INFECTIILE APARATULUI GENITAL FEMININ
DEFINITIETotalitatea proceselor inflamatorii ce afecteaza organele genitale interne si externe ale femeii
CLASIFICAREI-Infectii joase:VulviteleVaginiteleInflamatiile glandelor accesorii-Bartholin si Skene (bartholinite, skenite)Cervicitele (exocervicite, endocervicite)II-Infectii inalte(BIP-boala inflamatorie pelvina)MetriteAnexite (salpingite, ovarite);abcese tubo-ovarienePelviperitonitePeritonite generalizate
ETIOPATOGENIECauzele determinante-germenii patogeni:Bacterii:gonococ, streptococ, stafilococ, colibacilVirusuri:herpes HSV2, HPV, limfogranulomatosFungi: Candida albicansParaziti:trichomonas vaginalisMicoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum, Chlamydia trachomatis
ETIOPATOGENIEFactori favorizanti de mediu extern:Frigul, umezeala-congestie pelvinaTraumatismele sexuale, sau de alta natura-porti pentru patrunderea ag. Patogeni; spermatozoizii fixeaza lactobaciliiEforturi fizice mariOrtostatism prelungitOboseala, subnutritia
ETIOPATOGENIEFactori favorizanti de mediu intern:Menstruatia: determina congestie pelvina, favorizeaza fixarea lactobacililor pe hematiiPatologia organelor vecine:constipatia cronica, afectiunile hepaticeBolile infectioase acute, cronice, care scad capacitatea de aparare a organismului
ETIOPATOGENIESurse de infectie:Endogena:Germeni apartinand florei vaginale care din saprofiti devin patogeniExogena:agenti patogeni externi inoculati in diferite imprejurari:Sarcina, nasterea, lehuziaAvorturile-maiales cele provocateRaporturile sexualeExplorari ginecologice: histerosalpingografia, histeroscopia, chiuretajul biopsic
ETIOPATOGENIECai de infectie:Cale canaliculara-prin intermediul mucoaselorCale sangvina-germenii provin dintr-un focar la distantaCale limfatica: infectia se transmite prin limfaticele spatiului pelvi-subperitonealCale de contiguitate de la nivelul aparatului digestiv: apendice, intestin
ETIOPATOGENIEFlora vaginala normala=biocenoza vaginala-predominant bacili DoderleinEndocolul si OGI sunt in mod normal sterile
VULVO-VAGINITELEDefinitieInflamatia vulvei , vaginului si glandelor anexeRareori izolate (vulvita fetitelor prepubere), frecvent asociate(femeile adulte si climateriu)
VULVO-VAGINITELEEtiopatogenieAgenti etiologici: Bacterii:gonococ, Gardnerela, anaerobi, BGN, BGPVirusuri: herpes HSV2, HPV, poxviride (moluscum contagiosum)Fungi: candida albicansParaziti: trichomonasChlamidii, micoplasmeTransmitere:directa:contact sexual, obiecte infectante:lenjerie, instrumente medicaleHematogena: boli infectioase generale
VULVO-VAGINITELEEtiopatogenie- Factori favorizantiHormonali: impregnare estrogenica in prepubertate, postclimateriu, medicatie COC, Traumatisme: deflorare, primele raporturi sexuale, masturbatie, tampoane intravaginale, leziuni de grataj prin prurit, solutii de continuitate la nastere, postabortumCaldura locala in exces:oparire accidentala in timpul imbaierii, namoluri fierbintiSubstante chimice:antiseptice concientrate, sapunuri iritanteAlergeni:lenjerie de nylon, coloranti sinteticiLipsa igienei locale corespunzatoare
VULVO-VAGINITELEEtiopatogenie- mecanismele de aparare a gazdeiEcosistemul vaginal normal cuprinde predominant lactobacili (bacili Doderlein) care inhiba dezvoltarea altor agenti patogeni (gonococ) sau oportunisti (gardnerella, candida) impiedica aderarea lor la celulele epiteliale, etapa indispensabila proliferarii lor ulterioare.Bacilii Doderlein degradeaza glicogenul din celulele scuamoase in glucoza si apoi in ac lactic, mentinand ph-4-4,5; ph impiedica dezvoltarea unor germeni patogeniPrezenta in secretiile vaginale de : lizozim, lactoferina, zinc, fibronectina, complement-cu activitate antibacterianaApararea imunitara a gazdei:imunitate umorala-IgA, PMN, Monocite; PMN fagociteza ag infectiosi(gonococ), elibereaza complement
Ecosistemul vaginal normal
