativ, ținând cont de: recomandările din Curriculumul disciplinar; conținuturile respective din manual; complexitatea conținuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.

• Unităţile de competenţă sunt constituente ale competențelor. Ele facilitează for-marea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea acestora.

• Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice discipli-nei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ, după caz, și Textul literar-resursă.

• Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), evaluări formative (EF) și evaluări sumative (ES). Astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă re-partizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure continuitatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină. Numărul evalu-ărilor sumative la Limba şi literatura română se determină ținând cont de reco-mandările din Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină,elaborate anual de către MECC.

• Activităţi de învăţare – reprezintă selectarea de către profesor a celor mai re-prezentative unității de învățare, specifice disciplinei LLR, adaptate stilurilor de învățare precum și stilurilor de predare.

• Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă per-sonalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

• Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.

Page 22: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

22

• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a discipli-nei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcație între semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului (de ex.: S1, S2 …etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).

• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxi-liare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.).

Proiectarea anuală a unităţilor de competenţe Repartizarea orientativă a orelor în raport cu unitățile de conținut

UNITĂŢILE DE CONŢINUT

Nr. orientativ de ore pe claseNr. de ore anual

Clasa a V-a

Clasaa VI-a

Clasa a VII-a

Clasaa VIII-a

Clasaa IX-a

204 204 170 170 165

Identitatea lingvistică și culturală 7 7 6 6 6

Comunicare orală 15 15 12 12 12

Literatura și receptarea 55 55 44 44 44

Comunicarea scrisă 15 15 12 12 12

Limba română în dinamică 55 55 44 44 44

Experiențe lingvistice și de lectură: 7 7 6 6 6

Page 23: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

23

MO

DEL

DE

DIS

TRIB

UIR

E A

UN

ITĂŢ

ILO

R D

E CO

MPE

TEN

ŢECL

ASA

A V

-A

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

e

Unitatea de învăţare nr. 1

Unitatea de învăţare nr. 2

Unitatea de învăţare nr. 3

Unitatea de învăţare nr. 4

Unitatea de învăţare nr. 5

Unitatea de învăţare nr. 6

Unitatea de învăţare nr. 7

Unitatea de învăţare nr. 8

Unitatea de învăţare nr. 9

Unitatea de învăţare nr. 10

Iden

titat

ea li

ngvi

stică

şi c

ultu

rală

1.1.

For

mul

area

arg

umen

telo

r des

pre

limba

rom

ână

ca

limbă

mat

ernă

și c

a lim

bă d

e st

at.

**

**

1.2.

Exp

licar

ea c

once

ptul

ui d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

isti-

că, c

ultu

rală

.*

**

Com

unic

are

oral

ă

2.1.

Iden

tifica

rea

tem

ei, a

uno

r inf

orm

ații

esen

țiale

și d

e de

taliu

, inf

orm

ațiil

or e

xplic

ite și

impl

icite

, în

dive

rse

tipur

i de

text

e or

ale.

**

**

*

2.2.

Util

izare

a re

surs

elor

fono

-res

pira

torii

indi

vidu

ale

în

com

unic

area

ora

lă.

**

**

*

2.3.

Pre

zent

area

ora

lă, p

e ba

za u

nor r

eper

e da

te d

e pr

o-fe

sor,

a un

or in

form

ații

și a

unor

idei

.*

**

**

Lite

ratu

ra ş

i rec

epta

rea

3.1.

Con

firm

area

înțe

lege

rii u

nui t

ext p

rin ră

spun

s la

în-

treb

ări î

n ba

za lu

i.*

**

**

*

3.2.

Iden

tifica

rea

com

pone

ntel

or d

e st

ruct

ură

a te

xtul

ui

liter

ar și

non

liter

ar.

**

**

**

**

Page 24: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

24

3.3.

For

mul

area

ghi

dată

a m

esaj

ului

text

ului

lite

rar.

**

**

**

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

iilor

stăr

i pos

tlect

oral

e.*

**

**

*

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext n

arati

v în

baz

a pl

anul

ui si

mpl

u de

idei

.*

**

**

**

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

rilor

lite

rar-a

rtisti

ce a

le te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul l

ectu

rii.

**

**

**

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

guril

or d

e sti

l în

limita

uni

tățil

or d

e co

nțin

ut.

**

**

**

*

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

naje

lor l

itera

re d

in p

ersp

ectiv

a va

loril

or.

**

**

**

3.9.

Com

para

rea

unor

per

sona

je d

in d

iferit

e op

ere

liter

a-re

din

per

spec

tiva

valo

rilor

.*

**

Com

unic

area

scr

isă

4.1.

Scr

iere

a co

rect

ă, li

zibilă

a te

xtel

or c

u pă

stra

rea

stru

c-tu

rii și

a a

spec

tulu

i îng

rijit.

**

**

**

**

**

4.2.

Ara

njar

ea în

pag

ină

a te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

.*

**

**

**

**

*

4.3.

Exp

rimar

ea, î

n sc

ris, a

uno

r inf

orm

ații,

opi

nii p

entr

u va

rii te

xte.

**

**

**

**

**

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

non

liter

are

pent

ru e

-com

unic

are.

**

**

Lim

ba ro

mân

ă în

din

amic

ă

5.1.

Exp

rimar

ea in

tenț

iilor

de

com

unic

are

prin

ach

iziții

le

xica

le, f

oneti

ce, g

ram

atica

le.

**

**

**

**

**

5.2.

Res

pect

area

nor

mel

or li

ngvi

stice

în d

iver

se si

tuaț

ii de

co

mun

icar

e.*

**

**

**

**

*

Page 25: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

25

5.3.

Iden

tifica

rea

stra

tegi

ilor d

e în

văța

re a

uton

omă

a lim

bii c

u aj

utor

ul d

icțio

nare

lor.

**

**

**

**

**

5.4.

Mon

itoriz

area

pro

prie

i exp

rimăr

i prin

rapo

rtar

e la

no

rmă.

**

**

**

**

**

Expe

rienț

e lin

gvis

tice

și de

lect

ură

6.1.

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iilor

ese

nția

le re

cept

ate

din

cotid

ian.

**

**

6.2.

Exp

rimar

ea e

xper

ienț

elor

de

lect

ură

prin

text

e re

co-

man

date

pen

tru

gesti

onar

ea p

ropr

iei î

nvăț

ări.

**

*

Page 26: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

26

2.3. Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică PROIECTUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE va avea următoarea rubricație:

Tabelul 6. Model nr. 1 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________

Unităţi de competenţe

Detalieri de conţinut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observaţii

Tabelul 7. Model nr. 2 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________

Data Subiectul lecţiei

Tipul lecţiei

Unităţi de competenţă

Etapele lecţiei

Conţinuturi şi resurse didactice

Strategii didactice

Evalua-rea

Evocarea

Realizarea sensului

Reflecţie

Extinde-rea

Indicaţii pentru completarea rubricilor:• Unitatea de învăţare – se trece numărul de ordine și denumirea unității în con-

formitate cu eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administra-

re a disciplinei.• Unităţi de competenţe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine

ale tuturor unităților de competențe prevăzute pentru modulul dat în Curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se tran-scriu din Curriculum.

• Detalieri de conţinut – se eșalonează unitățile de conținut și Textul literar-re-sursă, după caz pentru fiecare oră, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conținuturi din Curriculumul disciplinar; apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează par-

Page 27: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

27

cursule elevilor la fiecare lecție – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidențieze formulări esențializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecție.

• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ținând cont de structura anului școlar.

• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.); la nivelul unității de învățare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activității didactice la lecții (la dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor).

• Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: – evaluarea iniţială (EI); – evaluarea formativă (EF); – evaluarea sumativă (ES),

La disciplina Limba şi literatura română: • la început de an, semestru, modul, se proiectează o EI; • numărul de ES se determină ținând cont de recomandările din Reperele metodo-

logice de organizare a procesului educaţional la disciplină; • repartizarea EF în parcursul învățării se face în corespundere cu ritmul de învățare

al elevilor, alți factori eventuali. • după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecție de activități postevaluative

diferențiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare. Se recomandă de a pro-iecta unitățile de competențe și/sau produsele selectate pentru fiecare EF.

Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.

MODEL DE PROIECTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE LA GIMNAZIUUnitatea de învăţare nr. 1. Patria și limba română

Unităţi de competenţă vizate:1.1. Formularea argumentelor despre limba română ca limbă maternă și ca limbă

de stat;2.3. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a

unor idei;3.1. Confirmarea înțelegerii unui text prin răspuns la întrebări în baza lui;3.6. Identificarea valorilor literar-artistice ale textului pe parcursul lecturi;4.3. Exprimarea, în scris, a unor informații, opinii pentru varii texte;

Page 28: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

28

5.1. Exprimarea intențiilor de comunicare prin achiziții lexicale, fonetice, gramati-cale;

5.3. Identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor;

6.2. Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestiona-rea propriei învățări.

Page 29: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

29

Dat

aU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

de în

văţa

reTi

mp

Activ

ităţi

de e

valu

are

Lim

ba ro

mân

ă, li

mba

m

ater

năEv

ocar

eDi

scuț

ie în

baz

a ci

tatu

lui L

imba

rom

ână

este

com

oară

fără

che

ie.

(I. S

lavi

ci),

în p

erec

he. R

elat

area

într

egii

clas

e a

conc

luzii

lor d

iscuț

iei.

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re. F

oaie

de

port

ofol

iu c

u se

cven

țe d

in p

oezii

des

pre

limbă

.

10 m

in.

Mon

olog

des

pre

sine

ca v

orbi

tor a

l lim

bii

rom

âne.

Atel

ier d

e vo

rbire

Evoc

are.

Acti

vita

te în

ech

ipe.

En

umer

area

a c

ât m

ai m

ulto

r dom

enii

de a

ctivi

tate

în c

are

se u

tili-

zeaz

ă lim

ba ro

mân

ă.Re

aliz

area

sen

sulu

i.Re

flecţ

ie. E

labo

rare

a un

ui m

onol

og d

e 1

min

. des

pre

rolu

l lim

bii

rom

âne

în d

ezvo

ltare

a ta

per

sona

lă.

Extin

dere

. Int

ervi

evar

ea u

nui a

dult

desp

re n

eces

itate

a cu

noaș

terii

lim

bii r

omân

e.

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și ob

serv

are

Evoc

are.

N

umire

a și,

la d

orin

ță, r

ecita

rea

unui

frag

men

t din

poe

zia p

refe

rată

. (3

-5 e

levi

)Re

aliz

area

sen

sulu

i.Le

ctur

a ex

pres

ivă

a po

ezie

i Țar

a m

ea d

e O

tilia

Caz

imir

(de

cătr

e pr

o-fe

sor):

Frum

oasă

mi-e

țara

stră

vech

e,În

tinsă

pe

mun

ţi şi

pe v

ăi,

Cu fe

te c

u flo

ri la

ure

che,

Cu m

ândr

i și a

geri

flăcă

i!

Frum

oasă

mi-e

țara

cea

nou

ă,Câ

nd râ

de c

u râ

s tine

resc

,Cu

m râ

de g

rădi

na c

ând

plou

ăŞi

flor

ile c

ând

înflo

resc

.VA

S: C

e vă

d? C

e au

d? C

e sim

t?, a

ctivi

tate

în g

rupu

ri m

ari:

Page 30: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

30

Lect

ura

poez

iei,

de c

ătre

2-3

ele

vi, c

u in

tona

ția c

erut

ă de

sem

nele

de

punc

tuaț

ie.

Exer

ciții

de

voca

bula

r.Re

flecţ

ie

Extin

dere

. Mem

orar

ea p

oezie

i. Pr

egăti

re p

entr

u au

todi

ctar

e.

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și ex

plor

are

Evoc

are.

Aut

odic

tare

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Set d

e în

treb

ări ș

i sar

cini

pen

tru

expl

orar

ea te

xtul

ui, î

n gr

upur

i mic

i.Re

flecţ

ie.

Expl

icar

ea o

poziț

iei ţ

ara

stră

vech

e –

ţara

cea

nou

ă.Ex

tinde

re

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și in

terp

reta

re

Evoc

are

Scrie

re li

beră

: Pen

tru

min

e, ța

ra re

prez

intă

…..

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Regu

li de

acc

es la

cu-

vânt

: înt

reru

peri,

supr

a-pu

neri,

luar

ea/p

reda

rea

cuvâ

ntul

ui, a

ștep

tare

a râ

ndul

ui la

cuv

ânt

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

. Acti

vita

te în

ech

ipe:

form

ular

ea u

nor c

ondi

ții d

e co

mun

i-ca

re d

upă

prin

cipi

ul:

Aşa,

DA!

/Aşa

, NU!

Extin

dere

. Obs

erva

rea

com

port

amen

tulu

i uno

r par

ticip

anți

la d

iver

-se

situ

ații

de c

omun

icar

e. R

elat

area

des

pre

obse

rvaț

iile

făcu

te.

Cart

ea, o

biec

t cul

tura

lEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

Stru

ctur

a că

rții

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Page 31: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

31

Text

ul li

tera

r și n

onlit

e-ra

r în

tabe

le și

sche

me

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Noti

țele

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Lexi

c.

Actu

aliza

rea

mat

erie

i di

n cl

asa

a IV

-a.

Evoc

are.

Ghi

ceșt

e cu

vânt

ul ți

ntă

– m

are.

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Exer

ciții

cu

sinon

ime

și an

toni

me,

cuv

inte

pol

i-se

man

tice.

Refle

cţie

. Înc

adra

rea

cuvi

ntel

or în

enu

nțur

i.Ex

tinde

re. D

e co

nstr

uit 5

enu

nțur

i cu

sinon

ime

dife

rite

ale

adje

ctivu

-lu

i mar

e.

Mor

folo

gie.

Ac

tual

izare

a m

ater

iei

din

clas

a a

IV-a

Evoc

are.

Pov

este

a pă

rțilo

r de

vorb

ire.

Real

izar

ea s

ensu

lui.

List

a pă

rțilo

r de

vorb

ire st

udia

te în

cl.

I-IV.

Ex

empl

e.Re

flecţ

ie

Extin

dere

Sint

axă.

Ac

tual

izare

a m

ater

iei

din

clas

a a

IV-a

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Sino

nim

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

scrie

rea

unui

text

înlo

cuin

d cu

vint

ele

mar

cate

cu

sinon

imel

e lo

r.Re

flecţ

ie

Extin

dere

Page 32: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

32

Anto

nim

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

zolv

area

uno

r exe

rciți

i cu

anto

nim

e, in

divi

dual

.Re

flecţ

ie

Revi

zuire

circ

ular

ă. D

iscuț

ii.Ex

tinde

re

Eval

uare

reci

proc

ă

Câm

pul l

exic

alEv

ocar

eRe

parti

zare

a el

evilo

r în

echi

pe c

onfo

rm a

notim

pulu

i pre

fera

t.Re

lată

ri de

spre

ano

timp,

în g

rup.

Prez

entă

ri.Re

aliz

area

sen

sulu

iSe

lect

area

cuv

inte

lor

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Fam

ilia

lexi

cală

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Oră

de

sinte

zăEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

Eval

uare

sum

ativă

nr.

1

Anal

iza e

valu

ării

sum

a-tiv

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

Page 33: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

33

2.4. Proiectarea didactică zilnică pentru fiecare lecţieLa baza proiectului didactic zilnic pentru fiecare lecţie stau trei repere

intercondiționate:

Documentele curriculare subliniază faptul că centrarea învățământului gimnazial pe formarea de competențe presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didacti-ce zilnice, corelând acele componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția respectivă.

Tabelul 8. Elementele Proiectul didactic al lecţiei de Limba și literatura română• Proiectul didactic al lecţiei de Limba și literatura română va conţine următoarele ele-

mente: • Unitatea de învățare • Unitățile de competențe vizate (1-3)• Unitățile de conținut (unitatea de conținut, actele de limbaj adecvate unității de conținut,

elemente noi de limbaj, Textul - resursă, activități sau moduri de organizare specifice LLR) • obiectivele lecției • strategii didactice (forme, metode, mijloace) • strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace) • resurse

Tipul lecţiei: elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecției în unitatea de învățare, ceea ce implică stabilirea tipului de lecție, iar tipul lecției este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecție. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:

• activitățile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecție, vizând diferite aspecte, inclusiv cele atitudinale și metacognitive;

• evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecțiile de analiză-sinteză; însă, în funcție de rezervele de timp ale modulului și de alți factori, cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.

Page 34: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

34

Tabelul 9. Antetul proiectului de scurtă duratăANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:

• Profesorul• Clasa• Data• Numărul lecţiei în sistemul de lecţii (conform proiectării de lungă durată)__(De exemplu,

8/56, adică este lecția a 8-a din sistemul de lecții la unitate de învățare și lecția a 56-a din sistemul general de lecții la clasa respectivă)

• Numărul lecţiei conform orarului _____• Durata lecţiei ______• Unitatea de învăţare • Subiectul lecţiei: (unitățile de conținut curricular, actele de limbaj adecvate unității de

conținut, elemente noi de limbaj, textul - resursă, activități sau moduri de organizare spe-cifice LLR)

• Unităţile de competenţe vizate (recomandabil 1-3)1. _________________ 2. _________________ etc. • Tipul lecţiei. Profesorul va alege unul din modelele propuse de ghid: modelul Gagne, din

perspectiva formării competențelor, modelul integrat, modele constructiviste: ERRE, OLE, ȘVÎ etc.

• Forma de organizare de bază, după caz: ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dez-batere; atelier inter-transdisciplinar; masă rotundă; joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.

• Obiectivele lecţiei (recomandabil 2-4): La sfârşitul lecţiei elevul va putea: O1: O2: etc.

Tehnologia didactică a lecției• Metode:• Resurse (surse bibliografice, mijloace instrucționale):• Forme:• Strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace)

Scenariul lecţiei• Notă. Scenariul lecției poate fi prezentat atât în formă tabelară, cât și în formă

textuală.• Tabelul poate fi structurat în diverse moduri. a)

Nr.crt.

Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele

lecţieiActivitatea

profesoruluiActivitatea

elevuluiEvaluarea

(de proces)1.2.

etc.

Page 35: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

35

b) Nr.crt.

Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele

lecţieiStrategiadidactică

Metode,procedee

Evaluarea(de proces)

1.2.

etc.

• Notă. În cazul prezentării textuale scenariul se prezintă în formă de text, eviden-țiind secvențele structurale ale lecției și activitățile preconizate în cadrul acestor secvențe. Se va indica asupra cărora dintre obiective se va lucra la secvența re-spectivă și cât timp se preconizează pentru această secvență.

2.5. Modele de proiectare a demersului didactic al lecţiei la Limba și literatura ro-mână

Proiectarea demersului didactic al lecţiei la Limba și literatura română poate fi realizată atât în baza secvențelor instrucționale (modelul R. M. Gagné), eșalonate în corespundere cu tipul lecției (Tabelul 10)

Tabelul 10. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelorSecvenţe instrucţionale

Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a

cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a

cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a

cunoştinţelor1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților: la nivel de reproducere 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte domenii 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă

Page 36: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

36

Lecţia de formare a capacităţilor de analiză-sin-

teză a cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de evaluare a

cunoştinţelorLecţia mixtă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru acasă 3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate (sistema-tizarea, clasificarea, genera-lizarea) 4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri în alte domenii; b) creativ 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Instrucțiuni privind realiza-rea lucrării de evaluare 3. Realizarea lucrării de eva-luare 4. Bilanțul lecției. Concluzii 5. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv, cu unele tran-sferuri în alte domenii 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

Modelul ERREModelul ERRE este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, fa-

vorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor și care corespund etapelor:

• Evocare• Realizarea sensului

• Reflecţie• Extindere

Desfășurarea eficientă a lecției are la bază anumite condiții:• crearea unei atmosfere psihologice productive, axată pe stimă și încredere reci-

procă;• formarea motivației pentru învățare;• înarmarea elevilor cu tehnici de a învăța să învețe;• oferirea unui conținut informațional funcțional necesar pentru rezolvarea anu-

mitor situații din viață.Ţinând cont de aceste aspecte, profesorul poate proiecta demersul educaţional al

unei lecţii, răspunzând, pe de o parte cerinţelor curriculare la disciplină, iar pe de alta necesităţilor şi intereselor elevilor implicaţi în procesul de învăţare.

Page 37: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

37

Proiectul didactic de scurtă durată, la fel ca și proiectul didactic de lungă durată ,,implică două aspecte structurale: date generale şi desfăşurarea activităţii.

Dintre toate variantele de proiecte didactice de scurtă durată putem configura două modele:

• un model de proiect care are la bază conexiunea elementelor constitutive ale procesului (modelul a);

• un model de proiect în care accentul se pune pe actanții procesului didactic: pro-fesorul ți elevul (modelul b).

I. Date generale• Obiectul de studiu• Clasa• Data• Tema• Tipul lecției• Metodologia formării competențelor• Referințe bibliograficeII. Desfăşurarea activităţii a)

Etapele lecţiei Obiective operaţionale

Conţinutul informaţional

Tehnologiadidactică Evaluarea

b)

Etapele lecţiei Obiective operaţionale

Activitatea profesorului

Activitatea elevului Evaluarea

Paradigma constructivistă a proiectării didactice plasează elevii în centrul învăță-rii, mobilizând cunoștințele lor anterioare, conducând spre elaborarea unui context de învățare propriu; se postulează că elevul își construiește propria interpretare a infor-mațiilor și a situațiilor cu care se confruntă, iar învățarea se desfășoară prin cooperare, elevii realizând proiecte autentice motivante, stimulative. Perspectiva constructivistă consideră gândirea critică ca nucleu al procesului de predare-învățare. Rolul profeso-rului este de organizator, facilitator, antrenor, ghid, coordonator, moderator, consilier

Profesorul își construiește demersul de proiectare după modelele care corespund propriului stil de lucru, nivelului de vârstă, interese al clasei. Poate alege oricare model de proiectare a învățării constructiviste bazate pe etapele lecției.

Page 38: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

38

Modele de proiectare a învăţării constructiviste bazate pe etapele lecţiei

• Modelul facilităţilor procedurale. Este o modalitate de co-investigație și învăța-re individuală, care se desfășoară în patru etape: puncte de sprijin; elevul elabo-rează, confruntarea cu opiniile grupului/clasei și corectarea rezultatelor; sinteza finală.

• Modelul ICON (Interpretation, Construction, Blacki McClintock, 1995) Observa-rea. Construirea interpretărilor. Contextualizarea. Confruntarea interpretărilor. Colaborarea. Prezentarea rezultatelor. Aplicații.

• Modelul CETP/SIS. Reactualizarea. Analiza erorilor. Introducerea. Efectuarea. Re-flecția personală. Post-evaluare.

• Modelul OLE. (Open, Learning, Environments). Prezentarea. Procesarea mentală. Construirea. Colaborarea. Sinteza.

• Modelul celor 5 E. Angajarea. Explorarea. Explicarea. Elaborarea. Evaluarea. Mo-delul CIP (Cognitive Information Processing). Experiența directă. Sesizarea punc-telor centrale. Analiza. Aplicarea. Evaluarea și autoevaluarea.

• Modelul CLD (Constructivist Learning Design). Precizarea situației. Alcătuirea grupurilor. Alcătuirea și folosirea procedurilor. Formularea de întrebări. Exterio-rizarea. Efectuarea de reflecții.

• Modelul CECERE. Context. Explorare. Cooperare. Elaborare. Reflecții. Evaluare.• Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection). Efectuarea de

experiențe concrete. Abordarea teoretică. Efectuarea de experimente. Reflecția.• Modelul OSIOS. Orientarea. Scanarea. Interpretări proprii. Organizarea. Sche-

matizarea.• Modelul celor 5 D. Descifrarea problemei. Definirea problemei. Dezvoltarea pro-

blemei. Delegarea sarcinii. Design-ul problemei.

În continuare este prezentat un exemplu de proiect didactic de scurtă durată pentru clasa a VI-a, realizat în contextul Curriculumului actual.

Modelul Cadrul ERRE

Modelul facilităților

procedurale

Modelul ICON

Modelul CETP/SIS

Modelul OLE

Modelul celor 5 E

Modelul CLD

Modelul CECERE

Modelul ETER

Modelul OSIOS

Modelul celor 5 D etc.

Page 39: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

39

2.6. Specificul lecţiilor de Limba și literatura română2.6.1. Lecţia, entitate complexă și reușita eiDin punct de vedere al managementului „ (...) lecția reprezintă un microsistem de

instruire”2. Această semnificație conferită lecției reprezintă deja o nouă manieră de abordare a acestei activități didactice de bază în cadrul procesului de învățământ. Noua manieră de abordare este favorabilă managementului lecției. Definită ca „microsistem de instruire”, lecția este plasată într-un cadru global și strategic. Nivelul reprezentat prin „microsistem de instruire – operant, de obicei, la nivelul clasei”, lecţia constituie un exemplu semnificativ prin faptul că „reproduce la nivel micro ceea ce reprezintă la sca-ră largă procesul de învățământ”3. Astfel, din perspectivă managerială, lecţia reflectă la scară micro concepția și organizarea procesului de învățământ, realizate la nivel de macrosistem. În acest sens, „lecția este o unitate didactică ce tinde în mod deliberat că-tre un anumit scop, în condiții determinate, cu ajutorul unor mijloace adecvate, pentru a ajunge de la condițiile existente la condiții corespunzătoare scopului urmărit”4. Deci, lecţia este o entitate complexă bazată pe corelația permanentă dintre obiective-conţi-nuturi-metode-evalaure.

Calitatea lecţiei este determinată de variabilele care intervin în desfăşurarea ei, fiind puse în acţiune şi interacțiune de „binomul profesor-elev” în contextul clasei de elevi, în cadrul activității de predare-învățare-evaluare4.

• finalităţile (unitățile de competențe și obiectivele lecției) reprezintă „inima” lecți-ei, esența, deoarece exprimă comportamentele, ce urmează a fi formate elevilor;

• conţinutul materiei constituie mijlocul didactic principal de realizare a obiective-lor propuse;

• strategia de instruire (propusă de profesor), respectiv strategia de învăţare adop-tată de elevi, definește tipul de învățare adecvat condițiilor date și prin el tipul sau varianta potrivită de lecție, sugerează alegerea și combinarea optimă a me-todelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de activitate, generează anumite tactici de acțiune;

• tehnologia didactică propune utilizarea unor metode și procedee didactice, ma-teriale și mijloace de învățământ care contribuie la realizarea finalităților prin intermediul conținuturilor;

2 Cristea S. Dicționar de pedagogie. Chișinău-București: Grupul editorial Litera, 2000, 400 p.3 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002.4 Cerghit I., (coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1983, 228 p.

