Seria GANTEC DE GHEAIA gI roc:

Urzeala tronurilorincle;tarea regilor

Iure;ul s,ibiilorFestinul ciorilor

Dansul dragonilor

GroRcr R.R. Manrtru s-a niscut in I948 la New Jersey pi a absolvitjurnalismul cu summa cum laude la Northwestern University, lllinois. inanii'7O a scris o serie de nuvele, printre care pi RegrT nisipurilor (1979),

pentru care i-au fost decernate premiile Hugo pi Nebula, apoi a continuatcu romane SF, fantasy gi horror. ln anii '80 a fost producdtor gi scenaristde televiziune, editor al seriei Twilight Zone la CBS Television pi pro-duc6tor al filmului Frumoasa 5i Bestia. Una dintre nuvelele sale a fostecranizatd cu titlul Zburatorii noplii. in 1996. Martin a inceput s6 scrieseria fantasy CANTEC DE GHEATA tl FOC, alcbtuita din papte romane,

dintre care cinci au pi fost publicate (Urzeala tronurilor, 1996 - Editu-

ra Nemira, 2007 , 2O11 , 2013, 2017; incleStarea regilor, 1 999 - Editura

Nemira, 2008,2011 ,2013,2017; lureSul s1biilor,2000 - Editura Nemira,2009,2011, 2013,2017; Festinul ciorilor, 2005 - Editura Nemira, 2009,2011, 2013; Dansul dragonilor, 2011- Editura Nemira, 2011, 2012,2013), iar doud se aflS incd in stadiul de proiect (The Winds of Winter jA Dream of Spring). Saga CANTEC DE GHEAIA tl FoC este consideratdo capodoperi a genului, alSturi de trilogia Stapdnul inelelor de J.R.R.

Tolkien, fiind p6na in prezent tradusd in peste treizeci de limbi, cu peste

2 200 000 de exemplare v6ndute numai in Statele Unite. Drepturilecinemato!rafice au fost achizilionate de HBO, care a difuzat deja primele

Sase sezoane ale serialului. Primul volum al seriei, Urzeala tronurilor, a

oblinut Premiul Locus in 1997 , a fost finalist al premiilor Nebula gi WorldFantasy, iar nuvela SAngele dragonului, care face parte din roman, a

oblinut Premiul Hugoin 1997. RomanulincleStarea regilor a c6ptigat, de

asemenea, Premiul Locus in 1999 pi a fost finalist al Premiului Nebula, in

timp ce lure5ul sdbiilor a fost recompensat cu premiile Locus 5i Geffenin 2001, respectiv 2002, fiind finalist al premiilor Hugo pi Nebula. Al pa-

trulea volum al seriei, Festinul ciorilor, a fost finalist al premiilor Hugo pi

Locus. Dansul Dragonilor a fost recompensat cu Premiul Locus in 2012,fiind finalist al Premiului Hugo in 2012.

GEORGE RR MARTINSAGA CANTEC Dt GHFATA $r FOC r CARTEA 3 . VOL. I

IIJRESI"JLSABIILOR

Traducere din limba englezd

Lauzu. BoceNcIos

Editia a IY-a, revizuitd.

NAUTILUS

NOTA ASUPRA CRONOLOGIEI

Cdntec de gheap,i ;i foc este o poveste spusi prin ochii personaje-

lor, care sunt uneori la sute sau chiar la mii de kilometri depirtare

unul de altul. Unele capitole acoperd zile, altele doar o ori, iar altele

s-ar putea sd se intindd pe doud sdptimAni, doud luni sau o jumdtate

de an. Cu o asemenea structuri, naraliunea nu poate fi strict secven-

$ale; uneori, lucruri imponante se intAmpla simultan, la o mie de

leghe distanli.tn cazul volumului de fa1d, cititorul trebuie si inleleagi ci acaiunea

