8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 1/446
SFANTUL SAACSIRUL
'+.
j l.
i-*$ lt': *,..,"
:l;i*iT;t
' . .
...iaia||,
' '''1€:':ti:-,....i-j*r,.J,€jt:
.';:11,.
lil ';ltAf"&fl
*tl?4..,"
GUUI]ITEE$PREIEUOIII
EDITURA UNAVESTIRE1997
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 2/446
SFANTUL tSA,qC SHKUL
'f*ur'' 1';
CTryINTEDESPKENEVOHF{T/I
U",,.greWr-
Tipirit
cu binecuvAntareareasfi titului
IUSTTNIANEpiscopulMararnure;uluisi Sitmarului
EdituraBUNAVESTIREBacdu,1997
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 3/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 4/446
CUVANT'TNAII{TE
despre 6cere si liniste si despreviata ceapasnici,la careputemajunge naintede toate,prin
infrAnareaimbii giprin blAndeteanimii, intru care
trebuie si se aduc[ si putin[ laudi SfAntuluiPirintelui nostnu saacSiru!, ad6ugAndu-sei scaracuvintelor ui, celor deDurnnezeuntelep{ite"
Mari si greu de vindecatsunt acelepdcate,pe care le-a
seminat tn sufletele drmanilor oameni ntrw ot viclbanulpizma;
al rrtintuirii si al vietii acesteiasfinte qi nemuritoaregi aI cinstii.Care suntpdcatele?Suntaceleboli, pe care e-a tndrdgit ;i cw
care s-a obisnuit tnsusi diavolul: adicd pdrerea ;i trufia ;iindharea,slava ea ;i dupdea, blestemntamdndrie yi defdirutrea
liti ceareasi minciuna. Cdci rdutd1ilevrdimn;ului celuiponivnic
au plts ntru noi gi pldcereade sine ;i cumpiita ubire de sine,
*poi nemilostivireasi nerusinareasi nenumdratamultime a
rciorlalte, cu anevoiede in;iruit. Pentru cd iubirea de sine cea
pairr'asd, precumsi nerusinarea, ndeamnd u obrdzniciepe cei
iubitori de rele, nu numai sd grdiascd si sd {ucreze cele
necuviincioasei neauzite, iar ncdsd se mpotriveascd ricdrei
alte dumnezeiestinvdydturi;i sfatuiri ;i sd nu asculteniciodatd.
Cdci iind tmpresuratde aceste iduri, omul cel dintAi, celzidit
de Dumnezeu, i strdmosu!nostt'u,n-a aflat chip de pocdintd,
dupd cdderea n pdcat, ci dimpotrivd, aveape buze tnvinuirea.
De aceeaa si osdndit si a clevetitel pe Eva- si Eva pe sarpe.
5
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 5/446
Bdutorul desangesi ucigdtorulde rate, cain, prins fn aceleasi
curse, n cares-auprins strdmosiinostri,dupdiertfaceaneprimitd
;i dupd sdvdrsireaomorului, se strdduia sd tdinuiascdapta tn
fala Domnului celui netdinuit, rostind cu nerLtsinare uvintezadarnicesi mintindcdtreCel Prea-Inalt'
Tu tnsd,ascultdtorule elprea cucernic,vezipre iubitorul
de oameniDumnezeu,,arenu searatd iwbitordeoameninum.ai
atunci, cknd noi acembinele,ci ;i tn rrenxean care-Lamdrdm
si-l- maniem pe Ddnsul, cu cdtd fndelungd rdbdare suferd
nelegiuirile noastre;i chiar dacd nepedepseste,ot cumilostivire
o face.Deoarece,minlindcain tmpotrivaadevdrului, Domnul)
ticd suferd si se poartd cu bundtate,si nu-l arde pe ddnsul
tndatd, ci cu multd tnlelepciune l tnvatd sd sepocdiascd,sd nu
se fmpotriveascd, d nu segrdbeascd a minciuni cu obrdznicie
Eisd nu se trufeascd'De aceeazice cdtredfrnsul: ,Aipdcdtuit'
't(tci". (Fac.4,6)' Adicd: ,,ntt te mai obrdznici,nu mni turna
uleipefoc, stai lini;tit ;i dd-yiseawut ece-ai dcwL$i dttpdceai
recilnoscut-o,ocdiesteledegresala a.Vezi, ubitorule e iniste
ascultdtor, ct,on-aa.rdtat uvdntul ui Dumnezeu el dintdidascdl
dintre toti, cdlduzindu-ne prepacdinfd,pre cei cemai tnainte
am pdcdtuit, si spre linistepe cei ce am gresit Lui? Asa ne-a
propovddwit noud si Fiul cel unwl Ndscut ;i cuvdntul si
Dumnezewl ostru, n Ev-anghelii:,Focdili-vd" (Marcu'15)'
Si nu zice:,,Y'atipocdit" ci zice: ,,Purureavdpocdifi,oameni
bwni!,' Cdci voi pknd astdzi tn via{a aceasta, n cortul si tn
veaculacestapLtrureTvettpdcdtui, si p&.nd n clipa mortii, tn
toatdvretneasi tn tat ceasul rebuiesdvdpocdi{i (Ps.45,II), ca
unii ce cu u,;urinfdati cdzut,fdcdndu-vdvinovati ;i tnclinali spre
rdu. De aceea ncetayidrirdelegilevoastreceleprea relesi urdte
lui Dumnezeu si cttnoasteti,cd Eu Dumnezeusunt, Cel ce
propovdcluiesc.,Eu suntFiul lui DwmnezeLt,tt,suntLumina
6
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 6/446
lumii" (Ioan , 12) ,,Eu ;i Tatdl suntem na tn veci,din veacuri
fdrd tnceput" loan 10, 30)' ,Eusuntcelce cerc ntmile'cercetez"rdrunchii;i
creierii (ler. 17, fi), cel ce socotesc aselecele
ascunse,erii ;i nenumiratele tele e e stiupe nume Ps'146'
4). Eu suntFd.cdtorulcelor dctfie, caream mdsuratdsi ldrdna
tntreguluipdmknt, si nisipul mirii'
..Eu suntJudecdtorulcare nu se lasd inselat,cel tare si
drept,cel ce nu iau mitd, care stiu cu de-aminuntul toatecele
ascunseale voastre ;iale tuturor oantenilor m"ai nainte de
nasterea i facerea lor, carelesuntdator a rdspldti iecdruia'
dupd apieie sale.Acestea e-a zisMdntwitorulpropovdduind.
foi numnezeusi Tatdt Lui i-a zis ui Cain: nu te misca, stai
Iinistit, aci,si nu teapucasdMi te tmpotrivesti, u minciund i
cu obrdznicie i nu te mai sili,prin primelevorbesiprin incdlcite
confrazicerisd te tdinuiestide ala celwi netdinuit.cd, desi a fn-
ceputrica deMine nu ti-a oprit mAnaceaucigasd'cAndai fn-
tins-o pizma;, neomenos i zavistic,asupra ui Abel' carenu'ti
ldcusenici o strdmbdtate, i l-ai ucis n a{a Mea, acum,micar-opre;te-fi imba, tnceteazd u viclesugul el rdu ;i cu minciuna'
patr';tr-yt buzele, nchide-9igura si ti pune u;d si stai linistit''Cutr'emurd-te
si suspind, si te cdieEtede tndrdznealata cea
neomeneascd.u rnni spunenici o vorbd, ci titcut sd phngi
merett" dci limba ceaslobodd,d.eobiceise dlestesi zicecwvirtte
desarte i mincinoase.Tu asadar taci si stai lini;tit. Pentru cd
,ri ti*but nici cd.ndnu se tndrepteazd, ici cel vorbdre!,oricdt
de rumosar grdi. Ci tu, in loc decuvdntdri ungi,foloseste-tede
piytna cuvdntare, e careo tnsotestenlelepciunea eaas.cunsd'-pr'ecumvorbdria este nsatitddeprostiegide lipsa cle nvdtdturd
-cdciesteu neputintdsd ugd d.e dcat,unul caretaie la palavre,
fiindcd se ncumetdsd afirme cd suntrealitdli nu numaicelepe
care e-avdzut i auzit, ci ;i celepe carenu le-a vdzutnici le-a
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 7/446
auzit.si cumsdnu-i ie tdcereade olos aceluia,caredinpriana
Iimbii, alunecdcu rea vointdsi cu nebdgarede seamd,cdzdnd
tn minciund cdteodatd,si alteori spre clevetirese tnclind,si spre
ocard, si spre prih.dnire,si spre cuvdntulaproapelui,si spre
tnvinuire,;i sprepdrd, si sprebatiocurdsi sprehuld adeseori?Nimic bun nu se naste din toate astea, ci numai du\minii si
sopoteli mpotrita altora, cuvinte ntortocheatei rdutdli ascu.nse,
prihdniri mni relesi mnimari dechtocdrile, i ura ceanetmpdcatd,
tinerea tn minte de rdu ceadesdvdrsitddeplind)9i de nevindecat,
poate si cu tatul nevindecatduiunii, careau o rdutatenecontenitit
tn inimd.Cdci orice bdrfitor,carenu-sipdzesteimba,prihdne;tesi cleveteste, oil,testeimdgulesten multe elut"isi cu viclesug,
si cu miiestrie, se schimbdde mii de ori pe ceassi sepreface.
Iubesteadicdpe cel ericit pentrufericirea lui lumeascd, i ru,t
tnceteazd d iscodeascdi sd Cercetezeeledin viata acestuia,si
sd Ie iscodeascdmult cu limba lui iscoditoare,ca sdaibd materie
tn vremeadrdcegtilor ui J"l,ecdreli.el cenupoate sd stea inistit,
nu poate nici sd se cdiascdgi nu ;tie ce estepocdinta, cdci ea
este ascultdtoare de Acela, care a zis: ,,Indeletnicili-vd si
cunoasteli" Ps.45, 11).$i nu cLdnoasteici asezlreacupace
a inimii si nici darurile carese nascdin curdtia nimii.De va sta
cineva n lini;te, va tn{elege.' f n adevdr, tngereasca iatd estecea linigtitd ;i lind' Ba
mai mult, ea este ntr-adevdro imitare (urmare)a chipului Celui
Dumnezeiesc.Cdci numaiprin gesturi linistite sunt cdrmuite
ostirile dumnezeiesti, elede sus.Omul cel linistit, chiar de ar
tedeatntr-un oc tntunecbs,lumirut eadumnezeiascdr lumina'purureT
tn juru! Iui. Ba mai mult, ar sta ca a cetate n vkrf derrlunte,aricdt ar cdutasdrdmAndascunscelor ce-lvdd.Si viaya
lui strdluceste amenitor i din urrnd. Cel care;i-a agonisitsiesi
deasupracapuluipe ceI ce-lstrdluceftecu negrditd umind,ca
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 8/446
unul, carecu linis'tepdzeste oate dumnezeiestileorunci, spre
slavaAceluia,Care a dat poruncile ;i din pricina cdruia el a
tdcut si std inistit.Netulburareanu e urutdinporuncile Domnului,
ci e cuprinsul si rezultatul lor, cdci ea le cuprinclepe toatecelelalte, Lt nareaputerea smereniei eleiadevdrafe, rin care
ne asemindm cu Hristos,si cu care se gdseste mpreund'Si
dncd cineva upe o oarecare dcere,casd tnveteastfelceva'se
va chem.amic tn adevdr.cine nu ;tie sd tacd,oare nu-i pornit sd
strige, si sd se mdnie, si sd facd altele si mai rele, care sd'l
pdgubeascd;i pe cel careIe ace, sipe cel care^lascultd?. Din netnfranareaiffbii nimenin{4 -asmerit,n-afost miscat
spre acrimi si spre umilintd,prin dumnezeiasca dngdiere.N-a
rdvnit irea celor bldnzi,n-apdzit dreptatea, -a suferit sd fie
nedreptdtit.N-aavutmild decel ce-locdra siJchinuia,apucAndu'
se si el sd ocdrascagi sd chinuiascd.El nwva ajungecurat ctl
inima,nici nu va agonisipacea,care mbrdtiseazdoatamintea.
cu limba sloboddnwva suferisd ie gonit.Nw va rdbda ocdrile,
saucuvdntul,ntrmni vorbescdesprecelepe nedrept ndreptate
impotriva ui, ci nici mdcarpe celespusede cineva, n chip tle
dreaptdmustrare.
De vei cduta sare(t ntreguluipdmhnt, cu adevdratsare
estecel netulburat, i dreaptdcdlduzda tL uror celor ce cautd
mkntuire; si nu atdt povdtuindu-i cu cuvdntulsi cdlduzindu-i
spremdntuire,cdtprin viata lui, prin caracterul ui linistit, cel
dr-escu adevdratasare a bld.ndetei.Cdci cu bldndeyeaui ii
primeste;i tngdcluie e toli. cdci ce altcevase cuvinqomului
cucernic,ntonahului,bdtrdnului ;i tdndrului? rarnetulburarea
;i btdndelea eva numigi fnlelepciunei maicda tuturor virtutilor.
si dncd cineva a aiuns cu gtiinld gi intr-adevdr tdcut"pentru
Domnul, acela defapt va Ji un om cu rdbtJare,mult iertdtor,
foarte priceput, viteazcu sufletulsi cu mintea,ca sd suferecu
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 9/446
bdrbdyie, i cu noblele, spitesiprimeidii, adicdfoameasi setea,
goliciuneasi bolile trupului,ndvalapatimilor, ocar(rsi necinstirea,
sffAmtorareasi necazul ranile, temnita, confiscareaaverilor,
sila, neodihna, i orice altd futhmphre,careseafla tn elurimeaispitelor.Astfel,zdrobirea nimii, cuptorulcel ldmuritorsi arderea
din cuptor; el va primi acestea, a aurul tn topitoare,ca sd ru,t
piardd smereniacea ndlydtoare, arepoate da nevoitoruluicelui
sArguitor curdtire depdcatesi cununaneve;teiitda rdbddrii ' pe
carendddjduie;tes-oprimeascd cu vrednicie,ca ttnLtlcea vietuit
rlupdaseminarea ui H ristos.
in adevdr, toate e vknturd limba netnfrdnatd.Iar cel tdcut
niciodatd nu se va tmprieteni cu cei mult vorbitori, ci se va
asemdnacelor scwrti a vorbd, cdt va putea mai mult; va trece
tntotdeaunacu vedereamulta vorbdrie, lepddhndu-oca pe o
otravd de moarte.Fiindcd obisnuiescsd senascddin ea grdirea
tn desertceaputredd, tot elul de clevetirisi rdutdyi,nebuniile,
ocdrile, tnvinuirile qi prihdnirile, nerusinata tnclrdznire,
desfrdnar ea cea nes dpdn d, i utirnea, impo t"v rea I i dez nar ea.
Cdci tntr-adevdr,nimeninu poateposti sau citi, saupriveghea
saLt se ruga cumse cuvine,drd liniste;i fdrd tdcere-
Cel tdcut si netulburat,nLt remlrd tnfala lanturilor, nu se
speriede tnchisoare.EI estedeprinscu ele' CeI titcutnu vreasd
strige, nici cdnd citestePsalwtii.Cu nimeni nu vorbesteaspru.
Nu zice ratelui sdu: ,,nebunL+le"El nu va lwaparte la lupte si
la certuri, din care iese ulirea qi strigdtul, si mdnia si zavistia si
ontorul chiar, qi Ia urmi iadul. Ci el se rusineazdde toti si se
tndepdrteazd,vdndpe Hristospururea tnainteaochilor sdi- Cel
tdcut si iubitor desingurdtate, upoate ine minte,deare cineva
cevafmpotriva lwi. Cdci cum sd vrea sd se tmpace-cu
unulpe
carenu l-a swpdratnici cu cuvdntul,nici cu lucrul? n adevdrel
n-are nici un vrdjmas, de la caresd cerseascd undvointd.Nu se
10
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 10/446
temede udecdtori;i ctestujitorii or (Mat.5,26), si scrisestecd
nLr (t ocui tn temnitd,nici nu vapldti cel din urmd bdnut.cel
Iinistit nu jurd niciodatd, nu calcd urdmdntul, nu cunoaste
juriimantul twtre, nici mic. cdci ca unul ces-a lepddntde cuvdnt,
se sfiestesi sd spund ,.dQ", ;i se tnfrdneazdde la a spune
,,ftH".EI nu seapucdsd se tmpotriveascduiva si,chiar ocdrile
si palmele leprinteste n tdcere.Ba nici haina lui nu si-o cere
tnddrdt,clacd -a luat-o oarecine, rdtindu-se i mrti tnduratcu
acela.cel tdcutsi netulburatdesildniciodntdnu se erne. entru
prietenisipentru clu;mnnide-avalmnseroagdsi nu ia tn seama
pe cel ce-i estedusmnn. i fiind drag tuturor,se socoteste.pe
sine nevredniccledragoste.Cel tdcut si netulburat, cdnd se
roagd,nu tncl'idenumrtiusachiliei,ci tsipdze;te;i simyurile' i
ratiunea o pune portar, ca sd-i fie de pazd, ;i se sfie;te sd
deschidd rea tare buzelesale. ard lintba si-o miscdnum.ai nIiniste ;i pe cat il std tn putintd rugdciunile le dd curate lui
Hri'.stos.$tiinctcd CelNeadormit a aminte a cererea ui tdcutd,
el nu lasd cugetul sdu sd primeascd multa vorbdrie cea
pdgdneascd,urfrnd celepdmdntesti oate si socotindgrijrt ;i
tnvdluirea or ca o nimica,pdzind si fdcdnd, pe cdt sepoate'
numni voia Domnului. cel tdcutsi netulburrttnu are vrdimn;cdruia sd-i ierte greselile.Cdci el apdrdpururea pe orice om'
care i-a gresit sau l-a necdiit,prin simplitatea,prin tdcereasi
prin bldncleteaui. cel tdcut si netulburat,nlt se fncumetdsd
primeascddaruri, nu pdzestenicidecumcomori, iindcd fnsusi
celnetulburatestecomoaranedesertatdi neiefuitd.Cel tdcutsi
iubitordesingurdtate, uprivestenimic cupatimi, si e cw otul
tipsitcleviclesug,ca unul ce s-aumplwtde lurninddumnezeiascd,
si std tn afard de tntunericulcel drdcesc.cel ce-si tnfrdneazd
limba, nu poute sd sldveascd n cdntdri pe doi domni' pe
DuntnezeLrdicd,si pe oameni,ci seridicd tntotdeauna supra
11
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 11/446
liiingusitorilor, rdnd ldcomiamamonei,pe careo tine departede
chilia sa.
Cel ce iubestepustiti si linistea' acela si-a pus toatd
nddejdeaspreDumnezeLt,eCare s-aapropiatcu sufletul i cutrupit.Iubitorul de linistenusi-aagonisitsiesimosii,;i totdeaurut
rdmdnesdrac.El nu'secerd,nici nu adund snopii' El nu se
tngrijestede tmbrdcdminte, dci si-a agonisit^siesi
singurd
,ia*yo tntreagd;i bunanddeide dtreCelPrea-fnalt.OmuIcel
netulburaturdite dresurilemdncdrurilorcelor elurite, cdutdnd
spre iintd Pdinea eacereascdCel netulburatsi prea btA'ndnu udecdpe nimenipentru
faptele cele ele,ci vedede-apururi numaipe ale salesi tn tot
veaculvarsd acrimi ierbinli. CeI iubitor de iniste;i de bldndele,
de el nu vecle aiul aproapelui,nici nwsesileste dplacd.cuiva
tn cuvinte,ci iu gtas'tncel,cu rugdciune inistitd,cupocdinld ;i
culacrimiseroagdnetncetatDontnului'sdfientilostivpd'catelojecdruia, celor tiute si celor nestiute' e cat"e' a niste,oameni
le sdvdrsimpururea mici ;i mari' C-etretulburatsi blAnd' nu
cuteazd'nicimdcar sd priveascdcelesfinte'Si acesta'cum sd
dea cele sfintecA'inilotl, dnd eI abia' tnfieratsi tremurdndse
apropie de mdrgdritare cu multd teamd? Cel ce cu adevdrat
iubesteviala pustniceascd, orestesd ia amirctea rugdciunilecele de ,errir, la psalmi ;i la cdntdrile cele de slctvd'si la
umilintd ;i la lacrimile cele ce curg tn liniste gi tn pocdintd
cwvi in,cioasd.SinufacealtdceferecdtreCunoscdtorulcel
ascttnsei lubitorut de oameni,ci sesileste d acd tn inima sa
swisurizi lnicespreclragostealuiDumnezeLl,Curns-ascris
83',7)si sd sepdzeasci depdnda cea eluritd a vrdimasuluiside toaie gdnclurilecele necLrrate' d numaipentru acestease
roagd el.Sipentruacestea ate a u;d ;i se,roagd' sdsep.dstreze
netitinat'ri duhul si cu vorba, cu sufletul,cu trupu!, si sd i se
TZ
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 12/446
cleschiddui usa milostivirii. Cel iubitor de liniste ;i de viald
pustniteascd, ndrdge;tecalea cea Srea si plind de necazuri,
care ducedegrabdcdtreviata ceavesnicd'Cei mai multi,lipsiyifiind de minte, ug tnsdde e,a.Cel iubitot"de liniste, trecectt
vederea calea cea largd a pierzdrii, fiindcd este latd si
netmpiedicatd i foarte pldcutd celor lenesi. ubitorul de viatd
pustniceascd i lini;titd sesileste d dea,nu roaderele, ci roade
bune,si rumoase,spremdncarecu olos oricdrui tnlelept.Cdci
el urd;teputreziciunect,iindcd eaalimenteazdocul'Cel ce voiestesd se asemenecu Domnul Cel blhnd si
pasnic trebuiesd iubeascd etulburareasi netncetat daibdpe
buzePrea SfdntNumeleLwisipururea sd lucrezecu setedin tot
sufletul,poruncile Lui, Cel blLnd si netulburatnu fdrd folos
ascultdcuvintele ek mAntuitoare, ilindu'se,dupdputere,sdsi
lucrezeporuncile lui Hristos,ca o adevdratdslugd a Sa. Celnetulburat i bldnd,;i-a clddit casape sthncd;i,fdcd.ndu-se Lt
adevdrat ntelept, evdisdrile deploaie ;i sufldrile vhntului celui
tare, nlt le ia tn seami. Cel netulburatEibldnd, din bldndeleaui
a gdtit acoperdmdntDornnuluisi locas cwiincios fnlelepfe;te-a
fdcut, ;i pe lisus^Mdntuitorul-a primit tn blhndelea i simplitatea
sufletuluisdu. n bdrbatutcel inistit si care ubeste eDomnul,vulpile nL4 or afla vizuini;i pdsdrile celerele, cdzutedin cer,
nu-si var face cuib. Cel netulburatsi bldnd dorestesdfie cu
aclevdrat cenical Mdniuitorului, el se tntoarcede la gdndurile
cele ntinatesi moarte,oricdtde vechiar fi ele tntt-tnsul.
Cel tdcutsi netulburat,prime;te putere si ctsupraduhurilar
necurate, i pe acesteae gone;teDuhul Sfk'nt,Cel ce locuiestetn acela;i grdie;teprin gura tui' Cel netulburatsi bldnd,cdnd
ar fi dat Ia moarte de rayi, de pdrinti, deprieteni sau de rude,
cdnd ar fi tn drum, ar mergecu bucurie,dorind sdpdtimeascd
pentru Domnul. Iubitorul depustie si de pace, iind gonit din
13
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 13/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 14/446
adicd pdrinti, prieteni, cunoscuti, ude, obisnuiyisi chiar fn
simturile lui, si tn obiceiurilevechi de altfel. Cdci iind cu totul
pdtruns de dragostea omnului, nu-si tngdduie d iubeascd etatdlsaupe ftnnmsa,pefiuI saupefiica sa,mninnultdecdtpe
Mdntuitorul sdu, ca nu cumvasd se afle trdddtor al lui Hristos,
;i adundtoral celorce e-arisipit mai tnainte'Dar ca un ucenic,
prea bun ;i desdvdrsitsi vrednic de ACELA, Care l-a chemat,
nu se rusineazdsd-sia crucea(Marcu6,34) si sd urmezepe
tnvdldtorul celbun,dupd cums-a scris,ca sd-siafle sufletul fnziua udecdtii,pe caretn lumeaaceasta -a dntsprepierzaresi
moartenfficdnd voile cdrnii.
Cel tdcutsi netulburat -a primit pe DumnezeuTatdl, i '
Fiut Lui capre Dumnezeu in Dumnezetl,l-a rimit ;i pe Sfdntul
Duh, tn chipnedespdrtiteDumnezeireaTreimii,;i ntruaceastd
Treimefiind pdzit va lun seatnn;i la proroc ;i la drept, si fn
credintasa el nu seva uita de-i mic sau mare,ci pe toli ti va
primi tn curatd inima sa, ca pe nisteuceniciai lui Hristos' Si
chiar deva addpa;i va hrdnipe un nedreptsal4un necLtrat au
chiar un necredinctos l nu-si va pierde plata sa viitoare. Cel
tdcut;inetulburat esupunedepltnCelui ceporunce;te:Veniti
Ia Mine toti cei obosiyi i tmpovdrati(Mat. 11,28),ca sd luati
jugut Meu prea bun;i sarcinaMea cea usoardsi nedureroasd,
spreodihnavoastrd.Si ca sd spunpe scurtun ucrufaarte rnnre
si prea bun, iubitorul de singurdtate,de netulburaresi de
blAndele,nu numniwcenic;i urmitor ti esteMkntuitorului nosttu
Celuide obste,ci ;ifrate adevdratsi tmpreundcdldtorcu Ddnsul,
dupd cum s-a spus,cdci gi el tntocmai ca ;i Domnul, Carele
spune: ,fnvdya1i-vde la Mine, cd sunt blhndsi smeritcu inirna
;i odihndveti afla sufletelorvoastre" (Mat. 11, 29), prirneste
nu nwmni inchisoaresi lanluri, ci 9i pdlmuire si osdndire ;i
lovituri cupumnul.Se asd sdJiebiciuitpe spinaresi scuipatpe
15
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 15/446
fald. Ca un rob std tnaintea udecdtorilor sdi, afld'ndu-set tn
aceastdaptd minunatd,urmdtor ui Hristos-Care esteacesta?
Sd se tintuiascd de lemnwlCrucii, sd se rdstigneascd mpreund
cu Hristos, ca tot fmpreund u EI sd seprosldveascd'Ba cautd
sd se strdpungdcupiroane si sd ie tmpuns n coastd, mpreund
cuDdnsul, si otetul;i fierea le gustdcape o hrandzilnicd, ntru
amdrdciuneasufletuluisdw.Siprimesteocdri ;i batiocuri,si,
lucru de fttnrenevoiesi mdntuitor oarte, se roagdpentru cei
ce-iac
rdu siprimestesd moarddrd
cinstepentru ei'
Vezidar, ascultdtorule,cu cdtd tdrie a primit cel iubitor de
singurdtate ;i de liniste si celprea NAnd fu brazdelesufletului
sdu sdmdntaprea sfAnfi aprea bunului sdmindtor, a lui Hristos,
Dumnezeuluinostru,;i cumse strdduieste d aducd rod dupd
cuviintd, ctt spor,adicd mni tntdi un rod careseridicd la treizeci,
pentrutncepdtori,
apoi pentru ntijlocii, cel de;aizeci,
si apoi,
pentru desdvAr;iti,rodul cel tnsutit.Cu adevdratpreabun stiutor
de carte se va numi cef netulbut'at, cdci tn mare cuviintd a
tnvdlat si s-a deprins sd cdldtoreascdtn calea cea nerdtdCitd,
care duce a tmpdrdtiaCerurilor. Cu ade,-dratacestas'a deprins
sd arunce celenoi ;i celevechidin visteriasa.
Asa s-a ardtat si s-a cunoscwtericitul
acesta Isaac,
alcdnitor de osteneald i trudd, al sfinteisi prea cinstiteispre
mdntuire cdrtii acesteia, i care,cu dumnezeiascdornire a ardtat
calea netulburdrii, spre rebuinla doritorilor- De aceea, nt1m'
pindndu-vd, vd rog ca niciunul din voi sd nu se leneveascd,
aplecdndu-seasuprascrierilor tnlelepteale tnteleptuluiacestuia
si nici sd le citeascdfdrd luare aminte, cdci toatetnvdldturile ui
sunt zvordtoare emiere;i mAnmftoare, line deDumnezeiascd
tn;elepciune i deHar. Cu adevdratmultd tnlelepciune ipricepere
a avut bdrbatul acestadumnezeiesci minunat'De;i toateale
lui, cum au fost dintru tnceput,su'ntascunse,dupd cum se si
76
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 16/446
cuvine, n ala unor nevrednici a noi. Dar cineesteacest saac?Un cetdtean l Cerurilor, tngerpdmdntesc, u iu, ci strdnepotal aceluia,deDumnezeu reafericit si asemdndtorui Dumnezel
Avraam.Al lui Avraamcel iubitor destrdinisi sttpus ntru toateiubitorului de oameniDumnezeu.$i tl nl{mesc e acest saac,strdnepotal lui Avraam c€lui mare,pentruchipul curnse emede Dumnezeu i-L cinsteste e El, si cum i ascultdporuncile tncurdtenie;i desdvdrsire.Sepovesteste, d Isaac acesta si tragespitaneamuluidin Siria si afost crescutn EdessaMesopotamiei.
Tot de acolo se trage,dupd cum afldm din SfinteleScripturi, ruaisus omenitulAvraant,cel iubitor destrdini si rninunat.Cuviosul,asadnr,ndscut i crescut nMesopotamia dndIa vArstubdrbdyiei,tot de acoloa scossi izvorul cel limpedesi nedesertat ipurureacurgdtor al sfintelor si prea inteleptelor Scripturi (dupd cumreiesedin scrierile sale); gi luptdndu-se n lupteasceticemari si
mnipresusde ire, din hotdrdreDumnezeiascdiprin descoperire,a dobdndit Episcopia cetdlii Ninivei celede Hristos iubitoare,cdci era prea tnvdtat si iubitor defaptd bund, mult sporit, cwadAncdcunostintdsi dulce la cuvdnt. Cdci cine dintre cei dintara lui s-a ardtat vreodatd ca el, cw urd desdvdrsitirpentruactulpdcatului,cel ce estevrednicde ocard,plin de defdimare
prin faptd apdcatului, ;i vddinduJprin scrierilesale, e-a adustl{turor tnfald cc sdfie biruit (pdcanl)? Si el n-a cdlcataceastdtnseldciune, pre sfd.rsitulvietii sale, nici la bdtri.nete,ci tnputerea tineret[i, in preafrumoasafloqre a vd.rstei, u cinstitelesalepicioar€ o a cdlcatpe ea, a subtiat-osi a mdcinat-o,si lnfirhnd i-cfdcut sfArsitul.Apoi chiar fnfaya cea nerusinatda luiVeliar a aruncat-o, ca iardsi sd o lingd pe vicleana ticdloc.sdsiurdtd arnigeald., nsusiprea vicleanulsi necuratulsi afldtorul ei,blestem.atul iavol, sarpelecel ce se ftrd;te ;erpuind"
Mare este, ratilor, acestprea sfinlit bdrbat, nu numaipentrwminteasi priceperea ui, ci sipentruviata lui pilcluitoare
C-da43 coala2 1'7LI
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 17/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 18/446
Deci repet, slr nu se apropie nimeni de luminatelesi
dumnezeiestilecrieri ale acesfuibdrbctt, vdnd minte rdtdcitit.
Cdcicelpierdut cht deputin fn cele rupesti,si tn,-dluit n cdderile,"ietiinu seapropiede cuvdntulviu;i puternical acestuia.Cdci
unul ca acesta ncrin-a scdpatdemdniaceaviifoare, nici nu s-
a supusporuncii Domnului, carezice sd iubim pocd.intasi sd
dim roade bune tntru di.nsa. Si de vreme ce rut vrea sd se
supundCelui ce cu toatd tntelepciunea i pricepereane mdnd
spremd.ntuitoareadsune,pentrwceseatingeticdlosulfdrd degrijd deceleneatinse, i de cenu sade e ascuns n rdutdtile ui,
avd,ndn vistieriasa,dupd cum i e obiceiul,grdmaddmnreciepdcate,cumplite,cu rdutate?Cdcia pdcdnit prin zgomot,prin
agoniseala eamultd,care se ucreazdn aceastdviald, tulbwratd
si necdjitd., rAcioasdsi urdfd, spurcatd, plind de tot felul de
pdcate,care estepartea mirenilor,Jiindcd ei vor sd umble-departede calea cea strdmtd si grea - tn mij{ocul cdii celeilargi;i late"
trnsdcel ce doreste sd scapede ucigasul diaval, ;i pofta
cea urdtd sd o lepedesi capul sd ;i-l scoatddin mdna ;i dinviclenelecurseale sffipAniilorcelor depdrtatesi tntunecate, i sd
,-estejeascdu iubirea de Dumnezeu oftc'cea atdtdtoare,carebiruie to(ttesimturile din afard si dinlduntru, ca sd nu suspinesisdnu trdnddveascda intrrtrea u c1mpul uptelor(arena)asceticesi ca sd nu se bdnwiascd e sine-sicleneputintd n lupte si intmpotrivire.Sdnu seabatd de apornirea lui, careestepornitd
spre cele mni bune apte. Sd nu facd din viata asceticd cea
minunatd, a viald ca oricare alta. Sd nu prefacd viata cea inchipulCrucii, fntr-o viatd de rdsfa!gi de dezmierdare,ubitoare
de trup, din pricina sldbiciunii si a lenei sale. Ba rnai mult,oricAtar fi cinevade ne[scusit i de nerdbddtor a ostenealdnIume,el sd se sileascda se ardta foarte iscusit si tndeluns
19
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 19/446
irdbclitor,tnvremeccdndseridicdasuprd-iscdr.beleceletrttpesti
si netrupesti,n carnectui si tn dwh'cdndcu adevdratsescoa-ld i
;':;;;;;:;l;;iarorut. Pentru cd toatd ispita'pe care diau.oluto i
face asupranoasfi'a oameni icdlo;i - o acel!.:.:.:U-3::"'rdbdarea, sau pentru pdcatele noastre' sau pentru mdndria
noastrd,saLI a sa spoiim si mci mult si sd lnvdtdms.merenia'
prin recunoo;rrrroTrioprieinaastreneputinle ia puterii nebiruite
a AceluiaCarene aiutd noua'
Muttesunt, st"necuprinse,rdnduielileAceluict'Care toate
ale noastre evede
;iIe pwne la caleprin negrditecuvintesi
chipuri siprin socotinyeliLui celebineori'nduitoare'De aceea
,ri ,, dar)stesd ie tncunun&tn urmn uptelorsale' sd Ltrnteze'
dintre uceniciiMbntuitorului, nu pe aceia' careau drtt tnapoi'
- dupa cum arrl auzit tn Evanghelii' ci pe aceia' care L-au
urmatcutndrdzneald,carenesmintitiaurdbclattoatesmintelile'
cdtes-aw apropiat de Domnul nostrt't' cle la tnceputul
propovdduiriisate,pdnd IapatimaSaceadepe urrr'd'ceadepe'Cruce,
sipdnd la nioartertSaceaamarnicd';i sd urmeze e acei
ucenici,caredupdSfdntasi luminatafnviere'au tncortitu'atumea
toatdsi oupropo,d,lwtt, t n-au ug.itde uptelede tot elul ;i tle
ocara pe car€ o primea'cu bwiurie iecareprin toate ocurile'
prin cetdlisi sate si tdri, pknd ceau tntorspdmdntdluitdrdna
io, ;f duhul lor'l-au ait tn ntdinitre'sfinteale Domnului
Dumnezewluii Mdntuitoruluinostt"uisusHristos'
Dar bine e stimccesteaoatesi multealtele, i ceicevo[m
sdcitimscrierileclu*ne'ei"tialecwviosuluiacestuia'sdnesilim
sd si lucrdm asa cum fte ildtuiesc celecitite' Cdci neprefdcut
ade^sdrearatd tn toateaceste rea tntelepte crieri,cu,toate d
elecuprindo tnvdtdturd,o exercitare io slatuire n mwlte-feluri'
Cdciprea binearatd cuviasul ntreagarumTsetea netu.lburdrii'
;i tn chip sidvit fericesteel stavl.cea
mare a tdcerii' si mult
'defaimn'etlocurille i felurite gipricinitepentrucarealunecdunii
2A
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 20/446
din viata ceapustniceascd,;i de el nu ascundeadevdrul,vddindde unde si cumvin boalelecele sufletesti,cumprimesc ecuire si
cum se tdmdduiesc e tot. Dar cuviosulacestanu,numaiasteacu iscusintdsi prea bine ne tnu-atd, i si altele, ucruri tainicesiascetice sihdstresti),desprevedenii,foarte inalte si mari, demulti nevdz{lte, -{t silit el sii ne descopere elor ce ciorimsd lefnvdtdrn,ucrdndcu metode estiute i cu cuvinte nlelepte.
.li sri nL(,nesocoteascd arecine, cd acesta ;i-a scris
cuvintele sale intelepte si minunate, tmpotriva rdnduieliipustnicesti, cLtmeste ardtatd ea tn cuvintele marelui sidumnezeiesculuidrinteluinostruVasile. n aclevdr, vbndcinevacunostintd. i pricepere si experientda scrierilor asceticealeacestui mare Pdrinte, va afla cartea de fatd tntru toateasemdndtoare le aceltia, nu numai la suprafayd.Si mai mult vacunoastecd estedefolos atAtcelor incepdtori cdt si celorsporiyi
;i desdvdrsiti.Cdci Ia tnceputsi Prea Cuviosul acesta ca ;iVasilecel Mare) spune nprefala sa,cd rica de Dumnezeu stecelmai bun tnceputal virtutii si ca o temeliea ei, tn conformitatecu cel ce a zis: ,fnceputut'tnyelepciuniiteamade Dumnezeu"(Pilde
I , 7 , si aceastd eamdse nostetlin credintd, care nLL eafld tntre toti oamenii,ci numaitntru ccela,care bineauprimitDumnezeiasca d.mdntd mareluiSemindtor,cel ce a seminattn pdmdnt bun, tn pdmdnt care e si rodit si a fdcut roade, tetreizeci,ie saizeci,fieo sutd.
Iar cei ce tntr-alt chipcu crezut, nsd nu au fnteles uvdntul
credintii, de;i lor li separe cd ctstfel cred, si fdrd sd aducdroade.Si din pricina aceastct si intrat tn inimile lor vicleanwlsile-afwrat sdmA-ntuea tlumnezeiascd,;i cei lipsili de rod dinlipsd de team.d, -aufdcut asernenea dii, care a primit sdm6.ntacea dumnezeiascd, i std descltisd nainteapd.sdrilor cerului, sihrdnesteduhttrile celemici si necurate; ar altii s-auasemdnat
)1
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 21/446
cu locurile cele pietroase, tn care a pierit sdmd'ntacea
dumnezeiascd,inpricind cd' dm1'ntulor este ufin;i rdddcinrt
rdmdtzeslabd, si
fiindcdnu vor sd-si abde scarbe,necazLtri,
suspine i vdtdmrtrialepropriului lor trup. Iar ceilaltis-au dcut
orr*rneo locurilor celor spinoase,celor ce ott primit si ele
cuvdntulDumnezeului i MAnnitorului nostru,c6'nd propovdduit
EI; dar iindcd aveagriia veaculuiacestuia lin dedesertdciune
;i erau"amdgili oarte de bogdtia lui, tocttdsdmdnlase tneacdsi'rdm6ne
neroditoare,netrebnicdsi
fdrd folos'Si acestea, dnd
aici sunt.lar titlurile cuvintelordin carteaaceasta, eLtrmeazd,
precum le fnfafi;dmtn scard:AMIN'
22
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 22/446
AI,E CELUI INTR.USFINTI
pAnrnrELUINosrR{l
ISAACSIRUI-
nevoitorsi Pusuric,cel ce a fost ePiscoP
al iubitoarei-de-Dulnnezeu
cet[1i,Ninive
CUVINTEDESPRE EVONTA
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 23/446
Cuvintedespneevoin{ft
scrisede el n graiul siu si tilmdcite
decitre pirintii nostriiubitori de ntelepciune i de inistire,
Ava PatrichiesiAvaAvramie,
cares-au inistit in Lavra celui ntre sfintipirintelui nostru,Sava.
T"
FENTK{JLEPADAREA DE STNE$T
PENTKU RA"IqDIJXALA FTCINAHECEASCA
Teama de Dumnezeu este nceputul virtulii. Si sezice cd
eaestemaicl acredinleisi vine ?nsuflet,cAndsedespartemintea
de grija celor lumesti, ca sl-si adunedin risipile gindurile sale,
indelef,ricindu-seu orAnduirea iefii de apoi. Cdcinimic nu este
mai potrivit pentru a pune temelie virtulii, dec6t sX steacinevadepartede ucrurile vielii, si s[ peffeaci n legea uminii cdrlrilor
celor drepte si sfinte, pe care 1e-a nsemnat si le-a numit cu
Duhul, C6nt[retul Psairnilor.Abia de seafla (gi poatenu seafla
de fel) om care si stie si poartecinstea(,siaceasta e?ntAmpli
25
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 24/446
pufiAri ar fi asemeneau ingerii''
i.r.*putul ciii care duce la vra\L este s[-!i indeletniceqti
m.ereurnintea cu cuvintele trui Dumnezeu si si petreci intru
neavere.Cici adipareacu acelea?!i ajut[ spreaceasta'adicb'
adipdndu-te din cugetareaCuvintelor iui Durnnezeu'mai usor
vei aiunge1aneavere.ar ajungereaa neavereii va da tierdgaz
sdajungi la eagetarea uvintelor lui Dumnezeu'Si p-rinajutorul
u."rrotu dou6, e ridici curandpdn[ la suisul sprezidirea atoat6'
virtutea.Nimeni nu sepoateapropiade Dumnezeu'decit numai
ca.re -a epldat de ume (s-a ndeplrtat de ume)' Si zic' lepn$ar
delucrurilelumii,nuiesiredintrup'Iarlvirtuteinsemneazd'sl
fie cineva cu mintea go1 de lume' C[ inima nu poate s5 se
l inisteasci,sis[f iel ipsitddendlucir i ,atdtavremecit lucreazi
simlurite, nici patimiie cele trupesti nu stautl nelucrare' nici
gAndurilecelerelenu lipsesc,dec0tnumai in pustie'
Atata vreme c8t sufletul nu se va imbita de credinll in
fiindci prea repedeprimeste omul schimbarea) chiar daci in
Dumnezeu,primind cu putere simlirea ei, el nici nu va putea
tlmadui t"potiolt simlurilor, nici nu va puteas[ calce n picioare
materia ceavhzrtti,,care este ngr[dire a celor l[untrice' !i nu
simtec[ socotinlaestemaic[ a stapdniriide sinesi rodul acestor
dou[esteslobozireadinlanluri .Fir iceadintainupoateficea
de a doua; ar ceade a treiamergedreptundeesteceade a doua'
ca si cum ele ar fi legate ntr-un singurfrdu'
Candharulcuadev[rats-arinmu{iirrtr-unorn,atunciteam
cie moarte ar socoti-o un lucru de nimic din pricina setei de
ireptate si multe pricini at afia?n sufletul siu' pentru care se
;'rr ine ca cinevasi rabdenevoiadin teamadeDurnnezeu'Si el
ic€n:esreca 1ucruridenirnic toate,cdte Separec[ vatlmi trupul
s. i-;: iiez:1 nrin urmare,ca s[ fie suferitedenoi, toate separ
e ffi :: ,;c:* i-,11.n compalaliecu celepe care e nid[jduieste
fiF
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 25/446
rie acum inainte. Si este cu neputinl5 ca noi sX cunoastem
ader.drui drd ca ispitele s[ fie slcbozite asupranoastr[. Si ca o
incredinlaredespreacestea, fl6cu de-adinsuldin g1nd, c[ pe deo parte,Dumnezeuaremultl'purtare degrijS spre om, pe de alta,
ca nu existi om, caresdnu se afle subpufiarea Sa de grij[, si cd
El privestecu strilucire, ca si cum i-ar ar[ta cu degetul,mai a]es
citre aceia,care au pomit s[-L cautepe El si suferl necazuri
pentru El. Iar[ c0nd s-ar nmulli lipsa harului ?ntr-un om, toate
r--eleomenites-arafla aproape e dos(contrarii),c[ci si cunostinfa
i.i.in ercetarear fi mai mare decdtcredinta,si nu s-ar nt0lni in
orice 1ucrun[dejdea r Dumnezeu,si nu s-arpune a socoteail n
asamisurd purtareade griji a lui Dumnezeu,si dimpotriv[, unul
ca acestaestemereu pOndit,de cei ce in intuneric pAndesc, i
sloboade igelile 1or.Teamade Dumnezeuestenceputulvielii celei adevdtate
omului. Si teama de Dumnezeunu r6mAnen suflet, impreun[ cu
risipirea.C[ci slujind inima simfurilor, eanu mai simtedulceala
lui Dumnezeu.Fiindcd cugetarea elor dinliunffu este mpiedicatl
de a simli de organelecele simtitoarecare-i slujescei.
tndoiala din iniml bag6" roazan suflet, ar credin{apoateintiri voinlaochiardacl ni s-ar diaun mddular. n misura in care
pofta c[rnii st[pAneqte ntm ine, tu nu vei puteasI fii cutezltor
si netemltor, din pricina multor irnpotriviri, care nconjoari pe
ce1aprins de doin!{.
Cel ce umblI dupd cinste,nu pcate scdpade pricinile
scirbirii. Cici orice om, in urma schimbirii unor lucruri, ?qivaschimtrasi g0ndu1, otivit cu acesteucruri. Dacdpofta, zice-se,
esteodraslI a simturilor, si taci cei ce suslinci-si plzescpacea
inimii cu risipirea.
Nu estecuratacela,care n ostenealagi n vremea uptei ;ia nevoinfelor zice, ch,inceteazigAndurile ui cele rusinoase,ci
27
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 26/446
estecurat tot cei ceintru adevdrul nimii sale,si cru[1e91eederea
minlii sale,ca s[ nu priveasc[ flrl deru;in9,tqtt g"T-*19::3
desfrAn te.S chiar daci seriozitatea tiin1gi.ui,- TYi-t""?t"- 1tllucru sigur,"d"
"*"s-a incredinlat cu ochii sli' el lasi totusr
sfiala, ci o perdea,?n ocui celmai ascunsal inimii saie.Si fiind
curat,sefacefecioarlsicul l{enialuiestepitzit i tdecredinlain
nottoil*cnu este mai potrivit pentru gonirea din suflet a
obignuinlelorcelorvechisiindepdrtareaamintirilorcareselrus
gi sL ridici in trup, aprinzand3 vaSar.e e tulburare' dec0testescufundarea n seteade ?nv11[turi gi unn[rirea adancimii de
gdnduri ale Sfintelor Scripturi' COndgdndurile s-arscufundan
8"rc"4u gonirii dupb intplepciuneacea strAnsi in cuvhte' ca
intr-o vistierie, cu putereacu care se adapl din ardtarea cestor
cuvinte, omul ar llsain urml lumea 9i toatea1e i - ;i le-aruita
si ar stergedin suflettoateamintirile' carepun in migcareimaginile
;"ii^f?"f" lumii, qi ar sterge maginile acesteai dinnevoia
obirnuit lor ginduri,'cucare ioi cercet5m t"1!-.l:H::],:t"*t
ar petrece?nixtaz (rapire),n iffalnid noi' cu mareaTainelordin
Scripturi. . , _1^-Si iarlsi , dac| rnintea ar inota pe fala apelo1mdru
Oo*"Lt"i"Etiior Scripturisin-ar puleasd-siscutund:,919tttt'
in toat[ ad6ncimeaoi, ca s'6 riceapi toatecornoriledin adancul1or, -ar fi de ajuns s[ cugetala doiinla dup[ acestead6ncimi'9i
,rrrniai Oec6tgdnduritear? legatesff0ns ntr-un singurgAnd al
minunli - ,i* fi opritesi alergesprefirea cea rupeasci'dup6
"o*u spusunul din purtltorii de Durnnezeu"Cici slabi este
inima 9indrnstarese abde lutiliie, gareo intAmpin[ ?n lzboaiele
ceiedfi afari si celedinliuntru' 9i !q" $trtJ'[ ean{u}3e]viclean
estesi greu.$i dacl nu va zlbovi inima n cunostinta' anu va
puteasnrabdb ulburarea lvalei trupesti'
Si precum greutateaucrului pe care-l punem a cAntarse
irnpotrivegteprin inciinarea imbii furtunii vinturilor, tot asase
28
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 27/446
impotrivestesi sfiaia prin inciinarea g$ndului. Si in rnisura in
.-i liptti. di.t *ittt" sfiala si frica, i se dd pricini minlii sl
rlticeasca mereu;si aici in m[sura in care rica se depdrteazil e
suflet rnpreundcu stipfinireade sine,semisci incoace9i incolocumpinaminlii. Si precumcumpdnanu seclatinl usor n suflarea
vdntului, dacl taigerile sunt ngreunatede greutf1i, tot astfelnu
se clatinl usor mintea, chiar dac[ ar incerca s-o clatine
oarecine, atuncicdnd este ngreunat[ de teamade Dumnezeu
;i de sfial1. Si cr-rcdt in minte se mlregte lipsa de te1ml d"
Drrmnereu,ot pe atit seschimbdsi seclatini mintea.Fii inleleptsi-1ipune temelie a calitoriei tale teamade Durnnezeu 9i f[rb
otot in cale,pestepu{inezile vei sedean usa mpirdliei.
in toate cite se intAmpl[ in Scriptur[, cerceteazl scopui
cuvantului,ca si te adancestin tine si intru male cunogtin![ s[
?n1elegi dfincimea andurilor sfinlilor, clci ei fiind cfl[uzili spre
ilurninare din Harul Dumnezeiesc, simt puterea ca o tazdingelegitoare,care r'eceprin mijlocul versetelorscrisede ei si
.care acedeosebireantre cuvintelegoalesi intre lucrurile Spuse
cu rnare uareamintesi inlelegeresufletebscf,.
Cmul carecitestestihurimari, cu minteagoal[, i segoleste
si inima si sestinge n ea sffintaputere,caredd inimii gustulprea
dulce n minuna'rain{eiegere sufletului.Fiecareobisnuiestesf,alergespre udele saie.si sufleful,
avandpdrtigiecu Duhul, dacSaudevreuncuvAnt,careareascunsi
in el putereduhovniceascl, rececD ot focul de parleaDuhului.
Nu insi pe tot omul ii trezeste la umilire un lucru spus
duhovniceste i care areascunsb nn'-insul uterernare"Cuvdntu.l
despre irtute'a;re evoiede o inim[, cares[ fie goall de pdmAntgi de orice .rolbi plm0nteascl" 1ar6. Andulunui om, a cIrui
minte Seostenesten cugetarea elor trecltoare, ucrurile virtuiii
nu-l trezesc,s[ doreascdsi sd caute mplinirea aceior lucruri.
Dezlipirea de celetrupesti ne c[l].uzeste,adatdcu ivirea ei spre
lipirea ceac[ft.eDumnezeu,desidemulteori, in economiaharului,
29
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 28/446
legltura cu Dumnezeua fost inainte dedezlipireade ume' p::t*
JJri"r" ascundealti dorinll. RanduialaceaobiEnuitlaProvidenlei
estealtq decfitrfindu ala ceadeobstea oamenilor'Tu ins6pdzegte
rOnduiaiacea de obste' latb dacd Harui o ia inainte' astaetreabaLui (n-ai .uji fu.", daci ?nsbn-o ia inainte' atunci tu
c[lltoreste in calea uturor oamenilor,pe careei mergdupi pilda
primirii ,si uie-te a in[l1irnea umului duhovnicesc'
Tot ceeace se ucreaz6,incontemplafie, i se_s6virEe$e
prin porunci speciall,nu estev6zut cu ochii trupulu]' Si tot ce se
lucreazdin fapt6, esteun iucru compus' fiindcX siacea nicl
fo*rr"e, adici fapta, are nevoie de am6ndou[ elementele'de
iontemplalie 9i de fap i, deffup-esc, dlcl5i{e
netru9;s:;f["t
?mtrrinareaelor dou[, una este'Lucrurile flcute cr'lgrija sl te tii
curat,nu te opres. s6l!i aduci amintedeplcatele c^eie in trecut'
cir idicidinnrintenumaidurereaamintir i i 'Sisefacecldeaici
inainteamintirea rut """ prin minte,cu folos]Llcomia sufletului
O"" 9i c0stigavirtuti, cor]irsestecu mrrlt pafieavilz:utl'de pofta
n-oprrirrl,"1ii t" ia a""iagi "g itug"' Mlsura impodobeste risice
turr.r. Cdci cele firi de rnisura, si cele socotite ucruri bune' se
schirnbdn lucruri striclcioase"
Vrei s[ fii pirtaq cu Dumnezeu?nminteata' ca s[ primesti
simlireaaceleiOutceti, arenu este obitd de simluri?Agonises-
i.-1i 1i" milostenia,si cdndea seva afia intrutrl-e,-l1q:::t"'"
"rup,iiaceleisfinte ftumusefi, cu care u ai asemlnarea adeobste
lucrulmilosteniei 'caremij locestestrl lucireaslaveiint 'ecie,?mplrtlsestesufleiului Dumnezeirea'
Unirea ceaduhovniceascdesteo a,rnintire epecetluitl, si
ea se aprindecu dor aprins in inirn6, ludndu-siputereade a se
lega de la phztteaporujncilor,si astanu dupX ire' ci cu misurl'Ce in aceasta " uil[ materie de contemplalie,ca eas[ fie mult
intlrite de aceasta'Din pricina aceasta, ade nima in team[ 9i
nu-si inchide simlurile ."1" it doit*, ceiesufletegti9i celelrupeEti'
Nu estealtl cirare c[tre dragosteaduhovniceasci' decAtaceea
30
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 29/446
carc?ncepe u mila, precurnDomnul nosffu a zis' spredes[v6r,sirea
Tat61ui.C[ aEaa poruncit celor ce-L asculti pe El' sf, puni
temeliemila.
Una estes[ vorbesti din pllanie, si alta este-sd orbe;tifnrmos.C[ci gtie nlelepciunea, hiar iri s[ fie pus[ la incercare'
J_rimnor"^ia"o*ir"a
grlind despre3devdr,drl s[-1cwroasci
sividindceledesprevirtute,cutoatec[habarn-aredelucrarea
ei. Vorba din p[t,anieesteclmara de nldejde si inlelepciunea
f-aride fapte estezillog alrusinei'
Caun mester, carezugri"veste api pe perEi' ;i apaacetanu poate si-i stingi setea,9i ci un-om care viseaz[ lucruri
frumoase,asa este si cuv0niul firl faptl' Cel ce din-proprie
experienl[gilieste desprevirlute, ii facl pe cel ce ascult['Pfou;
.i ritt*1ii hii, ca'si"rntt
i* implrtlgi cdgtigultegl:t:riei
1ui'$i
ce1ce din cO$igul slu arunci s[mtn1a hv61lturii in urechiie
ascuititorilot iei "o indrlzneall,esteaserneneau bltrlnul tracov
caregrlia c6*e inleleptul trosif: ,Iat[ eu !i-am dat cu o p.artemai
mult?ec0t fralilortli. si parteaaceasta m luat-o de a Amorrei,
cu sabiasi cu arculmeu" (Facere48,22)'
Tot omill care petrece?n stricSciune'si cel lipsit de
cunostinfe,consideri via,taaceastawemelnici dreptun lucru de
Fel. ilin; azis oarecin*,
"'A
ri.u demoartemdhnireaduceornului'
pecare-lmusfflconstiinla,cineareirrslbunimlrrrrrieinlluntruisiu dorestemoarteacape o viat6'S[^nu.socotesti levfuatinlelept
pe acela,carendntea gi-o robeqte ricii si gtoy?i'Fentru via{a
Leasta. Socoteste i visuri sunt oateclte se ntAmpl6trupuiui'
bune saurele. c[ de toate acesteae vei dezlega,nu numai 1a
moarte,ci <iemulte ori, inainte de moarte ele te lasi si seduc'
|afitdacbsufletul tau se?rnplrtisestedeunele din e1e, rede-mac[ pe acesteae vei aveaavulie in veacul acesta'9i ci seduc cu
tine in lumea cealalt|.si dac[ suntbune lucnrile tale,bucura-te
si mullumeste ui Duninezeu?ncugetul 11"' 9^rdacl sunt rele'
tttanttinO"-t"suspin[si cautds[ scapi de ele' p6n[ cAndmai esti
31
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 30/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 31/446
Iari c0ndvei dormi, se i-l robeasc[ visurilor celor necurate'a
ciror putoaren-o suflr ingerii cei sfin1iai 1uiDumnezeu,si astfel
si fii pentruailii pricind de sminteald,si pentru tine insufi, ac al
plcatului. Sileste-teasadars[ urmezi smereniei ui Hristos, ca
mai muit sl seaprind[ focui, aruncatde Dfinsul ?ntru ine, care
scoatedin ridlcini toatemisc[rile lumii, c[ eleucid pe omul cel
nou si p6nglresc cur!ile Domnului celui Sfnnt si Atotputemic.
Cici indriznescsi spundupl Sf. Pavel(1 Cor. 3, 76):,,Bisericl
a lui suntem".S[ curllim deci Biserica Sa,precum9i
El este
curat ca si binevoiasc[ a sesi16s1uintru Ddnsa.Si s-o sfinlim,
precum Sfnnt estegi 81.$i s-o impodobim cu toatefapteiecele
bunesi de cinste.Si s-o imAiem cu timflia incetirii voinlei prin
ruglciunea cwatd din inim[ (a inimii pe care n-o poate face
p[rta.sulmiscirilor celor deseale lumrl. $i astfel sufletul va fi
umbrit de norul slavei lui Dumnezeu, si luminamlririi Lui va
strlluci tnlluntrul inimii. Si sevor umplea de Har 9i de fericire
toii locuitorii cortului iui Dumnezzu. ar ceineruginalisineobriza!
vor fi lipsili de flacdraDuhului Sfdnt.
Asadar, frate, umple-tepe tine de oclri zic2nd: ,,Vai de
mine, sufletticdlos,ci s-aapropiatdespdrlireaa de trup! Pentru
ce s[ te bucuri de nigte ucruri pe care e vei p5.r[si si de a cdrorvedere ipsit vei fi in veac? a arninte a cele dinainte,si cerceteaz[
iaptele tale, cum si ce fel sunt,si cu cine ai petrecutziiele vielii
tale, qi cine a primit rodul muncii de pe ogorui idu si cu luptele
talepe cine ai veselit,pentruca acelas[-1i asb n ?nt6mpinare,n
vremea e;irii tale. Si pe cine ai bucurat?nc[lltoria ta,pentruca
s[ te poli odihni la limanul aceluia'Si pentru a cui bucwie te-ainevait cu osteneala, a s[ vii la dAnsulcu bucurie, pe cine!i l-ai
i6cut prieten in veaculcel de apoi, ca acelasi te primeascl la
iesirea 4 in ce tarnlL t fostniimit, 9i cine-1iva rdspliti munca a
apusulsoarelui, a plecareaa.
C-da43 coala3J-)
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 32/446
Tu cerceteazl,suflete,s[ vezi in ce plmfint estepafiea m' '
si dacl ai ffecut prin ogorul carerodesteamlrlciune pentru cei
Lru;;;;;i' rli glassi-1istrisl cu suspine dhnirea
sufletutrui,cici aceastuoiitttt"gtt p* D't'**"zeul i6u mai muitOr.ar:.t i"ie 9i arderilecie ot''Din gr-ui s[-ii izvorasclcuvinte
det6nguire,carebucurftpe Sfin1ii ngeri'.scatdhtalata'cuplAnsul
ochilor tii, ca s[ se odi]rntu'"h peite tine Duhul Sfdnt 9i s[ te
;p;; pt tine de tina r[ut[!ii taleatmblanzeste u lacrimile talepe
Stlpinui tilu, cas6vie la tine' Cheam[ pe'fuIaia si pe'Marla' ca
si te ?nvelecuvinte tdnguitoare'Strig[ cfltreDomnul:
nu[[ciu ne I) oarnne i suse{ri stoase'Dumnezeuln os&'u'
,ure uru'p?uLuiLazis nplins 9i ]ac1r':{de ale si de rnilostivire
^ipit*", pesteel, primegte ;i iacrirnile nrele cele ar-nare'Cu
f"ii*if* Tale vindecl eut#if* ine1e.Cu r[nile Tale timiduieste
rinile mele' Cu sdngeieTdu curdlestestngele meu 9i amestecl
in trupul **t *ou?uma TruputuiiIAu
ceiui f[c[tor de via!['Fiereacu careai tost aJapatd! vrijrnasi' s[ ?ndulceasc[.ufletui
ineu lu0nd de ia el amirdciunea, pe c&repotrivnicui mi-a dat-o
u-oU"urr.Trupul T[u ce1?ntins :J lemnul Crucii' s[ ridice citre
Tine minte ar"r'tea,pearedracii zu tras-o u jos' Capli T6u' czne
pe Cruces-aplecat,si inalle capulmeu cel pe$uit devrbjmasi'
PreasfinteleVlf;iniie ui*,t*1" ti*t*lt* pe Crucedenecredinciosi'
si rn5. iriice pe rnine din pr[pastia pierzftii' precurnpreasf5nta
Gura aa ag[duit. ala a,care qt*it f""YYt,?i -?i3i.i;sI strlluceascbala*"u
"*upangailttcu flrldelegiie' Sufletul
T6;, F carepe d.-* i-ai Oatat[lui T'[u' s6m[ c[lLuzeascl
ffi{i"" cuharulTiu. Nu aduc niml zdrobit[in c[urareaTa,
ri;i *" arnpocli4[, nici fringere,careamAndoui ntorc e fit
la mastenirea or.Nu am,Stifine, lacrimi demdngaiere' [ciil;"itu:u-u *inttu meadecele umesti'9inu poate:1
t*
spr* ine cuzdrobire.R1cinr-s-animarnea?nmulte spites1 u
,i *ul poate?ncalzi aacrimiie ubirii cltre Tine.ci,'Doamne
ri
C
I
-
- /+
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 33/446
lisuse kistoase, Dumnezeuisi vistierul bunlt[,ti1or,dlruieste-mi
poclin![ deplini si ilirn[ zdrobitb,ca s[ ies cu tot sufletui in
ie,rtareaTa- C6ci iAre deTine suntstrlin de tot binele.Asa dar,
Bunule,d5ruieste-mi arulTdu.Tat61,Cel ce Te-a scospe Tinedin sdnulSiu rnai inaintedeveci, si ?nnoiascl '[sdturile Chipului
Tiu intru Mine. Eu Te-am pirisit, Tu s[ nu ml pir[sesti' Eu
amplecatde a Tine,Tu pleacl in c[utareamea, si f6-m[ s[ intru
?n maguiTiu gim[ socolesten numlrul oiior turmei Tale celei
alese,ii me Huhnestempreunxcu ele din verdealadumnezeies-
tilor Tale Taine.Cbci nima 1orcuratl itl esteTie s[lq 9i severlekr ea (se iveste) strilucirea descoperirilorTa1e.Si strllucirea
aceasta ste mangiierea 9i odihna tuturor acelcra,carepentru
Tine s-aunevoit cu necazurisi cu chinuri de tot feiul. De care
strilucire sd ne invrednicim si noi, cu Harul si cu iubirea de
oameniaMAntuitoruluinostru isuslkistos ir vecii vecilor.AMIN.
lil.
PEITTKUTXNNTAKTAREA DE LUI9TESXCA
NU T$EBUTESA F{E?nSrAnprnnrAm $ISA NNTAPilDM,cr SA NN frXTAruruEF{TI}X
Cu ixpNAZNNALA SPRE D{;FTNBZEU"C[;
NEiNDoITA cKEDmTA, cA {;NIEcA"nE
AVEM PN DIJIITNFjZNUSTTi,AJA STFAZADac[ te vei afla'rrednic si petreci n singurltate,?n mpirl1ia
cireia sarcinile sunt usoare, si nu-ti dea ghies gAndul t[u cu
teama,dupi cum ?i este obiceinl, cu multe feluri de gAnduri
schimbitoaresi trecitoare, ci s[ fii gimai muit incredintat, ci este
35
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 34/446
Pdzitorul tiu impreun[ cu tine si cu deadinsui?ncredinlAndu-ten
inlelepciuneata;cd,tu, u toati zidire4 subaceiasiStepan unteti,
Care toate cu o miscare(gest) e misc[ si le clatinl, imblinzin-
du-le si chivemisindu-le.Si c[ niciunul dintre robii Lui nu poates[ vatemepe weun tovar[s derobie, fdri werea Stipdnului,Care
toate le ingrijeste si le ocdrmuie;te. Si indafi scoaii-te si
indrlzneste.Si dacl vreunoradintre robi li s-adat slobozenie, ir
li s-a dat penffu orice lucru. C[ci nici dracii, nici fiarele cele
s[lbatice,nici oameniicei rii n-arputeas[-qi plineascivoia 1or
striclcioasl sipierzitoare, dac6, -ar ngldui voinla OcArmuitomluisi nu ie-ar da El chip ;i putinl[. Ci nu asta?nseamnlafi siobod,
c0nd poli si lucrezi orice. CIci, dac6" r fi fost asa,nici un trup
n-ar fi viu. C[ nu las6Domnul zidirea Sa,ca sI seapropiede ea
stdplnirea diavolilor si a oamenilor, si sd ucreze ntr-insa voia
1or.De aceeamereu I zici cite sufletul du: iat6, ampazniccare
m[ pdzeqtepe mine si nici o zidire nu se poate ardta oiainteamea, denu i s-ardaporuncl de sus.Asa darcrede,c6 nu cuteazl
s[ faci v[zute ochilor tii infricos[rile 1or, si nici urechilor s[ le
fac6.auzite. llci de ar fi avut Arg[duin![ de susde a Cel Ceresc,
n-ar mai fi fost nevoie decuvdnt,nici de cuvinte, ci voinla si-ar
fi plinit-o cu fapta.
Si iarisi, zi cdte tine: ,,deestevoia Stdpd.nuiuineu,ca ceirli si stlp6neascl zidtrea,eu primesc bucuros aceasta, lci nu
vreausI zldimicesc voia Domnului meu.$i astfel n ispitele ale
te vei umplea de bucurie, cunoscOnd i cu adevlrat simlind, cb
voia Domnului te ocdrmuiestegi te cdlIuzeste.Deci intdregte-,ti
inima ta cu nidejdea innu Domnul, gi si nu te temi, nici de
ingrozirile din vremeanoplii, nici de slgeata carc zboud ziua.C[ci credinladreptului- zice cea n Dumnezeu,si itnblAnzeste
a*semeneailor fiarele celesdlbatice Poatedin Evrei 11, 33).
Nu suntdrept, zice,cas[ pot nadijdui in Domnul. Ci tu cu
36
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 35/446
adevLrat enftu lucrarea dreptilii ai iesit in pustia ceaplinfi de
nevoin{e,si cu aceastae-ai flcut ascuititor voinlii lui Dumnezeu.
Deci in zadar e nevoiesti, cnnd portj acestenevointe, cici nuvoiesteDumnezeunevointa oamenilordac[ nu-I vei aduceLui,
ca o jertfi a dragostei,osteneaiaa. Fiindc[ toli cei ce-L iubesc
pe Dumnezeu atatd aceeasi socoteal[ - nevoindu-se pentru
dragosteaceaciltre DAnsul. C[ci cei carebinevoiesc si trliasci
cu frica deDumnezeu, n Hristos Iisus, au asuprd-lenecazuri si
prigoniresufbr;ci Domnul ii face s6 ajung[ in stipAnireacomorilor
Sale eleascunse.
Despre porirea,careyinedin ispite,cAnd eribdimpeacestea u mulfumire si cubirbitie.
A zis unul dintre Sfinli: ,,Eraun sihastruoarecare,bltrdn
cinstit, si m-am dus odati la dAnsul,ci eram scdrbitde ispite. Si
erabltrAnuibolnav si zdcea ejos. fi eu,dupl ce l-am sirutat,
m-am asezatAngi dAnsul si i-am zis: Roagl-te pentru mine,
Plrinte, ci foartemultd supd.rare m din ispitele dracilor. Iar el,deschizdndu-si chii, a privit spremine si a zis: Fiule, esti prea
tdn6r, si Dumnezeunu sloboadespite asupra a. Si i-am zis lui:
Desi sunt ilndr, am ispite,caresecuvin b[rba1ilor n v0rsti. Si el
iarisi a zis: A.sa dar voiesteDumnezeusd e inlelepleasci. Si
i-am zis:Cum sI m[ in{elepleasc[? n fiecarezi gustmoartea-El
mi-a rispuns: Taci numai ci te iubestepe tine Dumnezeu.Sivrea s[-1i dea Harul siu. (Acesta erarlzboiul cu somnul). Si
iarlsi a zis: Afl[, fiule, c5 timp de treizeci de ani am dus rlzboi
cu dracii; si trecdnddoulzeci de ani nu primeam ajutor de fel. Iar
cdnda trecut qi a1dou[zeci si cincilea an,abiaatunci am nceput
s[-mi aflu odihni. $i in cursul anuhri s-a inmuilit odihna. Si
5t
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 36/446
trectnd a1doulzeci si sapteiea i tncepAndal doudzecisi optulea,
odihna se mpiineasi mai mult. trarh'ecAnd i cei de a1 reizecilea,
si ajungAnd presfArsit,asas-a ntdrit odihname4 inc6t nu-i rriai
stiamnici mlcar m[sura, Ia carcsporise.Si aunnat vorba: C[ de
voi vrea si mi scol a slujbamea, sunt dsatsl slujesco singurl
slavi si numai decdt sunt rdpit la Dumnezeusi, de as stachiar
trer zlle, n-a; sirnli nici o oboseali. Iati ce nesfdrsitbodihni s-a
ficut prin lucrareavremii celei ndelungate.
Ca p[zirea limbii nu nurnai rezestemintea
c6€reDumnezeu, i ajutl si la infr$nare.
Era unul din p[rinli si mOncade doui ori pe s[ptlmdn6 gi
ne-a spusnou[: in ziua n carevotbesccu cineva,nu pot s6-rrripizesc rdnduialapostului, ca de obicei, ci sunt silit sI dezieg. Si
arn nleles cL pilzkealirnbii, nu numai c[ trezestemintea cdtre
Drurrnezeu,ci si lucmrilor ceiorvdzute, careseTucreazil u truputr,
ea e d5 o mai mareputere n ascuns,ca s[ se sSvArseascd,i le
lumineazl spre ucrareacea ascunsh, recurnau zis F6riniii: ci
pdzirea gurii trezesteconstiinla citre Dumnezeu, dac[ intru
cunostinli tace oarecine.Sffintul acestaera foarte obisnuit si
priveghezenoaptea.Pentru cb"zice: tn noaptea aceea,n care
stau reazp0ni dimineata,dup[ cAntarea salrnilormXodihnesc,
iari dupi ce mi trezescdin somn, n ziua aceeam[ fac ca un dus
din lume 9i gdndui plmAntesti de fel nu intrl in inima mea sinici nu am trebuin{d de pravilele cele rdnduite. Si toatl ziua
aceeao petrec n r[pire.
tntr-una din zile s-a ntdmplat de amrnOncat, i trecuserl
patru zile, de c0nd nu gustasemnimic, si m-am sculat penffu
slujba de searI, wAnd sdmlndnc apoi. Si m-arn oprit in curtea
38
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 37/446
chiliei rne1e,cand era incd soareLemult, 9i incepando singurl
s1avi,am fost r[pit de strujbaneasi de atunci am rimas fir[ sa
stir.lunde sunt siarn siat asapflni ce in ziua unnltoare iarl;i a
rislrit soareleqi mi-am ?ncdlzit a1a.$i atunci cdnd soarele ot
mai tare m[ suparasi-mi ardea a!a, s-a ntors spremine mintea
mea;gi iati am v[zut c[ era iltAzi, sim-am bucurat n Dumnezeu,
c[ Harul I-ui atfit de rnuit se evarsdpesteom si de cfiti mirime
invrednicegteE1 pe cei ce aleargl dupd Ddnsul. Ci Lui i se
cuvine cinsteasi mareacuviinid in vecii vecilor' AMIN'
lv"
DESFKE FSF-TE LUFFHT
' Adev[rat esteeuv0irtulDomnului pe care -a spusEl, cl
nu poate ninieni si-si castigedragosteade Dumnezeuodatf cu
pofta de lume, nici s[-si c0.;tigep6rt5'rsieu Dumnezeu,cit timp
estep[itas ai lumii, nici s6 e'lbitgnJrLi de lume9i
de Dumnezeu.
CAndcelede lui Dumnezeu e plrdsim pentru slavadesarti,sau
de sila ffupuiui, ni'':l,tidintle noi sepieacfi sprealtele:unii s-au
?nvoit si iucreze cele ale ?mpirifiei cerunior, firl s6-si aducb
amintede poruncaDornnuLui,carezice:
Daci aveli toat6grija voastr"Sltre irnplralia cemrilor, Su
nu v[ voi iipsi pe voi nici deceie rebuincioaseirii voastrecelei
vlzute, ci ioate sevor ad6uga ou[" CE nu vi voi lisa s[ vaingrijili de ele.De pxsSrilecele ipsite de suflet,carepentruvoi
s,rjnt-zidite,s[ se ingrijeasci Durnnezeu,si de noi s[ nu aib[
grij6? Nici de cum. Pentru cel ce sehgrijeste de lucruritrecele
duhovnicesti,saumicar de vreunul din acestea, ele trupesti i
39
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 38/446
staupregdtitelr[ s[ aibi grijl ci ele in preapulin ;i i se-daua
vreme. arl cei cemaimuit decdtsecuvinese ngrijestedecele
trupesti, lrl vrereaui, cadesi de a DumnezeuDac6' nsine
smmseducemgrijacelorce sunt [cutepentrunumeleDomnuiui'
El insuEi " uu ngtiii gide rup9idesuflet,pe rnisuranevoinfei
noasre.insd noi s[ nu ciutlm s[ simlim pe Dumnezeu ncele
trupesti, in loc s[-L simlim in lucrurile sufletelornoastre,ci s[
mAreitem toari lucrareanoastri spren[dejdeacelorviitoare' Cici
cine s-adedatodati, din dragostesufleteascl a virtute si doreste
deslvargits[ o lucreze nffu sine,acelanu semai ingrijeste arSsi
de cele tupesti, fie c6le are,fie c[ nu' Si de*]1:? ori.inglduie
Durnnezeus6fie ispitili cu acestea ei imbunatatttr,Sr asaSaSe
ridice asupra or reie din toate locurile, si ii lovegte n trupurile
1or ca pe lov, ii sirlceste si ii indep[rteaz6'de oameni' 9i ii
loveste-in toate ale 1or;ci numai de sufletele or nu se apropie
vltimare. C[ci dac[ vom c[lltori in caleadreptflii' nu sepoate
s[ nu ne ?ntampinemAhnireasi trupul nostru s[ nu sechinuiascS'
?nboal[si indurere,ginuputemrim6neneschimbal i 'dac6'
iubim viala in virtute. Iar[ cel ce petrececu pizml si cu pierzare
de suflet, sau?n orice chip se pigubeste, acelaare osfindi' Iar
dacdumblandcinevaincaleadreptlliisif[cdndu-9idrumcltre
Dumnezeu, inconjurat de mul1i asemeneasiesi' i se intimpll
weo ispiti de acestea, u secuvine s[ se ntoarc[ din cale' ci s5
primeasci firi cercetaresi cu bucurie, 9i sb mullumeasci lui-D*"*u,
ca i-a trimis un asifel de Har. Si pentru Ddnsul s-a
irrvrednicitsicadS' inispit5'qis[sefaclplrtaslasuferinlele
Prorocilor si ale Apostoliior si aie celorla$ Sfinfl' carg Pgntru
caleaaceasta urlbdat necazuri, ie de la oameni' ie de la draci'
fie de la trup (cici firl voia lui Dumnezeunu estecu putinll si
se ntAmple si sdvin[ acestea), entru ca Dumnezeusi i sefacl
4A
nY
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 39/446
pricin[ de dreptate'C[ nu poateDumnezeus[ foloseasci in alt
"frlpp" cel ce dore;te si se apropie de DAnsui, decOtnumai
dindu-l in ispita p"ntt t adev[r. Pentruc[ omul nu estevrednic
de o asamirime: s[ fie ispitit pentruceleDunmezeiesti,si s[ se
bucuref6r6 Harul de la Hristos.Mlrturiseste despreaceasta f.
Pavel. C[ lucrui acesta,- a fi cineva gata s[ sufere pentru
nidejdeain Dumnezeu, esteatdtdemare, ncdt cu adevlratse
nrmiste Har. C[ci zice: Deia Dumnezeuni s-adat' nu numai
s6credem?nHristos, dar s' si suferimpentruEr' (Fii. 1, i5). siprecum scrieSf. Petru n carteaui: ,,Cdndpitimiti pentrudreptate'
ierici,ti sunteli, cici de patimile lui Hristos v-a1i mplrt{it" (1
Petru3, 14).De aceeanun r[sf[1 !i secuvine si te bucuri si in
necazuri sI te posomoristi La fati, si sl crezi c6 n-au ce ciuta
necazurile n ealea ui Dumnezeu'C[ din veac si din neam n
neiun,cu Cruceasi cu moarteasecalci pe caleaLui' Si !e ydei1rvin acestea?Ca s[ afli c[ din Calea ui Dumnezeu esi' si o ai
plrlsit pe ea. Cd tu nu vrei si mergi pe urma sfintjlor' ci vrei
ta-fi Se,"tti 1ieo alt[ cale,a ta, si f[r[ p[timire vrei sl petreci?n
acea ale.
Calealrr iDumnezeuest,ecruceadefiecarezi .Chnim
nu s-a suit la ceruri cu rlsflful. Ci gtim bine, unde ducecalearestelului.Pecel ce din toat[ inima s-adat lui Dumnezeuniciodari
Dumnezeunu-1 scutestede grij6' Aceastaeste a suferi pentru
adev[r. $i din {aptul c6-i trimiteDumnezeunecazuri'cunoaste
omul c[ se?ngnje;teDurnnezeude el'
Pe cei carepetrec ntru ispite,nu-i iasl Providenlas[ cadi
?nmdinile vrljmasiior. Mai cu seaml, dac6s[rut[ ei picioarelefrafilor, daci acoperl vina ior si o ascund,cape CI"ini proprie'
Cei *e voieste si dorestes[ fie lipsit de griji in trumeaaceasta, i
in aceiasi imp sepetreacantru vif;ute , acelanuurrneaz[ cararea
aceasta.Cici dreptii nu se nvoiesc spre fapte bune' numai cu
41
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 40/446
voia lor, ci si cu voia 1orajung?n upternari' din pricina ispitelor'
"u,a fi ," p,rrUrlbdarea lor ii ?ncercare'Ci un sufletcu fi-ic6de
Dumnezeunu sea**" a" nrci o pbgubire rupeascb'Pentru c6
un asemenea uflet nidijduiegte inru Domnul de acum 9i pdnain veac."AMIN'
v.
DKPARTA"RnTan tu[Irxa,qg
CAXN HN TUKBUK,a ffiFTgEAAStrKA
Dn T$Ag'a
ffi6;#:;;;l;p;;" oe qme' 3vTaceaireasci' latidea
ilr"ffi o*rl*l este'coirternplar*Aet*iry:,Y1*"* legeaea
Muiti cinste ab'dtbzit"Dutnneeeucanenilor prin indoita
i""agn'.xp'i"**t"-udat1*rs[deschi{tr[prefi]tindeneausaeea' inchis6,cas[ intret* ' tu*ogt intaceanrfintui tcare'Iardevrei
*uttoiO"rprecele pot*, a-!gng3qng-otrsi.rru eiqied,Iara
;;; ,a J"no*ti u"!*t*^ si din af.atb.ialr?n-;a{dtor,ltma'rtor,
;;;- ;ad;;;dt* ?ncalea'adevxrului'-*- --a
*irrt*'toru.riuia nu pcateschpa leuitare.si uneiaca
aeeasr-atn!et*pnl***u*-;iJescniOe si. t-Inulctileafost?nstare
;;6 &t ui"*9a o1td**,'fuoe*"*1l i* :3, 5" "fi :'f"1
r.iiJalti-^ o^taomuluidup i dlcareapon:nclor'
Celce** u"*O*p'Aieuhde bun$voiede.picinilepatimilor'
u"*lu tlia-rrcie esteatrasde pdcat' ar pricinile p[catului sunt:
;;;1,^f";"iie, bog[1iasi sin8'tateampului' I{u doarci acestea
suntdintrlep*cate,i"li Oi"pricina oi,{ireaci;
"9:t*11"t":l:iil;;;;tit"tiJea*toute' Si iati deeeomu!'i'ebuie [ sepdzeasc6
de'acesteau ot o*uOi"iuf' Dac[ rnereui aminteg-tieneputinla
ii""
i"i r"r* froi*"f srrljuirii. Ur2i5 esteslrlcia in fala
tj*""*"t; in fala iul Dumnezeue cu mult mai urlt un suflet
+L
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 41/446
trufa; siominte isipftn'La oameniavuliaepreluiti; laDumnezeu
tnsi I un sufletsrnerit.C0nd pui inffit faptei celei trnbu.tllil::,mai int0i
pregateste-teenn-uaptelec-e or veniasupraa 9inute ndoi deadevdr.Cl areouicei'irajrnasul,dndvede-e
^cin3vacencepeo
'buni viet,ire, i"fi;entitJei ciedinli - sa-t?ntampingeel cu
fift f;iffi,i rr*t*iaroare, Adoarn doarlnsp[imflnt'n-
du-seel, sdse aceascS'dinuna ui alesere inici decumsi nu
aib' c[ldura, .u ,?-Jr-i""p"i;"t la iucrareaceapilcutl lui
o**"""u.sl no doarc[ ari potrivniculvreoputefe aaeeasta,
;#;;;; olmeniti" * *ui pttt"u lucrabinele'ci fiindc[ i sed6lui sLobozeniee a Dumnezeu, recumam aflatde a dreptul
i;;. i'"" ;t i- du, ; ;dd^e * etr:rtampry-l-tf,'.'* i,t -t^"^.ud"tu.,rorufaptelor tale bune,si puneapoi inceputlucrlni acestora'
il, "##il;;;s t;* ; uii"i"gti sptele,atuncieprteaz'-te
de
lucrareavirtulilor.
Gnrul careseindoieqteeajutorul ui Dumnezeuin ucrarea
virtulii, se frrfricose A i,t de uirbra-sat.91
erryne fllmind tn
vremeaslturlrii 9i "-t"td"f9"gerii,91^1niiristea iui seumple de
furtun5. Iar cel .""aOa:Oti[G
i"'Dumneieu' se intireste cu
inima" si in fala tu-turorou*"tiiior searat6cinstea ui si lauda1ui
in fala vrijmasiior lui.
Poruncile ui Dumnezeusuntmai presusdltoate conrorile
lumii. Si dae61"-"i;a*ti;;;1[untrultiilafli pe Dumnezeu'Ce1
;[,}; a;;a;ffi#;J" ii1-- arutpeDumnezeuistiemic.icela ce voile lui o"*""ti" le doresie'va fi- clilu?lt3" Ingent
din Cer" Ce1ce i.'G*" de plcat'e' firl de piedjcl va, trece
"ar*iu ".upiin[ J. tp"*ta, 9l?3vrerne ntunecoasd'uminl va
"["i-:*"f si ffiAun;d s6u'PdzegteDomnul pagii celui ce se
teme de plcate qi*ilu lui Dumnezea 1 lrne q cfif" p:tilTdl;
Cine credecapa"atefesalesuntmici' cade n alteleuraimart' sr
inseptitl osdndl va lua'
Seam[nl cu smereniemilostenia si rnill vei culege la
judecatl. Acolo,"tJ"
i-"! pierdi$ vei afli bineie' Esti-datorcu
un b[nu! lul ourn]iezeu, El'ntt pflm.9*e de ia tine un m[rglritar'
tu l'acelui tili Astfel,^dacb't1-uierdutcur[1enia,u
43
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 42/446
primesteDumnezeumilostenia a (de la tine) cdrtimp petreci ncurvie. Pentru c[ sfinlenia rupului voiesteEi de la tine. Dupi ceu cillcat porunca si n-ai vrut sl pdrlsesti lumda, te lupfi pentru
altele? Ai ilsat in tine buruiana rf,utl1ii, si pomesti rizboi cualtele?
A zis Sfdntul Efrem, cd nu cu vesmAntde iaml vei luptaimpotriva argi,teidin vremeasecerisului.Si ce seamdnl fiecare,aceeavaculege.Si orice boall sevindec[ cu leacuri potrivite cuea. Si ru, biruit poate de pizmi, cu somnul te silesti si balirdzboi? PAnl cAndgreqealaa e micd si
arenumai
flori, smul-ge-o ca si nu mai creascd i si nu mai coaci. Nu fii fdri griji,cand gresala!i se pare mii[: clci mai tirzru vei afla in Ja unstip6n neomenossi vei merge naintea ei, ca un rob in lanturi.Cel ce inc[ de la inceput se upti cu patima, degrabi o va biruipe ea.
Cine poate sI rabdeo nedreptate,chiar dacl ii d[ mAna
s-o inl5ture, aprimit m0ngdierede la Dumnezeu,penffucredin,talui intr-insul. Si cine smerit cu cugetul, rabdl prihlnire^aasu-pr6-si, s-a apropiat de desiv6rqiregi uimestepe Sfin1ii ngeri.Fiindcd nu estevirtute mai mare si mai greu de indeplinit, decAtaceasta.
Nu te increde n puterea a, pin[ ce, fiind pus la incercare,nu te vei afla neschimbat. n felul acesta ncearcd-te n toate.
Dob0ndeste-tio dreapti incredere n tine, ca s[ calci ?npicioarepe wijmasii t6i, si concentreazd-1i inte4 si nu tebizui pe putereata, ca nu cumva l[sat fiind in neputinla firii, s[-!i afli propria taneputin![. S[ nu te increzi nici in cunostinta a, canu cumva prinmiJlocireaei sI te prind[ in cursdw6jnias.ul.Fii blind 1avorb'[, sinicidecum nu vii fi necinstit (nu-!i vei pierde cinstea).Dobdndeste-li rai dulce, i petoli ti-i vei faceprieteni.Si.nu te
lauziniciodat[cu limba a pentru ucrurile ale,canu cumvasIte faci de rusine. CXci de orice lucru s-ar lXudaomul, ingd.duieDumnezeu ia el s[ seschimbe n privinta acelui ucru, pefitru caastfel s[ se smereasclsi si se deprindi cu smerenia.Din pricinaaceasta rebuie s[ le la;i pe toate in searna Providentei luiDumnezeu, gi s[ crezi c6,nu este nimic neschimbat in viataaceasta.
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 43/446
Si devenindasa, ine-1i totdeaunaprivirea alintiti asupra
lui Dirmnezeu. Pentru cd pe toli oamenii ii inconjoarl
acoper[rndntulsi purtareade griji a lui Dumnezeu. nsi aceasta
se arati acelora,care s-aucur[1it deplcate si purureasegdndescla Dumnezeu.Si mai cu seaml atunci i searati acestora utarea
degrijl a lui D'umnezeu, ind pentruD€nsu1 untsupusi a grele
mc6riari. C[ atunci ei simt grija lui Dumnezeu,ca si cum ar
vedea-ocu ochii ffupului, fiecaredupl asemlnarea i felul ispitei
in care seafll. Si, spre mb[rbitare, ungepe cei ce se izboiesc,
cum a ficut cu acov, cu Isus al 1uiNavi, cu cei trei coconi,cu
Petru si cu ceilalli sfinli. Lor li-s-a
arltat (p"ttr9t de griji a.luiDumnbzeu) ntr-un oarecarechip omenesc mbdrbitAndu-i. gi
int[rindu-i spre evlavie. Iar de zict, c[ acesteacu ordnduire
dumnezeias.e -audat sfinlilor si ei se nwedniceaucu deosebire
de astfelde vedenii, ia pildn de blrbi,tie de la sfinlii mu-cenici,
carecateodatl singuri, ilt| datemai mui1i, n multe si felurite
locuri, pentru Fkistos s-aurdzboit gr,prin puteryacgre s:-a -ogordtu.opru or, au suferit in trupud deiirt iu bdrbl1ie, iieturile fierului
si c^hinuride tot felul - faptd care estepeste fire. C[ li searltau
ior Sfin1ii ngeri in chip r[dit, ca sI afle fiecare, c6 din belgug
vine asupra16rdumnezeeasca rovidenll, pentru cI ei suferi in
fel si chip, ispite gi necazuripentru Dumnezeu, ca si fie vlditi
uitqla 1or, gi vrajmagii rugina1isi fie, si cu cnt se mbdrbltau
rn"l1il fti" veOeniidd acesi ei, cy alat ;i.go11iyniciise grlbeaucu rdz6oiul si-si pierdeduminlile in fala ribdlrii acestora'
Si ce re6uie s[ spunemdespreasceli,care striini-e:au 'de
lume, ii d"rpt" anahorJli,carecetl1iaqzidil in pustie,.9i169at. q
ficut.intru'dansa
penffu ingeri? C[ Ingerii ven?,au a ei s6-;i
giteasc[ lorusi s[lis, ;i se ntalneauuni! cq a{ii, fiindc[ slujeau
iceluiagi StXirangi b1teau acela,sirilzbo1 Iar ei au indr6g-it
singurliateu il i;i'aveau silasul ior ?n Tunli, in pespri 9i increpiturilepeinantutui,din dralostecitre Dumnezeu'Si, precum
ei perasinOceieplmantesti, au ?ndrlgit celecerestisi au urmat
5fifiili;e"'i i* u*fel'dupl reptite, grinlilngerinusi-auascunJfahor de dAnsii ivoiaacestorau mplinit-o oat5.
b-u" ""u.l sesiaritau ngoii pustnicilor,riv[{6ndu-icum rebuie
45
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 44/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 45/446
Durnnezeu, arS si cunoascbimpede accperfunantuiSlu; ;i nu
va aveasufletulparte deHristos,decit &acdvagusta din patima
Lui, intru cunostinle.
Pecei mort, din miil in privinla treiruin]elorsa1e, ocotes-te-l om al lui Duiqrnezeu. I aregrij6 Duranezeude acela,care
miluiestepe un sirac. Si corncaralr[ ftriid afi6acela, aieajunge
slrac pen"nuDurnnezeu.l{u ateDurnnezeu rebuin!1de nirn-ic,dar sebucurl, dacl
vede ci-i odihnim lcoanasi I-o cinstim, din pricina Sa' De va
cerecinevaun lucn pe care-lai, si nu zici in inima ta: acel ucru
il voi l[sa sufletuluimeu, ca s[ mi bucur de ei, iar lui ?iva daDurnnezeude aiureacelece-i fac trebuinl|". C astfel_ ecuvinte
nu spundreplii, carecunoscpeDumnezeu;onrui cel-dreptEibun
cinsiea ui nri o di altuia, si nu las1sl-i scapenefolosit pqllejul
harului. c[ci grija accior'ezrraci
gi iipsiti o are Dumnezeu(ci
Dornnuipe ninleni tr1rp;ra.*st4 :fu tnsd e-ai?ntorsde a cinstea,
pe cafe Do*ne"*oti-;
deruit-osi ai ?ndepirtatde ia line l{arul
'Seu,dac6nu rniiuieiti pe sdrac.CAnddai, a;a dar,veselegte-te9izi: ..SlaviTie,Doarnne, i m-ai nvrednicit [ a{lupecineva, e
care s[-1 ohihnes.. Iar[ de nu ai ce d[rui, mai rnuit te bucuri si
zi: muliumi.ndu-trui Durnnezeu: 'L4u{rxnescu-TiTie, Dumnezeul
meu,ci mi-ai drrtit mie cinstea iHarul acesta. i cergesc entru
nurneleTlu, si rn-ai kvrednicii s5,gust din necazulcel pus ?n
caleaporunciior Tale,dupl curnau gustatnecaeulsi sfiniii Tii,
cei ce auurnblatftr eaieaaceastT.
Si cind esti bolnav, zi: ,,Fericitestecel invrednicit de a
Dumnbzeu,sl fie ispitit in acele ucruri, cu ca'e mostenimYiala.
Ci pentru s6nitatea suilefaiui, aduce Dumnezeu asupra-ne
boaGte" Peniru ci a ais unul dintre sfinli: (si eu mi-am insem-
nat-o) c5 monahul care firi. iubire de Dumnezeu slujegte
Doniliuir:i si fdrl sOrguin1lsenevoiestespremintuirea.sufletuluis6u, si f6ri, de grija petrece ntru h:6rareavirtuliior, desigurc[
este dsatde Dumnezeusi cad[ in ispite,ca s[ nu r5m0n[ degert,
si din multa trenevirea lui; si se abatl spre fapte rele. Fentru
iceasta, asa dar, aruncl Dunmezeu ispite peste cei leneqi ;i
trdndavi, ia si nu cugete cele desarte,ci s[ se gindeascl la
AN+t
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 46/446
ispite; si rnereuface Dumnezeu asacu cei ce-L iubesc,ca sa-i
Oeprincie, i-i inleiepleasc6gl s6-i nvqe voia Lui. Si.c6ndei se
roigltl-ui, nu-i u*.lritXpe ei cur6nd,pdni nu sl[besc9inu afli cd
u.Jtt"u li s-a ntdmplat1or din negrija si din lenea1or.Penffuc[estescris: ,Cflndvili intinde spreMine mAinilevoastre,Eu irni
voi intoarceochii de a voi. Si c6ndrugavoastri spori-va,Eu nu
v[ voi auzi,, Is. 1,15).C[, desi pentruallii s-azis aceasta, e
potrivestesi pentrucei ce pdr[sesccalea ui Dumnezeu'^
fjur de*eme ce mlrnrrisim c[ Dumnezeuestemult milostiv,
Denffuce, cOndsunlem n ispite,dacf,batemsi ne rugim' nui.rnt"* ascultali, si El trecJ cu vederearug[ciunea noastrl?
Rdspunsaaceastane [ Prorocul,carezice: ]tlu mina Domnului
esteprea scurti, ca si ne miluiasc[, nici urecheaLui esteprea
gr"4'"usi ne aud6;dn pdcatelengasqele-audepartat-{.96nsul'
Ii nelegiuirilenoasrre -au intors falaLui,ca sI nu audd!(Is., 59,
i). eO""-ti pururea amintede Dumnezeu,si-si va aduce si El
amintede tine, c0ndvei cildeain necaz.
Firea ta e prirnitoare de patimi ;i multe sunt ispitele lumii
acesleia i rdul n., lipsett" de a tine qi izvorlste dinldunrul tdu si
ffiu"f n*i;i; H;. 's;;; i"q'dii.'ogul nd3.e-ai eezat,icandDumnezeu a voi, te vei slobozide r6u. Si pe cdt suntde
aproapegeneleunele de altele, tot p9 atdt sunt ispitele aproape
Ob oaineil. Acesteacu intelepciune1e-a AnduitDomnul, inffufolosul tdu,pentru ca s[ bali la usaLui cu rlbdare 9i prin frica
necazurilor,a rtSarAn minieata fomenireaLui siprin rugiciuni
s[ te apropiideDansui,si inimata si sesfinqeas"i, ltt pomenirea
I-ui toideauna.cand te vei ruga El te va auzi, si vei cunoastecl
Dumnezeuestece1ce te scoatepe tine de la rdu, si vei simli ca
El te-a zidtt,\lipoafie de grij[, le pize.;te,si pentru
lin111d3tindoita iume.una adicl, esteo scoatrldevremelnica nvatatura,
iar ceaiaiti estecasa a pirinteisci si vesnica a mostenire.Nu
te-a zidtt pe tine Dumnezeu neprimitor de rele, ca nll cumva
dorind Du-mnezeirea, 6 rnoqtenesti ot pe acelea,pe care le-a
mostenitsatana,caremai int8i a fost luceafir. f i t9t a9anule-a
iacut nici nemiscat,ca s[ nu fir ca firea cea neinsufle,tit[; si
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 47/446
frc0nd binele,sdnu ai cAstigsi piatl ca dobitoacele, dndprirrresc
binefaceile cele firesti, care i secuvin. cf,ci lesnepot cunoaste
toti, cat folos,cdtf,mullumire qi smerenie, enastedin apropierea
acestor ecazuri.E iimpede asadat, c[ de noi atdrnil', 6ne nevoim pentru
virtuti qi sl ne intoarcemde la p[cate. $i in putereanoastri st6
cinsteasi necinstea, arene vin pe urma1or.Cd noi ne tememde
necinste a deun iucru derusine;cu cinsteansi ii mullumim lui
Dumnezeusi tindem sprevirtute. Pe acesteaDumnqze-ui-le-a
rAnduit, ca sd te invele, ca nu cumva fiind tu slobodde ele, 9i
neavAnd artedenecazuri,si inai presusCe oati teama iind, sinu-ti uili pe Domnui Dumnezeul du, qi de la DAnsulsl te *ai,
si si cazi n piginie (?nciiinarea mai mul,tiDumnezei),precum
muili allii cu toatecl pitirneau la fei cu tine, si eraubituli cu
aceleasinecazuri,pentru a wemelnicl 9i proast[ stdpAnire au
pentru'sinliate au cizut nu numai ?np6g0nie,dar nebuneqte u
indrEznit chiar si se aci pe sineDumnezei oru-si trtr-o clipiti.
Deci din pricina aceastae lasi Dumnezeus[ fii in necazuri.atialteori te trasi ?n necazuri, ca si nu-L mflnii pe Ei, prin vreo
abatere;;i arrigdnd asupr6-1iweo pedeapsl, si pieri de la !9t'aLui. Clci h"ecpeste necinstrea de Dumnezeu si pestehulire,
care-si au inceputul intr-o via15mai fericitl 9i fir6 teamL,.datnici riricar despreceleponienitemai sussdnu indrlzneasc[ si
vorbeascdcineva. De aceea iatb cL a inm.u11i.t umnezeu
pomenireaLui ln rnirnaTa, prin suferinle si necazuri; ar prinieumadecelepctrivnice te-atrezhpetine la usamiiostivirii Sale.
Si izbivindu-te din acestenecazuri,si de prieina lcr, a seminat
intru tine dragostea ltre D6nsui.Dufi ce dragostea semdnat-o
in tine, te-a 1[sat s[ te apropii ciecinstea?nfierii, arlt2nciu-1i At
esteHarul Siu debogat. C[ de undeai fi cunoscutProviderya
fi grrja Lui, de n-ai fi ?ntampinatnici o potrivnicie? Cd de ceie
mai multe ori dragostea eDumnezeupoate spori?nsufletul iu,daci cugeli la Harurile Sale si dac[ pomenestipurtareaSa de
grij6. Toareacestebunuri le clstigi din necazuri,ca sI te ?nveli
s,i multumesti Dornnului cdnd e;ti ?n fteczz.Adu-1i drept-aceea
arrinte'deDumnezeu,ca si El si-gi aducl amintepurureadetine
49-!5aaia4
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 48/446
si aducandu-si minlede tine si ddruindu-1imantuireapr.yurea,d
;ri*;JiJ" la DAnsul oatl fericirea.Nu-L uitape El, risipindu-te
in A"r"tt""i"ni, ca nici El sl nu te uite, in wemealuptelor_ale"Lr
f"ti"fu"u ta f6-te rob Lui, pentru ca s[ aibi indrlzneal6 cltreD1nsul, n necazuri,prin neincetatarugbciune inimii'- -
inaintea Domnului fii totdeaunacufat, av6ndvie pomenirea
Lui ?n nima ta, canu cumva' z[bovind fird s[-L pomenetti' sA
te afli f[r[ indr[zneal[, cdndvei intra la Dfinsul; clci indrizntrea
c5treDumnezeusenafte, din convorbireasufletuluicu Da.nsuin
ndncetatasi multa ruglciune.obignuinlacu oameniisi petrecerea
impreun[ iu ei estedupi trup; iar impreunareacu Dumnezeuse
faceprin pomenireaLui in suflet,prin luareaaminte1a ugiciune
,i ori" *d"r"u de tot. Iar[ petrec6ndmereu in pomenir.eaui
b*,,-*"r.u, sufletul cade n uimire, si capdt[ darul minunilor, ci
,i" ui""reli
inimaceiorce-Lcaui4pe Do*nul" (Ps'191, l'
Voi
""i
osdndi,ti,dutalipe Doqnu.l' i le ilteri{ cu nldejdea'
"eutatipurur"u n p".di"1a alaLui, di n.sfinlenia ui v[ vetiiiiriiii"a reli curili dephcateleoasffe.Alergalicltre Qoryru]ceivinovatidepicate,ciiciEl pulerearesi lertepacatele-sla
;"*nt n*lalele^; lci cu iurlmAntazis Prorocul:fe vialaMea'
;;;-D"il;ilt, n,, doresciroartea[c[tosului, i sdse ntoarc[.si
5e i""i"
, (l'e2.33, 1).Si iar[;i-:Toat[ ziuaam ntinsmdinile
Melecitreun norodneasbultitoripotrivnic" Is.65), i iar{i:
,Fl"* ce s6muriticasd ui isra'el?"lez'33;11)'.'4*gt"1t-nd .Att" Mine"si Ma voi intoarce dtre oi" (Mal"3, 6)'
"In,i"a irncarecel p[c[tos seva tntoargs e a caleaui, ;:
-s.eo1
apropia eDomnul,qi va faceudecatidreapti,Hiunu-rv-Llol
;fuil u*int* de f5rldelegileui, ci viu va fi.si va n'6i'zice
Domnul; si dacd cel drept se va abaie de la dreptateaul sl
neteeiuiie'va f,v6rsi, uhu-Mi voi aduceamintede dreptatea
i*,-Ji; *i pune nirinre poti.cnirea ui,si va muri in intunericullaptelorsali, dacl va stirui in ele" (lelz.33, 14-15)'-si enffu
""'fp.llt* ci pdcltosul nu seva ?mpiedicade picatul iui, dac[
vreodati seva intoarcespreDomnul.Si nici pecel dreptdreptatea
lui nu-l va izbdvi, n ziui in careva picdtui, dac6n pdcatuiacela
"^rietoi. Cdci asaa grilitDumne,zeucu leremia: ,,Ia o faaie de
piele gi scrie ce-ii vJr ziceEu: ,,Din zlleleltti Iosia, impfuanl
50
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 49/446
Iudei, si p0n[ azi,toate relele pe car^ei-am zis b u:11*t"
*"pi^'"5i"0"r"i'u""ti"iu, " ^ootelil"i, p:1:1-:i^:.T"1
im,Sicoqdndu-se[p[rlseascaicleanaTI t^]:-:iTi?f:1?-*
s[ sepoc[iasc1
i "*t;i,E voi risipi plcatele or" (Ier' 36'2-
il. i"ffi; itFl.p.i"n.u zice:,Tot -ele-si :t1l1.d,"li:.1':^lu
"ir""ititi i*e'tot celce-gimlrturisqteplcatulsi-lrecunoa;te'
mil[ va dob1ndi . iu O"*nezeu" pitOeZa,13).Fi zice.Isaia:
Ce"t"fr p" oo*nur ti{rpe *p-"1 gisit,chemali-L; plopiindu-
," gf, ii p[riseascap6.atos"lca]ei sa si blrbatul cel nedrept
gtdu;G:at. si ntoi.eg-va care$jne'ceEuv[ voi miluipre
;l;i" (Ia. 55, 6). ,,6a.1-ga.to"tit"Melenu suntca gandurile
"ourti"ti"al"'Vt"i" tt,"suntca alevoastre"' i Tut,zice:"De
*e"t"fi^"t.tfi.^^i"a"r
pre Mine' .mAnca-ve1iunltSlile
o[m6.ntu1ui"Is'1, ti. . fic[: ,,Veni1iaMine'- iascultali-Mi
ilffi;; ,i-;;iifiin d"n"t"levoastie.ar * deveip[zicrile
Domnului. si vei tucia voile Sale,atuncipoli s[ n[dijduie;ti-spre
ilffiI;i a_i^;;*, si achemareaiEtvarlspunde:,Iat[-
M[ suntaici" is.55,3)'- -- -ia"a vine spitaur,rpru eluinedrept, l n-are-ddejde a
si chemepe Oumnereu a si-l mantuia;ce'iindci in vremea
odihnei (in vreme de neispitire),- l s-a indeplrtat de la
Dumnezeiar"uonfel Mai daint 'de a incepes[ ba1i.dzboi'
.""ia-fi"fi*f., ;i *'ai ioui"t" deate imbolnivi' caut[-1ieacul'
Mai ?nainte eate c5lcanecazurile,oagl-te ui Dumnezeu' i n
vrerneanecazului l;;i uflupt" DAnsuIsiEl te va auzi'nainte
de poticnir","tt.u*li--;i
i: roagil si inainte de ruglciune
pt"gei"t,r+ iAaO"i"pf", iu 4t" *itittti"' fuca iui Noepreg[titi
a fost n timp O"p-"L, ;i cu o'sutf,{e.aninaintecrestaemnul
il;"" ;"- rar in vrernea rgiei cei rdi aupierit' iar cel drept
acoperit fost.Guranedreptuluieastupl-p{lnugiciune'Cao constiin{i
pdtatdtlacep" o*l"itiJti^tjt' to-nu c-eauni ins[ facepe omU;;;; ffi;t oebucuriein ugiciune'Celpe$ru:T-e ume1.a
murit (cei caresuntmortipentruume)'-cu ucwie abdlnecazun'
Iar ceice r[iescpentruume,nupot s[ rabde edreptatea;i sau
iata"O"-t" du;i be slavade;arth,cad n mdnie;si proste;tese
51
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 50/446
turburi, sau cad pradr supdririi. CAt de greu de implinit estevirtutea ribdlrii si cdtdslavl are naintea lui Dumnezeu!Cel cedorestesd mplineascraceastrvirfute, si fie adic6nd.pistuitsi s[rispundd. a indelungr rlbdare, trebuie s[ se?ndepdrtezee ai lui
si si se?nstrdineze. iindcr virtuteaaceasta u poate i dobAndit[in patrie. Cd numai cei mari si putemici careau rnurit pentrulumeaaceasta i au pierdutoricenrdejde de mdngaieren veaculacesta, unt n staresr suferedurereaacesteivirnrti, ri.mAnf;.nduai lor.
Precum Harul se apropie de smerenie,asasi durereaseapropiede trufie. Ochii Domnului se apieacdsprecei smeriti,casi-i bucurepre dAnsii;dar se ntoarce ala Lui impotrivacelortrufasi, ca s6-i smereascr re ei. Smerenia otdeaunamilostivireafl6 La Dornnul, iar inima invArtosati si pulina credintd.cuinfricos[ri fi-vor intimpinate.Micsoreaza-tb b tine n fata ufuroroarnenilor,si ridicatvei fi deasupraruntasilor din veaculacesta.Ia-o tnaintea uturor prin dragoste i piecdciune, i mai mult decdtcei ce aduc n dar aurdin Ofir cinstit vei fi.
DefiimeazLle pe tine si siava ui Dumnezeuvei vedea-ointru tine" CIci acolo,undecrestesmerenia, zvorIste slava uiDumnezeu.Dacd pe fa![ te vei siii sa fii defdimarde oameni,Dumnezeuva face sd ii str5.vit. i de vei aveasmerenie n nimata, in inim6-ii va arita Dumndzeu slava Lui. Nu fii mare ?nmicimea ta. ci las6-temicsorat n mirimea ta. sareuieste-te i fiidefEimat i de slava ui Dumnezeue vei umpiea-Nir c6ura inste4cAndpe dinl[untru esti tot o ran[" Pdteazli-ticinstea,ca parte sdai.de ea si nu o iubi pe ea, ca sI n-o pierzi. Ci fuge cinsteadinainteaaceluia,care gonestepe urmele ei. Si de i;ge cinevadup[ ea,pe aceia l unnlreste si crainic al smerenieiaceluiaseface tnainteaoamenilor.De te vei defdirnape tine insuii, .u rrucumva sd fii cinstit de cineva, Dumnezeu te va descoperinoroduiui, iar daci te lasi ocdr6t pentru adevlr, Dumnezeu?ngdduieuturor fipturilor Salesr te laude.si ele ti vor deschideusaslavei Ziditorului tiu si te vor pream5ri.perlrruc6 atunciesticu adevdratdup[ chipul si aseminareaLui.
<t
s\ ;
Fs3
ft
T
x
I\
I
I{
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 51/446
Cine a v[zut un om care sI strdluceasclprin virtuli, darsimplu s[ parl inaintea oamenilor, s[ aibi via16 luminoas[,
cunostintenlelepte si duhul smerit?Fericit cel ce se srnerestepesiire ntru toite, fiioOra acelaseva inIl1a. Fiindcl cel ce'sesmereste entru Dunrnezeu n toatesi semicsoreazl.pe sine,peacela l va preasilvi Dumnezeu. Iar pe ce1 ce flimAnzeste siinseteaz[pentru Dumnezeu,pe acela l va indestulaDumnezeucu bundti,tileSale.Si pe cel ce gol peffecede dragul S[u, ilimbracd
Dumnezeucu
slivita hainda nestriciciunii. Iar cel ce ?n
siricie pentru Dnnsul se afl[, aflI m6ngdiere n bog5lia ceaadevlratl a Lui. De te umpli de ocari pentru Dumnezeu, sevainmulli slava ta in ioatl vremea vietii tale, flrl ca tu sd gtii.Socoteste-te e tine gresit, catoat|yiatata si afli indreptare. nintelepciuneatafil-teprost,si prost iind, vezi si nu pari inlelept.Iar dacl inalli si pe un om simpiu si neinvilat, cAtl cinste crezi
ci aducesmereniacelor mari si cu vaz[?Fugi de slavadegartX, i siIvit vei fi, teme-te de trufie si
mirit veifi. Cdnu e ditn oanienilorslavadesarti si nici trufia...Dacf,de buni voie te-ai lepidat de lucrurile vielii acesteia,nicidecumsi nu te cerli cu cineva,pentruun lucru de nimic. Dac[ 1is-aurAtde slavaceadesarti,fugi de aceioameni,careo v6neazd.
Fugi de cei iubitori de agoniseall, precum gi de agoniseall.Depdrteaz[-tede cei ce sedesfiteazl ;i de desfltare nslsi. Fugideceinecurnpdtali si de necumpetare.CIci dacl arnintirea subtii[a celor pomenite,pune n g6ndurineorAnduiald,u at6t mai multvedereasi pekecerea n e1eva aduce urburare?Apropie-te decei drepti, si prin ei, de Dumnezeute vei apropia. Cauti s[miiesti impreuni cu oamenismerili, ca sI te deprinzi s[ te po4i
eaei, C5.cide este olositoare vederea de este olositor s[ vezi)acestor4cu cdtrnai folositoareestenvl1ltura gurii lor?
Miluiegte pe cei s5.raci, a printr-insii si dobdndesti si tumil[. pglsste-tede cei gAlcevitori,ca si nu fii silit sd iesi dinlinistea a. habdd flrn irigrelogaremirosul cel greual bolni,.vilorsi,mai cu seami al slracilor, c[ doarsi tu cu trup esti imbrlcat.
Si nu infrunli pe cei cu inima mdhnit[, ca nu cumvabitut fiindcu acelasi oiag al mAhnirii, sdcauli m6ngdiereasi s[ n-o afli de
53
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 52/446
fel. Nu batjocoripe cei schilozi, fiindcd to{i cu aceeasi instevom merge n iad. Iubestepe cei plcftosi, darurlste picatele or,ca nu cumva vreodatd si tu sI cazi in isoit6. cum au clzut ei.
Adu-1i aminte,c[ si tu pirn6ntean esti, si fe Ume utuor. Nu certape cei ce trebuinl5au de ruglciune gi decuvintemoi (bldnde),demfingdierenu-i lipsi pe ei, ca nu cumvas[ piarl si sufletele1ors[fie cerute de la tine. Ci fI ca medicii. carevindecl ricelile cu
cilduri gi fierbinlelile cu leacuri reci.Sileste{e s[ int6mpini pe aproapele iu cu o cinste,caresl
introducbmlswa cuvenit[ lui. Sdrut[-i mAinilesi picioarele,;i
le
line multl vreme cu multl cinste si mninile lui le pune pe ochiitd.i,qi il laud[ pe el chiar de lucruri, pe carenu ie are.Iari c0ndpleacd de la tine, grlieste c5.tredAnsul oati vorba bunl si decinste.
CIci cu acesteasi cu altele la fel, il silesti si se ntoarcisprebundtate,gi s[ se sfiasc6de numele,cu care -ai numit pe el.
$i snmdnfa irtufii o vei semina in el. Din acestobicei, dacl in-tr-adevir te obisnuiegtiasa,se ntipdreste n tine chipul bunitilii,si multi smereniedobdndesti ltru tine, si fIrI denici o ostenealS,implinesti cele mari. Nu numai atdt,darchiar dacl are oarecaresclderi, fiind cinstit de tine, seva timddui de ele, rusindndu-sedin pricina cinsteipecare -ai arltat-o iui. Asa si te porfi totdeaun4adici sf, fii binevoitor cu toti, cinstindu-i pe to1i.Si nu cumva si
intarali pecineva,s[ nu-l pomesti sprecearti, nici pentru credinta,nici pentru faptele ui cele rele; ci feregte-tede a dojeni si de amustrapecineva C[ doaravem n Ceruri Judecitor tiri partinire.Iari de vrei pe aproapeiesi-i intorci citre adevdr, ntristeaz[-tepentru el si cu lacrimi de dragostegriiegte cblre dAnsulun cuvflntdou6, si s5 nu te aprinzi de mAnie impotriva lui, c5 semn devrljmfsie seva vedea n tine. CI nu stiedreapta [ semAnie,sau
si se ?ntIr0te, sau sI se mustrepecinevain chip p[timas. Ar6',areadragostei si a cunoasterii este smerenia,care se nagtedintr-oconstiinli buni, tn F{ristosDomnul nostu, a Ciruia esteSiava siPut#ea,'impreundcu Tatii si cu Duhui Sfant,acuffI si pururea iin vecii vecilor.Ah{IN.
54
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 53/446
vx.
