eJtomaf discrtt

SE f T"{AI-.IZAREA IS.{T INUA

gi o intrcclescltidcrc.- Jlcsigilr, n:ai inain',e 31n c--iiirlnlat r'l1mara] ;tiinli:i ntt e'st* i-rosibii mai mult' Acestt:

/tt. t,/*\ ,/\{ I { }lttl/ 6" f.t- -X,.j ;: /(ll! {\r--^,a.---*n {'i(" rl-, -! "'i''. -: ! euf = (_:f

T'.I,III f I.^.TE?,]A I,E

iLlei generale, fn-.5. in staciiul actcatidei iint bazate pe o allu1llitl er.;r:-

Fl Frl EL!

Fig. lE

Fig. l.i li ig' 16

vitaica intcgratoar* a crcierulni, pril ce cir.lncntc rnatem.aticc? Existir stdri' i't:lt*Ei'ttto(,u,t), p"-.ur" lc rtritiirn cu .i,

-sprc deosebirc cle -st:rrile.T^"tt^li-:1 .!:''.-:,.','::ififuieiitshstdritc itittgi,,r.t,tcrt,t o nr',tL!t'imt,, ila-ci ar {i o,mullilnc, atulcr ant r::itttarelaliile clintre ,''.*t;fr."'lti li

"tiiiiit,t.". rt liig .17), {a1 gradul de inclepenrk:nfl

rciaiivi al stirilor irt,:i{ia.roiii., rn s1;ccral ,il ielot'spirituale, ne ar-ati cir stali-ae se obline m:ri curind dintr-o suprn1r.in"i.

" .'"tei st6ri integrll:.T.: Jr:l'ltlitiegati tlc mrrsinri CLr o :t?re 1, "; .,,i,' n't mai

-a"piltJ: d,i.rccL de.tntg'11.,\'i:q ,)l" Jjacir E,' cstc rt n:iultirtrcl, ci...ril cc cstc plauzibil din ptruct dc vt-([ele 117'i',este posibil cr, la ii";; f*ncL clin m*lfirnea ttr sir corespundl. u1l punll s':lnn-Lai multc plncte ln irmi{in'rca Il's:i. uii contit-tuuur de stilri r"' Traiectoria sti-rilor noastr" ir o..-=i;;;i;;r,t,;";1roii,,]i i"rl determinatl ;.1 de E"' Schiml-'artain E,, ciatoritir lui lrl'',:,rif'i.i,tr:,,i,i,t, nrn;itiA, poate insir iniluenla.;i schiml'arcastirrii di' rr, re{lccr-i*.t ,'.1".11't slirrilor integratoare asupla stirrilor magin'l' [iertipr:czirltir- i'sii ii"i',4-i p,ii",i fi n-r:.a star:e ilrtegratoare cxti:em de speciali caleatascarir l'.ri e'

'n ccirti*tr*. r1,:,tr ctl ,

-pitt"i" "gcneratoarc, in care ne aflliu in

il,lliffi."'"i'r,,i"ii.i'i',i;;";i., ',,"oitJ . itirpr*ottl'cu magina,

intr-un dialog coirct*trat, usre pc'si5ii]t ,r''.t.,tii" llt';iit"ti, pe care s-o. aducem in ma;ini :'a*

'oare si creiim fo'r,, =i,.ciiicc, at1;rptat.- inrrodcscniailp^;ilransmisibile in acr:ii=tir

rrour'i rlirec,lie. ir" tt rl"i"'rJ'il.- iirito..tcsclris, cu acces la. izvoarelc .lurnii ri' i.r "ti"i", r" pr:inc\ti,r, i" ,jni,itt sens. I). {apt ii' ;i E",sint^infornraterre;r ln.;llri}nt inscrie in il'rforrr',,,trlri", .trr, ,.ilrpir cdm am'vlzrrt' aceasti inscriere se iLiir:-.qrc:azl-i fdri. a.,r r.r1)"".1,.,-i"*irtit, .e.i 1',"".i s-ar.pierde con5tienla 9i insirli i'o-,iibiiitatL'a de cr,,,'a1ir) S,"1r^,,.i""''f.it t' in 'r' 'i li" este numa"i Jormall (este lrrt;,;;i.,1).'ltr'r:"porf'.., .rli''i"-,'','i i"'..'"1; ri*nlne deschis[ intrebarea dacir E' i:arcLiee-t inatetraric,

"tt"'" tu"fti,",,. Toate itanil" lui nl sint in principiu picrizr-

i;ilc, dar nu ;i stiLrile lui ll raic s,r .,*"r.J ;i flii" ,,t3ctu"i" automltului' in ciurpr-rllostru mcut;rl, intr]o"'i,rit.ircnie*iii rclati'li' Ial E, dupi c*i, am vlzut' este:

/rn

Fig. 17

SISfEME INTRODESCHIStr 151

teplie fiiosoficS", rezultati dintr-un mod de a trata filosofia punind Ia baz5 exoe-: rrncntc Iiiosoficc pc care ]c consictcrdm rundamlnr"l;";i ;d ;;.1;iii"T""pirri, i''prezenL na le infirmd. Ideile de fal5 pot constitui un ca'dri, g"rr"roi p;;t;-;prr_.t''rtd,ar,:a atttonratelor gi o,r,trltti in' rilatria tor inti,md.--.

9 ,I-cgitu.ra dintre ceea ce este automat, lingvistic, simbolic in om si in_;orllaterre, pnn ceea ce considerim a fi intr-odeschidlrea omului, t"pterinle Jom*i

:1 ,utPttt al ptoblemei. Acest aspcct pcarc asigrira inteGgcrea formelor ""o-"-ri ice conttttue de citrc onr.li s-ar. putca- ca, in pioflLnzimi, iimbajul iri"i-iii"""r

'-i se hrzeze Dc ascmcnea lorme {lri dimcnsir;". i;f ;lest aspect ridici. si posi-:'iiitatc'a ,t,-t"i f.'no-c"ologii-J*-o.Ji"!.lirologic care siL poati. fi inscrisi in^pro-'u'zimi p.'ntru a da o scmnificatie viabila rornl.ioirtni"r-iti"""r". n".'-li"i*Ylralnci-.un aspect care se referS. la om si viala .u tpitlt""il. l" ." md5ur5 conceptuljc sistern introdeschis p,"t.tlro n*,;b19 i"ri"."i-i-iil";-=;a.r#,i""'ffii,iespre viaia sa,spirituaid si_rnoral[? Din,aces.t.punct de veclc]r? ;;"r"" ;;;," 1i:."cu trederea riodul in care Platon a abordat ridicarea conqtlinlei ;;;"'1" ;i""iter-ia!5. spiritual6.^*^_Ylll 9in.principalcic mesaje pc carc autichitarca, pr-in praton 18, il aduce?::liliij:le.9i acela aI frurnuseiii morale a omutui. ll"'"i ocup[rn de'radicinlleccesttlr mesal, clar este.;igu.r cd" observarca atente a oamcnilbt si ..te.tioi-al"a*tichitate de citre gindit6ri chinezi, sumerieni, aal."l, ."ia*;;], t;d;i;;i," *rl.ia dus la adunarea multor elemente care at1 permis fiiallzarc^ gindiril -;;1";;i""a lui Platon gi ge'erarea unei. operc, fere inctoiait, pii;; ;i u'ranititii.rlaton a mtlttat pentru ridicarea firii umane. tit a observat o-irl gi cetatea;i qT a ciutat s5. dezlipeasci omul de contextul rui social. omur si cetatea Iestudiazr impreuni. Dar^viafa de zi cu.zi a omur"l.;;-;;';il;.!aii'i""i !iccrndiliile rnateriale, rtw geneieazd. de ta tt,,t ltn,iii"jt-lriinit'setrea ruoyald e omului.-rcestea se pot obtine, daci nu se recurge.ia rcligic,'prir.--'.ait"ti", pri"';iii"ie-'ri {iLosofie, prin

-studiu ;i reflectare. Nufrai d.rpa'a.cJu,--dup1 ce si lc-au insrisitle acest drum dificil, acci car.c s-arr pit.ins .t" n.."rl"i;j'1";'1"'por';oii;;''i":nod congtient in Iiat6.. I)c aceca Platon r.co:naud.it .n u,,il'"n"n,"5i,#,,it"fi"50 ani dupi pirerca lui1, si jntrc intr-o ascmcuca i,.riooj;"a,,.i,,a,r".i'ri[].i1t..; Ptntt"t ca apoi si dcvind" fic educatorji tirrercloi.qcncr"lii-i,,""0ri.";""'"ri"-crurLlor morale, fic conducdroli ai cctdrii. ril 1u i,r"Fo"ir."rr t;f;l;;;:r,nijiri,ci oamcni utili societd!ii, inletepli-educarori ,i ini"rcpii-.",'Ji,Jtlii.r'!' ""ru) Lr

.P1aton nu respinge inleleptuf rcLras itrtr-o r:..rt Ji ;r"*i;, clin carc sL tri.iasci.,d'aci cetatea nu este pregS.titd. pentru a-l utiliza s""tf".e sistemul ceiirtii nuag'ecazI" valorile De carc lcesia-rc reprezintd sau ;hil. ii;.;;';;G;'"ii;r;":a i; r'iata iu pericbl. - ' -r'

Piaton relieleazi neccsitatca t'itlii st'irituale a amuhri cau.tt. Lt'tte irt sitre ,feutr1'i. Via!a spirituaii estc ncccsari socirtiliifrriru.-,i.i."i"'..; f",rolr.r,,f ..i, i;;i;,

-:unta, umanisrnul .,si inlelcpciuirea pe carc o aduc,_...

Ce este viala spirituali i unui popor? Astizi ne intretXm, i* l*'rina 'ltime-:'jl._pt_oq,'g:c alc ltiinlci, crrrn.anr-p,,t,'a inlclege,.',,ri t',;t-,e con;tiinta sociali si'id!a splrlruala a llnul Pgpgt iI a oin('liirii itr ansamblu. trnraginea cla..ic1 o ro,)-

'lionlei social'e polte. fi inleleasi ast\zi ca un progratnent soaial,, care ar subzista!rl-i un,arumjt gr15i de inilependenli fall de supi,,rtril tiituli, reprezentat de com-^.-:l:llit-.,."^ll,iriit,ia iel. cuni proglaineirtul .is:1Lrr .;;;-;"";it;;; J; i"d"-'

'.tj":',tt3 j,rti t{: riiu:iurile roivo:LSe ah crcicru!Lri. Teoria mar-xisti "

,;^;;;l-_:!i,^?r a constii.rfci s.ociaie nu impiedic6;i o asemenea abora"i"-c-""r;";;;;;rrtrCa' it co;nponenter cu caracter sociai a vietii spirituale. Viata spirit"^if

"ii.i-' .co'llponeflti a civilizafiui. iim.arl-c L)e cer-re va'trebui re o aal,i[e"i-i" .,"rlt"i.":elafiiior dintre oameni, la binere roij corelat. cei mai *"rl Uiii;;;"ilj;;;ii:,citre teoria sistemelor, cltre utilizarea metod"i"t *"t.*rii.., u calcuiatoarelor

]]ROITU}{ZI]UI1-E LUIVI'I \,IA'I}I'RIA I.I'tr a.)

asupra orga'izlrii si mt:todelor ele contlucerc cantitativii. Sc' r'a proS;resa mu11Ji"'.."ri""puncte eie *"ccier.,, avincl in vecler-e fortcle ttmanc ;i natcriale. pc ca;-L:.r.i"t"t"n ti, p""" la clispoziliL', Prccum ;i atrac(ia pc care. metodclc noi o cxt'l--;id;;.;;;riiicr=t.rioi;i',,,ntrizia;iilor: noului. Ceca cCnc neliniltcft; i't.n1r1 :ij,:ltuiut ot1i...tele fundartrtitllrit dt- cililiz:Llic , aic societir{ii .;i, corolarul lor, r irLl aifiiitr,ir:',- Conilzia ciiritrc -cisttF.1 ;i civilizafie lasir -sistt:mul intr-o evolutie.intriir-secl i' loc tie a i'i irn supr,rrt cleiicat, firi'al civilizati,:i. Nu credem cir sistcrnil]-ii"fr,ti" sir- regl:zc vi:rta spil-itualit la- fcl cun'r rt:gkrazir c-'conomier' AceastI indepcn-tlc'ti lerlatir,ir a. r,ietii Jpiritualc cste nect:sarti pentru..insi;i dialectica .si.qte:rr-ci'iiizalie . Import;rnt cstc ca. sistemul sir- cr-ccze conditiile ctr o I'tati

-s|lrlt11xJ-ii -*11 .icsf:1;oal., vlriat, cu rliicritc nroclur-i dcr abordart'. Numai a-r1{e1 intrt'aga.

societate poatc fi -qu-.trasl stagnirlii.;i viduiui spiritual' y.::,-,.r---.:.

lirancis ]lacon ne-il tltras atcntrir asupra experirnentului, obserr"lrii naiul'i::qi ..rtti":ir;i ;tiinfclor po;ritir-e, ailpra riplicnrii accstora pentm a irnbunilri{1i-iata ornului. Kari llari n scos in evidcntir rolul condifiilor nliitcrialc, ecotrotltlct:,ii"'"i4ii, f rumusef ea st-rciertllii gcncratoalt' c1e bun[stare ])cntru to1.i, dupir ct: a-ii"..rl-'pri;1i {iltr.ri r,mar-risniuirii ne{ericirilc tlccltoare ale umanitS"lii. .Actstt'a;;;il.ti ;i ast:'izi pti t1n g-lob tcrestr* cl' o grca ilrersfenile a trecut'f i' J"larIi;..i ; prlevi.zut viito, ul sociaii--sr si nrai alcs conrunist, carc. r'a asigura' aspira-.!iit" ..rpir;oare aIc unralir.'llii, binL:lt' si viat;r spitituali super-ioar-ir' ,Si lu putctt]'ii. ,r., fim cle acortl cu Piateir ci-r li:Lia spiriltali. supcrioarl estc un bine lcgatJ"

-ilir*i" social ;i s;lirir1. Esenta rnrsajirlui iui Platon va continua siL c1'rttli:

r-irntrnitatea citrc criintj, iar llar-x n"-,, ,,.:,t"t pe cc cli putcm *sil' ne constrltiurql1-uttttti citttr' ac,'str' , ltjltti.

Asistlm asrizi, pe

SISTEMtr INTBODESCFIISS r lJj

tii', rroi a-m virzut cYa profntiltil pe care il rccunoa;tcm cr. surs5. a lumii rnateriale;.irr cstc in sine congtient, eseu,la luwii atit dt, ctiu,tatd de filarcli se afld nt,a,i urrtnditi iottsti,cn.lo;i cott;tiin!* noastrd, in putr:rca noiLstr-ir cli' coristrucli"e, ric stiLpinirea Iuateriei ;i in crea.lie. Esen{a lurnii stir dc fapt in in,:lui lurnii rnaterialc, in,ii:il,-'ctic:iL nrirteriei, clc asemenea in cunoastcrca si creatia noastri" ;i ru putcner-,iLtttc nici o iclce ;i nici un principiu norill tlin pr-ofunzimile lun'ii maderialc.

l'loi:iLlar poate rezulta filosofic numai din atiturliuea no:rstrir- fat5. dc lurneralrr.rtcriaiit in totalitatea ei, ea cstc un produs istor-ic;i social, rlupi curn arlLtiritfarr. C:rra-cterul istoric;i sociai al moralei cstc fundatricntnl, iar I'iaton, filosofiiiticrrli;ti ;i- rcligiile gre;esc cind teoretizea::ti dcdttcerca ci ciin principii ca.re ne-arvi'rri clin alt5" llartc. Cout,pou,enta filosaJicti a rnoralci trroate rezulta numai dintr-oiiiitudinc

.sociali faf ir cle inelnl lu.mii materialc, din inttlcgci-c;r precaritilii victiiiloastrc dar.;i a mircliei ei; dar la fel de binc am pu.tra ar.ca ti o atituclinetirii morali. in rarpolt cu inclul lumii uratc'riafc. E.;tc c,ijca cc cred c5- a sesizat\ittzscire care se ridici cu vehemenll impotrir-a deducerii filosofice a moralclcir cii"tre Platon;i a derivirrii reiigioase'a moialei

l l) I ll1'{0if 'r..rlqiil Jh!.II.E 1-LlI"{MA1'ERIALU

N0nlt SI Ri'lF:IiIUNTE IIIBLI{}GX3-IIrICE

'. 1L ll;:ilgiiresJ'.;' '5t:si.iri :) t!::iii:ci" t' lluclrLeslr'i Jbidr:rtt, 7:. 45i-'15?-'3 II. D. Mesarc'rii :i '1. 'i-lllitrlllrf :: ' St i:l' :! 't.!titliorlr. -{r--:'.denic PIe-s-", 1'1ai, Tr' 2:' i'-.tJ'I ibideni.

r l:iaricesco Spe;a,i.i:la, Rela iit :'! sit :ti':i;r:' ]luculi-sli_ 1a' t I!;ideti?, p. i8l.