din primele capitole ale lure;ului sribiilor nu o continud pe cea din

ultimele capitole ale inclesarii.regilor, cimaidegrabtr se suprapune pe

asta. Cartea incepe cu o privire asupra cAtorva dintre evenimentele

care s-au petrecut la Pumnul Primilor Oameni, la Riverrun, la

Harrenhal pi pe Trident, in timp ce la Debarcaderul Regelui se purta

Betalia de la Apa Neagri 9i in perioada care a urmat...Gr,once R.R. ManrrN

t

IAIME

Un vAnt batea dinspre est prin piru-i incAlcit, la fel de blind 9ide parfumat ca degetele lui Cersei. Auzeapdsdrile cAntAnd gi simleamigcarea rlului sub barc5, in timp ce bitaia vlslelor ii impingea citrerislritul trandafiriu. Dupi timpul indelungat perrecur in intuneric,lumea era atit de dulce, incAt Jaime Lannister se simjea ametit. Suntviw si tmb,itat de lumina soarelui. Un hohot de ris izbucni dintr-odat5de pe buzele lui, ca o prepeliga lAgnind din ascunzdtoare.

- Linigte, mormii fetiqcana, tncruntAndu-se. Cdutitura incrun-tati se potrivea pe chipul eiletereg 9i lipsit de frumusege mai bineca un zl.mbet. Nu cI Jaime ar fi vdzut-o vreodatl zimbind. Se

amuza inchipuindu-gi-o lntr-una dintre rochiile de mitase ale luiCersei, in locul vestei sale de piele cu finre. La fel de bine ai puteatmbrdca o vacd in mdtdsuri.

Dar vaca gtia si vAsleasctr. Sub pantalonii ei aspri, maro, se as-

cundeau pulpe ca butucii, iar muqchii alungigi ai brapelor sale se

intindeau gi se incordau la fiecare migcare. Nici chiar dupi ce vAs-

lise o jumitate de noapte nu dedea vreun semn de oboseall, ceea

ce nu se putea spune despre virul lui Jaime, Ser Cleos, care se

muncea cu vlsla cealaltd. O feti;can,i voinicd pi puternicd, dacd tewipi la ea, ;i totu;i, vorbe;te ca. una de neam ;i poartd sabie lungd gipwmnal. Ab, dar oare gtie s'i le foloseasc,i? Jaime avea de gAnd sd afle,indati ce va scipa de langurile alea.

Avea cltuge de fier la incheieturi qi o pereche aidoma la glezne,unite printr-un capit de lang, nu mai lung de doui palme.

- CuvAntul meu de Lannister nu e de-ajuns, s-ar pirea, ii gicanase

cAnd l-au legat. Fusese foartebeat arunci, prrn grijalui Catelyn Stark.

Itrpl'5gt sABrrLoR 3l

[)in evadarea lor de la Riverrun nu-gi mai amintea decAt frAnturi.Avuseseri de furci nilel cu temniced, dar fetigcana voinicd i-a venitde hac. Dupd aceea, av urcat o scari flre sfXrgit, risucindu-se, iar qi

iar. Picioarele ii erau ca de paie gi de dou5-trei ori s-a impiedicat, pAn;clnd fetigcana i-a tntins bra1ul, sd se sprijine. La un moment.dat, l-autnfegurat intr-o pelerini pi l-au impini pe fundul unei birci. t9i amin-tea ci o auzise pe Lady Catelyn poruncind cuiva si ridice bariera-ghi-lotintr de la Poarta Apei. Il trimitea pe Ser Cleos inapoi la DebarcaderulRegelui, cu noi condilii pentru reginl, declarase ea pe un ton care nuItrsa loc de discugii.

Apoi trebuie cd a leginat. VAntul ii d;dea o stare de somnolengdqi era plicut sa-gi intinde oasele, un lux pe care langurile nu i-l ingd-duiserd in celula. Jaime invipase de mult si mogiie in ga, in timpulunui marg. Asta nu era cu nimic mai greu. Tyrion se aa prdpddi de

rks cind aa auzi cu?n arn dormit in timpul evadarii mele. Acum insi,eratreaz, gi lanlurile erau supdritoare.

- Doamna mea, strigl el, dacd mi scapi de lanprile astea, te in-locuiesc ai eu la vAsle.

Ea se incrunti din nou, benuitoare, numai foc gi pari.- Ai sn-gi porqi lanfurile, Regicidule.

- Te gindegti sI vAslegti tot drumul pAna la Debarcaderul Regelui,fituca?

- Sd-mi spui Brienne.Nuf,ituc,i.- Numele meu este SerJaime. Nu Regici"dwl.

- Negi faptul ci ai ucis un rege?