DNSPKE F'T}LOS{.JLPE CARE.E, AVEM"
cAnn FUcIM DIN L{rFm
htr_adevlr mare si greasi anevoioasi este upt4 care se
facecu fapta.Si oricnt ObneUiruitde tare s-ar aceomul, cind se.^,
aprople ce oansulpricinele de asupreali aIerdzhoaielor9i ale
tuptetor,simai aies a ivirearlzboiului celui nevlzut al diavolului,fri"u * ilp";t" de om si-l face ute ia cldere.Fiindci cu c6t nu se
arp*t"ia6mu1 de acele ucruri, de care seteme inima 1ui,ci.t
atil vrljmagul are putinli si vind ?mg9triva ui' Si daci omul
numai pulin va *"fai, .*a"d-cur6nd il va p-ie1dl^peel' Clci
atunci, land sufletul'va fi biruit in vitlm[toarele intampiniri ale
lumii, acesteintAmpindriin;ileiidau mbold sgreplcat ;i1$9tute firesc s6fie biruii, c6nd eite intampinat de ele.Asa dar,Pdringi
nostri cei de demult, cei umblali pe acestecar5ri, stiind ei ci
*irrt"u nu e totdeaunaslnitoas[ 9i nu poate sI pdzeascl-aceea;i
randuiali, flrb s6 se abati dela ea,nici nu poates[ se ereasc[
mereu, si vine o vreme' cdnd nu poate s{ vad6, ce anumeo
vatan",ip""u,
?ntrua 1or?nlelepciune i: socotit,sl se mbrace n
siricie, ca tntr-oplatosa, iindc[ sdraciademulte lupte slobodS
este,precum s-a scris (pentruca omul fiind lipsit, s6 scapede
**1t* p[cate). $i s-au dus Pirinlii.in.pustie, ?n eare.1us,unt
lucruri, fiindc[ dle suntpricinelepatimitror.Fentrucaniermicar
tn .*ur"t neputinleio., iA tt t g[seascl pricind de cide.re,adic5.
pri"i"a de m'a:rie,'depoft1, dJpamenire a-$ul*.i qide 1aud1"Ci
himpotrivA, catea""it*a si ie fie usoare,din pricinl c[ s-audus
in pustie. c5 s-auzidit ?npustie,^si.s-au nt6rit ca inff-un tum
n"6i*lt, si fiecaredin ei aLpulyt ?1bun[ linigte s[-lisfargeasc[
t"ptu, moo"e simq_rdle-auglsit ajutor ca s[ seuneasclcu cele
prir*i""i*r nou[, ia ivirea celor ce ne vat6mbsufletui. Cdcimai
tine si murim ?n uptl, rieclt sl trbirn in cldere' AMIN'
55
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 54/446
vu.
glEsFRamAnnEnAE,Acnr,{E$RIt$K_DESPAEA$EUA.KEArGK Sr nFSFKn
CELA CE SA C[IE/EF{ .,$K
Aceasta este r3nduiala cea in{eleapti si piicutl 1uiDumnezeu:s[ nu rdtlcim cu ochii incclo si iicoace, .i ,a ptioi*cu ochiimereu nainte;si nu gr6im n desert,ci numai celedetrebuinfi; si nenul,tumim cu haineslric{cioase spre trebuintatrupuiui nostru.Tot astfels5clutirn manc[rile ceiehrdnitoare, inu pl6cereapAntecelui.SXne impS.rtisimdtn taatecAte utin, sinu disprefuimuneiernincfri, ial pealteies[ le alegem.CorinO ane indestulf,mnurnai cu eie. DreaptasocotealX cearaai mare
dintrevirtuii. Iar[ vin nicidecum,afardnumai candesti cu pneteniisi c0ndesti bolnav sau slibit. Dacd r-orbesiecineva. s[ nulintrerupi, contrazicdndu-lca un prost, ci ca un inteiept line-1i
{y:". tioy
:r :g lo"^,g vei afla, socoresre-ree rine mai mic, ilfd-te siugd fratilor. Si nu stai gol ?n fa{a cuiva, nici sd nu teapropii de trupul cuiva, decntnunaaic6nde neaplratb. nevcie)
119buin!n"ici sd nu ingldui cuiva s[ se aprcpie de tmpul
rlufdrl pricinl binecuvdntatL, precum arn zii. Fereste-te d.e?ndrlznea]i ca de ryoa-rte; 5-1i bun[ r6nduiali ?n ce privestesornnul,ca s5 nu se depirtezede a tine putereacare e pSzeste iori in ce oc ai dormi, deestecu putin$id nu te vadi nirneni. S[nu scuipi n falI cuiva, iar'[ dacdsezAnda mas[, te ineci, intoar-ce-!i afa a si tuseste, i apoi mdndncd i beacu cumpdta-reai
departe,precurnse cuvine copiilcr lui Dumnezeu.Si nu-1i ntinzi mdnaca s5.ei cevadinaintea ralilor if,i, cu
nerusinare. ar dac[ sti la masi cu tine un striin, pofteste-l slm[n6nceodati si incb odatl, si di la masdcu or?nduial5, ar nucu neorAnduiali.Sezicuviincios si strdnge-tihaina pe tine, canu-cumva sa-!i desvelestirupui. Candcasti,acopef,e-tiura ca s[
nu sevaddsi !ine-{i rdsuflarea,ca si, treac[.56
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 55/446
a'-*-
De vei intra'rnchilia mai marelui tlu sauaprietenuiui sau
a ucenicului iu, punesft'aji ochiior tei, ca si nu vadf,cele ce
sunt?nchiiie, si daci gdnCul iu te zotestesi privesti, sdnu-i
ascuiti si si n'; faci asa;clci unul care cu nerusinare ace asa,striin este de ciripul nionahicescsi de F{ristos,Cel ce ne-a dat
acestchip. Sd nu caufi dr:pi locurile tn careseafl[ vaseledin
chilia piietenuiui idu. Ci cu taati iinisiea d.eschidei?nchideuqa
ta si pe aceeaa prietenului tiu. Si nu intri pe neasteptatea
nirneni,ci dupi ce ai bitut, din afafi,si 1i s-a datvoie,cu evia.rie
sd nh'1"Si umbii ?ncet.afar[ de nu estevreo nevoies[ te grdbesti.
Fi-te citre toli ascuit[tor. in tot 1ucrul bun, numai de cei
agonisitori, de cei zgdrcilt si de mii:eni, s[ nu ascuiti, ca nu
cumvasl faci iucru dricesc.Cu bllndele vorbesteuturor si spre
toli priveste cu cumpf,tare,ca nu cumva si-1i umpli o-chiide
chipul cuiva. C0ndmergi pe drum, sXnu iei inainteacelor mai
rnari decdttine;
sidacl prietenul t[u r[mdne pu{in in urm[,
a;teapti"-l e e1.Clci cel ce nu face aga,estenebunsi seaseam[ni'cu porcuf care nu aretrege.De va staprietenul tii de vorbd c'-t
cineva, cu care s-a?nt31nit, steaptS-lpe el si nu-l fL ca sf, se
gribeascl. Cei slnStossh zicit mai cur0nCcelui bolnav, sl facd
nevoia or.Sl nu certi penimeni de gresaiaui, ci pe tine socoteste-te
pricinuitor si vinovat de aceagresalS;si nu te feresti sd faciiucruri oricAtde smerite,cu smereniacugetului,darnici si nu le
ceri si 1e aci" De estisilit si rdzi,nu te feri - dar s[ nu sevad6
din{ii tli. De vei fi rievoit si vorbesticu fenrei, ntaa:'ce-li ala de
la privirea ior si astfelstaide vorbl cu ele.De cdlugirile fugi, ca
de foc si ca de o cursi a draciior, si fereste-tesi te intilnesti cu
ele,sdvorbesticu elesi si Ieprive;ti, ca nu cumvasf,se [ci:asc[
in inima ta dragosteade Dumnezeu,s[-1i pAnglre;ti inima cunoroiui patimilor.chiar daci ii-ar fi suroridupl n'up, ereste{ede
ele ca de niste strline. S[ nu ai nici un amestec u ai t[i, pentnl
ca si rruse lceasc[ ?n nima ta dragostea e Dumnezeu- ugi de
?ndrdznirea itre cei mai tineri si de?ntAlnirea u ei, cum ai fugi
de prieteniacu diavolul. Si nu aibi pe nimeni plrta; al tainelor
57
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 56/446
tale si cu niNrenea l nu staidevorb6, dec6tnumai cu acela,care
se emedeDumnezeu,carepurureacu luareamintepelrece;care
sirac este?n acoperdmint,dar bogat in tainele iui Durnnezeu"
Ascunde ai5 detoli tainelesi faptele si lupteletale. Sdnu staicucapul descoperitn falanimlnui, decAtn cazdenevoie;cu bunl
ordnduiali ie;i sd-1i aci nevoia, gi oarecumcu evlavie fali de
ingerul tiu pdzitor si cu frica de Dumnezeus-ofaci, si sil5
fl-1i pdni la moarte,chiar dac[ inima te-ar durea.
Mai bine si min2nci otravl de moarte, decit s[ stai 1a
masl cu femei, chiar de-ar i ele maici-ta sau sor6-ta.Mai bine
cu balaur s[ locuiesti dec0tsi dormi subacelasiacoperlm0ntcu
unul mai t0ndrdecAt ine, mdcar frate de !i-ar fi dup6 rup- Dac6
tu, fiind pe drum, cineva mai mare te cheam[, zic6ndu-!i:hai si
cdntim, - fi ce-1izice. Dar gi denu-!i spune, u ?n icerea limbii
tale, cu inima preamlrestepe Dumnezeu. Si nu stai nimdnui
impotrivi, nici si nu te iei la luptd, nici si nu minti, nici s[ nujuri in (pe)numeleDomnului Dumnezeului iu. S[ fii def[imat,
iar s[ nu defaimi. Sefii nedreptdlit, ar nu si nedreptltesti.Mai
bine cu trupul s[ se stricecele trupesti, decAts[ ne pigubim de
cele sufletesti. Si nu te judeci cu nimeni, ci osAndit iind rabd6'
ca unul carenu a luat os6nd[.SI nu iubesti in sufletuitiu vreun
iucru din h:me si pieaci-tecelor rnai rnari si fruntasilor,dar fugi
de arnesteculprintre ei. Cdci aceastaeste o cr:rsi in care cei
ienesi seprind sprepieire. Vai de cei iacorn ia m0ncaresi care
de p0ntecese ngri;'e;te,cX mai bine s[ vtre in mlruntaiele lui
cirbuni infccali, decfitpr[jiturile celor supusi.
Yarsi-1i miia ta peste oli, si fii sfielnic cu to!i. P[zeste*te
de vorb6 lung6,c6ci sestingeclin nimi pomirile celeeu g0ndrrl,
carevin de la Dumnezeu.F:gi de disculia?n urul dogmelor,ca
de un 1eu nfi:riat; sf,nu intri ?n astfelde vcrbe, nici cu fii de-ai
Blser.cii.necun cu strdinii.$l s[ nu mergi?nclr]rile ceior n0niosi
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 57/446
si arligosi, ca nu curnva de m6nie sb ii se umple inima ta sr
,"n"trr se1i-1stdpaneasc[nfunericul raticirii. s[ nu iocuiesti
impreuni cu cel trufa;, ca s[ nu fie luati din sufletultlu lucrarea
Sfintoioi Duh si s[ seslligiuiascl in el toatdpatimacearea' De
teveip[zi f rracest fel ,s imereutevei indeletnic icugdndui la
Dumnezeu.atunci fiule, cu adevirat sufletul t[u va vedea?ntru
sine umina ui Hristos, ;i in veacnu va pieri' Ci aLui esteslava
si stipAnireainveci' AMIN.
vnl.
DESPRE NANOUIKEA CU DE
ATIANI.JNTI.JLA JUDECATII
Ia aminte a tine, dragul meu,totdeaunasi vezi ce parteau
in lucrul tlu de fiecare zt, necuuile care te intnmpin[' locul
pustiu n carepetreci,agerimeaminlii tale,?mpreunicu puterea
iuno;tinlei taG, indeluigutuliniste cu leacurilecelemuite' cu
ispiteleadic[, rinduite 1iede adevbratul-Doctor' pre lmdduirea
omului celui dinl[untru" Ispltele suntc6teodati de ia d:aci' c0te
odatidelabolilegidurerilecelett.upesti,cf,teodat6deiaspaimding0ndurilesufletului,cindiliaduceamintedeinsplimdntiriie
,rr.riii de apoi, c6te cdatd ?n altoirea si doblndirea darului
fierbinlelii si alacrirnilorcelor dulci, si aHarului celui duhovnicesc
impreun6cu altele,ca si nu lungescvorba'
Oare in toate acesteavezi fu, cb a inceput rana ta sEse
vindece;i si se nchidl? Adici patimile nceput-au U tl1],":tLi
Fi iln semn si intrind inl[untrul t[u, vezi ce anulne pattmr au
59
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 58/446
sllbit inima ta, si care anumeaupierit si s-auduscu totul, si careau ?nceputsl tacddin pricina ?nslnitogirii sufletuiui [u si nu
fiindci mai au team6,si carepatimi au ?nvilat si se plece dinpricina minlii, si nu ci le-ar lipsi patimilor pricini. Si iar5gi aamintesi vezi, de nu cumvadinl[untrul ranei tale celeiputrede,a?nceput 6 risard trupul cel viu, adtcdpacea uflerului.Si care
anumedintre patimi mereu intdmpini si15,si in orice vreme, sisuntele trupestisausufletesti, auamestecatei!i semisci ele n
intunericul uitini, caniste neputincioase, aucu pufereseridicdele mporiva sufletului; si vin ele ca niste stdpAni auca nisiefuri, si cum sepoartl cu e]e mintea, ?mpirlteasa caredcrnnestepestesimturi. C6nd se i-.resc atirnile si incep vreun rdzboi, seluptl oaremintea?rnpotriva1or,si, tindndu-se are, e face oaredesl6besc, aunici nu seuit[ la ele si nici nu lepune n socoteali?Si caredin patimiie cele vechi s-austers,si caresunt de curAndalc6tuite? iar6 dintre patimi unele ating fantezia, alteie atingsimturile, fin1,fantezie, lielesemisc[ in amintireanepdtimasisiflr[ de gnnduri si fdr[ de a!d!are.Si iarigi din acestea utem aflamfsura unui suflet.
Frimele dintre acestesuflete, n-au ajuns nc[ la asezare.Fiindc[ acestesuflete mai duc lupti, ori cdtl ti.rie ar arita inlupti. Iari aceasta spune Scriptura n felul ei, zicAnd:,,S-aasezatDavid ?ncasaui si i-a odihnit pre el Dumnezeude to{i ceidin jurul iui" (1 Imp. 7,1). Si aici nu e vorba numai de osingur[ patimf,,ci impreunl cu patimile firii s[ inlelegi si pofta si
mdnia si iubirea de slavi, cea careaduce n inchipuireanoastrdanunrite obrazuri, si ne trezestepizma si pofta. La fel este sipatima iubirii de argint, cAndsufletui ?nascunsse mplrtdsestede dAnsa,chiar daci n-ar ajunge in fapti, dar inchipuieste inminte obiectul patimei, ca pe un chip a1strAngeriide avutii, si?ndeamnl sufletul si cugete n acel chip si ii strecoar[si pofta
sI-l cistige pe el, impreun[ cu celelalte.
60
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 59/446
Dar nu toate patimile bat rdzboi prin momeald. Ci suntpatimi, carese nfdliseazdsufletuluinumai prin necazuri(la wemede necaz):negrija, trdndivia, si mAhnireanu aiaci sufletui prin
momeali. in sli.biciunea ui, ci numai greutatepun asuprasufletului.iari. tdria sufletului se arari prin biruinfi asupra nomeliivrdjmasilorli prin cunoastereau de-aminunfula futuroracestora,si omul trebuie si aib[, vldite semne,ca si simtl ia fiecarepaspe care{ face, in ce p[mdnt a inceput sd calce sufletui siu, inpimAntul Canaanuiuisaudincoiode Iordan.
Ia amintesi la aceasta.Oaree in starecunostin{as[ judeceacestea,n lumina sufletului,sau e judeci tn intuneric, saunu lejudecl de oc? Sau alli oare,cd gdndurileau nceputs[ securele?Po{i oares[-ii adunigOndurilen ceasul ugiciunii? Si carepatimAiti turburd mintea, c6.ndse apropie de rugdciune?Sinrii oarecf,putereaneturbur6ii aumbrit sufletul cu bl6ndele, cu iiniste si cu
pacepe care n chip neobisnuita adus-a?nainte?Si nu se dpesiemintea a f[r5. devoie ?ngAndurinetrupesti,pe caresimg.rrile upot si. e t6lcuiasc6?Si nu se aprinde?n ine neasteptata ucurie,care taie orice vorb6? Si nu izvorlste din iniml neaseminatldulcea!1,spre desfbtareaei, si trage la sine toati. mintea, dintoate.
Din vrerne-n vreme se?nt6mpli in tot timpul o desfdtare,carenu atingesimnrrile; ar limbao?neneascA-o poatespune,p0n5cOndomul nu va socoti oatecele plmf,ntestici suntcenuslsi gunoi. Din cele amintite, cea dintdi desfitare a himii cdteodat[ vine ?nceasul uglciunii, cAteodatl c6.nd itim, cAteodatidin cugetereaneintrerupti, si se ncllzeste mintea,din cugetare
lungl. Iar ceaiait[ desfdtarese intAmpl[ de multe ori flri deacestea.Cdteodat5.n iucruri depu{ini ?nsemnitate, i de multeori in timpul noplii, in acelasi el: cl vine intre somn si trezie,cind dcrmim si incepem s[ ne trezim, il crede cd a ajuns nImpdrilia Cerurilor.
61
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 60/446
Si iar{i vezi, dacb are putere sufletul' s[ micsoreze
desfltirile trupeqti,prin puterean[dejdii' carea pus st[pdnirepe
iniml ;i carentlregte simluritecele [unlrce' prin credinlanegrhiti
in adeverireaerornldajduite. si vezi dacr nima ta s-adesteptat
9i fara s[ ingrijeasc[ de ale ei, nu mai este robiti de cele
pa*arrt"gri, .f n"irrr",at petrece n lucrarea'care i se cuvine ei'
".u "*"este?mpreunlcu M0ntuitorul nosffu'
Obisnuieste-tesldeosebegtichemareaeidepovestire'cAn
vei asculta_ardgustareagrabnici din aceste esfatiri, d[ sufletului
necontenitainiEtepentrua lucramereusi statomic'Fenffuc[ din
lenea gi trdndlvia ielor ce le primesc' pier desfbtlrile si nu mai
vincur0nd.Doarpentrueleindrlznestes[zic[omul'bizuindu-
sepe mlrturia constiinlei saie,ceeace a spus9i fericitul Pavel:
,,lniredinlat sunt,c[ nici moartea'nici viata' nici cele.dgacum'
nici celeviitoare,nici toatecelelalte'nu vor puteasl mi despartf,
de dragosteaui Hristos" @om' 8' 38)' Cici nu vor aveaaceasti
putere nici necazurile ceie trupesti si' impreunl cu ele' cele
iuflete,sti,nici foame,nici prigoanl, nigigoliciune' nici singlritate'
nicifrrchisoare,nicip'lm";ai*,nicisabie'inclniciingeriiSatanei'
niciputerileluicurnultofeiuriderelemiiestrii'nicimomeala
slavei desarte, eacarene momestespreSatana'nici clevetirile'
nici ocirile celecu pr[pldftoate Tnzadat [cindu-se'
Si daci toate acesteseilIne' frate' in sufletul tiu n-au
ftt"td;; t; t" rt*"rf""*[, saus6lipseascl?rtr-un el nevoinla
;;;i;;"*"til* tur" 9i iinistea tliny;i' trudi fdri folos este"si
chiar minuni de s-ar *"" phtt mhna a 9imorlii de i-ai scula' tot
zldlmicie !i s-ar socoti'Deci, de acuminainte migc[-{i sufletul
te", !i cu lacrimi roag[ p" MTtYlorul tuturor' s[ tragl perdeaua
;;; usa nimii ,J" ;i s* smulgXntunericulviforului depatimi
;; ;. cLrul dinliuntml tlu, ca s[ te inwedniceqti a vedearaza
"il"l,qis[ nu fii caun molt, carevesnicsti intru intuneric.Ajutd-
md lisuse!
62
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 61/446
Privegheri ?ndelungate i citire de mdtdnii multe, fdcute
una dupd alta,cur0ndvor da bunltllile acestea, elor nevoitori.
Si cei ce le-au aflat, asae-au aflat.
Si cei ce iar6;i voiesc si le afle, trebuie s[ peffeacl ?n
nefulburare,cu priveghere,citire si mitinii, si mintealor s[ nu
fie legati de nimic, si de nimeni. zlard de sufletul 1or.Ci cu
l[untricl lucrare si lucreze. Dar si intre lucruri, gisim pentru
multe o simlire aminunlitl prin care putern judeca si despre
celelalte.
Cel cesade n netulburare,gi a aflat prin incerclri bunltatea
lui Durnnezeu,nu are rebuinli de mult[ incredinlare si sufletul
lui nu estebolnav devreunfel de necredinti, precumpllesc cei
ce se 2rguiesccu adev[rul.Ci de-ajunsi estemdrnrriaminlii lui
ca s1-1ncredinlezepe el, mai mult decnt -ar incredinlacuvintele
fir[ de numlrEi
Ir6 rost.A Durnnezeuluinostru sl fie slavasi
marecuviintl in veci. AMIN.
IX.
DESPRE CONCIZIA SI BIJF{ATATEA
rKAnnUtFLrr$r vmTII MONAHICESTXpx cult sn N,qsc vxKTUTEtE F[nLn
DTNAT,/TET,tr
Din iucrareacea zilnici senasteclldura cea nem[surat6,
carearde n iniml din amintirile cele nv6pliate, celece se vesc
din nou in rninte.Iar lucrareaaceastampreuni cu pazasubliazd
63
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 62/446
minteaprin c[ldr:ra 1orsi ii daudalul vederii. Iar vedereaaceasia
d[ naqtereg0nduriior fierbin1i,desprecare amvorbit, in adOncui
vederii sufletului.Si astasenumeste ontemplalie.Si contemplalia
aceastad[ cildurl si din cildura aceasta,care iese din darulcontemplaliei,zvoriste siroiul de acrimi. Si rnai?ntti, cdstigul
estemic, adici omul de mai inulte ori pe zililcthmeazi 9i iarigi
inceteaz|,si abiape urarbvine pli.nsul cel neincet;rlsi din pldns
ne?ncetat ufletul doblndegtepaceagAnduriior.Si de la pacea
gfindurilor sufletul seridici sprecur[1enia ninlii. ia: prin ci.rrSlenia
mingi ajungeomul s[ vad6 ainele ui Dr:mnezeu.Fiindei ascunsdeste'cuiflenia?npaceape care o ayerndin p:rrtea uptelcr. Si
dup5acestea junge nintea sEvadi descopeiri si se"mne, fecuma ihzut lezechia-Froorocul. i acesteanchipuiesccele trei
rfinduieli (poate repte)prir cz6esuflef-ulseapropiede DuiTrnezeu.
?nceuutulutwor acestora stepunereanaintea ui Dumnezeucu
bun$tate"si chipul neschirnbata1ucririi celei netrlburate' $i in
il!;1; i* J"640,*L- rlnpi*.a.i'rne ulra,ii p^*t'inde"pdirarede cele urnesti. Si nu-l nevoie sa u1glrunul clte unul chipril
aiestor ucruri? C; sunt cunoscute e'to!i"Dar fiindci arltarea
1or,departede a fi pbg'rbitoare, stecred eu, de mare folcs' nu
trebuie si ne lenevirn,ci si le ar[tirn pe ele"
Eie sunt cantea,cititul, privegherea op{ii ?ntregi.cu iuare
aminte,dupl puterea ieclru"ia,faceteade multe mit[nii, care e
bine sd se mplineasci de mai muite ori p* zi, si ia fel noaptea"Sideodati s[ se facX ."i pt-ttiotreizeci h* m:itXnii. Apci s[ de
?nchin[rncinstitei Cruci,-si si ne?ndep[rtim- S*nt unii, care ac
mai muit riecAtastea,dupd a lor putere.Allii fac o sin-eurf,
rugiciune in trei ceasuri cu mintea treazd cufund0n-du-se n
ruga tera sitrIsi flri r[spindire a g6ndurilor pe fata ior""
Si prin'amandou[ acestechipuri se aratl si se iveste
mulfirieJb"ga.-i
a" Uun5tiii, adicbcleHar, care fieceruia ciinoameitidupa"vredniciee?nriarte.ardcareeste eiu! rugiiciunii
celeila1te, i curfipeffecem diAsm si slobozi?ntr-?nsa mcrezut
cdnu e bine si arit, ti si ciaupe iaih prin grai viu sauprin scns,
rin,Suialaei. ca nu cLrmva itind oirecine si neinlelegind nimic
GT
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 63/446
din celecitrte,si cread6cit t;rrbfoloss-auscris; ar daci s-arafla
cinevas6 e stiepe acestea, l rn-ardeflima' zictnd ci nu 1esiiu
rostul 1or.$i ufinareaar fi intr-ur: caz) cdrteal6''ar in cellialt
ir;fi"Jt. Si euas i socotit striin de acesteucruri, dupdcw2ntul
Ap';tr"i;ili, tu J.tp.t unul careporunceste' rarlcel ee doreste
si afle aceasta,n caleascrisl *ui r*r s[ ci1ltoreasc6,si s5 acl
asa.ca lucrul ,a.ut*"r" g0ndului' Si cAndva ajungec-ugalaut
ffi;**^*;;t
J" i" t# t" va?nii1a,lrl si aibltrebuinp e
itr"e1u.t.'C[c"i-azis:seziinchijia1u,$i*f,ti:|"- ":t::?inuaia oate. ardsiavasl fie a Dumnezeuluioslru n vecl'
AMIN.
X.
DESFKE FEL{.JLEUFTSA TAZTM
DESAVnngEnnA VIE$XEW$F{',qF{ECAqTX
SI SA PBEAMAKIFfiPE DIJMNANWU!
Trebuies[|remonahul,printoatepurtirilesilucrurilesale,
chip de folosirecelor ce-l vld pre el, ca' prin virtulile sale cele
*it", cele stilucitoare ca ni'gte raze' vrljmaqii adev[rului
vlz0ndu-le fdri voia lor si rnlrfuriseasc[ qi ei' ca din crestinio
nldejde cu temei, neschimbatl 9i nev[zutl' de mAntuire' si de
pestJtot s6 aletgechtre d0nsu1, a s6 semintuiasce' Pentru ca
biserica s6-Ei iJice coroanelernpotriva vr[jmasiior 9i' 9iqulli
slrAvneasc|faptaluiceabun5,sisl iasldinlunne'iarelsise
fac[ cinstit inainteatutufor din pricina deslvfusitei salevieli'
Fiindci vialamonahiceasciesteslavaBisericii lui Hristos'^ *^lr,rd;,
trebuies[ aibl monahulpwtari bune n toate elwiie,
adic[ s[ treaci cu vederea cele v[zute, s[ se tndeplrteze de
C-da43 mala565
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 64/446
agoniseal[,desdvdrsit [ dispreluiascitrupul,s[ posteascdn chip
inalt, s[ petreaci n netulburare,s[ 1in6?nbuni rAnduiall simlurile,
s[-si pdzeasclvederea, si indepirteze de la sine toatdvederea
vreunui lucru al veacului de acum, si fie scurt la vorbd, s[ securele de aducerea mintede r[u, si fie simplu n judecati, slfie
bun si intreg la inim[, iar la minte priceput, iste! si asculit. Sd
cunoascirnonahul,c[ netrebnicdestevia{aaceasta i trecdtoare,
iar viala cea adevdratd,ceaduhovniceascl,esteaproape.S[ nu
fie cunoscutde cltre oameni sau s[ fie dispreluit. Si nu lege
prietenie sau s[ aibl ceva comun cu vreun om. S[ aibi a;ezare
netulbwat[. Purureas[ fugi de oamenisi neincetati rlbdare s[
aibe la ruglciuni si la citiri. Sl nu iubeascdcinstea,nici si se
bucure de oaspete.Si nu se ege deviata aceasta.SI suferecu
vitejie incercirile. SI fie slobodde poftelecele umesti, si s[ nu
iscodeasc[,si si nu-si aminteascl obiecteleacestorpofte. S[ seindeleftriceascipururea cu gAndurile n partea adevlrului. Sl
aibdfalaserioaslsi zbArcitS. iua sinoapteas[ p10ng[ neincetat.
Si, ceeacee mai mult dec0tacesteaoate,s[-si p[zeascl intreaga
inlelepciunesi s[ securete de l[comia pdntecelui,at0t n lucruri
mari, cdtsi in lucruri rnici. Si iati acestea untvirtulile monahului,
ca si le zic pe scurt,caremirturisesc pentru dOnsul, [ estemortlumii 9i aproapede Dumnezeu.
Asadar,grija noastrl s[ fie mereu,s[ le dobdndimpe ele.
Iar de va intreba cineva, ce folos am, cl le-am descris n parte
numai sinu detot si c5 amvorbit despreelepe scurt,voi r6spunde
c6,eranevoies[ se facl aqa,pentru c[ acelacare segrijegtede
viala lui, cAndva cluta in sufletul slu pe vreuna din virru$lepomenite, si va afla c[ este ipsit de dOnsa, a cunoastede aici
pulinitatea sa n toatl faptacea bun[ 9i descriereamea i va fi
spre aducereaminte.Iar dacl cititorul ale ntru sinetoatevirtu{ile
pomenite, atunci va cunoastesi pe celelaite,pe care nu le-am
66
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 65/446
amintit. Si se va face sfinliior pricin[, ca sd preamlreasci pe
Dumnezeu.Si incb de aici fr va glti sufletului slu 1ocde odihni,
inainte de iesirea lui din viala aceasta. arX slava s[ fie a
Dumnezeuluinostru n veci. AMIN.
xI.
CI,JM CA NU SE CI.IVINE CA KOEIJL LT.JIDUMNEZNIJ. CABE S-A SANACIT DE
CELE I,I.JI'{ESJI"9I CABE A ry+IT SA-LCAUTE PD EL SA iNCETEZ'E CAI.NAKEA,
DIN PKICTNA CA N-A PUTTJTAJI.}IIGD SA
CTJFKINNA NNEVA.KUL, SI F{[J TKEB{.NEovol
sA sE nACnescA FIERBIFTTE,*,ASETEI
LUr DE CDLE DUMNEZEIESTI^qI
A
CEKCETARTITAINELOR r.,OK, SI ry CE
FEL SE OBI9N[nEqTE FIINTEA SA SE
A]TTESTECECU ADUCEKEA AJVIINTEA
PATIIVtrLOK.
Sunt trei trepte desporireale omului. Treapta?ncepitorilor,
ceamijlocie si cea acelordesdv0rgili.Cel depe treaptant6L d:ll
gdndul ii este pomit sprebine, totusi mintea mai are migclrip[timage. Treapta a Coua este la mijloc, intre pltimire gi
nepltiniire. Si semi;c6 intr-insag0ndurilecele de-adreaptade-a
valma cu cefe de-ast0nga.Si izvordgte?n acelasi imp lumin[ 9i
67
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 66/446
intuneric, culn s-a spus.Si ce1?n treaptamijlocie de va ?ncepepu1inse citeascl DumnezeiestileScripturi si s1-9i nchipuiascdg0nduriieceieDumnezeiesti, rin inchipuireacdrorae1seaprinde
de adevir dupdputerea ui, si seplzeste eupaza cea din afar[,din care se naste gi plzirea lduntrici si lucrui dupl cuviin1i,
atunciel va fi tare dupi ispitelepatirnilor. Iari deva hrlni foculcel firesc cu cele pomenite si nu va 15sadeparte cdutarea,
cercetareasi dorutrdup[ ele, chiar dacb nu le-a vLzut pe ele,totusi hrSnindu-gi 6ndwilecu semneleDumnezeiestilorScripturi,
;i lindndu-le strAnse,ca sf, nu se abat[ spre st2nga, si s[ nuprimeasc[,?n oc de adevdrvreo slmdn]i drlceascl, isi va plzifoartesufletul s1ucu dorul. Si va cerede a Dumnezeucu dureresi cu ribdare rugiciune, iar Durnnezeui va plini cerereasi ii va
deschide ui usa Sa, mai cu seamXdin pricina smerenieisale.Fiindci celor smerili in cugetul or li sedescopf,rainele. ari deva muri el cu aceasti n6dejde,chiar dacl de aproapenu vavedeade fel pimAntul acela,darcred c[ impreunl mostenitorvaf?cu drepfii cei dedemulg carenddljduiau s[ ajung[ la desIvdrgiresi n-au ajuns s-ovadd, dupl cuvdntul A.postolului,caxezice,cb.
?n oate zilele sprenldejde au lucrat si sprenldejde au dormit(Ev. 11, 39). Si ce sd spun,dacf,n-ar ajungeomul Arpdrndntul
f[giduinlei, adicd n chip vidit s[ cuprindl adevirul, pe mdsura
puterii lui firegti? Oaredin pricina aceastz ste oprit de ia intrareain lara f[glduinlei si rdm0ne n treapta.ceadin urml a cilrei?ntreagipunere nainte este nclinatl spre cele de-a st6nga?$ifiindc6 n-a cuprinsadevirui intreg, oarer[mdne omul in neanrulcel prost aJ reptei cele depe urm5,oarenici nu le cunoaste, icinu le dorestepe acestea?Sau secuvine sl se idice la caleacea
mijiocie, despre a.re rnvorbit?C[ riegiomui n-avizut pdm6ntulflgitduinlei ilecAt ca.intr-o ogtrindl, dar de departe a nid[jduitspre el, qi din pricina acestein[dejdi a fost pus impreunl cuparin{ii lui. Si cu toate c6 nu s-a invrednicit aici de daruldeslvArsirii, totuqi fiindc[ mereu a vorbit de d0nsul, si mereumintea s-a indeletnicit cu ei pe de-antregul,si cdt a triit, mereul-a dorit, de aceeaa putut e1s[ curmeg0ndurile cele viclene. Si
68
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 67/446
--
cu nldejdea aceastanima lui ceaplini de Dumnezeu, ese din
lumeaaceasta.
Tot lucrul care are rtru sine smerenie,estecu bun[ cuviin16.
Pent'u cl indeletnicirea cea netrupeascda minlii, cu povata
inlelegerii SfinteiorScripturi, spreseteade Dumnezeu, unegard
iniluntru, intre suflet si gAndurilede viclenie, si plstreazf"?n
suflet amintireabundtdtilor iitoare,ca s[ nu se eneveasc[mintea
in negrija ei, si, n locul celor mai bune,si se ncurcecu lucrwile
lumesti.Fiindcl din acesteaurandse [cestefierbinlealamiscdrilor
celor rninunatealemintii, si cadesufletul n dorinle zadamicesif[rA rost. trarl slava sl fie a Dumnezeuiui nostru in veci.
AMIN"
XEX"
DESFKE FBLTJLftq CNNN SE C{.IV[NA
sA snpA $n F{ET'{.JLB{;RA"KElwut c{,JDHEA"FTA SOCOTEA&A
Ascult[, prietene,daci vrei sXnu sezldlmiceasci lucrarea
ta si zileie talesI nu fie lipsite de dobdndi, sprecarenidljduiesc
cei ce cu socotin!5petrec n netulbura.re,u, cAndncepi acestsoi
de petrecere,s6-i incepi cu socotinti, si nu faci aceastadin
pl[cere ca s[ nu fii ia fel cu mullimea; ci pune-li un gAnd n
minte, gi el si-!i fie tndreptar in lucrurile vielii tale. Si intreab[ pecei ce cunoscdin experienlI,nu numai din gtiinl6;9i si nu te laqi
pdnl ce nu vei fi iscusit?n oatec[ririle si lucrurile linigtii. Si la
fiecare pas pe care-l faci, cerceteazd,dacLumbli pe cale, sau
69
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 68/446
daclte_ai bltutafarldinca1e,mbland eweocdrareetufalnica'
Sinumaidin lucruri"aatt"
ta""
crezic[ sedeslvdrsestedevdra/.a
ietreceren lini;te.'"**;;;a"t igtis[ afli un lucru9isi ajungip"iiip:::,1j" t"
tu"t,
fI! s;"'si aseminiri n ascunsn sufletul iu' la lrecare
paspe care-l u.i, 9iu"i t"noastedinaceste elnne'ie adevlrul
!ilittoiF#il f*;ete.lrtu"tai*+ului'Ajungr-ficestelteva
cuvinte,pnni ce ta f"pf-"nf ln c1f1aa'-Cand'
in liniste ilnd'
,rezi cbinmintea",;G;i;tut" '[
lucreze esilitcuglndurile
celede-adreapta, i"""t"siL;te s[ se. tipineasc[pentruunele
;;d"ti, utorr.isl gtii,ci dreaptiesteinistirca a'
"'"**;it.ra;i;;a"'J-siujesti, aacam *..ntrita p'If.lF slujbeiale,
te-ai ndepdrt"ta".atpHOit"u tattO"titor ale'cAtpo1imaimult'
si dintr-odata se ":ieltiftuid-epe imb[ 9i se evarsi]1ynet
i*t"tff""re."tti f"* i"t"itea lui' si ticerei se acestatomicln
suflet,atuncise ,ri, ;t aianaing1il car9a.]qit'1.l1rrlilii.l",*nu
ffi;-&,tp;i cagtilaf ntru ine' Cl simpia inistirepareun rucrufdrb depre! rtre t"p,"i" dreptilii' Iarpetrecerean simplitatese
;;"rqi"-;" ;;i ;!t.e.ptt--gisocotitoii' "uun mldular singur'
desp#jt deajutonrlcelorialte'
sufletul iu, tiecarJ;;t* si fiecarepriieligteOin im^quitqi:titii
tale, itj umple o"rtii t"luirimi' -Eiacrimile curg f[r[ siil pe
Jru;iiiai, si gtii"a rc"p" s61isedbschidl ngard'spre ierzareavr[jmasilor di'
Si dacl dinvremen vremeafli' c[ g6nduiiu s-acufundat
?" i"J;i;;ffi;i #9t' CI""r"
di"3i'' maimuitdecatere
,arrJ,riuiuobi9nuit6,"9i'aitainq.y9me de un ceas'sausi mai
bine, si a,rpau.*ur:i;;;;i"imldularele
taiecad ntr-un el de
slibiciunemare,si c[ domneqteacglpe$egaTdu*e a!' lt-c1
acestea u se# ;; d" rei, s[ stii' cl norul a ?nceput [-siintindl umbrelePeste ortul f,u'
lwd. dacd,Aopa. ovremevei fi petrecutn Jrn1s,t9'ei afla
c6gdnJuril" p in'tur'li gistdpinescufletulsi ele l iaucu sila
tv
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 69/446
in tot ceasul,ar minteaestec*[uzit[ deeiesprecele f,cutedeea'sau 6 ot mereudoregtei cercetezeeqert,ciunea,i stii c6zadarnic[esteostene ratatnrinistesicr sufletui[, p**"" i'raspandire.ivin pricini n sufletathi
d^ afard,.at i iinu*t*,dinnebigare eseamdabunacuvii"6,l;;;;g'#;,l* ir", ,,la cetile,.rsi-curAndune_fin ranAuiaiiucrul tiu.Iar6. acd,la?nceputulcestor ile,nu vei afTapaceeriulala4ni
lpre patimi,sI nu remiri. Cii aace 6nut
lu*arrr,rf,riamdneierbinte :*: idglungatn,dup6"" uu rr"ur irrr"lanu"fale! soarelui, i dacdarrsim-irosurresurilor i fumursmirnei,odatd, evirsat n aer,vreme ndelungatadmOne,6ni ce seri;1ng;te;i niere,cu alitmaimult patimile,celeoUirluii". .u ,icainii,sd ing5 de sdngeu *a""iat.,^i;;d'; H';oriri'i"-iuobiectulgbignuinteiorl ar.sta ,u gi, iattandpan[
""'r-*.iripiuterea
bisnuinleior celeivechi.CdndeneavaArcepeI intrepefuris n sufletul du,si deaici inainteel se ntoarcespre ntunericsi casa;".Lli#;plini de ntuneciune,ot mai dessearati semnele rmrtoare:simti fuleuntrul iu, pe ascuns, dslibesti?ncredin{i, ar celevizute prisosesc, lfej$ea 1i ,, frrp"1ii,"az6si p.irr' uleur,upagubegipeaproapqledugi tot sunetui
r.r*pi" i".urirri" o"prihinire, din gurd gi din inimi asupra ururoroamenilorsilucrurilorsi chiarasupraui Dumnezeu,i asup.a anOurito.i1
simtturitgr,are-li es n care,si tecuprind-eeamao" or#i"trupului,gi prin aceasta icimeadesufieteva stapani, idin cein cesufeltul iu ri sevaumpleade teamd,inc'tgi;";L;; ,"vei"ingrozi i vei ir*u.u. C-dcii-ai a"opectcredintaa (si nuvorbescdesprecredintr, ca temetiea mdaurisirilor tuturorcredincio;ilor,i despre cea utere ntelegdtoare,are u unrinamflii intlegte inimasi cumbrturisireaonsriinleidd mbold?nsufletnddejdii d.tre umnezeu,entru asi nu_si oarte ufletulgrija ui,ci s-oarunce preDumnezeu,arel sd dmOndinistitdegriji),cunecredinta.
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 70/446
Iar[ cAndvei plsi inainte cu sufletul,vei afla aproapede
tine acestesefi)ne:Te'vei intlri cu n[dejdea intru toate si cu
ruglciunea te vei ?mbog[1igipururea vei avea-de. dstigat?n
*ittt"a ta din toate,c6te-!i es'irrcale si neputinla irii omenestio
vei simli gi te vei piai' de o partg a acesteineputinle,- de
m6ndrie; $i Ain pariea cealalt6", chii tli vor ffece cu vederea
plcatele aproapeiuiau. $i vei peffececu dorulde a.iegidin trup,
ipr" po*it"a itt .ur" vorirfi, tn veaculviitor. Si vei crede,ci pe
t,nta dreptate ise intdmptr[ sie-!i, pe fa![
9i
pe-ascunl'
loateobisnuitie necazuri.Vei Cerceta u de-arninuntr:lceledin jurul
tlu, ca s[ nu te lasi dus de plrere. MSrturisi-vei despre oate-9i
despre toatevei niutlumi. 51 at[, acestea untsemne,pe care e
an iei trezi, caxe ep[zesc'si
petrec ntru netulburare,dorind s6
ajungi ia adevlratar6nduiald"
Cei trandavinu au trebuin![ de semneleacesteacarc*ia
de sevld si suntpdndiri alecdderilor, penffuc5 ei sunt departe
devirtulile cele ascunse.Dac6vreunadin ele?ncepe i seaplece
de-o parte n sufletul tiu, ia aminte?nclipa aceea,n ce parte a
inceput s6 seplece.Cd tndatl o cunoqti,din ce nearneste. ari
noui s[ ne dlruiasc[ Dumnezeucunoqtinlaadevdrului"AMIN.
X[[H"
EST.Amn F'sE s cE[,sR cE sa
EXNEggmsc4,FEEuAFSlTtE GKruI"SE
?mE;* *AA"*tom sAxFirKEI sXEASA"
Unomplindeingrijorarenuvaputeas[fiebldnd,gilinPenfu cI felul ucrurilor,prin careel suferl, l sileste dsemigte
inspreacele ucruri gi sngdndeascia ele,t[r[ s[ vrea el, si
72
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 71/446
risipescseninltateasi linistea ui' Agadar'ciiugdrui ffebuies6se
prr.ramuirr*a fetli iui Dumnezeu 9i vederea ui purureacltre
bomnulneabituti s-o intind[; asasl facb"dacb'in adevf,rvrea
s1-;i pizeascl mintea, si s[-;i!o*!" ;i si-gi schimbemiqclrile
cele mici care serpuiesc?nir-insa, si s[ invele cu linigte si
socoteascloatl inffareasi toati iegire4clci ?rmu$ireagrijilor la
monahi, semnestede lenevire n lucrareaporuncilor lui Hristos
9i aratl c[ ei gresesc ltre celeDumnezeiesti'
FAr[ denegriji, s[ nucauti umina in sufletult6u' nici pace
gi iinigte s[ nu cauli in lenevireasimlurilor tale' 9i dac[ tein-g-nJe'sti
de lucruri, nu-ii mai ?nmu{i gnjile tal7, yevei afla numai risipire
in minteasau n rugiciunea ta'iat f[rd deruglciunea neincetati'
nu te poli apropiade Dumnezeu'$i dacd'aLtL riji te roade n
suflet, dupi ostenealauglciunii, numai dec6tvine risipirea in
cuget.Dac[ ?n ugiciunea ta, versi lacrimi' te bali cu palmelepe
cap 9i te tlvilestipe jos cu foc, atunci-ocul dulcelii acestora e
o")"gr" inleuniui inin* rale,^sicu slivit6 uimire zboarl spre
Durnnezeu nirna ta si strig[: ,insetat-asufletul meu' dupl Tine'
Doamne,Cel ce tare egtili viu" (Ps' 41' 3)' CXndvoi veni sl
m|t atbtinaintea etii Tale, Doamne?Celcare a b[ut odat[ din
vinul acesta,r.t*ui acelastie n ce ticilosie a clzut' si ce ucru
nepreluit s-a uat de la dinsul, penlru lenea ui'
Vai, c0testede reavedeieasi vorba oelorce se inistesc!
in adevSr,ratjior, eslemai reapentruei' decAtpentrucei dezlegali
de linistire! iA precumtiria ingheplui' cizdnd pe neasteptate'
*du gi'uroci varfwile buruienilor, tot asaadunirilede oameni'
oricdtarfidemici,oricdtarplreacisuntf.icutesprebine,usuc6
florile virtr:1ii, cele din amesteculcu inima de curdndinflorite qi
care mbracl in moliciune ;i in gingl9ie pomul sufletului' crescut
ling[ izvoarele de ap[ aie poclinlei' $i precum rlceala prea
-a
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 72/446
mare a brumii, cilzdndpeste dsadurileproaspete,1eardepe elede tot, asasi intilnirea cu oameniiarde bddcinamintii, din caretocmaia nceput sI inverzeasclverdealavirtutilor. Si dac[ vorbimcu oamenii, care ntr-o parte stiu si se nfrAneze, ar in alta, auscdderi, e p[gubesti sufleteste,cu cAt mai mult te plgubestistAndde vorb[ cu prosti,cu nesocotitl, a sd nu mai vorbescdemireni? CIci precumun om de neammare si cu cinste, a belieisi uitl de Domnul si de cinstea1ui,si necinstesteagmaiui, si-siface cinsteade rds
dinpricina
gAndurilorcelor strline, care aun[v[lit asuprl-i din puterea vinului, tot astfel se tulburiintelepciuneasufletului, prin vedereaoamenilor;i prin convorbireacu ei, si-si uiti de felul pizirii lui, si se stergedin gAndui1ui intavointii lui si sedezrid[cineazl dnel toatd temelia asez[rii cereislivite.
tntdlnirea cu oamenii si cu risipirea, care din pricinarispdndirii se int0mplI la cel ce se linisteste, sau si numaiapropiereade ele, adici vedereasi auzirea,sunt de-ajunspenfr-uel, ca celece intrd gi iesprin usilevlzului qi aleauzului,picin[de riticire si de fulburarea mintii din celeDumnezeiesti,s[ i sefacl lui; si dacbo clipi poates[ facdatita pagubi unui cltugdr
inftOnat,ce s[ spunem,cOndpetrecemereusi indelungzf,boveste?ntruaceasta!cdcirdsuflareacarese idicd din mdruntaielenoastre,nu lasi rnintea si primeasc[ cunostintaceadumnezeiascI,ci ointuneci precrim ceatacare se ridicl din pimdntul cel umed,?ntunecivizduhul. Si trufia nu stie cb umblSfi: ?ntuneric,gi nucunoaste Ondurile ntelepciunii.Cici cum ar si puteasd. unoascd
ceva,c6ndea este?n ?ntunerecul i? Pentru aceasta, rin beznagAndurilorei, tmfia se?na{[ mai presusde toti, fiind mai proasti.si mai neputincioas[ dec6t to]i si neputdnd si ?nve{eclileDomnului. Si Domnul isi ascunde oia tr-uide dAnsa,pentru cIea nu vrea si meargl in caleacelor smeri]i" Iar slava sI fie aDumnezeuluinosffu n vecii vecilor.AMIN"
74
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 73/446
xIv.
DESPKD SCHIFTBABEA CABE SE
tNrAFrpLA,cELoK cB cAr,nronnsc it'{CALEII, LIT{ISTTKIT"CEII. DE DTJFINEZEU
!^o
OKANDT.JITA
Cel ce s-a n{elescu mintea lui s[ petreacl ?nnetulburare,pe sine nsusi sd se?ntocmeascin asa el, incAtzilelecAte e mai
are s[ le trdiasci ?n ucrareagi n r6nduiala inistirii. $i dacn!
s-ar ntimpl4 - precumde obiceise ntAmpil in rfinduiala inigtirii,
care de DurnnezeiesculHar estedati, - si seamestecenl[untrul
sufletului tiu cu ?ntunereculsi precum razelesoarelui,ca.reSe
acoperde aburulnorilor de pe p[m6nt, s6-1i ie sufletul lipsitde
rnAngdierea ea duhovniceasc[ pentru pulinI vreme, si sl se
amestece e dinl[untu cu lumina harului, din pricina norului de
patiirri, care-l urmdreste,9i s[ fie luatl de la tine, dupi pulin,
puterea care d[ bucurie, iar asupra minlii s[ se ridice ceata
neobisnuit de deas[,- atunci tu sLnu te tulburi in cugetul tiu si
s[ nu dai mdni de ajutor, neputinlei sufletuluitiu, ci rabdl si
citestecirlile de invil[turl, si sileste-tesprerugiciune, cerAnd
ajutomi.' Si el va veni ?ndat[ ir[ s[ gtii tu' C[ precumsedezveleste
faqapdmantulr:iprin razelesoareluidin beznavlzduhului, care o
,tipatt"u, tot astfelpoaterug[ciunea si dezlegesi si risipeasci
din suflet negurapatimilor, si s[ strflluceascdninteacu lumina
socotinfei si a mflngfiierii. Clci acestease nasc de obicei in
amintirile noasfe, si mai cu seaml atunci cfind sunthrAnitedin
DumnezeieEtileScripturi,si din trezvie,careface s[ sfff,luceasci
rnintea.Pentruc[ indeletnicirearnintii cu scrierile sfin1ilorumple
75
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 74/446
sufletul de uimire necuprinsl ;i de Dumnezeiascd,ucurie. IarslavasI fie a Dumnezeuluinostru n veci. AMIN.
xv"
DESPRE CtrT CE SE [,TNXS.'FSC, CANN
fficnr ff sA FKTcEAFA, iNDE AU l[J{.tnsCE.] LUCKUT, LGK, $ru AKCA CEANASTR,qBATUT,q" ATXCA ftqTEEKNCtrKEA
Ov
CNA. E,ENISTETA"ST CAND FST SA ,qTEAot
-t v
@ puCA H,&Da"FE}n,A AU TNCEF[xrFKPTET,AL,$K SA MONEASCA.
Am s[-!i spunun lucnl, dar s5. u te indoiesti de el, nici sInu-l disprefuiesti,ca fiind de mic[ insemnf,tate,iindc6 adevdratj
sunt cei, caremi l-au incredintatmie. Pentru cd eu adevlrui qi-lspun,si ?naceste uvinte ale mele, si in toate c0te e spun.Chiarde ar fi si te spAnzuride limbi, s[ nu crezi cI ai ajuns a ceva nrdnduiala a, dac|n-ai dobdnditdarul acrimilor.CdcipAni atunci,iumii slujesti ntr-ascuns,adic[ cu cele lumesti petreci,si lucrul .
lui Dumnezeuil face omul t6u cel dinafard. Iar cel dinlduntru
este nc[ neroditor. R.odui ili inceputul si-l are n lacrimi. C[ci,cdnd ajunge-vei n tara acestora, i stii ci a iesit mintea ta dintemnifa lumii acesteiasi a pus piciorul in caleaspreveaculcelnou, si a inceput s[ simti mireasrnavlzduhuiui celui nou siminunat. Si atunci lacrimile incep sI curg[" CI iatl s-a apropiatnasterea runcului ceiui duhovnicesc"
v6
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 75/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 76/446
Ascuitl iarisi, si cele ce-ti voi spuneacum:un lucru pe
care -am aflat dintr-o gur[ nemincinoasd.Dupi ce vei intra inplm6ntul picii gAndurilor,atunci1i se a 1iemullimea de acrimi,
si de aici inainte - itj vin 1ie lacrimi cu misw[ si in vremecuviincioasl. Acesta esteadev5rul adevlrat spuspe scurt, care
estecrezutde ntreagaBiserici.
XVI.
DESPRE FEI,{,]RILE VTRT{JTIT..OK
Asceza (pustnicia)estemaici a sfinlirii si din sfintire se
nasJe ea dintai gustare,din simlireatainelor lui }Iristos. Si aceastase numesteprima rdnduial[ pentru cunoasterea uhovniceasc[.
Nimeni s[ nu seritlceasci in vrlji ;i niluciri. Pentruci nu poate
suflefill necurat n curatl impirl1ie s[ intre, nici sd ie cu duhurile
sfinlilor. F[ sl striluceasclfrumuseteacurdlirii tale, n lacrirni giin postsi in linisteasingurltitji. O supdraremic[, pe careo suferipentruDumnezeu,estemai bun[ dec0tun lucru mare,pe care-l
sivdrsesti lr[ supirare.Fiindc[ o supirare de bundvoie arati ocredinll c[liti ?n dragoste.ar[ lucrul firi nevoinp cu constiinta
intunecatl se face. De aceea,n supirlri au fost ispitili sfinliipentrudragostea ltre Hristos,si nici decurn n vremede iniste.De aceea,ucrul flcut f5r[ de osteneall este dreptatea elor din
lurne (mireniior); c[ ei fac milostenii cu lucruri din afar[, si de
aceea, u au nici un cd,stignlduntrul lor. Tu frrsl, ostenitorule,careufinezi patimilor iui Hristos, nevoieste-tentru tine, ca s[ te
lnvrednicestisi gustidin slavaLui.
Cdci daci vornpf,timi impreun[ cu El, tot impreuni cu El
sllvi1i vom fi. Nu seva prosl6vi mintea rnpreunl cu lisus, dacl
78
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 77/446
nu va pdtimi trupul pentru Hristos. Asadar,cel ce dispreluiegte
slavaomeneasclse nwednicegtede slava ui Dumnezeu,si trupul
lui prosllvit va fi impreun[ cu sufletu1.CIci slavatrupului este
supunereanlelegltoare citre Dumnezeu; ar slava minlii estevedereacea adevirata cdtre Dumnezeu (a lui Dumnezeu).
Supunerea eaadevlratb este ndoitl cu fapta si cu ocara,cdnd
trupul suferl,p[timesteEi nimaimpreunl cu el. Dac[ nu-l cunosti
pe Dumnezeu,nu poli si ai Cragoste enffu 81. ;i nu poli s[-1
iubes,ti e Dumnezeu,dac5nu l-ai vlzul Iar vedereaui Dumnezeu
(contemplalia) zvorl,ste din cunoasterea ui (din a-L cunoastepe E1).Clci contemplalianu-i ?nainte ecunoastere.
Rugiciune
Doamne, nvredniceste-ml sI Te cunosc si si Te iubesc,
dar nu prin aceacunoastere, aresenastecu rlspAndireamintii,din incerclri, ci mX inwedniceste de aceacunoastere, n cate
minteavlz0ndu-Te, sI prosliveascl fireaTa, ?ntr-ocontemplalie
care url din minte orice simlire a lumii acesteia.nvredniceste-
m[ sl m[ inal! din vedereavointei, carenastenllucirile, 9i s[ le
vdd in nevoinlaCrucii; c6ci este o a doua lstignire, - aminlii -
ceacare ace si ?nceteze, u slobozenie,ucrareagdndurilor, casi poati mintea s[ Te vad6, mereu?ntr-ovederepeste ire. Pune
in sufletulmeu sporireadragosteic6treTine, pentru ca si iesdin
lumea aceasta, e urmele dragosteiTale.FI s[ inleleg smerenia
Ta, in careai petrecutpe p6mAnt,n hainamidularelor noastre,
pe careai irnbricat-o pdn mijlocireaPreaSfinteiFecioare,penb:u
ca si eucu dulceqt[ si primesc smerenia irii mele,necontenitsineuitatpomenind-ope aceea a Ta).
Suntdoul feluri deristigniri: una este dstignireacu trupul;
a doua, nillarea spre contemplalie.$i cea dintOi se naste din
79
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 78/446
slobozireadin patimi; a douadin lucrareas6v6r9it5n du|. Nu se
supunemintea"daci trupul nu i se supuneei' Mintea irnp[r6-{e9te'
oaiA ur*prrtr erlstignegte"$i iar{i, nu seva supune nintea ui
Durnnezeu,dec1rOica merui arbitru sesupunealiunii. E foartegreu sd lrnuresii lucurile aeesteainalte,ncepitorului' careeste
In v0rsta prunciei (Ecl. 10, 16): ,,Vai de tine, cetate'al clrei
imp6rat este mai tOnlr decAt tine"!
Cel ce ss supune1ui Durnr:rezeu' ut0nd ajunge de i se
supun iui toate. Celui ce se cunoa;te pe 1ine., ^seva da
",-riloaster"atuturor lucmrilor. C6ci cunoasterea e sine mpiinryte
"urlourt"r"ututuror. Si ?n supunereasufletuluit[u, !i sevor t"!*t
ii" *r.-i" clipain bur* ,*"r.nia stdpdnesten viala ta, sufletui
ii, ii t. uop"n* ie si irnpreuni cu ei 1isesupun oate'Fiindca
pacede a Dumnezeu enasten inima La'Si c6t imqt"t-fTtt^:
i[tA d" ea,vei fi gonit (1inut departe)nu numai de Ia pattmr' cr
adesea e la orice ntampUri t"ule. Adevdrat,Doarnne'daci noi
,rr.t" smerim,nu inceta de ane smeriTu pe noi' Cici smerenia
ceaadev[rataestemaic6 a cuncstintei ;i cunogtin]aceaad'evdratd
este naic[ a isPiteior.
xvfi.
DESPKATAX,CUTREA.ELT.'ruTAX,SK
1/[KTU[I STCARE ESTF PT.IISKEA
ffiECAKEITAsx PKIN CA SflDEGSNBMSC"
virtuteacea rupeasc[n linistecuri]egterupuldemateria
Iar virtuteaminlii smereste ufletul,si-l strecoard e el'lui.
80
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 79/446
curalindu-l de gindurile celegrosolane si pieritoate pentru ca
mintea sI nu cugeteacelegAnduricu impdtimire, ci si semiste
mai mult spre contempla,tie,care-i este aproape. Si aceastl
contemplatieapropie sufletul de o exercitare a minlii, care senumeste contemplalie neformal6(f[r[ chipuri). Si aceasta ste
virtute duhovniceasc[.Ci ea ridici mintea din celepimintesti,
ca s-o apropie pe ea de ceadintai contemplalie a duhului (cu
duhul), si potrivesteminteadupl Dumnezeu si dupXcontemplarea
siavei celei nespuse,care este ot una cu miscareagAndurilor
desprem[rirea Firii lui Dumnezeu si goiestemintea de lumeaaceasta;i de simfurile ei. Si din acestea i se rnplinestenldejdea
aceea a noastr6, cea strdnsl inff-o visterie si afl[ deplinb
incredinlare a adeveririi ei (Gal. 5, 9). $i iatd incredin,tarea espre
carevorbesteApostolul, adici ?mplinirea adeverirea), ecarese
bucuri mintea in g0ndurile ei, in nldejdea cea flglduitd nou6.
Ascult[ acum,ce este$1cumeste iecare din acesteaVieluirea cea trupeasc[estedupl Dumnezeu. Iar[ lucrurile
trupului sunt cele ce se fac, sprecurilirea trupului, in iucrarea
virtulii prin lucruri vlzute prin care se curileste omul de
spurciciuneatrupului. Iari rdnduialaminlii esteo lucrare a inimii,
care neincetat se face, din grija judecllii, adici, a dreptIlii iui
Dumnezeu gi a hotbrArilor Sale, si ruglciuneacea
netncetatdainimii gi gdndul a Pronia si la purtareade grij| a lui Dumnezeu,careeste n aceasti ume, totdeodatiparticular5si generald, ste
si p[zirea de patimile cele ascunse,ca sd nu ne ias[ cumva
vreunadintre ele n cale, n parteaceaascunsi si duhovniceasc[
a sufletului. Aceastaeste ucrarea nimii, caresenumeste induiala
minlii. in aceast[ lucrare a rdnduielii, care senumeste acliune
sufleteasc[, inima se subliazi gi se deplneazd de viata ceaticiloas[, care este impotriva fuii. $i de la aceasta ncepe sd
in{eleagi inima si sI gdndeascl, n contemplafialucrurilor simlite,
care sunt flcute spretrebuinii ;i sprecresterea rupului nostru,si
C-da43coala6 81
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 80/446
prin mijlocirea c[rora se dd putere celor patru elemente a]e
trupului.
Iar[ poviluirea cea duhovniceascleste o lucrare flr[ de
sim$ri, ;i despreea au scrisPerintii, cdndmintea sfintilor primesteaceastl vieluire, atunci contemplalia ipostaticl si materia cea
grosolanl se a din mijlocul ei, si de atunci contemplaliadevine
inlelegltoare"Cici eu numesccontemplaliapostaticl zidireacele
dintOi iri (fidi celei de la inceput). Si de la vederea postatic[ se
ridicl usor cineva la vietuirea ceasinguratic6,, ateeste,ca sl
vorbesc lmurit, a se minuna sufletul deDumnezeu. ar aceastaeste nceputul bunurilor celor viitoare, care se vor da nou[, in
slobozeniavielii celei nemuritoare, celei de dupl inviere. Cl
acolo firea cea omeneasc[ flrd incetare se minuneaz1"de
Dumnezeu,si nimic nu g6ndestedesprezidiri. Cd dacL n lume
ar fi vreun lucru asemenea u Dumnezeu.atunci mintea s-ar
micsora gi spre eI, adic[,uneori s-armiscaspreDumnezeu,alteorispre acel lucru asemenea ui Dumnezeu. Dar fiindcl toatl
frumuseleacare se naste,cdnd se nnoiesc sufletele spreviala
viltoare,este mai prejosde frumuseleaui Dumnezeu,cum poate
mintea sI iasi ?n contemplareaei, din privirea frumuse{ii lui
Dumnezeu?Sauce?Moarteao m0hneste? ar greutateatrupului?
Dar aducerea arninte de ale sale? Dar trebuin{a firii? Darpimejdiile si protivniciile? Sau rlspAndirea iri de stiin![? Sau
nedeslvdrsirea irii? Saufaptul c[ estenconjuratl de stihii? Sau
?nt0lnirea cuiva cu cineva? Sau lenea? Sau oboseala cea
istovitoareaatrupului? Nici decum. Si cu toateacestea e ac in
lumeaaceasta, rc[ in clip4 c2nds-ardescoperimin,tii patimile si
s-ar oglindi slava?nochii ei, indati minteas-arpierde n uimire.
Si de n-ar fi pus Durnnezeu lucrurilor acestorahotar ?n via{a
aceasta" 0t timp trebuies[ z[bovirnin ele,Eidac6 e-ar fi ingiduit
in toati viala omului, mintea n-ar fi trebuitsl iasl din contemplarea
82
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 81/446
lor. Si cu atAtmai mult acolo,unde oateacestea u sunt(in viala
deveci). C[ nemlrginiti esteaceastlvirhrte. Si carenu vom fi in
fiin{i ?ncurliie impdrltesti, n lucrurile (faptele)noasffe,dac[
prin viala noastr[ ne vom invrednici de aceasta?- Cum dar poate mintea si ias[ si s[ se deplrteze de
contempla,tia ceeaDumnezeiasci i minunati si sl sepogoarea
alt lucru? Vai nou[! Cd nu cunoastemsufletelenoastre si nici
via,taspre care avem chemare.Si socotim cd au un pre! viala
aceasta e neputin!5,gi rdnduialacelor vii si necazurile umii, si
lumea?nsdsi, i releleei si odihnaei.
Rugiciune.
Ci, Doamne, isusekistoase,Tir singure;ti putemic.Fericit
estecel ce numai la Tine ;i-a clutat siesispirijin, si suisuriapus
in inima sa-FetelenoastreT\r ntoarce-leDoamne,de la lume, adorireadup[ Tine, ca si vedemceeste1ume4si s[ nu ne ?ncredem
intr-o umbr[, ca si culn ar fi adevlr. innoindu-ne penoi, innoieste,
Doamne, n mintea noastrl sflrguinladinainte de moarte,pentru
ca in ceasul iegirii noastre si cunoastem,cum a fost intrarea
noastrl ?n ume si iesireanoastrl din ea, pAn[ s[ sfdrsim lucru
pentru care am fost chema{i n via!6, dup[ Sf6ntavoia Ta. Si
dupi aceasta [ nldljduim cu gdnduiplin de nldejde s[ primim
mirirea, pe care,dupl Scripturi,a gdtit-o dragosteaTE 1aa doua
innoire. Si pomenireaei s-o plnimprin credinlain taine.
Despre uritirea trupului,a sufletului sia rnintii"
CurSlirea rupului esteo sfinlire, care urrneazhdupit
spurclciuneaclrnii. Cur[1ireasufletului este slobozireadin
patimileceleascunse,aresenfl,tigeazI Ondului.ari curl1irea
83
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 82/446
minlii se face prin curilirea Tainelor' Cl se cur61dmintea de
toatecdtecadsub simfuridin pricina grosimii 1or.Copiii cei mici
suntcurati cu ffupu1,9inepitima;i la suflet, totug.i":3:ni
nu zice
despreei ci sunti*uii tu minte(auminteacurati). Cici curl1enia*1"9i esteaceades[vdr;it6 petreceren contemplatiacereasci'
care flri de lucrarea'simlurilor se misc[ in puterea cea
duhovniceascl(a sufletului) spre rumusetilecelede susaleacelei
lurni de minuni ceresti.
Petrecerean acestearnpirtjt[ este ntre duhurile subliri,
.o ,tu;ii. a tev1zut1, care au' inletregeread^e.scoperirilor
dumneleiesti, care se schimbl din ceas n ceas'Si Dumnezeulnosffus[ ne?nwedni""ur.ape noi sI-L vedemp" et in goliciunea
*laii (cur[1enia?),;i dupl aceean vedereanemijlocitl' in vecii
vecilor. AMIN.
xvmt"CAK,EAST'EmAsuruq.CIJF{OS,TINTIII
CARE S{.JNTVIASUKET..EREDTNTTI
Estecunostin!6,areprecede redinla,9i estecunogtinli'
caresenastedincredin1l.Cunostinla, aleo ia ?naintea redintii,este cunostinta ireasci; iar cea n[scutI din credin!6'este
cunoasterea uhovniceasci.unostinlacea ireasciesteaceea'
prin caredeosebim inelede rbu, careseti i"T"tFjudecatd
iireasc[,prin carecunoastemn chip firescbinelg9i rlul' fir[
invl1ituri. Dumnezeu pus-ope ea 1 fireacuv6ntltoare.Sjnti"
inv6!6turiea sporeste,iseadaugd. u este imeni'care i nu oaibi. ;i u"rurtu eite putet"a cunoasterii ireqti a sufletului
cuvAntitor,s[ deosebeasciinelederlu, si puterea ceasta.se
miscl in el (ln suflet)neincetat.ei lipsili deea suntmalpreJos
84
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 83/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 84/446
Nu insl teama de Dumnezeu naste aceastacunoasteree
duhovniceasci(fiindcl ceeace nu estes[dit in fire, nu poatesi
fie ndscut)ci aceastlcunoaste{ese d[ ?ndar lucrlrii fdcutedin
frica de Dumnezeu.CAndvei cerca ucrarea ricii lui DumnezeucAt secuvine, vei afla c5 aceasta stepocdinla si in asta estesi
cunoastereaduhovniceascd.Si iatl pentru ce am zis, ci, dac6
prin Botezprimim o arvuni a acestuidar,prin poc6in![ cu adev[rat
primim darul ntreg.$i daruldespre are amzis,c[-1primim prin
poclinll estecunoagtereauhovniceasc[,ceaprin lucrarea ricii
dat[ acumn dar.Ins[ cunoasterea uhovniceascieste o simlire
a tainelor. Si dacl cineva simteTaineleacestea evdzute9i mult
covArsitoare, e a acesteasi ia numeiecunoasterii uhovniceqti,
si senastedin sim{ireaaceasta altl credinp, care,departede a
fi protivnicl primei credinle, o adevereste e ea.Si ea numegte
aceastdcredinfl din contemplalie (vedere).Vederea ns[, are
temeiuri mai bune decntauzirea.
Toate acesteasenasc din cunoasterea cea ireasc[, caredeosebeste inele der[u. Si ea esteslmdnla ceabuni avirtulii,
precums-a spus.Dac[ aceasticunostinti fireascl o acoperimcu
voinla noastrecea ubitoare de pllceri, atunci cldem din toate
acestebunit5li si cunoastereaireasci se insolesteatunci cu o
netrcetatd rnboldire (mustrare)aconstiinlei,cu onelipsit[ amintire
a mor,tii (aducereamintede moarte) si cu o oarecaregrij6, care
chinuiestesufleful,pani candel iesedin ea.Dupf,aceasta ufletui
sernihneste, sesuplrl, se eme de Dumnezeu'serugineaz[ din
fire, si pare iu deplcatele din trecut, sesdrguie;te upi cuviinld,
isi aduceamintedecaleacea de obste,;i se ngrijegtedemerinde
pentru drum, gi cu lacr[rni seroagd ui Durnnezeu,s[ poatd intra
drept pe ugd,- caretrece dincolo de fire, - a defrimlrii celor
lumesti si anevointeicelei multe pentu virtute.Toateacestea eaflA din cunoqtin{a eafireascl. Deci s5-9ialiture omul faptele
lui de acestea.Si daci seva afla in astfel de fapte, el merge n
calea irii, si daci se idicl mai presusdeele,,siajungea dragoste,
86
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 85/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 86/446
setArisc pe plrndnt, si ca un vierme si ca un prunc, carenu stie
s5vorbeasc6.$i inainteaLui si nu zici vorbe de cunostin,ti,ci cu
copil[reasc6" ndrdzneili s[ te apropii de Dumnezeu, si mergi
traintea Lui, ca s[ te invrednicesti de aceaplrinteascl purtare de
griji, cu careplrintii inviluiesc pe copilasii or cei mici. ,,S-aspus,ci pitzitoral pruncilor esteDomnul" (Ps"114,7). Poate
un copil si se apropie de sarpe,s[-l apucede grumaz,si sarpele
nu-i face nimic. Poatepruncul umbla gol toatd iarna, pe cdnd
ceilal{i sunt rnbr[ca1isi imbrobodili, si frigul sepoatefurisa intot trupul lui. Dar el sadego1, n zilele de frig, de ger si de
brumi, si nu simte durere. Cici trupul lui nevinovat, acoperiteste
intr-o haini nevizutI, din aceapurtarede grij[ ascuns5, are i
fereste midularele iui cele fragede, ca s[ nu se apropie de ei
weo vdtimare.
Acum poli s[ ai credinla, c[ esteo purtare ainicl degrij5,
prin care trupul cel gingag,cel grabnic ia orice pigubire, din
pricina gingIgiei lui si a neputinlii in carepetrece,estepdzit in
mijlocul at6torprotivnicii, fdri s[ fie biruit de ele. ,,S-azis, ci
pdzitor al pruncilor e Domnul". $i nu-i vorba aici numai de
cei micu,ticu trupul, ci si decei ce sunt nlelepli in lume, dar isipdrisescstiinla1or,sprijinindu-sepe aceabogati inlelepciune,si
flcdndu-se ca niste copii in voinla 1or, si atunci afl6 ei acea
inlelepciune, care nu se invali prin experie"li. $i bine a zis
inteleptul de Dumnezeu Pavel: ,,Cel ce pare cd este nlelept in
veacul acesta,s[ se fac[ nebun ca s[ ajung[ inlelept"(l Cor,
3, 18). Tir insl cere de la Durnnezeu sI-!i dealie, s[ ajungi ?nmdsura credinlii. Si cnnd simli-vei ?nsufletul tiu desfdtareaei,
nu-mi estegreu s5-1ispun ar[si ci ninnicnu te poate mpiedica
pe tine de a junge 1a Hristos. $i nu-!i va fi greu, s[ fii in tot
ceasul rlpit din cele pimdntegti, gi s[ rlmdi ascunsde iumea
aceastaesart[,
sineputincios,precumsi deaducereaaminte de
88
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 87/446
fapteleei. Pentru aceasta[r[ de preget roagL-te,si fierbinte le
cere,si cu muit[ s6rguinli e cergeste e ele,pinl le vei primi. fiiar[si, si nu sllbesti ci te vei invrednici de acestea, acl-1i vei
face sil[ in toate, si cu credinlavei aruncagnjile tale n seamaui
Dumnezeu,si purtareadegriji o vei schimbacu purtareade grijl
a Lui. $i cdnd voinla ta va vedea, cd cu deplini curitenie a
gfindului ai crezut n Dumnezeumai muit decdt n tine, si cd te-ai
silit s[ ai mai multi nldejde in Dumnezeu,decAtn sufletultiu,
atunciaceaputere,necunoscutlde tine, se s[ll;luiegte in tine. Si
cu simturile vei simli putereaCelui ce in chip neindoiosestecu
tine; aceastaesteputerea,pe care simtind-o, mulli au intrat in
foc, f[rl sd se tearnl, si cilcdnd pe ap[, ei nu s-au?ndoit in
gAndul or, intrebflndu-se e nu cumvasepot scufunda.CLcii:atit
a intirit credrnla simlurile sufletului 1or, si ei au simiit, ca si cum
Cinevanevlzut i-ar fr sfltuit, sl nu ia aminte a vedereaucrurilor
celor ingrozitoare, si nici si nu priveascl ia priveli,stea arenffece
putereasimturilor.
Dar oare ce ti se pare, poate s[ primeasci cineva acea
cunoastere uhovniceasclprin cunoasterea ea sufleteascd? ar
nu numai c[ nu po1i si primegticunoasterea ea duhovniceasci
prin ceasufleteasca, a si cu neputinii estes[ o simti cu simfurile
si si se nwedniceascade ea vreunul din cei ce se sdrguiescsi
ajungi iscusili in cunoastereaealaltl, ceasufleteascl. ar daci
unii din acestiavor vrea s[ se apropie de cunoastereaaceaa
duhul.ui,ei nu vor puteacntusi depulin s6 seapropiede ea,pdni
nu sevor lep[da de cunoasterea easufleteascS, i de sucitaei
subtirime, si de mestequgulei cel incllcit, ;i de nu vor avea
?nlelegerearunceasc[.$i multepiedici au,pdn[ s[ seobisnuiasci
cu ea, si s-o inleieagi, pAn[ cdnd pulin cflte pulin, ele se vor
gterge. Simpl[ este cunostinla Duhului, si nu strlluceqte in
gAndurile cele sufletesti,pAnI ce rnintea nu se va slobozi de
89
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 88/446
gdndurilecelemulte, si nu va ajunge s5.ie simpli in curitia ei,eanu va puteasimti cunostintaceaduhovniceascl.
RAnduiala cunostintei celei dlrhovnicesti este sd simtldesf[tareaveacului celuilalt. De aceeaea disprefuiestemultagAndire. rarcunostinta ceasufleteascl 5r[ mu{ime de gAndurinu poatesI cunoascd, reunul din lucrurile, caresuntprimite deo minte sin:i:ii, dupl cum zice: ,pe nu vX veti intoarcesi de nuvd ve{i face ca pruncii, nu puteti intra intru impirdlia lui
Dumnezeu" Mat. 18,3). Dar iatl cei mulli nu ajung a aceastisimplitate,dar totusin5dejdean faptele or celebune, cI li seva
^+face parte in imp[r[1ia Cerurilor; cd stim, din fericirile Evan-ghelice,aclror felurime a hotir6t-o Domnul, c[ felurile vietuidi
ne-adescoperit Domnut, prh acele ericiri. C[ci la fiecare mdsuri,
de-a ungul intregii c[i, pe caremerge spre Dumnezeu, fiecare
om deschide n fala lui impirilia Cerurilor.Acea cunoagtereduhovniceasci ins6, n-o poate nimeni
primi, de nu seva intoarce si nu seva face ca un prunc. Ci abia
dup[ aceeasimte desfltarea mpdrdlieiCerurilor. Si ea nu seafllin lucrareagAndurilor,ci poate i gustatdprin Har. Dar p6nda nu
se curdtiomul, si nici s-o audl mdcarnu poate, iindc6 nimeni
n-o poate dobdndi prin inviliturd. Fiule, daci vei ajungeprin
credin{I la curltia inimii, care n locuri netqrrburate e oameni, se
alcltuieste si daci te vei ascundede cunoastereaumii acesteia,
incit s[ nici n-o simti, dintr-o datl cunostinladuhului seva afla
inaintea a fdrl s-ocauli de fel. Cici zice: ,Jnfige un stAip, oaml
deasupra r:rntdelemn,qi comoari afla-vei in sAnul tdu". Iardaci egti legat cu lanlul cunostinlii sufletesti, secuvine s[-1i spun,
cI mai usor ai putea si te deslegi din lanluri de fier, decdtdin
acelea.Si niciodat[ nu te depdrtezide curselerltIcirii, gi nu vei
aveaindrdzneala cu priceperegi nldejde citre Domnui, si pwurea
calci pe ascutis de sdbii, gi nici de cum nu vei putea si petreci
90
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 89/446
f[r[ de scArb[. Cu neputin$ (gtiind c[ esti neputincios)9i cu
simplitate e roagl, ca s[-1i rliesti viata cum trebuie naintea ui
Dumnezeu,d atunci [r[ degnji te afli. Clmilawmeazb smeritei
cugetdri,asaca o umbr6unui trup. Deci, dacl vrei s6petreciasa,
s[ nu dai mdnacu niciunul din gdndurile celeneputincioase.Si
chiar de ar fi sdte inconjoare oate pbgubirile, si toaterelele si
toateprimejdiile, qi sa e ingrozeasc[,sdn-ai grija 1or,nici s6nu
1esocotestipe eie.
Daci te-ai incredintat,ci poate Domnuls[ te p6zeasci,si
dacl mergi pe ufina Lui, s[ nu aibi iarlsi grija acestora, i zi?n
sufletul tlu: ,,De ajuns mi estemie, s[ am intre toatepe Acela'
Cdruia i-am incredin{at sufletul meu" El stie, cd eu nu sunt
aicea". Si atunci de fapt vezi minunile lui Dumnezeu' CA El
mereu seapropiesl mantuiasc[pe cei ce se em deDdnsul.Cl,
degi nlvliut6, purrareaLui de grijd ii inconjoar6. $ifiindcl
pdzitorul cel ce estecu tine,nu sevede cu ochii cei trupesti,nu
tebuie sl te tndoiesti,de aceea,ciEl existi. C[ci demulteori El
se dezvlluiegte si ochilor celor trupesti, ca s[-1i dea ie indriz-
neai6.
C[cidac6seleap[d[omuldeoricespri j invizutside
nldejdeain oameni,si cu credin!6urmeaz[ lui Dumnezeu,si cu
inima cufatd, ndati Harul vine asupra ui ;i-9i aratdputereapfin
tot felul de sprijin. Si ?ncepede la cele vizute, si de la ceie
trupesti gi ii aratd ui, sprijinul prin purtafea de grija cu care-l
inconjoarl. Cas[ poatl omul s[ simti cdtmai mult putereapurtirii
de grijl a lui Dumnezeu mprejurul slu' $i prin asemlnarecu
cele vizute, s[ se ncredinlezeqi pentru cele suflete*i 9i pentruvia{a lui, cum secuvinevarstei celei fragedea minlii lui, c[ si
atuncicdndnu s-aingrijit, i s-audat lui celede trebuinld, iri de
obosealfl.Si purtareade grijl a lui Dumnezeude multe ori face
s[ treacl de ia om nlvilirile pline de primejdii, care seapropie
91
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 90/446
de el negdndindel la acelea, i Han-rlpe nesimlite le gonestedela el printr-o mareminune,si se ngrijeste de el cao mam6,carearipile si Ie ?ntindepestecopiii ei (puii ei), ca sI nu-i vatemeceva.Si omul vede cu ochii ci s-aapropiatde el pieirea
ui, dara scdpatnevltimat. Si astfel i di si invrtrtura celor ascunse, istd ia pdndd imprejurul lui, ca si ia seama a gdndurile si lajudecilile cele grele, cele de neinteles.Si cu mare usurin{dleinlelegesi le afli legdturaor, una cu alia,si amdgirea in ele,side care se lipeste cu sufletul si cum se nascuna din alta si facsufletul sr piari. Si face de rusine in ochii ornului toat6 p0nda
dracilor, si sil[sluirea ginduriior 1or, si sddeste ntr-insulintelegereacelor viitoare, si face s[ rlsarr in simpritate nimatainici, pentru ca in toate sI simtd puterea inlelegltoare agdndurilorcelorsubliri, si i arat6,ca cuun deget,ce-ar i pltimit,de nu le-ar fi cunoscutpee1e.Si inlelegeomul de arci, c|fiecarelucru, mare saumic, de la Ziditorul s[u secade sil ceari orinrugIciune.
Iar cdndprin Harul Dumnezeiesc, s-ar adeveri ntelegereanldejdii in Dumnezeu,atunci omul ar incepe sI intre in ispitepulin cate pulin. Si inglduie Dumnezeu si-i fie trimise ispite,potrivite cu m[sura lui, ca si poatl rdbdatiria lor. Si chiar ?nispitele acestea, propieDumnezeude om sprijinul s'6u n chipsimtit, ca s[ fie cutezltor, pdnl ce pulin cdte pulin cnstigi omuliscusinldsi inlelepciune,si defaimi.pe vrljmasii lui prin nldejdea
ceacltre Dumnezeu.Ci nu poateomul sdse nlelepleasclprinrdzboaiele eleduhovnicesti, a s[-L cunoascipe Cel ce-i poartidegriji, si sdsimtdpe Dumnezeul1ui,si pe ascuns I seArdreasciin credin{a lui, dec0t numai prin puterea scusintii, pe car.eaprimit-o.
Iar cAndvede Harui, ci a ?nceputs{-gi faci loc in gAndulomului pLrerea,si a inceput s[ se socoteasclpe sine un lucru
mare, ndati ingiduie si se ntireasci ispitele?mpotrivaui, p0nlce-si aflI neputinla ui, si alearg[ si gi-l pdstreaztpeDumnezeu
92
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 91/446
intru sineprin smerenie.Si asaajungeomu1lamdsurabirbatului
deslv0rsit,prin credinli 9iprin nldejdeain Fiui lui Dumnezeu,si
incepesd seridice c6tre dragoste.
Cici atunci s-ar cunoasteca prin minune dragostea uiDumnezeucltre om, cAndea ar lucrain mijlocul unor fapte care
taie omului orice nidejde. Si acolo isi arat[ Dumnezeuputerea
Sa, mAntuindu-l pre el. C[ci intru odihn[ si risfdl, omul nu afld
nici cdndputereaDumnezeiascd. i Dumnezeu'nusi-a ariltat
niciodatl lucrareaLui, decAtn plmint neturburat,si in pustie, si
in locuri lipsite de ntdlniri cu oameniisi deturburareacarevinedin impreunl locuireacu ei.
CAndvei pune nceputvirtulii, si nu te miri, dac[ izvordsc
asupra a din tot locul, necazuri aspreqi tari. Ce nu senumeste
virtute aceea, are nu e insolitd de greut[1i n lucrarea ei. Cl
virtutea chiar de acolo igi trage numele,cum zice Sf0ntul loan:
cI pestevirnrte cadedeobiceigreutllile; si seprihdneste irtuteacdnd cel ce o lucreazi ?si rage rlsufletul (seodihneste). ncI si
fericitul Marcu monahul a zis: ,,Oricevirtute care se ucreazl se
numeste Cruce,cAnd mplineste poruncaDuhului". De aceea,
,,to!i cei ce vor sI tr6iasc[ cu teamaDomnului vor fi prigonili in
(numele1ui) isus lkistos" (2 Tim. 3,12). Si: ,,Ce1 e voieste
si vie dupl Mine, sf, se epede de sine,s[-si ia Crucea sa sis6-Mi unneze Mie. Si daci cineva nu va voi si triiasci in
odihn[, pierz0ndu-sisufletuls[u pentruMine, acelail va aflapre
el" (Marcu8,34). Si iati, de aceea i-a luat-o Domnul inainte,
Ei 1i-a pus inainte Crucea, ca si dai asuprata o hotirAre de
moarte,gi si trimili sufletultlu sl iasl in caleaLui.
Nici o simlirenu-i mai putemicl decdtdemddejdea.Ea nugtie s[ fie biruitl deceva,nici de cele dedreapta,nici decelede
st6nga;si c0ndomul va t[ia din mintea ui, nldejdea vielii sale,
atunci cutezanlanu mai aremargini. Atunci nu-i vr[jmag, care
si-i lini caleasi nu-i necaz,careprin vestire,si-i faci sufletul sd
slSbeasc[. iindci oricenecaz s-ar nt6mpla,estemai mic decOt
93
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 92/446
moartea.Si doarel s-a nvoit si primeascdmoartea.Dac[ in tot
locul, in tot lucrul, in tot ceasul,si in orice vrei s[ faci, i1i pui in
gand linta lucruiui si te mdhnestipentru toate,nu numai cI vei
ivea irdriznire gitevei aflamereu rrl preget,cas[ te mpotriveyioriclrui lucru, socotito greutate,ci, cu putereagflndurilor taie
fug de a tine ideile infricogatesi ingrozitoare,careprin obiEnuinti
senasc n om, din gandurilecarevin in vremeaodihnei.Si toate
cele grele si aspredin caleata, usoare si lesnicioase i se vor
plrei. Si adeseaoate i sevor intOmpla intors de cum te-ai
asteptaf,ba poateniciodat[ nu ti seva intirnpla nimic, asacum
te-ai asteptat.
Bine stii, ci nidejdeade odihni pururea ipsegte e oamenl
de la pomenireacelormdrele,de bunitlli 9i devirtuli. Dar nici
m[car cei ce petrec rupesten lumeaaceast4nu pot s[-si ajungl
lintavoinlei 1or, dacl nu se hot[r[sc in minte a 1or, sl sufere
greutilile. Si deweme ce experienlamlrturiseqte despreaceasta,
nu-i nevoiede cuvinte,ca s[ nu te ?ncredinfezi.Cdin tot neamul
omenesc,din trecut gipAni astdzi,nu-i nimic prin careomul sl
sl[beascl si s[ nu ajungl la biruinli, decfltnumaigreutl1ile,prin
care el se lipsestede lucrurile cele bune. De aceea 6 zicem pe
scurt: cu nimic nu-si arati omul disprelul fali Oe imparaiia
Cerurilor, decdtprin n[dejdea odihnei celei mici, celei de pe
pdmAnt.Si nu numai acestea le pizeste, ci adesea hiar multe
.,Aro[liri, i cumplite ispite sepregltesc oriclrui om, cate-siface
voia gi gf,ndurile iui pornite sunt spre aceastea, iindcf,
oc0nnuitorul iui e pofta.
Si cinenu stiecI si pls[rile ?nclukrea odihnei,seprind ttt
la1"$i ioate nu seOeosebegteult cunogtinla oastrl-decunogtinl
p[siriior, prin asemlnarecu ceie ascunse, u cele nt1mplate?n
chip tainic in unele ?mprejurflri,cunostinla prin care si dracui
prin f6glduinl6 ;i gdndul odihnei, ne vdneazl pre noi, dintru
inceput?Dar iat[ ci prin firea gfindului, caredorestes[ alerge
dupd cuvint, m-arn rit[cit de la !int6, pe care am pus-o de la
94
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 93/446
inceput cuv6ntului meu. Voiam s[ ar[t cd, in ori si ce lucru
trebuies[ punemnecazulcalinthfu gdndulnostrupururea,ca si
incepem cllitoria noastri cea citre Domnul qi sfdrsitul acestei
cllitorii s-o sprijinim pe inceput qi cu sArguinll. Cendvoiestesi
punl inceput weunui lucm pentruDomnul, decAteori nu ?ntreabi
omul: ,,Oareesteodihnl Ar lucrul acesta?"Dar estecu putinfi
s[ mergi spre odihn6, flcnnd chiar numai lucruri usoare?Dar
poateeste n eaweun lucru de necaz,weo durerepentru trup? $iiat[, sus si os, nu clutlm tot odihn[? Ce zici ornule,voiesti sI te
sui la cer, si s[ primegti impirl1ia Cerurilor, si s[ fii pdrtas cu
Dumnezeu,si sd ai partede odihnacea de acolopreafericitd, si
s[ f[ie,sti impreun[ cu ingerii si s[ ai via![ vesnicf,,si sdmai stai
si intrebi de are calea aceastaostenealI? O, minune!... Cei ce
dorescucrurile veacuiuiacestuiarecitor, trecpestevalurile ceie
?nfricos[toarealem[rii si cu ?ndrdznealiumbli in drumurile celemai grele,Einici decumnu zic, ci lucrul e anevoiossi ci e neca;-
in a-l isprdvi. Si noi la tot pasulcercet5.m, e vom gisi odihni.
Daci insl cu tot dinadinsul amavea n minte calea istignirii, in
toati vremea s[ ne gAndim, ce necaz nu-i mai usor decAt
ristignirea?
Dar stim cu totii sI niciodatl nimeni n-a biruit in vreunrluzboisi n-a primit cununa cea nevestejitl, si nici pofta nu si-a
putut-o birui, fie si in lucruri vrednice de laudi, si nici n-a slujit
in lucrurile cele dumnezeiesti,nici nu s-a deslvdrsit in vreuna
din mult sllvitele virtuti, decdtacelacare a putut si dispreluiascl
lucrareanecazurilorsi a gonit de1asine ndemnarea pre odihnl,
din care vin nepurtarea de grij6, lenea si spaima, care seintovlrlsesc cu silbirea, in orice ucru bun.
CAnd seumpie mintea de rnvn[ pentru virtute, alunci nicisimlurile cele vldite, adic[ auzul,vdzul,mirosul, gustul ;i piplitul,
nu semai dau bltute, cdnde vorbas[ prindi lucrurile celegrele,
celede dincolo, dinafardde marginileputerii fireqti. Si ArchpaAt
95
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 94/446
caredorinla fireascdsepune n lucrare,atunciviala trupului areun pret mai mic decAtgunoiul. Ci atuncicAnd nima e plini des0rg spreviali duhovniceascl,nici trupul nu mai simte durere,
nici nu se emede nfricosdri, ci il ajut[ mintea mpotriva tuturorispitelor, si fie tate ca diamantul. Sb r0vnim si noi spreviataduhovniceasc[, upl vointa lui Iisus,si Ei va goni din noi toatltrAnd[virea,carenasteo lenevire deslvArsiti in minteanoastrl.Din rdvnl vine indrlzneala, si putere sufleteascl si sArguinldtrupeasc[. Si ce putere mai pot avea dracii, cdnd sufletul isi
pomeste 6vna ui putemic[ si fireasc[, impotriva ior? Si se ziceiarlsi, cd din osArdie bun5voire) senaste dvna. Si cdndrAvnaisi puneputereaei in lucrare,atunci se ntiregte n sufiet netemerea.Si chiar acelecununi ale mdrturisirii, pe care e-auprirnit luptitoriisi mucenicii, prh tiria tror,ei le-audobdnditprin ?ndoitaucrarearOvnii si s6rguinlii, caresenascdin purtarea oinlii celei firesti.Si se dceaunepltimasi (nu sinrleau) n durerile or celecumpliteale chinurilor. Dumnezeu sd ne hdrbzeascl gi noul o astfel deosirdie, dupl bunul siu plac. AMXN.
XX"
DESFKE CTNST'EADE CARE SElNvnnoF{[ctrsrE SFIERENI^&."I c.{ p,q
srA rE TKTiAPTAcEA MAr fnnrrn
VrepusI-mi deschid ura, ratilor,casi vorbesc espre nsubiect oarte nalt, smerenia; i suntcuprinsdespaimicaunulcestieci vavorbidespreDumnezeu, sacum i ing[duiecuv0ntul
sIu. Fiindc[ smereniasteo haindaDumnezeirii.CIci cuea s-a96
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 95/446
.imbr[cat si Cuvdntul, c6nds-a fdcut Om, si prin ea ne-a vorbitnou[, purtind trupul nosffu.Si oricinese?rnbracin hainaaceasta,
?ntr-adevirseaseamlni cu Acela, Care din indllimi S-apogordt,inviluindu-Si deslv6rgireaMlririi Salesi ascunzfi.ndu-silava nsmerenie,ca nu cuinva zidkeasd a foc, vlzdndu-L. Fiindci nuL-a putut vedeape El zidirea, pdnltcen-a luat asupri-si o partedin ea, si asa a putut si vorbeascicu ea; ;i nici n-a putut s[asculte a1i.cinre ati., cuvinteiegurii Lui. C[ci nici fiii lui^Israei,
n-au putut sd-Iascultegraiul, cdndavorbit c[tre ei din nor, pdnlce au zis cltre Moise: ,,S5vorbeasclDumnezeucu tine si tu s6asculti cuvinteleLui in locul nostru; dar cu noi sd nu vorbeasclDumnezeu, ca sd nu murim" (Esire, 20, 19).
Cum ar puteaadkea s[-L vad[ pe El fal[ clmefalill@9ire3, 7). Atnt de insplimAntltoare a fost aritarea lui Dumnezeu,
incOtmijlocitorul s-a aritat tngrozit si plin de teaml (Cf.Fapte7,32). C{tcipe munteleSinai s-a afitiltinslsi des[vArsirea lavei.Simuntele?ntreg umegasi secutremuradegroazadescopeririicese fdcea n el, si fiarele cele ce se apropiau de poalele ui,cddeaumoarte.Si weme de trei zile s-aupreg[tit si s-aucurdlitfiii lui Israel,dup5. oruncaui Moise, ca s[ fie vrednicisl asculte
glasul lui Dumnezeusi sdvadl descoperireaui. Iar c0nda venitvremea, si n-a putut s5.primeasci, nici vedereastrdlucirii Lui,nici glasul tunetelor Lui. Iar acum, cnnd prin venireaLui si-arevdrsatharul peste ume,El nu s-apogorAtcu cutremur,nici cufoc, nici cu glas nfrico;at si ?ngrozitor, i s-a Ssatncetinel,caploaia ce picd pe lAnaoilor, si ca picdturace cademoale pe
pim0nt, vorbind cu noi in ait chip v[zut. Si pogor6reaaceastas-a fdcutatunci,c6nd;i-a.acoperitMlrimea S'a,ca ntr-o visteriesub un invelis decame,si fiind imbricat in firea noastr[, avorbitcu noi prin acel nvelis pe carebunlvoinla Lui l-a iucrat n sAnulFecioareide DumnezeuNlscdtoareiMaria, canoi vdzindu-L pe
C-da43ma.la7 97
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 96/446
El cf, estedin neamulnostru 9i c[ sti. de vorbl cu noi' s[ nu ne
ingrozim devedereaLui. De acee4oricine s-ar mbrlca in haina'
p.in .*" vdzuts-a ficut Ziditorulimbrlc0ndu-Se in trup' acela
s-a mbrlcat in Hristos. c[ a dorit si imbrace asemlnare4 prin
careDomnuls-aficutv[zutzidlriisale,giapetrecutimpreun[cu ea,prin omul slu cel dinlluntru ;i prin aceast[asemlnares[
se aci vlzut de tovar[sii lui de robie' Si se?mpodobe;tec]t ea'
in locul unei haine de cinste 9i de slav[, venite dinafar6'^Side
aceea,'peorice om imbrlcat cu aceasti asemdnare' lz6ndu-l
firea cuvantitoare si necuvantitoare, i se inchinllui ca unui
st[pln, ca s[ cinsteasc[pe Stipand 9i^,pe care -a vlzut irnbrlcat
i; i;tt" aceastasi astfel petrecAndmpt""ll cu^ea'Cic.i care
iUn*U nu sesfieite la vedereacelui smerit?Dar inainte de a se
destiinui slava smereniei ?n fata firturor, prea putjn pre! avea
.nedereaei, ceaplin[ de sfinlenie' Dar acum a ris[rit m[rimea ei
inainteaochilor i"mii. $i oriceompreacinsteste ceastiaseminare,
ori in ce loc *""0"I-o.
-a
ptii mijlocirea ei s-a inwednicitflptura s[ primeasc[ vedeiea (s[ vad[)' Flcitorului 9i
plasmuitorului ei. De aceea,nici wljmasii adevirului n-o defaiml
peea,desicelceadobOn-dit-oestel ipsitdeoriceiucruf6cut'ci
cel ce s-adeprinscu ea' estecinstit ca si cum ar purtacoroanl si
haini deporfir6'r. -:^:^,r^+x
-,,
l rrr| ' nu-l
Pe cel smerit niciodati nu-lurlste vreun om' nlc1
rineste cu vorba, nici nu-l disprefuiest".ci riitto"l il iubegtepe
Siephn"f lui, ei este ubit de toli' Iubegtepe to,ti'--sioli il iubesc
p""t.
fog il dorescsi in tot locul unde seduce' l primesccape
irr, i'g"i al lumini'i, si-i daucinstire" nleleptul 9i inv6litorul'
de-arvorbi,suntsi l i l i ,sl tacl irrfalaceluismerit.C[lui?idaur|ndul s[ vorbeascf. Ochii tutwof stau inti la gura lui, a;teptdnd
si grliasc6weun cuvflnt' fi toli agteapticuvdntul ui' ca pe al luiDrinnezeu" Vorba lui esti ia fel de scurtl ca a sofistilor, care-gi
l* u i,.""r.are glndurile 1or.Cuvintele ui suntmai dulci auzului
ielor inlelept1, {ecitfagurul demierepenffu gatiej' Chiar de ar fi
98
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 97/446
un om simplu la cuvOnt, hiar dear fi dispreluit si de nimic dupl
inf[ligare cel smeritestesocotit detoli ca un Dumnezeu.
Cel ce cu dispretgriieste
impotrivacelui
smerit, sinu-l
socoteste e acesta iu, este a fel cu omul care-sideschidegura
sa impotriva lui Dumnezeu.Si cinstea lui r6mdnecu atatmai
mare, cu cnt estemai pretuitd n ochii lui de ntreaga ire. Poate
smerituls[ se apropiede fiarele cele sdibatice; i cAndochii lor ii
s-ar ntoarcesprednnsul, slibiticiunea lor s-ar rnblflnzi, si s-ar
apropia de el, ca de stlpAnul lor si ar da din cap ;i din coadd,lingdndu-i mOiniie si picioarele. CIci fiarele simt iri el acelas
miros, pe care -au simlit la Adam inainte decllcarea poruncii,
cnndau venit ele sl le puni el nume, n Rai, miros care s-a uat
de ia noi. Dar iarisi a fost innoit si a fost iar[si dat nou[, prin
venirea ui lisus. Si acestaestemirosul cel cu bunl mireasml al
neamuluiomenesc.Si iarbsi, poate smeritul s[ se apropie de animalele cele
tirdtoare, pline cu otravd de moaite si indatl ce ele ar simliapropierea m0inii lui si atingerea ei pe trupul 1or, ar incetaamflrlciunea de moarte, cea iute si aspr[. $i el ar putea si le
striveascl in mdn[ ca pe l5custe.Poatesdse apropie de oameni,si ei i-au aminte a el ca la Domnul. Dar oarenumaioamenii?Basi dracii, cAnd mpreunl cu amdrlciunea or cumpliti si cu toatltrufia cea mare a min,tii 1or,ajung la cel smerit, se fac una cu
+-p[m0ntul. In rlutatea lor, ei innebunesc si se risipescmegte,sugurileor Eizidamice se fac viclesuguriie 1or.Si acum,dupl ce am ariltatcdtde mare estecinstea smereniei,cea de laDumnezeu,si cAtiputereesteascuns[ nt-Arsa, s[ ar[tlm ceeste
insi - si smereni4si cOndse nwednicesteomul s-oprimeascidesivdrsit, asacum esteea.Si si facem deosebireintrecel ce searat[ smerit si cel ce cu adevirat s-a nvrednicit de smerenie.
Smereniaesteo puteremistici (tainic[) pe care a sf6rsitulpetrecerii or intregi, o primescsfinlii cei desiv6rgi{i.$i nu se d[
99
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 98/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 99/446
primi o puterede sus apte 1, 4). Ierusalimul tnchipuievirrutea;iar putereaeste smerenia.Si putereade sus esteMdngdietorul,adiclDuhul Mdngdierii.Si despreE1se spuneArSfana Scripturl,
c[ tainelesedescoplrcelor smerili.De acestDuh, caredescoperisi vldegte oate ainele.Se nwednicesccei smerili si-l primeasciinliuntrul 1or. Si de aceea unii dintre sfin{i au zis, ci smereniadeslvArsestesufletul, ca si poatX primi contemplatiaDumnezeiasc[.Deci omul s[ nu indrlzneasci. si cugetecu sufletullui, c[ iat| a ajuns 1am[sura smereniei, nl[untrul sIu, pentru
vreungAnddeumilintl, pe care -a avut in vreo clipd.saupentrucAteva acrimi, pe care le-a vdrsat, sau pentru vreo insusireadevdratL, e care o are din fire, sau o line in el cu de-a sila,fiindci smerenia,caree plinireatuturor tainelor, este si pitzitoa-rea uturor virnlilor. Cd asaunul acd;tigatprin lucruri mici toatevirtutile, Ar locul acestuiHar (al smereniei).
Dar dac[ biruie omul toateduhurilecele poffivnice, si nu-iscapi neficut6 nici o lucrare a virtulilor, ci si 1e-adobOnditpetoate,si biruie si supunetoat6"tlria potrivnicilor, si dup6toateacestea imte n duh, c[ a primit intru sineHarul, gi cOnd,dupicuvOntulAp ostolului ,,Duhul m[rhrriseste Duhuiui slu" (Rom.
8, 17), aceasta stedeslvdrsitasmerenie. ericit cine a dobdn-dit-o! Clci el in orice clipi slrutl si imbrdligeazdpe DomnulIisus.
insd de m[ va intreba cineva:Ce si fac? Cum s[ dob6ndesc
acestHar, si in ce chip pot s[ mi invrednicescde el? Iati, eumI
silesc,si cdnd cred, ci am dobAnditsmerenie,v[d c[ in mijlocul
minlii mele se ?nv6rtesc nnduri potrivnice smereniei.$i de aceea
cad n deznddejde.
Celui ce le-ntreabdpe acestea, se va da acest r[spuns:
,,Ajunge ucenicului sI fie ca dascllul siu si slugii si fie ca
St[p0nul slu"(Mal 70, 25). Priveste spre Ce1 ce ne-a datporunci smerenia-Clci El azis: ,fine stIp0nitorul umii acesteia
gi ntru Mine nu va glsi nimic" (Ioan 14,30). Vezi acum,ci
101
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 100/446
prin desfivArsireauturorvirtulilor, este uputinli s[ dobdnde;ti
smerenia. lurmim curavnepeCelceaporuncitasa: ,Vulpile
auviziuni sipdsarile eruiuiaucuiburi,Fiul omuiui, n-areunde
s[_siplece'cipul., Mat.g,
z0). f.i 0g1 a Lui e slavauturor,
"etorces-au LslvArsit i s-ausfinfit,9ideplinis-alficut in toate
neamurile, cumgipururea i n veciivecilor'AMIN'
XXE.
cuFr sE FOT,OSE9TE OMI'JL tN
A.PKOFTEREA INIMII I,IJ[ DE D{']T[NEZBU
9I CA"REESTE PRICTNA, PENTKU
C.dKE.[ VINE L{J[ AJ{-I'[OKUL; 9HCt'tFI
VINE OMTJLLA SIUERENTE
Fericedeomul care-sirecunoaste epulinfa-Fiindcl aceasti
recunoastere se face lui temelie si rldlcind 9i inceput a toatd
bunitatea. c[ci de ar cunoastecineva cu adevlrat 9i ar_sim]i
propria lui neputinp, atunci si-ar aduce mediat sufletul din lenea,iare ?ntunecicunoasterea, i ca o comoatdu sffangepentru el
paza.D a nimeninujsi poatesirn{ineputinla,dec01 umai at*nci,
cand inceteaz\ o clipd,sd fie ispitit prin chinuri, fie trupesti, fie
sufletesti.C[ atunciasemlnandu-Ei eputinla ui cu ajutorulde la
Dumnezeu,va s[-si dea ndatl seatna, dt e de mareajutorul. Si
iar[si, cAnd isi va vedeamu{imea meqtesuguril'or'pbzkea'
inftdnarea, acoperireagi indrdgirea sufletului sdu,prin careomul
a nadljduit s[-i afle sufletului o bun[ n[dejde,dar n-a putut. Sau
dacl inima lui nu sealin[ din pricin6, ci-i e teamdsi secutremuri
102
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 101/446
sI futeleagd si s[ afle, ci frica aceastaa inimii lui aratl 9iinsemneazI,ci peste ot arenevoie de un altul, cares[-i ajute'
Ci dinliuntru d[ inima mirrurie prin frica aceea, areo lovestesi
o turburl, inl1untrul ei, ar[t0nd c[-i lipsesteceva' Si deaceease
invinov6legtepe sine,neputindu-se aseza u nddejde.Cd zice,
ajutorul ui Dumnezeune m0ntuiegtePs.120,2).Iar dacl cineva
recunoaste,cd. ate nevoie de ajutorul Dumnezeiesc,multe
rug5ciuni face. Si cu e0ttrmulpste rugdciunile,cu a10t esmereste
cu inima. C[ tot cel ce se oagl si cere, rebuie s[ se smereascf,.
Cf,: ,,Inima infrintl si smeriti, Dumnezeu nu o va urgisi"
(Ps.50, 19).Deci inimanu conteneste i fie risipiti, pAnIce nuse va smeri. Ci numai smerenia face inima sI se adune
(concentreze).ari cind se smeresteomul, indatl il inconjoard
mila si simte atunci inima ajutorul de la Dumnezeu'C[ a aflat
inima o puterea n[dejdii, cI semisca intr-insa. Iar c0nd simte
omul c[, Dumnezeu este de fa1il gi-i ajut[, atunci inima i se
umple decredinli 9i n{elegede aici, cd rugiciunile lasl ajutorulsdvin6, cl este zvor demAntuiresi comoarl denldejde si liman
de izbivire in fala viforului, si lumina celor ce sunt?n nfunerec,
si sprijin a1celor neputinciosi, i acoperemanttr wemea spitelor,
si ajutor?n rdutateaboale1or, i pavlza de izbdvire in vreme de
rdzboi, si sigeati asculiti impotriva vrbjmasilor, 9ica s[ spunem
pe scurt, oate acestemultebunXlili prin ruglciune intri in suflet.
$i de-acum inainte, omul se desfiteaz[ prin ruglciunea cucredin15.ar inima lui sft[lucesteden[dejde, 9i nu mai e oarbdca
mai inainte, nici nu mai grlieste de;ert[ciuni. Si cAndomul
le-n{elege pe acestea, n felul acesta,atunciputem zice,c6'in-
tr-adevir ;i-a dob0nditin sufletul ui rug6ciunea, ape o comoari-
Si ruglciurlea lui se schimbi debucurie n glasdemullumire. Si
acestae cuvdntul spusde Acela, care a rnnduit un chip pentrufiecare ucru. Ci ruglciuneaesteo bucwie caretna{imul1umiri.
Si e vorba de acearugiciune, care se face in cunostinll de
Dumnezeu.este adic[ trimitere de la Dumnezeu.Ci acumomul
i03
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 102/446
nu semai roagd cu osteneall si cu trud[, cum seruga mai inaintede a primi Harul acesta.Ci se oag[ cu bucuria nimii si cu unireizvor[sc din ei misc[ri de rnullumire pururea, cu nespuseingenuncheri, ar din mui,timeamisc[rilor de cunoastere,si din
mirarea ;i din temereasufletului in fa{a Harului Dumnezeiesc,omul isi inalli dintr-o datl glasul s5u, l[udAnd si sl[vind pe
Dumnezeu si inalll multumire, si cu mare spaimd incepe sigr[iasc[.
Cine a ajunspdni aici, de fapt, gi nu cu inchipuirea, gi arepuse niluntrul sf,u semneleacestorucruri, si face multime dedeosebiri din pricin[ cd.are experienfi, acela stie ce zice, cd"lucruri1esunt asa,si nu altfel.Acela si incetezede a mai gAndi adeserticiuni,si si rlmdnl 1aDumnezeu rin rugiciune neincetati,cu teaml si cu fricl, nu cumva s[-i lipseacl ajutorul de laDumnezeu.
Dobdndesteomul toate acestea,dac5.-si a recunoasteneputinfa proprie. Clci dorind el ajutorul de la Dumnezeu,se
apropie de Dumnezeu, fiindcIpetrece n rug[ciune. Si cu cdt
omul seapropiede Dumnezeuprin punereainainte rug[ciunea?),
cu atdt si Dumnezeu se apropiede om prin Har, si nu-si ridic[DumnezeuHarul de a om din pricina smereniei ui mari; cici elca viduva, neincetatstrigl c6tre udecltor, s[ i se ac[ dreptate,si izbivire depdr6;i. Iat[ dece DumnezeuPreamilostivulopresteHarul de la orn, ca si-i dea lui pricin[, s[ se apropie omul de
DAnsul,si pentru trebuinlele iui, s[ rimAn[ omui l0ng[ izvorulfolosinlii. Si dintre cereri, pe unele i le implineste Dumnezeucur0nd,pe acelea,prin carecere ucruri, fdrl decareomui nu sepoatemAntui; ar pi altelenu i le implinegte. n unele mprejurlrigonesteDumnezeu de la om pOrjolul vrijmasului; iar in altele,
ingiduie sd ie ispitit, pentru ci ispitireaaceasta, i-i fie omului opricini. a apropierii deDumnezeu,precum am spusmai-nainte,
si casI se obisnuiasc[si s[ fie priceput : ispite.Si zice Scriptura:,,Domnul a llsat multe neamuri, si nu le-a pierdut, si nu le-a dat
in mdinile lui Isus, iul lui Navi, pentru caprin ele sf, deprind[pe
fiii iui Israel, si si invele pe seminliile lui Israel s[ poarte
1,04
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 103/446
rdzboiul" (Jud.3, 1. 2). Pentruc[ dreptul,carenu-si cunoaste
neputinta, umbl[ pe asculis de spadl si nu-i de fe1 departede
prlbugire gi de sricitorul 1eu,adic[ de dracuimdndriei.Si iarlsi,
cel cenu-si cunoaste libiciunea, ipsit estede smerenie;ar ceifirl de smetenie,ipsit estede deslvArsire; ar cel nedeslvOrsit,
totdeaunase teme. Fiindc[ cetatea ui n-are la temelie stAlpii(drugii) de fier, nici pragul de araml al smereniei.ard smerenia
n-o poatedobAndi,dec8tnumai prin mijloaceleei, care de obicei
zdrobesc nima sigonescgAndurilepirerii. De acee4 adesea fl6
vrljmasul pricini, s[ abat[ pe om din cale.Cdci fdri smerenielucrul omului nu sepoatesdvArsi.Si peceteaduhului nu-i pusd
pe actul lui de ibertate,si rob estepAn[ in clipa de fa1[, gimereu
lucreazh,insi numai de frici. Fiindc[ fapta niminui fir6 smerenie
nu se-ndrepteazd,i nu invall nimeni fIrI sI fie ispitit, iat f{r1t
inv61[turl (paideia)nu ajungenimeni la smerenie.Iatb,de ce inglduie Domnul asupra sfinlilor pricini de
smereniesi de zdrobire a inimii prin indurerati rugdciune,pentruca cei ce-L iubescpe El si se apropiede El prin smerenie.Si de
multe ori ii insplim0ntd cu patimile firii, si prin aluneclri spreg6ndurirusinoase i necurate, i alteorifr lasl si fie dispreluili, si
ocdrdti,9i pilrnuili de oameni;c0teodati i ingrozesteprin bolile
Eiprin neputinlele rupului, altd datil, prin s[rlcie si prin lipsa
celor de trebuin![. Si cdteodati ii inspdimAntdprin durerilecumplitei frici, prin pdr[sire,prin luptape fap cu dracii,prin care
de obicei ii insp[im6nt6,si a1.ta ati prin aldel de ucruri infricosate.Si toateacestea e ac, ca si aibl oameniipricini, de a se srneri,
3i rA .tu cadl tn donnitarea trAnd[viei; semai fac acestea, iepentru ci nevoitorul zacebolnav, fie ca sI trezeascd e om la
teamavielii viitoare.Si astfeloameniiwAndnevrAndse olosesc
din ispite.
$i nu afirm, c[ trebuie omul s[-si piardl de buni voie
vremea cu g0ndurile cele de rusine, ca si se smereasclprin
amintirea lor, nici sI segribeascd s[ intre in alte ispite; afin-n
numai, cl ?n lucru1 ui bun trebuie sI fie mereu teama, sf,-si
105
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 104/446
pizeasc[ sufletul siu, si s[ cugete ci este [cut (zidit, zidire) siprin urmaresepoate esne schimba.Ci toatefipturile autrebuinfdde sprijinul puterii lui Dumnezeu; ar cel ce are nevoie desprijinulaltria, aratdprin aceasta, i esteneputinciosdin fire; iar cel ce-si
recwroaste eputinta,numai dec0tseva si smeri, ca si primeascicele de trebuinld, de la Acei1 cme i le poate da. Si de ar ficunoscut,si-ar fi vilntt de la inceput neputinta ui, si n-ar mai fiienevit. Si de n-ar fi ienevit, n-ar mai fi alipit si n-ar mai fi fostdatpe mAnanecazurilor, ca s6-ltrezeascI.
Cuvine-se asa dar, ca cei ce cIlltoresc in calea luiDumnezeu,pentru toate si-I multumeascdLui, cate i vin asu-
prd-i, si sufletul s6u si-l oclrasci gi sd-l prihlneasc[, si si re-cunoasc[astfel,c[ nu l-ar fi pirdsit, Purtdtorul de grijl, dacdn-arfi fost lenes ca s[ se rezeascl nintea ui, sau iindc[ s-a rufit,si s5 nu se turbure pentru aceastasi s[ pirlseasci cAmpuldeluptl, si nici si nu incetezede a se mai prihlni, si si nu seindoiascl rdutateaui (si nu se acdde doud ori mai mare).Ci nuestenedreptatealaDumnezeu,cel ce plin estede dreptate. ui I
secuvine slava n veci. AMIN.
XXII.
DESPRE FET,URILE NANN;UIN f;NDI.JMF{EZNIJ.S[ CTITE SE CUVillE SAnAoA;DurAscA, SI cINE ^effiENEBUNAsr NnsAnuxre nApn rDE fN DtJrwNEzE{J
N[dejdea in Dumnezeuse nasteprin credinla inimii, cdndeste dreaptd, cu socotin!5si cunoastere.Senagtesi alta, de alt
106
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 105/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 106/446
patimile trupului, slab, si gol de orice virtute, din pricinf, cimereu se ntdlnegtecu allii si mereuestedistratsi neaitampdrat,sl mereupune la calevreo pricinr (weun pretext),un astfel deom, din pricina desertf,ciuniisi lenei sale, a crzut din oricebun[tate.si cdteodatd,andestestrdmtoratde c0teo nevoie,saumOhnit de rodul nelegiuirilor iui, cum va puteael zice: ,,Ambuna nddejde in Dumnezeu, 9i E1 imi va lua grija gi mi vaodihni?" Nebunule,p0n6 n clipa de fa!f,,nu !i-ai ad.us mintede Dumnezeu,ci il ocdrai pe El, cu sdvarsirea dridelegilor siNumele Lui era hulit din pricina ta inatnteapopoarelor,dup[
careestescris(Rom. 2, 24) si acum ndrdznestisi zici cu glastare, c6. m nddejdea Ei si El mi va ajura si va aveagrijl demine?Precumuiis Du*ttezeu prin prorocul, ruginOndu-ipe niica acestia:,in toatezilelem[ cautr si dorescsi aflecrile Mele,ca unii careau nfiptuit dreptateasi iegiuirile Dumnezeului or,imi cer judecili si dreptate" (Is. 58, 2). printre acestiaesrenebunul, care nici cu g0ndul nu
se apropie de Dumnezeu, arc6.ndeste ncercuit de necazuri, isi ridicr mdinile crtre El, cunrdejde. unul ca acestarebuie sdse ardr de multe ori, ca sr seinvele minte. cdci el n-arenici un lucru, caresd-l ndreptiteascis[-;i puni nldejdeain Dumnezeu.Ci pentruc6a fdcut apie relegi n-a luat in searnS.unacuviintd,s-a icut vrednicde pedeapsa,dar Dumnezeu indelung rlbdltorul, pentru mila Lui, il mai
ingiduie pe el. Deci unul ca acesta [ nu se aseamdgit,nici srnu uite de randuiala_vieliiui, si s[ zicil apoi, ci nldijduieste inDumnezeu. cd va fi invdlat minte. Fiindc6 nicidecumnu arelucrul credinciosului, i sr nu-si ntinddpicioarelecu lene,si sIzicS: eu cred, ci Dumnezeu mi va da iele de trebuinti, ca sicum ar vieiui f[cand lucrul lui Dumnezeu,nici sdnu searuncenfO.nt0n[ca un descreierat,
[ri s[-si aduc[ de fel aminte deDumnezeu. $i, dupd ce a cdzut, sd,zicil: ,,Voi nlddjdui spreDumnezeu, si mI va mAntui!,, Nu te rdt6ci,nebunlle! Maiinaintedea ndddjduispreDumnezeu, rebuiesr te nevoiestisi si
108
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 107/446
versisudoaren 1ucrul iu. Bine faci dac6ai credinl[ fu Dumnezeu,dar credinta are nevoie de fapte si n[dejdea in Dumnezeu searati prin suferinlelepentru virtute. Crezi tu, cXpoart[ Dumnezeude grijl flpturilor Sale ;i ci esteAtotputemic? Ci si insolegticredinla a cu lucrareacelor de cuviinti.,si atunciEl te va asculta.Degeaba rei si'strdngi in pumnul fiu vantul, sI ai adicl, ocredinli fdri fapte.
Adesea c5.litoresteornul, fdri s[ stie,pe drumuri pline defiare sllbatice, sau de ucigasi saude alteleca acestea. i atunci,
indeobstese arat[ prin acestea urtareade grijl a lui Dumnezeu,cdJ scaplde a o astfelde pieire,sauc5, printr-o pricini oarecare,il impiedicl sI pomeascl1adrum,pOnice trece iara cea e4 sauc[ se ntdlneste cu cineva, carel tntoarce din drum. Si iarlsi,alteori,un sarpe cumplit zace n drum si nimeni nu-l vede; sinewdnd Dumnezeusi cad[ omul intr-o asemeneaspiti, facepe
garpe d suieredintr-o dati gi s-oporneascidin loc, sau si-i iasd?nainteArindu-se;si vdzAndu-l, mul semdntuieste eel, ferindu-se.Si cu toate acesteaomul nu e vrednic s[ scape, iindcS lineascunse [cate,pe carenumai el le stie, otusi Dumnezeu,pentrumilele lui ii mAntuieste.Si iarlsi se ntAmplI uneori s[ se ddrdmeo cas[ sauun zid, sdcadSo piatr6,si cu zgomot si seprlvale dinloc si tr apropieresf, ie oameni; atunci Dumnezeudin iubire de
oameniporunceste nui tnger s[ sprijineasc[ ocul ca si nu cadi,pdni ce se duc de acolo oamenii, sauprin altepricini ii facedese duc de acolo, ca niciunul si nu rlmdni dedesupt.Si numaidecOt up5 plecarea1or,?nglduieDumnezeuprlbusirea. Si dacivreunule prins sub dirAmlturi, il faceDumnezeus[ scapeeaflr,si cu aceastasi aratbnemirginita mirire a puterii Sale.
