7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
1/21
Implicarea unui ONG de mediu
in gestionarea unei probleme demediu
CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN ALBAMONT
Mazuru Alexandra
Grupa 1329, seria A, an III
1
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
2/21
Cuprins
1. Aspecte teoretice privind implicatiile ONG-ului in gestionarea uneiprobleme de mediu
1.1 Descrierea ONG ului
1.2 Obiective generale
1.3 Organigrama ONG ului
1.4 Relatiile cu alti operatori
2. Elaborarea unui studio de caz in vederea determinarii legaturii ONG ului si a gestionarii problemei de mediu
2.1 Problema abordata
2.2 Perioada de desfasurare
2.3 Obiective generale
2.4 Obiective specifice
2.5 Necesitatea proiectului2.6 Sursele de finantare
2.7 Beneficiarii
2.8 Desfasurarea activitatilor
2.9 Probleme aparute
2.10 Cheltuielile implicate in proiect
2.11 Rezultatele
2.12 Efectele ecologice si sociale
2.13 Eficienta proiectului
2.14 Analiza SWOT
2.15 Concluzii si propuneri
Bibliografi
2
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
3/21
CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN
ALBAMONT
Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont se defineste ca o
organizaie neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit, fara
caracter politic.
Misiunea principala a organizaiei este de promovare a principiilor
dezvoltarii durabile in comunitatile din judetul Alba.
O.N.G. - ul s-a constituit in anul 1980, ca sectie de turism montan pe
langa Asociatia Sportiva Constructorul Alba Iulia. In anul 1990 incepe sa se
implice si in actiuni de protectie a mediului, iar in anul 1994 se inregistreaza
conform prevederilor Legii 21/1924 la Tribunalul Alba. In anul 2000 isi
modifica statutul conform Ordonantei Guvernamentale nr. 26/2000.
Activitatea s-a desfasurat in decursul timpului pe patru mari directii:
turism montan;
programe ecologice;
programe comunitare;
programe de instruire.
Actiunile de turism montan au angrenat de-a lungul anilor mii de persoane si
sute de organizatii din toate zonele tarii in editiile Per Pedes de primavara si
toamna, punandu-i in contact nemijlocit cu natura, cu frumusetile si farmecul
muntilor. In egala masura s-a urmarit atragerea cat mai multor tineri, copii, elevi
si studenti in actiunile de initiere, mai ales in taberele de educatie ecologica
anuale, privind comportamentul pe munte.
Printre obiectivele organizatiei se numara:
dezvoltarea ecomomica durabila a comunitailor;
reconstrucia ecologica si conservarea ariilor naturale protejate;
3
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
4/21
restaurarea si conservarea siturilor;
protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunitai;
promovarea valorilor culturale si morale tradiionale;
promovarea principiilor democraiei si ale statului de drept;
dezvoltarea fizica si intelectuala a tinerilor;
promovarea turismului ecologic.
Organigrama ONG:
Adunarea Generala a
Membrilor activi
Comisia de Cenzori Consiliul Director
Presedinte
Vicepresedinte
Birou Executiv SecretarContabil
4
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
5/21
1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit
din totalitatea membrilor activi.
Competenta:
-stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;
-aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;
-alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele;
- modifica actul constitutiv si statutul;
-dizolva si lichideaza organizatia.
Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15
martie. Ea poate fi convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului
Director Albamont din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii
activi.
2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii
Generale. Componenta sa este numai din membrii Albamont.
Atributii:
-prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate;- executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul
bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei;
-incheie acte juridice in numele si pe seama organigramei;
- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei.
Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de
cate ori este convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai.Hotararile se valideaza cu majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un
regulament intern de functionare in termen de 45 de zile de la alegere si va fi
facut public in termen de 15 zile.
3. Presedintele:
-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii;
5
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
6/21
-coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei;
-conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala.
4. Comisia de cenzori:
- verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont;
- intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
- poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare
Generala.
5. Biroul executiv:
a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont;
b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare;
c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind
activitatile si situatia financiara.
Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri:
membri fondatori;
membri de onoare;
membri activi;
membri colaboratori;
membri simpatizanti.
Numarul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numarul
membrilor activi fiind in medie de 35 - 45 persoane.
Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in
centrul orasului Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV,
videorecorder, aparat de proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier.
De asemenea,incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan
Albamont a devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului,
Cheile Manastirii si Vanatarile Ponorului.
6
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
7/21
Gravele probleme ecologice ale zonei Alba au constituit o preocupare
continua, dupa anul 1989 clubul demarand o serie de activitati de educatie
ecologica, intocmirea de baze de date si campanii de constientizare privind
dezastrele ecologice.
Prin programele Environmental Training Project si Environmental Health
Project in colaborare cu alte O.N.G.-uri si cu organizatii internationale,
Albamont a desfasurat cursuri, seminarii si actiuni pe teren, in special pentru
combaterea fenomenelor de poluare in zona Zlatna.