Page 40: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

40

• formele de grupare a elevilor în cadrul lecţiei (activități în grup, cazuri care trebu-ie tratate individual etc.) perfecționează cadrul social al lecției, facilitează îmbi-narea studiului independent cu învățarea interdependentă, contribuie la diversi-ficarea metodelor;

• acțiunile de predare-învăţare-evaluare subordonate finalităților îndeplinesc func-ții complementare de comunicare, de formare a valorilor, atitudinilor, abilităților și de verificare a gradului de însușire a achizițiilor;

• operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, finală) asigură conexiunea in-versă (feed-back) de măsurare și apreciere a rezultatelor obținute în timpul lec-ției și la sfârșitul lecției, îndeplinind funcția de reglare-autoreglare a activității realizată de binomul profesor-elev în cadrul lecției;

• resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei de elevi – asigură contextul lecției, climatul educațional al lecției, ambianța educațională a lecției care favorizează (sau inhibă) realizarea obiectivelor propuse la începutul lecției.

Aceste variabile ale lecţiei pot fi grupate în cadrul unui model tridimensional al lecţi-ei: dimensiunea funcţională, dimensiunea structurală şi dimensiunea operaţională5

• dimensiunea funcţională a lecției include obiectivele operaționale ale lecției;• dimensiunea structurală include: profesorul și elevii clasei; conținuturile, meto-

dologia, formele de organizare, timpul disponibil, mediul clasei;• dimensiunea operaţională include proiectul lecției elaborat de către profesor,

strategiile de instruire propuse, procesul de predare-învăţare-evaluare, circuitele de feed-back cu funcțiile lor ameliorative etc.

• Toate tipurile de lecții sunt perfectibile în funcție de capacitatea lor de valorifi-care efectivă a timpului pedagogic disponibil, care presupune construirea unor situații de instruire/învățare optime în raport de condițiile existente în cadrul clasei de elevi6.

2.6.2. Tipuri de lecţii în contextul LLR• lecții de studiere a textului (literar și nonliterar) și dezvoltare a competențelor

de comunicare;• lecții de asimilare a noilor conținuturi de lingvistică și de dezvoltare a compe-

tențelor de comunicare;

5 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002. 6 Cristea Gabriela, Managementul lecției. București: Editura didactică și Pedagogică, R. A., 2008, 212 p

Page 41: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

41

• lecții-atelier (de exersare a competențelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în baza textului și detașat de text);

• lecții de evaluare a competențelor;• lecții de analiză a probelor de evaluare.

Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o serie de sarcini, toate centrate pe producerea unui text coerent.

Atelierul are un proces tehnologic clar și un produs finit bine proiectat. În cadrul atelierului de scriere procesul tehnologic va include pașii necesari pentru acumularea informației, organizarea textului propriu-zis, redactarea și perfectarea lui. Produsul finit proiectat va fi textul scris de elev.

În cadrul atelierelor de scriere, elevii își dezvoltă următoarele competențe: utiliza-rea diverselor strategii de informare și documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării scrise; aranjarea în pagină a textului propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise; producerea actelor de comunicare scrisă.

Un atelier de scriere, ca parte a strategiei de dezvoltare a gândirii critice, nu se axea-ză pe reproducerea celor învățate, ci se realizează parcurgând calea de la scrierea per-sonală spre scrierea publică, cu aplicarea tehnicilor adecvate de evocare, de realizare a sensului și de reflecție.

Acest tip de lecție este solicitat de către elevi, deoarece le oferă posibilitatea de a-și da frâu liber gândirii, imaginației, creativității. La asemenea vârstă, elevul este capabil să-și expună liber punctul de vedere, să-și manifeste spiritul critic și cel de observație. Este importantă aprecierea și atitudinea colegilor, validitatea argumentelor acestora. Profesorul trebuie doar să-i dirijeze și să-i monitorizeze în astfel de activități. Când ele-vul ajunge să-și controleze propria activitate de producere a textului, sarcinile din ca-drul atelierului pot deveni teme pentru acasă.

Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui demers didactic in-terdisciplinar cu toate disciplinele școlare, prin utilizarea principiilor și metodelor infor-matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrarea de informa-ții specifice disciplinelor și utilizarea resurselor educaționale digitale.

E-Comunicare este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multe forme de media.

Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a formei de interacțiune, comunicarea

Page 42: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

42

electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, pu-blicațiile electronice).

E-text – textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale orali-tății (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).

Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, deo-sebim două tipuri de „oralitate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.

a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, reprezentată de rețeaua virtuală, pre-supune mai multe aspecte: e-mailul, SMS-ul telefonic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate reţelele de socializare.

E-mailul este modalitatea de comunicare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale co-municării mediate de computer. În: Limba Română: Structură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitudini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsului. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei subiectivi (de dis-ponibilitatea/nondisponibilitatea receptorului).

Blogul este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.

Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.

SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care să permită schimbul de mesaje.

Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-

Page 43: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

43

ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/237-248%20MLADIN_RED.pdf, accesat: 18.05.19, p. 239].

Este salutabil ca produsele elevilor să fie păstrate o perioadă, în colțișorul de expoziții al clasei, să fie plasate pe e mail sau să fie publicate în revista clasei (format hârtie sau electronică).

Produse:Dictarea electronică Cererea CV

• Respectă norma limbii române literare

• Scrie corect toate cuvintele• Respectă semnele de

punctuație

• Respectă structura textului• Folosește formula de

adresare, formula de pre-zentare, formula finală de adresare

• Utilizează cuvântul: rog/solicit

• Respectă ordinea ideilor

• Respectă structura textului• Folosește cuvinte adec-

vate.• Expune coerent și clar fie-

care gând.• Respectă ordinea ideilor.

Dictarea electronică Dictările „self-control” sau autocontrol urmăresc scopul de a individualiza procesul

de studiere a ortografiei și punctuației limbii române, deoarece diferiți elevi au niveluri de cunoștințe diferite, fapt care se caracterizează și prin specificul erorilor comise la diverse compartimente. Astfel, cineva întâmpină dificultăți la scrierea cuvintelor prin cratimă, alții au probleme la scrierea vorbirii directe sau a dialogului etc. Așadar, prin selectarea corectă a materialului didactic prim, adică a textului de dictat, poate fi dife-rențiat procesul de autoevaluare al efectivului de elevi.

Dictarea grafică, aceasta constând în redarea prin desen-linii, puncte, figuri și alte semne convenționale, a unităților de limbă – a structurii cuvântului, a funcției lui sintac-tice, a structurii unității sintactice. Astfel, în cadrul dictării grafice profesorul formulea-ză sarcina, iar elevii efectuează itemul.

Utilizarea TIC în procesul educațional la disciplina Limba şi literatura română este una din prioritățile strategiei didactice.

Page 44: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

44

3. Referințe metodologice și procesuale ale Curriculumului la

disciplina Limba şi literatura română

3.1. Manualul de Limba și literatura română – asigurarea calitativă a Curriculu-mului şcolar

• Manuale școlare din perspectiva curriculumului dezvoltat• Structura manualului pe unități de învățare – 10 unități de învățare – clasele a

V-a – a VI-a• Cum lucrează profesorul cu autorul de manual cu temele generice• Fiecare tema generica poate fi secondata (in teme mai mici)• Obligatoriu lucru cu imaginea• Reluarea ciclica a subiectelor• Recomandări pentru sinopsisul manualului• OBLIGATORIU• Să reflecte toate unitățile de conținut (curriculare)• Respectarea principiilor științifice cu trimitere la sursa veridice (respectarea

logico-semantic)• Ore de sinteză• Ora de evaluare• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE• Un sinopsis al distribuirii conținuturilor• SARCINI DE LUCRUAutorii de manuale vor aborda conținuturile educaționale (materiile lingvistice/de

comunicare, literare/lectorale) în manieră originală, având grijă să selecteze și să structu-reze materiile lingvistice/comunicative, textele literare/nonliterare (de bază și auxiliare), subiectele de comunicare, temele gramaticale, exercițiile și materialele ilustrative în baza principiilor EL/ELA și a timpului didactic (nr. ore/disciplină), stabilite prin acest document. Această cerință va fi respectată și la organizarea materiilor în unități de conținut (module, părți, capitole, paragrafe, teme etc.), care vor fi concepute ca entități didactic-educațio-nale ce integrează următoarele domenii de referință: texte de bază și auxiliare; subiecte de comunicare orală și scrisă; vocabular și gramatică funcțională; ortoepie și ortografie; punctuație și stilistică; analiză de text, elemente de semiotică și hermeneutică literară.

Page 45: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

45

Unitățile mici de conținut (exerciții, teme și întrebări) se vor orienta spre un singur domeniu de referință. Fiecare manual va propune materii suficiente pentru formarea/dezvoltarea competențelor specifice limbii și literaturii române ca disciplină școlară, pentru desfășurarea unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă și li-terară/lectorală, precum și materii pentru evaluări școlare inițiale, curente și sumative.

În acest fel, profesorii și autorii de manuale vor reuși să găsească modalitățile eficiente de adaptare a procesului educațional în gimnaziu la condițiile particulare ale clasei și ale individualității elevilor. Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disci-plină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.

Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).

Realizarea sistemelor de competențe definite de Curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.

Conceptorii de manuale, cât și cadrele didactice sunt invitați să aplice în practică principiile curriculare fixate în Reperele conceptuale:

• repetării și restructurării materialului, • accesibilității, • abordării individualizate, • abordării comunicative a conținuturilor lingvistice și tematice, • abordării interculturale• centrării pe succes.

3.2. Strategii didactice de predare-învăţare specifice disciplinei Limba și literatura română

În sprijinirea acestei implementări pot fi recomandate variate strategii didactice ac-tive şi interactive, după cum urmează:

1) strategii expozitive; 2) strategii didactice ilustrativ – explicative; 3) strategii euristice; 4) strategii algoritmice; 5) strategii de învățare prin cooperare; 6) strategii problematizate.

Page 46: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

46

Propunem cadrelor didactice și autorilor de manuale explorarea alternativelor me-todologice de predare-învăţare-evaluare, a învățării active, învățării prin descoperire, învățării în bază de sarcini, învățării în bază de probleme și învățării în bază de proiecte.

Învăţarea activă – presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice activ pe elev în procesul de învățare-predare-evaluare, urmărindu-se dezvol-tarea gândirii critice, stimularea creativității și dezvoltarea interesului pentru învățare. Astfel, elevul este ajutat să înțeleagă lumea în care trăiește și să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat în cadrul școlii. Elevii își asumă responsabilitatea pentru pro-priul succes. Fie că realizează un film digital despre școala lor pentru a fi prezentat colegilor din altă țară, elaborează un poster tradițional/digital pentru a relata cele stu-diate în cadrul unei lecții/modul sau prezintă argumentele pro și contra în cadrul unei dezbateri, elevii sunt implicați activ în fiecare etapă a învățării.

Învăţarea prin descoperire – îl situează pe elev în ipostaza de subiect al cunoașterii științifice și reprezintă o modalitate de lucru prin intermediul căreia elevii sunt puși în situația de a descoperi adevărul, refăcând drumul elaborării cunoștințelor prin activita-te proprie, independentă. Acest tip de învățare se derulează într-un cadru problemati-zant, fiind o finalitate a problematizării și a dezbaterii. Elevii se confruntă cu o situație-problemă, iar pentru soluționarea ei nu se cunoaște nicio metodă. Rezolvarea se poate găsi doar prin descoperire și presupune: organizarea și corelarea de date, structurarea și interpretarea lor, exersarea operațiilor gândirii și folosirea unor principii care necesi-tă intuiţie, imaginaţie şi creativitate. Fie că analizează un filmuleț de scurt metraj/desen animat/bandă desenată/carte în limba străină pentru a identifica sunete, grupuri de sunete, intonații și modele de pronunție specifice, discută în baza unui studiu de caz, elaborează un poster interactiv în format tradițional/digital despre tema preferată sau comunică online cu semenii de peste hotare, elevii sunt implicați în activități autentice, care îi motivează să descopere lumea dincolo de pereții clasei.

Învăţarea în bază de sarcini – elevii întâmpină probleme – nu doar legate de conți-nut și subiect, dar și de organizarea activității lor. Aceștia trebuie să găsească o soluție pe cont propriu și astfel îți formează un spectru larg de abilități, de exemplu gestiona-rea timpului, planificarea activității, cooperarea în echipe, obținerea de materiale și selectarea informațiilor, găsirea și utilizarea instrumentelor etc. Învățarea bazată pe sarcini de lucru este flexibilă, deoarece elevii pot adapta sarcina de lucru la abilitățile lor. Elevii își dezvoltă nu doar competențele lingvistice, dar și cele necesare pentru o carieră de succes. Fie că realizează un desen animat/bandă desenată pentru a explica un obicei sau tradiție națională, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locu-rile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare în format tradițional/digital despre interesele personale, elevii sunt implicați în activități practice, care fac învățarea distractivă dar și îi provoacă să învețe lucruri noi.

Page 47: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

47

Învăţarea în bază de probleme – este parte a schimbării paradigmei de la predare la învățare, profesorii jucând rolul de facilitatori ai învățării. Metoda folosește cazuri (scenarii construite) ce etalează o problemă pe care studenții o folosesc ca punct de plecare pentru a descoperi informații și a formula opinii și soluții diverse. Problema este prezentată elevilor înainte de procesul de învățare, profesorul intervenind ulterior, atunci când este cazul, cu clarificări, dar bazându-se pe ceea ce studenții au descoperit în lectura lor. Un element important este autonomia, întrucât elevii își definesc singuri obiectivele, ce anume au nevoie să cerceteze și să învețe, ceea ce aduce cu sine res-ponsabilitatea surselor de informație. Fie că realizează un CV în format digital pentru a obține o bursă sau pentru a participa la un concurs școlar, creează un colaj artistic despre problemele de mediu și soluționarea acestora sau elaborează un spot publicitar pentru a promova un produs/brand autohton, elevii sunt invitați să creeze soluții crea-tive și inovatoare care le pun la încercare toate abilitățile și competențele.

Învăţarea în bază de proiecte – îi implică pe elevi în activități de investigare a unor probleme obligatorii și are drept rezultat obținer ea unor produse autentice. Proiecte-le se dezvoltă pornind de la întrebări provocatoare care nu pot primi răspunsuri prin învățarea bazată pe memorare. Prin proiecte, elevii își asumă roluri active – cel care rezolvă problema, cel care ia decizia, cel care efectuează investigații, responsabilul cu documentarea. Pentru mulți elevi, acest stil de învățare este unul foarte atractiv deoa-rece derivă din autenticitatea experiențelor. Elevii își asumă rolul și comportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu. Fie că realizează un film documentar des-pre probleme de mediu, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locurile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare multimedia despre argumentele pro și contra construirii unui mall, elevii sunt implicați în activități reale, care au semnificație dincolo de sala de clasă sau școală.

3.3. Modalităţi de creare a mediilor de învăţare favorabile pentru eleviMediul școlar este educogen prin ritmul de activitate și organizarea într-o anumi-

tă consecutivitate a activității educative. Ambianța educațională este creată de relația profesor-elev. Cu toate că reperele conceptuale ale Curriculumul Național, încurajează parteneriatul profesor-elev, profesorul în acest context exercită rolul social de educator și rolul profesional de educator.

Aceste roluri determină un grad înalt de responsabilitate civică și profesională și presupun prezența unui nivel de competență didactică și integritate morală. Funcțiile și obligațiile profesorului sunt generate de prevederile curriculare. Actuala concepție curriculară este axată pe modelul procedural, orientat spre formare de competențe, și

Page 48: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

48

presupune interactivitatea profesor-elev. În acest context profesorul are rolul de facili-tator al procesului educațional.

Curriculumul la disciplina Limba și literatura română încurajează tendința renunțării la „pupitrele de comandă” ale cadrelor didactice și promovează activități educaționale care favorizează comunicarea față-în-față.

Asigurarea stării de bine la ore este o condiție indispensabilă pentru succesul învățării disciplinei Limba şi literatura română. Inserția unor elemente distractive, alter-narea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor folosite – acestea și alte modalități pot face ca elevul să vină și să învețe cu plăcere la lecții, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.

Rolul profesorului este de a găsi acea modalitate optimă de stimulare a elevilor pen-tru efort de activitate independentă, prin diferite metode, tehnici folosite la diferite etape ale lecției. Evocarea experiențelor elevilor va include întrebări sau activități care îi implică, formularea independentă a obiectivelor de învățare corespunzător temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de instruire și proiectelor, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun. Includerea jocurilor didacti-ce în procesul educațional aprofundează și sistematizează cunoștințele, sunt atractive, creează o bună dispoziție și un climat de încredere și siguranță, stimulează cooperarea. Este importantă reflecția elevilor pe marginea celor învățate, a modului de învățare, de realizare a obiectivelor, de elaborare a produselor și de evaluare a rezultatelor obținute.

Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la disciplina Limba și literatura română sunt: creativitatea, pro-blematizarea, cooperarea, investigarea, individualizarea și diferențierea, comunicarea, motivarea, libertatea, utilizarea tehnologiilor digitale, autoevaluarea.

Mijloacele moderne la disciplina Limba și literatura română oferă posibilități variate de creare a situațiilor de învățare eficientă, de aceea este necesară completarea cabi-netelor școlare de Limba şi literatura română conform Standardelor de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de învăţământ secundar general.7

Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități de comunicare, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea fenomenelor lingvistice întâlnite în viața cotidiană, transpunerea activităților școlare în medii sociolingvisti-ce reale, în contexte nonformale și informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.

Individualizarea și diferențierea activității de învățare la disciplina Limba și literatura română asigură egalizarea șanselor de reușită și permite dezvoltarea potențialului cre-ativ individual în ritm propriu.

7 https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_dotarecabinetescolarefinalordin.pdf

Page 49: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

49

Un mediu de învățare performant facilitează procesul de învățare. Mediul de în-vățare individual, bazat pe tehnologii și resurse digitale permite dinamizarea etapelor procesului de învățare și repetarea lor ciclică.

Prezența tehnologiilor moderne: computere, table interactive, conexiune internet reprezintă un atribut indispensabil al procesului educațional, care își propune pregă-tirea persoanei pentru integrarea într-o societate a exploziei informaționale. Astfel, se încurajează adoptarea unui mediu de învățare individual, bazat pe instrumente online. Prezentăm în continuare extinderea conceptului de mediu de învățare.

Mediu de învăţare – spațiul în care cei instruiți realizează activități de învățare și sprijin reciproc, folosind o varietate de instrumente și resurse de informare în contextul eforturilor de realizare a finalităților de învățare.

Mediu virtual de învăţare – o aplicație sau sistem software care permite ru-larea integral sau parțială a unui curs (a unei unități de învățare) la distanță într-un mediu digital.

În cadrul mediului de învățare apare individualizarea procesului de învățare, adapta-rea lui la ritmul propriu al persoanei instruite, la cerințele sale specifice.

Crearea unui mediu de individual în baza unei platforme web 2.0 deschise permite o mișcare direcționată către finalitățile de învățare prin procesul de dezvoltare a conținu-turilor și structurii acestui mediu.

Posibilitatea activităților de grup și colaborative în cadrul mediului de învățare îl transformă într-un instrument performant pentru implementarea metodologiilor de învățare moderne, centrate pe individul instruit.

Procesul de dezvoltare a mediului propriu de învățare generează acumularea com-petențelor individului instruit nu doar în domeniul de instruire, dar și în domeniul TIC.

Google mail – caracteristicile contului de mail Google sunt: spațiul extins acordat (circa 7 GBt), posibilitatea de căutare în mail, etichetarea mesajelor, arhivarea mesaje-lor, formarea grupurilor de mail și a conversațiilor, chat și forum incorporat. Instrumen-tul asigură realizarea tuturor cerințelor comunicative înaintate unui mediu de învățare.

Google docs – componenta Google care permite crearea, redactarea, formatarea în comun a documentelor text, tiparul, precum și exportul lor în cele mai populare formate pentru documente. Aceleași operații pot fi realizate și asupra foilor de calcul, prezentărilor electronice, formularelor. (docs.google.com).

Google sites – componenta Google, care permite crearea paginilor web și a aplicați-ilor incorporate (ex. Google Calendar, Directions). Paginile Google permit amplasarea în ele a obiectelor de tip text, imagine, video, sunet, calendar personal, hărți, organizarea unor sarcini personale sau colective pentru realizare. (sites.google.com).

Page 50: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

50

Google blogs – componenta Google care permite căutarea în blogurile înregistrate Google, crearea blogurilor proprii.

Google scholar – componentă de căutare în locațiile verificate – biblioteci științifice online. Căutarea poate fi realizată după diverse criterii (titlu, autor, cuvinte cheie etc.) Aplicația poate fi folosită și pentru identificarea tentativelor de plagiarism (scholar.go-ogle.com)

Google books – biblioteca Google. Conține ediții digitale și cu drept de acces parțial sau integral. De asemenea se conțin informații despre posibilitatea de cumpărare a ediții-lor, datele complete despre autori și editori, alte informații relevante. (books.google.com)

Google translate – translatorul Google. Permite traducerea în cele mai diverse limbi a cuvintelor și textelor. Oferă posibilitatea de traducere automată a paginilor web. Pen-tru cuvintele solitare propune liste de sinonime. (translate.google.com)

Google toolbar – componentă de instrumente universale, organizate în formă de bară a programelor de navigare web. Conține o selecție de instrumente pentru căutare, reține-re referințe, comentarii și mesaje web, wiki, verificare ortografică și traducere etc.

3.4. Sugestii de proiectare-predare-evaluare la Limba și literatura română pen-tru copiii care studiază conform Planului Educaţional Individualizat (PEI)

La faza de proiectare pe unități și la elaborarea PEI să se țină cont de faptul că pen-tru asemenea copii învățarea ca proces de achiziție de noi cunoștințe și de formare de capacități cognitive este mult mai eficientă dacă se realizează în grupuri mici, dacă este activ-participativă, cooperantă, partenerială și implicată la maximum posibil. Strategiile educației incluzive sunt strategii de microgrup.

Planul Educațional Individualizat pentru copii cu cerințe educaționale speciale (CES) trebuie să includă specificarea CES și ajustările Curriculumului, a unităților de compe-tență pentru fiecare dintre acești elevi. Aceasta nu vizează obligatoriu excluderea unor subiecte din conținuturile curriculare, ci redimensionarea lor, formularea rezonabilă a standardelor de atins la etapa de școlarizare în liceu.

Este important ca elevii care studiază conform PEI:• să se poată integra în realizarea fizică a sarcinilor; • să parcurgă logic pașii de dezvoltare a competenței, de la cunoaștere și înțele-

gere și – dacă e posibil – la aplicare, analiză, sinteză, evaluare, beneficiind de o varietate de sarcini. S-ar putea opera modificări cantitative, în raport cu alți elevi (un număr mai mic de exemple analizate sau oferite, dacă procesul de scriere este anevoios; texte mai mici pentru memorare/recitare, dacă există dificultăți de articulare sau memorare etc.), dar să nu se excludă totalmente operațiile in-telectuale variate, adecvate ca vârstă și coerente cu disciplina;

Page 51: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

51

• să aibă prevăzute momentele specifice pentru evaluare (forme, tehnici, indica-tori, criterii), în raport cu evaluarea contingentului de bază.

În materie de evaluare, unele categorii de elevi care studiază conform PEI ar putea realiza probele în regim general, iar pentru alții va fi nevoie de ajustarea, obligatorie, a parametrilor cantitativi (timp, cantitate de sarcini/exemple) și calitativi (formulări clare, explicite, accesibile, informație curriculară elementară etc.). Este recomandabilă determi-narea nevoilor speciale ale fiecărui elev în ceea ce ține de realizarea probelor și stabilirea căilor de soluționare a problemelor tehnice (scriere coerentă, vorbire, lectură pentru cei cu dificultăți de vedere etc.). În funcție de CES, se poate recurge la evaluarea progresului fiecărui elev, evaluarea autentică, iar în unele cazuri, care vor fi specificate de la începutul anului, în funcție de diagnostic, se va recurge la evaluarea comportamentului.

Este necesar să se stabilească, în raport cu fiecare categorie și, implicit, cu fiecare elev:• domeniile în care se poate face evaluarea (ne referim la cele patru deprinderi

integratoare în studiul limbii, înțelegerea la lectură, înțelegerea la auz, vorbirea și scrierea);

• obiectivele de evaluare vs. competențele evaluate, sarcinile specifice, dacă ele diferă de cele formulate pentru masa generală a elevilor.

3.5. Strategii didactice de predare-învăţare ce vizează dezvoltarea competenţelor3.5.1. Competenţa specifică 1. Perceperea identităţii lingvistice şi culturale proprii în

context naţional, manifestând curiozitate şi toleranţăCompetența focalizată asupra identității lingvistice și culturale proprii urmărește

dezvoltarea personală a elevilor, prin conștientizarea profilului identitar. Formarea acestei competențe presupune explorarea unor realități lingvistice și culturale care au modelat și modelează limba pe care o vorbim și cultura în care trăim. Explorarea și înțelegerea acestor realități presupun lectura unor grupaje de texte/fragmente de texte literare sau/și nonliterare ce reflectă epoci culturale diferite. Oferta ideatică a textelor va viza atât problematica identității (identitate și toleranță, valori identitare) și cultivarea sentimentului de apartenență la cultura și la valorile românești, cât și dez-voltarea gustului estetic, prin lectura unor opere a căror valoare este recunoscută de către exegeza literară.

Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (Competenţa 1):

Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/specta-cole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realizarea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.

Page 52: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

52

3.5.2. Competenţa specifică 2. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă

Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comu-nicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.

Competența, în sine, este element de noutate, întrucât repre-zintă un cadru de referințe pentru dezvoltarea unei didactici a oralului ca premisă a dezvoltării competențelor comunicative, care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial prin care oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru a-și satisface nevoile vieții. Prin urmare, prin competență de comunicare orală nu se înțelege volumul de cunoștințe despre limbaj deținute de un vorbitor, ci valoarea lor funcțională, generatoarea unei activități de interrelaționare, accentuându-se dimensiunea integratoare a procesului.Accente inovative considerăm și valorificarea componentelor competenței de comunicare orală precum: educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascul-tării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor orale (vorbirea, dicția etc.).O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea textelor multimodale. Textul multimodal presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații. Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.

Etape în formarea/dezvoltarea Competenţei specifice 2.• Competenţa de receptare a mesajului oral (ascultarea)ASCULTAREA face parte din cele patru abilități lingvistice (citire, scriere, ascultare

și vorbire) și, asemenea lecturii, este un proces de receptare. Procesul în sine este complex, presupunând primirea mesajelor orale, identificarea

intenției vorbitorului, construirea sensului, identificarea și evaluarea situației de dis-curs, dar și reacția la mesajele verbale și/sau nonverbale (după International Listening Association) la care vorbitorii sunt expuși.

În opinia lui Aitken (1978), actul de vorbire este înțeles, în măsura în care ascultăto-rul posedă următoarele abilități:

• perceperea sunetelor accentuate și a elementelor de intonație;• înțelegerea vocabularului și capacitatea de a deduce sensul unor cuvinte necu-

noscute pe baza contextului;

Page 53: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

53

• înțelegerea modelelor sintactice și a formelor morfologice caracteristice limbii vorbite;

• identificarea scopului vorbitorului;• formularea unor concluzii corecte și a unor inferențe valide în privința situației

de comunicare;• recunoașterea atitudinii vorbitorului față de ascultător și identificarea subiectu-

lui discuției;• identificarea mijloacelor și a tehnicilor retorice de care uzează vorbitorul.Astfel că, formarea/dezvoltarea Competenţei specifice 2. Participarea la interacţiuni

verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursi-vă, la elevi va eficientiza procesul de învățare pe parcursul întregii vieți, valorificând abilitățile unui ascultător eficient.

