+ All Categories

Download - Igiena Doc

Transcript
  • 8/12/2019 Igiena Doc

    1/17

    Facultatea: ZOOTEHNIE

    Specializarea: CEPA

    Anul: II

    Materie: IGIENA ALIMENTARA

    Student: MIHAES ANA MARIA

    Prof. univ. coord. LEONTE DOINA

    METODE DE FALSIFICARE A

    PRODUSELOR ALIMENTARE

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    2/17

    2

    INTRODUCERE

    innd cont c piaa romneasca este invadat n permanena de noiproduse, unele dintre ele nerespectnd actele i normativele n vigoare privind calitateamrfurilor, att a celor alimentare ct i celor nealimentare, m-am hotrt s abordez temaprivind falsificrile i substituirile produselor.Cnd fraudele comerciale privesc mrfurile alimentare, acest fapt poate conduce la cretereanocivitii asupra sntii consumatorului sau la diminuarea valorii nutritive a alimentului.Stabilitatea relativ redus a mrfurilor, mai ales n condiiile circulaiei lor de la productor spreconsumator, uneori cu decalaje mari n spaiu, timp i condiii de mediu, reprezint o surspotenial de avarii.Pe de alt parte, lipsa unor principii deontologice n productia i comerul cu diferite mrfuri adeterminat pe unii profesioniti improbi s ncerce, chiar s imfptuiasc denaturri mai mult saumai puin vizibile la mrfurile care constituie obiectul lor de comer.

    DEFINITIIFalsificri i substituiri

    1. Falsificarea este o operaiune frauduloasa,care consta in modificarea raportului intrecomponentele unui produs,fr sa se efectueze vreo aditivare cu alte substane.De regula, falsificarea unui produs nu afecteaz valoarea igienica a acestuia,ci modifica valoareanutritiva si,in consecin,afecteaz sau deruteaz colectivitatea umana. Substituirea consta in modificarea compoziiei unui aliment,nlocuind parial o substana saumai multe cu altele,de calitate si valoare inferioara.

    Falsificare sau substituire in domeniul calitii constituie orice nelciune sau tentativa denelciune privind natura, caracteristicile calitative, compoziia, coninutul in substane utile,nlocuirea in componenta produsului a unor substane cu altele vtmtoare sntii, precum sifolosirea de denumiri, descrieri sau alte declaraii false privind originea, cantitatea sau identitateamrfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului.

    LEGISLATIE

    n Romnia Ordinului Ministerului Sntii nr. 184 din 4 aprilie 1972 art c: se considerfalsificare adaosul oricrei substane naturale sau sintetice n scopul mascrii unor defecte aleproduselor sau buturilor, modificrii sau conferirii unor proprieti pe care produsul nu le

    justific prin compozitia sa . Aceasta const n modificarea raportului ntre componentele unuialiment fr s se efectueze vreo aditivare cu alte substane. Legea nr. 12/1990 privind protejareapopulatiei mpotriva unor activiti comerciale ilicite stipuleaz n articolul 1 c falsificarea sausubstituirea de mrfuri sau orice alte produse, precum i expunerea spre vnzare sau vnzarea deasemenea bunuri, cunoscnd ca sunt falsificate sau substituite constituie activiti comercialeilicite, fiind pedepsite contraventional sau penal dupa caz..Contrafacerea se constat cnd alimentul apare n comer cu o compoziie i valori diferite decele declarate

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    3/17

    3

    PRACTICI MURDARE DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

    1. CUM SE FALSIFIC CARNEA SI MEZELURILE

    Cele mai des utilizate metode de falsificare ale produselor alimentare sunt ntlnite la carne iprodusele adiacente acestui aliment esenial. Din nefericire, aceste practici frauduloase suntextreme de periculoase pentru sntate.

