Imobilizările corporale
Imobilizările corporale sunt acele bunuri materiale deținute de o unitate patrimonială pentru
a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii. Imobilizările corporale mai pot avea ca
destinație și inchirierea lor la terți sau susținerea de actvități administrative proprii. Imobilizările
corporale reprezintă bunuri fizice cu o utilitate îndelungată și care dețin ponderea cea mai mare în
totalul imobilizărilor unei unități patrimoniale.
Imobilizările corporale sunt evaluate și reflectate în contabilitate, în funcție de modalitatea
lor de intrare in patrimoniu , la valoarea lor de intrare, care poate fi:
valoare de aport - pentru imobilizările corporale reprezentând aport la
capitalul social;
costul de achiziție – pentru imobilizările corporale achiziționate ;
costul de producție – pentru imobilizările corporale produse în unitate
valoarea justă – pentru imobilizările corporale primite cu titlu gratuit
Imobilizările corporale mai pot fi evaluate la valoarea rezulttă în urma reevaluării. Aceasta
se stabilește, avându-se în vedere valoarea de intrare în patrimoniu, utilitatea și prețul pieței, precum
și gradul de uzură al imobilizărilor corporale, estimat la data reevaluării.Valoarea rezultată în urma
reevaluării se numește, potrivit reglementărilor actuale, valoare justă și se determină, de regulă, de
evaluatori competenți, pe baza unor calcule specifice și ținând cont de elementele enumerate
anterior.
Reflectarea în contabilitatea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul conturilor:
211 ,,Terenuri și amenajări de terenuri”, cont sintetic de gradul I care se
dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:
2111 Terenuri
2112 Amenajări de terenuri
212,, Construcții ”
213 ,, Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”, cont
sintetic de gradul I care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:
2131 ,, Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalațiide lucru) ”
2132 ,, Aparate și instalații de măsurare , control și reglare ”
2133 ,, Mijloace de transport ”
2134 ,, Animale și plantații ”
214,, Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane
și materiale și alte ctive corporale”
Georgescu I., ,,Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și instituții
publice”, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, 2004
Caracterizarea analitică a activelor
Imobilizările corporale reprezintă active care :
a) sunt deținute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producție proprie de
bunuri și servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru folosirea lor în scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an
c) au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Elemente patrimoniale :
2.1. Terenuri și construcții cuprind :
suprafețe terestre cu o destinație economică dobândite de agenți economici prin
acte de vânzare-cumpărare sau sub forma de despăgubiri în cazul exproprierilor;
investiții efectuate cu amenajările, căile de acces racordările la sursele de energie și
apă, pădurile, lacurile, bălțile
construcțiile
2.2. Instalații tehnice și mașini
Conform OMFP nr. 1752/2005 în structura lor se includ :
instalații tehnice
mijloace de transport
animale și plantații
2.3.Alte instalații utilaje și mobilier cuprind:
mobilier
aparatură birotică
echipamente de protecție a valorilor umane și materiale
alte imobilizări corporale
2.4. Avansuri și imobilizări corporale în curs
Conform OMFP 1752/2005, cuprind:
costul de producție sau achiziție al investițiilor neterminate la finele exercițiului
efectuate în regie proprie sau în antrepriză;
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale;
Popa E., Briciu S., Oprean I., Bunget O., Pereș C., Pete Ș., ,,Bazele contabilității”, Editura Economică,
București 2009, pag 44
Contabilitatea opera iunilor privind deprecierea activelor imobilizateț
Se poate vorbi de deprecierea activelor imobilizate atunci când valoarea actuală de inventar la un
moment dat, este mai mică decât valoarea lor de intrare.În funcție de cazul în care se află diferența
corespunde unei deprecieri reversibile sau unei deprecieri ireversibile. De regulă, deprecierile ireversibile
(definitive ) se înregistrează în contabilitate sub forma amortizării, iar în cazul deprecierilor reversibile
intervin provizioanele pentru depreciere.
În concepția economică, amortizarea imobilizărilor presupune includerea in cheltuiele de exploatare
a fiecărui exercițiu, a sumei totale a deprecierii ireversibile suferite de acestea, astfel încât durata normală
de utilizare, valoarea lor de intrare să se recupereze integral.
Procesului de amortizare i se supun atât imobilizările corporale cât și cele necorporale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data
punerii acestora în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de
viață și condițiilor de utilizare a acestora. Unitățile patrimoniale care desfășoară activități cu caracter
economic amortizează imobilizările corporale de natura mijloacelor fixe utilizând unul din următoarele
regimuri de amortizare:
amortizarea liniară
amortizarea degresivă
amortizarea accelerată
Georgescu I., ,,Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și instituții
publice”, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, 2004, pag 184
Casarea i cedarea imobilizărilor corporaleșO imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când niciun
beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilzarea sa ulterioară.
Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri
parțiale, atunci ea scaote din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă
dispune de informații necesare.
În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct veniturile din
vânzare,cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia.
În scopul prezentării contului de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile obținute în urma casări
sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de
scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta, și trebuie
prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli.
Compensa ii de la ter i ț țÎn cazul distrugerii totale sau parțiale a unor imobilizări corporale , creanțele sau sumele
compensatorii încasate de la terți, legate de acestea, precum și achiziționarea sau construcția ulterioară de
active noi sunt operațiuni economice distincte și trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor
justificative. Astfel deprecierea activelor se evidențiează la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a
încasa compensațiile se evidențiează pe seama veniturilor conform contabilității de angajamente, în
momentul stabilirii acestuia.
Exemple de compensații pot fi înregistrate în următoarele situații:
a) sume plătite/de plătit de către companiile de asigurarepentru deprecierea sau
pierderea unor imobilizări corporale cauzată ( dezastre naturale sau furt )
b) sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale (terenuri care au
fost exproprietate)
Evaluarea la data bilanțului
O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările
cumulate de valoare.
Moroșan I., ,,Contabilitate financiară și de gestiune” Editura CECCAR, București, 2013,pag 154-158
Reevaluarea imobilizărilor corporale
Reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justă, ținîndu-se seama de
inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței. Reevaluarea imobilizărilor corporale se
efectuează de către evaluatori autorizați sau de către specialiști din cadrul entității, cu pregatire tehnică in
domeniu.
Operațiile privind reevaluarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate folosindu-se
în principal două metode:
1. metoda valorii brute- potrivit căreia se reevaluează simultan atât valoarea brută a
imobilizărilor corporale, cît și amortizarea cumulată
2. metoda valorii nete- care presupune eliminarea din valoarea contabilă brută a
amortizării cumulate și a ajustărilor pentru dpreciere.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere în
mod semnificativ de cea care ar fi stabilită folosind valoarea justă la data bilanțului.
Activele care fac parte din aceeași clasă de imobilizări corporale (terenuri, clădiri, mașini etc.)
trebuie să fie reevaluate simultan, pentru a se evita reevaluarea selectivă și raportarea în situații financiare
anuale a unor sume care sunt o combinație de valori calculate la date diferite.
Plus valoarea care rezultă din compararea valorii juste cu valoarea contabilă netă este tratată ca o
crestere a rezervei din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluării reprezintă o descreștere a valorii contabile
nete, atunci aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din reevaluare. Dacă valoarea justă stabilită la
inventariere este mai mică decât valoarea contabilă netă, diferența în minus se înregistrează ca o cheltuială
nedeductibilă fiscal.
Surplusul din reevaluare se capitalizează prin transferul direct în rezerve, fie la scoaterea din
evidență a activului pentru care s-a construit rezerva din reevaluare, fie pe măsură ce activul este folosit de
entitate. În cazul din urmă, valoarea rezervei transferate este egală cu diferența dintre amortizarea
calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al
activului
Pântea Iacob Petru, Bodea Ghe., ,,Contabilitate financiară românească ”, Editura INTELCREDO,
Deva 2009, pag 68
Contabilitatea imobilizărilor corporale
Structura i criterii de recunoa tereș ș
Un activ corporal este o resursă care poate fi încadrat în categoria imobilizărilor corporale,
atât conform Directivelor Economice Europene cât și IAS 16 ,, Terenuri și mijloace fixe ”, dacă
sunt reprezentate de active care :
a. sunt deținute de o entitate/întreprindere , pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative,
și
b. este posibil a fi furnizate pe parcursul mai multor perioade.
Față de aceste două condiții de încadrare a unui obiectiv în categoria imobilizărilor
corporale, referențiatul românesc prevede și o a treia condiție :
c. au valoarea mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare (în
prezent, valorea minimă pentru încadrarea unui obiectiv în categoria imobilizărilor corporale este
de 1800 lei.
Pentru aplicarea unui tratament financiar contabil corect al imobilizărilor corporale se
impune clasificarea următorilor termeni :
1. Durata de viață utilă reprezintă:
a. perioada pe parcursul căruia se estimează că entitatea va utiliza activul supus amortizării,
sau
b. numărul unităților de produse sau a unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute
de entitate prin folosirea obiectului respectiv
2. Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa
durată de viață utilă.
3.Valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în
situațiile financiare anuale, din care s-a scăzut valoarea reziduală.