Stephen D. Krashen (1981)8 prezintă o serie de condiții pentru dezvoltarea compe-tenței de ascultare (sub forma acronimului MINUS):

Sens (Meaning) – Informația oferită are sens din punct de vedere comunicațional?Interes (Interesting) – Informația oferită este suficient de interesantă pentru a reține

atenția elevilor? Ce elemente fac informația interesantă și demnă de a atrage atenția?Noutate (New Items) – Ce elemente de limbă, idei, abilități sau structuri textuale

care pot fi însușite vor întâlni elevii în această experiență de ascultare?Înțelegere (Understanding) – Înțeleg elevii informația ascultată? Cum sunt ajutați

elevii să înțeleagă informația? Cum sunt explicate elementele lingvistice și literare noi care apar?

Confort (Stress-free) – Cum sunt controlate stresul și anxietatea?În cazul elevilor, e deosebit de important ca aceștia să fie sprijiniți în timpul activi-

tăților dedicate acestei competențe, astfel încât: tema subiectelor, textelor selectate/fabricate va fi legată de experiențele anterioare ale elevilor; elevii vor fi ghidați în par-curgerea textului (prin exerciții de completare în care este oferită o parte din text, iar elevii trebuie să completeze spațiile libere; prin exerciții de ordonare a imaginilor, a ideilor; prin răspunsul la întrebări legate de ideile principale ale textului; prin completa-rea de diagrame sau etichetarea unor imagini); se va încuraja învățarea prin cooperare (ascultarea ca muncă în grup – elevii vor negocia cu persoana care le oferă informațiile); se vor oferi sugestii prin care elevii să ajungă singuri la sensul transmis.

8 Stephen D. Krashen. Second Language Acquisition and Second Language Learning. Oxford: Pergamon Press, 1981, p. 151.

Page 54: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

54

În literatura de specialitate, o lecție consacrată dezvoltării abilităților de ascultare urmează câteva etape standard: pre-ascultarea (înainte de ascultare), ascultarea pro-priu-zisă şi post-ascultarea (după ascultare)

Etape Descriere Sugestii metodologice

Etapa „înainte de ascultare”(pre-ascultarea)

• Stabilirea contextului (situația, tema și genul textului care va fi ascultat);

• stimularea unui interes pentru mesajul ce urmează să fi e audiat (de exemplu, profesorul scrie pe tablă un titlu și le cere elevilor să anticipeze ceea ce vor auzi, astfel creându-se anumite așteptări);

• predarea, în prealabil, a unor elemen-te de vocabular cruciale pentru înțele-gerea mesajului.

Se vor utiliza strategii ce pregătesc și facilitea-ză receptarea textului anticiparea temei, di-minuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.

Ascultarea propriu-zisă

• Elevii trebuie să aibă în față întrebări prestabilite pentru a ști spre ce să își în-drepte atenția atunci când ascultă textul;

• se pot pregăti anumite activități în care elevii trebuie să utilizeze într-un fel, informația extrasă din text:

–etichetarea; –selectarea; –desenarea;

• completarea unor propoziții, a unor tabele, chestionare etc.

Se vor utiliza strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptoru-lui/contextului comuni-cării etc.).

Etapa „după ascultare”(post-ascultarea, reascultarea)

• Analiza atentă a textul audiat; • se pot desfășura activități prin care:

–elevii ascultă și repetă anumite structuri; –descoperă sensul unor cuvinte necu-noscute, în funcție de contextul de apariție.

• se pot pregăti activități care să valori-fice reacția elevilor la mesajul audiat sau să îl relaționeze cu experiențele lor de viață.

Se vor utiliza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-para-verbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip po-vestire, descriere etc.).

O lecție dedicată dezvoltării competenței de ascultare trebuie să cuprindă toate etapele enumerate anterior, fără a se acorda importanță exagerată procesului de ascultare în sine.

Este important a menționa faptul că, în procesul de predare-învățare, profesorul va antrena diverse strategii de ascultare, întrucât modul în care o persoană ascultă depin-de, în foarte mare măsură, de scopul ascultării:

Page 55: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

55

• pentru a desprinde informaţia esenţială (o ascultare rapidă a textului pentru a obține o idee generală despre ceea ce conține);

• pentru informaţii specifice (scanare) (centrarea atenției asupra acelor părți din text care conțin informația de care este interesat ascultătorul);

• pentru detalii (centrarea atenției asupra detaliilor textului audiat);• pentru atitudine (ascultare pentru a observa atitudinea vorbitorului),scopul fiind explicit din sarcina propusă:1. Ascultaţi înregistrarea pentru a afla în ce oraş locuieşte personajul principal. (a

asculta pentru detalii)2. Ascultaţi povestea şi stabiliţi care este cel mai potrivit titlu pentru aceasta. (a as-

culta pentru informații specifice)3. Ascultaţi şi subliniaţi/numiţi cuvântul din propoziţie pe care vorbitorul îl accentu-

ează. (a asculta accentul propozițiilor) etc.Textele propuse pentru ascultare vor fi selectate ținând cont de particularitățile de

vârstă ale elevilor, dar și urmărindu-se indicatorii:• lungimea – să fie scurte sau, dacă sunt mai lungi, să fie împărțite în secvențe;• viteza – să adopte un ritm lent, echilibrat, rapid, în dependență de scopul urmărit;• dificultatea – să nu conțină structuri de limbă care depășesc nivelul de compe-

tență al elevilor.În procesul receptării la fel de importantă este și înțelegerea mesajului oral, care

implică auditori atenți care vor ști să înțeleagă clar care e sesizarea sensului total al informației. Legea înţelegerii în limbaj o constituie referința la organizarea contextuală. Luând ca bază poziția limbajului, care presupune formarea unei competențe de comu-nicare, cercetătorii A. A. Leontiev, T. Slama-Cazacu, S. Marcus, N. Ghez, E. I. Passov, L. Șoitu relevă că prin modelarea contextului al experienței lingvistice și al cunoștințelor acumulate elevul poate deveni „stăpân pe realitatea de comunicare”, evidențiind mo-dele, generând „mesaje” în scopul transmiterii sau solicitării informației necesare. Receptarea unui mesaj depinde de înțelegerea legăturii predicative a propoziției, de structura compozițional-semantică, de stil, de gen. Deoarece înțelegerea vorbirii la auz poartă un caracter gradual, se pot deosebi următoarele niveluri:

• nivelul înțelegerii fragmentare;• nivelul înțelegerii globale; • nivelul înțelegerii detaliate; • nivelul înțelegerii critice,de aceste nivele ținându-se cont în formarea Competenţei specifice 2.

Page 56: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

56

În acest sens, în cadrul orei de Limba şi literatura română, profesorul va asigura și oferirea pentru audiere texte din diverse sfere de activitate și va orienta elevii ca recep-tarea auditivă a mesajului să aibă loc în situații reale de comunicare sau baza auditivă ce îi ajută pe elevi să-și dezvolte propriile abilități de comunicare orală și să acumuleze un bagaj mare de cunoștințe privind cultura, istoria, obiceiurile poporului care vorbește această limbă.

Iar sarcinile de învățare vor viza ascultarea activă a mesajelor orale și înțelegerea acestora, de exemplu: Ascultaţi dialogul şi decideţi dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false (înțelegere fragmentară, globală, detaliată, critică).

• Producerea mesajului oral – VorbireaÎntr-o eră a vitezei, realizarea unei comunicări eficiente reprezintă nu doar un atu,

ci un imperativ. Iată de ce, Competenţa specifică 2. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă, ală-turi de ascultare și receptare, valorifică și producerea de mesaje orale. Prin urmare, se accentuează valoarea funcțională a cunoștințelor, capacitatea elevilor care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte speci-fice, asimilate situației de comunicare. În acest sens, amintim definiția competenței de comunicare propusă de H. Widdoson și preluată și de Alina Pamfil: „nu e reproducerea itemilor aflați în memorie, ci un set de strategii sau procedee creative, ce permit înțe-legerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fi e el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului” (Pamfil 2000: 42).

VORBIREA este forma cea mai obișnuită de manifestare a limbajului. Deoarece vor-birea conține și auxiliare extralingvistice (mimica, gesturile, expresiile prin mișcările tru-pului), ea este forma concretă în care se manifestă limba. Tipurile de vorbire, în funcție de receptarea sau emiterea enunțului, se clasifică în receptive și productive. Prin cele receptive – audiere și citire – elevul realizează receptarea informației cu prelucrarea semnificativă ulterioară a enunțului, iar prin cele productive – vorbire și scriere – emite enunțul vorbirii.

În cele din urmă, pentru a dezvolta această unitate de competență este necesar să parcurgem următoarele etape:

Page 57: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

57

Etape Descriere Sugestii metodologice

Etapa de pre-produ-cere a mesajului oral

• Însușirea unui vocabular adecvat vârstei;

• asimilarea unor structuri gramaticale;

• recunoașterea/identificarea unor factori pragmatici: con-textul, elementele para- și nonverbale (gesturi, mimică, intonație, poziția corpului etc.).

Se vor utiliza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a inten-ției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea com-portamentului comunicativ potri-vit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).Reţelele asociative, constelaţia/clustering (ul), harta lexicală etc.

Etapa de producere propriu-zisă a mesa-jului oral

• Pronunțarea corectă;• adaptarea formelor de

comunicare la contexte, situații de comunicare;

• integrarea variatelor forme de comunicare în produce-rea propriu-zisă a mesajului oral;

• asigurarea coerenței și coe-ziunii discursive.

Se vor utiliza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comunicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exer-ciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).Rezumatul oral, dialogul, alocuţiunea, discursul, jocul de rol etc.

Etapa de post-pro-ducere a mesajului oral

• Reflectarea asupra experienței de comunicare;

• autoevaluarea/evaluarea reciprocă în baza grilei (ela-borate și/sau propuse) a mesajului oral.

Se vor aplica strategii de reflecție (aprofundarea experienței de co-municare prin completarea unor grile de evaluare etc.).Exprimă-ţi opinia, joc de rol, au-toevaluarea orală etc.

În cele din urmă, obiectivele de referință legate de dezvoltarea capacității de produ-cere a mesajului oral trimit constant la necesitatea de a construi mesajele în funcție de partenerul de dialog și de situația de comunicare.

Interacţiunea verbală – Comportamentul comunicativInteracţiunea verbală în general este structurată în acte de vorbire între cel puțin

doi membri, numite în literatura de specialitate și perechi de adiacență. Secvențele în discuție formează un schimb conversațional de replici, având caracter dialogic și înscri-indu-se sub semnul obligativității.

La formarea/dezvoltarea Competenţei specifice 2, profesorul va insista pe cultu-ra unui comportament comunicativ, vizând anumite perechi de adiacență. Dacă în mod tradițional, se consideră că rolul de bază al conversației este transmiterea de

Page 58: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

58

informații între interlocutori, conform conceptului analizei conversaționale, se va rele-va interacțiunea dintre emițător și receptor: emițătorul realizează acțiuni care solicită acțiuni de răspuns de la receptor; acesta, la rândul lui va aștepta acțiuni de răspuns, și tot așa până la încheierea conversației.

Perechile de adiacenţă reprezintă una din tehnicile de structurare a actelor de vor-bire, indicând locul și momentul potrivit pentru un anumit tip de replică, prin selectarea emițătorului următor într-o conversație/dialog.

În clasele gimnaziale se va axa pe perechile adiacente cele mai cunoscute și utiliza-te de către elevi: întrebare-răspuns; invitație – acceptare sau refuz; salut – răspuns la salut; ordin – acceptare sau refuz; compliment, mulţumire – reacţie corespunzătoare (acceptare sau refuz) ș.a.

Astfel că, educarea unui comportament comunicativ este o componentă integrată în Competenţa specifică 2. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de co-municare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă.

În concluzie la demersul de mai sus, obiectivele-cadru ale competenței specifice vi-zate pentru ciclul gimnazial sunt:

•• Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral prin desprinderea semni-ficaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din mesajul ascultat și desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat;•• Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală prin adaptarea mesajului la partener

în situaţii de comunicare dialogată; formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical și povestirea orală a unui text/mesaj.

Componenta lingvistică este fundamentul dezvoltării competenței de comunicare, favorizând înțelegerea relației dintre uz și normă și conștientizarea importanței codului lingvistic în procesul de comunicare.

În gimnaziu, învățarea corectă și dirijată a normei limbii române literare exercită un rol reglator asupra corectitudinii exprimării, raportând la norma limbii române stan-dard achizițiile lingvistice ale elevilor din perioada anterioară de școlaritate. Limba este instrumentul principal de organizare a gândirii logice, având astfel implicații majore în asigurarea accesului elevului la cunoaștere și, implicit, a succesului școlar la toate disci-plinele de studiu.

Din acest considerent, Curriculumul la Limba şi literatura română, 2019 scoa-te în evidență competenţa de comunicare orală, educarea/dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor ora-le (vorbirea, dicția etc.), componente importante care eficientizează procesul de comu-nicare în ansamblu.

Page 59: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

59

Formarea și dezvoltarea acestei competențe generale se realizează printr-un de-mers care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Se urmărește astfel limba în funcțiune, și nu limba abstractă, reevaluându-se rolul limbii în formarea și în buna funcționare a gândirii logice. Dezvoltarea competențelor aferente se reflectă în structuri sintactice în uz, privilegindu-se sensul, și nu forma, pornind de la conceptul de structură, tipar propozițional/frastic, pentru ca, în final, să se ajungă la construcții sintactice/text. Cunoștințele lingvistice îi vor folosi elevului să-și dezvolte deprinderile de exprimare și de receptare corectă și eficientă a unor texte de tipuri și de dimensiuni diferite, să exerseze cu succes toate funcțiile limbajului, în viața personală, școlară, socială, în contexte formale/informale variate.

Competența de comunicare este văzută din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală (Mina-Maria Rusu, Competența de comunicare – perspective de abordare, În Limba Română, Nr. 11-12, anul XIX, 2009):

COMPREHENSIUNE DE TEXT PRODUCERE DE TEXTORAL A asculta A vorbiSCRIS A citi A scrie

În procesul de predare-învățare-evaluare a limbii române, verbele enunţate în tabel generează roluri specifice, pe care elevul trebuie să le joace alternativ, pentru a dobândi competenţa de comunicare adecvată. Prin urmare, elevii trebuie să fie puși în diverse situații, să aibă diferite roluri, precum: auditór, lector, locutor şi scriptor, astfel încât să devină un participant activ al procesului de comunicare, interesat și implicat, în sensul activării tuturor componentelor care asigură o comunicare eficientă.

Competenţa specifică 2: Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă valorifică:

Relevantă, în acest sens, devine acțiunea de interacţiune verbală.

Cunoștințe

Deprinderi

Atitudini

Page 60: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

60

Un prim pas pe care trebuie să-l facă elevii, în procesul de comunicare orală este să asculte, altfel spus, să decodeze semnalele sonore și să le transforme în cuvinte. Prin decodare, ei descoperă doar sensul literal a ceea ce spune vorbitorul, acestuia adăugându-i-se și cunoștințe de altă na-tură (de pragmatică, sintaxă etc.), menite să ajute la recon-struirea sensului pe care dorește să-l transmită vorbitorul, înțelegerea mesajului. Elevii care cunosc mai puțin limba română, se bazează, în principal, pe procesarea la nivel de cuvânt, fără a acorda prea multă importanță contextului.

Prin urmare, profesorul de Limba şi literatura română la formarea/dezvolta-rea Competenţei specifice 2 se va axa pe 3 dimensiuni: RECEPTARE, PRODUCERE şi INTERACŢIUNE.

• La formarea unor deprinderi de ascultare activă se va urmări educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, utilizându-se atât elementele verbale și nonverbale (mimică, gesturi, postură, proxemică), cât și paraverbale (intonație, ritm al vorbirii, fluență, pauzele în vorbire etc.), pre-cum și conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate co-municativă. Comprehensiunea (înţelegerea) mesajului oral va pune accent pe dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral: identificarea de informații explicit formulate, realizarea de deducţii simple, integrarea și interpretarea ide-ilor și a informațiilor, evaluarea critică a conținutului și a elementelor textuale.

• Pentru deprinderile de producere de texte orale se va accentua dicția, importanța pu-blicului, intenția de comunicare și efectele actului de comunicare asupra receptorului.

• La realizarea interacţiunilor verbale cu doi sau mai mulți interlocutori, se vor antrena strategii simple de ascultare activă, dar și se va reliefa comportamentul comunicativ politicos față de interlocutor(i).

Domeniul comunicării orale este construit în jurul actelor de limbaj, teoria actelor de limbaj evidențiind ideea că prin limbaj putem realiza diferite tipuri de acțiuni. Astfel, ac-tele de limbaj pot avea funcții diferite. Orice act de limbaj are o dimensiune locuționară (care presupune alcătuirea enunțurilor în conformitate cu regulile gramaticii), o dimensiune ilocuționară (vizând forța sau valoarea actului de limbaj: cerere, rugăminte, ordin, promisi-une, sfat etc.) și o dimensiune perlocuționară (adică o influență pe care o exercită asupra auditoriului: de exemplu, un sfat poate să entuziasmeze sau să lase indiferent auditoriul).

La nivelul conținuturilor, programa de gimnaziu nu aduce noutăți spectaculoase, ci mai degrabă precizări utile pentru realizarea activităților de învățare (a se vedea conținuturile în care sunt detaliate dicția, strategiile de comprehensiune și de concepe-re a textului oral sau strategiile de ascultare activă).

INTERACȚIUNEA VERBALĂ

COMPORTAMENT COMUNICATIV

RECEPTAREA MESAJULUI ORAL

ASCULTAREA &ÎNȚELEGEREA

PRODUCEREA MESAJULUI ORAL

VORBIREA

Page 61: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

61

Ca activitate umană, comunicarea este un proces continuu și dinamic și are la bază atitudini care sunt intenționale. Din această perspectivă, o noutate a programei în do-meniul oralului este exprimarea adecvată a emoţiilor, atitudinilor. Acest nou conținut este în acord cu modelul dezvoltării personale, pentru că stimulează autocunoașterea. Identificarea și verbalizarea emoțiilor poate duce și la o mai bună gestionare a acestora.

Emoțiile sunt trăiri de scurtă durată și de o intensitate care variază, reacții firești la situațiile și evenimentele din viața unei persoane. Modul în care cineva își manifestă emoțiile ține de identitatea personală. Reprimarea emoțiilor a fost considerată multă vreme un semn al bunei creșteri, dar studiile de psihologie din ultimii ani au atras atenția asupra faptului că gestionarea defectuoasă a emoțiilor este periculoasă. Exprimarea emoțiilor ține de inteligența emoțională, de capacitatea unei persoane de a recunoaște, de a controla corect și de a-și exprima trăirile, astfel încât să fie în armonie cu sine și cu lumea din jur. Profesorul va observa modul în care elevii își exprimă emoțiile și va atrage atenția asupra faptului că emoțiile sunt în egală măsură pozitive și negative.

În conținuturile curriculare, la deprinderi de comunicare, apare și empatia, capaci-tatea de a recunoaște și, într-o oarecare măsură, de a împărtăși sentimentele unei alte persoane, chiar atunci când aceasta nu le exprimă explicit. Este capacitatea de a încerca să înțelegi ce simte celălalt, de a nu te arăta nepăsător față de sentimentele sale. Empa-tia se poate manifesta atât în cadrul interacțiunilor verbale, cât și pe parcursul lecturii unui roman, când cititorul trăiește, alături de personaje, emoții și sentimente diverse. Profesorul va avea în vedere felul în care se exprimă atitudinile comunicative, analizând secvențe filmate ale unor conversații sau prezentări și oferind feedback elevilor privitor la felul în care și-au exprimat atitudinile în cadrul unor diverse situații de comunicare.

O noutate ar fi și trimiterea la noțiunile de coeziune şi coerenţă discursivă9. Ținând cont de părerea majorității lingviștilor, identificăm coeziunea cu o conexiune și cu o trăsătură gramaticală a discursului10, dimensiune lingvistico-semantică, iar coerenţa cu o dimensiune interpretativă. Astfel că, participarea la interacţiuni verbale în diver-se situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune și coerenţă discursivă, va antrena abilitățile elevilor de a elabora discursuri logice, structurate, tematice ce vor asigura claritatea receptării prin soliditatea întregului.

O directivă a Competenţei specifice 2 este și dicţia, arta de a pronunța, a vorbi co-rect și clar un text. Profesorul va propune activități ce vor antrenare stilul, modul de pronunție a sunetelor, silabelor, cuvintelor, astfel încât fiecare cuvânt rostit de elevi să fie auzit și înțeles perfect de către interlocutor (i).

9 Stoica Dan. Comunicare publică. Relații publice. Iași, 2004.10 Coșciug Angela. Parametrii coezivi ai discursului. În Limba Română,, Nr. 7-8, anul XIV, 2004.

Page 62: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

62

Abilitatea de a avea o dicție bună ține atât de un vocabular bogat, o gramatică co-rectă, expresivitatea în exprimare, cât și de modul în care este structurat orice discurs. Educarea vocii sau dezvoltarea dicției facilitează exprimarea, armonizând emisia vocală, corpul și respirația.

Profesor este cel care va decide, pornind de la contingentul clasei și particularitățile de vârstă, cum va realiza conținuturile, fie prin momente de dicție la fiecare lecție, fie prin ateliere de vorbire, fie prin lecții tematice etc.

Metodele pentru dezvoltarea dicției trebuie să fie cât mai variate: înregistrări voca-le a vocii și ascultarea rezultatului, observarea defectelor, corectarea lor; exerciţii de dicţie de tipul „Cosașul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, sasul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosașul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.” sau „Un caricaturist care caricaturizează caricaturi ca-ricaturistice nu poate caricaturiza caricatură să.”, care vor pune la o adevărată încercare nervii, dar și articulația gurii; citirea cu creionul în gură ș.a. exerciții de dicție care pot fi găsite accesând https://dictie.md/, https://www.dictie.ro/.

O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea conținutului prezentările multimodale. Aici ținem să menționăm faptul că, prezentarea multimodală are a bază textul multimodal și presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații.

Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvis-tic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cu-vânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.

Profesorul va pune accent pe prezentarea textelor multimodale, propunând elevilor grile de evaluare a prezentărilor și/sau indicatori/criterii de evaluare, precum: voca-bularul, tonul, organizarea discursului, coerența; sau abordare semiotică: vizualul pre-supune analiza textului multimodal, culorii, formei, stilului, dimensiunii etc.; gestualul – observarea mimicii, a limbajului trupului; spaţialul – așezarea în spațiu, apropierea sau distanța dintre obiecte; auditivul – linia melodică, efectele sonore, zgomotele am-bientale, liniștea, intonația sau volumul.

Profesorul poate propune exerciții de înțelegere a unor diverse tipuri de texte mul-timodale: bandă desenată, roman grafic, afiș, programul unui cinematograf, o pagină de gardă a manualului, o pagină web, un produs video, inclusiv videoclipuri, o secvență dintr-un spectacol de balet etc.

Competenţa specifică 2 se formează/dezvoltă în progresie, fiind concretizată în trei unități de competențe:

Page 63: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

63

Clasa Unitatea de competenţă 2.1

Unitatea de competenţă 2.2

Unitatea de competenţă 2.3

a V-a Identificarea temei, a unor informații esențiale și de de-taliu, informațiilor explicite și implicite, în diverse tipuri de texte orale

Utilizarea resurselor fono-respiratorii indi-viduale în comunicarea orală

Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei

a VI-a Sintetizarea informațiilor, a intențiilor și atitudinilor co-municării din diverse tipuri de texte orale

Utilizarea corectă a resurselor fono-respi-ratorii individuale în comunicarea orală

Adecvarea normelor de etichetă verbală la diferi-te situații de comunicare orală

a VII-a Utilizarea variatelor strategii de ascultare activă și negocie-re în diverse situații de comu-nicare orală

Combinarea elemen-telor dicțiunii (articula-ția, emisia, respirația, vocea) în diverse con-texte de comunicare

Prezentarea documenta-tă a unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale

a VIII-a Exprimarea unui punct de vedere propriu privind o pre-zentare orală pe o temă

Utilizarea metodelor de interpretare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare

Realizarea unei prezen-tări orale multimodale în fața unui public cunoscut

a IX-a Exprimarea argumentată a unui punct de vedere pro-priu privind reprezentarea aceleiași teme în diverse texte orale

Utilizarea eficientă a metodelor de interpre-tare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare

Realizarea prezentărilor orale multimodale în fața unui public necunoscut

În cele din urmă, profesorul la orele de Limba şi literatura română trebuie să valori-fice atributele caracteristice comunicării orale:

– comunicarea orală presupune un mesaj. Mesajul trebuie să includă elemente de structură, elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, ele-mente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.;

– comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înţelegere a aces-tui mesaj (materiale adiționale, concordanța între mesajul oral și cel nonverbal);

– comunicarea orală este circulară şi permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când s-a conceput mesajul;

– comunicarea orală este puternic influenţată de situaţie şi ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceeași receptori în funcție de dispoziția motivațională, factorii de stres, oboseală etc.);

– comunicarea orală este puternic influenţată de caracteristicile individuale ale emiţătorului (un bun orator va fi receptat într-o mai mare măsură ca fiind bine pregătit de către auditoriu);

– comunicarea orală posedă şi atributele necesităţii (nevoia omului de a comunica) etc.

Page 64: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

64

Clas

aSi

tuaţ

ia d

e

com

unic

are

Dic

ţiaSt

rate

gii d

e co

mpr

e-he

nsiu

ne ş

i de

conc

e-şi

de

conc

e- d

e co

nce-

pere

a te

xtul

ui o

ral

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

ac

tivă

Tem

atici

reco

man

date

pe

ntru

pro

iect

ul d

e gr

up

a V-

a

•El

emen

tele

com

u-ni

cării

•Di

cția

, art

a de

a p

ronu

nța

core

ct •Ar

ticul

area

voc

alel

or și

con

-so

anel

or

•Te

mă,

cuv

inte

-che

ie,

idee

/idei

, inf

orm

ații

gene

rale

și d

e de

-ta

liu

•Re

guli

de a

cces

la

cuvâ

nt: î

ntre

rupe

ri,

supr

apun

eri,

luar

ea/

pred

area

cuv

ântu

lui,

aște

ptar

ea râ

ndul

ui

la c

uvân

t

•Te

hnic

i de

com

unic

a-re

efic

ient

ă

a VI

-a

•Si

tuaț

ia d

e co

mun

i-ca

re: T

ipur

i și f

orm

e de

com

unic

are

Artic

ular

ea c

uvin

telo

r cu

dif-

tong

i și t

rifton

gi •Ri

tmul

și v

olum

ul v

oci

•Pa

rafr

azar

e,

info

rmaț

ii ex

plic

ite și

im

plic

ite, r

ezum

are

•În

treb

ările

des

chise

și

înch

ise.