- Nu. Tu iji negi sexul? Dacd e aga, desfa-1i pantalonii iia qi

aratd-mi! Jaime ii oferi un zimbet ingenuu. Ji-ag cere sd-ji desfaci

corsajul, dar dupi cum te vid, asta n-ar dovedi prea multe.Ser Cleos se foi nervos:

- Vere, nu-gi uita manierele!Si.ngele Lannisterilor e subpire in aenele lwi,iqi zise Jaime. Ser

Cleos era fiul mdtugii sale Genna, cu nltAngul de Emmon Frey, careatrdit cu spaima Lordului Tywin Lannister din clipa in care s-a ci-srtorit cu sora acestuia. CAnd Lordul Valder Frey a adus Gemeniiin rdzboi, de partea Riverrunului, Ser Emmon a ales si fie de parteasoliei sale, nu a propriului tati. Casterly Rock, a ieSit cit se poate de

prost din afacerea asta, chibzui Jaime. Ser Cleos ardta ca o nevlstuic5,lupta ca o gAscd gi avea curajul unui mielugel deosebit deviteaz.Lady

32 CEORGE R.R, MARTIN

Stark ii promisese cd-l va elibera dacd ii va duce lui Tyrion mesajulei, iar Ser Cleos a jurat solemn cI aga va face.

Juraserd cu tolii vrute gi nevrute acolo, in celuh. Mai cu seamiJaime.Acesta era prepl lui Catelyn pentm eliberarea lui. I-a agezatin dreptulinimii vArful sabiei pe care o ceruse de la fetlcana voinicd gi a spus:

- lurd ci nu vei mai ridica niciodatd armele impotriva vreunuiStark sau a vreunui Tully. Jurd cd-l vei sili pe fratele teu si-gi onorezepromisiunea de a-mi inapoia fiicele, vii gi nevltlmate. Jurd pe onoa-reata de cavaler, pe onoarea ta de Lannister, pe onoarea ta de Frate

Jurat al Gdrzli Regelui. Juri pe viala surorii tale gi pe a l'atelui teu,pe viaga fiului tdu, pe zeii vechi ;i noi, gi te voi trimite inapoi la sorata. Refuzd, gi sAngele teu imi apa4ine. Jaime tgi amintea impunsituraogelului prin hainele-i jerpelite, cAnd Catelyn a rlsucit vArful sabiei.

MA tntreb ce ar aoea de spus Inabul Septon despre caracterul dintal jur,imintelor rostite de wn om mort de beat, legat tn lanpuri de wn

zid, cw o sabie la piEtlNu cd Jaime gi-ar fi fdcut cu adevdrat griji inprivin^qa acelui grisan ipocrit. Sau a zeilor pe care susginea c5-i slu-jegte. Igi amintea gvleata pe care Lady Catelyn o lovise cu piciorulin celula lui. O femeie ciudati, si-gi lase fetele in seama unui bdrbatcu rahat in loc de onoare. Degi nu indrdznea si se increadd in el maimult decAt era nevoie. iSi pwne n,idejdea tn Tyrion, nw in rnine.

- Poate ci, pAni la urmi, nu e chiar aga de proastd, ziseJaime cuvoce tare.

Cea care il pFrzea ii inlelese gregit vorbele.

- Nu sunt proastl. Nici surdi.O lud cu binigorul; s-o ia peste picior ar fi fost atit de simplu,

incAt n-ar fi avut niciun haz.

- Vorbeam de unul singur, gi nu despre tine. E un obicei pe care-ldeprinzi uEor cAnd stai intr-o celule.

Brienne ii aruncl o privire fioroasd, impingAnd vAslele, tregin-duJe, impingAndu-le iar,Id,re sd spuni nimic.

E la fel de bwnd de gwrd pe ci.t e de frwmoas,i.- Dupd cum vorbegti, ag zice ctrtetragi dintr-o familie nobila.-Tatd,lmeu este Selwyn de Tanh, prin indurareazeilor,Lord de

Evenfall. PAnd 9i asta o spusese printre dingi.

- Tarth, zise Jaime. O stAnci infioritoare, in Marea tngusti, dincAte-mi amintesc. Iar Evenfallul e jurat Capitului Furtunii. Cum se

face ciJ slujegti pe Robb de Vinterfell?