4.Costul reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justă a
altor contraprestații efectuate pentru achiziționarea unui activ, la data achiziției sau construcției
acesteia.
5.Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o entitate estimează că o va obține
pentru un activ la sfârșitul duratei de viață utilă a acesteia, după deducerea prealabilă a costurilor de
cedare estimate.
6.Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie
între două părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.
7.Pierderea de valoare este reprezentată de diferența dintre valoarea contabilă și valoarea
recuperabilă
8.Valoarea contabilă este reprezentată de valoarea la care un activ este recunoscut în bilanț
după scăderea amortizării cumulate până la acea dată, precum și a pierderilor cumulate din
depreciere.
9.Valoarea recuperabilă este maximul dintre prețul net de vânzare și valoarea de utilizare :
prețul net de vânzare este valoarea ce se poate obține din vânzarea unui
activ de bunăvoie, între părți aflate în cunștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care
prețul este determinat obiectiv, după scăderea costurilor directe de vânzare;
valoarea de utilizare este valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare
estimate, care se apreciază să fie generată de utilizarea continuă a unui activ și de vânzarea
lui la sfârșitul perioadei sale de viață utilă.
10. Valoarea reevaluată sau valoarea actuală este valoarea stabilită în urma operațiunii
economice de reevaluare a imobilizărilor coform hotărârii guvernului , valoarea care înlocuiește
valoarea de intrare sau contabilă a unei imobilizări. Această valoare se stabilește în funcție de rata
inflației comunicată de institutul național de statistică, cu posibilitatea de ajustare în funcție de
condițiile în care se găsețte imobilizarea reevaluată.
Un activ corporal este recunoscut în situațiile finaciare anuale ca activ atunci când:
a. este posibilă generarea către entitate (întreprindere) de beneficii economice viitoare
aferente activului, și
b. costu activului poate fi măsurat credibil
În practca entităților economice apar cazuri de achiziții de imobilizări corporale cu scopul
sporirii gradului de siguranță sau de protecție a mediului, care nu cresc în mod direct beneficiile
economice viitoare, dar sunt necesare pentru ca entitatea să poată funcționa și să obțină beneficii de
la celelalte imobilizări corporale, îndeplinind criteriile de recunoaștere ca active.
Un element al imobilizărilor corporale care este recunoscut ca activ trebuie măsurat inițial la
costul său, iar cheltuielile ulterioare, aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a
fost deja recunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activelor, deci capitalizate numai dacă se
estimează că entitatea va obține beneficii economice viitoare suplimentare față de performanțele
estimate inițial.În caz contrar toate cheltuielile ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli îm
perioada în care au fost suportate.
( Matiș, D., Pop, A., ,,Contabilitate finaciară”, Ediția a II-a, Editura FSEGA, Cluj Napoca,
2008, pag. 195-197 )
Contabilitatea imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixeImobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe sunt imobilizări corporale care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :
sunt deținute și utilizate în producția, livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii pentru a fi închiriate terților sau în scopuri administrative ;
au o valoare de intrare mai mare decât limita minimă prevăzută de lege.
Această valoare poate fi actualizată anual, în funcție de indicele de inflație.
În cadrul imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe se cuprind :
- Construcții
-instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale
și alte active corporale.
Observație : Există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări
corporale care se îndeplinească din punct de vedere contabil cele două condiții de a fi
utilizate în producție proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților
sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și de a avea o durată de viață mai mare de
un an, dar să aibă o valoare diferită de plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.
Contabilitatea avansurilor acordate pentru imobilizările corporale
Avansurile acordate pentru imobilizările corporale reprezintă sume bănești achitate
furnizorilor înaintea termenului de achiziție și derulării cheltuielilor reprezentînd imobilizările
corporale.
Contabilitatea avansurilor pentru imobilzările corporale se conduce cu ajutorul contului
sintetic de gradul I 232 ,, Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” care au funcție contabilă
de activ.
Contabilitatea imobilizărilor în curs de execuție
Imobilizările corporale in curs de execuție reprezintă imobilizările corporale
neterminate, realizate în regie proprie sau în antrepriz.
Observații :
1.Imobilizările corporale în curs de execuție se evaluează la costul de producție ,respectiv la
costul de achiziție, ca preț de diviz al investiției.
2. Imobilizările corporale în curs de execuție se trec în categoria imobilizărilor finalizate
după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.
Contabilitatea terenurilor și amenajărilor de terenuri
Terenurile sunt reflectate în contabilitatea agenților economici numai dacă aparțin acestora
și cuprind: terenurile propriu-zise și amenajările de terenuri. Acestă structurare se justifică prin
regimul financiar diferit al celor două componente cu implicații asupra contabilizării lor.
