Investigarea sindromului anemic
Dr. Anca Bacârea
Definiţie
Sindromul anemic se defineşte ca sindrom polietiologic caracterizat prin scăderea concentraţiei hemoglobinei circulante (Hb) sub valorile minime normale (Tabel 1).
Adulţi (>15ani)
Hb (g/dl) Hb (mmol/l)
Femei 12.0 7.4
Bărbaţi 13.0 8.1
Copii
Hb (g/dl) Hb (mmol/l)
Copii pana la 5 ani 11.0 7,1
Copii pana la 15 ani 12.0 7.4
Dozarea Hb Metode de dozare aşe hemoglobinei:
Dozarea hemoglobinei ca oxihemoglobină Dozarea fotometrică a hemoglobinei ca cianhemiglobină şi
cianmethemoglobină Dozarea spectrofotometrică a hemoglobinei
În prezent (analizoare automate) determinarea concentraţiei de hemoglobină se face colorimetric folosind metoda cu sodiu lauril sulfat (SLS).
Metoda cu SLS este avantajoasă deoarece este rapidă, foloseşte substanţe netoxice, biodegradabile, fiind potrivită pentru automatizare. Surfactanţii lizează hematiile, eliberând HGB. Globina este modificată prin interacţiunea cu gruparea hidrofilică a SLS. Acest lucru induce conversia Fe+2 în Fe+3, formând methemoglobina ce se combina cu SLS şi se formeaza SLS-HGB. Aceasta are o curbă de absorbţie cu un vârf la 535 nm şi la 560 nm.
Hb Forme de Hb:
HbO2 (oxihemoglobina): are două spectre de absorbţie în zona galben-verde (570-545nm). Reprezintă 97% din hemoglobină în sângele arterial şi 70-75% în sângele venos.
HbH (hemoglobina redusă) HbCO (carboxihemoglobina):în mod normal reprezintă 0,5-2%
din hemoglobină, iar la fumători în jur de 6.5%. MetHb : în mmod normal reprezintă 0,2-1%. HbCO2 (carbhemoglobina), concentrţia acestuia variază în limite
largi, este mai mare în sângele venos şi mai mic în sângele arterial.
Hemograma automată Hemograma automată reprezintă o serie de teste folosite pentru a
evalua compoziţia şi concentraţia componentelor celulare în sânge. Costă în efectuarea următoarelor teste: măsurarea concentraţiei de hemoglobină, numărul de hematii, calcularea hematocritului şi a indicilor eritrocitari MCV,
MCH, MCHC, numărul de leucocite, numărul de plachete, clasificarea leucocitelor (formula leucocitară).
Hemograma automată Indicaţiile testului:
Diagnosticul sindromului anemic Monitorizarea tratamentului anemiei şi a altor afecţiuni
hematologice Indentificarea persoanelor care ar putea avea infecţii Indentificarea bolilor cronice sau acute (ex. Leucemii acute sau
cronice) Invetigarea hemostazei - Investigarea cantitativă a numărului de
plachete Determinarea efectului chimioterapiei şi radioterapiei asupra
producţiei de celule sanguin
Hemograma automată Recoltare:
Se recoltează sânge integral venos sau capilar, pe anticoagulantul K3EDTA.
O creştere a semnalelor fals pozitive pentru populaţii suspecte pot fi observate în cazul probelor prelucrate în mai puţin de 30 minute după recoltare sau în mai mult de 4 ore după recoltare. Probele manifestă o creştere a stabilităţii dacă sunt păstrate la temperatura camerei, comparativ cu cele păstrate în frigider.