ACESTEA si altele asemeneae infdptuieste purtareadegrijl obgteascia lui Dumnezeu. Iar dreptul nicidecum nu sedespartede ea. Ca ceiorlalli oamenicu dreapti socoteall le-aporuncit Dumnezeu, si-si chivemiseasci fiecare ale sale si sIamestece unostintacu purtareadegrijn a lui Dumnezeu.Pec0td
109
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 108/446
weme dreptul,din pricina cunostintii, n-arenevcie dechivemisire.
Fiindcl impreunl cu aceacunostinti, el are si credint[, prin care
,ddrdm| toati trufia, ce se ridicl impotriva cunostinfii de
Dumnezeu"(2 Cor. 10, 5). $i nu seva teme de nici un lucrudin cele num[rateoprecumeste scris(Parim.28); CL dreptul are
nldejde si ?ndrlzneali de leu impotriva tuturo'L din pricina
credinlei, si nu are ndrizneala unui ispititor de Dumnezeu,cu a
unuia care-LvedepeDumnezeu qi este mbricat cu armeleputerii
SfAntului Duh. $i cu cO.tse ingrije;te mai mult de cele
Dumnezeiesti, u amt qiDumnezeuvaztcedespreddnsul: ,Cuelam fostin strdmtoarel voi izblvi gi-l voi prosldvi. Lungime de
zile ii voi da si-i voi ar[ta lui MdntuireaMea" (Ps. 90, 25-
26). Iar:Lcel trindav si lenes cu lucru, nu va putea sI aibl o
nidejde ca aceasta.Ci numai cel ce petrece ntru Domnul mereu
si se apropiede el prin frumuselea faptelor sale si flrl incetare si
intoarceochii inimii lui spreHarul Dumnezeiesc, recum spuneDavid: ,,Topitu-s-au ochii mei, de cdnd nldljduiesc spre
Dumnezeulmeu" (Ps.68, 3). C[ Lui I secuvine slava,cinstea
si ?nchinlciunea,n veci. AMIN.
XXIil.
DESPKE DKAGOSTEA DE DIJTilNEZE,U.
DESPRE LEFADARE SI DESPBE
ODIHNAPE CARE
oAFLA"Tq
in nupnnzuu
Sufletul care ubestepe Dumnezeu,n-are odihn6 decdt n
Dumnezeu.DeAeagdmai intii toati legitura ta cu celedin afatd.,
110
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 109/446
si vei puteaatunci s6 e legi cu inima deDumnezeu.C[ dezlegnea
de materie precede (este inainte mergltoare), leglturii cu
Dumnezeu.$i omul wAnd s[ sporeascl n cele Dumnezeiesti,trebuiemai intdi sI se?nstrlineze de lume, ca pruncul de poala
si de sflnul mamei. Fiindc6 lucrarea trupului precede ucririi
sufletesti,precumchipul de ut a precedatsufletul cel insuflat de
Dumnezeu n Adam. Cine n-are ucrare rupeascdnu poateavea
nici lucraresufleteasci.Fiindci aceasta in aceeasenaste,precum
spicul de griu se nastedintr-un bob fIrI coaj5. Iar cine nu arelucraresufleteasci,acelaesteipsit de darurile cele duhovnicesti.
Nu sepot asemina suferin.teie in veacul de acumpentru
adevir, cu desfdtlrile, gltite intru bun[t11i,pentru cei cesufsri.
Precum cei ce seamind. u lacrimi, seceri cu bucurie,tot asa se
veselesccei ce au p[timit pentruDumnezeu, Si precum p0inea
cea cdstigatl din sudoare, lugarului i separe dulce, dulci suntfaptele dreptilii pentru inima care cunoastepe Hristos. Rabdl de
bunl voie mustrare si umilin16, ca si ai indrlzneal5. citre
Dumnezeu.Omui carerabd[ tot cuvdntul aspru,cu stiinld, flri
s[ faci niciun rlu aceluia,care l spune, qi pune acumcunund
de spini pe cap; dareste ericit, hindc[, intr-o clip6, pecare n-o
stie el, incununatva fi cu nevestejitacunund.Cel ce cu stiinli fuge de slavaceadegarti, acelaagi simlit
veacul viitor in suflet.Celce spunecI s-a epidat de ume, dar seluptd cu oamenii penffutrebuinla lui, ca si nu-i lipseascl nimicpentru odihna ui, acelaa cLzut ntr-o desivArsitd obie. Fiindciel cici a pdrlsit trupul s6u n tntregime, dar serlzboiegte si selupti pentru un singur mldular al slu. Cnnd fuge cineva deodihna umei acesteia,mintea ui vede veacul cel viitor; iar cdndun om este egat cu iubireade agoniseali,el este ob al patimilor.
Si si nu crezi, ci.numai cdstigarea e aur ;i de argint este ubire
de agonisealI, ci ori si ce lucru, de care attrnd vointa ta. Sd nuLauzi pe cel ce suferi trupeste,dar este slab cu simlurile; cu
111
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 110/446
a\zvi., adtcd,, u gura ciscatd si nestdpdniti, si cu ochii privind
incoace si incolo. Cdnd te vei hotiri in sufletul tf,u s[ trdiesti
pentrumi1I, odihne;te-,tisufleful, sd nu mai caute ndreptareprin
alte fapte,ca sdnu te afli, cu o minl lucr6nd, si cu alta stricind
lucrul, fiindcl tntr-un cu. de nevoie,depurtare degriji; in cel[lalt,
de niml larg[" Si sI stii, cil aiertagresaleie elor ce ne-augregit,
este o faptd, a dreptdlii. Atunci vei vedea linistea peste tot
strllucind in minteata. Si cAnd e vei sui in caleadreptilii atunci
cu adev[ratvei fi liber in toate ucrurile tale.
Despreaceasta grLitunul din sfinti, zicdnd:c[ milostivul,de nu va fi si drept, orb este, sizic, din acele ucruri, pe care
ie-a flcut prin ostenelesi necazuriproprii si dea altora, ar nu
din cele fd.cutedin minciuni, f[rldelegi si mestesuguri.Si tot
acelasisfAntzice ntr-ait loc iar[si: dacl vrei s[ semeni pomani)
pentru siraci, din lucrurile tale searnitnL; d de vei semina din
lucruri striine, sI stii cd rodul va fi mai amardecAtneghina.Sieu zic, c6.dacb.el milostiv nu seridici deasupradrept5lii sale,nu estemilostiv; adici nu numai sdmiluiasci pe oamenidintru
ale sale,ci si si suferecu bucuriestdmbitate de a a\ii rniluin-
du-i pe ei. Si ori de clte ori cel milostiv va invinge prin mi1[
dreptatea,ncins va fi nu cu cununadreptiiii dupl lege, ci cu a
celor des[virgif din Evanghelie.Clci si legeavecheporuncestes[ d6m ceva dintr-ale noastrecelor siraci, si imbrlcim pe cel
gol si s[ iubim pe aproapeleca pe noi insine, s[ nu facem
nedreptate,nici sI nu rninlim. IarI ordnduireades[vArsitl din
Evanghelieasaporunceste:l-uca5, 30): ,,Tot celui ce-ti cere,
dl-i, qi celui ce !i-a luat lucrul tlu nu-l cere inapoi". Si nu
trebuie omul numai s[ rabdecu bucurie lucrurilecele
denipaste,
si celelalte,carevin dinafari ci insu;i sufletui s[u si si-trpun6
pentrufratele siu. Cici milostiv nu-i numai cel ce are diruirea
miluie;te pe fratele siu, ci cu adeviratmilostiv este si acela
care, dac[ aude sauvede vreun lucru, care mAhneste e fratele
s[u, seaprinde in inirna lui; de asemenea,dndpilmuit ar fi de
112
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 111/446
fratelesiu, el nu s-ar mpotrivi cu nerusinare, ici nu s-armOhniin inima lui.
Cinstesteprivegherea,pentru carnAngAiereaI se apropiede sufletul tiu. Si petreci citind in liniste, pentru ca mintea ta
si-!i fie cIl[uzitI mereuspredumnezeiestileminuni. Indrlgegtesiricia cu rf,bdare, ca s1-ti aduci aminte din risipire. Urlsterdsfilul, ca s[-ti pdzesti neturburategdndurile tale. Fugi demultime si poartl grijd numai de sufletul tiu, ca si-l mintuiesticu neturburarea ea luntricl. tndrdge;tecumpltarea,ca sI nu fiirusinatin cliparugS.ciuniiale naintea ui Dumnezeu,DobAndestecur5lie prin faptele tale, pentru ca s5-1istrlluceasc[ sufletul inrugiciunea ta gi,prin aducerea lnintede moarte,si ardi bucuriain gAndul tdu. Plzeste-te mereu de micime, ca s[ nu cazi lamlrire. Nu schiop[ta n lucrul tiu, ca sI nu fii rusinat, cAndveista n mijlocul tovar[silor t[i. Si vezi sI nu rim0i f6r[ merinde,
casi nu te lasesingur n mijlocul drumului. Cu ;tiin;I ordnduieste-te lucrurile tale, ca s[ nu fii llsat afari din tot drumul tlu.Agoniseste iibertateavietii, ca s[ scapi de furtunl. Nu legalibertatea a depricinile desfdtlrii, ca si nu te robesti unor robi.Pentru mbrlclminte ?ndr6geqte ainele celeslric6cioase,ca sigonegtig6ndurilede n5{are carerisar intru tine. Fiindcd iubitorul
de strilucire nu poate aveagdnduri smerite.Fiindcl inl[untrulsiu inima lui ia ?nfiiisareacelor din afar6.
Cel iubitor de cdrteal6poate s[-si curefe mintea? Care
v6nitor de slavi omeneascl,poate aveagAndurismerite? Sau
cine, fiind plin de neastAmpdr i neinfr6nat n trupul lui, poatesI
ajungi curatcu minteasi smeritcu inima? PAnicAndmintea mai
este tras5 in jos de cltre simturi, ea se hrlneste cu hran[ dedobitoc. Iar indati ce simlurile sunt rase r susde minte, atunci
eie se mpdrtisesc din hrana ngereasci, ?mpreunlcu ea.
Dup[ smerenie rmeazl infr0narea si sfiala: ar slava degart[
esteslujitoareacurviei si fapti a mdndriei;smerenia rin vesnica
ei sfiald, ajunge la contemplalie, cu ?nlelepciune?mpodobind
C.daJl coda6 173
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 112/446
sufletui,Dar siavadqarta prin ve;nica-i turburare9iprin arnestecul
gdndurilor celor din ?ntdlnirea u lucrurile, adun[ comorinecurate
gipangere;tenima. si tot ea seuit6la firea lucrurilor cu o privire
n"refiura, si facemihteasi aibi n[luciri rusinoase.Dar smerenia
seulnple de sfial[ prin vedereainduh, si cel ce o arepreamlreste
purureape Dumnezeu.
Se nu asemenipe cei ce fac semnesi minuni si aratl in
lume puteri, cu cei ce se inistesc?ntrucunoastere.Alege-1imai
bine s[ nu faci nimic in liniste, dec|t s[ saturipe cei flImdnzi in
lume si s[ iirtorci multe neamuri la inchinare cdtreDurnnezeu.Cici mai bine este pentru tine, ca si te dezlegi din lanlurile
picatului, decflts[ slobozesti in robie pe a{i robi, gimai bine s[
te impaci cu sufletul tiu prin unirea Treimii ?n tine, adici a
trupuiui, a sufletului gi a duhului, decatsi impaci prin 1nv61[tura
ta, pe cei desparfili!Fiindcl zice SfantulGrigorie: ,,Bineestesf,
voibeasci cineva despreDumnezeu,dar si mai bineeste,si fie
cineva curat pentru Dumnezeu". Mai bine este si fii scurt la
vorb6, cu cunostinli si cu iscusinti, decdts5 z-vor6$ioin a,sc_11tt1n
mintii tale, rauri de inviliture. Mai muit l1i folosegtes[ ridici din
patimi sufletul t[u cel cbzut,prin pomirea gdnduriior taie spre
cele dumnezeiesti,decOt i ridici din groapi pe cei mortJ'
Mu{i au axdtatputerea,nviind pe cei morfi!1 s-au rudit sl
intoarc[ pe cei rdtdc4i, s[vdrsind minuni n'rari.Si prin mAiniie
ior, mul1i au fost clibtzitl spre cunoastereaui Dumnezeu'$idupSaceea,ei insisi cei careau adusLavtalb,muilimede oameni
?npatimi rr".urate si urAteau cazut, 9i pe cei ce s-auomorat,9i
pe mulli i-au smintit prin faptele, pe care le-au lucrat (ar[tat).
b1"i *i erautrcl bolnavi cu sufletul, gi n-au luat aminte spre
s[n[tatea sufletului 1or,ci s-audat pe ei in marea umii acesteia,ca s[ vindece sufletele ahora, iind ei insisi bolnavi. Si auc[zut
sufletele lor din n[dejdeacitre Dumnezeu,precumamspus'CI
neputinla simlurilor n-a putut nici si ?nt6mpine,nici s[ rabde
flacira acelor ucruri, carede obicei mlresc greutateapatimilor'
r14
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 113/446
Fiindc[ ei mai ffebuiau sI seplzeasc6,adici de loc s6nu vadf,
femei, si nu seodihneasc[,sf,nu aibi bani qi alte lucruri, si nu
porunceascda\tora,i s[ nu fie mai presus e al1ii.
Mai bine sI fii binuit de prostie' fiindci nu stii si te
impotrivesti cu vorba, decdt sd fii socotit inlelept pentru
n"obtar*"a ta. Fii s[rac,cu smerenie, inu bogatdin obrlznicie'
Mustri pe cei ce te invatl invi{dturi ?mpotrivadogmelor, prin
tlria virtulilor tale, nu prin putefeadeconvingereavorbelor tale.
Si cu buzeleblAndesi bine astupl gura si fI s[ taci nerusinarea
ielor neascult5tori.siustri cu bunltateapetrecerii alepe cei flrl
astdmpir, si line-1i (astup[-!i) urechile ca s[ nu mustri pe cei
nerusina{i u simturile.'Socoteste-testrlin ln toate zileie vielii tale, ori unde ai
intr4 casl poli scdpadep[gubirea, cile se aceprin ?ndr[zneala'
tntotdeauna redec[ nu stii nimic, cas[ nu fii defdimat,blnuind
oamenii ci vrei s6 dai socoteali de ai1ii. Petreci purureabinecuvantdnddin guri, si nici de cumnu vei fi oclrit. Fiindcd
din ocar6,ocarl sesi naste,qi binecuvfintarea in binecuvtntare.
in tot lucrul socoteste-teipsit de nv[16tur[ si toati viala inlelept
te vei afla.SI nu dai nimlnui vreun lucru, pe carenu-l ai, ca s6
nu te rusinezi, n sufletul tlu, si din aseminarea u viala ta sdnu
iasl minciuna la iveall. Iar dac[ trebuie s6 spui cuiva ceva,vorbeste-icasi cum ai aveas[ inve{i cevade la el, flr[ obriznicie,
flri si[p0nit". ;i ia-o ?nainte,9i ardtAndu-icI e$i mai prejos
decdt Jl, ca si ar[1i celor ce te ascult6, anduialasmerenieisi
sa-i biruiesti pe ei, si ei s[ ascultecuvintele ale ;i sl,p.omeasci
inspre nfiptuirea 1or,si ca cinstesI ai in ochii 1or.Si de po!i,
"rp.*" un.1. lu.*rr, c'aacestea ldngOnd, a si pe'tine -s[ tef-lose;ti, gipe cei ce te ascultl, si Harul lui Dumnezeusi fie cu
tine.Daci ai primit Harul lui Dumnezeusi te-ai invrednicit s6te
desfbteziincontempiareaudec[lilor lui Dumnezeu,si a f[pturilor
celor v[zute, careestetreaptaceadintai a cunoasterii, ii gata si
115
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 114/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 115/446
G- '
cineva e va invita contrariu,s6nul crezi. S[ nu cauli alt semnvizibil de a trup, afarl de acrimi. Cici atunci, cdndminteata se
va in[lla deasupra dpturilor, atunci si trupul tiu va tnceta slverse acrimi si s[ nu semiste si s[ simtl.
Cdndafli miere, cu mlsuri mlnAnc[ din ea, ca nu cumva
,,si li se aplece si si versi" (Pilda 25, 76). Firea sufletuluiesteun lucru gingassi usor. C[ de multe ori se ridic[ zburdndsidorestesd afle ceiemai presusde firea lui. Cici adesea ricepe
ceva, din citirea Scripturilor si din contemplalia lucrurilor. Sidaci se ibereazitsi se aseamlnl cu celece le-a priceput. se afldpe sinemai prejos si mai mic decdtmlsura rAnduitl lui, si vedela ce cunostngda ajunssi intrucdt s-a mbrlcat in g0ndurile luifricd si cutremur, si cu spaimase silestes[ se?ntoar-ciarisi lamicimea lui, ca unul carefirl rusinea indrlznit s[ seridice la
lucruri, care ntrec inleiepciunea ui. CIci sufletul se nfricoseaziin pricina lucrurilor celor ?ngrozitoarc,si socotinta face semnminlii, sI se nevoiasci in tdceresi s[ nu fie nerusinatS, a si nupiar6;9isl nu cerceteze elece-i ntrecputereasi sI nu iscodeasclcele ce sunt mai inalte decdtea. Cind aqadar1i se di putinta sIgdndesti, g0ndeste; si nu fii fer[ rusinedespre aine,ci inchi-
nd-te,sllvestesi mullumeste n ticere. ,,Ci nu-i bine s[ mlndncimiere multd@ilde 25 26).Tot asa nu-i bine s[ iscodestin jurulcuvintelorDumnezeiegti, anu cumy4 cdndwei si vezi lucrurilecele mai indepirtate si nu po!i, fiindcd e drumul prea greu,putereavlzului s[-1i sl6beasc6 i si sebolnlveasc[. Si uneori inlocul adev[rului si vadd n5luci. Si c6.ndzdbovestemintea inciutare,
ea uitd ce anume cauti.'Deci, bine a iis inteleptulSolomon: ,Omul cel ce nu rabdi, esteca o cetate lrl ziduri"(Pilde,25,28). Deci, omule, curlteste-ti sufletul, si alungi de latine grija de ucrurile cele n afar[ de fteata,;i atdm[ deasuprag0ndurilorsi a misclrilor tale perdeaua umpitirii si a smereniei,cI prin acestea ei glsi celece nu inffec fireata. C[ci tainele sedescopdr elor smeriti cu cugetul.
r17
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 116/446
Dac6vrei s[ te d[ruiesti cu sufletul acelei ug[ciuni, care
curf,legteminteasi prin privegheren timul nopfii, sddobAndegti
ghnduii iuminoase, depirteazil-tede privelistea lumii si. taie
intdlnirile cu oamenii si nu primi ?n chilia ta prieteni, nici din
obicei, nici in chip de bunitate, ci primestenumai pe cei de un
chip, de un cuget si de o tain[ cu tine. si tn vorbirea.despre
suflet teme-te de amestec ffiin, care sepomeste ir6 voia ta. si
dupl ce ai t5iat,a dezlegatsiai f[cut sa ncetezecu totul vorbirea
despre cele din afar[, atunci abia leagl' intr-un singur jug
rugiciunea cu milostenia, si sufletul tlu va vedea lumina
adevdrului.Pentruc[ pe mS.surice se inigtestenimadetulburarea
lucrurilor din afar6, in aceeasimdsurl mintea poate primi
infelegereagdnduriior si a lucrurilor dumnezeiesti,si se poate
minuna deele.c6ci sufletul areobiceiul dea schimbao convorbire
cu alta, dacl ne sitrim s[ atltltm o cat de mici sdrguin]6.
indeletriceste-tecu citirea Scripturilor,care-tiva ariltacaleaspre
finelea coniemplaliei, si cu citirea vie$i Sfiniiior, chiar dacl ia
inceputnu vei il*1i o,ri."ata, din pricini c[ staiprea aproapede
intunecimea ucrurilor, ca s{ schimbi o convorbirecu alta.
Sicdndteveisculapenffuruglciuneasipravilata,inlocul
gAnduhlor lumesti, pe care le-ai fi v[zut si auzit, te vei afla
cugetnnd a DumnezeiegtileScripturi, pe care e-ai citit. $i prin
aceasta ei uita pomenireaacelora'Si astfelmergemintea spre
cur[1ie. Si agase?rnpline;tecuvfintul, cel scris:ci sufletui este
ajutat la citire, cdndst[ la rugiciune. Si iar[si, ci din rug[ciune
sufletul cap\t6"uminl, ca s[ citeasci. si citirea ar[gi, in 1ocu1
arnesteculuicu celedin afar[, di materiefelurilor de rugiciune,
intrucat din citire iarlgi, sufletul capl$Llumin[ ca s[ seroagef[r[
pregetgi flrl nici un amestec.' -Eorusinecacei indr igost i l idetrupgidepAntece'si
cercetezelucruri uhovniceqti,si rusineestesi vorbeascl despre
118
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 117/446
cumpi.tareo cuwe, c0nd trupul estegreu bolnav, se oprestecu
$eap de la mdncf,rigrase,si mintea care se ndeletnicestecu
lucruri lumesti nu poate s[ se apropie de cercetareacelor
Dumnezeiesti. Nu poli face foc cu lemne ude; si cildura
dumnezeieasclnu se aprinde ntr-o inimi iubitoare de odihni.
Curvanu are o singur[ dragoste;si sufletul, careeste egat cu
multe trucruri, nu poate s[ rlmdni intre invl1lturile cele
dunnezeiesti. Precum cei ce nu vede soarelecu ochii lui, nu
poatenumai din auzites[ descriealtora umina lui, si nici el nupoates[ simti lumina, tot asasi cel ce n-a gustat cu sufletui s[u
dulceafaaptelor duhovnicesti.
DI slracilor ce-ti prisoseste este rebuinlele de astdzi,si
vino cu indr6zneal6 de-{i f[ rug[ciunile. Vorbegte adic[ cu
Dumnezeu,ca un fiu cu plrintele slu. Nimic nu poatesl apropie
in asamlsurl inima de Dumnezeuca milostenia. Si nimic nuaduceatdta inigte n minte, cAti aduceslr[cia cea de bunl voie.
Mai bine este pentru tine si fii numit de mu[ime prost, din
pricina simplitngiitale, decAtsI fii inlelept si deslv6rsit cu mintea,
pentru cL te-ai liudat. Dac[ cineva cilLarepe cal fiind, intinde
mAna ui ca sIl miluiegti pe el, nu-l inl[tura, fiindc6 in ciipa
aceeacuadevdratva fi foarte ipsit ca un cersetor.Si cdnd dai,di cu mdrime de suflet si cu falavesell, si di mai mult dec0t 1is-acerut. Cdci zice:,,Trimitepninea ain fala sdracilor, ;i dup[
pulin[ vreme vei afla risplata" (Piide i1, 1). Nu f5 nici o
deosebirentre slrac si bogat,nici nu dori s[ afli, earee vrednic
si carenu-i, ci toli oamenii sI fie pentrutine la fel de buni.$i
in
felul acesta i pe celnewednic'reiputeasi*i i:torci sprebundtate,
fiindc[ sufletulcurdndse ntoarcede la cele rupegti spre rica lui
Dumnezeu. C[ doar si Domnul a stat la masi cu vamesi si cu
curve si n-a inllturat pe cei nevrednici,ca in chipul acestas6-i
aftagitsprefrica lui Dumnezeu,siprin mijlocirea celor trupesti si
t19
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 118/446
s[ seapropiedeceleduhovnicesti.Penffuaceasta,eto{i oamenii
socoteste-ideopotriv[ cu bunltate si in cinste, chiar de ar fi
jidovi saunecredinciosisauucigasi, si cu atntmai mult, cI orice
om ?1ieste rate, deaceeasiire cu tine, si din negtiinlLs-atilthcitdin caleaadevlrului.
Dar dac[ vei facecuivabine, s[ nu agtep]i lsplati de la el,
si pentru arn0ndou6acesteapterlspl5tit ai sl fii de a Dumnezeu.
trardac6 fi estecu putin{i sI faci binele, chiar f5ri si ai ar vedere
risplata viitoare. Dac[ ai pus sufletului tiu sdrdcia ahotar, si cu
Harul lui Dumnezeuesti slobodde orice grijl, 9iprin slrlcia tate-ai ridicat deasupraumii, atuncivezi, ca nu cumva si indragesti
cdstigul,subcuvint cI iubegtipe shraci, a sl faci- chipurile-
milostenie, si s[ nu-{i arunci sufletul ?n tulburare, uOndde la
unul, ca s[ dai la altul, si asasi-!i pierzi cinstea a prin faptul cI
te supui oamenilor,cerdndu-leceva, si cazi si din libertatea a 9i
din nobleleacugetdrii ale, n grija ceior alevielii, fiindci staipeo treaptd mai inalti dec0t cei milostivi. Nu, te rog eu' nu te
supuneoamenilor.Milostenia esteasemeneau hranapruncilor,
pe cdndnetulburarea linigtea) esteculmea deslvarsirii. Dac[ ai
avu{ii, risipeste-ledeodatl; dac[ n-ai, nu dori s[ ai' Curdlegte-li
chilia de toate lucruriie desf[tltoare ;i de prisos. C[ aceastae
duce pe tine la infr0nare, chiar flri sI vrei. Fiindcl lipsa delucruri inva{i pe om cu infr6.narea'CAnd ns[ avemslobozenie
din partea ucrurilor, nu putem s[ ne stipdnim.
Cei binevoitori in rlzboiul din afard,cAstig[ ndrlznea]l
impotriva celor diniuntru, gi fac toate ucurile flrl nici o sili. Si
nu se clatini in rizboi, nici trainte si nici inapoi. Si vorbesc
despre [zboiul, pe care simlurile il pomesc mpotriva sufletului,din lenevire, adicd din a da si a lua, din auziresi din vorbire;
toate acesteapomite impotriva sufletului, ii orbesc, si din pricina
asuprelii si a tulburarii din afar[, nu poate s[ ia amintela sine n
120
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 119/446
rlzboiul cel tainic, cel pomit impotriva lui; si nici nu poates[
biruiasc[ pe vrljmasii cei dinlluntru prin iinigte. Cici dacdnchide
cineva po4ile cetilii - adici simlrxile - atunci el dinl[untru se
luptl gi habarnu arede cei ce stau a pdnd[ in afaracetdlii.
Ferice de cel ce stie de ioate acestea si petrece in
netulburaresi mullimea faptelorsalenu-l tulburl pe el, ci toate
faptele rupului le schimbl cu nevoinla rugiciunii si crede,c[
intrucdtconlucreaz[cu Dumnezeu,gigrija lui o arespreDomnul
ziuasi noaptea,nu-i va iipsi nimic din cele de trebuin!6.Dar el
pentru Dumnezeu se?ndep[rteazd"e grija pentru lucruri. Dar
daci nu poatesi steacineva in linisteaflrl rucodelie (lucru de
m6n[), poate s[ si lucreze, flcAnd din lucru un ajutor, iar nu
lIcomindu-se pentru c6stig. Aceasti rAnduiali estepenffu cei
neputinciosi ar pentu cei deslvdr;ilr, esteaducltoaredetulbwlri.
Pddnlii au rdnduit lucru dem0ni pentrusiraci si lenesi,sinu ca
un lucru numaidecdt rebuincios.
tn vremeain careumilesteDomnul inimata dinl[unffu, s[
ba{i necontenitmetinii gi s[ pleci mereugenunchii, si si nu lasi
inima ta s[ aibl vreo grijl; c[ de o laqi, dracii te vor convingesI
te ocupi si de altelesi atunci.... ezi si te mir6, ce !i se scl de
aici.Nici un lucru nu-i mai folositorin iupteleascetice, ar simaiobositor, iindci e foarteurdtde draci,decatsl te arunci?naintea
Crucii lui Hristos, rugdndu-te ziua si noaptea,s[-!i legi mAinile
la spate.Vrei sd fii mereu fierbinte, 9i s[ ai mereu belsug de
lacrimi?Poartl-te aqa ;i fericit esti,omule, dachziua si noaptea
ai numai grija celor pe care!i le-am spussi nu mai cauli nimic
altceva.C[ va risiri inliuntrul tiu lumina, si va strlluci dreptateatv, 9i te vei face ca un rai inflorit, si ca un izvor ce curge
pururea.
Yezi cdtebunltifi cd;tigi omul din (prin) nevoinli; de
multe ori se afl[ omul cu genunchiiplecali in rug[ciune, cu
u
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 120/446
rnainiie intinse Sprecer, cu fata ntoarsi Spre rucea ui Hristos,
cu gdndurile adunate oate citre Dumnezeu?n rugiciune si ?n
timp ce ornul seroag6lui Dumnezeucu lacrimi de umilinli. ?n
acelasiceasndati pe neasteptate,zvot de desf[tarepomestesA
curgi in inima lui, si semoaiemidularele lui, si i se nviluiesc
ochii, gi fala lui se pleaci Ia pilcat, si i se schirnbl gdndurile,
inc0t nici mltlnii nu mai bate de bucurie care tresalt[ in tot
trupul lui. Fii ** luareaminte,omule, la catecitesti.Cici fir[ de
nevoin1l,nicidecurnnu le vei aflape acestea. i de nu te vei bate
cu cildurl si de nuvei priveghea dngdpoartl mereu,nu vei fi
auzit.
Auzind acestea ine va mai dori dreptateadin afari, daci
nu cel ce nu poate si peffeaci in lin{te? si iar6si,dacl cinevanu
poate sI senevoiasce entru ele (caHar al lui Dumnezeueste,sd
itea omul dincoacede po4i), atuncim[car s[ rimdie in cealaltl
cale, ca s[ se mp[rtdseascl mlcar de una din cele doud cai ale
vietii. PAni ce omul cel din afarl nu va fi mort pentru toate
iucrurile 1umii,nu numai pentru pilcat' ci pentru orice fapti a
trupului, si la fel pani ce omul cel iluntric nu va fi mort pentru
gQndwilecele ele si nu va sl[bi oricepomirefireasci atrqpului,
ca si nu seabati n inimd plf,cerea icatului, pdni atunciduiceala
Duhului lui Dumnezeu,nu va treslri in om, 9imldularele lui nu
vor fi cwate prin viala lui ;i gandwi dumnezeiestinu vor intra in
sufletul lui, nici sim,titensl vor fi, nici vizute. Si pAn[ ce nu
gonegte muldin inima grijapenlru via1i,care ntrecegrijapentru
trebuinlele firii, si nu lasi pe Durnnezeusi se ingrijeasci de
acestea,nicidecum in belia cea duhovniceascl,nici nu simte
acea lor.itur[, p'rin care Apostolul s-amfugniat. Iar[ acestea
le-am spus,nu ca sI iau cuiva nldejdea' Ci denu ajungecinevala culmeadeslvdrgirii,nu se nvrednicestedeHarul lui Dumnezeu
si Dumnez.o ,r,r-1 ntfimpinl cu mAngfiiere. ntr-adevfr, cdnd
122
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 121/446
XX[V.
T}ESFKE SEFTNALEqTFAFTET,EDKAGOSTET DE D{.]IVTNNEE,U
Dragosteade Dumnezeueste cildura fireasci' Si ctnd
covarsestedrl margini pe cinev4 face sufletulaceluias6cadSn
r[pire (in extaz). De aceeanu poate inima aceluia ce simte
dragosteaaceasta, -ocuprinddpe ea (s-o nceapl) ;i nu-i poate
indura afsura.Ci omul seschimbl in chip vdzut,neobisnuitde
mult, pe m[sur5.ce felui dragosteiseafli in el. $i iat[ semnetrei
ceie simlite: fa.11amului seface roqie 9i vesell, iar trupul i se
infierbAnta.Pierede a el frica si sfialasi adesea etrecen r[pire.
Si fuge de a el putereadeconcentrareaminlii si sepoartf,caun
nebun. \{oarteacea nfricosatdo socoteste ucurie si mintea ui
necurmal este n contemplaliacuget[rilor ceresti.si fele si fie
dispreluieste ornul cele necuviincioase, si cu desivargire se
depdrteazlre ele, alergdnddupi celebune,pestepufini vreme
simte ci i se d[ ajutor. Si de se va si nevoi putin, va afla
mflngdierea ufletului s[u, si va dobAndi efiarede gresalele ale,si seva invrednici de Harul Dumnezeiesc,si bunltali multe va
primi. Dar cel ce se nevoiesteestemai mic, in asemlnare u
besivarsireaacelui4 cares-adepirtat de lume 9i a aflat'n suflet
tainafericirii de acologia inlelespentruce s-a pogordt isus a
noi. Lui tr secuvine Slava, mpreun[ cu Tat[l si cu sfantul Duh,
acum si purureagi in vecii vecilor-AMIN.
123
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 122/446
v[zut de nimeni, vorbeste?n absen15, a si cum ar fi prezent.cunostinla lui siv[zul lui cel firescseducesi nu simtecu simturilenici o pornirea lui spre ucruri. Si chiar dacd,Iucreazdev4 el nu
simte de fel ce lucreazl, fiindc[ mintea ii este inii[at| lacontemplare.Si cugetul ui totdeaunaparecI se?ndeletriceste ualtceva.
De aceastiduhovniceascl e$es-a?mbltatcAndvaApostoliisi Mucenicii. Si unii au strlbitut toat6"umea,ostenindu-sesidispreluili fiind. Iar[ ceilalli cu mdinile si cu picioareheiliate,ca
apasi-auvdrsatsAngele, i ffrdurdndcelemai grozave atimi, nus-au mpulinat 1asuflet,si toate cu blrbi.,tie e-ausuferit. Si fiindinlelepli au fost socotiti nebuni. Iar altii au ritd.cit prinpustii, prin munti, prin pesteri,si prin cr[pd.turilepimdntului, siplrdsindu-si asezirile or, au avut totusi bun[ asezare. umnezeusi ne invredniceascl si pe noi sI ajungemla o astfel d.enebunie.
Despre merenie
De vei vede4c[ ai pacede supdrareapatimilor,mai inaintede a intra tn cetateasmereniei, sdnu te increzi in tine: fiindcivrijmasul dintr-un loc de pOnd[, pOndeste. i dup[ odihnllgteapt6-te ia mult[ tulburare, si supirare. CI de nu vei treceprinconacelevirtutilor, nu te vei odihni de truda ta, si nici nu veiputeas[-!i tragi sufletul,p0nl nu vei ajunge a conaculsmerenieitale.Doamne, nvredniceste-nei penoi, sdajungema smerenie.AMIN.
724
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 123/446
-t-
XXV.
DESPREcELE cE LE nnnnAm rENTKUDKAGOSTEA DE DI.JFINEZEUSIDESPBE SrKTJINULcE-L nnt Apr
ftTKABDARE
Pe mlsurl ce omul dispretuiesteumea si se sileste nlruteamade Dumnezeu, si simte omul in ascunssprijinul ei, sigOndurileui se currtr, ca s-opoati inteiege pe ea.$i de s-arsilicinevade bundvoie sr se epedede bunuriie cele 'mesti, cu cdtel s-ar ipsi de ele, cu at6t ?1urmeaz[ mila lui Dumnezeu,si ilpoartd ubirea de oameni
a lui Dumnezeu.siivit sd fie Acela,carepre noi ne m6ntuiesteprin celede-adreaptagi de-ast0nga,si ne dI pricin6, ca sd afllm via1a.Ci pre cdti nu pot sI cAstigevialadebun5. oie, il ina{I cu sufletul a virtute, prin necazuridenevoie.ci si siraculLazLr,nu din voia lui era ipsit de avufiiieiumii acesteia,ci trupul lui eraplin de bube, si erau doudsuferinleamarepentru
el, una mai rea decAtcealalti" insi mai pe urml aiostcinstit n sanul ui Awaam. Dumnezeuesteaproapede nimar-ea ndureratd a omului, care la necaz strigl c[tre El. DaclDumnezeul lipsestepe om de cele rupesti,sau l faces[ suferein altfei (pari le suferim, toate eleleni le di ca sprijin, precum':n doctor ?ntr-oboali foarte grea,prin operatiene vindecl) si
nai mare ubire de oarneniarati Domnul in cele sufletesti,c0ndii dddureri aspre.
Deci cdnd dorul de Iisus F{ristosnu te-a covArsit n asanasur6, nc0t ?norice caz s[ fii nepltimas, din pricina bucuriei
125
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 124/446
celei dinlfluntru, afl[ atunci, c[ mai mult trflieste n tine lumea,
decit Hristos.si cxndboalasau ipsa, sau sto.,rirearupului, sau
frica de cele ce ar putea si-!i diuneze, tulburi mintea ta din
bucuria nidejdii tale sau din bucuria cea?ntruDomnul, s[ stii
atunci, c[ trlieste ?n tine trupul, si nu Hristos. Pe scurt spus:
lucrul, acdruidorinli estemai putemicl si mai sirnliti intru tine,
acelasi trlieste in tine. Si cfrndnu-!i lipsestenirnic, cdnd ai tot
ce-!i trebuie, cnndffupul !i-e plin de s[n[tate si nu te temi de
dusrnanisi de ai spuneatunci cl po{i sI cllitoresti intru curdtie
spreHristos,afl[ ci estibolnav la minte, si iipsii de gustul slavei
1uiDumnezeu.si te judec pe tine, nu doarc[ ai fi unul de acest
fe1,ci ca si stii c|t de departeesti de desivflrgire,desi in parte
vieluieqtidupi randuialaSfinliior Pdrinli celordinaintedenoi. Si
s6 nu zici, cL nu-i om a carui minte s6 se ridice peste toateneputin{ele?nchip deslvlrgit, candtrupul inoatSprintre ispite si
printre necazuri,si atrc6rui dor dup[ Hristass[ biruiascd ristelea
minlii. Trebuia si trec sub tfcere amintireaSfinlilor Mucenici,
fiindcl nu pot si stau nainteaadancimii patimilor 1or'Si nu voi
Spune dtdemult a biruit ribdarea 1or,ceadin putereadragostei
lui F{ristos,scarbacea multi si dorinlele trupegti"Ci s[ trecem
pesteele, fiindcanumai prin fapful cf, sunta9a9iprin simpla lor
pomenire,elemAhnescirea omeneasca, i o tulburl prin mlrelia
unor astfelde ucruri si printr-o minunat5contemplaliea1or.
s5 luirn in considerare e aqazisii filozofi atei.unul din ei
si-apus lege,si plstrezeticere cfl1iva i. 9i ?mplratuldusmanilor-
ctnd a aflat acestucru, s-amirat si a imrt si-l puni la incercare-
Deci a poruncit s[-1aducl in fala lui. Iar cAnda vdzut?mplratul
cb tace filozoful la toate i*rebdrile pe care i |e punea si nu
1,26
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 125/446
rlspunde nimic, s-am8hnit si a poruncit sa-l omoare,ci nu s-a
sfiit de tronul si de coroana Mdriei Sale. Iar acela nu s-a
?nsplirn0ntat,ci si-a pLzitlegea lui si cu linigte se pregltea dernoarte. mpdratul insl poruncisecelor ce-l plzeau, sil ucid[ de
seva insplimdnta de sabiesi-siva cllca legea; ar deva rlmAne
neclintit in voia lui, s[ nu-l ucidl, ci sl-l aduc[ la el viu. Si cOnd
s-a apropiatde locul cel rnnduit si slujitorii, necljinduJ il siieau,
si-si calce egea,ca sI nu moari, el a vorbit cu sine( a gAndit):
,,Mai bine s[ mor ?ntr-unceas, [r6 si-mi calcvoinla mea,pentru
care atdtam-arn nevoit, decAts[ fiu ripus de frica de moarte,
flcAndu-mi in{elepciuneadeocarl, si datomicsI fiu ienei,pentru
o int0mplare de nevoie"... Si flri de tulburare si-a intins
gdtul si fie tdiat cu sabia.Si i s-auvestit acesteaimpdratului i cu
multl sfiali, mir6ndu-se -au slobozitpe el.
A{ii au cllcatin picioarecu desSvArsireofta firii. Si allii
ocdrilecu usurinli le-au suferit.Si iarlgi a$ii boli ?ngrozitoareu
rdbdat fLrE necaz.Si aUii si-auardtat [bdarea lor in necazurisi
in primejdii mari. Si dacl acestia,pentru o slavi si o nidejde
desartl, au suferit aceste4cu cAtmai mult nu ffebuie sl le rlbdXmnoi, ciluglrii, caresuntemchemalis[ fim plrtqi cu Dumnezeu?
De aceast[ rdbdare sd ne invrednicim si noi, prin ruglciunile
Prea Sfintei Stip0nei noastre, de Dumnezeu N[scitoarea si
pururea Fecioarl Maria si ale tuturor celor ce au plicut lui
Hristos prin sudorile;i
nevoi:r1ele1or. Ci lui Hristos i se
cuvine toati slava,cinstea si inchinlciunea, impreun[ cu Cel
f[rI de inceput al S[u Plrinte, qi vesnicul si de o fiinli si de
via![ Flcitorul Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor.
AMIN.
rz7
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 126/446
SI?
XXVI.
DESPKE POSTT.JL EINCETAL
DESPBE CONCENTRAKE, CAfiE SI.JNTLJKFIARTLELOR- qI CA PRrN
CIJNOSTINTA CU SOCOTINTA AFLAJTTet
TREBUINTA ADDVA"KATA A LOK.
Fiind eu multi vrene ispitit prin cele de-a dreaptasi de-a
rftgu" si adeseoripunAndu-ml a ?ncercare,ntr-un fei si in altul,
primind si multe lovituri de la vrljmasul, si invrednicit fiind de
mult sprijin in ascuns,m-am iscusit?nweme lungi de ani gi afiI
aflat acestea-Ci temelia tuturor bunurilor si rechemareasufletului
dintru robia protivnicului, si calea,careduce a lumin5 gi la via1i,constauAr acestedoud ucruri. SI te concentrezipe tine, stdndn
acelasi oc, si sd postestineincetat.Adic[ sd te canonesticu
infelepciunea si cu mdsuri prin infrAnarea p0ntecelui, stAnd
nemiscat si mereu indeletnicindu-tesd cuge{i spreDumnezeu.
Asa poli s[-,ti supui simlurile. Aga1i setrezestemintea. Asa se
imblAnzesc atimile celes[lbatice,caresemiscl in trup.Asa vin
gdnduriblAnde.Asa vin miscdri uminoasen minle. Asa vine
s6rguinlaspre ucrareavirtulii. Aqavin si gdndurile nalte ;i subtile.
Asa izvor[sc lacrimi nemdsuraten oriceweme, si aducerea rninte
de,moarte.Asa securdli si inlelepciunea,si se ndeplrteazi de
oricenIlucire, care spitestemintea.Agaprimesteomul o vedere
pitrunzdtoare, chiar pentru lucruri depdrtate.Asa primeste si
in{elegerea ea mai adOnc[a tainelorpe care e cuprinde mintea
prin puterea cuvintelor celor dumnezeiesti, si miscdrile cele
l5untrice,caresepomesc n suflet, si putereade a deslu;i ;i de a
r28
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 127/446
deosebiputerilesfinte,deputerile ceie duhovnicesti, i vedeniile
adevfuate, enilucirile cele zadatntce.Asa vine si teama de cdi
si dec1rIri, ?ntr-ominte luminatl, si taie lenevirea inegrija"Asa
vine si flaclra rdvnei, care calcd pesteorice primejdie si treceprin orice ngrozire,si cllduri, care fececu vedereaoricepofti,
si o stergedin minte, si aduceuitarea decelepetrecutempreuni
cu a{ii, si, ca s[ spun pe scurt, asavine adevSrata bertate a
omului, si bucuriasufletului, si inviereacea mpreuni cu Hristos
inlmpdrSlie.
Dar daci cinevanu se ingrijeste de acestedoul fapte, sdstie numai c[ sepdgubeste e bunitilile pomenitemai sus,ci, si
c[ dispreluindaceste oui virrr4i, face sI seclatine emelia tuturor
virnrtilor. Si precumacestedoul suntcapul si inceputul oricdrui
lucru Dumnezeiesc,si cale ;i ug6cdtre Hristos, dacl e cineva
st6pdnpe el si dacipetrece cu ele; tot asadacd.eipsit de ele gi
se dep[rteazl de ele, ajunge la cele dimporiva lor (contrariile).Adicl la rdspdndirea u trupul si la imbuibareapdnteceluicea
necuviincioasd.C[ acesteasunt tncepltura celor protivnice ia
sus-pomenitele irtuli, si facloc patimilor ?nsuflet., Si inceputuluneia din ele, mai int6i desleagi sim,turilecelor
supusedin lanlurilesfielii. Si ce urmeazl de aici ?De aici urmeaz5,
c[ se intdmpll pe neasteptatenecuviinla, care este aproapeoprlbusire. Ci valurile cele tari, care din vederese desteaptd, ntrA
in turburare, cd se aprind ochii foarte tare, biruind trupul, si
alunecdndusor cu g0ndul. Urmeazb,gdndui neinfrAnate,care
indeamndsprecldere.Unrieaz[ qi r[cirea seteide a lucra pentru
Dumnezeu, si sl[birea pulin cnte puirn a discemlm0ntului dintre
peffecerea tr neturburarede o parte - si plrisirea desdv0rsiti apravilei celei rdnduit[, de alta. Urmeazi innoirea relelor celor
uitate,si inv5litura altor rele,pe careomul nu ie s,tiaprin vedeniile
felurite.Decare e are. iri s[ wea. fiindc[ mereuschimbi iocul.
C-da43 mala9 129
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 128/446
Si patimile, care prin Harul lui Dumnezeufuseserl omor0te nsuflet, si pieriserl din minte prin uitarea pomenirii ior, iarlsi?ncepsd se trezeascicu pomire, si si sileascl sufletul sd lelucrezepe e1e.Si ca s[ nu maivorbescde toatecelelalte,gi si nule mai ?nsil aici, toateacestea e nt0mpld dintr-o singuri priciniprimd,careeste lspdndirea rupeascigi faptui ci nu suferl omuldurerea inistirii.
,Dar ce urmeazl in cealaltl ipotezl, cOnd ncepem1ucrulcel porcesc? Si lucrul porcescnu-i nimic altceva, dec6tne?nfrnnarea 6ntecelui,si umplereaui fir[ misur[; porcescucrueste s[ nu ai vremehotirAti anumepentru nevoile celetrupesti,caorice fiinfi cugetitoare.Si cesemai intAmpHdin aceasta? eaici urmeaz|belia la cap si mult[ ingreunare rupului, impreundcu sl5bireaumerilor. De undeurmeazl nevoia de a plrisi slujbalui Dumnezeu.Ci seadaugl si le.nea e a facemetanii la slujb[,si leneade a face inchinlciunile cele de cuviinld.,gi intunecarea
si rlcirea minlii; o minte boantl, carenu poatedeslusinimic din'pricina
multei intunecimi a g6ndurilor si a turburdrii; o negurldeas[ si intunecoasi, care se intinde peste tot sufletul, setr0ndXvesteomul in tot lucrul lui Dumnezeu, pAnd si la citit,pentru c[ nu simte dulceatacuvintelor lui Dumnezeul cele detrebuinld i lipsesc.Mintea lui estene?nfrAnatdi rlspOnditi peste
toatl f.a\apimAntului; in toatemldularele lui se aduni multimoleseali; are vedenii necurate r timpul noptii, prin aritareanecurdtieigi prin ?nchipuiri necuviincioase,pline de pofti, carep[trunde in suflet,si acolo i impline;te voia ei ceanecurati; ncisi astemutulplcltosului si haineleui, pflnl si trupul lui intregsep6ngXregtee mullimea curgeriicelei rusinoase, areca dinfr-un
put izvoriste din el si lucrul nu i se intdmpli numai noaptea,c0t si ziua. Clci trupul curgemereusi ?ntineazimintea. incOtelse eapidd cu totul de tnlelepciune,din pricina acestor ucruri.
i30
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 129/446
CXcipl[cereagOdilitoarenecwat[) se uffeaz[ in el cu neincetatl
qi nesuferitd fierbinleal[. Ba si gdnduri de amlgeall ?i vin ?n
minte, nllucindu-i ?n a1[ fmmuseti, a1Al0ndu-i ereu;i
g0di10n-
du-i mintea cu vorbire despre frumusele. Si firl indoiai5 se
impreuni cu gAndurileacestean cugetul lui, prin faptul cI le
pofteste, iindcd mintea ii este ntunecati. Si aceasta stece zice
Prorocul: ,,Iat6,aceastaeste pedepsireasorei taie, a Sodomei,care desfltAndu-se,mdnca pAine din belsug" (Iez. 16, 49) gicelelalte.Ba unul din inleieplii cei mari azis asa:Dac[ ornul isi
hr[neste trupul cu desf[tarernare, n lupti mare si bag6 sufletul.Iar dacl isi vine in fire si cautl s[-si facl sil6, stlpOnindu-se,el
nu poate din pricina aprinderii covArsitoarea pornirilor celortrupesti si de sila si de nevoia al0lirilor si a gidilirilor, carerobesc sufletul cu voile 1or. Vezi tu, aici fiinla celor t[rI deDumnezeu? Si acelasi nlelept, iarlsi azis: desfitarea rupeascl
?n v6rsta fragedl a tinerelii, face patimile si intre in suflet, simoartea itr inconjoar[ pe el, si cade astfel sub judecata luiDumnezeu.
Sufletul ins[, care se ndeletriceste pururea cu amintireacelor cuviincioase, e odihnesten libertate,si grijile lui suntmicisi nu se cdiestede nimic, avdndu-si grija numai ia virtute; el
curml patimile si p[zeste sporui in virtute, ca sI aibl o bucuriefFrL grrjdt,o via![ irnbund.ti.tit[, s[-1 ducl spre un liman f6riprirnejdii. Pentruc[ desfit[rile cele trupesti, nu numai cd intirescpatimile si le dauputere impotriva sufletului,ci scot si sufletuldin r[dlcinile lui. Si mai aprind si neinfrAnareapAntecelui sineordnduialafard"margini a curviei. Si la vreme nepotrivitl si
silesc s[-gi facd trebuinlele trupului. Si cei ce se luptd asa,nuvrea sl rabdepulinl foame, si sI se infrineze, fiindc5. rob alpatimilor este.
Acesteasuntroadele rusinoaseale rnbuibdrii pdntecelui.
Si celedimpotrivi sunt roadele lbdlrii, pe care e culegecel cepetrece ntr-un singur loc si ?nneturburare.Din aceastlpricind si
731
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 130/446
vrljmasul, afldnd wemile nevoilor noastreceie firesti,prin care
firea sepomestespre rebuinla ei, si gtiind wdjmasul cd.mintea se
rdtdcesteprin rlspAndireaprivirilor, si prin odihnap0ntecelui,se
strf,duieste i se upt5, si ne a!d!epe noi, ca si facem mai multdecdtcere trebuinp firii, ca sll impleteceasclpe om cu totul si
si-l impingf, la cdd.ere.nsd precum vrljmasul cunoasteacele
vremi, si noi trebuies[ cunoastemneputinla noastr[ si si stim cl
puterea irii noastrenu e destuidemare ?mpotrivaniravurilor gi
a pomirilor din acelewemi si impotriva gdndurilor celor subliri,
caresuntca praful inaintea ochilor nostri si ci nu putemnici s[le vedem,nici sI ne impotrivim 1or,c6ndele ni se ntdmpli. Si
fiindcl de multe ori am fost ispitili devr5.jmassi tntru ticllosie
am fost luali de d0nsui,s[ ne'rn1elep1imeci i si nu-l l[slm sI ne
arunce(si ne trag[) si-i facem voia odihnei noastre,si biruili s[
fim de foame,cI oricAtne-archinui saune-arstrnmtoraoamea,
s[ nu ne misc[m din locul in carene linistim, si si nu ajungem nlocuri, ?ncareamcidea usor n ispiti, nici s5nu nlscocim pricini
si pretexte, ca sI iesim din pustie.Fiindcd acestea untpAndele
pe fali alevrljmasului. Si de vei rdbdain pustie,nu vei fi ispitit.
Cici acolo nu vezi femei si alte lucruri vitimitoare petrecerii
tale, nici nu auzi cuvinte necuviincioase.
,,Ce vrei acum, ce wei in calea Egiptului si s[ bei apaghioniior" (Ierem.2, 18). nptege ce-!i spun.Aratl vrljmasuiui
ribdarea ta, si iscusirftataprin fapte mici, ca s[ nu cearl de la
tine lucruri rnari. Si acesteucruri.mici fie-li lie hotar,ca si surpe
prin elepe vrSjmasul lu. Ca s[ nu apuces5-1isape ie cursemai
inari. Ci dacl nu sepleac[ cineva vr[jmasului, s6 asl nici cinci
pagi din locul linistirii sale,cum sI seplece s[ iasbdin pustie,sisb se apropie de vreun sat ? Dacd nu primeste cineva nici si se
uite pe fereastrasihistriei sale,cum va puteael s[ iasi din ea? Si
cel ce abia searam6nAnc[ pulin, cum s[ se lase amigit de
r3z
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 131/446
gAndurile ui, s[ mdn0ncela vreme nepotrivitl ? Si cel ce se
rusineaz[ si se sature si de o hranl proast[, cum va pofti si
rnXndnce ucruri mari ? Si dac[ cineva nu priveste nici spre
propriul s[u trup, cum va iscodi frumusele striinf, ? A;a dar , e
limpede, cd",dac1, ineva sepleaci si dispretuiasclpe celemici
de ainceput, este nvins gi dI pricin[ vrljmasului si-i luptepe el
cu cele mari. CI unu1, care nu se ingrijeste de viata cea
vremelnic[, ;i nu vrea sI mai rlmdn[ mlcar pulin in e4 cum s-ar
puteansplim0nta derelele si de necazurilecare-lduc spremoartea
iubit[ ? R[zboiul socotintii, acestaeste,c[ inteleplii nu-gi frrglduieloru-si,si sepreglteascl spre upteleceleamari.Dar ribdareape
careo au n ostenelileceie mici, ii aplri pe ei, denu cad n cele
mari.
Asa dar, diavolul se nevoieste si surpe rug[ciunea cea
necontenitl a inimii. Astfel, face apoipe om de disprefuiestesi
vremile rugbciunii ceiei cu trupul, dupl pravil6. Si asa setr0ndlveste mai intAi gdndul, s5mlnAnceirainte de vreme; cu
lucruri de nimic, mici si ndrnsemmnate.ar dup[ c[derea aceasta,
prin dedegareapostului: omul cade n ne?nffinaresi in irnbuibare.
Mai intii omul este biiuit, c6nd separe c[ nu face un pdcat,
privindu-gi goliciunea rupului slu, sauc0nd vede vreun midular
al s[u, pe care-l are frumos, pe c0nd se dezbrac[, saupe cdndiesepentru trebuinla trupului, sau a apiqdar i.sllbesc simlurile
lui, si cu indrizneal[ isi vdrd m0na subhaine, si-gipiplie trupul
lui. Atunci i se ivesc alte lucruri si alte lucruri si unul care mai
?naintesi pizea mintea de toathgreseala,si era suplrat cdteodatl
pe unele gesturi din acestea,atunci deschide asuprasa intrare
largl si cumpliti. CI gAndurile,ca si vorbesc n pilde, suntca o
ap[, gi ntrucAtsunt nchise n toatepirtlle, merg in bunl rdnduiall;
iw dacdserevarsi numai pu,m, facpustiiremare si sulpi gardul.
Cici sti wijmasul gdndindu-se;i pAndind,si astept0ndziua si
733
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 132/446
noapteanainteaochilor nostri, s[ vadi prin care ntrare,deschisi
fiind de organele oasffede sim!, va intra-Si neingrijindu-nenoi
de vreunul din lucruriie de mai sus pomenite, atunci cAinele
viciean 9inerusinal i;i trimite slgelrie impotriva noastr[. Si uneorifirea insdsi ubesteodihna de la sine,cu indrlznea16, u rdsul,cu
rispAndire4 cu tr0ndlvirea, si izvor depatimi se ace, si noiande
turburare;alteori nsl protivnicul le bagi in suflet.Ci noi s[ ddm
ostenelilenoastrecele mari in schimbul celor mici, pe care le
credem de)nimic. Cdci dacdcelece e-amputea rececu vederea,
precum am ardtat, aduc atitea lupte mari si osteneli grele, siciocniri turburate, si rini ad0nci, cine nu se va grlbi sI afle
dulcealaodihnii prin ostenelilecele mici ale nceputului ?
O ! inlelepciune ! CXtesti tu de minunati. $i cdt de departe
le prevezi pe toate ! Ferice de cel ce te-a aflat I CSci el s-a
eliberat de trlndlvirea tinere{ii. Oricine negulItorie mici f,ace,
adici isi agonisesteeac pentru patimi, bine face. C6ci odati uninlelept s-a pomit spre ftandevie, si sim,tind ucrul acesta,s-a
indreptatnumai decnt,asezdndu-se intr-odatl. Si v[zdndu-l pe
el un altuI, a rnsde el, din pricina aceasta.ar el i-a rispuns: ,,Nu
de aceastam-amtemut, ci de dispre!mI tem. Fiindc[ adesea n
mic disprel seface pricinl de mari primejdii. Iar prin faptul cd
am iesit din rdnduiaid,si m-am indreptatnumaidecOt,atn ardrat,ci sunt mereu treaz si cd nu dispre{uiescnici lucrul cel mai
newednic de team[. Cd filozofic senumeste,sd fie omul treaz
totdeauna, n toate cdte le face, oricdt at fi ele de mici si de
nimic. Cdci adun[ pentru el comoari de odihn6,si nu doarmeca
s5nu i se ntimple ceva din parteaprotivnicului. Ci taie pricinile
mai nainte de vrerne, fi prin lucrurile cele mai mici, suplraremicl suferi, si inl[turl prin ea o sup[rare mare".
Cei lipsiii de minte ins[, pun pre! rnaimarepe odihna cea
care-i rnai aproape,dec0tpe ?rnplrdlie, cea?ndep[rtat6,ca unii
carenu stiu,c6 emai bine s[ induri ostenealan lupte' decAts[ te
134
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 133/446
r""ti*"jiffi lli:11::ltiiunnari{iprmantesti,osrenicd;i-auru*,.1"?i1tji?#.::HT,*.f:_f'r:or ti rr-eaz
1 ir"ia"-r*ri. ca somnutstenrudit u
ilrfi:Hl::t"" preint6mpin*"umo4ii"r"iaa"uarur",,.*imp'' ;,,:ffi::Jt'?X'J,lli T":,,,:i,.i
-,; ;Nu pregetasi nu te coOi sd mori pentruacele ucrurientrucare princare)vei fi viu. ce r.rioi*"u suflet'ruieste emne randdvire. i defdimareu.u"*u,,'a lor ceabun6.omuifricosrat6' d' stebirnav.d3
doudu"ri,-uai"ade ubireade tupsi dempulinareacredinlei.araubireaa"* esre errndenecredint,.
;:f;":?B$*y_'p*u'" p";;;;; antd dareinoi,un",,r
-'- ::"'.' :i;:ii :gH:ji'9'i:'ffi:,:inmejdii, f[rd tupte1i
fnrd rpill J|UA", urmeaed_i. i dou6unt pricinele' care fac inirna ioararn"4asi netem'toarederimejdii: mai intal 3"1""i*""HTir, si apoi credinfa numnezeu'tar oya-anuarto$ateJni*u urmeaz.trufia;dupiredin{r nsdurmeazd merenia;d;. omur nu poatedob'ndiadejdean Dumnezeu,dacdnu i_a urii"a"aneo":oearl_:y,:::l,*uilX1Jf;ffi::frlffi:onstiinleisenasc;i prinmdrtrtria eaadeviratdamin,tii,avem,idejdea
ceacdtre9**.r"". r;;'A*i"-*hf' constiin aceea,60mulnu-i defel.os,nriit - r*t*!a lui, ci ar fi uitrt sa-sindeprineascidatoriile,ro; ;;,""i"j t* Dacd?nsi nimanoastriu seos'ndeste, tunciuu"* i"Orar.rlAa"ao"
Dumnezeu.saarindrdzneataceacitreDunil;'r#:i:::^y"t"r-?virrutitor,iprinonstiin{arpa"lie"ffi:?t; tr ;1trJ:?ste n ucruaspru.
li ry. ,#. ;;;;;e nadejdenDumnezeu,ilf#fr*:5
convinse evoie,a'riu;.ur"arupurui,tdpanui
135
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 134/446
Despre icere qi tin{te
Omul poate sI tac[ pururea ;i sXplzeascl linistea, dinaceste rei pricini. Fie pentru slava de la oameni, ie din rdvna
fierbinte pentru virhrte, fie c[ este nlluntrul lui de vorbd cu
Dumnezeusi mintea iui esteatrasl de convorbire.Cine nu are
cele doul din urml pricini, de sigur c[ s-a mbolnlvit de prima,
ca de o boall. Nu aritarea faptelor celor multe si diferite, care
prin trup se sivArsesc, enumestevirtute, ci inima preainleleaptdin nldejdea ei. Clci ltnta ceadreapti o impreunl cu lucrurile cele
dupl Dumnezeu.C[ mintea poate slvdrqi binele ;i fdrl faptele
trupului, dar trupul, f[ri foilelepciuneamintii, orice ar face, nu
poateaveanici un folos; dar omul bun nu se as[, cdnd tlrd prilej
s[ fac[ bine, pAn[ nu-si aratl dragosteaui cltre Dumnezeu,prin
ostenealaucrlrii lui. Prin cea dintAirdnduiall, sporesteotdeauna,prin, cea de a douauneori sporeste, neorinu' Dar sI nu crezi cd
estepulin lucru, ca omul si se deplrteze pururea de pricinele
patimilor. A Dumnezeuluinostru s[ fie slava?nveci' AMIN.
xxv[.DESFRE PORNIREA TKI.JPEASCA
(A TRLJPULU)
Mldularele celemai de os ale trupului lucreazl printr-uninstinct, f[r[ gdndurilecele iuli de pl[cere necuviincioasl, care
cu flacir[ sqmisc[ si impinge sufletulspre icllosie, f[r[ itrvoirea
sufletului, instinct, care cu siguranll se naste din slturarea
pAntecelui.Dacl ins[, oricdt[ rnnduiali 1ii in hrana ta, totusi
136
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 135/446
mlduiarele tale semisc[ flr[ invoirea tamdcar cdt de pu1in, s[
stii c[ patima izvorlste din trupul t[u, iar alml tare9inebiruitl in
lupta aceastasocoteste-li ie indeplrtareade femei' C[ nu are
put"." vrljmasul sa ucreze intru noi, cele ce firea le lucreaza
prin putereaei. Dar sl nu crezi, c[ firea uit[ cumvacevadin cele
ce Dumnezeu n chip firesc a sem[nat in eapentrunastereade fi-i
gi pentru apune a tncercarepe cei ce se upt6' Dar abstinenlade
iuiupt. omoari in m[dulare pofta, si-o face uitati ;i pierduti
pentruele.tn ahfel ne g6ndim1aucrurile cele dep5rtate, are rec pnn
minteanoasfid n chip simplu, gi trezescmisclri mici sineiimpezi.
Altele iarlsi suntgxndurile,carecufundl minteain contemplarea
materiei, flrl s[ seuite 1asine, si careprin apropiereaor' pun
patimiie in miscare,9ihrinesc pe om, cum hrlnesteuntdelemnul
flacfuxacandelii, i aprindpatimi demult moarte;istinse
9iturbur[
marea trupului, prin miscareacor[biei mlntJi' Aceasti pomire
fireascl din noi, pentrunastereade fii , nu poate n ea ns5si si
turbure cur[1ia, ri ni.i sl d[uneze inlelepciunii. ce n-a dat
Dumnezeufrii puterea,de a ?nfrOnge omirea ceadreapta'cea
cltre Ddnsul. si c0ndcinevaestepomit spremaniesaupoftl, pe
acelanicidecum puterea irii,nul sileste s5 asl din marginile
firii gi ale bunei cuviinte, ci aceastase intampll prin adaosul
.*"_i facempesteucruriie firii, c6ndvoinla ne di prilejui. cici
Dumnezeucate e-af6cut,cu buni rdnduiall le-af[cut, si cu cdt
pizim noi dreaptardnduiali in lucrurile cele firesti' cu atdt
pomirile firii nu pot si ne abati din cale' Ci trupul semiscl cu
tun[ rdnduia]i, incdt ;timnumai c[ este nffu noi o patim[ a firii,
dar eanu ne sgdndlrl si nu ne sup[rf, in a9am[suri, incat sf,ne
abatl din calea nlelepciunii. Nici nu poate s[ intunecemrntea
din pricina mdniei (prin mOnie)si s-o pomeascl din pace spre
iutrre.
t37
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 136/446
Iar dacl suntemcAteodatiduside simluri (din pricina cdrorasi mAniaobisnuiestes[ treacl marginile firii, fie cd.am mdncatsauam b'iut fdr[ mlsur6, fie ci ne-am apropiatde femei, si ne-
am uitat preamult le ele, fie c[ am vorbit despreele- si asas-a.aprins flacdrapoftei, si arde .r rup, - de aici bldndeleanoastrifireascl se silbiticeste, fie din pricina prea multei umezeli(secretiuni interne) a trupului, fie din pricina c[ vedem lucrurimulte gi felurite.
C6teodat[ ne pomim
Ei
din pricin[ ci ne l6slm in voiamdndriei noastre.Si aceastd ornire este de alt soi. C6 lupteleaceLeae numim ale libert[fii, si ele sunt o calea firii celei deobste. Iar r[zboaiele cele din iIsare in voie, cele din pricinamdndriei noastre, abia atunci ?ncepemsi le cunoastem,c6ndsuntemcu luare aminte in osteneliiemdntuirii de cdtrva vremesini separe c5.am fdcut cevamare;atunci ?ngiduieDumnezeucas[ fim luptali, pentru a deprindesrnerenia.Ceielalte finboaieins[, care ni se int0mpl6 noul din alte pricini, rdzboaie pesteputereanoastrd,din trdnd[via noastri se ntdmpli. pentru c6 daciladiugdm ceva sirntit, prin ldcomie, pestectt cere firea, fireanuse ndupleci s[-si p[strezerAnduialaei, ceade la zidire. Iar celce a lepd.datd.ebun6voie, ostenelilesi a ie;it ia lume, va fi silitsd iubeasc[ picatele. CIci tIrI de ostenele nu putem s6 nedespi4im de cugetul rnlguliriior. Pe cAt sporescostenelile,peatdtp[catele se mputineazl, deoatece ecazurilesi primejdiileomoarddulceala patimilor, pe cdnd odihna hrlneste si sporestepatinile.
Deci limpede se aratl, cd,Dumnezeu si fngerii Lui,sebucuri. denevoinlelenoasfre,ar ucigasulsi lucritorii lui sebucuri
de odihnanoastrl- Iar daci pomncile lui Dumnezeuse sivArsescintre necazuri gi intru strdmtoare,si noi deflimlm necazurile,atunci ?ndr[znim si defiimim pe Cei ce ne-a dat poruncile,din
138
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 137/446
-
pricinapatimilorcare?ntruodihnanoasfri senasc. Si zidlmicim
pricina oricirei virtuti, adicl strAmtorarea i necazulpe m[surl
cecresteodihnanoastrd,
patimileiau
tot mai mult loc ?ntrunoi.
Cici, dacdtrupul se infr6neazi, gdndurilenu se pot imprlstia
spre cele desarte. ar cel ce cu bucurie suferi necazurile si
osteneleleacela isi poate usor infrAna ;i gdndurile. Fiindci
gOndurilesuntnelucritoare, cOndomul osteneste. i cind omul
isi va aduce aminte de plcatele sale cele de demuit, si se va
pocf,i, atunci si Dumnezeu va aveagrij6, si-l odihneasci pe ei.Fiindcl sebucuri Dumnezeu, cAnd omul sepedepseste ingur,
pentru c5,a cit\cata1[turi de Dumnezeu,dAndprin aceastasentn
de pociinfi. Si cu cdt sufletul omului se nfr6neazdmai mult, cu
a€t mai multl cinste dobAndestede la Dumnezeu. Pentru cI
orice bucurie, carenu are a temelievirtute4 trezestenumai decdt
pomiri p[timaseLaacelacare a dat pesteaceabucurie. Infelegeinsi, ci e vorbade pofta cea pitimas[, dar nu depofta fireasc6.
A Dumnezeuluinostru s[ fie slava, n vecii vecilor" AMIN.
XVNI.
DESFRE PRIVAGHEREA iT'{ lMTULNOPTTE,S[ DESPKE FELIJRXI,ENtr.
CAnd vrei s[ slujesti cu priveghere, cu ajutorul luiDumnezeu, 5 cum iti spun eu:
Pleacd-1ienunchiisi te ridice, dup[ obiceisi apoi, s[ nu-!i
incepi indat[ slujba ta, ci mai intdi roag6-te, si dupi ce te-ai
mgat, gi !i-ai pecetluit inima si mddularelecu semnul de viati
139
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 138/446
flcltor al Crucii, stai n tlcere vreme deun sfert deceas,p0.n[ce
simqurile se linistesc, impreuni cu g0ndurile. Apoi ridicl-1i laDomnul privirea acea dinliuntru(ochii sufletului)si-l nduplecl
pe el sdfacl stihuirea a, si fie bine plIcutI voii Lui celei sfinte,impreuni cu cugetirile inimii tale. Si ziincet,in ruglciunea inimii
tale.acestea:
RUGACII.INE
Doamne Iisuse, Dumnezeulmeu, Ce1ce cercetezizidreaTa, Clruia ii sunt xdtate (carecunosti) patimile me1e,si neputinfafirii noastre,si tdria w[jmasului nostru, Tu insuli apdr[-mi der[utatea vrljmasului celui de obste.Fiindcl multi esteputerea
lui, si firea noastri este icdloasl si neputincioasl esteputerea
noastrl. Tu dar, Prea Bunule, Cel ce stii neputin{a noastri, si
portj povarasl[biciunilor noastre, nsufi mI pdzeste eturburareagAndurilor si de potopul patimilor, si vrednic ml f[ pe nine deaceastl sfAnt[ siujbS, ca nu cumva cu patimile mele sI-i stricdulceala si sI fiu rusinat naintea a.
Trebuie si pomim spre slujba noastrf, cu totul slobozi(desfdculi, dezlipi,ti), iri nici o turburare. Si de vom vedea,cf,nu mai avem vreme, si se face ziud, fdrh ca noi si fi terminat
siujirea, si trecempesteo slavd sauchiar pestedoul din celecezicem de obicei, ca si nu vie turburarea ca s[ piard[ gustul
slujirii noastre,si ca nu cumvasi turbure citkeaPsalmilor de laceasul ntAi.
Dacl in vremea slujirii, gOndul ili vorbeste in qoapt[,zicAndu-ti: ,grlbeste-teun pic, ca si sporeasc6ucrul gi sI termi-
ni slujba mai cur0nd", tu sI nu asculli. Si dacl mai tare tesupirl gdndurile, intoarce-tede grab[ inapoi cu o slavI, sau cucdte wei, si fiecare stih, carearechip de rugdciune,zi-|cu luare
aminte de mai multe ori. $i daci iarisi te sup[r[ gdndurile,sause
adunl impotriva ta, atunci lasd citirea stihurilor, Ei pleac[-li
140
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 139/446
genunchiispre ug[ciune,si zi aga: ,eunuweau si mdsorvorbele,ci sI ajung a 1[casuri.Si (adica n casa1uiDurnnezeu,n caresuntmulte ldcasuri) n toatl caleamea, n care u m[ vei c61iuzi,
eu?ndat[voi merge,Doamne.Poporulacela,carea tumat vitelul(de aur) n pustie,.patruzecide ani a umblat,strib[tAnd-o, suindsi coborAndmunfi si dealuri, gi pdmAntul dglduintii nici micarnu l-a yLzul" .
Iar dacd n vremea privegherii, vei fi biruit de obosealastlrii (?npicioare) din pricina cd line preamu1t,si vei cidea in
neputinp, si g6ndui lti va zice- dar mai cu seamd.ncepltorulrautllii vazicegdndului lu, precuma zis si sarpelui: ,sfdrsesteodati, ci nu mai poli sI stai!", tu rispunde-i lui: ,,Ba nu, civoi sedea, A.t oi citi o catiml (sedere), [ sederea mai bunldec6t somnul, c5ci dacf, as tlcea si iimba mea n-ar mai gr6ipsalmul, ci mintea mea s-ar indeletnici cu Dumnezeu, inrugdciune,si cu o convorbire cu Domnul, atunci de sigur cIpriveghereaar f. i mai foiositoare decAt somnul." Darprivegherea u const[ numai din starean picioare,si iarlsi, nicidin citirea stihurilor numai din psalmi. Ci ea este mai intdi opetrecerea intregii nop,ti n cdrrtarea salmilor; al doilea, si cupocd.int6, i cu rugiciuni de umilin![ sI te pleci la plm6nt; altreilea,priveghereamai constdsi in plAnscu lacrimi si suspine,
pentrugresaleleale, (s-aspusdespreunul din pirinlii nostri, ceimai de demult, ci vreme de patruzecide ani s-a rugat, spunnndaceste uvinte: ,Euca un om am gresit,Tb, ca un Dumnezeu,iart5-m1". Si-J auzeaupe el P[rin1ii, ci mereu, cu intristareziceaacestsith;cX piAngea,dri sdse inisteascd, i acelstih ?i
linea 1ocde siu.jbi, ziua si noaptea);al patrulea, searapuiinestihuri si citesti,si in
resfulnoplii sXcdnti ropare;sau al cincilea,sdpetrdci u slavoslovii,si cu citire;siin sfArgit, l saseleafel epriveghereestesi nu-!i pleci genunchii,c0t5weme mai luptlgdndul cwviei. A DumnezeuluinostrusIfie slava si stdpdnireain veci.AMIN.
141
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 140/446
XXtrX.
DESFKE ToATE cAITn CE NE APRoFIEDE D{.liqNnzEU, $I CAKn SE DESCOPERAtriPgIjLINTNVREFMA FRTVEGHERII; 9I CACEI CE T.JKFIEAZA CEASTA PETRDCEREcu FITEREE nnAnnsc h ToATEzrLr;r;n
VIETII LOR.
Omule, si nu crezi ci estevreo nevoinli mai rnare decit
priveghereacea din timpul noptii, intre nevointele monahilor.
intr-adevlr, frate, ea este mai rnare dec6t infrinarea, si mai
trebuincioas[.Si dacl ascetulnu s-arrisipi si nu s-arturbura cu
lucrurile cele rupesti, si cu grija de cele recltoare,ci s-ar eri delume si s-arpdzi cu privegherea,mintea ui in curAndar zbura cu
aripi gi s-arin6$a a frumuselealuiDumnezeu, i ar ajungecur0nd
ia slavaLui, si ar inota spre cunoasterea ea mai de presusde
cugetarea meneasc[,iindc[ ar fi usoar6.Pe monahulcarepetrece
cu priveghere u socoteali,s[ nu-l privegticape un omin carne
si oase.Ci nevoinla privegherii cu adevdratAnduial[ tngereascieste. C[ nu se poate ca cineva s[ petreacl mereu asa, fdri si
primeasc[ haruri mari de la Dumnezeu,ca unul care etreaz, ffie
o inimd treazd, si mereu isi indeletnicestegdndul in grija de
Dumnezeu. Sufletul care cu acestfel de nevointl petrece, ;istriluceste,va primi ochi de Heruvimi, ca si priveasc[ si s[ vadi
mereupriveiisteacereascd.Eu socotesc I estecu neputinp, catot cel ce cu qtiinldsi
socoteall,a aless[ faci osteneala ceastamare si dumnezeieascl
si a vrut sl poarte greutateaaceasta, i nu senevoiasc[ in mod
142
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 141/446
special,n parteaaceasta livitd, pe care si-a ales-o, si si sep6zeasc[pe sine in timpul zilei de toatd. ulburarea cea dinconvorbiri cu aitii, si de grija iucrurilor, ca nu cumva sdpiardi
rodul cel minunat, Cel ce de acestea u se ngrijeste, indriznesc
sI spunc5.nu stie,nici de ce se osteneste,ici de ce sepizeste
treaz.Si citind multe stihuri, gi ostenindu-se u limba, primeste
multe rele n stareaceadin toatl noaptea, iindci nu segAndeste
la psalmi si la rug[ciune, ci se trudeste lr[ socoteali, asa din
obicei. Si dacd ucrurile acestea -ar fi asa,curn am zis, cum seface de nu secerl asaunul, dupl ce f5r[ ?ncetareseamini, cu
osteneall,si nu culege aceri de binesi roadd? Cd dacilin loc sdse ngrijeascl de acestea, -ar fi indeletnicit cu citirea SfintelorScripturi, care ntlreste mintea,adap[rugSciuneasi dI ajutor lapriveghere,careesteo bunl tovardsl a privegherii, si lumin1 a
minfii, iar cI citirea Scripturilor esteciliuzi in calea dreptllii sisemdn[toarede rnaterie a vederii in ruglciune; cd,ea leag{tgAndurile,ca s[ nu se rdspdndeasclsi si nu se rltlceascd indegertlciuni,mpirtindu-se; c[ eamereuseamdnl n suflet aducereaamintede Dumnezeir,si de cirlrile sfinlilor, careau binepilcutlui Dumnezeu,si facesI cistige minte4 sublirimesi nlelepciune,
si asaar fi aflat bine copt rodul nevoin{eioracestora.Pentruce asa dar, omule (frate)?fi orinduiesti viata, firi
nici o socoteall? ci priveghezitoatdnoaptea, i te muncesticuc6ntarede psalmi, cu slavoslovie,cu rugiciune; desigur !i separe lucru anevoios si mare, sI te invrednicesti de harul luiDumnezeu, dndtu in timpul zileifacipu,tind
nevoin!6, si preferimult rlu din partea ovarlsilor ?De cesi te chinuiesti si seameninoapte4si ziua vAnturiostenealata, irlmdi fIr[ roadi, si risipegtidarul trezirii, al privegherii si al clldurii, pe careai c6stigat-o,gi-1ipierzi ?n zadarosteneala a, in vorba turburltoare despreoamenisi lucruri, flri sd ai weo pricindbinecuvdntatilT Cd,dacit
r43
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 142/446
ai fi fdcut sdurmezecugetarea eadin timpulnop,tiidupl munca
zilei si dupi vorbirea inimii cea fierbinte, 9i dac[ nu le-ai fi
desp[4it, te-ai i aninatin curdnddepreptul ui Iisus.Prin urmare
e limpede,ci vieluiegti n neorinduiald si nu stii de ce trebuie sf,priveghezec[lug5rii. Tu crezi,ch scopulprivegheriie osteneala,
;i nu-gtii eii din priveghere se naste alt folos. Iari cel ce s-a
invrednicit prin har s[ afle, pentru ce se ostenescnevoitorii si
penffu n[dejdeacarui lucru se mpotrivescei somn-ului i fac sila
iirli, ;i desteplicu trupul si cugetul, seroagiin fiecarenoapte?
Asa unul cunoastesi gtie purureacare ajutor se desprindedinpirireain vremeazilei, si stie ce ajutor d[ eaminlii in linistea
noplii, gi cAti stipAnire asupragdndurilor; 9i se simte curat' qi
nesilit iucreazb.oat[ virtutea, fdrb de nici o luptl, si inlelege
gandurile cele nalte, fdr6 de nici o trudl. Iar eu cred, c6 dac[
Irupui ar sllbi in neputinla lui, si n-ar puteas[ posteasc6,mintea
totusi ar pute4 numai, prin priveghere,s6-;i agoniseascatipanire
asuprasufletului si sl deainimii inlelegere,ca s[ afle pute{eacea
duhovniceasci,numai s5nu i seprilejuiascI r[spandire n pricineie
din vremeazilei.
De aceeae rog pe tine, cel ce vrei s[-1i degteplimintea
spre Dumnezeu,si si cunosti viata ceanou6, ai grij[ in toati
.iiu1u, sl p[zegtiranduialaprivegherii. cfci prin priveghere i se
deschid ochii, ca s[ vezi slava rinduielii si putelea ciii celei
drepte.Dac[?ns[1i s-ar?ntampl4deaDomnuls[nu t seintample!
__'e-1i
vie gandul r6nd6viei,si s[_gi :ca ?n ine cuib, prin ispitirea
aplrltoruiui tiu, carede obicei tngfduie intru tine schimbiri ca
aiestea,sl te ?nfierbflnli saus[ te r[cesti, ori dintr-o pricind, ori
din neputinta rupului, ori cI nu poli tlbda oboseala, dndcdnfl
prea mulli psalmi, si cand te rogi mereu, si mereu i'ti pleci
genunchii, cum1i-eobiceiul, te rog pe tine cu dragoste,dac6le
lasi pe toateacestea i daccl nu le poli face,chiar dac[ te asezi
I44
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 143/446
jos, si.priv eghezi, i cu inima si te rogi, tdrl s[ dormi, si cu orice
mestesugs[ faci cumva,s[ petrecinoapteasezdnd,si cu gdndul
la cele bune.Dar inima ta sdn-o impietresti 9i si n-o intunecicu
somnul. $i prin Har iarlsi vei primi c[ldura de mai-nainte,simintea !i seva usura, si vei primi putereape care o aveai, e vei
bucura si vei sdita,multumind lui Dumnezeu.Penffu c[ rlceala
si greutateaa}eea, sedau omului, ca s[ fie ispitit ;i incercat.$idacl omul s-ar sili cu frerbin]eall s[ se de;tepte, ;i cu pulinl
voinJi le-ar goni de la el, atuncis-arapropiaHarul de el, ca mai
inainte, si putere noul ar primi, care aretot binele si tot sprijinulascunsn ea.Si sevaminuna cu fricd omul, aducdndu-liaminte
de ce povari a sclpat si cAtderlsor esteaclun, si ce putemic,si
gAndindu-se la usurarea lui, cum s-a flcut ea deodati' Si de
aci-nainte se invati minte, si c6nd se simle iar[gi impov[rat,
cunoastepovara lui din prima experien![. CL dacl omul nu se
nevoiegtede la inceput, el nu poate ajunge atdtde iscusit-Vezicdti irlelepciune cdstigl omul, cdnd sti pulin treaz si arerlbdare
in vremea rlzboiuiui ? Numai sI nu-i sllbeasci firea trupului,
clci atunci nu e luptl, ci neputinlI a firii, si nu-i weun folos sl
lupli cu firea. ins[ pentru oate,cate-i aducfolos, bine estes[ se
infr0ngi omul pe sine.
Deci, peffec0nd omul in liniste cu citirea si cu m0ncaremlsurati, si cu privegherea,mintea i sedegteapti spreuimire din
pricina lucrurilor, numai s[ nu fie la mijloc nimic, care s[ strice
linistea-Gflndurile,caresingurevin celor ce peffec n liniste, ac
din ochii acestora, lrd privire o cflldiruge a sfAntuluibotezdin
pricina lacrimilor v[rsate si (cristelni,ta f. botez)boteaz6,brajii
cu mu{imea 1or.Cdnd trupul se domolesteprin infr0nare si priveghere,;i
prin linistirea ceacu luare aminte,9i simli cI trupul ili scapbde
pornirea cea fireasci sprepatimacurviei, s6stii ci eqti spitit de
C-da43 oalal0 145
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 144/446
gdndultrufiei. Si atunci pune cenusl tn hrana ta, si culcl-te cu
burta ia pimAnt, si cerceteaz[-$gandurile,si afl5.schimbarea iriitale, si fapteletale cele mpotriva firii, si poateva aveamill de
tine Dumnezeu,si-1iva trirnite 1umin6, u careafli smerenia,canu cumva rdutatea ta sA sporeasci.Deci, s[ nu ?ncetlm a ne
lupta,si ane strldui, pdndce vom vedea n noi poclinta si pOni
ce vom afla in noi smerenia, si inima noastrl se va odihni in
Dumnezeu. Cn a Lui e slava si st[plnirea in vecii vecilor.
AMIN.
XXX.
DESPKE MULTUMIKEA PE CARETRABT,NE S-O ^ADUCEM LIN DI,JMNEZE.V,sr ixvAr,Arunr imrAxpnn iN cAprroln
DESFAE ACEASTA.
Mu[umirea din parteaprimitoruiui, st6megte e dlruitor s[dead[ruiri mai mari, decAtcele dintai. Cel ce nu semultumeste
pentru cele mici, este neadevdratgi nedrept si in cele mari. Cel
bolnav, care-sicunoasteboala sa,e dator si-si caute ecuirea. ar
cel ce durereagi-omlrturiseste,se apropiedetdmlduire, 9i esne
va*lavindecare. Inimainv0rtosati prisosegte e durere,si chinul
unui boinav) carese mpotriveste medicului, sporeste.Nu esteplcat neiertat, dar esteplcat nepocdit.Darul nu r[mdne nesporit,
numai sd mul1umim, penffu el. Nebunul (cel flri de minte)
socotesteotdeaunamicl partea ui.
r46
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 145/446
i-F
Adu-li mereuaminte de cei ce te htrec in virtute, ca sd
vezi cI mai ai mult, pAn[ s[ ajungi la mlsura 1or.Si gAndeste-te
mereu a necazurilecelemari ale celor nec[jili 9i scarbili, ca si
dai mullumiti cuveniti pentru (necazurile)celemici si de nimic
in care e afli, si s[ le rabzicu bucurie.C6nde;ti biruit ;i legat n
lanluri de trlndi.vie gi de lene, si esti linut de vrijmasul in stare
degrea icfiloqiresi in lucrarea ceaurith a picatului, adu-1iaminte
in inima ta de vremeadinainte, cfind erai s|rguincios si piin de
gfijd chiar tn lucrurile cele maimlrunte, adu-1iamintede nevoinla
pe care o fdceai si de rflvna cu care te porneai mpotriva celor
careaf fi dorit sd-1impiedicecalea(cildtoria). Paralelcu aceasta
ins[, gnndeste-tesi la suspinelepe care le scoteaidin pricina
gresalelor ale, pe care le sdvdrgeaidin lene (lipsa de grijl) si
cum din toate acestea rimeai cununi debiruinfi. C[ci prin atAtea
asemenea tnduri sufletul se desteaptfl a dintr-un adfinc,sise
imbrac6 n flac[ra ravneisi seridica din innecul iui, ca si cum ar
invia din morfi, si se na{[, si se ntoarce la rdnduiala ui cea de
mai inainte, lupdnd cucildwfl impofiva diavolului 9iapdcatului.
Adu-1iamintedecldereacelor putemici, casi fii smerit?n
virtulile tale. Adu-1iaminteciderile celor de demult,9idepoc[inla
1or,precum si de cinsteasi de inll1area, de care s-a nvrednicitdupl aceea,ca sf,ai indrdzneaii in pociinfa ta. Prigoneste-tepe
tine insuli, si prigonit va fi wdjmasul din apropiereaa" Fi pace
inliuntrultiu, si vei fi in pacecu cerul si cu plmdntul. Sileste-te
s[ intri in c5maracea dinl[untrul tlu, ;i vei vedeaclmara ceadin
ceruri c[ aceasta i acee4 ot una este.Si intrf,nd ntr-una,o vezi
si pe cealait[. Scaraaceeaclre impirllie este nlauntrul t6u,ascuns[ n suflet.Addncegte-ten tine' iesind din pdcat,;i acolo
vei afla treptele,pe care s[ te sui'
Scripturanu ne-a spus Amurit, cum e viala viitoare. Dar
cum putem simli desfltareaei, firl demutareacea ireasci si de
r47
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 146/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 147/446
-
mesura n careai avere si putere). Ia parte la durerile inimii
altora, cu ostenealaug[ciunii tale, si cu zdrobirea nimii tale, si
la cererea a, seva deschide zvor de mil[. Osteneste-te ereucu
rug6ciuni inaintea ui Dumnezeu,cu inima plin[ de gAnduri cu-
rate, si plin[ de smerenie, si Dumnezeu va pizi inima ta de
cugetenecwate,si spurcate, anu cumvapdn tine si se ocdrasci
calea iui Dumnezeu.Totdeauna si te indeletnicesti cu citirea
DumnezeiestilorScripturi, cu socotinti adeviratl, ca nu cumva
din pricina lenevirii minlii tale, sd se (spurce) ntineze vederea
minlii tale cu spurclciuni striine si nemisurate.S[ nu-!i incerci
mintea cu g0nduri 5r[ mlsurd, saucu chinurilecele ispititoare,
cdndsocotesti i nu estibiruit de ele. C[ asas-au ntunecat si au
innebunit inlelep,tii.Si nu ascunzi focul tn s0nul tdu, pAndce
trupul t[u nu s-achinuit foarte mult. Este foarte anevoios s6pleci
subjugul
sfinleniei neincercata inerele. Minteaincepe
sd seintunece(sevedesemnulacesta n suflet),cOndomul pregetd a
slujb[ si la ruglciune. Ci nu e aItd, ale derltlcire a sufletului,
decnts[ cad[ mai intai din ruglciune gi slujire.Clci atunci, c0nd
e lipsit de ajutorul lui Dumnezeu, cu usurin!6 cade n mAinile
vrljmasilor sli. Si alta, c6nd sufletul nu se mai ingrije;te de
lucrareavirtutii, el se ntinde sprecele protivnice 1or.Cdnd se
face schimbaren weo parte oarecare,prin ea se ncepe intrarea
in parteacontrarl. Daci lucrezi virtute si nu te ingrijesti de cele
desarte,ci deceleaie sufletului, amth-liinaintea ui Dumnezeu
neputinla ta pururea,si nu vei fi ispitit de cei de alt neam, chiar
dacl te vei desplr,tide aplr[torui tIu.
LucrareaCrucii
este rdoit6,;i
aceasta in pricina indoitei
noastre firi, cea icutl din doul pir1i. Cea din6i este suferirea
necazurilor trupului, care se implineste in partea cea iute a
sufletului(voin!n)si senumesteucrare(acliune).Iarcealalti este
in lucrareaceasubtil[ a minlii, si in cugetarea eadumnezeiascd,
149
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 148/446
si in petrecerea u rugiciune,si cedalti care Se ace n parteacea
simlitoare a sufletului (sensibil5,poftl) si se numestevedere
(contemplalie).9i una din e1e,adic[ fapta,cur4lesteparteacea
pltimitoare a sufletuluiprin putereazelului (rdvnei), ar cealalt[
cw[1egte ucrareadedragoste suflefului, caredin dorinta ireascl,
se schimbi in in,teleg[toare sufletului.Si inaintede ajungereaa
deslv2rqire, iecaredin cea dintAi Pde, caretrece spreceade a
doua,prin pl[cere, si prin dragostea trupeascl)saumai bine zis
din tranddvie, vine asupra ui mAnia pentru cI s-a onorat?nci
trupul iui pep[mdnt, adicdn-avindecat nci neputinlag0ndurilor
lui, prin suferkeasc[rilor Crucii. Cdci aindrdznit s[ fantazezecu
mintea lui slavaCrucii. C[ acestaestecuvdntul, care s-azis de
sfin{ii din vechime: c[ daci mintea vrea si se suie spre slava
Crucii, inainte de a se i linigtit parteasimlitoare,din neputinlaei,
atunci minialui Dumnezeucade asupraei. Suireacitre cruce,
care aCuceasuprX-nemdnia ui Duinnezeu,estenu primul chip
al r[bdlrii ?n necazuri, adic6,[stignire a trupului, ci partea a
doua, suireac6trecontemplalie,care seface dupl ce trupul s-a
vindecaldepatimi. Daci minteacuiva e?ntinaticu patimispurcate,
si aleargi s6-ginchipuie n1iuntrul ei formele gdndurilor,aceiuia
cu mustrare?i va fi astupatigura, ca unuia carenu si-acurl1it
mai intii minteasaprin necazurisi nu si-asupuspofta trupeasci'
Si orb fiind, din celece a auzitcu urechile, si a citit ?nslove,s-a
apucats[ meargi inapoi pe o cale neguroasd.c6ci chiar cei ce
vird gi tunt plini de lumin[, care au cval5;uzd?nele a1e aru]ui,
si ei sunt in primejdie ziua si noaptea,atunci cind, cu ocirii
plini de lacrimi, cu pl6ns si cu ruglciune slujesc toai[ziua:
iar iroaptea se primejduiesccX se tern de c[l5'toria cr, de
prlp[stiile, care le ies ?n cale, foarte addnci, si din pricina
inchipuiriior celor adev[rate,care se ntirnpl[ si fie aurestecate
cu cele amigitoare.
i50
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 149/446
=-F
S-azis: cele ale lui Dumnezeu darurile?)vin singure, iri
sd e simli tu. Si agasi este.Dar dacdnumai ocul estecurat, daci
nu-i intinat. Iar de nu va fi curatSumina ochiului tlu sufletesc,
s[ nu indriznesti si prive;ti spreglobul soarelui,ca si nu pierzi
si raza cea micut[, adicl credinta cea simpl[, smerenia si
mlrturisirea inimii si lucrareaaceapufinl, dupdputerea a, si si
fii aruncat n vreunul din locurile la carern6 gdndesc,adici in
intunericulcel mai dinafard,affuildeDumnezeu, ntuneric, care
inchipuiesteadul, ca acelacales-a obrlznicit si intre la nunti cu
haina ntinat5.
Curliia gAndurilor zvor[ste din osteneal[9i din p[zire' Si
din curdliag0ndurilor izvordste umina inlelepciunii. Si de aici,
din Har,minteaestec[liuziti sprecelece nu cad sub sim{uri, si
carenu sepot afla prin simluri.
inchipuie;te-{i, cd virrutea esten tineun trup
9i
contemplalia
un suflet.Si acestea, mAndouialcdtuindun oln deslvirsit, unit
in duh, dar ficut din doui p64i, simlite"Si precum nu sepoate,
s[ ajungl sufletu]. a nastere, gi si se nasci, ffu6' ca trupul si
mldu1areleui sI fie desdvArsit idite, tot asaestecu neputinfd,
ca sufletul si ajungi 1a a doua contemptralie, dic[ la duhul
revelaliilor (descoperirilor),carese orrneazdcaintr-un p6ntece
de mam[, dupl ce a primit sdmAnfiduhovniceascL, fitr6' de
lucrareavirtulii. C[ci vifir-rteaesteca o clsuli a cunoasterii, n
careseva siiislui descopenrea.
Contemplafiaeste o simlire a tainelor dumnezeiesti,celor
ascunsen trucruri si irr cauze.le grriiinile) lcr" Cdnd vei auzi
despredepirtareaCe ume si ciespreepid:areade lu:.te" sau<lespre
curilirea de ume, de la inceputtrebuies[ stii, nu numai sirnplu,ci si cu intelegere,cu socoteal[, eeea.e senurneste1ume,din
c0tep64i secompune umea, gi atuncipoti sXstii cAt dedepfutat
estesufletul du de 1ume,si cdt amestec recu ea.
i51
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 150/446
Subnumele de lume se nlelege toateasaziselepatimi. Si
de nu va gti omul mai intOi ce este umea,nici nu ajunge s[ stie
cu careplrli de lui (mldulare) sedepdrteazl, e ume si cu care
iarlsi se leagl de ea. Sunt mul1i, care cu doul sau trei plrli
(midulare) ale or s-audepdrtatde lume, si s-aumpotrivit acelor
plr[i, gi s-au socotit instrlina{i de lume in felul lor de via,t[,
fiindc[ n-au intelessi n-au vLzut cu intelepciune,c[ ei au murit
pentru ume cu doui pirtj din ei, iar celelalteparqiale1or riiesc
in trupui 1or pentru lume. De asemenea -au putut s5.-sigimtipatimile. $i fiindci nu le-au simlit, nici nu s-au ingrijit de
tlmdduirea1or.
Lumea se numeste asa, pentm cercetareadin timpul
contemplafiei, si pentru alcituirea unui nume general,care s6
imbrdtjseze oatepatimile cele felurite. Si cAndvreausi vorbesc
desprepatimi tn totul, le numesc ,lume".Si, cOnd reau s[ le
deosebesc e ele,dup[ deosebiteleor nume, e numescpatimi.
Si patimile suntp64i din drumul spreprimirea umii. Si, unde se
sfdrsesc atimile,acolo, umea nu mai e primiti. Iar patimile sunt
cele ce urmeazi: dorul de bog6lie si strdngereade avere;
desfitarea rupului, din care zvoriste pofta ?mpreunlrii; dorinla
de slavl, din care zvorigte ptzma,rdnduireade slujbe nalte, in-
g0mfareanecuviincioasdsi st[pinitoare, impodobirea si trufia,
slava de la oameni,care estepricinl a linerii in minte de r[u,
teama trupului. Undeinceteaz| c1ldtoria1or,acolo amurit lumea.
Si cu cAtacolo, se slobozescdepatimi unnelep[4i, cu atdt a;lci,
lumea rimOne afarl de nelucrare,din pricina alcltuirii ei. A zisoarecinedespresfin1i,cd ei si cOnderau?nviatl, erau mortj. Cici
desi trdiau cu ffupul, ei nu trliau frupeste.Si tu vezi, ir care fei
viefuiesti, si vei sti atunci, cu care pa{i ale tale trliesti pentru
lume, si cu care ai murit. Si cdnd vei sti ce este lumea, din
1,52
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 151/446
deosebitele atimi vei sti, cu carepdrli aletale egti egat de ume
si cu care te-ai dezlegat.$i ca si spun pe scurt, lumea este
viatacea rupeascisi gindirea cea fupeasc[. Iar iesireadin lumese cunoaste,din faptul c[ ne-am ridicat peste acestea. ar
instrlinarea din lume se cunoastedup[ vietuirea cea dreaptl
(bunh), ;i dupl gdndurileceledeosebite,ale cuiva. Deci, din
gAndurile,care se nasc ?n mintea a despre ucruri, si careaduc
risipire in mintea ta afli tu misura vietii taie, afli ce fei de lucruri
doreste irea flr[ osteneall,ce fel de g0nduri senascdin obiceisi ce fel de g0nduri senasc din intdmpiare; afli dacl minteata
primeste n generesimlireagdndurilorceior imateriale,saudaci
se misc5. oati numai de materie.Si toate cele materiale sunt
pltimase.
C[ci virtufile suntpecefleac$unilormateriale,pe caremintea
gi e inchipuie flrd si vrea, n tot ce face.Si de a virtuli, mintea
primeste o pricinl de fierbinleal[ si de adunarea gAndurilor
(concentrare) spre linta cea bunl a nevoinlei trupesti, prin
exercitareamintii, dar numai atunci, dacl lucreazi virtutea firi
impd.timire.Si vezi, nu cumva mintea ta e bolnavl, din pricina
intehirii pecelilor de gdnduri ascunse u flacdracea bun[,cea
dup[ Dumnezeu? cici ea are obiceiul sd taie amintirile cele
zadamice desarte).
Aceste puline sefitneale acestuicapitol sunt de ajuns si
aducl lumini omului, carese iniste,ste i stddeparte,si inlocuiesc
c[r!i intregi. Cu cOtomul, din teama rupului, rlmdne s[ lucreze
celebune si slivite, cu at0t si teamase nt[reste ir el. Si cnndteamasufletului se adaugl lacea atrupului, atunci eamatrupului
slibeste n fafa celei a sufletului,cum setopestecearade tiria
flbcdrii, carea cuprins-o. A Dumnezeului nostru s[ fie siava n
vecii vecilor. AMIN.
753
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 152/446
XXXI.
DESPKE FETUKITEI,E FEL{.JRTALE
sogofrngrr ln LTNTFTTRE,r DESrKEsT+pAruREnpnNTrr r DESPREmruTErEE[ TN POKNIKEA MTSCARII,OR FTTIITII INF'flE ,JREflDLECHIPTJKI ALE KUGACII.JNII.CiqKE ESTA HGTAFKUL FIH,ESC ALKI.}tiACTUTrIT?sH pAF{A UNDE irI
,v
FnaAp[JxEFIREA'sA rD KoGx; $EDAcATRACg HOTARUH,, NU FEAT ESTEnuc"&cgtm[EcEEA cE nAcE, DEs[ AFA
SF F{E]FIESTE"
Slavl Celui ce bogilie de daruri a revirsat pesteoament.
Cl, desi au trup, i-a pus sd-i slujeasci ui, ca si cdndn-ar aveatrup, 9i a invrednicit fireapSrnAntenilor i vcrbeasc[despreaineca acestea gi rnai aies niste pS.c6tosi a noi, carenu suntemvrednici nici sd auzim cuvinte ca acestea.Ci cu Harul s5u ne-a
deschis bEzna nimii, ca si avem inlelegere din contemplarea
Sfinteior Scripturi si din ?nvXldtura 5rinlilcr, ceior mad. Cd prin
nevoin-iarusaiu m-amftr.,"rednicit i ant iscusinla,c0ndunui dinmuitele ndi (de ucenici),pe carc cu mAiniie mele i'anr plS.rn5dit.
Si r,:ai eles n ca:4,.ee.:ceasta,-:,.1arevreaus-o dau a ivealE,ca
i5 ?,-d"ntr* si si i,:,::aim.,zeuflo-,teieoasi:esi alecel*r careo \ror
citi. C[ poatesevor lrezi s[ se apicpie de a.cestea,in dorir"ea or{iicrindu-1e).
Antceva este desfltarea ?n ruglciune, si aitceva eite
contempiatia n rugdciune. ar contemplalia estemai de cinste
754
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 153/446
-
decOt esfitarea,in mlsura in careun bdrbat deslvOrgitestemar
de cinste, decAt un copil nevrAstnic.C0teodatd un mers al
rug[ciunii sunl dulceAr guri si il citegtidenenumirate ori, si nu
treci la altul ginu te saturi s[-1citesti. Alt[dat[ din rug[ciune senastecontemplalia,care curml ruglciunea cu buzele, iar cel iir
stare de contemplalie stl ca un trup flrl suflet, ?n r[pire. Si
aceasta numim contemplalie n ruglciutie, nu cum zic cei faia
de minte: ci aceast[ contempla,tiear fi, un chip al cuiva, vreo
forml sau reprezentatie a inchipuirii. ;i iarlsi, in aceastd
contemplaliea rugiciunii esteo misur[ si o socoteall a Harului,gi pAnI 1ambsura aceea,esterugiciune. C[ci mintea n-a trecut
inc6 dincolo, a ceeace nu mai e rugiciune,ci e ceva mai inalt
decAt ugiciunea, iar misclrile limbii si ale inimii ?n ug[ciune,
suntcheile, ar dup[ acestea rmeazL ntrarea n c[mar1. Aici s[
incetezede a semisca oriceguri, orice imbi si orice inimd, care
este o vistiemicl agdndurilor;
sbinceteze si mintea, care
ocdrmuiestesimlurile, si gAndul, care zbaarh ca o pasire
nerusinati, si orice mestesug al lor s[ inceteze. Si aici s[
poposeascf,ercetitorii: cici Stipdnulcaseiesteaici... (lipseste
din original sflrgitul cuv6ntului).
XXXIX.
g}MSPKEKUGACTUF{NACAA CfiJKAgA
{PqrffiA}
Precurcl oate legile si pr:runcile date deDumnezeu
aan:reninare ritind, in p::;s1s3or, p0n51a urilia inirnii, dupl
cuul spun Fbrinlii, tot astfel toate felurile si toate farmele de
rugXciune,cu caseoamenii se roagl lui Dumnezeu, se iretind
pAni la rugiciunea pur[, clci si suspinurilesi ingenuncherilesi
155
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 154/446
rugdciunile inimii si pldnsul cel prea dulce si toatechipurile derugdciune,dup[ cum am spus, si au hotarul in ruglciunea puri,pot sd ajung[ pOndacolo. Iar[ c0nd mintea va ffece de hotarul
acesta,de la ruglciuneacuratl, pindlaccele liuntrice, ea nu vamai voi nici s[ se oage,nici si semiste,nici sl pldngl, nici si sestdp6neascl, ici sI cqw6,nici sl pofteascl,- fie weo desfltarein viala noastrl aceasta,ie ?n ceaviitoare. Si deaceeanu existirugf,ciune,dup5 uglciuneaceapurI. Si toatemisclrile ruglciuniipure, si toate felurile ei, aduc mintea pdn5.aici, prin putinla
stip6nirii de sine.De aceea ntr-insa e lupta. Iari dupl hotarulacest4urmeazd lpirea (uimire4 extazul),sinu mai este uglciune.Pentruc[ aici a ncetat ugdciune4 si esteun fel de contemplalie,si minteanu mai este n ruglciune. Orice fel deruglciune se faceprin misclrile minfi.. Iard, cAnd mintea ajunge la miscIriduhovnicesti,atuncinu mai are rugdciune(este ugiciune). Una
esteruglciunea si alta estecontemplatia n vremearugdciunii,desi isi au pricina una in alta. Ce, uglciunea estes5m0nta, arcontemplafia, odul copt. Atunci secerltorul, cu ochii uimili, semir6, cum din c0tevagr[un1emici si goale,pe care e-aseminat,au crescutdintr-odat[ inaintea lui, spice atilt de nflorite. Acestarlmdne f[r[ miscare, ncontempla{iaui. CI oriceruglciune s-ar
face, sau e cerere,sau rug[minte, sau multumire, sau slava.Cerceteazd.,i vei vedea,c6,dac|mintea aintratin contemplatie,nu mai e niciunadin toateaceste4nici nu cerecevain rugIciune.Pentru c[ eu il intreb pe cel ce stie adevlrul, din pricina cd nutoti au asemenea t[ri, ci numai aceia,cargs-au 5.cut lzltori sislujitori ai acestor ucruri, sauau fost ucenici ai unor astfel de
Pdrinli, si au aflat adevbrul din guri, si si-au petrecutviata inasemenea ercet[ri,cu rispunsuri si intreb[ri despreadevir.
Precum intre zeci de mii de oameni abi4de se gdsesteunul, care pu{in micar sI fi implinit poruncile si legile si s6 fi
156
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 155/446
ajuns a curdtia suflefului.Tot asatntremii de oameni,abia unulse gdseste,care sd se fi invrednicit, cu multl nevoinld si sdajungi la rugrciunea
pur[ (curati),si s[ rup[ hotareleei si sdafletainaaceastacici nu s-aunwednicitmulti de ruglciuneacurati,ci numai c6.1iva.ar la taina aceasta, i la cele ce urmeaz[ duplce,abiadin neam n neam,ajungecinev4 cu Harul lui Dumnezeu.
Rugdciuneaestecererea nui lucru, cu grij6 si dorin{i, saucererea e a se izbini de spitelecelede fald qiviitoare, si dorinla
dea aveasoartaprrinlilor, cerere rin careomului i se ddajutorde la Dumnezeu. Miscirile acesteamrrginesc inlruntrul lormiscdrile sufletului. Iar cur[tia sau ipsa de curitie a rugdciunii,esteasa:c0nd n ciipa ?ncareminteasepregrtestesd acl weunadin miscrrile pomenitemai sus,se amestecr n ele vreun gAndstr[in, sau mintea se risipeste in altceva, atunci se zice cl
ruglciunea aceeanu estecurati (spus[). Fiindc[ s-auaduspejertfelnicul Domnului jertrd necurati: cL inima este ertfelnicinteiegdtoral lui Dumnezeu. ar dac6cineva si-ar aduceamintede ceeaceP[rintii numesc uglciuneaduhovniceascI cu duhul)si neinlelegand puterea cuvintelor spuse de plrinti, ar zice:,,Aceastaeste ruglciunea cu duhul..- apoi, eu cred cd., ,acd.
cercetdmcu intelegere, ar fi hul[ sh spun[ vreo f6pturd, cd,rugiciuneacu duhul esteplecati. Ci ruglciunea caree piecati, emai jos de cea duhovniceascl, u mai aremisc[ri. Si daci deabia cdte unul se roagl cu ruglciunea curatl,
""ji spunem
(zicem)despre ug5ciuneaceaduhovniceasci? cr aveausfinliiPlrinli obiceiul a numi ,,rugi.ciune., oate pomiriie cele bunesi toate ucrxrile celeduhovnicesti.Nu numai pdrinlii, si to1i,ceicu constiinli luminatI, aveauobiceiulde a numi ,,rug6ciune,,lucrurile cele bune. Si, doar este v[dit lucru, c[ una esteruglciunea si alta, lucririle pe care ie facem. Si ceeace noinumim,,ruglciune duhovniceasc[,, i uneori, in unele locuri.
757
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 156/446
o numesc,,cale", in unele,,cunost inl i " , in unele
,,contemplaliea min1il". Yez| cdt de felurite numiri dau
Pirintii lucrurilor duhovnicesti? C[ci numai lucrurile de aici au
numiri binehotirAte. Iar pentru ucrurile veacului viitor, nicidecumnu sunt numiri bune si adevlrate. Ci estenumai o cunostinli
simpll, mai presusde toat[ numirea, si detoati slava,si de toatl
culoarea gi de toat[ forma, si de orice alcltuiri de nume. De
aceeacdnd mintea li se ina116din lumea aceasta,aritirile si
Pirinlii le numescasacurn voiesc, iindc[ nimeninu stienumirile
ceie adevlrate.Dar penffu ca sd sedeavreun sprijin gdndurilorcelor sufletesti,pirinlii se folosesc de numiri si de pilde, dup[
cuvdntul celui ntru sfinli Dionisie, care zicec6:,,De pilde si de
slove si de toate nurnele cu putinl[ ne folosim, pentru ceie
simlite." Iar6, cAnd prin lucrarea Duhului, sufletul se misci
spreceleDumnezeiesti, tunci simlurile si lucrareaor ne suntde
prisos.Tot asane suntdeprisosputerile duhovnicestiale sufletului,atunci cAnd,prin unirea cea necuprins[, sufletul seva asemlna
cu Dumnezeusi cu raza luminii celei de susva fi luminat, in
oricemiscarea sa.
Asa dar, rate, fii incredinlat,c[ minteapoatesL socoteascl
misclrile sale,p6ni la cur[1ia r ruglciune. CAndajungeacolo, si
nu se intoarce inddrit, si nici nu plrisegte ruglciunea, atuncirugiciunea ui se ace un fel demijlocitoare?nffecelesufletestisi
cele duhovnicesti.CAtdvreme se miscl, estesufletul in partea
rugiciunii sufletesti, dar cAnd intrl in {ara (partea) duhuiui,
inceteaz6,rug[ciunea- Ici ?nviata viitoare, sfintii nu cu rug[ciune
sevor ruga-_ cl mintea1orva fi absorbitide duh- si cu uimire
se s[l[sluiesc in bucurie si slav[. Tot asasepetrec ucrurile si innoi. CAndmintea se?nvredniceste [ sirnti fericireaviitoare, uiti
de sine si decelede aici, si nu semai migcl de fel. Pentru aceea
cu bunl nddejde ndrlzneste oarecinesi spun5,c[ stipdnirea de
158
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 157/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 158/446
' Iar daci cinevaArtreabl, pentruce numai in wemea aceasta
se ucreazi harurile acesteamari si nespuse?
Rispund: Pentru cd in aceastivreme omul estecu luare
aminte;i pregltit s[-gi indrepteminteaspreDumnezeu,dorindsiasrepta;d-mili de la bansul, mai mult decatoricind. !ica s'i zic
pe scurt,estevremea n care omul sti la poarta mplratului, ca sl
i" roug". Si cerereape care o face n vremea aceasta,secuvine
sa-i ie indeplinitn. C[ci in careweme segiseste omul pregdtit9icu bunl pazd,cain clipa, in carevrea sI se roage ? Se cuvine
oares[ dobandeasc[vreun asemeneaar, cind doarmesau aceorice lucru, saucdnd e rlspflndit cu mintea ? Cici iat[, cu toate
cI sfinlii nu au clipe de trdndivie, c[ doar totdeauna, sunt
indelehicindu-se cu cele duhovnicesti, otusi, suntclipe in care
nu suntpreglti{i ei cu rugiciunea.Pentruc6, de multe ori, fie c[
se ndeiitnicesc cu vreun lucru de-aivie{ii, fie cu contemplarea
f[pturilor saucu alte lucruri defolos.
Dar in vremea rug[ciunii contemplalia minlii ia aminte
numai la Dumnezeu,si tinde cltre El cu toatemiscdrile sale.fitoat6 ug[ciunea cea din inimi, cu rdvni fierbinte necontenit le
aduceLui. $i iati dece secuvine, n vremea, n care sufletui are
numai o singuri griji, s[ izvorasc[ din aceavreme bundvoinla
Dumnezeiascx.Cici iati, vedemc[ atuncicdnd heotul stdpregitit
la rug[ciune, cerdnd mill de la Dumnezeu, 9i rug0ndu-se9iconcentrAndu-simintea, atuncivine Sfdntul Duh pestepaineasi
vinul care s,r.ri?.t SfAntul Altar. incd si lui Zahafia in vremea
rug[ciunii i s-aarltat ingerul, prorocindu-inastereaui Ioan.De
us"*".t.u si lui Petru, cdnd Se uga n casl in ceasuial saselea,
s-aarltat aceavedenie,care l-a indemnat sI chemeneamurile,
cdndavizut pinzacea pogordt[ din cenri 9i animaleiecareerauin ea.Si lui Comel in vremearuglciunii i s-aarltat ingerul 9i i-a
spuscelece erau scrisedespredansul.Si iarigi lui Isus, fiul lui
Navi, cAnd se plecase a rugiciune, i-a vorbit Dumnezeu'Si
iar6si,din capacul sp\irii dedeasupra hivotului, din carePreotul
160
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 159/446
in taina invbtade a Dumnezeuvederilecelor ce trebuia sd facr,?nvremea n careArhiereul, odatr pe ffi, in clipa cea?nfricosatba ruglciunii,
fiind adunate oateserninfiile ui Israel, si fiind ?nrug[ciune in cortul cel mai dinafarI auzi cuvintere ui Dumnezeu,
lninfric9;ata si nespusa edere.o ! ce taind.rrfricogatd e mplinea
in acel ucru ! Astfel, toatevedeniile,carese descoperi n sfin1i,in vremea rugrciunii se aratd. cdci care vreme e mai sf6nt'i,potrivitr pentrusfinteniegipentruprimireaHarurilor, decdtwemearugd.ciunii,prin careomul sti de vorbl,
cu Dumnezeu?pentru
ci in aceastrvreme, n care se fac cerenle si rug[ciunile cin"eDumnezeusi intdlnirile sufletului cu Dnnsul,o*ul i.i adunr depeste ot, cu strrsnicie, oategandurilesi pomirile, segdndestenumai la Dumnezeugi inima,si-o umple de D6nsui.!i u"u*inlelege omul ceiendlnlelese.cr ?nom ie pune n miscareDuhulsfdnt, pe misura fiecrruia.
$iDuhui, 1u6ndmateriedin obiectul
rugdciunii, se miscl in cel ce se roag[. Fe mlsuri ce, cu luareaminte, se curmi orice miscare in rugrciune, pe at6t si sufletuleste lpit de uimire, simintea este nghiliti, si uita dorinla lucruluipe care -a cerut.Pomirile minlii se cufundi intr-o adanci betie,ea nu mai esten iumeaaceasta, i acolo(undeesteea)nu semaiface deosebiredinte trup gi suflei, nici pomenirea weunui 1ucru.
precumziceDumnezeiescul i mareleGrigorie:,,Rug[ciuneaeste:urdfie a minlii, carese croiestesinguri d.intr-o umina a SfinteiTreimi, cu extaz".Iatd cum secroiesterugiciunea prin uimirea inlelegerii acelor magihi, care se i-rurrJio ea (rugrciune) in
lninte, dupdcurnmai inainte am spus1ainceputulacestei d.rli,giin altemulte loc'.*i. si tot acetragiGrigorie; i zis:,,curdtia*i"1ii
este o cdlitorie a g0ndwilor, si se ia ia ?nkecerecu culoareacereascd,n care striluceste lurnina sfintei treimi in vremearugdciunii.
Intrebare:Si candse?nwedrucesteinevade ot harul acesta?R[spuns: b-a.ziscd in wem* *lariunii, c6ndmintea se
dezbracdde omul cel vechi, si se imbracr in omul cel nou. al
C-da43 malal l161
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 160/446
Harului, atunci si vede curilia ei ?nculoareacereascl,carea fostnumitl loc al lui Dumnezeu, de c6fte b[tranii lui Israel, cAndaceaculoare i s-a aritat in munte.Deci aceastl diruire a darului,
precumam zis, nu trebuie s-onumim ruglciune duhovniceasc[,ci nasterede ruglciune curati (pura)careeste rimis[ de la DuhulSfnnt.Atunci mintea se ridic[ deasupra ug[ciunii si pirisesterugf,ciunea,n ciutarea unui lucru mai bun. $i atunciminteanuse roagd cu rugi.ciune, ci cade n uimire (extaz) prin iucrurilene?ntelesei mai presusde lumeamuritorilor, ;i tace, fiindci numai stie nimic din cele ce sunt aicea.Aceasti nestiinli estemaipresusde orice stiinlI. Si tot despreea s-azis: ,"Fericedecine aajuns la nestiinla cea nedespdrliti de rugiciune". De care slne invrednicim cu Harul Unuia ndscutFiului lui Dumnezeu;cLLui I secuvine Slava, Cinsteasi inchiniciunea,'acum si pururea
si in vecii vecilor. AMIN.
xxx[I.