: -,.\'. \:. Ooint, Fumlc.ii;"tti,'ii: t;ii'ii:ti::tti:!i, i't -ttt\'f ztl;itel-."" zo ,.1iii'", ilil, r' ltlti, iii!

E,-litnla Politic6, 19,a5, p. 4il - iii's th(/)1')' ;t:.tIitlrttoii;trl -filiir'lrr:;''iis, Itr'r

llt'ii1:ur;'L Stiintilie I si i,nciclcperlici, 1i'-j

]!demulilttt i :air{tl1iuilattt tiiirt ' }I{rsl': ii';'

ale |i|iii ,(Pilit'r1aic, a1 .) ini'ttrcpciunii ;i ciLuii"rii "esenlei"' '1i'/it t]au cst(' 1i;l {l1l,,1ir",r;^i:i, r-lcoarecc sc--iniie'ir'ri;,2.-,, Si nlai r1t1}t cir:cit al:"are'ta (de carc' :t ocli.:r"-tiinta ) t ir' c:t rlti.'t""'Ri,,.rlr,

corirpJnentS:-i- r'ietii spirit*alc, este Ia Platon '.'.'uliiPlu:.este

excif i-tirrl ir.,,.i nfofesiLlili lircrrti-r',r.'ia care se a.daugS' b"-icuriile ;i irlS"ccrile ino{ensir ':il"^.i''t;i,'..t1 t:.,",it,tiea ii f runusr:ira corpului, e-rte ln!clepti'-1t1,',:t]llil'.i1]t1."ai=ptot"n ;i ctlrajul stliictului; 'rstc. posedarea cclor necesarc \'1ci'11 ; dtrt Lrlr'' i":l:it" ;; cuiioa;tcrea, ri'.iica.rea ouul'L1i la'" ni'clu1 existenfci'.----

U;,", i'ragi'ea rioorlr:i a lt-.m'ri naieriale rezult:r cir riimic spirituiil n11 llollli:lfii'ta. in sine, i' i--"lot.iouirniii: lLrn:rii materiale. Con;tien!a ;i--'pirittalul se niis'|)ir"i".r.,r t"*i; iri"rialc. Accasta nu in.ceamni. cir spirituaitil nL1 are r1n sup'rriilr;r; l-*.iiii c1,r .1,ri1iu ai :.'iii+.riulului ii consiclerem a f,i aJ,t.'ire,r' ac!:1,],1tilt'ln,* o i.,i,rt,ln'!ir. nratr;i..ii clti,:.]'iti, tii prcp'rietili, care-i coilft'rl' sensthllttAtt

'.-":,*. r,. trebu,i..ei...tl"tern prin gtiin!5, prin metode le .c-al:incInu le cunoastr:r:r'-'"^ j;; i-le gincLim i., r","i"'l in care 's[iirqiuicsc in noi iclcile noastre, in crei'r-]-r inosiru, la lriiia ior iiricl conci';ti in nraicria stralir;-lcmporalir' arn pult::r crr''cir-c[ rru 1:em putea

"i*froto tlccit icl,:i caic si lie aclnlisc c1e structurile acr'sit'-

rnatcrii. U*cori .,. *ig" pinl 1l u1r siructuralisrr-r inrpins 1:r extrenr, ]li :r' :s";ifu .; it-rJqi ntl..ort,i-crtjitrului.,,iLr'l.rcttlra r-:i ne tletct:nrinL itleile, ciriar d';rcontact-*l cu ertcriorr:i, Cli ilii:r-ii'L.li il-tccultrritor- 1e 1,r:ate declan;a s?'11 llttilli -lJr()i Llcll t i rtlaT, a lc,t .t""'i;'r'.;iitut" -.',-.,itt:, o rclarivir ini:i.lrcndcrlLa p'-'ihologicl in raport cll struf lii-,ii" .i";.t"t*i, irleiie iau na;tcre Lliir idi:i, p'sihoicgic, este.atie'iir'trt, pc l1n supol't* t"ii.i."re trebriie irrtr-,rn fe1 s[ ]e acimit:1, dar aceastl a.tlmitlre nu iilst'at]rrl"';;;ii-; ;,r.puiii-r;fiLt" .qe,r.rale.;i n'.1 o ileterminare structllraliL. Firri inck''irl'1cir cxisti nuanre,

-"tt ii rnaniitlstil-i rnai ntult -sa'r mai, i}'r-tin .llttf it.ttttt,.!t,,'it.i.tit-ir" spafio-temporalc al_e.crcier:ului. Ilorma psihologicr tit''rricarr :t ttl' i'ri-,*-"."1,1i",i ir'cile*i. rleoseLite clacl nu ar ir,terveni conlticrtftr accsior i'.jr:j.impiicarca lor- psiiricl prin con;tiernfli'

prirr co'iti.itiir. :i a-iiirr. liin cinrpul inental ne,rlil,trirm tll,'o|ict: c'.ructr.:l-iurec--iiste*tir, a\-ciri o' iii-...'it.,'j dt:irlinir-' t1e invcntii , ciil'; 1i iie ci:c'lrl'c" c1'-: :tLrsil;'i 'ilil.;;t;:;';-',iir..,rf"r ,ror,rn csr-; r.r-r:r.;

'oinplicati"r,.t'i g.."1-:intlri-se intr"t: sttilciu:'ilr

;r.;;;;t." ji posililitnlile pennane't cieschisc ale iiiionnrteriei."- - Vii;tit*tiut ,"r,1.lloJ-- Jirt ."t-ti;onea prorJusi- cLc accastir crtintlcrc a. psihic'-LlLLi

;rostrtr, in p.rte rti".i*ut 5i in 1,a-rte nestr*cturat. Psi'h'iutl esic luinca idr'li'ri;;;;1;;, a s',:,rtime,ltcioi, o

",i;"t,:ii slti;'iiualtil cstc _con--rtiirr{a. plrsirrii p.sihic.''.i'riintie cxistenta sr-.atio--;ernporalii ,*i "oltoer;istcn!i". Spiri',ua1ul e'sic ac.'a.I)arti :i'psihicuiiii nostru "i.r. 1ri.,,tc ii. -l''-ricaiir r1e o marinll conlt.icufir' S|irit"r:'rlrt-1it*i--;l:c-'i ,L,l rinr,, i'sil'oloIi i :r ir:,1,i'i''Lrrlrri ;i d't ^r:L -c:i alri.

SISTEME INTNODESCHISE 155

ve:,sir:,.ti'*,lit:t;;;: lr,.^,!ff,:ll\trtttought from antient to ntcctetnrirpres, New york, Qa1616 g,,i-ts I(rrrt ("ld'er, tlber .formal unenclscheidbare scit:c dt:r Fri*ci.fia x[atltetnatica *tzd ueyuandter5v .,r,', t. .tro;t,ttshrfte fiir .rrathetnaiii- ,r7-it,irii,' :{,i6ii,",1.,'irr_,ns.]l )!g',i. ritine, op. cit., p. t20i'. ""^1L Ibi,l.t)r. p. ll0i.

,t* ,,,i-'ir'13)l;:";;rtj"r|;'. Foundatiotts of nt'athetn:rtics: *tzsott:ctbte ltcb!*rzi, in Scierzce, -ror. 189r3 \". \1. Girrsko-r, Vtedenic u hibeynetihu,liic.r. 196J, ir. 2rr!_JU7.rL I bitlr;n, D. .jU l.ts John l.rrcas, if|r/. mttcltines and Gi)drl , ir|rol. I/i tttn,l,i.tint .i 11t111 i_.ny1!ltters ,,ttrl itttclli_3ri; ,, Urrirersirv of \otre _Darne fr".., .f"J" Danr,., 114;ll,

^, iii; .. l;j _21t.1s Dorrald I'{acl(av, Minahke iiiiii"iir'i" arte.facts, tn .rlt,--r'i,'n\ntotit!rit,tg of mit'd,-cot.hrteysontl itt'lelligen'ca' univer-sitv of rvotte- oail"'p."rr, r\otre Da*re, I',iia,ra, r96J, p, 225*24r.17 vcz'i fI Dris6'ncsc a' EIecl;'ouicLr si soc.i,tta.rea ii,,,r,l,l,,: ,;,1,''1o,,,u,,;."." la Sesiunea stiiir-trlrci.din 2l ienuarie lg77 tl.e fa ecaJ"i"ii" R. S. Rornirria.rs \-ezi n[. Drd.siu.esctt,, Re.uolulia iti;njiyico_tet,n.icd ti electrr.ni"a, in tul. Rct,oI:t!ia stiintiIito-("t; t: "d' 5i moderni:avia forleror

^de prba"iri",''docrrerti , trditur,r, potitica, I976. p. r50_ Ib0.r0 vezi M' Dri.slnesia' sistim si cruntziiie, ih"";;;i'E;iiu.o"i,nl,rt"i, 1976, p. 463 .461.20 vezi Edmo'd Ni";i;u"ii"Ai";;#;;'p;p"-rici, !nt'ru,d*le,r-i)l ,orr,rrt!ca sistettietar disuctr,Eucirre;ti, Editura stiinfificf, '1966;-il;;"i"Iii"_ao, sl al.r.,,ri._"dop.rzici, Atgoritnti, azrtonrate

.finit e, calculato are el'ect yoir,ir., no""i"9ii,'ilt*i gtii.fi{icd, 1970.:t Vezi A Gili. Finitc state systi*s. t";;i. "d. l.'e. Zatlett si 8,, l,ohi:. S.1,sterr,c l/,.r.y, \cwYr ri, r[ce131u Hiri, 196e, p. i::6;-(;;)ii,""a,ri:. r" ri,.'L*".t,i";ra,''iir.u...ti. Edlu*i rcrinicil.:3 vezi v' M' Gl.gko:r, r-uedaniL' ,-'niirii"iie", ril--r, rrari"iul"o'ir.ua",.rii Na,rr ulirai'skcilt s s

' i96{; Joh' '-{ x".1t]titii,

.T;t*y"';; te.tlieprolttc;,t:- *"rii").r:r', cditecr ancl cornprereri bvi:lr;,*tr7,Jrks, urLanr, u'ri''eisify'-of riiinui( tjr ,"-, tqDn* i,..,'i ,i'o lifia in tirnr,a ru\a, siir,2s Vezi Hao wang, ToLua,vd' m,echanicar maiitcnrarics, in tj]]{ Jouritct! of Resear.cJt'ttttt Deuelapment, 'rol" +, iiao, rJ

-t, p i-'{z""ti."pyaii,-at iri ,r,rt'. ii,, niotieiting of mi.rct,' cditat bvij ;l_i?;" a'd ri. 1. c,.o'-.oi1 ii',i""'urtli ii'x;t'; ';;;-,,.';; iot,* Du,,,", rnciiana, 1e6.r,Ja1{}jiJ1:1i A' N' whithcacl 9i B' Russel, Principio ,tr,r,tirctnrtic*, canibrrdge, univer.sitrr press,i; H. \\'ang, ojt. cit., V. 91.26 Ibirtem, p. i t+.

2? Ibi,d.em, p. 115.:8 Octav Onicescri,

.principe.s de .l.ogirlue et de pititosc;!,tJLie ntatk|naiique, Baoute;ti, EdituraAur:r".it'rrliei R. S. Rom6,nia, iS71, p. 19t.'re \'. Negoiti. si D. t_ Ralcs'cu, lI:ttlitni aagi -si. apiicaliite loz, Bricuregii, Edi.tura Tehnici.,1e7i: v. Nesoit.i si A. r,). 11ale:ou, 1jlrliiro;;o,);', 'o.f iirrr.l' ,rr", \i' 'rf,rr.n, ararysi.s, Bir.khiiuser\:erl:Lg, llasel und Stuttgart, 197j.

;.' J-"rj .\. (;iit . a1:. cit.. i,. 4t _{.j..,,, ::,,:;:f,t lt,l;or-l:t';1";']":Tr: il r'emavck on ittccttt'ftetetv speaiJied a,,ton'tota, in InJormation.,r,,,.,..

\-twi.'Lhom:rs Il. lllalii:s1ee, Digi.tal riesig:r. tuiih sitt;tduyt I,tSI atd l_cf, Nei' york, Johng_,or;:J-r:l,c'rJ]ilicea'u $i il'i' Nicoi:r.Lt' Les i,:;r'ietiitu.ts cj;betttiiiqLtes cie l'.ctiaitd,er.",euse, ?tr,rts,

'tL Yezi \r. t,i. Glusco-r, of. cit., p. 1:17.:; Vezi M. llr:iE;Lne.tcu, S-'jsre ;,r ;i ciuit,izatre, IiLicrrcgli, Etlitura poliiicd,, 197J.36 \rezi l. w. darlvrc, slr-"nl'. ii,,iili',',,r".,'"tiyrtrut i:jteoi.-ri, in vor, ed. L. A. Zadeh 9i E. polak,S;tsi em theory, New yoik, Mccral, riiit, 196r, ;. jSi_+;2_'"' Vezr'I. Y. Youug qi Thoma: iV. Cal.rer'r, Classijioation, estima,iiott, a?xd pdtteln, recognition,lderv york, Anerican Eisezicr pu)iishiug Ccri l,rt:1, Iric,, i974,,39 \--'zi Piarcri, llc lsubt ict.;3 \'ezi C. I. G,rllai,

-\!.ty.vis,tt.. .ctr:!;lt,ri.,.:r;r, ii,rc:r:tlti, E,liiura l,cliti:i, i976,

cj!.Fl'i'oLUL 10

HXq}EIiT&NHH'E' trILO SOETEC

1. in pi:otllcm:r ,-,ristcntci, lilosi-i{ia. ar trebui sir inceapl cil 11i] e\pe1'l]l'li!r'funclar'c'ial. rrr-*tro*-,iri.tilr.rt.ii'c"p.rime,',t cste fiinfa nolstri, sistcmui r:o-ct'i''ne'.vos, creier.,il l" .,li;*l';L"totil;, Ji ,t"i"ci caractcrtil unui ciisnoritiv ':rtcri;il'

Nr.restecazrr}stii,:pctitllrllrl:lllla;-:iniltlprincarc:mintcatrrrranS-arcil..ct'.i'ni-obicuia. existentei tlcc:.lecc nii tt. 1rr,r1,,.t,.,.ni o antclogi' {ilosoficl' Ceca r:t: all-r'iori mai crirind ,r, ii ,i""ro,rilil"i,,,,'-,ri,,i'ltit:ttii iclcii timri.astfei de expe:-iiltl.'{undarrrertal ca p"ri.i'J.--'1roi',;,,, in'iiiorofic' Dacii iriLL'ti aie experimentul"inostl* repetir lucru'i ct',no-iiut., .n., gir,.iit" cle oricc iilosof satt oiice o'' frr"r'rnintat cle a,scntene; ;t;L';;;,'"t"tf lilt"i "t' po-ate 'ur.pr:incic' iiuiiid

cor:t 'l'

similaritatea structririiot noastrc mcrrtalc. -'\utoriu] s-a lirsat condus tic t''n ainll-init *rod cie gin4irc ;i

'tperimenta.i:.,'ir.t,1ii"t"nt clacl iezultatclc carc s. obt'i:

a.r,, siitl itu i111 caiacici ol' $insi-i't\ lleit,tru, ,,,, ,|,'rni ,ii,tfii'i';Lottli r:te suficitt^tiii.o ,afinnort a ctisti:n{ci ictt!;:'