Constienti de necesitatea participarii publice in lupta pentru un mediu curat,
membrii s-au angrenat in actiuni de implicare comunitara, initiind variate
metode de angrenare a cetatenilor in responsabilitati privind dezvoltarea
durabila a comunitatilor. Socotind ca societatea civila poate fi construita numai
prin existenta si functionalitatea asociatiilor neguvernamentale, clubul nostru a
contribuit la infiintarea mai multor O.N.G.-uri, le-a sprijinit si are actiuni de
7
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
8/21
colaborare cu acestea.
ooooPrincipalele surse de finantare ale organizatiei Albamont sunt: surse
externe circa 80%, surse interne 20% din cotizatii, contributii, sponsorizari si
voluntariat. Numarul total al membrilor a ajuns la 250, activi fiind 30.
Relatiile ONG-ului cu alti operatori:
Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte
O.N.G.-uri din judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale,
structuri administrative locale si centrale, instituii de invatamant, de cercetare,
stiintifice si culturale, cu institutii internationale implicate in probleme de
protectie a mediului, participare publica, dezvoltare comunitara si programe de
instruire.
Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:
sprijinirea echipelor Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile deaccidente grave;
colaborarea cu Regia Autonoma Apele Romane la aplicarea strategiei si
politicii regionale de gospodarire a apelor;
organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie
2006, in colaborare cu Asociaia de Turism si Ecologie Trascau Corp din
Zlatna, Clubul de Turism Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud; colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor
(infrastructura, resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in
Depresiunea Trascaului;
20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua
Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria
Municipiului Alba Iulia;
8
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
9/21
Consultarea Institutului de Speologie Emil Racovita,si a Federatiei
Romane de Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul
rezervatiei naturale Vanatarile Ponorului;
Sprijinul financiar pentru proiectelederulate:
Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele
-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin cares-a realizat
unui gard din lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul
vitelor In zona, si
- Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care
se afla cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de
restaurare si protejare a acesteia.
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut Centrul de
Resurse pentru Organizatii Neguvernamentale CRONOS, fundamentat
pe dezvoltarea sectorului neguvernamental prin acordarea de consultanta si
instruire pe probleme specifice ale ONG-urilor, crearea unui centru de informare
pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca si baza de date, facilitareadialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONG-uri.
World Learning pentru campania Apa Curata, bazata pe declararea
de catre Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta
strategica si elaborarea unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare
si de mediu necesare pentru apele bazinului hidrografic Sebes.
MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campaniaApuseni
Curati, In vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni;
Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul Sprijin pentru
Rosia Montana.
Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din
activitatile O.N.G.-ului.
9
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
10/21
STUDIU DE CAZ : CAMPANIA IMPOTRIVA POLUARII CU
RUMEGUS IN COMUNA GARDA
= APUSENI CURATI =
Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu
mare potential turistic Garda
Cauze:
10
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
11/21
lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri;
lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia;
lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele
negative ale rumegusului asupra mediului.
Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999
Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod
durabil
Obiective specifice:
Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor
Lemnoase din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in
acest plan;
Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;
Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in
protectia mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra
capitalului natural;
Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.
Printre actiunile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea
Deseurilor Lemnoase se numara:
1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;
2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;
3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;
4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;
5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in
comuna;
11
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
12/21
6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si
stabilirea unui mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.
Necesitatea proiectului:
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera
daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea
habitatului acvatic. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de
aceea sunt necesare actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta
deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si pe marginea drumurilor
afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea pentru turisti.
Sursele de finantare:
Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si
Administratia Fondului pentru Mediu;
Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.
Beneficiarii:
Proiectul se adreseaza locuitorilor comunei Garda din judetul Alba care,
din lipsa unui spatiu centralizat de depozitare, elimina aceste reziduuri in zone
nepermise. Beneficiarii proiectului sunt si societatile care recicleaza acest tip de
deseuri, avand la dispozitie o cantitate mare de materie prima la un pret scazut.
Prin interventia acestora zonele afectate de depozitele ilegale vor disparea
creand un mediu curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a
turismului rural. Unitatile turistice vor avea de asemena de castigat, prin
atragerea mai multor turisti dornici de un turism ecologic.
12
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
13/21
Derularea activitatilor:
Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si
pliantelor, urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este
cea mai buna modalitate de diseminare a materialelor informative.
In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema
deseurilor lemnoase cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic,
politist). Ideea desfasurarii campaniei in localitate a fost imediat agreata de
autoritati dar s-au ridicat obiectii privind depozitarea centralizata a rumegusului
pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile lemnoase sunt exclusivproblema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a zonei
depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am
reusit sa convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu
deseuri lemnoase.
In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i
purtarea discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara
13
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
14/21
de corturi in zona. Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu
privire la tema campaniei, grupurile tinta precum si modul de abordare a
persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu localnicii si au
identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O parte
din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a
aratat indiferenta.