•Re

gulil

e „d

e au

r” a

le

ascu

ltării

•Pu

tere

a vo

rbiri

i/Ex

erci

ţii d

e di

cţie

etc

.

a VI

I-a

•De

prin

deri

de c

o-m

unic

are:

atit

udin

e,

influ

ențe

, înc

rede

re,

empa

tie

•Vi

teza

vor

birii

– te

mpo

-rit-

mul

•Co

mbi

nare

a el

emen

telo

r di

cțiu

nii:

artic

ulaț

ia, e

misi

a,

resp

irația

, voc

ea

•Cl

asifi

care

, ref

orm

u-la

re, r

epet

are,

co-

nect

ori p

ragm

atici

; di

stinc

ția d

intr

e fa

pt

și op

inie

•Ec

oul ș

i tăc

erea

•Te

hnic

i de

com

unic

a-re

non

verb

ală.

Prim

ii pa

şi în

con

trol

ul

emoţ

iilor

. Com

unic

a-re

a pe

rsua

sivă

etc.

a VI

II-a

•Ar

gum

enta

rea

în

com

unic

area

ora

lă •Te

hnic

i de

resp

irație

și c

on-

trol

ul e

moț

iilor

•Di

scur

sul.

Rosti

rea

text

ului

, ad

apta

t la

cont

ext

•Co

ordo

nare

a di

cție

i cu

miș

-ca

rea

•Pr

ezen

tare

a or

ală

mul

timod

ală

•N

egoc

iere

a in

for-

maț

iei

•Ar

gum

enta

rea

de

succ

es; G

estio

nare

a tim

pulu

i în

cadr

ul

prez

entă

rii e

tc.

a IX

-a

•N

egoc

iere

a. S

tilur

i și

tehn

ici d

e ne

goci

ere

•G

estu

l și m

imic

a în

acț

iune

a ve

rbal

ă •Ți

nuta

în ti

mpu

l com

unic

ării

•Ac

cent

ul lo

gic

•As

culta

rea

activ

ă și

nego

cier

ea in

for-

maț

iei

•Eti

chet

e ve

rbal

e şi

nonv

erba

le (n

aţio

na-

le şi

inte

rnaţ

iona

le)

etc.

Page 65: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

65

Pentru diversificarea procesului educaţional se recomandă utilizarea diverselor metode, printre care şi cele specifice

Situaţia de comunicare Dicţia

Strategii de com-prehensiune şi de concepere a tex-

tului oral

Strategii de ascultare activă

• Expunerea• Joc de rol• Dialogul• Interviul în trei

trepte• Înscenarea în baza

imaginilor• Simulări• Dezbaterea• Discursul/

Alocuțiunea• Prezentări publice

(lansarea discur-sului într-un timp limitat)

• Demonstrația• Metoda R.A.F.T.

(Rol/Auditoriu/For-mă/Temă) ș.a.

• Exerciții de dicție• Exerciții de încăl-

zire• Discursul lui Brutus• Cosaşul Saşa• Exerciții dinamice

(Dirli Da)• Exerciții pentru în-

călzirea respirației• Exerciții pentru

expirație• Mișcarea Brownia-

nă ș.a.

• Brainstorming• Clustering• Diagrama Venn• Problematizarea• Pânza discuției• Controversa

constructivă• Controversa aca-

demică• Colțuri• Discuția ghidată

ș.a.

• Exerciții de focalizare a atenției pe vorbitor

• Exerciții de păstrare a contactului vizual

• Moduri de a nu co-munica

• Arată că înțelegi ce ți se spune

• Prima impresie• Joc de rol: Ai răbdare

când asculţi• Exerciții de ascultare

active: Ascultă şi repetă ș.a.

3.5.3. Competenţa specifică 3. Lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă

Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea tex-tului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).

Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).

Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrie-rea creativă etc.)

Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:

● pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare;

Page 66: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

66

● lectura propriu-zisă – fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de texte literare/didactice/interpretative;

● formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; ● achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de

lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;

● producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; ● evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare;● autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia

literară, utilizând mijloacele limbajului poetic CLLR structurează activitățile de învățare în trei tipuri de metode/metodologii spe-

cifice ELA: semiotice, hermeneutice, praxiologice. [Pâslaru Vl. Introducere în teoria edu-cației literar-artistice. București: Sigma, 2013. 198 p., p.135].

● Metodele semiotice (de constatare, discernere, acumulare) se adresează, în prin-cipal, valorii imanente a operei literare și „vizează acțiunile de decodare/compre-hensiune a textelor literare, științifice, didactice, publicistice elaborate sau produse de elevi; a noțiunilor și categoriilor estetice, științifico-literare, istorice, psihologice etc.” De exemplu: lucrul cu cartea, lectura expresivă a profesorului/elevului, meto-da textologică în alte accepțiuni analiza literară, metoda explorării textelor, meto-da informativ-explicativ-receptivă, metoda reproductivă sau povestirea, expune-rea, conversația, exercițiul, sau euristica, „ calea spre autor”, memorizarea.

● Metodele hermeneutice au misiunea de a sprijini, a încuraja producerea valorii in actu a operei literare, a valorii adăugate operei – a valorii cititorului [P. Cor-nea, 44]. Acestea sunt „metode și tehnici de interpretare și apropriere a valorii imanente a operei și au funcție de stimulare a produ-cerii valorii in actu a operei literare, angajează acțiuni de manifestare a cititorului în rolul de al doilea subiect creator al operei, în același rol producându-se și subiectul comunicant – profeso-rul, cu deosebirea că, pentru profesor, acesta e un rol secund față de cel de co-municant. Orice metodă care provoacă interpretări este de domeniul hermeneu-ticii”, afirmă autorul [ibidem, p.136]. De exemplu: lectura creatoare, comentariul literar/poetic, dezvoltarea operei sau experimentul imaginar, ilustrarea, disputa sau competiția de idei, brainstormingul, conversația asupra lecturii particulare.

● Metode praxiologice, consideră autorul, sunt „toate metodele care angajează ele-vii în activitățile practice, de ex., lucrul cu cartea sau metoda textologică, acestea însă includ și activități de altă natură (teoretice, gnoseologice, hermeneutice). În categoria metodelor pur practice se includ exerciţiul literar, evaluarea reciprocă (a răspunsurilor, textelor produse), analiza independentă a textului, jocul de rol ș.a.”

Page 67: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

67

Metodologiile validate de C. Șchiopu Pt. studierea operelor liriceMetodologii:• Întrebarea-problemă cu

variante de răspuns,• Reprezentarea grafică,• Brainstorming-ul cu mapa

de imagini,• Jocul figurilor de stil,• Pictura verbală,• Problematizarea,• Metoda PRES (Exprimați-

vă punctul de vedere; R. – faceți un raționament referitor la punctul de vedere; E. – dați un exem-plu pentru clarificarea punctului de vedere; S. – faceți un rezumat (sumar) al punctului vostru de vedere),

• Algoritmizarea,• Jocul didactic.

Pt. studierea operelor epiceMetode:• Mâna oarbă,• Piramida,• Lucrul individual,•Dezbaterea,• Jocul instructiv pe roluri,• Comentariul literar,• Simularea întâlnirii cu

personajele operei,• Reportajul, Interviul ș.a.;Procedee:• Relatarea autorului,• Punctul de vedere al

personajului,• Fișa biografică a perso-

najului,• Ecranizarea operei (de

către elevi) ș.a.

Pt. studierea operelor dramaticeAlgoritmul:analiza acțiunii – caracterizarea personajului – analiza discur-sului.Metodologii:• Lectura pe roluri a unui frag-

ment,• Presupunerea prin termeni,• Studiul de caz,• Înscenarea unui act/episod,• Exercițiul de identificare,• Exercițiul de reconstituire a

unei replici/a elementelor acțiunii cu caracter de pro-blemă,

• Experimentul imaginativ,• Întrebarea-problemă cu vari-

ante de soluții.

Page 68: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

68

PRO

GRE

SIA

UN

ITĂŢ

ILO

R D

E CO

MPE

TEN

ŢE P

ENTR

U C

S 3.

GIM

NAZ

IU

Clas

a a

V-a

Clas

a a

VI-a

Clas

a a

VII-a

Clas

a a

VIII-

aCl

asa

a IX

-a

3.1.

Con

firm

area

în

țele

gerii

unu

i tex

t prin

spun

s la

într

ebăr

i în

baza

lui

3.1.

Dem

onst

rare

a în

țele

gerii

text

ului

prin

fo

rmul

are

de în

treb

ări î

n ba

za lu

i

3.1.

Con

firm

area

în

țele

gerii

text

ului

lite

rar

și no

nlite

rar p

rin p

rism

a co

mpo

nent

elor

de

stru

c-tu

3.1.

Util

izare

a el

emen

telo

r di

n te

rmin

olog

ia li

ngvi

stică

și

teor

ia li

tera

ră în

rece

ptar

ea

text

ului

3.1.

Util

izare

a el

emen

telo

r di

n te

rmin

olog

ia li

ngvi

s-tic

ă și

teor

ia li

tera

ră în

re

cept

area

text

ului

3.2.

Iden

tifica

rea

com

-po

nent

elor

de

stru

ctur

ă a

text

ului

lite

rar ș

i non

-lit

erar

3.2.

Exp

licar

ea re

lație

i di

ntre

com

pone

ntel

e de

st

ruct

ură

a te

xtul

ui li

te-

rar ș

i non

liter

ar

3.2.

Dis

tinge

rea

trăs

ătu-

rilor

spec

ifice

ale

text

u-lu

i lite

rar ș

i non

liter

ar

3.2.

Com

enta

rea

stru

ctur

ii te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

3.2.

Com

para

rea

a ce

l puț

in

două

text

e su

b as

pect

ul

stru

ctur

ii te

xtul

ui li

tera

r și

nonl

itera

r

3.3.

For

mul

area

ghi

dată

a

mes

ajul

ui te

xtul

ui li

tera

r3.

3. F

orm

ular

ea m

esaj

u-lu

i tex

tulu

i lite

rar

3.3.

For

mul

area

mes

a-ju

lui t

extu

lui l

itera

r prin

ra

port

are

la p

ropr

ia

expe

rienț

ă de

via

ță

3.3.

For

mul

area

mes

ajul

ui

text

ului

lite

rar p

rin ra

port

a-re

la p

ropr

iile

expe

rienț

e de

le

ctur

ă și

este

tice

3.3.

Inte

rpre

tare

a m

esaj

ului

op

erei

lite

rare

prin

rapo

rta-

rea

la p

ropr

iile

expe

rienț

e de

vi

ață,

de

lect

ură

și es

tetic

e

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

ii-lo

r stă

ri po

stle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea a

rgu-

men

tată

a p

ropr

iilor

st

ări p

ostle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea a

rgu-

men

tată

a p

ropr

iilor

st

ări p

ostle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

iei

atitu

dini

în ra

port

cu

text

ul

lect

urat

3.4.

Arg

umen

tare

a pr

oprie

i ati

tudi

ni în

rapo

rt c

u te

xtul

le

ctur

at

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext

nara

tiv în

baz

a pl

anul

ui

simpl

u de

idei

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext

nara

tiv în

baz

a pl

anul

ui

dezv

olta

t de

idei

3.5.

Rez

umar

ea u

nui

text

nar

ativ

cu e

lem

ente

de

scrip

tive

3.5.

Rez

umar

ea te

xtul

ui li

te-

rar ș

i ştii

nţifi

c3.

5. R

ezum

area

unu

i fra

g-m

ent/

alin

eat d

e te

xt în

lim

i-ta

unu

i num

ăr d

eter

min

at

de c

uvin

te

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

-ril

or li

tera

r-arti

stice

ale

te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul

lect

urii

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

-ril

or li

tera

r-arti

stice

ale

te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul

lect

urii

3.6.

Com

enta

rea

valo

-ril

or g

ener

al-u

man

e al

e te

xtul

ui li

tera

r

3.6.

Com

enta

rea

valo

rilor

lit

erar

-arti

stice

ale

text

ului

lit

erar

3.6.

Com

enta

rea

valo

rilor

na

ționa

le p

rom

ovat

e în

tex-

tul l

itera

r

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

-gu

rilor

de

stil î

n lim

ita

unită

ților

de

conț

inut

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

-gu

rilor

de

stil î

n lim

ita

unită

ților

de

conț

inut

3.7.

Com

enta

rea

figur

ilor

de sti

l în

baza

par

amet

ri-lo

r pro

puși

3.7.

Com

enta

rea

mijl

oace

lor

expr

esiv

e al

e te

xtul

ui3.

7. V

alor

ifica

rea

limba

julu

i ar

tistic

a te

xtul

ui li

tera

r

Page 69: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

69

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

val

orilo

r

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

acț

iuni

lor p

e ca

re le

real

izeaz

ă sa

u le

su

port

ă

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

com

unic

ării

cu a

lte p

erso

naje

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

na-

jelo

r lite

rare

din

per

spec

tiva

atitu

dini

i aut

orul

ui

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

na-

julu

i prin

rolu

l lui

în d

esfă

șu-

rare

a ac

țiuni

i și î

n su

gera

rea

mes

ajul

ui

3.9.

Com

para

rea

unor

pe

rson

aje

din

dife

rite

oper

e lit

erar

e di

n pe

r-sp

ectiv

a va

loril

or

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imi-

litud

ini l

a ni

vel d

e te

ma-

tică,

într

e do

uă sa

u m

ai

mul

te te

xte

liter

are

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imi-

litud

ini l

a ni

vel d

e m

esaj

și

tem

atică

, înt

re d

ouă

sau

mai

mul

te te

xte

li-te

rare

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imili

-tu

dini

la n

ivel

de

mes

aj și

te

mati

că, î

ntre

dou

ă sa

u m

ai

mul

te o

pere

lite

rare

3.9.

Com

para

rea,

la n

ivel

de

mes

aj și

tem

atică

, a d

ouă

sau

mai

mul

te o

pere

lite

rare

PR

OG

RESI

A U

NIT

ĂŢIL

OR

DE

CON

ŢIN

UT

PEN

TRU

CS

3. G

IMN

AZIU

Clas

a a

V-a

Clas

a a

VI-a

Clas

a a

VII-a

Clas

a a

VIII-

aCl

asa

a IX

-a•

Cart

ea, o

biec

t cul

tura

l. St

ruct

ura

cărț

ii (c

oper

-tă

, cot

or, p

agin

a de

titlu

)

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Ope

ra e

pică

• Te

xt n

arati

v: n

arat

or,

pers

onaj

, acț

iune

, tim

p,

spaț

iu•

Tem

a și

idee

a/id

eile

te

xtul

ui n

arati

v•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i•

Plan

ul si

mpl

u de

idei

• Re

zum

atul

text

ului

nar

ativ

• M

odur

i de

expu

nere

: na

rațiu

nea,

dia

logu

l

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Stru

ctur

a că

rții:

cup

rin-

sul,

subs

olul

, pre

fața

, po

stfaț

aTe

xtul

lite

rar/

text

ul n

on-

liter

arO

pera

epi

că•

Nar

ațiu

nea

la p

erso

ana

I și

la p

erso

ana

a III

-a•

Tem

a, id

eea

prin

cipa

lă și

id

eile

secu

ndar

e•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i13

• Pl

anul

dez

volta

t de

idei

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c14

• M

odur

i de

expu

nere

: na

rațiu

nea,

dia

logu

l15

• De

scrie

rea

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Din

isto

ria c

ărții

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Ope

ra e

pică

• O

pera

epi

că: a

utor

, na-

rato

r, pe

rson

aj•

Plan

ul si

mpl

u și

dezv

ol-

tat d

e id

ei18

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c cu

ele

men

te d

escr

iptiv

e•

Mod

uri d

e ex

pune

re:

nara

țiune

a, d

ialo

gul,

desc

riere

a19

• M

onol

ogul

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Bibl

iote

ca v

irtua

lă/e

lec-

tron

ică

• Că

rțile

aud

ioTe

xtul

lite

rar/

text

ul n

on-

liter

arO

pera

epi

căCr

onot

opul

Mes

ajul

ope

rei l

itera

reM

otivu

l lite

rar

Gen

uri ș

i spe

cii l

itera

reTe

me,

subi

ecte

, mes

aje

ale

text

ului

lite

rar

Rezu

mat

ul te

xtul

ui e

pic

cu

elem

ente

des

crip

tive

21

• Ca

rtea

, mijl

oc d

e co

-m

unic

are.

Pub

licaț

iile

perio

dice

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Folc

loru

l și l

itera

tură

po-

pula

răLi

tera

tura

pop

ular

ă și

lite-

ratu

ră c

ultă

Ope

ra e

pică

Valo

rile

text

ului

epi

c

Ope

ra d

ram

atică

Text

ul d

ram

atic

Page 70: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

70

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Trăs

ătur

i fizic

e și

mor

ale

ale

pers

onaj

ului

• Pe

rson

aje

poziti

ve și

pe

rson

aje

nega

tive

în

pove

ști

Ope

ra li

rică

• Po

ezia

liric

ă11

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: ve

rs, s

trof

ă, ti

puri

de

stro

feFi

guri

de s

til•

Epite

tul

• Co

mpa

rația

12

• Pe

rson

ifica

rea

• Re

petiț

ia•

Enum

eraț

ia

Spec

ii lit

erar

e în

calit

ate

de te

xt-s

upor

t: gh

icito

area

, fr

ămân

tare

a de

limbă

, le-

gend

a (fa

ună

și flo

ră),

po-

vest

ea, s

noav

a, p

oves

tirea

Pers

onaj

ul li

tera

rPe

rson

aje

prin

cipa

le și

pe

rson

aje

secu

ndar

e

Ope

ra li

rică16

• Po

ezia

liric

ă•

Eul l

iric

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: tip

uri d

e rim

ăFi

guri

de s

til•

Epite

tul

• Co

mpa

rația

17

• In

vers

iune

a•

Hipe

rbol

a

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

text

-sup

ort:

lege

nda,

ba

smul

, sch

ița, f

abul

a,

pove

stire

a, p

rove

rbe

și zic

ător

i, pa

stel

ul.

Pers

onaj

ul li

tera

rCl

asifi

care

a pe

rson

ajel

or

Cara

cter

izare

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r

Ope

ra li

rică20

• Po

ezia

liric

ă •

Vers

ifica

ția, m

ăsur

a,

ritm

ul: t

rohe

ul, i

ambu

l

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

titez

a•

Para

lelis

mul

sint

actic

Spec

ii lite

rare

în ca

litat

e de

te

xt-s

upor

t: le

gend

a; b

as-

mul

cult,

par

abol

a, n

uvel

a,

pove

stire

a, ro

man

ul, a

foris

-m

ele,

doi

na p

opul

ară,

imnu

l.

Pers

onaj

ul li

tera

rCl

asifi

care

a pe

rson

ajel

or22

Cara

cter

izare

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r

Ope

ra li

rică

Poez

ia li

rică

Vers

ul c

lasic

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• Ex

clam

ația

reto

rică

• In

tero

gația

reto

rică

• In

voca

ția re

toric

ă•

Aleg

oria

Spec

ii lit

erar

e în

calit

ate

de

text

-sup

ort:

lege

nda

istor

i-că

, fab

ula,

pov

estir

ea, n

u-ve

la, p

oem

ul e

roic,

rom

anul

fa

ntas

tic, d

oina

cultă

Pers

onaj

ul li

tera

rPe

rson

aje

repr

ezen

tativ

e di

n di

ferit

e op

ere

liter

are

Pers

onaj

ul li

tera

r și p

erso

-na

litat

ea is

toric

ăCa

ract

eriza

rea

pers

onaj

u-lu

i lite

rar

Ope

ra li

rică23

Poez

ia li

rică

Vers

ul li

ber

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

afor

a•

Epifo

ra•

Alite

rația

• As

onan

ța•

Sim

bolu

lSp

ecii

liter

are

în c

alita

te

de te

xt-s

upor

t: po

vesti

-re

a, n

uvel

a, b

alad

a, b

alad

a cu

ltă, p

oem

ul e

roic

, oda

, ro

man

ul, c

omed

ia

11 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e12

act

ualiz

are

13 a

ctua

lizar

e14

act

ualiz

are

15 a

ctua

lizar

e16

Va

fi pr

oiec

tată

la n

ivel

ul le

ctur

ii in

tero

gativ

-inte

rpre

tativ

e: o

bser

vare

, exp

lora

re, i

nter

pret

are

17 a

ctua

lizar

e și

apro

fund

are

18 a

ctua

lizar

e19

act

ualiz

are

20 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e21

act

ualiz

are

22 a

ctua

lizar

e23

Va

fi pr

oiec

tată

la n

ivel

ul le

ctur

ii in

tero

gativ

-inte

rpre

tativ

e: o

bser

vare

, exp

lora

re, i

nter

pret

are

Page 71: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

71

Stra

tegi

i de

lect

ură

a op

erei

lite

rare

24

Etap

eSt

rate

gii

prop

riu-z

ise

Acţiu

niSa

rcin

i did

actic

eAc

tivită

ţi de

învă

ţare

spec

ifice

Lect

ură

şi o

bser

-va

re

Stra

tegi

a de

co

nexi

une

dint

re c

iti-

tor ș

i tex

t

A pă

şi di

n ex

te-

rior s

pre

inte

rior

(intr

area

în lu

-m

ea te

xtul

ui)25

Rapo

rtar

ea a

fecti

v-em

oțio

nală

la p

rima

lect

ură26

Lect

ura

inte

roga

tivă

și ex

pres

ivă

a te

x-tu

lui

Lect

ura

cu v

oce

a te

xtel

or și

a fr

agm

en-

telo

r de

text

eLe

ctur

ă şi

ex

plor

are

Stra

tegi

a de

de

coda

re a

te

xtul

ui

A fi

în in

terio

r și

a ex

plor

a lu

mea

te

xtul

ui

Ope

ra li

rică

Înca

drar

ea s

criit

orul

ui în

con

text

ul li

tera

turii

ro

mân

e, a

l cur

entu

lui l

itera

rÎn

cadr

area

ope

rei d

ate

în cr

eaţia

poe

tulu

i/scr

iitor

ului

Cara

cter

istic

ile d

e ge

n și

spec

ie a

le lu

crăr

ii, a

rgu-

men

tare

a ap

arte

nenț

ei la

gen

ul și

spec

ia d

ată

Gen

eza

lucr

ării

(isto

ricul

cre

ării,

izvo

arel

e de

insp

i-ra

ție, a

nsam

blul

din

car

e fa

ce p

arte

)St

ruct

ura,

com

poziț

ia, e

lem

ente

de

proz

odie

Sem

nific

ația

titlu

lui

Sist

emul

de

imag

ini c

onte

xtua

leSe

ntim

ente

le fu

ndam

enta

le a

le te

xtul

uiM

otive

le. F

orm

ular

ea te

mei

, pro

blem

atica

, mes

ajul

Form

ular

ea te

mei

, pro

blem

atica

Form

ular

ea m

esaj

ului

Orig

inal

itate

a lu

crăr

iiO

pera

epi

căÎn

cadr

area

scr

iitor

ului

în c

onte

xtul

lite

ratu

rii

rom

âne,

al c

uren

tulu

i lite

rar

Înca

drar

ea o

pere

i dat

e în

crea

ţia p

oetu

lui/s

criit

orul

uiCa

ract

eris

ticile

de

gen

și sp

ecie

ale

lucr

ării,

arg

u-m

enta

rea

apar

tene

nței

la g

enul

și sp

ecia

dat

ă

Exer

ciții

de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții

asup

ra li

mba

julu

i și a

stru

ctur

ii te

xtel

or

de ti

p ep

ic, l

iric,

dra

mati

cDe

mon

stra

rea

înțe

lege

rii te

xtul

ui p

rin

răsp

uns l

a în

treb

ări

Iden

tifica

rea

în te

xt a

figu

rilor

de

stil

Iden

tifica

rea

indi

ciilo

r de

timp

și sp

ațiu

Ord

onar

ea se

cven

țelo

r nar

ative

din

tr-u

n te

xt în

ved

erea

rezu

măr

ii ac

estu

iaEx

erci

ții d

e in

terp

reta

re: i

nter

pret

area

lim

baju

lui fi

gura

t, di

scuț

ii pr

ivin

d se

mni

-fic

ațiil

e te

xtel

or c

itite

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

a te

xtul

ui

24 A

dapt

are,

pre

lucr

are

după

M. M

arin

25 J

udith

Lan

ger E

nvisi

onm

ent:

A re

ader

-bas

ed v

iew

of c

ompr

ehen

sion,

The

Cal

iforn

ia R

eade

r, (1

987)

. 20,

3, 4

-7. h

ttps

://w

ww

.alb

any.

edu/

cela

/rep

orts

/lang

er/la

nger

appr

oach

es.p

df26

PÂS

LARU

, Vl.

Intr

oduc

ere

în te

oria

edu

cație

i lite

rar-

artis

tice.

Buc

ureș

ti: S

igm

a, 2

013.

198

p

Page 72: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

72

Gen

eza

lucr

ării

(isto

ricul

cre

ării,

izvo

arel

e de

insp

i-ra

ție, a

nsam

blul

din

car

e fa

ce p

arte

)Se

mni

ficaț

ia ti

tlulu

iPl

anur

ile a

cțiu

nii

Sub

aspe

ct sp

ația

lSu

b as

pect

tem

atic

Sub

aspe

ct te

mpo

ral

Plan

ul v

iziun

iiM

omen

tele

subi

ectu

lui

Expo

zițiu

nea

(situ

ația

iniți

ală)

Intr

iga

(cau

za c

are

mod

ifică

situ

ația

iniți

ală)

.De

sfăș

urar

ea a

cțiu

nii

Punc

tul c

ulm

inan

t (de

pășir

ea si

tuaț

iei d

ifici

le)

Dezn

odăm

ântu

l (sit

uația

fina

lă)

Lini

ile d

e su

biec

t. Pe

rson

ajel

eM

otive

le, t

ema,

pro

blem

atica

, mes

ajul

Mod

urile

de

expu

nere

: nar

ațiu

nea,

des

crie

rea,

dia

-lo

gul,

mon

olog

ulO

rigin

alita

tea

lucr

ării

Lect

ură

și re

flecț

ieSt

rate

gia

de

mon

itoriz

a-re

a c

om-

pre-

hens

i-un

ii și

de

rem

edie

re

A pă

şi în

apoi

şi a

re

gând

i dat

ele

pe

care

le a

vem

Rapo

rtar

ea e

moț

iona

l-afe

ctivă

la m

esaj

ul te

xtul

ui

lect

urat

Eva

luar

ea c

ritică

a te

xtel

or c

itite

Org

aniza

rea

info

rmaț

iei/a

term

enilo

r în

clus

terin

gEl

abor

area

de

hărț

i ale

nar

ațiu

nii

Lect

ura

pe ro

luri

a di

alog

urilo

rTe

atra

lizar

ea u

nor s

ecve

nțe

nara

tive.