DESPRE CTIIPLJLKUGACIUF{tr, pr DESpREATTE LUCKI.JRI, CARE IT CMT NECESAR
sE CAIJTA- n rruVnrTA NECONTENTTADUCERI ATIINIE. CARE SI.]NT DE FOIJOS
FTANE DACA OARECINE, DI.'PA CE
LE-A CITIT, CU SOCOTINTf,'LE-^A,R AZl/
Partea cea mai bunl a Harului credinlei este adeverireacererii din rug[ciunea cuiva,prin nidejdea cea c[tre Dumnezeu.Dar adeverireacredintei ?nDumnezeu, nu int[regte mirturisirea,desiestemaml buni a credinlei,ci suflel carevedeadevlrul lui
Dumnezeuprin putereavieluirii, mlrfuriseste. Cdnd ntdlnesti n
Sfintele Scripturi credinla amestecati cu vietuirea, s[ nu pui
r62
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 161/446
vedereadesprecredin{[ mai presusde m[rturisirea cea dreapti
(prin vieluire).Fiindcd credintanu esteniciodatl tnleleas[ decei
nebotezali, saude cei cu mintea stricatl (strdmbl) in privinla
adeviruiui. C[ adeverireacredinlei se descopericelor cu viali
inalt[, precum ne aratdchipurile celor ce iau aminte la poruncile
Domnului.
,,Meditareanecontenit[ a Scripturilor este lumini a
sufletului. Ci ea ntipiregte in suflet amintiri folositoare, ferirea
depatimi, vieluirea in dorul de Dumnezeu,cu curltja ruglciunii.Ba si intinde in fala noastr[ (deschide) caleap[cii pe urmele
sfinlilor. Dar sI nu te trdoiesti de stihurile rugiciunilor noastre,
cdnd nu le urmeazl lor veghe si umilin!6 neconteniti, fie in
ruglciuni, fie in citire la orice vreme.
Cuvinteledin p[1anie(experienll) neapdrat d e primesti,oricdt ar fi de simplu (prost) cel ce le grliegte. CIci vistieriile cele
mari aleregilor depe p[mdnt, primescbucurossporulunui blnu!
al unui cersetorsi din pOraieiecele mici seumplu r0urile si-n
cursul 1orsemdresc.
Desprepizirea amintirii
Daci amintirea ucrurilor bune improsplteazi virtutea in
noi, c0ndvorbim despreele,apoi e limpedeci si amintireariutilii,
c0nd ne aducemaminte de ea, mprosplteazdin mintea noastrd
pofte ur0te.Deoareceamintireaunora saualtoradintre acestea,
intipiregte un chip deosebit al lucrurilor 9i il scrie in gdndurile
noastre, si ne arati ca si cu degetul, fie curl1enia gdndurilor
noastre, fie inillimea vietpirii noasffe, 9i intireqte intru noi
gAndurile si pomirile, fie spre cele deadreapta,ie spre cele
deast6nga.$i ajungemsI le g6ndimpe ascunsn minteanoastrd.
r63
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 162/446
Tncugetareaminlii noastre ealcdtuiesccoane imagini,chipuri)ale uneipar{i ale vieiuirii noastre,pentrucaneapdrat r ne vedemmereu pe noi. Dar nu numai cugetareavat5.mipe cel careo are
(pe subiectul gdnditor), ci, impreunl cu ea si vederea,si nouaamintire, care le implineste pe acestea.fi nu numai lucrareavirtu{ii ajutd in maremrsurr pe cer .e o ia,rarseste, i fantazia(inchipuirea) minlii, caresi reprezintddin amintire ful"I" acelora,care au lucrat virtutea. Si de aici putem cunoastec[ cei maimulti, careau ajuns anduialacurileniei, se nvrednicesc [ vadl
pe unii sfinti, totdeaunaincontempia{iadin vremeanoplii, si invremea2ilei, in oriceceas, edereaacestorsfinti, carecao pecetes-au intiprrit in sufletele or, li se face pricinr de bucurie, incugetareanleleg[toarea minlii. si de acee4ei cu fierbinfealdseapropie de lucrareavirtulilor si flacdra iute cadeasupra or, ind:*i lor. fi se zice,cd Sfinlii tngeri iau asemin[rile unor sfinti
cinstili si buni si searati in vis sufletului,ca si-i inalle gdndurile,sr{ bucure,sd-lmdngdiesi s[-l veseleasci.si ziua ingerii mereumisci asemdn[rile n vedereaminlii lor, si prin bucuriasfin1ilor,se usureazr lucrarea or. Aqa gi in incheiereardzboiului, cel ceareobicei si cugetea rele, primestechipuri cu asemInarea elorrele de ia draci Cdci dracii, fiind mijlocitorii relelor, iau o
asemdnare i arati minlii irnagini, careo ingrozescmai cu searniin amintireaceadin wemeazilei. Iar cAteodatr,prin vdereaaceasta?ngrozitoare, are nfricoseazrsufletul, dracii ?1ac s6 srrbeascl.Alti dati ii arat[ iardgigreuratea ietuirii ?n inigle si cu singurltate,sausi altele?i arat6.
Asa dar si noi, fratilor, s,l ncapem acum si noi s[ socotim
despre luarea aminte la arnintririle noastre si de la acesteaslcunoastem stareasufletului nostru; dintre amintirile cugetuluinostru, cu care stim de vorb[ si pe care le gonim repedede lamintea noastri dacr strm de vorb[ cu amintirile (sidite) prin
164
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 163/446
grija dracilor,carearunci materiepentrupatimi, saucu anintiriledin poft5, saucu celedin m0nie, ,u,
"r.,celealesfinlilor ingeri,
::i ""-tt: dauchipulbrcuriei, si.alcunostinlei, recum;i **l*f"din gond,carene fac s6ne fi'ezimptrn uptopir*. r", r'" ,"g".ii*lde noi, sau stlm de vorbi cu amintirile
"Lt,Oi' oUigrrrJlemaiinainte asezateinsim,turi,din carepomescspresufletcuget'rile,
celece ne rd.nesc enoi ?nparte, ,iuo* castigan .un"rii.r1e"uocoteali experientaacestor doui, contemplarra,i iu.r*eu
acestora,i pe fiecaredintreele le vom insoli cu cOte rugrci*neanume.
Despre elurimeadragostei
_ ..D.ugostea entru ipturi esteca o lamp6micutd,a clrei
flacrrr sehrdnesteuuntdilemnsi trumina i se aceasa:saucaun pdrdueste,care"urg"
din ploi si a cdrui"G";
;;"rl,,_u,land
?i lipsesteapa.Dragosteanse, care_siare pricina ?nDumnezeu' aun izvor zvorlste,si"rr.g"auu
ui necurmati.ste(fiindcdDumnezeunsugiesre zvor ui;;;;;;;-i'"n1",,lipsesteiciodatd.
Curn trebuiesi te rogi firi rispAndire
vrei sd e desfrtezins_tihuriie lujbei aresi s6sirntiduhurcuvintel0r, ecaree spui?Nu te ntreua 6testihurispui'gi u e
1asu3sinumaizi stihuri
n chipde ugdciune,9in iortini*i.din obicei, i ia amintea ce_fispun,a ." s_a is n istorie, umcitim despre nii,pecareDomnuri ocarmuia.Minteasd-ti ie incontemplareai cugetareacelorlucruri 6ni c6nd, ri";;;erfl"ior celemari,sufletulsevadesteptaauimrre extaz)prindnduiaia
165
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 164/446
lui Dumnezeu,si din acesteasevor pomi, sau spreslavoslovie,
sau spremult folositoarea ntristare. SI primesticu prec[dere tot
ce te indeamnl la rugiciune, si cAndminteata seva incredinla
de aceast4atunci urburareao ia din loc si pleac[ de a tine. CIciin lucrarea robilor nu este pace a minlii, si nici in stareade
slobozeniea fiilor nu esteval de turburare. CIci turburatea ue
obiceiul s[ ia priceperiigi inlelegerii gustul or gi si le prbdezede
buna chibzuiali, precum lipitorile, care beau viala trupurilor
impreun[ cu s0ngeledin m[dulareie 1or.CI secuvine s[ numim
turburareacdruji a dracilor, de estecu putin{i. Clci Satana,ca
un vizitiu, are obiceiul si sesuiemereucilare pe minte, si sI ia
cu d0nsul, toatl grlmada de patimi, gi s[ intre in sufletul cel
ticllos, cufundAndu-l pe el in turburare. incl si aceastacu
socoteal[ nlelege-le.SI nu te rogi in versetelePsalmilor li, ca si
cum ai primi cuvintelede la a{ii, ca sI nu !i separ[ c[ preamult
estenumdrul lor gi s[ nu ai parte de umilinla si bucuria care
izvorlsc din versetelePsalmilor, ci roagi-te de a tine, griind cuurnilinl[ cuvintele tale in ruglciunea ta, ca unul carecu adevlrat
inlelege ucrul lui.
SaStiideunde vine trAnd[via girispAndirea) ,
TrAndivia vine de la tr0ndivia mintii si rispOndirea dinnelucrare,din necitire, si din vorba desart[,saudin imbuibarea
pdntecelui.
Cum trebuie si ne impotrivim gindurilor, ci s[ ne lisim in
voia lui Dumnezeu (si ne aruncim inaintea Lui)
C0nd omulnu semai impotrivegteg6ndurilor,seminatede
vrljmasul intru noi, ci le taie vorba prin ruglciune citre
Dumnezeu, aceasta steun sefiIrl,c[ mintea a aflat inlelepciune
166
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 165/446
de la Har, si ?nlelepciuneaui ceaadevdrati l-a slobozitpe el demulte lucruri. Si, aflAndcfurueaceaingustl, i ajungdndlaea,a
triat rrspdndireadin caleacea arg6,.Fiindcf nu in orice wemeavem puterea sd ne imponivim gdndurilor, celor ce se ridicrimpotriva noastr[, ca sd e oprim pe ele; si de multe ori primimrlni de la ele; de caremulti vremenu ne putemvindeca.cici ais[-!i sus{ii invil5tura inainteaacestora a dracilor, adici), caresunt de sasemii de ani. Si acest ucru ii pregrtestepe ei, si te
poati rdni pe tine, pestemlsura inlelepciunii si a inlelegerii tale.si, chiar dacd-i vei birui tu pe ei, tina gdndurilor pangiresteminteata si multi vremerlmane in nlrile tale duhoareaor. ?nsnprin primul chip desprecaream vorbit, te slobozestide toateacestea i de frica impreuni cu ele. Deoarecenu esteajutordecatde la Dumnezeu.
Despreacrimi
Lacrimile din wemea rugdciunii sunt semnelemilei ruiDumnezeu,de cares-a nvrednicitsufletul pentrupocIinla lui; si
mai aratdcd primit a fost sufletulsi a inceput sd ntre tn cdmpiacuriteniei prin lacrimi. c[ dacr jandurite nu se vor ridica dincele pieritoTe ginu sevor lepida de la sine nldejdea in lume,sidacl nu se vor apucasI dispreluiasci lumea, gi nu vor incepesr-si pregdteascdmerindebunr pentru iertarea or, si dacl nu sevor pomi in suflet gAndurilea oricare(sfinli) caresuntacolo(in
cer)_ochiinu pot virsa lacrimi. pentru ci lacrimile (curg) dingOndurilecelenecontenitcurate,din concentrare,din ganauritemulte si dese,care n toatl vremearrsar, gi din amintireaunuioarecareucru subtil, carevine in minte, si mdhnestenimaprinamintirea lui. Acestea inmullesc si sporesc'si mai multlacrimile.
767
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 166/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 167/446
p16nsu1ui, a o pierdere de vreme din aceastl slujire. C[ci
phndtatea(plinirea)uglciunii esteharul lacrimilor.
in vremea, n care nu poli s5-1iaduni mintea,si petreci
mai mult citind decdt rug0ndu-te. Ins[ nu orice scriere este
folositoare, dup[ cum s-azis. Sd iubesti linisteamai mult decflt
orice alti lucrare. ubestemai mult citirea, dacf,estecu putin![,
decdtstareaCici citireaeste zvorul rugiciunii celeicurate.Deci
nu te lenevi de fel, si trezeste-tedin rlspdndire. Ci ridlcina
viefuirii (a rinduielii monahicegti)estec0ntareaPsalmilor. nsd
afli si aceasta, [ nevoinlatrupeascl estemai folositoare,decAt
citirea de stihuricurispAndire, ar si mai mult folosegtemAhnirea
rninlii. in vremea lenevirii, fii treaz (trezeste-te)9i-1ipomeste
pulin rAvna.C[ rAvna rezeste oartemult pe inim6 ;i infierbAntd
inlelegerile sufletului;precumm?iniad[ ajutorfirii impotrivapoftei,
in vreme de trAndlvie. C[ci ea (rdvna)risipe;te tilcealasufletului.
C[ trAndlvireavine de obicei asupranoastrl, fie din ngreunareapAntecelui, ie din muitS ucrare.
Buna rdnduiali a lucririi (nevointei) este urnin[ deasupra
in{elegerii.Eanu-i altceva,decOt unostinla-Oricerugiciune pe
care o faci tr wemea noptii, si fie in ochii tli mai de cinste,
decAt ucrul din vremeazllei. Sdnu-1i ngreunezip0ntecele du,
ca s5nu setuibure mintea ta, si si nu fii tulburat la ruglciunea tacu r6sp2ndire, cdnd e scolinoapteasi sI nu-1isllbeascf,rupul,
afl0ndu-tepe tine plin de moliciune rnuiereasc[.Si nu numai
atAt,ci-tlvei afla si sufletul iirtunecat, si gdndurile tulbwate, si de
fel nu le vei puteaadunq din pricinaintuneclrii 1or,pentru citkea
stihurilor si toate vor aveaun gust alnar, si cfintareaPsalmiior
nu-ti estedulce,pe care,prin sublirimea 9i strilucirea gAnduluimintea o gusti de obicei cu pllcerea ceade multe feluri din ea-
Clci, dacl buna or6nduial[ anoplii (din wemeanoplii) se urbur6,
atunci mintea se twburl si in lucru1 ei de ziua, si umbl6 in' intunerec, si nu-si gisestedesfltareAr citire, dupi cum obisnuia.
Cici ca un vifor seabatepestegdnduri, ie c[ omul s-arapucasd
1,69
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 168/446
se roage, fie c[ s-ar apucas[ lucreze. C[ dulceatacare se dipustnicilor in vremea zilei, izvorlste din lucrarea din vremeanoptii in mintea cea curati. Orice om, care nu are experienla
linistirii ceiei indelungate,s[ nu se asteptesI afle singur de lasine inci. vreo bunltate de a vielui pustriceste, oricnt ar fi demare inlelept si maestru(dascil) si oricnte fapte bune ar avea.Pizeste-te si nu sllbeasci trupul tiu, ca nu cumva asupra a slpunl stlpAnire trAndlvia, si sufletul t[u sI se rlceascl pierzAn-du-si gustul lucrlrii sale. Ca intr-o cumplnl trebuie s[-si
cumplneascd iecareviatasa- n vremea n care e saturi,plzeste-te, si nu indrlznesti prea mult fafl de tine insuli. POni si inceasul,cdnd 1i faci trebuinlele,cu inlelepciune s[ stai.Dar maicu seami inlelept si curat s[ fii in ceasul cinei tale, gi pizegte-1inu numai gnndurile, ci si trupul tdu. in ceasulschimblrilor sprebine, pdzeste-tedepirerea impotriva plrerii celei subliri al:ath-l
Domnului - in rugiciune - neputinla si simplitatea 4 ca sl nutrglduie El sd fii ispitit cu lucruri urite. Ce trufiei ii urmeazicurvia, gi pdrerii ii urmeazi riltdckea.
Prin rucodelie, ucreazi pentrunevoia ta, dat ucreaz[maimult ca s5.-1intdresti linistea ta. S[ nu slibeascd nidejdea ta,cdtrecel ce-!i poartdde grij6, clci minunat isi orAnduieste 1pecasniciiSAi.Ce n pustienelocuiti ordnduiesteEl pecei ce vietuiesccu nldejdea in El, si nu prin mAni omeneasc5.DacI Domnulte-ar cerceta,dOndu-ticele trupesti thr| de iucru, cAnd u te-ainevoi cu sdrguin!5pentru suflet, atunci indat6, prin me;tesuguldiavolului celuiucigas,s-arpomi in tine gOndul, 5.pricinaacesteipurt[ri de grij[ a lui Dumnezeu,este negresit n tine. Si atunci,odatl cu g0ndul acesta, contenestesi purtarea de griji a luiDumnezeu din tine. in ceasulacesta zvordsc asupra a foartemulte ispite, fie c[ Dumnezeu e lasd dr[ si-1ipoartede griji, fiec[ se nnoiesc durerile si boalele n trupul t6u. Si numai c0ndse
170
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 169/446
pomeste n tine g0ndul va trece Domnul cu vederea,ci si dacl
mintearimdne in aceastipomire. C[ nu judecdsi nu pedepse;te
Dumnezeupe om dintr-o pornire a lui ficuti firl si vrea, nici
chiar dacl o clipi suntem de acordcu pornireaaceasta.Si dacd
in ceasul acela strlpungem patima si poclinla ajunge la noi,
Domnul nu ne judeci pe noi intru aceasti randivie (c[ ne-am
unit cu pomirea spre picat), ci ne udec[ in acea rAndlvie,
pe care mintea a primit-o cu adevirat si cu nesimlire a pri-
vit-o, si a primit-o ca folositoare sicuviincioasl, si n-a socotit-o
cape o grijl ingrozitoare. Ci noi purureasi ne rug[m Domnului
asa:
Rugiciune:
Hristoase,plinirea adevirului, fi ca s[ rlsar[ adevlrul Tluin inimile noasffe,gi si gtim sI mergem n calea Ta, dupl voia
Ta sfAnt5.
CAnd s[mAnlaunui g0ndrdu este n tine, fie gAndulceior
indepdrtate, ie g0ndulamlgirilor trecute,sindrncetatse nfl1i;eazd
minlii tale,s[ stii Artr-adevdr i el (g0ndul)!i ascundeo cursi, ci
degteaptl-te,ca s[ fri treaz la vreme. Si daci gAndul este dinparteacelor bune si drepte, afld" L Dumnezeuvrea sI-!i deaun
anumefel de via16si gdndul se misc[ de aceeantru tine, mai
mult decdtde obicei; iar de estegdndul ntunecossi te indoiesti,
si nu poli cunoasteimpede,dacl esteprietensau dlhar,apirltor
saupdnditor,ascunsn chip de bun[tate, atunci s[ te pregitesti
impotriva lui, prin ruglciune intinsi, si slrguincioasi, ziua sinoaptea,cu priveghere indelungatd. S[ nu-l alungi, nici sI nu
staidevorbi cu el, ci rugf,ciuneacu deadinsul d pentruel. Si sl
nu incetezide a chemape Domnul. $i Ei ilivaa,riltatie, deunde
estegindul
177
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 170/446
Despre icere
hdrrzneste ticereamai mult decatorice,pentruca s6-1i ieEl aproape'sprefolosur du. ci limba neputincioas[estesd-ltdlcuiascS.Mai intdi sr ne silim sr trcem, si atunci din ticerea
leastasenasten noi ceva,carene povrtuieste(cdl6uzegte)pre
insSgi icere. si de vei pune nceput acesteipelreceri vie1ii,nicinu stiu cdti lumin[ i1i va risdri 1iede aici. s[ nu crezi
"*ru,rate, cf, cele ce s-auzis, desprepreaminunatul Arsenie,_ c6,venrn{ plrinlii gi fra1iis5-lvad6pe ei, ii primeasi sedeaimpreunrcu ei in ticere si tot in ticere ii slobozea,- le frcea sfantul dinvoia lui, ci le f[cea pentrucb,derainceput sesiiisespre icere. ininimi senaqte dulcea{[din slvArgirealawemea acestei evointe,si cu sila face pe rrup sr rabde n liniste. si belsugde racrimi nise na{tedin aceastinevointi. in contemplatia eaminunali, inimasirnteunele (urmlri ale tlcerii) in chip deosebit,c6teodat6 prinnevointe, cdte odatr prin minune. cr se rnicsore zd inima,flc0ndu-se ca un pmnc. Si, inainte de a ?ncepe [ se oage,curglacrimile. om mareestecel ce si-a cdstigat n suflet,obignuinlade a rdbdacu trupur.Dac[ pui d"opu.t" toatefapterevielii, si dealtathcerea vei vedea,cd"eaprecump[neste.oamenii au *ott"p5.reri,dar cdnd cineva se apropie de t6cere,e de prisos, si lepdzeascr.si omul se idicd atunci, deasupraapteloi, fiindc[ s-aapropiatde desrvOrsire. i rrcereaajuti gi la linistire. si cum sepoate ? pentru c5.atdtavreme, c6t trdim cu mulgi la un loc, nuputem si nu futahim pe nimeni. c6 nici feicitul Arsenie, celasemenea u ingerii, nu s-aputut feri de in€lniri. Cf,a cunoscutbdrbatul acela,preavrednic de fericire, cd-i estecu neputinfd. iocoleasci intampinareadin partea pdrintilor si a fralilor, careerau cu ei si la iesirea a biseric[ si aiurea,precumsi intalnirile
772
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 171/446
neasteptate"- atdtaweme, citva stain apropierede locuinteleomenesti,si fiindci ?nsdde multe ori nu puteas[ ias6din cas6,
din pricina mul{imii de oamenisi monahi, care ocuiau n p[4i1eacelea, a ?nvdtat prin Har, acest nou chip, adic[ tlcereane?ntrerupt[.Si, daci era nevoit s[-si deschiddusaoriclrui dinei, acelase bucuranumai si-l vad[, si griirea cuvinteior era deprisos ntre ei.
Mulli din plrin{i, vizAndu-l, au ajunssi se deprindi, s6 se
fereasci de a primi un spor, peste bogdlia duhovniceasci deinvllituri, pe careo primeaudin simpla vederea preafericitului.
Si unii Pirinii se legau de pietre sau cu frdnghii si isi topeautrupul cu foamea,c0nd simleau dorinta de a veni trtre oameni,cf, foameae foarte folositoare a stipdnireasimlurilor.
Am aflat, frate, ci multi pirinti, mari si minunafi, s-auingrijit mai mult decotorice,de rinduiala simgurilorsi deobiceiultrupului. cr din acestease nasteranduiala gandurilor. pricini
multe ii ies omuiui in cale, fdr6 s[ wea, si-l face sI iasl dinmarginile libert5lii sale. Si, daci el nu se va pdzi mereu prinsimturile sale?rrobiceiul sf,unestrimutat,pe caremai inainte -a
asezatinsine,s-arputeasi nu-simai poatdsf,-sivie in sinemultivrerne,nici si-si regiseascdasezateaui cea pasnici.
Inima sporestentru ni.dejdeaei prin netncetatacugetare.Xarviala sporesteprin desprinderea e toate.Aducereaarnintedemoarteeste1egitur5. e folos pentrumrdutrareie eledin afarr.Amigire a sufletului este bucuria, (ndscutd)din nddejdeacare
iirfloreste?n niml. lncercirile neincetate, enite din schimbdrilein bine si in riu, pe caremintea le primeste zilntc dinlXuntru,?rsporesccunostinta.Chiar, dacd, r cidea c0teodati in trdndivie,din pricina singur[td1ii (gi aceasta u Dumnezeiascddnduiali seingiduie sd se int0mple), dar avem md.ng0ierea idejdii (din
11 4l tJ
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 172/446
nidejdea), carecopieseste uvdntul credinlei,pe care-l avem ninimile noastre.Si bine a zis unul din purtitorii de Dumnezeu,c6estede-ajunsdoruldupl Dumnezeu,casi m0ngAie e credincios,
si de pierzareasufletului. C[ci, zice, intru cdt pot necazurile sLvadme pe acel4 caredisprefuiestedesfrtareasi odihna,din pricinabun[tdfilor viitoare?
incl si aceastiporunci !i-o dau, rate:si biruiasci totdeaunain tine mila cao cump6nI,panl cAndvei simli aceamil5, pe care
o are Domnul fa![ de lume. AcesteasI fie oglinda noastrf,, ncaresdvedemasem[narea i chipul cel adevlrat,care sunt fireasi fiinfa lui Dumnezeu. n acest el sI ne lumin[m, ca si pomimspreDumnezeucu voint[ str5.luciti.O inime depiatrl si nemiloasd.nu seva cur[ti in veci. Omul milos estedoftorul sufletului s[u.C[ el gonestedinlluntrul slu beznapatimilor, ca si cu un duh al
puterii. Mila esteo datorie cltre Dumnezeu,dupi cuv6ntul vie{ii,cel din Evangheiii.
C6nd te apropii de astemutultilu, zi:,Ioate cI in noapteaaceasta,mi vei fi morm0nt, astemutulmeu. Si nu stiu, nu cumvain noapteaaceasta,n ocul somnului vremelnic,se va abatespremine somnul cel vesnic". C0ti vreme, ai, asadar,picioare,aleargit spre iucrare, mai inainte de a fi legat de acea eg5turd,din care nu te vei putea dezlega arisi. Cdt[ vreme ai degete,rlstigneste-tepe tine prin rug[ciune, mai inaintede a sosi clipamorfii. Cdt[ vremeai ochi, umpleli-i de iacrimi, mai inainte de afi acoperi{i deprdnI. CIci precum trandafirul se scutur[ de v0nt
si se vestejeste,ot asa se vestejeste nlIuntrul t6u o stihie, simori.
Pune-fi ?n niml cd pleci, omule, si zi totdeaun : ,,Iatd asosit a us[ trimisul, carevine dupi mine. Ce mai stai? plecarea
estevesnici si tirl intoarcere.
174
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 173/446
Cui ii place si stea de vorbl cu Hristos, ii piace si
singurdtatea;ar celui care i places[ fie cu multimea, acelaeste
prietenal lumii. Daci. iubestipoc[inta, iubestesi linigtea.CI tir[
de liniste nu se desivdrsestepoc[in1a. $i de !i-ar grli cineva
impotrivi cu privire la aceasta, u-li fe de lucru cu el. Dacl
iubesti inistea,maica pocdintei,atunci iubesti ca pe o pllcere, si
micile vlt6miri aduse rupului, gi dojenirile, care zvorisc din
ele, si nedreptilile pentruele.C[ fird de acestepreg[tiri, nu vei
putea r5.i n linigte cu neturburaregi slobod. Iar dacdvei dispreluipe acestea, irtag te vei face inistei, dupl voia lui Dumnezeusi
vei rlmAne in liniste, cum voiesteDumnezeu. Dorul de iiniste
estenecontenitaasteptare morfii. Cel ce intrl in liniste flrl si
seg0ndeasc[ a moarte,nu poatesI suferecele ce datori suntem
s6le suferim n orice chip.
SI mai stii socotitorule,c[ nu ne slllsluim ir singurdtatecu sufletele noastre,si nu nepetrecem?n inigte si inchisi, doarca
si lucrim lucrurile celepieritoarealepravilelor. CIci se stieprea
bine, cI mai curAndvialaimpreun[ cu mulli estepotrivitl penffu
aceasta, rin sdrguinfa rupului. Si de n-ar fi fost nevoie de aceste4
unii din plrinli n-ar fi pirdsit sedereampreun[ si vorbirea cu
oamenii gi allii n-ar fi locuit in morm6nturi, altii iari n-alegeausI
se nchidl intr-o casl singwatici, in care si topeaumai cu seaml .
trupul, l[sOndu-l rchis, fiindcl nu puteaus6-giplineasc[ pravila,
cu toati neputinla si trudatrupeascl: ci si bolile celegrele,care
cldeau pesteei, cu pl5.ceree sufereau, oat6, remea vietii 1or.
Din pricina bolilor, nu puteauunii si steam[car in picioare,sau
sl seroageca de obicei, sau si preamdreascd e Dumnezeu,cu
gura lor; ei n-au citit nici micar un Psalm. Si n-au ficut nici
altceva,carese desdvdrsegteu trupul. Si drept orice pravili, le-
a fost lor de-ajunsneputinla rupului gi linistea. Si aupdzitacest
175
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 174/446
chip in toatezilele vielii 1or.Si in toati aceastd sazisl trAnd[viea 1or, nici unul din ei n-a dorit sd asi din chilia sa,si sd seduclpe undeva,afxl, din pricin6 c[ nu-si fdceapravila,sau
sI sebucure de glasuriie si de slujba celorlalti, in SfinteleBiserici.
Cine-si simte pbcatelemai bineeste dec0tunul care nviepemo4i curugiciunea,qi-siare ocuinlacu ceimul1i.Cinesuspinlun ceaspent.u sufletul s6u,este mai bun decOtunul care prinvederea a,estede mai folos lumii intregi.Cine s-ainwednicit si
se vaddpe sine-si,e mai bun decdtunul cares-a nvrednicit sdvadi pe Ingeri. Cd,la acelaochii cei trupesti lucreazd, iat Ia acela,ochii cei sufletesti. Cel ce urmeazi lui Hristos, pldng0nd insingurdtate,estemai bun decAtacelacare-l auddpe El in adundri.Si nimeni s[ nu m[ intAmpinecu spusaApostolului: ,Mi rugamsi fiu anatemade ia Hristos" (Rom.9,3). C6 unuia carea
primit putere ca Pavel, i se poruncestesI faci gi aceasta.ardPavei prin duhul pe care l primise ntru sine,spre olosul lumii,precum?nsusia mlrturisit: ,,Cdn-am fdcut acesteaprin voinlamea.Cici silit eram,si vai mie de nu vi voi vesti Evanghetria.,(1 Cor. 9, 16).Si alergareaui Pavelnu eraprivitoare a chipulpociinlii 1ui, ci la evanghe\izarca menirii, si el a primit putere
multl. tns[ noi s6 ubim linistea,frafilor, pAni ce lumeavi muri?n nimile noastre.Si mereu sI ne aducemaminte de moarte,siprin aceasti cugetare s[ ne apropiemde Dumnezeu in inimanoasf6,si deserticiuneaumii s-o disprefui*, gi plicerile ei sI fienimicuri in ochii nostri, si sd rlbdim cu pl[cere, ?ntr-untrupbolnivicios, necontenita ucraresi liniste. Ca s6 ne invrednicim
de desfltarearcelora,care n pegterisi ?ncrdp[turile p[neAntuiuiasteaptislivita descoperirea Domnului, ceadin cer. Cd a Lui sia Plrintelui Lui si a SfAntuluiLui Duh esteslav4 cinste4 putereasi mareacuviinll, in vecii vecilor.AMIN.
176
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 175/446
XXXV.
DESPRE PKICINILE PENTRU CAREOAMANII CNT SUFLETESTI PKTNc{;NoFTtr{TAE [,rrrALA qr,ucnuml,nlcELEDLmovNrcEsrInurA cKoslFrEATKI,JPIJRILORFr CIJM SE POATE RTDTCA
IqTNTEA DE tA ACEST OBTCEI, SI DTNcE rrucmA NU scArAm DE ncnsrGBICEI, SI DESPRE VKEFFEA SI FELUI,^9!IN cARE Fo,qrn rrmqrnAsA nAmAnA
F,{KAnAtuctnr,ftr cEAsrJLRUGAcI{.'FIIT
Bine estecuvantaticinsteaDomnului, Care n fatanoast'ideschideusa,ca s[ nu-L mai ceremdecntpe D0nsu1. dci asapirdsim toate si sufletulnostrumergenumai pe urmeleLui, caunul carenu mai arenici o griji, care l-ar puiea mpiedica si-lcontemplepeDomnul.Pentrucd,dragii rnei, pemdsuriceminteap[rrsegtegnja decelevIzute, ;i cugeti la n[dijdea celorviitoare,pe mrsura naltnriiei pestegrijile trupului, si a ?ndelebricirii i cuacelea,n aceeagimlsur[ se subliazrsi sfi'iluceste rin rugdciune.si pe cdt.trupuise desfacedin ieglturile lucrurilor, tot pEat6t sedesface i minte4 sipecdtminteasedesface e eg[turilbgrijiior,
pe afl sestriluceste;gi.pecAtstrllucestemai muli, se suUliaza;ise ridicr pestegandurileveacului acestuia,care sunt piine degrosollnie. si atunciafl5mintea sl priveascrspreDumnizeu, cala Dumnezeu,si nu ca la oarneni.CAci,daci.bmul nu s-a f6cutvrednic de o descoperire, l nu poates-o cunoascd.Si dacd. u aajuns a curitie, nu poateatreaganduri strilucito*r] ,u si vadi
C-da43coala 2 177
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 176/446
tainele(celeascunse)...ar pOn[nu seva dezlegaomul de toatecelevlzute, careprin zidirealor, suntvdzute,el nu se dezleagdnici de gAndurile(ideile) despreele si nu segolestede cugetele
cele intunecate. Si unde este ?ntunericsi unde sunt g6.nduriincurcate,acolo sunt si patimi. $i dac[ omul nu se dezleagl dintoatec0team pomenit, si din pricinile lor, nici mintea lui nu vavedeaceleascunse.latLde ce Domnul, mai inainte de toate,neporunceste [ plzim s[r[cia, si deplrtareade truburlrile lumii sisi ne dezleglm de grija pentru oameni zicind:,,Cine nu se
va lepida, de omenirea intreagi si de toate ale sale,si nu seva leplda de sine, acela nu poate fi ucenic al Meu" (Luca14,33).
C5.ci,pentru ca mintea sd nu plgubeascd prin v[2, prinauz,prin grija de lucruri, prin pierderea or,sauprin sporirea or,prin vreunom Eiprin faptul ci ne-am egat toatdnldejdeanumai
de el, Domnul a abltut toat6grija gdndului,prin necazulpentrutoate:ca s[ dorim s[ vorbim cu Ddnsul,din pricina aceasta.Darruglciunea are nevoie de o exercitare,pentru ca, din lungimeaei, si se n{elepleasclmintea"Cici ruglciuneadorestestatomicie,dup[ ce petrecem Ar sdricie, care ne dezleagd,din leglturigdndurile.Fiindcl din statornicie n vreme firdeiungatd,minteaprimesteexercitiul, gi aflI cum si izgoneasc[gAndulde la ea, siinvali prin experienli (cercare)mult[, cele ce nu i sepot aretadecitre al1ii. C[ fiecare fel de vietuire, sporesteprin felul de via{[pe care-l duceamai inainte, si cel de mai inainte estecercetat,dacl vrei s[ afli pe cel ce i-a urmat. Depirtarea de lurne o iainaintea rugiciunii. Iar dep[rtarea inslsi se face in vederearuglciunii. Si ruglciunea o facem,ca s[ cAstigdm,dragosteade
Dumnezeu, iindcl in ruglciune gisim pricinele, ea s5-L iubimpe Dumnezeu.
Se mai cuvine s[ stim, iubililor, cd convorbireain ascuns,oricegriji de Dumnezeu,a unei minli bune,Ar orice ndeletricire
778
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 177/446
cu cele duhovnicesti,estecuprinsl in hotareieruglciunii ;i in
numeie de rugiciune se ?n1elege i se cuprinde.Fie c[ citesti
felurite lucruri fie ci griiesti cu gura sllvirea lui Dumnezeu,sau
cd te grijegti cu mahnire ntru Domnul, sauc[ faci inchindciunicu trupul, saucAnli stihurilePsalmilor,sau aci oricealt oarecare,
din care s[ deprinziruglciunea cea curati. C[ din ea se nagte
dragosteadeDumnezeu.Fiindci dragostea enastedin ruglciune.
Si rugiciunea, din viala pustniceascl. Si ca si putem s[. ne
indeletnicim mereunurnaicu Dumnezeu,avemnevoies[ tr[im
in pusfiricie. nsi lepidareade lume o ia inainteapustniciei.cicimai ?naintede a se ep[da omul de lume, si de a sedezlegade
toate ale ei, el nu poate rii in singurltate.Si tot asa ibdarea o ia
inaintea lepidlrii delume, gi rlbddrii ii iainainte ura delume? fi
urii de lume, i-o ia inainte frica qi dorul. Cici daci teama de
gheeni n-ar ?nfricosa nima si dorul n-ar face-o s6 doreasca
fericirile, in om nu s-arpomi ura de lumea aceasta. ide nu ar
uri omui lumea,n-arputea lbda osteneala-Si dacl rlbdarea n-
ar lua-o inainte?nmintea ui, omul n-ar putea si-si aleagd ocui
plin de s[lblticie si gol de orice locuitori, ca s[-l locuiascl. si
dacl nu-si alegevialapuslniceasci,omul nu poatesi petreac[ n
ruglciune. Si dac6omul nu seva indeletnici cu Dumnezeu,si nu
vapetrece cu aceste ugetiri, amestecaten ruglciune, si in chipul
primirii, desprecare am spus, nicidecum nu va putea simli
dragostea.
Deci dragostea e Dumnezeusenastedin vorbirea cu El'
Iar ca sl ne indeletnicimcu rug[ciunea, si s[ cuget[rn|a ea,ne
trebuie lini9te. Iar in linigte ajungem prin neagoniseall. at la
neagoniseailne ridiclm prin rdbdaresi prin ura depofte. Si ura
de pofte o cdtiglm prin teama de Gheen[, 9i prin agteptarea
fericirilor. Cel ce cunoasteodul patimilor, si stiece segite;te
lui, si de ia ce fericire va fi oprit prin ele, acela ur69te
119
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 178/446
patimile. si astfelorice viat6 (fel de viald), are egdturrcu felulde vialx dinaintea lui, gi cu el se sporeste,si la rdndul lui seschimbr intr-altul mai inalt dec6tel. Si oa6a pse;re unul din e1e,cel urmrtor nu poate lua fiintl, si nu sepoatearita. Fiindcl
totulse tope;te si piere. Iar ceeace intrece aceasta,pune cap[tcuvintelor.A Dumnezeuluinostruesteslavasi mareacuviint[ inveci.AMIN.
XXXVI.
DESPRE F,dFTTJI,CA F{UTREBTJTESADOKXMSAU SA CEREM SA AVEM
$EFINE VAZUTN PE MAENTLENOASTKE,cAno
NUEsTENnvoTE_
h oriceclip[, in careDomnul seapropieca sdsprijineascdpe sfin{ii SXi,El nu-si arar[putereaSape fap, in chip vddit,prinoarecareucru sausemnsimlit, canu cumva si ne innebuneascisprijinul dat si sd ne intoarcd?n pagubr. si aceastao face dinpurtarea
de grijl fald de Sfin{i, ca s6 le arate,c6, ici c6nd,nuinceteazr sd e poarteEl de grijr ?ntr-ascuns, i in orice lucru iilasi pe ei si aratenevoinli si sI seosteneascln rugIciune,dupaputerea or. Iar ?n ucruriie care?i biruiesc pe ei, prin greutatealor, cdnd vede Dornnul ci ei ar sl6bi, si s-ar pierde de la El,pentruci firea nu este n stares6 acdacel ucru, il sivdrsesteEl.dupl
mirimea puterii Sale,precum se cuvine, qi ca sdl-i
ajute',
cum ;tie El. in misura putinfii, in ascuns i intdrestep" ,iirr1i,pOn[ c0ndei biruiescnecazurile1or.Cici prin cunostinlapecareie-o diruieste,Domnul facesr sedezlege?mpletitura e necaztri,
180
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 179/446
si, prin contemplareaaceiei cunostinte, i trezestepe ei sprecuv0ntdrilede audI, care n ambelechipuri le sunt de folos. Iar
cdnd trebuiesd arate pe fa![ lucrul gi fapta,Domnul face acestlucru, de nevoie. C[ prea intelepte sunt chipurile Saie si suntporivite cu trebuintasi cu nevoia, si nu laint0mplare.
Cela ce indrlzneste, firi s[ fie nevoie,sausI cearl de laDumnezeu,saus[ doreasclminuni, si puterisi fie in mdinile lui,este spitit in mintea ui de draculcel batjocoritor,si se audi custiinla 1ui,de cares-a mboln[vit. Ce n necaz rebuie si cerern,ajutorul lui Dumnezeu, Primejdie mare este, sI ispitesti peDumnezeu, dri sI fie nevoie.Cine doreste cest ucru, nu este nadevlr drept.La mulqi sfinli segdsesc "*.r", pe ca.reDomnul1e-a [cut fdrl voia 1or. Cine insi voiestesi dorestesemne cutoati voia
lui, flr[ s[ fie nevoie de cidere,cade din plzire sialuneci din cunoasterea devrrului. Clci dacl,vafi ascultatacestain cerereaui, pemisura frrdrdznelii ui cltre Dumnezeu,vicleanulglseste oc in el si-l aduce,si ceari altelesi mai mari. insd cei cuadevdrat rep{r,nu numai ci nu dorescacestea, a chiar, daci lesunt date,se ntorc de 1aele; si nu dorescsemnele,nu numai in
ochii oamenilor,ci nici in sinea1or, n ascuns.C6,iatl,unul din sfinlii Pirinti, prin curilenia lui, a primit
ca darudarulde a sti mai inainte pe cei ce aveaus6 vinl c61red6nsul,si acerut ui Dumnezou, impreunl cu alli sfin1i,pe careii rugasebltr0nui pentru acest ucru, - SI ridice darul de ladOnsul.Si dacl unii din ei au primit daruri, de nevoie si din
simplitate le-au primit. tn ce priveste pe ceilalli, semnuldumnezeiescnu i-a miscat, si nicidecum n-au cerut semn laintdmplare.
FericitulAmmun Sf6ntul, cOnds-adussi se ntAlneascd uSfdntul Marele Antonie si s-a rltdcit in cale, stii bine ce a ziscitre Dumnezeu si ce a flcut Dumnezeu pentru el. Si
adu-li
181
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 180/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 181/446
si lumea 0de;se ntristeazisi lumeasebucur[; ei postesc ilumea edesflteazl Ei seort"nrr. ziua,se ndeamn[a tuptacutrudl si cuostenealroaptea,nii dinei sunt?nnecazuri euuna
voia or;..a{ii sunt n trudr din pricinapatimilor,allii urmlrili(prigonili)deoameni; llii suntar primejdiedin pricinapatimilorsaudinpricinadracilorsauacelorlalti.Si unii au ostprigonili,allii au ostucisi,a{ii iarIgiauperecui rirbrecalin pieleaEouir,si asamai deparre. i agas-a mplinit in ei cuvdntur"Domnului,carezice: ,,In lume veli aveanecazuri,dar in Mine vi vetibucura" Ioan 16,43).
StieDomnul cI nu putem Imdne ndragosteaui, dacl vomfi odihniticu trupul.Si deaceia -amopritpeei deaseodihnisi dea-igustadulce4rbo*,o"1.lkistos,MAntuitorulnostru,a Crruia dragostee mai putemici decdtmoarteaea rupeasc[,nsisi si nearateputerea ragosteiale.
XXXVII.
DESPRE CEr CE VTETTJTESCANGADT,JT|NEZEUr ifl rnrnnc zrLEjLn,oK
IN VIATA DE CTJNOASTEnEr t
Un b[trdn a scris pe pere,tii chiliei sale multe feluri de-cuvinte si de g0,nduri.$i l-a intrebat oarecine: ,,Ce suntacestea?"Si a rlspuns bdtrinul: ,,Acesteasunt gdndurilecudrepta-te,are-mi uT dg
]1lngerul, carepetrece aige mine, siac*steasunt gindurile firii celeidrepte,cmese pornesc n min;.
si le scriu, cdnd mi vin, pentruca n vremea ntunec[rii melesacuget ia ele, 9i eie si mi izbiveasc[ de rit6cire...
Ait bitr6n, cdnd gdndurile ui se fericeau, zicOndu_i:,inlocul lumii acesteia,recdtoaree-ai nvrednicit de nepieritoarea
183
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 182/446
n[dejde", rispundea gOndurilor ,Zadarnic mi lIuda1i, cdtd,vtremesunt ncl pe cale, incd nu mi-am sf0rgit cilItoria.,.
Dac[ vei lucra o mare virfute si nu vei simti in ea gustul
sprijinului, si nu te miri. Ce omul pAnlnu se smereste, u primestepiatapentru ucrul sdu. ar platanu sedI penffu ucrul, ci pentrusmerenie.Cetr e o ia inainte, primind rdsplatabunltltilor , acelaintrecepe unul catealucrat virruba. virtutea estemamamOhnirii,si din mAhnirese nastesmerenia.Si smereniei se ddharul. Asadar,risplitirea se d5,nu virrutii, nici osteneliiceleipentruvirrute,ci smereniei,carese nastedin virtute
si din osteneall Dacl ins6lipsestesmerenia,primele doui sunt de prisos(zadamice).Lucrarea virtutilor este p[zirea poruncilor Domnului.
Lucrareaceadin belsugeste nflptuirea ceabuni a minlii; si eaconsti din smereniacugetului si din pdztre.C0nd celor dintdi lelipsesteputerea,ea esteprinitS. in locul 1or. Si Hristos nu cereiucrareaporuncilor, ci indreptareasufletului. Si pentru ndreptareasufletului,el a spusporuncilor ca iegepentrucei de sub ege.CItrupul face lucruri de-o potrivd si de-adreaptasi lucruri de-ast6ng4 arminteafie cI se ndrepteazl, ie cl grete;te, dupl cumvrea face.Sunt unii care si trSiescviata ntru intetrepciuneauiDumnezeu,degi lucreazl lucruri de-ast6nga;si sunt altii carelucreazl picatul, ca si cum ar lucra lucruri dumnezeiesti.
La unii, care sepizesc pe ei, neajunsurilesunt paznici aidreptilii. Harul fdri ispite, estepierzarepentrucei ce-l primesc.DacI faci bine inaintea ui Dumnezeu,siEl itj dil Harul, ?nduple-cd-L pe El sn-fi dea si recunostintasmereniei,sau s[-1i dea unpdzitor(caresd e !in[), in lucrlrile Lui, sausi ia harul de a tine,ca sI nu !i se faci pricinS.de pierzare.Cd nu pot si-si pd.zeascl
toti bogltia nevitimati.Sufletul carea luat asupri-gignja devirrute si vietuiestecu
socotinti si cu frica de Dumnezeu,nu poate petrecenici o zimlcar tlri de nstristare.Fiindcdvirtutile suntstrans mpletite cu
1.84
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 183/446
intristarea. Cei ce a iesit din necazuri, acela desigur se
indeplrteazl si de virtute. C[ necazurile dau nasteresmereniei.
DacI doresti virtutea, di-te pe tine ?n mina necazului. C[ nu
vroieste Dumnezeu, ca sufletul s[ fie f6r[ de grij6. $i cel ce
dorestes[ fie f[r[ degriji, seafli cu bunlintelegere, in afari de
voia lui Dumnezeu.$i nu e vorba aici de grija deceleffupesti,ci
degrija de acele ucruri, in care senevoiescsi se obosesc ei ce
urmeazlbunitatea.P0n5ce vom, ajunge a adev[ratacunostin{6,
adic[ la descoperirea ainelor, prin ispite ne apropiem, de
smerenie.naintea acelui4 care 5r[ denecazwi petrece n virfutea
lui, s-adeschisusa fufiei.
Si cine doreste s[ petreac[ flri de scflrbi in inlelegerca
lui? Mintea nu poate sI rimini in smerenie, br6,si fie mereu
pdlmuiti, si nici nu poates[ r[m6nl mereu n meditarearuglciunii
c[tre Dumnezeu,filrdde smerenie,si cu curilie. Mai int0i omul
se ndeplrtezad cu inlelegerea ui de grija care i se cuvine s-o
aibl, si apoi se apropiede el duhui trufiei. Si dac[ r[mAne omul
in trufie, sedepirteazl de el, tngerul purtirii de grij[, care era
l6ngi el ;i pomea in om grija dreptelii. !i cAnd omul face
nedreptatengeruiui si sedeplrteazddeel, atunci se apropiede
om cel de alt neam.;i
din clipa ceeanu mai e in om nici o griji
de dreptate.
Mai inainte de zdrobire este rufia, zice inleleptul, si mai
inaintedeHar este smerenie Pilde tr6,18).Pe mlsura mAndriei,
care se vede intr-un suflet, estesi m[sura in care Domnul il
zdrobeste i-l pedepsegtee acelsuflet.Si mdndrianu estenumai
g0ndul, care trece prin mintea cuiva, sau care-l biruie;te din
vreme in vreme, ci mdndria pururearlmAne in om. In primul
caz,urmeazl umilinta dupl mdndrie.In al doilea, omul nu stie
deumilin![.
Iar Dumnezeuluinosfrutrsecuvine slavasi marecuviinlI.
AMIN.
185
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 184/446
XXXVIII"
cA ronrn sA rrucEnrA oAREcrNE,LA cE mAsunAA AJLJNs,DUrA
GANDI.JRXLEPq C,qRE LE AREINTR.INSUL.
Cdnd omul se afli in lenevire, se teme de ceasulmo4ii.cOnd nsd iese?n?ntAmpinareaui Dumnezeu,omul se teme deapropierea udecdtii. cand omul este oarte?naintatn dragoste,acestedour temeri sunt ?nghifte (pier). cum se face aceasta?Asa cr, atunci c0nd cineva petrece?n cunostinlr si randuialatrupeascd,se teme de moarte; gi cdnd ajunge a cunostinla ceasufleteascrsi la randuiala ceabunr, mintea lui furorice ceasse
miscr intru amintirea udecrlii viitoare. Fiindcr si dupi firedrept petrece,miscandu-sespre anduialasufleteascisi vieluindin cunostinl[ de sine, si cu vie{uirea se ordnduiestebine inapropierede Dumnezeu.Iar cdnd ajunge a cunostinla aceeaaadevlrului, si simte ainele ui Dumnezeu,sinidejdea i se ntireste,cdtreceleviitoare, omul cel ffupescseabsoarbe,n dragoste,el
care dupl asemdnarea obitoacelor, se teme de junghiere; iaromul cel ralionai ( ) se emede udecata ui Dumnezeu; ar omul,carea fost infiat, se nfrumuseleaz\,prindragoste,si nu mai estedus cu nuiaua,ca un copii. ,,Iari eu si casapirintelui meu, vomsluji Domnului" (Is. Nav. 23, 15).
Ceiace a ajuns a dragosteadeDumnezeu,nu mai vrea sd
r6mdni aici. Fiindci dragosteaisipeste rica. Iubftii mei, fiindcimi-am pierdutminlile, nu mai pot pisfra in tdcereTaina,ci iatd,sunt nebun,pentru folosul fra{ilor. clci aceastaestedragosteacea adevlrati, care nu poate si plstreze vreo taind. a1[ de cei
186
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 185/446
--
iubili. De multeori, cdnd scriamacestea,mi rlmdneau degeteie
pe hdrtie si nu mai putearnsi scriu din pricina dulce1ii,care-mi
cldea?n niml qi-mi alinasim1urile.Dar fericit estecei cepururea
cugetl la Dumnezeu,si s-a desp64it de toate cele lumesti, si
vorbeste cu Dumnezeu singur, in ?n,telegereaui. Si de va fi
indelungrlbddtor,nu va trece mult, si va vedea oadele(rdbdXrii
sale).
Bucuria in Dumnezeu estemai puternici decAtbucuria
acesteivie{i. Si acelacare o afl5.,nu numai ci nu priveste spre
patimi, darnici mlcar la viala lui nu semai ?ntoarce,;i nici o altisimlire nu-i va veni din bucurie, dacdbucuria -a venit din adevlr-
Dragosteaestemai dulce decAtviata. Si inlelegereacea dupd
Dumnezeu,din care se naste dragostea,estemai dulce decdt
fagurul de miere. Pe dragoste n-o intristeazd si primeascd
infricosatamoartepentru cei ce o iubesc.Din dragostesenaste
cunostinla; gi din cunostinlI se naste sdnltatea sufletului; sisdnltateasufletuluieste o putere carevine din tndelungardbdare.
intrebare: ,$i ce estecunostinla?"
Rispuns: ,,O simlire a vielii celei nemuritoare"'
intrebare: ,,$i ce esteviala cea nemuritoare?"
Rlspuns: ,,Sim1iren Dumnezeu.Fiindcl dragosteavine
din inlelegere. ar cunogtiryadupdDumnezeu,mpdrileste pestetoate pofteie, ;i inimii care a primit-o, toatl desfltarea de pe
p[mfint ii estede prisos. C[ nu este dulceall, asem[ndtoarecu
dulcealacunostinleide Dumnezeu".
Rug[ciune: ,nDoamne, mple-mi inima deviala vesnicl".
Viala vesnicl estemflngfliereacea ?n) 'up[ Dumnezeu. arl ce"t
ce aaflat mdngOiereainDumnezeu,o socote;tedepriscs pe cen
lumeasc6.
intrebare: ,Deunde simte omul ci a primit inlelepciunea
de la Duhul?"
T87
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 186/446
Rispuns: ,Din aceeacunoastere) are?l nvall pe el, princele ascunseale lui, si prin sirnluri, chipurile r*...ni€i. si i sevor descoperi ui in mintea ui cum poate fi cdstigatrsmirenia
aceasta?"intrebare: ,par de unde simte cineva, cd a aiuns lasmerenie?" "
Rdspuns: ,,Din acele cd-i e grea\E. i placi iumii prinpetrecereasau cuvintele lui, si slava acestei umi esteurati inochi i lu i" .
intrebare: ,$i cesunt patimile?.,Rispuns: ,,Suntasupreli instincte)cares_au us?n ucrurile
acestei lumi, si misci trupul spre trebuinteie sile. Si nu maiinceteaz'dcu asupritul, cdtd, reme este in fiinti lumJa aceasra.Iari omul, cares-ainwednicit deHarul lui Dumnezeusi agustatsi a simlit cevamai susdepatimi, nu le lasr sd.ntre n i*ria tui.Fiindcd in locul asupririlor,?l stdpanesteartd.dorinli,mai bun[
dec0tacelea- i nu seapropieoe inima iui nici eie,nici cerec" senasc din ele. ci ele rdman aft6, in nelucrare.Nu ci n-ar fi eleasuprelialepatimilor, ci fiindcr inima care e prirneaestemoartdpentrup.atimigi vie pentruartceva.Nu cr a incetats[ sep6zeasc[in socotinleq sr lucreze,dar fiindc[ mintea lui nu este upiratIde nimic. Cdci s-a srturat inteiegerea lui de orice altitdesfdtare."
Inima care a primit simlirea celor duhovnicesti si acontemplirii cu socotinli a veaculuiviitor, asase ace n cuno,stinqalui fap depatimi, ci omul cares-a ndestulatde hranl buni si nuia aminte laea, nici n-o pofteste,ci ii vine grealadeea 'si
o
"li?t?: f iry
se nrAmptinu numai din greald i urudemdncare,ci si din pricini cb omul s-a ndestulatcu hranlbun[ mai inainte.Nu ca unul, care a irosit partea lui si ravna la rildilcinile deburuieni, fiindci ajunsese e-si risipise avereapdrinteasclpecare o avea; nici ca unul, ca,reare in p[strare o comoar6, sidoarme.
188
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 187/446
De vom pdzi legea trezviei si lucrul cu socotinlA si?nlelegere,areau .u roid" viata, defel nu ," up.opi" o* *int unoasrri lupta cuasuprililepatimilor. Dar patimil" *n, of.i* .iintre in inimd, nu prin luptd, ci prin indestualreacunostintei,siprin cunostinlade care s_aumpiut ,un"*f, ,iprir^a,i*, A,
"ontempiaminunile, care se afli in ea. Acestea toate oprescasuprelilesi se apropie de inimi. si nu cd inima nu se maiprzeste,si sedeprrteazddelucrurileJu socotinld., carestrijuiesccunostinta
adev[rurui si lumina sufletului,darminteanu mai arelupte,pentrupricinile de carearnvorbit mai sus.c[ mancareasiracilor sc6rbestepe bogali. La fei si m^ncarea bolnaviloryarbegteeceisanito;i.; Gtdii ,aneor.uindin rezviesi din purtarea de grijl. Circi atet imp cAt triiesre, omul arenevoie de trezvie, de grijl ;i de priveghere,ca ,i_ji par"ur"ecomoara.
Si de va trece mdsura,-," oubolnivi ;i pr['dat-va i; f
nu numai p6n6 vedem roadele lucrlrii ,ro*o", *Urri"sd lucrSm, ci pnn6^la
iesire (moarte)ni se cuvin" ,a f"p,a*Ci adeseagrindina face si cad6 ndpraznic odul copt. Dacrcineva se amestecl ?n lucruri, si vorbeste in libertate,ili .slobod la vorbi), sd nu crezi cd. a mai r6m0ne multd vremesdnitos.
CAnd e rogi, aceasta d_1iie rugdciunea:Rugiciunea:Doamne, nvrednic-este-mrsr fiu cu adevdrat
mort pentruvorbele acestuiveac.si se ntarnpl, cd ai adunat n acestevorbe toatecererile.
sile,ste{e,siimplinesti in tine iucruracesta- i dacr faptaurmeazd
-drrpiugiciune,
atunci cu adevir atte-aiasezatn slobozeniauiHristos. Cd a fi mort pentru lurne insemneazd, nunumai si teindeplrtezi de la impirtdsirea cu iucrurile rumii prin vorbire, darnici micar si nu doresti weunui din bunuril""i,
io vorbele pecare e gdndesti n mintea ta.
189
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 188/446
C0ndne stalornicimpe bine, ne rusinlm de patimi, c0nd
ne ntOlnimcu ele.Cei ce au experienli (cei ncercali)o stiubine.
Ba si depricinelepatimilor ne e rusine s[ ne apropiem.CAndvrei
s[ urmezi pe cineva in lucrul lui cel pentru dragostea.deDumnezeu,s[ pui moarteahotar n aceastldorinlI (dupddorinla
lui). Si astfel,prin lucrul acela e vei inwednici si te sui la treapta
muceniciei in fiecare suferinll si nu vei fi vltlmat de nici o
vltimare din cdte iti vor iegi in cale, dac6. ei rlbda p6ni la
sf6rsitsi nu te vei lenevi.
Cugetareaunei minli slabe face s[ sllbeascl puterearlbd[rii, dar o mintetare d[ celui ce urmeazi cugetarea, putere
pe carefirea n-o are.Rug[ciune: Invredniceste-ml,Doamne,sI-mi urlsc viafa,
pentruviala cea ntru Tine.
Vieluirea in lumea aceastase aseambnlcu scriitorii, care
alcituiesc o carte,dar este nci in ciornS. Si dac[ cineva vrea,
adaug[ sau scoateceva si face schimbare n scriere. Iar via]aviitoare se aseamlnlcu manuscrisele hieroglifetre)elescrisepe
hdrtie curatl si pecetluitecu pecetie mpdriteasci, in carenu se
mai fac nici adlugiri, nici stergeri"Cati vreme suntemin mijlocui
schimbirilor, s[ lu[m seama a noi, Si cdtl vreme avem putere
asupraclrlii vielii noastre,pe care am scris-ocu mdinile noastre,
s[ ne silim si facem in ea, adaosulvielii ceiei bune, si sl;tergem din eapdcatele,cele in viala de mai inainte.... Cd pAni
rnai suntem?n umea aceasta, u puneDumnezeupecetea,nici
pe cele bune, nici pe cele rele alenoastre,pdn[ in ceasul esirii,
in carene sfdr;im lucrul in patria noastrl 9itrecem n alti Fre. Si,
prccun a zis Sf0ntulEfrem: ,,Trebuiesdne g6ndim c[ sufletul
nostru esteca o corabie gatade plecare,si care nu qtiecdnd va
sufla asupraei vAntul. Si esteca o oaste,carenu stie, n ce clipi
va sunagoamade rizboi. Si daci, zice, Sfdntul,acestea untasa,
si ele,printr-o schimbare,se ntorc din nou, oarec0t trebuie noi
190
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 189/446
sa nepregitim si si fim mai tnainte gata,pentru zi:uaceacumplitdin fala podului si a usii veacului celui nou? Sd ne dea noudHristos Mdntuitorul vielii noastrepregdtire
ca s[ avemsprijin innidejdea cea hotdrAtl. CA a Lui este slava, inchinlciunea simultumireain vecii vecilor. AMIN.
XXXIX.
DESPRE IIITSCAREACEA lrCnnnAscASPRE SPOKIREA SUFLETTJLTJIN CELEDITHOVNTCE$TT,CAKE SE TKEZE$TE lNNOI FRIN PI.JRIRREA DE GKIJA A LIJI
DT,JFTNEZE,U.
Cel dintdi gand ( inspiralie)carevine in om prin iubireadeoameni a lui Dumnezeu,s[ cIl[uzeascl sufletul spre via![, inprivin{a iesirii din firea aceastain nimn vine. GAnduluiacestuiaii urmeaz[ firestedispre,tulpentru ume. Cu aceastancepe spreom toat[ pomireasprebine, care-lduce a via16 i pune n om, cape o temelieoarecurn, utereaceadumnezeiascl,carevine dup6el, cAndwea DumnezeusI axate iatain om.
Acest g0nddesprecarevorbesc, dac6omul nu l-ar stinge,?mpleticindu-se u lumea,si cu vorbirea in desert, i dimpotrivdl-ar spori prin liniste si ar rlmdne gdndul acesta n om cu
contemplatie, si cum omul s-ar ndeletnici cu gdndulacesta,ell-ar aduce pe om la aceacontemplalie adinc6,, e carenimenin-o poatedescrie.Satana oarte mult urdstegOndulacestasi sesileste din rlsputeri, siJ smulgl din om. $i de ar fi cu putinll,
191
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 190/446
i-ar daomului toath.mpirf,lia lumii, c[ doar6-doar[,prin risipire,sd scoati din om un astfel de gAnd.Cu toati pofta ar fi f[cut-o,de-arfi putut! CIci stievicleanul, cd dacdrlmdne in om g0ndul
acesta,atunci mintea lui nu i-ar mai sta la plm0ntul acestaalam[girilor. si nu se mai apropie de el mestesugirile dricesti.Acest gdndnu estegdndul,carepune n miscareamintireamorliiin noi, ci acela,careeste?rnplinireaacestui ucru, si pune n ompomenirean fiecareciipd (amorfii) gicugetandmereu a aceasta,il facepe om ca si cad[ in uimire mereu.Acest gnnd (teamade
moarte)este rupesc, ar aceasta steo contempla,tie uhovniceasc[si un Har minunal si aceastlcontempla{ie, u gdnduri stilucitoareeste mbrdcat5.Si cel ce o are, nu semai intoarce sd cercetezelumea si nu ia aminte ia timpul lui.
Adevdr adevdrat v[ spun, iubitilor, cd de ar fi lisatDumnezeumdcaro clipi aceast[contemplatieprintre oameni,n-ar mai fi cine si mosteneasci umea! CI aceasti contempialieeste eg[tura,.in fa]a cdreia umea cadesi cel ce primesteaceastimeditare?nsufletui s[u, are un Har de a Dumnezeu,mai putemicdecdt tot ce poate lucra acel suflet, Har, care se dI celor de petreaptamijlocie (celor sporiti), celor ce doresc n adevIr sI sepoc[iasci in inima lor. Si cu
deosebire e dI acelor4 d.esprearestie Dumnezer, cd.li se cuvine s[ se deplrteze de lume, cuadevLrat, preo viald imbunltt{tlitl, din pricina bunivointei lor,pe careo stieEl" Si sem[regteHarul, si rimAnecu ei ?npef,ecerealor de sihastrisinguratici.Acest Har s[-l ceremprin rugrciuniienoastre.Pentru el si veghem indelung. $i ca pre un Har flrl
seamln,prin lacrimi si-lrugim peDomnul sL ni-l deanoud.Siatuncinu vom mai sl[bi ?nostenelileacestei1umi.si iati aceastaeste ncepitura g0ndurilor vietii, caredeslvirqeqte n om plinireadreptIlii.
192
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 191/446
rur,
DESPRE A DOUA LUCKAKE CAREsEnacEin om
__ , . Er]. ;i o altd.l]rcyredupdaceasta,6ndomulsepomestepe
?Te in viala ui imbundt[1iti,.pijunge i sesuie i treaptapociinlei, ;i seapropie dgustedin cont&nplafie i din ruciareaacesteia,6ndHaruldesus l cuprinde eom,;i-i facesr gustedin.dulceata unoagteriin duh-Asta se ncepe u* uruiMuiintai, omului seadeveresteurtarea eadeg'je a ruiDr:innezeufali de oT,.gi se umineazi n dragosteauipentu fire, si seminuneazd e Onduiaraecareo af u fipturilor,sioegrilaruipentruceiecuvantitoare. poi incepeomul sasimta,ri""uru
iubirii deDumnezeu i foculei, care-rarde n inimd,si aprrJegimistuie atimile ele rupesti i sufletesti.i u.rurtup,it"r" osimtecineva,afunci, andn firea uturor'ruciurilor,;i fi oricese ?nt6mplI, ugetl cu nlelegere,e cerceteaz,E,iid;uOecepeele,caomduhovnicesc.poi,prin aceastimultdp*ui" degrij[fi buni ;tiinld a iui Dumnezeu, mul ncepesaimte aorutOe
lTT"i"l,si deodati eimbaticudor, u,i
"u
un vin;elnu_si
3a.1slmte rupul,minteaui rimOnen uimire, nima ui este d_biti dupdDumnezeu. ia;acumamspus, ste aunom beatdevin. f i in misura 'r care 'se ntirest"ii*1ut liuntric, n aceeasim5'surise ntirestelj cgntenrytaliaceasta,;t n" .at ," n*"oi"ri"omul,si-;i spordasi[ria1a,drindu-r", itind, rugAndu_se,otpeatit se nt[restesi se adevercazd,n el putereaor. Adevlrat,a$eydrat,ra1iio.|, cestuiasearramptr cateodaasd
i.iedesine,si uitecl poartl toup,gi nu mai stie,c6e n lumeaaceasta.Aceasta stenceputul onternplafieiuhovnicestin ornsi
ry."p^"qldescoperirilorminlii,iprin ei *irrtearp*$t" ?";;;;gi se?ntdrestei se.inarF precelilaite,caresunimai presusderrea omeneasc[. i pescurtspun, i prinmdnaei semutl la omC-da43oala 13
193
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 192/446
toatl contemplaliadumnezeiascisi toatedescoperirilen duh,pe
care e-auprimit sfinlii in viala aceast4si Harul si descoperirile,
pe care firea le poate cunoaste n lumea aceasta.Aceastaeste
temelia sfin,tiriinoasffe, carea pus-o n noi Ziditorul nostru.Ferice de omul care a pizit inlduntrul simdnla aceasta
bun[, cdndea acilzutin sufletul siu, si a ff,cut-o si creascl, si
n-a risipit-o dintr-insul, prin rlspdndirea cu cele trecitoare. A
Domnului esteslavain veci. AMIN.
XLI.
DESPRE PACATELE CELE CU VOIE SICDLE FaRA DE VOIE $I CELE CARE SE
F:ITCDIN ftTTNUTLARE
Suntplcate pe care e face omul flrl vole, din neputinfi, 9isuntpdcatecu voie, din negtiinfl. Si iarlsi, cinevapoate plcdtui
din intAmplare,saugi din obignuinli cu r[ul. Acestetoate feluri gi
chipuri depicat, de;i sunt la fel vrednice demustrare, sunttotusi
diferite in privinlairedreptirii si unul estemai mare decdtce151alt.
Si adic[ musfrareasi poclinla pentru unul este mai mare, si,pocdinla seprimeqtemai anevoie;pentrualtul, iertareaestemai
aproapedepicat. Ca qi Adam, Eva si $utp"l", toli auprimit de a
Dumnezeu,iert.atea lcatului 1or, nsi aumostenitblestemul n
chip deosebit;aqaqi fiii 1or. Asprimea pedepseieste mlsuratf,
dupl g0ndul pe care l-a avut cineva (intenlia) 9i dupi dorinla
spreplcat. Dac[ cineva, fdrl si vrea,este ras o picat, din lipside grijl (nepisare) ali devirtute, fiindclnu o lucreazi, cu toate
cf,-i estegreus[ r[mAn6 in pdcat, otusi pedeapsai estegrea.Si
dac[ din int0mplarecineva,cu Toati grija lui, este spitit devreo
gresal6,sesilegtendatS, iindci f[r[ indoialh"vreas[ secwlte.
194
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 193/446
Alt picat fac.e mu],c6ndse ngrijeqte e virtute,sipetrececu lucrareaui,
.si nu doarme oupt"a,'giare grije ie nu sepagubeascdenimic,din celepentru
caresenngri;Lgte;i ziuaumbl[ gi-giducepovara,neingrijindu-se ecdt n vrituie,si inmdsuran careeste n aceasta i ?naltereasemenea.arto.u(bune),i9 dinpricinanestiinleiui, fie dinpricinalucrurilor, arestaun caleaui, adicr?ncalea irtutii, saudin pricinavalurilorcarese idic[ mereun trupul ui, fie ci.seabate, as6_sincerceputerea tipdniriidesine, argeruraranleiui sepleac[usorsprecelede-a.stdnga;i dinneputinlarupuiuieste ras ntr-un el depacat'prm carecade n m0hnire,dnjeste i suspind u durerepentrusufletul ui, pentru icilosia pe
"ateo suierr din partea
vrajmasilor.p6cateste,cnndomulseaJld u trandlvie si e flrd de
grijr pentru ucrarea irtulii, prrdsindcu totul crrareu, i.u un
rob,mergespre oatl dulcealipd.catelor;l aratd.o6vnIpentru1li* T"tegugurilor, :.1 -o mogreneascd.oare,si estegutu,uonce ob,sd acrvoiawrjmasuluisiu cusdrguinli,9imdiulareresi si le pregiteasci,annepentrudraci, ,fr" iouiAur"ulr*"uacestorai nicidecum u vreas6 a aminte i pocninp,nici sr seapropiede virrute,nici si puiecaplt crii lui ieteiprliziltoie.
^_--^ $,tu^rtfel
$epf,cat
ste eldin aluneclrilegi ciOerite aresemtampta'rn aleabineluigi n cdrareadreptillii,dupl cuvintelePirinlilor, carezic cr sunfn calea irrutri ;i nn'ctrrarcaarlialiicdderi,mpotriviri,silniciisi alteleasemeneaor.
. . ;i altceva steciderea ufletului, alitde pierzweainrreagl,gidepirrsireadesrvdrgiti. rimped , cd" ac6"i.r"uu
"ade,el .r,,
va'ita dragostea lrinterui slu celui de acasi,chiarde s-arintimpla feluri.,si hipuridecrderi,nuva fi lenegn cerebunesinu seva opridin drumulslu, ci dupi cea fostbiruit, ., uu .rriudin nou in
lupta mpofrivavrijmasului s[u si va puneziinic otemelienou[ zidirii lui ceiei isipite,av6ndiana ii, .ripa i"srriisaiedin lumeaaceasta,uvantulproroculuipe buze: ,Ci tu,
195
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 194/446
vrf,jmasule,sdnu te bucuri de c[dereamea.Ci iat6, arlsi m6 voiscula; incd si cOndvoi sedea n intuneric, Domnul va strilucipentru mine"(Miheia 7, 6). $i nu va pune caplt r[zboiului
pdni. a moafie, si cdt timp aresufiarede vial[ in e1,nu sepredlbiruit, ci chiarbiruit fiind nu seschimbr.Si chiar, dac6 n fiecarezi i se spargecorabia, si i se scufundi incdrcltura, nu va incetasi se sdrguiasclsi sdpoartedegrij6, mprumut6ndu-se iurcdndu-se n corabia altora, si inotdnd cu nddejde,pind ce Dumnezeu,viz0ndu-i lupta si ndurdndu-se ezdrobirea ui, va trimite asupra
lili mila Sa, si pomi-l-va pe el cu putere,ca si rabde si siint6mpine slgelile de foc ale vrijmaqului. Si aceastaesteinlelepciuneadat[,de Dumnezeu.Acel bolnav este nlelept, caxenu-si taie firul nddejdii. E mai bine sI fim osAndi{i, iindci amgresitAr unele ucruri, decdt iindci le-amplrlsit pe toate. ati dece poruncesteAwa Martinian sI nu sldbim, oricdte lupte am
aveasi oric0t de felurit ar fr r[nbaiul in caleadreptdlii, si sI nuddm wljmasului prilejul de a ne birui, ?n vreun chip rusinos.Cici el, ca un tati iubitor de fii, cu buni rAnduiall si potrivitorOnduindoate,ne sfltuieste asa:
SfaturileCuviosuluiMartinian
,,Fiilor, dacl intr-adevir suntefi nevoitori si cu luare amintela fapta cea bun6, si daci aveti grijl de sufletele voasffe, s6aduceli mintea voastrl inaintea ui Hristos, curatd, si s6 lucraiitoati fapta, care-tresteplicutd Lui. Ci secuvine sd uali asupravoastr6,din pricina Lui, tot rlzboiul pe care-lstdmescmpotriva
vgastrl, patimile firii, si atragercaumii, si petrecerean ea,sirruti,!ile cele multe ale dracilor, cu carevd intimpinb dupi obiceigi orice curs.{a 1or.Si nu vI temeti, cindrdzboiul e dessi aspru,si sdnu vi ?ndoiti,cdndrdzboiule lung, si s[ nu slibiti, nici s6
196
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 195/446
nu ve cutremurati,cAndvedeti taberile vrljmasilor, nici s[ nu
cildetj in groapa deznldejdii, de vi se ?nt0mp1Ide alunecali
cdteodati.gi si cldeqi in picat. Ci orice veli suferi ?n rdzboiul
acestamare,si chiar (lovituri) pe falI de vef primi ;i veli fi r5nili,
toateacestea icidecums[ nu vi impiedice pe voi de (a ajunge)
Ialntavoastrl ceabuni. Ci rnai v6rtosstlruiti in lucrareape care
v-ati ales-o,si v[ cAstiga{i1ucrulaceladorit si lludat, adicf.av[t
ardtaneclintiti si tari ?n rdzbot, rumenili cu s2ngele lnilor voasfre
si de fel s[ nu incetali de a vi lupta cu protivnicii vostti".Acesteasunt sfaturileMarelui Bi.tran. Cum cb nu trebuie
si s16bim au sdne evenim, din pricinile pe care e-ampomenit.
insd vai de acelcilugdr, care-sicalcl rigiduinla lui, si-si intinde
m6na diavolului,c5lcAndu-si onstiinlain picioare,ca sI seridice
diavolul asupra1ui n vreun fei maresaumic deplcat, si carenu
poate si se ridice iarlgi impotriva w5.jmasului s[u, tr parteasufletului s6u, care -a fost zdrobit[. Oare cu ce obraz va ie;i
inaintea Judecitorului, cAnd tovarlsii lui, curilili fiind, sevor
intAlni unii cu alfii? c[ el si-a desplrlit drumul de a] lor, si a
apucatpe caleapierzlrii, si a lipsit (a clzut) de0a) indriznirea,
pe care sfin1ii o au citre Dumnezeu, gi de (la) rugiciunea cea
ridicati din inimi curat5., are se ?na1!6 i intreceputerile cele
ingerestisi carenu seopreste,pdndce nu dobAndegteelecerute
si cu bucurie se ntoarce a gurd, carq a trimis-o pe ea la cer. Si
lucrul cel mai ingrozitor este acesta:Precum el si-a despdrtjt
drurnui de ei, gi pe el il va desplrfi de dnngii Hristos, ir ziua
aceea,n careva line in norul cel luminos trupurile str[iucitoarede curltie in spateleui gi le va duce inlluntru pe portjle ceie
Ceresti.,,Cdde aceea ei nelegiuiti nu sevor scula a judecatl,
fiindci de aici fapta or i-a judecat si nici pdcitosii (nu sevor
scula) n adunarea replilor,1a nvierea udecllii"(Ps. 1, 7).
197
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 196/446
XLII"
DESPRE PUTEREA SI LUCRAREAnAurqn rAcnruLUI, crJrrr EFoRtuEnzA r crlu incETEAzAEA
Cdti.vremenu uriste omul, din inimi, cu adevirat pricina
plcatului, el nu esteslobodnici de pl[cereade a-l lucra.Aceasta
este lupta cea foarte putemicd (violenti), care se impotrivesteomului pdn61as6nge,n caresepune la incercare stlpdnirea de
sine'a ui, prin faptul cd iubeste oate virtulile.
Aceasta este puterea pe care sfinlii o numesc a!0!are si
pregltire pentru luptl. Cdnd e miroasepe acestea,sufletul cel
ticilos se sl6blnogeste,din pricind ci trebuiemereu s[ fie inarmat.
Iat[ putereaceamare aplcatului, cu careobignuie;tevrljmasulsl amestece ufletelecelor ntelepli gi astfel sileqtemisclrile cele
curatealesufletului s[ primeascdspite, cum niciodati nu primiserl
ele. in aceast4 iubilii mei fra1i, s[ arltlm ribdarea noastr6,qi
lupta si sdrguinla noastr[. CI aceastaeste clipa de suferinll
nev5zut6,prin carebiruieste, otdeauna, induiala monahiceasci,
zice-se. in acest rlzboi, foarte usor se inv[luie mintea ceabinecredincioasd, 0nd nu seplzeste mult.
Rugiciune: Doamne, Celace esti izvor atoatd ajutorarea,
Tu poli s[ intlregti in clipe ca acestea,care sunt clipe de
mucenicie, sufletele cele ce cu bucurie s-au logodit cu Tine,
Mirele Ceresc,si au rostit flgdduinlele de sfin1enie, u pricepere
si cu misclri curate, drl viclegug. De aceea, [-le lor putere,slsurpezidurile ;i irtiriturile gicetiluiele, car€suntridicate mpotriva
adev[rului, ca si nu greseascl tinta, din pricina silniciei de
nesuferit, n clipa in care sed[ o lupt[ pe viali gi pe moarte.
198
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 197/446
R[zboiul insl carese faceimpotriva inlelepciunii, nu are
totdeaunaaceastl tirie. Pentruca ispita sd fie mai putemicd, se
facesi cOteun rilgaz. Vai de cel ce este spitit cu acest lzboi al
socotinlei! Cici foarte multd putere isi ia acest rlzboi, prinobisnuinlacu care o primeste de la acele suflete,care se las[
biruite, invoindu-secu gdndul.
Pizifi-vl iubilii mei, de nelucrare trnnd[veal[). CAo moarte
vldit[ seascunden ea (in trdnd[vea11).Fiindcl in afar[ de ea,
nimic nu poate obi cu cldere pe monah,prin m0inile lui. in ziua
aceea(audecdlii),
nu pentru Psalmi saupentrurugdciunineva
osdndiDumnezeupe noi, ci fiindci noi, plrisindu-le pe acestea,
am llsat dracii sI intre. Si cAnd dracii vor afla loc si cind vor
intra, si vor inchide usile ochilor nostri, atuncicu stlpAnirevor
implini in noi, in chip necurat, oate acele ucruri, care,tinpe cei
ce le fac cu izbdndire prea rea, sub ameninlarea ui Dumnezeu.Si ne d[m astfel ega1i n mOiniledracilor,prin plrlsirea lucrurilor
acestoramici, carese nvrednicescde mult[ purtare degrijl dinpricina lui Hristos (pentru care e facem), dupd scrierile celor
Preainlelepfi.Cel ce nu-si supunevoia sa lui Dumnezeu,supusva fi de vrdjmasul sIu. Fiindcl ceiece ti separ mici, in loc de
ziduri de aplrare !i sevor socoti1ie, mpotriva celui ce ncearcl
sdne r[zboiasci pe noi. S6v0rgireaacestoranlSuntrul chiliei a
fost rAnduiti de nlelepFi,cunoscltori aivietuirii bisericesti,ca sd
plzeasc[ viata noastri prin duhul descoperirii.Pirisirea lor e
socotiti neinsemnati decitre cei fdri de minte, iar plgubirea din
aceasta"e careei n-o pun la socotealS, ste nceputui clii celei
de mifoc, este o libertate neinfrAnatl, maici a patimilor. Cici
mai bine este, s[ nu plrlsim lucrurile cele mici, decdt sdfacem
loc picatului, in locul celor mici. CI sffuqitul acestei ibertili flrl
de vremeeste o robie crunti.
Cu clt ai simiurile mai vii spre intdmpinarea oriciror
accidente int0mpllri), cu atit mai mort si te socotegti.CIci altfel
nu poli ardepicatul in toatemidularele tale, si nu-!i vei cAstiga
mdntuirea.DacI weun clluglr zice n inima lui, c[ iati s-ap[zit
199
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 198/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 199/446
Dac[ iubesti cur5.tia,ntru carepoti vedeape stlpdnui tuturor, sdnu clevetestipe nimeni si nici si ascu{i pe cinevaclevetindu-lpefratele tlu. Si dac[ doi oameni se ceartl inaintea ta, astupd-tiurechilesi fugi de acolo, ca nu cumva sd.auzi cuvinte de mdniesi viala sufletului tlu sdmoari. C[ inima mdnioas[ nu seumpledetainele ui Dumnezeu.Cel blAndsi smerit la cuget,este zvoral tainelorprivitoare la veaculviitor.
lat[, cerul este n tine, dacb tu esti curat: si in tine vei
vedeape Ingeri cu lumina 1or,si pe St5pdnul1or mpreun[ cu Ei9i ?n Ei. Cel ce pe bun5.dreptareeste ludat, nu se pigubeste.IarI dacd. a deveni ubitor de aude,atuncea si va pierde plata.Comoaracelui smerit cugetltor este nliirrtrul lui si este Domnur.Si cine-si plzeste limba, in veci nu va fi jefuit de comoaraaceasta.Gura, care nu griieste bucuros, tilcuieste tainele iui
Dumnezeu, ar cel grabnic la vorb[ se deplrteazl de Ziditorullui. sufletul cel bun striluceste naimult decdtsoarelesi purureaseveseleste de contemplareadescopeririior.Si cel ce urmeazipe iubitorui de Dumnezeu, se va imbog[1i cu tainele iuiDumnezeu. ard cel ceurmeaz[ pe omul nedrept,si trufas, acelasedeplrteazl de Dumnezeusi va fi w0t deprietenii s[i. Cel tlcut
va cistiga, in orice 1ucru, Onduieliiesmereniei.$i fAr[ nevoinllva stipAnipatimile.Prin necontentita editaredespreDumnezeuse dezrldicineazd si se gonescpatimile. Si aceastaeste sabia,careomoarapatimile.Precum n clipelede iniste si de seninrtatepe marea nimii, netulburat[ de mAniesi de pomire, mereu semiscl tainelesi descopeririledumnezeiesti, i o bucwl pe ea.
Cel ce dorestes[-L vadi pe Domnul intru sine, se silestesi-si curite inima prin neincetataaducereamintede Dumnezeu.Si astfel, in str5lucireaochilor minlii sale, in toat[ vremeavavedeape Domnul. Minfii, care a iesit din aducereaaminte deDumnezeusi se r[spAndesten aducereaaminte de lume, i se
201
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 200/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 201/446
duc viata intr-o invdlmlseali de noapte si de intuneric si de
umbl[ pe piplite, fiind in afard de lara vielii si a luminii. C[ lara
aceeaestesortiti celorbuni, celor smeriti cu cugetul,si celor ce-si curitesc inimile 1or.Nu poate omul vedea frumuselea,care
este nluntrul slu, pAn[ ce nu dispre{uiegte9inu wiste frumuselea
toati careeste r afar[ deel. Si nu poateomul privi cu cunostinli
spre Dumnezeu,pAn[ cenu s-a epidat de lume in chip deslvdrsit.
Cel ce se crede pe sine netrebnic si mic, il va inleiepli pe e1
Domnul. Iar cel ce pe sine-si se crede inlelept, va cldea dinin{elepciuneaui Dumnezeu.Cu c6t imba sedep[rteazi demulti
vorbire, cu atAtprime;te mai multi lumini, ca si deosebeascl
g0ndurile; cici gi mintea cea mai logic[ (binecuvdntitoare) se
zlplceste prin multl vorbire.
Cel ce e s[rac de lucrurile lumii, se imbogl1estede (cu)
Dumnezeu.Si cei ce iubestebogd1ia,slrac va fi de Dumnezeu.Cel inlelept si smerit, careuriste indr[zneala si a gonit din inima
samfinia,gu cred, ci atuncicdnd se scoall la rugiciune, vede n
suflet (cu sufletul), lumina Sfdntului Duh, si salti la vederea
fulgerelor str[lucirii acelei umini si seveselegtedecontemplarea
slavei si sebucurl ci easeschimb[, dupi asemlnareaui. Nici o
altl lucrarenu risipegte aberile dracilor celornecurali, pe cAt e
ri sipeqtecontemplarea ui Dumnezeu.
O povestirea unui sff;nt
Mi-a povestitmie unul din Pdrinli, aga: ntr-o zi, cumsedeam,minteami-a fost rlpitl in contemplare. Andmi-amvenit n fire amsuspinatoarte are. ar[ un drac,caresta dngimine,cdnda auzit,s-asperiat, i ca ovit de trisnet a strigatcusilniciesi a fugit.
203
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 202/446
Fericede acela,care si aduceamintede moartea ui si seobisnuiestesi se depirteze de desfdtdrile umii acesteia.C[ vaprimi o fericire de multe ori mai mare,dupf, moartea ui, qinici
de fericirea de aici nu va fi lipsit. Acesta este cel ce de laDumnezeus-a nf,scut, si SfAntul Duh il hrineste pe el, si.din
s6nul 1ui, si ia hrana cea dlt[toare de viat[ si se veselestede
mireasmacea dulce a Duhului. Iar cel ce este nlinluit de cele
lumesti, cu lumeasi cu odihna umii, care ubestevorbele lumii,
acelas-a ipsit de viatL,si nu am ce s[ zic despreel, ci doar sl
m[ tdnguiesc u mare si nem0ng6.iat[ iAngerepe careauzind-o,sd i sezdrobeasc5nima.
Cei ce zaceti in intuneric, ridicali-vi capetele,ca si vI
striluceascl fe1elen trumin[; Iesili din patimiie lumii, pentru ca
lumina cea de la Tatll s[ vi iasl inku intOmpinare si sIporunceascicelor ce slujesc ainele Ei, s[ v5.scoatl din lanlurile
voastre,ca si merge,ticdtreTatllpe urmeie Ei. Vai, ?n ce fel delanluri suntem ega,ti,si cine se oprestesdvedem slava Lui? O!d,aci at tlia cineva leglturile noastre, si cdut6nd, am afla pe
Dumnezeulnostru! Dacl vrei si afli taineleoamenilor, si nu aiajuns ncl sI le afli de la Duhu| dac6" sti nlelept, le po{i afla deia ei, din vorbele,din via{asi din ocArmuireapurtarea) ieciruia.
Cel cu sufletulcurat si cu viala cuvioasl, cu intelepciunegr[iestetotdeaunacuvinte de a1eDuhului, si pe cAt poate, vorbeste sidespre cele Dumnezeiesti, si desprecele ce sunt intru ddnsul.Iar[ cel cu inima zdrabiti"de patimi estestipAnit de ele, si atuncicdnd vorbeste.Chiar daci vorbestedespre ucruri duhovnicesti,
el vorbestecu patirn6,ca s{ iasf, pe nedreptbiruitor. Pe unul ca
acesta, el curat l sinrte,numai cdnd i iese n cale si infeleptul iimiroaseduhoarea.
Cel ce petrece cu cuvdntiri desartesi in rd.spdndire u
sufletul si trupul, preacurveste;si cei ce il incuviinteazi si se
204
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 203/446
indeletnicestecu aceleasi,este necurat; iar cel ce ia parte ia
aceleasi,mpreundcu e1,esteslujitor a1 dolilor. Iubireac[tre cei
rnai tineri estecurvieur0ti inaintea 1uiDumnezeu.Nu i sepoate
gisi leac unuia ca acestuia,?ns5. el ce pe to{i, fdri deosebire i
iubeste cu mild, acela a ajuns ia desdvdrsire.Cflnd un tdndr
urmeazi pe unul mai tAnIr, estepricinl de ale si deplnns pentru
cei cu dreaptb.ocoteal[. ar[ bitrdnul, careurmeazipe cel tOndr,
esteatins de-o patiml gi mai r[u mirositoare decAta tinerilor;
chiar dac[ le vorbestedesprevirru$, dar inima lui este lniti. Un
tdnd.rsmerit cu cugetulsi curat cu inima, carese inisteste,si se
d6spartede to,ti oamenii, fIrI rdvnl si t5r[ mAnie, si care ia
searnaa sine nsusi, curdnd pricepe patimile unui bitrin leneg.
Sub nici un cuvdnt si nu petreci cu un bdtrdn,care cautl la
v6rst[ (nu-i e totuna de esti tdnlr sau betran) gi mai bine
depdrteaz[-tedeel.
Vai de cei lenesi, care-;i hrinesc propriile 1or patimi,ascunzdndu-se ub chipul cel curat! Iar cel ce a inclrunlit ing0nduri cwate,Ar nfr0narea imbii, si in r0nduialL,acela,n via{a
aceasta,se desflteazil de roada cunostinlii, iar dup[ iesirea lui
din trupul acestqva primi Slava ui Dumnezeu.Nimic nu rlceste
focul insuflat de la Duhul Sfdnt in inima cllugdrului, ca sd-i
sfinleascl sufletul, n mdsura n care-l rbcesestatul mpreun[ cuai1ii,multi vorbire, ?ntAlnirea u allii si apropierea e aItji, fiard
de cazul cind e vorba de fii ai tainelor lui Dumnezeu.C[ci o
intAlnire cu astfel de oameni, trezeste sufletul la via\d,,
dezrldlcineazd.patimllesi gAndurilecele rele le potoleste,mai
mult decd.t ricevirrub. Afar1 deacestia, i nu ai prieteni,nici sl
nu te destiinuiesticuiv4 canu cumva sufletuls51isepoticneasclgi s[ iesi din caleaDomnului. Fi sb sporeasc6n inirna ta acea
dragoste, are e faceuna si te ?mpreuneaz| uDumnezeu,ca nu
cumva s[ te robeascl dragosteade lume, care se incepe si se
205
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 204/446
sfAr;eqtecu striciciunea. CAnddoi nevoitori vieluiesc ;i petrec
impreuni, am6ndoise rnbogl1esc e tainele ui Dumnezeu;cAnd
insl iubim pe cei trdndavi si lenesi, ne deprindemsl mAnclm
flrd sag;i ne pierdem mlsur4 in r[spdndirea,pe careo pricinuimunii altora.Unuia ca acesta separbucatele ele,cdnd e m[ndnci
slngurflr[ tovarlsui lui. Si zice:Vai decel ce gi mlndncl singur
pAinea,cI n-are nici o plicere de ea! Acegtia se invitl unii pe
alfii la ospele gi i;i rlsptltesc ei intre ei, ca cei luali cu platl
(neimili). Fugi, frate, de cei ce au astfel de obiceiuri, si nici de
cum s[ nu sezi cu ei'la masd,chiar dacl!i-ar
fi foame.C6,
spurcati e masa lor gi dracii ii slujesc pe ei. Prietenii Mirelui
Hristos, nu gusti din asabucate.
Cel ce umbli pe la ospefeeste?n slujba dracului curviei si
pingdre;te sufletul celui smerit.O pdine slracl de pe masaunui
om curat,cur[lestede toati patimasufletuluicelui ce o mln0ncl.
Mireasmameseicelui lacomestebe\ugul de bucate;i de dulceluri.
Iar cel nebun si nepriceputse rageclffe aceamas[, ca un cdinespremlcelirie. Iar[ masacelui ce seroag[ neincetat,mai dulce
este decdt mireasma moscului si a mirului' O astfel de masi
doreste ubitorul de Dumnezeu,ca pe o nepreluitdcomoar6.
De la masacelor cepostescgi privegheazh,1i se ostenesc
in Domnul, primeste eacpentruvia\ata gi dqteapti din moarte
sufletul tiu. Cd Iubitul ;ade impreuni cu ei, inmijlocul ior,
sfinlindu-i si preface amarulr[ut[1ii lor in dulcealaLui nespus6.
IatI slujitorii Lui cei duhovnicegti;i ceresti i umbrescpe ei si
sfintele lor bucate.Stiu eupe unul din fra1i, careavlzut acestea
in ochii lui. Fericedecel ce si-atocit gustul de orice dezmierdare,
care l-ar putea despirtj de Ziditorul s[u. Ferice de cel ce se
hrinegtecupdineaceapogor6ti din ceruri, carea datvia{I lumii-
Ferice de cel ce a vizut in cdmpul lui, Izvorul vielii, care din
mill a pdrisit sdnulTat6lui, si spreacei Izvor gi-aalintit privirea.
C[ ori de cdte ori va beadin acel zvor, inima lui seva veseli si
206
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 205/446
va inflori si va fi vesel si bucuros. Cine vede in hrana sa pe
Domnui siu, se uriqeazl;i se mpirtdsegtesingurcu El, si nu se
amesieci cu cei nevrednici, ca sI nu se mplrt[seasc[ cu ei de
hran6, si astfelsl segoleascl de strllucireaDomnului. Iari cine
arevenin demoarteamestecatn hrana ui, nu poate s-om[nAnce
cu plicere, decAt mpreun[ cu prietenii lui. Lup m0ncltor de
morticiuni esteacela,care eagi prieteniaprin pdntecele Iu. CAt
esti de nesilios, nebunule, de wei s[-!i umpli pdnteceledin
micarea celor negrijulii pentru mtntuire, de la care !i seumple
sufletul de toatl patima. Acestepireri (piu;kea de aceasta), ste
de ajunscelorce pot s[-gi infr0nezepdntecele.
Mireasmacelor ce postescestedulce si veselegtenimile
socotitorilor,cand o intdlnesc;cdnd nsl mirosul acestadi peste
vreun lacom,pe acestal apuci frica 9i se ace untre si punte,s[
nu stea a mas[ cu cei ce Postesc.
Vialain infrdnare estepl6cuti lui Dumnezeu,si vecin[tateaei esteneplIcut[ celui agonisitorde avulie.Tlcerea este n mare
cinste a llristos. ApropiereaLui insl nu e dulcepenffucei robili
de draci cu ocuri si cu rispfindire. Cinenu iubestepe cel smerit
;i blind? doarcei trufa;i Eiclevetitori, care suntstr[ini de lucrarea
unui asfel de om.
Povestirea unui sfAnt(Povestea nui sfint)
Mi-a povestit unul din cei careau experienli in astfel de
nevoinfe: in zilele in care suntcu cineva,mlndnc trei saupatru
posmagipe zi, iar dacl mi siiescsl mi rog, mintea mea nu areindrimeall si se apropiedeDumnezeu,nici nu pot sdmi uit la
El. cand insi m5 depdrtezde oameni gi petrec in neturburare,
abiadepot m6nca, n prima zi, un posmagsi umltate; iar a doua
247
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 206/446
zi abta de pot m0nca unul singur. Lafi, cAndmintea mea sestatomiceste e liniste, m5 silescsdmdnAncunul intreg si nu pot.
Insdminteameandrncetatndrlznestesdvorbeasc6u Dumnezeu,
flri ca s-o silesc.Si strllucirea lui Dumnezeumereustr[lucestepeste mine, indemn0ndu-mI si vid frumusetea luminii
dumnezeiestigi s[ mI veselescde ea. Si dacd n wemea, cAnd
md linistesc. se nt6rnpii sd vind cineva si sd steade vorbi cu
mine, micar un ceas,nu pot sl nu mdn6ncmai mult, si nu calcpravila, si mi se tr0nddvestemintea si nu semai vede lumina
aceea.Iat[, fralilor, vedeli c6t estede frumoasi si folositoare
ribdarea n singuritatesi cdt6puteredi ea celor cesenevoiescsicAtde mult ie usureaz[nevoinfa-Fericede cel cesufer[ in liniste
si isi min6ncd singurp0inea,pentruci el st[ mereu de vorbl cuDumnezeu,Cd Lui I secuvine slava si stipdnire4 acumsi pilrurea
si in vecii vecilor. AMIN.
XLfV.
DESPRESrrryrJBrSr DESPKETSPTTD
Simlurile curatesi concentrateaducpacesufletului si nullas[ s[ experieze ucrurile. Cdnd sufletul nu aresimlirea ucrwilor,el biruie iirdde luptl. Iar dacl omul nu ia searna i as[ rnomealasi inffe intr-insul silit va fi s5lupte. Atunci se urbur[ curilia luioriginal6, careeste roarte simplit si asemindtoaiesie-si. Mare
partedin oarneni,ba aproape oatl lumea iese rlin rdnduiala ceafireasci si curati, De aceeacei din lume si cei inv[lui1i in celeiumesti, nu pot si-si curelemintea (si ajungi la curf,tiamintii),fiindcl au multi cunostinti a r[utltii. Pu]ini sunt aceia,caresepot ?ntoarce la vecheacurdlie a min{ii. De aceea iecare om
208
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 207/446
trebuie si-si pizeascd temeinic simlurile si mintea ferindu-letotdeaunade momealL. CiLe nevoie de mult[ priveghere, depazi si fereail.
Secuvine si avemcdtmai multi simplitate.Firea omeneas-cb, rcnevoiede fricd, pentruca s[ nu treaci marginile ascultiriide Dumnezeu.ar dragostea e Dumnezeuacepe om si doreascllucrareavirtulilor, si omul este dnit prin dragostespre ucrareabinelui.Cunogtin{a uhovniceascl rmeazl din fire, dupi.lucrareavirtufilor. AmAndurora le premerg ins[ frica si dragostea, ar
dragostei r estepremerg[toare rica. Oricine zice cu obrlznicie,ci putem ajunge la lucrarea celor din urm6; plnd a nu le fiimplinit pe ceiedintni, si pune emeliadepierzaresufletuluislu.Clci aceasta stecaleaDomnului: fiindci celedin urm[ senascdin celedintdi.
S[ nu dai dragostea de fratele tiu ?n schimb pentru
dragosteade weun lucru. Cdci fratele t6u are ascuns nluntrulsdu,pe cel mai cinstit decat oate.Leapildil-tede celemici, cas[afli pe cele de cinste.Fii ca un mort in viala acesta,si vei triidupf,moarte.Obisnuieste-tesi mori in lupte, si s[ nu trflie;ti tntrAndlvie. CIci nu numai aceia sunt Mucenici, care au muritpentru credinla in Hristos, ci si aceeacare mor pentru pLzteaporuncilor lui Hristos"Nu fii nebun,c6nd ceri ceva canu cumvasI faci pe Dumnezeude ocardprin micimea cunoasterii ale.Fiiinlelept in ruglciunile tale, si te vei invrednici de Slavd. Cerelucruri decinstede a Cel f[rd pisml, si vei primi si cinsteade aEl, pentruvoia ta cea nleleapt[ - Solomona cerut nleiepciunesi a primit impreund cu ea, si puterea plm0nteasc[:
fiindcd acerut inlelepciune ca un ?ntelept,adicd, cerut-o de la Mareleimpdrat.Etriseide doui ori a cerutdarul duhului, pe care-l aveainv[!6torul s5u, si nici de cumnu i-a fost ascultatdcererea.Cinecerede la Impiratul daruri de nimic, ii face cinstea de ocarl.
209
-da43 coalal4
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 208/446
Inael a cerut lucruri de nimic, si si-a atrasmdnia lui ,,C[ci nus-aumai uimit de lucrurile lui Dumnezeu,de minunile lui celeinfricosate, i aucerutcu ce s[-si saturepoftelep0nteceluiSsatm76, 33).
,,Fiindincl cu mdncarea n guri, i-a lovit
urgia luiDumnezeu". inalli c[tre Dumnezeu cereri, vrednice ds SlavaLui, (potrivite cu Slava Lui); ca s[ fie wednicia ta mare nainteaLui si s6 sebucureEl de tine. Cdci precumcineva,daci ceredela impdratul pulin gunoi, nu numai pe sine senecinsteste, rintr-o cerereat6tdeumi16, iindc[ s-a aritlt nestiutor oarte, cil facegi pe impiratul de ocari prin cererea ui; tot asa face si cei ce
lucruri pimdntegticerede la Dumnezeu n cererilesale.c[ci iatd,Ingerii si Arhanghelii, caresuntmai marii la curtea mpiratului,privescspre ine c6nd e rogi, ca si vadl ce ceri tu de la Stipdnullor, si taremult seveselesc, Andvid ciplm6ntul uit[ de timp ;icare cele ceresti.Si iar[si se mdhnesc ngerii cind cineva lasiceleceresti,si-si cere gunoiul slu.
Nu cerede la Dumnezeu ucruri, pecarese ngrijeste sdnile dea, si nu numai acelora,caresunt ai SIi, pe care i iubeste,sici celor cenu-L cunoscpe El. Cdci zice(Mat. 6, 7): ,J.{ufi1i caplgdnii careb0rfesc n ruglciunile lor. CEciceletrupesti,plganiile cer", ziceDomnul (Mat. 6, 31). ,,Voi insi nu vi ingrijili dece veti m0ncasauce ve$ beasaueu ce v[ veti imbrica- CIci stieTatil vostru, c[ avefi nevoie de acestea".Fiul nu mai cere de
la tatll s[u p6ine, ci cere alte lucruri mai mari si mai inalte dincasa Tatilui siu. Clci pentru neputinla minlii omenesti ne-aporuncit Domnul si cerem pdineaceade toate zilele. Cici ixi aporuncit ceiordesivargili in cunogtinli gi sdn[tosi a sufler:(Mat.
6,28):,,Nu vi ingrijili de hrani si de rnbrlclminte". $i: (Mat.
6,33) ,,CLdasl"de dobitoacelenecuvflntltoaresi depis[ri, ba si
de celeneinsufletitearegrij[ (Durirnezetr), are nu cu mult maimult de noi? Ci ciutafi mai intdi impnr[,tia lui Dumnezeu sidreptateaLui, si toate acesteasevor ad[uga vou[".
21A
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 209/446
De vei cere weun lucru dela Dumnezeu,si El multi weme
nu te va asculta,nu fii mflhnil C[ci nu e$ti u mai inlelept decOt
Dumnezeu. Iar aceasta i se intAmpld !ie, sau fiindcl nu esti
vrednic si dobdndesticelecerute, saucI sunt clile inimii talealtfei, decdt 1i estecererea,sauci nu esti inci in misurd de a
primi darul, pe care-l ceri. Fiindci nu secuvine si ne ridic[m,
inainte de wemea potrivit[, la mlsuri preamari, ca nu cumva
darul lui Dumnezeu, pe care l-am primit prea curAnd, s[ se
zlddmiceasc6.Cdciorice ucruprimit prea usor,degrabl ;i piere.
$i orice lucru, pe care l afl[m cu mult6 zdrobire de inimd, peacela l qi pdzim cu sffdsnicie.
inseteazl pentru Hristos,ca si te imbete El de dragpostea
Lui. inchide-1iochii, ca si nu vad[ veseliavielii acesteia, i te va
invrednici Dumnezeu s[ domneasci pacea Lui in inima ta.
infr6neaz6-tede la lucrurile, pe care le vdd ochii tli, ca si te
?nvrednicesti ebucuriaceaduhovniceasci.DacI faptele ale nu
suntpldcute lui Dumnezeu,s6nu-I ceri nici S1av6, a s[ nu fri
ispititor de Dumnezeu.Ruglciunea ta trebuie sI fie pe misurd
vielii tale. Cici nu poate, egatfiind in cgleplmOnteqti,s[ caute
cineva cele ceresti.Si cine se ndeletnicestecu cele lumesti,nu
poate cere cele dumnezeiegti.Cici prin fapte aratl omul, ce fel
de dorinte are.
fi
omul stiruiegten rug[ciune, pentru aceleucruri
prin care ?;i arati dorinfa lui. Cel doritor de lucruri mdrele,nu seindeletdce stecu mlrun,t\uri.
Fii liber, chiar in langurile rupului gi arat6-$ ibertatea a
prin faptul c6 te supui ui Hristos.Fii inlelept in b16nde1e,a si
nu te taii furat. indrdge$tesmerenian toatefaptele ale,ca sdfii
izbdvitdin curseleceleneinlelese,care seafli totdeauna?nafarl
decirarea smereniei.S[ nu te lepezi denecazuri, fiindcfl prin eleajungi la cunostinla adevirului. Si sI nu te temi de ispite, cici
prin ele afli cinstea-Roagi-te s6nu vie asupra a ispite sufletesti,
iarl pentrucele trupesti,gltegte-tedin toali puterea a. C[ci f[rl
de ele nu te poli apropia de Dumnezeu. Fiindcl in ele zace
211
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 210/446
odihnadumnezeiasci!Cine filge de spite,fuge devirt'te; darnuvorbesc despre spita poftelor (prin pofte) ci despre spita prinnecazui.
intrebare: Dar ce potrivire este intre cuvintele:,Ruga-ti-vi ca sf, nu cddeli in ispiti" si ,,siliti-v6 si intrali prin usacea strdmti" (Mat. 26, 41)? sau intre acestea: ,Si nu v6temeli de cei ce omoari trupul" (Luca 73,24) si: ,,Cine_si apierde sufletul pentru mine, acela il va afla pe el., (Mat.10,28). Si cum se facec[ peste ot ne indeamn[Domnul, spreispite, si numai aici ne-a poruncit:
,,Rugati-v6 s[ nu cddeli inispite?" cdci ce virtute se infiptuieste firi necazuri si flrlispite?Sau ce ispitdestemai mare,decAtaceea,de a sepierdepesine,si tocmai in aceasta e-aporuncitDomnul s[ cidem, pentruEl! Cici zice: ,,Cinenu-si ia crucea,ca s[-IVi ufinezeMie, nuestevrednicMie (Mat. 10,38).Deci cum sepoatecaEl, care n
toatd trv[16tura Sa, ne-a poruncit s[ intrlrn in ispite, aici aporuncit: ,,rugati-vI sd nu cideli ?n ispite?.,C[ci tot El zice:,"h^inmulte necazuri trebuie s[ intratj ar imp[rr{ia cerurilor (Ioan16, 33). Si: ,,in lume veli avea necazuri,si prin rEbdareaor,cdstigali-vd sufletele voastre" (Luca 21, 19).
O! Cat de subtilS. stecaleaArv[tlturilor Tale Doamne!Si
departede ea std cel ce citestecu nepriceperegi necunostin{i..cand fiii lui zavedei si maica or au dorit sd sadd mpreundcuTine in impirl1ie, atunci Le-ai spus or: ,futeti sl be]i paharul,pe care-l voi beaEu, gi botezul,cu careMi voi botezaEu,sI vibotezati?"(Mat. 20, 22). Si cum ne poruncesti aici, StIpdne,sa ne ruglrn ca s[ nu cf,dem n ispite, si ?n ce fel de ispite ne
poruncestisi nu cidem?Rispuns: Roagi-te,ziceDomnul, sdnu fii ispititin credinla
ta.Roagi-te, s[ nu cazi?n spit[ prin plrereaminlii tale mpreunl
zlz
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 211/446
cu dracul huiirii si al trufiei. Roagl-te, ca nu cumva si intri cu
ingiduinqa lui Dumnezeu, n ispita cea viditl a dracilor, prin
g0ndurile cele rele, pe care le-ai cugetat in mintea ta, si d.in
pricina clrora a si ?ngiduit Dumnezeu,sI fii ispitit. Roag[-te sI
nu se ndep[rteze de tine tngerul in{elepciunii tale (ingerul t5u
cel inlelept),ca si nu se ste mpotriva ta rlzboiul cel nfl[cIrat al
p[catului, si s[ te afli departede el. Roagi-te s6nu intri in ispit[
prin alAlarea uivaimpotriva aitui4 sau n ispitaindoielii sufletuluiEia ?ndoielii,prin caresufletulestesilit s[ duc[ luptegi rnai mari.
ins[ ispitele trupului, glteqte-tedrn tot sufletul si le prirnesti, si
scufund[-te in ele cu toate mldulareie taie, si umple-li ochii tdi
de lacrimi, ca s[ nu sedeplrteze de tine plzitorul tiu. CI purtarea
de grijn a lui Dumnezeunu se arati si nu poli cistigaindrrazneald'
fa1[ de Dumnezeu,nici nu poli invila inlelepciuneaDuhului,daci nu rabzi ispitele.Clci pdnl anu fi ispitili, ca niste striini ne
rugim lui Dumnezeu.DupI ce am fost ispitili, din dragoste atre
Dumnezeu, si neclintiti, am rdmas, atunci Dumnezeune este
oarecumdatornic, si suntemsocotiti de El canisteprieteni buni.
C[ci pentru sfdnti voia Lui am, b[tut rdzboicu wijmasul si l-am
biruit pe el. Iat[ ce Atseamnl cuvintele acelea:,,Rugati-v[sdnu
clde1i n ispit6".
Ihrlgi zic: rcagil-te sd nu intri in ispita infricosati a
ucigasului, din pricina trufiei tale, ci din pricini, c[ iubesti pe
Dumnezeu.Pentrucaputerea ui Dumnezeusi lucreze mpreunf,
cu tine, gi prin tine si infrAngi pe w[jmasii Lui. Roag[-te s[ nufii ispitit in felul acestadin pricina gOndurilor si a faptelor tale
rele, ci s[-1i fie pus[ la incercaredragosteaa chtreDumnezeusi
pentru ca putereaLui s[ se preamireascdprin ribdarea ta. Cd"
Lui I secuvine slavasi sfipnnirea n veci. AMIN.
2r3
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 212/446
K,V.
I'trL()STIVIREA STAPANULUI, FENTKUCABE S.A POGORAT DIN iNrurNqNN)
IIIARIRII LUI, LA NEPI.NINTA
OA]ITENII.,oR.$I DESPRE ISPITE.
Si iari.gi,daci vei luaaminte,vei intelegeci Domnuinostru,prin purtareaLui degrija giprin mila Lui, si dupl misura daruluiSiu, ne-a poruncit si ne rugim si cu privire la ispitele celetrupesti. C[ci gtiind El, ci fireanoastr[ esteneputincioas[,fiindalcdtuiti din lardn1si supusl putreziciunii trupului, si cdnu poatesI se impoffiveascl ispitelor, care o ?nconjoari, si cade din
Adevir, ;i o ia la fugl, biruiti fiind de necazuri,ne-aporuncits5.ne rugim, ca sI nu cldem pe neasteptate n ispite infricosate,dacl 9i f[ri eie putem fi bine p15cu1iui Dumnezeu. nsl dac6Omul cade pe neasteptaten ispite infricosate, pentru c[ tindesprepreamare virtute, el nu poatesi desiv6rseasc[aceavirtute,daci nu are rdbdare?n spite.
Nu trebuiesI ne prefacem,nici fagl de noi insine,nici fa{ide allii. Nu trebuie si plrisim lucrul cel bun si cinstit, in careeste?nchisl viata sufletului,ca ntr-o vistierie, si sI pretextim bauna, ba alta, inilgAnd lenea a ffeapta de dogmL Adic[, s[ nerug6m, sd nu c[dem in ispitl. Cdci despreunii ca acestias-azisc6,desi ndeplinescporuncq in ascunsplcituiesc. Deci dacd seint0mpl6 cuiva s[ fie ispitit, si si-l sileascicinevasi calceweunadin acesteporunci ale mele, adic[ s[ pdriseasci ?ntelepciunea,sausI se epedede cinul cllugiresc, saus[ se epedede credinqi,sau sdrenunte la lupta pentru Hristos, sau si calce vreunadinporuncile Lui, si dacl el se nfricosearzil i nu se mpotrivestecublrbl1ie ispitelor, atunci el cadedin adevdr.
214
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 213/446
Deci si nu trecemcu vedereasi din toatd putereanoastrl,
lrupul gi sufletul s6-1dlm tr seamaui Dumnezeu,si in numeleDomnului sI incepem
upta cu ispitele.$i El, Cel ce a mdntuit,T 1*u
Egiptului, pe Iosif, si l-a datpildi'si chip de nlelepciune;Cel ce apFnit pe Daniil nevit[mat in groapa eilor si pe cei treitineri in cuptorul cu foc; Cel ce apdzitpe Ieremia in groapacunoroi si l-a mantuit diruindu-l cu mil6 in tabira Ghadeenilor;celce a scosdin temnili pePetru,deschinz6ndu-se silesi a mAntuitpe Paveldin sinagoga idovilor; si, ca
s[ scurtezvorba; Cel cepururea, n tot locul si oriunde este mpreunbcu robii Si.i, si isiaratiing-in;ii putereasi biruinfa Sa giprin minuni multe ii feregiepe ei, si le amtd or mAntuireaLui in toatenecazurile1or, ot El s[ne intireasci si si ne mantuiascdpe noi in mijlocul varurilor,carene nconjoard.AMIN.
Deci si avem n suflete rdvna aceeaimpotriva dracilorsi acelorrAnduili de draci, pe careau avut-oMacabeii, Sfintii proroci,
Apostolii, Martirii, Cuviosii, giDreplii. Cici ei au alcituit legiledumnezeiestisi poruncile Duhului, in locuri infricosate si ?nispitele cele mai cumplite si au lepidat lumea si trupul si aurf,rnas,si nu s-audat bltuli, in primejdiile, care e inconjuraserl
sufletele,mpreun[ cu trupwile, ci cu bdrb{ie au biruit. Si numelelor s-au scris in cdrlile viefii, pdni la venirea lui lkistos. Siinvdlitura lor estepinitl,prin porunca ui Dumnezeu,ca noi i[ne ?nvilim si s[ ne intirim prin ea,precummrrturiseste fericiturApostol Rom. 15. 14).Si s[ ne nteleplim si si deprindemclilelui Dumnezeu,si sd.avem sub ochi pcvestireavielii lor, ca pe
nistemodele?nsuflelite i vii, si si luim chipul lor, si s[ umbllmin caiea or si sr ne aseminbrncu ei. cOt suntde dulci cuvinteledumnezeiesti,pentru sufletui prea ?n1elept.Ca o hrani careincdlzegteupul. si povestirile desprecei drepli le doregteurecheacelorblf,nzi, precumrdsadul n curdndsdditdorestesd fie mereuudat.
215
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 214/446
Asadar, ubite, sd aibi ?nminte purtareade griji a luiDumnezeu,ucaregelngri_je;teenoi dL a inceput pane .i,si careesteo datorie un6ochiior di celorneputinciosi.i opornenesten totceasul..Chibzuiestei poartiaegriia,;i Oeprin_de-tecu ele,ca si poli s6-tiaduci'aminten sunetit ai oemarefia insteiuiDumnezeu,isufletuldus[-siafleviatavesniciln HristosDomnulnostru.c[ El s-a fdcurmijlocitor intreDumnezeu i oarneni, aunul careestesi Dumne-zeui orn,sicetetrengerestinu pot sr seapropiede srava, are nconioari
tronullarlii Lui, sipentrunoi s-aardtatinume,cuchip seracqismerit, upi spusaroroculuiIsaia: ,L-am 6zut eEi, si nuavea rumusele hipulLui" (trs. r3,2).Er, careeite nevizutde oatr zidkea,S-a mbrrcar n trup,gi a mplinit ceie Onduitespre ndntuireauturorneamurilor, elorcares-au url1itprintr-insui.ci Lui I secuvineslavasipurerean veciiveciloi. vll.r.
XLVI.
DESPRE CHIPIJL DIFEKITDLOR ISPITE.
sr cAT DE DqLcI SIJNT ACELEA, lNCARE AJI.JNGEFIfl PE CARE LE SUFERIMPENTKU ADEVAK, SI DDSPKE TKEPTELEDN VIETI.JINE PRIN CARE TKECE OMIJL
CEL RATIONAL.
Virtu!ileseurmeaziunapealta semostenescnapealta),pentruca sd nu fie caleavirtulii plictisitoaresi grea,ci sd selucreseele n buni randuial[,si astfersi ne fie dragsr facem
216
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 215/446
faptebunepentru Cel bun, chiar dacd.suntgreu de f6cut. C[ nupoateajunge a neaveredec0tcei ce s-a plecatsi s-apregdtitsIsuferespitelecu bucurie.si nu poatesuferi ispiiele,dec6Icelces-a-incredingat,irestecevamai inalt decatodihnacea rupeascd,in locul necazurilor? u care s-a pregrtit s[ prirneascrpirtlsie.
,Agadar, ricine s-a pregltit pentruniarr"re, mai int6i ?ncepe iiubeascinecazurilesi apoi ii vine gdndul si fie si.racde ceiearelumii acesteia.si oricine se upropiede necazuri,mai intdi este
int6'rit de credinli, si apoi ; rilp; de necazuri. cer ce selipestede lucrurile celematerialesi nu se va desfacede lucrareasimlurilor, adicddeviz gi de auz,arepricind ?ndoitl de necazuri,gi va ajunge de doul ori nenorocit si necrjit. Iarr mai arescefolosavem, dacdne ipim de ucrurilecele siinlite, giprin ,i*1*"ne desf[tdm cu ele?clci prin simfuri, pdtimim aclteasrpatimi,pecare e prtimearn
mai araintecu (prin) lucm. Fiindci u*irrto"uobignuilii cu patimiie, nu s-adepirtafde*itrt". clci dacl purririlepatimilor in gand sunt in staresr chinuiasci pe om, chiar daclnu le implinim cu lucrul, ce si zic atunci despre mpreunareagOndului u fapta?Buni estedecidepirtarea retragerei;,
"d"i.r,r mareajutor. cici ea mbr0nzestecu vitejie gaiau"itl, ne digulergpentru vieluire si ?nvali pe om s6aibi multd rlbdare, inispitelecare rebuies6-i vinI.