Hemograma automată
Parametrii hemogramei HGB - hemoglobină RBC - Red Blood Cell sau număr de eritrocite HCT - hematocrit MCV - Mean Corpuscular Volume ( volumul corpuscular mediu) MCH - Mean Corpuscular Hemoglobin (hemoglobina corpusculară
medie); MCHC - Mean Corpuscular Hemoglobin Concentration (concentratia
medie de hemoglobina corpusculară) RDW - Red Cell Distribution Width (lăţimea distribuţiei eritrocitelor);
WBC - White Blood Cell sau număr de leucocite NEU - neutrofile (număr absolut şi procent) LYM - limfocite (număr absolut şi procent) MONO - monocite (număr absolut şi procent) EOS - eozinofile (număr absolut şi procent) BASO - bazofile (număr absolut şi procent)
PLT - Platelet sau număr de trombocite MPV - Mean Platelet Volume (volumul trombocitar mediu) PDW - Platelet Distribution Width (lăţimea distribuţiei trombocitelor)
Interpretarea Hb Hb scăzută
Sindrom anemic Diluţia sângelui (artefact)
Hb crescută Hemoconcentrare
Arsuri extinse Deshidratare
Policitemia vera Boală pulmonară obstructivă Altitudini înalte Boli cardiace con-genitale
Eritrocitele
Valori normale: ♂: 4.500.000 – 5.000.000/mm3 ♀: 4.200.000 – 4.500.000/mm3 nou născuţi: 5.000.000 – 6.000.000/mm3
Parametrii eritrocitari: MCV, volumul corpuscular mediu, este media volumelor individuale
ale eritrocitelor. Este derivat din datele distribuţiei în funcţie de mărime şi este exprimat în femtolitri (fl). Valori normale 80-90 fl
MCH, hemoglobina corpusculara medie, este media cantităţii de hemoglobină conţinută într-un eritrocit, exprimată în picograme (pg). Valori normale 27-32 pg
MCHC, concentraţia medie de hemoglobină corpusculară, reprezintă hemoglobina din 100 ml masă eritrocitară. Valori normale 34 2 g/100 ml masă eritrocitară
Creşteri ale numărului de eritrocite
Policitemie absolută primară Policitemia vera
Policitemia absolută secundară: prin stimularea secreţiei de eritropoetină:
Altitudine Boli cardiace congenitale Boli pulmonare Intoxicaţii cu substanţe chimice: anilină, plumb, etc. Boli renale
Policitemie relativă: Deshidratare
diaree vărsături arsuri aport scăzut de lichide
Scăderi ale numărului de eritrocite
Sindrom anemic Scăderea relativă a numărului de hematii prin hemodiluţie:
Consum crescut de lichide (polidipsie) Perfuzii Hemodiluţia din timpul sarcinii Transfuzii de plasmă
Curba Price Jones Este curba de distribuţie a diametrelor hematiilor măsurate. Dacă este deviată la dreapta, indică diametre mai mari, iar dacă
este deviată la stânga, indică diametre mai mici.
Hematocritul Definiţie Hematocritul reprezintă fracţia elementelor figurate din volumul
total de sânge. Principiul metodei Centrifugarea sângelui până ce hematiile ating un volum minim,
apoi înălţimea coloanei celulelor este comparată cu înălţimea totală a coloanei de sânge, iar raportul lor se exprimă în procente.
Valori normale: ♂: 45 ± 5 % ♀: 40 ± 5 %
Interpretare – asemănător cu interpretarea numărului de hematii
Electroforeza Hb Electroforeza Hb este un test ce permite detecţia diferitelor tipuri de
Hb. Diferite tipuri de Hb au încărcătură electrică diferită, în funcţie de
care vor migra cu viteze diferite. Utilitate clinică
Testul este util pentru evidenţierea Nivelurilor anormale de HbS, HbC Talasemiilor – diagnostic, screening
Precauţii Transfuziile de sânge efectuate în ultimele 12 saptămâni pot
modifica rezultatul testului (fals pozitive).
Electroforeza Hb Valori normale:
Adulţi: Hgb A1: 95-98% Hgb A2: 2-3% Hgb F: 0.8-2.0% Hgb S: 0% Hgb C: 0%.
Copii (Hgb F): Nou născut (Hgb F): 50-80% Mai mare de 6 luni 1-2%
Electroforeza Hb
Rezistenţa osmotică Principiu: Se urmăreşte comportarea eritrocitelor în soluţii hipotone de NaCl
de diferite concentraţii şi se indică: concentraţia la care apar primele semne de hemoliză = rezistenţa
minimă concentraţia la care hemolizează toate eritrocitele = rezistenţa maximă
Erori de tehnică: nerespectarea exactă a cantităţilor temperatura scăzută folosire de sânge vechi
Interpretare Rezistenţă osmotică scăzută
Sferocitoză ereditară Anemii hemolitice (autoimună şi majoritatea) Boală hepatică cronică Hematii îmbătrânite
Rezistenţă osmotică crescută Talasemie Anemie feriprivă După splenectomii Policitemii Hematii tinere
Viteza de sedimentare a hematiilor
VSH este un test nespecific pentru evidenţierea sindromului inflamator.
Avantaje Este uşor de efectuat, ieftin – test screening Monitorizarea tratamentului în condiţiile în care este crescut
Dezavantaje Este un test nespecific şi nu este test diagnostic. De aceea
rezultatul se interpretează împreună cu datele din anamneză şi cele ale examinării clinice.
Viteza de sedimentare a hematiilor
Principiu Hematiile se sedimentează in vitro din sângele tratat în prealabil cu
anticoagulant. Metoda folosită pentru determinare este metoda WESTERGREEN.