VULVO-VAGINITELEclasificareVv.infectioase:TrichomoniazicaCandidozicaVaginoza bacterianaNon infectioase:Vaginita inflamatorie descuamativaDermatite iritante
VULVO-VAGINITELEDiagnosticVulvovaginitele acute:subiectiv:Leucoree:- abundenta, fetida, purulenta -exacerbata de imbracaminte stramta, mers, rapoarte sexuale, tampoane -functie de agentul etiologic:-alba, groasa, branzoasa-candida-galben verzuie-gonococ -spumos aerata cu miros de mucegai-trichomonas -abundenta, fluida, cenusie cu miros alterat-vaginoza-prurit, usturime, arsura-dispareunie-sdr cistitic: polakiurie, disurie, usturimi la mictiuneObiectiv:Adenopatie inghinalaLeucoree, aglutinarea labiilorEdem, congestie vulvara, ulceratiiLeziuni asociate: de grataj, ulceratii, fisuri-prurit
VULVO-VAGINITELEDiagnosticVulvitele cronice:Absenta simptomelor subiectiveAbsenta edemului, congestieiPrezenta leucoreei trenantePrezenta leziunilor de grataj, lichenificare, deformarea vulveiLa exprimarea meatului utetral, a glandelor Bartholin-picatura de puroi
Vaginita trichomonasAgent: trichomonas vaginalis: sub 2 forme: torma flagelata-trophozoid (4 flageli liberi si o membrana ondulanta, mobil) si forma nonflagelata:rotunda, imobila-forma de rezistenta sau degenerareClinic:Leucoree spumos aerata, fetidaUsturimi vulvo-vaginale si uretrale, prurit, arsuraDispareunieSimptomatologie urinara prezentaEVV: colpite si exocervicita cu punctat difuz:colul capsunaSimptomatologie absenta in cazuri
Vaginita trichomonasTratamentTratament specific:3 derivati cu nucleu nitro-imidazolat:metronidazol (Flagyl), nimorazol (Naxogyn), tinidazol (Fasygin)Primul episod de trichomonas: metronidazol (sau unul din derivati ) 2g doza unica, per os, repetata la 15-20 zileInfectii recidivante:Verifica absenta contaminarii printr-un partener netratatReincepe cu unul din ceilalti 2 agenti, 2g doza unica, repetat la15-20 zile+tratament local: Metronidazol 1g in ovule/zi 15-20 zile separand cele 2 cure minutSau tratament prelungit pe gura: metronidazol 1g/zi 15-20 zile+ tratament local 1g/ovul/ziExcipientul gras din ovule poate fragiliza prezervativele si diafragmele
Vaginita trichomonasTratamentTulpini de trichomonas rezistente la derivatii nitro-imidazolatiCMI>90g/ml-Tratamente intensive 2g/zi metronidazol, 3-5 zileInfectii rebele-tulburarea ecosistemului
VAGINITA CANDIDOZICAAgent responsabil: specii din genul Candida:Candida albicans (>80%), torulopsis glabrataPatogenie:Origine endogena: modificarea ecosistemului bacterian normal intestinal sau vaginal ca urmare a tratamentului cu antibiotice sau antitrichomoniazice, imunitatii gazdeiTulburari in glicoreglare
VAGINITA CANDIDOZICAdiagnosticClinic:Leucoree alb branzoasa care pateaza lenjeria (+ la 50%)Prurit vulvo-vaginal, arsuri, dispareunie (+ la 1/3)Vulvo-vaginita cu eritem, edem, fisuriParaclinic:Ex microscopic direct: preparat umed (spori, hife)Coloratie GRAMCultura +antifungigrama
VAGINITA CANDIDOZICAtratamentPrimul episod de candidoza:Azoli(fluconazol, clotrimazol, butoconazol, miconazol, terconazol, tioconazol)oral si local (creme, ovule) in cure scurte sauNistatinNu e obligatoriu de tratat si partenerul daca nu e simptomaticIn caz invers, partenera va fi tratata localInterzicerea rapoartelor neprotejate pe durata tratamentului
VAGINITA CANDIDOZICAtratamentCandidoza recidivanta:Scopul trat: suprimarea colonizarii vaginului cu fungi deoarece colonizarea persistenta e principalul factor de riscTratamentul partenerului nu are valoareCultura cu antifungigrama e obligatorie pt a identifica speciile de c. Albicans
VAGINITA CANDIDOZICAtratamentCandidoza recidivanta:Durata schemei initiale:7-14 zile tratament topicFluconazol 150mg /zi repetat la 3 zileMentinerea regimului 6 luni:Clotrimazol 500mg/ovul, 1 ov/saptamanaFluconazol 100mg, 1cp/saptItraconazol 100mg/zi, zilnic 6luniKetoconazol 100mg/zi zilnic 6luniRolul administrarii orale sau locale de lactobacili(iaurt cu lactobacil) sau ovule, solutii pentru lavaje