,,r c,:;'!ir'r'r!!i,lrJ'u'i''i;nr.'p.o"r J,;est.l riiiimiiri se intiirde" irestc tor spaliul si p.si'''

rot timp'i, inai'rtr'iil."r'*i-it:;t'*^li. iIl n* irripiicii ir-rsir .iirnr:rrca cxtrlic:r''a spa,;iului;i t;r.;p'.,i,ii. i'iirii a n'r lircc afirlmatia ii') ll'1 a''-em nir:i o conqtir.i:i'*rcf a *can*il*i, ,r;.i. eristi'r-rtei. it,. caz*l in'ca.''t:'iifirmarca c:';ist.r.rfci iI-npii' :'s1:atiul ;i tii'p,;1, pri-r,,-itca,t sc ir,,icieg,,--. rliiinticul, itt, si;cliit Si' timf;, i'difcreirl. drr i*eantul cste sa*

";r';;ii;;;;r.".$ili-i t"-od ti p,oti"marca existenfci exclriclc li:

n1961 3l rcr,l it t neantu l.Existet.l!a,inconceoliaciuztralit,r:stelegatial;r11iii;itirnp;idacirrriritca,

noastri nu o poa.tc i,r1i.ir-,,1*, s*5 aeea'tir formir, i'tr'-o girdiie cil.re s-o il.rtciea:ii''total, irr, tenneri,i ,i'',ri"r,tii .,i,,,?l;,.n.i ". riLmine tlecit s[ llrergem in r-loo-.er-'ralc existe*1ei car-e'r;';";q; iiir-rir, ,t;t,."lo cle s'a!iu, ;i tinri: sau sir- 'e indojirrtotal de cairacitelte:r"roi.,*ri dc a'1,ltirun.ie rtCeri':rriil' G -solrltie c1c miiloc :r' i:aceea ,.1c a tr,lmitc ;;;;;-o t,i'l"itt"t" titottutt" a omuirii si a socjetirlii dc :''c*noastc ar1evirrr-rl. A.,,incl in vcriere ;J";.g";l.li u"i-ut care conlinc ,sPcr ii'il?;:il|i ;;;;i;,j,,, calc a.r putca ."pti"a. tlinlc.mentale mult niai piitcini"dccit orn..ri, ..,rr,i".i in r,'ivet'r-:, .".t'."i" s5. tic clcclatilate de onru"l tlc irstlzi

'rcntr* o a'ari!i,,: .,i;i*..r.,"-."ti eitt." tn:tnll; ci existir sau -tor exista fiinte clr''

.i noai.r iriclr'-,' ,,,"nlu.r ''ir"1'h',' ll s''n"tlti cxistenla' ;i totu;i' l]l]:1^'i': llt.,ii.t;,; ,,'ri",.j,..1.,1 ,.iii. ai' 1;i:tt..i', :;ista sttt \-or c-xista cu ca[)i1c1ti]tPir (i( i' ri;la- por-iile c*noarfierii.-'i",;i ixrte'jaic, .""T;*it" prcprir *ai muit sau mr::i ixrtlr'extinse, dai so-cinc;;;1"-;l;,'...,'itta" i; piobler'"a'lt:i:t:l::i.tL'a plrtc:r s-o solr-'''{icneze, estc :rdeyillat, cr: r;:ai tnarc .q:.etrta.te;i iritr-rli: t.iiliir lt-rai indclungii.t"

E.xperienia rroil.ctriL lstorjcS' rll:-o' ;iriit^at cir prilr l].r:i":''i clc 1a o gcrlcr.iiti.ia alta- am prcigrcsoi-ot,-rti,-tn.l ;:- l,';rt cit ire vi pcri,ite existe'{a ist'i-jtrii u'-'voilr oirrr pro.,.,,..,1 -.r'""-il.i;i. '\,,,tt"r,i ,-1eclcle

'ea ii 4ispariiin ''pcciei noast: '

EXPHRIh4ENT FILOSOTiC 157

carc ar: putea inter\reni din iips5. de suficientS. cunoagtere si inleiepciuire sau rXincauza unui accident pe care nu arn avea posibilitatea re-t pr"*"im ar p11rcaopri

^ cunoagterea.

.

Iu timpul ce ne estc .dat s-ar putea s5 dezlegim problernele profuncle aleexistenlei;i.s5.-n-e prelungim acest timp intr-un aiumit moc1, si. aic;aem gi-se

creem la nivelul surselor universului. S-ar putea ca incercarea noastri si. fieeJerner5.;i si" nu reugim in.cunoa;tere. s-ar poiea s[ nu ajungem la tipui

"iito,de societate a cunoajstcrii I 9i .claci. ajungem, si" nu aefegim acel prag criticdincolodecarenimicsd.nu nemai poat1-clinti;i dupl care r,:oin!a

"oJ.ti3 ."pu-rioarir cu adevErat s5. caute prin creaitic noi sensuri in matei:ie. Avem in noi, ..r ioit"limitirile inerente oricdrof dispoziiive materiale, un mare izvor de .""o.t.".,:,tq* ln,1c1la;i timp s5" faci .faf^a rlnor procese active, acfiunii

"onrtr" !io.-tlce irl reahtatea spatio-tcmporall inconjuri.toarc.,

2..ln in-tclegcrea'cxistenlei sPatio-t,iinPoralc ca singurl" cxisteutd. nc izbinin lnorI evtcl','nt de anumite iimiru alc gintlirii ;i posibilitS"!ilor fiinlci noastrc.I)e ce nu am folosi aceste limitc, .ur" ,-r"" sint djte' de naturH., ;i ,1" .e ,rii "*op-era cu e1e? De ce un asemernea procedeu nu ar fi un mod cle cunoagte.* filo-

sofic5'? I-imitele noastre sint o reaiitatc obieciil'i. Experimentind si gi".:li"J i"julul lor s-ar putca si. obtinerir uncle rezultate noi.'Concentriuclu-nl* iti i"r"tlgltor li,-it.t, proccdlm oere r*rmai t'ito..o{ic, nu ;i ;tii;illi;,t'Al;r;;,i; ii;"tttrc i* filozoiic nu inseamni" a confunda fiiosofia cu stiinta.Un experiment filosofic fundarnental poate deveni ;i .rn

"*p"riinelt ptiin-lific- fundamental, c5.ci un asemeilea experiment trebuie s:r se plaser* j*'io.i,la frontiera dintre ;tiin!5. ;i filosofie. Gindirea filosofici. poate pieca cle la ';nasetrenea experiment,

Filosofia se g5"se;te, dintr-un punct de veclere, la frontiera clintre sliiltiL .-siccea cc nu estc cucerit inci de ;tiiir!d., filcsofia exploreazS. uneori nrai adiirc cl.'cit;tiinfa,.dar mai ne:sigur, mai ipotetic. Fiiosofia este mai mult o dinamici n

":iitd-r-ii. $tiinla m-erge c1e ascrnenca si)re nou. spre necunoscut, dar iasi in .rrrri" *r-,sistern sigur de cunogtintc pentru domeniile clarificate. Filoso{ia, ceea ce i".ft-iir-ne;te,. poate deveni gtiin![.

Filosofia nrr se rapotteazi mrmai la ;tiin!5". Ea are un obiect qi o problern.r-tici proprie. Conceptil inelului lumii mateiiale justificl acest tucru. i" ooortcu ;tun!a, acolo ulde aceasta nu acoprri. cunoa;teiea necesard, filosofiei ii rci.jne;1 rolul de a..umplc intr-un._fel a.ctstc goluli. Asemenea goluri cxisti si iir rapo:-tcu vrata omului ;i a societi"lii. Pr-rnctele rle vedere filosofice se pot d.ovecli ader-iiatesau

_lalse sau parlial adeviirate dar influenla lor asupra ohului r1mine maredupi c-um a dovedit-o intreaga experienll istoricS. a onninirii. De multe o1;, .."1ce realtzeazi filosofia cste rnai iurind' o .froieolie fitoso.ficd, o anumiti luniiniiin adincimea marilor intrebiri ale rnaterrer.

-,., Iroi":lia_fiiorofic.i -nu sc_pcate desprinde insi. tte gtiiniS, este o funcfie r1e;utitnla actuali, dar-;i.de_.mcdurile de gindiru- ?lo omului,;i ele in cliversiiicare.In acela;t timp, proiectia filosoficS" are o anurnitl continuitate ;i proieclia cie ast-izi"corectind-o pe _cea din trccrit, va fi si ea corectati miine.'Filosoful, i" t*;;t,credea ci el descoperS- adevS"rui-i sau ci mintea sa a{irm5. ad"eviruri, atit ela

de uimit de ceea ce r"u;"o sL.inch.ge prin glnclire ;;;";l"iii g r"-ii'rii"r"j.*de astirzi, in nesiguranla. afirmS.rii cu atlta incredeie a adevirurifor pi"r"irtii-,se p_are c;i a renuntat la continuarta proiectiei filosofice.

Lucrarea de fali este o llroiecti,: -filosoiicl ca rezultat a ceea ce nuniilnexperiment filosofic.,A.ccst exper-iment'trebu.ie s5. fie cit mai;tiinlifi" ." p"li"r,i,i5.rE a evita insiL si. treaci p.e-ste c.eea 9e nu poate fi tratit 9ii*!iti., 'd;;i;r.l;,printr-un mod.ile gindire speiific. Filoscfia, indreaptd proieclia

-i"!ii ";ti" ii"-i'-rnzimile iumii' tsutem gnsi fraginente aLe unei'astfll de proieclii fiioroil.! ;i

PRC)F UNZI!'XI,E LU}{[I S,'IA'f I,IRIALE185

in arth;i in fanteziit liberl,,ca_-;i in ginrlirr:a oamenilor de ;tiinfS-;i"a oamc'nilc':i,r .'ioir.' piacticiL, i' gcneral. S-ar liutca ca din adruiarca accstor fraguren-tc s"i,- g:irt;"r.'J ,lro-"t ur-,ii proieclii filo-ofrcc. r\r fi o consecinfi a uno-r. crperiueir-tiri {iloso{icc fragnent.r", .lirp".r*tc, dat tutul'or acestora trebuie sx. 1i -se gitscasciiln liant pentru "ca unitaiea itr si poatir fi l'ccunoscutl t1c uu dispozitiv incut:--rilrit ar.

DatoritiL faptului cl la problema fundarnentall a {ilosofici s-a li"spuns ,'lt'tm;'.estc tnttterialti; inateria este

-factontl prim, conSt'iinla este foctorril seatntl", nulli a:crczut c5. filosofia

"" -ui trebuie sir revin.{ la problema. fundamcntalir, ri'mi

"iuaii-i nunai te-gi iirat"pie atenlia -citte probiema omului, citre {unclamentci:

,ir,"."a"f"Si.e ale g'indirii ji cunoa;tcrii. Cred. c[ nu se poate retine 11n asemc]]til)irl)cr dc

't,

N XiJ,iJIIII\1IEN? F TI,OSCIi C tr59

l,]L

s:t

trt:c.ttt ctt, ;:ederea ;i, ca ovice reztrltal exper,iwerttat, aa ft, uit, .pr,rnct tie sprijint'a! ;ottant,etttele pe care le z'o,r ttrttrdri.'\'orri rrofa "."'ut "rp,,.inrcnt .,i rtt)"l,,ll|'l|tlt nu ne putcm imegina nimicul, utr-l putcnr .orl."p", sirrlern .ot.t,.titiialirmam:(IlI): nimi,cotl rru ex,istd.

Evicient, vom afirma:(lY) : ex'istenla ex,istd.,. ^1"!.lj::l: t!*l!tl.;'i mi;careo. le uom recu,noa;le ca realitdtri, curtosnrie priu,r,oritiaf,Lti o/]t,. prttt, en+pirie,^ iay

-filosolic, e t lorntr dc t.xist cn!,i ai ,, rtt,lirici. 'Primui nostru gind aiuprai-t.ri-stcirlei se rcferS" ia exiitenla spatio-tenipoia,Ll,degi afirmalia (iV) -este vaiabrlir despie t:xi.stut{a totatti. .Cl pr.rrrlronem insi. ci'nu;tiin de existenla totalli, ci nurnai cie e,tistcnla -rpatio-tempol"1:r, n."*-ioi"np t'stc tl:ria cnrpir ic.\-a trcirtri si adirritcnr cli r-rislcrrl,r.s,\,t!io-ten.tlrorali, ca sittgttra cxisl ,;:td,;xistti dintotdeqtmo \Y)., cdci tlac[ s-ar fi irir."t r;- ;:;"' rnoment c]at, inaintede ea ar fi existat nimicul, ceezr ce

^m .,;,r.tt pl" liiy ;t

"" este posibil. I_a fel,existenla. spalio-ternporalir nu

-ce poatc intrciupe'pJntru a trece in ceea ce nllpoatc exista..

" -'\f i|rnaiia (\-) implicL un t:i{iotianrcnt. Pr;ntru a vc.rifica daci este aclerriiratl- saulalsa, trebute si tn'mlit'iru cutn :urr11rc) conccpcrrl fiinfalea dintottleauna a cxistcn*

r ei. -\[c|grrtrl nte1111] irr t irrrp, i:ra|r,i, ,,,'".i r,rtotl*uuin-i,ru1:oi , {:-rri sIir.it. irirp'oatc est--ntiahncr-rte fi conceput. l.ipo,,re fi inleles cle mintea'ingtotrJe irr'frl,,i*Itc'a' Pot si..accrpt e,ristr:nla. in tiirp citre

-

oo in mod. ub.t;";f, ;"t""*il;,dar nli crpeilntctttal filosofic, cir:i d,')i mintca nu rcfuz5 sL nleargi ca,ieldiltirciitrc -'oo in urmiirirca existtnt,'i, rrfuzS. insl s5. acceptc cS.utarc-a yesnic5. Mingsiirfinitul limpul'i reprezinti," o tcnrljnt.i" ;i o cipriin;r;-fii;;;ii.:,;t;;; ;i;;r;

:l]]lii'l::l,i?,Iiinl.a runani. (\ l) rrr, [.aot . r:t.n'rittr{r, i,,;tcef,e fettotttettalot.3ic_ji:,. ,.,]ir-I'\tta dttttntt{toLitttr. Iixperimentind fitosofic n-.r pot in{clege'existenta f,irriot.l"ou1nna. existenlei. Numai ciin ptrnct clc veCerc matematic sc" poatc acccpta cx.istegta,lirtlotrlr'aunr. ''-- - r''

Faptul cf, fiiosofic sc po:rtc afirn-ia infinitatea timpului pe l.-taza conceptqluiIlatcnatic de infinit nu -reprczintii un arglrnient "r"i p.rturni. .1".1i

';i;,it*,,l::::l",i"I-s.1..,, ir.fi1, concelfe .fizice. ,,'npi''ice, ;=i,t.; iinlrosibiiitatii-,fi"i.u1*ilnapol ta minus rniinit rn tinrP.

-,'\.1 tiojlea argument eite rnai puternic;i cle aceeaare valoarea unui experirreni filosofic, citci'el este cleclus c1c structurile noastre:iT:"P]i^.Tl-q:t ." intr:tregcrea cmpiriil" clirectii a ir.mii, tere i"t.t-oii"t-i*.gi-nllor rnatemal tce.

l:i::lT*tul,(\iI) erie. qe1t1u neri Ia fei c1e fundamentat ca. ;i (II)..,..: :..1^,^,:,, l, c,e. exlteritit,.nirL (l,i , ti totnldrtti sritt, ,rfi rntali a (IV ),'rti_att ltts, itt,

.I;'lit1 iltlllt /tt{totttltt,'t;1,lrt CntiC!tf-i,t 6,i r.y1'g!strlA c.,,.iSta dt'lttOldeAtttt'A,exlrerilt:;.,,ttlV I )

"

tltt ce. l,a .tnfir.ur,oreq cceslci a.finn tli,t, .

..