    Cteva dintre practici frauduloase la care se preteaz cei din industria crnii.

    substituirea crnii de calitate superioar cu carne de calitate inferioar, spre exemplunlocuirea crnii cu MDM (carne dezosat mecanic cu valoare biologic i calitatemicrobiologic sczut;

    punerea n vnzare a crnii alterate, al crei defect este mascat prin prelucrare itransformare n produse, cu adaosuri de condimente, aditivi alimentari (E-urile), alteingrediente;

    substituirea crnii unui animal cu carne provenind de la alte animale pentru care trebuiemenionat obligatoriu originea, de exemplu: carnea de porc amestecat cu carne de

    mgar, nutrie,cal sau carne de la specii necomestibile (cine, pisic); procesarea sau comercializarea crnii prelevate de la animale moarte, tiate n agonie sau

    aflate n stri fiziologice (bolnave), care le fac improprii consumului uman; falsificarea produselor din carne, cum ar fi: carnea tocat, pasta de mici, preparate din

    carne, semiconserve i conserve din carne prin nlocuirea unor componente valoroase cualtele inferioare: orici, grsime, tendoane, organe (urechi, stomac), introducerea unoraditivi alimentaripentru reinerea apei (E407, E120, E452, E1404, E1440), soia, alteingrediente sau condimente n cantiti mai mari sau neautorizate.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    4/17

    4

    Descoperirea falsului n cazul substituirii crnii de calitate cu una inferioar se face prindeterminarea coninutului de colagen, care se caracterizeaz prin abundenaaminoacidului hidroxiprolina. Metod este foarte util, n special la produsele obinutedin carne tocat (mezeluri, pateuri).Acest aminoacid mpreun cu purinele i unii aditivipot declana crize de gut la cei suferinzi de hiperuricemie. Astfel de produse sunt

    contraindicate i suferinzilor de boli hepato-renale, cardiovasculare, cerebrovasculare,suferinzilor de cancer.

    CARNE MBOGIT PERICULOS

    nlocuirea proteinei din carne cu protein vegetal, de exemplu din soia, sau prin adaos deingrediente i/sau aditivi, ap, amidon, polifosfati, sare, azotai este ntlnit frecvent laprodusele:- crude: carne tocat, past de mici, crnai proaspei- pasteurizate: rulade, muchi, costi- afumate: crnai, slnin, costi- pasteurizate i afumate la cald: crenvurti, parizer, salamuri, crnai

    - afumate la cald, pasteurizate, afumate i uscate: salam de var, de exemplu- semiconserve i conserve din carne sau cu adaos de legume

    n tehnologia modern, deseori se utilizeaz carnea congelat care are capacitate redus dehidratare, reinere a apei. Pentru a mri capacitatea de reinere a apei se adaug n reetaproduselor din carne diferii hidrocoloizi: E452, E468, E1404 etc. Din cauza prezenei glucidelorde tip amidon, produsele din carne care n mod natural au index glicemic 0 se transform nproduse moderne, care au index glicemic1mare solicitnd suplimentar pancreasul. Amidonuleste o asociere nerecomandat cu proteinele animale, deoarecempiedic digestia acestora,stimulnd balonarea i procesele de putrefacie colonice care cresc riscul de cancer la colon.Aceast asociere a proteinei animale cu amidon i grsimi animale accelereaz i apariiasupraponderitatii i obezitii. Diabeticii trebuie s ia n considerare amidonul coninut n astfel

    de produse.

    1Indicele glicemic(IG) este un sistem de masurare alcarbohidratilor,pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul

    alimentului ingerat asupra nivelului dezahardin sange. Este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tipde carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar.

    http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/indicele-glicemic-si-importanta-lui-asupra-sanatatii_5476http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/indicele-glicemic-si-importanta-lui-asupra-sanatatii_5476http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/indicele-glicemic-si-importanta-lui-asupra-sanatatii_5476http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/carbohidrati_642http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/carbohidrati_642http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/carbohidrati_642http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/zaharul-ca-drog_3308http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/zaharul-ca-drog_3308http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/zaharul-ca-drog_3308http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/carbohidrati_642http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/indicele-glicemic-si-importanta-lui-asupra-sanatatii_5476
  • 8/12/2019 Igiena Doc

    5/17

    5

    CUM DESCOPERI CARE SUNT ADEVRATELEGRSIMI ANIMALE

    Grsimea la animalele de consum se afl depozitat att subforma depozitelor delimitate (slnin, seu), dar i disipat nmasa muscular printre fibrele muchilor scheletici. De aceea,carnea animalelor este o carne gras, spre deosebire de cea apsrilor unde grsimea este depozitat n special sub piele saubine delimitat n alte zone, dar muchiul este srac n grsimi.Compoziia n acizi grai a fiecrei grsimi reprezint oamprent specific fiecrei specii, ajutnd la identificareaoriginii acelei grsimi.