Probleme aparute:
La inceput localnicii s-au aratat reticenti cu privire la necesitatea
proiectului, temandu-se ca se va ajunge intr-un final la interzicerea activitatilorde taiere a lemnului, aproape singura sursa de subzistenta a lor. Dupa citirea
pliantelor si ascultarea intentiilor membrilor, atitudinea acestora s-a schimbat.
Cei 12 copii care au participat la aceasta campanie au fost cei care i-au convins
cel mai bine pe locuitori sa-si curete zona de aceste deseuri, urmand, in perioada
urmatoare, sa intre in legatura cu agenti economici dispusi sa utilizeze
rumegusul.Doua luni mai tarziu s-a organizat o intalnire la care au participat
autoritati, persoane influente din comunitate si O.N.G. uri active din zona,
pentru a stabili actiunile ce trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemei
rumegusului.
Venituri
In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport
financiar urmatoarele surse:
-contributii 25 269 mii lei
-sponsorizari 152 487 mii lei
-proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei
- dobanzi 29 524 mii lei
14
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
15/21
-alte venituri 15 054 mii lei
TOTAL = 1 816 971 mii lei
La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine
Terenuri in valoare de 100 000 mii lei
Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei
Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei
Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei
Structura cheltuielilor
Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de
915 965 mii lei
Principalele cheltuieli dupa natura lor:
- mii lei -
Denumire Valoare
Cheltuieli materiale 651 917
Cheltuieli cu chiriile 30 653
Cheltuieli cu serviciile executate de
terti
189 120
Cheltuieli cu serviciile bancare 11 445
Cheltuieli cu deplasarile 89 182
Cheltuieli cu posta si comunicatiile 50 084
Cheltuieli cu personalul 367 750
Cheltuieli pentru transport 159 978
Cheltuieli cu primele de asigurare 10 112
15
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
16/21
Cheltuieli financiare 5 392
Alte cheltuieli 2 073
Rezultatele
A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus,
incepand cu anul 2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;
S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor
lemnoase si s-a curatat zona in proportie de 60 %;
In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror
proprietari nu au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate
printr-o actiune viitoare, organizata de Primarie.
Efectele proiectului
Efectele ecologice ale proiectului
Criteriu Subcriteriu Indicator Efect
Terenuri Calitatea
solului
Suprafete
degradate
Proiectul contribuie la
imbunatatirea calitatii
solului si apelor si la
conservarea biodiversitatii
Este impiedicata disparitia
vietuitoarelor acvatice,
numeroase, care populeaza
apele comunei
Ape Lacuri Calitatea
suprafetelor
Rauri Calitatea
suprafetelor
Biodiversitate Specii de flora
si fauna
Indicator
cantitativ al
speciilor de
flora
16
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
17/21
Efectele sociale ale proiectului
Criteriu Subcriteriu Indicator Efect
Sanatate Mortalitate Durata de
viata
Proiectul imbunatateste
calitatea vietii si poate
infuenta prin aceasta durata
de viata a oamenilor din zona
Educatie Educarea
populatiei cu
varsta de peste
12 ani
Prin diseminarea de materiale
informative si discutiile din
casa in casa se realizeaza o
constientizare si educatie a
populatiei in ceea ce priveste
problemele mediului
Eficienta proiectului
Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de
416 560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287
670 mii lei.
Indicatori de eficienta economica
17
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
18/21
Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice
finale a oricarei activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri
si cheltuieli:
Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei
Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente
veniturilor realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:
Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei
Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se
calculeaza ca raport intre profitul net si cheltuielile totale:
Profit net = Profit brut Impozit pe profit
Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %
Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de
intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeazarapotul intre rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea
totala a activelor sau a capitalurilor.
Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit
din intreaga sa activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara
exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit.
Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri
Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit
net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport
intre profitul net si capitalurile proprii.
18
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
19/21
Analiza SWOT
PUNCTE FORTE:
Participarea a unui grup de 12 copii care
au atras atentia locuitorilor
S-a reusit contactarea unei societati ce
utilizeaza rumegus in activitatea
tehnologica
Buna finantare
PUNCTE SLABE:
Societatea care
utilizeaza rumegusul
nu este interesata sa
ridice periodic
deseurile
Nu a reusit sa obtina
sprijinul societatilor
care polueaza zona
OPORTUNITATI:
Extinderea ariei de activitate in alte
localitati invecinate cu potential turistic
O posibila colaborare cu agentiile de
turism cu care organizatia are unele
interese comune
Recunoastere internationala datorita
finantarii externe
AMENINTARI:
Scaderea interesului
locuitorilor pentru
pastrarea locaitatii
curate
Scaderea potentialului
turistic
19
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
20/21
Concluzii si propuneri
Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de
actiune pentru indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta
fiind doar inceputul colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta
fundatie, Albamont a derulat o campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda,
si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si Nucet. Activismul comunitar in
mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu ajutorul
persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale
si potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru
generatiile viitoare.
20
7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu
21/21
Bibliografie:
http://albamont.greenagenda.org
http://www.albamont.ro
21