-'\* ajuns la o contradiclie, icoarece nr1 anr._putut introcluce conceptul iilo-'i'{ic

160 PRO!-UNZII{ILE I.U}{U MATER.IALE

:'cale. G!ndirera clialcctici poatc accepta un aclcrirr dc tipul (\'II) sau, rnai curinci',i(-.1n, in lLrr.ra accstor cxperimcnir: {r.rndatnentalc sintcrn obliga{i sii tLcc(l1)tillligintiirca rliak.ctici cil u.tl iutrn,ent imfortant. nl gln'dirii

.lI0Qstr.- "fiiit"^!i^ 1t-tt; cste rczultatrrl rlcmersnriloi' gindirii in apropjclca linrilclor

cillioatterii' 1r:,astrc. Contladicgia cuprinsir. in eiu ar lltrtca sit rellL:ctc, diucolo

EXPERIMENT F{LOSOFtC 1$

,r..ilroiritcrii ;i clczrrolthrii umane. Anumitc rtzonanft sirilitualc alL: cxpcriL:n!ci,,.r",r", incltisi.,, cea rcligioasl, conduc la luarczr iir consiclerare a rnctaexistcltei'L-rai nictae xistenla inseadnii in ultimir instanf ir nu ttrtrnai iclcalislu,. ci 1i I)unrncz"'.r.:a atotfiint[ m;tac;i;i""ti"in cu voinfS. $i drc'pt arbiirar clc iutcrir-cn{it. Li.-*'1'.r t.1ristn riupi o inrlelunga-tiL expc-rien![ istoiic;. ;i rcligioas:i. nici ttn {apt r:xpeii-i:r,-.:ita"i nrnlri^ unci astfri de mcitzrcxistcnte. I)e accca, porninrl de 1a rccillloarttii-rca i1;rtcril-litirtii lnrnii, va trebli sh ciuiir.rn i1u o rnt'tar:ristettlri, ci urai ciuind'

r ':','nr'.ri si t';lli.'1. Ce poatc fi atunci ortoex'islt'

un sirnplu operatol filosofic, firrirLitilizintiu-l, l'onl admitc cir":(IX) : Lutnca rnateri:ilir : e,ristcnll -r ortoexistcr-rlir'il;;ig; prin (Iii u- t.,ot o pozilic maielialistl care nu cstc rezulr,at'-rl urrui

,,tp.tt"iJ"t 'fiiouoiic 'fLrndatnentai, ccl pufin qiqi qc11:'r1,.cind nr-r anr evalu;rt.iiii5l1te1e ortoe:risttnfci, ci consccinta cxperii:irfei clc viati ;i a poziiiei arloplatern r i;,ta ltiinrilici ::i sociali.fj.i""riJ -clc r ,.,.lorc iricalist otriecti'.':

a{i, i-r*"a iclcaliL : e::-istenti 1- mctar::ristcnfiL : { iurctacristeirfS.) . ixiuc.ei,rt,."l.ql realitate liL iclee, existenla ap5.rinc1 rlclir,a,La ;i infcrioalir nciae_xisttirlci"Fiiiii. riuaiistl cogsiderii de asenrenca mctacxistcirf a ca irleaii, jar hittrta ca

*r.i ainestcc clc rnaterial (cristerrla) ;i irteal (mctacsisrtini.a). I'ozitiir. mai.crjalistd.consicicr[ lurnc:L ip totaiiiiLt" ..'rt"i"riaf l---1;i

"tiiiit-tt,, ;i ortce;ristr:n1,a) li riacSqinell cont clc fcnourenele de con;tiinlir carc irPar: in existt'r'rliL nu \-0111 |li'rt'll col1-side::a ltrnlea ca o ltrnctic nunai clc ortor:ristcn!rL:(,{1): iurnea rnatcriali,- * f (or-tor:xistenti)'

Dac[ iumca mateiialii : f (ortocxistentir), :rtur-Lci conitiinla -ru iri-'b'ci si

nf..a ai" oitoc:

fi6! }.ROITUNZIIIII,E L1-lTTII LTATENIAI,Ii

ex[eri,literiic fullitrd,iltentale (II ) si (VI ), t'rin irirodrtcerea operatorulLti liit,solico,rtoe.r.istcrt{d, detsin, canr,patibilc. Am ciitrtat iiL inllturiim contradiclia (ViI)'.i aci:stlucru a iost posibil prin conceperea non-existentei sub forma ortoexistenlci.

Jn uicr un noment uu ne-an propus si" renuntLm la celc doriir ic.zr,lltateexperin:cntalc fund.amentale (Ii) ;i (\iI). Compatibilitatea lor pre"rupune insiL an-imi-terea nonexistenlei ca o arinrniti. cxistentva,-dcci a ceva in afarl-cic ceea c.: noiculloa;tc]n. ernpiric ca existentii. Acest c:\'a nrl poate fi nnrnai ulr opcraLtor' trogicsau filosofic, ortoexiste nta este un corlcept cledus din prcmisc expc:r-;menilic !i,!n co;r{crmitate cu intrc'aga noastrL cxpcrien!5.;tiintiliii, nc a;tqttlltr co.r, ilfie :,upus5" r'erificLrii rr:perimentaic.

l{ecrinoscind coolt}otratclc specificc alc ortoexistcnfci ne cste grr'u si"r rlesci-fri"m dinamica sa. Nu rte rS"rnine^decit sir modellm dinamica genei'ai.i a ex,isir:lteitinind cont de ortoc-xistent5. O primit intrc'bale care se poi.te pu-ne cste r.ri:r:rir-toarea: cind apare existcnta c^e sn lntiraplii- cu oltoexistenta? l)ispar-c .s.nl sc coit-";ilitt} inii-rin anurnit morlI intmcit ciistcnta si ortoexisten!a^se irot ,"ciiirnl;a.intre.eit;i intnrcit arnbele sint materiaii:, apari-. normal ca clc s[ sa.tisfaclr unprincipiu gcneral de conservarc:(XII{) tr.:6 (existcn{i) -l-i( (ortoeristtn!ir) : constant. Acum, firr-ir incl,;ial[,ar:r..foiosi1 t:illericnta uoastrii stiintificir aplicatir proceselor materialc. hliirin-,ia.,,L" rirr -",rm irt cc uiocl concret estc icgatir ric uadsd'qi encrgie , principalele rnii:irricarc lltr itt':reseazil iie procesele clc ixser\'.li:c a

"iistet'riii, dar ar'^ putca li ilc-ordinul acestora. Principiul de conservare extrapolat la ortoexistcnlii ridici i-.1e-l;lcma "cemnifjcatiei mirrimii ]tj in functic cie ceei cc ar putea fi specific orir':sis-tenlci. Principiul

.di: cottservare nu se'aplicir eristcnlci, ci lumii niati:riale . \ri:raiitl altunrite conrjilii si nurnai in llrinrir aprosima!ic E (cristcn!a) = corrsruni. i':',rccsclc t]c cons*ri'rrc ai..' c'-risteii{ei nu nriri sitrt insiL rbsoluie: ('};{1i'llt;r : ., ,1

};XPERI$IENT FILC}SOFIC xi:;3

ln cazul (a) existeula ar aplrea si.dispirea.{e$..o evolu{ie iutre aceste mc}-mentc, pe ciuh'in cazul' (b) or

"n"a'si o -anumit5" dinarnici, cle cre;tere 9i d':s-

cLc':stere.---'S. pot irnagina Ei alte mocluri (c ;i d).-.ln cazui (c; e.xist.enfa,ar incepedinrr-rrn'nucleu Ji s-ar extinde spalial clirc infinit, pcntru a dispirea la un trto-1reli clat. trr cairrl (d) ar altcrna doul tiptrri de cxistenfe, ltua pozitivii;i alta1c{aiir.l. Dc iapr, till ac principiul gcneral {ilosolic cxprintat

.dc.acc=t,. liguii,dia'grarleie cle niai sris relatca.zir un singur {enomen, aparilia

"si dispariqia exis-

tentei.'11 ceea ce prive;te replczentarea in raport cu timpul, timpul fiind un atri'

but atr existenfei, peiioadeie de timp dintre doul existenle nu. au uici o senr.ni-{icatic. De aceea intervalul t din fig. 2 nu are scns. Existenfa.apare odatl cutimpul propriu 9i dispare odat5. cu propriul- ei timp. Existenla dispare odati cuspaii rl ii iropriu ;i apare odatiL cu spa.liul propriu.' O cxiit"trql rd detfdsoarl in propliul ci spaliu.!l limp.Ea nu l)oalr..c.u-loastc o altir existenli. Tiiupii ;i spaliiic existen{elor diferite nu -sint compatibili"'-*-'ii;;;;;;;; ;;i;; *"isie"1e ,i de.lutt;eazl'odatir cu tirnpul. Tirnpui- tnceposiL ,,curgl" clin momentul acestei declan;lri, plin ,,culge're" ingelegtnd uu- termeno" 1o"tE subtilitd.tile pe care noliunea ;iiinlifice de timp 1e poate cupriri.dt. Decit :

-

co lfu existl.

A_-/\o, _

ft,Arui,tLq

Iig. 2

-t

7 nelimitat//,/

./ limtlai

Tii'r 1

n64 PROTUNZI\{ILE LU}'III MATERIALE

spatiul :;

Fig. 4

Llar pcntm t:- -l lo? Eri-ctcnla odatl rleclan;atd, /evclueaze.si s-ar putea.a

"I *riig;iX* ;i :rrodcic, prin care aceastiL evolulie (mi;care) si nu inceteze

niciociat [.I' caznl cli' fig. 3 a clistenta aI.clisplrea fleptat cltre -{- oo. ln cazul din

fie.. 3 b ar cregtc contjuuu, in cazul dil fig. 3c elolulia ci aI inccta citie f corlirnininil practic coirstanti.

Ilentru a c:tamina ?ccste imagini I'om ob-cen,a in-primll rind ci am atribuitnr-in jnot,'za (5.lil) rrri-intari,'nt'lrrnrii r1laterialc. ^Sirilplist- spus, :Y*] . diutre',,-ri-t, ritr-r ;i ortocristcrrr i tiehrtic sr-t .Iie L(,llslanli' ltr cazrtrtt" ln)'_,!% l:] ::l:"-*;.i.ni. sr 1r^rrsiormi plrrtial

irr ,'xisrenii inct|ind d.9 la" t:0. uaci 11n nrlll-ciilirt rl.' coilscr'arc

'"*i"t t ti'r';l- ciLzul (b) nn lioate fi

.admis' rtit

EXPERIMENT FILOSOFIC 1{i5

DreocuDe unii fizicieni si filoso{i contemporani. Un asetnenea model sugereaz}-iotit itit"t". ca din ortodxistenfi sir ia tlosi"te

166 T)iIOflL'NZIi\({I,E {,U\.{II l'{,\'I'ERIAI,A

o multitudino clc uiistcn[c (fig. .f), 1i-L'carc cLl lcgilc ci si ficrcarc ocupincl uus1i:r!iu finit intr-uu spa!iu gloliai in{i-nit. l''i(.cirr(. r,xislclltir in cr olrrliir ci isirlezvoltir propr iul ei spaf iu finit, caicclispare oclatir cu e-xisten{a. Ar putcaatunci s5" existe intr-acicvirr un slratiuinfinit, desi {iecarc cristcn!ir iu cuiroa;-ic nn spatiu finit? Ar insenna atrurcisir

-adnitern (conform fig. 5) ci spa-firrl ar csisra si in lrfar:t eristcntclorqi

.:rr trclrui :ii arlnritt,nr cir ar. li o 1rr.,r-prietate a ortoexistenfei. Spaf iu1 - or--toexistcntei consiclerat infinit iir clr-prindc o iufinitatc de existen{e. lntr-a-deviir, claciL achniteu o cristenfi,t, siiuciL una, ;i incir u.na ctc., trebuic si

Fi-1. -r ar-lmitcrn o infinitate de existcntc si dcciun sp:lfin in f ini t. Ir-xis tcnteic ."rl" r'", .,r. -

cecl iul-r-utr puncl a1 spatiului or-toexistcntc'i vol iunoa;tc, r1c ia o {iintarc la altir,legi di{r.r'ite. I)ai: acea-sta irnplicli o succr.sir.tnr. si aL'trclrui s:i a1-asirn ortocriis-tcn{ei 9i tinip. Acest timp tiebuie sir-1 ad.mitem infin-it irr arrrbr-lc'ifir".iii.-ij.'.iortoexistenfa al apirt-ca inf initiL in tirnp ;i spatiri, existcniclc finitc in'tirnp ;ispaiitr. Aceasta ar in-qcmn:l

-q."r rccunoastim s/,rlilrl si titrt.fitti, ca cntitiii ;Lbsciut,.rcarc pot fi si f5.riL vrt:o cristenfiL (poate'exlsta ulr lnorrcrlL i,r .or-, ii,

".j"*^l*rr""lortoexistentii -si nici o exi:tcnfi), deci f5.rir a fi atribuic aie existcntei. SpatirLl

;i timpul rimin.atunci atrii;r-rte ale oitoe.ristenlei. I'reluarea spa.liului si tidpriluitie cirtre ortocristcu{u" nc ducc insir la

_acelasi cerc cle problemc'dezbiitutc ii pa-ragra{n1 3 j--"ry poate fiinl-a.ccr.a dc l;r t:

-ry: adilra clintotclcauna, fie cJ sioriocxistcniiL?

-ij,rpeiirnentul (!-l) nu po;Ltc admitc iiintarca ortocxistentei c1c lat =. - z ' (',-i:t:. -nc ptli.nr ;r-ixaj;L cu ririntea si liinta noastrii- ca ce\ra s[ fiin{cze,ilc' iir t "-

-..1 ltLrnci, crtoi.:xist,:uia al trcbui sl-r aparl orlatir crr timpul, crr,aite cuvintc, or i:or:-Ei;,t,'i1irL ir r- ii dt ir.pt ciistcntir. ii ;..-;;, intoarce tu forrctoide plccarc cAlc itc obligi, clin norr, :.ii cil-utr"Lrn ci:va cliucolo dc existentiL. I)cciincil o dat.L irerbtrir: si ievc;rirn la idcrr" cir. ortocxistcnta cuprinclc rnai curinil oaltir cooriloit;rti sc.'r:r,.:"ai.i rlc.spai-it .si timp. Orloe-ristcnfa, lirin existentiL, p"ot"fi i-iLportal'.-t roLrL:i'1a tirnirLli iLcesir:i' cxistcnle, dal oclati. 'eiistenqa i".1i.'i"i,i,-'i"illcirr.'ic r-.1 tirn'rr tl, oLLo,-'si-*lltitla riLmitinri pe cooriLonata sa. Priyiti clin cxistcnfancrstiiL, tl irr tirrrpui nosii''.1, i:slr ca:;i cudr ortor:xislenfa al exist:r clintotdeatina.D. acti;a in iniiit,,,a noastriL.rt)air i,i.,iea timpulr-ri intinit, rcflcctinch.r-se in {\.:lllo contrilrl:cr,ir diul.Lrr:tic:i- ica1.:L i lurnii inatciiale.

i\{odL11 itci..r,ria 1l' 3- j1ir.1r:;ilir truirut'i1,: 1te sLlgercirziL itli:r:as[ crrl;r'irrrll" rLi: aniriliit i;2.,'oi', sursi. :L tiillrilu,t, llcc.i ,tr,::cif irl il-t' t,. l-:Liri siL crii-.iin.1:t li itn ;,ilrtl:; )ia.itl, Lr'\1 :.:z.,,cr aLnii;tc icir'-o c.:ri:, I cni,j..-

{Jr-lli:..lisi.lrl-a tlrlui -'-ri 1tc;rtir. ccnline inlrc:r:.rL

Ilril,'L,L r , ri. .. r) :il r'.:: l

cii oilocxirrtr.lnj-a trcl;rrirr Lttltu,,r'.itt tl,.:. 1,i.mp. fitpit

s ,bu ii itlttt r.;aie se p-oatc

niriinl iLr ct;nscLi'arc, i X{IIi.-

. ;tol.i,: S-it il{}rr :irri. .,,. r,l',rplia rtr Coorilonati, {iin..i o rnlLrinl clistriir*it5p'l clirLr.'lt.lr,ttte;l ;ri -l-r1'g:;1l;1 11i1

- o i:or: lin: i;-L :r:rat irrl r:,-r l.rt i r1im.:nsiuni ?

.