Joc

de ro

l: pr

ezen

tare

a pe

rson

ajul

uiM

emor

area

uno

r tex

te li

rice

Eval

uare

a re

cipr

ocă

a pr

odus

elor

real

izate

Lect

ură

și ex

tinde

reSt

rate

gia

de a

uto-

cuno

aște

re,

auto

actu

a-liz

are

și au

to-d

ez-

volta

re

A ie

şi di

n lu

mea

te

xtul

ui şi

a

obie

ctiva

exp

eri-

enţa

Rapo

rtar

ea e

moț

iona

l-afe

ctivă

la m

esaj

ul te

xtul

ui

lect

urat

Man

ifest

area

cap

acită

ții d

e cr

eație

arti

stică

/știi

nțifi

-că

ele

men

tară

Form

area

treb

uinț

ei p

entr

u le

ctur

a de

des

tinde

re,

pe c

are

s-o

real

izeze

con

tinuu

Exer

ciții

de

mon

itoriz

are

a pr

oprie

i lec

-tu

riEx

erci

ții d

e m

otiva

re a

inte

resu

lui p

entr

u le

ctur

iEx

erci

ții d

e ar

gum

enta

re a

pre

ferin

țelo

r lit

erar

e

Page 73: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

73

Lectura imaginii ¾ Primele reacţii, primele impresii:• Ce observi în imagine? Pe cine sau ce? Ce observi în prim-plan sau în plan mai

îndepărtat? ¾ Situarea în spaţiu:• Cum crezi, unde poate avea loc acțiunea din imagine? În ce loc? În ce țară? În

ce oraș/sat?• Unde a fost făcută fotografia?

¾ Situarea în timp (cronologic, meteorologic):• Când a fost realizată imaginea? În ce secol? În ce an?• În ce anotimp?• În ce moment al zilei s-a fotografiat? De ce?• Stabilește timpul probabil și momentul desfășurării acțiunii.• Cum era vremea în momentul desfășurării acțiunii?• Cât timp durează acțiunea din imagine? (câteva zile, luni de zile, ani de zile)• Acțiunea se desfășoară în trecutul apropiat sau în trecutul îndepărtat?

¾ Identificarea unui personaj din imagine • Ce vârstă crezi că are personajul?• Cum crezi că îl cheamă?• Ce vârstă are?• Din ce țară este personajul? • Ce profesie are?• Ce calități credeți că are?• Prin ce se deosebește de alte personaje?• Ce slogan îl reprezintă?• Descrie portretul fizic/moral al personajului.• Descrie vestimentația personajului.• Numește două defecte ale personajului.• Identifică emoțiile personajului din imagine.• Cum crezi, ce moment important din viața personajului reprezintă imaginea

dată? • Ce alte evenimente importante crezi că au avut loc în viața personajului?

¾ Motivele prezenţei acestui personaj în acel loc:• Ce observi în planul secundar?• Explică legătura dintre genericul modulului și imaginea dată; dintre spațiul,

locul dat și personajul reprezentat în imagine.• Ce personaje secundare vezi în imagine?

Page 74: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

74

• Cum crezi ce relații există între personajele din imagine? Argumentează. ¾ În afara câmpului vizual:• Ce se află la dreapta imaginii și nu se vede?• Ce se află la stânga? În spate? Deasupra? Dedesubt?• Ce ți se pare neobișnuit în această imagine?

¾ Senzaţii:• Ce se aude? (muzică, zgomote, sunete, conversații etc.)• Ce se simte? Ce se respiră? (parfumuri, mirosuri, esențe, emanații etc.)

¾ Conţinuturi:• Cum crezi ce are personajul în buzunare, în poșetă?• Enumeră obiecte din casa, dulapul, bucătăria personajului

¾ Imaginarea textelor care nu se văd dar care sunt susceptibile de a fi prezente ici-colo:• Imaginează-ți că te afli în locul reprezentat în imagine:

– scrie un bilețel în care să comunici locul unde te afli și timpul când vei reveni;– scrie o scrisoare în care să descrii acest loc;– scrie un mic anunț în care să cauți stăpânul unui obiect, reprezentat în imagine;– scrie un anunț de mică publicitate în care să faci reclamă locului, unde are

loc acțiunea din imagine. ¾ În afara timpului:• Ce crezi că a avut loc cu un minut în urmă?• Ce se întâmpla în același loc în urmă cu o oră/un an/10 ani?• Ce se va întâmpla în exact același loc într-un minut/o oră etc.?

¾ Motivaţia fotografului:• Cum crezi, cine a realizat această imagine?• De ce?• Ce sentimente îți transmite această imagine? • Ce putem învăța din imaginea dată, din situația prezentată în imagine?• Ce informații desprindem din imaginea dată?• Ce relație există între fotograf și locurile respectiv personajele din imagine? • Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească?• Intitulează imaginea. Argumentează titlul.?• Dar voi ce interes găsiți acestei imagini? etc.

¾ Intertextualitate:• Ce mesaj transmite imaginea?.• Ce texte literare ai citit la tema imaginii studiate?• Ce legătură există între textele citite și această imagine?

Page 75: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

75

• Caută texte literare la tema imaginii propuse.• Citește informația despre această pictură. Comentează titlul dat de pictor. In-

titulează altfel imaginea ¾ Culori predominante:• Care este semnificația culorilor din imagine?

3.5.4. Competenţa specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare

Formarea unor capacități de redactare a unor texte diverse ca tipologie și temă este o componentă esențială a competenței de comunicare, care permite accesul la cultura majoră, favorizând exprimarea propriilor sentimente și idei și inserția socială. Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile se studiază gradual, de la simplu la complex: de la text nonliterar la text literar, de la idei principale la rezumat, de la email la jurnal de călătorie. Competența de redactare vizează, de asemenea, scrierea de texte despre texte literare (rezumat, caracterizare de personaj, recenzie etc.), de texte despre texte nonliterare (rezumat, recenzii, prezentări de carte etc.), precum și realizarea de texte multimodale diverse. Alături de dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, activi-tățile vor urmări asimilarea unor principii de etică a redactării și utilizarea tehnologiei in-formației. Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de scriere în grup

Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competen-ţa 4):

Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).

Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).

Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experien-ței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).

Page 76: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

76

ESEU

L N

ARAT

IVES

EUL

DES

CRIP

TIV

ESEU

L AR

GU

MEN

TATI

V

Defin

iţie:

un

ese

u ca

re p

rezin

tă o

serie

de

even

imen

te

real

e sa

u im

agin

are,

cu le

gătu

ra în

tre e

le.

Stru

ctur

ă: –In

trod

ucer

e:Pr

ezin

tă lo

cul,

timpu

l și p

erso

naje

le, c

reea

star

ea d

e sp

irit ș

i atm

osfe

ra. P

oate

con

ține

scur

te d

escr

ieri

de e

moț

ii sa

u de

coru

ri, a

stfel

în

cât s

ă cr

eeze

atm

osfe

ra și

să c

onst

ruia

scă

un c

adru

de

desf

ășur

are

a ev

enim

ente

lor.

–Cu

prin

s:Ar

e 2

sau

mai

mul

te p

arag

rafe

car

e de

zvol

clar

o se

rie d

e ev

enim

ente

(int

riga)

, în

ordi

-ne

a lo

r log

ica.

–Co

nclu

zie:

Conț

ine

dezn

odăm

ântu

l pov

estir

ii,

cons

ecin

țele

eve

nim

ente

lor p

reze

ntat

e,

reac

ții, s

entim

ente

și c

omen

tarii

în le

gătu

cu su

biec

tul e

xpus

.Te

hnic

i de

scrie

re:

•Es

eul n

arati

v va

con

ține

num

ai a

cele

eve

ni-

men

te c

are

îl fa

c ca

ptiva

nt, i

nter

esan

t și ț

in

trea

ză a

tenț

ia c

itito

rulu

i. •Co

eren

ța și

coe

ziune

a vo

r fi a

sigur

ate

de

conj

uncț

ii și

cuvi

nte

de le

gătu

ra v

aria

te și

de

evi

tare

a re

petiț

iilor

inuti

le. F

ieca

re p

ara-

graf

treb

uie

să e

xpun

ă o

idee

nou

ă în

ese

u. •Ec

hilib

rul v

a fi

asig

urat

de

lung

imea

apr

oxim

a-tiv

ega

la a

par

agra

felo

r, de

evi

tare

a de

scrie

rilor

pr

ea lu

ngi c

are

deze

chilib

reaz

ă es

eul n

arati

v. •El

evul

nu

se v

a ad

resa

pro

feso

rulu

i în

eseu

cu

enu

nțur

i de

genu

l „N

u-m

i pla

ce a

cest

su

biec

t, da

r…”

sau

„Acu

m e

ste

timpu

l să

term

in e

seul

”.

Stru

ctur

a: –In

trod

ucer

e:Co

nțin

e in

form

ații

scur

te d

espr

e „c

ine,

cân

d,

unde

și c

um”.

–Cu

prin

s:De

scrie

rea

prin

cipa

lelo

r ele

men

te în

par

agra

-fe

sepa

rate

. Fie

care

asp

ect a

l des

crie

rii tr

ebu-

ie p

reze

ntat

într

-un

para

graf

sepa

rat,

care

înce

apă

cu o

„id

ee p

rinci

pala

”. –Co

nclu

zie:

Com

enta

riile

și se

ntim

ente

le în

legă

tură

cu

cele

des

crise

.Te

hnic

i de

scrie

re:

•Se

vor

folo

si va

riate

cuv

inte

de

legă

tură

și

conj

uncț

ii. •Se

va

înce

pe c

u as

pect

ele

gene

rale

și se

va

term

ina

cu d

etal

iile.

•Se

vor

folo

si ad

jecti

ve v

aria

te.

•Se

va

face

refe

rire

la d

iferit

e sim

țuri

uman

e –

auz,

văz

, miro

s, si

mț t

actil

, gus

t. •Se

va

folo

si un

lim

baj d

ram

atic

pt. a

des

crie

sc

ene

de m

iste

r și s

uspa

ns.

Tipu

ri de

ese

u de

scrip

tiv:

–De

scrie

re d

e oa

men

i –De

scrie

re d

e lo

curi

–De

scrie

re d

e ev

enim

ente

–Es

eu d

escr

iptiv

mix

t.

Exis

ta d

ouă

tipur

i de

eseu

arg

umen

tativ

: es

eul „

pro

și c

ontr

a” și

ese

ul d

e op

inie

. Ese

ul

argu

men

tativ

est

e un

text

abs

trac

t pt.

expu

ne id

ei și

pun

cte

de v

eder

e. A

cest

ese

u te

stea

ză a

bilit

atea

ele

vulu

i de

a do

vedi

un

crez

, o in

terp

reta

re, u

n pr

inci

piu.

Stru

ctur

a es

eulu

i arg

umen

tativ

„pro

şi co

ntra

”: –In

trod

ucer

e:Ex

pune

subi

ectu

l în

disc

uție

și in

trod

uce

cele

do

uă, s

au m

ai m

ulte

per

spec

tive,

din

car

e es

te v

ăzut

subi

ectu

l res

pecti

v. –Cu

prin

s:Ai

ci se

vor

disc

uta

pers

pecti

vele

dife

rite

din

care

est

e pr

ivit

subi

ectu

l. Se

vor

adu

ce a

r-gu

men

te și

de

o pa

rte

și de

cea

laltă

, în

mod

eg

al. S

e vo

r da

exem

ple.

Aut

orul

nu

se v

a im

plic

a em

oțio

nal.

Idei

le p

ro și

con

tra

se v

or

prez

enta

în p

arag

rafe

sepa

rate

, adi

că u

n pa

-ra

graf

pt.

fieca

re id

ee.

–Co

nclu

zie:

Se e

xpun

e o

păre

re g

ener

ală

desp

re su

biec

t și

se p

oate

da

și pă

rere

a au

toru

lui.

Stru

ctur

a es

eulu

i de

opin

ie:

•In

trod

ucer

e:Ai

ci se

pre

zintă

subi

ectu

l în

disc

uție

și o

pini

a au

toru

lui d

espr

e ac

est s

ubie

ct.

•Cu

prin

s:Co

nsta

din

mai

mul

te p

arag

rafe

sepa

rate

în ca

re

elev

ul îș

i pre

zintă

pun

ctel

e de

ved

ere

susț

inut

e de

exe

mpl

e și

argu

men

te. S

e va

scrie

și u

n pa

ra-

graf

în ca

re se

va

prez

enta

un

punc

t de

vede

re

opus

, cu

argu

men

te ca

re să

dem

onst

reze

acel

pun

ct d

e ve

dere

est

e ne

conv

ingă

tor.

Page 77: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

77

•Ti

mpu

rile

folo

site

în e

seul

nar

ativ

vor fi

tim

puril

e tr

ecut

e. S

e va

util

iza o

gam

ă la

rgă

de c

onju

ncții

tem

pora

le.

•Co

nclu

zie:

Aici

se v

a re

scrie

pe

scur

t opi

nia

auto

rulu

i, da

r cu

alte

cuv

inte

.ES

EUL

REFL

EXIV

/DIS

CURS

IVAc

est ti

p de

ese

u es

te u

n ex

erci

țiu d

e co

ntem

plaț

ie a

supr

a un

ui su

biec

t gen

eral

sau

abst

ract

și te

stea

ză a

bilit

atea

ele

vulu

i de

a de

scrie

și d

e a-

și ex

pune

gân

duril

e pe

rson

ale

dar ș

i alte

pun

cte

de v

eder

e în

legă

tură

cu

subi

ectu

l. Ac

est e

seu

nu v

a în

cerc

a să

con

-vi

ngă

citit

orul

opin

ia a

utor

ului

est

e ce

a va

lidă,

dar

îl v

a fa

ce să

vad

ă su

biec

tul p

re-

zent

at d

in m

ai m

ulte

ung

hiur

i și p

ersp

ectiv

e,

perm

ițând

u-i s

ă-și

form

eze

o op

inie

pro

prie

.Ti

puri

de e

seu

refle

xiv:

•D

escr

iptiv

-refl

exiv

, în

care

se v

a fa

ce d

escr

iere

a su

biec

tulu

i în

disc

uție

și d

in a

ceas

tă d

escr

iere

se v

or tr

age

conc

luzii

le.

•Ab

stra

ct-r

eflex

iv, î

n ca

re se

vor

face

ana

logi

i, re

flecț

ii pe

rson

ale,

se v

or sc

rie se

ntim

ente

le p

erso

nale

asu

pra

subi

ectu

lui.

Stru

ctur

a: –In

trod

ucer

e:Es

te c

el m

ai im

port

ant p

arag

raf.

Este

un

eseu

în m

inia

tură

. Aic

i se

va fa

ce in

terp

reta

rea

pe sc

urt a

subi

ectu

lui,

ating

ând

aspe

ctel

e pr

inci

pale

pe

scur

t. In

trod

ucer

ea tr

ebui

e să

con

stru

iasc

ă or

izont

ul d

e aș

tept

are

al c

itito

rulu

i. In

trod

ucer

ea p

oate

con

ține

o re

ferir

e la

o id

ee sa

u sit

uație

ne

obișn

uită

, o în

treb

are

reto

rica

sau

un c

itat.

Se p

oate

adr

esa

dire

ct c

itito

rulu

i. –Cu

prin

s:Es

te d

ezvo

ltare

a pu

ncte

lor p

reze

ntat

e pe

scur

t în

intr

oduc

ere.

Fie

care

pun

ct d

e ve

dere

est

e de

zbăt

ut in

tr-u

n pa

ragr

af se

para

t. Fi

ecar

e pa

ra-

graf

va

conț

ine

un p

unct

de

vede

re și

un

punc

t de

vede

re o

pus,

susț

inut

e de

arg

umen

te și

exe

mpl

e. –Co

nclu

zie:

Conț

ine

opin

ia a

utor

ului

refe

rindu

-se

pe sc

urt l

a ce

le p

reze

ntat

e în

intr

oduc

ere.

Ese

ul se

poa

te te

rmin

a cu

o în

treb

are

reto

rica,

un

cita

t sau

un

enu

nț c

are

să-i

dea

de g

ândi

t citi

toru

lui.

Un

eseu

refle

xiv

se v

a sc

rie la

per

soan

a a

trei

a, d

aca

nu se

cer

e în

mod

spec

ific

doar

opi

nia

elev

ului

/aut

orul

ui

REDA

CTAR

E –

com

pune

re, c

once

pere

, ela

bora

re, f

orm

ular

e, în

tocm

ire.

Conț

inut

ul R

edac

tare

se u

tilize

ază

la to

ate

tipur

ile d

e sc

riere

. Cad

rul d

idac

tic fo

lose

ște

acel

e no

rme

care

core

spun

d tip

ului

de

scrie

ale

s.

Page 78: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

78

Norme privind redactarea unui text/a unui răspuns în scrisA. Așezarea textului în pagină presupune respectarea unor norme de redactare a

textului scris de mână sunt obligatorii pentru oricare tip de lucrare: – titlul textului (după titlu nu apare niciodată punctul); – începutul lucrării trebuie scris cu alineat (marginea din stânga – 2-2,5 cm. + ali-

neat – circa 2 cm.); – fiecare idee principală trebuie marcată prin alineatul corespunzător; – sfârșitul fiecărui enunț va fi marcat prin semnul de punctuație impus de context

(de obicei prin punct, întrucât majoritatea construcțiilor sunt enunțiative); – scrierea până la marginea din dreapta a lucrării, cu despărțirea cuvintelor în si-

labe, acolo unde situația o impune (dacă rândul nu este scris până la capăt, se presupune că elevul nu știe să așeze textul în pagină sau nu știe să despartă cuvintele în silabe);

– se lasă necompletat numai rândul care conține finalul unui enunț și se trece la paragraful următor prin alineat.

B. Respectarea condiţiilor minimale de caligrafie este, de asemenea, o cerință im-plicită, presupunând:

– păstrarea distanței de un spațiu între cuvinte; – scrierea legată a literelor, ușor aplecate spre dreapta; – menținerea unei distanțe egale între literele aceluiași cuvânt; – punerea semnelor diacritice (ă, â, ș, ț, î); – păstrarea formei standard a literelor și a dimensiunilor optime, pentru obținerea

unui scris lizibil etc.C. Limbajul folosit în exprimarea ideilor trebuie să respecte normele limbii literare,

care implică: – eliminarea formulărilor pleonastice și tautologice, a cacofoniei, ca și a repetițiilor

care nu sunt strict necesare clarificării unei idei (acolo unde este posibila elimina-rea repetiției, se va face substituirea unor termeni prin sinonime);

– evitarea clișeelor verbale și a locurilor comune în exprimare; – folosirea adecvată a termenilor, cu sensul lor de propriu (numai în mod excepțional

pot apărea și termeni cu sens figurat, de exemplu, în redactarea unei scrisori); – evitarea abuzului de neologisme; interdicția de folosire a regionalismelor, a arha-

ismelor, a termenilor și construcțiilor populare sau de argou etc.; – folosirea cu măsură a adjectivelor (mai ales în postura dublului și a triplului epi-

tet), ca și a superlativului de tipul ,,extraordinar”, ,,colosal”, ,,genial”; – înlăturarea formelor pronominale, adjectivale și verbale de persoana I și a II-a,

cu excepția situațiilor în care apar într-un citat sau în redactarea unei scrisori;

Page 79: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

79

relatarea se face, în exclusivitate, la persoana a III-a, pe un ton neutru, lipsit de efuziuni lirico-afective;

– evitarea construcțiilor echivoce, a ambiguităților de orice tip.Dacă nu se ține seama de principiul adecvării răspunsului la cerinţele care sunt impu-

se prin formularea subiectului, consecințele pot fi supărătoare (răspunsurile considera-te în afara cerințelor compunerii nu se evaluează).

ESÉU, eseuri, s.n. Studiu de proporții reduse, în care autorul abordează pro-bleme de ordin filozofic, literar, științific etc., expunând un punct de vedere per-sonal, fără a epuiza subiectul.

Procesul scrierii unui eseu implică următoarele etape:1. identificarea temei eseului;2. colectarea și cercetarea materialului documentar;3. structurarea eseului;4. redactarea eseului;5. evaluarea critică a versiunii preliminare;6. rescrierea eseului.

În introducerea eseului, trebuie exprimat în mod clar subiectul care urmează să fie dezbătut, precum și punctul de vedere al autorului cu privire la acest subiect. Exprima-rea trebuie să fie concisă, specifică și clară, iar punctul de vedere trebuie rezumat într-o frază care oferă esența eseului. Punctul de vedere este unul dintre puținele pasaje ale unui eseu în care este acceptat să se scrie la persoana I, în timp ce în restul eseului este uzual ca redactarea să fie la persoana a III-a. Explicarea structurii eseului este cea care urmează punctului de vedere din introducere.

Conţinutul eseului va cuprinde argumentele care au fost prezentate în secțiunea de explicare a structurii eseului, pe cât posibil în ordinea în care au fost prezentate. Fiecare paragraf va începe cu o „frază-subiect” care expune argumentul și poziția autorului. Apoi, fiecare argument va fi expus într-o manieră bine structurată: fapte, idei, opiniile autorităților din domeniu, precum și punctul de vedere personal.

În concluzie, după ce toate argumentele au fost prezentate și dezbătute, vor fi pre-zentate concluziile. De regulă, argumentele exprimate în cuprinsul eseului trebuie să susțină și să demonstreze punctul de vedere al autorului, care va fi reluat și în concluzii.

Page 80: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

80

Scrierea unei lucrări în Word, fără tabele, imagini sau figuriSetarea dimensiunilor paginiiPrima acțiune care înainte de a începe să scrii efectiv, ar fi să setezi dimensiunea

paginii (de regula, A4), marginile paginii (sus și jos – 1,5cm, dreapta și stânga – 2cm) și orientarea paginii (de regula, portret).

Scrierea textuluiAcest pas este cel mai complex și se axează pe scriere. Nu are importanță aranjarea

în pagină, nu au importanță alineatele, nu au importanță cuvintele care trebuie scoase în evidență. Important e doar să scrii ceea ce trebuie sa scrii.

Aspecte privind conţinutul: – Un paragraf se termină în momentul în care ai apăsat tasta Enter. Dacă vrei să

scrii de la începutul rândului, dar în cadrul aceluiași paragraf, folosește întreru-perea de linie (Shift+Enter);

– Nu folosi niciodată mai mult de un singur spaţiu între 2 cuvinte, chiar dacă ți se pare ție că spațiul e prea mic.

– Rezistă tentaţiei de a aranja textul în pagină. Dacă începi să te ocupi de aranja-rea textului în timp ce scrii nu faci altceva decât să pierzi timpul și în final o să faci aceeași munca de 2 ori;

– Dacă folosești un text copiat din altă parte, atunci când dai „Paste”, ai grijă să alegi opțiunea „keep text only”. În acest fel, textul nou copiat se va integra per-fect cu cel deja scris.

Verificarea ortografică şi gramaticalăE foarte important să verifici ce ai scris corect. Recitește tot ceea ce ai scris cu mare

atenție și fii sigur că ai scris toate literele, că frazele au un conținut logic și că nu ți-a scăpat nici un semn de punctuație.

Există posibilitatea verificării automate a corectitudinii textului, în cazul în care pro-gramul în care scrii textul are dicționarul în limba romana instalat și tu ai scris cu diacri-tice. Chiar și așa, verificarea automată va evidenția doar cuvintele scrise incorect, nu și contextul din care fac parte.

Aranjarea textului în paginăDacă ai respectat indicațiile pentru scrierea textului, acest pas va fi destul de ușor.

Pentru a verifica modul de scriere a textului, folosește opțiunea de afișare a caractere-lor netipăribile (apăsarea butonului sub forma unui P întors invers).

Ordinea operaţiunilor de aranjare a textului: – Stabilirea fontului şi a dimensiunii caracterelor din întregul document. Este in-

dicat să folosești același font în tot documentul și aceeași dimensiune. Singu-rele elemente care se scriu altfel sunt titlurile capitolelor și ale subcapitolelor.

Page 81: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

81

Diferențierea acestora se face prin sublinierea și/sau îngroșarea și/sau înclinarea literelor, nu prin alegerea unui alt font.

– Stabilirea alinierii textului faţă de margini. – Stabilirea alineatelor şi a dimensiunii spaţiilor dintre paragrafele consecutive. – Formatarea paragrafelor astfel încât să nu treacă doar ultimul rând pe o pagină

nouă sau să rămână doar primul rând dintr-un paragraf la finalul unei pagini (widow/orphan control).

– Stabilirea fontului, dimensiunii şi alinierea capitolelor. De obicei alinierea se face pe centru (fără numerotarea capitolelor) sau la stânga (cu numerotarea capi-tolelor). Se poate stabili formatul doar pentru primul titlu de capitol și folosi opțiunea Format Painter (măturica) pentru a stabili un mod uniform de aliniere și de scriere pentru toate celelalte capitole.

– Înaintea fiecărui capitol nou, pentru a rămâne permanent la începutul unei pa-gini, se folosește întreruperea de pagină – CTRL+Enter.

– Introducerea numerotării paginilor (subsol, centru sau dreapta) și adăugarea informațiilor în antet sau subsol (opțional).

ImprimareaDacă totul a fost făcut așa cum trebuie, documentul scos la imprimantă ar trebui sa

fie perfect, identic cu formatul pe care l-ai văzut pe calculator.Înainte de a printa un document, e bine sa verifici cum va arata acesta scos la im-

primanta. O ultima verificare a aspectului final se face folosind opțiunea Print Preview. Prin această opțiune o să vezi dacă a rămas un capitol la finalul unei pagini, în loc să fie pe pagina nouă, dacă ai vreun paragraf formatat altfel, dacă se vede numerotarea paginii etc.

Page 82: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

82

E-Comunicare E-text E-mailul…este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multor for-me de media.Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a for-mei de interacțiune, comu-nicarea electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, publicațiile elec-tronice).

…textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale oralității (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, de-osebim două tipuri de „ora-litate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, repre-zentată de rețeaua virtuală, presupune mai multe aspec-te: e-mailul, SMS-ul telefo-nic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate reţelele de socializare.

…este modalitatea de co-municare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale comu-nicării mediate de computer. În: Limba Română: Struc-tură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitu-dini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsu-lui. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei su-biectivi (de disponibilitatea/nondisponibilitatea recepto-rului).

Blogul este o publicaţie web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.

Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.

SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care sa permită schimbul de mesaje.

Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe Internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse

Page 83: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

83

alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari·

3.5.5. Competenţa specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem şi a normelor lingvistice (ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol

Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în pro-cesul comunicării orale şi scrise (competenţa 5):

Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exer-ciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).

Strategii de învăţare autonomă a limbii• găsirea sensului cuvintelor• căutarea sinonimului• identificarea mărcilor gramaticale• confruntarea de variante• compararea de variante• stabilirea contextului În cadrul familiarizării elevilor cu sistemele și normele limbii române, cadrul didactic

va utiliza activități ce vor viza identificarea, recunoașterea, analiza unor fapte de limbă printr-o serie de exerciții dintre cele mai variate, care pot să dinamizeze procesul de învățare și pot să suscite interesul elevilor.

Un proiect didactic gândit și realizat din perspectiva exigențelor/criteriilor enunțate anterior, dobândește caracteristicile unui instrument de lucru modern și operațional, necesar activității cotidiene atât a cadrului didactic, cât și a elevului.