Iunssur- sABrrLoR 3l

- Pe Lady Catelyn o slujesc eu. Iar ea mi-a poruncit si te ducteafdr la fratele tdu, Tyrion, la Debarcaderul Regelui, nu str mi iaulaha4d, cu tine. Taci din guri!

- Sunt sdtul pAnd-n gAt de ticere, femeie.

- Atunci vorbegte cu Ser Cleos. Eu n-am ce sta la discuqii cumongtrii.

Jaime guieri.

- Mongtrii igtia sunt prin preajmi? Se ascund in api, poate? tntresnlciile alea? Ce md, fac eu ferd sabie?

- Un barbat care-9i siluiegte propria sori, igi ucide regele gi in-cearcd sA omoare un copil nevinovat nu meriti alt nume.

Neainoaat! Bdiatwl dla nernernic ne spiona. Jaime nu-gi doriseatunci decAt o ori singur cu Cersei. Cilitoria lor spre nord fusese oagonie fara sfArgit. S-o vadd in fiecare zi,fdrd s-o poate atinge, si gtie

cd", noapte de noapte, tn cabina aia mare gi scA4Aitoare, Robert se vlrain patul ei, beat, abia pinAndu-se pe picioare... Tyrion se srriduise dinrisputeri si-i mengini buna dispozigie, dar nu fusese indeajuns.

- Fii politicoasi cAnd vorbegti despre Cersei, f.dtucd, o preveni el.

- Mi cheami Brienne, nufttucd.- Ce-1i pasd cum iqi spune un monstru?

- Md cheamd Brienne, repetd ea,incdpdginatd, ca un catir.-Lady Brienne. Pdreaatit de stAnjenite, incAtJaime ii simpi punc-

tul slab. Sau Sar Brienne ar fr mai pe gustul teu? RAse. Nu, mi rem cinu. Pogi sn-i pui unei vaci de lapte hamuri qi armurd gi s-o imbracitoatd-nmetase, dar asta nu inseamnd c-o pogi cehri pe cAmpul de luptd.

- Vere Jaime, te rog, nu se cuvine sd vorbegti aga de grosolan. Sub

mantie, Ser Cleos purta o cimagi cu blazonul turnurilor gemene ale

Casei Frey gi leul auriu al Lannisterilor. Avem cale lungd de mers.N-ar trebui si ne cendm.

- Eu cAnd mi cert, md cert cu sabia, vere. Vorbeam cu domniga.Spune-mi, fdtucd., toate femeile din Tarth sunr arer de respingltoareca tine? Dacd,aqa stau lucrurile, ii plAng pe barbagi. Probabil cI ei nu

Etiu cum arati femeile adevdrate, dacl locuiesc pe un munte moho-rit, in mijlocul mnrii.

- Tarthul e un loc frumos, mormii fata, vAslind.Insulele de Safir,i se spune. Taci, monstrule, dacd" nu vrei sd mn obligi si-qi pun ciluqin gurd.

34 GEoRGE R.R. MARTIN

- E gi necuviincioasr pe deasupra, ce zici, vere? il intreba Jaimepe Ser Cleos. Dar are ogel tn gira spinirii, te asigur. Nu mulli barbali

indriznesc si-mi spuni monstru in fagl,. DeSi, pe la spate, sunt destul

de slobozi la gwrd, n-am nicio indoial,i.Ser Cleos tugi nervos.

-Lady Brienne aauzit minciunile alea de laLady Catelyn,fefi,

doar gi poate. Casa Stark nu poate spera sl teinf.ringecu slbiile, ser,

aga ci acum duce rizboiul cu vorbe otrlvite.M-au infrknt cw s,ibiile, imbecilule' Jaime zlrmbi cu inleles.

Oamenii pot pricepe tot felul de lucruri dintr-un zimber. plin de

inleles, daci ii laqi. Oare rsdrul Cleos chiar a tngbipit rahatul dsta, saw

se cdzneSte sd mi se oi.re pe sub piele? Cu cine aaem de-a face' cLt ,rn

ndtdrdu cinstit sa.u cu un ling,iu?Ser Cleos continue sI trlncineascd in voie.