    Carnea i grsimea de cal i de iepure sunt mai bogate n acid gras esenial Omega 3 (acidlinolenic) benefic pentru sntate, fa de carnea i grsimea de porc i de vit (crnuri roii), ncare concentraia acestui acid gras este sub 1%. Uneori, grsimea i carnea de pui conin acidarahidonic cu efect proinflamator, putnd determina apariia unui ten congestionat, acneic, stresoxidativ. Din acest motiv este indicat s se ndeprteze pielea nainte sau dup prepararea crnii

    de pasre.

    DE CE ESTE RU MDM

    Carnea care rmne pe oase poate fi recuperat prin procedee mecanice dup dezosarea manual,rezultnd un produs de calitate nutriional i microbiologic inferioar, putnd fi uorcontaminat cu germeni patogeni.Carnea dezosat mecanic conine fragmente de os, cartilagii, tendoane, piele i un coninut sczutn proteinele valoroase. Aceast carne este bogat n colagen, protein cu slab valoare biologici n fosfor, dezechilibrnd balana calciu/fosfor i mpiedicnd fixarea calciului n oase.

    FERII-V DE CARNEA IRADIAT!

    Radiaiile ionizante aplicate n diferite doze sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pstrare aproduselor, dar i pentru accelerarea maturrii i decongelrii. n funcie de doz, de naturaprodusului i de ali factori, radiaiile ionizante afecteaz structur, valoarea biologic, nsuirilesenzoriale (unele grsimi se oxideaz imprimnd gust de rnced).Pn n prezent nu se cunosc consecinele unui consum ndelungat de alimente iradiate asuprasntii, ns mecanismul de aciune al radiaiilor ionizante const n generarea de radicali liberifoarte reactivi, care distrug contaminanii biologici i n cazul plantelor iradiate distrug enzimele,vitaminele i puterea de germinare. Identificarea alimentelor iradiate se poate face prin dozarean laborator a radicalilor liberi generai n alimente, n timpul tratamentului.

    2.METODE DE FALSIFICARE A MIERII DE ALBINE

    Mierea este perfect igienic, antiseptic i un antibiotic de excepie. Orice microb, inclusivagentul patogen al ciumei bubonice, care n Evul Mediu a distrus orae ntregi, dac st n miere,este ucis. n miere, bineneles ntr-o miere de calitate, nu rezist nici un microb.

    METODELE PRIN CARE SE DISTRUGE CALITATEA MIERII DE ALBINE:

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    6/17

    6

    *apicultorul alimenteaza albinele cu cantitati mari de sirop din zahar, chiar si cand acestea aucules.*mierea de albine se cristalizeaza (zahariseste) in timp, iar cel care o vinde, incalzeste miereapana devine lichida, distrugand tot ce are mai bun. Binenteles ramane aroma si dulceata de

    miere.*pastreaza mierea la razele soarelui timp indelungat cu anumite scopuri sau din greseala.*mierea expusa la soare pentru comercializare, (degustare in cazurile cele mai fericite), se oferasi pt vanzare.

    METODELE DE FALSIFICARE A MIERII DE ALBINE:*cea mai grosolana este cand este inlocuita mierea in procent de 90% cu zaharul. Aceasta metodase aplica cel mai des la mierea de salcam sau tei, deoarece se fierb florile, iar dupa ce se obtinearoma, se adauga zaharul in apa care a rezultat din fierberea cu florile dorite. "Mierea" obtinutadepaseste cu mult aromele mierii naturale si este mult transparenta.*se mai practica amestecarea mierii de albine cu siropul din zahar, sau alti "profesionisti",

    adauga diferite glucoze.