Sd nu ceri sfat de la cineva) carenu vietuiesteca tine,oric0t ar fi acelade inlelept. ci mai bine aratd-tigandurile taleunui om simplu,dar ncercat?n ucrurile acestea, ecdtceiui carevorbestecu intelepciune din cercetaresi nu din prlanie (dinexperienla ucrurilor). $i ce esteexperienla?A avei experienfi
nu insemneaad dteduci si si cerceteziweun lucru,.frri s[ ai intine_unostinli de el ci sd simli prin arcercare u fapta,dac[ esteacei ucru de folos sauestesprepagubi, si sd zdbovesti n acellucru. c[ demulte ori un iucru estep[gubitor, iar inlluntrur lui ilgisesti plin de folos. si tot asase poate ntampia si pe dos.Adic5,un lucru adeseoriparea fi de folos, darpe dinliuntru este
217
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 216/446
plin depdgubire.De aceea,ar5gi,unii oamenisuflr pagub[, pnn
lucruri care sunt in aparenfi folositoare.Si in iucrurile acestea
nici mlrturisirea cunostinlii nu esteadevlrati. Deci ia-l pe acela
de sfetnic, care stie s[ puie la incercareprin ribdare, lucrurilesocotinlii. De aceea,nu tot omul estevrednic de credinli, cdnd
dd sfaturi,ci numai cela,caremai int0i a ;tiut s[ se ocdrmuiasc[
pe sine,chiar daci a fost slobodsi nu se emenici de defiimare,
nici declevL.re.
Cdndvei da de pacefdr[ turburare n ca]ea a"atunci teme-
te. C[ci staidepartedecdrareacea dreapt6, e carecalci picioareleostenitoire ale Sfin1ilor. Cu cdt ?naintezin calea care duce la
Cetateaimpdrlteascl i cu cAt e apropiidecetatealui Dumnezeu,
s[-!i fie lie semnaceasta:e vor int6mpinasi ispite puternice.Si
cu cit te apropii de Dumnezeu, si cu clt sporesti,cu atdt se
miresc ispitele mpotriva ta. Asadar,cind in c[litoria ta, simli in
sufletul tiu ispite felurite, mai tari, afll ci in clipele aceleaintr-adevlr sufletul tiu a primit o treaptl mai inalti, in ascuns,si
peste stareaa care era, i s-a ad[ugat lui un Har nou. CIci pe
mlsura Harului, dI Dumnezeusi necazul spitelor n suflet.Si nu
sunt ispite defelul acelorq in care Dumnezeuducepe unii, ispite
lumesti, care si puni fr0u rdut4lii, si lucrlrii pe fa{i; sI nu te
gdndegtiaici nici latulburlrile ffupesti,ci la ispiteiepe care e au
ciluglrii in linigtea lor, si desprecarevom vorbi in chip deosebit.Iar dacd"sufletulesteneputincios, si nu poatesI biruiasci ispitele
cele mari, gi se oagi si nu fie ispitit, 9ifl asculti pe el Dumnezeu,
apoi si gtii cu tot dinadinsul,cI in misura in carenu poateprimi
ispitele, ot in aceeasimisuri nu poateprimi nici Harul. C[ nu dl
DumnezeuHar mare, fbri ispiti mare. Ci Harurile suntm[surate
de Dumnezeu,dupl ispite. pe'm[sura inlelepciunii Lui, celeinecuprinsede nici o tlpturi. Deci din necazurilecelegrele,care
1i se intAmpld 1ie, prin purtarea de griji a lui Dumnezeu, poli
pricepec6ti cinste a primit sufletul t5u de la M[rimea Lui; clci
pe mdsura ntristirii este si m0ngOiere.
218
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 217/446
intrebare: Deci,ceestemai?rtOi,spita,gipeurmdHarul?Saumai ntAiesteHarul,si apoi, n urma ui, ispitat
Rispuns: Nu vine spita,dac6sufletulnu primegtemaiintni.un sporpestemdsuraui, si DuhulDaruiui,pe care _ap.T*"t
i"i Fq. Si stdmlrruriedeipreacesreaspitireiDomnuluisr a rel rspltele postolilor. r ei n-au ost 5sa1i i fie adusi nispite,pAnin-auprimitpeMAngiietorul.C6celorceuup*i
""ei buni li se cuvines[ suferesi ispiteiecerormai buni; ca
necazurileor vin dup[ces-au rcut buni.Asa -a bineplicut uiDumnezeu,eluipreainlelept r fac[ intrutoate.Si desiucruri]estauat4 adiciHarulestenainteaspitelor,otusi,'pentruunereala incercare libert[1ii,simlirea spiteloro ia inainteasimtiriiHarului.C[ niciodatd ineva u priiepeHarul,pdnl cenu g;;;;O.in
lsniJe..A;ag*,Harulesten *i"te inaintedL spite,dar"nu_lsimfm indati'
Deci, n vremeaspiteroracestor4rebuie [ simlimdour sentimentearese batcap?ncapadici bucuriesi fricd.Bucurie, iindci neafl[m pecaleaceadeschiside oli ,fin,tii, imai alesdecel cedr_via{ruturor.Si caleaaceasta,. utJprincunoastereaspitelor.ari fricr trebuie i avem, anucumvadinpricinatrufiei, si fim ispitili in acest er.Dar cei smeritisunt?n1elep1i1ieDumnezgu, a s[ poat6deosebi
gi ,"nougti "*,spiti estedinrodurmdndriei, i carespirdeste paknn'o# oindragoste.Ca sd deosebescspitelecarevin ?n sporirea i inctestereaieluirii ceieibune,deacelespite,caresnntnglduite,canistepedepseentrumdndrianimii.
ISPITELECELOR UBITI DEDUMI\EZEUADICA ALE cpI,cin sMERITI.,
Ispitelecarevin din vargaceaduhovniceasci,ca s[ exercitesi sr incerce sufletul sprepropisirea 9i sporursufletesccu caresufletul se lupti, sunt acestea: rAndivia, greutatea fupuiui,
2r9
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 218/446
oboseal4sl5bireamidulareloq 1ene4nviluirea (turburareaminlii),pdrerea i trupul esteslab, ncetarea idejdii, micar numai penffuun ceas, ntunecareagAndurilor, lipsa de ajutor din parteaoamenilor, ipsa ucrurilor trebuitoarerupului, si altele,asemenga1or.Din (prin) aceste spite, sufletul omului sevede plrlsit silieajutorat, si inima i se zdrobestesi i se smereste.Si prin eleomul este ncercat n dorul deZidrtorul sdu, si purtdtoruldegrij[le orAnduieste e acestea upl putereasi spre olosul celor cevor aveas[ le sufere. n eie sunt amestecate Ongdiereai nivala,
luminasi intunericul,rlzboiul Eisprijinul, si,ca s[ nu mai lungescvorba, str0mtorarea si r[sfi1ul. Si aceastaeste semnui spoririiomului prin ajutorul lui Dumnezeu.
ISPITELE VR.AJMA$ILORLUI DUMNEZEU,
ADICA ALE CELOR TRUFASI.)
Iard ispitele, caredin inglduin]a lui Dumnezeu,vin asupranerusinalilor,a celorce se na{i in minlile 1orAr falabundtilii luiDumnezeu,nedreptSlind unitatea ui Dumnezeu,prin trufia 1or,sunt urmltoarele: ispitele cele vddite ale dracilor, care intrechotareleputerii sufletului, iipsaputerii de nlelepciune pe careoau; simtirea ascutitl a cugetelorde curvie, care este ?ng[duit5impotriva 1or,pentruca sI sesmereascl?nillarea or; mAnia ceaiute; dorinfa de a-si aduce a indeplinire voia proprie; mustrareain cuvinte, cewt4 dispregul.inimii din iniml); des[vdrsirea itlcireamin{ii; hule impotriva numelui lui Dumnezeu;g0ndurinebune,
care e fac sI rfu| cdndar ftebui si plAngi;def[imareadin parteaoamenilor;pierdereacinstei lor; a fi rusinatsi batjocorit de draciin multe feluri, pe fa1[ si in ascuns;dorul de a te amesteca ulumea si de a te intoarce la ea;vorbitul si bArfitul nebunesc,a
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 219/446
fiecarepas;aglsi Arsinemereuprorociimincinoase oi; a frgaduimultepesteputerile ale.'si acesteaunt spitelesufletesti.
Iar6 printre cele trupesti, li se ?rtamplr lor intampldri
dureroase, u carese mpletescmereu,de nu semai pot dezlega;se intOlnesccu oameni rdi, fird de Dumnezru; ,ud in mOinileunoroameni,care-ichinuiesc;nima 10rsepomegte 5batdmereu,din frici nemotivatdsi neasteptatide Dumnezeu;cad adesea epe stdnci gi de pe locuri inalre, si pdlescsi arteresprezdrobireatrupului
lor. fi in sfdr;it, suntripsigide oricesprijinut rni,,'ii, p.r.,
putereadumnezeiascd, i de nrdejdea credinlii 1or.si ca sdnuiungesc vorba, toate care sunt cu neputinld si mai presus deputere, toate acesteai se infIliseazi inaintea ochilor. si roateacestea, dteaici le-am nsirat, sunt spite de felul trufiei.'
inceputul acestorase iveste in om, atunci, cAnd cinevaincepe sr se socorea:c^a,nleleni in proprii sli ochi. si omul se
qrefacesi seschimbi in rele (sprerere),pe misuri cL primeste(se ?nvoiegtecu) gOnduride acesteade ale trufiei. o""i, Jupafelul ispitelor tale,artelegec0t'desubtiri sunt clile minlii tale.Iardaci in ispitele alesuntamestecate i uneledin celesus-numite,atunci sd stii, ci pe cit ai mai multe ispite de acestea, e atdtsimdndrias-a vit intru tine.
DESPRENANNANE
Ascultl acumsi alt chip de ispite. Toate mprejurd.rile;itoaJfenecazurile, care nu au pafte de ribdare, uor- fi indoit
pedepsite'cr prin r6bdare,omul leapddi primejdia- mpulinareasufletului este maic[ a muncirii. Iar rdbdareaeste-maici
am0ngAierii, ;i esteo putere, care se naste din inirna largl. Siaceasg putere omul n-o afla in necazuri, decdt cu rraror rrli
221
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 220/446
Dumnezeu, ca^reseafl[ printr-o rugdciUnestrans[ 9iprin vdrsarea
de lacrimi.
Desprengustimeasufleteasci
CAndvrea Dumnezeus[ aducl omului necazurimai mari,
il lasd n mflna ngustimii sufletesti. Si aceasta [ na;tere n noi
la o putere mare de trAndlvie, prin care sufletul e sugrumat,si
care i d[ gustul gheenii. Si apoi seridicl asupraomului duhul
iesirii din min1i,din care zvorlsc nemlsurate spite; turburalea,
mbnia,hula,carteala,gdndurile derizwhtire, mutareadin loc ?n
loc, si alteleasemenearor. ar, dac[ mI intrebi, careestepricina
u"esio.a, [i rispund: lenevirea ta. Cd nu te-ai ingrijit s[ le cau]i
leacul. Si leacul esteunul singur, in mina clruia afll omul 9i
mfingfliereapenffu sufletul siu. Si care este leacul? Smerenia
inimii.Si nimeni nu poate si rupl gardul acestor iut[1i, decat
prin smirenie. $i fer6 smerenie iutl1ile se ntiresc impotriva
lui.
Nu te mdnia pe mine, cdnd li spunadevlrul. Niciodati
n-ai clutat din tot sufletul smerenia Iar daci wei, vino spreea si
vei vedea cum te va dezlegaea de toate rlut[1ile tale. CI pe
m[sura rlbdlrii tale, 1i se dd 9i r[bdarein primejdiile tale'
fipe
mlsura rlbdlrii tale, 1i se usureazdsarcinanecazurilor tale, si
dobdndqti mangiierea. Pe m[sura mdngdierii ins[, creste si
dragosteaa de Dumnezeu. ar pe mlsura dragostei ale,cregte9i
bucwia ta intru Duhul Sfdnt. P[rintele cel Preaindurat cdnd
binevoiesresI implineascl ispitele celor ce cu adevlrat suntTii,
nu le ia de la d0nsii, ci le di ribdare in ispitele lor, spredeslvflrsirea sufletelor lor. Si Hristos Dumnezeu s[ ne
invredniceascl s[ ribdflm relele pentru dragosteaLui, cu inimd
mu{umitoare. AMIN.
zzz
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 221/446
XLYil.
DESPRE FtrPTI.JL CA TRT.IPI.JL,TEFIANDU-SD DD ISPITE, SE FACE
PKIETEN AL PACATULUI.
A zis unul dintre sfinli, c[ trupul, temAndu-se e ispite, se
imprieteneste u plcatul, ca s[ nu sechinuiascl gi sdnu piari din
viala lui (si nu moari). Si de aceeaDuhul cel Sfdnt il sileste sI
moar5.Afli, ci de nu va muri trupul, el nu va birui plcatul. Daci
vrea cinevasI locuiascdn el Domnul, atuncigi infrineazl trupui,
9i sluje;teDomnului si I serobesteprin poruncile Duhului, cele
scrisede Apostol gi igi pSzqte sufletul de faptele trupului, pe
care e scrieApostolul. Trupul ins[ fiind amestecatu plcatul, isiafll odihna n faptele cimii, si Duhul lui Dumnezeunu-si aflI
odihni in roadele rupului. C[ci atuncicdndsllbegtetrupul prin
post gi prin smerenie, sufletul se intiregte prin ruglciune. De
obicei cdnd rupul este strtmtorat prin necazurile inigtii prin fel
gi chip, cdndsuferi lipsi gi nevoie, cdndseaqropiede stingerea
din viala lui, atunci te roagl pe tine zicdnd: ,Ingiduie-mi pufin,s[ viefuiescm[surat; acumlin drumul drept,clci am fost incercat
de rele mari". Si dacl-l sco{i din necazuri,gi-l la;i s[ rlsuflepu,tin,cici doarimpreunl cu el ai pltimit, 9i daci arepartede c0t
de pulinl odihnl, atunci incepe si-qi gopteasclmomele, pAn[
c6nd te facepe tine s5. egi din pustie (clci momelele lui sunt
viclene foarte).Si ili zice lie trupul: :,putemsi vieluim cum secade,si in apropierea umii. Ci avemfoarte multl experienfi.
Deci putem s[ vieluim si acolo, cum vietuim aici. Pune-mi la
incercare,si, dacl nu md port, cum wei tu, atunci putem si ne
intoarcem.Ciliat|nu fugepustiade noi, dartu s[ nu te increzi in
el, oric0t s-arruga de tare, si oric6teflglduinle ar face. Fiindc[
223
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 222/446
nu face el, cum zice (una zice, alta ace). Dupdce i-ai dat ce!i-acerut, e facesI te prlbusesti n cf,deri,din carenu poti, nici sf, e
ridici, nici sl iesi.
CAndprin ispite,caziin trAndlvie si te saturi de ispite, s[
zici sufletului tiu: ,,Sevede cA u iadsi dorestinecuritia si viala
de rusine". $i dacl gAndul 1i rdspunde: ,Darestepf,catmare
s[ te sinucizi". Atunci sI zici: ,,M[ omor pe mine, fiindci nu
pot trli in necurltie. SI mor ucea, dar si nu v[d moarteacea
adevdratd, sufletului meu, cdnd cade de 1a Dumnezeu. Mai
folositor imi estesi mor aici, penfru curitenie, decAtsI triiesc inlume o vial[ ticdloasi. Moartea aceastami-am ales-o de bun[
voie, pentru plcatele mele. Mi voi omori, cd, at[,, gresit-am
Dumnezeuluimeu;mi voi omort, cama;_mult slnu-L mai supir.
De ce ag dori si trliesc, departedeDumnezeu?Rlut[1i1eacestea
le rabd, ca sI nu-mi uit n[dejdea cereascl.Ce-I foloseste ui
Dumnezeu recereameapdn via\d, dacl triiesc cu ticdlosie si-Lsupir pe E1"? AMIN.
xt\IIII"
DESPKE PRTCINELE PENTKU CAKEincAourn DUMNEzEU ISFITELElmrornrvA AcnLoKA, CARE'LIIJBESC
FE EL.
Din dragostea, e care sfin1ii o aratdcltre Dumnezeu,prin
careei p5timescpentruNumeleLui, cAndEl ii lasi in strdmtoare,
dar nu se depirteazdde ceice-L iubesc, nima sfinlilor cdstigi
224
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 223/446
indrdzneali, ca sI-L priveasci pe fa15 descoperit),gi si-L roage
cu bunl nidejde. Multi putereare ugdciuneaceacu indrizneail.
De aceea nglduie Dumnezeus[ fie Sfinlii Lui ispitili prin toate
necazurilesi si ?ncercearisi gi iar{i sprijinul Lui, si s[ vadd cdt
demareestepurtareaLui degrijl cltre d0nsii, fiindci ei c0stig[,
prin ispite, inlelepciune. Canu cumva sllbindule mintea, sI se
lipseascdde p6rlile iscusintei; si-gi cdstige cunostinla tuturor
lucrurilor, prin dovezi (probe),ca sI nu fie batjocorili de draci.
Clci dacl Dumnezeu i-ar fi frrvilat pe sfrnli numai cu binele,
atunci ei n-ar avea qi experienlacontrard, si in rizboaie ar fi
dezarmali.
Si daci zicem c[ Dumnezeu i ?nva1ipe sfinli, flri ca ei s[
stie, asta nseamnl cI El vrea s[ fie si ca boii 9i ca mlgarii, cate
nu aunici o libertate; gi ci nu i sed[ omului gustul binelui, pin[nu va fi incercat mai int6i cu cele rele (cu r[ul). Pentru ca atunci,
cdndd[ de bine, sl se oloseasci debine, cu libertate si pricepere,
ca unul care este obiqnuit cu el. Cat de dulce estecunostinla
primitl din experienld gi exerciliul lucrurilor ;i cdtdputere dI ea
celorce qi-o cAstigi prin multe ncerclri; li se arati limpedecelor
ce nldijduiesc in ajutorul ei, gi-icunosc,precumgtiuEineputinla
firii gi sprijinul din parteaputerii lui Dumnezeu.Ci atunci cunosc
ei putereaui Dumnezeu,cdnd,oprindDomnul putereaoamenilor,
ii face sL simti neputinla firii gi greutdtea spitelor si viclenia
protivnicului; si sirntl cu cine poarti lupta 9i cu ce fel de fire
sunt mbricafi, si cAtdepazi$ suntdeputerea ceadumnezeiasc[;
si cit au cilitorit Ei s-au inillat prin puterea aceaata; i ci, in
clipa in care putereadumnezeiasci se duce de la ei, indati ;isllbesc in lupti cu orice patiml, ca ei qi din aceastasi cdstige
C-da43mala15 225
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 224/446
smereniasi s[ se apropiede Dumnezeu,gi si astepte.sprijinul
Lui, si s[ aibi. rlbdare in rug[ciune. Si aceste unostintedeunde
le-am luat, flrd numai prin experienla elelor" tn careau cizut,
prin ingiduinta lui Dumnezeu?DupI cum zice Apostolul: ,,Canu cumva si mI ?na{ prin plinltatea descoperirilor,mi s-a dat
ingerul satanii,casi-mi a!01erupul". (2 Cor.IZ,i). Si credinp
adevirati mai poatecAstiga ineva,prin ispite,cAndsimteadesea
sprijinul lui Dumnezeu;prin aceasta e acenetemltor,cdstigdnd
indrilznealaAr spite, iindcl s-a exercitat.Ispita il folosestepe tot omul. Cici daci pe un pavel il
foloseste,astupa-se-vatoatigurasi vinovat[ va fi lumea naintea
lui Dumnezeu.Nevoitorii sunt spitili, ca si-si sporeasclbogilia
lor; cei lenesi,ca s[ sepdzeasc1evltimalii gi cei ce dorm,ca sisepreglteasci de desteptare;ei depirtati de Dumnezeu,ca si seapropie; cei ce sunt aproape, ca sI rlmdnl aproape, cuindrlzneali; Fiul, caren-areexerciliu (in chivemiseala acerii),nu primestebog[lia caseiTat5.luiSIu, ca sd se ajutedin ea. Deci,de aceeaDumnezeumai int6i incearci pe om, si-l ispiteste -dupl aceea,i arat[ Harul. Slav[ StdpAnului, elaceprin doctorii
amarene aduceo desfltitoare sinltate.Toli suntm6hni,ti n vremea?ncercirii. Si tuturor li separe
amar[ clipa, in care dau pe gOtotrava ispitelor. Dar nu-i cuputinli, si aibl cineva freawe, flri de ele. Si nici s6le r6bd6m,
nu e in putinfa noasff[. CIci cum ar aveaputerevasul de lut sI
tindapacare curge,dac[ n-ar fi intlrit cu focul celDumnezeiesc?Daci ne vom supunecu rugiciune smeritl, cu dorul neincetat n
afteptare,vom dob0ndicerereanoasfri, in IisusHristos,Domnul
nostru.AMIN.
226
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 225/446
XLIX.
DESrREnnnvAnnrn cuxosrurrA srDESPRE ISPITE; C,d sA nhr,AriI c'uDINADINSUL cA NU NUMAI AsUPKACELORSLABI qr _NEPUTrNCrogr,rNErscusITI, ncAourE nurun'nnuISPITELE, CI qI ASUPRA ACELOKA,CARES-AUrrvnnnnuclTDEmrArnrmnqI lu^ AJUNs LA inler,ncnKnA??:AvAngnA gr LA AcEA crrnArrn,cAREEsrD mcnrA cu MoRRrnR,_cn sA LE cADA mntDRrA, ntrAourn
EL ISPITE, DIN MILA.
unii cu fiecare pas ce-r fac, isi vindeci si sufletele prinpociintd, si HARUL il ia ?nprimire. irci toati firea cuvOntitoare,
estenemdrginitde schimbdcioasn.n tot ceasur,iecareom suferdprefaceri, din care, fiind erenenum[rate, nestiutorul invali s[inleleagi asta.Dar si incercirile, care-l nsolesczi de zi, dtacdtreaz, au puterea si-l invele inlelepciuneaaceasta;sa_sipunlmintea la pdndl qi s6 vad[, cdt se schimbl ea sprs UfarrO"-'1.9isprebunitate ?n iecarezi, si sepreface paceaminfii in tulburare
dintr-o datd,cdndny are de fefnici o pri"i.rd, gi cum uiung. iloprimejdie e mare si de nespus.aceeasi sfOntulMacariea scrispe fali (limpede) si cu
multi purtare0" g"j1 si de s6rguinfi _ ca_sin" ,pr po*".rir. ,ispre?nvilitura rafil0r,casdnucadr ei in delnaa:a"i*, ri,
227
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 226/446
vremea schimb6rii si a protivniciilcr. - ci: celor ce sunt pe
treapta curltiei, mereu i se nt0mpl6 cdderi,precumse nt6mpl[
frigul in aer,chiar daci ei nu s-au enevit si nu s-au risplndit cu
sufletul;nu numai atunci,ci si cAnd n buni rAnduialdcI1ltoresc,
li se nt0mpli lor cideri, impotriva tintei, sprecare tinde vointa
1or.Ba gi fericitul Marcu, ca unul careareexperienl[ in acestea,
mirturiseste despreacestea, i le pune n scrierilesalecu multl
intirire (insistenfi), ca nu cumva s[ creadi omul, cI sf0ntul
Macariedoar din int6mplare, sinu din adevlratapriceperevorbestedespreele n scrierile lui: si pentru ci prin mdrtwia a doi sfin1i
atdt de mari, si primeasci mintea, flrd ?ndoialI,m0ngAierean
vremea de nevoie. Dar astacum mai e? Zice, cl se intdmpli
schimblri in fiecare,precum sefac si in vdzduh. n1elege,cI se
fac in ,,fiecare". CI si firea esteuna- Ca s[ nu crezi, c[ au zis
sfin1ii lucrul acestanumai desprecei indlritrici gi pulini la suflet,
si ci cei desdvdrgiliau sclpat de schimbaresi stauneabStuiipe
aceeagireaptdsi n-au gdnduripdtimase,asacum sus,tinEuhilii.
De aceeaau scris sfrnlii: ,,in fiecare"
- Dar cum e ast4 pArinteMacarie?Tu zici anume frigul,
dar peste pulin, vine arsila, saugrindina, rlzboi 9i senin. fi invremeaexercitirii noastre, se ntAmpli tot astfel.Rizboi gi sprijin
al Harului, si cAteodatl sufletul cade n furtun5 si valuri cumplite
seridicl impotriva lui. $i seAr€mpll iarlsi schirnbare,si Harul il
cerceteazd e om si-i umple inima de bucurie si de pace de la
Dumnezeu, gi de gdnduri inlelepte si pasnice.DespregAndurile
acesteanleleptevorbesteaici sflntul, ;i zice,ci celedinainte deele eraudobitoceqtisi necurate,gi ne sfituiegtesi nu ne mdhnim,
si si nu dean[ddjduim, dac6 dupl acestegdnduri in]elepte ;ibldnde urmeazi atrtele [va15.; [ nu ne lenevim in ceasul,cdnd
Flarul ne d[ odihna lui si in wemea bucuriei, s[ aqteptim
necazul.
228
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 227/446
Nesfltuiestearfui,sf,nunem6hnim,daci urmeaelcaderi;si.nu zice,si nu stlm impotriva or, ci mintea noastris6 eprimeasci'ubucurie, apenigte ucruri iresti
ti "";;;i;, nou[.Sdnu deznidljduim,caunul careasteapti deparc6am dori)ceva mai presusde lupti,
""rrudin odihnades[v6rsit6 i
netulburati, 1 uweasdprimeasc[ard;i upt[ qinecaz;ii;;",arwea sdse acaar el pomirecontrarracestoraecarenu u.eaDomnulDumnezeul ostrusi o deacuiva n aceasti u*".
._$ifaceaceasta,asi nune enevimcu totul la lucru,si s6
nu sldbimcu g0ndulacesta, inl la deznddejde,i n"rt"ilii rirlmAnemn clrareanoastri.Si zice: ,Afla{i,"e
,naii ,_* fa.o,sfin{i, iindcr au rcut aga. atevremesuntemn lumeaaceasta,si rndngOiereaeamulti nevine n tainr,dupl ceam ost ncerca{i.Fiindci in toatdziuasi n totceasul i seceisddovedimdragosteanoastrlc[tre Dumnezeu rin lupte;i prin nevoinlen ispi-;. Siastanseamnis[ nu nemdhnimsi i[ nu ,rer""e;i* ft, ;;;;luptei.$i-aga irareanoastr[seardreptez6. arcinevreas[ ias6si sI seabati.de a aceasta,steparteaupilor...O! Ce*irorr"searatrprinSf0ntulacesta!umldeveresiegiarati el,printr-uncuvinlel, 6nduiala
-ac.eastalinr de nteles,sco!6nd in sufletul
cititorului toati ?ndoiara! 6ci zice: ,Afari de cirare vrea sdmeargi acela,careseabatede la acestea i e parteaupilor,,.El si-a_pusn g6nd
sd acl aceasta,i s[ *b*ga pe alti cdraredecdt finlii.Daraflr, cr in ceasul ucuriei,reb-uie^srrimesti inecazuri'c0nd vin ar noi ginduri mari prin lucrareaH;hi;atunci.sentAmpligir[piri alecontemptaliei intii,maipresuset''e, dupacun spune uviosulMarcu.C6ndsfin1ii ngeriseapropiede noi, ne umplude contemplafie uhovnlceai"a.Sitoateceleprotivnicesedeplrteazl,gi se facepace i ,rrrp,i,
senin?nwemea?ncarepetrecem gu.Cana " *oUrrqi, Harut,cdndsfinlii lngeri selniorie detine ${i J* ;J,^ii'"a"0 oi"
pricinaaceastaedep[rteazittotjispititorii e ine,sr nute nartisi sr crezi n sufletur iu c[ ai ajuns a limanurcer lipsitl!
zz9
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 228/446
vifomilI, si la vizduhul cel statomic,qi nici c[,te-u ridicat dingolful acesta,plutind impotriva v0nturilor din el; si c[ de acumnu mai este nici wljmas, nici intnmplarerea. Fiindcd mulli aucrezut asasi au cLzut n primejdii mari, precum a zis fericitulNilus. Sau, arlsi, zice, nu te gdndi c[ esti mare, mai mare decAtmultimea, si c[ 1ieti se cuvine si fii asa, ar altora ba, fiindc[viala lor nu este destuldebuni" sau iindcd nu-i stiinla lor wednicl(n-au destuld cunostinl6), gi de aceeasunt lipsiti de astfel de
bucurii; iar eu pe bunl dreptate am ajuns la deslvArsita sfin1enie,gi la treapta vielii duhovnicesti si la bucuria neschimbat[".
C[ ia mai bine impotriva ta gdndurilecele necurate, deile cele
urdte,carestau nfipte in minteata in wemea furtunii, in ceaswilede turburaresi de neastAmpiral gdndurilor,careau n[vilit asupr[-
!i,cu pu,tin nainte, cdndesti in intunerec de nepitruns. G6ndqte-
te c0t de curdnd te-ai abdtut sprepatimi si ai stat devorb5.cu elein intunerecul din minte, fdrl sI te rusinezi gi tdrl s[ te ingrozegti
de privelisteadumnezeiascd, ici de harul gi de darurile pe care
le-ai primit. Si afll, cd toate acestea, a sI ne smerim le-a adus
asuprd-ne urtareade grijl a lui Dumnezeu,careare degriji de
fiecare.dinnoi, si spre olosul lui gi ordnduiesteoate.Cici daclte trufesti prin darurile pe care le ai de la Dumnezeu, El tepdrlseste;i ajungi si faci cu fapta,picatele, sprecareerai ispititdoarcu gAndul.
Afli deci, cI nu este n puterea a si nici in putereavirtu,tiitale, sI fii statomic (sI nu cael), ci Harul te sprijin[ pe tine,
purt6ndu-ten palmelemAinilor lui, ca s[ nu te infricosezi.FI s[intre acesteanl5untrul tiu zice, in weme debucurie, c6ndgindul
!i se rufegte, tdnguieste-teqi licrimeaz[, cufundd-te in amintireaciderilor tale, de pe wemea c6nd erai liber, asaa zis Sf0ntulPirintele nostru, ca astfel s[ te mAntuie;ti ;i si cdgtigismerenia.Dar sI nu-1ipierzi n[dejdea, ci prin g0nduri de smerenie,antl-tj
pIcatele, curlfndu-te.
230
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 229/446
Prin smerenie,chiar daci nu ai fapte, multe plcate !i seiand"-ar faptele frri de smerenienu-ti sunt de nici un folos;dimpotriv[,
multe rele ne grtescnour faptele flrl de smerenie.Asadar,prin smerenie rat[-1i lridelegile tale,precumam spus.Precumestesarea n orice bucate, ot asaestesmerenian oricevirtute,si poatesl zdrobeascl sr toceasci)putereamultor prcate.De aceeanoi trebuiesi ne intristim necontenit n gdndulnostrude smerenie, mdntuindu-ne in raliunea noastrl. Si, daci ocistigim,
ea ne face fii ai lui Dumnezeu, ;i ne aseazd,ldnglDumnezeu,chiar dacl n-am fi fbcut nici o alti fapti bun[. Fiindclflri de smerenie,oate ucrurile noastre, oatevirhrtile noastresitoate ucririle noastresuntzadamice.
Agadat,schimbirile din minteanoastri le voiesteDumnezeu.ci prin minte ne indreptim fi prin minte ne indepirtim. Ea estede
ajuns gi fnrn de ajutorul nostru, si se nfiligeze?nmintea luiDumnezeu si si vorbeascd n locul nostru. Mrrturiseste simu{umegte lui Dumnezeu lrd incetare, frindc[, avflnd o fire asade neputincioasi, asade poviruiti spre cldere, poti, din wemein weme, si te ina{i asa de sus, prin lucrareaHarului; si teinvrednicesti de astfelde daruri, si si te ridici in atdtealucrurideasuprairii. Iarr cdndHarul
nu te pdzeste, atde os cazi, si ceminte de dobitocft; agonise,stilie. $i adu-d aminte,cefire ticlloaslai, cdt esti de repedeschimbat,si cum te insolescschimbdrile,dupl spusaunuia din sfin1iibdtr6ni: ,,Candzicem li vine g0ndde trufie, care-li spune:adu-1iaminte de virtulile tale, rdspunde-
1ii lui: bitrdne, iatl curvia ta". Aici vorbeste de curvia, dinvremeacdnderai liber, cu careai fost ispitit prin g0nduri.
ca inorice imprejurare, fie in vremea uptelor, sau din timp de odihni,Harul le or6nduie$epe toatespre olosul nostru.
Vdzut-ai pe acelminunat bltr6n, cu c6ti usurinll a zis elacel ucru: ,,cdndti vine g0ndultrufiei, pentru niltjmea vieluirii
231
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 230/446
tale, atunci zi: ,,Biltr0ne,vezi-ti de curvia ta!" Si e limpede,
ci bltrinul a spusacestea ltre un om mare. Fiindcl nu sepoate
sI fie suplrafi de un g0nd ca aceIa,decAtcei ce au ajuns in
treaptaceamai irraitn si n vieguireaceama,t rednici. Si poli afla
si dintr-o scrierea SfdntuluiMacarie,dacl wei, cI patimaaceasta
ndpddegte suprasufletului, dupl lucrareavirr4ii, cas{-l dezbtape
pe el de lucrarea lui, ;i pe ce treapti stau sfinlii, gi care sunt
ispitele,caresunt nglduite asupraor de Domnul. Si iati aceasti
scriere:,,Avva Macarie scrie uturor copiilor sIi iubili, invl!0n-
du-i cum le ordnduiesteDumnezeurlstimpuri de rlzboi gi de
sprijin din parteaHarului; cI prin ele I-a bineplicut Inlelepciuniilui Dumnezeu, si se obisnuiasci sfinlii cu lupta impotriva
p[catului, pentru virfirte, cdti weme sunt incd in viala aceasta.
Pentru ca necontenitcontemplalia or s[ se nalle c6tre Dumnezeu,
gi prin contemplalia ui neconteniti sI creasci dragosteaor de
El, ceain sfinlenie; si atunci (in wemea ispitelor) mereu s[ alerge
c[tre El, din imbulzeala patimilor si a fricii de acildea,gi sI se
int[reasc[ in credinl[, in nidejdea qi in dragosteacea citre E1".
Acesteain adevir nu sunt zice pentru cei ce impreunl
petreccu oamenii,nici pentru cei ce semute din loc in loc, nici
pentrucei ce segflndescsi fac numai necw[1ii, nici pentruaceia,
care-sipetrecviala 1or?ntrudreptate,dar flr[ de liniste, gicarehtot ceasulsunturmdri{i de simlurile lor, gipe care ?n oatl wemea
ii pune in primejdie de aci.dea,nevoia,care flri voia lor le iese
?ncale n felurite intAmpllri, carenu pot s[-si pizeasci desivdrsit,
nu numai gdndurile, dar nici simfurile mIcar. Cd acestea unt
(zise) pentrucei carepot si-qi pdzeascf,rupurile si gdndul,si se
iin cu totul departe detulburarea si de intAlnirea cu oamenii, si seindeletricesc,pdn lepldaredetoate,chiar si de sufletul or, s[-si
p[zeasci mintea lor cu rug[ciunea, si primesc in vie]uirea or
linistiti, schimbirile pe care e rdnduiegteDumnezeuprin Har, gi
232
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 231/446
petrec n braletecunostinlii de Domnul, si sunt nleleplili de la
Duhul in taini, in linistea 1or,prin lipsa de orice lucru si prin
faptuici nu
suntv[zufi de nimeni, si astfelsi-au agonisitmoartea
fa1[ de lume. CI nu patimiie mor din ei, ci mintea le moare
pentrupatimi, prin indepdrtareade lucruri 9iprin lucrareaHarului.
Harul acestas[ ne pizeascl pe noi, pentru ca sd nu trecem
hotarulvielii acesteia.AMIN.
DESPRE ACELEASI IXVNTATTjKI DINt t
cAPrroLr,JL ACESTA$I
DESPBDKUGACIIJNE
Iar[ gAndul pe scurt din capitolul acesta este: s[ ne
cunoastem e noi in tot ceasul, iindcdin fiecaredin celedoulzeci
si patrudeceasuridin zori si din noapte,avemnevoie depoclin1i'
Iat[ inlelesul numelui de poclinli, asacum din adevdratul el aIiucrurilor il stim,este: ,cererede iertarepentruplcateie din trecut,
in rugiciune piinl deumilinli, necontenit, ot ot ceasul, uglciune
care se apropie de Dumnezeu, si mAhnirepentru pdzkea de
p[cateleviitoare.De aceeagiDomnul nostrua irncurajat eputinla
noastrl, prin ruglciune, spundnd: "Privegheati i vi ruga1i,ca s[
nu c[de{i in ispit[" (Mat. 26, 4l). $i apoi: ,,Ruga1i-visi nu
vi lenevi1i, ili mereu treji 9i in rugiciune" (Mat. 6, 6). ,,Ceretj
si veli primi: cbutafi si veli afla, bateli si vi seva deschide.C[ tot
cel ce cere,va primi; si cel ce cauti, va afla; si celui ce bate, se
va deschide". Si mai mult a intirit El cuvdntul S[u, si mai
L
233
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 232/446
mult ne-a gltit penoi si fim silitori, prin pilda prietenului,cares-a dus la prietenul lui la miezul noplii, ,,gi a cerut p0ine..,zic0nd: ,,Amin zic vou[, c6, dacl.nu-i va da din prietenie, i vada lui cele ce le cere,pentru nerusinareaui. Si voi ruga,ti-vi sinu vd leneviti " (Luca 11, 8). O! ce negriiti. indrdzneali!DIruitorul ne desteaptd, e noi, ca si-I cerem s[ ne deaDumnezeiestileSaledaruri! Si, desi ot El or0nduiesteoate,c6tene sunt de folos, precum stie El, totusi acestecuvinte ale Lui
foarte mult ne indeamni sI avem indrdzneali ;i nddejde. CIDomnul stie, cI p6n[ suntem n via1l, putem si cldem, si cdt deaproapeeste schimbareaaceastade la virtute sprepicat, si ciomul si firea lui este oarte primitoare de cele protivnice. Si deaceeane-andemnats[ ne nevoim cu s0rguinl[ citre rugiciuneaceaneincetatL.CL dac6,toatln[dejdea ar fi din lumea aceasta,
atunci omului de indatl ce ar ajunge la ea, s-ar indlla fireadincolo de trebuinlI si ar sclpa de teaml in lucrarea lui. SiDomnul nu ne-arfi indemnat penoi si ne nevoim spre ug6ciune,dar a flcut acest ucru prin purtareaSa de grij6. CA in veaculviitor nu ne vom ruga lui Dumnezeu,ca si ceremceva.C6ci inaceapatrie a Libertdlii firea noastri nu se schimbi, nici nu seabatedin frici de impotrivire; ci desiv0rsiti este n toate. Deaceeatrebuies[ ne nevoim, nu numai pentru ca sl ne rugIm sisine pdzim, ci si ca sI inlelegem oate nt0mplirile celesubrtile ineinlelese,careni se intAmpli noui si pe carecunostinlaminliinoastrenu le poate?n1elege,ntAmplsri n carene afldmdemulteori fIrI voia noastri. Cd oricdt de bune temelii ar avea mintea
noastri, si oric6t de mult ar dori binele, de multe ori Domnui nelasl in ispite si ne arunci in hotarele lor prin purtareaLui degriji, cum spune fericitul Pavel: ,,Ca sI nu mI trufesc prindescoperiricovflrsitoare,mi-a dat rnboldirea rupului, pe ingerulSatanei,ca sI mi pilmuiascll !i de aceeaL-am rugat de trei oripeDomnul, s[-l deplrtezede amine. Si El mi-arispuns:,yA,junge
234
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 233/446
pentru tine Harul Meu, c6 in neputinll sl slvArgesteputerea
Mea".
Asadar,Doamne,daci estevoia ta a;a,9i
daci prin aceasta
copillrianoastrA rebuiedeprinsi,ca oricecopilirie, 9i asatrebuie
s-otrezesti Tu, chiar cnnd n-ar fi omul beat de dorul Tiu, cum
sunt eu, gi n-ar umbla dupl bine, ca unul care nici nu vede
lumea,din pricin[ c[ e beat, gi pentru aceasta9i pdn[ aici m-ai
ficut sI ajung,prin descoperirile i prin contemplatia'carenu se
pot spune de limbl omeneasc[,si sI vdd gi si aud duhurileslujindu-1i,si s[ m[ invrednicescdevedeniaSfinleniei talecelei
desivArgite.Dar, pe ldngi toate acestea, u nu sunt in staresi
mi plzesc, eu,caresuntbdrbatdesiv&sit ?nHristos, fiindcI mai
estecev4 gi din pricina fine1eiaceluicev4 nu pot s6-1cuprind cu
minteamea, desi am cd;tigatmintea ui Hristos.Deci, Doamne,
m[ bucur de aceasta, r neputinli, in necazuri, n temnili, inlanfuri, in nevoi, fie de la fire, fie de la fii firii, fie de la vrljmasii
ei, eu rabd toate adici rabd ispitelemele,ca si se sll[;iuiascl in
mine puterea ui Dumnezeu(2 Cor. 72,8). ;i daci dupi toate
acestea,am trebuinll de nuiaua ispitelor, ca mai mult s[ te
sllisluiesti T\r in mine, si si staumereu n apropiereaTa, eu aflu
prin aceasta [ nu ai fiu mai iubit, decdtpe mine' Si prin aceastamai mare, dec6tpe multi, m-ai fdcut.Si niminui dintreApostoli,
prietenii mei, Tu nu i-ai dat acunoasteputerile Talecele minunate
si sllvite, precummi-ai datmie, si m-ai numit vas al alegerii,ca
pe unul care cu credin!6plzestetreaptade dragoste cltre Tine.
Pentrutoate acestea,dar mai alespentru ca s[ sporeascd i si
prop[seascl ucrareapropoviduirii mai mult asa,decdtdaclm-aifi dezlegatde ispite, eu stiu, c[ Tu m-ai fi lIsat liber, dacl mi-ar
fi fost de folos.Dar nu !i-a bineplicut s[ m[ lagiflrl necazurisi
fbrl griji, in iumeaaceasta,iindcl !i s-ap[rut mai mare lucru, sd
ml folosesc eu si si rlmnnl l0ngd Tine sufletul meu s[nltos
235
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 234/446
fiind, decOt i sporeascducrul propovrduirii Evangheliei ale inlume.
Asadar, rate,dac[ asast[ lucrul, maree darul ispitelor.C6
pe mdsurice omul s6 idicd,si intrd. ntru viali duhovniceasci,precums-a ntAmpatcu Pavel,areel nevoiede fricd, si depazi,si culege folos din intilnirea cu ispitele. Cine a ajuns in laranidejdii, cea plini de rdlhari, si a primit darul de a nu se abate?(Acest lucm nu s-a dat Sfin{ilor tngeri, ca nu cumva sbajungl eiflrr noi la deslvarsire).$i aprimit el darulacesta,potrivit celor
duhovnicestisi celorffupesti,si vreael s[ fie cu toturneschimbatsi wea sI nu se apropiedeel nici o ispitl, nici mlcar in gAnd?Cimintea r0nduiestetoate in lume, cum scrie in toate rocurileScripturii,cI primim zilnic mii de rlni si deprlbusiri, ca s[ nu neimpulinrm cu sufletulsi s[ nu ne oprim din alergareaa locuri deintrecere (pe stadion). C[ putem c0stigabiruinla si putem si
primim cununadintr-o mici luptI.Lumeaaceasta steo c5.ldtorie unevointesi un stadiondealergare.Si r[stimpul acesteivieti este reme de lupt6. in laraunde e lupti gi in vreme de r[zboi, nu estenici o lege. Adic6,impiratul nu punemargini si misuri ostasilorsi.i,pan[ la sfOrsitulrdzboiului,cdnd oli oameniise adun[ in falaporfilor impiraruluiImpirafilor,
Eiiecare
estecercetat,acolo, dacd. avut rlbdare inlupti, dac[ nu s-a [sat biruit, sau daci, dimpotrivl a intors spatele(a fugit). O! De c6teori pareun om netrebnic,si rnereusti fdrlnici o treabi, si estemereur[nit din neiscusinlaui, si mereuestebolnav, de o parte, si tocmai el punem0na pe flamura fiilor deuriasi, gi faima i se lfegte, si esteslivit mai mult decAtcei ce seluptd
lisuntcunoscutiprin biruinlele
lor; atunciel primestecunun[gi daruri mai de cinste decit tovar[gii lui. pentru aceastas[ nudemldljduiasc[ nimeni;numai si luim aminte a rugiciune 9i s6nu ne lenevim si ceremsprijinul de la Domnul.
236
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 235/446
IncI si la aceasta i ne gAndim,ci pdnd suntem [sa1i in
lume si ?n rup, chiar dacdne-arn n61!a n culmile cerului, ot nu
putemfi firl de munci, fdrl de osteneal[si tird degriji.
Aceastaeste des[vdr;irea- Iartd-ml. Iar ce estemai rnult decAtasta,estecugetare, adicd ceva ce nu se implineste decAtcu mintea. ADumnezeuluinostru sI fie Slava si putereasi mareacuviini6 in
veci. AMIN.
LI.
DESPRE LT]PTELEDE FIT.]UTEELTJRIALEDIAVOLULUI, IMTOTNIVA CDLOK CE
cALAroREscix cru,nA cEA srKAFrrA,CEA IqAI PKESUS DE LIJTM
Are din vechimeobicei diavolul, cel ce se upti impotriva
noasf6, a luptdtorilor in acest izboi, cu miiestrie s[-gi schimbe
.luptadupi felul armelor sale gi felul de luptd dupd nsul cu care
se a la ha46. tmpotriva celor cu voin16 enesf,,qi neputinciosicu
gdndul, privindu-i trimite de ia inceput rlzboi crAncen,ncnt le
di ispite putemice si tari, si de la inceput ii face sd guste dinchipurile vicleniei sale. Pentru ca la prima inc[ierare sd puni
stdpdnirepeei frica si calea or s[ li separ[ grea si aspr[. Si sizici asa: .Dac[ inceputulc[ii esteatdt degreu si de aspru,cine
poatesd.ntdmpinepOni la sfdrgit uptele celemulte, celeasezatin mijlocui ciii?" fi din clipa aceeaei nici nu stau,nici nuinainteaz[. Dar nici altcevanu vid, aqade mult le d[ ghies grijalorpentru greutilile acesteaSi pestepulin timp, intelegtediavolul
237
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 236/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 237/446
#
ingdduiediavoiuruiI
raceasa.sau dacr omul va sribi pring0ndurile uginoase,in pirere,saudin trufie,saudin gAnduri,saudin oprire(st6njenire),
audin indoiald.pe
rofi ouri"nii o"acest oi i cerediavolul,cas6_ispiteascd.Darpentruncepitori,p, ,"i slabi,peceineiscusili, u_icerede a Dumnezeu,a si_i ispiteasc',asacum i ."*'p" ."1
Td ;i sfinfi.Fiindci stiediavolul, cdDumnezeuu-i rasi sd-ipicein labd' stie Dumnezeu, i ei nu sunt n stares6 rabderizboiul diavilului, decumvaauvreunadinpricinile,pe carele-amspusmai sus.!i atuncisedepirteazide ei purtareadegrijr a lui Dumnezeu.atd,, cesta # unui dintrechipurilederdzboia]ediavolului.
LII.
DESPRE AL DOILEA FEL DE NiZBOIAL DIAVOLI.JLIN
Cdnd diavolul vede pe cineva curajos, si tare, socotindmoartea cf, esteun lucru de nimic, iesinJ ea ri,,boij.u-**"ravn6,dOndu-se" ,.T".s[ fie lipsit
';iomorAtn torffiU,
disprefuind iala umii, gi trupulgitoateispitele, u-l lnra*pinlpeel diavolul ndati,.ginici nu searati,ci sestridui"rt" f" lin"::lt1::. ;ilu-ti ieseinainteaprilut iure;al
"*;i"ilii "i"iu-sr
seazl asteaa-r6zboiimpotrivd_i.Cicigtie,iEr*pf, "eot inceputulrzboiurui, p''n?e fierbingeali,;i ce""u,iiio*rsteplin de dvnr.si nu gil ma*plare suntuiiuili tocmai eimaiplinide avnidintrerzboinicfsiiiurrotutnu aceaceasta,fiindc[ se emedeei,ci se emeo" f*Lr"u ceadumnezeiascf,.
239
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 238/446
ceacare i ocolestepeei si-l infricoseazlpe diavolul Cati vreme
ii vede pe ei asa,nu indrlzneste necuratul si se atingi de ei,
pdnl ce nu-i vede pe ei rlciti in r0vna lor, lep[d6ndu-si armele
pe care si ie pregltiser[ in minlile 1or, prin schirnbarea
dumnezeiestilorcuvintesi a amintirilor folositoare si ajutltoare;
si ia aminte vicleanul la wemea lor de trdnddvire. Si cAnd se
?ntorc si putin din gAndurile or de mai inainte, si isi incep s[
niscoceasc[ []uci debiruinF din momealamintii, care zvorlste
din ei, 9i de bunivoia 1or,sapi groapadepierzarepentrusufletelelor prin risipirea g6ndurilor,care vine din trdndlvie, prin care i
se ngheali gimin1ilegi inimile. Si acestea u le facediavolul de
bund voie, c0t timp esteoprit si serlzboiascd cu el, sau n chip
de crutare,saudin rusine fali de ei; ci doar el ii socoteste i
suntnimicuri. Ci, eu credci o putere ncinge pe cei ce au r0vnl
fierbinte n celedumnezeiesti ipe cei ce escanisteprunci,9i seleapddd de lume firil rezewe, care nidljduiesc si cred in
Dumnezeu si nici nu gtiu, cu cine se 1upt5.De aceeagoneste
Dumnezeuwgia deriutate a vicieanului, ca sl nu seapropiede
el. Cdci se nffineazd vrljma;ul, cdnd vedeci un pdzitor l plze;te
mereu. CI daci el nu alungi de la ei pricinele, pentru care ii
ajutl Dumnezeu, adic6,uglciunea, nevointasi smerenia, tuncinici Sprijinitorul, nu sedeplrteaz[ niciodat[ de el.
Ia aminte gi scrie n inima ta, cL iubirea de pliceri si de
odihn6, estepricina pentru careDumnezeu e pIrlseqte qi nglduie
si fii ispitit. Iarf, dacl cineva rabddgi seArfrdnea"zilu puterede
la acestea, ici c6nd nu va fi lipsit de ajutorul lui Dumnezeu.Si
dacil i se ing[duie c0teodat[ wljmaqului weo ispitire, atunciputerea ceadumnezetascdil nsolegteqi-l ,tine,si el nu se eme,
de ispitele dracilor. Fiindcl g6ndul lorindrizneall areprin puterea
aceea,mpotiva dracilor. Cd aceeaputeredumnezeiasci i invali
pe oameni, asacum ai invila un copil mic si innoate; si cflnd
copilul incepe s[ se dea la fund, il line pe el. Ci doarcopilul
244
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 239/446
frroatd deasupram0inilor celui ce-l inva![ si inoate. Si cdndincepesufletul s[ sl[beascl si si se scufunde,cel ce-l sprijinI peel cu mdinile sale, strigd cdtreel ca si-i dea ndriznealf,:
,Jruteteme cd te tin!" Si precum o mami invafl pe copilasul ei sdumble, si se ndepdrteazd, e el si-l cheamd,cXnd ns[ el venindla maicd-saincepe d remuresi sti s[ cadd,din pricinaslrbiciuniipicioarelorsi a trupului s6ucrud,aleargdmamagi-l1ine?nbraleleei. Asa si Harul lui Dumnezeu invald si sprijinestepe oameni,cares-audrruit cu curilie si simplitate in mdinile
Ziditorului lor,si din toati inima lor s-au epldat de lume ;i merg pe urmele luiDumnezeu.
Dar tu, omule caremergi pe urmele ui Dumnezeu, n toatevrernea uptei tale adu-li aminte de inceput, si de rOvna de lainceput a cllltoriei tale, si de g1ndurilecele fierbinli cu careaiplecat
din casa a de la inceput, si ai intrat in tablra de rizboi.Asa pune-te a incercare n fiecarezi, nu cumva si se rlceasclin sufletul [u rdvnaceaaprinsl de la inceput,adicl la inceputulluptei tale, si pigubit sl fii de armele,cu care ai fost irnbricatatunci, Si ridicl mereuglasul tiu in tablra, si pe copiii tii cei de-a-dreapta, dic[ g6ndurilecelede acas6,mbdrblteazi-le si flleindrlznefe, si aratlle celorlalti,
adicl pirlii vrljmase, cI estitreaz. fi nu slibi, chiar dacl ai vedea la inceput ndval{infricosltoare si ingrozitoare.Ci poatesi-1i fie de folos. Ci nufirl de vreo pricin[ Arg[duie (Dumnezeu)MAntuitorul tlu si seapropiede tine ceva,dec0tnumai dac6orOnduiala ui i1i estedefolos.
Dar s[ nu fii de la inceputlene;, ca nu cumva, fiind lenesla inceput,- si cazi in drumul tiu spre-nainte,si si nu poli si te
impotrivesti ispitelor, care*fi vin asuprd-li: adici foamei ;ineputinfei si n[lucirilor celor infricosate si celorlalte. Si nu teintorci din locul hotdr6tlie pentru uptl, cici cel ce si le-ardnduit
C-da43 oala 16 241
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 240/446
ili va trimite ajutor rnpotrivavr6jlas;]ui t[u' Cas[ nu te afle
vr[jmasul t4u,precumseagteapta-"1'iJoagi-L necontenit e
Dumnszeu,i plAnginainteaharuluiS[u' jeleste9iosteneqtete
pane"a.,a
tjrru nimite ie ajut9r,.!r.o{at[ceveivedea6ngi tine
i" Vfarrtoitorullu, nu vei maifi'Ui*it devrdjmagul' are'-!i ti
imootriv[. P0ni aici amvorbit despredou[ feluri de rizboi al
diavolului.
LIII.
DESPKE AL TBEILEA FEI DE LI'JPTA
A VKAJMASLJLTImrorruvn cErI)K
PLTIEBNICI qI VITEJI
C0nddupi toateaceste4 otugi se idicl vrljmas'ul impotriva
cuiva, si n-are putere in lupta impotriva lui' - dar mai ales
impotriva Celuia care-l intire$e 9i-1ajutl pe om' pentru care
omul se ridicl asupradiavoluiui' Ei de la care omul primeste
po,"r"sir[bdare,incflttrupulmaterialsigrosolanslbiruiasclPe
i"f fera de trup si ra1ional,- dar mai alescind vede ucigas'ul
toati putereape care omul o prime;te de la Dumnezeu' cdnd
vede c[ simfurile cele din afarl nu sunt biruite de lucrurile cele
vlzute ;i desunetelecele auzite'9i cl gdndurilefui 1t
slIbesc
ain priclna lingugirilor 9i amlgelilol'^atunci dorinla-l arde pe
vrijmagul, ci, cautl cu orice chip s[ indepirteze de la om' pe
id;*i care-l ajute' fi mai multdoreEte vicleanul s[ orbeascl
*it"u
omului celui cJ primegteajutorul' 9i s[ fie glsit neajutorat"
gi ra porrr"ascl ir"r
gi"a"riie de.trufie' ca s[ i separl omului'
c[ toatf,comoara "Juel 9i-acdstigat-osingur'9i c[ prin propria
242
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 241/446
lui putere s-aplzit de protivnic si de wdjma;. Si credeuneori
omul, c[ a biruit pe vrljmasul din intAmpiare, alteori, c[ din
sl6biciuneavr[jmasului; si trececu vedereacelelaltechipuri, si
gOnduri de hul[, prin care sufletui ni se infricoseazi, numai
pomenindu-le doar. Iar alteori, ca si cum ar fi vorba de
descoperirile lui Dumnezeu, diavolul pune la cale ritlcirea
suflefului, si ii arati si in vis unele lucruri- CAnd omul insl e
teaz, diavolul ia inflligarea de inger al luminii, si face orice,
doar, doar s[ poatl sI induplecepe om pulin cAtepulin, se seuneasci cu el si sl fie dat in mAinile lui. Daci insl omul cel
inlelept isi line cu temei gAndurile,si mai cu seaml igi aduce
amintede Cel ce-i ajuti lui, qi-gi a{integtea ceruri ochii inimii
lui, ca s[ nu vadd pe cei ce soptescacestean sinea ui, atunci
wljmaqul incearci si inventezealtechipuri-
LIV.
DESPKE AL PATKI.JLEA CTIIP DEiprrorruvlnn DINnAzroILJL
vnA.luesuun
Deci,wljma;uiui fr rimAnenumaiaceastaclci fricaomului
estenruditl cu aceasta,i numaiprin acestucrunid[jduiegtenecuratul i fac[ pierzare ufletului).Si careesteviclesugul?
Iati-l: s[ asupreascleomprin trebuinlele alecele iregti.Fiindcl
adesea inteaomuluiesteorbiti prin vederea9iprin apropiere
de ucruri simlite sensibile),9iesteesnebiruiti" cdndsti aproap
de acele ucruri: cu atdtmai vdrtos,omul se biruieste,cdnd
243
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 242/446
lucrurile seafl[ inaintea ochilor lui..C6ci dracii cei cumpliti se
folosesc, u stiinti si iscusinl[, demestesugui cest4 adic5. l stie
din experienfl, cu ce mestesugau clzut mul1i nevoitori tari si
putemici, si fac acest ucru cu mestesug.Cl de;i nu poateface
pe om si implineascdplcatul cu fapta,din pricinl cl linistea lui
este emeinic[ si locuinla lui este depdrtatidenlvall si depricinele
plcltuirii, totusi vrljmasul se strlduiestesi umple mintea ui cu
niluciri, sIJ gddile cu ele, s[ pomeascl prin ele misclri, ca si
steadevorbi cu gindurile celeurnte, si sI se nvoiasci cu ele, sisI se acl vinovat ca si indepLrteze e a el, ajutorul ui. CIci stie
wijmasul, ci biruinla omului si ?nfrAngerealui i sprijinul lui, si
toate ntAmpllrile ascetuluise alcituiesc n gindul lui si se ac la
un semnmic; ca g0ndul singur si sepunl in miscare,si din acea
indllime sd se pogoare pe pim6nt gi sI arate cu tnvoiall prin
sernn,ci se nvoieste (cu pdcatul). Cum li s-a ntAmplat multorsfin$, prin niluciri de femei frumoase.Ba la cei ce erau aproape
de lume ca la o mil[ sau doui si cale de o zi, a pus la cale
necuratul si vie femeile in came si oase.Celor ce sunt departe de
lume, fiindci nu le poate?ntindecwse, \e amti. n nlluciri, femei
frumoase,c0teodat[ cu haine frumoasesi cu aspect ?nf[!\are)
nerusinatl, altldat[ ardtAndu-le nd.luci de femeie goali, cu
necuviinli. Din pricina acestor ucruri si a altora de felui acestora,
pe unii i-a lovit vrljmasul prin realititjle insile; iar allii s-auprins
in capcani prin ndluciri, pritr leneag6ndurilor 1or, ncdt au cizut
in adOncul emldejdii, si s-auabltut citre lume si sufletele or
au cizut din nldejdea cea cereascl.Iar al1ii,mai puternici (tari) gi luminali fiind de Har, l-au
biruit pe vrdjmasulsi niluciie lui, si aucilcat in picioareplicerile
trupului, si au suferit incerciri ir,rdragosteaor cltre Dumnezeu.
Si adeseae-aardtat lor niluciri de aur,si de cinstesi comori de
aur. Si, uneori in realitate e-a arltat lor acestea, a doari-doar5
244
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 243/446
va putea, prin vreo nliucire ca acesteasi impiedice pe cineva
din drum 9i s[-l incurce,prin vreunadin cursele si mrejele ui.
Ci, Doamne, Doamne, nu ne duce pre noi in ispite deacestea, [ Tu stii neputin{anoastrl, gi din ispitele acestea bia
iesbiruitori cei putemici si iscusili.
Si este ngdduit ispititorului diavol s[ lupte pe Sfinli cu
toate acestea,pentru c[ prin astfel de ispite sI se ldmureasci
dragostea e carco au ei de Dumnezeu,prin astfelde spite, gi si
sevadi dac[ ei, in lipsaunor astfel de lucruri, depdrt0ndu-se eele si lipsindu-se,rlmdn tot iubitori de Dumnezeu si rlmAn in
dragostea ui Durnnezeu,si cu adevirat iubescpe Dumnezeu;si
dacft se apropie de lucruri de acestea, se nevoiesc sI le
dispreluiascS, i sI le nesocoteasc[, in dragosteade Dumnezeu.
Cu toat[ momeala nu se lasi biruili gi sunt ispitili astfel, nu
numai spre a se face cunoscuti ui Dumnezeu,ci gi vicleanuluiinsusi. C[ el arde de dorinla de a-i ispiti si de a-i incercape to]i;
dacflarputeasi peto{i i-ar cerede la Dumnezeu, ca s[-i ispiteasc[,
precuma cerut pe dreptulIov. $i cind ing[duinla de a Dumnezeu
este mici (de scurtddurat[), diavolul se apropie ispitindu-l crl.
putere mereu, pe mlsura puterii celor pe care-l ispitegte.finelegiuitul diavol nu nivlleqte asupr5-le,dupi dorinla lui. Si
prin aceasta atat| cei ce cu adevirat sunt in dragostea ui
Dumnezeu, dacl ei disprefuiesc oate acesteasi le socotesc a
nimicuri in fala ochilor 1or, in asemlnare cu dragostea ui
Dumnezeu.$i smerindu,seotdeaunadau slavd Celui ce fi ajutl
in toate,gi le di biruinla, d6ndu-sepre ei in mdinile Lui,
penffu
ca si fie iuptali, si zicdnd lui Dumnezeu: ,,Tu, Doamne, esti
putemic,si a Ta este upta, upti Tu si biruieste,Doamne,pentru
noi. Ei sunt imuriti atunci,ca aurulin topitoare.
Cei ce sunt mincinosi, sunt?ncercali?n astfel de ispite, si
ies la iveai6,si canistegunoaiecad de la Dumnezeu, lcOnd loc
245
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 244/446
vrijmasului 1or,si iesvinovali, pentru cI sunttr0ndavi la minte,
sau sunt trufagi. Fiindcl nu s-au nvrednicit s[ primeascd acea
putere,pe careo aveausfin1ii,care ucrau n ei. Fiindcd nebiruitl
esteputereacare ne ajuti nou6. Ci Domnul estesi Atotputemic,
Celmai tare dintre to!i, si puterea;Biruitorul in trup muritor, ori
decnteori sepogoarl cu sfinlii la rdzboi. Iati dac1, untbiruili, e
limpede ci nu Domnul estebiruit. Acegtia suntcei ce de buni
voia lor sunt goi de Hristos, fiindci suntnemulfumitori, si nu
s-au?nvrednicitdeputereacare sprijinestepe biruitori. Ci se simtgoi si de aceaputere a 1or, obisnuiti si proprie, pe care o aveauin r[zboaiele lor celemari. $i cum simt ? V[d clderea lor dulce
si pllcutl in ochii 1or,si li separegreu s[ rabdegreutatea uptei
wijmaqului 1or.C[ci mai demult ei biruiau greutateaaceasta u
curl1ie si r6vn[, printr-o nlvaid a firii, pe careo aveaur wemea
aceea,ierbinte qi asculiti. Si acum, aceastanu se mai afl6 in
sufleteleor.Si cei ce la inceput sunt enesi si moi, se nspiiminti si se
turburi, nu numai de luptele acestea, i de lucruri de acest el, ci
si de fream[tul unei frunze, care semigci, si suntbiruili de^orice
micl nevoie sauneputinll, sau defoame gi se eap[d[ si se ntorc
inapoi. Iari cei cu adevdratncercafi,nu semai saturl de arb[ si
deverdea16, ici nu m[n0nc[ rldaiini uscate,nici nu primescsegusteceva, nainte de ceasulcuvenit. Ba, cu toatec[ le sllbegte
trupul, ei se culc[ pe jos, gi abia mai vld ochii lor, din pricina
slilbirii trupului; si mai curAndar iesi din trup, decdts[ se lase
biruiti si sI cad[ din voinfa lor s[nltoasi. Ci ei vor si doresc
s[-si fac'6sill din dragostea eDumnezeu,si alegnevoinlapentru
viriute, in locul vielii acesteie.remelnice si a odihnei din ea.$imai mult sebucurl, cAndvdd ispitele asupra or, si ?n ele,mai
desivArsili sefac. Dar din pricinaostenelelor, are i se ntnmpH
1or,ei nicidecumnu se rrdoiescde dragosteaui Hristos,ci pflnl
la sfArgitulvietji loi ei se silescsi primeasc[ cu bfub61iesuplrdrile
si nu se ndep[rteazl de ele,cici prin e1eajung a desivdrgire. ar
Dumnezeuluinostru I secuvine slava n vecii vecilor. AMIN.
246
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 245/446
LV.
DESPRE PATIN{I
O ! Cat sunt de dulci pricinile patimilor' Ci poate omul
cdteodati sI taiepatimile si atunci se inisteste?n depirtare deele
si se bucur[ de incelarea lor; insl'pricinile patimilor el nu le
poate p[rdsi. De aceea,suntem spttr,tifdrl vrereanoastr6.Cdt
,.rnt"* in patimi,ne necijim; darne placecapricinile patrimilor
s[ rdmanlin noi. Plcatele,nu le dorim; pricinile, insi, care aduc
pfucate,cu llcere 1eprimim. De aceeaceledin urmi pricinuitoare
sefac celor dintdi prin lucrare. Cel ce iubestepricinile patimilor,
firl sl vrea estesupusgirobit patimilor. Cel ce-siwiste picatele,
inceteazlde a ie face;si cel ce le m[rturiseste,va dobdndi iertare;
darnimeni nu poatep6r6si deprindereaplcltuirii, panenu intr6
in vrajbl cu ea si nici nu poate primi iertare,pAn[ nu le va
mlrturisi. C[ci ura depicatpricinuieste smerenia,ar mirfurisirea
aduceumilin1a,carewrneaze in inim[ dupl rusine'
Dac[ nu urim cele vrednice de prihlnire, nu simlim nici
putoarea mplinirii lor cu fapta, nici putregaiul 1or, fiindc[ ie
punem pe acestean sufletelenoastre.PAnl nu lepezi de la tine
ori"" tr".,rrriin16,nu stii de ce rusine te impiedici, nici ce rusineurmeazl de aici. CAndvezi la altii sarcina a, atunci afli ce ruqine
te ameninll. cand te indeplrtezi de lunre, afli, cdrau miroaseea.
Dac[ ires[ nu te indepdrtezi, nu afli cdt miroase de riu, ci
dimpotrivi te rnbracicu putoareaei ca cu un miros prea duLce i
goliciuneata demsine, o socotestica o hainl prea sllviti.
Fericit estecel ce s-a aepartat de lume si de bezna ei,negrijindu-sedecit de sine.cdci nici vederea, ici socotinlanu
poit" llrou nici sluji unuia carcpetrece n mijlocul deqerticiuniior.
be"i"o*
si judeie raliunea lui tulburati, cele ce se cuvin?
247
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 246/446
Fericit este cel ce a pdrlsit befia lui si a vdzut la allii c6t deneindestulatd stebetiaaceasta.Ct atunci si va cunoaste roprialui rusine. Cici in mlsura in care este cineva amelit de belia
picatelor sale,el crede,cI tot ce face, e bine flcut. Pentru ciatunci cflndfirea iesedin rAnduialaei,e, ca si cdndar fi beat[ devin sau de pofte. Si vinul, si pofta scot firea din marginilecuviinlei, si pomescaceeasJrdere?n rupul, care e poarti. Felurilepatimilor sunt deosebite; iar invllimS.geala lor, una este.Schimbareapecareo aducepatimile) esteaceeasi;ar deosebirile
dintre pricinl diferi intre ele, patimile se deosebesc i duplprimirea, pe care e-o facesufletul, fieci.ruia.Oricirei odihne i urmeazi ticdlosire.dar oricdrei ici.losiri
pentruDumnezeu,i urmeazd dihna.Dac[ toatecelece ,unt inaceasti ume, sunt supuse triclciunii, atunci si striciciuneavinede ia vr[jma,sul, sau aici, sau?n viala viitoare, sau n vremeaiesirii sufletuiui. Si, pentru plIcerea
sa inversunat6, pentrupitimirea rea, care este contrari acelei desfbtlri, niscute dinsfintenie,si aceasta in iubirea de oamenio r0nduiesteDumnezeu,si gustesufletul din munci., fie in wemea c[litoriei sale,sau asf0rsitul ei, si atunci s-o treacl din mila Sa cea bogati, ca pe ordsplati; iar muncaceadin wemea cllltoriei, sd fie arvunl. pentru
cI nu opresteDumnezeucAstigul celui bun, pOndn ceasulceldin urm[. Rlutatea insi o opreste,ca sI fie chinuit cel ce estevrednic de munci, precums-ascris: ,,Celce aicea estepedepsitpentru rusinea lui, min0nc6 din iadul lui".
Pdzeste-tede nest[pAnireade sine,care duce a robia cearea.Pdzeste-te e mdngdierea,.careuce ardzboi. Pizeste-tedenecunoasterea)areduce a Artdmpinareaspitelor, si mai alesde
dorinta, dinainte de sdv0rgirea ocfin1ii. CIci dacl toli suntempic[tosi, gi nici unul nu e deasupraspitelor, atunci virtutea ceamai inalti este poclinfa. Ceci lucrarea ei nu se poate sfArsiniciodati; clci ea se cuvine deopotriv[ tuturor, drep{ilor siplcitosilor, care vor sI se mintuiascl. Cd deslvirsirea n-are
248
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 247/446
hotar, fiindcd desivdrsire, chiara celor desdvarsiti, stenemirginiti.A;a c6poclinfanuemlrginrre,"f", ",
*.irii", ri.icu faptele, dn[ la moarteaau-glaminre i oricdreifUceri ii*"y3 greald i, n al doilea 6nd, ugdciune.
Plzeste-te eacea ucurie,careestenjugati cu o pricinideschimbare'rcinl poli inlelege9icunoa;temarginilesipricinaa tot lucru,careare n el o chivemisealdscunsdesus.Teme-tedeaceia, ecar: crezicd_ipo{indrepta. iindc6, ice,cdldtorialoreste faridecale.cerce;tie si-sio.ar*ui^.a "o loffi"irrn,corabiaumii, in toatealeei (lumii)amestecio schimbare;ar'toateceledin afaraumii suntumbri.
^ .o.dihnei rupesti i urmeazdeqireadin fire si turburareagdndurilor.si lucrului fdri misurr fr urnieazru:a"oe"i",T
trdnddvieii i*meazr esirea in fire.s*, inra deosebitehipuride e;ire din fire. Celeidint6i,careestedin odihnd.,i urmeazar{zboiulcurviei;celeidin trdndivie,adouaanum'r, ii urmeaza
fodri""""^tetiirinistitesimurarea in oc n roc.nrra """rr^ia"*cum'suri in ostenearr,stenepre!.it.Micsorareu.urtu-*a."rt.plicereagi dezmierdalea.ar iipru o" m5sur6,mrresre,"il;l;.Rabdd,rate,nebuniairii tale,careebiruiestenliuntrul tiu. cdt:-ir g^ititsdprimestiaceanlelepciune,arearepururea
unundde ntAietateNu te nspiimAntade urbwarearupuluiceluiadami ; gaa
sd guste aceadesfltare- ne aa.re -pi,-,^^'.r, -,-. -::^-**'":'' .
3uinte.aa"a"ffop:Jffi?frfiii:ff,":;:
:H:"J;mpdratul icii, s6nu teturburidedri*b*"u ceacutulburarefirii. FiindcS uferinla ceastasterecdtoare,aci o primesticupldcere'cr pdtimirilesuntde asemeneaa nistecdtei,caresestrang nurul micelarilorgi fug launstrigit; iar dacr e trecicuvedere4 aniste eienormidaun'vari asupraa.Disprefuieste
dorinll mic6 pentruca nu cumvasi simli tiria arderiiei. Cd
249
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 248/446
rlbdarea in lucruri mici, gonegteprimejdia. CI nu poli s[ fii
stip6n in lucruri mari, dac[ nu biruiesti pe cele mici.
Adu-1i aminte, rate, deviata viitoare, care nu se driste gi
nu se miscSprin biltoace, gi prin care moarteaestezdrobitl. Si
in eanu mai esteaprindereacea ?nvilmlqiti, care nv5lm[seal[
prin pl6cereacea amigitoare, di de lucru firii celei pruncesti.
Rabdl nevoinleie luptei, in care ai intrat, ca si fii incercat si
llmurit, ca si primesti cununl de la Dumnezeu,si, dup[ ce vei
trece din lumea aceasta, [ te odihnetti. Adu-li aminte de acea
nemirginiti odihn[, si deviqta cea brl demomeli, si derOnduia]a
cea desiv6rgiti si de iconomia ceaneschimbati,si de robia, caresilestesufletul slu s[ iubeascl pe Dumnezeu, si care domne;te
peste fire. De aceastasI ne inwednicim, cu harul lui Hristos,
Clruia I secuvine Slava mpreunl cu Pdrintelecel fIr[ de nceput,
cu Prea SfantulDuh, acum si pururea qi n vecii vecilor" AMIN.
LVI.
DESPBE FAPTIJL CA : CU F0L(IS A
LASAT DTJTINEZNUSA NN SUFLETTJLPKIIIIITOK DE PATIITII9I DESPKE
I,{JCRARTLEASCETICE
Alunecareacu cldei'e in pdcat,vdde;te neputin{a ireasci.
Cdcinu flri folos a l6satDumnezeu sufletul s[ p;imeasci patimile
in el; ci El n-avrut s[ asezesufletul deasupra atimilor, inainte
de nastereaui cea de-a doua.Faptul c[ esteprimitor de patimi,
imboldeste sufletul cu constiinla" Dar a rlmAne in patimi, este
250
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 249/446
necuviinciossi ftrI rusine.OricesufletralionalpoatesI seapropie
de Dumnezeu n trei feluri. Prin cSlduracredinlei, sauprin teamd,
sauprin poviluirea Domnului ().
Nimeni nu sepoateapropiade
dragostea ui Dumnezeu, decAtcil{tttzit deunul din aceste hipuri.
Precum din imbuibarea pAntecelui se naste turburarea
gdndurilor, tot astfel din mult[ vorbire gi din neor0nduiala
vorbeior, se naste necunostinlagi iegirea din min1i. Grija de
lucrurile lumestitulburl sufletulsi invlluirea cu ele,turburl mintea
si o scoatedin linistea eilSe cuvine c61ugi.rului, ares-apredat pe sine,ca un ogor,
lucrlrii celei din ceruri, mereu, n toati vremea, s5fie f[r[ nici o
grijl lumeascd, entru ca cercetdndu-see sine, s[ nu afle n sine
absolut nici un lucru al veacului de acum. Pentru ca gol de
aceste ucruri, tlrl de incetare,ziua si noaptea sI petreac[ in
legeaDomnului.Ostenelilecele trupeqti, [re de curdlia minlii, suntca un
pAnteceneroditor si ca nistet0!e uscate.C[ prin ele nu sepoate
apropia sufletul de cunoastereaui Dumnezeu.Ci ele fac trupul
sI se stoveascl,darnu se ngrijescsI dezrldicineze patimiledin
minte.De aceea u vor secera imic. Precumnici nu secerl,cine
seaminl intre spini, asa nu isprivegte nimic acela, care seprlp[deste cu pomenireade riu, si cu iubirea dec0stig, ci geme
in patul lui, fiindc[ nu poatedormi gi simtelipsa de multe lucruri.
Si stdrnirturie Scriptura,care zice: Ca un norod care lucreaz6
dreptate4si nu a l6satneimplinit[ nici unadin poruncileDomnului,
ei cer de la Mine dreptate,si adevbr, si doresc s[ se apropiede
Mine, Dumnezeul 1ol, zic6nd:pentru ce am postit si nu ne-aivLzuL? si ne-arnsmencsi nu ne-ai cun+scut? pentru c[ in zilele
posturilor voastre, voi faceli voile voastre, adicl vd impiinili
gdndurilevoastre cele rele !" (Is. 58, Z3). Si ca unor idoli le
jertfili 1orarderi detot qi gdnfinile cele rele, e-ali socotit n voi
251
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 250/446
ca peun Zeu, errfindu-le trupul vosffu, ceamai cinstiti jertfl. pe
acestase cddea s[ Mi-i sfinfili Mie, prin fapre bune si princonstiintacurati.
Bun plmdnt este acela,careface bucurie plugarului prinrod insutit. Aga si sufletul care str[lucesteprin aducereaamintede Dumnezeusi prin neincetatapriveghere,ziua si noaptea;petiria lui zidesteacoloDomnul un nor ca s[-1acopereziua si culumini de foc il face sI strlluceascl noaptea. inl[untrulintunericuluiva strlluci luminl.
Precumnorul acoperl lumina lumii, tot asaaburii pAnteceluigonescntelepciuneaui Dumnezeudin suflet. Si ca flacdra oculuiin lemneuscate,asaestesi trupui, cAndp6nteceleeste mbuibat.Si precumun lemn azv6l.litl0ng[ altul n foc, m[reste flacira, totasa elurimeamancdrurilormireste pomirea rupului. cunostintalui Dumnezeu
nu sil6sluieste?n rupul iubitor depllcere. IarI eelce-si ubeste rupul siu, nu va dobindi harul lui Dumnezeu.Precum in chinuri (din chinwi) se naste rodul (copilul) careveseleste e acee4care -a niscut, tot asadin nevointele rupului(alegdtlejului) se naste n suflet rodul cunostinlii despre ainelelui Dumnezeu. Iari celor leneqi si iubitori de desfItiri, rodul
rusinii li senaste.Precum atil se ngrijegtedecopilul lui, tot asasi F{ristos e ngrijestede trupul, caresufer5 6u pentruDAnsul,siestemereuaproapede guraacelui4 castigul ucrdrii caintelepciuneesteneprefuit.
Str5in este cel ce a iesit cu mintea din lucrlrile acesteiiumi. Acela pl6nge,care si petrecezilele vielii lui in foame si in
sete,cu nldejdea bundtllilor celor viitoare. Ciiugdrul sadeafaridin lume,rugdndu-seui Dumnezeucas[ dobAndeascl,unitisleviitoare. Comoara(bogIlia) cilugirului estemAngdierea, are-ivine din pldns, si bucuria ceadin credinli, si care strdlucestenvistieriaminlii. Milostiv estecel ce-imiluiestepe to!i, si nu face
252
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 251/446
deosebirede 1aunul la altul. Nu estecurat cu fecioria (feciorelnic),
cel ce-si pizeste trupu1neintinatdevreo impreunare,ci cel ce se
sfieste serugineazl de sine-si)atuncicAnde singur.DacI iubestiinlelepciuneasi cu ruglciuneaceaneincetati, si apoi e narmeazi
impotriva firii gi a pricinelor firii. CIci nu poli vedean sufletul
tlu cwllie, tdr[ de acestea. acI wei si dobdndestimili, obiqnu-
ieste-tesd e dispreluieEtipe toate, ci nu cumva mintea, fiind tra-
s[ in jos de greutatea or,s[ iasl din marginile ei. Cdcimilostenia
se adevereste rin rlbdarea celui ce voieste sI suferenedreptatea.
SmereniadeslvOrsitl este s[ suferi cu bucurie invinuirile cele
mincinoase.Dac[ esticu adevdratmilostiv, atunci,c6ndegti efuit
de ale tale pe nedrept,nici nu te necdjesti nliuntrul tdu, nici nu
vorbestidesprepaguba a in afarl (altora).Ci mai bine s[ inghiti
milostenia a pagubadin parteacelor ce te nedreptilesc,precumapa multi irighite acrealavinului. Ci arati-1i mu{imea milostivirii
tale,prin aceea [ rdspunzicu bine celor ce te-aunedrepteft. CI
asaa fbcut si fericitul Eliseiu vrljmasilor sli, carevoiau s6-l ia
rob. C[ci, cAnds-a ugat si i-a orbit pe ei cu negurl, le-a ar[tat ce
putereavea ntr-frrsul;cAnd ns6, dupl ce le-a dat de mdncaresi
de b6ut, -a lSsatsi plece,atunci aariltat mil[ falI de ei.
Cel ceestecu adevlrat smerit,atuncicdndestenedreptilit,
nu se ulburl, nici nu seapdri Arprivinla acestui ucru, de care a
fost nedreptilit; ci primesteclevetirile,ca si cum ar fi adevlrate,
si nu se ngrijegte s6convingl pe oameni,ci a fost clevetit,ci isi
cere iertare. CI unii ce si-au atras asuprl-le numele de,,neastdmpdrati",desi in realitate nu erau asa; iar[ ailii au
rlbdat sI fie numiti curvari, desi erau departedecurvie, si rodul
picatului, pe care nul fd.cuseri,cu lacrimi l-au mlrturisit in pub-
lic si cereau ertarepentru o nelegiuire, pe care n-o f[ptuiser[, -
desieraucununati cu toat[ curitia si nevinovl1ia in sufletele or
pl0ngere,de la cei ce-i nedreptafiseri.$i a{ii iar[si, ca sl
253
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 252/446
nu fie lludali, pentru viala irnbundtitjtd, careerain ei, seprefdceau
nebuni, fiind indulcili cu sarea inlelepciunea)dumnezeiasc[si
addncili ?n ini;tea 1or, nc0t ajung6nd?nculmea deslvArgirii,au
avut decrainici ai birbiliei lor, pe Sfiniii ingeri.Tu crezi, c[ ai smerenie;allii se nvinov[1escpe sine-si, u
ins[, nu suferinici c0nda$i te invinov5lersc,si te declariplin de
smerenie.Dac[ e,stismeritcu cugetul,pune-tesingur la incercare,
si vezi de poli rlbda nedreptatea,1r[ s[ te tulburi.
M0ntuitorul numeste ,,multel[caguri ale Tat[lui"
misurile la care mintea aceloradin partea aceeaajunge, adicl
darwile celeduhovnicesti,alesesi deosebiteprin care sedesf[teazl
mintea. El n-a numit ,,l5casuri" locuri diferite, ci toatl seria
de daruri.
Precum fiecare se desflteazd"de soarelecel de aici (cel
sensibil),dupl putereasi limpezimeavederii lui, si dupi cOt ocpoate s[ cuprindd cu ochii; precum, cdnd o lumdnare cdnd
lumineaz[ in cas6, razelese impart, cu toate c[ lumina nu se
imparte in flclii, a;a si in viala viitoare toli dreplii, locuiesc
impreun[ nedespIrlili. Dar fiecare este lurninat de un soare
inleleg[tor (de gOnd)dupl mlsura lui, si respiri ca pe aer,dupl
wednicia lui, partea ui de bucurie, mpreundcu locul carepetrece,stare,privire si chipul. Si nimeni nu vede mlsura vecinului siu,
nici a aceluimai presusde el, nici a aceluice esstemai prejos de
el; ca nu cumva vlzAnd ci vecinui are un Har mai mare, si el
insusi este ipsit, sI nu sescfubeascisi sdnu sem0hneascidin
pricina aceasta.Si nu se ntAmples[ fie mdhnire si scdrbl, acolo
unde nu este ntristare, nici suspin;ci fiecare sebucur[ inlluntrulsiu, dupi Harul dat lui ;i dupi mlsura Ia carea ajuns.Si esteo
singur[ contemplalie, n afar[ de toate, 9i o singur[ bucurie.Iar
in afarl de acestedoul trepte,contemplalia si bucuri4 - nu mai
estealti treapti mijlocie. Adicl, una estecea de sus alta este
cea de os; ?ntree1esunt eluritele deosebiriale rispll1iior.
254
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 253/446
Si deesteacest ucru adevdrat, si el este adevirat,ce este mai mare nebuniesi nepriceperedecAt s6 zici: ,"1\4ie
mi-ajunges[ scapdegheen6, I de ntrat n impdrilie, n-ambaiu(grij[). CI dacl scap de gheend,am gi intrat in impirilie. CdScripturanu ne invald despretrei pirti, ci numai despredou6(Mat.25,31): ,,Cdnd a veni Fiul Omului in SlavaSa,si vapune oile de-a dreaptasi caprele de-a stAngaSa. Nu ziceMintuitorul trei cete, ci doui, una de-a dreapta,cealalt[ de-a
stOnga- i a despir,titM0ntuitorul marginile locaswilor lor, zic0nd:,Jor mergeacestiaa odihnavegnici, iar acei4- adici pdcitogii,- la munca vesnicd" (Mat.25,46). Si drep{ii n viala vesnicivor strlluci ca soarele.$i Domnul mai zice: ,,yor veni de larislrit si de la Apls, si vor sedean sAnul ui Awam, Ar mpdrlfiaCerurilor, iar fiii impnraliei vor fi scosi ntru intunericul cel mai
din afari. Acolo va fi plOnssi scr6snireadingilor". Mat. 8,11).Si aceasta stemai ingrozitoaredecAtot focul.
Oarede ce nu pricepi de aici cI stareacareesteprotivnicdcelei de sus,aceeaestegheenaceaplini de munci ? Este bine sIinvefi pe oameni bunitatea lui Dumnezeu,ndemnAndu-islrimAniin purtarea de grijd a lui Dumnezeu, si aduc0ndu-idin rltdcire la
cunostin{aadevirului. Acest chip, care este foarte ftralt, a fostchipul lui Hristos, si al Apostolilor Sii. Iari dacl omul simte cIprin felul acestade viafd, si prin neincetatavia!6.de obste, seslibeste constiinfa prin contemplatje, i se intunecl cunostinta,linistea; se ulbur5, fiindci mintea lui are nevoie s[ fie przitr sisimlurile lui incr nu sunt supuse,si c0ndwea s[ vindecepe al1ii,
isi pierdepropria lui sinrtate, 9i iesedin libertateapropriei luivointe, tulbur0ndu-simintea, - ata unul si-;i aduci aminte decuv6ntulApostolului, carezice si sfituieste: ,Flrana ea areestea celor desiv6rsili" (Ew. 5, L4). Si s[ se intoarcl din drum,ca si nu audl despresine-si,ca in pildi: ,,doctore,vindeci-te pe
255
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 254/446
tine insuli" (Luca4,23) - si astfelsingur sI se os0ndeascl. isd-siplzeasci slnltatea lui intreag[, si sd slujeasciprin via]a luicea imbun1nitftil, in loc de a sluji prin cuvinte sensibilesi, inlocul sunetelorgurii lui, s[ inve]e fapta ui (si deainvilSturd prinfapta ui). Si, cdnd si va sti sufletul sinltos, atuncisl foloseasclgi pe allii si s5-i tdmlduiascl prin slnltatea sa.CIci atunci,cAndva fi departede oameni,1eva folosi mai mult prin fapte bune,decAtprin cuvinte,cdciel insusimai estebolnavsi arenevoiede
vindecare. Si, ,,orb pe orb de va pov[1ui, cad amAndoi ingroap[" (Mat. 13, 14). C[ci hrana cea tarc este pentru ceisdnitosi, care au simlwile exercitate,si pot primi orice lvand;adicdpot primi momelile simturilor, fird si sevateme n inimalor, prin toate ?nt0mpl5riledin pricini cI au exerciliu in a fides5vArgili.
CAnddiavolui vrea s[ intinezemintea unor astfel de oamenicu amintireacurviei, mai intAi le ?rcearci ribdareacu iubirea deslavl desarti. Si inceputul gOnduluiacestuianu li se pare,ci epatim6. Asa obisnuiestewljmasul celor ce seplzesc cura,ticugOndul, fiindci nu poate si vAre in ei degrabi, cugetirinecuviincioase, ar cdnd
scoateel mintea din temeiurile ei, siincepes[ vorbeascl nt6ia oarl cu gAndul,si s6-l ndepdrtezedeacolo, ndati o intOmpini.cu obiectul curviei (materiacurviei) siintoarce mintea spre ucrdri flri misuri. Si mai intdi mintea setulburd printr-o momeald. rusci, din pricina cumpitirii de maiArainteagdndurilor,carea fostpreintAmpinati cu lucrul, si mintea,
careocdrmuieste oate,era ndepdrtat[,de vedereaucrurilor. Sichiar dac[ mintea nu s-a ntinat cu totul, totusi ea a fost surpatf,din vecheaei vrednicie. ar daci mintease ntoarcenapoi, si o iainaintea primei asupreli a gdndurilor, care estepricina venirii
celor din urm[, cu ajutorul iui Dumnezeu, biruie cu usurin{I
patima.256
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 255/446
Mai binete ascunzide asprimiprin pomenirea irtutilor,
decdt rin mpotrivire.Fiindcl patimile,atuncicAndesdin ocul
lor sipomesc pre ilzboi,ntiplrescn mintechipuri;i
imagini-
Are acest [zboi multi putereasupraminlii, fiindc[ tulburi si
r[vbsesteugetul.nsi dupi cele eamzismai nainte,nici urml
depatimi nu searat[ n suflet,dupl gonireaacestora.
Ostenealau trupul si meditarea cripturilorDumnezeiesti,
suntpizitoarelecuriliei; nldejdeasi frica sau iria ostenelii,ar
deplrtareade oameni si ruglciuneaneAtcetatd, ducin mintenidejdeasi frica.P0nda nu primiomulpeM0ngdietorul, l are
nevoiedeDumnezeie;tile cripturi, entrucasI se ntipireascd
in mintea ui aducerea minteabunitililor ;i si r[m0n[ mereu
noul ireel pomireasprebine,prin citire neincetatd,9i sn-gi
plzeascisufletuldeciile cele inealeplcatului, iindc[ ]rc[ n-a
primit aceaputerea Duhului, care foidepilrteaz1"[ticirea; cdr[tlcirea robesteamintirile cele folositoareale sufletului si se
apropiede rdceala,prin careserisipestemintea.Cdci atunci,
cind se idici in omputereaDuhului,deasuprauterii sufletegti,
care lucreazil ?n el, atunci in locul legii Scripturilor, se
inrddlcineazin inimeponrncileDuhului.$i atunciomulprime$e
invi{6tur[ in ascunsdela Duhul gi nu aretrebuinli de ajutorulmateriei ensibile. eci,n misuraincare nimaprimegtenvilitura
de la nraterie, n aceeaqimlsuri rilthckeaqi uitarea?nsofesc
nemijlocit nv[litura- CAndnvilltura estede aDuhul, atuncinu
vat[md nici amintirea--: Exist[ gOnduri une si existi voinli buni; existi insi
gAnduri iclene;; voinlavicleanLTreapta eadintAiesteopornirespreminte, ca vdntul c:re t'ele;te deasupram[rii ;i ii inal]n
valurile; ar a doua reaptI esteormarea itemeiul.$i risplata
celorbune'siacelorrele sed[, dupi miscarea Andurilor i,pe
misurafomirii. Niciodati sufletuln-are iniqtedegOndwile ele
Cd.43coahl7 257
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 256/446
schimbicioase. ar dacl rispunzi fieclrui gAnd, lri s[ ai temeliejos, in inima ta, apoi de zecide mii de ori ar trebui sI schimbi qi
concepfile tale desprebine 9iriu.Ca o pasdre filrl, de aripi este cel de curAnd ivit din
impleticirea cu patimile prin poc[in1i, care se lupti in vremea
rugiciunii sI seridice din lucrurile celepdmintegti si nu poate.
Ci, neputOndsi rezolve, se tOr[ste pe fala plmdntului. Ci i;i
aduni gdndurile prin citire si muncd si team[, ;i prin grija de
felurite virtr4i. Pentru cd nu poates[ fie a]tceva.Si acesteapizesc
mintea neintinaticitlva
weme; apoivin insd
amintiri, situlburl
si intinl inima. Cdci ea n-a respirat incl aerul linigtit al libertilii,
spre care, prin nepomenirea ucrurilor, se adunl dupi pulin6
vreme, mintea omului. Cici are inci aripile celemateriale, adicd
virtulile care se mplinesc in chip vizut. Dar n-a vlzut virtulile
contemplative,nici nu s-a nwednicit si le simt[. C[ci virru]ile
contemplative sunt aripile min,tii, prin care omul, deplrt0ndu-se
de cele plmdntegti, se apropiede cele ceregti.
in mlsura, in care cineva sluje,ste e Domnul, prin lucruri
sensibile, chipurile acelor lucruri se ntiplresc in g0ndurile lui si
el segOndestea cele dumnezeiegtiprin chipuri materiale.Cand
trsl omul simtecele ce sunt in afarl de lucruri, atunci pe misuri
ce simte aceastao intea lui se na{i din weme in vreme, deasupra
chipurilor acelor ucruri.
Ochii Domnului privesc spre cei smerili cu inima si:
,,UrechileSalesepleacl spre uga 1or" (Ps.33, 15). Rugdciu-
nea celui smerit la suflet sboari, ca s[ zic asa,de la gura lui la
urechile Domnului. C0nd eqti ini,stit sd strigi prin faptele tale cele
bune:,,
Doamne, Dumnezeul meu, Tu s[ luminezi infunecimea
meatt .
Cdndsufletul 5useapropies[ iasl (la ieqirea) in bezni,
vei vedeasemnulacesta: rde-vanima ta qifi-va ziuaginoaptea,
258
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 257/446
ca focul. Asa cl lumea toatdva fi pentru tine gunoi si cenusl, si
nici sI m[ndnci nu vei mai dori, din pricina desfltlrii adusede
gAndurile cele noi9i
?nfllcirate, caresemiscl mereu n sufletul
tIu. $i !i se dl lie deodatl izvor de lacrimi, care curg ca un
pdrdu, nesilite, si se amesteci n tot ce faci, fie c[ citegti, fie ci
g6ndesti, fie cd bei saum[nAnci, in orice lucru a] tiu se afl6
amestecateacrimile. Si c6nd vei vedeaacestesefime n sufletul
t[u, indrizneste, fiindci ai trecut marea, si sporestecu faptele
tale, gi plzeste-tebine; pentru ca darul si sporeascl n tine,pe zice merge. Iarl p0nd nu te intdlnegti cu aceste serute, nu !i-aislvdr;it incl c61[toria ta gi inc[ nu ai ajuns la Muntele lui
Dumnezeu.Dac[ insi, dup[ ce ai aflat acesteaqi ai primit darul
lacrimilor, ele inceteazl si rlceste clldura sufletului, firl denici
o alt[ schimbare r vreun alt lucru, - adicl fhrfl sI fie la mijloc
neputinla ffupului, - vai 1ie! Cedarai pierdut ! Clci sauai clzutla pirerea de sine, sau n lene, sau n slibiciune. Ce urmlri are
primirea darului iacrimilor si ce vine dupl aceea,am deg6nd si
scriu n alt loc, in capitolele desprecurvie, precumamfost luminat
din Scripturi, si de cltre Plrinlii clrora le-au fost incredintate
acesteaine.
Dac[ nu ai fapte, si nu vorbeqti desprevirtuli. Mai cinstite
decdt orice ruglciune qi orice jertf[ sunt traintea Domnului
necazurilesuferitepentru 81, de dragul Lui. $i iubegteDomnul
mirosul sudorii 1or,mai mult decdt orice mireasmX.Oricevirtute.
siv6rgitd irl de obosealdatrupului, s-o socotesti a o lepiddturd
neinsufle{iti. Lacrimile din ochii drep!ilor suntprinosul lor (adusde ei). fi suspinurile din wemea privegherii 1orsuntjertf[ bine
primiti. Striga-vor dreplii citre Domnul, aplsa{i fiind degreutatea
trupului, si in wemea chinurilor, isi vor trimite cltre Dumnezeu
ruglciunile, si la strigitul glasului lor, cetelecele sfinte le vin ir
ajutor, ca si ie dea ndrlmealn prin nidejde gi sl-i m6ng6ie. Cici
259
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 258/446
Sfintii ingeri suntp4rtagi a patimile qinecazuriie sfintilor, pentru
ci acestiaseapropie de ingeri.
Fapta ceabuni si smerenia ac pe om sd fie un Dumnezeu
pe p6m6nt. Iar credinla si milostenia il fac si se apropie mai
repede de curltje. Nu i sepoate da unui suflet in acelasi rup,
cilduri si zdrobirea nimii, dupl cum cei in starede be1ie,nu-si
mai pot stipdni g0ndurile. Cici atunci c6nd unui suflet i se dd
c61dur6, se a zdrabirea si plAnsul.C[ci vinul ne-a fost ddruit
spreveselie, ari cdldura,sprebucwia sufletului,Vinul ftrcdlzestetrupul, iar cuvAntul ui DumnezeuincLlzestemintea. Cei ce ard
decdldurl suntrapi{i prin meditareaasupranldejdii gi igi potrivesc
mintea lor pentru viala viitoare. Precumcei ce suntbeli de vin,
vid ndluci cu chipuri schimbate, ot asacei ce suntbeli de nddejde
si sunt inc[lzi1i de ea,nu mai ;tiu de necazuri, nici de ale lumii.
Acestea li se int0mpl6 celor cu inima simplI si cu nldejdeaar:zdtoarc.Si altele asemenea ntAmpllri urmeazd, mpreuni cu
lucrarea cea dupl lege, si cu stareade curilie, care sunt gdtite
celor ce cilltoresc in cirarea virtulilor. Acestea se petrec (se
intampH) ia?nceputulcdlltoriei, prin credinla sifletului. Domnul
facetoate cdte e voieqte.
Ferice de cei ce cu simplitate gi-au ncins coapsele,ca siinfrunte mareanecazurilor, in chip neiscoditor, gi din dragostede
Dumnezeu, nu s-au ntors din rtrrum nu s-audat bdtuli). Clci ei
semdntuiesccurind, ajungdnd a limanul impdrdliei si se odihnesc
in corturile nevoitorilor gi-gimdngdiesufleteledin ticdlo;ia 1or,si
seveselesc ntru bucuria nddejdii lor. Cei ce cu nldejde aleargl
pe cii sucite, nu se intorc din drum, nici nu se opresc ca s5
cercetezedespre ncdlceala drumului; ci, dupi ce au trecut marea,
atunci, viz&rd c0t de sucit[ a fost calea,aduc muilumiti 1ui
Dumnezeu, ci i-a izdvit din strAmtori, si din prip[stii, si dintr-o
astfel de asprime, fexe s6 stie ei. Iari cei ce se zbat cu multe
260
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 259/446
ganduri,si vor s[ fie inlelepli,nevoie-mare, edAndu-seareveniri
si la teamade gdnduri,caresepregltesc si vreau s[ vad[ pricinile
devdtlmare, cei mai mu{i dintreei sepomenesc ezAndapragui
(la ugile)propriei lor casepentrutotdeauna.
Cnnd e trimis la drum, enegulva Ace:,,LIn eu esteascuns
pe drum gi uciga,siipe stradi" (Pilde 22,13).!i precumcei ce
zic: ,,Am vdzut acolo niste fii de wia;i si noi eram ca niste
licuste pe lAngl ei" (Num. 13, 33). Asa sunt si cei ce se
apropie de sf0rqitul cdii 1or, si vor mereu s[ fie frrlelepfi, darnicidecum nu vor si punl inceput inlelepciunii. Iar[ cel simplu
trece inot, cu cel dintei avdnt,9i nu se ngrijegte tie fel de trup,
nici nu se intreabi de sine, dacl ispriveqte sau nu ceva, din
negulItoria lui (lucru). $i nu cumva s[ 1i se prefaci multl
inlelepciune in alunecare(cldere) a sufletului tiu, sau n cursa
intinsi in fala ta: ci, cu nidejdea spreDumnezeu,pune nceput,clii celei ins0ngerate,cu bdrbl1ie ,,ca s[ nu fii mereu gol de
cuno.stinlaui Dumnezeu.CI cel ce se eme, saucel ce asteapti
v0nt prielnic, nu va semina" (Ecl. 1'1,4). Mai bine si mori
pentru Dumnezeu, decdtsI tr[iegti in rugine si lenevire.Cdnd
vrei si pui frrceput ucrului dupi Dumnezeu,asaagezlm0nts[
faci, ca unul care nu mai atevial|ln lumea aceasta, i estebine
pregitit de moarte gi gi-a uat n[dejdea de la aceastivial[, 9i a
ajuns a sfdrsit.Si cu adevlrat, sI ai in minteata g6ndul de a nu
l[sa nldejdea acesteivieli, sI te impiedice de a lupta' deabirui-
Cdci nldejdea acesteivieli slibegtemintea. De aceeasi nu fii
prea din cale af.ar:de inlelept, ci f[ loc credinlei ir minteata si
aminte$e-li de zilele cele nespusdemulte, aleveacrxilor celor ce
vor fi dupl moarte gi dupi judecati, 9inu va intraln tine tfndlvia
nicicdnd, dupl vorbainleleptului: ,,O mie de ani in lumea aceaat
nu sunt cit o zi (nu fac nici o zi) mlcar in lumea drepfilor"
(Ps. 70, 5). Cu birbefle apucl-te de tot lucrul bun, si fbr5nici o
indoial[ in suflet si te apropii de fapta bun[, si sI n-ai in iniml
261
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 260/446
indoieli tn ceprivestenddejdea n Dumnezeu,pentruca sdnu se
zdddrniceasclosteneala a si s[ nu se trgreuneze munca ta. Ci
crede?n nima ta, cd"Domnul estemilostiv, si cd cel ce imparte
rlsplllile, El d[ Har celor ce-L caut[ pre El, nu dupl lucrarea
noasfi, ci dupl rflvna si credintadin sufletelenoastre.C[ci zice:
,,FacI-!i-sedupi credinla ta'' (Mat. 8, 13). Iard faptele celor
ce vietuiescdupi Dumnezeu,sunt acestea:
Unul toati ziua isi pSlmuieste aga,gi aceaste etrecerei
line loc de slujbele ceasurilor. Iar[ altul, f[cAnd ingenuncheri,spune a fiecarepiecarea genunchilor,c0teo rug1ciune.Altul, inlocul ruglciunilor, pune mullime de lacrimi, si ele ii sunt deajuns. Altul cu mintea se silestes[ cugete si-qi face si pravila(canonul)ce i-a fost hotirdt. Altul igi canonestesufletul cu foame,de nu mai poate nici si-si citeascl rugdciunea.Aitul iarisi,
petrecAnd n cugetare fierbinte a Psalmilor, face din aceastaruglciune neconteniti. Altul se ndeletniceste u citirea,qi inimaii este nfierb6ntati. Altul, se d[ pe sine rob, fiindcl a inlelesinlelepciunea dumnezeiestilorScripturi. Altul insp[imAntat deminunile din stihuri, se opreqtedin indeletnicirea ui obisnuiti,amuliL $i iarngi altul, dup[ ce a gustatdin toatesi s-a?ndestulat,s-a ntors ?napoisi a rimas f6r[ s[ lucreze. Altul gustAndnumai opiclturd din acestea, i orbit fiind, s-arlticit. $i altul, de boal[ qide neputintd,a fost oprit si-si facl pravila. ;i, altul a fostimpiedicat sI gi-o facl de vreun obicei, saude vreo dorintl, saude iubirea de stlpAnire, de slava desarti, de llcomie, sau dedorinla de a str6.nge vere. ar altul, s-a ?mpiedicat;i s-a sculat,dar nu s-a ntors din drum, pdnl ce a dob0ndit mdrg[ritarul celflri de pre!. Asadar, tu pune mereu cu bucurie Ei cu rAvn[,inceput spre ucrul lui Dumnezeui $ daci vei fi curat depatimi ginu te vei indoi in inima ta, atunci lnsusi Dumnezeu e va ridicape culmi, 4i ta ajuta si te va tnlelepli, dupi sfdntavoia Lui, siprin minune vei ajunge la desivArsire. Ci a Lui este Slava 9iputerea,acumsi purureagi in vecii vecilor. AMIN.
262
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 261/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 262/446
atunci inf[goari-1i capul in mantie gi dormi, pAni va trece acel
ceas de intuneric de la tine, iarl de chilia ta niciodati sI nu te
indeplrtezi. Cu ispita aceasta untpu;i la ilrcercarecei cevor sl
petreac[ n rlnduiala minlii, si cauti in cllitoria 1or,mOngiiere
prin credin!6. De acee4 ei au mai multi durere si osteneal[ decdt
to{i, in ceasul acela,prin indoiala din minte. ii'urmeat[ acestui
ceasde ntunerec, qi hula. Si uneori se ntflmpl6 si se ndoiasci
sufletul de inviere gi altele,desprecare nu trebuie si vorbim aici.
Si eu de multe ori am fost ispitit cu toate acestespite, 9i amscris lupta aceast4 spremnngdiereamultora (ca s[ mdng0i pe
mulfi).
Cei ce petrec in lucruri materiale, sunt cu totul in afari de
aceste spite. Ci lor li seArtnmpl[ astfel de slibiciune, care se
iveqte n to1i,gi estedesplrfiti prin felurile ei, de acestespite ale
intunericului, si de altelede acest el. Slnitatea gi leaculacesteitrdnddvii izvoriste din viala cea linigtitn. ;i aceasta este
mdng6ierea.Dacd sufletul petrece cu mu$i si sti de vorb[ cu
cineva, nu va primi nici iumin6, nici leac, gi se odihne;te o
weme, gi apoi ispita seridicl asupra ui cu mai multi tdrie. Si are
nevoie atunci de un om luminat, cu experien![ in acesteucruri,
ca s[ fie luminat gi frrtlrit de ddnsul,cdt[ weme estenevoie,nu
totdeauna.Fericit cel ce le rabdl pe acestean chilia lui. Clci
dupi aceasta va ajunge la un llcas mare, si la mare tdrie,
precum spunPdrinfii. Lupta irs[, nu trece ndatl, intf-un ceas.
Nici Harul nu vine in suflet"si se s6llsluiasc[ in el deodat6,
ci pulin cdte pujin. 9ipti"
luptivine Harul.
fidin weme in
vreme ispita si m0ng0ierea.$i p0n[ la moarte, rim0ne sufletul
in acestea.SEnu aqteptim si ne ?nstrdinimcu totul de ispite, nici
s[ primim desivArgitam6ng0iere, n lumea aceasta.Cl agaa
binevoit Dumnezeus[ orOnduiasc[ iala noastrdaice4 si agasi
cllltorim pe caleanoastri. A Lui estem[rirea in vecii vecilor.
AMIN.
264
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 263/446
LVIII.
DESFRErAcusrnEn s[,FLETuLu DrNnAvnn cEA nnnunA, cARE srAg*:::y__ trrtoiniro cnr,ErtttrrrlrtrtDrfrSil_l _ gI DESPRE T{LILTORIJLDAT DE BLANDETD
EIAI,TE cnIPUBI.
Omulcelplin & ra:ii nu ajunge iciodatdapaceaminfi.IarI tirl pu"., no estenici bucurie. eci daci ,_u"i,
ci paceain,tiiestesdnltateades.iv6rgire,*'ra*a este ";;; pacii,tuncidesigur i greubore$e""r
." are 6vni rea.o, frate, urezicd-1ipui0vna,casi alungibolitecelestriine,pecAndatdi alungats5nitateapropriului liu suflet! ostene;te-temai int6ia-!ivindecisufletuitiu. f*a O"a
"",ei e.putin"i"ii,"p"i ni, d*J;tffffi111,u*ffi::ii:
Argrijire, ec6tdeyytrare. Si iardsi,dgl1n, poli ajutaaltora,peine nsuli te bagiT.b"."ldJ ir;hi;;. R6vnan oameninu seide;te prin chipurile npllpci;i,; prin bol'e sufleturui
serata,dicl"printrAmto.T"ire"nlrii, o" _"i **""iang.nceputulnlelepciuniiuiDun*ier"u-"*"bunitareaibldndegea.d, avinedinmdrinimie,;, lr"n"*+"r..oamenilorepoart6. iice: ,,Noi suntem
,grg{ Ia;;;;"* neputin{ele eloreputinciosi"Rom.!.1,l, gi, ,i"
"31egregegtendrepra_1i-lcuduhulbldndelei.;'(C;.';,'iT,*o" oarurite uhutuif6nt,Aposrolul
-Tr"it pu""u'gi'rabdarea.Cand nima se.19:ryt' cdnupoate9inuarearii snmplineasciucrurile ereyaterialesi vlzute,mahnirea ""ur,ulucrurilo*Lro'*ut'.i^Fl".i*d;fr,l,}?ri,iffi J""fisteaun rup ir{ suflet."t-annit'r"
ttrr"x,*"",rrrt"nr.
265
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 264/446
sldbit, este ca un bolnav, carecu trupul boleste,dar se nfruptldin tot felul demanclri care-lvatrml. cel cu inimam0hnitr. darnestlpdnit la simguri,este ca un om care are un singur fiu, si-ljertfegtecu propriile lui maini, pulin cOtepulin.M0hnirea minliieste dar de mult pr9! in fala lui Dumnezeu; 9i dac6 o poart[cineva dupi cuviinli, atunci este ca si cum at avea ot trupulsfin{t. un om carea vorbit debine sau deriu pe alli oamenifcumultd. libertate, nu este vrednic de darul acesta.pociinta cuconvorbire - vas cu gaurr. Iubirea de cinste (vanitatea)
cupitimire, estecutit muiat in miere.A fi inlelept si a sta de vorbi cu o femeie,esteca si cum ai
pune ntr-o singurdcas[ o ieoaicr si o oaie. Dacr ai faptebune,dar nu ai mi16esti inaintea lui Dumn ezeLr aun om, careucidepe fiu inaintea tatllui. cel ce bolnav fiind ia suflet, ftrdrepteaz[pe prietenii sdi,esteca un orb deamandoiochii, carearati altoracalea-
Mila si dreaptaudecati sunt?ntr-r.in uflet,caun inchindtorlui Dumnezeusi un inchinitor la Idoli, ?naceeasi as6.Mila estecontrarddreptei udec[1i. Dreapta udecatl esteegalaream[swiiegale.c5 dr fieclruia dupdvrednicia ui, neinclinAndu-sen nici
oparte,
nici nu se uiti la persoane,cand rispliteste. Iarr milaeste o mdhnire, pornitl din Har, care spre toli se pleacl cuindurare,si pe cel ce meriti rlutate, nu-l pedepseste,ar pe cei cemeritd bunrtate,-il copleseste cov0rseste).cici mila line dedreptate' arjudecata ceadreaptb,se propiede rrutate; precumnu pot sta a un loc fdnui si focul, asanici judecataceadreapti si
mila nu pot sta ?mpreundn suflet. precum un griunte de nisipnu trage' cdt o grdmadi de aur, tot asa dreapta udecati a luiDumnezeunu trage n cumplnl c6tmila Sa.
Ca o m0ni denisip, carecade n mareaceamare. asasuntpicatele a tot trupul, fa!5de purtareade grijr si indurarea (mila)lui Dumnezeu. Si.precum cu un pumn de
firdni,nu astupi un
266
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 265/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 266/446
mai usor decAtcele din 1ar5strlini. Sd nu crezi, frate, c[ poli
opri gAndwile celemai l[unftice, flrl obunl rdnduiali a fupului.
Teme-temai mult de obiceiurile tale rele, dec0tde wljmasi. Cel
ce hrlneste la sf,nul ui obiceiul, esteca un om carehrdneste asdnul lui focul. C[ si puterea obiceiului si puterea focului semf,soar[ dupf, materia (pe care o inghit). Obiceiul, daci cere
odatl, si nu-i dai ce-!i cere, slibeste. Daci insd prima dati ii
impline$i cerere4 a douaoar[ il ghsestintirit impotriva ta.
Cuprivire
la orice lucru, s[-1i aduci aminte de acestea: imai bine te ajuli plzindu-te, decdt ucr0nd. Nu te imprieteni cu
unul, ciruia-i e drag rAsul si-i place si rtd6 de oameni.Cdci asaunul te c5l[uzestespre obiceiul lenei. Cu unul, careare o via![
neinfrCInati, [ nu-1i afi4i fala,plinl deveselie.Dar fereste-te,de
a-l uri pe el ! Dac[ insl vrea s[ seridice, di-i m0nasi ingrijeg-
te-te p6n[ la moarte, s[-i afli sufletul.Dacl esti ncl bolnav, fugide orice ncercarede avindeca pe al1ii(nu mai tI pe doftorul !) .
Cdci zice:,,di-i lui un capdt al toiaguiui t1u", si celelalte.Culuare aminte si vorbesti, in fa{a unui4 care-i trufag n cuget sibolnav depiznd. C[ci, pe misur[ ce tu vorbesti,el rlstilmicegte
spusele ale dupl bunul lui plac, gi din lucnuile cele bune pe care
le-ai spus,el caut[ prilej, de a facepe a{ii s[ sepoticneasc[. Siin mintea lui, cuvintele tale seprefac in prilej de boal6 (adicl detrufie ;i depizm[). Candcineva incepesi cleveteasci (pe) fratele(s[u) in falata (de fa!6 cu tine) amtilte posomordt afali..Dacil
faci asa, e plzesti (de clevetire) gi in fala lui Dumnezeu si aclevetitorului.
Cdnd dai cevacelui ce arenevoie, veseliafe{ei tale sI fie
mai mare, decdt darul tiu, qi cu vorbe f[-1 s[-gi uite necazul. Si,
dac[ faci asa,atunceabucuria estemai mare in mintea lui, decdt
darul tiu, si decdt nevoia trupului. in aceazi, in care d.eschizigura ta, ca sI acuzi pe cineva, socoteste-temort in fala lui
268
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 267/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 268/446
cu o fiari sS.lbaticd,ecdtcu cel ce s-aartors a rele (petrecnrdutili)"^Decdtuun lacomsicuunnesrtios,maibinesizi cuunvultur. intoviriseste-temai degrabd u un ucigag,decatcu un
certrref.Decntsi vorbesti uunom lacom,mai binecuunporc.ci mai bunr e troacaporciior,decdtguramdncrilor.Aseaz[-temaibine n mijloculunorciungi,dec6tntretrufasi.Lasi pealliisi te prigoneasci.,i nu prigoni u. Las6si fii ristignit 1u, nuristigni tu pe altii. Lasr sr te nedrept[leascial1ii, u s[ nunedreptdlesti.as6,
sr tecleveteascr$ii, u nu cleveti.Nurdvnirdutatea,i fii bldnd.Justificareau fine de vialacrestinilor,nici nu faceparte
dinarv[litura lui Hristos.cu cei cesebucuri fii vesel,sipi0ngicuceice elesc.Cf,ciacestaste enmde curitje.cu ceibolnavi,fii bolnav.cu cei prcltosi,plOngi. u ceicesepocriesc, ucuri-
te.F6-teprietenal tuturoroamenilor, ar ii singurn minteaa.F5-teprrtag a patimiie uturor,dar cutrupultru deprrte z|*tedeto!i. SI nu rnustri,sI nu oclrlsti penimeni,nici chiarpeceicuvialafoarte ea. intinde.ti haina ta pestecel cegreseste,asi-l acoperi.chiar dac[nupoli sr iei greselileui asupri a,si siprime$i tr locul lui pedeapsai rusinea, abd| totusi si nulrusina-Afl4 frate,cr deaceearebuie i stim inlduntru,n chilie,cas6nu cunoastemaptele ele elealeoamenilor.$i atunci, uminteanoastriceacurat6,i vedempero{i sfinlii cei buni.c6daci vommustrape oameni, i-i vompedepsi, i-i vom udeca,si-i vomcerceta, i-i vom ndreptili,si-i vomb0rfi,prin ceseva
deosebi edereaoastl (inpustiu)desederean cetrli (orase)$i denu ne eprdim de acestea,stecevamai r6udecat edereain pustie?ar dacinu te inistesti u nima linistegte-te i.*.,,limba. fi de nu-fi po{i line gindwile in rAnduiall,cel pulinsimlurile dnduieste-fi-1e.$i dac[nu eqtisingurcu minteai, celpufincutnrpulfii singur.Fii celpulinmAhnitaminte(cumintea),
27a
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 269/446
daci.nu poli lucra cu trupul. Si dac[ nu poli sI priveghezi,stAndin picioare, privegheazl cei putin sezOnd e patul tdu, sau siintins. Si dac[ nu poli posti doud zile, milcar pdni seara nu
m0nca.Chiar dac[ nu poli posti p6ni seara, el pulin nu mdncap0n6 e saturi de safiu). Nu esti sfdnt cu inima (la inim[), fii celpulin curat cu trupul. Chiar dacl inima ta nu plAnge, mbraci-1icel pulin fala in jale. DacI nu poli fi milostiv, vorbestecu unpicitos; ;i dacnnu esti flcitor de pace,nu indragi nici tulburarea.Nu poli si fii plin de rAvn[, ei bine, fii micar f[ri preget incugetul tiu. De nu esti biruitor, cel pulin nu te trufi in fala celorvinovali. N-ai puteresI astupiguracelui ce clevetestepe frateletiu, ei bine, cel pulin nu lua parte a clevetire.