- Oricine crede ci un Frate Jurat al Gdrzii Regelui ar fi in stare

sd facd vreun rdu unui copil nu gtie ce inseamni onoarea.

Lingdw. La drept vorbind, Jaime ajunsese si aibl remugcdri fi-indcr l-a arvttcatpe Brandon Stark pe fereastrr. Cersei ii fecuse fare

incetare iniml rea, apoi, cAnd copilul refuza str moari.

- Avea ;a.Pte ani,Jaime, il mustra ea. Chiar dacd ar fi inqeles ce a

vdzut, ar fi trebuit s5-l putem ameninla casd,pdstrezetdcerea.

- Nu m-am gAndit c5" aivrea...

- Tu nu gAndegti niciodat,i. Daci biiatul se trezegte gi ii spune

tatilui slu ce a vdzwt...

-Dacdgi cu parcil A tras-o in poala lui. Daci se trezeqte' spunem

cI a visat, il facem mincinos gi, in cel mai riu caz, o sd-l omor Pe

Ned Stark.

- $i p" urmd ce-gi inchipui cdvaf.ace Robert?

- Robert poate si facd, cevrea. O si md rlzboiesc cu el, dacdva{i

nevoie. Rezboiul pentnr cracii lui Cersei, aga il vor numi cAntirelii'

- Jaime, de-mi pace, s-a infuriat ea, luptAndu-se si se ridice.

Firr si-i dea ascultare, a sirutat-o. Pentru o clipd, Cersei s-a impo-

trivit, dar apoi buzele i s-au deschis sub apdsarea gurii lui. i;i amintea

gustul de vin gi de cufoare de pe limba ei. IJn tremur strlbituse trupullui Cersei. Jaime gia strecurat mAna sub corsaj gi l-a smuls, sfAqiind

mltasea. SAnii ei au la$nit afard gi, o vreme, baiatul Stark a fost uitat.

SI-si fi amintit Cersei de el dupl aceea 9i sil fi tocmit pe omul

despre care vorbea Lady Catelyn, ca sd se asigure ce baiatul nu se va

lunrsul sABnLoR 35

mai trezi niciodatl? Dac,i l-ar fi. err!.t mort, m-ar fi. trimis pe rnine. $inw-i stdtea tn fi.re sd aleagd o iscoadd care sdfacd o Asernenea. treabd de

mintuial,i.in josul rAului, soarele rdsdrea,strilucind pe suprafala biciuita de

vAnt a apei. Jarmul sudic era argile rogie, neted ca orice drum. PAraie

mai mici se vdrsau in rAul cel mare, iar trunchiurile putrede ale co-

pacilor inecagi se agigau de maluri. Jarmul nordic era mai silbatic.Maluri tnalte, stnncoase, se indllau la gapte metri deasupra lor, inco-ronate de un platou de fagi, stejari gi castani. Pe culmea semeafe dinfala lui, Jaime zdriunturn de veghe, din ce in ce mai inalt, cu fiecarebetaie avAslelor. Cu mult inainte de a ajunge la el, gtiu cd, era pdrdsit,cu pietrele-i roase de vreme nipddite de trandafiri cdgdrdtori.

CAnd vAntul i9i schimba direclia, Ser Cleos o ajutd pe fedpcanavoinici si ridice vela, un triunghi de pinzd, asprd, colorat in rogu ;ialbastru. Culorile familiei Tully, care le-ar pricinui cu sigurangd ne-

cazvri dacd. ar indlni vreo corabie Lannister pe rAu, dar era singuravele pe care o aveau. Brienne lud cArma, Jaime scoase derivorul,zorniindu-gi langurile in timp ce se migca. DupI aceea, prinserd vi-tezd, alutayi de vAnt gi de curent.

- Am putea si scurtdm mult din drum, dacd m-ai duce la tatq nvlafratele meu, sublinie Jaime.

- Fiicele Doamnei Catelyn sunt la Debarcaderul Regelui. MI voiintoarce cu fetele sau deloc.

Jaime i se adresl lui Ser Cleos:

- Vere, da-mi pugin cugitul teu.

- Nu! Femeia se incordd. Nu te vreau inarmat! Glasul ii era ne-

clintit ca o stance.

Se teme de mine, chiar;i tn lanpuri.