    REGULI MINIME:

    *mierea trebuie ferita de razele soarelui timp indelungat*mierea trebuie pastrata inchisa ermetic

    CUM DEOSEBIM MIEREA FALSIFICATA DE CEA NATURALA ? :*cea mai simpla si sigura metoda este sa alegem mierea cristalizata (zaharisita). Trebuie sa stimca mierea care cristalizeaza cel mai repede este mierea de RAPI (dupa 2-4 zile de lacentrifugare). Celelalte sortimente de miere cristalizeaza intr-un timp mai mare (20-45 zile), cuexceptia mierii de SALCM, care isi poate modifica forma (ingroasa din cauza temperaturiiscazute), dar revine la forma naturala (mai subtire), dupa ce ramane cateva zile la o temperaturacamerei. Mierea de salcam ajunge sa cristalizeze dupa aproximativ 10-18 luni.*alta metoda este in momentul in care mierea este proaspata, curge, luam o scobitoare si dupa ceo introducem in miere si o ridicam, mierea trebuie sa curga de pe scobitoare, lin si faraintrerupere, fara sa faca picaturi. Pe timpul cat curge trebuie sa observam cum scade grosimeamierii care curge pana ajunge foarte subtire si doar atunci se opreste, fiind urmata inca de cateva

    picaturi, dar care se lungesc.*alta forma care ne arata ca mierea este naturala, este atunci cand observam acele "pturi" demiere, cand este pusa in borcan sau alte recipiente.*reusim sa observam ca mierea nu are multa apa sau sirop de zahar, urmarind bula de aer dinborcan, care trebuie sa se deplaseze incet cand intoarcem borcanul cu capacul in jos.

    In fotografia de mai sus observati aceasi miere de salcam, in diferite recipiente. Mierea din

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    7/17

    7

    ursulet a fost pastrata ferita de razele soarelui si pana la 10C, iar mierea din borcan a fost expusatimp indelungat la razele soarelui (expusa ca si reclama pt vanzare).

    Cel mai sigur indiciu atunci cnd cumprai miere de albine este greutatea. O sticl de un litru ar trebui

    s aib 1,450 kg miere. Cam asta e densitatea mierii fa de ap. Apoi este gustul, dar gustul mai poate

    nela. Exist mieri drese cu zahr fiert cu plante, din care lipsete polenul. Urmele de polen din mieresunt un indicator categoric al plantelor din care provine mierea, dar numai specialitii pot depista dac

    mierea e falsificat.

    nc un amnunt! Mierea terapeutic o gsii doar n stupine staionare. Aa c, miereaterapeutic nu se cumpr nici din magazine i nici din piee, ci direct de la apicultor. Preferaimierea din stupinele staionare, departe de sursele poluante. Aceasta are o calitate superioar idatorit faptului c este bine maturat (coapt), deci are un plus de enzime fa de mierearecoltat din stupinele plecate "n pastoral". De multe ori, grbii s ajung la alt surs melifer,apicultorii nu mai ateapt ca albinele s matureze i s cpceasc mierea. Extrag o miere multprea lichid i care, pentru a nu fermenta, este "uscat" n butoaie de tabl, la soare. Eliminndu-

    se surplusul de ap, mierea poate ajunge la consistena celei maturate natural. O astfel de mierenu va mai conine cantitatea normal de principii active, iar zahrul nu mai este invertit nmonozaharide direct asimilabile dect parial".

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    8/17

    8

    Mierea de albine poate fi supus i la alte tipuri de falsificri. Astfel, pentru mrirea consisteneise folosete amidon sau diveri hidrocoloizi, pentru corectarea gustului i aromei sunt utilizaidiveri ndulcitori sintetici (zaharin, ciclamai, aspartam etc.), aromatizani naturali sau sinteticietc.Falsificarea culorii se poate realiza cu caramel, culori de anilin .a., iar pentru a se mri durata

    de pstrare se apeleaz la diveri conservani cum sunt: acidul salicilic, boric, benzoic i srurilelor.Identificarea lor se realizeaz prin procedee specifice, utilizate i n cazul altor produsealimentare.

    Fina de cereale i amidonulmodific att nsuirile senzoriale (aspect opalescent, consistenvscoas), caracteristicile fizico-chimice (coninut mic de zahr invertit .a.) precum i pe celebiochimice (valori mai mici ale indicelui amilazic).Falsificarea se identific prin reacia cu soluia Lugol: 10 g miere se dilueaz cu trei pri de api se nclzete pn la fierbere pentru inactivarea amilazei. Dup rcire se adaug 2-3 picturisoluie de iod n iodur de potasiu. Prezena amidonului este atestat de apariia culorii albastru.