Deși evaluarea terenurilor se face potrivit regulilor general admise apar anumite
particularități determinate de criteriile care trebuie avute în vedere: clasa de fertilitate, suprafața,
amplasamentul, destinația etc. Luarea în considerare a lor duce la valori diferite ale terenurilor pe
unitatea de suprafață, de la un agent economic la altul.
În cadrul imobilizărilor corporale de natura terenurilor și amenajărilor de terenuri se cuprind
:
Terenuri, care în contabilitatea analitică, sunt evidențiate pe categorii, astfel:
-terenuri agricole;
-terenuri silvice;
-terenuri fără construcții;
-terenuri cu construcții;
-terenuri cu zăcăminte;
-alte terenuri;
Amenajări de terenuri, care la rândul lor în contabilitate analitică sunt evidențiate pe
următoarele categorii :
-racordarea terenurilor la sistemul de alimentare cu energie;
-împrejurimi;
-lucrări de acces.
(Paraschivescu. D.,R., Radu, F., ,,Managementul contabilității finaciare ”, Editura
Tehnopress, Iași, 2008, pag. 193-212 )
Măsurarea inițială a imobilizărilor corporale
Pentru a fi recunoscută o imoblizare corporală, aceasta trebuie să poată fi evaluată.
Potrivit principiului prevăzut în standard ,, un element al imobilizărilor corporale care este
recunoscut ca activ trebuie măsurat inițial la costul său.
Componentele costului unei imobilizări corporale
Structura și modul de determinare a costului imobilizărilor corporale diferă în funcție de
modalitatea de intrare a acestora în cdrul întreprinderii.
Imobilizările corporale pot intra în întreprindere pe următoarele căi :
a) prin achiziție
b) prin producție
c) prin schimb
d) ca aport în natură
e) cu titlu gratuit
Achiziția de imobilizări corporale
Potrivit standardului, costul unei imobilizări corporale este format din prețul de cumpărare, (
prețul de cumpărare luat în calculul costului imobilizării corporale se calculează prin ajustarea
acestuia cu reducerile comerciale acordate de furnizor), la care se adaugă :
taxele vamale;
taxele nerecuperabile;
cheltuieli direct legate de punerea în funcțiune a activului precum :
costul de amenajare a amplasamentului
costuri inițiale de livrare și manipulare
costuri de montaj
onorarii arhitecți, ingineri etc.
costuri estimate pentru demontarea și mutarea activului, respectiv costurile de
restaurare a amplasamentului, în măsurarea în care costul este recunoscut ca un provizion
conform IAS nr. 37
Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau
producției imobilizării corporale respective, determinate în conformitate cu tratamentul
contabil alternativ permis
Din structura costului unei imobilizări corporale, prevăzute mai sus, se observă că acesta
corespunde cu prețul de cumpărare ajustat cu unele cheltuieli accesorii; anumite dificultăți constau
în faptul că cheltuielile accesorii ocazionate de o achiziție de imobilizări pot fi foarte variate și nu
toate fac în mod obligatoriu parte din costul activului respectiv.
Prețul de cumpărare este suma convenită între cumpărător și vânzător, la data tranzacției,
după deducerea taxelor recuperabile; este prețul de cumpărare corectat cu orice reducere comercială
și cu taxa pe valoare adăugată sau orice alte taxe recuperabile.
Cheltuielile administrative și alte cheltuieli de regie pot constitui elemente ale costului unei
imobilizări corporale numai dacă ele pot fi atribuite direct achiziționării sau punerii în funcțiune a
aceteia.
Producția de imobilizări corporale
Costul unei imobilizări corporale produse în regie proprie este determinat folosind aceleași
principii ca și în cazul imobilizărilor corporale achiziționate, cu precizarea că cheltuiala cu
rebuturile, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile
care au apărut în cursul construcției în regie proprie nu sunt incluse în costul imobilizărilor
corporale respective.
Costul unei imobilizări corporale produsă în regie proprie trebuie să cuprindă:
-cheltuielile directe de producției, inclusiv costul îndatorării
-cote de cheltuieli alocate (amortizarea, cheltuielile de fabricație, și administrare a secțiilor)
Tratamentul diferențelor de curs valutar
În ceea ce privește diferențele de curs valutar ce pot rezulta dintr-o devalorizare sau
depreciere monetară accentuată, împotriva căreia nu se pot lua nici un fel de măsuri de acoperire a
riscului și care afectează datoriile ce nu pot fi decontate și ce apar din achiziția recentă a unui activ
facturat în valută, acestea, potrivit Standardului nr.21, pot fi în valoarea contabilă a activului
respectiv, cu condiția ca valoarea contabilă ajustată să nu depășească minimul dintre costul de
înlocuire și suma recuperabilă prin vânzarea sau utilizarea activului.