- Cleos, se pare cd trebuie sI te rog sd. md. razi. Lasd-mi barba, daria-mi tot pirul de pe cap.

- Vrei si te tund chilug? intrebd Ser Cleos Frey.

- Regatul il cunoagte pe Jaime Lannister ca pe un berbat ferlbarba, cu pirul lung, auriu. Un berbat pleguv cu o barbe galbend,murdari, poate trece neobservat. Prefer si nu fiu recunoscut cltdvreme sunt in lanluri.

Pumnalul nu era pe cAt de ascutrit ar fi trebuit. Cleos reteza ferdteamd, tlind gi sflrtecAnd prin claia incurcatd gi azvArlind ptrrul peste

bord. Buclele aurii pluteau pe luciul apei, rdmAnAnd in urmi, una

36 CEORGE R.R' MARTIN

cite una. tn timp ce guvipele incAlcite dispireau, un piduche cobori

pe gAtul luiJaime. il prinse 9i il zdrobi cu unghia degetului mare. Ser

Cleos mai culese gi allii de pe scalpul lui 9i ii aruncl in valuri. Jaimeiqi vAri capul in ape 9i il puse Pe Ser Cleos si-qi ascutl culitul inainte

de a-l lesa s5-i radi ultimii milimetri de mirigte galbend. CAnd treaba

fu terminad, trecurt gi la aranjatul berbii.Chipul ce se oglinde ain aplrera al unui berbat pe care Jaime nuJ

cunogtea. Nu numai c[ era pleguv , dar atdtade parci imbitrAnise cu

cinci ani in temniqa aceea. Avea [a7a maisuPte' cu cearcdne sub ochi

qi riduri pe care nu gi le amintea. A;a, nw rnai semdn atkt de mwlt cu

ea. Cersei zta wrt asta.

Pelaamiazd, Ser Cleos adormise. Sforliturile lui sunau camdcd-

itul unor rale imperechindu-se. Jaime i9i lungi gAtul, sr priveascd

lumea trecAnd pe lAngd ei; dupn intunericul celulei, fiecare piatra 9i

fiecare copac erau o minune.CAteva colibe cu o singuri incipere apdrurdgi displrurd, cocolate

pe stllpi inalgi, care le ficeau si semene cu nigte cocori. Nu vizurdnici lipenie de om. Paserile zburaudeasupra lor sau iipau din pomii

care strdjuiau lIrmul, iar Jaime ziri peqti argintii brdzdind apa.

P,lstrdoulfamiliei Tully, semn rdu, gAndi el, pAnn cAnd vizu un altul

gi mai riu - unul dintre bugtenii plutitori pe lAngi care trecurd se

dovedi a fi un cadavru, umflat 9i palid. Mantia ii era incurcate Prin-tre redicinile unui copac cdzut, colorati, inconfundabil, in purpuriulLannisterilor. Se intrebe daci fusese cineva cunoscut.

Furcile Tridentului erau calea cea mai u$oari Pentru a trece lu-

cruri sau oameni peste Jinuturile Riverane. In vremuri de pace, ar

fi putut intAlni pescari in luntrile lor, coribii cu grAne duse in aval,

negustori vinzind dela ace pind,la baloli de pinzi, in prIviliile lorplutitoare, poate chiar 9i barca vreunui comediant, pictatdin culorigipeto^r", cu pinze matlasate, in zeci de culori, croindu-gi drum insusul rAului, din sat in sat gi din castel in castel.

Dar rdzboiul igi luase obolul' Treceau pe lnngd sate, dar nici urmide jdrani. Un nivod gol, sfAgiat, atdrnind din vreun copac era sin-

gurul semn ci pe acolo fuseserd pescari. O fatd care i;i adipa calul o

zbughi indati celevdzupinza.Maitirziu,trecurl pe lAngn o mAni

de gdrani care sdpau un cimp, lAngi ruinele unui turn pArjolit.Oamenii ii privird posomorAli gi se intoarserd la treburile lor' dupice hotdrArd cd"barca nu reprezenta nicio ameninlare.

lrrt| srI sABilLoR

Irurca Rogie era o apd domoale, cu albia largd, un rAu intorto-lhcat, cu meandre gi cotituri, presirat cu insulije impidurite gi ade-

rer strangulat de stavile $i bancuri de nisip ce strteau ascunse chiarrrrlr luciul apei. Insi Brienne pirea si aibe ochiul agerla pericole,gtsind de fiecare date figaqul. CAndJaime o laudl pentru cAt de bine('unoftea rAul, ea il privi neincreztrtoare gi spuse:

- Nu cunosc rAul. Tanhul este o insula. Am invilat si stipAnesc

vislele gi vela inainte si fi stat in 9a.