Eficiența procesului educațional este realizabilă prin originalitatea combinațiilor propu-se/selectate de către cadrul didactic, corelate cu particularitățile de vârstă ale elevilor, prin capacitatea acestora de trezi și a menține interesul pentru cunoaștere și pentru studiu ca reacție de răspuns din partea elevilor. Opțiunea pentru o anumită strategie didactică ex-primă alegerea pe care o face cadrul didactic pentru acele metode, mijloace sau forme de organizare a elevilor care -i vor servi în cel mai înalt grad pentru atingerea obiectivelor.

Una din finalitățile predării disciplinei Limba şi literatura română la treapta de gim-naziu este utilizarea limbii ca sistem și respectarea normelor lingvistice (lexicale, fone-

Page 84: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

84

tice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, manifestând corectitu-dine și autocontrol.

Daca în clasa a V-a, primele două unități de competență se referă la exprimarea intențiilor de comunicare, respectarea normelor lingvistice, în clasele a VIII-a și a IX-a UC acestea avansând spre valorificarea și aplicarea achizițiilor lingvistice, utilizarea au-tonomă a normelor limbii literare, dar și argumentarea relației dintre normă, abatere și uz în diverse situații de comunicare.

Utilizarea dicţionarelor rămâne o condiție sine qua non a alfabetizării și este inevi-tabilă în sporirea gradului de cărturărie a elevilor. Astfel, la începutul treptei gimnaziale, elevul va fi ghidat de către profesor în identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. Progresul în dezvoltarea competențelor de a-si organiza activitatea, utilizând și explorând dicționarele, se va urmări până în clasa a IX-a prin in-tegrarea diverselor strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. De regulă, un dicționar este privit ca o sursă de informare și explicare a sensului unor termeni. Folosirea frecventa a dicționarului aduce elevului-utilizator beneficii pe mai multe planuri. Chiar dacă uneori, sensul cuvintelor poate fi înțeles din context, este indicată consultarea unui dicționar ori de câte ori se întâlnește un termen necunoscut. Cuvintele noi învățate trebuie repetate atât pentru o memorare și înțelegere mai bună, cât și pentru monitorizarea pronunțării corecte. Utilizate pe scară largă și în format electronic, dicționarele oferă, pe lângă informațiile din lexicologie, etimologie, ortogra-fie, ortoepie etc. și seturi de informații din domeniul științei și culturii cu caracter enci-clopedic. Îmbogățirea vocabularului, dar și sporirea nivelului de cărturărie cu ajutorul dicționarelor este una dintre cele mai populare și eficiente metode pentru copii.

Astfel, la unitatea de competență respectivă, se vor utiliza strategiile care contribuie la formarea deprinderii de a lucra cu dicționarele:

• actualizarea achizițiilor necesare lucrului cu dicționarul: cunoașterea alfabetului limbii române și a succesiunii literelor, lectura/înțelegerea siglelor și a abrevieri-lor din articolele lexicografice etc.;

• identificarea cuvintelor necunoscute, explicarea lor în context, precedată de con-sultarea dicționarelor;

• căutarea sinonimelor/antonimelor/paronimelor/omonimelor etc.;• identificarea mărcilor gramaticale ale cuvintelor;• confruntarea/compararea formelor/sensului cuvintelor etc.;• integrarea cuvintelor explicate în contexte minime ilustrative.

Page 85: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

85

Pentru dezvoltarea competenței este nevoie de crearea și monitorizarea situațiilor de învățare, care cuprind: dictări (de cuvinte, explicative, libere etc.), exerciții de identi-ficare, analiză, selectare, completare, înlocuire, transformare, exerciții de comentare a cuvintelor cu ortograme, exerciții de comentare a faptelor de limbă, de argumentare a alegerii formelor/sensurilor corecte ale cuvintelor, exerciții cu caracter ludic etc.

Integrarea diverselor strategii de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor este unitatea de competență stabilită pentru clasa a IX-a, care presupune depășirea ca-drului lecțiilor și asimilarea limbii de către elev în mod independent în cadrul realizării actelor comunicative proprii.

Formarea competenței de a lucra cu dicționarele trebuie să devină o competență pentru toată viața de aceea exersarea privind respectarea normelor limbii, precum și prevenirea și lichidarea lacunelor în respectarea acestora ar trebui să fie unul din obiectivele ultimului an de studii gimnaziale. Pe parcursul anilor de gimnaziu elevul va cunoaște și utiliza mai multe tipuri de dicționare, acestea oferindu-i posibilitatea de a se integra într-o lume în perpetuă schimbare și de a se remarca în contextul dezvoltării personale.

3.5.6. Competenţa specifică 6. Integrarea experienţelor lingvistice şi de lectură în contexte şcolare şi de viaţă, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes

Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de ne-cesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.

Activitățile vor viza abordări inter-și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2. Competenţa specifică 6 este una nouă, propusă în curriculum respectiv, care cu-

mulează experiențele lingvistice și lectorale contextualizate. Competența respectivă se formează și se dezvoltă prin integrarea studiului limbii cu studiul textelor literare și nonliterare.

Luate separat, competența lingvistică și competența lectorală sunt complexe, trata-te corespunzător în document prin spațiul rezervat27, iar prin competența a 6 se valori-fică hotarul, intersecția între cele două, transferate la treapta experiențială.

27 Curriculum 2019. Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă și Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol sunt cu cea mai mare pondere procentuală, a câte 35%.

Page 86: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

86

Experienţe lingvistice şi lectoraleDintre componentele competenţei lingvistice, soclul pentru competența a șasea

sunt componenta sociolingvistică și componenta pragmatica, care se sprijină pe prece-dentele (lexicală, gramaticală, semantică, fonologică, ortografică, ortoepică).

Componenta sociolingvistică este un aspect al cunoașterii lumii în contexte autenti-ce, prin limba vorbită. În literatura de specialitate se menționează că propriile experi-ențe ale elevului se constituie din viața comunității28:

– informaţii şi practici de viaţă cotidiană: alimentația, conduita la masă, organiza-rea zilei, activitățile de muncă, modul de a marca sărbătorile etc.;

– condiţiile de viaţă: condițiile de trai, nivelul de trai cu variante regionale, etnice și de grup social etc.;

– relaţiile interpersonale: relațiile familiale, relațiile între generații, relațiile între clasele sociale, relațiile între grupuri etnice, religioase etc.;

– valorile, credinţele şi comportamentele în raport cu: clasa socială, grupurile socio-profesionale, starea economică, tradiția, istoria etc.

Componenta pragmatică vizează utilizarea funcțională a resurselor lingvistice prin componenta discursivă (cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, structurare și adaptare a mesajelor), componenta funcțională (modul în care mesajul realizează funcția comunicativă a limbii) și componenta de concepere schematică a textului.

Competențele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege și a-l interpreta prin actualizarea informațiilor exterioare acelui text (viață cotidiană, istorie, geografie, științe) și, nu în ultimul rând, prin uzul instrumentarului de teorie literară).

28 Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Didactica studiului integrat al limbii și literaturii române în gimnaziu. 2014. p.47

Page 87: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

87

Competența specifică 6 se concretizează în două unități de competențe

Clasa Unitatea de competenţă 6.1 Unitatea de competenţă 6.2

a V-aIdentificarea informațiilor esențiale receptate din cotidian

Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestio-narea propriei învățări

a VI-a Organizarea informațiilor esențiale receptate din cotidian

Prezentarea experiențelor de lectură în contexte școlare

a VII-aPrezentarea informațiilor esențiale receptate din cotidian prin resurse digitale

Valorificarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

a VIII-aStructurarea ideilor receptate din cotidian,într-un mesaj, prin resurse digitale

Gestionarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

a IX-a Prezentarea ideilor receptate din cotidian, într-un discurs

Integrarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

Axe ale unităţilor de conţinut: Comunicarea în acţiune, Limbajul şi literatura, a învăţa să înveţi, Literatura, a învăţa să fii, Generice pentru teme transdisciplinare.

Clasa Comunicarea în acţiune

Limbajul şi lite-ratura, a învăţa

să înveţi

Literatura, a învăţa să fii

Generice pentru teme transdisciplinare

a V-a

Informații esențiale din lecturi și cotidian: mass-media, evenimente socioculturale etc.

Textul literar/nonliterar: ta-bele, scheme

Interese și preferințe de lec-turăLiteratura și mu-zica

Imagini muzicale şi lite-rareNatura în literatură şi muzicăMama în cântec şi în literatură Literatură, pictură şi muzicăLimba română cântată etc.

a VI-a

Rezumatul unui eve-niment so-ciocultural reflectat în mass-media

Diversitatea organizatorilor grafici de pre-zentare a unui text

Raftul de literatu-ră artistică în bi-blioteca personală Literatura și pic-tura

Lumea în viziunea mea şi a altora Chipul mamei în pictură şi literaturăLumea cu ochii meiCitesc şi pictez Galeria de lecturi pictate.

a VII-a

Informația din lecturi și mediul socio-cultural

Citind și comu-nicând, învăț să învăț

Preferințele și ati-tudinile cititorului Literatura și artele (teatru, pictură, dans, muzică)

Lumea şi artele Lumea ca un teatru Literatura şi teatrul Magia artelor etc.

Page 88: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

88

a VIII-a

Reflecții des-pre un eveni-ment socio-cultural

Textul în organi-zatori grafici

Lectura și colecția de cărțiLiteratura și cunoașterea de sineLiteratura și geo-grafia

Călători şi călătoriiDialoguri culturale Aventura şi călătoria Fereastră spre lume etc.

a IX-a

Discurs des-pre un eveni-ment socio-cultural

Limbajul și lite-ratura în inter-net

Interese și atitu-dini de lectură Experiențe de lectură din viața unor personali-tăți Literatura și istoria

TimpulTradiţiile neamului meu Patriotismul RăzboiulLibertateaDreptatea Personalităţile neamului. Aspiraţiile etc.

Unitățile de conținut propuse pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele gimnaziale sunt formulate din perspectiva integrării intradisciplinare29/multidisciplina-re30/pluridisciplinare31/interdisciplinară32/transdisciplinară33.

Cartalenu T, Cosovan O., Zgardan-Crudu A. remarcă importanța abordării conținu-turilor din perspectiva intradisciplinarității, multidisciplinarității, pluridisciplinarității, interdisciplinarității și transdisciplinarității fapt ce determină formarea capacităților metacognitive, cum ar fi luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, învățarea eficientă, care constituie un deziderat al comportamentului omului contemporan [2018, p.20].

Paradigmatica şi sintagmatica tehnicilor LSDGCîn cadrul lecţiilor cu respectivele unităţi de conţinut

Axe ale unităţilor de conţinut EVOCARE REALIZAREA SENSULUI REFLECŢIE

Comunicarea în acțiuneLimbajul și literatura, a învăța să învețiLiteratura, a învăța să fiiGenerice pentru teme transdisciplinare

29 Integrarea intradisciplinară – operația de conjugare a două sau mai multe conținuturi independente ale învățării, apar-ținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta deprinderi. p.20

30 Integrarea multidisciplinară – corelare a demersurilor mai multor discipline (care nu sunt cu legături evidente între ele) în vederea rezolvării unei probleme. p.21

31 Integrarea pluridisciplinară – formă superioară a interdisciplinarității și constă în suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline înrudite. p.21

32 Integrarea interdisciplinară – interacțiune existentă între două sau mai multe discipline, care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele și orientarea cercetării. p.22

33 Integrarea transdisciplinară – formă de interpătrundere a mai multor discipline și de coordonare a cercetărilor, astfel încât să poată conduce, în timp, prin specializare la apariția unui nou areal de cunoaștere. Deschide cale către atingerea unui nivel superior de cunoaștere. p.23

Page 89: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

89

4. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării

34Organizarea integrată a demersului educațional la disciplina Limba şi literatura ro-mână impune o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Pro-iectarea curriculumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică stra-tegii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifestări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.

Pe parcursul procesului de învățare, în funcție de momentul actului evaluativ, vor fi uti-lizate trei strategii de evaluare: iniţială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală).

• Evaluarea iniţială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a pre-achizițiilor ne-cesare studierii cu succes a noii unități de învățare. Nu are rol de control, iar re-zultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare-învă-țare-evaluare. Poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.

• Evaluarea formativă (EF) se proiectează și se realizează, de regulă, pe parcursul unităților de învățare. Are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezul-tatelor curente și a progresului elevilor. Oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate, permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit. Se raportează la unitățile de competențe și uni-tățile de conținut parcurse în perioada vizată. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse ale învățării recomandate. Evaluarea formativă trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învățare.

• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează și se realizează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar. Se raportează la unitățile de com-petențe și unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse școlare recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.

Atât autoevaluarea, cât și evaluarea de către un profesor pot avea la bază lista de control și grila:

34 (de evidențiat specificul evaluării a manifestării graduale a competențelor prin descriptori de performanță)

Page 90: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

90

a) Lista de control – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea su-mativă și poate fi alcătuită dintr-o listă a descriptorilor pentru nivelul dat (A2+ la nivel gimnazial și B1+ la nivel liceal). Descriptorul poate da și solicita informații de ordin personal: „Pot să mă prezint; pot spune unde locuiesc; pot da adresa mea în limba engleză; pot să spun ce vârstă am etc.” și „Pot să-l întreb pe cineva cum îl/o cheamă; pot să-l/să o întreb unde locuiește; pot să-l/să o întreb ce vârstă are etc.”

b) Grila – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea sumativă. Cadrul didactic va nota pe o grilă categoriile care urmează să fie evaluate, de exemplu: Conversație, Schimb de informații, Formularea de întrebări, Utilizarea vocabularului țintă, Corectitudine gramaticală, Pronunție, Fluență și le va evalua în mod corespunzător, de exemplu de la „1” la „5”.

Tipuri de evaluare recomandate la disciplina Limba și literatura română:

Evaluarea rezultate-lor (sau a nivelului)

• este evaluarea nivelului de atingere a obiectivelor specifice și se referă la materia predată;

• depinde de activitatea săptămânală sau lunară, cu manualul și curriculumul;

• este centrată pe cursul predat și reprezintă o privire din interior.

Evaluarea comuni-cativă

• testează utilizarea practică a limbii în anumite situații semnifica-tive;

• tinde să prezinte o imagine echilibrată a competenței; • constă dintr-o serie de sarcini de comunicare lingvistică, bazată pe o programă de învățare pertinentă și transparentă, care îi per-mite elevului să demonstreze rezultatele pe care le-a obținut.

Evaluarea continuă • este evaluarea efectuată de către profesor și, eventual, de elev a performanțelor, a temelor și proiectelor realizate în cadrul unei perioada de timp;

• nota finală reflectă întregul modul, an sau semestru.

Evaluarea conform sistemului de notare

• se face prin atribuirea notelor sau luarea deciziilor efectuate în urma unui examen sau unei proceduri de evaluare care are loc la o anumită dată, de regulă, la finele semestrului/anului sau la înce-putul semestrului/anului viitor;

• realizările anterioare nu sunt luate în considerare; contează doar ceea ce elevul poate să facă aici și acum.

Evaluare formativă • este un proces continuu care permite colectarea informațiilor cu privire la aspectele puternice și la punctele vulnerabile;

• operează la un nivel foarte detaliat al itemilor lingvistici recent predate;

• profesorul poate să le utilizeze pentru organizarea procesului de predare-învățare-evaluare și să le transmită elevilor;

• este deseori utilizată, în sens larg, pentru a putea include informa-ția imposibil de cuantificat furnizată de chestionare și convorbiri.

Page 91: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

91

Evaluarea sumativă • controlează rezultatele dobândite la finele cursului și le atribuie o notă; • este de natură normativă și, conform sistemului de notare, verifi-că rezultatele;

• are drept scop perfecționarea procesului de învățare.

Evaluarea directă • evaluează ceea ce elevul poate să facă. De exemplu, în timpul unei activități desfășurate într-un grup mic de elevi sub forma unei discuții, profesorul observă, confruntă rezultatele cu criterii-le unei grile și evaluează;

• se limitează la producerea orală și scrisă și la comprehensiunea vorbirii orale în interacțiune, deoarece este imposibil a observa în mod direct activitățile de recepție, ci doar efectele lor;

• bogăția și stăpânirea limbii pot fi evaluate fi e direct în funcție de cri-teriile pe care ni le propunem, fi e indirect prin interpretarea și gene-ralizarea răspunsurilor la întrebările de examen. Convorbirea este un test direct clasic; un test cu lacune este un test indirect clasic.

Evaluarea indirectă • utilizează un test, de regulă scris, care apreciază adesea deprinde-rile potențiale ale elevului;

• lectura, de exemplu, este evaluată indirect cerându-le elevilor să demonstreze comprehensiunea lor prin marcarea cu o cruce a răspunsului corect, terminând fraze sau răspunzând la întrebări.

Evaluarea pe baza unei scale

consistă în aprecierea nivelului dat al unui elev folosind o scală for-mată din mai multe niveluri.

Evaluarea pe baza unei liste de control

• constă în aprecierea unui elev în conformitate cu o listă de punc-te prezumate pertinente pentru un nivel sau un modul dat;

• scala descriptorilor poate fi prezentată sub formă de chestionar; • ea poate de asemenea avea forma unei diagrame sectoriale sau orice altă formă;

• răspunsurile pot fi Da/Nu, însă cele de ordin mai complicat nu se limitează la încercuirea sau bifarea unei cifre (0/1), a unui cuvânt (Da/Nu) sau a unui pătrățel, ci mai degrabă sunt prezentate prin schemă;

• răspunsul poate fi mai diferențiat cu o serie de variante, plasân-du-l din punctul de vedere al preciziei pe o scală (de exemplu, de la 0 la 4), de preferință atribuind un titlu fiecărui nivel sau dând o definiție care precizează interpretarea acestor titluri.

Evaluarea pe sarcini • vizează evaluarea unei serii de sarcini diferențiate (de cele mai multe ori acestea se prezintă sub formă de jocuri de roluri între elevi sau cu participarea profesorului), notată, de regulă, de o manieră globală pe o scală de la 0 la 3 sau de la 1 la 5.

Evaluarea orală • vizează aspectele calitative ale comunicării; • conține diverse categorii pertinente pentru evaluarea vorbirii orale, cum ar fi: precizia, strategiile de cooperare, solicitarea unor explicații, fluența, volumul vocabularului, exactitatea gramaticală, coerența, stăpânirea vocabularului, dezvoltarea tematică și stăpâ-nirea sistemului fonologic.

Autoevaluarea • este aprecierea făcută de elev cu privire la propriile sale compe-tențe.

Page 92: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

92

4.1.

Pro

gres

ia p

rodu

selo

r înv

ăţăr

ii

CLAS

A a

V-a

CLAS

A a

VI-a

CLAS

A a

VII-a

CLAS

A a

VIII-

aCL

ASA

a IX

-a

Com

pete

nţa

spec

ifică

1. P

erce

pere

a id

entit

ăţii

lingv

istic

e și

cul

tura

le p

ropr

ii în

con

text

naţ

iona

l, m

anife

stân

d cu

riozi

tate

și to

lera

nţă.

Prod

use:

pagi

na d

e ju

rnal

, pre

-ze

ntar

e or

ală,

pro

iect

de

gru

p in

terd

iscip

li-na

r etc

.

Prod

use:

leafl

etul

/buc

letu

l tem

atic,

al

bum

ul fo

to d

igita

l sau

im

prim

at e

tc.

Prod

use:

proi

ectu

l de

grup

/in-

divi

dual

, pro

iect

ul d

e ce

rcet

are

ghid

ată;

vizi

ta

cultu

rală

.

Prod

use:

ghid

ul/p

oste

rul/p

agin

a w

eb,

albu

mul

foto

, jur

nalu

l de

vizit

ă cu

ltura

lă, j

urna

lul d

e că

lăto

rie.

Prod

use:

pașa

port

ul li

ngvi

stic,

pr

oiec

tul d

e gr

up,

expo

ziția

tem

atică

.

Com

pete

nţa

spec

ifică

2. P

artic

ipar

ea la

inte

racţ

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaţ

ii de

com

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

ziun

e și

coe

renţ

ă di

scur

sivă

.

Prod

use:

prez

enta

re si

mpl

ă pe

te

me

date

, pov

estir

ea,

desc

riere

a, e

xplic

ația

, di

alog

ul e

tc.

Prod

use:

disc

ursu

l, pr

ezen

tare

a pe

te

mă,

dia

logu

l, te

xtul

ora

l, în

regi

stra

rea

audi

o/vi

deo

cu e

xerc

iții d

e di

cție

, pre

-ze

ntar

ea sc

enic

ă et

c.

Prod

use:

prez

enta

rea,

inte

rviu

l, di

scuț

ia c

u do

i sau

mai

m

ulți

inte

rlocu

tori,

co

nver

sația

înre

gist

rată

et

c.

Prod

use:

disc

ursu

l de

argu

men

tare

, dis-

curs

ul n

egoc

iere

, dez

bate

rea.

Prod

use:

expo

ziția

(fot

o, v

ideo

), de

zbat

erea

, pre

zent

area

au

dio/

vide

o în

regi

stra

etc.

Com

pete

nţa

spec

ifică

3. L

ectu

ra și

rece

ptar

ea te

xtel

or li

tera

re și

non

liter

are

prin

div

erse

stra

tegi

i,

dem

onst

rând

spiri

t de

obse

rvaţ

ie și

atit

udin

e cr

eativ

ă.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă,

plan

ul si

mpl

u de

idei

, re

zum

atul

, noti

țele

de

lect

ură,

pos

teru

l, ag

enda

de

lect

ură,

ap

reci

erea

per

sona

lă,

dram

atiza

rea

etc.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă, re

zu-

mat

ul, p

lanu

l dez

volta

t de

idei

, age

nda

de le

ctur

ă,

notiț

ele

de le

ctur

ă, te

stul

de

înțe

lege

re a

text

ului

, ch

estio

naru

l în

baza

tex-

tulu

i, po

vesti

rea

după

im

agin

i, po

ster

ul, a

fișul

de

pre

zent

are

a op

erei

lit

erar

e et

c.

Prod

use:

plan

ul si

mpl

u și

dezv

ol-

tat d

e id

ei, a

gend

a de

le

ctur

ă, h

arta

text

ului

, gr

ila d

e au

toev

alua

re,

post

erul

, apr

ecie

rea

pers

onal

ă, re

vist

ă or

ală.

Prod

use:

agen

da c

u no

tițe

para

lele

, ag

enda

de

lect

ură,

noti

țele

de

lect

ură,

rezu

mat

ul, a

prec

iere

a pe

rson

ală,

pos

teru

l etc

.

Prod

use:

agen

da d

e le

ctur

ă,

apre

cier

ea p

erso

nală

, sc

enar

iul d

e șe

zăto

are,

so

ndaj

ul d

e op

inie

înso

-țit

de

com

enta

rii; c

lipul

vi

deo/

trai

leru

l în

baza

te

xtul

ui st

udia

t, ca

rtea

el

ectr

onic

ă.

Page 93: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

93

Com

pete

nţa

spec

ifică

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or sc

rise

de d

iferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

iate

, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

și re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e.

Prod

use:

text

ul li

tera

r, te

xtul

no

nlite

rar,

text

ul sc

ris

de d

iferit

tip

etc.

Prod

use:

rezu

mat

, tex

t nar

ativ,

text

de

scrip

tiv, t

ext c

u di

alog

, fe

licita

re e

lect

roni

că,

rețe

tă, i

nstr

ucțiu

ne e

tc.

Prod

use:

text

ul a

rgum

enta

tiv,

anun

ț, te

xtul

nar

ativ-

desc

riptiv

, tex

tul c

u di

alog

, tex

tul e

xplic

ativ

etc.

Prod

use:

post

erul

ela

bora

t, te

xtul

refle

-xi

v, te

xt im

agin

ativ,

text

ul m

eta-

liter

ar, t

extu

l fun

cțio

nal e

tc.

Prod

use:

text

ul m

etal

itera

r, te

xtul

re

flexi

v, te

xtul

imag

ina-

tiv, t

extu

l fun

cțio

nal.

Com

pete

nţa

spec

ifică

5. U

tiliz

area

lim

bii c

a si

stem

și a

nor

mel

or li

ngvi

stice

(lex

ical

e, fo

netic

e,

gram

atica

le, s

eman

tice)

în re

aliz

area

act

elor

com

unic

ative

, dem

onst

rând

cor

ectit

udin

e și

aut

ocon

trol

.

Prod

use:

dict

area

de

cuvi

nte,

dict

area

libe

ră, d

icta

-re

a co

men

tată

, dic

ta-

rea

prev

entiv

ă, g

rila

de

anal

iză, a

utod

icta

rea.

Prod

use:

dict

area

de

cuvi

nte,

di

ctar

ea li

beră

, dic

tare

a co

men

tată

, dic

tare

a pr

e-ve

ntivă

, aut

odic

tare

a,

anal

iza g

ram

atica

lă, t

est

doci

mol

ogic

, tes

te d

e vo

cabu

lar e

tc.

Prod

use:

dict

area

(exp

licati

vă,

com

enta

tă),

test

ul d

e or

togr

afie,

test

ul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

-re

a or

ală,

lucr

area

de

crea

ție, p

orto

foliu

l, pr

oiec

tul d

e gr

up e

tc.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

rea

oral

ă/sc

risă,

test

ul d

e or

togr

a-fie

, por

tofo

liul,

proi

ectu

l ind

ivi-

dual

, pro

iect

ul d

e gr

up.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

tes-

tul d

e or

togr

afie,

test

ul

de p

unct

uație

, pro

iect

ul

de g

rup,

pro

iect

ul in

divi

-du

al, p

orto

foliu

l, pr

ezen

-ta

rea

oral

ă/pe

dife

rite

supo

rtur

i, di

ctar

ea.

Com

pete

nţa

spec

ifică

6. I

nteg

rare

a ex

perie

nţel

or li

ngvi

stice

și d

e le

ctur

ă în

con

text

e șc

olar

e și

de

viaţ

ă,

dând

dov

adă

de a

titud

ine

pozi

tivă

și in

tere

s.

Prod

use:

agen

da d

e le

ctur

ă,

hart

a co

ncep

tual

ă,

test

ul d

e le

ctur

ă, d

is-cu

ția d

e gr

up, p

roie

c-tu

l ind

ivid

ual,

proi

ec-

tul d

e gr

up.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă, e

xpu-

nere

a, re

zum

atul

ora

l, re

-zu

mat

ul sc

ris, p

reze

ntar

ea

cu su

port

vizu

al, a

gend

a de

lect

ură

etc.

Prod

use:

apre

cier

ea p

erso

nală

, ag

enda

de

lect

ură,

alo

-cu

țiune

a, ju

rnal

ul, p

a-gi

na d

e ju

rnal

, jur

nalu

l re

flexi

v, p

roie

ctul

.

Prod

use:

inte

rviu

l, de

zbat

erea

, ese

ul

refle

xiv,

text

ul a

rgum

enta

tiv,

prez

enta

rea

cu su

port

dig

ital,

proi

ectu

l de

grup

/indi

vidu

al,

agen

da d

e le

ctur

ă.

Prod

use:

disc

ursu

l, es

eul s

truc

-tu

rat,

prez

enta

rea

cu

supo

rt m

ultim

odal

.