Vaginoza bacterianaDefinitie:grup heterogen de infectii vaginale caracterizat dpdv biologic prin disparitia florei Doderlein si proliferarea izolata sau asociata a altor agenti infectiosi (comensali sau patogeni): Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis),germeni anaerobi, vibrioni, mycoplasmeAbsenta PMN, absenta infectiilor specifice: Trichomonas, Candida, gonococ, chlamydiaSimilitudinea de semne clinice, le grupeaza in vaginite nespecifice, termen inlocuit in 1984 cu vaginoze bacteriene
Vaginoza bacterianaFrecvent la:Femei cu ATCD de MSTPurtatoare de steriletParteneri multipliClinic:Leucoree abundenta, fluida, cu miros neplacut, cenusiePH>5Inflamatie vaginala discreta sau absentaAsimptomatice in>50% din paciente
Vaginoza bacterianaParaclinic:PH>5Frotiu :clue cells (celule epiteliale cu contur prost definit sau absent, in care se observa o multitudine de mici bacili)-specifice pentru GardnerellaTestul la KOH- miros de peste alterat-specific pentru anaerobiCulturile de Gardnerella nu sunt recomandateFrotiul Papanicolaou are sensibilitate redusa
Vaginoza bacterianatratamentVaginoza cu Gardnerella:Ampicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sauAmoxicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile, sauCefalosporina gen1, 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sauDoxiciclina 200mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile sauLymecilina, 600mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
Vaginoza bacterianatratamentVaginoza cu Gardnerella si anaerobi:Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile sau Ampicilina 2g/zi in 2 prize, 10-12 zileVaginoza cu anaerobi:Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zileVaginoza cu virioni:Tratamentul gardnerelei trateaza si virioniiDaca nu se evidentiaza gardnerella-metronidazolVaginozele rezistente la tratament:Ampicilina 2g/zi in 2 prize 10-12 zile+metronidazol 1g/zi in 2 prize, 7-10 zile
Alte vaginite bacterieneVaginita cu staphylococus aureus-risc de soc toxicVaginita cu streptococ de grup A-risc de soc toxicVaginta cu streptococ B-pe sarcina-principala bacterie care da morbiditate si mortalitate neonatala-ampicilina 1g, iv
Vaginite non-infectioaseVaginite iatrogene:Lavaje vaginale prea frecventCu substante chimice alergeneReactie la corp strain: tampoane, diafragme, bureti intravaginaliVaginita alergica: prezenta de eozinofile secretante de IgE localVaginitele atrofice sau senile:lipsa estrogenilor-secretie redusa, mucoasa palida, subtire, phVaginita descuamativa: pe un lichen plan erozivVaginita atroficaVaginoza citolitica
Cervicite- etiopatogenie, diagnostic, tratament
DEFINITIECervicita acut sau cronic definete inflamaiile colului uterin indiferent de cauza lor.
CLASIFICARECervicita primar afecteaz o mucoas iniial normal. Este mai frecvent o cervicovaginit dect o endocervicit-endometrit.Cervicita secundar apare pe un col remaniat prin traumatisme sau infecii repetate i care prezint alterri histologice ce favorizeaz o dezvoltare microbian.Putem de asemenea izola 2 tipuri histologice de cervicite, coexistena lor fiind de asemenea posibil. Factorii etiologici sunt comuni, la fel i consecinele:Cervicovaginita: doar mucoasa pavimentoas a exocolului particip la inflamaie.Procesul poate prinde i fundurile de sac vaginale , eventual ntregul vagin.Cervicita propriu-zis: mucoasa cilindric e interesat de inflamaie (endocervicit).
FACTORI ETIOLOGICI Factorul microbian: (este frecvent singura cauz a inflamaiei):Candida albicans, Chlamydiae, Trichomonas, Gardnerella vaginalis, Gonococul, Mycoplasma, Herpes simplex, Parvovirus, etc.Agenii infecioi responsabili de cervicite vin pe cale: vaginal, uterin, rareori printr-o difuziune sangvin sau limfatic.