I)aci:ri roiafinc-o in spa!i:11 cn trei rligrensinni, ai ti.chui sil- u-par.-r_ cr-t starc-st.sr-ii itlr.flci ct-'r'li d,: otilitlrLl cxistentei. IJcci ne rirrniue sii arhnitem ciL orto-,;xistcntiL ai:e o ,,coorilonil.ti': proprie. L)acI", in acest caz, .*iiirur ;; ;;u;il;-

$xPERlilIENf FlrrOSOrlC 167

o cxpansiune ;; apoi o collccntrare, cind universul al ajunge, in cadr-u1 :rccstur,rroclel, la un punci sau accst punct al rimine un ptmct itt'li'-tttr,

.spclitt' sau,. odaticu, concentraiea limiti, spaliul nu rnai are sens. S-ar trcce in acest ultim cazla clinensiunea proprie a-ortoexistenlei, la rudimentul r1c :.pa!iu de care amin-icairl mai inainte.jtste un lucru cunoscut ci nu putcm raf iona nrpind spa{iul de. timp. Res-pileincl timpui infinit al unei exisfenfe nu putem :rdmite un spa-tiu infinit aiu.".It"io. Ori.lc cxistcnll este finitir in spaliu si timp. Mode]ul din fig. 5 nu esteposibil, drsi cxistcnle1e'sa1e sint finite in titip ;i sliaiiu, deoarcce estc, dup1 culn .anrarlta t, irr,',irrrpa'.ibii cri e-r,p*rinrcntcle noartic' fur:damentale. Ueci nu poatc existanicicul-L ,rn tpoli,t infinit clc;i, privind din existcn!a noastr1 izvorul. acesteia 5i.atr.spa-liului, snrsa^1or genereazi- in mintea noastriL ideca ultui lPaiiu infinit, reflcctlndu-se.prirr at:r:astl corrlraclicfic tliaiecticS" un aspect profun

168 r,NO!'UNZI\TII,E LU}III NI,IT{RIAI-E

Ipott:zlt rrrtolxisicirtci fu"cc rlin accustlr rrLl l)LlntiLi o c:oorclonatir a lurnii, ciiuti'oriLrrtt si o fcrroutcnokr,gic specific:"r- in inngui acestci coorrlonate, ck: nati-rri1Itl:Ltr't ialit.

I)in ciri.or-si:;tcn!iL.s-:11'I)tttca na;tc o ntriltitudinr.rltr cxistcnte, u.111 pliitr.t:inil11rr si o irrfinit:rtt:.

-l)ar" cl:rcir s-ar 11a;trr nLiluni o singuriL cristentir calc :ilei'o: :ril'i .i o1'rir ij' ..-l irrrPii"

'h' ol)t ii,' ritrt r iztrt (lig. 2; t'.i nu rlt nici t.r s,.nlll;-licatic. liiccarc cristtntr-i rliu ,,srir ccsirurca' dc eristintc poatc ilvcil anui)litc legi ,rlifcritelc cxistt,'ute avind lcgi clilcritc. I)iver:sificarea lunrii s-err lacc 1li1 nunaiin caclrr,rl unei c:listenfr:, ci si prin toatc c-ristenfclc Posil;ilt,. or.loexistt,nIa, 1rrcooLcilrttatil ei proprir:, dit naqterc eristcnterlor. liiecarc clin acrrstc e,ristentc cr',;lucaliin tirnpul ci, cL:il pcntru. ortr;cristcnliL, c:Lre nu cuno?l;te tirnirul, acestca ap;ir-ca o pcrtllanerrti,t-, intr-r-rn lc1 realizabiic simult;r.n. Ortoexistc:nta nir sc poatc spulccai cxistir- tliutotrlellrlna crici L':1 nl1 culroa;tc timpul clar tocnai pcntm ace:t1ncnt, pctttr-u cir in rapotl ctt or-ice cxisientir ea afarc ca pi,rrnaneirrti'r, ciL c:stcinfinitir iri tinrp virzutir din oricc cxi:;tcnfit. [,tttit,ca nt,riltialci aparr: ir-rfinitiL r-iLzutir.prin prisrna. c.ristcnti:i. .\ prt:su1;unc o exi,st(:ntiL unicil, ccelt cc irntlljcl. o sLlccr-siune-de t:ri:;tenti: unicc, dircc l:i o permanon!l-r a c,risi-,-'ntclol in rJlxrrt cu orto-e-tist,-'trt;r. Ceit: doitri crt:1,'ri s( redt!c tlt'.

-frt.t't lit uu,u,! siiLgtLr. I'uncirrl c1c -.'t:rltiecaru sLr ilnpttnt: e-sic (lc a Lcistcnt in le-por'L cu rnatcriaiitatre lrrntii si ar- p,.r1,',:,fi inrctprclatir- ruai ulor in serns idcalist suu clualist. O orioc-'ristr.ntiL cai-r' tliIliistcre c:iisicntei 1a un rlotncnt t1at, oCatiL pcntru toti1ea..'.ina,:lr fi iltr--..tdcvir-un illpuls clirtin. Al:c:lsta ar fi o lurne inrrit plc:r- singr-r1iru"r irr raltoi-t cn im:t,qiilraunei lutni matcri:r-lc in, carc

-sir" sc dc'siiLloa-rc l)roccrse r|r lu sin,. .;i sii st'gt'ntitzeproccsc ciL r-eznltat al propriilol ri clcsiilur-iiri.7. Llitneu- malerilLl.ir" 11c aparc aiunci intr"-arlcrriLr ca ortoexi-stcnti"r ;i cxisti,ntir.I-iitnea inaicr:iaiiL co[lin(j o m:lri1ne rlc conser..r-arc (XIII) pc ca-rc ':rm pute:r-cr

nnirri plitr prescurtar-r: ltnndit (materia lurniinrateriale) ;i care itoatc fi coitinutirin otto::ii-ten!r"r sa'.t tra-nsirusiL in eri:.tcntc, in concoldalfl" cu icgi fr-rndamcltakcoiiiiiltrte in urtor:riistcntiL.

l)in rnoitt,:nti-il in c:ric ilr,i,ncm proLlclna lc3'ilor sc ridici'L nn r-:r1 noLl clrr inti*-biiri. Lcgilc rcptezintr'i r-cgu1ilc Cc tizrnsformarc, rlliscare ;i divcrsificare a.le rlait-riei. CrLnr anl1rllr,'insiL sint fixate lcgilc, in cc sub,stanfiL sint cle inscrist: si criman11]]ltl sint pr"rrt:tte c1c tot ccoa ce e,stc rrt;Lterial pcrrtr,-i ca resi)cctarc,,r lor-'sti fieasigui'atiL? S:-r" pr:csupuucirt cir iri' caisia nn mori clc a. fi irnpiantate lrgil.. car-,:qciicr,:aziL din ortrl'-'xislcillir o c-tlistcntir pfccLrtn;i legilc acesteia.

-\ccasta ipscanrpa-rci-i

.pic.ltnz,it:iiic lnurii rriatelialc con!in ,,substanfc" cirrc nu s;itrt supllsc lrnorir:gi, rlal cari all anrlnlitc propr-ietiLli carc iL: f:rc susceptibiic dc a irrimi legr.Lr-rmatia ar puLc;,r". {i rczr:rvorul tnatcrial a1 lurnii, care sir capcte transforraJri-,si tni5carr:, prin.primirr:.r- intr--'irn:lilrlmit mod a inforn:rtici carc reprezinti lcgi::-r.Ccca cc :Lt' inrplica faptrrl cir in profunzimi rnai cristir nn creuzet material ip &resir se_irrtgir-tealci. info::rnatiir ncccsarir legilol pe suportul unei substantc in{orma-tionalc rnatcli:ric f. care o volrl r.vtm iitfo;',tttaterie . ln fenomenele dintre ortce-xis-tcntiL qi eristenfir aparc o calilatc nouir, con;tiin!n ;i crnoa;teiea. Lunea rnatc-r"ir.i;'r cstr: in r:scnt;i r't'atei"ie- (lumatic, in{ormatcric, substantiL cic.) ;i congtiilld.iil iircalt cxistcntii se

EXPI]RI}{JLNT F1LOSOFIC 16S

zitive vii ale lumii ruateriale. T,'r'lrl i;i capirtir rolui;i ratiunca sa fiiosolicni iar sco-pul. ultim al societS.fii aparc accla ul cunoa;telii,.al participiu-ii la o cllnoasteresociai-cosmicir ;i poa.tc 1a programaLca unui alt cxperiment existcntiai. l)eci, nui:xi.st5" ioc.pcntr:u un l)umnczeu, din contre,in cadfuilumiimliterjale lcgca t'i p1-1,-'.-ecle ?/rr ai'Lt, acliv, o sociclt/e acli'.,i s'i. in cele tlin urrrit, o socit:tcie-cxiste"tlti actlvi..:ubtilitrllile na;tetii viului ;i con;tiinici pc car:e accsta o realizcazir sirit cic datoi:ia.;tiiirfei sir fic cxpi.ic:rte. IJc accera ttiint;r are i'rrci. de aprc,Iundat in iloriir-rnar"i dircctii:

-- i:e linia coordonatci or'Locxistcntialc :L lumii niateriale, aprcluudind ftno-:.tteircle lcgatc r1r substanfr"i 1i erncrgic, dc legilc clc r:on.seLlrtr:c a1^e accstor-a, feno-:ricnelc iniorinationalc, moclril in caLe sc gL.llcrcazii lunrcu. cu:lnticr-r;

- pc lini:r uhtlti,i, aprofundin

PROtrI]NZI1\{ILE LUNTII ilI.\TERIALEi"7{l

tr].qfe nosibil ca rnttcmatica gi o nouir tcorie a inlormaliei s[ nc pcrmiti siL adin-.i"i- i"i.,o*cncle dincolo de posibilitS"!ilc mccanicii cttanticc daci vom rncri'ca.lcscrieri in cad,rul unor astfel de concepte?

Acestea sint citeva intreb5.ri in ciutarea profunzimiior acestei lumi in caretrlim ;i cunoaqtern.

S. 'E,xperimentind;i

rafionincl la^l.irnitele cu.noa;terii, utilizind ornul ca instru--"rri'al*it, cu inireigu =o scmnificatie.social[,' s-au impus unele-concluzii qi;;i,;^;i.itoi.d.rnol. E"tt"pollri, s-a 6btinut o anurnitI. imagine.a lurnii mate-;#;. f-rr"ieo

-at"rlui5. ar apS.rea atturc.i' mai profuldl decii universul in care*r"-"tt:r". gi pe c"re-t-o*

"onsiderat exist"o!3' S.ubstan{eie profunzimilor lumii

*uteriol" i',.t^apo, ctl o conitiin!5"-proolic' Dar lumea materiall nu sc glse;tennmai in profunzi;, .i -oi'..tti"A'il'existcnlc, ca.re fiinleazl' in conformitate",,"i",,;f,,-l"scrisc t,riir inlorrna[eric. Ljnci ascmcirea csistcn{c ii,sint llroplii o tlcz-"uii^i,. iit siraiiu 9i timir ;i, eventu.al, o con9tiinf ii ca. rezultat al

unut procesa"',r,rrr:ti.irui",',t. iti"..rifi."t-e. Congtiinlo nu. ei.te nr,rmai utr.produs, al materiei,

"i ri.r,-u iactor carc acfioneazir" asupra rnateriei. Astfel se erplicl' pirterca gTulut

Ii ".,,,,i..f-iiii a;.r)r?r ,iatuiii, piitcrea lor de imaginatic 'i

dc crea!ic, modclareaii rrrr.f.,*.rr,.r mirtcriei drLpi"'gindirea lor. OLnul;i societatca, nlscu{t dln dcsta-;.r;;;,, lumii malcriale, vor tinde cltre construc{ic-, ci_tre creafte, pcrtc_c,trune;i #il"r:"ii =; i';t ;p*ric acclei desfl;urirri care tinde s[ ii dezagrege, limitind; ;;;t;;;;"o -,1.,0f4,.r."i" priu tcndinia 1or de.a stS"pini^materia' De ce oare nunr- nrrteilt imagiiia, prin cooldonata ortoexistenlei, c[ vom face parte ;i dintr"-o socie-l"ti .r.*..ri.i !i ci toa'rh accastl societate, cu o cunoa;tere a,unsa.Ia_p-erleclll1ilc,;';;J;;.rln'gindLrt ci crcator programarea.unei exisielle cu leg.i diferitc? R[--i,ri"A *'oi nploupe d,.: noi, e{oitul-nostru impotriva desfi;urllii 411STq.111"irr,*,r*":L .rm,i.i.ea-a",,ttti prl* stad.iu spr".perf"clitlle care va fi comuitislnll'ir"'-ir"1,rri pcntru accast:r il reaiizirm civilizatia comtinistS., ll!,:il" :1:,::::tilirr'oical:rilil'si.

'c-o .irnagi*fun, s-o co:rstrui'r mintal din ltilnti, umai1l5nl_..il

.r-.,5;ir-f.- Niriritai :rsti'cf irc yef11 lprol)i. de socict5,iiie r-iitoart alc curtoalie'''1,2. lnclrr:ilti.il- a.cc:toi cr,xsirlclctit,.r iilosoiictr r;stc llccilsar ca cscurilc din

.,., ,l .r,,i,-,- sl iic accri-,i:rtc cti .noi,: prcalabile rlL: iabolator' I)LLpL ce, 1t-":i ^i="1"nenrle rtt trioltlcirtrrr r:risti'lriei 9i not]-cxisten{ci n"l csie . greil rlr constal'a-t c3. ])ot,'*

,,'*'",ri,',n .o 'r',o ,riL l'lL,,tt' ,titl" ('tr 2 5r)0 dc arr j in i'rrtlir- si alLi iiiozr'l i ai,,-t;,'l,i'iiii. Itfi"t"l qc cgnciitcc la fcl sa.u aproape ia fe1 pi11 la u1 anumrt 1rt-rnct-i;.;",;;ilj;;, ,6;t;..iot,,,tit"r- unci viziirni aiupra

.c'xiitcnfci, siL apar.l intreba-:";':i;';i;"r"r".tel'.it c1e ad:rrlratir tstc accastir. r,izillc ;i ce legiituri, impor-tantir, ar iLYcA penlru practica om''rlui gi a socictiilii?

ItoLrrl unitelil tliptLc ctrloallcr.' 1i. aci.i-;itatea practicii, arlici a1 praxisu)'ui0,, rifl,-ori. u-clpreii.rtl o lnare cucr:rii'c_ir- ginilirii uma-nc^a.dirsi r1t filosofia :r-rarxistir'errii,*L infllenlcari"li p,oicclia {ilosltficir arul}ra. cxisteirt',i si. ir lr'mina uneir-rn,::ni.ii 1nr1glia[lslc, acLi'it,iic. t-to',rii,,- p.nliitit celitiL'si

"rn

cr'racler Iiloso-i]""?ij;tr,J-""';::;;',1;',,.^1ii.1,,.r^ ;i trarr:Iorrite sirbsta*il, i,t rr]i.i*iii ani ;i inior-ii""ti",;t;;;i*;;';i'""t[,:t^, a i,ivcnt,r

-;i c;.a, toate rrc*,tciL .1r qi rrn putc;nic;;;li;.rt iilosofic. 'Radu Florian consid:i'1 praxisrrl ca-relati.: fundc.incntali aifi;];ffii'"";i;i; ii^;;;';t; ,;"u'i*r. '. coirsiituie naorlul r1c i:-';istcnJr a socie-tlti1"""-*it*rr1

"friJotlt... U.ilg"t, func!ioni1, acfiune^a. p'actici cste hotlritoare

ffiT".;;b.'i;-piniir*r"i, cla: ac"easta iru'insearnuiL c5. insu;irea spirituall a leali-itj.tii;" rr-rn,r,,.rri,9i cornponentl a praxis*lui ar fi mai pufin importautl' Se uitifi.='' ,.*rt ctz cd" ac1i,;rnea practic5. incorpoicaz[ in sine rezr-rltatetre valiale ale

"*iil"rrtirarii subieciuini, ci acliunea practici nu existS. f5i:[ insu9irea spirituall

a realitlfii" B.