Viteza de sedimentare a hematiilor
Mecanism VSH este determinat de interacţiunea dintre factori ce promovează
sedimentarea (fibronigen) şi factori ce se opun sedimentării (sarcinile negative de pe suprafaţa hematiilor – respingere electrostatică).
Proteinele plasmatice, în special fibrinogenul aderă de membrana hematiilor şi neutralizează sarcinile negative de pe suprafaţa acestora, favorizând formarea agregatelor eritrocitare (rulouri).
Formarea rulourilor favorizează creştera VSH, deoarece acestea sunt mai grele şi ca atare vor sedimenta mai repede.
Factori care influenţează VSH-ul Factori cantitativi: legat de numărul de eritrocite Sarcina electrică a hematiilor Factor proteic
Viteza de sedimentare a hematiilor
Valori normale: ♂: 1-10 mm/h ♀: 1-13 mm/h copii: 1-11 mm/h
VSH creşte: Fiziologic - sarcină Patologic
Inflamaţii acute (creşterea concentraţiei de globuline şi fibrinogen, care se depun pe hematii)
Boli hematologice - leucemia acută, anemie hemolitică autoimună, plasmocitom
Tumori maligne Infecţii acute şi cronice Boli de colagen Necroza tisulară (IMA, etc.) Anemii
Viteza de sedimentare a hematiilor
VSH scade Policitemii, leucocitoză severă (factor cantitativ) Deficit hepatic de sinteză proteică (nu se sintetizează fibrinogen) Boli alergice, şoc anafilactic Medicamente: corticoizi, salicilatul
Hb scăzută Numărul de reticulocite (Ret)
Ret scăzute
Procese dislocative ale MO
Procese infiltrative ale MO
Producţie scăzută de eritropoietină
Anemia din bolile cronice
Boli renale
Boli hepatice
Boli endocrine
Deficit de factori de formare
Deficit de fier
Deficit de sinteză a acizilor nucleici
Ret normale
Producţie scăzută de
eritropoietină
Anemia din bolile cronice
Boli renale
Boli hepatice
Boli endocrine
Deficit de factori de formare
Deficit proteic
Deficit de fier
Deficit de sinteză a acizilor nucleici
Ret crescute
Pierdere de sânge
Sindrom hemolitic
Bilirubina serică neconjugată (indirectă) şi totală crescute
Haptoglobina plasmatică scăzută
Hemosiderina urinară prezentă
Hemoglobina urinară prezentă
Activitatea lactat dehidrogenazei (LDH) serice crescută
Numărul de reticulocite
Reticulocitele sunt hematii noi produse. Sunt mai mari decât hematiile mature şi au ARN ribosomal rezidual.
Valori normale 0.5% - 2.5% Femeile şi copiii au de obicei valori mai crescute decât bărbaţii
Numărul de reticulocite
Numărul de reticulocite este un bun indicator al activităţii medulare, deoarece reprezintă producţia recentă.
Indexul producţiei de reticulocite Diagnosticul producerii medulare Monitorizarea tratamentului Hematocritul normal 45%
Frotiul periferic
Permite studiul morfologic al seriilor eritrocitară, leucocitară, trombocitară.
Anizocitoză – variaţie de mărime Normocite Microcite
Microsferocite Macrocite Megalocite
Poikilocitoză – variaţie de formă
Blood smears
Anemie hemolitică cronică
Coagulare intravasculară diseminată
Tipuri de anemie
Anemie normocromă normocitară (MCV normal, MCH normal): Anemie feriprivă iniţial Sângerare recentă Anemie hemolitică Anemie aplastică Infecţii cronice (iniţial)
Anemie hipocromă microcitară (MCV↓, MCH↓, MCHC↓): Anemia feriprivă Infecţii cronice Talasemie Cancer
Tipuri de anemie
Anemie normocitară hipocromă Boli renale cu deficit de eritropietină
Anemie normocromă macrocitară (MCV ↑, MCH ↑, MCHC N): Deficit de B12, folic acid –anemia megaloblastică Chimioterapie Reticulocitoză reactivă Hipotiroidism Boli hepatice
Examenul morfologic al MO
Util pentru diagnosticul Proceselor distructive ale MO Proceselor infiltrative ale MO Mielofibroză Boli de stocaj
Sindromul hemolitic
Hb scăzută Ret crescute Bi indirectă serică crescută Testul Coombs
Anemii hemolitice autoimune LDH crecută Hb urinară prezentă
Alte teste
Teste hepatice Albumină Bilirubină Transaminaze Teste de coagulare
Teste renale Uree Creatinină
Teste endocrine Hormoni
VSH Markeri tumorali Autoanticorpi pentru boli autoimune Imagistică