Ser Cleos se ridici qi se frecd la ochi.

- O, zei, md dor bralele. Sper ci vAntul nu se opregte. Adulmecd.Simt miros de ploaie.

Jaime ar fi primit cu bucurie o ploaie stragnic5. Temnigelel{iverrunului nu erau cele mai curate locuri din cele $apte Regate.

l'robabil ci trupul ii mirosea deja abrinzi stituti.Cleos privi, mijindu-qi ochii, in josul apei.

- Fum!Un deget subgire, gri, se indoia, fdcAnduJe semn si se apropie. Se

ridica dinspre girmul sudic, la mai mulli kilometri depirtare, risu-cindu-se, curbAndu-se. Mai jos, Jaime deslugi rimiqilele unei clidiriirnense, arzind mocnit, gi un stejar inlesat de trupuri de femei.

Ciorile abia se atinseseri de cadavre. FrAnghiile subqiri taiauadAnc in carnea moale a gAtlejurilor, iar cAnd vAntul bdtea, trupurilese risuceau, leginAndu-se.

- N-a fost o treabe cavalereasci, spuse Brienne cAnd erau destulde aproape ca sI poattr vedea limpede. Niciun cavaler adevd"rat n-aringndui un asemenea mdcel.

- Fituci, adevdrajli cavaleri vid lucruri mai rele ori de cAte orimerg la rdzboi, zise Jaime. $i, da, fac lucruri mai rele.

Brienne clrmi citre q5rm.

- N-am sd las nicio fdpturl nevinovati si rdmAni hrand pentruciori.

- O fituci fere inimd.. Ciorile trebuie si minAnce 9i ele. RnmAipe riu gi las5 mo4ii in pace, femeie!

Acostarl in aval de locul unde stejarul uriaq igi pleca ramuriledeasupra

"pei. ln timp ce Brienne cobora pinzele,laime se drdu jos,

miqclndu-se greoi, cu lanqurile la picioare. Apa Furcii Rogii ii umplucizmele 9i il uda plnd'la piele, prin pantalonii jerpeligi. RAzAnd, se

pribugi in genunchi, igi vAri capul sub apn 9i il scoase, picurAnd.

37

38 GEoRGE R.R. MARTIN

MAinile ii erau mXnjite de noroi, iar cind gi le curdqi in valuri, levdzuparcd, mai slabe qi mai palide decAt si le amintea. Igi simli pi-cioarele inlepenite gi nesigure, cAnd igi ldsi povara trupului pe ele.

La naiba, am stat prea mult tn ternnipa Casei Tully!Brienne qi Cleos traseri barcalamal. Cadavrele atArnau deasupra

capetelor lor, pitrunse de moarte ca nigte fructe putrede.

- Unul dintre noi va trebui si le dea jos, spuse fetigcana.

- Md urc eu. Jaime se apropie de mal, zorndind. Numai scoate-milangurile astea.

Brienne se uita in sus, la una dintre femeile moarte. Jaime venimai aproape, tArgAindu-gi picioarele, cu paqi mici, poticnili - singurulfel in care lanpl de o palml ii ingnduia si meargi. Zimbi, vdzindinscriplia grosolani ce atirna la gAtul celui mai de sus cadavru.

- Doamna cw lei, citi el. O, da, femeie, a fost o treabe cAt se poatede necaaalereascd... dar au facut-o oamenii tdi, nu ai mei. Md tntrebcine erau aceste femei.

-Tirfe de taverni, zise Ser Cleos. Asta a fost un han, acum mi-lamintesc. CAgiva dintre oamenii din escorta mea au petrecut noapteaaici, cAnd ne-am intors ultima oard,la Riverrun.

Nu mai rdmisese nimic din cladire, doar temelia de piatre gi untalmeg-balmeg de grinzi prdbugite, carbonizate. Furnul se ridica incddin cenugd.