Afl{ c[ de va iesi foc din (de la) tine, si va ardepe algii,din mijnile tale va cereDumnezeusufleteleacelor4 cares-au arsin focul tiu. Chiar daci nu tu aprinzi focul, ci esti numai binevoitorcu cei care-laprind, si gdseqtipllcere in aceasta,ajudecatd veifi plrtag cu acela.Daci iubegti,bldndefea, ii pasnic.Si dacd evei irwednici depace,mereu vei avea bucurie. Cautd nlelegere,nu aur.Cu smereniairnbraci-te,nu cu vison. Cauti si-$ agonisestipace,nu numelede mpdrat.
Cine n-are smerenie,n-are nici pricepere.Si cine nusesmereste, ici nu va pricepe.Si nu estepasniccinen-arebucurie.
Si nu estesmerit, decdtcel paspic. n orice calearcilitori oameniiin lume, nu aflI pacea,pdni nu se apropie de Dumnezeu prinnldejde. Nu cdstig[ inima pacedin parteanevoilor si apoticnirilor,pdnl ce n-o ajunge pe ea nidejde4 si nu impaci inima si nuvarsl (nidejdea)bucurie n ea.
Si astaa zis gura ceawednici de inchiniciune si plini desfin,tenie:,Veni1ia Mine tofi cei obosili si impovdrali, si Eu vdvoi odihnipevoi" (Mat. i 1, 28).Apropie-te,zice, ginldijduiestespreMine, gi odihnit vei fi de orice lucru si team6.
271
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 270/446
N[dejdea cf,treDumnezeu nal16 nima, darfrica degheenl
o zdrobeste.Lumina din minte d[ nasterecredin]ei; ari credinga
odrlslestem0ngfliereaprin nldejde; ginidejdeaint[reste inima.
Credinla este o descoperirea inteiigenlei. Si, cdnd mintea se
intunec[, se ascundeatunci si credinta,si ne stdp6nesterica, si
ni setaie nddejdea-Credinla din lnvllituri nu rnintuiegte pe om
de trufie si dr indoialb; ci numai aceacredintl, cwese veste 9ise vede in inteligenl[, carese numestecunostinl[ si aritare a
adevdrului. PAndnu ajungemintea s[ conceapi pe Dumnezeu,ca pe un Dumnezeu descoperit de inteligen![, nu se apropie
teama, de inimi. Cdnd suntem llsa1i ?n intuneric si pierdem
inlelegerea, p0ni ne smerim, vine peste noi teatna, ca s[ ne
apropie de smereniegi depocdinl[.
Fiul lui Dumnezzua r[bdat crucea-Asa dm, noi cei pIcltogi,
si avem ndrlzneald in poclinfi. Cdci dacl o poclinli prefdcutla schimbatmfuria regeluiAhab, atunci o poclinli adevlrati (rcaln)
nu ne va l[sa nefolosi,ti.$i, dacl ei avdnd pociinla real[, s-au
intors la smerenie, cu atAt mai mult noi, care cu adevlrat ne
m0hnim din pricina pdcatelor noastre. M0hnirea din minte este
de ajuns,gi,tine ocul oricirei lucriri materiale.
Zice Sfantul Grigorie: Biserici a Harului estecel ce s-a
pierdut pe sine n Dumnezeu,si triieste cu griji de udecataLui.
Dar ce estecel ce s-apierdut in Dumnezeu qi trliegte cu grijl dejudecata Lui ? Si ce estegrija de judecata Lui ? alta decAtsi
cauli purureaodihnaLui, si s[ te intristezi rnererr,qi si fii mereu
cu grij[, fiindcl nu poli si ajungi la deslvArsire, din pricinaneputinlei flrii tale ? $i dac[ mereu te odihnesti in sufletul tiu
pentru aceasta, nseamnl cd ai vie mereu aducereaaminte de
Domnul, dupi spuseleFericitului Vasile. O rugiciune concentrati.
este aceea, care aduce in suflet o, amintire luminatl a lui
Dumnezeu.
$i,
u se slllslui Dumnezerr n. sufletul tiu, insemneazl
272
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 271/446
a-L aYeape El infipt in tine, prin o aducereaminte. dsa nefacemBisericra rui Dumn"r"u.!i;;";,;;r;rr*;;fi;
"""qdjgsi sI ne
zdrobimnima,prrger*Or_neenrru dihnaLui.A Lui este lavan veci.AMN. " -
LtrX.
DESPRE TIUI,TE SCIilTTBAKI CAREsE r.JKlr[EAZAtr unrrn gr sET,AIrtUREscPRINRUGAqUNE
Si aleagivoinlabundpoateoricinedoreste ceasta;arsd**l*r"^cd alegereaoinfi cereibune,poatreumaiDumnezeu.Si oricinearenevoiedesprijino" rJr. De aceea,dndavemoorin{i, si ne rugdmneincetat.Sr;; ne rug'm numaica sd-Ierem prijinur,ci si pentrucaEl sr facr o o"i"ui*; ,r[ i"*"noastrd inepiicutd voiei SaIe,saunu?Nu ;;;;"d;,#este rimisi in inimi de a Dumn"r.u,
",numai aceeacareeoloseste. e ntAmple "*i,
"e
j".i"l"
omuluie bund, otusinu-lajuriDumnezeueel.Cicivine i d" uotJrrlL#ij,asemeneau ceabuni. Aceastaestesocotitr de om ca un ajutor,aradeseantrecemdsura-uruiruiaai*"iri'irrigT'oi1r"r"ale vitdmarea omului, s,-i_lUrg"; caute impl tn,,.a aceleioi..tp,amdsura",i:"i*"i
n_uffi ii"r, ,uupoareorin{asreTL"oi"it".T
chipul.lui; uun_uurnit lo"a vremea,n caresa_sioatiomul mplini dorinlagi ,e ,,1u* ?nvoia ei; sauci nu eapabilomul s-o implineasca,u fu.*I, cu priceperea aucurupul;saucI nu avemvreme; aoirr-ori"" fel, sub nfidsareaaceluibine,diavoluisau ulburdp" *,-ruu-if ;}i;; ol?;rr.,
c-da43 ala1'
zT3
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 272/446
sau ascundeo curs[-in mintea iui. tns[, precum am spus, s6facemmereu ugiciuni cu s0rguinli (silindu-ne)sd dorim binele,care se face n noi si fiecaredin noi sl zicl: ,"Facd-seoia Ta,p0nd. oi sfdrsi fapta ceabuni, pe caredaci vei binevoi Tu, amdorit s-o fac.Cheu trebuieneapdratsi dorescs[ fac bineie; dar
nu pot si-l fac, f1r[ Harul Tiu. Si amAndou[vor fi de a Tine, sidorinla de bine, ;i slvArgireabinelui, cdci afafitde Harul Tdu eunu m-at fi incumetatsI primescdorinta aceasta,aresemigcl inmine, ci m-as fi inspiimAntat de ea". CIci cine dorestebineleare acestobicei:prin rugdciuneneincetati, lucreazl asupraplr,tiisocotitoareaminlii, si primeste ot prin ruglciune, putereade a
lucra si inlelepciunea care desparte(deosebeste) devdrul derninciund.Cd binele sepoatecunoaste, mai cu seam[, cdndse impotrivesc gdndurile ffufiei, - prin multe rug6ciuni, prinlucrare, prin pdzire, prin dorul neincetatde bine, apoi prin lacriminecontenite,prin smerire,prin ajutorul din ceruri.Clci gdnduriletrufiei oprescde la noi ajutorul lui Dumnezeu,dar ie putern surpa
prin rug6ciune.
LX.
DESFRE tiAXNUru KELE, CARE VIN,FAKA sA vnnF[, cAND rirEmrApAmDE TKANnAvn DE pTAIrrunrn
DE ELE
Suntunii, care si intdresc rupul si dorescs[ si-l odihneascldin lucrul lui Dumnezeu, pdni prind puteri si se rtoarci. iarisi lalucrul lor. A;a dar, ?n cele c0teva zile de odihn6, noi s[ nulepdddmcu totui pdziirea, ici sd nu l6sIm sufletul nosffu prad6
274
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 273/446
ilF
slSbiciunii,ca nisteoameni,caren-au de g0ndsd seapuce ariside lucru. cei ce suntb6tu1ide sigefile vrdjmasului?nvreme de
pace, ot ei aduni in sufletul or comoari de ndrrznealr a voinlii,si se vrd imbrlcafi cu vesmAnt ntinat, in roc sfdnt, adicd inrugiciune. in&ianeala se pomeste ?n sufletul lor, in vremeacugetirii cdtreDumnezeusi a rugiciunii. Si iati, ce am cdstigat,in vremeacdt am lenevit, si aceastane va rusina ?nclipele deruglciune (ne va da derusine).
Trezia i1 ajuti pe om mai rnult dec6trucrul si dezregarea(postului) i estemai stricicioasddecdtodihna.c[ci tlin ooit'avin asupraomului rizboaiele lduntrice, care_lnec[jesc, si e1 epoate nvinge. Pentrucd.de ndatf,ce omurpdrisesteodihnagi seintoarce a (locul lucrului s6u) ucrui s[u, rdzboiul e ruatde la elgf fuge' Dar din deslegare enaste altceva,dec6tdin lenevire si
din odihnr. Fiindci atdtavreme cdt omul petrece n odihnl, eleste incl ?n plmdnt slobod (in slobozenie), si iarisi se poateiltoarce si sepoateapucade rdnduiar[ si depravilarui. pentru cIel este ncd in {ara(iatura) srobozeniei'rui,dar prin dezregare liese din lara (latura) srobozeniei ui. cdci dacr omur nul-ar filepldat de oice pazd", rn-arfi fost silit, in mijrocurunei sirnicii,
sd ascultede lucrurile, care nu-r odihnescpe er. si de n-ar fitrecuthotarul libertitii, omului nu i s-arfi ?ntOmplaint0mpllri,care s6-l lege, fird si vrea de lucruri, clrora nu li se foateimpotrivi.
Si nu te lepezi,frate, de libertateavreunuia din simturiletale, ca nu cumva si nu te poli intoarce ra ea.odihna vatrmd
numai pe cei tineri, dar dezregareavatdnndsie cei deslv6rsi1i,sipe cei befani; fiindci ajungdndcinevala gdndurilereledin ph"i"uodihnii,
folgiardsi sI se intoarc[ la pdztre,si s[ vieguiascd
aceea;ivia,ti inalt6;cei ce nsd,av0ndu-sin[dejdea n lucrare,ausl[bit ?n pilzke,din viafa lor cea narti, aucrzut in robiadezleg[rii.
275
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 274/446
Suntoameni,caredup[ ce au uptat in lara dusmanilor, nvreme de pacemor; sunt altii, care ies din viatf, sub pretextulneguldtoriei, dar primesc imboldire in sufletul lor. S[ nu ne
supirlm, cdnd aluneclm in pilcat, ci cdnd petrecem n p6cat,atunci sI ne mAhnim. Cici si celor deslvArgili li se ?ntdmpll sialunece?nplcat, dar dac6rimdn in el, atunci sufletul le moaredetot. Iar m6hnireape careo simlim pentru aluneclrile noastre,ni sesocoteste ou[, prin Har, - cao lucrarecwatl (decurat'e).
Cel ce alunecS. doua oarI, cu nldejdea poclin{ii, acela umbllcu viclenie in calea ui Dumnezeu.Pesteacelacademoarteadinsenin,9i nu ajunge traclipa nldljduitl de el, sI-si ?mplineascivirtutea. Cine este dezlegat dezordonat)n privinta simlurilor,estedezordonat i in privinla inimii.
Aiceaspunedespreceicesunt fitarnici in fata luiDumnezeu u nebuniesi despre emnele
dupi care-i putemcunoaste
Lucrarea nimii ieagl trupul (midularele din afar6).$i, deo ducepe ea cinevacu socoteall,este impede,- dupi plrereaPIrintilor, celor dinaintedenoi, - cL,dintre lucrurile celestrline,care se ivesc in el, nu-i legat nici de c0stigul cel trupesc, nuiubegte ici lScomiapOnteceiui,arm0nia estecu totul departedeel. CIci acolo,undesunt acestearei, cAstigulmaterial(fie el mic,
saumare), rn6niasi llcomia pdntecelui,oricdt s-arplrea cinevaasemlnltor sfinlilor ceior de demult,s[ gtii c[ neregula ui extemdestepricinuitd de iipsa de ribdare a celor [untrice, qi nu de felulcurn e dispreluiestepe toate n sufletul sdu.Cici den-ar fi asa,cum arputeacinevasi dispreluiascicelemateriale, fbt.t'adob0ndibldndelea? Disprelului ceiui ralional ii urmeazbdezlegareadin
276
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 275/446
tgate ;i dispre,tuireagdihnei si a dragosteicerei omenesti.si,dacdcineva,pregitit fiind, cu bucuriep.i*"gt" sI seplguieascipentru Dumnezeu,
asaunul estepe dinl[untru curat. si dac[cinevanu va dispregui enimeni, din pricina orbirii lui, erestecuadevrrat iber.-!i, dac6cinevanu seapropiede celcare-lcinsteste,nici nu se mdhneste mpotriva cerui ce-r necinsteste,acelacuadevtrat amurit pentrurumeaaceasta egie in via1i. pdzireacusocoteali (pdzkearaliunii) estemai buni cu mult, decdtorice felde vietuire, in orice
chip s-ar face, si in orice m[sur6omeneascd.
Ci nu trebuiesI urAm pe picitos, ci trebuiesi-l plingem si si ne ruglm pentruel.
Sdnu urlsti pe pdc[tos;clci toti purtlm cite o vini; sidacrpentruDumnezeue pomestimpotrivaui, pldngipentruel.Dar pentruce s[-l ur[sti ? plcatul oi.r
"turrgte-t,Ji pentruel
roagi-te,casd easerneniuHristos, arenu sem6niempotrivacelorpdcltosi,ci serugapentruei. Nu vezi, cuma pl6nsElpentru erusalim
? Darsinoi in multechipurisuntem atjocorili9"
d.?.i. Si deces6urAmpe celce s_abatjocorit"u
ri rroi,OLdr3"yl, caresi pe noi ne-abatjocorit? Si ientru ce, frate,sIura;ti pe plcltos ? Oarepentruci, dupl a ta p[rere,nu estedrept?Dar undeestedreptate ta,d,ac|"nu i dragostea decen-aipl6nsmaibinepentruel ? Ba, u l-ai gigonir-cunestiinlisem0nieunii, carecredcI sepoartd
alionaicuplcltogii.
'
Veste$euturordreptateaui Dumnezeu, E atd,pe tine,newednicul,El te ocarmuiestei c6, desiesti datorc^umaredalorie,.Fl u-siscoate reptateae a tine.si, in rocul ucrurilorcelormici,pecaree faci u, El ifi d[ lie altele,mari.Nu_Lnumi
277
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 276/446
pe Dumnezeu ,Drept", fiindcl nu dreptatea ui sevddestenlucrurile tale. Si dacl David il numeste pe El ,,drept.,si,,adevdrat",apoi Fiui ne-a descoperitnoul cd El este mai
muit - ,,bun". ,,Bun este Dumnezeu, si celor rl i sinecredinciosi" (Luca 6, 35). Si cum il numesti ,,drept,,pe Dumnezeu,cdndcitestipilda despreplata ucrltorilor viei ?,,Prietene, u-{i fac strAmbltate, ar vreausI dausi acestuia, area venit pe urm5, ca si 1ie.DacI ochiul tlu esteviciean, apoi Eusunt bun" (Mat.
20, 13). Si iardgi, cum va numi omul peDumnezeu drept", cdndcitesteparabola iului risipitor, caresi-a kosit a'verean desfltare,dat la pulina poclinl[ pe careaniltat-o,Tatitl i-a alergat n cale, -a irnbrltjgat si i-a dat ?nstipAniretoatd avulia ? Si acesteanu le-a spus un oarecine, ca s[ neindoim de ele, ci insusi Fiul a mirturisit despreTatil asa.Unde
estedreptateaui Dumnezeu?Oaxeteaceea i noi suntemplcitogi,si Hristos a murit pentrunoi ? Iar daci in acesteaDumnezeuestemilostiv, sd credemci El totdeauna lmAne milostiv.
Si nu ni se int6mple o nelegiuire ca"asta, sI zicem c6Dumnezeunu estemilostiv, c[ nici esen]a ui Dumnezeunu seschimb[, camortii, nici nu I semai adaugl nimic, ce nu are,nici
nu I se acev4 din celecearede ainceput, e va aveadeapurure4pAni la sf6rsitul cel nesfirsit, si le are ;i acum precum ziceFericitul Ciril, in tAlcuireacl4ilor Facerii. ,,Teme-te, zice,deDumnezeu, din dragoste si nu din pricini c[ are un numeaspru". Iubeste-L, precum esti dator, nu pentru cele ce leagteplide la 81, chiar si numaipentru umeaaceasta, e careEl aficut-o pentru noi. C[ci clne ar putea s[-L rispl5teascdpe El ?Si, unde-I dim noi rlsplati prin fapteie noastre ? Cine L-ainduplecat si ne zideasc[ ? Cine se roag6 pentru noi, cdndnoisuntem nemullurnitori ? C0nd ncl nu erarn, cine a trezitlavia[dtrupul nostru ? Si iardgi,de unde ne vine inlelegereasi cunostinla,
278
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 277/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 278/446
LXI.
DESPKE PRIVEGHEBEA CEA,ESCUNSA-CEA DNi{E,AT,MTRIJtSUFT,DTULIJE,C{.IM
s-o rAapt sI c{,tn{vrNE soFINTJLgx nAcnnrn iN FTTNTEr srrNGE DrNsuFr,ET cAlnunn SFTNTENTEI,roFronRA DoB,uL DE DLJMNEaEUINCALDI.JKA SPRE CELE DTIIIOVNICESTI SI
CERESTI.
Nu ie poateca cei ce au dorinle bune s[ fie impiedeca]idea le implini, din pricina weunei protivnicii, decdt dacl aflivicleanul weun pretextbun, la doritorii de bine. Iat[ cum staulucrurile. Orice g6ndal dorinlii de bine lainceput, c0ndsestAmegte,este unnat de o rAvn6, a fel de fierbinte ca si cdrbunii din foc,care nconjoari gdndul acelasi oprestedin apropiereaui toatepiedicile si impotrivirile, ce i se fac lui. Cici multi puteresi tdrienespusl areacea Ovnd,sI aperesufletul in tot ceasulde trdndivie
si de team[ de ndvalacelor de prin prejur. $i insusi acel g6ndprim esteputereadorinlii celei sfin1ite,careesterlsiditl, deIafire in firea sufletului. Rdvna aseeaeste nsl gdndulpomit din
putereamdniei, carese afl[ in rdvnl, carea fost pusl in noi deDumnezeu,ca sI ne foloseasci; fiindcd eaplzestehotarele irii,sd nu-si piardi libertatea implinind pofta cea ireasci din suflet.Aceastaeste virtutea fir[ de carenu seface nimic bun, care senumeste 0vn[, si ea este ac?,eacareomestecu rdvni sipregiteqte
280
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 279/446
cu puterepe om; din vreme in vreme,'si-gi dispreluiascd rupulin necazuri,;i in ispitele cele trgrozitoare, care i ies in caie, si
sl-si dea otdeaunasufletul sX-i ie omor0t, si si iasl in ?nt6m-pinareaputerii celei protivnice, cb sI sdvArseasc[ cel ucru, pecaresufletui s[u foarte l doreste.
Unul din Sfintii, cei ce s-au mbrlcat in Hristos, numesterivna aceasta Ainede pazhallegii lui Dumnezeu,adicdal virtulii.Pentru c5virtutea se numeste egea lui Dumnezeu. ar[ putereaaceasta rdvni se ntireste si se desteaptl si se aprinde n doulfeluri, ca sd,pdzeascd asa;si slibeste,adoarmesi se eneveste,tot in doul feluri. Si mai intOi anume: rdvna se trezestesi seaprinde,cdnd i vine omului o teaml in suflet, cdnd i e frici ':
bunul, pe care l-a cdstigat, sau il va cistiga, nu cumva s[ fie
jefuit, adicds[ fie lipsit de celece vin cu acel bun, si ii urmeazllui. Si aceastase facedin purtareadegrijl a lui Dumnezeu, adicd,teama vine in toli oamenii, care se nevoiesc spre virtuli cua.devilrat, a si trezeascl r0vna, care este tn suflet si sI nudormiteze.
Iar atunci, cOnd rica aceease
pomesten fire, rdvna pecare am numit-o c0ine, zi si noapteeste fierbinte ca un cuptor
aprins,si line treazb,irea. Ea este teazil, ca si Heruvimii, si iaaminte a cele deprin prejur, si precuma zis acel oarecine,dacltrecevreo pasdre,pomeste mprejurul ei, si intrl cu o m0nie iute
si nespusi. Si frica aceeacdnd se int6mp16,se indoieqte de
Providenla lui D-umnezeun credint[, si uiti cum se ingrijesteDumnezeudenevoitorii sprevirtute, si fr cerceteazdintot ceasul,precum zice Duhul cel Sf0nt prin gura Prorocului: ,,OchiiDomnului sunt deasupradrepfilor" (ps. 8, 1) si celelalte.Siiarlsi: ,pomnul este [ria celor ce setem de El" (Ps. 25, 15).
Si Insusi a zis despre,Sine;citre cei ce se tem de El: ,J.{uvor281
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 280/446
veni asupra a rele si b[taia nu seva apropiade l[casul tlu"(Ps.8, 10).
Iar dac[ omului ii e team[ pentru suflet,pentru celece se
intAmpll, si urmeaz[ virtutii, nu cumvasI fie jefuit sauvltimat,g0ndul acestaestedumnezeiesc ignja estebun5,si mOhnireagichinul acestasuntdin Providenta ui Dumnezeu.lax| al treileachip, adicfl putereasi a1O{arean al doilea fel a acelui c0ine, seface prin spoiirea cdt mai mare a dorinlii devirtute. C[ci pe cdt
creste n suflet dorinla de virtute, tot pe atit se aprinde si acestc0ine, adic[ r0vna fireasc[ sprevirtute. Prima pricini de ricireeste contenireasi impulinarea dorinlii de suflet; a doua esteinffarea in suflet a unui gdnd de nldejde si de ndrizneal[, carear rim0ne in suflet, si omui ar nldijdui si ar credeci lui nu ii efricl de nici un lucru, carear puteasi-l plgubeasci, si de aceea
eI dezleagl depe el arrnelesi rlmdne ca o casi nepintti (pustie).Si doarme cAinelesi multd vreme casae nepdziti..
De g0ndul acestasunt jefuite cele mai multe case.Si seintAmpl5 asa,cind se ntuneci strilucirea cea curati a cunostinliicelei sfinte din suflet; dar de ce se ntuneci ea ? Fiindci weun
g0ndpreasubtil dem6ndrie a intrat in suflet,si s-acuibdrit acolo,sau omul a urmat rnai mult grijii de cele reclloare si s-a ntdlnitpreadescu lume4 care-lamigegtepeel, saupricinaestep6ntecele,domn al tuturor relelor. CIci totdeaun4c6ndnevoitorul seapropiede ume, indatl fr sllbestesufletul"La fel cAndesedin mulfimeacare ii zdrobestesufietul, prin slava de;arti. Si, ca.si nu mai
lungescvorba,seasearnlniminteapustricului (cOndese?n ume)cu u-nc0rmaciu,care plutestepe marea inistiti, si dintr-odatdcade n mijlocul pietrelor si se nneac6. ar DumnezeuluinostruSlav6si-I ?n[{im, gi cinste,c[ a Lui esteputereasi marea cuviinldin veci. AMIN.
282
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 281/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 282/446
cealaltd".Si nu se ?ngrijescn niciun fel de ei insisi. Fiindciei vld mereucu ochii cei inlelegdtoriai credintii, providenta ceapirinteascS, are i umbrestepe ei din parteaadev5raturui irinte,
care prin dragosteaSa cea multd si nemisuratf,, intrece oricedragostepirinteasc[, care este in mIsurf, gi are puterea, cu"ndestularesd ne ajute nou[, mai mult decOtoti, mai presusdecererea,de cugetelesi de deile noastre.
Cunoasterea steprotivnicl credinlii. IarS credinlacu toatealeei esteo nimicire a legilor cunoasterii, u ins[ ale cunoasteriiceiei duhovnicesti.C[ ispita cunoasieriieste aptul, c[ nu poateface nimic f6r[ cercetaresi probare;ci ea cerceteazI,dacl suntsau nu cu putinti cele dorite si cugetatede ea. Dari cel cucredinla ? ea, dacd, ineva se apropie pe nedrept de ea, nu seArduplecl sI rlm6nl in el.
Cunoastereanu poate fi recunoscuti, f[r[ cercetareasirepetilia modurilor. $i aceastaesteun setnn, ci ne indoim de
adevlr. Credinla insl cautl o inleiegere curatd si simpld (aadevlrului). care estedeparte oartede orice viclesug gi de oriceciutare a modurilor.Yezi, c0tl opozilieeste ntre ele ? Casi acred.intii este mintea de copil si inima simpl[. Cd zice: ,,Cu
simplitatea nimii lor sl5veaupe Dumnezeu,. Col. 3,22), si:,De
nu vi veli intoarce, si fili ca copiii, nu veti intra intruImplrllia Cerurilor" (Mat. 18, 3). Cunoastereaeste ins6dusmani si opusl acestordouI.
Cunoastereahmiteazd,irea 9i o plzeste in orice ctrate arumbla ea-credinla ins[ cildtore$e mai presusde fire. cunoasterea
nu lasi sI seapropiede ea nici un lucru, carenimicestefirea, ciil deplrteazi de la ea. Dar, credinta cu uswinli. il las[ s[ seapropiesi zice: ,,Vei c[lca pesteaspidl si pestevasilisc, si inpicioare vei lua pe leu si balaur" (Ps. 90, 13). Cunostinlaeste nsolit[ de teami, iar credinta,de nldejde. Cu c6t cineva,
284
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 283/446
mergemai adAnc,n modwile cunoaslerii,cu at6testemai idintuitdeteaml, si nu sepoate?nwednicide libertate. Iard cineurmeazdcredintii, se ace ndatdslobodsi de sine stltltor; si toate e face
cu libertate,neat6rnat,ca un fiu al lui Dumnezeu.Omul, careaindrigit credinlaaceasta, epoartl cu toat[ firea cea ziditi ca unDumnezeu.C[ putereaarecredingas6, ideascl fire noui dupiasemdnareaui Dumnezeu.CI zice Scriptura:,,Ai venit, si toates-au oprit in fala ta" (Iov, 73, 23). Si adeseacredinta poateface orice, chiar din nimic. Cunoastereansl nu poate pllsmui
nimic, fdrl materie. Cunoasterea e sfieste s[ facl cele ce suntdatefirii. Cum asa? Asa c[ firea cea ichidl a apeinu primesteintipirirea urmelorpe fa{aei, si focul ardepe cel ce se apropiedeel, si daci omul nu se sfiestede ap6si de foc, cade n primejdie.
Cunoasterea ste ngrlditi de acestecaractereiregti qi nicide cum nu se incumetl sI treaci pestemarginea lor. Credin{ains[
trece pesteele cu usurintd. i zice: ,pe vei treceprin foc, nute vei arde, si rdurile nu te vor inneca" (Is. 43,2). Si adeseacredinla a ficut asa, n fala intregii zidiri. Si dacl i s-ar fi datcunoasterii prilejuri) sI fac[ aceste4eanu s-ar i lisat induplecath.C[ mu\i prin credinli au intrat tn flIc5ri, si au n&nnt putereaceaarzdtoare focului si nevltima{i au trecut prin mijtocul ei, si auumblat pe coamavalurilor, ca pe uscat.$i toateacestea untmai
presusde fire, si protivnicemodurilor cunostinlii, qi au afitat cdtde zadamici esteea, cu modurile si cu iegile si cu tot. Vlzut-aiacurn,cI cunostinlaplzestemargini hregti? Y{nut-u cI credinlatrecemai presusde flre, urmAndu-siclrarea ei ? Vreme decincimii de ani, saumai muiq saumaipufin, de atAtacAt imp cunostinlaa ocdrmuit 1umea,omenirean-a putut s[-si ridice capul ei de la
plmAnt, nici sI simti putereaZiditorului ei; pAnI cOnd,n sfdrsit,ne-a ris[rit credinta, si ne-a slobozit pe noi din lucrarea ceaplmnnteascl si din robia ceadesart[ a r[spdndirii zadamice.Si
285
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 284/446
acurn,din nou, dorim sdne abatem lffe izvoarelecelede nimic,
desi am aflat marea cea limpede si cornoara ceanedesertati.
Oricecunostint6,oric6tde bogati ar fi, este otusi, ipsit6 (s6rac6).
Dar comorile credinlii, suntmai mari decit cerul si pimAntul.Celce-sisprijineste nirna din nidejdea din credin{i, nu este ripsitde
nimic, si chiar, daci nu arenimic, prin credinli le arepe toate,
precum este scris: ,,Cdteveti cere n rugiciune cu credintl, leveli primi (Mat.27,22), si:,,Domnul esteaproape,nu v[ ingrijili
de nimic" (Filip 4, 5).
Cunostinlacauti mereumodul sl plzeascl pe cei ce o aupe ea. Iar credinla zice; ,,Dac[ Domnul nu zideste casasi nu
zide;te cetatea,atunci zadetnicse ostenesc iditorii, si in desefiprivegheazdpinitorii (Ps. \27 , 1). Cel ce se roag[ cu credin{i,niciodat[ nu foiosestemoduri si nu ziboveste cu modurile. Cicicunoasterean tot locul ,,preamireste rica", dupd cuvdntul
infeieptului: ,,Fericitcel ce se emedin inimi" (Sirah 34,15).Dar ce zice credinla ? Ea zice: ,,S-a temut (Petru) si secufundl" (Mat. 14, 30). $i apoi: ,,It{uali primit duhul robieispre eaml, ci duhul ?nfierii, spreslobozeniacredinlei qi anldejdiiin Dumnezeu" (Rom. I, tS). Si iar{i: ,,SI nu cruti, nici sdnu fugi din fala 1or"... trntotdeauna, upl teami vine indoiald,
cercetarea; up[ cercetare, nodurile; dupi moduri, cunoasterea;li prin iscodire qi prin carcetare,otdeauna rica este aceea, areiese a iveall. Fiindcl nu totdeaunacunoastereae indreapt[ petoate, asacum arn atiltat pentru cele dint6i. Cici de multe ori vinpestesuflet intAmpldri si n[pastegrele, si multe pricini, pline deprimejdii, in acesteaunoastereai modurile inlelepciunii, nu pot
de fel s[ ajute nimic. Si intors: in imprejuriri grele, care ntrecputereacunostinlii omenesti,credinla niciodat[ nu estebiruitl devreuna din ele. Clci, cum ar fi de ajuns cunoasterea ea
omeneascl, ca si ne ajute in rdzboaiele cele nevlzute, sauimpotriva fiin1elor celor nev[zute, 9i impotriva puterilor celor dintrupuri, impreunl cu multe alteie?Vezi acum,cAtdeneputincioasl
286
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 285/446
este putereacunoasterii,si cAt de tare este putereacredinlii ?Cunoastereaoprestepe ucenicii ei sd se apropie de toate celestrline de fire. Dar ia si vezi, ce putere are credinta n privinlaaceasta. i ceporunceste acelor ce i se fac ucenici.
- ,,Intru Numele Meu" - zice ,,veti scoate draci",veti lua serpi,si chiar otrav[ de veli bea, eanu vi va vltima pevoi" (Marcu 16, i7). Cunoasterea orunceste uturor celor cemerg, pe drumul ei, sl cercetezedupi legile ei, intAi sf6rsitul,fuainte dea incepeun lucru; pentruca nu cumva sfArgitulucrului
aflOndu-se reagreu, fatpdeputerile omenesti,s[-;i piardl omulosteneaian zadw. Si 1ucrulsi fie greu,sauchiar cu neputintl deflcut. Dar credin\a ce zice ? ,,Celui ce crede toate ?i sunt cuputinfi" (Mat. 9,23). Toatesunt cu putin!6 la Dumnezeu.O!Ce negrliti bogilie, cemare deam,tii, cu valurile ei gicu comorileei cele minunate, carese revarsddin putereacredinlii ! O ! De
cdt6 ndrdzneal6., e cdtl dulceali si de cat[ nAdejdeesteplinicIl[toria ceaflcutl cu credint[ ! Si ce usoaresunt sarcinileei !Si cAt[ dulcealI are ucrareaei !
Intrebare: Cel ce s-a invrednicit de a gustat dulcealacredintii si s-a intors iarlsi la cunostinta sufletului, este oaredeosebit n lucrarea ui prin ceva?
Rispuns: Asa unul se aseamin[ cu cel ce a aflat
mlrg[ritarul de mult pre! gi l-a dat n schimbul unui blnu! dearamS;ci si-a dat libertatea sti.pdnirii de sine, si s-a intors larnodurile cele sirace (ale cunoasterii)cele pline de fric6 si derobie.
Eu nu prihlnesc cunoasterea, ar mai inalti estecredinfa.Chiar dear fi sI prihlnesc,eu nu cunoasterea prihdnesc.Si nu
fie (Nu, deloc!) Ci numai weau si deosebescmodurile celeinselitoare, prin care se porneste impotriva firii, si cum se
inrudeste ea cu cetele dr[cesti. Aceste lucruri le voi deosebi
limpede dupl aceea. Si prin cdte trepte cil[toreste (urcl)
cunoasterea;gi prin ce se deosebesteiecare treapti; si prin ce
287
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 286/446
chip din acesteaoate(cAndcunoastereamerge n aceste hipuri)ea se mpoffivestecredintii si iesedin calea uii. Si mai vreaus6cetcetez, um se deosebesteunoasterea rin sine,si la ce treaptl
(cnnd se ntoarce la linta ei cea dintai) alunge ca prin firea ei,asezOndu-sepentru o via16 mbun[ti1it5, pe o treapti in fa1[(fa!6-n falI cu) credinfii. Si pAn6 n ce clipl cunoasterealm0nela modurile ei; ;i cum treceapoi de a ele la lucruri mai inalte; sicare suntmodurile acesteialte trepte (careesteprima). C6nd seunestecunoasJereau credin{a"dcAndu-se na cu ea si se?rnbraclprin credintdcu idei de foc si se aprinde prin Duhul'si-si cAstigiaripile nepltimirii si se na{I prin robia celor pimdnresri?nspreZiditorul ei, impreundcu alte chipwi. Dar, cum trebuies[ ;tim cicredinla si trepteleei estemai inaltd (mai mare)decdtcunoasterea.
Si inslsi cunoasterea e des[v0rsesteprin credinti gi prinea primesteputereade a seridica deasupra
;isd simti pe Acela
Care intrece orice simtke, si sI vadd Raza cea necuprinsi cumintea si cu cunoasterearpturilor. cunoaslereaeste nsr o treaptiprin carese ridici omul la in61{imeacredinlii. $i odatl ajuns acredin![, omul nu mai are nevoie de cunoastere.C[ zice: ,J.{oiacum numai in partecunoastem.CAnd nsl va veni ceeace estedeslvnrsit, va conteni ceea ce este in parte". Credinta nearati aga99, "u
si cum amvedeacu ochii, adevdruldesivOrgit;giprin credinfanoastreafllm noi celenecuprinse,nu prin iscodireasi putereacunoasterii.
Iati accesleasunt lucrurile dreptilii; postul, milostenia,priveghere4 curltia si celeialtecarese ac cu trupul; apoi dragosteacitre aproapele,smerenia nimii, iertareagresalelor,pomenireacelor bune (recunostinfa),cercetareaainelor ascunsen Sf6ntaScripturl, cugetarea e fiecareclipl la luurri bune,casdplzeascl.hotarelede patimi sufletesti,si alte virtuti, care se mplinesc cusufletul. Toate acesteaau nevoie de cunoastere.Fiindc[ ea lepizeste si le invali rostul or. Si acestea u sunt decdt repte,princare sufleful se urc5. a sublima indltime a credinlii, si ele se
288
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 287/446
numesc irhrli. Dar credinlaestemai presusdevirfute, si lucrareaei nu este ucrare,ci odihni desivArsitisi eaaducemAngAiere i-si are ocul in inimXsi in plrgile sufletesti.Credinla ucreazl toatemodurile cele minunate de viati duhovniceasc[,din care vinesimlireavielii celeiduhovnicesti, esfitareasi dulcealasufletului,seteasi bucuria de Dumnezeu,si toate celelalte,caresunt hdrizitewrui suflet wednic, in aceastf, iefuire,de darul fericirii de dincolo.Acesteaoatesedeslvdrgesc rin SfantaScriptur[, cao prevestire,prin credin\d,de la DumnezeuCel ce are belsugde Haruri.
O nedumerire. DacI insi ar ziceoarecine: oate acestea,bunuri, ucrareavirtulii, desprecares-avorbit mai sus,ablinereade la riu, desp64ireade gdndurile cele subtile, care risar insuflel lupta cu g6ndurile, rlzboiul impotriva patimilor celora101[toare,i toate celelalte, dri decarenici credinlanu-si aratlputereaei, dacd toate acestease desivdrgescprin cunoastere,
cum o socotestipe aceasta rotivnici credinlii ?
O dezlegare in indoiali. Rlspundem:
Sunttrei modwi logice, prin carecunoasterea e suie si secoboar6;si in mlsura in careschimb[ modul, la care
ajunge, naceeasimisurl se schimbl si in interiorul fiecdrui mod, put6nd
sauv[t[ma, sau folosi. Si cele trei modwi sunt: trup, suflet siduh. Si cu toate cd cunoasterea steuna, prin firea ei, tofusi,dupi cum se aplicX a lucruri logice si simlitoare, se subliazl siisi schimbl modurile si actiunile ideiior sale.Acum auzi, cum
esteordnduit[ lucrareaei, qi pricinele,pentru careeavati.ml saufoloseste.Cunoasterea ste un dar de la Dumnezeu cltre fireacea cuvnntltoare, date lor de la inceputui zidir"ii ior. Ea estesimpl[ $ prin fire nu sepoate mpfutj, precumnu sepoate mpar,tinici lumina soarelui.Dar ea se mpartesi se schimb[, dupi felulacliunii ei.
289da43 mala19
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 288/446
LXIII.
DESPBE TNEAPTA PRIMAA CTJNOASTERII
,
CAndpofta trupeascl este nsoJiti de cunoastere, eadunila un loc urmitoarele lucruri: bogr{ia slavadesarti, mpodobirea,odihna trupului, sdrguinlaspre nfelepciunea
cea ogic[, cu careputem sr oc0rmuim umea aceasta, i din care zvordsc nnoireaniscocirilor, si alemestesugurilorsi ceielarte,carealcltuiesc ocununr a trupului in aceastr ume v6zuti. De aceea unoastereaaceastase face dusmani credinlii, dupd cum am vizut, si senurneste ,,cunoasteredesart6", fiindcr este goald ea de orice
grijn de Dumnezeu,aducdndn minte neputin,ta obitoceasch,auna careestecu totul in stdpdnirearupului. si toat6 grija ei, inlumea aceastaeste.si misura cunoasteriieste sr fie o putereg0nditoare,caresi cSl5uzeascintr-ascunspe om, ;i nu credeciesteo grijl dumnezeeascd.,arese ngrijegtedeel, riici providenpcu hotdrarile ei; ci ea pune pe seamaomului si a sOrguinliisale
firqti, tot binelecareeste n orn, si mfintuireadecelevltimdtoare,si pdzirea de ceie grele, cea dupr fre, si de toate protivniciilecarene insotescpe noi din fire, ?nascunssau a atiltare.Atdtapoate cunoasterea ea liudrroasd; ea crede c6 toate sunt subingrijirea ei, dupi cei ce zic, cL nu ocarmuiestenimeni lumeavizut6. Dar ea nu poatescipa de grija ceaneincetati, si nici de
frica pentru trup. De aceeaeste tipOnitr de ngustimeasufletului,de intristare si deznddejde,de frica cea de draci, de groaza deoameni,de zvonurile despre alhari, de strigoi, de griji sasi. nuse mbolnlveascI, saus6' nu sufere ipsuri in cele de trebuin{i,de teama de moarte si de patiml, si de fiarele silbatice, si de
290
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 289/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 290/446
Cd,ciea umbld in intunerecsi, in asem[narea u celede pe pdmint,vrea s[-si dea seama,de cele ce sunt in ea, si nu recunoaste ieste cevamai bun decdtea. Si toli se rdnesc a inim6 cu trufie,
fiindcl suntpe pdmdntsi in trup isi aseazd iata ior, ;i in trup igisprijini faptele or si nu segAndesc d sunt ucruri necuprinsedemintea1or.Ei prtimescasac6ti vreme nnoatr in valurileacestea.Sfinlii insi sdvdrgescl[vita virtute a Dumnezefuii.Si ei se naltiprin lucrarea lor, si mintea lor nu se abate a cele prezentesidesarte.CIci nu pot ritlci cei ce umbl6 in luminl De aceea ofi
cei ce rlticesc de la lumina cunostintiiFiului lui Dumnezeu, i seabat de la adevir, toti trec in acestecdrari. Aceasta rt. ir1*utreapti a cunoasterii, c6nd omul urmeazd,pofta trupuiui. pe
aceasta,nu numai c[ o defiimf", dw o declarl protivnic[, atdtcredintii, c6.tsi lucrlrii oricirei virtu{i.
LXIV.
DESPRE A DOUA TREAPTAA CI.JNOASTEKII
Cdnd insi pirisind cineva prima treaptl, se ntoarcespreglndurile si dorurile sufletului, atunci acele bunuri desprecaream scris mai sus, se mplinesc cu gAndul n suflet, mpreuni cusirnlurile cele trupesti, prin lumina fireascl a suflelului. Si iatl
anume,carebunuri:postul,rugiciunea,milosteni4 citireaSfinteiScripturi, chipurile virtutii,lupta cu patimile si celelaite.Pentruorice lucruri bune,si deosebitele unit[1i, caresevld in sufletulomului, si feluriteleminuni, careslujesc a curtea ui Hristos, petoate Sf0ntul Duh le deslvdrseste,n aceasti a doua treaptddecunoastere, prin lucrarea puterii ei. Si ea este aceea, cate
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 291/446
indrepteazi nimii cdririle, si pov[luindu-ne sprecredinti si pr'rea ne adundmmerinde pentru veacul cel ad.evirat.ea"a'qi p"treaptaaceastans6,cunoasterea ste rupear"A;i .orrrpore.O*prin eaducedrumul,.carene facesi ajungem a creOinfr.Si'a*e
"Tr::sporestecu viata, se va sui la"ea,cu ajutorul lui Firistos,cdndti vapune emetie ucririi ei, prin1i"fi";il;;;i." O,oameni, rincitireaScripturilor, rinrugdciune, ip.in
""l"lul.faptebune, rincaresedesrv0r;e;tereala adouaa cunoasterii
gi princareucreazi otbinele.Deaceea 9i,"*G;;;;;...a lucrurilor pragmatici), iindcr lucrarea i si-or.io"pri".i" i"lucrurile elesensibile,rinsimguriieele rupesti, e reapta ea
maidinafard. MIN.
LXV.
DESPRE TKEAPTA A TREIA AcuNoAgTERrI, CARE ESTE TREAPTA
nnsAvAnsIRII7
Asadar,ascultl,cum sesubliaziomul si cum si c6stig6viataduhovniceasci,i asemlnareaupetrecereauterilorcelornevdzute,arenu slujesc u lucrarea ensibild iaptelor,ci culucrarea aresesdvarsesteub ngrijireaminfi. cand se naltdcunoastereaeceien^amante;tiide a grijadea refacep" etesiT":.pr
sr cercetezeAndurile i celeascirnseeochiio*"n"rri ,isi dispreguiasciceleucruri,carestrambIsufleruld;;ril, ;;r:"*r39r in sussi nsofegreredinfan gnjadeveacur erviitor,si n dorireaucmrilorcelor lg[duitenou-r, i n cercetareaainelorcelorascunse,tunceaceasti unoastereeabsoarbencredinla
293
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 292/446
?nsisi;si se ntoarcecredinla;si o nastede a inceputasac[ aceacunoastere e facecu totul si cu totul in duh.
Atunci ea poatg sl-gi ia zborul, cu aripile, spretaracelorn1lmS.tef{e
si si se attngd' emareaceaadOncia cerornepipiite,gdndind la ocirmuirile cele minunate din lumea loeice ri ainlumea simgurilor, si cerceteazitainele cele duhovnlcesti.celeperceputecu minteaceasimpli si subtil[. Atunci simlurile celel[untice sedegteapd,ca s[ implineascd ucrareaduhului, intocmaica n via{anemuritoaresi nestricicioasl.crci
"uu pri-it, incl de
ai.ci g inviere cu gAndul, ca pe o tain5, si ca pe o mirturieadevirati a innoirii tuturor.
Iati celetrei feluri de cunoasteri, n carese cuprinde oaticaleaunui om, in tn1p, n suflet gi in duh. De aici incepeel s6deosebeasc[ inele de rru. si tot timpul vielii sale,cun6astereagufletului sru pitrunde prin acesterei trepte.Si aceeasi unoasterelucreazi
.prin repteleaminrite, oat6deslvAriirea nelegiuirii sau
lcuviinlii, a dreptilii si a cufundrrii in adancirl ainelor-Duhului.fi
ptl cunoastereesteorice pomire a mintii, fie ci se ridic[ laf'aptebune,fie cd secoboarr la faptereresaumijlocii. Iarr trepteleacesteaPirinlii le numesc ire, impotriva firii, mai presusdsfire.si acesteasunt celetrei pirfi, in careamintirea suflltului rationalsesuiesi secoboard,dupi cun amzis. c6ci dac[ cineva uireazd.dreptatea dupd fire, sau se rdpeste mai presus de fire princontemplareaui Dumnezeu,n afari de fre, sau eses[-si pasciporcii, caunul caresi-aprrpidit raliuneaaverii salesi care ilcreazncu multimea dracilor.
RECAPITULARE A CELOR.TREI
CLIIIOASTERI,
Prima treapti a cunoasterii dcestesufletul din fapteleciiisale,celeipe urmele ui Dumnezeu.A douatreaptI ?l ncdlzeste,ca sd alergecu grabr, la celece sunt pe treaptacredintii. A treia
294
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 293/446
este ncetareaoricirei lucr[ri (odihn[ desiv0rsit[). Aceastaesteun chip al celor viitoare ca.rese desflteazd prin cugetareacumintea la cele viitoare. Dar fiindci
sufletul nu si-a nelpt cu totul' firea de pe treaptamo4ii si a greutI{ii trupului, si n-a devenitdeslvOrsit,suindu-se afteapta cea duhovniceasci,mai inaltldecdt celelalte,care se abate,el nu poatenici si ajungi la aceadesivdrsire, arenu e lipsiti de slujire, ci rimdne n lumeamorfii,si firea trupului nu si-o dezbracdcu totul. $i c6tn vreme mai estein €&, sufletul schimbi schimbarea, $i in una si in alta. Si
dintr-odatd sufletul ajunge, ca un cersetorsi ca un sdrac,sislujeascipe treaptaa dou4 ceadin mijloc, prin virtulile caresuntsddite n fire, ca sIfie implinite cu trupul in chip firesc.
Si la vreme potriviti, ca si cei ce au primit duhul infieriiprin tainaslobozeniei,sufletulprimegteHanrl Duhului, pe mlswavredniciei Aceluia, Care dI Harul, qi din nou se intoarce la
smerenia aptelorsale,Si acesteae face prin trup. Si smerenia epf,zeste e ele, ca nu cumvavrljmasul sI robeascd ufletul,prinamlgirile carese afl6 in lumea cea vicleani, si prin cugetirileceletulburi, si l[twalnice. Cici aAta timp, ctt omul este acoperitcu usacea ncuiatl a trupului, el nu are nidejde. Cici el nu aredeslvdrgiti libertate,spreveaculfdrl de sfdrgit CIci toatd ucrareacunoasteriieste lptuire
si vieluire. Dar lucrareacredinlii nu culucrul se plineste; ci prin gdndurile cele duhovnicesti se?nfiptuiegta in lucrarea [ea deilegatide toate cele ale sufletului,si este deasupra imlurilor. Fiindci credinlaestemai subtill decdtcunoasterea, recummai subtili estecunoasterea ec6t ucrurilecele sensibile.C[ci toli sfinlii care s-au nvrednicit de aceastltreapti (careesie lpire laDumnezzu), petec prin putereacredinfi,
in desf[tareaacesteivieli suprafire,sti.Numim credinli, nu peaceea,tr virtuteaclreia credecinev4
in deosebirea fintelor si veneratelor postasuri,gi in firea preaaleasdgi deosebitiaDumnezeirii,si in iconomiaceaminunati ince privesteomenirea,si primirea firii noastre,degio a;a credinli
295
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 294/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 295/446
LXVI.
DESFBE AL'TE MODLJKT9I CONCEPTII(rDEr)"n cn pnrvnqrn DEScoFEKIREAcrJNoA+TEKtr
Cunoastere caxe e nvdrtestemereu n celevlzute, sau n
ceie sensibile, si primeste invlllturl dela ele, se numeste
cunoasterea ireasci; iar aceeacare se ocup[ cu putereacelor
inteligibiie, gi are nldunfu si firea celornemateriale, enumeste
cunoastere uhovniceascd.C[ci easimteprin duh, nu prin simfuri.
$i acesteaam0ndoul se nasc n suflet, pentru ca sufletul s[ le
inleleagi. Si cunoastereqcare se acedespre ele Dumnezeiesti,
este necunoscuti gi mai presus de cunoasteresi se numeste
cunoasterea ,peste fire". Si sufletul primegte contemplaliaacesteicunoasteri,nu de la materiaexterioari lui, ca in primele
dou6, ci ea se iveste in el indati, in chip nematerial,ca un dar
ne-asteptatezv[luindu-seprin cele lunnice. Fiindci:,,impdrd1ia
cerurilor este inliuntrul vostru" (Luca 77, Z1). Ea este in
liunlrul nostru nu ca o nidejde de mplinit, nici nu vine, dac{ o
pAndim,dupi cuv6ntul lui Hristos, ci ea se dezviluie inl6untrulicoanei ascunse n minte, flrl pricinl ;tiut[, Ei flri s[ ne
indeletnicimde ea.Fiindcl minteanu afli in eanimic material.
Limuriri despreacestea.
Cea dintAi cunoasterese naste n suflet prin necontenitacugetare$ prin inv[1[tur[ sdrguincioasd; doua dintr-o via]I
imbunlti1iti, si prin credin{amin{ii, iar a ffeia este sortitl numai
credin{ii. Cdci prin credinfl cunoasterea nceteaz[,ucrurile iau
sfdrsit, ar simlurile devin deprisos n intrebuinfare.Deci, cu cdt
z9l
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 296/446
secoboaricunoastereaaaceastiimitd,cu at6tsecinsteste.i cucOt ecoboardmai are, uat6rmaimultlcinri. rii
"g"rd". ;rcandcunoastereajungea pdm0nt, i la celeparnaritesti,tuni,i
eastipOnegteloaE si pe dngre4 toate untschioapei zadamice.Dac[ insr sufletul si ridic[ privirea?nsus'gigi intiirdecugetulspre cele cerestisi doreqte upr celece nu se vid cu ochiitrupului,carenu suntsubstdpinirea lmii, atuncioateucrurilesuntnrscutedin nouprincredinti.Fiecasr ni-o diruiascrnoulDomnul isusHristos, el ceestebinecuvAntatn veci.AMIN.
LXVIII.
DESPRE CONDTTIASUFLETULUtr,CA"RD
cArrfA CoNTEFTPLATTACEA ADANCA_cA sA-ercuFTJNDErrnn cAxtunrl,i
CELE TKLTPE9TT,CARE-MN DrNAFTINTIREA LUCKI.JKILOK
Orice lucru, mai inalt dec6t altul, este ascuns ?n dosulaceiuia,careestemai inalt. $i in fala acestui ucru nu estenici operdea.a altui lucru, prin fire, adicl nu i se poate descoperiascunzisuri.Fiindcl oricefiinll logicr (ralionall) nu deoseblstelucrurile ei dupdcriterii din afari, ci le definegtedupr miscirilecele 5untricealeei. Adic[ sr poati primi, nnchip c0tmai strilucit,lumina cea dintai, nemijlociti, sau si dupd alta rdnduitr, frrideosebirede loc. ci numai dupd currtie cu carepoate primilumina, gi dupi inillime, si dupi c0t pot minlile s[ primlascicontempla{iacelor desussi a puterilor. Si toati fiin1acea a{ionaliesteascunsd.e privirile celor ce suntsubea,darnu prin firea
298
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 297/446
1or,ci prin pomirea spre fapte bune. Si acestea e zic si despreSfintelePuteri, si despreCeteleSufletesti,si despredraci.
Cele dintdi sunt ascunsedin fala celor din mijloc, acestesunt ascunsedin fala celor de al treilea rdnd; fiecare ceatdesteascunsl prin fire si prin cunoastere i prin pomiri, si rdmnnenecunoscutiprin sine celorlalte,ori desevdd, ori desunt nevizute(fie c[ sevld, fie ci nu); si prin fire suntascunse e celedejos.Fiindci contemplareacelor nematerialenu este exterioar[ 1or,
cum se intdmpi[ cu cele materiale; ci se zice ci estepropriuvirtulilor, si miscdrilor or, cf, sepot vedeaunape alta, nlluntrulmiscirilor 1or.Pentruaceasta le (Cetele)sunt slivite in aceeasimisur[, oricdt sunt de dep[rtateuna de alta si sevdd unele pealtele, nu cu inchipuirea, ci cu nepref[cut6 vederesi cu adev[ratalor fire, toatl, afard doar de cauza uturor, care este mai inaltldec0tacestedeosebiri qi care este singura nchinare (clreia neinchin[m). insl dracii, desisuntcu totul necurati,prin cetele ornu se ascund rrtreolalt[, dar ei nu vld cele dou[ cete care suntdeasupraor. CIci contemplatiaduhovniceasciesteo luminl amisclrii. Si aceastd umin[ este oglind[ si vedere.Si c0nd li se
intunecd.miscirile, ei nu v6d cetele caresunt mai inalte. Cdcicaunii ceau fre mai grosolan[ decAtacetelorduhovnicesti,sev6dunii pe ailii, dupl r0nduiala1or.Si iati, asa stau ucrurile in ceprivestepe draci.
Iari sufletelenu sepot vedea,nici pe ale nsile, nici uneie
pe altele, n m[sura in caresunt ele ntinate si intunecate.DacI se
curall si se ntorc insi la vechea or zidire, atunci vld limpedecele trei cete;adici si pe ceade deasupra i pe ceadedesubt,siunele pe altele sevdd. Nu doar cI isi schimbl firea, f[c0ndu-se
materiesi aEa epot vedea ie pe ingeri, fie pe draci, fie sufletele
intre ele. Ci ele pltrund cu privirea dupi firea si r6nduiala
duhovniceascd.ar daci ar zice cineva.c[ dracul sau nserul nu
?e
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 298/446
poate fi vizut, dacl nu se ?ntrupeazi.,u6nd vreo form6, apoiatunci nu sufletul vede, ci trupul. Si dacl ar fi asa,atunci la cetrebuie s[ ne curi.tim sufletul (ca si vedem)?c6ci iat6., i celor
necurati li searatflc0teodat[ dracii si ingerii; dar cei necurali iivdd cu ochii trupului, cdnd i v5d; pentruastanu trebuiecuri,tire.Altfel insi vedesufletul cel curitit, c[ vede n chip duhovnicesccu ochiul firesc, adic[ ochiul cel vIz6tor, care este si ochiulmintii. Si sI nu te miri, dacdsufletelesevid unelepe altele, iind
firsi in trup. C[ eu ili voi dovedi aceasta n chip limurit, cucuvAntuladevlratal unui mirturisitor, adicdafericitului Athanasiecel Mare, care zice in scrierea ui despresfintul Antonie cd:,,Odati stAndmareleAntonie in rug5ciune,avbzutsufletulcuivainilldndu-se cu cinste multi, si a fericit pe acela, care seinvrednicise de at0ta slav[. Si acelaera fericitul Ammon din
Nitria (de la Nistria). Iar muntele n careviefuiasffintulAntonie,era la o depirtare de treisprezece zile de Nitria... Este v6ditdeci, prin pilda aceasta, d firile celeduhovnicesti e v6d unapealta, oric0t de departear fi ele una de alta. Si cI depirtd.rilesisimlirea trupeascl nu le oprescsi se vad[ unelepe altele. De
asemenea i sufletele,dupl ce s-aucur[tit, nu mai vdd cu trupul,ci cu duhul. Fiindc[ vederea rupeascdnu-i ascunse e fa]iq[) ;ivede cele de aproape.Cele de departe nsl au nevoie de o alt[vedere"
Cetele cele prea inalte sunt multe si, dupl fiinta lor, suntnenumf,rate, i isi iau numeledup5. eosebirile i rangul lor. Cici
de ce senumesc ,incepltorii, St6pAnii,si puteri,..Si poatecaunelece suntcinstite,s-aunumit Domnii. Si cu adeviratele suntmai pu,tin(la numlr) decAt cele supuse1or,cum a zis sfAntulDionisie, Episcopul Atenei. in ce priveste st6p0nireasicunoasterea, le suntcelemai mari, si sunt oartedeosebite atl
300
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 299/446
de mirimea cetelor 1or.Cici ele se ntind de la o treaptd a alta,
pnni ce vom ajunge la unitatea Celui mare si Putemic peste
toate,CareesteCap si temelie a intregii zidiri. $i capnu numespe Ziditorui, si pe CilIuza spre oate lucrurile minunate ale lui
Dumnezeu pe Hristos adici). Ele (Cetele)suntmai prejos de
purtareade grijn a inlelepciunii lui Dumnezeu, 5c6torul or si al
nostru.$i ele suntcu atiltmu prejos,cu cAtsuntmai prejosde
elecetelede sub ele.Si le zic mai prejos n ce priveste aima sausmerenia,nu dupl loc, ci dupl putereasi cunostinfa, n mlsura
?ncare au atins-o,cu cunostinlaor mai maresaumai mic[. Cdci
pe toate aceste iinle inlelegltoare DumnezeeascaScripturi cu
numiri duhovnicesti e-anumit, imp[rlindu-le ?n rei pe fiecare:
Pe cea dintii, in scaunelecele mari, cele inalte si prea sfinte,
Heruvimii cei cu ochi mulli gi Serafimii cei cu sasearipi; pe a
doua dupl rdnd, Scripturao imparte n StipAnii, Puteri giDomnii;
pe a treia in incepltorii, Arhangheli si lngeri. Si numelecetelor
acestora se tdlmicesc din limba ebraici astfel: Serafimii
insemneazlfierbinte si arzltor; Heruvimii, cei cu multi cunostinti
si nlelepciune;Scaune, ei ceprimescsi odihnescpe DumnezeuSi ceteleacestea -aunumit asa dupl faptele lor. ,,Scaune
se zice celor cinstili; ,,Domnii" celor ce au in stip6nire
implrIlia toatd, ,,incepitorii" celor ce oc6rryuiesc eterul
(v[zduhul); ,,Stipdnii" celor ce sunt stlpdnii noroadelorsi ai
fieci.rui om: ,,Puteri" li se zice cetelor ce sunt putemice in
tiria 1or, gi infrico; aLe a vedere: ,,Heruvimi" celor ce lin(susfin); ,,Serafimi" celor ce sfinlesc; ,,Arhangheli"plzitorilor celor treji si ,,?ngeri"i s-azis crainiciior (celorce
sunttrimi;i).
ln ziua intflia a facerii, Dumnezeua zidit cele nou[ (feluri
de) fiinle inteligibile prin ticere li prin glas,si aceasta steumi-
30
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 300/446
na; in ziLlaa doua,a fdcut tiria; in ziua a treia a ff,cut Domnulmullimea apelor si crestereaplantelor; iar tn ziua a patra,aimparlit lumina; intr-a cincea,pislrile si t6rdtoarele i pestii; in
ziua a sasea,a fbcut animalele si pe om. Care este asezarea?ntregeiumi, in lungime si in l[1ime? R[slritul este?nceputul,
apusulestesfdrsitul; a dreaptaestemiazi-noapte; a st6ngaestemiazd,-zi.Si a pusDumnezeupimintul caun astemutsi cerul ca
un cort, ca o boiti si ca un cerc.Si al doilea cerc ca o roati,
lipiti de cel dint6i si cele de lAngl cer si pe lAngl plmAnt le-alipit Dumnezeu al6turi. Oceanul care inconjoari, ca un br0u,plmAntul si cerul, nliuntrul brAului,munlii inalli careajung p0nd
la ceruri; si a flcut soarele si. treacl toatl noaptea n dosulmuntilor. Si dinlluntrul munlilor a frcut Domnui mare4 ceamare,care se tntinde pestea opta parte din p6m0ntulcel uscat. Iar[Slavasi fie a Domnului Dumnezeuluinostru.AMIN.
LXVUI.
DESPKE"AZA
INIIWI SI DESPKE)
CONTEFIPLATIA IqAI STJBTILA,
Dac[ esti singur n chilia ta, si inc[ n-ai cdstigatputerea
adeviratei contemplafii, indeletniceste-te cu troparele si cucatismele,cu aducerea minte de moarte si cu nldejdeacelor cevor sd fie. Toate acestea1in mintea adunat[ si n-o llsa si serispdndeascl, pflnI cAnd va ajunge la adeviratacontempi&gie.C[ mai mareesteputereaDuhululdec6t ceaapatimilor. Cugetila nidejdea celor viitoare, aducdndu-1i mintedeDumnezeu,si
302
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 301/446
te gandestebine la inleresul roparelor,si przeste-tede iucrurileceiedin afari, care-1idaupomire tpr puti*i. pizegte gi rdnduieiileceie mici pe care re-ai flcut in chiiia ta pe rdng[ ceielalte, sicerceteazil-timereu eTdurile tale, si roag[-te s6 primesti ochipentru orice ai face. De aici incepe s6 izvorascd peniru tinebucuria. si atunci necazurile1i r. uor pdrea mai dulci dec6trruerea.
.Nimeni nu poatebirui patimile,f[r[ numai cel ce Iucreazd
virtutea in chip simlit ra arrtare. si nimeni nu poate birui
rispdndireamintii, frrr numaicerce se ndeletniceste u gAndulin cunoagtereaeaduhovniceasci.Mintea noastri esteusoar6,sidacdn-o leg[m cu weun g6nd,nu mai inceteazt deat rasffioiu.
!inu poate si capetecineva paza aceasta,decdtnumai prin
lucrareavirhrtilor, de carea fostvorbamai sus.Cd denu va biruicineva,pe vrljmasi, nu poate rli in pace.Si daci nu va impardlipacea'cum poatecineva
s6aflecelece zac nliuntrul picii(cele{e
pncii)? cdci patimile sunt gardde desp[rtire pentruvirru,tiledyr.suf-let,Si denu va cidea gardulprin celev[dite, atuncinu sevdd cele inchise in acestea. i nu pout" unul din afaraziduluicetetii si petreacdcu cel dinlruntrui zidului. Si nimeni nu vedesoarele'cdnd.eceald,,nici irtutea ireascl a sr-ifletului,mpreunIcu (inaceeasivlemg) turburareaceanepotolit[ incd, rputi*ilor.
Roag6-te ui Dumnezeus6_1i easi sim{i dorul gi ."t* O.futtuf. f i .Tg va yen-ia tine simiireaaceasra-siorul de Duhul,a.tungie_vei leplda defume si lumea aceasta e va lepddadetine. Iar dorul acesta u-l poatesimli nimeni, tarit aface inistire,nevoinli gi cetiri alese ocmai pentruaceasta.ti trre aeLesta,si nu cauti dorul de duhul. ci daci il caufi in irara de finigtire,
1ev9in11 i rugdciuni, dorul se ace rupesc.Cela
".
irr1"t"!!, sainpleagi. Cu sudoarevreaDomnul cei preainfelept,e'-ai.u*pOineaaceasta-Nu din riutate a flcut asa, ci ci sd nu ni seintdmple si murim de indigestie(neputdnd irtoi;. cici fiecare
303
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 302/446
virtute estemama celei de a doua. DacL,lisdnd la o parte pemama virtulilor te duci s[ cauli pe virtuliie fiice, atunci acestevirtufi se fac ca niste vipere, pentru sufleful tdu. Si dacl nu ie
arunci de la tine, vei muri.
LIilX.
DESFRE FELI.JRITEI"E PAREBI SI CAfiE,ESTE FOLOSUL TT.,NI.'KORACDSTOKA
Sim{ireaduhovniceascleste aceea, area fost obisnuitbsIprimeasclputerea ontemplativi,precumprimestepupila ochilor
celor trupesti uminaceasensibill. Contemplalia u g0ndulesteocunoastere keasc[, unitl cu o restaurarea firii, si senumeste
lumina fireascI. Putereasfdnt[ un Har al celui socotitor (Har al
dreptei socoteli), care a fost asezat a mijloc, intre luminl qi
contemplarje.Suntunelefiri, careurmeazdcelorratjonali, mergdnd
din luminl sprecontemplalie,si opresc aliuneas[ deosebeasci
lucrurile. Curalia este strdvezimea lzduhului celui inchipuit, ins0nu1 lruiaftea noastr6 cea lluntric[ seridici, in zbor. Dacl
mintea nu e sinitoasd, cunoastereanu lucreazl in ea, tot asa
simlul trupesc,dacde vdtimat de oarecare ricini, rdm6ne ipsit
de vedere. Dar chiar de ar fi mintea slnltoasd, de n-ar avea
cunostinli, mintea fir[ cunostinfl n-ar putea deosebi cele
duhovnicesti;precum ochiul cel slndtos cu totul, dar adeseorilipsit de simlul vederii. tnsl daci toatesunt plnrtebine, in toate
pa4ile lor, dar nu au har, rdrndn IrI de nici o ispravi. n slujba
raliunii, ca ochiul noaptea.Cdci rdmOn ipsili de vedere,pentru
cI soarelenu le lumineazd"lor.Chiar qi atunci,cAnd oate celeale
304
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 303/446
ochiului si alevederii sunt sdnltoasegides[v0rgite,gitoate ucnrile
carenu sunt socotitesaucarese socotesc. i despreacestea zis:
,,tntru lumina Ta vom vedea umini" (Ps. 35, 10). Iar daci
Harul Soareluicelui inlelegltor, se apropiede suflet,si-i pomestedorul, il ald\bsi il trezeste,dar sufletul acelanu e curat,e ca un
vlzduh go1.C[ vizduhul cel go1strilucestedin pricina norilor
celor grosi si a materiilor carese utind ugor si intunecos n fala
luminii soarelui, de care ne bucur[m prin desfitarea acestei
contemplatii.
Cdnd contemplafia sovlie in socotinlh, firea rdmdne irllucrarea ei. Sufletul nu mai simte dulcealacelui de al doilea
soare,carerisare peste oate,pentru c[ aucizut asupra ui cele
materiale,prin caresunt acoperitestrilucirile adevlrului, ca sl
nu ajungi la noi. De altfel cu anevoiesuntc[utate cele zise mai
sus, atatfiindcl segdsescoartegreuintr-un singur om, flri s[
lipseasc[ nici una gi fdrl vreo pricin[, c6t si fiindcl mullimile nupot si ajung[ la vreo cunoastereduhovniceasc[ desv0rgit6.;ilipsa aceasta ine din neajunsurilemingii,din turburareavoinlii,
din tinta gresitpus[, din lipsade cur51ie, in neglsire de nvl,titor
si de cllIuzl, din lipsa Harului, cici zice: ,J'{u i se potriveste
celui scurt la vorb6, nici bog[!ia, nici st[p0nireacelor mari",
(Sirah, 14,3), si din pricina piedicilor locului, a timpului si amodului.
Alegerede capete curte:
Adevdrul esteo simliredup[ Dumnezeu, tt simlwile unei
minli duhovnicesti,din caregustdc0teunii inl[untrul lor. Dragosteaesterodul ruglciunii, careprin contemplaliecilduzestemintea
cu nesa!spre obiectul dorului ei, c6nd minteardmdne?n ugiciune
flre trand6vie; qi seroagi cu g0nduritdcutecu foc si cu clldurd.
305-cla43oala20
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 304/446
Rugiciunea estemoarteagdndurilor vointji de viali a trupului.
Ci cel ce seroagi cu sdrguinll esteasemenea u cel ce a murit
pentru ume. Si a se eplda de sine este ot una cu petrecerea u
r0vnI in rug[ciune. Deci dragosteade Dumnezeu se afl6 inlepldarea de sinea sufletului.
Precum din siminfa ostenelii postului, creste spicul
?nlelepciunii, ot astfel din saturare regte ipsa de mlsur[ si din
s{iu cre,ste ecwilia C[ci in pAntecelnmandsi chinuit, niciodatl
nu se ivesc gdnduri de spurcdciune.Toati hrana pe care o
m6ncdm,sporqte umorile trupului gi sepreface,nliuntrul nostru,?n fa!n, fireasci (fizic[). Si cAndseumplu toatemddulareledin
?ntinderea ntregului trup, care este alc[tuit din ele, cdnd se
int6mpll sd vadi omul ceva trupesc,sau se pomeste n iniml
weun gAnd, iri voie deodati din acestent6mplari se a{A!i materie
de pliceri gi serispdndegte r tot trupul. Si dac[ rnintea unui om
A4eleptgicurat cu gdndul,este are, atuncipe urma acesteisimtid
din tupul lui, ea se ulburd in raliuneaei, qi secoboard din locul,
in care stltea, ca dintr-un loc inalt. Se p0nglreste sfinlenia
gindurilor gi Arlelepciuneacea trilucitd se ivileste tn noroi, din
pricina tulburirii patimilor, care intrfl in inimi prin trupul cel
aprins.Si atunci puterea ui sldbestea jumitate, incOtputem zice
cI isi uit6linta prim[ a nldejdii sale,si inainte de osteneali se
arati vinovat in fala vrijmaqilor s[i, supun6ndu-se oii celei
neputincioasea trupului. La toate acestea evede silit6 voinla
omului celui virruos, prin dorinla cea mare de a fi sltul mereu.
Pentru c[, desi a trdit cu dreptate n limanul inlelepciunii, s-a
abitut si sededea a fapte,pe careniciodati nu le-ar fi dorit cuinima lui. 9i c6nddoarrnesingur, l inconjoari mu$ime degAnduri
cu ndluciri zadarnice gi de rugine, gi fac din astemutul lui cel
curat, casi de prostitulie gi de teatru cu vedenii. $i cdnd sti de
vorb[ cu nllucile sale, si-qi imbati g6ndurile, si-si necinsteste
106
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 305/446
trupul lui sfin,tit, 6r[ s[ se apropie n realitate de weo femeie,
poatefi weo maremai turburati si mai bAntuitl defurtunl, decAt
estemintea aceluia, n mijlocul tiriei valurilor, care se ridicl
impotriva ei, in marea rupului, prin slturareapintecelui?
O! ingelepciune, dtdemult sfriluceste rumuselea4 prin
culcarea e os, giprin chinurile oamei,care au de atine somnul,
gi prin durerile cimii, care scobescaddnc intre pl[m0ni 9imiruntaie, din lips[ de hran6! Orice hrani si orice odihnl, pe
care e primim inl[untul nostu, daunasterea seminiri urite si
la chipuri necuviincioase,si iegind searatd n locul cel tainic aimintii noastre,qine a16!ipe noi si fim pirtaqi, pe ascunsa fapte
rusinoase.Dar p0ntecelegol face ca mintea noasfrI s[ fie laripustie, caregoal6estede orice gdnduri, 9i linigtiti de g0ndurile
cele tulburdtoare.Pdntecele el plin este oc al vedeniilor,si face
pe om o casl deschisddin toate partrle pentru nllucile cele
necuviincioase, oricflt am fi de singuri 9i in pustie. CIci,,pdntecele", ice,,,poftestemulte".
Cdnd te invrednicegti de Harul Dumnezeesc, si de
nepitimirea sufletului,si gtii ci r6zboiulnu s-aridicat de la tine,
nici fiindc[ n-au trecutprin tine gdnduri rusinoasesaumiscdrile
gAndurilorcelortrupesti c5cinimeni nu poate scipade ele).Nici
din pricina acelorgAnduri,pe careusor le-ai invins(cdci atunci
minteanu se ntineazddefel gi nu se ulbwd, oricOtar fi de nalt).
Dar din pricina gindurilor spre o fapt[ mai buni, decit gdndul,
minteanu-i llsatl s[ lupte mpotriva 1or,si si le piardl. Si cdnd
se vescgindurile, minteaeste apitd deextaz,departede celece
o inconjoari, cu sila9i fhrl s[ wea; clci din obignuinli 9i din Har-
areextazul aluat n inimb, careestecasaminlii.
Una este minteapentru lupt[, 9i aita ester6nduialapreoliei(Nu tot cel ce se upti cu mintea,poate i r0nduitpreot).
Mintea, care cu mila cerului, a murit pentru lume, are
gAnduri subtile, tiri de lupt[ gi f6r[ de nevoinle, dar numai
307
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 306/446
asupraunor anumiteobiecte.Desivdrsirea, ntrucdt e legatdcutrupul si cu sdngele,cu tdrie stdpdneste supragdndurilor, careizvor6sc din trup si din sdnge; dar nu le pune caplt, nici
acelora,nici celor ale firii, c0ti weme cugetarea ietii omului se*iF[ h jurul vietii stihiilor. Din cele patruumori, minteaprimestetemeiul schimblrilor ei. Slava Dumnezeului nostru in veaculveacurilor.AMIN.
LXX.
DESPRE CWINTELE DIN DTJPTNEzMIASCASCKIPTURA, CABE INONNMNA SPRE
PocArNTA, cA ELE s-AU zrs DrNPRICINA NEPI.IflNTII OAFIENILOK SI CANU TKEBT.IIELUATE IN LOC DE (DKEPT)
SCUZA A PACATIJLT.N
Indrdzneala e carePerinlii aupus-o n DumnezeiestileorScripturi, si putereacu care scriu Apostolii si Prorocii desprepocdinli, noi nu trebuiesI le luim ca ajutoare a plcltuire,
nesocotind astfelhotarele,pe careDomnul le-a statomicit, cele
de netrecut,caredin zilele celede demult, au fost hotdrntepringuratuturor sfin1ilor, n toatescripturile si legile, prin putereaui
Dumnezeu spre nimicirea plcatului, cici pentru ca si avemnidejdea in poclinl[, sfinlii s-au silit in fel ;i chip si scoatddin
simlirea noastrd rica cea dezn[dljduit[, pentru ca tot omul s[
alerge la pociinl[, si s[ p[cltuiasci cu fricd. Cd, atd,,n toate
scripturile a hotlrAt Dumnezeuci omul trebuie s[ seteaml si a
308
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 307/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 308/446
bltrAnul r6vn5, ca sl cear[de a fiii lui s[ rlzbune pe Dumnezeusi-si iubeamai mult fiii decdtporuncile lui Dumnezeu.Si, ca sInu cread[ cinevac5.Domnul igi arati rninia Sa numai mpotriva
acelora,caresi-au trdit toatezilele vielii lor in nelegiuire, at[ c[pentru cei ce cu adevirat sunt ai Lui, El isi aratd rAvnaSa, fiepentruPrreofi, ie pentru udecdtori, ie pentrudomnitori, fie pentru
oamenii sfin1i1i eEl, cirora le-a ncredinlat darulminunilor. S-adovedit cI Dumnezeunicidecumnu trececu vederea,o cllcare aasezlmintelor ui, precumestescris a lezechil: ,Zis-arrtomului,
cdnd i-am poruncit sI prade erusalimul cu sabia ceanevdzutl,,si inceapi in jurul aitaruluiMeu si sdnu crutenici pe bitnn nicipe tdndr"... Ie2.9,7). Aceastaa zis-o, ca sI arate,c[ El cu
adevlrat iubestepe aceia,care cu frica si plini de cucemicie,
merg ?nainteaLui si fac poruncile Lui. $i sfinte sunt pentru
Dumnezeufapta cea bunl si congtiinla cea curat6. ar pe cei ce
disprefuiesc ciile Domnuiui, si Domnul ii dispreluiestepe ei,gi-i leapddl de la fala Sa gi ridicl (ia) de la ei Darul Siu. C[cipentru ce a venit dintr-odat6 osOndaasupra ui Baltazar si i-a
lovit pe el, ca o mdni? Oarenu pentru ci a ?ndr6znit si se atngir
de vaselecelesfinte,pe care e furasedin Ierusalim,si a blut din
ele, el insugi gi femeile (amantele)sale?Tot agaqi aceia,care
si-au nchinat mldularele lor lui Dumnezeu,gi 4u ndrizneala sile intrebuin[eze iafi. qi la lucruri lumesti, vor pieri de o lovituri
neplziti.
Asadar,prin nidejdea de poc[in![ si prin indrizneala datl
noud de DumnezeiascaScripturi, s5 nu cumva s5 trecem cu
vedereacuvintele9i arneninllrile lui Dumnezeu,si, s[ nu curnva
sd-L' mAniem,prin necu,viinla aptelor noastre, p0ngirindu-netrupurile, pe care e-au nchinat mai inainte slujirii iui Dumnezeu.
. .+.Cilci, ath,gi noi Ii suntemnchinali afierosili), sfin1i1i),a lie,caElisei,ca iii Prorocilor,;i ca ceila{i sfin1isicelelalte ecioare,
310.
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 309/446
care sdvarseauminunile cele mari, si st5teau de vorb[ cu
Dumnezeu, fa!6 in fa16.fi cAti au mai venit dup[ acestia,ca
Ioan,celcu suflet de fecioarl, gi sf6ntulPetru9i ceataintreagddevestitori gi crainici ai Legii Celei Noi, cares-au nchinat pe sine
Domnului, gi auprimit din m0naLui Tainele,unii, din guraLui,
allii prin descoperiri.Si s-au bcut mijlocitori intre Dumnezeusi
oameni,si crainici ai impir[1iei in lume.
DESPKE PtrJI,OACELE PKIN CNNN iST^,
POATE OIqUL SCHIIIIBA. ATAT INITNLE
CELE ASCLJNSE, CAT SI FDLLJL DEVIATA CEL EXTEKIOK
Cu c0testecineva mai sirac, cu at0t segAnde;temai adesea
la clipa mutlrii din viafi, si mereu cugetl lavialacea de dupi
inviere gi'se pregdtestecu orice pre! penffu ea, in orice clipd,cdgtig0ndu-siibdarea impotriva gdndurilor de cinste qi odihnd
trupeasci,carese vesc tr el. Si in tot ceasulare n g6nddispregui
de lume. Si este ndriznel cu gdndul si tare cu inima, in orice
vreme, impotriva oricirei primejdii si aoriclrei frici, aducdtoare
de rnoarte.Ba nici demoartenu seteme"Cici, neagonisitorul n
tot ceasulsegdndegtea moarte,ca la un lucru din ce n ce maiaprcpiat ti o atteapti. El ?giaruncdgrija lui asupra ui Dumnezeu,
cu rieindoiti nidejde. Si cnnd vin asupra ui necazurile, el se
umple de nldejde, fiindc[ stie, cI ele ii aduc o cunun6.$i el le
rabdi cu toat[ bucuria si cu deplini veselie e primeqtepe ele.
311
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 310/446
Cdci el stie cI Dumnezeu Insusi i le-a ordnduit, ca si cflstige
pricinelecelenecunoscute,rintr-o conomienear[tati. Daci ?nsi,
priniucrmeagimf,estriacelui in,teleptn r[uti1i, omui acelacdgtig[prin cevavreun ucru din celepieritoare,atunci,din ceasulacela,
incepes[ simti in sufletpofta trupeascf,; tuncisi doresteo viafi
lungl gi gdnduri rupesti seurci in mintea ui si infloresc acolo,
in tot ceasul,si cele rupesti l stlp2nesccu totul, si doreste,daci
estecu putinli, si-si agoniseascloatecelece-ipot da bunistarea
trupului. Si iati-I. plrdsindu-si libertatea,care nu este supusig0ndurilor celor fricoase. Si din pricina aceastael cugetl si
socotestemereugdndurile,care i aduc eami. Pentrucf,.apierdut
acea ndrdznire a inimii, pe care o avea,cdnd stitea deasupra
lumii prin sir[cia (neagoniseala)ui, care era o bogilie a sufletului
lui, pentru c[ acum estemostenitor al lumii, in mlsura in careare avere.Atunci el devinefricos, dupl legeasi iconomia l[satl
de Dumnezeu.clci ori in ce parte ffupul nostru sepreglteste sf,
slujeascl, suntem obi qi supusiai lucrlrii lui cum zice Apostolul
(Evrei 2,15).
inainte de oricepatimeeste ubirea de sine. ar prima dintre
toatevirtutile, estedisprefulde odihn[ trupeascl.Cel ce?sipredltrupul la odihni, nu areparte depace.Cine s-adesfltat in tinerefe,
lab[trdnele robegte,gi lamoarte ofteazi.Precum,avAndu-sicineva
capul afundat n api, el nu poatesi respireaerulcel fin, carese
revarsi in pieptul lui cel gol, tot a;a cAnd si infund[ cineva
mintea in grija ceior de aici, el nupoate si primeascdsuflul
lumii celei noi (innoite).Precum,mirosul demort turbur[ echili-
brul trupesc, ot asa urburl vedereanecuviinlei,pe minteapas-
nicI. Precumnu sepoates[ steaallturi intr-unul si acelasi rup
s5n[tatea si boala, fdri sl senimiceasci (anuleze)una pe alta,
tot asanu se poatesI fieintr-o casl banul si dragostea,fLr[,
312
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 311/446
si (nu) se nimiceasci una pe alta. Precum sticia nu poate sd
rimdni ?ntreagl,atuncicdnd o lovim cu pialra, ot aganici sfAntul
nu poate si r[mAn[ curat si neintinat, c0nd peffece si sti devorb[ cu o femeie.Precum copacii sunt smulsi de un suvoi
repede, arecurgepesteei, tot asaesteanulati din inim[ dragoste
de lume, de ispitele,care vin peste rup.
Precumbucuriiie curi1d murdiria sucurilorcelor rele din
ffup, tot a;a asprimeaecazurilor,curlti rlutl1ile din inim[. Cum
nu poate mortul s[ simtl lucrurile celor vii, tot asa sufletul
ciluglrului, care s-a ngropat in liniste, ca intr-un morm6nt, nu
poates[ simti furtuna,care se scl de obiceidin lucrurile,care se
petrec n mijlocul oamenilor.Precumnu poate dmdnenevltimat
rdzboinicul, dacl crull pe vrljmas de invilmlsealI, tot asanu
poatenevoitorulsl-si izbiveascl de pieiresufletul,dac[ isi vacrula trupul. Precum copilasii, cdnd se insp6im0ntl de vreo
priveliste ngrozitoare,se apuci depoalelepirinlilor, fugind, tot
astfelcu cdt sufletulestestrfimtoratsi chinuit de frica ispitelor,cu
atAtmai mult sealipegte e Dumnezeu,si-L cheamdn ruglciune
ne?ncetat[.Si cu cOt spitele persistd, cdzind unelepeste
alteleasupraui, cu at6tse oag[ mai mult" Si dacl iese a larg, cade n
risipire.
Precum ficitorii de rele,.cdnd sunt dali pe mina
judecitorilor, ca si-i pedepseasc[, ac[,in apropierea hinurilor,
isi mirturisesc relele,smerindu-se,i semicsoreazipedeapsa9i
scapi mai ieftin, dar dac[ se inclpIlAneazl 9i nu mdrturisesc
unii din ei cI suntnelegiuili, chinul li se mlre;te, iar dac[ la
urml totusi mirhrrisesc,dupl multe chinuri, cAnde suntcoastel
pline de rini, nu aunici un folos (din inc[pilAnarea lor). A9a 9i
noi, cdnddin pricinagre;alelorpe care e-am rcut cu nesocotin!5
din mill suntemdali pe m0na dreptului Judecltor al tuturor, si313
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 312/446
primim poruncesdne apleclmsubvarga spitelor@iciul spitelor)pOni ce ni se va usurapedeapsaeade dincolo; dacI, ?nclipacdndvarga udecitorului se apropiede noi, ne smerim,aducdn-du-neaminte denedreptdtileflcute, si facemmirturisire inainteaBiruitorului, atunci ne mdntuim curdnd,prin ispite scurte;daclinsi ne invdrtosim prin necazurilenoasffesi nu mdrturisim cisuntemvinovali de aceleplcate, si wednici s[ p[1im rele si maimari; ci dimp.rtriv6, invinov[tim noi pe oameni,ba chiar si pe
draci, si c0teodatl blglm vini dreptilii lui Dumnezeu,si stri_g[m cI suntem nevinovati de pdcateleacestea,si gdndim ciDumnezeunu.cunoastesi nu stie si cd judec[lile Lui nu suntpestetot plmAntul, desi fdrd porunca Lui nici un om nu estepedepsiqdin pricina aceast4 oate ntarnplirile nemdhnescmereu,necazurilenoastrese fac cumplite,si fiecareesteo noui verigSalanlului cu care ne iegim, pdn[ ce in sf6rsit, ajungem s[ necunoastemsi s[ ne smerim, si si simlim fdridelegile noastre.Cdci flrl sd e simlim, nu le putem ndrepta.Si in celedin urmi,mdrturisirea este de prisos, dupi ce ne-am chinuit prin at0teanecazuri,si cnndm0ngdierea stecu neputinli. Iar recunoasterea
p[catelor este Har de la Dumnezeu,pe careni-l di in minteanoastri, cdndvedeEl, cd ne chinuim, in multe soiuri de spite,ca si nu pleclm din viali cu toatenecazurilenoastre lrr niciun folos. Dar noi din nestiinlanoastri nu pricepem,nu fiindciispiteie ar fi greu de priceput. Ci unii, fiind ispitili, s-au fdcurvinovali pAni la moartea or, f[rd sdmirturiseasci, ci tigiduind
si ?nvinuindei pe alfii. ins[ Dumnezeu,Miiostivul, ?i a$tepta eei, doar-doarse vor srneri,ca sd 1epoati ierta 1orsi si-i poatlchema1aEl. Si nu numai ispitelor le-ar fi pus caprt, ci si pdcateleli le-ar fi iertat, indurandu-sedin pricina unei scurtemrrturisiri ainimii 1or.
31,4
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 313/446
Precumun om, careduce un dar mare mplratuiui, are fapvese16,ot asaDurnnezeu art5.oricdte picate, celui ce seroagi
cu lacrimi, sil face si aibd fata vese16, lci El este mplratulveacuilor. Precumoaia,care esedin staulsi rlticegte in pisune,
ajunge n vizuina iupilor, tot asasi ciluglrul, caresedespaitede
obstea ralilor, sub cuv0nt cd se aseazl n liniste, dar triieste inintdlniri, ducdndu-se i venind la privelisti diferite, si strlbit6ndceti,tile.
Precumun om, ducdnd pe umeri un mlrglritar de multprel 9i mergdndun drum b0ntuit de tnhari, cdndaudevesti rele,
se ingrozeste n fiecare clipi, s[ nu cumva s[ cadl in mdnat0lharilor, tot asa, cel ce duce m[rg[ritarul inlelepciunii, sicXlltoresteprin lume ?ncaleavr[jmasilor, inainte de a ajunge a
l[casul mormdntului (adic[ la nidejde), nu poate nldljdui sIscapede t0lhari si de efuitori. OarepoatesI nu seteamI, cAndpoartl mirglritarului cel nepreluit?Cici el nu stie n care oc, in
ce clipd, in ce imprejurlri ii vor rislri in cale taharii si-l vor
despuiade nldejdea lui; si iati-l jefuit, st0nd a usa caseisale,
adic[ in vremeabitrdnelii.
Precumun om, daci bea n ziua, c0nd -a murit cineva(zi
de doliu, de ale), se mbatl si-si uit6 toati durerea, ot astfelcel
ce e beat de dragostea falh deDumnezeu, n lumea aceasta,
care este un locas de jale, - uiti (din pricina beliei sale),toate durerile si necazurile sale, si nesimgitorse face fali de
patimile cele cu pilcat.Ci inima lui este ntarit[ de nSdejdea nDumnezeu,9i sufletul h:i e ca o pasire usoari. Si mintea iui
mereu seridic[ de la plrn6nt, si seridici deasupra eior omenesti,
prin cele ce le cugetl gi se desfiteazi ln nemuritoareie ucruri
ale Celui Prea inalt, cd a Lui este Slava si Puterea. n vecii
vecilor.AMIN.
315
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 314/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 315/446
Raiul este dragostea ui Dumnezeu, cici in ea se afll
desfitarea tuturor fericirilor. tn ea, fericitul Pavel a mancato
hrani mai presusde fire. fi dupnce a gustat din pomul viefii, a
strigatcu glas are,zicdnd: ,Ceeae ochiul n-avflzatsi urechea
n-a auzit a pregltit Dumnezeupentru cei ce-L iubescpe El"
(i Cor. 2, 8). De la pomul acesta fost oprit Adam prin sfatul
diavolului. Pomul vie{ii este ubirea lui Dumnezeu,din carea
clzut Adam, pierindu-i din ceasul acela toat[ bucuria. Ci a
trebuit s[ lucreze gi si se nevoiasci in p[m6nt spinos.Cei
lipsili de dragostea lui Dumnezeu, pdinea lor o mlnAnc[
amestecaticu sudorile muncilor 1or, oricAt ar fi calea lor de
dreaptl. Cici asa s-a poruncit primului om, dupl clderea in
plcat. PAni ce ajungem a dragosteaui Dumnezeu,noi muncim
in p[mfint spinos,n mijlocul spinilorsemdnimsi secerim;oricAt
ar fi sdmdnta oastrl s[man1a reptl1ii,spinii ne?n1eap[, i oricAt
dedrepli am fi, triim totusi n sudoareaelii. Si dupl ce am ajuns
la dragoste,ne hrlnim cu p0inecereascI, ntirindu-ne f[r6 de
muncl gi t6r[ de ostenealil.lafipaineacereascd steHristos.Cel
ce s-apogorf,t din ceruri, si d[ via16 umii; si aceasta stehrana
ingerilor.
Cine a aflat iubireade}lristos il m6nAnc[ n fiecarezi ;i in
fiecareceas, si seface nemuritor. Cdci zice:,,Cel ce mlnancl
din p0inea,pe careEu i-o voi da,nu va vedeamoartea n veac"
(Ioan 8, 58). Ferice de acelacaremlnOnci pninea dragostei,care este isus.Penffuci cinemhndncl din dragoste,m[ndncl
pe Hristos, Dumnezeu cel mai presus de toate, dupl cum
m[rturise;te loan, zicdnd: ,,Dumnezeu stedragostea" 1 Ioan
4, 8). Deci, cel ce vie{uiestecu dragoste,c0stigi de la
Dumnezeuvia![ si respirl in lumea aceasta,aerul tnvierii,
din cele de aici.Cu aerul acesta se desflteazd cei drepli,
371
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 316/446
la inviere.Dragosteaeste mpirllia, desprecateavestitDomnulApostolilor, c[ vor mdnca n impdrilia Sa.
Ci ce insemneazd.uvintele: ,,Ve!i mdnca si bea la masa
tmplr{iei Mele" (I-uca22,38),dac[nu dragostea? [ dragosteapoatehrlni pe om,,tinAnd oc de m6ncaresi blutur6. Acestaeste
,,vinul careveselestenima omului" (Ps. 108, 18).Fericit estecel cebeadin acestvin. Din el au blut desfr0naliisi s-au usinat;
gi picltosii au b[ut si si-auuitat clile poticnirilor; au b[ut belivii,
si au inceput s[ posteasci; au biut boga{ii, si si-au doritsir[cie; au blut sdraciisi s-au mbogilit de nddejde;au bdut cei
bolnavi si s-au ficut sin[tosi; au blut cei simpli si s-au flcutinlelep1i.
Cum nu poatenimeni s[ treaci marea cea ntinsl, flrl deluntre si fdr[ de corabie, a fel nimeni nu poate ece cltre
dragoste,decAtprin fric[. Marea ceaur6t mirositoare,carene despartepenoi de raiul cel inlelegitor, o putemstrlbate cu corabia poclinfii,carearede v0slasi, ricb. Dac[ acesti dslasiai fricii nu cArmuiesccorabiapocdinlii, cu care recemmareaumii acesteia,n drumulspre Dumnezeu, ne cufundlm in mare cea rIu mirositoare.
Poclinla este o corabie,frica fi estec0rmaciul si dragosteaestelimanul cel Dumnezeiesc.Asadar, rica ne aseazlpenoi in corabiapocdinlii si ne trece pe noi dincolo de marea cea puturoas[ avie{ii acesteia, cild.uzindu-ne spre portul (limanul) celDumnezeiesc,adici. spre dragoste.CI spreeatrec to!i, cei ce se
ostenesc i sechinuiesc n poc6inli. $i cdndajungem a dragoste,ajungem a Dumnezeu.$i iat[, cilStoria noastri se sf6rseste, iajungem a Ostrovul de dincolo de ume. Acolo esteTatil si Fiul
gi Sf6ntulDuh. A Lui estevrednicide SlavaLui si deAMIN.
318
Slava si Puterea si El sI ne facl
dragostea ea din team[ citre El.
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 317/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 318/446
Dumnezeuapdritor al sdu. CAndomul ajutd cu bralul s6u pe
aproapele iu, si braful lui Dumnezeui ajuti. ui. Cel ce acuzdpe
frateleslu, fiind elplin de r[utate, afll cd si Dumnezeu l acuzd
pe el. C0nd cineva ia apdrarea ratelui slu, in casa lui, el isivindeci rlutatea; cnnd nsl os2ndegten adunarepe frate, atunci
rana ui semdreste.Cine i;i vorbesten ascunsde bine pe frate,
acela si videste putereadragostei; ar cine il face de rusine in
fa{aprietenilor, aratdputereapismei din ei. Doctor tllelept este
prietenul,care cearti intre patru ochi;cel ce laud[ ins[ pe cineva
in fala multora, acela de fapt il face de ocari. Cel cu adevlratmilostiv, arti oricegregali;darcel cug6nddusmlnos, nvinuieste
pe cel ce a gresit. Cine pedepseste a s[ indrepteze,acela
pedepsegteu dragoste; ar estego1dedragoste cel4caredore,ste
rlzbunare. Dumnezeucu dragoste edepseste,u din rlzbunare;
ci cauti sd indrepteze chipul SIu, si nuline
m0nia, mai mult
decdt rebuie.Acesta este felul de dragostedin indreptare, care
nu se abate spre r[zbunare pitima;[. Dreptul cel inlelept se
aseamlnl lui Dumnezeu;c6ci nicidecum nu pedepseste e om,
ca s6-i pldteascl rlut[1ile lui cu riu, ci fie ca omul acelasf, se
indrepteze, ie ca si se nfricoseze a[ii. IarI pedeapsacarenu
mai seamdnicu ast4 nu estepedeapsS. ine face binele foi vederear[splitirii, se schimbi cur0nd spre riu. Iar cine; cu puterea
cunoasterii ale,esteuimit decunoastereaareeste n Dumnezeu,
prin contemplalie,acela,chiar daci trupul i-ar fi tiiat in buclti,
nici nu se nal1i cu mintea,nici nu se abatede la virhrte. Cine-si
lumineazl mintea, ca s[ aibi r[spuns vrednic la Dumnezeu,a
ajuns ia addncimeasmereniei,si cu sufletul si cu trupul. Cf,cipdni a nu se apropia cineva de cunoastere, iata lui, cdnd suie,
cdnd coboard;cdnd nsi se apropiedecunoagtere,oat[ viala lui
se nal1i. Dar oricdt de sus s-arEi n511a,unoastereaui nu este
desivArsitl decdt atunci cdndva veni veacul slavei- si atunci
324
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 319/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 320/446
liman. Si cilugirul privestea rug5.ciunea s6-ifie ?ndreptare4 is[-i indrepteze cilliltoria, in spre limanul spre care fl irdreapti.toatdviefuirea ui, cu ruglciuneade fiecareceas.Coribierul vede
o insul[ in care si va ancoracorabia,si de acolo,dupi ce-sivapreglti celede trebuinll, pleacdmai departe,sprealtl insul6.Lafel estesi cllXtoria cilugirului, c0tl vremeeste n aceast[vialI,c[ trecedin insul[ in insul[, adicl din cunostinfi in cunostinti, siinunteazdprin schimbareansulelor, adic[ a cunostintelor,p0nIcAnd esedin mare si ajunge a aceacetateadevirat[ in c[litorialui. Iar cei ce ajung sI locuiasc[ in aceacetate,nu semai apuclde negustorie.Ci fiecarese odihneste rr bogl1ia pe careo are.Ferice de aceia,a clrui negustorien-a avut amesteccu lumeaaceastazadarnic6,, in mijlocul mlrii celei mari! Fericede acelaacirui corabienu s-asfirdmat, ci cu bucuriea ajuns a liman.
inotltorul goi secufundd?nmare, ca sd afleun mdrgdritar.Si c[lugirul cel inlelept gol sd c6l6toreasc[ n via![, ca sE afleinlluntrul siu pe Iisus HristosMlrgdritarul; si dupdce-l afl[, nuva mai ciuta nimic din cele reale. Mirgdritarul estepdzit invisterii, iar desfitareacllug6rului esteplzit[ prin viali linigtitl. Ofecioari, dusi prin adun[ri si in mu$ime de noroade, si pierde
fecioria, si mintea ciluglrului in convorbirile cu multimea sestricI. Pasirea,din orice oc ar fi, segribestesprecuibul ei, ca siscoati puii; si ciluglrul cel socotitorsegribeste spre ocasul ui,ca acolo si rodeasc[rodul vietii. f *p"i", cdndtot trupul ii estezdrobit, isi ferestecapul,si c6lugdrul cel ?n1elept,si p5.zestentoati vremeacredinfa,careeste nceputul vietii lui. Precumunnor acoperi soarele,asaacoperi multd vorbire un suflet, careincepe s[ se umineze prin contemplalie n rugiciune.
Este o pas[re anume ,,Erodiu", care, dup[ spuseleinleleplilor, atunci se bucurf,si seveseleste, 0ndse desparte elume si se duce sI locuiascl in plmdntul linistirii si acolo isi
322
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 321/446
asteaptd lipa mortji. s-a zis desprepaslrea numiti Siren[, c6oricineaudecdnteculvocii ei, estecu totul robit de ea n drumulprin pustiu, ncat uitr panl
;iviafa din pricina
dulcefii canteculuiei, si crz0nd,moare.cu aceasta easeamln5si viala sufletului.Cici, atunci,cAndvine ?nsufletdulceata eacereascl,prin glasulcel lin al cuvintelor lui Dumnezeu,pe care le simte sufletul in
linte_;atunci el asade mult se ia dup[ aceadulceatl, inc6t ?si
uitd de viata aceasta rupeascl si sufletul lipsestepe trup, depoftele sale,si din viafa aceasta e nalli
spreDumnezeu.Copacul,pdn[ cenu-si eapldi mai nt6i frunzelecelevechi,nu dI ramurinoi, si c[lug[ru], pAn[ cenu se eap[di in inima sa,de amintireaaptelorsalecelorvechi,nu poatedaroadesi ramwinoi in Iisus kistos.
Vantul face pomii sI legerod, si grija de Dumnezeu acesufletelesi legerod. scoica n caresenastem[rgiritarul,
sezicec[ isi faceun fel de sc0nteiedin fulger in ea, u0ndu-si materiadin aer,dar pAni atunci,estegoali. La fel si inima ciiugirului,pon[ ce primegten inlelegere(cu inlelegere)materiaceacereasci,desartd ste oat6 ucrareaei si nu are od al mdngaierii n scoicileei.
CAinele 0nd?si inge nasul,beapropriul lui s6nge,dar dinpricinaplicerii de a linge snnge,nu-sidr seama [ e sdngeleui.Tot asasi crlugrrul, candse ndupleci s[ beadin slavadesartr,isi beaviafa mpreuni cu ea" ar| sr simti riur, din pricina pliceriimomentane(de o clipl). Slava lumeasc[ este ca o st6nc6 pefundul mdrii, care e acoperitdde ape, pe care corlbierul n_ocunoa,ste,dnr ce parteade os a corlbiei nu se ovestede ea sicorabiaseumple de apI; asa ace si slavadesartl cu omul, p0ndil cufunddsiJ pierde.Si despreea au zis parin-tii,cd in sufletuliubitor de slavadesart5, e intorc iarIsi patimile,care au fostodatdbiruite si care esiseri din acelsuflet.Un nor mic acoperi
323
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 322/446
tot disculsoarelui,darin dosulnorului, soarele ste oarte arziltortot asa o trAnddviemici acoperdsufletul,dar mareestebucuriaascuns[ n dosulei (tranddviei).
Si nu te apropii de cuvintele tainelor din DumnezeiascaScriptwi, tIr[ sI ceri prin rugiciune ajutor de a Dumn ezeu, i zta;a: (Rugdciunenaintedecitire): ,poamne, dd-misi simtputereaceadin Scriptur5.".SI crezicI ruglciuneaestecheia?nlelegeriloradevdrate DumnezeiestilorScripturi.Cdndvrei sd e apropii deDumnezeucu inima ta, aratil-lmai int0i dorul tIu, prin osteneletrupesti.Cici cu acestea e ncepe vie{uireaceabuni. pentru cifoartemult seapropie nima de Dumnezeu,prin lipsa lucrurilorcelor de nevoie si prin nevointa postului (a unui singur fel dehranl), si urmeaz[ faptelor. C[ci si Domnul a fi.cut din aceastatemelia deslvdrsirii. Pentruci nelucrareao socotestenceput alintuneclrii sufletului. Iar multa vorb[rie o socotestentunecare
peste ntunecare. ar[ a douaestepricina celei dintAi. C[ci daclsi cuvintele cele folositoare sunt pricini de intunecare,cdndn-aremisuri, cu c6tmai mult celedesarte? dci sufletulseumplede multi deflimare prin multi vorb'[rie, oricAt ar fi vorbele cufric[ de Dumnezeu.Deci sufletul se ntuneci din pricina vieliitIrI rdnduial5.
Mlsura si marginile?nviala cilugdreasci umineazl minteasi gonesc urburarea.Turburareaminlii din pricina neornnduieliiaduce n suflet trtunecare. Si intunecareaaduce urburarea-pacea
se nastedin buna rAnduiall si lumina senaste n suflet din pacesi din pacestriluceste n minte un v[zduh curat (limpede).$i cuc6t inima seapropiede ntelepciuneaduhului, nstriin6ndu-sede
lume, cu at6t omul primestebucurie mai mare de la Durnnezeusipoate deosebiAr sufletul s6u?nleiepciuneaduhului de aceaalumii. C[ci, prin inlelepciuneaduhului, stip6nestee suflet ticerea-Iar prin inlelepciunea lumii, ?n suflet se naste un izvor derlspdndire. $i dupl ce a aflat inlelepciuneaduhului, sufletul seumple de smereniemult[ si de bi0nde-te i pacea impdrileste
324
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 323/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 324/446
cinevamuri pe dinliuntru, dac[ nu-i stausimlurile ?nnelucraresiviata ceadupdtrup cere rezireasimlurilor, iat viala sufleteasclcere rezireanimii.
Precumsufletul din fire estemai bun decdt rupui, asamaibunl este ucrareasufletului decAta trupului. Si precum airrceput,mai int0i s-a zidit trupul, apoi sufletul,asasi lucrarea rupului oia inaintea ucr[rii sufletesti.Mare putere aratl, c0ndcineva inemultivreme aceeasi dnduiali, chiardacde usoarl; c[ si pic[turaceamici si moale, ctzdndmereu, giuregte piatracea are.
Cdndomul cel duhovnicescdin tine va fi aproapesi invie,tu vei muri pentru toate si sufletul tdu se nfrerbdnti de o bucurienefireascl, si g6ndurile tale se nchid in tine, in desf[tareaceadinl[untrul tlu. Iar c6ndva fi s[ invie lumea dinlIuntrul t[u, vacreste lsp0ndirea minfii tale si cugetele ale vor fi mdrunte sinestatomice. $i, lume numesc patimile, care se nasc din
rlspdndire. Si dupl ce s-au niscut, ajung mari, se fac pd.cate iomoarl pe om. Precum ot copilul senastedintr-o mami, asasipatimilese nascdin rlspdndireamintii; si sivdrsireapi.catuiuisenastedin convorbireamin{ii cu patimile.
C0ndseva inmulti rfbdarea n sufletelenoastre, om aveasemnul acesta:am primit Ar ascunsdarul
mdngAierii.puterea
rlbddrii estemai mare dec0t gAndurilede bucurie care vin ininim[. Viala ?nDumnezeuesteo nimicire a simlurilor. inviereasimturilor esteo moa.rte inimii. Si cAndele nvie, estesemn,ciinima e moart[ penffuDumnezeu.Constiintanu se ndreaptdprinfaptele celevirtuoase,carese fac printre oameni.
Virtutea, pe careo facem(pentru)al1ii,nu poatesi curefesufletele oastue. iindcl eae socotiti cao plati a faptelorinaintealui Dumnezeu. lar virtutea, pe care omul o face prin sine, cusine,sesocoteste virrutedeslvArsiti,si pe deoparte stesocotitica o rlsplat[, iar pe de alta ea curlti sufletul. De aceea,as-o pecea dintdi si implineste-o pe ceade a doua. Cd de nu vei avea
326
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 325/446
grijl si p[r[sesti pe cea dintii, vei c[dea, (e vddit), de laDumnezeu. ari cealalti line ;i locul aceleidintei, f6r[ s-o facem
pe aceasra.Odihna si trOndiveala sunt pieirea sufletului si pot s[-1
plgubeascdmai mult, dec6t dracii. Pe trupul cel neputincios,dacll silesti s[ facl lucruri mai presusde puterile lui, aduci insufletul tlu intunerecpeste ntunerecsi mai mult[ turburare.Petrupul cel plin de vigoare?nsi,daci-l dedai a trai bun si tr0ndlvie,
se des5vdrsesteoatl riutatea in sufletul, care ocuiesten trupulacela.Si oricdt ar fi cinevade domic de bine, si va pierde pestescurt[ vreme,pdni si ideiade bine,pe careo avea.Cind sufletulse mbati de bucurianidejdii sale si de veselia ui Dumnezeu,trupul estenesimtitor la necazuri,oricnt ar fi el deneputincios.Atunci trupul poarti o sarcini indoiti si nu sllbeste, ci sedesflteaz[ impreunl cu sufletul si conlucreazd,a desfitareaacestuia,oricdt ar fi trupul de siab. Asa se ntdmpl[, c6ndsufletulintr[ in bucuriaceaduhovniceascl.
Dac[-1iplzesti limba, frate,fi se dI de la DumnezeuHarulumilinlii inimii, cas[-1ivezi sufletulprin el. $i prin umilinlI veiajunge a bucuriaDuhului. IarI dacl limba tate va birui, crede-m[, cOndti spun,ci nu vei puteascipa de ntuneric. C[ci dacd
nu poli avea niml curat6,aibi mlcar gura curatl, precum a zisfericitul loan.
C6nd vrei sI dai cuiva sfat spre mbunitilire, incepeprinal odihni trupestesi a-l cinsti cu cuvinte de dragoste.CI nimicnu-l induplecl pe om spre cuviinlb si nu-l face s6-si schimbepurtirile iele, in purtlri mai bune, d6cdtnumai bunitf,lile celemateriale,si cinstea,pe careo vedeci o ai tu fa{i de el. Clci, cucdt cineva intrl mai mult in lupta pentru Dumnezeu, cu at6tcdstigi si inima lui indrizneal[ prin rugiciune. Cu cAtomul sesimte atrasspremultime, cu at6t este mai lipsit de ajutorul luiDumnezeu.Nu te mdhnide bun[starea ruoului. fiindci Dumnezeuo va lua cu desdvArsiree a tine.Nu te ieme de moarte, iindclDumnezeupoate si te ridi.e, mai presusde ea. C[ a Lui este
Slavasi puterea n vecii vecilor. AMIN.
327
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 326/446
LXXEV"
DESPRN ASEIVI^&TTAKEASE PTI,DAPRIVITOA,BE LA DTJFIINTCASX'SAITIBATA,
Duminicaeste aina cunoasteriiadevdrului,carenu poate iimpreunl cu materia si cu s6ngele,desi este mai inalti dec0t
toate ideile. in veacul acestanu estecu adevirat a opta zi, nieiS0mblta (Fac"2,2); pentru c[ atunci cdnd zice Scriptura: ,,S-aodihnit Dumnezeu in ziua a saptea",vrea s[ arate incetareacll6toriei acesteiviefi. Cici morm6ntuleste rupui, careestedinlumea aceasta.Sasezile le petrecemcu lucrarea vietii acesteia,prin plinirea poruncilor; a sapteao petrecem oati,in mormAnt,si
a opta esinddin mormdnt.Precum cei wednici primesc in viala aceasta,tainele
Duminicii, printr-un simbol, si nu insusi ziua Domnului, in chipmaterial aqaqi nevoitorii primesc?nsimbol, tainele S0mbetei, arnu S0mblta, in realitatea ei, adicl primesc incetareaoric6reim6hniri si lipsa deslv6rsiti, de
orice supirdri. Pentruci Dumnezeune-a dat s[ triim tn viafa aceastao tain[, si nu o lucrare realI.Adevirata Sambed, iar nu numai un simbol, este mormAntul,care nchipuie si arati o totali incetarea necazurilor pricinuite depatimi gi a luc,ririi patimilor, carese mpotrivescodihnei. intreagaomenire asa serbeazl Sdmblta, gi cu sufletul si cu trupul. in sase
zile Dumnezeua alcltuit lumeaaceast4aadit stihiile gi a hotirdtsd semi;te cu necontenitimiscare,pentruca si-i slujeasc[;gi elenu-si vor opri cilitori4 pan6lanimicirealumii. $i trupwile noastresunt flcute din (prin) puterea 1or, adici a stihiilor celor firttindscute.Dar Durnnezeu nu le-a dat odihni nici stihiilor, dinmiscirile lor, nici trupurilor noastre,caxesunt flcute din stihii, nu
328
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 327/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 328/446
mari de spus.sambdtanoastrdesteziua ingropirii. in mormdntfirea noastrdserbeazi cu adevlrat SAmbdta.De aceea, rebuieneapdratsi smulgem n fiecarezi spinii din plmAntul trupului,
p0ni cdnd?lmai avem.$i prin plugdrianoastr[, dacl stdruim ne4 spinii vor pieri, fiindc[ pimdntul nosffu ncd nu estepe deplincurilit de ei. Si daci lucrurile stau asa, cd din pricina uneitr0ndlvii scurte sau a unei mici leneviri se inmullesc spinii siacoperi fala pimdntului nostru, si slmAnta ta o inneac6, siz[ddmicesc oboseala a, trebuie deci sd-l curllim zi de zi. Cbci
prin incetareacur[1irii cre,stemullimea de spini. De acestiasr necuritim, prin Harul Fiului lui Dumnezeu,celui deo flini[ si unuinlscut. CI Lui I se cuvineSlava, mpreunl cu Cel f[r6 d; t."prrtal Siu Pirinte si cu fdc[torul de via{[ Duh, in veci. AMIN.
LXXV.
POVESTTRTALE SFrNTrr0K qr cwrNTEDE-ALE rI)R PREA CTJVTOASE r
DESPRE VIATA r.OR CEA pIINUNATA.
intr-una din zile m-am dus n chiiia unui cuvios frate, si,din pricina neputinlei mele,m-am abltut intr-un loc, ca se megrijesc de cele ale lui Dumnezeu, iindc[ nu aveampe nimenicunoscutdin partea ocului. si l-am vdzut pe acel rate,sculOndu-se noaptea, nainte de vreme,c[ci aveaobiceiul si-si inceapd
pravila inainte de fralii lui. Dup[ ce citeacdlivapsalmisi cu totuleradus,deodati ?si isa pravila,si c[dea cu fa{a a pimdnt c0teosuti de ori, ba si mai mult, lovindu-se cu capul de pf,m0nt,cucildura cea aprinsi in inima lui din Har; dupi aceease scula,sdrutaCruceaStlpdnului, iarlsi se nchina, iarlsi siruta Crucea,
310
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 329/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 330/446
i-ar fi fost, nu-l puteaascunde,clci eraprea sfios gi fa16de cei
mai mari, gi fal6 de cei mai mici. De cele mai multe ori, cAnd
lucra impreuni cu fralii, o flcea oarecumcu rusine, si grlbit,
cici nu.i plIcea si se afle afafit de chilie. Si iat[, asaeraviafa sipetrecereaacelui frate minunat. Iar[ Dumnezeului nostru I se
cuvineSlavl ?nveci. AMIN.
LXXVI.
DESPBE BATRANT.JLCEL DE DEFTI.IIT
Alt[ dati iarlqi m-am dus la un bItr0n foarte inaintat invOrsti, bun si imbunlt[1it cu traiul. Iar[ el m[ iubea foarte mult.
$i era simplu la vorbi, dar aveacunogtinlauminati, inima addnci
si vorbeacele ce-i erau date ui prin Har. Iari din chilia lui iesea
rar, numai cnnd seducea a adunlri sfinte. Era lultor aminte la
sinegi trlia o viali linigtitd. Odati i-am spus: B6rinte,mi-a venit
un g0nd,s[ mi duc Duminicl ?n indaBisericii, si sd stau acolo,si sI m6n6ncde diminealh,ca oricemirean,penftuca oricinem-
ar vedea si m[ defaime". La acestea,betranul mi-a rispuns:
,,Estescris, cd oricine face sminteal[ mirenilor, nu va vedea
luminl. Cici pe tine nimeni nu te stie in partile acestea,qi nici
viala ta n-o cunoastenimeni; ci vor zice oamenii,c[ si ci.luglrii
mindnci de dimineala,si mai cu seamivor zice, c[ suntpe aici
frali incepitori, carenu-si pot stipdni gOndurile.fi mul1i din ei,
careau ?ncrederen tine, si care se folosesc de la tine, c0nd te
vor vedea cI faci asa, se vor plgubi. P5rinlii cei de demult
puteau ace asa,cdci ei slvfirseauminuni multe, eraucinstili de
332
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 331/446
oameni si aveaunume mare. si acesteae fdceauca sr suferenecinstegi sr-si ascundr raiul cel slivit, si si indepIrte ede a ei
pricinile m0ndriei.Dar pe tine, ce te silestesl faci asaceva?Nustii c[ fiecare el devietuire isi arerdnduiaiasi vremea ui? Felulvielii tale insd nu esteasadeosebit,nici numeletiu nu-i atnt demare.Cdci doar ca un frate trdiesti, si, dac[ ai facecum vrei tu,nici tu nu te folosegti, a gipe a{ii ii prgubesti.si iar6si, Onduire
la aceasta u foloseste e toli, ci numaipe cei desrvarqilisi mari.Cd ea cere o dezlegarede simluri. Ci pe cei mijlocii si pe ceiincepltori, ii vatlm6. Cici acestiaau multl nevoiede plzire gisupunerea simlurilor. Bitrdnii insi au trecut pestevdrstaprziriisi, in orice lucru vor fi ei sunt n cdstig.Fiindcl negustorii ceineiscusili in lucruri mari, ?si pricinuiesc 1or insile pierderi
insemnate. ari prin lucruriie cele smerite,ei ajung n curAnd astareaor dinaintedepierdere.,Si iarisi, precumamspus,pentrufiecare ucru esteanumitl rdnduiall si vreme.Oricine se apuclinainte de vremede lucruri mai presusdemrsura lui, igi indoiestepaguba si nu c0stigl nimic. DacI doresti necinste, rabd[ cu
bucurienecinstea, are,din iconomie,vine asupra U fird sI weitu, si nu uri pe cel ce te necinsteste,nici nu te turbura...
Stiteam odatl de vorbl cu acel nlelept, care gustasedinpomul viefii, asudindcu sufletul din zorii tinerefii sale,p6n[ laamurgul bltr6ne,tii.fi dupn ce mi-a dat multe inv61[turi desprevirtute,mi-a zis: ,,Orice uglciune, prin care rupulnu se rudestesi inima nu semAhneste, esocoteste a o lepiditurl. C[ci asaoruglciune este iri desufletl'. Si mi-a mai zis: ,,Cuomul certire!,care-si preface vorbele si e viclean la minte, si nerusinat cusimturile,si nu ai nimic de mpIrlit, canu cumvasI se depdrtezede la tine cur[tia, pecareai agonisit-ocu multi ostenealisi s6-1iumpli inima
de ntuneric si turburare".
333
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 332/446
LXXVtr.