Page 94: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

94

4.2.

Pro

duse

reco

man

date

şi c

riter

ii de

eva

luar

e

Prod

use

reco

man

date

Crite

rii d

e ev

alua

re a

pro

duse

lor

Com

pete

nţa

spec

ifică

1. P

erce

pere

a id

entit

ăţii

lingv

istic

e și

cul

tura

le p

ropr

ii în

con

text

naţ

iona

l, m

anife

stân

d cu

riozi

tate

și to

lera

nţă.

Prez

enta

re o

rală

1. R

espe

ct c

erin

țele

de

prez

enta

re.

2. P

rezin

t pe

scur

t pro

iect

ul.

3. A

rgum

ente

z cla

r și p

e sc

urt.

4. F

orm

ulez

con

cluz

ii.5.

Util

izez l

imba

jul a

decv

at/s

peci

fic.

6. P

rezin

t cla

r și c

onvi

ngăt

or.

Coop

erar

ea în

gru

p1.

Sta

bile

sc îm

preu

nă c

u co

legi

i tem

atica

, vol

umul

pro

iect

ului

și ti

mpu

l în

care

îl v

om re

aliza

.2.

Pun

în d

iscuț

ie id

ei și

con

trib

ui c

u in

form

ații

rele

vant

e.3.

Îi în

cura

jez p

e ce

ilalți

mem

bri a

i gru

pulu

i să

pună

în d

iscuț

ie id

eile

lor.

4. P

erm

it tu

turo

r mem

brilo

r gru

pulu

i să

se e

xpun

ă.5.

Iau

în c

onsid

erar

e se

ntim

ente

le și

idei

le c

elor

lalți

.6.

Îi a

scul

t pe

ceila

lți și

com

plet

ez a

tunc

i cân

d cr

ed c

ă id

eea

mea

est

e de

oseb

ită și

val

oroa

să.

Mes

ajul

arg

umen

tativ

1. A

lcăt

uieș

te c

âte

un e

nunț

car

e ex

prim

ă cl

ar o

pini

a m

ea.

2. S

usțin

e op

inia

cu

argu

men

te.

3. F

olos

ește

cuv

inte

ade

cvat

e su

biec

tulu

i în

disc

uție

.4.

Exp

une

coer

ent ș

i cla

r fiec

are

gând

.5.

Res

pect

ă or

dine

a id

eilo

r.

Com

pete

nţa

spec

ifică

2. P

artic

ipar

ea la

inte

racţ

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaţ

ii de

com

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

ziun

e și

coe

renţ

ă di

scur

sivă

.

Com

pozi

ţia (o

rală

)1.

Pot

riveș

te ti

tlul c

ompo

ziție

i.*2.

Înt

ocm

ește

ghi

dat p

lanu

l com

poziț

iei.

3. D

ezvo

ltă fi

ecar

e id

ee a

pla

nulu

i pro

pus.

4. A

lcăt

uieș

te p

ropo

ziții

dezv

olta

te, f

olos

ind

expr

esii

plas

tice.

5. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

6. R

espe

ctă

părț

ile te

xt.

Page 95: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

95

Expu

nere

a or

ală

a te

x-tu

lui

1. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

2. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

3. E

xpun

e cu

rsiv

text

ul a

lcăt

uit o

ral.

4. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis.

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i.*

Prez

enta

rea

pe te

dată

1. R

espe

ctă

tem

a pr

opus

ă.2.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

.3.

Res

pect

ă or

dine

a id

eilo

r.4.

Util

izeaz

ă cu

vint

ele

și ex

pres

iile

potr

ivite

.5.

Sta

bile

ște

și m

ențin

e co

ntac

tul v

izual

cu

cole

gii.

Dia

logu

l (în

baz

a un

ei im

agin

i)1.

Rea

lizea

ză d

ialo

gul,

utiliz

ând

form

ulel

e de

rigo

are.

2. În

țele

ge/d

escr

iere

imag

inea

pro

pusă

.3.

Com

ente

ază

argu

men

tat i

mag

inea

.4.

Util

izeaz

ă un

lim

baj d

escr

iptiv

exp

resiv

.5.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p, p

unct

aj c

omun

pen

tru

ambi

i ele

vi.

6. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u in

terlo

cuto

rul.

Pove

stire

a1.

Anu

nță

titlu

l și a

utor

ul te

xtul

ui.

2. R

edă

conț

inut

ul te

xtul

ui.

3. R

espe

ctă

cele

3 p

ărți

ale

text

ului

: int

rodu

cere

, cup

rins,

înch

eier

e.4.

Util

izeaz

ă cu

vint

e ch

eie.

5. F

olos

ește

cuv

inte

noi

, exp

resii

pot

rivite

din

text

.6.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

7. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i

Expr

imar

ea u

nei o

pini

i (A

locu

ţiune

)1.

Pro

duce

un

disc

urs a

locu

țiune

rapo

rtat

la su

biec

tul e

nunț

at, f

ără

supo

rtur

i scr

ise, c

u o

into

nație

ade

cvat

ă.2.

Vor

beșt

e co

rect

, coe

rent

, nem

ijloc

it și

dire

ct la

subi

ectu

l enu

nțat

, reu

șind

să-l

prez

inte

în v

olum

ul a

decv

at

limite

i de

întin

dere

stab

ilite

.3.

Com

ente

ază

opin

ia c

u ar

gum

ente

per

tinen

te d

in p

unct

de

vede

re ș

tiinț

ific.

4. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i.6.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p (±

10%

).

Page 96: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

96

Dis

curs

ul d

e fe

licita

re la

di

ferit

e oc

azii

(1-1

,5 m

in.)

1. P

rodu

ce u

n di

scur

s de

felic

itare

rapo

rtat

la su

biec

tul e

nunț

at, f

ără

supo

rtur

i scr

ise, c

u o

into

nație

ade

cvat

ă și

utiliz

ând

form

ulel

e de

rigo

are

2. V

orbe

ște

core

ct, c

oere

nt, n

emijl

ocit

și di

rect

la su

biec

tul e

nunț

at, r

eușin

d să

-l pr

ezin

te în

vol

umul

ade

cvat

lim

itei d

e în

tinde

re st

abili

te3.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

4. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i6.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p (±

10%

).

Prez

enta

rea

mul

timo-

dală

1. A

cope

ră te

ma

în p

rofu

nzim

e cu

det

alii

și ex

empl

e (C

onțin

ut).

2. U

tilize

ază

dive

rse

text

e m

ultim

odal

e în

pre

zent

are.

3. O

rgan

izeaz

ă in

form

ația

sele

ctat

ă, fo

losin

d tit

luri,

cuv

inte

-che

ie, m

arca

tori,

sche

me,

alin

eate

etc

.4.

Pre

zintă

info

rmaț

ii ce

pro

vin

dint

r-o

varie

tate

de

surs

e de

mne

de

încr

eder

e, c

um a

r fi: m

anua

le, w

eb si

te-u

ri,

cărț

i de

spec

ialit

ate.

5. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

, arg

umen

tat ș

i cla

r fiec

are

gând

, com

plet

ând

supo

rtul

mul

timod

al.

6. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis.

7. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

Înre

gist

rare

a au

dio/

vi-

/vi-

deo

cu e

xerc

iţii d

e di

cţie

Prez

enta

rea

audi

o/vi

deo

înre

gist

rată

1. P

ronu

nță

core

ct, c

lar,

expr

esiv

sila

bele

, sin

tagm

ele,

frăm

ântă

rile

de li

mbă

etc

. pro

puse

.2.

Var

iază

tonu

l voc

ii în

func

ție d

e m

esaj

ul tr

ansm

is.3.

Res

piră

efic

ient

pen

tru

vorb

irea

perf

orm

antă

.4.

Ges

tione

ază

adec

vat e

moț

iile.

5. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

Prez

enta

rea

de c

arte

1. P

rezin

tă in

form

ația

rele

vant

ă sc

opul

ui p

ropu

s.2.

Org

anize

ază

coer

ent ș

i coe

ziv te

xtul

pre

zent

ării.

3. U

tilize

ază

unită

ți de

voc

abul

ar, s

truc

turi

sinta

ctice

ade

cvat

e in

form

ație

i.4.

Util

izeaz

ă as

pect

ele

nonv

erba

le a

le c

omun

icăr

ii (m

imic

ă, g

estic

ă, p

oziți

a co

rpor

ală,

con

tact

ul v

izual

cu

audi

-to

riul).

5. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd (a

decv

area

into

nație

i, a

tem

poul

ui, a

rticu

lare

a).

6. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

Page 97: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

97

Com

pete

nţa

spec

ifică

3. L

ectu

ra și

rece

ptar

ea te

xtel

or li

tera

re și

non

liter

are

prin

div

erse

stra

tegi

i, de

mon

strâ

nd sp

irit d

e ob

serv

aţie

și

atitu

dine

cre

ativă

.

Plan

ul si

mpl

u de

idei

1. D

elim

iteaz

ă pă

rțile

com

pone

nte

ale

text

ului

.2.

For

mul

ează

idei

le p

rinci

pale

pen

tru

fieca

re fr

agm

ent.

3. O

rdon

ează

logi

c id

eile

text

ului

.

Rezu

mat

ul1.

Pre

zintă

fide

l inf

orm

ația

.2.

Incl

ude

secv

ențe

le e

senț

iale

ale

text

ului

.3.

Om

ite d

etal

iile

nese

mni

ficati

ve.

4. E

xprim

ă co

eren

t log

ico-

sem

antic

ă.

5. R

espe

ctă

limita

de

întin

dere

.

Agen

da d

e le

ctur

ă1.

Res

pect

ă co

mpo

nent

ele

agen

dei.

2. E

xprim

ă im

pres

iile

prop

rii d

espr

e te

xt/c

arte

.3.

For

mul

ează

cla

r și c

orec

t ide

ile.

4. R

espe

ctă

regu

lile

orto

grafi

ce și

de

punc

tuaț

ie.

Apre

cier

ea p

erso

nală

1. C

itesc

con

știen

t și c

orec

t.2.

Ide

ntific

secv

ențe

le n

arati

ve, d

escr

iptiv

e și

dial

ogat

e.3.

Del

imite

z tim

pul ș

i loc

ul a

cțiu

nii.

4. D

espr

ind

trăs

ătur

ile fi

zice

și m

oral

e al

e pe

rson

ajel

or.

5. F

orm

ulez

idei

le p

rinci

pale

.6.

Fol

oses

c cu

vint

ele

și ex

pres

iile

nou-

învă

țate

.7.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r gân

duril

e.

Test

ul d

e în

ţele

gere

a

text

ului

1. C

itesc

con

știen

t și c

orec

t.2.

Ide

ntific

secv

ențe

le n

arati

ve, d

escr

iptiv

e și

dial

ogat

e.3.

Del

imite

z tim

pul ș

i loc

ul a

cțiu

nii.

4. D

espr

ind

trăs

ătur

ile fi

zice

și m

oral

e al

e pe

rson

ajel

or.

5. F

orm

ulez

idei

le p

rinci

pale

.6.

Fol

oses

c cu

vint

ele

și ex

pres

iile

nou-

învă

țate

.7.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r gân

duril

e.

Page 98: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

98

Com

pete

nţa

spec

ifică

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or sc

rise

de d

iferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

iate

, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

și re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e.

Text

ul s

cris

de

dife

rit ti

pÎn

tocm

esc

ghid

at p

lanu

l com

pozi

ţiei.*

35

2. A

lcăt

uies

c pr

opoz

iții d

ezvo

ltate

, fol

osin

d ex

pres

ii pl

astic

e sa

u du

pă c

az, r

eper

ele

date

.3.

Res

pect

păr

țile

text

ului

: int

rodu

cere

, cup

rins,

înch

eier

e.4.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

.5.

Evi

t rep

etăr

ile d

e cu

vint

e.6.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

7. R

espe

ct n

umăr

ul p

ropu

s de

enun

țuri.

8. R

espe

ct re

gulil

e de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

9. P

otriv

esc

titlu

l com

poziț

iei.

10.

Urm

ăres

c ar

anja

rea

în p

agin

ă a

unui

text

scris

(titlu

l, al

inea

te).

11.

Resp

ect t

emati

ca/c

erin

ța p

ropu

să.

Text

ul fu

ncţio

nal:

felic

i-ta

re e

lect

roni

că1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

felic

itării

.

4.

Urm

ăres

c ar

anja

rea

în p

agin

ă.2.

Alc

ătui

esc

text

ul p

ropr

iu-z

is co

nfor

m te

mei

pro

puse

.

5

. Re

spec

t reg

ulile

de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

3. R

espe

ct o

rdin

ea id

eilo

r.

Text

ul fu

ncţio

nal:

anun

ţ1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

anun

țulu

i (Ce

? Câ

t? C

um?

Und

e? C

ând?

).2.

Alc

ătui

esc

conț

inut

ul c

onfo

rm te

mei

pro

puse

.3.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

4. R

espe

ct re

gulil

e de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

5. U

rmăr

esc

aran

jare

a în

pag

ină.

Text

ul fu

ncţio

nal:

mes

aj

elec

tron

ic1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

mes

ajul

ui e

lect

roni

c: a

dres

area

pot

rivită

, tex

tul p

ropr

iu-z

is, fo

rmul

a de

în-

chei

ere,

sem

nătu

ra.

2. A

lcăt

uies

c te

xtul

pro

priu

-zis

conf

orm

situ

ație

i pro

puse

.3.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

Dic

tare

a el

ectr

onic

ă1.

Res

pect

ă no

rma

limbi

i rom

âne

liter

are.

2. S

crie

cor

ect t

oate

cuv

inte

le.

3. R

espe

ctă

sem

nele

de

punc

tuaț

ie.

35 *

pe p

arcu

rsul

anu

lui

Page 99: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

99

Cere

rea

1. R

espe

ctă

stru

ctur

a te

xtul

ui.

2. F

olos

ește

form

ula

de a

dres

are,

form

ula

de p

reze

ntar

e, fo

rmul

a fin

ală

de a

dres

are.

3. U

tilize

ază

cuvâ

ntul

: rog

/sol

icit.

4. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

CV1.

Res

pect

ă st

ruct

ura

text

ului

.2.

Fol

oseș

te c

uvin

te a

decv

ate.

3. E

xpun

e co

eren

t și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

4. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

Com

pete

nţa

spec

ifică

5. U

tiliz

area

lim

bii c

a si

stem

și a

nor

mel

or li

ngvi

stice

(lex

ical

e, fo

netic

e, g

ram

atica

le, s

eman

tice)

în

real

izar

ea a

ctel

or c

omun

icati

ve, d

emon

strâ

nd c

orec

titud

ine

și a

utoc

ontr

ol

Part

ea d

e vo

rbire

- ide

ntific

area

păr

ții d

e vo

rbire

;- d

eter

min

area

cat

egor

iilor

gra

mati

cale

;- d

eter

min

area

func

ției s

inta

ctice

;- o

rtog

rafia

păr

ții d

e vo

rbire

.

Ort

ogra

ma

- ide

ntific

area

păr

ții/p

ărțil

or d

e vo

rbire

;- c

itare

a re

gulii

de

orto

grafi

ere;

- arg

umen

tare

a uti

lizăr

ii cr

atim

ei.

Dic

tare

aSe

stab

ileșt

e nu

măr

ul d

e gr

eșel

i dup

ă tip

uri ș

i se

acor

dă o

not

ă, în

cor

espu

nder

e cu

nor

mel

e de

not

are,

dup

ă cu

m u

rmea

ză:

pent

ru n

ota

„1”

– 0/

10, 2

/8, 3

/7, 5

/5, 6

/4, 7

/3, 8

/2, 9

/0 g

reșe

li și

mai

mul

te;

pent

ru n

ota

„2”

– 0/

9, 2

/7, 3

/6, 4

/5, 5

/4, 6

/3, 7

/0, 7

/1, 7

/28/

0,8/

1 gr

eșel

i;pe

ntru

not

a „3

” –

0/8,

1/7

, 2/6

, 3/5

, 4/4

, 5/3

, 6/0

, 6/1

, 6/2

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„4”

– 0/

7, 1

/6, 2

/5, 3

/4, 4

/3, 5

/1, 5

/2 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „5

” –

0/6,

1/5

, 2/4

, 3/3

, 4/2

, 5/0

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„6”

– 0/

5, 1

/4, 2

/3, 3

/2, 4

/0, 4

/1 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „7

” –

0/4,

1/3

, 2/1

, 2/2

, 3/0

, 3/1

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„8”

– 1/

1, 1

/2, 2

/0, 0

/2, 0

/3 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „9

” –

1/0,

0/2

greș

eli;

pent

ru n

ota

„10”

– 0

/0gr

eșel

i;Pr

ima

cifr

ă in

dică

gre

șelil

e or

togr

afice

și g

ram

atica

le, c

ifra

a do

ua –

gre

șelil

e pu

nctu

ațio

nale

, log

ice,

stilis

tice,

fa

ctol

ogic

e.

Page 100: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

100

Com

pete

nţa

spec

ifică

6. I

nteg

rare

a ex

perie

nţel

or li

ngvi

stice

și d

e le

ctur

ă în

con

text

e șc

olar

e și

de

viaţ

ă,

dând

dov

adă

de a

titud

ine

pozi

tivă

și in

tere

s.

Dis

curs

ul1.

Con

ținut

ul d

iscur

sulu

i:- f

orm

ular

ea c

lară

a o

pini

ei;

- val

idita

tea

argu

men

telo

r;- c

orec

titud

inea

exe

mpl

elor

/ref

erin

țelo

r.2.

For

me

de p

reze

ntar

e a

disc

ursu

lui:

- cla

ritat

ea și

logi

ca e

xpun

erii;

- res

pect

area

lim

itei d

e tim

p;- c

orec

titud

inea

exp

rimăr

ii.

Jurn

alul

refle

xiv

1. C

onțin

utul

.2.

Str

uctu

ra.

3. R

espe

ctar

ea c

arac

teris

ticilo

r de

stil a

le te

xtul

ui.

4. O

rigin

alita

tea.

5. R

espe

ctar

ea li

mite

i de

întin

dere

; asp

ectu

l gra

fic în

griji

t și l

izibi

l.6.

Res

pect

area

nor

mei

lim

bii r

omân

e lit

erar

e.

Eseu

l arg

umen

tativ

:1.

Con

ținut

ul.

2. S

truc

tura

.3.

Ref

erin

țe la

text

ul d

at/la

exp

erie

nțe

de c

itito

r/la

exp

erie

nțe

de v

iață

.4.

Orig

inal

itate

a.5.

Res

pect

area

lim

itei d

e în

tinde

re; a

spec

tul g

rafic

îngr

ijit ș

i lizi

bil.

6. R

espe

ctar

ea n

orm

ei li

mbi

i rom

âne

liter

are.

Page 101: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

101

4.3. Evaluarea în procesul învăţării• Sugestii pentru evaluarea în proces a participării la interacțiuni verbale în diver-

se situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă• Grile de evaluare a prezentărilor orale

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice

DIALOGUL Elevii trebuie să susţină un dialog în limita de 5 min., comentând imaginea oferită, descriind verbal natura.

• Fiecare pereche de elevi primește imaginea, are 1 min. pentru examinarea ei și 5 min. pentru un dialog public.

• Alți elevi urmăresc dialogul, pot fi cooptați pentru evaluarea re-ciprocă, utilizând grila propusă.

Instrumentul de evaluare:Evaluarea încadrării în dialog36

Elev

ul

Real

izare

a di

alog

ului

, cu

form

ulel

e de

ri-

goar

e

Înțe

lege

rea/

desc

rie-

/des

crie

-re

a im

agin

ii

Prez

ența

com

enta

rii-

lor l

a im

agin

e

Expr

esiv

itate

a lim

ba-

julu

i des

crip

tiv

Resp

ecta

rea

limite

i de

timp,

pun

ctaj

com

un

pent

ru a

mbi

i ele

vi

Core

ctitu

dine

a ex

pri-

măr

ii

0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 0 1 0 1 2

36 A se vedea: Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Desingul lecției de limba și literatura română. Auxiliar didactic pentru studenți, masteranzi, profesori. Chișinău, 2014.

Page 102: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

102

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice

PREZENTAREA DE CARTE

Elevul va putea să prezinte, folosind un suport electro-nic/pe hârtie, timp de 3-5 min., o carte citită recent.

• Fiecare elev va prezenta timp de 3-5 minu-te, o carte citită recent, urmând un algo-ritm orientativ, nu obligatoriu:

• Ce carte vrei să prezinți, cine este autorul ei;• Ce cărți ale aceluiași autor ai mai citit sau

poți numi;• Ce subiect este abordat/ce evenimente

sunt descrise în carte;• Care sunt problemele/motivele;• Cine sunt personajele;• Ce pasaje te-au impresionat mai mult;• Ce ai vrea să citezi din carte;• De ce ti-a plăcut cartea etc.

Grila poate fi notată pe tablă și fiecare notă comentată (fie după fiecare prezenta-re, fie după fiecare 5 prezentări).

Evaluarea prezentării de carte

ELEV

UL

Conț

inut

ul in

form

ație

i, su

ficie

nța

info

rmati

Stru

ctur

area

text

ului

pre

-ze

ntăr

ii

Aspe

ctel

e ve

rbal

e al

e co

mu-

nică

rii (a

lege

rea

unită

ților

de

voc

abul

ar, a

stru

ctu-

rilor

sint

actic

e ad

ecva

te

info

rmaț

iei)

Aspe

ctel

e no

nver

bale

ale

co

mun

icăr

ii (m

imic

ă, g

esti-

că, p

oziți

a co

rpor

ală,

con

-ta

ctul

vizu

al c

u au

dito

riul)

Core

ctitu

dine

a la

nsăr

ii m

esaj

ului

ora

l (ad

ecva

rea

into

nație

i, a

tem

poul

ui,

artic

ular

ea)

TOTA

L

0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare

PPT (prezentare multimo-dală)

Elevul va putea să prezinte, folosind un Prezentare Power Point, timp de 3-5 min., pe un subiect propus.

Page 103: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

103

CRIT

ERIU

L10

98

7

CON

ŢIN

UT

Acop

eră

tem

a în

pro

funz

ime

cu d

etal

ii și

exem

ple.

Cuno

aște

rea

subi

ectu

lui e

ste

foar

te b

ună.

Are

un sc

op și

un

mes

aj c

are

core

spun

de c

ompe

tenț

elor

sp

ecifi

ce st

abili

te.

Conț

ine

cuno

știnț

e es

enția

le

desp

re te

ma.

Cuno

aște

rea

subi

ectu

lui p

are

a fi

bună

.Ar

e un

scop

car

e co

resp

unde

co

mpe

tenț

elor

spec

ifice

stab

ilite

.

Incl

ude

info

rmaț

ii es

enția

le d

espr

e te

mă,

dar

ex

istă

cel

puț

in 2

ero

ri.Pr

ezin

tă g

ener

alită

ți de

s-pr

e te

mă.

Fie

care

dia

pozi

-tiv

al p

reze

ntăr

ii se

refe

la te

ma,

dar

sunt

trat

ate

supe

rfici

al.

Conț

inut

ul e

ste

mi-

nim

al sa

u su

nt m

ulte

er

ori.

Prez

enta

rea

trat

ează

m

ai m

ulte

tem

e, n

u se

înca

drea

ză n

umai

în

tem

a pr

opus

ă.

ORG

ANIZ

AREA

IN

FORM

AŢIE

ICo

nțin

utul

est

e bi

ne o

rgan

i-za

t fol

osin

d tit

luri

la fi

ecar

e sli

de, m

arca

tori,

alin

eate

.Fi

ecar

e di

apoz

itiv

abor

deaz

ă un

subi

ect i

mpo

rtan

t în

legă

-tu

ră c

u sc

opul

pre

zent

ării.

Fo

lose

ște

în m

od e

ficie

nt

spaț

iul.

Folo

seșt

e tit

luri

și m

arca

tori,

dar

or

gani

zare

a în

gen

eral

est

e de

-fe

ctuo

asă.

Fiec

are

diap

oziti

v ab

orde

ază

un

subi

ect i

mpo

rtan

t în

legă

tură

cu

scop

ul p

reze

ntăr

ii.

In c

ea m

ai m

are

part

e co

nțin

utul

est

e or

gani

zat

logi

c.Fi

ecar

e di

apoz

itiv

abor

dea-

ză u

n su

biec

t im

port

ant î

n le

gătu

ră c

u sc

opul

pre

zen-

tării

, exc

eptâ

nd 1

-2.

Nu

este

o st

ruc-

tură

cla

ră, d

oar

o în

șirui

re d

e in

form

ații.

Diap

oziti

vele

au

un

conț

inut

sără

căci

os.

PREZ

ENTA

REA

LU-

CRĂR

IIBi

ne d

ocum

enta

tă, c

u o

pre-

zent

are

curs

ivă

care

atr

age

aten

ția a

udito

riulu

i.

Docu

men

tată

și c

u o

prez

enta

re

dest

ul d

e cu

rsiv

ă ca

re re

ține

aten

ția în

cea

mai

mar

e pa

rte

a tim

pulu

i.

Prez

enta

rea

nu e

ste

curs

i-vă

, dar

reuș

ește

să re

țină

aten

ția în

cea

mai

mar

e pa

rte

a tim

pulu

i.

Prez

enta

re n

u es

te

curs

ivă

și de

seor

i au

dito

riul î

și pi

erde

at

enția

.

SURS

ELE

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tu-

turo

r inf

orm

ațiil

or c

olec

tate

. To

ate

sunt

doc

umen

tate

în

form

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

tr-o

va

rieta

te d

e su

rse

dem

ne d

e în

cred

ere,

cum

ar fi

: man

uale

, w

eb si

te-u

ri, c

ărți

de sp

ecia

-lit

ate.

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tutu

ror

info

rmaț

iilor

col

ecta

te. C

ele

mai

m

ulte

sunt

doc

umen

tate

în fo

r-m

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

cât

eva

surs

e de

mne

de

încr

eder

e.

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tutu

ror i

nfor

maț

iilor

col

ec-

tate

. Nu

sunt

doc

umen

tate

în

form

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

teva

surs

e, d

ar n

u su

nt

dem

ne d

e în

cred

ere.

Foar

te p

uțin

e sa

u de

loc

sunt

pre

-ze

ntat

e su

rsel

e in

form

ațiil

or c

olec

-ta

te.

Info

rmaț

iile

prov

in

din

una

sau

două

su

rse

sau

din

nici

o

surs

ă.

Page 104: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

104

ORT

OG

RAFI

AN

u se

com

it gr

eșel

i de

gram

a-tic

ă sa

u or

togr

afie.

Trei

sau

mai

puț

ine

greș

eli d

e gr

amati

că sa

u or

togr

afie.

Patr

u gr

eșel

i de

gram

atică

sa

u or

togr

afie.

Mai

mul

t de

patr

u gr

eșel

i de

gram

atică

sa

u or

togr

afie.

PREZ

ENTA

REA

ORA

LĂFo

lose

ște

un li

mba

j plin

de

înțe

les c

are

să in

spire

, să

antr

enez

e, să

info

rmez

e și

conv

ingă

.