Terenurile
La achiziționarea terenurilor, de regulă, pe lângă prețul de achiziție, în costul cărora se
cuprind și diverse cheltuieli, ca de exemplu: comisioane agenți imobiliari, onorarii avocați, impozite
plătite de cumpăător, costul pregătirii terenului pentru construcții, cum ar fi drenajul, dărâmarea
construcților vechi, curățirea și nivelarea, valoarea estimată a lucrărilor de amenajare, cum ar fi
străzi și sisteme de canalizare.
Clădiri
Costul unei clădiri achiziționate include prețul de cumpărare al acestuia , plus toate
reparațiile și alte cheltuieli necesare pentru darea acesteia în exploatare. Când o întreprindere își
construiește singură o cladire, costul acesteia va cuprinde toate cheltuielile oportuneși necesare,
cum ar fi : materialele de construcție, salariile, o parte din cheltuielile de administrare și alte
cheltuieli indirecte, onorariile arhitecțiilor, asigurarea pe durata construcției, taxe de amortizare,
etc.Când construcția se realizează de terți, costul acesteia va cuprinde prețul net al contractului, plus
alte cheltuieli necesare pentru darea în exploatare a clădirii.
Echipamente
Costul echipamentelor cuprinde toate cheltuielile legate de achiziționarea și pregătirea
acestora pentru a fi puse în exploatare, cumar fi : prețul facturat ( minus eventualele reduceri ),
transport, asigurări pe timpul transportului, accize, instalare, teste de pregătire pentru punerea în
exploatare și altele.
Imobilizările corporale aduse ca aport
În cazul creării unei întreprinderi sau cadrul operațiunilor de fuziune – divizare – asociere ,
imobilizările corporale pot constitui aporturi, iar prețul de intrare al acestora este cel care rezultă din
documentele care stau la baza acestor operațiuni.
Imobilizări corporale primite cu titlu gratuit
Prețul de intrare al acestora se stabilește la nivelul prețurilor care s-ar fi plătit în condițiile
normale pe piață; în cazul în care produsul nu are o piață, prețul său de intrare se stabilește la
nivelul valorii determinate de evaluator independent.
Imobilizările corporale subvenționate
Subvențiile obținute pentru achiziționarea sau producerea unei imobilizări corporale nuau
incidență asupra costului acesteia. Fiind vorba de un ajutor acordat de către altă întreprindere sau
de către o autoritate publică, ne aflăm în prezența unor operațiuni cu caracter exclusiv financiar care
nu afectează valoarea imobilizării astfel cumpărată sau produsă.
Schimbul de imobilizări corporale
Un bun de natura imobilizărilor poate fi achiziționat prin schimbul total sau parțial cu un alt
bun de aceeași natură sau cu un alt activ. Costul acestei imobilizări corporale este determinat la
valoarea justă a activului primit în schimb, care este echivalentă cu valoarea justă a activului cedat ,
corectat cu valoarea oricărei sume transferate în numerar sau echivalent de numerar.
( Standarde Internaționale de Raportare financiară IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003,
pag.38-44 )
Aportul în imobilizări corporale la capitalul altor societăți
Așa cu s-a arătat la cesiunea imobilizărilor corporale, între prețul de cesiune și valoare
contabilă netă pot interveni diferențe sub formă de plusvalori sau minus valori. Cele două mărimi
pot crea contradicții între reguli contabile și fiscale. Semnificativă în același acest sens este soluția
privind aporturile parțiale de active. În țara noastră se prevede expedierea câștigurilor rezultate din
astfel de tranzacții ( diferența pozitivă între valoarea de emisiune a acțiunilor primite și valoarea
contabilă a imobilizărilor cedate ) la structura de ,, Alte rezerve ” în regim de facilitate fiscală,
urmând a fi impozitate cu ocazia cesiunii acțiunilor sau lichidării societăților comerciale.
Exemplu :
Societatea comercială ALFA SA contribuie cu aport în natură la capitalul social BETA SA
în următoarele condiții :
valoarea contabilă de intrare a imobilizării : 6000 lei
amortizarea cumulată: 1200 lei
durata normală de funcționare : 5 ani
renumerarea aportului : 1000 actiuni la un pret de emisiune de 70 lei/acțiune și o valoare
nominală de 65 lei/acțiune.
Actiunile remunerate sunt primite în regim de acțiuni deținute la entitățile afiliate.
a) în momentul consemnării aportului
b )