DESPRE AI.'T BATKAN
Odatdm-arn dus la chilia unuia dintrepirinfi. Dar Sf6.ntul
acelanu deschideanim[nui prea usor. Iari cdnd a vizut de la
fereastrl, cI eu sunt,mi-a zis: ,,Vrei s[ intri?" si i-am rispuns:
,,Da,Cinstite P[rinte". Si dupl ce am intrat, am spus ugdciunesi m-am a;ezat,ne-ampuspevorbi si apoi, a urmI, l-am ntrebat:
,,Ce s[ fac, Plrinte, cd vin la mine unii oameni,si n-am nici
cdstig,nici folos din convorbirile cu ei. Dar mi-e rusinesi le zic
sf, nu vie. Ba de multe ori nu mI lasi si-mi fac nici obisnuitapravili. Si de aceeami-e necaz. La aceastami-a rispuns acel
fericit b[tr0n: ,,Cdnd vin la tine niste oameni, care iubescdesertf,ciunea, updce vor sedeaputin, f5-te cd vrei s[ te scoli,
ca s[ te rogi, gi zii celui ce e de fat[, ficAndu-i lui metanie:
Frate, hai sI facem rug5.ciune, iindcl a venit wemea pravilei
mele si nu pot s-o las s[ treac[. Clci mi-e greus-o fac in alt ceas
si mI turbursi nu pot si-mi laspravila, dr[ s[ fiu silit deceva.Si
acumnimic nu md silestes[-mi fac rugiciunea. Si sileste-lsi pe
el sI seroagecu tine. Si dacl vazice: Roagi-te numai tu c[ eu
mI duc, atunci fd-i metanie si spune-i: ,,ln numele dragostei,
mdcar aceasti ruglciune f[-o cu mine, ca s[ m[ folosesc din
ruglciunea ta. Si dupi ce vi veti scuia a rugiciune, lungeste-o
mai muit,dec0t
deobicei.
Sidacl
le vei faceasa,
c0nd vor veni
la tine, vor afla cI ai altfel de gdnduri decit ei si c[ nu iubesti
desertlciuneasi, oriundevor afla c[ esti tu, nu sevor apropia.
,,Yezi ins[, nu cumva ludnd aceeasi ozilie fa16de orice
om, s[ strici lucrul lui Dumnezeu.C[ deva veni la tine unul din
P5rinli, sauun strlin obosit, a stacu el esteAr locul celei mai
334
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 333/446
lungi rugdciuni.Si chiardac[ striinul estevorbi-lungI, odihneste-i cOtpoli debine, si lasil sI plece n pace".
,,,\ zis unul din P6rin!i: MI mir cf, am auzit, ct unii facrucodelie n chilie, si pot si-gi facl necontenitsi pravila si suntnetulburati. Si a zis un cuvAntvrednic de mirare: Chiar cdnd esnumai pentru o nevoie, vi. spun adevirat, cd md tulbur dinrdnduiala cea obisnuit[ si mi impiedec in slvdrgireasocotinliimglg."
LXXVII.
DESPRE TXTNNNAREA [JNTJIBATKAN
Acelasi bitrOn a fost intrebat de un frate, care -a zis: ,,Cesd fac, cI mi se ntdmpll si am un lucru, care-mi trebuie, ie dinpricinaneputin,tiimele, ie la lucrul meu, fie din vreo alti pricind,
si fIrI de acel lucru nu pot sI petrec n liniste. Dar cAndv1d pecineva, cd are nevoie de acelasi ucru, si biruit fiind de mil5, ildau ui. Iar cdteodatI, ac aceasta a si cind mi-ar fi cerutcineva.Clci suntsilit sd dausi din dragoste,si din porunc[, si din lucrude caream nevoie, celui ce mil cere.Si dup[ aceea, evoia deacel ucru md facesr cad n grija si in turburareagandurilor,sau
minteami se risipestedin singuragrijl pe ca.rear trebui s-oarn, alinistii; si sunt silit s5 es chiar din linistea mea si si plec ca sf,caut acel lucru. Chiar dacl as rlbda, firi sl ies din chilie, mim0hnesc are si gAndurilemi setulburl Deci nu stiu ce s[ aleg:s[-mi las si s[-mi risipesc inistea,ca si odihnescpe fratelemeu,saus5. rec cu vedereacererea,si sI rabd in liniste?,.La acestea
335
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 334/446
mi-a rispuns b[trdnul, zicdnd ,,Orice aptl derni16,de dragoste
sau de milostivire, sau orice lucru presupus cl-l faci pentru
Dumnezeu,dar care te impiedicil de Laviata cea inistiti gi i,ti
ridicd ochii tii spre ume, si te bagdin gnji, gi-1iurburl aducerea
aminte de Dumnezeu, si-1i scurteaz[ rugiciunea, si te bagi in
nelinisteasi nestatornicia Andurilor,si te face sI p[rlsegti citirile
cele Dumnezeiesti, cal'esunto armiimpotriva risp0ndirii, -
gi sl[begtep5:rirea a, si te face s[ te plimbi, dupi ce te-u asezat
undeva, gi sipetreci cu
al1ii,dupl ce te-ai insingurat, si trezeste
iarIgi impotriva ta patimile cele inmormdntate, si dezleag[
stlpdnirea ta asuprasimlurilor tale, si te invie pe tine, careerai
mort pentru ume,si te ia de a lucrareacea ngereascl,singura a
grij[, gi te pune a parteamirenilor, - ei bine, o asa apti bunl
sd piari. Cd impiinirea datoriei de dragosteprin odihna cea
materiald, ine de lucrul mirenilor, sau gi al monahilor, dar almonahilor celor mai deslvdrsili, nu al acelorq care r[iesc in
liniste si nici al acelora,a clror linistire esteamestecat[cu viata
de obste, egind si intrdnd mereu n chilii. Aceasti faptl estebund
si uimitoare,pentruunii ca acestia-arSceiorcare n adevlr si-au
luat deplrtare de lume si cu trupul si cu sufletul, ca si-si punl
cugetarean ruglciunea ceasinguraticl, tn moarteadespreceletrec[toare, gi desprevedereasi pomenirea1or, aceloranu li se
cuvine sI slujeascl prin lucrarea de fapte materiale,nici prin
dreptatea a lucrurile cele v[zute (,,caprin ele s5 se ndrepteze
inaintea ui Hristos" (Col. 3, 5), ci si slujeascd rin omordrea
mldularelor lor celor de pe p[mOnt, dupi cuvAntr:lApostolului,
aducOndu-iertia cea curat[ si neprihinit[ a gindurilor, rodullucrdrii ior, 9i strdmtoalea rupurilor prin ribdarea primejdiilor,
pentru nldejdea celor viitoare. C[ viala cilugdreascl este
asem6nltoarecu a ingeriior. $i nu secuvins si lisim lucrurile
Cereqtl si s[ ne luim dup6flpturi. Iari slavas[ fie aDumnezeului
nostru n veci. AMIN.
336
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 335/446
LXIilX.
DESPRE MUSTKABEA T'NI.JIFITATE
Mustrat a fost un frate odati, c[ n-a fbcut milostenie,si a
r[spuns cu indrlmeall si cu nerusinarecelui cel mustra: Nu e
treabacllugdrilor, s5 facl miloslenie". Si cel ce a mustrat, -a
r[spuns: ,,Este impedecine e ciluglrul, caren-aretreab[ s[ facl
milostenie.Este acelacare,cu fala descoperit5, oates[-I zic[ lui
Hristos,precumestescris: ,Iati noi am lisat toate si !i-am urmat
Tie!" adic[ acelacarenu arenimic pe plmnnt (Mat. 19,26)' si
nu setulburi de cele materiale,nici nu are n minte vreun lucru
vdzut,nici nu se ngrijegtedevreun cdqtig,ba chiar daci cinevaii dI ceva,prime;te numai cdt axenevoie, iarl cele ce trec de
aceastimisur6, nici nu vorbegtemlcar de ele. $i viala lui esteca
a unei plsdri. Unul ca acesta u trebuie s[ facdmilostenie'CIci
cum poateda altuia din lucrurile, pe care nsqi nu le are?Ci mai
alescel ce este nviluit decele umesti, care ucreazl cu mfiinile,
9i primegtede a a{ii, acelaaredatorias[ deamilostenie.A trece
cu vedereaaceasta" stecilcareaporuncii Domnului, si senumeste
nemilostivire. Cici dac[ cinevanici nu seapropie,prin taini de
Dumnezeu, nici nu stie s[-l slujeascl cu Duhul, nici nu se
lngrijegte s[ fac[ lucruri vlzute, pe care le poate face, ce altd
nddejdede a-gicOstiga iala poate aveaunul ca acesta?Acestaesteun nepriceput.
Un alt bitrAn a zis: ,Mi mir de cei ce-si tulbwI viala lor
linigtiti, ca s[ odihneascl pe allii trupeste". Si a mai zis: ,,Nu
trebuie sI amesteclmcu lucrul lini,stirii, nici o akngrije- Ci fiecare
lucnr si fie cinstit la locul lui, ca nu cumva sdfie via,tanoasfd
intinati. Cici cine aregrij[ demulte, esterob al multora; darcine
C4z43clra1a'22 337
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 336/446
le-a pirisit pe toate,si segrijestede zidirea sufletului slu, esteprietenul lui Dumnezert. at1,cl mulli sunt in lume cei ce facmilostenie si implinesc dragosteade-a da aproapeluiprin faptetrupesti;
?nsi deabia se aflI cflte unul, care s[ fie lucritor allinistirii celor depline si deslvdrsite gi sd se ndeletniceascrde(cu)Dumnezeu.Darcine din cei celucreazlmilosteniasi dreptateatrupeste,n lume,audobdndit,vreodati mlcar unul din Harurile,de care s-au nvrednicit de la Dumnezeucei ce stau n liniste?,,Si a zis iard.si: pacd esti mirean, striduieste-tesi trliesti cuvirtulile cuvenitemirenilor; iard dac[,esti c[luglr, s[ strilucesticu faptelede vitejie alecilugirilor. Dacdtotusiwei si faci ambelefeluri de fapte,vei cidea din fiecare.Fapteleciluglresti sunt:slobozireadin celemateriale,osteneala u ffupul pentrurug5ciuni,aducereaamintecu inima de Dumnezeu(pomenireanecurmati alui Dumnezeu n inimd). Socotestesi tu, dacl ili sunt de ajunsvirtu{ile mirene, gi fdrn faptele cfllugiresti, sauba.
Intrebare:Oarenu poateun cilugir, caresuferi in linistire,sd dobindeasci am6ndoud feluri de virruti, adic[ grija deDumnezeu9i s[ poartesi alti grij[ in inim[?
Rispuns:Eu credci. nici chiar atunci,cAndar plrisi toate,si nu s-ar mai ingriji decAtde sufletullui, cel ce vrea s[ petreaciin liniste,nu poatesi vieguiascinecurmatn lucrurilevietii linistite,oric0t ar iesi
dingrija
lumeascl, cu at6t rnai mult dacdse ngrije,stesi dealtceva.Si a lIsat Domnul ?n ume oameni, aresd-I ie robigi si ingrijeascide fiii SAi,dara alessi oameni, ares[-i slujeasciLui, inainteaLui. Cinu numai in trebile impiratjlor depe pimf;ntputem si vedem deosebitecete de curteni, mai sldvili fiindacei4 carestaupurureainaintea etpi impdratuluisi se mpirtisescde tainele ocdrmuirii,- dec0t cei ce au grija afacerilor maineinsemnate;ci si la impiratul Cerului se poat" vedea, c6tlindrlznealI c0stigi (au) cei ce vorbesc in taine cu El prinnecurmata ugiciune, si de c0ti bogIlie cereasc[si pim0nteasc[
338
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 337/446
se nvrednicesci,si cdtdemult si aratd tipdnirea supra idiniintregi,mai mult dec0taceia,cue slujescLui cu ULi si cu
lucrurirnateriale,are -aubineplEcutLui prin binefacerileoiff
eslesi aceasraslujiremaresi bunr.Agadar,noi trebuie dlurmpildi, nu de aacei4"*r auiipsr n iucrulDomnului, i dela sfinlii luptdtoricareauduso viati imbundtrfltr,gide a tei ceau plr6sit cele umestisi aupu, pL p6m0nt,nceput mpdrd{ieicerurilor:de aaceia, areaupiriiit ooaa pentruotdeaunaeie
pimnntesti, imOinile i le-auntinscitre usilecerurui.Prince -aubineplicut ruiDumnezeufinliiceidedemult,careau crl5torit inaintea oastripe aceastr ale?oare SfdntulIoanTebanul Tebeur) istierieavirtu.tilorsi izvorde proorocii,abinepl6cutui Dumnezeu rinodihnacea rupeascd,ecareo_{dfearatilor inliunkul chiliei lui, sauprin rugdciunegi prinlini,stire?
u ri.grduiescr mulli I-aubinepl-icut ], ti prinodihnacea rupeascd,atd,rafilor;darmai pufin,dec6t rinrugiciunesiprin epddareae oate. rci ajutorulde a ceice petreJin inisJesi suntcinsti{ide frafii lor, esteajutorvidit, adic6ajutoraat avrern€denevoieprin cuvantsauprin rugiciunileficute pentrunoi. FiindcL afarl de acestea, amintiresauo grij6 de weunlucru lumesc,dacd care)doarme
n inima d" siiu.t i, nu facengte din inlelepciunea eaduhovniceasci.entruacercuv6nt:,pa!i cezarului elecesuntalecezarului, i lui Dumnezeu,erecesuntale ui Dumnezeu.,Mat.ZZ,Z1), i pecelecesuntaleaproapelui, proapelui, i fiec[ruiadali_i te sale,nu s_a pusq:nP sihaqtri ceicepetrecn rinigtire)ci pentrucei din lume.CIci celorce trdiescviala?ngereasc[,dici trIiesc cu grijl
desufletul or, nu li s-adat poruncls[-i plac[ lui Dumnezleurinlucruride ume,adicisi aibi grijede ucodelie,ausi primeascicevade acineva i si deaaltuia.AsacLnu secuvinemonahuluis[ aibi griji de vreunlucru,;;It; clarinegi s6-icoboareminteadin starea i inainteaefii lui Dumnezeu.
339
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 338/446
Daci cineva impotrivindu-se, imi pomeneste de
DumnezeiesculApostol Pavel,ci el lucra cu mOinilesalesi flcea
si milostenie,?i r[spund, cI numai unul Pavel le puteafacepe
toate; nu qtiu si mai fie weun Pavel, care si aibl putere n toate,
ca acela.Ci aratS-mi u mie incl un Pavel, gi nu mai zic nimic.
Deci lucrurile intdmplate din iconomia lui Dumnezeu,nu mi lepunetu tn rindul celorobisnuite.Ci unul este ucrul propov[duirii
Evangheliei si altul este ucrul linigtirii. IarI tu, daci vrei si te 1iide linigtire, fI-te ca Heruvimii, care n-au griji de nici un lucru
lumesc, si credecf, nu este nimic pe plmdnt, a c6rui griji s-o
polti tu, afard de Dumnezeu;i de tine insuli, precum ai invfl1at delaPnrin$i tii, careau fostmai-naintede tine.Cdci,daci omulnu-
;i intdregte nima 9i nu-gi st[pflnegtemila, ca si se depdrteze e
grija tuturor celor de os, ba chiar si de grija pentru Dumnezeu,qi
degrija pentruori 9ice lucru din lume, 9idacl nu se ndeletriceste
numai cu rugiciunea, in ceasurile anumite, el nu va puteas[ se
dezlegede tulburare9i de grij[ si nu va puteas[ se inigteascl.Aqa dar, dac[-!i treceprin gand, si te ingrijegti de weun
lucru, subpretextul virtulii, gi si'alungi din inima ta linistea, sI
zici gdndului: ,,Bun[ esteca]eadragosteigi a milii de dragul ui
Dumnezeu, dar tot de dragul lui Dumnezeu, eu n-o doresc".
Un ciluglr a zis: ,,Opre;te-te,Plrinte, ci pentruDumnezeufug eu dupi tine". $i u rispuns Plrintele: ,,$i eu tot pentru
Dumnezeu fug de tine". Avva Arsenie nu voia s[ se
intilneascd cu nimeni, nici ca sI-l foloseasci, nici pentru
Dumnezeu.Altul insi vorbea oatl ziua gi primea pe toli steinii
careveneau a el, pentruDumnezeu. ari Awa Arsenie n locul
acestorasi aleseseicerea si linigtirea. Iati de ce vorbeael cuDuhul lui Dumnezeu n mijlocul valwilor vielii acesteiarecltoare
gi flri furtunl plutea in corabia sihistriei lui, cum s-a aritat
limpede nevoitoriior, careaucerutaceasta e aDumnezeu. Pentru
340
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 339/446
cI hotarul in\tirii esteacesta:lcere deslvArsiti.Iar[ daci vrflnd
si te linigtesti esti plin de turburare, gi-1inelin{teqti trupul cu
rucodelie gi sufletul cu c0te o grij[, ce fel de liniste aduci lui
Dumnezel, ca ceadeslvdrqitl si f6r[ indepilrtneaoriclrei griji, elucru de ocarl s[ zicem c[ linem rdnduia]asihlstriei. Iari slava
sI fie aDumnezeuluinostru.AMIN.
LXXX.
CARE CTJPKINDE POIIIENIKEA ZILNICA,
FOAKTE DE FOLOS 9I FOAKTE
TBEBI.'ITOAKE, PENTRU CINE SADE iN
CIIILTE SI VREA SA IA ATIINTE NTJMAILA SINE
Un fratesctiseseaceste uvinte si le puneaneincetatnaintea
lui, ca s6-giaduci amintede ele si zicea: ,Tu ai cheltuit vialata
in nebunie, om plin deruqine si vrednic detot rlul ! Dar pizegte-
te mlcar ?nziua de astizi, care-fi rlm6ne !ie, dupl ce le-ai trecut
pe toate?ndegertdciuni,goalede lucrareavirtu,tii gi irnbogllite de
riutili. Nu ?ntrebadespre ume, nici despre elul cum trlieste ea,
nici despre iluglri, nici despre aptele or, care si cum sunt ele,
nici nu te ingriji de toate acestea. u ai iegit din lume in tainl9isocotit ai fost ca un mort intru Hristos, ca s[ nu mai trlieqti
pentru lume, nici pentru cele din lume; ca mai inainte de a-tj iegi
in caleodihnasi mai inainte de a?nvia n Fkistos, si fii preg[tit
sI infrunli toatd ocara si cearta,qi batjocuragi mustrareade la
341'
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 340/446
to1i.Si primeste-lecu bucurie, ca si cum in adevir ai fi vrednic
deele, si rabdi orice osteneali,orice necazgioriceprimejdie dinparteadracitror,iindcd ai implinit cu mulqumirevoia 1or.Toat[
nevoia si toati int0mplarea ireascl si orice amlriciune sufer-ocu bdrbitie. $i din nidejdea in Dumnezeurabdl si lipsa celornecesarerupului, care n curdnd vor fi gunoi. Si prime,ste-le e
acesteape toate, cu nldejdea la Dumnezeu, firi sI agteplimdntuirede a alrcinevanici mdngdiere;ci lasl in seamaDomnuluigijata, gi osdndegte-tee tine tn toate ncercirile tale, ca si cum
ai fi vrednic de eie. Nu te ldsasmintit denimic, si nu mustra pecei cete-ausuplrat.CIci gi tu ai m0ncatdin pomul cel oprit si aimulte patimi. Primesteamlrlciunile cu bucurie, ca si te scuturepulin fi s[ te indulcesti a urrn[. Vai de tine si deslava a ceariumirositoare ! Cn ai llsat neosAnditsufletul tiu, cel putin de tot
p6catul,darpe altji i-ai osdndit,si cu vorba si cu gdndul.Ajungl-!i, ajungi-li acum aceastl mnncare porceasci, din care te-aiinfruptat pinL aai. Ce ai tu cu oamenii, necuratule? Nu ti-erusine cI trliesti cu ei impreuni, cind via\n ta e dobitoceascl?Daci vei lua aminte a toateacestea i le vei pizi, poateci te veim0ntui, cu ajutorul ui Dumnezeu. ari, daci nu wei, te vei duce
in latura cea ntunecoas[,tn locasurile draciior, a clror voie aiimplinit-o cu toati nerusinarea- ati 1i-amdat rndrfurie prin toate
acestea.Deci, daci ar vrea Dumnezeu si-1i rispliteascl cu
dreptate, oaieoclrile si defrimare4 pe carecugAndulsaucuv6ntul
ai adus-oasupraoamenilor,vreme de un an ntreg, toati lumea
ar avea de lucru impotriva ta. Deci, inceteazl de pe acum sd
ocIr6sti, si rabdl rlspiaia, care vine asupr[-ti".
Despre oateacesteasi aducezilnic aminte ratele, pentru
c[ atunci, cAndar veni asupra ui weo ispiti sauvreo supirare,
s[ le poat[ ribda cu mullumire,si s5se oloseasci.Fie ca si noi
sdrlbdim cu multumirecele cevin pestenoi si s[ ne folosim, cu
342
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 341/446
Harul iubitorului deoameni,Dumnezeu,Cdruial secuvineSlavasi Puterean veci. AMIN.
LXXXI.
DESPRE DEOSEBITELE VIKTTJTISI
SNAnsnT.JLRIcAnu ALERcARI
Toati alergarea esfArsesterin acestearei: prin pociin![,prin cur61ie,prin desiv0rsire.Dar ce estepociinfa ? plrisirea
celor dinainte si mAhnireadin pricina lor. Si ce este,pe scurt
curitenia ? Inim5 milostivi, citre intreagafire ziditi. Si ce estedeslvdrsirea? Un addnc de smerenie,adic[ plrisirea tuturorvizutelor si nevlzutelor (lep[darea de toate cele vlzute sinevizute). Vlzuteie insemneazl cele sensibile; nev[zuteleinsemneazicele ogice, ;i celece sunt,fdrl a ne ingriji deele.
Intrebat a fost (b[trAnul) iarlsi in alti vreme (alt[ dati), ce
estepoc[inla? si a zis: ,,Iniml zdrobitl si smerit6;ndoitl moartesi bunl voie fald de toate"... Si ce este nima milostivl? Si azis: ,,O inimI, carearde pentru ntreaga zidte, penffu oameni,pentrupisdri, pentrudobitoace,pentrudraci ;i pentruorice fipturI.Si cOndsi aduceamintede ele,saucind le vedepe ele, lacrimiizvorisc din ochii (celui rnilostiv). Din r.r_riiaeamultl si mare,care*istipflneste nima, si din suferinlaceamult6, inirna omuluisemAniesi nu pc;,ie rf,brJa, au auzi, sauvedeacI vreo rlpturieste plgubit[ sau mdhniti. 9i din pricina aceasta,el inai![rug[ciune cu lacrimi, si pentru dobitoace si pentru vrljmasiiadevdrului,si pentrucei ce-l necijesc in tot ceasul,asemenea i
343
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 342/446
pentru tlpturile celetaritoare, seroagl el, din maresi nemf,surati
mil[, a lui, care cwge din inima sa, dupl aseminarea lui
Dumnezeu.El se roagl s[ fie plz\tit toati firea si iertat6"'
Si a mai fost intrebat: ce esterugiciunea ? !i a gllsuit:
,',Unlndemnsi o indeletnicire a minlii, ca s[ iasi din toatecele
de aici, qi intoarcereadeslvdrsitl a inimii cu contemplalia ei spre
acel dor al nldejdii viitoare. Iar de nu le arecinevape acestea,
atunci seam[ni snmflnlnamestecati,asemenea u unul, cate a
injugat boul gimigarul in acelasiug.
Si iarigi a mai fost intrebat: cum poate cineva si
dobdndeasc[smerenia? fi a rlspuns: ,"Prinneincetateaduceriaminte de greseli gi prin nidejdea apropierii de moarte, prin
irnbriclminte proast6,prin alegereaocului celui din urmi, prin
implinirea, in orice lucrate, a faptelor celor mai mici si mai de
nimic, prin ascultare,prin ticerea necurmati, prin neiubirea
adunirilor, prin voinla de a rimane necunoscut si neblgat in
seaml, giprin fnerea tuturor lucnrrilor cu o deslvargiti renduiall,
prin ura fali deconvorbirea cu mu\i, gi prin neiubirea decagtig.
$i apoiprin ridicareamintji mai presusdeocar[ si deflimare din
parteaoamenilor,si mai presusde pizma. $i pti" aceea I nu tu
st[pdnegi pe toli ceila{i, nici toli ceila\i nu te stipanescpe tine,
ci tu te-ai insingwat si nu ai grijl denimeni pe lume, cinumai detine. f i pe scur[ instrlinarea, singurltatea si sirlcia, acestea asc
smereniasi cwilesc inima-
Iari semnul din care cunoastemcl a ajuns cineva la
deslvdrgire,esteacesta: ei desiv6rgiS,chiardac[ de zeceori pe
zi ar fi dali pradi focului penffu iubirea de oameni,nu se pot
s[tura de oameni.Precum si Moise grlia citre Dumnezeu:,pac[
le ueci lor picatul, trece-l; iar dacl nu, atunci qterge-mi 9i pe
mine din cartean carem-ai scris" (Ex.32,31). Precuma zis
qi fericitul Pavel: ,,M[ rugam si fiu anatemaui Hristos pentru
344
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 343/446
fralii mei" (Rom. 9, 3). Si mai zice: ,,AcummI bucur n
necazuri, entruvoi, noroade!" a fel si ceilalli Apostoli,din
dorul de a da via{6 oamenilor,au primit si moarl in multte
feluri.Iar[ ca ncununarc tuturoracestoraDomnulgi Dumnezeul
nostru,din dragoste a1[ de zidtea Sa,pe insuqiFiul Siu pe
Crucea moarteL-a dat Ioan3, 1.6):,CI a;a a iubit Dumnezeu
lumea, ncdtpeUnul NiscutFiul SIUL-a dx la moartepentru
ea". Nu doar[ ci n-ar fi putut s[ ne m0ntuiascl n alt chip,dar fiindci a vrut s[ ne invele in acest fel, dragosteaSacov0rsitoare.f i prinmoartea nuianlscutFiul SIu, avnrtsi ne.
apropiede 81.Si dacl arfi avutcevamai cinstit(depre!)decjt
Fiul, si aceea e-ar i dat-o,pentruci prin aseea eamulnostru
si fie al Siu. $i din multl iubireaLui, nu I-a binepl[cutsI
sileascl ibertatea oastrl,degiar fi pututs-o aci; ci ne-a lsat sIne apropiemde El prin dragosteaugetuluinostu. $i l{ristos
insusi,din dragosteltre noi, a dat ascultare [rintelui S[u,casIprimeascicu bucurieasupraSa ocarasi m6hnirea, um zice
Scriptura:,in ocul bucuriei, e careo avea,El a ribdat Crucea,
f[ri s6-i pesede rusine" (Evr. 12, 2). De aceeaa gi zis
Domnul, n noaptean carea fost trddat:,,Acesta ste fupulMeu, caresedi pentruume,casi aibl viali; Acestaestesf,ngeleMeu,caresevarsdpentrumu{i, spre ertarea icatelor" (Mat.
26,26). $i iarngia zispentrunoi: ,,Eum[ sfinlescpeMine"(Ioan17,18).Asa togisfinlii ajung a aceast[desivirgire,c0nd
sedesivOr;esc i seaseaminicu Dumnezeu, rin dragostea9i
iubireadeoameni, are zvoriqtedin ei si se evarsispreoti.$i acesta stesemnul, e care l cauti in ei Sfinlii: si se
asemeneu Dumnezeu rindragosteae-aproapelui. ;a frceau
si Pdrinliinoqtricilug5ri,cdndprimeaudesiv0rgireaiasemlnarea
ceaplinl devia![ Domnuluinosffu isusHristos.
345
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 344/446
Fericitul Antonie, se zice, cL nu s-a hot6r0t niciodatI sifac[ un lucru, care si-l foloseasc[ mai mult pe el, decdt peaproapelesiu, fiindcl nddljduia c[ i se va socoti lui o marevirtute cdstigulaproapelui.Si semai zice
despreAwa Agathon,cd spunea: ,Mult as fi vmt si gdsescvreun lepros ca, lu6ndu_itlrpul, sd i-i dau pe al meu". yezi dragostei deslverliti ? Sipini ce iardsiera n stareade ripire, el nu llsa pe aproapele Iuneodihnit; si ayeao sap[; un frate, cdnda venit la el, a dorit s-oaibft si nu l-a lisat Awa s[ plecedin chiiie, ffud,ea.Mai suntsialtele scrisedespreSfinli. si ce sr mai zic? Mulli si-audat tru-purile lor fiarelor, si sabiei, si focului, din dragostepentruaproapele.Nimeni nu poateajunge atreaptaacesteiubiri,de nuva simli in tain[ nrdejdeaLui. Si iubitorii derumenu pot dob0ndidragosteade oameni. Cdnd bineva dob0ndestedragostea,seimbrac[ in tnsusiDumnezeu,mpreuni cu ea.'$i trebiie, ca celce a dobAndit pe Dumnezeu,sI nu caute s6 mai dobdndeascI
nimic din cele ale veacului de acum, ci si de trupui lui s[ selepede,(si se dezbrace).Cddacdse mbrac[ cu lumeaaceasta icu viata aceasta,iindci le doreste,nu se va mai putea mbricacu Dumneze-u,pdnd nu se va dezbrdcade acestea Aceastaam[rturisit:o InsusiDomnul zicdnd:,,Oricinenu seva lepida detoate, si nu-si va uri sufletul s5u, nu poate sa-Mi fie Mieucenic" (Luca 14, Z7). Si nu zice numai
s6 se lepedede ele,ci chiar sd e urascl. $i dac[ nu-I poatefi cinevaucenic,atunci,cum va locui in el Domnul ?
lntrebare: De ce nidejdea esteasade dulce, penffu ce si
ferre.a.: 11{gjd"-sifaptele lcute cu nddejdesunf usoare?Si
faptelenddejdii se?mplinescn suflet repede?Rispuns: Pentru cL s-a desteptat in suflet o dorire
fireascl si l-a addpatdin pahaml u."rL si i-a imbltat pe ei,?ncepdnddin ceasul acela.Si ei nu mai simt obosealasi ie facnesimlitori fali de n"r-uri, si in tot drumul
"efeto.irilor, ei
socotesccI merg prin vizduh, gi nu cu pasi omenesti, iindcX
346
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 345/446
asprimea iii nu estevdzuti de ei si in caleaor nu suntdealwi si
vii: ,,Sipentruei cele asprevor fi drumuri netede" si celelaite.
Si fiindcl mereuprivesc spre snnulPlrintelui lor.
$i
nldejdea
ins{i le aratl lor ca si cu degetul, n fiecareclip[, cele ?ndepir-tate si nevlzute, ca s[ le vadl intr-insii, cu ochiul cel ascunsal
credintei, caprin inchipuire; si fiindcd parlile sufletului lor ard,
ca in foc, de dorul de cele :rdepirtate, qi fiindc6 ei cred, ci cele
indeplrtatesuntde fa1[. Spre acolo ;i intind ei gAndurile or cele
lungi. Si mereuse gribesc sI ajung6.Si c6ndse apropiede o
virtute, ca s-ofac[, nu o fac numai pe ea, n parte, ci pe toate e
fac in acelasi imp. Cici ei nu cil6torescca toli ceilalfi, pe calea
cea mplr5teascl, ci-si aleg c6r[ri mici, ca sI scurtezedrumui,
uriasiiacestia.Pe acesteclriri cilltoresc unii, scurtdnddrumul citre
locasurile1or.C[ ii ardenXdejdea a un foc, si nu pot s[ se aline
din alergarea eaaprigl si neincetatd. iltrebucuria lor. Si li seint0mpld 1or,precum s-a zis la Fericitul Ieremia: ,,C[ci am zis:
nu-mi voi aduceamintede El si nici NumeleSiu nul voi grli; si
s-a ficut in inima mea ca un foc aprinsqi a rlzbit oaselemele".
Asa se face aducereaaminte de Dumnezeu?n nima lor, a celor
ce se mbatl de nldejdea in flglduin]ele Sale.
Clrlritre celeprescurtatealevirrulilor sunt virr4ile generale,pentruci elenu fac ocol preamarcprin potecilemulte alevieguirii
(trdirii), de a una la alta,gi nu pretind nici loc, nici vreme, nici
risipire, ci se ac indat[ si singurese?nmuilesc.
Intrebare: Ce estenep[timirea ceaomeneascl?
Rdspuns: Nepltimirea nu este, statea, n care nu simgi
patimile, ci starea, n care nu le primesti pe ele, din pricinavirtulilor cele multe si de muite felwi pe care e au,pe fai6 9i in
ascunssi au slibit ?n ei patirnile si cu greu semai pot riscula
asuprasufletului.Si mintea nu trebuie si fie alintiti mereu asupra
patimilor. Cici gdndurileei suntpline in tot ceasuldetrdeletrfcirea
si vorbirea modurilor celor bune,pomite in minte prin inlelegere.
347
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 346/446
Iar cdnd incepe weo pomire a patimilor, gdndul estedeodatlr[pit din apropiereaor prin vreo idee,care s-a vit in minte. $ipatimile sunt lsate in nelucrare(suntzid[rnicite), precuma zisfericitul Marcu.
Mintea, careprin Harul lui Dumnezeu mplineste ucrarea
virtulilor ;i seapropiede cunoastere, reaputin simtedin partearea si nefi4elegltoarea sufletului. Ci r{ryitdii estecunoasterea,citre in6{imi, si se nstriineaz| de toateale lumii. Si din pricinacurltiei, a subtilitilii, a repeziciunii, si a ascu{imiiminlii lor, dinpricina nevoinlii lor, mintea or se cw51e;tesi se ace uminoaslfiindci tmpul lor s-auscat.$i pti" viata cea irytitl $ prin stiruinla
i1 ea,ugorsi repedecontemplatiacea duntricl seaseazl n ei giii cllluzeste spre extazul (uimirea) care este vecin[ cucontemplafa-$i prin uimire li seArmulfescclipeledecontempla,tie,
fr.mintea lor nu are niciodatdnevoie de materie perceptibili, ;iniciodatl nu ies din acelestiri, pe care i le pricinuiesteroadaDuhului. li prin indelungati obisnuinli, amintirile, cele carea!O!i
patimile, precum;i putereast[pAnirii dracilor sestergdin inima1or.Clci, atunci cdndsufletul nu se mprietenestecu patimile sinu cugeti la ele, fiindcl este stipinit de alte griji, necontenit,atunci puterea de ghiarl a patimilor nu poate rlpune simtulduhovnicescal sufletului.
tntrebare: Care sunt caracteristicile smereniei?
Rlspuns: Precum m0ndria este risipirea sufletului prininchipuirea ui, care-l ispindeste si nu-l impiedicl de a se nil,tain zbor pinl la nourii gdndurilor ei, ca s[ se nv0rteasc[?n oat6zidkea" tot asa smereniaadun[ sufletul prin isihie (via1ainistiti),asa cd sufletul se concentreazd,n sine. $i precum sufletul eimperceptibil si nevdzutde ochii trupului, a;a cel smerit este
necunoscut printre oameni.Si precumsufletul inlluntul trupuluieste ascunsde privirite tuturor oamenilor si de amestecul u ei,agasi cel ?ntr-adevlrsmerit, nu numai ci nu wea sI fie vizut sicunoscutde cine oameni, iindci el sedeosebe,stei sedepirteazl
348
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 347/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 348/446
pimAnt, cel smeritnu s-arsperia.Nu orice sihasffuestesi smerit;
dar cine e smerit,acelae sihastru.Orice smeritestesi sfios; dar
mulli sunt sfiosi, flri si fie smerili. Iatl dece a zis Domnul cel
BlAnd si Smerit:,,lnvI1a1ide la Mine, ci suntbland si smerit cu
inima si veli afla odihna sufletelor voastre".(Mat. 7I, ZI).
Cel smeritsebucurl in orice clipl de odihni, fiindcd nimic nu-imisci si nu-i tulburl mintea. Si mintea lui nu se ingrozeste,
precumnu poli ingrozi un munte. Si dacl sepoatespuneaceasta,
qi poate c[ nu-i la nelocul ei s-o zicem - cel smerit nu-i din
lumea aceasta;iindcl nici in necazwi nu se ngrozestesi (nici)
nu se schimbl, nici in bucwii nu se mird si (nici) nu serlsfati. Ci
el se bucurd si seveselesten adevdrnumaide acelea,care lbucuri si pe StipAnul ui. Smereniaeste?nsoliti de blAndegei de
concentrare; ar aceasta nsemneazl umpltarea simlurilor, glas
lin, vorbire scurti, neprelulfiinlei proprii, imbrlclminte simpll,
mers inistit, privireplecati tn jos, milosteniecovArsitoare,acrimi
carecurg ugor,singuritate sufleteascS"niml zdrobiti, fire potoliti,
simquri concentrate, ucruri de pulini tnsemnltate, nevoilemicsorate, suferinll, rlbdare, ndtnfricosare, irie de iniml, care
senaste din ura falI de viatz ceavremelnici, rdbdare n ispite,gdndire gravl si nu usuraticd,stingerea g0ndurilor,paza ainelor
?nplepciunii, sfiali gicucemicie, dar,mai mult dec6t oate, inigtea
de toatl clipa, adic[ necontenitachemarea sine anecunoasterii(pretextarea ecunoasterii).
Smerituluiniciodati nu-i ies n calenevoia, caresIJ (faci
s[ se)turbure si s[-i aducdconfuzie. SmeritulcAnde singur, se
rusineazi de sinesi.Tare m[ mir, cd smeritul ntr-adevlr smerit,
nici sd se roage lui Dumnezeu nu indrime;te, cdnd e si se
roage,si n-are?ndrlmealinici
siceari altceva, ici si stiepenffu
ce seroagi; ci numai tace, cu toateg6ndurile ui, qi aqteaptl nu-
mai mil[. Si asteapti si vad6,- ce hotirfire ia h privinla lui Fala
Mlririi celei inchinate, pe c0nd fala ;i-o pleacl la plm0nt, si
contemplalia nimii si-o ridicl spre nalta ;i Sf6ntaPoarti a Sfin-
350
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 349/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 350/446
lui Dumnezeu. Dac[ insi sufletulrlm2ne tdr5 in{elegereaaceasta,
pricina este, ie c[ areweo amintire str[inl, fie cI i s-aupomit
simguriles[-l tulbure, prin ?nt6lnireaor cu lucrurile. CAndsim]urile
se ncuie prin sihlstrie, si nu pot s[ sarl afard,si, tot cu ajutorul
sihistriei, amintirile se invechesc,atunci poli vedea, care sunt
g6ndwile proprii sufletului; careeste irea sufletului, si ce comori
areel ascunse nl[untrul lui. Iari acelecomori sunt nlelegerea
celor nemateriale,care flr[ weo grije gi fdri weo osteneali, se
punin mipare in suflet.Si nici nu ;tie omul, cI asemenea dnduri
semigcd n firea omeneasci.Cine i-a fost inv[![tor? Saucum a
priceput un lucm, care de;i e perceptibil, totugi nu poatefi ardtataltoralSau cine l-a putut ciliuzi spreceeacenu l-ainveFt altul?
Asa estefirea sufletului.Asa dar, patimile suntun adaos,
din pricina sufleteascl.Pentruc[ sufletul din fire este nepitimag.
IarI cdnd se vorbeste in Scripturd despre patimi sufletegtigi
trupesti, si gtii ci ele sunt numiJe aga,dup6 pricinile 1or. C[ci
sufletul din fire estenepdtimaq.lnsdadeplii filosofiei exterioare,
precum si urmasii lor, nu primesc adevirul acesta- ar noi asa
credem, ci Dumnezeu a ficut nepltimas sufletul, careeste dupl
chipul Siu; dupi chip, adicl nu dupl trup, ci dup[ sufletul care
estenevizut Fiindcd orice chip sealcituieste printr-un chip, care
ne-a fost ariltatmai-nainte.CI nu poatenimeni si-gi alcituiascivreun chip ?n minte, far[ se i vizut cevaaseminitor. Agatrebuie
si crezi, ci patimile, clun am zis mai sus, nu sunt in firea
sufletului. Iari daci cineva se mpotriveste spuselormele, l voi
lua la rost qi el va avea si rispundi.
intrebare: Careestefirea sufletului? Oareeste nepitimaqi
gipHnnde luminl, sau dimpotivi pitima46 si intunecati?
Rlspuns: Daci firea sufletului a fost odati strilucitoare qi
curat[ prin primirea luminii celei fericite, asava fi ,siatunci,cAnd
seva intoarce la rdnduiala ei ceaveche; agadar,cdnd se pomeste
352
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 351/446
cu patim6,sufletui este ntr-adevir afard de iirea iui, precum auarltat P[rinlii Bisericiii" inmc8t patimile au ntrarulrerior in suflet,nu estedrepts5zicemcd ele suntproprii sufletului,
desier estezguduitde patimi.Deci este impede,ci sufletulestezguduitdelucruri dinafar[,nu de ale saleproprii"Si daci numim,,firesti"patimile prin carenumai sufletui este zguduit, f[r6 tr,.rp,apoiaturci toameasi seteasi somnular fi patimi sufletesti: iindci sisufletul suferi si suspini impreundcu ffupul, pe ufina acastora,
precum si pe urmaschingiuirilor, a frigurilor, a boiiior si a altorasemenea. iindca prin participare sufletul pitimeste impreunlcu trupul, precumsi trupul pitimeste ?mpreund u sufletul si seveseieste i senecljeste mpreunr cu el. Iari DumnezeuluinostruI secuvine Slavd.n veci. AMIN.
LXXXilI.
DESPRE SUFLET SI PATIFI SI DESPKEcuKATrAptrNTu,ScRrs N FonrrrAon^?-
DrArroc iTNTREBARISr KASPUNSIJRT)
intrebare:Caresunt stiriie sufletului dupd fire, impotriva(afari de ) firii si mai presusde fire?
Rdspuns:Stareacea dupf,fire a sufletuluiestecunoastereazidiriior lui Dumnezeu, a celor sensibiie si a celor
rationale(inteiigibile). Stareacea mai presusde fire estepomirea sprecontemplareaDumnezeirii celei mai presusde fiinll. Iar[ im-potriva firii (in aiara irii) estepomireaceacitre patimi, precuma zis Dumnezeiescul i mareleVasile: sufletulcAndestedupliire, se afli sus;clnd se afld in afarl de fire (impotriva firii), ei
C-da43cos.la23 353
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 352/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 353/446
prins n,telesul uvintelorDumneziee,sti,-aupoticnit cu poticniredesivArsiti. La fel este cu cele sufletesti. a1[ de cele trupegti.Deci, dac[ virtutea este din fire sinitate pentru suflet, atunci
patimile sunt boli ale sufletului, cares-austrecuratsi au intrat dinintdmplare n fire, scofind-o din starea i de sindtate. E iimpededeci cI sInltatea era inainte (estepreexistentl) de boala, cea
occidentali, n fire. Si daci acesteasunt asa, precum sunt nrcaLitate,- apoi virtuteaestede a fire in suflet;accidentele untins[ in afari de fire.
intrebare:Patimiie trupesti sunt ale trupului de la firti sau
accidentale? i patimile caresunt n suflet,prin legltura trupuluicu sufletul,sezic prin fire ,patimi sufletesti", sauprintr-o gregall
decuvinte?
Rlspuns: Pe cele ale trupului nimeni nu indrdznestesazicL,ci senumescpatimi trupestiprintr-o gregali devorbire.Darpe celeale sufletului, dupi ce tofi .stiu i mlrturisesc, cd n firea
sufletuluieste si.diti curltia, trebuies[ indrdznim si s[ spunem,cI patimilenu sunt nicidecum de la fre sidite in suflet.Fiindciboalavine in ai doilea rdnd,dupi slnltate. Iar una si aceeasi irenu poatesI fie si buni si rea-Asa ci una trebuiesi,fie preexistenticeleilalte.Si aceeaestestarefireascd, carea fost preexistentialteia.Cici tot lucrul accidentalnu estedin fire, ci este ntrat pedinafarl pe deasupra irii. Si orice accidentadiugit, esteurmat
de schimbare; iindcl insf, nu se schimb6,nici nu se strimuti.Oricepatimi, careestespre olos, de a Dumnezeueste ddruid).Si patimile cele trupesti sunt puse n trup, spre folosul gi spresporul rupului, precum si celesufletesti,spre olosul sufletului.Iar[ cOndrupul estesilit si iasi din belsugulslu gi si rabde ipsade cele ale sale, si si se ia pe urma trupului, atunci sllbestetrupul si sufer6.Si c0nd sufletul,plrlsind cele ce-i suntproprii,
se apeurmatrupului, atunci numaidecAt i el suferi, dupi cum
355
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 354/446
zice DumnezeiesculApostol: ,,Duhul, dorestecele protivnicetrupului", si ,,trupulcele protivnice duhului" (Gal. 5, 16).Cici aceqtiasuntprotivnici unul altuia- Deci nimeni si nu huleascd
(zicdnd), cI Dumnezeua pus in firea noastr[ patima si picatul.CA H a pus in fiecarefire simdnla, din carecresteatdtpatima,cdt si picatul. Cand?ns[se mpreuni unacu a1ta, funci firea numai este cu caracterele i proprii, ci cu caractereprotivnice. Cide ar fi patimile de la fire in suflet, cum de firea estevlt6mat6 deele?
'intrebare: Pentru ce patimile trupesti, care dau putere sispor trupului, suntpdgubitoarepentrusuflet,cu toatec[ nu-i suntproprii? Si de ce prin virtute, pe cnt se strAmtoreazl rupul, peat6tsporegte ufletul?
R[spuns: Nu vezi, cI celece sunt n afara iiii, ii suntsprepagub6?Cici orice fire se bucurl, cdnd se apropie
de cele cesunt aleei (asemeneau ea).Vrei s[ stii ce estepropriu fieclreiadin aceste iri? Iati, celece-i suntspre olos,fi sunt si proprii dinfire; iard celece o pigubesc,sunraccidentedin afari ;i strline defirea aceea.Asa dar, fiindc[ se stie, c[ palimile sufletului suntprctivnice patimilor trupului, tot asase nt2mpli cu orice lucru,
careodihnestesi foloseste rupul. Chiar dacLar petrecesufletuloweme in acel ucru, totusi, nu putem zice, cdacelaestedin fire alsufletului, Fiindci cele ce sunt din fire proprii sufletului, suntaducltoare de rnoarte pentru trup. tn chip abuziv ?ns6acesteasunt puse pe seamasufletului, si el nu poate scipa de ele, dinpricina neputinlii trupului, cdti vreme el este n trup. C[ sufletul
s-a ?mp[rt6sit in chip firesc cu (de) necazurile trupului, prinynirea misc[rii lui (cu miscarea rupului) prin amesteculdcut deInlelepciunea cea necuprinsd. Si desi sufletul cu trupul aucomunitate, totusi misc[rile lor sunt desplrtite, voin{a lor estedespdrlit[, si iar[si estedespdrlit trupul de Duh. Dar firi1enu se
356
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 355/446
schimbe,si fiecare a trupului si a sufletuiui - onc6t sunt de
inclinate, fie sprevirtute, fie sprepicat, semisci totusi si prin
vointa proprie. Si cAnd sufletui seridicl deasupra rijiior celortrupesti, atuncicu totul si cu totul prin Duhul infloresc miscdrile
lui si pluteqte prin mijlocul cerului, printre Duhurile cele
necuprinse, i sufletuinu iarti trupului, s[-si aducl amintede ale
sale,chiar dac[ aceasta e ntdmpl[. Si dac[ trupul iar[gi seafl6
in plcat, flrd incetaresemiscl in minte gOndurile ufletului.
intrebare: Ce estecurltia minlii?Rlspuns: Curat cu mintea nu este acelace nu cunoaste
rbul, fiindcd esteca un animal, nici acela,care esteprin fire in
treaptacopillriei, nici cela ce-si ia mascade om curat la minte.
Ci curdlia minlii este:gdndul n6llat 1acele Dumnezeiesti,dupi
lucrareavirtulilor. Si noi nu ?ndriznim sI spunem,c[ cineva a
dobAnditcuritia min{ii flrl s[ fie ispitit de g0nduri, cAtI vremeeste mbrlcat ?n rup. Ci noi nu indriznim s[ spunemc[ inainte
de moarte, inceteazd.rizboiul sauvltimarea din fire. Iar prin a fi
ispitit de gAnduri,nu inleleg a se supune1or,ci inceputul luptei
impoffiva lor.
ingirare(enumerare) misclrilor din ginduri.
Gdndurile semiscl in om din patru pricini. Mai int0i, din
voinla cea ireascl a trupului, in al doiiearAnd,prin inchipuirea
lucrurilor lumii, pe care e vedesi le aude,nchipuireasimlurilor;
in al treilea rAnd,prin ideile venite in sufletprin simluri, si prin
abatereade la cele(acele dei) pe care e are n minte; ?n sfArsit,
in al patruiea 6nd,prin momelile dracilor, carese uptl cu noi,
folosindu-sedetoatepatimile, prin cele rei pricini,pe care e-am
pomenit mai sus.De aceeaomul p0nI la moarte,areginduri si
lupt[, cdt[ vremeeste n viala aceastaatrupului. Acum, judeci
si tu, de estecu putinli si scipim de cele patrupricini, inainte
de-ane izblvi de ume, inainte demoarte, adicit,saude este ori
357
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 356/446
nu cu putinti, ca trupul sd cautecele trebuitoare ui, frr[ si fiesilit s[ doreasc[weunul din lucrurile cele lumesti. Iar dacl nuputem si ne g0ndim la asa ceva, fiindc[ firea cere asa ceva,atunci se misci, vrdnd nevrdnd, in tot omul purtitor de trup,patimile. Si de aceeaot omul, ca unul ce aretrup, trebuie sl seplzeasci, nri de o anumit[ patiml, care n chip vddit si adesea epomeste n el,.nici de doui patimi, ci de mai multe. Cei ce aubiruit patimile prin virtuli, oricflt ar fi necljili de gfinduri si demomealacelor patru pricini,
nu se asl totusi biruili, fiindcd ei auputerea, si mintea ior este rlpiti de amintirea bundtililordumnezeiesti.
itttr"6ate: Prin ce se deosebestecurilia minlii de curlliainimii?
Rispuns: Una estecuritia minlii, alta este cur[1ia inimii.
CIci mintea este unul din simqurilesufletului; iar inima cuprinde;i stipAnegte imfurile cele luntrice. Si ea este ldicin[. Si daclr[dicina este sfintl, sfinte sunt si ramwile. Adicl, dac[ inimaestecuratl, e limpede, cI toate simlurile vor fi curate.Cu mintea,dac[ se sfuguieste I citeasclDumnezeiegtileScripturi, si daci senevoiestecu post, cu privegheresi cu sihistrie, isi uitl de vialaceade mai inainte si se face cwat6, c0nd
se depdrteazdde petre-cereaceadenisine; dar nc5.nu este ntlritd in curitie. Clci pre-cum repede,ajunge s[ se curete, ot asase si pdngiregterepede.Dar inima se cur[leste prin multe necazwi si lipsuri, prindep[rtareade orice p[rt{ie cu toate lucrurile cele lumesti dinlume si prin moarteafal6 de ele. Si odatl curati, nu se mai pdn-gdregtecurilia ei prin lucruri mici, nici nu
se mai infricoseazl delucrurile cele mari gi fili;e, oricnt de ngrozitoare ar fi. Fiindclacum arestomac are(sinitos), carepoatesi mistuie oricehrani,chiar si pe aceea,care rlmOne nemistuit[ de cei slabi. Cd asaspunmedicii; orice mAncarede cameestegreude mistuit, dar eadi multd puteretrupurilor sdn[toase,atunci cAndo primesteun
358
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 357/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 358/446
simlurile, ffiri s6vrem,suntreceptive a!6d.e primesc) oatecelece se intAmplS?n urul nostru. intr-acestetrei chipuri SfintelePuteri slujesc, spre
mp5.rtlsireacu noi, ca s[ ne invele si sistatomiceasclviatanoastri.
Insi draciiceinecurati, 6ndseapropiede noi sprepierzareanoastr4,nu spre folos, nu pot sI miste in noi decAtcele douichipuri. Prin chipul al treileadracii nu sepot apropiade noi, casi ne riticeasci, fiindci dracii nu auputereade apune t: miscare
tn mintea noastrl, gdnduri firesti. Cici e cu neputinti, ca fiiiintunericuiui s[ se apropiede lumind..Sfinlii ingeri, ins6,pot atntsI biruie, cAt si si lumineze.Cd.dracii sunt sr1pAniisi ziditoriigAndurilorcelor mincinoase, arenasc ntunericul.Fiindci de lacei luminosi, primim lumina; iar de la cei intunecati,primimintuneric.
intrebare:$i pentruce unora li s-a dat, iar altora nu li s-adat (al treileachip)?
Rlspuns: Fiecaredin acesti nvEldtori,contempllmai intdilntru sine doctrina pe care o propune si mai intOi o gust6, oprimeste,si apoi poatesi o propuni invit$ceilor lui. invlgitorii
cei dintai predau adeverireaucrurilor din cunoastereaor ceasinrtoasd;c6ciei pot si inleleag[ prin priceperea ea uteascutiti.,a minlii 1orcelei foarteasculitesi foartecurate. ar[ draciipot sXaibl repeziciune,darn-aulumini. Una esteascutimea, lta esteiumina.Asculimea(acuitateaminlii) ire de umin[, duceapieirepe cei ce au cAstigat-o.Ci. lumina arat[ adevdrul,ascutimea(minlii) arat[ ins[ o n[lucd a adevdrului.Fiindcl lumina arat[(descoperi) realitatea lucrurilor; si se inmulleste sau seimpulineazi, dup[ cum vieluim noi.
Sfinlii lngeri revars[ asupra noastrd,din cunoastereaordesprepornirile lucrurilor, cunoasteredin careei augustatmai
intni, pe careau primit-o, qi acum ne-o daunou[.
360
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 359/446
iad ceiiaiti invdlitori- dracii- semi9ci,'rurr noi,pem6sr.*a
cunoasteriior despre erurcum semisc[ lucrurile.pentru
c5 prinlucruri,carenu ne-au imas, ei trebuiesi pomeasci n noi gAnduridrepte' nsi credeceeace-1ispun,cr oricdt am fi noi devrednicisaprimim inv[fitura totusi ei ar fi neputinciosisi invele uteui*atacontempialie,m6car c6 la inceput au fost tn
"u.I*si, fiecare
dupi iconomiape c-are urmeazl, sprijin le dd invitlceilor, fiespreuna'fie sprecere
protivnice.Eu credc[ acestaesieadevarur,c{ minteanoastrx, iri mijrocirea sfin{ilor ingeri, n"lnr.eluta,o"la sine poatesi se miste sprebine (simturiie) iirsr nu primesccon;tiinlar[ului, sinu sepomescspre ru, ff,r'mijlocirea or*'or.si minteanoastrr nu poate ucra rrutatea, de lasine. c[ci binereestesidit ?n fire, iar rdui nicidecum.Si orice idee str6ini, care
vine dinafarS,pentru a fi cuprinsl de lunoastere,arenevoie deun mijlocitor. Dar ideea, care.estes[diti inlduntrul nostru, sestrecoarS,IrI s[ fie nevoie de deprindere, n fire, pulin c'tepulin, si daci firea esteasa,adic[ de a sine si po.r,iia spr"-tin",atunci ea se poate iumina si poatespori; firi contempialiaceatngereasci-Daringerii suntinviiitoriinostri, precum qi ,*t orriialtora tnvilitorii. cei mai de jos inva{i de la cei ce au rdsaritdeasupra or,careau umin4 si asanvali unii de ia al1ii,pana
"ejung a unitatea,carearede nvdlitor pe SfdntaTreirne.Si iarasitreaptacea mai inalt6, Sfdnta Treime, ?ndrizneste sf,)icA,, l,invil'tura nu-i de la'a, ci are de ajutor pe lisus, de la care eaprimestesi d5 mai departe reptelecelorde
subea, nvd.ldtura.Eu cred cI mintea noastri aredin fire putereade a pomispre contemplalia dumnezeiascd".i cu o singurd miscare decoborare a cerului) noi suntemur.*"n"u cu fkile cele ceresti.cnci gi ?nele, ca si in noi, semisc[ Harul. Harur ?nsreste oiinde fire, de mintea omeneascli ing"rur" 6; cilcicontemplatia
Dumnezeirii nu se numirb la un roc cu arte contemplatii. ce
361
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 360/446
pentru toate fiinlele cuvdntitoare, pentru cele sporite si pentru
cele mijlocii, contemplalia emigc[ spre oatecdtesunt,prin Har,
nu prin fire, sprecele ceresti si sprecelep[mdntesti; si nu fireaie cuprinde,cum se ntdmpil cu toate celelalte ucruri.
Contemplaliaminlii, intru care petrececeatacereascl, si
vederea,nu ie eradati lor (in st6panire)nainte de venirea in trup
a lui lkistos, ca sI intrqspre taineleacestea;arl cAnds-a ntrupat
CuvAntul, i s-adeschisor usa n Hristos, cum zice Apostolul (1
Cor. 16,8). Dar eucred, si acesta steadevlrul- c[ oricdtne-
am cur[1i, noi oamenii,minlile noastrenu pot s[ se apropiede
descoperirilesi cunostintele, arene duc sprecontemplaliavielii
vesnice,careestecu adevdrato descoperire tainelor, fdri de
mijlocirea puterilorceresti.Cl minteanoastri nu areo asaputere,
cum au fipturile celede sus;cd eleprimescnemijlocit, de a CelVesnic, descoperirile gi contemplalia.Dar si ei le primesc ntr-o
icoani, nu goale, lri nici o icoan[. $i tot a;a si mintea noastr6.
Cici prin transmitereade la o treapti la aJta, upi iconomie si
cunostin![, trece aina de la treaptacea dintAi a a doua,prin toate
treptele. Dar multe taine se opresc a prima ffeapt[, fIrI sI treacl
la celelalte. Ci nu pot si primeasci oamenii mirimea acelor
taine,flrl si ajungl la treaptaceadint6i. $i alte aine carevin de
pe treaptaceadintAi,se descoperinumai treptei a doua, si acolo
pistreazl tlcere4 iar celelalte epte,nu le inleleg.fi unele ajung
pin|latreapta atreia si a patra.Si se sporescsausemicsoreazl
descoperirile,cate se arat6 Sfinlilor Ingeri. Iafi" dac| acesteasuntag4 apoi cu at0tmaimult noi, cum vom puteaprimi descoperirea
unor taine ca acestea?,rrl demijlocire gi f[rl de ajutorul lor?
De la ei insl se intAmpll sI cadl in mintea sfinlilor
sim{dm6ntuldescopeririioric[rui fel de taine. Si cflnd inglduie
Dumnezeu si faci o descoperiredin treapti in treaptl, de la cea
362
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 361/446
mai inaltd pAnI la ceamai de os, si in chipul acesta,cind esteinglduit ceva printr-un semndumnezeiesc, escoperirea a ajunge
p0n[ la fireaceaomeneasc[,a cei ce sunt cu totul wednici. CIprin sfintele puteri primesc preacuviosii lumina contemplatiei,panl la sllvita vesnicie,adicr primesc ainaceaneinvitati, darsiunii de la altii primesc descoperirile. rci duhuri slujitoaresunt,,,trimisesi slujeascl celor ce vor avea si mosteneasE. ia\a,,(Evr. 1, 14). insn in veacul cel viitor, rdnduiala aceastase vastrica.cdci atuncinu unul de a altul vor primi descoperireauiDumnezeu, asr fie lrudat sufletulsi sr seveseleasci. i fieclruiain parte i se va da ceeace e vrednic si primeascl, pe mlsurabiruinlelor lui, iar darul nu-l va primi de la altul, ca in vialaaceasta.Cd acolo,(ln veaculviitor), nu va mai fi nici ucenic,nici
invitd.tor, si nimeni nu va fi nevoit s6-si indeplineascl(implineasc[)scdderilesale,prin invilitur[ de a alfii. Cdciacoloesteun singurDdruitor, care in chipnemijlocit diruiestecelorceprimesc.Si de a El primescveseliacei ce seveselesc u cereascabucurie.Acolo nu mai sunt reptede nvd{dceiqi de nvilitori, side unul singuratim[ asculimeadorului fiecaruia.
Iard eu zic, c6,si cei ce sunt biciuili in gheenl, cu biciuldragosteisunt biciuili. cit deamari estesi decumpliti. chinuireadin dragoste!Adicd, aceiacareau sim,tit,c[ in dragosteaugreqit,suferi mai mult decdtorice chinuri ingrozitoare. cici durerea,care oveste inima, in urma picatului impotriva dragostei,estemai ascutitddec6torice chin. Nu secuvine si creadi cineva,cI
plcltosii, cei din gheeni, sunt ipsi{i de dragosteaui Dumnezeu.Dragosteanastecunostinla carese di tuturor cao mdrturisire, deobste.Prin putereaei, dragosteansi lucreazi in chip indoit:chinuind, pe de o parte,pe cei picitosi, precumface gi aici (inviala aceasta),un prieten prietenului sdu; veselind, pe de altl
363
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 362/446
parte prin dragoste,pe cei ce au plzit buna cuviinti. Si aceasta
este,zic eu,chinul din gheen6,c[inja. Insi sufleteiefiilor celor
de susse rnbati de desf6tarea rasostei.intrebare: ntrebat a fost cine-va, up[ ce va cunoasteornul,
c[ i s-au ertatplcateie?
Rlspuns: Rispunsul ce i s-adat, a fost atunci, cdndsimte,ci desivdrsit e uriste pe ele, din toati inima; si c0nd n faptele,
pe care e face a udtue, sepoartl cu totul dimpotrivl. Asa unul
poatenlddjdui, c[ a dob0nditde ia Dumnezeuertareapdcatelor
sale,ca unul care(fiindcl) aurit picatul, de a mlrturia cunostintii,
pe careo are n el, dup[ cuvAntulApostolului, care ziceS.omani
2, 15): ,,constiinlanevinovati igi estemartord siesi". Fie caprimim sinoi iertareaplcatelor noastre, u Harui si cu iubireade
oameni a Tatllui celui flr[ de inceput, a Unuia n6scut Fiului
Siu, si a Duhului SfAnt;c[ Lui I secuvine Slava in vecii veci-
1or.AMIN"
LXXXV.
IN FOKIIIA DE DIAI.OG DESPRE
FELT.JKITE CTIESTIUNI.
intrebare: Cu ce fel de lan! trebuie legati inima omului, ca
s[ nu alergesprer5ut6li?
Rdspuns:Cu lanlul cilcdrii pe urmeie inlelepciunii, qi al
licomiei de ?nv51lturile ietii. Ci leglnri mai mare(decOt ceasta),pentruneordnduiaiaminlii nu este.
intrebare:Careestehotarulpdn[ unde rebuiesI alergecel
ce urmireste nlelepciunea?$i prin ce se sfArsestenvit[tura ei?
364
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 363/446
Rispuns: De fapt,l.cy
neputlnll sdajungem a acesthotar,fiindcd gi sfin,tiisunt ipsili oe n,tetepciuneaeadesdvdrsiti.Cdcitrupul nlerepciuniiuaresf6rsit. i "u our"pa,r?ffi in.atunesteuDmnezeuecel " o*errste. Iarsemn l rrpf"i"i*iieste'ci nemirginit{(este) earati?nplegereai (cuprindereai).Fiindci ?nfelepciuneastensusiDumnezeu.
Intrebare:Careestecd.rarea,arene facesdne apropiemde ncepurulngelepciunii?R[spuns:
CelT..ueste i mergem eurmeieui DumnezeuOin latl puterea;i dintot sufletul,sdnestriduim,sI cllcdmpeurmele?n{elepciunii ale,p6ni la sfCIrgit,i"h;;;;i" *trebuis-odezbrlcimsi s_oepidim, s6nu ne enevim.
lntrebare:C' :^":-l:".'::l::":''(inlelegdtor)?
tnt sepoatenumi pe dreptcuvdntpriceput
R5spuns:er-cea inlelesntr-adevrrc5. iaraaceastareunhotar'numaiacera oate dpunrhotargresalelorare.5ci cepricepere au infelepciune,stemaimare,dec't a aceluia, arese pricepesi iasddin viali ?nnesrric'ciune,irr sr fie de Ioc
]nlinatcupuroareaulcegii i (avielii acegtia)'?ici dac6 n omisi subliazd 6ndurile,a'sdnire n (s6pdtrundi) ainelentregiizidiri si s1 mbogi{egte rincunoagterea,u n}elegere i g6ndire,si sufletul i este ntinit cu ?ntini.ciuneaacatului, i incd n-adobdnditmdrr'rie prinnddejdeaufletoroi du,ci i'r" p*
"auajunscubinera imanulndiejdii, nu
"p" lumeunurmainebuncael.Ci fapteleui, pecaree_aucrat,atergandecontenitpreiume, l ducabiap6ni la nddejdeaOe,r*eu aceasta.
Intrebare:Careomareputeremaimare?Rispuns: Cel ce are voie bunl ?n mijlocul supdrlrilorvremelnice,n carese_ascundeialasi slavabiruinlli ,ui", gin_udorit rlspdndirea, aremiroasea rusine,si care adapit?nupasuspinuluieacela, are dpeste a.
365
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 364/446
intrebare:De ce iesedin caleachtreDumnezeu, ot cel cese abatede la faptelebune, din pricina ispitelor?
Rlspuns:Nu-i estedat nimdnuisi se apropiede Dumnezeu,
fIr[ suferinli, si fir[ ea, nici un Crept nu rlmdne neschimbat(mereudrept). Si dac[ cineva va culma lucrurile prin caredrnereacreste,curml si pe acelea,prin care dreptul rlmine drept, sidreptatea a fi ca o comoari nepdzitb., a un luptltor (atlet) fir6
arml, si ca o corabie, care nu-si are pdnzele,si ca o gr[dini,cireia i s-autdiatizvoarcle de api.
intrebare:Cine are umina nlelegerii?Rlspuns: Cine a ajuns si afle amlreala cea ascunsi in
dulceafa umii, si gi-a oprit gura de a o bea din acel pahar,sicautl mereu mAntuire pentru sufletul s6u; cine firl incetare,cllltoreste, pAni se dezleagl de lumea aceasta, i inchide usilesimlurilor lui, ca nu cumva s[ infte vreodati in el dorul deviala
aceasta, i s[-i ripeascd dinliuntru comorile celeascunse le ui.Intrebare: Ce este lumea?$i dupl ce s-o cunoastem?si
intrucAt vatiml (plgubeste)pe cei ce o iubesc?
Rdspuns:Lumea esteo curvi, care rage a ea cu poftaceapentrufrumuseleaei, pe cei ce o vdd pe eacu dorire. Si cine selasI biruit in partede dorul ei, si se mpleticeste in ea"acelanupoates[-i scapedin mdini, p0ni cOndnu-l dezbracl deviata lui.
Iari dupl ce l-a golit de toateale lui si cAnd, n ziua morfii, ilscoafe in casi, atunciabia o cunoasle mul,c6testede amlgitoare
9i de in;elitoare. Cdnd insl cineva se nevoieste s[ iasl dinintunericul lumii acestia,atitaweme cdt mai este nvlluit ?nel,
nu vede mpleticirile ei. $i lumea aceastatlpAneste u numai peinvlliceii, pe fii, si pe cei ce suntpringi n lanlurile ei, ci si pecei
neagonisitori,pe cei ce trliesc in sih[strii gi au sflr6mat legltura
ei, si s-auridicat deodati deasupraei.Iatd,,a inceput lumeasi-ivAneze,prin lucrurile (faptele) ei gi in orice chip, ii calc[ in
picioaresi-i punepe ei (astemut)subpicioareleei.
366
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 365/446
Intrebare:Ce si facemcu trupul, c0ndil imbulzesc durereasi oboseala?C[ci impreunr cu ffupul slrbestesi voinla doririi debine si a puterii de mai-nainte a trupului (voin1a,din wemeacAnd rupul doreabinele si eraputemic).
Rispuns:Cadeadeseorispitaastapesteunii: ci o jum6tatea lor a plecatpe ufina Domnului si cealaltI jumltate rlmdne inlume, si inima lor nu a tdiat legdturacu cele de aici, ci esteimpa4id in ei. Si uneoriprivesc nainte;alteori napoi. Si eucredcI inteleptul,pe cei ce in felul acesta unt mpirtjli si seapropiede calea ui Dumnezeu, r sfltuiestezic0nd:,Jr{u e apropiadeeacu inima ndoiti (cu dou[ inimi), apropie-te eeaca semlnltorul,ca secerdtorul"Sirah7,26). Si Domnul stiindpe cei cenu s-auiepddatdesivdrsit de lume, si sunt mpa4ili si se ntorc la eelevechi cu cuvdntul, si, mai ales cu gdndul, subpretextul fricii denecazuri;gtiind Domnul ci nu s-au lepd.datde pofta trupului,c6ndEl a.binevoit sf,scuturedepe ei trOndlviaminlii, le-a grEitcuvOnthotirdt: ,,Cine wea sI vind dupi Mine, mai intii sI selepedede sine" etc.(Mat. 16,27).
intrebare:Dar oare ce este epldareade sine?Rf,spuns:Cum faceomul, caresepregite;te sd ie intins pe
cruce,cdnu primeste n gdndul sdu dec0tnumai ideia mo4ii siasa ese din via!i') ca un om carenu semai agteaptisi aibl partede via{i in veacul acesta,asa si faci qi acela, care vrea slimplineasci lepldarea de sine.CIci Cruceaestevointa pregltitIpentruoricenecaz.Si c0nda dorit Domnul si ne arate,pentrucisuntacesteaea, a zis: ,,Acela,carevoiestes[ fie viu intru lumeaaceasta, ierdut va fi din viata ceaadevdratl; iar cine-si pierdeviata aici pentru Mine, acolo o va afla" (Mat. 10. 38). Acestaestecel ce p[sestepe caleaCrucii, si pagii i pune n ea.CI dacicineva arlsi aregrija lumii, si-apripldit nldejdea,pentru cue aplecat a necazuri.
367
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 366/446
Fiindcl grija aceasta u-l las[ sh se apropie de suferinta
ceapentruDumnezeu;ci dac[ omul petrececu grija aceee4ea i
trage pulin cdte putin. si ?l scoatedin iupta cea pentru viata
durnnezeiasc[ gi prea fericiti si sporesten om gAndulacesta,pin[-l biruiestepe el. Iar[ cel ce-si pierde sufletul pentruMine
(zice Domnul) tn cugetuiSIu, pentru ci m-a dorit, afla-l-vape el
pizit nevdt[mart -sineprihinit Ar (spre)via1i.vesnicl. Si acesta
estecuvflntul: ,,Cine-siva pierdesufletulpentruMine, acelail va
afTt'. De aceea,de bunl voiepregdteste-li
sufletul din lumeaaceast4sd-sipiard[ viala iui de aici. Si daci te vei pierde n viala
acesta,Domnul ili va zice n cugetulacestaIoan 10, 18):,,$i-1ivoi da 1ieviall vesnicl, dupl cum li-am flgiduit". Iari dac[
rdmdi ?nviala aceastaili voi arlta aici de fapt figIduin]a mea gi
adeverireabundtIlilor ce vor si fie; qi atunci vei afla viata cea
vesnic[; in clipa cAndvei incepesddispreluiestiviafa aceasta, icdnd vei intra in lupti cu o pregitire ca aceasta, tunci n ochii
tii toate ostenelile si scdrbeiese vor socoti ca un nimic. C[ci
daci mintea estepregltitl in felul acesta, an-are nici lupti, nici
necaz ?nvremea mo4ii. De aceeacu tot dinadinsul trebuie s6
stim, c[ de nu-si va uri omui viata in lumeaaceasta, in dorul de
via!5 ceaviitoare, cea ericitd, de el nu poates[ sufereosteneiile
si necazuriiede tot felul, care n tot ceasulndpddescasupra1ui.
intrebare:Cum s[ taie ornui obisnuinlelecele vechi, ca s5
se obiqnuiascd u vialain slrlcie si pustnicie(ascezl)?
Rlspuns: Trupul nu-lpo{i convingesi trf,iascl fir[ celede
trebuinli, c0tf,vremeeste nconjurat depricinele desfltirii si alelenevirii. Si mintea nu{ poatest[p0ni, si nu cadd n desfltare si
iene, p6ni ce numitul kup nu se insriineaz1, de toate cele
aducltoare de sllbinogire" Clci dac[ se ?ntdmpll s[ vadl o
priveliste de desfdtare;i, in rezumat,vede n fiecareceaspricini
de slf,bire, atunci se ffezeste?n el o dorinli aprinsl dupl ele si
368
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 367/446
^saila\etl" ca si cum l-ar arde. at[ de ce preabine a poruncit
Mdntuitorul si Domnul celui ce trebuie s[-L urmeze, si sedezgoleascde ume si si iasi din ea.pentruci mai intai febuie
omul si smulgl din sinepricineiesldbiciunii,si asasd se apropiede fdpfuire.si Domnul insusi,canda inceputsi serizboiascf,cudiavolul, intr-o pustieuscatd,a bd.tut izboi cu el. Si pavel la felsfdtuieste 6 asr din cetate, el ce i-a asuprf,-siCruceaDomnului:,,Si iesim, zice el, din cetate, si ocaraLui s-o lu6m asupranoastrd- cici El a pdtimit in afarl de cetate,.@vr. 13, 12).
cdci prin aceea i sedesparte inevade ume si deale ei, el uitbin cur0ndobiceiurilecelevechi, viala de mai naintesi nu semainevoiestecu elemult[ weme.Iar faptul, ci se apropiede ume side iucrurile ei, il face pe om sI-i s1[beasc6 utereagAndirii. Secuvinesi stii, cd.esteun lucru,careajuti foartemult si cilduzesteg6ndirea n lupta aceasta rea si mdntuitoare.Se cuvine s[ fie
chilia cilugIrului asezatl,insirdcie si lips6, gi si fie goai[, fdrliucrurile, care-l indeamnl spre odihnl. Asa o chilie este spreajutor in lupti. cdci daci pricinele slibiciunii sunt deplrtate deom, atunciomul nu esteprimejduit?ntr-undublu r[zboi,dinlluntrusi din afarl. Si astfel omul care a depirtat de el pricinele deplicere biruiesteoarecuma1[de osteneal[, a{i de acela areare
10ng[el acele ucruri, care-latap sprepofti. Cd la asaunul luptaeste ndoitd
Fiindcd atunci, cAndomul simte trebuinll pentruca s[-siintre,tinl cortui sau(trupul), atunci,pe de o parte, ebuinla lui, isepare de dispreluit, pe de aitd.partenici chiar in clipa in caresimtecel mai mrrlt nevoiasi cOndse?mplrtisestecu hran5,el nucu pofti seuit6.laea,si cu o firdml alinl
rupul si seuitl la el cala ceva vrednic de dispre!, si nu din plicerea de a mAncaseapropiede hrani, ci ca sf,deasprijin si puterefirii. Acestepretexte(pricini) inal1l degrabl pe cineva la ascezil, ir6 sI suferesi t6ri
C-da43mala2.{ 369
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 368/446
si senevoiascdcu gdndul.Deci trebuie ciluglrul s-o ia la piciorcu grabI, din falaacelor ucruri, carese upti cu un cilugir, fir[sI se ntoarcl inapoi, ;i sdnu se amestece u acel el de lucruri,
care-l luptd pe el; ba si de la privelistea lor cea subtilS.s[ seinfrd.nezesi, pe cOtsepoate, s[ sedepi.rtezedin apropierea1or.Si aceastao zic nu numai desprestomac,ci si despre oate cele
supuse spitelor si luptelor, prin care este ncercat[ si ispititilibertateacdluglrului. C[ci, atunci cdndomul ajunge aDumnezeu,
el face cu Dumnezeuo inlelegere, ca si fie departede toate
acestea- i acesteaunt:s[ nu vadd afn de femeie,s[ nu priveasci
felele celor impodobili, si nu pofteasclnimic, sI nu se desf[tezecu nimic, sdnu vadlpodoaba hainelor,si nu cautespre dnduialalaic6, s[ nu asculte cuvinte lumesti, s[ nu caute si afle cevadespre aici. Ci mareputerec0stigi patimile, din apropiereade
toate iucrurile de acest fel, care sidbdnogesc e lupt[tor si iischimb[ cugetulsi hotirnrea ui. $i dac[ vedereaunor apte bunede fapt misc[ voinla celui cu rAvni si o abate,si faci binele,apoi e limpede cI si rdul areputereasi robeasc[mintea, ca s6-lfaci. $i chiar daci mai mult nirnic nu i se ntAmplnminlii aceleia,in linisteaei, darea sebagi singurl pe sineqi n rlzboi, qi aceasta
esteo pagubl destulde mare: ci se arunci cineva din pace ntulburarede bunl voie.
Si daci unul din asceti si nevoitorii cei b[tr0ni, la vedereaunui frate sp0n,care seam[nI cu o femeie, a socotit c[ acestavatimi si pigubeste gdndul, lupt6.ndu-lpe el, cine poate sd seleneveasci in celelalte, dacd" cest sfnnt n-a primit si vie siimbrdliseze pe acel frate? Ci s-a gdndit b[tranul cel inlelept:
,paci doar mi-aducaminte a noapte,c[ esteaici agaceva,marep[gubire voi avea din asta". Si de aceeanu s-a dus, ci a zis
frafilor: ,,Copiii mei,eu nu mI tem, dar de ce sl-mi iau asuprl-mi
un rlzboi zadarnic?Cici amintirile de soiul acesta ac tuburarea
374
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 369/446
flrl de folos in suflet. Cd in fiecaredin mldularele din trupulnostru esteascunsdo undili, si omul arc riuboi mare cu ele sitrebuiesI seplzeascl si s[ micsoreze lzboiul lui impotriva lor
prin fug[. CIci dacl se apropiedeele, oricdt s-arsili omul sprevirtute, totusi seprimejduiesteprin ele,privindu-le si dorindulemereu.
Pentru ci si multe otrlvuri, vedem ascunse n plmAnt sivaradin pricina a$4ei nimeni nu le simtepe ele; iar cind plmAntul
se moaie de ap[ si se simte mirosul tare al umezelii din aer,
atunci ese a iveali fiecare el de otrav[ de undea fost argropatiin pimdnt; tot asasi omul cind are harul linistii, qi prin odihnainfrAnlrii, seodihnestedin patimimulte. Dar daci faceale umii,atunci vede cum se trezeste iecare patiml si-si scuturl capul,mai alesdac[ simtemireasmaodihnei.Si aceasta m zis-o,ca nucumvasI se ncreadl cineva n trup, p6n[ va fi viu, inainte dea
muri si ca sI ar[t, cd fuga si depdrtareade pricinele patimilor,sunt de mare ajutor in lupta asceticl. De aceea febuie sd netememmereu de acele ucruri, careaduc rusine prin amintirealor, si s[ nu cilcbm in picioareconstiinta,nici si n-o facem, deocar6. Deci, s[ incerc[m acumsI trlim cu trupul in pustiesisll facemsi-si agoniseascl lbdare. Dar cel mai bine astaeste
= oriunde s-arafl4 si se sileasci omul sdsedeplrtezedepricinelerlzboiului (clci oricAt ar suferi cineva, este in cazul acesteneinfricat) ca nu cumva la vreme de nevoie omul si cadi inpdcat, iindc[" en preaaproapedepricinele plcatului.
Intrebare:Cel ce a lepidat de la dAnsulorice rlspAndiresia inhatin luptl, oareeste ncepuhrl dzboiului acestuiacu plcatul?
Si cum se ncepe upta?Rispuns: Toli stiu, ci obosealaprivegherii si a postului
este ncepatul oricdrei upte impotiva picatului si apoftei, mai
alespenffu acelacarese uptd impofriva picatului celui dinliuntnrl
371
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 370/446
nostru.Si semnul,ci urlste cineva p[catui si pofta lui, sevededin aceasta, d se aratdcelor cese upti in rlzboiul cel nev[zut;ei incep cu postul si apoi se ajuti la nevointl cu privegherea.
Desprepostsi desprepriveghere.
Celui ce n toati viala ii places[ steade vorbl cu tovlr[siaaceasta, celaseface prieten al intelepciunii. Precum slturareapOnteceluieste inceputul tuturor relelor, impreunl cu leneasomnului,careaprindepofta cwviei, tot astfel calea ui Dumnezeuceasfdnti si temeiul oriclrei virtuti, estepostul si privegherea;itrezviapentru slujirea lui Dumnezeu(prin), rlstignindu-ne trupultoilhziua si toati noaptea,n ciudaplicerii somnului.posful estepaviz,l,a oriclrei virtuti, inceputul uptei, cununi a celor nfran,ti,
frumuseteafericirii si a sfinteniei,stdlucire a inlelepciunii, incepural ciii spre ncrestinare,maic[ a ruglciunii, izvorul curaliei si alintelegerii, maesfful al sihdstrieisi cdlluza a toatLfapta bun6.Precumsi dorul de luminS.este egat,de niste ochi sinitosi, totastfelde postul ficut cu socoteali,se eagl dorul de ruglciune.
Pentru c[ atunci,cind incepes[ posteasclcineva,din post
ii vine dorul sI stea de vorb[ cu Dumnezeu in mintea lui. C[trupul, c0nd posteste,nu poate si doarml toati noaptea peastemutului, cOndrupul omului estepecetluitcu peceteapostului(cOndgura omului estepecdtluitl cu peceteapostului) g0ndurilelui suntpline de umilinfd, inima lui este zvor de rug[ciune, pefala lui zacem0hnire,gdndurile usinoase nerusinate, e rusine)
sunt foafie departede el, nici o veselienu sevede?n ochii lui,estevrljmasul tuturor poftelor si al vorbelor desarte.Nimeni n-avlzut robit de pofterelepe unul careposteste u socoteall,si celcenu segrijegtede post, clatin[ tot binele. CI porunca postu-lui esteo porunci datl de ainceputul firii noastre.Deci, de unde
372
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 371/446
s-a fecut cea dintai pierdere, de acolo incep iupt5torii pentru
teamade Dumnezeu, Ondse apuci s6-Ipizeascl poruncile.
Dar, si M0ntuitorul, cdnd s-a ar[tat lumii in Iordan, cupostul a incepul Ci dupl boteza fost dus deDuhul in pustiesi a
postit patruzecide zile si patruzecide nopli. Tot astfel toli cdli
ies, ca sI calce pe urmele Lui, pe aceasti temelie incep si
clddeasci nevointa lor. C[ postul este o armi flcut[ de
Dumnezeu. Si cum sI nu rnustri pe cel cenu ia aminte la el? Si
dacl postesteCel ce a dat legea,cum si nu posteascL ceia,carepdzescLegea. De aceea,neamul omenescn-a cunoscut pini
atunci biruinta, nici vrdjmasul n-a ?ncercat reo infrO.ngere in
partea irii noastre, i prin aceasdarrndainceputel sI sldbeascd.
Si Domnul nostru a fost incepitorul si intdiul nlscut al biruinfii,
ca si pun[ int0ia cununl de biruinll pe capul firii noastre. Si
cdnd vede diavolul arma aceasta a vreun om, indatl seinfricoseazl protivnicul gitiranul 9i-giaduceaminte deinffingerea
lui, pe carea suferit-ode la Mdntuitorul in pustie,si i sefrOnge
puterea, si se arde la vederea armei, celei date noud de
comandantulnostru. Care armi este mai putemici si di mai
multi indrlmeall inimii tn lupta impotriva duhului r6utdlii, decdt
foameape careo suferim pentruHristos? Ci in mlsura in care
pitimeEte rupul si osteneste,Andeste nconjuratomul de tabdra
dracilor, inima lui primestem6ng6ieredin nddejde.Cd cine se
imbracl cu armapostului,ardemereu der0vn[. Si Ilie cel plin de
rdvn5., Andardeapenffu Legea ui Dumnezeu,apetrecut postind.
C[ postul amintestecelui care-I line poruncile Domnului si
mijlocestente boalaceavechesi harul deruitnou5de la Fkistos.
Si cine n-aregrijl de pos! tr0ndav estesi in celelalte upte, este
lenessi neputincios,si di un semnrlu de sllbire a sufletului si
facecu putinli biruinla din parteaprotivnicului siu. Deoarecea
intrat go1qi neinarmat n 1upt5., limpede cdfird de izbOndl va
373
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 372/446
iesi din ea.Fiindcr trupul lui nu se nfierbdnti de foameapostului.Asa estepostul.Si daci cinevaposteste,mintea ui nu seclatind.si st[ pregltiti sd ntAmpinesi sd abathtoateparimilecele grele.
Sespunedespremuli Sfinti Mucenici, ci in ziua?ncareseasteptau sI primeasci cununa de mucenic, dacd, tiau aceastamai-nainte ie din descoperire,ie din vorbelevreunui prieten, nnoaptea aceeanu mdncau nimic, ci de searapdnl dimineal[stiteau de veghe, rugdndu-sepreamdrind pe Dumnezeu prin
pslami, prin imnuri, ;i prin cdntiri duhovnicesti;si asteptauceasulacelacu bucuriesi veselie,ca unii caresepregitesc de nunt6,sipostind asteptausI infrunte sabia.Deci si noi, cei chemali la onevlzuti mucenicie,ca s[ primim cununasfinleniei,s[ ne trezimsi si nu dim niciodati vrijmasilor nostri semnde lepddare,prinnici un mldular, prin nici un os din trupul nostru.
intrebare:Cum sepoatec[ unii, si suntmu{i din acestiapostescsi privegheazd",at nu simt altnarea, i odihna din parteapatimilor, nici paceagOndurilor?
Rispuns: Patimile cele ascunse n suflet, fuate,nu seindrepteazl numai prin ostenele trupesti, si nici nu oprescgdndurile s[ vie asupraceior ce mereu vegheazl cu simlurile.Cici osteneleleacestea izesc omul impotriva dorinlelor, ca s[nu fie biruit de ele, si impotriva amdgirilor dracilor; dar nu dausufletului alinareasi pacea.ci faptelesi ostenelele umai atuncidau sufletului nepitimire, si omoari midularele celedepeplmint,si dau odihnl gdndurilor, cdndsimlurile celedin afar[ inceteazd.orice tulburare,
si petreco vreme lucrOndcu intelepciune.Cicic0ti vremeomul nu se ipsestede ntAlnirile cu alti oameni,si nuse desparterupul lui de rev[rsareag0nduritor1ui,si nu se adunlin el, nu-si poatecunoastepatima. Cl linigtirea (sihlstria), dupicum zice sfdntulVasilie, este nceputul curifirii sufletului. CIciatunci, cdnd organelecele exterioare ne opresc din starea1or
374
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 373/446
exterioard,;i de rlspandirea or in p6rii exterioare,atuncimintease ntoarcede a celeexterioare, e a rrsp6ndire
9i
r6m0nesingurrin sine,si inima se trezeste, a si punr la incercaregdndurileceleexterioareale sufletului. Si dacdomul le suferi pe acestea umtrebuie,ajungepulin cdteputin si cllrtoreasc[ spre curilia ceaSu{leteascf,.
.. .^hrl.O*e:Si oarenu sepoatesufletul cur6,tistAnd n fala
usii (in afarl de usi)?
Rlspuns:Cdndse va uscaoare idi.cina unui copac,careesteudat n fiecarezi7 Cdndse va deserta asul,?ncare orni infiecarezi? si dac[ curitirea sufletului nu estealtceva dec6ts6stai ascunsn fala vielii celei slobodesi si plrlsesti obiceiurileei, cum si cnnd vrea s6-sicurete sufletul' acela,care cu lucrul,
prin sinesauprin al1ii, mprospiteaz[ mereuamintireaobiceiuluicelui vechi, adici,cunostinfardutrfii? cdnd va puteasufletul srse curetede ea?Sau cdndva incetacu luptele celedin afarl, cacei pulin si sepoati cunoastepe sinesi?Crci dac6 n fiecareziinima se ntin[ (spurcd),oare clnd s[ semai crrrelede ntinlciune?Ba nici impotriva lucrdrii exterioarenu poate sta,si cu at6tmai
m-ultnu poate si-si curele inima omul, c6nd sti in mijlocultaberii si primeste zilnic sr auddmereuvestede rdu;boi. i cumsr indrizreascr avestipacesufletuluisiu? Iar6 dacdse dephrteazide la acestea, tunci putin c6teputin cele dintai fac si incetezeceledinafari. Fiindci nu seaci aperedului la guri, decdtatuncicandastupi zvorul. cdnd ajungecineva a liniste, afunci poate
sufletul si-si judecepatimiie si sr puie ia incercarecu priclpereinlelepciuneaui. Atunci si omul cel dinliunlru sedesteipti ca s[faci lucrul duhului, si simte nflorind pezi cemerge, nlelipciuneaceaascunsdin ufletulsbu.
intrebare: care suntasemdnirilesi semnelecele adevdrate,din apropiereacrrora simte omul cr ficepe sd vadr inliuntrul
siu, adic[ in sufletul siu, rodul cel ascuns?
375
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 374/446
Rispuns:SemnulestecCIndehwednicestecinevacieHarul
lacrimilor, carevin nesilite.C[ci lacrimile suntpusepenffuminte
ca un hotar intre cele trupegti si ceiesufletesti,ntre impitimire
;icurdtie.C0tI vremen-a primit cineva Harul acesta,ucrul lui este
lucrul omului dinafari si incl de fel n-a simlit lucrarea ainic[ a
omului celui duhovnicesc.Fiindci atunci,c0ndcineva ncepesi
piriseascd faptelecele trupesti ale veacuiui celui de acum si se
vede petrecdndn hotarul acestaal firii, indatl ajunge la harul
acestaal iacrimilor. Si la primul popas al vielii celei tainice,aoeste acrimi incep sXcurg[ si-l duc pe om spre desiv0rsirea
dragosteide Dumnezeu.Si cu cAt nergede acolo trainte,cu atOt
se mbog[leste de dragoste,pAn[ ce ajunges6 e bea pe ele in
mincarea si blutwa lui, din pricin[ ci mereuvars[ lacrimi.
$ist5 semnuide adeveringl, cd"a iesit mintea din lumea
aceasta;i a simlit lumea ceaduhovniceascd.fi cu cAt omul se
apropiecu mintea de lume, cu at6t si lacrimle se mpufineazl. Si
cdnd mintea se acecu totul lumeascdatunciomul estecu totul
iipsit de lacrimile acestea.Si aceasta steun selnn,c6 omul s-a
ingropat n patimi.
Despre eosebirilentre lacrimi
Sunt lacrimi, care ard; dar sunt si lacrimi, care ingras4.
Toate acrimiie, carecurg din umilint[ si din cuviintainimii pentru
pilcate,usucl trupul sil ard; si adesea hiarminteaestevltdmati
de curgerea or. Si omul intri mai in€i in aceast[prim6 treaptide lacrimi, prin care se deschidepoartade intrare la treaptaa
doua, mai buni decdrprima; cici aici este arabucuriei, gi omul
primestemil[. Si acestea unt acrimi vlrsate din pricepere.Si ele
impodobescsi ingrasl trupul, si curg nesilite,de la sine. $i nu
numai hr[nesc trupul omului, precumaln spus,ci si aspectul ui
376
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 375/446
seschimba (inffllisarea ui). ci zice: ,,Cdnd nima sebucuri, tatainfloreste. C0nd inima este rnAhnit6,, ata se posomorlgte.
(Pi lde 5, 13).intrebare: Ce este invierea sufletului, despre cwe zice
Apostolul: ,,DacL ali inviat impreun[ cu Hristos...,,?(Col.3, 1).
Rlspuns:Prin cuvinteleApostoluiui: ,pumnezeucel ceazis sr striluceasci luminl in ?ntuneric,a sffarucit in inimile
lgastre"(Cor. 4, 6), El a afitatinvierea sufletului, adici iesirea
din celevechi,cI asasecu'ine s-o numim, ;rdici, si se nnoiasclomul si sd nu rnai aibd nimic din omul cel vechi, cum ziceProrocul: ,Si e voi da lor inimanoui si duh nou.,(46,6). Siatunciva fi ftr noi chipul lui Hrisrosprin duhul nlerepciuniigi hdescoperirii
cunostinlii despreEl.Intrebare: Care este, pe scurt, puterea acliunii linistii(sihisn'iei)?
Rispuns: Linistea (isihia)omoari simlurile celedinafarl sitrezestemiscirile liuntrice. {ar viaga n lume lucreazi tocmaiintors: trezestesimlurile celedinafar[ si miscdrire lduntrice le
omoar5.tntrebare: Care e pricina contemplatiei (vedeniilor) si a
descoperirilor? iindcdunii vf,d, ardallii desiseostenesc t6ta,vedereaor n-areata{.autereasupra1or.
Rlspuns: Sunt muite pricini ale vedeniilorsi unelesuntdiniconomie si pentru obste; ar altele vin ca s6 mingdie pe cei
neputinciosi, sau ca sI dea ndrdzneal[ si ?nvi1ituri- Si maiint6i, acestease orOnduiesc e la Dumnezeu, din mill pentruoameni,si cel mai adesea,lucrurilede acest el se orinduiescdela Dumnezeu pentru cele trei feluri de oameni; fie pentru ceisimpli, si cu desivArske lipsigi de r5utate, fie pentru uniidesivdrsili si sfinli; fie pentru cei ce ard de dragosteaLui
377
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 376/446
Dumnezeu,ne mai nidljduind in 1ume,si s-au lepddatdes6-v0rsit,si s-audespi4it, ne mai locuind mpreundcu oamenii,sigolili de toate,au iesit pe urrna ui Dumnezeu,ne mai asteptAndnici un ajutor de la cele vlzute; siJ apucl o spaim[ din pricinaizoldri lor, sau i inconjoar[ o primejdie s[ moarl de foame,saude boal[, sau din vreo imprejurarecu necaz,ncAt suntaproapede deznidejde.Asadar,mdngAierile arese dau unora caacestia,si nu se dau acelora ce-i intrec pe ei in osteneli, au ca prim[pricind cur[tia saunecurltia cunostin,tii. ari a douapricinl este
cu adevdrataceasta: ntrucAt primeste cineva mdngdierede laoameni sau de la vreun lucru v5.zut,astfel de mdngd.iere e laDumnezeu nu-i este dat6, decAtprin vreo iconomie aparte, nfolosul obstei. Iari noi vorbim de anahoreti, ar mlrturie desprecele spuse,cI unul din P[rin1i, care s-a rugat sd primeasclaSemeneamOngiiere a auzitglas: ,,ajung6-!imnngAieredde la
oamenisi convorbireacu ei".Si tot astfel,un altul, cind petrecean singuretate i vie{uia
ca un pustiic, se desf6tan tot ceasuldemdng0iereaHarului, darc6ndse apropiade lume, c[ut6nd, dupdobiceiul slu, mdng0ieresi neglsind-o, s-arugat lui Dumnezeu,sd-i arate,din ce pricinln-a gdsit-o, zicind: ,,Doamne, u iumva din pricini cI m-am
ficut episcop, s-a dus Harul de la mine"? Si i s-a dat iuir5spuns: ).Iicidecum, ci fiindc[ Dumnezeupoarti de grijl celorce petrec in pustie, gi ii invredniceqtepe ei de asemeneamAngdiere".Cici nu sepoatesi aibe cineva m6ng0ierea eavdzutd,de la oameni, si s[ primeasc[ si pe aceastaa Harului,decdtnumai prin weo iconomie a celor zisemai sus, conomia
ascuns[ si cunoscuti numai Aceluia, care pe toate leiconomiseste"
intrebare: Vedenia si descoperirea ste acelasi ucru, saunu?
Rlspuns: Nicidecum: ele sunt cu totul deosebite.prin
,,descoperire"nsX se inleleg deseori amAndoul, c[ci orice
378
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 377/446
vedeniesenumestedescoperire,iindca un lucru ascunssefacevdzut; darnu toai[ descop.ri."u'"rt" o vedenie.ci descoperireao.primim despre elecognoscibile, caresepot gustacu minteasi se pot gdndi (cugeta).ari vedeniaoricum, ia"formr sicriip,precum i searatl celorvechi,?nvechime,9i n-sori-g."lO*,ic'nd privegheaz6.Si vedeauc'teodati deslusit, ..-.1";;;;intr-ondlucire i ntunecat. eaceea
"erato*iill#""^pri" ,aspunr' dacrarutreaz audormea, 6ndaavutvedenia. neori,
se.drsprijinprin auzirea reunuiglas,alteoriprin ,reoe.eanuichip, ba c'teodardvede,imped"l a" fa oUraz ;i i,"Oriiu, ,ivorbirea,gi ?ntrebareai convorbirea,oatesuntputerisfinte,caresuntvdzute eceivrednicisi facdescoperirile.i lucruricaacesteae ac n iocurileceremii pustii ,i a"purtai"o" o*"nr,undeomuiarenumaidec6t evoiedeele, iindcr in loculacelael nu.are.altprijin;i.alti m0ng6iere. "s"op".l.it. nra,-"*"suntsimtite n mintedincurdlie,pede
9 qurt" viu de_agata, edealta,nu.leprimesc ecdt eidesivarsitisi cunor.t;:-"'Intrebare:Careestesemnul, a i.a;ri", ;i;;;;l;"uralia
i"i*it: Si cAndaflI omul,cd nima ui aajunsa curitie?Rlspuns:C6ndcinevavedebuni pL tofi o;;ii si niciunullu i separenecurat i spurcat; tunciestentr-adevir
curatin inim6.Cici Arce.fel J* p.rt.u *piini porunca postolului,
::::i'-::,,f::o.rL'. q. t9ti
-deopotrivemai inalli o""ai"oi, oinmrma curatd'. Fil. Z, 3), dacl n_arajungecinevala-'zisaProrocului:,,Ochiulcel bun nu va vedea ele?,, Avac. 1,13).
intrebare:Ceeste ur[1ia? i caresuntmarginileei?Rispuns:currlia esteuitareachipurilorcriroasterii elor
impotriva irii, pecare e-amaflatde afire. Iari margin a deracare ncepemsi sc[plm deele si sr ne grsim in araraor,esteaceasta: mul ajunge a simplitatea ea dintru inceputsi lanerrutateaufirea uisieste iun copil, rrr s6
^iu. "."J4;rurit"drstei opiliregti.
379
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 378/446
Intrebare:Si poatecinevasI ajungS. atreaptaaceasta?Rispuns: Desigur cd da. Cdci iatA,au ajunsunii la misura
aceasta, recum ntr-adevlr siAwa Sisoiea ajunspdni la mlswaaceasta,ncAt intreba pe uceniculsf,u, dac| a mAncatsauba. $iun altul dintre PIrinfi, la asasimplitatesi nerlutate,- aproapecopilireasch ajunsesencnt uita cu desivArsirede celedeaici,asac[ s-a ArtAmplat d.minAnce nainte de SfAnta mplrtasanie;is-ar fi irnplrt[sit aqa,dac[ n-ar fi fost ?mpiedicatde ucenicii s6i.Si-l duceauucenicii ca pe un copil la imp[rrlsanie. Si de faptpentru lume, copil era; cu sufletul ins[
era desivArsit n fata uiDumnezeu.
intrebare:Ce fel de ndeletnicire rebuiesI aibi un ascet nsihdstria ui, c6ndsti ?n iniste?Si ce si lucrezemereu,pentrucamintea lui si nu aiunecen g0nduridegarte?
Rispuns: Mi intrebi despre ndeletnicirea cu care omul
sadeca un mort in chilia sa?Dar oare omul s6rguinciossi treazcu sufletul are nevoie si intrebe cum s5peffeacdn singur[tatealui? CIci cu ce s:ar putea ndeletnici un cllugir in chilia lui,daci nu cu pidnsul?Si oarepldnsul i lasd vreme s[ se ntoarcisprealt gdnd?Si ce indeietricire este mai bunf,, decdtaceasta?Fiindcd insisi sederea n singuritate a cllugaruiui il invali
asemlnareacu sederea ceain mormAnt, departede bucuriiletoate,ale oamenilor.C[ lucrarea ui estepldnsulsi numele nsuside ,,monah" - l4 aceastal indeamn[ ;i il aduce. C[ el senumeste ,,piAng6tor",adic6, mirdt la inimd. Si tofi sfintii,pi0ngAndau iesit din viata aceasta.Si cine si nu plAngd,daclsfin,tiiplnngeau,si ochii le erau mereuplini de lacrimi, p6n[ ce
ieseaudin viagaaceasta?Mdngiierea c[lug[rului din pl6ns senaste.Si dac[ aupldnsaici cei deslvArsilisi ceibiruitori, cumvasuferi sI i se aline plinsul, cel plin de r[ni? Acela careare unmort ai lui, zS.c1ndnaintea ui, si viz0ndu-se si pe sineomorAt
380
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 379/446
cu plcatele,are el nevoie de ?nv516turl, rin cefel degdnduri secheaml acrimile?Sufletul 6u,careestemort din pricina plcatelor
si zace naintea a, esteei oare mai bun, dup[ pirerea ta,dec0tlumea toatl, si nu arenevoie si fie plAns?Deci, de vom intra in
sihistrie si vom suferi cu r[bdare s[ stim in ea, vom putea s[petrecemn pl6ns.De aceea dne rugdmneincetatDomnului cu
mintea,si ne dea acrimi. C[ci dac[ vom primi darul acesta,maibun decdt oatedarurile celelalte;i mai covArsitor,prin el ajun-
gemla curitie. Si cdndvom ajunge a darul acrimilor, atunci duseva mai iua de la noi curitia, p0n6 la ie;irea noastr5. in viala
aceasta.
Aqadar ericede cei curali cu inima c[ ei in fi.ecare lipi sedesflteaz[ cu desfltarea aceeaa lacrimilor, qi prin ea pururea
vdd peDomnul; si cu ochii inc6plini de acrimi, ei se ndeletricesc
s[ vadl descoperirile ui, prin ruglciunea lor preainalti, ;i oriceruglciune a lor este nsoliti de lacrimi. Si acestaestecuvdntul
Domnului: ,,Fericili suntcei ce pldng, c[ aceiasevor m6ngdia"(Mat. 5, 9). Fiindci din pl6nsajungecineva a cur[tia sufletului;de aceeao dndzice Domnul, cd aceia se vor mAngdia,nu spunecu ce fel dem0ngiiere.Cdci atunci,c6ndsevainvrednici c61ugiru
sd treac[ prin lacrimi de lara patimilor, si sd ajungi in cdmpiacurdtiei sufletegti,atunci ii iese lui in cale aceasti mdngAiere.
Dac[ trece deci cineva din cei ce au aflat m0ngdiereaici, siajunge a aceamOngdiere, arenu se afli aici, atunciva inlelege,
ce fei de m6ng6iere rimeste a sfdrsitpldnsul,mdngdierepe care
o d[ Dumnezeudin pricina curiliei 1or,celor cepldng. C[ nu sepoate,cd cel ce piAngemereu,s[ fie supirat depatimi. Ci darul
acestaal lacrimilor si al plnnsului este al celor nepdtimagi.Si
daci pe cel ce icrimeazil dtncind in c0ndsi pldnge, acrimile au
puterea,nu numai sd-icllluzeasci sprenepltimire, ci si mintea
s[ i-o faci desivdrsitcurati si sd o scapede aducereaaminte a
381
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 380/446
patimilor, ce sd spunemdesprecel ce ziua si iroapteacu tot
dinadinsul au lucrareaaceasta@lang)?Dar, ajutorul, pe care-l primesteomul in urmaplOnsului,
nimeni nu-l cunoaste, ecAtnurnai acel4caresufletul si l-a dedatla lucrul pldnsului. Tof sfinlii dorescaceast[ ntrare iindcl prin
lacrimi se deschidenaintea or o usl de intrare n laram0ng2ierii
in care se inchipuiescprin descoperiri (iau chip) urmele prea
bune si mdntuitoareale ui Dumnezeu.. intrebare:Pentruc[ suntunii, carenu pot sdpldngl mereu,
din sllbiciunea ffupului, prin ce trebuiesd-sipdzeasclmintea, ca
sdnu riscoale patimile asupraei, eafiind goaltrt?
Rispuns:Nu pot patimile si se lscoale asupra ufletului si
sd ulbure pe nevoitor, c0nd nima nu ii estecuprinsi de celeale
lumii, in depirtarea ui de orice grij[, afarf,numai dacl nu seva
lenevi sd fac[ cele cuvenite. $i mai cu seam6,daci el petrecenecontenitmeditAndasupraDumnezeiestilorScripnni,cercetAndu-
le inlelesul, el rimAne nesuplrat de patimi. Fiindci stdruieste i
sporeste n el g6.ndula Dumnezeiestile Scripturi, fug de la el
gdndurileceledesarte, imintea ior nu sepoatedepdrtade dorul
Scripturilor, adicddegdndul a ele, si nici nu poatesi ia aminte
Laviala,aceastaa fel, din pricinadesfrtdrii ceiei mari ane?ntrerupteimeditlri, ridicdndu-sedeasupra cestora rin viafa ui cea inistitd
in pustiu.Asa ci uiti si de sine si de firea lui, si se aceca un om
rIpit, care a fel nu-si aduceaminte de iumea aceasta.Mai ales
atunci,cdnd cugeti si segindegte a slava(m[re,tia) ui Dumnezeu
si zice:,,Slava
Dumnezeirii Sale".,,Preasllvite
sunt toate
lucrurile Lui, gi minunate: cI a in[[at smereniame4 cu ce lucruri
(alese)m-a nwednicit s[ m[ indelefiricesc, i cu ce fel deg0nduri
indr[zneste sufletul meu s[ se desfiteze". Si st[ruind in
asemenea dnduri minunategi fiind mereu in ripire, se mbati
mereusi petrece ain via{aceade duplinviere. Lini$ea(sihlstria)
382
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 381/446
ajuti foarte mult acestuiFiar. Clci mintea omului aflI chip, sI
stiruiasc[ pacea,pe care a aflat-o in sihistrie. Si impreunl cu
ele,minteapomeste l semiste
gipdn amintire, ot dupi alcituirea
vielii ?nsihlstrie. CI primind ?nminte slavaveacului celui viitor,
;i nddejdeacare ,/a i datl ca o visterie,celor drepfi, in aceastl
viali duhovniceasci,caresemiscl spreDumnezeu,si gdndindu-
se a nouarestaurare,minteanu segAndeste i nu-si amintestede
lucrurile lumii acesteia.Si cAndestebeati de acestea,arlsi se
intoarcede acolo prin contemplalia despreveacul acestasi sesperie si zice: O addncul bog61iei,nlelepciunii, cunostintii,
priceperii, nlelegerii si al rAnduielii ui Dumnezeu,cel neurmat.
CAt sunt judec[1ile Lui de neincercatesi ciiie Lui de ne-
urmate!..." Rom. 1i, 35). CdndEl a gdtitalt veacminunat,ca
s[-i aduci acolo pe to{i oamenii, si si-i pistreze pe ei in viala
f[r[ de margini, din ce pricin[ oarea flcut El mai intAi lumeaaceasta,reind-o argi gibogati in feiuri ;i feluri de multe fiinle
si apusin eapricini si materii ;i lupte de a1epatimilor? Si cum
de ne-apus ainceputin lume qi a sldit in noi dragostea eviala
lumii, si apoi dintr-odatl ne muti pe noi din lume prin moarte sine
linepe noi mult[ vreme nesimlitori,
;inemiscali, fic6nd sI
piarl forma noastr6, si stricl compozitia trupului nostru si oamesteci cu tdrAna,si ingiduie si se topeascl si si se scurgdalcituirea noasffA,pdndce sedesface u totul de regnul animal;
qi apoi in vremea in care a hotir0t El, prin preainchinataSainlelepciune, cdnd vroieste El, ne va desteptape noi, intr-alt
chip, numaide Ddnsulstiut, si neva ducepe noi intr-o altl stare$i acesteau le nS.ddjduim umainoi, oamenii;ci si ing\i SfinfiA
Ingeri, carenu au trebuinli de umeaaceasta,iindci sunt aproape
deslvf;rsili,prin firea lor preasllviti, asteapti gi el sculareanoastl
din snic[ciune; adicl asteaptl s[ se ridice din'1drdn[ neamul
nosfu, Ei din striciciune si rlsarl neam nou. CI ingerii sunt
383
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 382/446
?mpiedicali 6 ntre(in impdrdlie)din pricinanoastri;si ei asteapti
si se deschidS sasi sI intre deodati cu noi in veaculcel nou.C[ gi zidirea aceeaa ingerilor impreuni cu noi se va odihni,
ieplddnd greutatearupurilor, dup[ curn ziceApostoiul: ,,C[ciinsusi zidireaasteaptidescoperireaiilor lui Dumnezeu,ca sdseliberezede robia striciciunii, prin slobozenia lavei fiilor luiDumnezeu" (Rom. 8, 27). Aceasta va fi, dupd ce veacul
acestava pieri cu desS.vdrsireu toatl alcdtuirea ui, si dupd ce
firea noastrl va fi restaurati n stareaei ceadintai.Si apoi se ridici omul cu mintea lui la cele ce erau mai
inainte de facerea umii acesteia,cAndnu era fiptur5, nici cer,
nici pdmdnt,nici inger, nici nimic ficut si cum El pe toate dinnefiinll la fiin![ le-a adus,prin singur bunul S[u plac. Si toate
iucrurile slvdr;ite au stat in fala Lui. $i iarisi se pogoari cu
mintea lui spre oate zidirile lui Dumnezeusi ia seama a toatemimrnile zidirilorLui gi a in{elepciunea lcltuirilor Lui, zicdndu-
si cu spaimf,mare:O, minune, cdt demult covArsestecnonomia
lui Dumnezeusi purtareaLui degrijl, toatl inlelegerea, i cu cOtestemai putemici decdt oate fdpturile Sale,minunataLui putere?Si cum a adusdin nefiin15la fiinl[ 1ume4adici marea elurimealucrurilor celornenumdrateT i cum El iarlsi va destrima umea,prin minunata Lui rOnduiali.,pentru binele zidirilor si pentru
cil5toria cu buni rAnduial[ a flpturiior! Cum a flcut El ceasurile
si ciipele, impreunarea ztlei cu noaptea (imperecherea), si
schimbareadin care rezult[ vremea, feluritele flon de pe fa]a
pimAntului, cl5dirile cele prea frumoase din orase, si paiatelecele m0ndre. cilItoria cea repedea oamenilor si firea lor cea
plini de necazuri, de la nasterep6nd ia moarte.Si cum dintr-
odatl serlstoaml toati rdnduialaaceastaminunatI, si va veni un
alt veac, si nimeni nu-si va mai aduce aminte de stareacea deacum, si seva faceo aitl schimbaresi alteginduri vor fi si alte
381
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 383/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 384/446
prieteni.Iard dupi ce sufer[ toateacestea, poi vine alt6 vreme,in carese desfrteazrsi se veseleste, alt[ si se bucurd ucrltorul(nevoitorul).Si carevremeesteaceea? steclipa?ncaremindnc[din p0ineasudorii salesi el petrececu liniste. cu multi. si nesf&sitddesfltarepomeste n inimr viala sihistreasc[,gi impinge minteaspre o nepovestiti uimire, cdnd omul rabdi cele pomenite. Sifericit estecarerabdr, c[ci inaintea ui s-adeschiso fdnt6n[ Juinror laDumnezeu,si a b[ut din ea si s-a ndulcit, si nu va incetasi bea
din e4 intotdeauna,gi pururea,n orice clipi din noaptesidin zi. p6ni la sfirsitul si la margineantregii sare ieli trecd.toare.Intrebare:Cecuprinsau ostenelile ihistriei, pentrucadupl
ce a ajuns cineva la ea, si afle cI a ajuns la deslvnrsire inviefuirea ui?
Rlspuns: CAndajunge si perreacl in rugdciune. CAnda
ajunsaici,a ajuns a culmea uturorvirtulilor si decia ajunss6 iel6casal sfAntului Duh. cici atdtavreme, c6.tcineva n-a primitanumeHarul M6ngaietorului,nu poatesi desdvdrseascin parteaceastl petrecere n ruglciune. Cd atunci, cind Duhul se vasSlislui in vreun om, El nu tnceteazi de a se ruga, ci Duhul,insusi este totdeauna n rug[ciune. Atunci, nici c0nd doarme
omul,nici cflnde tteaz,ruglciuneanu securnd. n sufletul lui; cifie ci mln0nc6, fie c6bea, ie cI doarme, ie cd lucreazI orice,fie cr e scufundat n cel mai adancsorrrn,din inima lui se ridicdde la sine, umul binemeritatal ruglciunii. Iar rug[ciunea lui numai are hotar, ci intotdeaunase roag[; si daci pe dinafarI nuvede rugiciunea, ei totusi slujeste pe ascuns n chip lruntric.
cdci unul din Purtitorii de Hristos,numeste f,cereacelor curati,,rug6ciune".Fiindcl gAndurile lor sunt misclri dumnezeesti.Cdci, misc[rile inimii si ale minlii curate, sunt glasuri bldnde(line), prin careeie i c0nti in tainl Celui T[inuit.
Intrebare: Ce este ruglciunea duhovniceascdsi cum seinwednicestenevoitorul de ea?
386
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 385/446
ryFF
Rispuns:Rugiciuneaduhor'iceasc' esteo seamidemisc5risufletesti, care participl la lucrarea Duhului Sf^nt, p#;:;nevinovdlie si curl1ie adevlratir.si din zeci demii de oameni,numli unul gi unurse nwednicestede ea;ci eaeste aini a lumiisi a vielii viitoare. crci se natF omur ;i firea rrmAnenelucrdtoarein ce priveste orice miscaresi orice amintire a celor de aici. sisufletul nici nu se mai roagdcu ruglciune, ci ,i*t" nu*ui'J],simlirea ui, lucurile celeduhovnicesli
areveaculuiaceluia,carecovarsescgdndireaomeneascarar acugeta a acele ucruri i sedi sufletuluiprin puterea fAnturuiDuh. Acestaestecontemplatiainteligibil6, si miscaresi crutarea rugdciunii;dar pricina si-al-uato din ruglciune. De aceea,asa unii au ajuns .urani^tidesd.v'rsitacuralie..f in toati vrernea,precumam zis mai sus,miscarea or liuntricl
este?n rugiciune. Si, oricAndse ivesteDuhul cei sfant, ii afli mereu n iugrciune. Duhul ii aducesprecontemplatie,adic[ sprevedereaceaduhovniceascr.cl ei n_aunevoie de o rugrciune lungi, nici de o staremult6 la rdnduialaslujirii. Le estede ajunsaducereaaminte deDumnezeusi iatd-ifdculr robi ai dragostei ui. Dar -l' nu se as{ i.a ,a'ri"u ,urugdciune
panr ra sfdrsit,atatavreme,cpt gi imp[rtigesc cinsteacu rugdciunea,si sraun.picioare1iof4u afiarufui;at6t n clipelecele alese,cat si in afardde ele.
,Ci am vizur pe Sf6ntui Antonie, st6nd a rugiciune p0ni
la ceasul l noudrea:i a simlitmintea ui rlpitd ra'cer. l'urturdinfe. Pirinli; inrinzdndu-sisprecer mainile;;
"arJ;iitJuuy.q.aciye_aui, a ajuns a 11 9x1azde patru zlte. Sl tot agamu{ialt1i,atit demult aufost robif de aducereaamintedeDumnezeu
si de dragostea ui, ?nc0tau clzut in uimire, c6ndsedezbracipedinl5untru 9i pe dinafarl, de picat, prin pizireu po*rr"ilon
""fo.rotivnicepicatului, aleDomnului.Dacd iubestecineva acesreporunci ;i dup6r'nduiali leprzeste' pentruel devineo .r"rroi"
,e i*a d"urupramurtimii de387
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 386/446
fapteomenesti,adicdsd sedezbrace e trup, si sd iasl din sine,prin fapt6, nu de la fire, ca sd, ic asa.Nimeni. cdnd petrece nfelul poruncit de legiuitor, si care-I?mplinesteporuncile, nu vaaveaplcatul locuind intr-insul. De aceea ,Domnul isi va faceiocasul ntr-insul" (Ioan 14, 24) cuma figdduit in Evanghelie,celorce-Iplzescporuncile.
CareestedesivArsireamultelor oadeale Duhului?
Rispuns: C0nd se nwedniceste inevade dragostea eadesivdr;it[ de Dumnezeu.
intrebare: Si dupl ce senmcunoaste inevacd a ajuns aea?
Rispuns: C6ndamintireadespreDumne2euse?nfdtiseazl
minlii iui, atunci inima lui sepornestespredragosteade El, siochii lui izvorlsc ;iroaie de lacrimi.Ca deobiceidragostea epindede acrimi prin amintirea celordragi. Si a{4 fiind cineva,niciodatinu-i lipsit de lacrimi. Ci niciodatdnu-i lipsesteobiectul,cares[-i aduc6aminte de Dumnezeu.Ba si ?nsomn std de vorb[ cuDumnezeu.CI areobicei dragostea I facl lucruri de felul acesta.Iat|la ce desivOrsirepot ajungeoamenii n viala aceasta 1or.
intrebare: dacl din mult[ osteneald,rudl si nevointd, pecarea flcut-o omul, g6ndul trufiei ar da n6valS cu obrlznicieasupra ui, fiindcl s-arhrini din frumusefea irnr$lor si ar ajungeomul s[ cread[ c[ a lui este oboseala, e carea ribdat-o, atunci
omul prin ce s[ biruiascl g0ndulslu si cum sd-sipuni la calesufletul, ca sI nu sesupundacestuigdnd ?