EXPERIMANT F]LOSOFIC L7T

Expc'rir-nentul filosofic poate fi realizat de orjcc om, atit ca jnelivid, ciar,in acela;i timp, in context social;i ca o parte a reaiitilii sociirle. I)eterminar-casr,rqia1;, ;i istoricir :r omului estc o iclce pr-ofund marxistS, care trebuic recunoscutirtrcntru orice personalitatc urrrani, Jir:carrc pc'rsonalita.te Iiind un monrent al nleirtircle istorico-socialc ;i in acela;i timp al procesrrlni :rutercrr-noagterii rnatcriei ;iai actiunii con;tiin{ci :1.,supra materrici.

ln accst esL'u sc rertine a-supra pr:ofunzinilor ltimii t'naterialc care confc.ririrlinitului {ilosofic, pe care il suslinem, :rder,iratul siu inteles lcgat de potenfiali-t;rte'a irrfinitir de manifc-start: a matcriei. llxistcnta spatio-trnrlrorall clecaz-i" j1raport cu ortocxisten{a, dupir cum am r:lzut, jcleeir. elc in{injt {ilosofic in stnc-turilc noastrc mentale clar pentru o iungl perioacli de limp ace*sta a lost col-funclat ctt o form5" de infinit matematic. Prol'unzimilc lunrii nrateriaie, in con{or-initate ct1 praxisul nostru, le afirmLrn ca natcriair', cuprinzind substantr: rnatcri:rle-rlplls(' unor anunlitr' lrrincipii nratcriale. Irr plrrs, rroi rrrr putt nr rt:crrnca;1t' qi:rici nu rczultS. cir aceste profunzimi ar avca o voinli in sine, con;tiinfi. in sjncidei care ar susline o lume amS"gitoare. IJin contr5., lnmea material5. se diversifici.'Jrin existenlir, pentru a-;i clezr"olt:r o con;tiinfi ;i vointa dc a actiona asupra.a insi;i, ambcle posibile numiri la nivel socjal. I)e accca ac{iunea noastri asupra;naterici rS.mine obiectivir, aceasta fiind dc' falit o idcc caracteristicl marxi-*mu-lui, conformL praxisului societirtii rimane. In scrierile din tinerctc, Ifarx a sprr-i1L-r1 : ,,Omg.l ltroclucc unir rrsul", ,,onrul modelcazl materia ;i potrir,it lcgilorjmmosului", idei tle o adincime incgalabil5".

Deci acfiunca congtientir a oamenilor gi posibilitatca cunoa;terii lumii sintnuclce esenfiale ale proiecliei filosofice proprlse pe fonelul rnattcrialismului clialcctic.1 tstortc.

I)eci nimic in ceea ce priveqte manismul nu impiedici rc-alizarc,a unci proiec-tii filosofice matcrialiste noi. Froiectia insl;i poate fi corcctati" prin rezolvarcarrnoia dintre intreb5rile.pe care le riclicir, iar ca, in starca cle proicclie,

"o poni"i:retindc a fi adevirr, ci ipotezii.Important este $i faptul ci avem nevoie de noi ploieclii filosofice pentru a

nentinc tensiunca filosoficii a r.ielii noastrc, pcntru contributja lor la.stabitjrtasistemelor de valori sociale ;i umane, la r,--alizarea civilizatiei ca un complementiiresc al sistcmului social.

$tiinla de az.i ridici. problemc atit de arsculite incit penilu a pltmndc inprofunzimi este nevoie de a filosofa, construind noi i1-.oLeze. I)ac5. priiim creicrul.ca un dispozitiv rnaterial, urmeazl sir firn foarte atenti cum gindeqte a.supln cE]s1l:rai prirrr'tive concepte privincl himea rnateriall cii cxisteltir- totalir sa:rr nuntai'asupra existcntei spafio-temporale. Se va spulte cI., de fapt, ccta c.. ginrlegtc"':reierul estc o gindire creatir social;i dcci nrr re{lecti. pr-opnctii{iic salc intrin-qeti.-\ccst lucru t-'stc in ccarnaimare parte acicvS"rat, dai cr:cierui :rrc si () irial'1, putcre..le irnagina{ie, rlc crcafie si in acela;i tinp girrriirca este ricprnclcnlL si de struc-tririle lni biologice, {tzice. Gindirca pe care o nrllliri-I r'>lperin:eut fjlosofrc cauti.a pe o ax6. care inccpe cu ceea ce este deteirnjnat cle sti-ricturilc t--i ijzice, colti-nui cu ccea ce este dcl.errninat social;i apoi cu ccra ce sr'

..jcliclcli;?,ri iri.dir;idual ,:inir ia imaginalia ;i crealia libcr[, sir se pia-

LI: PROFUNZIMILE LU\fiI II'IATERIALE

Ca cxperiment filosofic fccllnoa;t9m..1t1qrai reac{ia fenotncnologicJizici a struc-tririloi noastre mentale, cu toatiL sllbiciunea pe ca{e empiria umanl o conferS.""ii""lt"i de spatiu ;i timp. Dar aceste trei erperimente

filosofice "pot pcrmite

,l,6Ltirii."-.rrriti'mo6e-l gcneral aI lumii mateiiale, cate vine irr. intimpinarea{r's.mintirrilor actuale ale gtiin!cipentru ascmenea idei prirnarc alc gindirii, ornul a avut intotdeauna indoiciiu.opi.o ."lrtcnlei d"t- ro 1 ai,ut curajul

-sir" caute c ortoexistent6 rnateriai.''r. Gindi-rea sa, ancoratir pt."-t"Ji-in i*ugi;ti mecanice,-in-carc. putcr:r.inchrtle ;i pc cele.p,.1io-to-polalc,' tr-a indepirrtat de piofunzimile Lumii rnaterizrle'

CL.lt cle nrai sus scot ici puiin in'r'r-itlcnti dimcnsiunilc Iilosoficc alc omului-Acrstea. uu sint clatorate imiginaliei sau gindilii sair: logice, claborate, ci unorJautc rlcrnentale a1c funcfionirii creierului ln gindire care apoi sint ampli{icatei"T"",,iria so:1,' li;i prin toL ceea ce imbogdlcgtc cunoal{r'rc'r sn. l)c acccl tlimen-ii.i"if" {iio-;oficc aie'omului sint prezente-iii inunca sa dc {iecare zi, in prelr:cra-,l"a-*iotcLi"i ;i i1 colstrucfiil" *1", ele iniireptil$u-l c5-tre. cunoa;cterca lumii*ut"tiuf., a c,Jelfei gi profunzimiior ei, ridicind con;tiiufa ornuhii i;c ceie i'n;-Li inaltcculmi.

No'iltr $r Ril$nRIN'lE BrBr,loGRAFrCll

1 Dupi societatea coruunista, {a25, superioarl a societalii socialiste, .sc poatc ple_veclca aparilia,rnor societ'X,fi ale culoa;terii (vezi M. Dr[g[nescu, Sisierr.si ciuitizrt'lie, Rucule;ti, Editura I'o1itici,1976i. 1 I

s pr-o{. R. ltir.clulef (1953) exprima icleea posi}:ilitafii de a imagina lutrri ctr te

CRTCFIZICA

,,Ordirr,ect rtara!,ii a flr',iuers't't'Is{i, ca ;ir fename.-,iitooi, utii,ttt si abveciat de ctt'gete't'l 'nostnt, trebwi'e,; inA tlrtpt'corilal un, echiaalent d'e altd ordine,vnecatt"icd" .

X/IIH-1t JI.MINESCU, Frag>mi:rttari'um' 2267i82.

..(,it ,1,:shvc iclcilc tlestitLate a se farm'a irt uiitar,'o,,r,,,,1

,,,, poatc itt g(tLere ttici mdcai sd le prettad'd':'

',' ,l Sl Lt: CO j 7.4 , I ttlvodtrcere tn m'tali:icd'

,,f,Iistcrtil re&titdlii tra:este t'n' tt'rtii selett de a''c:unoa5t; ra!itntea ditt' tt'rtnd a existenlei" '

I,UCL4 \' llI-AG,4, Cttltmd' si unto;titlld'

,,lfai arlin'c decit ttt"inehr min'cinsrtmi este gt'ndul'!'CONSTINT/N NOIC'4, Fooestiri dtslre atn'

PREITLT ti

..

Fir5. o ontologie coerentS. care s5. rS"spundi mariior selnne de intrebare ale;tiintei secoluLui-no3trl1, dar gi unor frimint5.ri filosofice pc care gindirea omuluile-a rnanifestat inci din mileniile II si I inaintea erei n^oastre, Iut" nici astiziIlu au incetat, nu mai este posibilS. o tontinuare a construcfiei'filosofice c;;;corcspundd. ;i ne,voilor spirituale ale omului ;i civilizaliei socioumane.Nici un rnodel ontologic nu mai satisface, de;i nici unul nu poate fi totalrespins, intrucit fiecare aruncS. o luminS. par!ial5",'directir sau indirecti, uneorirdsturnrta, asupra unci realitd.ti, foarte complcxc, carc nu lloatc Ii rctlusi rtrrmaila o uLtimi realitatc sau numai Ia realilatca iuconjrrrltoirc.

In aceastS. lucrare se dezvolt[ moCelul ontologic elaborat, in linii nultmai g:nerale, in voluuul anterior ,,Profunzimile lumii materiale" (BucurestiEditui:a Politici., 1979). Este o inceicare cle a oferi o potiLlUt"i" aI a.pel,ir"a modelelor. ontologice anterioare, in:1usiv a celui cu ci.re opercazi, coqti'entsau iocongtient, ;tiinfa contemporanir.^. 9i .r1t. volumul antelior, ;i in r.olumul cle fa!i., automl a avut in ved.ereciteva idei de bazi, de la car:c a incerrcat sir" nu se abatb", qi anume:

-

lcspec-iarea ;i regisitea principiilor rnaterialismului dialcciic si istoric,rntr-ul- inod fircsc;

-

rcs,oecta.rea ;i confirmarca tuturor dateior sigure a1e ;tiinlei;conc('perca proceselor in{olmalionale ca csenfiale in lumea ma.teriali,insir' -'tb oricc foim5" s-ar produce aceste procesc, intotdeauna dcsfir;urarea lor

are ior in'materie, pe un .substlat material.. .l,toii,:lul ontologic L L. M. (inelul lumii matcriale) elaborat in ,,Profnirzimilelurerii nlatcrial"e " recr-rno:Lgte.o eiistenli profundii, ortoexistenfa, in raport cu careun univcrs, cum este gi universul nostru, are dou5" iegS.tur-i,' una d,e^ plecare clinorto.eri"rtelfi, alta de intcarcere, de unde clenumirea- de legltirriL in inel intretealli;,,.'r lrlofundi ;i rea.litatea inccnjurd.toare.

,lir acest r-oluil se incearcS. o rnodelare mai ilctaiiai5 a realititii plofund.e,a ontr'xi;tt:r.!ci, tinirrcl seama dc legi.tura ei jir inll crr rcaliiatca inconjur.Li.oarc.Itrtrlrci; pro:c-rclc din ortoe:riste:rfi sint de naturiL fizici (chiar daci prezintd.lr.anif;:stiLri. informa!ionale specifiie), filoso{ia ortoexistenlei, pe.ntru cir'nu sepoat: vorbi inci de o ;tiintl a ortoe;ristcnici, o ni;rrrim ortoiizice.

Daci am inccrca si de.;plinden o conciuzte care s5 calacterizfzc acest volurn,at".rrr;i priircilralul rn-'saj ar fi acela cb- ui::it,pett, rtonstrd asrLpra l,u1n,ii ireltu,,ie sriJte sifit:!tu'al-jutont.:rtologici. In,;5;i liiinia va cleveni, dupli plrerea :r.utorului,str:ultiut"i*-fenoarcnolo,gici. in.primll iind, accastir viziune ic I'a aplic;r biologiei,apoi

_iizicii, proJ.LrcilCl-sr o imbinare, in fund:rrnentele lor, a aceiior discipii"ne,Ia fri curn cirimia gi fizica au astizi fundrmente comune in fizica cuantic;..

l'.F,ttIiri'rA

Ortoiizica ur prrti-'lr- clt'r'er:i in viitor- o lizicir a unui nivcl mai aclinc rlccit{lel cu?rntic. In or';c;r,-.;istcrriii. tlc!;uie siL ailmitern l)l-oct-st: fizicc cu totul

TRDFAT"{ 17?

in filosofic, ci cu totul altcer.'a: un obiect clc comirai:at cu rnintca umanir, crtinteligcnta natunrli ir- ointiui. Infolmatia, in inatcria nevie organizatiL de otl,poiric ciipirta atr-ibLrtirl interlig,-,ntci, inlocuincl, conlucrincl cLr, srru atnplificinci in-icligerita- onrului. 1-:api.ill ciL intr'ligenta artificialir., ncvic, posctli" proprietiitilcsr:innilicirtici, iil sti'tr:tu.ri1c ci i:rlornt:i.!iona1c, in rapolt cu o realitate carc cons-tituic ,-lo:rrcniul ci clr.l i:.xPr::.tizir, lliptui cir iroatc intcroga. lutlr:a cu in-.truntcntcric trrirsurii silll Porltc ILrria ditiirrguli cri spcciali;tii untani constittii'.: o rcalitate.llir tstc o nouiitti: al.r,:oir-iti irr i-.toria oiucnirii care, pc {c o partc, nc face si},-,lirnirril-nr oric.r cet'iLcter irleltli-si cr'tiu Iltiri priti-'a {i ailiiruit inteligcntei, silibinciirlin lrc.:astir lti.,zitia orrl.oiiig-i,ri irii ilii:tc clcslrre o realitzLtc r.rltimir, nenrutclialir ;iiiiteligcrri.ir. Pc r1t':r1tl"i p;rrir:, ii-ricligcnta a.rti{rciaiir, actionirtd lirahtic, discretrcu inrrlesui dc r.liscronl.itu.o, tiatc.,ritir nroclului digital c1e {rinctioi'iare al calcul:r-toeickl' clccti'onicc), estc (lcc-jcbitiL rlr: inteliqenta naturalir umilnli, ca.rc disPune,i:u i'i-icientiL, r.lc ft:nontrnc tllr:tns lr,rreimenologic. Aparc atl11-rci o cleosebirc intrcsi'rnnific:llii: si serrs fi'rrotnerrologic, rlilr ;i o completarc, implinirc rcciprocir. inte-1'.'sLr1 deliliir iil minti'a. 1.1malnl"r estc rlrtcrrninat dc scmnificatie;i cle sensril feno-nrerrologic, iil tiinp cc in intclig-cn{a arti{icialii, numai dr: semnificalia forma}1.

I)lLcir sensr.ri fenonrenolog;ic al tir;Janismelor vii este de aceca;i naturiL ca ,si

ortoscnsul tlin iliii-rt':tistcntir, c{rc2r ce apare irlteneiat linind seama de introdes-,:lricl:rea oricirrrri orgrrnisnr r-iu in in{orma.terie, atrinci dcvinc posibili o inlele-gcre 1:rrgi si completi. a. notiunii cle inlormatie bazatir pe structririr sir-rtacticl-.crnnificatic formalir si scus (ortosens) lenomenologic.in accst volurn nri sint atlcirclatc riecit anutnitc-aspecte a1e cosmosului, uni-r-ersului, matcijci ncr,'ii gi rnaterici vii, ale inforn-ratiej, {5"rii sir" sc fi atins stadiulrurui tratat rle ontologie. I)ezr.oltarca clrrrientelor ontologice clin aceast5. lucrare,.rlaciL ele sc vol' dovecli interneiate, \'r1 ccrc inciL rlrult timp ;i cfor-t.