    Gelatina, cleiul de oase i albuul de ouse adaug n scopul modificrii consistenei, ns nucorecteaz corespunztor i coninutul de ap, fapt care face ca mierea s fie vulnerabildeclanrii proceselor fermentative. Falsificarea se deceleaz senzorial mierea avnd un aspectslab opalescent, consisten filant la temperatura camerei i gelatinoas la temperaturi sczute,gust uor fad.Din punct de vedere fizico-chimic umiditatea este crescut, coninutul de zahr invertit mai mic,iar indicele amilazic nregistreaz valori la limita admis sau chiar mai mici.Gelatina se identific prin reacia cu soluie de tanin: 5 g miere se dilueaz cu dou pri ap,dup omogenizare se adaug 1 mL soluie tanin. n prezena gelatinei se formeaz un precipitatabundent cu aspect floconos, n comparaie cu mierea natural care produce o uoar tulburealalbicioas.

    n cazul adaosului albuului de ou, mijloacele de detecie sunt identice, diferenierea fa defalsificarea cu gelatin se face uor nclzind soluia de miere, cnd albuminele din albuul de ouprecipit abundent proces care nu se ntmpl la falsificarea cu gelatin.

    SI ZAHARUL SE FALSIFICA

    Zahrulse falsific, pentru ngreunare, prin adugarea de gips, cret, barit sau fin. Punerea neviden a falsificrii presupune realizarea unei serii de soluii de zahr din proba cercetat icercetarea substanele depuse ca reziduu insolubil.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    9/17

    9

    3.FALSIFICAREA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

    Laptelepoate fi falsificat prin adaugarea de apa, prin extragerea grasimilor, prin amestecullaptelui de vaca cu cel de oaie sau prin prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalarii

    alterarii prin mentinerea aciditatii cu adaos de substante de neutralizare sau conservanti. Cel maisigur lapte este cel ambalat, spun specialistii. In cazul acestuia, exista rigori privind continutulmicrobiologic, hormonal si reziduurile de antibiotice. Desi mai gustos, laptele din piata poatecontine o sumedenie de substante nocive, de la apa la margarina, untura de porc (pentru caimac),la amidon, faina de grau sau chiar aracet.

    Smantanapoate fi falsificata prin adaos de faina, gelatina, lapte batut, creta sau gips.

    Branzeturilesunt falsificate prin inlocuirea partiala a proteinelor laptelui cu praf de albus de ou,

    plasma sanguina, sau cu proteine de origine vegetala provenite din mazare, cereale sau soia.Untulse falsifica prin inlocuirea grasimii din lapte cu alte grasimi de calitate inferioara deorigine animala sau vegetala. Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimihidrogenate, nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de pestedezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    10/17

    10

    4. FALSIFICAREA PRODUSELOR DE PANIFICATIE

    Faina din compozitia painii si a produselor de patiserie poate fi riscanta pentru sanatate daca nueste integrala. Falsificarea fainii se poate realiza prin amestec cu: faina altor cereale sau semintestraine (malai, mazare, fasole, orez), faina de grau comun in faina de grau dur, amidon din cartofisau din porumb, amelioratori, emulgatori si agenti de oxidare interzisi sau peste doza permisa,substante pentru cresterea duratei de pastrare si pentru accelerarea maturarii sau pentru inalbireafainii.

    5.FALSIFICAREA CEREALELOR

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    11/17

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    12/17

    12

    7.FALSIFICAREA PESTELUI

    Somonul cu cele mai multe proprietati nutritive este cel salbatic, o raritate n magazineleromnesti.

    Cel mai simplu mod de falsificare a pestelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiindsomon sau alt tip de peste scump. Se stie ca somonul salbatic are un nivel mare de Omega 3, careprotejeaza sistemul cardiovascular. Nu acelasi lucru este valabil n cazul somonului de culturasau al pastravului curcubeu, speciile mai ieftine cu care somonul este adesea nlocuit.

    Specialistii spun ca putem diferentia somonul salbatic de cel de cultura la gatit. Cel salbatic esteroz-portocaliu, datorita planctonului cu care se hraneste, n schimb cel de crescatorie capataaceasta culoare de la vopselurile adaugate n mncare. La gatit, somonul salbatic si pastreazaculoarea, iar cel de acvacultura si-o pierde.