FACTORI ETIOLOGICIFactorul mecanic: dispozitiv intrauterin, prolaps, alungire hipertrofic de col, tampoane vaginale reinute timp ndelungat.Factorul traumatic: cu ocazia unei nateri, avort, act chirurgical sau investigaie radiologic(histerosalpingografie)Factorul chimic: orice produs care modific ph-ul normal al vaginului(acid=4uniti ph); contracepia local chimic sau produsele de toalet. O cretere a ph-ului favorizeaz dezvoltarea E.coli, Enterococ, Trichomonas; o scdere a ph-ului favorizeaz dezvoltarea candida albicans.
Endocervicita pe DIUEroziune pe prolaps grad 3
HISTOLOGIASe disting 2 entiti:Cervicovaginita: n care epiteliul glandular este conservat iar epiteliul pavimentos exocervical sau cel vaginal reacioneaz la agresiunea microbian n 2 modaliti:descuamare- mucoasa i pierde straturile superficiale i uneori i pe cele mijlocii, apare o dilataie vascular n esutul conjunctiv i un infiltrat limfoplasmocitar n corion.hiperplazie- mult mai rar. Se prezint sub form de papiloame sau condiloame. Mucoasa i crete numrul de straturi, maturaia sa e mai puin regulat iar celulele prezint anomalii nucleare mai mult sau mai puin marcate.Tesutul conjunctiv e sediul unui infiltrat limfo-plasmocitar, papilele se alungesc i supradeniveleaz epiteliul, capilarele sunt dilatate
HISTOLOGIACervicita propriu-zis: epiteliul glandular e afectat n mai multe faze succesive:congestie activ: atingerea esutului conjunctiv cu vasodilataie, edem, infiltrat limfoplasmocitardescuamare epitelial cu ulceraie putnd ajunge pn la esutul conjunctivrepararea ulceraiei prin regenerarea mucoasei glandulare uneori sub form de metaplazie pavimentoasDac n tesutul conjunctiv infiltratul diminu, el poate lsa locul unei scleroze ( surs de chiti Naboth) sau o diminuare a capacitii secretorii.persistena inflamaiei n jurul gurilor glandulare poate evolua spre cronicizare.este de asemenea posibil ca fenomenele inflamatorii s prind endocolul, endometrul, parametrele i mai ales trompele ca n cazul salpingitei cu Chlamidia sau gonococeritemedemeroziuneulceratieScleroza cu chisti Naboth
DIAGNOSTICDiagnosticul se pune pe semne: clinice, colposcopice, citologice,i uneori serologice.Semnele clinice sunt discrete n cervicit i evocatoare n cervicovaginit. Elementele principale sunt:leucoreea care poate fi caracteristic anumitor ageni etiologiciprurit sau arsuri vulvo-vaginaleMetroragii (spontane sau prin hiperemie sau sau postcoitale)uretrit cu simptomatologie urinardispareunie orificialinfertilitate (prin mucus gros, acid, purulent ostil spermatozoizilor)sindrom dureros pelvin
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII Examenul colposcopic fr preparare:vizualizeaz secreii vaginale i cervicale moderate sau excesive care pot uneori indica dup aspect natura infeciei:n trichomoniaz secreia e abundent, galben verzuie, spumos aerat, urt mirositoare, n candidoz secreia e alb brnzoas, intens pruriginoas, acoperind o mucoas vulvovaginal puternic eritematoasinfeciile bacteriene se asociaz cu o secreie seropurulent, lichid. Secreia poate fi urt mirositoare n caz de infecii cu anaerobi, vaginoz bacterian, trichomonas.Gonoreea determin o secreie vaginal i cervical purulent, galben verzuie.Leucoree TrichomonasLeucoree Candida
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII dup ndeprtarea secreiei se constat plaje eritematoase punctiforme, maculare, mixte, uneori papuloase ce corespund unei congestii localizate a corionului sub epiteliul malpighian, care sunt i mai bine evideniate dup badijonare cu ser fiziologic.Colpita cu puncte rosiiColpita macularaColpita mixta