Folo

seșt

e un

lim

baj i

nter

esan

t ca

re să

-i in

spire

pe

alții

.Cu

aju

tor,

folo

seșt

e un

lim

baj i

nter

esan

t în

com

u-ni

care

.

Lim

baju

l pe

care

-l fo

lose

sc în

com

uni-

care

est

e pr

edic

tibil

și ob

ișnui

t.

LIM

BAJ F

OLO

SIT

Folo

seșt

e lim

baj ș

tiinț

ific,

in

tere

sant

car

e aj

ută

la

evid

enție

rea

lucr

ului

cu

noțiu

nile

resp

ectiv

e.

Folo

seșt

e lim

baj ș

tiinț

ific,

inte

-șt

iințif

ic, i

nte-

, int

e-re

sant

.Li

mba

jul e

ste

uneo

ri sp

eci-

fic și

inte

resa

nt.

Este

obi

șnui

t și p

re-

vizib

il.

MU

LTIM

EDIA

Se fo

lose

sc g

rafic

e, ta

bele

, di

agra

me,

imag

ini,

anim

ații,

tr

anziț

ii pe

ntru

a fi

mai

atr

ac-

tivă

prez

enta

rea.

Com

pone

n-te

le m

ultim

edia

se îm

bină

pe

rfec

t și s

unt i

nteg

rate

ef

ectiv

.

Folo

seșt

e el

emen

te m

ultim

edia

pr

etuti

nden

i. Fo

lose

ște

elem

ente

mul

-tim

edia

pre

tutin

deni

dar

ac

este

a m

icșo

reaz

ă câ

teo-

dată

mes

ajul

.

Nu

folo

seșt

e m

ulti-

med

ia.

4.4.

Teh

nolo

gia

adm

inis

trăr

ii ev

aluă

rilor

la d

isci

plin

a Li

mba

și li

tera

tura

rom

ână

în c

lase

le a

V-a

– a

IX-a

Stra

tegi

i de

eval

uare

Cara

cter

istic

iN

otar

ea

Eval

uare

iniţi

ală

•De

term

ină

grad

ul d

e fo

rmar

e la

ele

vi a

pre

-ach

iziții

lor n

eces

are

stud

ierii

cu

succ

es a

noi

i uni

tăți

de în

văța

re;

•es

te d

e tip

form

ator

; •po

ate

să se

rapo

rtez

e la

fina

lităț

ile c

urric

ular

e în

sușit

e an

terio

r, de

term

inat

e ca

fiin

d ne

cesa

re p

entr

u su

cces

ul e

levi

lor î

n no

ul p

ar-

curs

de

învă

țare

;

•Re

zulta

tele

obț

inut

e la

eva

luar

ea in

ițial

ă nu

se

trec

în c

atal

og, c

i ser

vesc

ca

repe

r pen

tru

măs

urar

ea p

rogr

esul

ui e

levi

lor.

Page 105: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

105

•EI

pot

fi a

plic

ate

și la

alte

cla

se în

afa

ră d

e cl

asa

a V-

a, a

X-a

, în

func

ție d

e ne

cesit

ățile

indi

vidu

ale

ale

clas

ei;

•EI

pot

fi re

aliza

te și

la în

cepu

tul u

nită

ții d

e în

văța

re, c

u fu

ncție

pro

-gn

ostic

ă; •de

regu

lă, E

I la

înce

putu

l anu

lui ș

cola

r se

orga

nize

ază

în a

dou

a să

ptăm

ână

a an

ului

de

stud

ii •po

ate

avea

car

acte

r de

diag

nosti

care

a e

xper

ienț

elor

la u

n an

umit

subi

ect s

au la

o a

num

ită u

nita

te d

e în

văța

re;

•po

ate

fi no

nins

trum

enta

lă, d

ar și

inst

rum

enta

lă –

pe

baza

uno

r in-

stru

men

te d

e ev

alua

re a

lese

în fu

ncție

de

cont

extu

l spe

cific

: pro

oral

ă, sc

risă

sau

prac

tică;

test

; int

erog

are

eval

uativ

ă în

form

e di

-ve

rse;

pot

fi u

tile

dive

rse

tehn

ici i

nter

activ

e;

•ar

e ca

ract

er re

flexi

v și

cree

ază

elev

ilor c

ondi

ții d

e au

toev

alua

re și

au

tore

glar

e a

învă

țării

; •es

te g

hida

tă d

e că

tre

prof

esor

, car

e își

asu

resp

onsa

bilit

atea

co

rect

ării

ulte

rioar

e a

parc

ursu

lui d

e în

văța

re a

l ele

vulu

i prin

com

-ba

tere

a și

prev

enire

a di

ficul

tățil

or.

Eval

uare

form

ativă

(d

e tip

inte

racti

v,

cure

ntă)

•Cu

noaș

tere

a sis

tem

atică

și c

ontin

uă a

rezu

ltate

lor c

uren

te și

a p

ro-

gres

ului

ele

vilo

r; •se

rapo

rtea

ză la

obi

ectiv

ele

lecț

iei;

•de

obi

cei s

unt a

ctivi

tăți

de ti

p fe

ed-b

ack:

–em

oţio

nal (

de e

x.: g

estu

ri de

apr

obar

e; m

imic

ă de

încu

raja

re);

–de

con

ţinut

(de

ex.:

ai sc

ris c

orec

t; ai

fost

orig

inal

; ai c

itit c

u o

into

nație

pot

rivită

; ai r

ezol

vat c

orec

t; fii

ate

nt în

con

tinua

re la

util

i-za

rea

linie

i de

dial

og);

–de

acti

vita

te (d

e ex

.: te

-ai i

mpl

icat

; ai f

ost a

ctiv;

ai a

prec

iat o

biec

-tiv

col

egul

; ai s

usțin

ut a

tmos

fera

de

lucr

u în

gru

p; a

m în

cred

ere

poți

să te

impl

ici;

ai n

evoi

e de

un

pic

de c

uraj

); •m

izeaz

ă și

pe a

utoe

valu

are,

eva

luar

e re

cipr

ocă)

.

•Se

vor

da

note

, doa

r în

cazu

l uno

r pro

be (o

ral

sau

scris

) cu

cara

cter

form

ativ,

37 c

are

vize

ază

1-2

unită

ți de

com

pete

nțe

sau

care

eva

luea

-ză

un

prod

us a

l înv

ățăr

ii. •Pe

ntru

sar

cini

le d

e în

văţa

re a

casă

not

e nu

se

dau

.

de

dur

ata

min

imă

10 m

inut

e,

Page 106: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

106

Eval

uare

form

ativă

(c

lasi

că, e

tapi

zată

, gr

adua

lă)

• Ev

alua

re fo

rmati

vă d

urea

ză c

el p

uțin

10

min

ute

din

lecț

ie.

• La

rubr

ica

Not

e în

Pro

iect

area

de

lung

ă du

rată

se fi

xeaz

ă Ev

alua

rea

form

ativă

. •

Se ra

port

ează

la c

âtev

a di

ntre

uni

tățil

e de

com

pete

nțe

stipu

late

pe

ntru

uni

tate

a re

spec

tivă

(de

obic

ei, 2

-3 u

nită

ți de

com

pete

nțe,

în

func

ție d

e co

ntex

tul c

oncr

et);

• se

real

izeaz

ă pe

baz

ă de

inst

rum

ente

și p

resu

pune

val

orifi

care

a pr

odus

elor

sele

ctat

e pe

ntru

fiec

are

dint

re u

nită

țile

de c

ompe

tenț

e vi

zate

(de

obic

ei, 1

-2 p

rodu

se la

fiec

are

unita

te d

e co

mpe

tenț

e, în

fu

ncție

de

cont

extu

l con

cret

);•

este

de

tip re

flexi

v și

cree

ază

elev

ilor c

ondi

ții d

e au

toev

alua

re și

au

tore

glar

e a

învă

țării

;•

ofer

ă pr

ofes

orul

ui p

osib

ilita

tea

inte

rven

ției i

med

iate

, per

mite

apl

i-ca

rea

în ti

mp

optim

a u

nor m

ăsur

i cor

ectiv

e, c

are

să m

odifi

ce re

zul-

tate

le e

levi

lor î

n se

nsul

dor

it.

• N

ota

la e

valu

area

form

ativă

(EF)

se v

a în

scrie

în

Cat

alog

ul șc

olar

în c

onfo

rmita

te c

u re

zul-

tatu

l ele

vulu

i, fii

nd a

rgum

ent p

entr

u ca

lcul

la

înch

eier

ea m

ediil

or se

mes

tria

le.

• De

regu

lă, n

ota

insu

ficie

ntă

(nes

timul

ativă

) de

mon

stre

ază

că e

levu

l nu

a pe

rfor

mat

și se

vo

r sta

bili

sarc

ini d

e de

zvol

tare

, am

elio

rare

și

recu

pera

re.

• N

ota

insu

ficie

ntă

nu se

trec

e în

cat

alog

. •

În c

onte

xtul

prin

cipi

ului

învă

țării

pen

tru

succ

es, p

rofe

soru

l îm

preu

nă c

u el

evul

poa

te

stab

ili sc

riere

a/su

sțin

erea

repe

tată

a p

robe

i. •

În c

azul

not

ei in

sufic

ient

e/ne

stim

ulati

vă la

pr

oba

repe

tată

, ace

asta

se v

a tr

ece

în c

atal

og

în zi

ua re

spec

tivă.

• La

rubr

ica N

ote

se v

a m

ențio

na P

roba

repe

tată

.Ev

alua

re su

mati

vă•

Se re

alize

ază

la fi

nele

unu

i par

curs

de

învă

țare

sem

nific

ativ:

sem

es-

tru,

an

școl

ar;

• se

rapo

rtea

ză la

uni

tățil

e de

com

pete

nțe

stipu

late

pen

tru

unita

tea

de în

văța

re p

arcu

rsă;

este

inst

rum

enta

lă, e

levi

i fiin

d co

nștie

nți d

e de

mer

suril

e ev

alua

tive

într

eprin

se;

• in

stru

men

tală

și se

real

izeaz

ă pe

baz

ă de

pro

duse

școl

are

reco

man

date

;•

este

adm

inis

trat

ă de

pro

feso

r, ca

re îș

i asu

resp

onsa

bilit

atea

„p

regă

tirii”

ele

vulu

i prin

eva

luăr

i for

mati

ve, a

stfel

, ele

vul p

erce

pe

eval

uare

a su

mati

vă d

rept

un

mom

ent a

ștep

tat,

dar n

u un

ul c

are

poat

e pr

ovoc

a te

nsiu

ne și

fric

ă;

• es

te su

cced

ată

de a

ctivi

tăți

dife

renț

iate

de

post

eval

uare

(re

învă

țare

/rec

uper

are,

ant

rena

men

t, de

zvol

tare

), în

cad

rul c

ăror

a se

asig

ură

cond

iții p

entr

u re

flexi

e;•

num

ărul

eva

luăr

ilor s

umati

ve se

dec

ide

în b

aza

reco

man

dăril

or

Ghi

dulu

i de

impl

emen

tare

a c

urric

ulum

ului

şcol

ar și

ale

Scr

isorii

m

etod

ice

elab

orat

e de

MEC

C pe

ntru

anu

l în

curs

.

• N

ota

la e

valu

area

sum

ativă

(ES)

se v

a în

scrie

în

Cat

alog

ul șc

olar

, fiin

d ar

gum

ent p

entr

u ca

lcul

la în

chei

erea

med

iilor

sem

estr

iale

38.

• Se

trec

toat

e no

tele

, ind

ifere

nt d

e re

zulta

t.•

În c

azul

ele

vilo

r car

e au

luat

not

e in

sufic

ient

e se

va

stab

ili u

n pr

ogra

m d

e re

cupe

rare

. •

În c

azur

i spe

cial

e (m

otiv

de

boal

ă, a

bsen

țe

moti

vate

), se

reco

man

dă sc

riere

a re

peta

tă a

te

stul

ui.

• În

caz

uri d

e ne

reuș

ită șc

olar

ă ca

uzat

ă de

ab

ando

n, re

fuz,

nu

este

obl

igat

oriu

să se

ad

min

istr

eze

scrie

rea

repe

tată

a te

stul

ui.

38 c

onfo

rm p

reve

deril

or R

egul

amen

tulu

i priv

ind

eval

uare

a și

nota

rea

rezu

ltate

lor î

nvăț

ării,

pro

mov

area

și a

bsol

vire

a în

învă

țăm

ântu

l prim

ar și

sec

unda

r.

Page 107: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

107

4.5. Recomandări privind proiectarea evaluărilor la disciplinaLimba și literatura română în clasele a V-a – a IX-a

Atenţie! Tabelul de mai jos are caracter orientativ. Cadrul didactic poate să-şi personalizeze demersul în funcţie de necesităţile clasei, abordând cu o manieră individuală elevii.

Model pentru clasele a V-a – a VI-aLimba şi literatura română

Unităţile de învăţare Nr. ore/modul

Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare

sumativăSemestrul 1

Unitatea de învățare nr. 1 16-20 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 2 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 3 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 4 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 5 16-20 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 15 unităţi de învăţare 90 1 Minimum – 10 5

Semestrul 2

Unitatea de învățare nr. 6 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 7 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 8 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 9 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 10 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 11 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 26 unităţi de învăţare 114 Minimum – 12 6

Total an10 unităţi de învăţare 204 1 Minimum – 22 11

Page 108: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

108

Model pentru clasele a VII-a – a IX-aLimba şi literatura română

Unităţile de învăţare Nr. ore/ modul

Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare

sumativăSemestrul 1

Unitatea de învățare nr. 1 15-17 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 2 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 3 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 4 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 5 15-17 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 15 unităţi de învăţare 80 ore 1 Minimum – 10 5

Semestrul 2

Unitatea de învățare nr. 6 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 7 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 8 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 9 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 10 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 2

6 unităţi de învăţare 90 ore (85 ore – clasa a IX-a) - Minimum – 12 5

Total an:

10 unităţi de învăţare170 ore

(165 ore – clasa a IX-a)

1 Minimum – 22 11

Page 109: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

109

4.6. Tehnologii de evaluareÎn continuare propunem un ansamblu de tehnici şi procedee reflexive de evaluare

şi autoevaluare, aplicabile în gimnaziu.•• Tehnica Gândește, perechi, prezintă. Elevii sunt împărțiți în perechi după o anumi-

tă regulă sau după bănci/mese. Este o tehnică de participare la discuții și de formu-lare în pereche a unei păreri, a unei definiții, de realizare a unei sarcini. Contribuie la organizarea unei reale participări a tuturor elevilor la activitatea preconizată. Timp de 3-5 minute ei meditează individual asupra sarcinii propuse (să alcătuiască versuri despre iarnă). Fiecare membru al perechii își prezintă lucrul său. Formulea-ză o variantă comună, îmbinând ideile sau alegând o variantă mai reușită, cizelând-o. Prezintă în fața colegilor. Aprecieri valorice asupra prezentărilor făcute.•• Grila lui Quintilian. Se formulează de către profesor întrebări pe text sau pe un

subiect deschis: Formulează în scris răspunsuri! Compară cu răspunsul unui co-leg! Discutați diferențele!

Întrebări Răspunsul propriu Răspunsul colegului

•• Tehnica Declar lumii întregi! În fața clasei (pe un scaun, la un microfon improvi-zat) elevii, pe rând, desprind esențialul din lecția desfășurată. Discursul începe cu enunțul „Declar lumii întregi!”•• Scrisoarea didactică. Dragi părinți/prieteni/colegi, ziua de azi a început

_______________________, întrucât _______________________. Am învățat să_______________________________. Am să aplic cele studiate ______________________.•• Metoda 3-2-1. Notați 3 idei importante, 2 argumente și o concluzie în baza in-

formației primite sau referitoare la lecția de matematică de astăzi/ieri etc.

3 idei importante 2 argumente 1 concluzie

•• Telegrama. Se scriu doar trei cuvinte pe care le crede elevul că ar fi cuvintele cele mai importante despre activitate la lecție.•• Turul galeriei. Clasa se împarte în grupuri. Elevii iau în discuție un subiect și rea-

lizează sarcina propusă pe un poster. Posterele cu produsele realizate, se afișea-ză, pe pereții spațiului la anumită distanță unul față de altul, pentru a permite

Page 110: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

110

circulația ulterioară a grupurilor. La semnalul profesorului, grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, le examinează și notează direct pe ele propunerile lor. După încheierea circulației, grupurile își examinează posterele și realizează o prezentare finală a produsului. Profesorul realizează o sinteză a rezultatelor obținute de elevi.•• Topul. Alegeți trei noutăţi/concepte învățate azi la lecție. Scrieți aceste noutăți

în casetele de mai jos:1) 2) 3)

•• Graficul învăţării:

Ce ai aflat nou? Expune-ţi părerea! Unde vei utiliza aceste cunoştinţe?

•• Jurnalul de gândire.

Înainte de lecţie După lecţie

Sentimente

Gânduri

Cum m-a schimbat această lecție?

•• Cadranele cu expresii lacunare

Puncte forte Puncte slabe

Reușit s-a dovedi a fi… Ceea ce impresionează…Am admirat în lucrarea dată… Apreciez… Este demn de admirat…

A fost neclar momentul… Vreau să precizez… Am o neclaritate… Mi s-a părut dificil de înțeles… E mai greu să înțeleg… Am depistat unele greșeli… M-a pus pe gânduri…

Recomandări Felicitări

Ţi-aş recomanda… Îţi propun să… Ar fi bine dacă… Sunt de părerea că… E bine să acorzi atenție la… Va trebui să ții cont de…

Lucrarea ta merită o apreciere înaltă…Te felicit pentru…Îţi doresc și alte realizări frumoase… Sincere felicitări… Excelent și felicitări! Mă bucur pentru tine!

Page 111: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

111

•• Corectarea în pereche. Se face schimb de caiete între elevi. Cel care primește caietul colegului sau prietenului citește cu atenție creația având ca suport de evaluare grila de evaluare scrisă pe tablă sau pe fișă.

În final, acesta va consemna pe caietul citit impresii, observații, recomandări, apoi va înapoia caietul, discutând dacă este cazul. La aplicarea acestei tehnici se observă atenția sporită acordată atât de cel care este dator să analizeze, cât și de cel care ia cunoștință de aprecierile primite. Astfel se realizează concomitent evaluarea acțiunii celuilalt și propria sa evaluare.•• Corectarea în grup este un exercițiu eficient și atractiv în scopul formării capa-

cităților de autoevaluare ale elevilor. Grupurile sunt formate de profesor sau pe linie preferențială. Autoaprecierea este dirijată, controlată, având ca element de referință faptul că o cunoaștere obiectivă a capacităților se poate realiza prin completări reciproce, prin argumente convergente prin aprecieri și informații an-trenate de grup. •• Fără mâini ridicate – când se așteaptă răspunsuri la anumite întrebări/solicitări

ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Răspunsul se poate solicita și solicitând răspunsul de la un anumit elev putem oferi posibilitatea să se exprime și celor timizi, tăcuți sau ne-încrezători în forțele proprii.•• Semaforul – pentru stabilirea modului în care elevii înțeleg un nou concept sau

sarcină de lucru. Se pune la dispoziția lor un set de trei cartonașe colorate în lu-minile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un cartonaș cores-punzător: verde dacă înţeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă nu înţeleg. Se poate relua secvența sau pot fi solicitați cei care au ridicat cartonașul verde să furnizeze explicații colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să aibă în același grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonașe. Folosind în acest mod învățarea prin cooperare cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învățare, de a ajunge singuri la soluții, intervenind cu indicații când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greșită. Tehnica este preferențială în clasele V-VI.

Page 112: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

112

•• Tehnica „Răspunsul la minut” sau a răspunsului scurt, la întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste între-bări nu se comentează sau corectează, permițând cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecție/temă trebuie reluată sau clarificată.39

Este importantă conștientizarea de către cadrele didactice și manageriale a corelă-rii Metodă/Tehnică de evaluare-Instrument de evaluare-Produs-Criterii de evaluare-Descriptori de evaluare-Note/Calificatife în cadrul realizării actului evaluativ.

39 Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 3-a. Institutul de Științe ale Educației, 2017.

Page 113: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

113

Bibliositografie

Cadrul legal şi normativ1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului

național. Chișinău: Lyceum, 2017.3. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării.

Chișinău: Lumina, 2012. 4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a

competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.5. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 20186. CURRICULUM ȘCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a

V-a – a IX-a. Chișinău: 2010.7. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul gimnazial.

Chișinău: Univers Pedagogic, 2006.Literatură în domeniu8. ALBULESCU, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină și cre-

ativitate. Pitești: Paralela 45, 20089. BARTHES, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 10. BĂRBUȚĂ, I., CONSTANTINOVICI, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Li-

bra, 2019.11. BOCOȘ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești:

Paralela 45, 2008.12. BOCOȘ, M., JUCAN, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia

evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.

13. BONTAȘ, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.14. BODEA HAȚEGAN, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschi-

se. București: Editura Trei, 2016. 15. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid me-

todologic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2007

16. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., ZGARDAN-CRUDU, A. et al. Demersul didactic la limba și literatura română în gimnaziu: proiectarea explicită. Chișinău: Arc, 2017

Page 114: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

114

17. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAȘ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L., Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didac-tica, 2008. http://ise.md/uploads/files/1538398987_cultura_educatiei_si_vor-bitorul_cult_de_limba_romana.pdf

18. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Știința, 2007.

19. COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.

20. CRISTEA, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.21. CUCOȘ, C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.22. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia

,,Print-Caro”, 2017, 364 p. 23. GORAȘ-POSTICĂ, V. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro

didactica, 2015.24. GORAȘ-POSTICĂ, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor in-

teractive de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strate-gii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.

25. HADÎRCĂ, M., MARIN, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghi-cov, A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba română (vorbitori nativi și alolingvi). Studii de analiză și sinteză. Chișinău: In-stitutul de Științe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf

26. HOUART, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Départe-ment Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf

27. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 28. MANOLESCU, M. Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București, 200229. MANOLESCU, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra

educației. In: Pedagogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.30. MARIN, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional - Editura

Universității „Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 31. MEREUȚĂ (GRIGORIEV), V., Vorbirea expresivă,Chișinău, 1997.32. MINDER, M., Didactica funcțională, obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Car-

tier, 2003.33. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Poli-

rom, 2008.

Page 115: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

115

34. PAMFIL, A., Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pitești: Paralela 45, 2006.

35. PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iași: Polirom, 1999.36. PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma,

2013. 198 p 37. PÂSLARU, VL., CRIȘAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de Limba

și literatura română. Clasele A V-A - A IX-A. Chișinău: Știința, 1997.38. PÂSLARU,VL., Concepția educației lingvistice și literare, în: Limba Română, 1995,

nr. 5, p. 126-12939. PETEAN, A., PETEAN, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LI-

MES, 2010. 208 p. 40. POPA M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura

română în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.41. SÂMIHĂIAN, F., NOREL, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii și literaturii româ-

ne (I). Proiectul pentru învățământul rural, 2011.42. STEPHEN E. LUCAS. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.43. ȘCHIOPU, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 44. ȘCHIOPU, C.. Metodologia ELA a elevilor. Teza de doctor habilitat în științe pe-

dagogice. Chișinău: UPS „I. Creangă”, 2016. 291 p. 45. ȘCHIOPU, C., VÂLCU-ȘCHIOPU, M. Comunicarea: greșeli și soluții. Problemar la

limba română Chișinău: TOCONO, 201446. VECCHI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura

Hachette Education, 2011.47. VERDEȘ, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale

formate și dezvoltate prin Limba și literatura română ca disciplină școlară. Stu-diu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017

48. BAHTIN M. Probleme de literatură şi estetică. Traducere de Nicolae Iliescu. Pre-față de Marian Vasile. – București: Univers, 1982.

49. BUCK, Gary, 2002, Assessing listening, Cambridge University Press.50. CAMERON, Lynne, 2001, Teaching languages to young learners, Cambridge

University Press.51. CONSTANTINOVICI, Elena. Ritualul salutului – situaţii de actualizare şi mijloace

de exprimare. În Filologia modernă: realizări și perspective în context euro-pean, ediția a IV-a. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică și literară (In memoriam acad. Silviu Berejan), Chișinău, 2012, p.163-169.

Page 116: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

116

52. COȘERIU E. Omul şi limbajul său. Iași, Institutul de Filologie Română „A. Phi-lippide”, 2009.6. Gramatica limbii române. II. Enunțul. – București, Editura Aca-demiei Române, 2005.

53. COȘERIU, E. Filosofia limbajului. În: Prelegeri și conferințe (1992-1993). – Iași: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 1993.

54. DAWES, Lynn, 2008, The essential speaking and listening, London and New York, Routledge.

55. DELAMAIN, Catherine & Jill Spring, 2000, Developing baseline communication skills, Winslow Press.

56. Dicţionarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Insti-tutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclo-pedic, 2009.

57. EȚCU, Ion. Unele consideraţii cu privire la conceptul de propoziţie. În: „Revistă de lingvistică și știință literară”, nr. 3, 1995.

58. FIELD, John, 2008, Listening in the language classroom, Cambridge University Press.

59. FLOWERDEW, John, Miller, Lindsay, 2005, Second language listening (theory and practice), Cambridge University Press.

60. GAVRILOV Anatol. Mihail Bahtin: dialogismul intern al omului şi „cuvântul bi-voc”. În: Criterii de științificitate a terminologiei literare... – Chișinău, 2007.

61. GAVRILOV, Anatol. Semnificaţie, sens şi valoare în dialogismul lui Bahtin. În: Filologia modernă: realizări și perspective în context european (ed. a II-ua). Semiotica și hermeneutica textului. Coord.: Aliona Grati, Inga Ciobanu. Chiși-nău, 2009.

62. GORDH, Bill. Stories in action: Interactive tales and learning activities to promo-te early literacy, London, Libraries Unlimited,2006.

63. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana. Conversaţia, structuri şi strategii. Sugestii pen-tru o pragmatică a limbii vorbite. Ediția a II-a, București, 1999.

64. LARSEN-FREEMAN, Diane. Techniques and principles in language teaching, Ox-ford University Press, 2000.

65. RICHARDS, Jack C. The language teaching matrix, Cambridge University Press, 1990.

66. RICHARDS, Jack C., Renandya, Willy A. Methodology in language teaching, Cambridge University Press, 2002.

67. ROVENȚA FRUMUȘANI, Daniela. Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze. București, 2005.

Page 117: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md · Limba şi literatura română 1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română Documentul este orientat spre idealul

117

68. SPRATT, Mary, Pulverness, Alan, Williams, Melanie, 2005, The teaching knowledge test course, Cambridge University Press.

69. UNDERWOOD, Mary, 1994, Teaching listening, London, New York, Longman.70. VANDERGRIFT Larry, 2006, Second Language Listening: Listening Ability or Lan-

guage PROFICENCY, ÎN THE MODERN LANGUAGE JOURNAL 90 (2006),71. WHITE, Goodith, 1998, Listening, Oxford University Press.72. БАХТИН М. М. Эстетика словесного творчества. Москва: Искусство, 1979.


Top Related