Ceca cc insi. sc poilte constat:r, c,.1 siguranti, t'ste faptul ci filosofia tru esterrroartir" ;i rrici nu tleLtiie rccoit-iti'uitlr . ('r.,it,strittlirt ci istoricii tre'buie ins5. con-iinuatil.. iia irctruie sir sc coircentrczic asu ilra lronti,:rclor cunoa;terii pentru aschita noi imagini il,rupra lumii mltt'rialc. Iar tlin accsteei sir erleagi- pe celc care..inl comP:itibile cu eristentcle ru.t-ranir;i:,r;ciali, crl cc)nstluctia;i creafia telino-logicir, ccononicli ;i splrituali.A retluce {ilosofia 1a cunoa;ter:r'a ;1 iinti{icir" actualir, cind insirrci ;tiinla alcr-nultt nedumerir:i, a-li imagina lr.i:ncil. in ittir,'qitrtcrz i'z in lirnjtclc cilnoa;terii Llcastirzi, reprezintd., 1r'rrir incloiali, un c.rc'rr:i1iri 1,"si1-'il . lla.r cu cc drept ar-preiindr:,;tiinfa c'.i lumea p

178 I'R,EFAJ'.T,

naliei, filosofia poate deduce c5. cer trebuic sX-;i continue constrttcli3 ;i sr;,111-zici o'noud reaoi,t4i,e ;tiiu,lificd fA'IfS), a treia marc revolulie..9up1 rc.volultatrewtoniuna din secolul'at XVIt-lea gi revolu!ia cuanLic-relativistiL (Planck-Einstein)a" t^ in""putu1 acestui secol. Acesta este ai doilea mesaj

.gencral al acestei- c[r!i,d; i;pi; ,J;.ototnt al mesajului rcferitor lei aparilia unei;tiinfe structural-feno-menologice.-

--to|t"t=a de fali reprczintb. o iruccrcare de filosofie asupra lumii, pornind de

tra dJele ;tiinfei contemporane ;i explcirind in direcfia a cee:r- ce este incii necu-loscst in'matcrie, 1

"t"ri." in hatcria prr-,frrndi. Autolul este,conltient dc {aPtul

cdipoteza pe care o'prezintl poate fi una riin ipotezele posi'rrilc. Dc altfel, chtaripotiza diri acest voiotl are ^un caracter r.lestul de deschis, fiind rle aceea per-tlctibiln. Al tr-eilea rnesaj gencral al accstei cd.r!i cste acela cir in cadrul nateri-"fi.-"f"i dialectic ;i istoiic" sint posibilc, ita.i alcs cind sc ia

in consideralie ma-i"ti" profundl, mai multe modelc cxrtologice, eliminalea unora dintre acestemodele urmincl s[ fie rezuitatul progresuLui cunoalterii ;tiinlifice. Credern ciiinccrcarea unor asemenea modele, a irnol' asctt-Irjl1c'a ipoteze, este necesarS"

-

pentruriirt"f"t* disct4iilor filosofice ;i ;tiinlifice, poate cltiar pe.tttu noi ciri de abor-dare in ;tiinil. . ..:r,_-r:t:a:.

Ca-r-e va'fi insi. iniluen!a unui nou lnoclel ont.ologic asrlpra spiritualitdf iturnane, acest important factor care:rlir-tur-i dc conditiilc materiale determini r'ra-tasociaii,r Acest lucru cletinde de moLl'.il in carc :;e I'alorizeazir oiice noul oltoiogie,yal

FA}I'fIIA I

cosMosul. sr UNTVERSULC,{I}TTOI-UL t

IIODI|LUL I.L.If. SI ORTOITIZICTI

lI(|l)lILLt I\ELt,Lt.I LLlttll llLtTEltIALE (I.L.il.)in cirttarcli un()r

.irrim-c elenlcnte ;i principii, omul a crezut ci otlatd. irnagi-:rate i;i va prrtea cxplica lunrea. Ascmenea elemente gi principii le-a cluiat, iternti-o rcalitatc proftrndi nedcfinitii, fic intr-un haos iati o

"pe primordiali"; iie;ntr-o sul,stan!i futidamentail" sau in citcva asemenea substante;fi'e in ultim$ Dar-rii:ule cle rnaterie din care s-ar constrni lumea ca din cirimizi; fie i1 lrat'eiiel,rofundir ;i form5, aceasta din urmi transforrnind materia in substantb., formart'nind de undeva din afara materiei; fic in modele icleale (arhetipuri) cire ar sir-lailtri irltr-o lurne a ideilor; fie intr-o voirll metafizicir; fie in divinit"t" r"o Oi\ iriiteti.

Itoclelele oiitologice care corespuud acerstor viziuni pot fi clasificate in modelei;ithiie, ct.t deschiLlere nt.ctaJiz'icri sau t.tt Jesc/idere inspVe frofw::inti mateyia.le.Zr:rta de re{erintir. a lumii materialc in raport cu care rin irodel ontologic esterlicu'iris sj-'u cieschis cl constituie univelsul. Uri mociei cntologicl".f,i.-"""3.;"";;'-,;rir.t,r's 'incliis. Ilodelele carc constrnicsc lumea din particuie elementare siirt, de::grila,. irichise. Oricit am aprofur.rrJa prirrticulele elefrentare, dac5. dincolo cle eleirLl lrai concepem nimic, unirrersul cste inchis. La fel, dac[, Ia extremitatea cea-ia.ltiL, universul se incheie cu corpuri macrosccpice gi organisme vii,;i dincolo cle.accstea nu rnai gisirn njrnic, uuivcrsnl este inchis.

Un univers inciiis.;i.ios (inspre plofunzimi) ;i szs {dinsirre viu) estc r:ln lni-.,'ers t.otal, htr:ltis sau tn.clr,is in mod nbsoiztt.

I)ac5. universul se deschitie in prufuuzirni, plin confinutul pai"ciculclor elt-:trentate, el estc ttn univers des,:/ti,s..i)ac5" insir cl sc de.schicle pfin organismele,-,'ii, spnnem cii. este introtl. escltis .

Utr univcrs deschis si in1.r'c'deschi-s crstr un univcrs tctal dtsck.is sau descirfsi;t mod, sbsolut,ln cazul unui unirrers dt:schis nietafizic citre idee, niinte unir,ers:il:-r sau divi-

:litate (I), ori in cazul uuni uuivers deschis sarr introdeschis c5.tre o realiial.ep_rofundX materjaii (II) estr: posil;il ca. nnivcrsutr si nu fic singurul existcnt.\umai un univers iuchis in mod absr-rlut poate fi sinsurul univeri existcnt (III1.

In a1 doilea caz, universul se. gl-iiscgte in cosnios iar cosmosui lroate continelil] lltilner oarecare de universnri. In prin:ul caz rlu clefinim un co-irfos. .,*nii,eisrrtr;i divinitatea nu constituie rin cosrxi)s. J.deile lui l)laton nu fac parte din uni-le1's sau din cosmos, ci ciintr-o lnmc aparte. Ccl mrilt s-ar puteir vortri tle uncosmos metafizic. In al treilea ('irz, r-rniicrsul ;.i cosmosul coincid.

Cosmosul il vom inlelegc i;rtctdrauna ca uu ccsillos material. ftlcile exis-tente in sine, mintea universal>J'", zeii, du.irrnezeu sint numai reflectiiri inversate,rdsturnate cum spunea }itarx, ale unti rea.litlfi cornplexe ;i subtile care cuprincle,

COSMOSUL $I UI\IVIIRSUIT

Prolunzimitamctarlel

Univers

Deschidare lntr-odaschidora

MODELUL I.L.M, $I ORTOF]ZICA 181

sistemul nelvos spalio-temporal ;i in{ormateria. fdeea nu este material[, dar nu;;;;; ii a..it i" ittit"ti", intt-.ttt m,od deosebit

t82 cosr.Josul. gr UNIVEESUT)

{.tr] ESTE (}NTOFIZIC,T

\untim ortaf'iiit:ri clonrcninl carc cxPlolcaziL {ik:sofic irosibilitatra rinci liz;cira ortoeristenlei. Rr:icritrdu-ire Ja nrocleiui I.L.-\I..schitat iri pat^gtuf.J pi...il.r,t,eirtofizica" cauti si. tlescric proi'uirzimilc c.ristr:ntci, cleschicleria ;i"introcli..l;,j,.rtaunivcrsulni, dar nu sc ocitp-ii rle. descrierca universuiui. (lu toate ace stea, un pi.i1.-cipitr furrdamental al ortofizicii tr:cbuic sir fjc accla al racorddrii lo ,itrrorril,:rr'e:r.istetttd. a^sttpra rtttitersttlti . Curroarstcrt-:r lizicii, biologicn ;i p.;1rofod;;'"."r,,f :,nu poatc fi ru:gatir, ca poirte fi niai bine crplicati,, ;lr;;i;;;atir, iar annrnilg 1-r'i1;1-

MODELUL I.L.114. 5r ORTOFTZICA

Fe c1e o parte, materia i;i este _ei insirgi rnotor gi atunci ortoexistenla tr.ebuie

.i aibir proprietlli carc si 'duci 1a getlevare& unui univers care" s5. c.onlini viu;i con5iiin{ii; pe de altl parte, materia poate ac{iona asupra ei ins5.;i prin con-:tjinta'Iumii materialc caie se manifestir sub forma de con;tiinll sociall ;i care"t pt,.. intcrveni in profunzimi, din univers, fie.Ei in scopul de a crea un nour.inivers. Con;tiinla sociall a creat tehnologia prin care actioneazd' ?1gpra sub-sianlelor din unir,-ers, apoi asupra infoi-rnatiei desprinse,.dar ;i artificializate, dinriintea omului; con;tiinla sociali va acliona intr-o zi ;i asupra materiei pro-i'.rncle, pin1 lar posibilitatca lirniti de a gcnci'a L1n nou uni.'ers. La fe1 cum soci-ira'Lca a creot circuitul electronic ;i calculatorul eLectionic intcligent, in acela;iS::oS al ci-rr.intului cr-ea{ic, r'a putea crea, in principiu, ;i un nou unir.ets.

\ronr deosebi atunci doul moduri de co'r.tituirc a ttnui uni'.'ers: prin autc-q'r rler:atre si prin gencrarc. r\r fi dc a;teptat c:r universttl constituit prin generares1 fie superior ccliri autogr:ncrat. Ambele moduri trcbuie ins5" s[ se inscric inanumiie lcgitn!i prim:',"re, clerncntarc, ale lnatcriei profundc. Autogencrarea nu1:oa-tc plovcni dintr-o col1gtiintl, circi aceasta nu cxistii decit in univers. Auto-g.nerarca trebuic s5. fic rLn proccs fizic, un {ctr dc iiuciua{ic :r informateriei caresi antrenczc lurnatia;i sit ducii 1lr o struclur:rrc a unui unir.'ct's. Ortofizica ur-nieazd- s5" o{erc i-rn model al proccsului de fluciua{ic al iniornaterici ca ;i al aliorproprictlli ale ac:steia. Ea trcbuie si ofcrc o c:',piicaric a dialccticii informatcrie-irmatie atit in ceea ce privc;tc dcschidert-'a., cit 9i introdc-*chiderea.lntrucit ;tiinltr contcirnpora-r.ri",i, rir'-'r-incl c-11 rLn rnorlcl ontologic inchis, negli-j..azi total introdeschj.derea (arn vizut c5. ir:r ccca cc privc;tc ,,der-.chiderea" f.izicarstr obligatir si intuiascir" cxistenfa uiro:: profunzimi), rcr-inc ortofizicii sarcinas-o:-'liamlilczc cu cc:r mai mare atcnfle. Intiodcschiclerc:r in niodelul LL.M. re-iri'czinti. de fapt o deschidere mai ariilci, tnai dii'ectci dccit deschiderea. Uni-ver.ul cste deschis inirucit provinc ciin prolnlrzini, din oltoeristentl, dar el scprezintir i:r fala viului din univers rLjn manta.ua iumatici, ca ;i crrn'r ar {i in-ihi.. cle fa.pt. acoperit, dc acea,*ta. Ijcschirlclcr,L,,tiiir.t:L_su1ui tstc ricopr:ritit" dc luma-tie, depi, in principiu, nll am putea ercl'.rcl,.r i:a;zuri iil carc,iir rinir-c:r's, silL aparluni.l,,-\'a gi fenomenui dr: clcsciriCcrc rca1i" sr.Lb forma urror singtrlalitirii. Asr:rler"icasinl.ularitili ar trebui insir. sir reprr,'zintc stiii:i dirr:iinicc dc cor-rstituirc sar.r c1e dis-pir:'itie c1e strtLcturir ciin u-nivi:r'-s.

Introdeschiderca este prez,eirti in oricc or"rarnistn vi'.r li dcci cst{: o deschi-dcl': profundi. gi dilectir in inforrnaterir:; fiincl inierni orgirni".tni:1or r.ii;i nc:.n-pll-;'oL unor simluri care sir-i scmnalezc c1ii.r:ci prczcnta, ld.mine ascrinsl. Ca ;i de:r-ci-l,ierea, introdeschiderea poate fi descoireritli ;i cercctatir prin g-itclirc Jilo"soficii;r,'tiinlir.

Ce fc1 cle teoric va fi ortofizica? O teor"ic pur formall, arioma.ticir", nu poatr:r.. clin catza fenomeneiot cle orloseils ;i s.,/s !e care trebuie si lc li:l.tcze. Scstr: cir. existi,,sensuri" r'ortnalc, semnificatii, ciar;i sensuri nejorn'ra1e, fenoinenc-i;-;gice. Ultirncle, sub o anumii:L formi., ca fenomene in informaterie, fac ca orto-r-,.,irl:tenta sir nu poati fi tratath rnatcma.tic colrplet, dupl cum nici viul ;i nici.';cietatea nu pot fi tratate m;rieinatic in mod absolut. Numai ceea cc nu c$tcintrodeschis in univers poatc^fi tratat natematic ln mod absoLut; de accea fizica1'.:,:ite fi tratatS inatematic. In schimb, ortof.izica, ciriar dac5" arn pLeca numai pecai,:a deschiderii din ortoexistenlii cltrc nn univers, numai in partc, de la unii:r.rririt ,lnlm,etut poate fi tratat[ matematic; in rest, ortofizica trebuie sii descrie,;r o fcaornenologie nernatematizabill.

Datoriti unei lurni in inel, orto{izica nu poate fi nici o teorie deductivir,iinial'i sau liniar-arborescenti. Numai pe por{iuni ale ineluiui lurnii matcriaietst"e posibilir o astfel de teorie, Porfiunea care revine ortofizicii nu ofer[ aceastirp.:sibilitatc deoarece ortoexistcnla bste punct de plecare 9i punct de sosire. ln

183

(] O S$TO.qU L SI T.] NIVT.]IISLIL1S,t

afara unor principii, legitir.li inruabilt:, legile u[ui,ittlivcts sint auiogr'tierate p'l-il''iluct.ralie ouo g"rr.t"te" ilinti-un univcrs',prcccden't"'

Orto{izica nu poate {i decit o tcorie config-ura{ional1, adicii o teorie cate !i;re.o;t .i; f.glt.lrii'" .,ni. .""t;g,.tre:rzii cnsmo..il, c1c circularitatc.a {cnomenclol tlir:';;;;. pt?,,in,t a. rir rrti".iiiiilc prrme, nu p-ntem dt:dLtcc {or-nra1 ttn univeL-* c.-ici;;;;i; ;; t,it.ir" ,i"".i',i..it'ricqi., ;i cr'.:a1ie, cl pcatc inte^'cI'ri ]'1,11-"] 111 :lt:l'-)f,-i"nii. i).,rriirr lr i'tr lr,{r. lirrrr,.;r irr,ri,.r'irl;i 1rt'l ,rric sri s(' sltt'li,'2,' itrt|cagrt el .('.'l.ri-grrr:ri je si nimcni ,.,,t'rro*t" oLcn o illraginc intcgraii tlc la inccllu!' s-o. tLcrhrci'i"#',\i.. r'ji,, ..:., i',,;,i,i;i. ljiccrrr.r, rr..,i.li rr. 1.1..]i. ( sl(. l( Erli tl- rlta li ,ili;:'rr,vt'rigI in5('lllnlla dr' l'r1rt illlull lc( l'(a lrt l't'ttttlr'.^"t t."li.''irt"ri.,rl ciScrngticii, cste :rcicr-iirat, poatc li .con{igrira{ioniiiiL.Ur, .;rt..,ri'",r ir",tt" ii infcles d.cit prin cunoa;tcreiL .cirnfig-.r'.tici lcgirturjl.i' iurt,rt#;i

""t.il;, ir-r cari sc protli-ri rnriltc intoarceri 'i ciiculaLritiLti'

.