Rdspuns:CAndstiecinevacd poatesi cadl de a Dumnezeu,
cum cade runza vestedl din pom, afunci si cunoastesi sufletul
c0te de tare. Daci prin propria lui puterea c0stigatacelevirtuti
si s-a uptat pentruele,cAndDomnul isi va ridica de a ei ajutorul
388
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 387/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 388/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 389/446
candvI'd,c[ ceice naintea or au crezutasa,dintr-odatrsi-auqlana{t wednicia;i cum -alepddar eeiDumnezeuntr-oclipiti,
dinmirefia,din cinstea i starea ecareo aveau si au cxzutnnecur{tie,ar vinovl1iesi n faptederusine,ar chipuldobitoacelo
fiqd:eei nu si-aucunoscut urerea, i nu si-auamintitpurure
deCel ce e-adat orHarul,cas6-IpoatrslujiLui si n impiratiaLui sd ntre,si sd ie in pefecere mpreuni cu ingerii, ca si seapropiedeEl, prinviatl ingereascr, umnezeu-a rrsatsdcadd
din lucrarea or, i le-awi$atschimbdnduJeiafa,cil aceaputernu eraa 1or,putere,prin careauribdat o via{rbinerinduiti sin-au ostsupdrali eputereairii, a dracilorsi a altorprotivnici;ci aceeaareucra i eraputereaHaruiui,si ea ucran ei lucr6ri,pe care umeanu le poatecuprinde,nici auzi,cdci sunt preagrele. arr ei au ribdatprin ele vreme ungi, fdrr
s6 ie biruili.Cuadevirateraoputeren ei, care-iuilna peei,si era n staresdle ajute a orice,s[-i pizeasci.Dar, pentrucI au uitatputereaaceasta, -a implinit la ei cuvAntuiApostolului: ,Siprecumein-au?ngrijit,s[-L aibi peDumnezeun cugef i-adatri Dornr"r"uin seamaminlii lor celeir[tdcitesi auprimit necinstea,e i secddea"entru
itrcirea or" (Rom. , 2g).ci Dumnezeu,tipdnurlor, ii pregdtise entruo slujbIbisericeascd,uhovnic"ur"e-.rntrebare: Dacr cineva,c6nd cuteazis6se epede in-
q-?91i de convietuireauoamenii, i si iasi in pustienelocuitisi arfricos[toare urivni debine,oaremoarepentruaceastaefoame,dinpricina ipseideacoperlmdnt audL alte ipsuri?
Rispuns: cel cea gdtitldcaswi nimarelorelornecuvdn-trtoare,mai-naintehiarde ale zidipeele,siaregriji denevoilelor, nu va trececuvederearpturasa,mai alesdaci se emedeEl 9i il urmeazrpe El cu simplitatesi fdri indoiald.cel ce-siinchinrvoiasa ntru oateui Dumnezeu,iciodatinu se ngrijeg-te de nevoile trupului s[u, saude tic[losiagi patima ui ,i
391
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 390/446
dorestes[ triiascl in ascuns,si si sufereo viati desmerenie.Nuca unul, care se teme de necazuri. Ci ca unul, care socotesteinstrdinareade toatl lurnea, un lucru dulce si de dorit, din pricina
vielii sale curate,se osteneste ntre dealuri Ei munti, si ca unriticit cu mintea, se pogoari pdnd la viala animaielor,necuvdntitoare, firi sI primeascd odihni trupeasc[ si via![necurati. Si, cAndse apropie moartea,asaunui se t6nguie si seroagl in toat[ clipa,s[ nu fie lipsit de Rdnduialacea cwati a luiDumnezeu.Si atunci primeste ajutorul lui Dumnezeu.Lui I se
cuvinesi cinsteagi siavasi El s6ne pdzeasciprenoi intru curaliaLui 9i s[ ne sfinleascd e noi cu sfinlenia Harului Sfintuiui Duh,sprecinsteaNeamuluiS[u Sfint, ca s[ sllvim ?ncurilie, NumeleLui, in vecii vecilor"AMIN.
LXXXVI.
DESPRE CIIESTII,]NI DIFERITE iN NONUADE DIAI.OG
intrebare: Esteoarebinesi ne depirt{mde oatecelecesttmesc@1e1fiatimile;i oareaceasti ugdeste a socodte aobiruinl[ a sufletului, aucao infrdngere, 0nd ugede rlzboi sisealipeqte eodihni ?
Rispuns: tf voi vorbi pescurtdespre staC5lugIrul ebuiesi fug[ absolutde oatea1A1[rileatimilorrelegi si taiepricinilesimateriapatimilor,prin careelese mplinesc u ucrusi cresc,oricdtdemici ar i ele.Si, cdndvine vremea i neimpotivirn 1orsi sI ne uptim cuele,9iaceasta-o facem,nucasi cumne-amjuc4 ci cu m[iestrie;ctnd sti lapdndl princontemplalia uhului,el tebuie sI-si ntoarc[ minteamereude apatimisprebunitatea
392
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 391/446
frelca careepus6n fire deziditorur,oricdta ntors-odiavolursprescusinla icreniei.f i dacitrebuie1i,pun"
"a
on ffie.nuumaidinsupdrareain iarteapatimilorsi nrga,ci sraesilrluresale, ufunddndu-se6tmai*utt i' omulsiu cer iuntric siacorosdpetreacl?nvia inimii prinlucrareut"ro*i"a r" Jip
"},ig**",ani cdnd apteieui vor fi in armonie unumeleui decirugar,cucareestenumit,.atdt n ascuns,6tsi la aritare";l poateasaq.T".^*9 ih apropiereamuluinostru'celiuntric, lrr.roil i*idesivdrgitcu cunoastereaidejdii noastre,
cu Hristoscel celocuie;tentrunoi.cici, atunci"arrd
irrt unoasfi.[rmdneacolo, n.Singwaff si retragere u ea, ci harul ,, f,rpte _porriuupatimilor.Afarr deastanicipatimienu semisci io *i'Ji,1u ,efie mplinitecu ucrul.fnfebare: Dacdomul aceun ucm,cas5_siwelesufletul,si al1ii,:*." "Y
sep.lcepLavialaluiduhovniceascd,esmintesc,oare rebuieel si-si ras-eiala ui ceadumnezeiascd,,in pricinasmintitelor,saus6fac6,ceea
"" "rLa" folos,
"u,a_qi.ujungatinta,oricatdemult arpigubipecei
""_i;ilI'
vq u* orcJL
Rispuns:Despre .eustaiti zic:oricearfaceoric'ndomul,:u :4-i1 :uretemintea dacducreaz'dupl lege,
",r*u ir,"i
",e aPdrin,tiiui, - dacd;i_apropu,""astafnti, adici rl uj;frla curirie, - iar atgiye;tfnd,
^se
sniltesc din pricinaacestuiscop, tuncinue devinl ei, ci aceia-CI el,"u
p*'rro u ,*inii p.al,tii,se nfrdneazr, ostefte, ti inchis n chiliarui fi r*" o.i.":*".d:
folos fintei;ci (inialui e, sI i securetesufletul. arI ei,fiindcr nu cunosc inti vietii tui, isi l* 30. de er, ficdndu-sevinovali fatl"de"y:,^a^::i 4;;bieTe
de seami,nu po{isim,ti copulcel duhovrucesc,ecarest r_apropusel, ca s[_sicurefe ufletur.Despre i ascrisericitulpaver:,d0nlil;;;Cruceestenebuni"
31nt*cei ce pier.. (1 Cor. 1, 1g). Iaracumce se nt'mpli ? Oarepentruci acelcuvdntA"rpr.t*.,
grangUg{e,pentruceicenusimleauputerea uv6ntului,rebuiaPavels{ incetezedea mai propo"eaiii t ;i iata"a
pa"e"ra"i
393
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 392/446
cuvantuldespreCruceestepoticnire si sminteal[ pentru udei, sipentrueiini. SI ticem asa dar, ncetAndvestireaadevdrului,pentruca ei sI nu sesminteascl? Dar Pavelnu numai c[ nu tdcea,dw
striga n guramare: ,Cu altcevanu mI voi lIuda, fir[ numai cuCruceaDomnului nostru Iisus Hristos" (Gal. 6, 14). Aceastilaud[ cu CruceaDomnului, n-o pomene;tesffintul casI sminteasclpe al1ii,ci ca si propovlduiascdmareaputerea Crucii. Tot asaacumsi tu, prietene,deslv0rse$te-liviata prin 1inta,pe care i-aiales-onaintea ui Dumnezeu,ci acolo constiinla anu e osdndit[,
li-ti cerceteazd,vietuirean lumina dumnezeiestilorScripturi, sia invdiimintelor pe care e-ai primit de la Sfinlii Pdrinli. Si daceei nu te osAndesc, i nu te temi de acele apte, caresminiescpeal1ii. C[ nu este om, care sI poat[ pllcea tuturor, convin-gindu-i pe to,ti, dar in acelasi timp sI lucreze n tain[ pentruDumnezeu.
Prietene, erice de cllugf,rul, care n adevir aleargddupicuralia sufletului, din toate puterile sale, si merge n caleaceainteligibil[, in careau cilltorit Pirinlii nostri, cdndmergeausprecur6!ie; ferice de cel ce calci pe treptele ei, in care au cilcatPdrintii, suindu-se upi r6nduiall, din treapti in treapti; fericedecel ce se hal1[ cu intelepciunepAni aproapede curllie si rabdlnecazurile, lrd si caute reptelestriine ale mlestriilor.
Curalia sufletului esteprimul har, dat firii noastre.Cdci t[rlsdne cur[tim depatimi,nu sevindec[ sufletul de bolile picatului,gi nici nu dob6ndesteceaslav6,pe carea pierdut-oprin cilcareaporuncii. Iard dacilse nvrednicestecineva de curltie, adicl deslndtateasufletului,el primestede fapt, chiar prin lucruri, bucuriasimlirii duhului in mintea lui, ci de aci inainte se face fiu al luiDumnezeu si frate al lui Hristos, si nu mai arevreme si simtdbunltatea si riutatea celor inconjurdtoare. arI cel ce arecanonsi stea n liniste sapte easuripe slptimdni, sau oatl siptim6na
;i dupi ce si-a slvdrsit canonulse ducede seamesteci u oameniisi se mdngdie(mlndnci) impreun[ cu eiosi nu bagi de seami la
394
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 393/446
fralii lui, care sunt in necazuri,cdnd i se pare ci este egat inlanful canonuluisiptlmAnal, acelaestenemilostiv si tlios. Si e
limpede,ci din pricinanemilostivirii iui gi prin pdrereadesine,siprin gOndurile lui cele mincinoase el nu va putea sI seimplrtiseasci de asemeneaucruri.
Cel ce dispreluieste e un neputincios, u va vedea umi-na,$i tntunecati va fi ziua aceluia,care-si ntoarce fala de a celsff0mtorat. ar[ fiii celui cen-a luat in seami strigitul unui necijit,
vor b0jbAi n orbie. S[ nu necinstimbunul nume al isihiei (inigtirii)prin nestiinfanoastrl, fiindci oricefel devieluire isi arevremea,felul si caracterele i deosebitoare.$i totdeaunastie Dumnezeu,daci toat6lucrareavieguiriitalee dreapti. Si fArAasta,zadarnicdesteucrareauturor celor cese ngrijescdemlsura deslvArsirii.Cine asl ca neputinta ui si fie mdngdiati si cercetatide alfii, se
smeregtee sine si pe aproapele ui?l facep[rtry la ostenealaui,in ceasulcAndeste spitit; gi a9a gi ndeplinesteucrarea n linigtedepartede oricepiregegi rlticire (amigire) a dracilor.
Zicea unul dintre Plrinlii cei vizltori, c[ nimic nu poatecur[{i pe ciluglr de dracul trufiei, nici nu poatesd-i ajute sl seinlelepleasci in vremea cAndse aprinde in el patima curviei,
dec0t numai si vadl pe oameni,culcafi in astemuturile or simuncili fiind de durereaclmii.
Mare este ucrareangereasc[a linistirii, cAnd mpreuni cueasocotintadup5, um ceresmerenia.Cici in lucrurile pe carenule cunoastem, untem urali gi efuili. VI spun aceastaratii mei,nu carecumvas[ nu luim in seam[ ucrul isihiei, disprefuindu-I.
CIci eu in fel si chip v-am sfituit despreacestea,qi acum,dinpricinaunei nepotriviri devorbe,nu lreau s[ fiu in contrazicerecu mine insumi. Nimeni sI nu ia o vorbl de a mea, desficdnd-ode celelalte,nici si n-o lini in mini nebuneste.
Mi-aduc aminte ci v-am vorbit in multe chipuri zicdndci,
gi dacl i s-ar ntdmpla cuiva sI fie in chilia lui, intr-o deslv0rsiti
lene, din pricina neputinlii carede multe ori vine asupranoasffi,
395
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 394/446
el nu trebuie s[ fie invinuit de iesiredin randuiali, si nu trebuiesi creadl ci lucrareaceadin afardeste mai buni decntcea dinchilie. ,i * numit iesireadin rdnduiall, nu c6ndavemabsolut
trebuinfl, cdndte duci pe cdtevasiptlm0ni sdcumperihran6 ;icele de trebuinti penffude aproapele 5u, fie ci socotesti ceastiplecare ene,fie ci o creziodihn6.Daci insi secredecineva,cleste deslvArgitsi estemai presusde rofi cei de pe plminq prinrdbdarea ui cea pentru Dumnezeu gi prin lepldarea de toate
iucrurile cele vizute, cu drept cuvdntestegonit si deele.Mare este socotinta,n cele ce se fac de Dumnezeu;El, cu
mila Lui, s[ ne deanou[, sI-I implinim cuvdntulLui, pe care -aspus zicind: ,,Tot ceeace vreli s[ vh facd oamenii, faceliJe sivoi lor asemenea" Luca 6, 47). Dar unde nu poate omul siimplineascl prin fapte vizute gi prin trupul iui dragosteafali"deaproapele, ui Dumnezeu i este de ajuns si pi&im in cugetulnostru numai, dragostea al6 de aproapele.Mai ales dac[ seingrijegte cu retragerea,cu linistirea si cu bunitatea vieluirii.
Daci vom tr[i in liniste deslv6rsiti si vom implini lipsanoastri de la porunc5,prin careni se cere lucrare sensibili; pe
aceastasd o ?mplinimcape o plinire a odihnei vie{ii noastre, nvederea rupului, pentruca nu cumva slobozenianoast[ sI seprefac[ in robie a cimii. Dumnezeu si ne dea nou[, s[-Icunoastemvoia Lui, pentrucamereu clldtorind intr.insa, s6afl[min veacul acestaodihna,harul si iubirea de oamenia Domnuluinosftu Iisus Hristos, Ciruia I se cuvine Slava, cinstea si
inchinlciunea, acum si in veacul veacului, cel flri de sf6rsit.AMIN.
Cu DumnezeusfOrsital cuvintelor duhovnicestiale celuiintru sfi4i Pirintelui nosffu IsaacSinrl.
396
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 395/446
AIe acef;uiasi: ISAC SIKUL
patru epistole (cnrF)CARTEA I.?
Scrisa c6tre un frate, iubitor de isihie(rinigte)
^Fiindci stiu ci iubesti inistea si te impleticesti diavolului
Ar multe - sub pretextul binelui, ---. fiindci el cunoastevointaminlii tale si vrea s[ rerisipeascr9i si te impiedice de a.,irtute,care cuprinde in sine toate chipurile bundtl,tii; am avut grijd,iubite Frate,ca un midular citre cel ce trage a acelasiugia_iajutin dorul tiu cei bun si, cu cuvinte folositoare,sd ac Jerecele-arndobanditde a brrbalii ceimesteri?nvirhrte, saudin scripturi,s1u de la Pirinli,
sau din experien{I personald.CI de nu vadispreluiomul cinsteasinecinstea" enu va suferi,pentru iniste,
?:*4,barjocur[,pagubl, ba chiar si b6taie, dcAndu_see r6s,
fiind socotitnebunsi cartitordecitre oameniicare-lvddpe er,ernu poateaveard.bdare entru tinta ceabuni a vielii rinigiite. cidaci numai odatd si deschideomul usasa,ca si intre pricinile,
diavolul nu semai astampird, ri"r4a"J;ereu raerpecntecinevasub:nulte pretexte,prin intarniri muite si nenumdrate.De aceea,o, Frate,dacr iubesticu adevdrat irtutea rinistii, ?ncarenu esterisp6ndire,din carenu mai poli sdri afard.,nici do tai in douanu poti, prin careau biruit cei din vechime,'nurnaiasavei puteay-E awu"*ti dorin{a a ceasliviti, dac6,evei asemdna
irinlilortii, si te vei imbr[ca pe diniuntru cu viata lor; cici si ei au iubit
397
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 396/446
linistea cea des[vArsiti, si nu s-au ngrijit s[ fie iubili de ai lor,nici n-au ciutat s[ se odihneascl, nici nu le-a fost rusine si fuglde ?nt6lnirea u persoane imandicoase.
Si asa au cildtorit ei, si nu erau judecali ca unii carerribegescpe frali (fap de)cei in,teleplisi cunoscitori,nici ca unii
care trec cu vederea,sau sunt f[r[ de grijl, sau sunt lipsili desocoteal[, precums-a dat rispuns unuia din ei, carecinsteamaimult linistea si retragerea,decdt societateaoamenilor: ,,Omul,zice, carestie din experienfl cdt e dulce linistea n chilia lui, nudin disprel a![ de aproapeleuge de nt6lnireacu el, ci de dragul
rodului, pe care-lva culegedin liniste.Cum fugea,zice-se,Ar.vaArsenie, tir[ s[ se ntOlneasclcu niment? IardAwa Theodor seintAlneacu unii, dar ntAlnireacu el eraca o sabie.Dar, c6.nderaafar[ de chilia lui, nu dldea nici bunf,ziua niminui. insi SfAntulArsenie,nu primeasi sirute nici pe cel ce venea a el, ca si-lsdrute.CI s-adusodati unul din Pdrintisi vadl peAwa Arsenie,
si i-a deschis ui bitr0nul, crez6ndci esteuceniculsIu. Si, cdnda vf,zut cine este,s-a aruncat cu fala la pdmAntsi, oricAt l rugacelf,lalt,s[ se ridiceca s5.-1lagosloveascdi apoi se va duce,Sfand nu s-a nvoit zicind: - ,,tu m5.voi scula,pdni nu te veiduce"- ;i nu s-a sculat,p0ni.n-a plecatcel ce venise.Si asa
ff,ceaSfdntul, ca sdnu ie mai deamdna. s[ se ntoarcd a el.Dar s[ vezi si urrnarea, a nu cumva sf,zici, ci poatepe
bitrdnul acelanu l-a primitAwa fiind om neinsemnat, i fa$ dealtul s-a [l5micit fiindci eraom cu vaz[ si a statdevorbi cu el;
dar Awa Arsenie fugeadeopotrivl de to!i, mici si mari. Clci elavea n vedere un singur lucru; si dispreluiasci ntdlnirea cu ei,
pentru linistea sa, ie omul maresaumic, qi si ia asuprI-si ocarade la to1i,pentru(in) cinstea in\tirii gi a ticerii. Fiindci sestie,c[ au mers a bltrdnul, Fericitul Teofil ArhiepiscopulavAndcu elpe udecitorul locuiui, ca si cinsteascd i s[ vadi pe SfAntul.Si
398
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 397/446
el, c6nd a sezvtcu ei, nici mdcarcu un singur cuvinlel nu i-aindulcit, oric6tl vaz\ aveau. i oricnt de fierbinte doreausI audi
cuvAntde e el. Si, dacl l-a rugatmult Arhiepiscopulsi vorbeascl,a t6cutpulin bltr0nul cel imbunititit, si apoi le-a zis: ,par dacivd voi spune un cuv6nt, il veli pdzl?" $i ei s-au nvoit, zicdnd:
,d{' - Iari bltrAnul le-a spus: ,Ori unde veli auzi cI esteArsenie, s[ nu vL apropiali. Vizut-ai c0t de minunat a lucratbitr0nul? Vizut-ai disprelul fatfideconvorbireacu oamenii?A;a
este, el ce culege odul linistii. Si n-a luat tr consideratieericitulc[, Arhiepiscopulesteom sobomicesc i cap al Bisericii; ci segOndeanllwrtrul lui: eu de mult suntmort pentru ume; ce folospoateaduceun mort, celor vii? Si il mustra pe el Avva Macar^e,cu o mostrareplini de dragoste,zicind:,,De ce fugi de noi..?Si a rdspunsbltrdnul cu cuvinteleminunatesi wednice de aud6,zicdnd:,pumnezeustie,cdt vd iubesc.Dar
nupot
fi in acelasitimp ;i cu Dumnezeu si cu oamenii. Si aceastdminunatlcunostinti n-o arn decAtde la glasulcel dumnezeiesc, aremi-azis: ,,Arsenie, ugi de oameni si te vei m0ntui,,.
Aga dar sl nu indrlmeascd nimeni, - ei fiind desertsiiubitorde societateaamenilor, s6 isipeasclaceste4 u surparemare,si sI se mpotriveasc[ cuvintelorzic6.nd [ suntomenesti,
niscocite pentru sprijinul linistirii; pentru ci aceastaeste o?nv[16turidin cer. Si, ca si nu credem,ci i s-a zis FericituluiArsenie si fugd de iume si si iasi din ea, dar si nu fugd si defra1i, 1i spun cesta: Dup[ ce s-a epidat el de lume si a-venitsllocuiascl in lavr6, arlsi s-a rugat ui Dumnezeu,s[-i arate,cum
$-;i imbunltlfeasc[ via{a. Si din nou a auzit acelasglas alStlpdnului, zicOndu-ipentrua douaoar[:
,,Arsenie,ugi, taci,
linigte;te-te! OricAtar fi de folositoarevorbirea cu frafii si vederealor, dar mai de folos i1i estesd fugi de ei".
Si, dup[ ce a primit Fericitul Arsenie invilitura aceastaprin descoperireDumnezeiasci,cOnd ra n lume si i s-aporuncit
399
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 398/446
sA se retrag6, ar dupl ce trlia cu fratii, i s-azis acelasi ucru,
atunci el s-a ncredinfat si a aflat c[, pentru a cdstiga viata cea
sporitl, nu-i de ajuns si fug[ de mireni, ci trebuies[ fug5la fel
de to!i. Poate oare cineva si se impotriveasci glasului celui
dumnezeiesc?Si dumnezeiescului Antionie i s-a spus prindescoperire:,Dac[vrei sI fii linistit, du-te,nu numai n Tebaida,
ci in partea cea mai diniuntru a pustiei". Dac[ asadar
Dumnezeune porunceste [ fugim de to!i, qi at0t de mult iubegte
Ei linistea, pe care o rabd[ cei ce-L iubesc pe El, cine mai
g[seste pretextesi rimAn[ ?nsocietatea i in apropiereaamenilor?Si dacl Antonie si Arsenie s-au olosit dupl urmaretragerii si a
pitzilii, oarenu cu atAtrnai vOrtoscei neputinciosi?Si dacl pe
acestia,de al cdror cuvAnt,vedere;i sprijin, aveanevoieo lume
intreagi, i-a cinstitDumnezeumai mult pentruviata lor linistitd,
decAtpentrufolosui frlfmii integi, ba mai mult al omenirii intregi,
cu cdt mai mult trebuie s[ se inisteascd,cel ce nci nici pe sine
nu sepoate plzi bine?
$tim gi desprealtul din Sfinli, c[ fratele ui (dupi trup) era
bolnav, si inchis in alti chilie, si dup[ ce n tot timpui bolii, si-a
stdp0nit ubirea si nu s-a dus sl-l vadi, in vremeamorfii lui a
trimis fratele, s5-i spun5: ,Cu toate ci n-ai venit pOni acumlamine, vino (micar) acum,ca s[ te vld inainte de esireamea din
iume; vino celputin noaptea, a s6-mi au r6masbun de a tine si
sI m[ odihnesc". ar[ Fericitul acelanu s-a lsat convins,nici
micar in ceasul acela, n care (ceas) de obicei firea isi arat[
iubirea unul fali de altul, si ffecedincolo de marginilevoiniii. Cia zis: ,,DacLmi duc, nu mai sunt cu inima cwat[ in fala 1ui
Dumnezeu,cici pe fralii mei cei dupi duhn-am avut nici habar
s6-i cercetez,ar ftea am cinstit-omai mult dec0tpe Hristos".
Si, a murit fratele ui, fdrl sI-l mai vadd.
400
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 399/446
Deci, din pricina lenei gdndurilor lui, sd nu pretexteznimeni c[ acestea untcu neputinlI si s[ le nimiceasci, plrisin-du-si linistea lui si lepldAnd
purtareade griji a lui Dumnezeuceac[tre el. Si dacl sfinfii, au firea, cale e atOtde puternicd,sidaci lhistos iubestepe fiii Lui, clnd ei nu-si aupropria or griji,gi cdnd inistea este,asadepreluiti, ce nevoie agade marepoliavea u, pe caresd n-o poti trececu vedere4 dupdce ai clzut inea?Acea poruncd,careztce Mat ZZ,37):,,Si iubegtipeDomnul
Dumnezeul tiu din toatd inima ta, din tot sufletul tIu, din totcugetul tiu, mai mult decit oricepe lume, decdtfirea cu toatealesi(5 po{i s-o mpline,sti, lbd0ndin linistea 4 si poruncadesprdragosteade-aproapelui,ot in aceasta ste nchisil Vrei si cflstigilnliuntrul sufletul t6u dragosteade-aproapele,dup6 porunca
Evangheliei?krdepirteazd-tedeel gi atunciseva aprinde n tinefocul dragosteide el, si te vei bucuradevederea ui, ca de vede-reaunui inger al Luminii. Mai vrei ca cei ce te iubescs[ te do-reasci cu sete? ntllneste-te cu ei numai in zile anumite. ntr-a-devlr experienlaeste nvilitor al tuturor.
Remai cu bine, (fii s5n[tos). nsn Dumnezeuluinostru se
cuvinemu{umire si slav[in vecii vecilor. AMIN.
CARTEA A DO['A
C6treun fratesi dupl trup;i dupl duh,carel indemna9i l
rugaprin scrisoris[ meargl a el, desi ocuia n lume,pentru Idorea ll vadi.Eu n-amputerea ecarecrezi u c-oam,dragulmeu;deci
cuuqurinli imi poli fi sprepierzare, i de aceeaimicerimereucaunul care e aprinzi,din fire, dupi obiceiulfirii, - ?miceri,zic,un lucru pecaren-arfi de cuviinfi si-l doreqti,gide careeu
441,-da43azla26
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 400/446
n-ar lrebui sI am nici habar.S[ nu ceri de la rnine, f,rate"unlucru, careodihnegte rupui si cugetele rupesti,ci sL ceri s[-miv5.dde rnAntuire.Pestepufin[ vreme,vom trece
din lumeaasta.Cu cine mi voi ?ntdlni,eind voi ajungeacblo? Si c6tefeluri deoarnenisi locuri voi vedea,pOn[si mi intorc la locul meu?$i cetulburare va suferi el, prin trezireapatimilor, careerauadormite?Si, stii tu aceasta? [ci plgubestecel singwatec n urmaintahiriicu mireni. lncl si astao gtii. Si iat6, cdtde mult se schimbi acela,
caremulti weme a petrecutsingur, n liniqte,cOnddeodaticade?n aceste tulburiri, si aude sau vede ceva, cu care nu mai eobisnuit. Si dac6,si vedereacilugdrilor, careau alti rdnduiali,vat6mI pe nevoitorul, carese lupti inc6 impotriva vr[jmasuluilui, gindeste-te in ce pu! cidem, ca sd ne izblvim de aculvrdjrnasului mai cu seaml noi, care prin multi experienldamc6stigatcunoasterea? e aceea, 5 nu ceri s[ fac asta,cdndnu-inevoie.Si nu neamigeascdaceeqcarespun c[ auzireasi vedereade lucruri multe, nu ne vatimi. Cici noi suntemaceeasi, i ?npustie si in lume, in chilie si in afar[ de chilie, gi gtndul nostrueste aceiasi si nu ne tulburim ?n linistea noastr5,nici nu ne
schimbim sprerdu, nici nu sim{im suplrare din parteapatimilorcOndne intdmpinl persoane i lucruri. Cei cezic a;a nici nu stiucu ce rani sunt rini$. CIci noi n-am ajuns nci la amraslnetarcsufleteascd- iindci avem rini cu puroi, gi dac[ le lIslm o singurizi fdrl.ingrijire, nelegate,neoblojite,neiipite cu plasture,ele seumplu de (fac) viermi"
CARTEA A TBEIA
Scrisl citre un iubit (ucenic)al siu, in care l inva$ despretainele inistii; pecaremul1i,necunoscdndu-le,e enevesc. 6
mulfi au respectat ederean chiliile 1or,din toatdzestrea e482
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 401/446
cli6torie a cilr:girilor, impreund. u o cuiegerescurt6gi folositoarepentrudefinirea sihiei (linistei).
Frate, iindcl arn fost silit de datoriameas5-1iscriu despreceie absolutnecesare,ac cunoscutFriliei Tale, prin scrisoare,
dup[ cumliam fdglduit, ci te-amaflatcu tot dinadinsul nchinat
rAnduielii care cere s[ stai linistit. Aqa dar, eu imi voi aduce
aminte de ceiece arnauzit de a cei cu socotinli despreviafa cea
linistit[, si voi ingern[nacuvintele or cu o experien{[aspr6,prin
care eu am ?ncercat ealiti{ile acestea.Apoi le voi tipiri in
amintirea a pe scurt,ca s[-1i afli un spdin in scrisoarea ceastapentrurflvna care e-acuprins.Cici tu cu pricepereanlelepciuniite vei apropia de citirea cuvintelor, caresunt adunate n carteamea, pe 16ng[citireaobisnuiti, gi prin cealalti. itire; o voi lua ca
pe o lumini, prin putereaceamulti, careeste nchisl in e4 ca siafli: ce este sederean liniste, care sunt efectele ei, ce taine seascund in lucrarea aceasta,pentru ce unii socotescde nimicdreptatea care se lucreazi printre oameni si aleg mai bucurosnecazurilesi luptele vielii linistite gi singuratece.Daci wei siafli, frate, in cele ctteva zile aJe ale via{a cea nepieritoare, fii cu
socotinfi c6ndvei ?ncepe edereaain liniste. CerceteazIefectulei si nu te lua dupl nume.Ci intri ;i te scufundi n ea, nevoieste-te si te silestesi ajungi, impreurii cu sfin1ii la adfuicimeasi lainillimea acestei dnduieli. CI orice lucru al oamenilor, de lainceputul ?nfrptuirii lui 9i pdni la sf0rqitareun mod de infiptuire
si trezesteo nddejde,care indeamndpe minte si puni inceput
lucrlrii. Iar scopul asela d6,minlii puterea si sufere asuprireaacelui lucru si si semdngiie prin contemplareaui. $i, precumun om stipinitisi stipf,negtemintea, p0ni la sf6rgitul lucririi, tota$a$i sldvitul lucru al isihiei (linistei) esteun liman al tainelorpentru scopul celui cu socotealI, la care cugeti mintea de lainceputul zidirii oaselor,p0nd la sfdrgit gi in toate faptele lui cele
443
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 402/446
mari si grele. Si, precum ochii c0rmaciului cautd, a stele, asacautdcel insingurat,prin contempla,tieluntricl, in tot drumulcllStoriei sale,spre inta, pe caresi-a fixat-o in ziua ceadintdiu
de sihlstrie, in careaplecatpe mareaceaaspri a linistii. Si faceasa, pnni c6nd va afla mlrg[ritarul pentru carea plecat spreadOnculoceanuluide liniste, cel neajuns.Si nidejdea, a care aaminte, il usureazi si-l fac si se ridice deasupragreutdlilorinfiptuirii si a asprimiiprimejdiilor ceior rnulte,care-i es n cale.Si oricinenu-si propunelinta aceast4de a inceputul inistirii lui,
lucreazilun lucru cuvenit, fird nici o socoteali.,ca si cum s-arlupta cu aerul. Si unul ca acestanu se va mdntui de duhultrdndiviei, niciodatl in viala sa.Si i se ntlmpll una din doub:saunu rabdi greutatea de nesuferit si se las6 biruit si iese cutotul din liniste; sau abdi in sihistrie, dar chiliafr e cainc[pereaunei temnile, gi sepr[jeste ca ntr-o tigaie,pentrucI
nu stie s6-gipuni nidejdea in m0ngAiere4carevine din implinirea linigtii. Deaceea, l nu poatenici si ceard inistea, prin zdrobirea nimii, nicisI pldngd n rugiciune, de dorul ei. DespreaceastaPerintii nostri,cei plini de milostivire gi iubitori de fii, ne-au ld.satn scris,senmeca sI ne fie de folos in viata noastri.
1. - ;i unul din ei a zis: ,tinigtea imi aduceacestcdstig;c6ndmi ucid pe mine insumi, prin qederean chilie, atunciminteamea nu se mai gitegte de r[zboi, ci se ntoarcespre o fapt[ maibuni" .
2. - Tot agaaltul a zis: ,,Eu am alergat a sihlstrie, pentruca stihurilepe ca.ree citesc a rugd.ciune I sunedulce. Si cdnd,
dupi cem-am desf[tat cu inlelegerea or, limba mea ace,eu cad,- ca intr-un sornn, in adunareasimgmilormele cu gdndurilemele. Iarigi, c&rd inima-mi se inistesteui6nd tulburareaaduceriiaminte,prin retragerea u liniste, totdeaunasunt imise spreminevaluri de bucurie, care vin pesteorice a$teptaredin amintiri, ca
444
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 403/446
s5.-midesfiteze inima. $i cdnd se apropie valurile de corabiasufletului meu, o ineac[ pe ea in minunile cele adevlrate,?n
iini,steaceapentruDumnezeu,sco!6nd-odin cuvintelecele umesti;i din viata trupului".
^ ?- ;i altui a zis iarlsi: ,,Sih1striaaie pretextelesipricinile
innoirii gdndurilorsi gdndurilese nvechescn zidurile'rihirri"i,
;i ve;teje;te amintireamomelii. Si candse nvechestemateriadeganduri in minte, se?ntoarcemin'tea a r0nduiala
"iti aoar*pta ri
aceamaterie".4. - f i a zis altul iarigi: ,,M6surilecelor ascunsen tine le
cunostidupdacee4 cr in,telegereta areputereade discem6m6nt,dar o are totdeauna,nu numai din int6mplare, ci qi pentrucdteunceas.C[, nici un om purtitor de trup nu poate iesi din casasa,firr s[ se ntAmple in el o schimbarespre bine sauspre du.Daci.este
hamic, se ntimpl[ o schimbaredin rucruri mici ale firii (laasa cap, asa cdciul[). Iar dacl omul tr6nd&v,"soschimb[ dinlucrurile cele mai inalte, aleharului care a fost frlmdntat la unloc cu firea nobstrI".
5. - f i altul a zis: ,*Alege-1i esfltltoarea ucrarea trezvieisi aprivegherii in toati wemeanoptii, prin care oti plrin{ii s-audezbrdcat eomul celvechisi s-au nwednicit
de?nnoireaminlii.in aceste easwi simtesufletulnemwirealui ;i prin aceasti. imtirese dezbraci el de hainele de intuneric si primesteDuhul celS dn ".
6. - Altul zice iarisi ci: de cdteori vedecinevaprivelistifelurite, si audesunetedemulte soiuri, care-i schimbi cugetareade cele duhovnicesti,daci str de vorb[ cu ele, si pierdemintealui usurinla de-a l vedeape el in ascuns,si de-asiaduceamintede picatele lui si dea-si acegf,ndurilecurate.si nu mai poates6ia aminte a w5.jmasi,nici si vorbeascipe ascuns cuDumnezeu)prin rugdciune.
405
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 404/446
7.- ;i iarlsi a zis: ,,Ecu neputinfis[-ti supuisimgurileacesteatrpdniriisuflerului,drr si trd.iesti in inistesi firr si teinstriinezideoameni. rci sufletulafional mintea) steunit cuele(simlurile) n chip ipostaticsi este ras n jos impreun6 ugAndurileui, dacl omulnu e xeazprin ugiciunea eaascunsd.
8.- fi iardsi:,O!Cdtdemultdesfiteaz[ i inveselesre,?mbucur[ i curdlegteeun suflet rezvia?mpreunatiucitirea sicu ruglciunea!Astao gtiumai bineaceiacare n toatl vremeavietii lor triiesccu ele n adevlrataascezd"(nevoinl[).
Tu, asadar rate,dacdubestisihistria,si aibipurureanfala
ochiiorsemneledsatede Prrinli din cunostintaor ca peoInte si drumul aptei alesd e ndreptezertreapropiereaor. simai naintede oate,imureste-te areucrurisecuvines[ fie inarmonie u tintata.cdci frrr deele,nu poli tu aveacunostintaadevirului.Si fii in elecu totbelsugulIbdlrii.
DESPKD TACNNN
Tlcerea esteo tain[ din lumea viitoare. Iar cuvintele suntunelteleacesteiumi. un om careposteste ste spitit s6-siasemenesufletul cu fiinlele cele duhovnicesti(cu firea duhuritor) atatprintlcere, c0t si prin indelungatpost.C0ndomul estedespIrlit prinfaptelesaleceledumnezeiesti, i petrecen tainila sufletului s6u,prin acesteaineel ajunge a des[vOrsire. i plin1 e slujirea ui detaineleceledumnezeiesti, eacelenevdzuteputeri si de sfinteniaaceeaa stlpdnirii Domnului asuprazidirilor. Si toli cei ce s-audesplrlit de lume ca sI intre ?n tainele cele dumnezeiesri,au
purtatpeceteaicerii. Si unoradin ei le-au fost incredintate, cas[ le arate (altora), - ascunziswile ceie ascunse n tlcereaDomnului cea ainic6, spreo innoire a celor de mijloc. Ci nu secuveneaca astfel de taine s[ fie slv0rsite de oameni cu burta
406
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 405/446
plin6 si cu mintea tulbure de neinfudnare.Dar nici sfinlii nuindriznesc sI stea de vorbi cu Durnnezeusi sI se ridice cdtrecelemai ascunseaine,
decOt umai cu trupul sl5bit,cu fala plindde chinurile foamei, cu mintea netulburatl si cu lep[dare de oriceg6nduri.CIci, dupl ce vei fi petrecutweme indelungati n chiliat4 ostenindcu faptasi plzind celeascunse, i tindndu-lisimlurile?nneputinli de-aintilni weun obiect,puterea inigtii te va umbri,si mai intAi va veni in caleatao bucurie, caredin weme in vreme
i1i va stipdni sufletul, firi si poii gti de ce, si apoi ti se vordeschideochii ca sdvadi putereazidirii lui Dumnezeu;si cdndmintea va fi cd.liuzitl spre minunea acelei contemplalii, atunciziua si noaptea or fi unapentrumintea aceea,prinminunile celesl5vite ale flpturilor lui Dumnezeu.Si atunci dulcealaacestei
'contemplatii furl din suflet simlirea patimilor. Si; prin ea
(contemplalia)sufletul calci pe celedoudtrepteale descoperirilorrationale (vedere),careurrneaz[ dupi aceasti reapti a cur6liei,si mai sus.DumnezeusI ne inwedniceasc[ de ele. AMIN.
CAKTEA I[ PATRA
C5treSfAntulP[rintele nostru Simeon, flcltorul deminuni.CarteaSfin{ieiTale nu estedoardo insiruire de cuvinte, ci
dragosteaa ciltremine ca-ntr-ooglindi u zugrdvit-o,si ai ar5-tat-o.Si ai scris,dupdchipul meu, pe care-lai in minte si ai aritatci m[ iubesti,pestem[sur[. ?nc0t,din multd dragosteai uitat cit
sunt de mic. Ci toate lucrurile desprecai€ eu trebuie s[ scriuCuviosieiTerle, i dacl avearngrij[ de r,r6ntuireamea, trebuiasdle intreb si s[ le deprind de ia tine, aceleami le-ai scris mie,luAnd-o nainte prin dragoste.Si poateci ai ficut acestea u artainlelepciunii,ca prin intrebdrileale celesubtilesi duhovnicesti,pe caremi le pui mie, sufletul meu sdsetrezeascd in tr0ndivie,
407
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 406/446
in care e cufundat cu totul. insd si eu, prin aceadragosteaCuviosiei Tale, prin careai uitat de nevrednicia mea, imi uitposibilitilile mele,
ncdtnu iau aminte a ce pot eu ndeplini ci lace putereare ruglciunea Cuviosiei Tale. CIci, dac[ eu imi voiuita propria mea micime, si dac[ Cuviosia Ta te vei ruga luiDumnezeusl-1i ndeplineasc[cererea,atunci de sigur, i seva dade la Dumnezeu, ca unuia,carecu adevf,ratt iubegti ceeace ai cerutprin rugd.ciune.
Intrebare: Deci cea dintdi intrebare din carteaCuviosieiTale esteaceasta: oateporuncileDomnului trebuies[ le plzim?si nu esteputin!5 de m6ntuire,pentrucel cenu le pizestepeele?
R[spuns:Despreaceasta,e cntmi separe,nici nu e nevoiesI mai ?ntrebecineva. CIci, desi sunt rnule, trebuie s[ le plzimpe toate. CI de nu, MAntuitorul nu ni le-ar
fi dat. Cl Stip0nulnostru - pe cit cred - n-a flcut nici un lucru de prisos, nicin-a zis, nimic tirl pricinS-C[ci scopulvenirii Lui a fost s[ cweledin sufletrrutateaprimei cilc[ri aporuncii si sr restaureze ufletulla stareaui ceaveche,cdndne-a datporuncile Lui celede via{ifdc[toare,ca peniste eacwi, cu caresI ne curetede ?mpltimirea
noastre.Cici ce sunt eacurilepentruun trup bolnav,acelea untporuncile (Domnului) pentru sufletul plin de patimi. Si esrelimpede c[ poruncile sunt rinduite impotriva parimilor, spretf,mlduirea sufletului celui c6lc1torde porunci,precumcu multilimpezime agrlitDomnul cltre ucenicii S[i: ,,CineareporuncileMele gi le pizeste, acelami iubeste.Iar cine m6 iubeste,va fiiubit de Tatil Meu. Si eu l voiu iubi si M[ voi arita lui, si vomveni la el si ne vom face icaq in el". (Ioan 14, Zl). $i iarlsi azis: (Ioan 15,35): ,Dup[ astava cunoasteumeaci suntefiuceniciiMei, de vI veti iubi unul pe altul." Si e limpede c[, dragostea edobdndeste biadup[ inslnrtogirea sufletului. Iari sufletuinu se
inslnf,tosestedec6tdupdcep[zegteporuncile.
408
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 407/446
Pizirea poruncilor este incr dedesupturdragostei celeiduhovnicesti.;i, fiindcl sunt mul,ti,carepizesc poruncile din
fricl saupentrurisplata ceadin viata viitoare, - ilu din dragoste,- foarte mult ne sfrtuieste Domnul sr przim poruncile dindragoste, aredd sufletului lumina. Si iarlsi (Mat. 5,16): ,,Cas6vadi oameniifaptelevoastrecele b'ne si sr'slrveat.e f"'ruarvostru cel din ceruri". Si faptele cele bune, desprecare ne-ainvllat Domnul, nu pot fi vrzute, decdtprin pdziriaporuncilor.
si despreaptul cr poruncileDomnului nu suntgrerepentruceiiubitori de adevdr,a spusDomnul (Mat. 11,2g-30):,,Veni1i aMine, toti cei ostenilisi impovirali si Eu vi voi odihni pre v,i.C6, ugul Meu este bun si sarcinaMea usoari." Dar El-a ardtat;i acee4ci toateporuncileLui trebuiesd e ?mplinim,cu sirguinli,c6nda zis (Mat. 5,9): ,,Celce va dezlega na din acesteporunci
mai mici de-aleMele si va tnvrta pe oameni, acelamit se vanumi in impir[1ia ,,cerurilor". o"pa ce acestea i s-aurdnduitcu puterede lege, eu nu pot nicidecum si zic, cdnu trebuie sitinem toate poruncile; dar nici sufletul nu poate sd se curele,dacr nu va implini poruncile,caresunt datede la Domnul. ca sacurefe caniste leacuri- patimile si picatele.
Bine stii cuviosia Ta cr prin cilcareaporuncilor a nivilitasupr4-neilutateec,eci e limpedec[ sinitatea seva intoarcerorprin p[zirea poruncilor. Dar nici curdlireasufletuluinu trebuies-o dorim si s-o n[dijduim, tir6 de ucrareaporuncilor; dac[ dela inceputnu mergempe cirarea aceea,care e d.ucespre curlliasufletuiui.si sr nu spui c[ Dumnezeupoates6 ne hdrrzeasci in
dar currtia sufletului, flri sd fi lucrat poruncile. cdci acesteasuntjudec5{ileDomnului.
Si nu ne ngiduie Bisericas6cercetimnoi asemeneaapte.Si Evreii in vremea ntoarcerii lor de raBabilon ia Ierusalim aumerspe o caiebdtuti de fire gi asaau ajuns?nsfdnta or cetatesi
4A9
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 408/446
au vezut rninunile Dornnului. Iezechiel ins6, a fost rlpit mai
presus de fire printr-o lucrare de descoperire,si a ajuns ?n
Ierusalim, si pentrudescoperirea umnezeiasc[s-a dcut vdzitorul
innoirii orasului Sfdnt.Asa se ntAmpl[ cu sufletulcel curat. Cdunii intri (ajung) la cur[1ia sufletului, prin caleacea umblatd si
legiuiti., prin plzirea poruncilor printr-o viali de nevoinle giprin
propriul lor sAnge;qi sunt allii care se invrednicescde ea prin
d5ruire de H.ar. Si aici esteminunea: cd nu ni s-aporuncit sd
cerem prin rugiciune cur[tia care ni se d[ prin Har, si nici si
plrlsirn r0nduiala ucrlrii (poruncilor). CIci bogatului aceluia,care L-a intrebat (Luca 70, 25): ,,Cum voi mosteni viala
vesnicl?" rdspuns-aimpede Domnul: ,,Plzeste oruncile". Iar
cdnd L-a intrebat, caresunt poruncile?I-a rdspuns: ,Int0i s[ te
depdrtezide faptele cele rele si astfel i-a adusaminte de fire. Iari
cdndel a incercatsi mai afle ceva, -a zis (Mat. tr9,27): ,DacL
vrei s[ fii deslvArgit,vinde-1i averile tale si le di siracilor, apoiia-!i crucea a si vino dupl Mine". Iar asta s-o faci, ca sd fii
mort pentru averiletale si viu pentru Mine. Iesi din lumea cea
vechea patimilor, casI intri in lumeaceanoul a duhului. I-eapidl
si te dezbracl de haina cunoastbriimodurilor si a vicleniilor, siastfelvei fi imbricat cu simpla cunoasterea adevirului. C[ci princuvintele:
Ia-!i Crucea a, Domnul ne-a nvltat si murim pentrutoate lucrurile din lume. Si c6ndomul a omordt nl6untrul slu pe
omul cel vechi, adicl patirnile,atunci ziceDomnul: Vino dupiMine. CIci nu poateomul cel vechi si c[litoreasci in calea uiF{ristos, recuma zis Fericitul Favel (L Cor. 15, 50); ,J.{upoate
trupul si sAngele d mosteneasc[ mpdrdlia lui Dumnezeu,nici
striciciunea s[ mosteneascSestriclciunea".Si apoi
(Efes.4,22';: pezbrdcali-vdde omul cel vechi,careleputezeste n primi
si atunci vd veli putea mbrlca cu cel nou", cares-a inoit princunoastereaasemlnlrii salecu Ziditorul. $i iarigi (Rom. 8,7):
410
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 409/446
,,Cugetul rupescestevr5.jmisie rnpotriva iui Dumnezeu.CI nuse supuneegii lui Dumnezeu,;i nici nu poate'.. IarI cei ce sunt
in trup,cugeti celealetrupului, si nu pot sI-I placl lui Dumnezeucu gOnduileduhului.Dar CuviosiaTa,Sfinte, dacd ubesticurdliainimii, si cugeteieceleduhovnicesti desprecareai vorbit, _-
lipeste-testrdnsde porunciie implrltesti, precum a zis Domnulnostru (Matei 18, 8): ,"DacI vrei sd intri in via\d,,pizesteporuncile"... din dragostepentruCel ce le-a dat,nu de frici, sau
in vederealsplltirii. CIci nu atunci cind lucr[m dreptateagustdmdesfltareacea ascunsi in ea, ci atunci, cAnd seteade dreptateusuc[ inima noastr6. Si nu c6nd sdvdrsim picatul suntem noipdcltosi, ci c6ndnul urdm si nu ne clim de el. Si eu nu zic cdafost cineva, fie de demult, fie de curAnd,care s5 fi ajuns lacurilia inimii si si se i invrednicit ile contemplaliaduhului, fArA
s[ fi plzit poruncile; ci eu credci oricine n-apdzitporuncile sin-a cllcat in urmele fericililor Apostoli, nu este wednic sI senumeasc5,,Sfdnt".
Fericitul Vasiie si Fericilii Grigorie(deNisa si de Nazianz)desprecarcztcicl iubeau pusti4 ;i eraustdlpi gi lumine aBisericii,si prosl5veauviala cea linistiti, s-au dus sd se linisteascd,nu
atunci cAnderau goi de lucrarea poruncilor; ci mai inainte aulocuit cupace,si aupdzitporuncilepecare rebuiesi le pi.zeascicei cetrliesc ir societatesi asaau ajuns a curilenia sufletuiui sis-au?nvrednicitde conternplatiaduhului.Si intr-adevdr,eu credcI atunci c6nd locuiau acei sfin,ti n cetIli, primeau pe str6ini,cercetaupe bolnavi, imbrlcau pe cei goi si spilau picioarele
celor stoviti. Si dacl cineva i silea,sI meargi impreundo mil[,ei mergeaudou[. Si dac6au triit in pazaporuncilor, pe care secuvines[ le pizeasci cei ce petrec ntre oameni, si rnintea or aajuns a nemiscareaei cea de la inceput, si la contemplalia ceadurnnezeiascisi tainici, din clipa aceeas-au silit si rneargdla
417
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 410/446
iinisteapustiei si de atunci ncolo au suferitcu omul lor lduntric
atit de mult incAt s-au ficut vlzltori, si autrlit in contemplalia
Duhului, p0nl ce au fost chema,ti eHar, sI p[storeasc[ Biserica
lui Hristos.
C6tprivegte ucrul de care-mispui,cd adic[ Marele Vasile
sliveste, cAnd convieluirea cu mul1imea, c0nd retragerea
(pustnicia), iat[ ce zic eu: in adevir, ciqtigul il afl[ in doul
chipuri (feiuri, moduri) cei ostenitori, fiecare dupl puterea pe
care o are,dupi deosebirile metodei si dup[ linta pe care si-a
propus-o.C[ci le vine cOteodatiqi celorputemici (tari) folos din
convieluireacu obstea;i alti dati celorslabi;tot asa se ntflmplicu viata n pustie.Pentru omul statomicit n sbn[tateasufletului,
a cirui minte esteuna cu duhul, si care a murit pentru viata cea
omeneasc[,pentru asaunul conviefuireacu obsteanu poate fi
plgubitoare, dacdva i mereu eaz, si astqnu ca sI se oloseasc[
el, ci ca s[ fie de folos altora;c[ a fost chematde Dumnezeu n
numele celorla{i P6rinli. Si pe cel slab,care mai are nevoie sIcreasci (hrlnindu-se) cu laptele poruncilor, il foloseste
convieluireacu obstea,panl ce c0stigi iscusinl4 gi estemuncit si
p5lmuit de ispite, si cade;i seridicl, impreuni cu cei din obste,
gi-gidob0ndegte lnltatea sufletului.Nu estecopil, caresi nu fi
fost hrdnit cu lapte; nu estec[lugir cares[ nu fi fost hrlnit cu
lapteleporuncilor, ca s[-;i indrepte gi si-;i biruiascl patimile sis[ se nwedniceasci decurltie. Si in acelaqiel ;i pustia,precum
am zis, - uneori este olositoarecelor ce fug si celor slabi, iar
alteori,celor tari. Pentruunii, nu cumvapatimile lor s[ sporeascl
si sI seaprindi, gisind materie;pentru ceilalli, s[ nu mai fie in
mijlocul materiei qi si nu ajungl in rlzboi cu vicleanul.
CIci, in adev[r, dupl cum ai spus,pusfiricia(singw[tatea)
adoarmepatimiie. Dar nu secauti numaiaceasta, a cinevasI-si
adoarmi patimile, ci trebuie sl le ?ncerce [ le srnulg6.Adici, s[
412
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 411/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 412/446
putemstrecuradin tulburi.ri, gi ne putem apropiade Dumnezeu.Iar[ dac6, dup[ rnai rnultL vrerne, ne iese in cale vreo marenevoiede-a fraqilor, rebuiesi-i ajutim. Deci, si.ne silirn mereu,si fim milosi cu toati. firea cea cuvintitoare. Ci a;a ne ?nva1[Domnul. Si astaestesernnuldeosebitoral celor ce se inistesc.Si
milostivirea nu trebuie s-o avern numai inl[untrul nosffu, ci lavreme potrivit[ gi in imprejurlri anevoioase ebuie si ne arltimdragostea e fa1i. Cu atit mai rnult, cdnd cinevasi-a ales nu olinistire desd.vdrsiti adic[ sI nu se mai intAlneasce u nimeni- ci Einecanonul slptlmtnal si al ceior patruzeci si nou[ delinigtiri. Ci unii ca acestia,nu sunt oprigi de a slv0rgi faptelemilei, nici chiarin mijiocul pravilei or fiind. Dacf,nu cumvaestecineva cumplit si neomenos,qi plin de cruzirne, qi sihistrit deochii lumei si inaintea oamenilor.Fiindci stim bine, - c[ fdrldragostepentru de-aproapele, ici mintea nu poatesLhe luminatiprin convorbireacu Dumnezeugi prin dragosteaLui.
Si acum, care cliug[r fufelept, de are hran[ qi hainesi vedepe aproapelesiu infometatgi gol, nu-i facepartedin celece are,ci dimpotrivS, le punebine?Saucine, cdnd vede pe cineva,caree mi.dular al aceluias ffup, din careel insqi face parte,- arsdeboall 9i sfdrgit de oboseali, - gi c6nd il vede ci are nevoies[fie cercetat,de dragul iniqtii, prefuiestemai mult canonul nchiderii
in chilie, decdtdragostea a{i. de aproapele?htrucdt insl nu seint6mpll unele ca acestea, l pizim in mintea noastri dragosteadeaproapelesi mila cefre rati. Cici fiindcl avulia neesteaproape,Domnul ne ceresl le impiinim pe acesteasi cu fapta gi sI le gideslvtr;im. Dar e limpede c\ daclnu c0stiglm nimic, nu trebuies[ avem grijl
;isi ne tulburlm din pricina slracilor.
Ci daciavem, ni se cere.$i iaragidacl avemasezareaindepirtata iznlatilde oameni gi de tulburlrile lor, nu trebuie sI ne pirisim chilia sivieguireanoashi ceacilugireasci si pustniceascAsi si di.mocol
414
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 413/446
lumii, sisdcercetimpebornavi, i sr ne nderetricimcuasemenealucruri;cdcie limflde,
1Aastfeidefapreducde a celemarispre
ceiemici. Iarr daci triieste cineva n obste,gi-giareug""*"uaproapeeoameni, i cu ei, ;i daci ourn.niiaceiaprinosienearalor,?lodihnesceel, atuncisi el estedators[ facilafel. Dar sdnu ceardei de a alfii ?n ot chipulsll odihneasci,ar el, cdndvedepe iul niscutdin.acela;irup;i deacelaship,_ adicapeHristosn strdmtoarei ep6dat, i
"hinuit,saseaea uo fart" si
sd'seascundide el, sub cuvantci trebuiesa se rinis.teas"a,fiindc[ minte.cr fiecare, are aceas* este "*rtor.-^---t--Si sI nu-mipomene;ripe Ioanal Tebaidei i peArsenie,
si si nu-mispuicr nici unuldinei nuauavuthabarde ucrurideacestea ici n-aupurtatgrijd de cei bolnavisi slraci, si n_aufo.:?r-d. a-gi edea.deini;tea or...Nu rearinge e apteieunorastfelde sfin1i. ici numai
d.acde repezideorice ntirnire cuoameniigideodihnaceade a ei,at*nci$ dr Dumn"r"u poL"esr nu-{i pesedeei.Daci insi estideparte edesrv6r;irealoi g-tipeftecioadvremeainostenelirupelti;i ?nconvorbiri
",,o*rrif
pentruces[ nuiei seamaa porunci(pecarerebuiesi lepizesti,cI incl n-ai trecutde alti mdsuri) ] subcuv0nrcI triiesti infelul sfin!ilorcelormari,deczrenu te pofiup*piui
---^:Y'
Iar[ eumr voi str'dui si.-1i eamintesc intflmprarede-aSf'ntului Macariecel Mare, care s-a nsemnat, a si fie demusfarepentruaceea arenesocotescefralii lor. Ci s_adus1dat5
sI cercerezeeun fratebolnav,;i l_untrebatMacariecelgregte'A rispuns rarelec[ wea pu$nip6ineproaspiti. Fiindcificeauciluglrii odar6 eanpaineplnm ,otanul, ci, afaeraobiceiul oculuiaceluia- i indati s-ascurat cerb6tr0nwednic{e $icire
gi s-adus aAiexandria degieradenouizecideani).Alofo a schimbatdinileuscate, ecare eadusesen traisti cupiini proaspetei le-aad.usceluifrate.
415
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 414/446
$i Awa Agaton,careera asemenea u Macarie cel Mare,
a f[cut un lucru si mai mare. El era cel mai iscusit monah, al
vremei sale si cinstea mai presus de toate tdcercasi linistea.
Acest minunat sfdnt, s-adus in vremeaadunirii poporului si-gi
v6ndi rucodelia sa. A dat in piali peste un strdin, lepddat gi
bolnav. A inchiriat o casd si a lucrat cu propriile lui m6ini,cheltuindu-si toati agonisitacu bolnavul 9i slujindu-l sase uni,
pdni ce s-a flcut sinitos striinul cel bolnav. Si zicea Awa
Agathon: ,,Agi fi dorit sdglsesc un lepros,ca s[-i dau lui trupul
meu, si sd-l iau pe al lui. Iati, aceastaeste o dragoste
desIv0rsitl."
Cei ce setem de Dumnezeu, dragul meu, cu usurinli se
silesc gi se ingrijesc si implineasci poruncile. Si daci aflarea
poruncilor se ntAmplXsi atdmenumai de oameniiacestia,apoi
ei suferi si primejdii de dragui lor. CI Ficdtorul devialI alegat
desdv0rsireaor, fic0nd-o atdmltoare de doudporunci, care le
cuprind pe toate: dragostea eDumnezeu;i dragosteaot at6tdemare fali de fiptura Sa gi dechipul S[u. fi ceadintAi ne indreapti
spre inta contemplaliei duhovnicegti; iar a dou4 spre fbptuire gi
spre contemplalie. C[ firea dumnezeiascl este,prin ea ins[si,
simpl6, necompusl, nevizut[ gi n-are nevoie de nimic. Ei nu-i
trebuie gtiinla fireasci, care se ocupi vesnic cu faptele materiei,
nici nu-i trebuie o acliwre vdntth, nici grosoldniagAndirii noastre.Ea lucreazl cu simplitate,asuprauneipar,tiaminlii, in confornritaie
cu pricina ei preasllviti, - careeste si ea simpl[, mai presusde
simlirea simlwiior materiale: iar a doua poruncl - iubirea de
oameni, dupl firea noastr[ cea ndoitl, are si o lucrare ndoitd.
Adici spun, cd ceeace implinim in constiinla noastri in chip
nevlzut, dorim sI implinim si cu trupul gi nu numaipe fall (la
arltare), dar gi in ascuns.Ci ceeace implinim noi cu lucrul, se
cere mplinit si cu constiinla.
41.6
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 415/446
C[ci precumomul esteaicEtuitdin dou[ parti - sufletulsitrupul - tot asa oate ale iui trebuiesI se ?mplineasc6 e dou6
planuri, dupi compozitlalui. si tiindch faptaestepremerg[toareconternpialiei, imeni nu sepoate?nd{a a parteaaceaprea nalt6,dac6nu va incepe prin a implini cu lucrui cele mai de jos. Siacum nimeni s6 nu ?ndrieneascb h zicd despredragosteade-aproapele, 6 o putem dobAndicu suflerul,fdri si mai ?mpiinimcu trupul acele fapte, pe careputereanoastr[, imprejuririle si
locul ne dau rndnasr le implinim. ce atunci s-arputeacredecEtoatd dragosteaeonst6 in contemplalie si se cunoastedincontemplalie.Si dupi ce am aritat credinid n faptele rupesti,pecAtcu putinld, atunci i se dI sufletuluinostru puterespreparteaceamarea contemplafeicelei nalte;i dumnezeie;ti,ca sdajungila baprin gAnduricurate;i fhr[ seamln. ar6 undenu poate.omul
si faci faptele dragosteicu trupul si la ar6tare,si ajunge(omului)in fala lui Dumnezeu, si slvdrseascl numai ir cugetul luidragosteade-aproapele ostru,mai ales c6ndArtregesteipsacupartel gederii in chilie si a linigtii si covdrgegte u petrecereaaceasta,apteiedragostei.
Dar, de vremece suntemipsili de aceleparfi a1e inistii, s6?mplinimlipsa ei prin poruncaceamai mic6 decfltea,careestefaptasensibil5,pe cares-ofrptuim, ca pe-o odihnda vielii noastre,ostenindu-ne rupul; canu cumva ibertateanoasfti sd fie pretextde a ne supune trupului, gi si ne ostenim astfel tn zadar,nnumelesihdstriei.c[ci e limpede,ci nu aceiuia,cares-adeprrtatcu totul de oameni, si mereusegAndeqteurnai la Dumnezeu,fiindcl s-a despirgitde toale,- i s-aporuncit s[ se supun[ si s6slujeascdoaclenilor. {ar5 daci are cineva un canoRde saptesdpthnAnisau unul sdptdmdnalde liniste, gi dupd ce tr-a icut, seintdlnestecu oameni si treiesteprintre ei, si filbnancx?mpreun6cu ei, dar nu-i pas[ de fraiii lui eeinevoiasi, c6nd separec[ e
C:da43 aalaZl 47V
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 416/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 417/446
s-ar ntampla cuiva,sI stea n trandevie,?n chilia sa din pricinaneputinlii, carene apuci uneori, pe fiecare,atunciel nu trebuienumai decdts[-si lasesederean chilie
si s[ iasfr. u totul din ea,si sdpuie mai mult pre{pe fapteleceledinafari dec0tpe cele dinchilie. Iar[ a iesi cu totul am zis c[ nu insemneazdsd.esi pecAtevas[ptim0ni, cAndse ntAmpll cAndvao absolutinevoie, site duci sI cumperi celede treabi pentruvia{agi odihnaaproapeluitIu, ci astanu este rdnd[vie sau ene.IarI de i separecuiva cd
este desdvArsit, i c[ petrecfindcu Dumnezeu,estemai presusdetoatecelede aici, prin faptul cd se abline de a toatecele vizute,pe drept cuv6nt, poate,s[ se epedede acele apteale dragostei.Mare esteputereasocotinlii, la cei ce au ajutorul lui Dumnezeu.Si El, cu mila Sa si ne deaca si implinim si noi acetr uvdnt alLui, cate Ace (Luca 6, 4I): ,,Ceeace vre[i'sl v& faci voul
oamenii, aceli-lesi voi lor asemenea. i Lui i secuvineSlavasicinstea n vecii vecilor.AMIN.
Si iarisi, in scrisoarea uviosieiTale,scriaici tot cdluginrl,carevoiestesi iubeasci peDumnezeumai presusdeorice, trebuiesi se ngrijeascl si-i fie sufletul cwal Si bine ai zis,daci pog. $ifiindci iar zici, cI nu are indrd.zneald d se roage, cAtdvremeinci nu gi-a biruit patimile,mie, oricit sunt deprost,acestedoudmi se par ci se bat cap in cap. Cici daci sufletul n-a biruitpatimile, cum s[ se ngrijeascdde curltie? Cdndel n-a implinitdin canonul slu de dreptateduhovniceascd, ici mlcar biruinlaasuprapatimilor, cauli un lucru mai inalt dec0tacesta?Ci nu din
cele ce le doresteomul ?l cunoastemcI iubeste,ci fiindcd leiubeste n,telegem, i le si doreste.Cd iubirea premergepoftei,dupd ire. Dacd. inevan-ar ubi, nici nu dore;te.Fiindcd,parimilesunt ca o usl inchisl in fala curiliei. fi, de nu va deschidecinevausaaceeanchisi, nu va puteas[ intre in parteaceacuratda inimii. C6t despre aptui c[ sufletul n-are indrizneall ?n ceasul
479
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 418/446
rugacmnii,asaeste.cd, indrezneala u estenumai mai presusdepatimi, ci si mai presus de curdlie. Si asa, curn zic, se faceranduialaasezdm6ntului:[bdarea
"ea
de sila se uptr cu patimile
pentru curd.tie.Deci, dacd es patimile biruitoare, sufletulpierdecur61ia.Daci sunt biruite patimile, sufletul cdstigl curdlie. Iarcurrlia ceaadev[rati face sufleturs6 aibi indrdznealilin vremearuglciunii.
Dar oare, cind cerem n rugiciune ceeace am numit eucwdlia sufletului, nu suntemvrednici demustrare,saurugiciuneanoastri nu este rufie si pirere, c6ndceremde la Dumnezeuacellucru,pe carescriptura ;i
parinlii ni l-au dat caporuncI si pentrucaresi cilugdrul a iesit in sihlstrie?Dar eu cred,Sfinte,ci precumun fiu nu se indoieste de Tatil siu si nu-i ceremereu zicdnd:inval[-mi cutaremestesug, au' dd-mi cukre lucru, asa rebuiesi cIlugirui si nu socoteasc[,
i nici s[ nu cear6de aDumnezeu:de-mi aceea auceaialti. Fiindcdstie, cr Dumnezeuse ngrijestede noi, mai mult, decnt atll de fiul rui. De aceeatrebuie i nesmerim gi sd pldngem pentrup[catele care le_am icut, sau cugdndul, sau cu lucrul, si cu inima zdrobitr si zicem cuvinteleVamesului (tr-uca13, i8): ,,Dumnezeule,miluieste_mdpe mine,
prcitosul". si si facem pe fa[6 si in ascuns,ceea ce ne-ainvllat Domnul, c0nd a zis: cdndveli face toate,c0tevi le_amporuncit vou6, si ziceli: slugi netrebnicesuntem,cele ce eramdatori sd le facem, acelea e-am flcut, ca si-f mrrturiseasciconstiinla
.tacd e;ti netrebnic si ci ai nevoie de mild. Stii,
si cuviosia Ta bine, ci nu faptele deschid usa cea nchisi
din inimI, ci zdrobirea inimii, !i smerenia, cAnd prinsmerenievei fi biruit patimile, nu prin disprel. ci cel bolnav?nt6ise smerestegi are grijn sb-givindece metehneledin el, si apoiabia wea sd fie impirat. Iar curitia si slnltatea sufletului sunthplrnla lui.
420
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 419/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 420/446
liuddrosenie, nu zic dupi. Domnul, ci intr-un fel de nebunie.,.Iatd canonul-pe careni l-a dat Sf0ntul pavel, cel cu adevlratdrept. 56-1pflzim deci, si sd-l implinim cu rivnl. Si s[ nu mai
ceremde la Dumnezeucele nalte, pe careEl nu ni le dI si nu nile diruieqte;ci stieDumnezeucaresunt vaselecelealeseca si-Lslujeascipe81.FericitulPavelnici dupdaceaan-acerutmplriliasufletului, ciAcea(Rom. 9, 3): ,,Rugatu-m-am i fiu anatemadela Hristos". Cum putem noi si indrlznim si cerem de laDumnezeu implrdlia sufletului, inainte de wemea, pe care o
cunoasteEl? Noi, carenici cel pulin poruncile nu le pizim, nicipatimile nu le triruim,nici datorianu o pl[tim?!
Te rog deci, Cuvioase, s[ nu se suie g0ndul acesta ninima ta, ci si-1i c{tigi mai presusde toater[bdareacelor ce vinasupra a. Si cu mult[ smereniesi zdrobire a inimii pentru celeale noastresr ceremcu gdndul iertare
pentrup[catelenoastre,sismerireasufletului.
Un sf$nta scris,ci, dacdnu se credeomul pe sineplcdtos,rugdciuneanu-i estebine primitl la Domnul. Dar daci vei zice,cr unii din Pnrinli auscris despreaceste hestiuni,ceestecurdliasufletului, si ceestes[nitatea" nepitimirea si contemplali4 dar n-
am scrisaeeasta, anoi sd cerem nainte de vreme,prin nldejde,darurile acestea.Clci scris este (Luca 17, 20):,,imp6ri1ia luiDumnezeu nu vine cdnd stlm la p6nd[ s-o astept5m.,.Ci ceice au ajuns a o asa intl, au clzut in trufie. Si noi sI asezlm inlatwa inimii, lucrareapoclinlii ;i rdnduielile celebine pllcute luiDumnezeu, gi cele de la Domnul vin singure,de la sine, daci
locul inimii estecwat. Iar[ celece le crutim cu nerrbdare,adicrdarurile celemai inalte ale lui Dumnezeunu sunt denici o treabdpentru Biserica lui Dumnezeu.Si, cine le-a primit, si-aagonisittrufie si cidere. Si astanu este a un semn,c[ cineva ubestepeDumnezeu, ci esteo boal6 a sufletului. Si cum putem noi sd
422
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 421/446
cerem darurile cele mai inalte ale lui Dumnezeu, c0nd
dumnezeiesculPavel se laud6 cu necazurile lui gi socoteste [
participarea a Patimile lui Hristos, estecel mai inalt dar de laDumnezeu?
Mai scrii in epistola 4 cL aindrigit sufletul tiu iubireade
Dumnezeudar ci n-ai ajuns?ncd 6-L ubeqtipe Dumnezeu,desi
ai dorinlI (doresti mult) si-l iubesti.Mai scrii c[, doresti si te
retragi Ar pustie, gi ai arltat prin aceasta, i ai ajuns la curl{ia
inimii si ci arzi cu sirg la aducerea minte de Dumnezeu,si se
incilzeste inima ta. Si toate acestea,dac6. unt adevirate, sunt
mire{e, dar n-a; fi vrut sd mi Ie scrii tu. Cd nu sunt scrisecubuni
rnnduial[. Iar dac[ mi le-ai povestitca rispuns la intrebare,apoi
intrebarea avea alt rost. Pentru cI cine zice, cd.nu are tnci
indrlmeal[ si seroage cu sufletul slu, deoarecen-a biiuit incipatimile,cum de ndrdznestesI zicl deodat6,c[ sufletul aindrXgit
dragosteade Dumnezeu?Nu sepoate cain tine s[ simli mi,scare
dragosteide Dumnezeu,dupl carealergi cu tainl in pustnicie,
dacl n-ai biruit patimile. Tu insi ai spusci sufletul tiu inci n-a
biruit patimile, dar afodr[git iubirea de Dumnezeu, gi astan-are
rosl Ci eu nu stiucum poatecineva si zicd, cI n-a biruit patimile,daraindrigit iubirea de Dumnezeu.
Dar, zici tu, eu n-am zis ci-L iubesc pe Dumnezeu,ci
numai cL doresc s[-L iubesc. Dar nici astanu se poate, decdt
daci sufletul a ajuns la cur[1ie. Si daci ai wea s[ zici un cuvint
mai limpede, ai spunerdspicat, cd nu numai tu dore,stiaceasta, i
fiecare zice cd" rea si iubeasci pe Dumnezeu. $i aceastao zicnu numai crestinii, ci si fiecare in parte; dar ei spun cuvintele
numai cu limba, iar sufletul nu simte, ce spul ei. Si mu[i sunt
bolnavi, flr[ m[car sd$ie ci suntbolnavi. CIci viclenia, rlutatea
esteboali a sufletului. Si rdt[cirea estepieire a adevimlui. Si
buniparte
din oameni fiind bolnavi de acestedoui boli,predici
423
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 422/446
sdnitatea;i demu{i suntsirvi{i" efti weme sufletuinu se vindecide viclenie, gi nu dobandesteirea lui ceaslnltoasi, cu care-afost zidit, gi p0ndnu seva nastedin sinltatea duhuiui, omul nupoate sd doreasci viala duhului, ceamai presusde fire. c[ci,atdtavreme, cdt sufletul este bolnav de patimi, el nu simte cu
simlirea ui viala duhovniceascr celeduhovnicesti),nici nu stiesi ie doreasci,ci le dorestenumaipentru c6, aazitde ele,sauacitit despreele n Scripturi.De alfel pe dreptcuvOntam spus naisus,cd doritorii de desrvarsire, rebuie mai ?ntai sr plzeascitoateporuncile.Fiindcr lucrareaceatarnicd,a oruncilor vindeciputerilesufletului.Dar
astanu se acesimplu, ca din intarnpiare.c[ scriseste, c[ fdri virsare de sdngenu este iertare.Dar fireanoastrl s-a ?nnoitcel dintdi prin intruparea ui Hristos, si pdrtasds-a Scutpatimilor si mor{ii saie. Atunci dupl inoirea jertfei desange, -a nnoit fireanoastri si s-asfinlit si-aputut sdprimeascdporuncileceienoi si des[varsite.CX,dacd",poruncilei s-ar i dat
mai inainte de vlrsarea sangelui,mai irainte de nnoirea gi sfi4ireafirii noastre,atuncipoatecd si porunciieacesiea oi, ca si celededemult, ar fi tliat din suflet riutatea, d.acln-ar fi putut smulgerrdicinile riutl1ii cu totul. Acum insi lucrul sti altfel. (Acuminsdnu-i asa).crci lucrareacea ainic[, inso]itoarea porunciiorn9i,.g1duhovnicesti,pe caresufletul le pizeste, aruncAndn jur
priviri piine de teama ui Dumnezeu, l ?nnoiesc i-l sfinpsc peacestsuflet, si-i vindec[ in tain[ toatemldularele saie. c[ci elimpede ci fiecare poruncb vindeci sufletul de c6te o patimi.Dar, lucrareaaceasta simte numaivindecitorul si cel vindecat.ca si in Evanghelia emeii, cireia-i curgesdngele.
Preabinestii, dragulmeu, c[, dac[ nu sevindecl mai intdiparteaceapltimitoare a sufletului,de nq se va innoi, denu seva
sfin1i ;i de nu se va simti asuprr-i leglturile r0nduielii celeiduhovnicesti,sufletul nu se va puteaslobozi din lucrurile cele
424
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 423/446
t?cute, care-i ies in cale. Si asta estevindecarea,ca sd se fac6
sufletul prin Har, asa,ca ai Sfintilor Apostoli, careprin credinll
s-audesivirsit in dragosteaui Flristos.Si se ntAmpl[ casufletulsi se inslnitogeasc[ prin lege (dupI lege). Cdci cine a biruit
patimile prin sivnr;ireaporuncilor gi prin fapteleceieanevoioas
aie vie,tii celei adevirate, acelas[ stie, cI s-a inslnitosit dupl
lege sufletul s[u gi a fost intdrcat de laptele lurnii acestei
grosolane,gi s-adespdrlitde obi;nuinfelecelevechi,si s-anlscut
din nou intru viala ceaduhovniceasci"S5 stiec[ s-avbzat ntratin laturaDuhului prin Dar, din pricina cugetiriior saiedin omul
slu cel iluntric, si c[ o lume noui si simpli l-a primit pe el.
Dar cdndsi minteaseva innoi, si inima seva sfin1i,atunci
toate gAndurilecaresemisc[ in iniml, sevor misca n arrnonie
cu lumea ceanou5, tr care ntrl sufletul. Mai ?ntAisepomestenminte dorul dupi celedumnezeiesti,si ea doregtecu setes5. ie
pbrtasi cu ingerii la descoperirile tainelor cunoasterii celei
duhovnicesti.Si simterninteacunoasterea ea duhovniceascd,
fipturilor, si risare in ea contempla{ia tainelor sfintei Treimi,
impreuni cu tainelecinstitei conomii, celeimai presusde noi. Si
atunci se ipesteeacu totul de cunoasterea ldejdii celeiviitoare.Deci, punepe socotealamea cele ucruri, pe care i le-am
scris,ca despre ine. Dac[ sufletul,?nchis n lara (locul)patimilor
ar fi putut s5-L iubeasclpe Dumnezeu,cu adevirat,n-ar ti avut
multd nevoie s[ cercetezesi si cunoascl tainele lumii celei
duhovnicesti.
Dar e limpedeciinv[14tura si cunostin,ta u suntdenici un
folos in stareade mpltimire, si nici nu pot sd deschidiusa cea
inchisi dinaintea curltiei. Iari daci patimile sunt alungatedin
suflet, mintea se umineazi si se aseazdin ocui cel curatal flrii,
ginu ryai are nevoies[-1 cerceteze,iindc5 vede dmurit, bun[ti$le
cele ce se afl[ in locul acelaal ei. Fiindc[ si sirnturilenoastre din
425
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 424/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 425/446
cei trupescnu intreabr, dar vedesoarele,ot asanici ochiursufletuluinu cerceteazr, arvedecunoastereauhului,Asa sivedereaeaainicr(conremplalia isticr) e d[ minlii, abia upainsdnrtogireaufleturui.Si peaceasta doresticuviogiaTa.Iarsufletul,carecautr sdajungr la contemplalie rin cercetare iprinrafiune r afleasa aine,este ebun.Cr fericitulpavel,ice giel, ci nu prin invlFturi, nici in chip trupesca aflatsi a auzittSineie i cuvinteie enespus, ecareo*ur
nu le poatespune 2Corint. 12, 4). Ci a fost rlpit in extaz,spre iatura ceaduhovniceascli a v6zutdescoperireaainelor.
. .A|ud*, siCuviosiaT4 preaCuvioase,aci iubesticw6tia,taie-1i ragosteae a toli cas[ nu semaireverse rupiu uturor,si, intrdnd nlSuntrur nimii, lucreaz[-1i ia inimii, si smurgepatimiledin sufletul
6u ca si nu'cunostivicleniaomeneasci.CurIlia nu rlsare si nu infloreste n suflet,din cerere,ci din
3p*lci nucunoastemiutatea afi denimeni.Ea priveltespre
Dumnezeu. i, daci vrei si se ac6 nima arocal tainelorcelordin lumeanour adund-f?nt6io cornoarrde aptecutrupul,prinpost,prin priveghere, fu slujire,prin ascezd, rin iu.p*"ug6ndurilor,
rinrdbdarefi princelelalte.-eagdrli*irt"u.u i*gotcitirii scripturilorsi cu cugetareaelorcitite, scrieporuncileinainteaochilor ri, gipritegte-1i atoria ecareo ai din patimi,ori de c0teori biruiesti sauesti biruit. si st6ndde ,rorbr
"uumnezeun ugdciune,,sin cerere, i cugetdndelececerisi terogi, smulge-1iin inimeoricechip ;i oriceasemi.nare,n care
te-aiprins,prin deepreconceputi. eprinde_1iinteasI cugetemereu a tainele conomieiMdntuitorului,si am6ni".rir"uunoagteriii a contemplaliei, elormai presus ecuv6nt,pfui6
la locul si la wemea or, si urmeazi ucrarea oruncilor,cerorprivlPare la cur61ie, erfindpentru tine de ra Domnul prinruglciune,mAhnire areardeca focul n toate pecareuprr_o
427
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 426/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 427/446
este ontemplareafinteiTreimi.La nceput,minteamergdndatoateipturile, le contemplipeele,siprincontemplaliao?, n ..la descoperirea
unostinlii.ar6pentru-cele"" n , ,ud subsimluri,conternplalia ste^cu.
0ndul (inlelegltoare).Si mintea secontemplSe sine ns6gi. i, filozofii cei de alt6scoald i_aurasp0nditmintea- rin contempiaqiaceasta,a prlu*r"a?nchipuirile[prurilor.
Asadar, iii tainerorcredinfiiau o contemplalie areestelipsrti de
_credintdi paqren livadascriprurilor.Aceasti.con-tempia{ieacesr seconcenfezeminte4sisdnu se ispdnJeasci
::fu si o leagdntr-o unirecuHristos,cums_antAmplat u
vasilie si la Grigorie;si atuncicontempratiaminlii gust[ dincuvintele ele ainice,caresuntspusen bcripturi. Si, rrrintrf,carenu suntcuprinse u inlelegerea,rebuiesi le primimprincredinlI.Si, dupi
ce ne-amcur[fit, primim prin contemplalie,cunoastereaor. Si pentru aineleduhului,carenftec"*ou!t
r"u,carenu suntperceptibile imfurilor, ici raliuniiminlii, ne-adatDumnezeu redinta,prin careaflnm atetcE,ele sunt.$i princredinli.senaste n noi nldejdeaceacrtre ele.pri"
"Lai.rudrturisim i Dumnezeu steDomn,Stip6n,Flcitoryi-Zi;i;al tuturor. ardprin cunoastereedrm
seam4cr trebuiesFtpirztmporuncileSale,gi si in,telegem,I poruncileceledin VecheaLegeeraupizitede ricd,precum punensusi Rom.a, tSl iareporuncile eiede viati ficrtoareale ui Hristos,suntpinTedniubire,precurn ice(Ioan15,1g): ,Euampizit poruncileTatdtuiMeu,si r5'min n dragosteaLui". limpedeci Fiul nu din fricipdze;te oruncileTat{lui,ci dindragort". i prin
aceastanei ginoul ?ndernn,i pdzimporuncileot Oi' dragoste; ""* uli,(Ioan14,15): ,,Dem6 iubili,p5ziliporuncile nelf, gi eu voiruga pe Tatdi, si v[ trimitd alt mang6ietor,i.venireaMdngdietorului numitMd'tuitorul daruriledescoperirii inrr",
429
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 428/446
celor duhovnicesti, ca si primeasci duhul, cum l-au primitApostolii, adici plinirea (desivArsirea)cunostin{ii duhului, Si,Domnul a mdrturisit despreM0ng6ietorul si a f[gIduit, c[ sevaruga Tatilui, s[ li-L dea, ca s[ rlmdnl cu ei in veac, dupllucrarea poruncilor si dupl curilire. Yezi c6, prin pizkea
poruncilor,mintease nwednicestede darul contemplalieimistice(tainice)si dedescoperirea unoasteriiduhului?C[ nu-i asa,curnai inteles Cuviosia Ta, cf, lucrdnd pentru pdzirea poruncilor,impiedici contemplatiadumnezeiestiloraine,caresedeslvirsesc
in liniste!
Asa dar, te rog, dacdsimli cd ai ajuns n latura dragostei,
pdzesteporuncile TestamentuluiNou, din dragoste,nu de fric5,precumscrieFericitul Pavel(Rom. 8,35-38),c6nd se aprinsese
de dragosteacea dumnezeiasci: ,,Cine mi va despS4i de dra-gosteaui Hristos?necazulsau emnita?sauprigoana?si celelalte.
Apoi adaugi: - Sunt ncredinlat c5 nici moartea,nici via,ta,nicicelede fafd,nici cele viitoare,nu pot sl mi desparti de dragostea
iui Dumnezeu,cea n Iisus Hristos, Domnul nostru". Si ca nucumvas[ crezicd si Pavel doreste lsplata ceamultf, saucinstea,
sauddruirea eacovdrsitoare celorduhovnicesti, recumdoreste
Sfin1iaTa, zice: (Rom. 9,3): ,M-am rugat si fiu anatemade la
Hristos, ca cei ce-I sunt str'6inis[-I devinl casnici". Si ca si stiicI SfhntulApostoln-a urmirit contemplaliatainicigipristriceasci,
precum o urmdresti Sfinlia ta, si, dimpotrivl, pe aceeade care
adesea nii s-au nvrednicit prin harul lui Dumnezeu,asculti ce
zice n alt loc (1 Corint. 73, l-Z):,pacd asjvorbi in limbi ingeresti
si omenesti,;i ag sti toate tainele si cunostin@, ar dragostenu
arn, m-arn flcut araml sunltoare, si chimval risunltor. De-as
avea darul proorociei, ;i de-ag sti toate, toate tainele, si de-asaveacredinll, incdt s[ mut munfii, si dragostenu arn, nimic nu
sunt".Fiindcl usacare,dup6 ege,duce a acestea, stedragostea.
DacI vom cnstigadragostea,ea singuri ne va duce la aceasta.
430
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 429/446
Iari. dacl prin harne invrednicim de ele frrI dragoste, esigurcdodati le vom pierde.Ci avufia ceapddti a shnlilor celormari, si
a vielii celei Dumnezeiesti,este dragostea.De indati ce pierdeCilugdrul dragostea,nima lui ?sipierdepacea careeste icasullui Dumnezeu),si i se ncuie usaharului, prin care nfd si ieseDomnul nosffu,precuma zis (Ioan 20,9):,,Eusuntusavielii, siprin Mine omul intri. in via![, si va afla pisune, sprecresterevie,tii celei duhovnicesti." Nu-i stI in cale nici rlutatea, nici
inseldciunea, ci-l duce pre el dragostea la toate inlllimiledescoperirilorcunostinfii, si la contemplatia cea ainicS.l ducedragostea eadumnezeiasc5,ape cei sloboziai lui Hristos.Si,ca s5.stii, adevlrul despreacestea, f;.adicdviala duhovniceasclestecontemplaliedumnezeiasc[a minlii, ascultdce ziceMareie
Pavel. Cici el strigi cI nu-i trebuie acestea,'flr[ dragoste;sichiar dacl mi s-ar dlrui in dar, contemplafia,si incl nu am intratprin usa cea egiuiti a dragostei,eu nu dorescs-oam;si nici n-ocer pre ea (contemplaiia), iindc[ n-am intrat la ea,prin usaceafireasc5,careeste dragostea- eci, trebuie s5cdstiglm mai tnaintede toate, dragostea, areestecea dintdi contemplatiea Treimii
Sfinte, si dupd aceasta, om avea n chip firesc firi si ne fiedat[, contempla]ia cea duhovniceasci. Gdndeste-te a in-telepciuneaFericitului Pasel,cI el a l5satdeoparteoatedarurile,pe carc le primeste omul prin Har, si a cerut temelia insd;i alucrurilor, care primestedarurile si le pdzegtepe ele,dupScumspune cineva Si lui Moise i s-adat haml contemplalieifipturilor,gi mulli s-au invrednicit de el, insd nu prin adeverire,ci prindescoperire.Dar eu, care sunt botezat n Duhul Sfdnt, si caresunt plin de Har, dorescsi am simg[mintul l[untric, c[ Hristoslocuieste in mine. CIci Hristos a innoit firea noastrd Suntricipundndu-Sepe Sine Temelie.Si ne-am rnbricat in El, prin apiii Ooh, si El ne-a unit penoi cri El, printr-o taindde nespus sine-a flcut midulare ale rupului Siu. Si acesteaoate, n aceastl
431
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 430/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 431/446
Si dacl nu s-ar curili puterea vdzdtoarc a rninlii
?mplinireaporuncilor, ti prin faptele rAnduielii isihaste,qi
nu va dobdndi umini prin iubirea ceadesdv0rgitd,i ru.lva crestesufletul n vnrsta ubirii celeidup[ l{ristos, si de nu va fi aproape
in cunoasterede fiinlele cele duhovnicesti,prin vietuireadupl
felul ?ngerilor n duh, atunci nu poate fi vdzitor adev[rat prin
contempiatiadumnezeiascl.Si oric6te lucruri asernlnitoarecrede
mintea c[ vede,sunt nchipuire ;i nu adevlr. Si aceasta e ntAmpil
din pricini ei minteanu s-acur[tit, c6 vedeuna n loc de alta. Citfirea adevIrului rimdne neschimbati, orice aseminare -am da.Pricina pentru carese nilucesc in minte chipuri, esteneputinla
minlii, nu cur[1iaei.
Aceastas-a ?nt6mplatcu filosofii cei strlini de Biseric6,
fiindci au crezutclviata duhovniceasc5.oate i, fIrI ?nvllituri
primitd de la Dumnezeu cu adevlrat. Cd ei, clltin6ndu-se simiscAndu-se n ogica or, si c{nindir pirere de sine,au socotitcd sunt ceva ma.tre, in pricina ideiior 1or" Si dup[ aceea,auc[utat s[-si inchipuie si cum sunt. Ca s[ facl amindoud acesteiucruri: pe de-opartesi fie, iar pe de alta,si se schimbedin felulior de a fi. Si au griit despreele cu plrere necuviincioasl, si pe
Unul Dumnezeu,L-au implrfit in mu\i Dumnezei, griind sipllsrnuind, clevetindcu gnndul. Si socoteau l aceste iluci alemitttji lor nebune,suntcontemplafiea fiin1elor.
Deci, vedereaceaadeviratd a fiinlelor celor sensibile sinesensibile, si chiar vederea Sfintei Treimi, se face prin
descoperireaui Hristos. Pe aceastaEl a invdfat-o si a arltat-o
oamenilor,cdnda inceputsi fac5o innoire a firii celeiomenesti,
prin pogordreaLui si ne-a deschiscaleasi trecemprin poruncile
celede viat[ ficitoare spreadevlr. Si, atuncipoate irea sdvadiprin adeviratacontempiatie, i si nu vadi n61uci, 0ndomul maiintdi prin ribdare in patimi, prin fapte qi prin necazuri,se va
prmdaci
C-da43 maja?8 433
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 432/446
dezbrdcadeomul cel vechi al patir*ilor, cum se dezbracd.prunculde curdndnlscut de pielitple pAnteculuimameisale.Atunci abiapoatemintea s[ senascl si si fie primitd in lumeaduhului, si sdcontemple{araei de bastin6.
Prin urmare,contempiafiafdpturil*r, oricAt ar fi de dulce,
abiao umbrl estea cunoasterii,si dulceataei este mpreunatl cunllucile din visuri. Dar contemplalia umii celeinoi, prin duhuldescoperirii,prin carese desflteaei minteaduhovniceste,esteo'L*era:*
a Har-.rhri,u eru:.qnbr5; i:*ri*a5ter:i.Si dule*aia aeest*icontemplatii esteuniti cu aceea,iespre carescrie Apostolul (iCor. 2,9):
,,Ceea e ochiul nu vedesi urechea u audenici nu sesuie in inima omului" le-a gltit Dumnezeu acelora, care-Liubesc".Dar Dumnezeua descoperitprin duhul,Sfinlilor S6i (1Cor. 2,10): ,,Duhul toate le cerceteazl,chiar si addncurile luiDumnezeu".Si aceasti. ontemplaliese acehrani pentru minte,p0ndceeaseva?ntdri,ca si prirneascl o contempla{iemai inaltA
decdt prima. C[ o contemplalic *'; ?n:p5rt]seqte e alta, pa-€cdnd mintea ajunge n latura dragosteidesiv0rsite.Clci iui:ireaeste oc al celorduhovnicesti,si seslldsluieste n cur6,tiasufletului.Si cdnd mintea se aseazi in latura dragostei,primeste lucrareaharului, si contemplalia duhului se face vilzdtoarea taineior.Fiindcd am zis ci harul descoperirilorcontemplatiei nintii se d6
in dsui feluri.Uneori sedd de la Har, prin c[ldura credin]ii.Alteori, prin
lucrareaporuncilorprin cw6fe. De la Har, precums-a datSfinlilorApostoli, carenu si-au curilit mintea prin lucrareaporuncilor, sitotusi s-au nvrednicit de descoperirea ontemplafiei, e li s-a datprin Har. Ci au crenrt cu nevinovilie in Hristos, si l-au urmatLui, cu inim[ aprinsl gi f[r[ de indoia][. Si c0nd s-a siv6rsiticonomiaLui ceaprea nchin ati.,le-atrimis Duhul M0ng6ietorgia cur5,tit deslvdrsit mintea 1or, si cu lucrareaLui a omordt in ei
434
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 433/446
pe omul cel vechi al patimilor, si a inviat pe omul cel nou alduhului, si ei auprimit simldm6ntul amdndoror ucrlri (a mo4ii ,si
a invierii). Tot astfel si Fericitul Pavels-a nnoit in chip tainic, siastfelaprimit vedereadescoperirii ainelor,si cu toateaceste4el
n-a nldljduit in ea.
A primit Harul lucrltor, in dar, otusi, n toatl wemea vie,tii
salesi-a flcut alergarea a s[ rdsplIteascl dupl putinla Harului,
de cares-a nvrednicit, din clipa in careDomnui a vorbit cu el,
ca cu un prieten,si l-a trimis in Damasc.Nu scriec[ a vorbit cu
el Domnul Iisus,ci i-a zis lui precum scrie si Anania (Fapte
9,16): ,FrateSaul,Domnul nostru isusHristos,care i s-a arltat
lie pe cale,m-a trimis la tine, ca ochii tli s[ recapete ederea,si
si te umpli de Duhul SfAnt." Si, dupi ce l-a botezat,s-aumplut
Pavelde Duh SfAnt, i a simlit taineledescoperirilor elor ascunseprecum li s-a int6mplat celorlal1i, cAnd lisus, care petrecea
impreunl cu ei, le-a zis (Ioan 17 22):,,C[ multe mai am sdv[
spun, dar inc[ nu le pute]i ?n{elege.Dar cAndva vdni Duhul
Sf6nt, El vi va cilluzi pe voi spre ot adevirul si v[ va vesti cele
viitoare".
Si Fericitul Pavel, c0nd a primit Duhul cel SfAnt, si s-ainnoit prin El, s-a nvrednicit de descoperireaainelor,s-a icutvdzdtorprin duhuldescoperirilor,s-adesfltat prin contemplarea
lor, si a auzitvorbe, care nu se pot spune, avilzat vederea ceapreainalti a frintelor, s-a ndulcit devedereaputerilor celor ceresti,
si s-a desfltat de contemplareaucrdrilor celor duhovnicesti. Siastas[ nu zicl nimeni ci s-a intdmplat cu voia sa,pre**m zic
ereticii caresenumescEvchili (ci mintea nu poatede fel s[ seurce pdni acolo),ci precumcu duhul descoperirilor fostripit
cu rdpire, precum a scris el in scrisoareacea citre Corinteni,
impotriva oamenilorcelor desertj(iubitori de desertdciune) are
se tineau asemenea u Sfinlii Apostoli, si ardtlrile ecie din
435
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 434/446
inchipuirea lor ie mirturiseau si le numeau contemnlatieduhovniceascl.Acestea i s-auntAmpiatmultor
"..*i,;#;-iJrigene,lui valentin, fiului (Manes), ui Disan,lui Marciansi luiManent si celorla{i ereziarhiai ereziilor celeviclene, caresi-auavut nceputul pewemeaSfinflor Apostoli si se aflLp0n6astizi
din loc in loc.Drept aceea, iindci unii gameni, cu mintea stricatdde
nrlucirile cele dricesti, au vmt s[ strice ?nvititura sfinlilorApostoli, s-asilit Dumnezeiescul avel sr rup6 siavaereticilor,carese sl6vesccu umbrirea ucririi dracilor celor ce ii searatdlor, cdnd.povesteste l, cu muitr smereniesi fricd, vedeniacea
dumnezeiasci,vorbind ca despreartcineva.cvactzice(Il corint.
.12,2):,,Cicistiu pe un om, in Hristos,care,acumpatrusprezece
ani, a fost rapit laru,in trup sau n duh, nu stiu,Dumneieu stie,gi a auzit cuvinte, pe careomul nu le poate grdi... Cu ripire afost ripit, zice, nu prin voinla lui s-a suit acolo mintea iui prinvedere, n al treilea cer. ci el scriecr a avut vederi si c[ a auzit
vorbe. Dar el n-a putut si scrie, ce fei de vorbe anumesi ce i'elde chipuri. Ci mintea vdzAndu-le in ferur lor prin duhuldescoperirii,n-a primit pe ldng6acesteasi insu;irea de-avorbidespreele, intr-un fel carenu e allor. chiar de ar fi voit, n-ar fipututsivorbeasci despre le.pentruclnu le_avlzutprin simturilelui cele trupesti. Fiindc6 cele ce mintea le prime;te pe calea
simlurilor celor tiupesti, pot fi tdlcuite iarlgi, pe u"r.uri cale atrupurilor. Iard ceeace omul vede nlruntrul sru in duh in chipsensibil, sauceeace aude,sauceeace simte, c6nd ncearc[ s-otaduci ?nmaterie,nu poates-oexprime; ci isi aducedoaraminte,cd,avdiut. Cum anume,nu poatesi spuie impede.
si a9asedi deru;ine scripturacea als[, carese ntituleazd
,,descoperire",gi estecompus[din capii ereziilor, cerorstrimbe,in care estenilucire a dracilor. Ea glxsuiestedespre icasurile
436
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 435/446
tiriei, in care duc ei mintea ca s[ invele, cu propria ei voie,
despre ntrlrile rninlii At ceruri, gi despre ocurile cele diferite de
judecatI, despre elurite chipuri deputeri si despre ucrarea or.Dar acestea oate sunt o umbri a minlii, care s-a obisnuit cu
pi.rereade sinesi este foarte rlniti de draci.De aceeaFericitul
Pavel a incuiat cu un cuv6nt usa cltre fala oriclrei vederi, si a
inchis totul in tdcere. Cici aici, chiar de-ar putea mintea sl
inleleag[ descopeririie, -arprimi adaos, as6le exprime.Fiindci
zice Apostolul, cu toalf, contempla{ia,pe care iimba o poateprimi, in parteacea materiall, estenilucire a gdndurilor min,tii,
nu lucrareaharului.
Asa dar, Cuviosia Ta, ca unul care-li aduci aminte de
acestea, 6-mistai la p6ndi in preajmanilucirilor din gdndurile
celead0nci.C[ci rizboiui acesta re'obiceiuls[ sepomeasci mai
ales mpotriva aceiormonahi,care sunt stetj, si cauti slava desarti
si doresc ucruri neobisnuitesi petreccu fi1lmicie.
C[ unul cu numele Malpos, de neam din Edesa a afTat
ercziaRugltorilor, desipetreceao via![ bunl si aveardbdare n
silnicii si in necazuri..se spunec6, fiind ucenic al Fericitului
Iulian, caresenumea Saba,s-aduspentrupulinl vreme cu el inSinai ;i frr Egipt si a v[zut pe Plrinlii cei mari din aceavreme. A
vizut pe Fericitul Antonie, ;i a auzit de a el cuvinte tainice, pe
care e grlia el desprecurilie si desprem0ntuireasufleteior gi a
auzit intrebdrisubtile desprepatimi, prin careFericitul Antonie
tdlcuia cl mintea dupdcesecwl1este,atevedereaainelor duhului
si cl poatesufletul si fie invrednicit denepitimire, prin har, si s[fie mereu n stareade sln[tate a firii lui celei dintdi. Si Malpos,
cdnd a auzitaceste uvinte, in tinerelile sale,s-ahfierbdntat ca
focul si sja dus n cetatea ui de bastinl, ;i a aprins n el patima
iubirii de slavS;el si-a ales ocas n pustie,si s-a etras,pundndu-
sepe lucru qi peasprimeanecazurilorgiperuglciuni neincetate.
437
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 436/446
Si, dupl ce s-a ndrdcit de focul slavei desarte, [ nldijduia s6ajung6 a iniltime, desprecareauzise, fer[ sI inve{eme$tesugulde a se mpotrivi vrajmasilor adevlrului, si fdri s[ ia seama apdndasi 1aviclesugurile si la miestriile protivnicului, prin care
ripeste sprepierzarepe cei turi ti putemici,- a avut ndrlmeal[numai in fapte, n necazuri si ?nsir[cie si in nevointe, n infrAnare,si nu avea grijl si dobAndeasclprihinirea de sine, smereniasizdrobirea nimii (caresuntarmi nebiruiti impotriva celui viclean).El nu si-a mai adusaminte de Scripturi, carezice(Luca 16,10):
,,DupI ce veti fi implinit toate poruncile si veli fi rlbdat roatenecazurile,sd ziceti: robi netrebnici suntem".Si se aprinsesedepdrereadesine, n urma vielii, pe careo duceasi se nfierbdntasede pofta acelor ucruri sublime, pe care e auzise.$i dupnmultIVreme,cOnd-a v5.zutpe el diavolul golit de ucrareasm'ereniei,si dorind numai s[ simti contemplaliatainelor,desprecareauzise,i s-a ar[tat lui Malpas,
ntr-o nemirginiti lumini, zic0ndu-i: ,,Eusunt M6ng0ietorul, rimis dela Tatil spre ine,casi te invrednicescpentru faptele ale - de vederea,pe careo poftesti, qi sd-!i daunepdtimirea,si s[ fii odihnit de aici inainte. Iar pentru acestea,mesterulvicleniilor a cerutde a Malpas,s[ i seinchine, iciiosur.Iar6 el, nebunuldeel, pentru cI n-a simlit rizboiul celui viclean,
l-a primit ?ndat[cu bucurie si i s-a ?nchinatsi indatd a cizut instlpdnirea ui. Si,?n ocul vederii celeiDumnezeiesti,-a umplutde nIluciriie diavolilor, l-a golit de faptelepentru adevir, l-aficut s[ se inalle, si si-a bitut joc de el, prin nidejdea ceadesarti a nepitimirii, zicdndu-i: ,,Acum nu mai ai trebuinii defapte nici dechinurile trupului, nici de lupta impotriva patimilor
;i a poftelor." Si l-a fdcut pe Malpas clpetenie a erczieirugiciunilor. Si cdnds-a mplinit si s-a descoperitnv6litura 1orceaspurcati si mincinoasd"Rugltorii au fostprigonili de Episcopuldin vremeaaceea.
438
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 437/446
Si iarlsi altul, anumeAsinas, tot din Edesa,care a ficut
multe versuri de trei cuvinte care si astlzi seclintl, petreceao
viali sporiti, si se supuneaa lucruri foarte aspre dri de socoteald,pAn[ sI seprosllveasc[. Pe acesia-a am[git dracul,de -a dus a
chilia sa gi l-au suitpeun munte,anumeStoiul, arit0ndu-ichipuri
de care,si decdlireti, si zicAndu-i: ,Dumnezeum-a ffimis, sI te
iau in Rai, ca pe llie". Si dupEce a fost inselat, din pricina
minlii lui puline, qi s-a dus sd se aseze n car, a pierit acea
ariltare,toatd,,si Asinas s-a pr[busit de la mare ini{ime, si a
clzut de acolope pim0nt si a murit, batjocorit.
Eu nu degeabaiam spusacestea, i ca s5. fli, cum ?9ibat
joc de oamenidracii, care nseteazidupi pierdereasfin1ilor,si s[
nu dore;ti lnainte de weme, darurile cele inalte, alevieluirii cu
mintea,ca si nu fii batjocorit 1*vicleanul tiu vrfljmas. Clci vldc[ si astlzi tinerii cei plini de patimi, cdrtesc firi fricl ri
dogmatisescn jurul tainelornepitimirii.
Scrie unul din sfin1idespreoamenii cei plini depatimi care
cerceteazlcele materialesi celenemateriale,ci suntca bolnavii,
cate fac caz de slnitate, Fericitul Pavel, c2nd simlea, c[ unii
ucenici ai iui dispreluiescporunci.legi nu biruie patimile, dar
doresc ericirea contemplalieitainelor, care vine odati cu curilia,
le-a zis @feseni4,Z\lz)i ,,Dezbr6cati-v[mai intdi de omul cel
vechi al patimilor, si apoi si dorili s5v[ imbricali in omul cel
nou, cel innoit prin cunoasterea ainelor, dupl asem[narea
F5citorului". Si si dorili innoireamea, gi aApcstolilor celorlallicares-abucuratprin Har." Si (Rom 3,18): ,,Dumnezeu ecine
vrea, miluie;te, si pe cine wea, usuc[". Cine se va impotrivi
voinlei Sale, sau cine va sta inaintea Lui? Fiindc[, uneori,
Dumnezeu d[ vederea?n dar, alteori cere fapte si cur[1ie, si apoi
o d[. Alteori, n-o dI nici dupi fapte,nici dupdcurd1ire,n viala
439
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 438/446
aceasta, i o pdstreazh, a s-o deain rocurei. si asa ace si cudarui cel rnai mic dec6tvederea,adici iertareapdcatelor.c6ciiati, Botezul di iertere n ciar, dr6sr cearxaltceva decfrtcredintd;
insi prin pocrin{a pentrupicaterededupi batez,iertarean-o dr?n dar, ci ne cere ostenearl si necazuri, si durereaumilintei,lacrimi si pldns ndelungatsi asaned6Dumnezeu ertarea-Ci petAlharulL-ah1trLzitcu ertarea-indar,prin m[rturisirea fdcuti peCruce,si i-a frgrduit Domnul lnrpirrlia ceruriior. Iar de a femeiapicltoasr a cerur lacrimi si credinli. De la Mucenici
si de laMdrturisiroria cerutapoiDomnur, rnpreund.u crediniadin inimalor, necazuriie,chinurile, inchisoarea,muncile, si rnoartean miide chinuri"
Deci, incredinfandu-tesfinlia ta, prin acestea i prin alterede acest el, vezi inceputul si sfdrsitul,si nu cerecontemplalia,
c0nd nu-i vremea ei. si, cdtd weme esti inc[ inchis ?n trup,sarguiestea faptele pocrintei, la rupta impotriva patimilor, lasuferireapentru lucrarea poruncilor (a oric0tor potrivnicii, sipdzeste-te e amdgirile draciior, si a celor carepropoviduiesc oneschimbatidesdvdrsire,n rumeaaceasta [tirnagi si schimbati.cici aceastrdesrvarsire nu o au nici Sfinlii irrg".i, care suntsiujitorii rat5lui si ai Duhului, penrruci si ei asteaptd.nnoirea,prin mijlocire, ca sr scapede robia stricdciunii, prin slobozeniade copii ai iui Dumnezeu (Rom. g,21). cici deslvdrsireaesteacolo unde soarele, fie la risdrit, fie la apus,este n mijiocuinorilor; ci,teodatf,,este cer senin;alteori este ceafi. Adicl este
uneoribucurie, ar alteori nfistare. Iarr dac[ estealtfel, e parteaiupilor, precum zice unur din sfinfi, si. ?ntlreasci Dumnezeutemelia vietii noastre, cu t6,'ia cea adev6ratd,, ntru sfinta Luiinvi{ituri. c[ Lui I secuvine slav4 strpOnireasi Marea cuviinti,acumsi in veciile cele fErI de sfdrqit Amin.
440
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 439/446
Sffirsitcu Dumnezeu, l scrisorilorceluidintreSfinti Pirintelui nostru IsaaeSirul
Tdlcuitu-s-aaceastd fnntl carte,din limba elineascl, prefoarte proasti limbe rom6neascr,de c6tremine, smeritasi muitgresita roabi a lui Hristos Dumnezetr,ca sd fie de folosduhovnicesc elordin Neamul
meu,caredorescsi petreaciviatacea ingereasci. Si mai virtos, aceastddlcuire am f[cut_o sprefolosulkea C\rviosiei alePirintele Nostu, Ieromonatrul rsenieBoca, n chip de monahiceasciascultare.Si iarigi scriem,ca s[sestie, c[ amavut un izvod vechi, de la sfdnta Mdnistue Neamtu,dat in tipar la leat 1819.Fiind vechea dlcuirecamcrudi, cam
greu de ?nteles, am diartosit-o eu, cum am priceputmai bine,lucrAndweme de un an de zlle,c6tedoul-trei ceazuripe zr.
Si s-ausivdrsit tilcuirea laleat de la llrisros \947, - iar6de la facerea umii 7455, nrr-o sfOntl zi de Duminici, tr ZI aleiunii decembrie"ardde o va citi pdrintere neu,si de va grsi intr-insa gresall, foarte l rog si mi ierte. ca in vaiurile lumii, intrucarecu greumi zbat,anevoieg5.sescaceacareneaplrat secerepentruasao lucrare.Cunosccr sunt mult gresiti. $i nu stiu cu ceindrdznealSm-amapucat, icdloasade mine, s[ iau n m0narneap0ngirit[, condeiulSfinlilor Prrinli. Dar dragostea e pdrintele
meu duhovnicescsi ascultareaau plinit lipsa ndrdznelii. ci, Tu
iartd-m6,Doamne,si mi miluiestepemine picltoasa,dupl MareMila Ta.
Scrisi la SfdntaMAnlstire ConstantinBr6ncoveanu.Smeriti intru surori.
441
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 440/446
CE.JPKINS
Cuvlnt ?ea.inte u Dumnezeu, despre pentru tflcere si
liniste. si desprevlala cea pasnicl Ia careputem aiunge
inainte detoate,pr' irifi€narea imbii $ prin blindefeainimii,
i$tru care trebriie s[ se aduc[ si pulini laudl Sfdntului
Pirintelui nosiruIsaacSirui, addugtndu-sesi scaracuvintelor
iui, celor de Dumnezeu n{elep{ite '....." 5
I. Despre lep[darea de sine ;i pentru rAnduiala
monahiceasi- ":......" ...-...- 5
II. Desprc ep**area de lume si desprenfrdnareade la
vorbirea u oarnenii .....-.-..32
III. Pentru ndep[rtarea din lume. Si ci nu trebuie sl ne
insplimAnti- fi si ne temem, ci sl ne intirim inima cu
?ndrlznealasprbDumnezeu,cu neindoitacredin16, a uniicare avempe Dumnezeustrajl 9i pazl ...............' 5
IV. Desprepcfta lumii
V. Dt*pr* deplrtareade lume, qi detoatecdtene tulburi
mintea..... . . . . . . . . . . . . -.. . . . .----..2
VI. Despre ok:sul pe care-l avemc0nd ugim din
i* :ne .. . . . . . . . . . . . . . " . . . , . " . . . - - - . . " .54VII. Despre €nduida incepEtorilor.Despreasezareaor
si despre ele esecuvin or ... '-. .".-. .-.. . . . . . . . . . . .""5'
Vft. Despre induirea cu de amlnuntula udecdlii ......"" 59
IX. Despre concizia si bunltatea rAnduielii si vie{ii
*rr:r:ahicesti i cum senascvi*.rr$leuneledin altele '...... -".." 3
.1 A-++L
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 441/446
X. Desprefe]ui c1n.rsd qlzim desivdrsireavietiimonahi:egtii sflpreamirim*'nu*n"reu......................."...65XI. Cumci nu_seuvineu,oUui luidr;;;;;; ;s-aslrlcit decele1y""$i, ;i care "qii,al
".""p",ai,Tainceteze.cdliarea.Oq
fri.ina rt;_; p-ri*,u;onge dcuprindiadevdrul,inu trebuie i se.a"*r.in"rbili;;ri; ,;r"ii;j';"celeDumnezeiesrii a sercetirii ain;ro;6r;iffi ^f;i;.obi;nuiegtemlriteasi searnestecsu aducerea minteapatimilor....
_xJrne,;;;i;ilil ; ;;;;#;il;;;; ffiil;;.67
om_u_l_u reaptd ocoteall............_..xlrr.E;;';; iolos etoi;.';;6;;. ,i n. ipiiii.d;..egrij i,gi eeste lgubitor;ntie ti se"luru..........................72XIV. Desoi""r"ti*t*"u;;; intOmpli,celorcecll6torescn ialea inigti*i,;"-drb;*ezeu or0ndutil .......75XV.Despreeicede nistesc,"anO
"""fpiJilcJap;,l{:":L]:11
cl.lucrul lor,'?n "u""unestrlbitut
E, adrcd,mpeffecereaea inistitd,gicindpot s[ aibdo"ri"t;d;Fr,dau nceputapteleor sh oAea^ica.-
Iypd;i"I"ig,r",i*1ilor...............:.......:::..'.'....'.'.'..'.i3.XVtr. D-esqreaicuirea*uriieio,
"irrrligi ;;';;;;puterea iecereiaSiprin cesedeosebesr_
xvilr.a*""ri";er*u."noiiini"ilr*. ,*r;;;;;..
80cred_in1ei .:._.:_..
Ty.-.d!*9'"amqidespre-"r;;i; .................':.'...+^.^.. r_resprernsteadecarese nvredni""rt" ,*"r*iu, gica e3_stlpe treaptaceamai inalti
_ xxr 6um;;;;,4;;;;i; il;6;;;;;t"t",tli;;;e6
3111** ;i carg stericinq entruiare_i"id"i;il"r"il c_umine omui la smerenie..............
^*_fry ;":qi:rq*nkG;ii ft,;;;;;' ;i;; ;;.to,
cuvrnesanl.ddiduiascE,i cinearenebuna$i ilG'ii;nddejden Dumnezeu ...
^, In. lgspre ragostea" l*";;;;,;;$;,l##;$t{espreodihna ecare aflim iri Oumnezeu................."10^
XXIV. Despre emneie$ f"prrGl;;ostei deDumnezeu.........."."".".."""..-_..:._._.:..:............ tz3
443
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 442/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 443/446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 444/446
Ir. Despreaceleasi nv5l*tui dln eepitolulacesta i desprerugaclune
LI. Despre uptele de multe feluri alediavolului, irnpotivacelor ce ci.litoresc in calea cea strAmtl, cea mai presusde ume .. . . . . . . . .237
LII. Despreal doilea el de r1zboial diavolului ............239
LIII. Despreal treilea el de upti avrljmasului impotrivacelor utemici ivitej i . . . . . . . . . ."". . . . . . . . . .242
LIV. Despre ai patrulea chip de impotrive din rdzboiulvrijmasului .....243
LV" *esprepatkni ......247LVi. Despre faptul c[: cu folos a lisat Dumnezeus[ fie
sufletulprimitor depatimi si despreucrurileascetice -.......250
LUI. Despre schimb[rile carese ac in suflet,mereu,aciintunerec,aci lumin6. Si despre icereain cele de-a dreaptasaude-a tAnga.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .263
LVIII. Desprep5.gubirea ufletului din rdvna ceanebun[,care sti oarecwn impotriva celei dumnezeieqti si despreajutoruldat debldndele i altechipuri ...............265
LIX. Despremuite schir"reb5.riareseurmeazl in minte si
se imures*irin rug6eiune".".".... ."1". zZLX. Despregdnduri rele, carevin, fdri sI vrea, cfi.ndnelep[dim de tr6ndivia de mai-naintedeele ........274
LXI. Despre privegherea cea ascuns6,cea dinl[untrulsufletului, cum s-o pdzim si cum vine somnul si rdceala nminte si stinse din suflet cS.ldura finteniei. si omoar[ dorulde Dumneieu din cildura spre iele drihovnicesti si
cereqti. . . . . . . . . . . . .280LXIL Despre cele ffei feluri de cunoastere,si despredeosebirea cliunii lor si a i{elegerii 1or,gi desprecredinlaSulletulul,Srdesprecomoa.ra eaascunsan ea,precumSldespredeosebireantre credinla lumii acesteia ea n muliefeluri si dintre credinlaceasimpii ....283
LXhI. Despre reaptaprimLa cunoasterii ......290
LKV. Desprea d,5uareapti a cunoasterii ..-.292LXV. Despre reaptaa treia acunoasJeiii,careeste reaptadeslvdrsirii.:.............. .....293
_ LXVI. Desprealte modwi si concepf,i(idei), in ce privestedescoperireaunoasterii................ ...297
446
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 445/446
JVL
30
idei (pricini) folositoare, pline de in!e-
de care cu dragoste e-acu smerenie...."......pilria privitoare la
3ut
311
316
319
?1Q
330
334335337
341
343
351
.. .353
447
8/14/2019 Isaac Sirul
http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 446/446
LXXXry. Despre edereaiinleior imateiale, n formldedialog....;............. ...... 59
LXXXV. In formi de dialog despre eluritechestiuni .......36
LXXXU. Despre chestiuni diferite in formi de
dialog ." . . . . . . . . . .3AI,E ACELUI.{qI ISAAC SIRUL
Patruepistolecnrfi)
CARTEA I
Scris[dec[treun frate,ubitorde sihie liniste)...........39
CARTEA aII-a
Citre un frats9idup6 rupgi dupi duh,care l indemnasi ii rugaprin scrisorisi meargEa el, desi ocuia n lume,pentru i dorea i-l vadi... ..........."...0i
CARTEAaIII-a
Scrisi cltre un iubit (ucenic)ai slu, in care l inva!6despreainele inistii; pe caremul1i, necunoscdndu-le,elenevesc.C[ mu{i au respectatederean chiliile ior, dintoatdzestreaeciif,torieacilugf,rilor, mpreuni cuocuiegere
scurtd i foiositoareentru efinireasihiei iinistei)"...........02
CARTEA a IV-a