COLPOSCOPIA IN INFLAMATIIColpita cu puncte albeColpita papilara- micropapile albe de talie variabila localizate pe un col congestivColpita mozaiforma- mozaic iod pozitivAcestea sunt forme colposcopice de colpita papilomatoasa (HPV)Colpite papilareColpita mozaiformaColpita puncte albe
COLPOSCOPIA IN INFLAMATIIdac procesul infecios se nsoete de o ulceraie marcat, suprafaa poate fi acoperit de un exudat purulent sau seros i poate prezenta denivelrio infecie cronic poate produce ulceraii i vindecri recurente producnd o reacie de fibroz. Fibroza apare alb sau roz, funcie de intensitatea procesului.Epiteliul care acoper esutul conjunctiv e fragil, conducnd la ulceraie i sngerare.ulceratieChisti Naboth, fibroza, inflamatie cronica
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII In caz de endocervicit, epiteliul cilindric e rou intens, sngereaz la contact i poate fi acoperit de o secreie purulent. Epiteliul cilindric i pierde aspectul de boabe de strugure din cauza aplatizrii vililor prin inflamaii repetateReepitelizare atipica pe modificari inflamatoriiEndocervicita acutaEctropion modificat de inflamatie
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII Anumite aspecte ale colului par a fi specifice unei infecii printr-un agent cauzal particular:n infecia vulvovaginal herpetic se pot observa mici vezicule cu coninut seros conglomerate n buchet.Cnd acestea se sparg, se produc ulceraii dureroase vulvovaginale care persist aproximativ 2 sptmniInfectie herpetica
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII Infecii cervicale rare datorate TBC, schisostomiazei, amibiozei, sifilisului, produc ulceraii extinse i necroza colului, mimnd un cancer invaziv Sifilis cervical
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII Dup badijonare cu acid acetic:Acidul acetic cur colul de secreii dar poate provoca arsur sau iritaie vaginal, martor al unui proces infeciosIn inflamaia cronic colul apare rou cu zone peteiale acetoalbe imprecis circumscrise, rspndite pe col, care nu sunt restrnse la ZT i care pot sngera la atingere. Papilele stromale largi apar ca puncte roii pe un fundal roz-alb. Acest punctat difuz ar putea fi confundat de un colposcopist neexperimentat cu un CIN. Criteriile de difereniere ar fi:punctatul inflamator e fin, cu distane intercapilare minime, difuz distribuit, (nerestrns la ZT) i care prinde epiteliul scuamos de origine i vaginul, cu o mucoas inflamat.Cervicita Trichomonas inainte si dupa acid acetic
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII Dup badijonare cu lugol-Testul Schiller:aspectul colului depinde de descuamarea i pierderea structurilor celulare ce conin glicogen.Dac descuamarea e limitat la vrful papilelor stromale unde epiteliul scuamos e mai subire, o serie de puncte galbene se observ pe fundalul brun dnd aspectul de punctat.Cnd infecia persist i inflamaia devine cronic, zone mici decuamate confluiaz pentru a forma arii largi descuamate (aspect n piele de leopard).Acest aspect e specific mai ales infeciei cu Trichomonas dar poate aprea i n infecia cu fungi sau bacterii.Aspect in piele de leopard
CONCLUZII Inflamaiile colului uterin se asociaz cu o secreie albicioas, seropurulent, mucopurulent abundent, deobicei urt mirositoare i cu un punctat difuz , ulceraie i vindecare prin fibroz.Leziunile inflamatorii ale colului uterin pot fi difereniate de CIN prin extinderea pe zone largi de col i vagin, prin intensitatea roie a culorii i prin asocierea de simptome cum sunt leucoreea i pruritul.In infeciile cervicovaginale, colposcopia va evidenia o colpit prin exacerbarea vascularizaiei din corionul subjacent dar nu poate orienta ctre un diagnostic etiologic patognomonic.Ea se va nsoi de un bilan bacteriologic cervicovaginal sau de testare a infeciei cu chlamidia sau micoplasme pe cultur.