Ortofizica sc \ra lraza pcr^ o tt:orie con{igulationtrii clttcl lll.l \ii] {i tlcairirrai.;rt"rni.:, it..oor,,." ir pr:,rtotir-imi ;i in inli-otli:schidcrc volrl .eirsi lrisiituri trt'ior:rnalizabilc, care lttl ,n",.i conf.r;i:insatrltrlului rcprczcntert dc I.I-.I1. caract'r11liirrriri .sist"m. Asupra accstni aspect lont Le'cni in rcpr:tate. r'i'rduri'"'-"'t;",,Fr;tii"riiriii"--irir'nii n,atcrialr"' s-a ariitat cit-filosofia Poatc avca o lrazir'exoerirne'talir, insiiltr,rit^t:i. lixistcil!a t'ruci ottocxistcnlc.p

I!{oDELUL I"L.M. gI ORTOFIZICA lB:-r

isi.., la rinclul ei, un sistem introdeschis. Ar.ind introdeschidere si con$tiinte,.ir.i.tatcir. satisface criteriilor cle a fi arhcni.Ornui;i

-societiltca, fiincl arhernc, nu s{-'rccluc la sistern. Dcnumirea de ar-.:ir-ill provinc t1c la l'ecllnoa;terea unci proprietifi generale pe carc asemenea struc-:irii.ci posecll: accca clc a a1'ea o aihiticturl? cu functluni neformale in julul,'.'.tt,.',i ttrrclt'tl cu {uncliuni de sister;2,. Pcntru sistcmul introdesc}ris, introdeschicle.-eai'riri'L'zit-itar utr elctnent at'hitectural care sc adaugr-i 1a arhitecrtula pirrlii sistcmice.-\l'l-:.rrllul ar-c, in 1;rinciFirt, o athitecturli carc rleilir;ustt arhitecttua iinui sistem,,ir irrrtlc rfr'numirelr adoptati 8. S-ar pr-rtca rc.tililrca fllptul ciL oricc oylan.is,ttt, are" liliritecturi"r ni:ri }rogatir decii sisteinril, dco:riece posedi introclesciriderc. Pro-,rtll1.nl A r{izilrvA dcnumirea de arhenr pentru. structuri cLt nra:

t f li'j.j\,!OSirl- Sl ij' Nl\rir, ltSLlL

J-)acir r-ezu.rnfuir cctnsicicr;rtiile de nlai ir'aintc, at-tr-ilci1;ot li clasj{ic:lic aslt't:l :

Sistemtint;-cde E cnise

* r\ alnal ull

1 3r)

sistetriele introricschisr

[ =ubcr,',u".,u f

ntt*'o'u

I ionvoroaris:;te I i:rnui

L

-'-

lortc-,.oone f---* I'ot'

t

Ilrsccie.rtec= klu nir,e - -.'"f*-/ci

crnclr*

tIt-

MOIfI'LUi, I.L.M. $I OI'"TOIT{ZICA'hiul

se reduce la cotnportament (behavior), ;i gindirca, gi crea{ia. Comporta-irr(.r'irtul nu cstc vYazttt nunai ca u1t act re{lex, ci ;i sub o formir complexi, dc-:',rinzind in rnod esen!ial clc mediul inconjuriitor, plr:doninant social.

liirpt este cf, in malc mlsur5. behaviorismul are dreptatc. Rolul mediului,.:li lr:latiilor sociale, ca determinantc ale pcrsoanci unlane estc preluat de la l\,larx.

Nirrnai c5. I{arx nu ncagd. congtiinfa ;i activitateiL mentaliL, rccunoscindu-leca i'oime de rellectare ale materiei. R. Ii. Skinner, opcrind cll u1r modcl onto-loEi-: riguro.s inchis, nerecunoscind nici cel putir epiienomenclc, nu admitc nirniciuior-rna{ional sau idcal. El declari: ,,incei'cind si aleze comportamentrrl urnanir"ltr-o lume cu dimensiuni nefizice, psihologii nrcntali :ar1 cogtlitivi au plasat pro-lr'lcrnr:le de bazva, in {orme insolubile" 11. In altr'L partL. 12 aratiL ci. psihologia ne-irlii;rvioristiL plstreaziL vestigii ale aniraismului. fot ce este subiectiv-intcrn nuitrittc Ii rccunoscut de gtiinfir, nuurai cotnportarnentul sub infLr-rcnfa ,,pedepselor'':;;i ,,recotnpenselor" clin rnediu poate fi studiat, iar per-soaniL estc un lepcrtoriu

(losMosuL iI UNlvitltsuL1tB

I)acir nu ar fi arta, ntl ar mai fi aplrut fiicsofia ;i' in general' tensiunea filo-soficir a omului.

siructurile spalio-tempolale_ilie sistemului nerYos i;i sntln cuviniul asuprapsihoiogici onruluj, i,., pi;,r-,i,f ri ntl, .q.cnctic. Gcncticrtl este o inclogencitaic spaIio-lemnorali. Da, ."iril ii o ,lnAng.it.irot" in{orntaleriali carc nu dcpinde de slruc-#;ff;it;-;i';;';i'opii"tiiir? i'iormateriei. Acestea ar putea '"ql:":"-t^ ::,,gcneric" r,r"i prol,,,rti ,i".il ;.t';,"ticLrl .sPatio-tcrnPsl2]. ln ac.:=t scns ii;intt a c.i'-'.ii'o ptoi,t"mJ" tlc orlof iz.icI" llli llunral tic |st noiogle'

l,Iintea estc o t.;;;i;';;,*t" "

lumii *iaterial'e' Ea func!ioneazft 'i

c.lin ^si*''"

cu o,,nrlogcn.iratc I,;.";;;l;:, niii,,.inJ in tniL

llvICJI)IrL,tll, I.L.lVI. SI ORTOIIIZICA

0 \iezi capitolnl Sisteme intratlcst',hise in voiurnril Pro.frttttiwilc lunoi.i ntaterictlc, ed' cit., p. 2.14-25L; vez: gi lliirai Dri.gilnescu, ArlLi,tecturd, si sit'tttttrrd, in siste me deschise si introde schi,se, comunicarela sesiunea Secliei cle ltiit.rt" t"hoi"e a i\cademiei It. S. ItomAnia, 15 noiembrie 1978, publicati

-intol, Procese si sisteme inJormalion,ale, cc'lec{ia ?ycblcme de autcmatizare, v6l. 12, 1'982, P'47--5^7,retipiritd, in'volumul autorului' A cloua reaolulie utdustria!d.., Bucuresti, Editura lehnici, 1980,r. i6 l- 167 ;i 1,7 L- 176.' ? Pentni notiunea de ar-hitecturi, vezi l{ihai Drdgirnescu, $tiinlti gi ci'oilizafic, Brrcuregti, Edi-tura StiinfificS. 9i Enciclopedicl, 1984.d Uitrai Driglnescu, Tehnrilogii, pentrw aiilcr, partea a III-a, Rezista ecouomicS., nr. 14, 1982'''

tui ,ororrn, partea I, Re-zista ecoromic!,, nr. 12, 1982, p.20 pi partea a rII-a, Revista econo'

micd, rrr. 1,4, t982, p. 20.t0 B. F. Sliinnei, About behauicrisrp, Nerv York, Al{red A. I{ncpf, 1974.tt lbiderp, p. - 118.t2 Ibident., 1,. J67'tr lbidLm, p. lq9.1a \rezi,--lUih;i I)r.igd,nescu, Stiittlii;i cititi:aiie, partea a TII-a: Din iierspectita informaliotzald,

Bucuresti, Ilditura gtiinfi{ici gi llnciclopedici, 198i, p. 173-235.

1CG

C,\PITOLUL 2

I |AZELU OIST OI" O {ililIi A I,I' IIATIIT{A:I'ICI I

u.\Tfilt1'TI0r $t lIODEILIL OITOLOGIC l'L'h{'

}|.oc1e1u1ontologicI.L.}I'poatc.avearnar.iimplic.alii':l"su1ir.','l,j:iii*|,i:]:.ciei: de ascmcnca, aslpra;tiinlci infotmatici.,\custc implicatii vor lt csamtnlrt"ii liirltic Ii, IIi ;i IV ale accstui loiutn'St; ntl ."rc crte-;"1"i ili;;"aticir irt ;tiirr!r acLurliL, :n r)rr'r)(', irr rriod -cri-,ic'r, 'ntrcbarca carc lLr puLca -i iie inllticnla noulut ca{lltl ontolos,lc cognlt l\l'-'*,iioi'"r"i"ir"iiri,.u"^.r6-Lni,t:pccific r,1 ;Liintei, dar;i .StlIrr"s roltrltri riratr-,laiiciii in descrierca rcalitiLlii' ! ! i:.-" -n. ;;.;t; probleme nc vom ocupa in capit-o1u1 d: {at:i' Lnui.- oirsc.-attiasu.Dra pozitiei *"t.*"ii"ii in laporl'cu modclul c-rntologic I'L'1I'' pr-czcntaiti;ri;:;l;;;; antcrioarS" 1, erau, iri csen!6, urtnirtoarele:

a) I)eoarece intlcaga rnatematic'it 'ie poatc :"p,tj*,u prin tcoria rrultirnilor'aoariiia traradoxclor'iri-.u.t.'-tt accst''i "'t-riii ,'i'cflciti PJ'rtictlltrititi al''- crlrro;r'--;J;i'i;rl;;;;'-;;;;,i;;i iopt,,t cir rrir i r)01tj lrrlr': noliunor tli tnttltitttt' rl;;;,,r; ]f;;ccsul,ii ;;;i"i Jc'' ai,str^ctizor'. ai ott*tltri; dc act'i'r ,,.ra'itdorurilteorici muilimilor p"i".""Jitii '." obicclul unui lcritabil nou crpcriment {i1':-.ofi" i"." iinplic!. intr:eaga realitate 3 snt'ri''ti"'i'

b) Reaiitatea mcntall a ornrrlui nefiinrl inlcleasi nnma.i. prin ccnstiiu{ia -rr.p"1ii,1-t"*p";i;: ;i".J p"n

.intror1,:sci'ridcrca in inforinateria dil ortocxistenfi''..i crrm nici un ,,.or.."pd fir-rir.:;upor:i .itu

.lroai-': l:tista" a, o|'i'ce .conceft ot'tstvact ii:

nasit:re i,tttt-u,u, ,o*ti*ito,riilog;,-i.1r;tii,.,-ttLui",orii .-"i inforilat:tt3l)' Cor1c19t11 ,nri;;;;';";;;i"i"i""'r;"", dar c"i nLr'I)rai(j cxi:1.i, frin,:liona, farf:r strp{)rt r.iiatcriiil.o1 roate ror"ur-,,_,rr,1.

"".1 r-".jirii1 i*i.r'.-ntc sa,-l rroatc fi clcaL. l'unctionincl irrtr-

;; ';;';;"-;",t'lri"s. .irt i'"t"ri",tirt,l irt : 'ir:ti:l 'rll,L tiicntal-psilroio3ic' ::''l:i:lt':l,r,,ar,, Ii 1,r.itii cJ o i'calital,' it,r;ti.r"Ct.i. i.t;r-r; I siClnrllCa morl l)oal" l1 !rl!t'Ir-:t;i)lriritrrr,'rnttti,t,ot!ic5. Iii estc un coitccj,-.i, t., i,i,:,:" C'-r rcalitate abstraciiL cl" func-i:;i:::;;",,,::ii;io*i;;d"., in {ouiL, z:"i'': o't'zz'i o':r'oiogicir' oare acest ontolcgic s'';;-;;";;,t;;;-i; ri;i ,rn ici-cuvin1Lil r',nr,r;r. r:nc'-,irtelot? I'aradorurilc nu selnni'|-lizez,,zit inclircct or.,rt^-to.r.i, adic'Ji funi.l:'';:i';iitu1.^onLologic a1 conccp.telor?'"'-;j lnpt:ut tl

";";;tii;Lt"a i-t:oii'-;i rnrrti::riir'r eviiir parad:;:l:l:",j1:1'.:?;

,a,,,r.ri:, ;,1' e'itarca oltoiogicgiri. .Ln risteur.r,1l61np.i-ic rlesi evlti pat ltriorLtrtlt-'r1i*n ?tceSt,r.o- .a*ii-r",

"jil;-t,tr {c1, prir iitrr:ttsi:ri::n!:r- si:trmr-t"iui. Incc'rrsistcrrl-:-inseamnir cl r-rn.i.1;; i;fu,;i, logic', loiticl-nt:rtt'irr-iic, i)ii se poato irir:lritle ir-sir,e. Si cr,rm Goi1e1 a dcmonstra't e{l':s}' iLrctlr 1'rin icoierla -ta.de incornpi'"iiir'l-;H, i1;rii!:r C a.r.lri,i.,.o,-l".o"lpt.tiliidi,r.t;t, ''r:it.o lcgi) frrntlamentali a ''inLii;;l;;]ri*"f fogiro-;o"dn'-ntic o. Il:scliir,!:rr:a rtniri sisli:rr {orrnal, atrincl' 1111 csl':o cleschiclerc cirtre ;;ffi;1;i E-.ie aile'ir1'at, r'iu sl:rt'l-: fot'mal, inr:vitabii c1.schi'sc -loate inchide .i,^" ^ite realii.alc rn:ltr:ilaLil:'L

t, ltit si accasta clin grrnii' c"lit:rlii"riti"i,'j..r,.ii" r.t^;ibi; desciri,lrrc ;i a;4. nrai dt1ti1;3, piniL 1a o realitat'

IJAZELiI'JNTOLO(}ICE,{LE X,1A'I'EMATICII

O}{TT}I,Of;IA IXtrTO}I}{,ITICA $I ONTOLOCIA I,U},fII ]TfATERIAI,E

19t

t-rntologici unde procesul ,se opre;te 8. flacd. faptul ci un sistem formal logico-;rlatclnatic tlu se inchide logic-este o legitate, atunci problema consisten{ei'este

prost pus5.: ,,starea normali a sistemeloi matematice este de a fi fdri inthiderelogicl, ceea ce nu inseamniL, din punctul nostru de vedere, ci sint inconsistente"e.

Noul model ontologic. nu ridicl nurnai problemele: a (rnatematica in aspec-tele ci fundamentale implicS. un experiment filosofic), & (natura obiectelor

-ute-:tigtfce) ;i- c (deschiderea logicS" ca stare normalS. a unui sistem formal), ci im-plicl -;i leluarea problemei primordialititii spaliului sau mullimii in cadrul con-ceptclor matematice ;i deci a statutulrri teoriei inullimilor (d), precurn;i a rapor-

tr-r.lui dintrc formal ;i neforrnal ln ciescrierea realitilii (e),

Este cunoscut cir paradorele teorici mrilliniilor au provocat o varietatc deatitudini filosofice:. intiiiiionisrnul (numit uneori ;i anfropologism rnatematic),platonismul clasic, iogicismr',l si fonnalisrrruL.

Dintre toatc ace:;tta, nrrtn?,i platonismnl estc ontologic, insir este cazul unuiontologisn in.raport cu cbiecte ;rlaternaticc cxistente ." id.i platoniciene. Pentrumatematicienii platoni-gti,. o1"'iectit"c, siructrlrile matematice ^exist5. indepencientde gindirea rnateinaticienilslr. Ilc iingl faptui c5- o asemenea pozilie ideaiist5 nripoa.tc, fi acceptat5. in raport cu r,iziunea noastrii materialist-dialectici, ia inlirturi;,rosibilitatea orici.rei crca-fii in rilatematicir, ader.5.r'ul matematic poate fi nqmai,lescoperit.

Ceea ce r5.mine, pozitiv din piatonisirr este alirmarea obiectivitb.!ii obiectciornaiernatic:. lut platonismul nir sc, re

.tinr-rt clictat :rt'llitl:r-r. l)euttu l''rcgc, 1og'ica ;t tnat{.mlLlictr .(irr' carL' (] .sP(-)ra.rrldtlc-

.liilt[ ili;st;:,i'ri,ri t;;;ii ur" .tr-i ,,iiit,iii,' cl,.icctit:; (,rumrtl' r,rai itrii"itrlt' obir''r:tt',,care cuprind, i,r i1.*.',iJ,'"tli".."i"pt.tc, cit ;i oi.'itctcle.tcorii'i lui Iiregc

r:';' rieci;;;;;;;ili,i-;