Jaime lisase bordelurile gi tArfele pe seama fratelui sdu, Tyrion.Cersei era singura femeie pe care o dorise vreodatl..

- S-ar pirea ce fetele i-au desfetat pe cAgiva dintre soldagii nobi-lului meu tati. Probabil i-au servit cu mAncare qi biuturi. In felulista gi-au cAgdgat colanele de tredetori, cu un strrut qi o cani cu bere.

Jaime aruncl o privire in susul ;i in josul rAului, si se asigure ci nuera chiar nimeni prin preajmi. Acesta e ginutul Brackenilor. LordulJanos ar fi putut porunci si fie omorlte. Tatdl meu i-a pArjolit cas-

telul, mi tem cI Lordul Janos nu ne iubegte.

- S-ar putea si fie mAna lui Marq Piper, zise Ser Cleos. Sau a luiBeric Dondarrion, nlluca pidurii, degi am auzit cd, el ucide doarsoldagi. Probabil a fost vreo ceatl, de nordici ai lui Roose Bolton.

- Bolton a fost infrAnt de tatil meu la Furca Verde.

- Dar nu nimicit, precizd Ser Cleos. A venit din nou la sud, cAnd

Lordul Tywin a mlrgdluit impotriva vadurilor. Umbla vorba laRiverrun cd, ahnt Harrenhalul din mAinile lui Ser Amory Lorch.

Iunpsur- sABrrLoR 39

Lui Jaime nu-i phcea deloc cum suna asta.

- Brienne, zise el, facAndu-i f.avoarea si-i spuni pe nume, in spe-

ranga cd.l-ar putea asculta, daci Lordul Bolton stipAnegte Harrenhalul,e de aqteptat ca Tridentul gi drumul regelui sd fie pdzite.

LuiJaime i se pdru cS"zdre;te o umbri de qovdiili in ochii ei mariqi albagtri.

- EEti sub proteclia mea, zise Brienne. Ar trebui sI mi omoaremai tntAi pe mine.

- N-a$ crede cd asta le-ar dabatei de cap.

- Lupt la fel de bine ca tine, se apdrd ea. Am fost printre cei gapte

alegi ai Regelui Renly. Mi-a agezat pe umeri, cu mAinile lui, mantiavl,rgatd, de mitase a Gdrzri Curcubeului.

- Garda, Cwrcubewlwii Tu gi alte gase fete, nu-i aqa? Un cintdrejzicea odatd, cI toate fecioarele sunt frumoase in mdtase... dar nu te-a

intAlnit pe tine, nu?

Femeia rogi.

- Avem morminte de sdpat. trr."pu sd se calere in copac.Ramurile de jos ale stejarului erau destul de mari ca sd poati sta

in picioare, dupd ce urci trunchiul. Se strecuri printre frunze, cupumnalul in mAnd, tnind funiile cadavrelor. Muqtele roiau in jurullegurilor care cldeau gi duhoarea era din ce in ce mai greu de supor-tat, cu fiecare cadavru cdzttla pimAnt.

- Mare osteneale, pentru nigte tArfe, se pllnse Ser Cleos. Cu ce

ar trebui sd sipdm? Nu avem lope1i, iar eu, unul, n-am de gAnd sn-mifolosesc sabia, eu...

Brienne scoase un strigdt. in loc sa urce, siri jos.

-Labarcd! Repede! Am vlzut o corabie.

Se zoriri din rlsputeri, degi Jaime nu putea sd alerge mai deloc 9ifu luat pe sus in barci, de virul lui. Brienne urni barca de la mal cuo singuri vAsla qi ridici in grabdpinzele.

- Ser Cleos, va trebui si visleqti qi tu.Bdrbatul se supuse. Barca incepu si spintece apa pufin mai repede;

curent, vAnt gi vAsle, toate igi unird fo4ele. Jaime stitea inl5nluit,privind in amonte. Vedea doar vlrful celeilalte vele. Dupd felul cumcotea la Furca Rogie, pdrea sd fie dincolo de cAmpuri, inaintAnd sprenord, in spatele unei perdele de copaci, in timp ce ei se indreptauspre sud, dar Jaime qtia ci e doar o iluzie. i9i ridice ambele mAini,umbrindu-qi ochii.