Bartholinite si SkeniteGlandele Bartholin-glande anexe ale vulvei care se deschid la nivelul vestibulului in 1/3 posterioaraGlandele Skene-glande anexe ale vulvei care se deschid in septul uretro-vaginal
Diagnostic de BartholinitaForma acuta:Abces al partii postero-inferioare a vulvei, cu :rubor, tumor, calor, dolor, deformarea partii posterioare a labiei mari, fluctuenta, +/- fistulizare spontanaForma cronica: chist ce deformeaza 1/3 posterioara a vulvei
Bartolinita-tratamentIn forma acuta: incizie+drenaj+/- marsupializareIn forma cronica:Excizia peretelui chistuluiRecoltare din secretie pentru cultura si antibiogramaAntibioterapie, antiinflamatorii, gheata pana in momentul colectarii in vederea inciziei
Boala inflamatorie pelvinaDefinitie: infectie a uterului, anexelor si structurilor pelvine adiacente care nu se asociaza cu o interventie chirurgicala sau cu sarcinaDenumirea noua inglobeaza termeni mai vechi ca :endometrita, salpingita, ovarita, anexita, parametrita, pelviperitonita, perihepatita, periapendicita, abces tubo-ovarian, piosalinx,
Boala inflamatorie pelvinaforme cliniceBIP acuta-forma particulara :abcesul tubo-ovarianBIP cronica-sechele:Durerea cronica pelvinaInfertilitateaSEU
Boala inflamatorie pelvinaFactori de riscVarsta 15-25 aniParteneri sexuali multipliPurtatoare de steriletDusuri vaginale prea frecventeFumatoareInfectii cu Chlamydia trachomatis, gonococ, vaginoze bacterieneMetodele de contraceptie tip bariera (prezervativ, diafragm) protejeaza partialCOC modifica manifestarea PIDManevre instrumentale locale: chiuretaje, HSG, HSK, insertie DIU
Boala inflamatorie pelvinaagenti microbieni implicatiChlamydia trachomatisNeisseria gnorrhoeGermeni anaerobi/facultativ anaerobi:PrevotellaPeptostreptococusGardnerellaEscherichia coliStreptococi alfa, beta hemoliticiStafilococi coagulazo-negativiMycoplasme: M.hominis, M. Genitalium, Ureaplasma urealiticumTrichomonas vaginalis
Boala inflamatorie pelvinaDiagnosticCriterii majore(diagnosticul sindromic):Durere in etajul abdominal inferiorDurere la palparea uterului si anexelorDurere la mobilizarea coluluiSemne de infectie a tractului genital inferiorNici o evidenta de diagnostic competitivTIS negativCriterii aditionale paraclinice:FebraCRPVSHLeucocitozanr leucocite in preparatul umedCriteriile clinice sunt nespecifice cand laparoscopia e luata drept gold standard-sensibilitate 60-70%
Boala inflamatorie pelvinaDiagnosticAlte tehnici diagnostice:LaparoscopiaBiopsia de endometru-cu pipela Cornier-endometrita cu plasma cellEcografia endovaginalaRMN
Boala inflamatorie pelvina- diagnostic ecograficAbcesul tubo-ovarian: masa anexiala complexa sau predominant chistica, cu multiple ecouri internePiosalpinx: formatiune anexiala chistica alungita, cu pereti ingrosati in spite de roata, cu septuri incomplete (plicatura)Lichid liber in Douglas-care evidentiaza si eventuale aderente
Boala inflamatorie pelvinalaparoscopiaDiagnostic pozitiv de PID si tratament:Liza aderentelorLavaj peritonealDrenajul si lavajul abceselorDiagnostic negativ de PID si diagnostic diferential cu :EndometrioameChisturi de ovar rupteTorsiune de anexaApendicita, Operabile laparoscopicSdr Fitz H CurtishidrosalpinxRecoltare secretieHidrosalpinx si chistLiza aderenteAderente pelvine
Antibioticele utilizate in PIDprocent de vindecare
Antibiotice utilizate in PID scheme parenterale si orale
Preventia PIDPreventia primara: masuri pentru prevenirea infectiei cu germeni ce produc MST si PIDPreventia secundara: detectia precoce a bolii subclinice prin screening pentru a preveni ca infectia tractului genital inferior sa dea infectie a tractului genital superior: depistarea Chlamydia si tatament unidoza cu azitromicinaPreventia tertiara: tratamentul cat mai rapid al unei infectii acte sau cronice cu Chlamydia a tractului genital superior pentru a reduce sechelele
Preventia primara a PIDComportament sexual normal:Debutul vietii sexuale minim 2-3 ani dupa menarhaLimitarea nr de parteneri sexualiEvitarea rapoartelor sexuale ocazionale si cu parteneri cu risc crescutIntreaba partenerii sexuali despre MST si inspecteaza OGEFoloseste metode tip bariera:Prezervative, diafragme, spermicide chiar cand contraceptia nu e necesara
Preventia primara a PIDSolicita explorare MST si tratament imediat cand:Ai avut raport sexual neprotejatAu aparut simptome de leucoree, usturimi etcControlul periodic al MSTRespecta instructiunile medicale:Ia toata medicatia conform prescriptieiRespecta calendarul controalelorRepaus sexual pe durata tratamentuluiIn caz de diagnostic al unei MSTanunta toti partenerii posibil infectatiAsista personalul medical in identificarea si anuntarea partenerilor sexuali