    8.FALSIFICAREA CAFELEI

    Cele mai intalnite tipuri de cafea sunt arabica, de calitate superioara, si robusta, mai putinaromata si mai ieftina. Evident, cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele comercializata cafiind de calitate superioara este adaosul de cafea robusta in proportie mai mare decat arabica.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    13/17

    13

    Este posibil, de asemenea, ca in unele pachete decafea de calitate sa se gaseasca cicoare, malt,naut, cereale, amidon, caramel, boabe de soia,mazare sau fasole. Cel mai simplu mod de a evitaacest tip de falsificare este sa cumparam cafeaboabe si sa o macinam acasa, nu inainte de aanaliza continutul pachetului si de a ne asigura canu contine, de fapt, si alte tipuri de boabe.Arabica are boabele alungite, iar robusta le are

    mai mici si rotunjite.

    9.FALSIFICAREA VINURILOR

    Metodele de falsificare a vinurilor sunt impartite in doua categorii. In prima categorie seincadreaza metodele de botezare a produsului cu diferite substante. Aici intra:

    - folosirea colorantilor;

    - folosirea indulcitorilor sintetici;

    - folosirea substantelor de origine neviticola sau alte materii prime decat cele viticole;

    - utilizarea de ingrediente interzise daunatoare sanatatii consumatorilor.

    In cea de-a doua categorie intra metodele de inselare a consumatorului prin etichetare:

    - etichete asemanatoare cu cele ale unor vinuri renumite pentru a produce confuzie in randulconsumatorilor;

    - lipsa sau inscrierea eronata a denumirii sub care se vinde produsul;

    - comercializarea sub denumirea de vin al unor bauturi aromatizate;

    - inscrierea eronata a aditivilor in lista ingredientelor;

    - ilustrarea cu fructe si/sau portiuni vegetale pe etichete, ambalaje de prezentare, desi fructele nuapar in denumirea sub care este vandut produsul si in lista cuprinzand ingredientele.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    14/17

    14

    10.FALSIFICAREA PRODUSELOR DE POST

    Produsele de post sunt alimente care n mod tradiionalnu pot conineaditivi alimentari, E-uri.

    Nu pot coninearome artificiale, pentru cnu mai sunt de post n aceastsituaie.O parte dinacele substane care se regsesc n aa-zisele alimente de post ne pot face ru.Fosfaii se

    regsesc n astfel de alimente de post i acetiangreuneaz foarte mult funcia renal.

    Trebuie acordat o mare atenie etichetei produselor de post, deoarece aceste produse pot conine

    anumite E-uri sau substane de origine animal i care sunt nesntoase.

    E 120 este roucarmin. El se regsete i n alimentele de post, deoarece d o culoare

    plcut crend senzaia c acel aliment este ceva proaspt, dar el este obinut prinextracie cu anumite substane i este de origine animal, se extrage dintr-o insect care

    crete pe cactus.l vom regsin pateurile vegetale.n acestea vom regsi i caragenan,

    un agent de ngroare obinut din alge marine, vom regsi fosfai care dezechilibreaz

    balana calciu-fosfor i poate s ne pericliteze sntatea sistemului osos, dar i sntatea

    rinichilor.

    Vom regsindulcitori, colorani chimici de sintez, substane conservante care

    mpreun cu ali ageni din alimente pot produce disbioz, adic s ne distrug

    echilibrul microflorei colonice.

    CELE MAI DEZGUSTATOARE INGREDIENTE FOLOSITE N INDUSTRIAALIMENTAR.

    n ultimul timp, din ce n ce mai multe alimente procesate ascund tot felul de ingrediente,cum arfi:

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    15/17

    15

    ngheata conine secreii din glanda anal a castorului

    Castoreum. Este o secreie din foliculii ambelor sexe de castori. Are o arom foarte puternic sidezagreabil i se folosete pentru preparea unor alimente.De exemplu, ngheatade vanilie nuconineextract de castor propriu-zis, ci mai rau, extract din glanda anala castorului,ingredientul care se numeteCastoreum.n prezent, Castoreum este folosit la noi doar nparfumuri. Castoreum este o secreie din foliculii ambelor sexe de castori.

    Sulfat de amoniu.Acest produs chimic cu amoniac se adaug de obicei pentru a neutraliza unaliment care este prea acid i poate afecta textura.Aditivul se gsete n pine.Multe dintretipurile de pine conin sulfat de amoniu pentru a stimula mrirea volumului aluatului, dar acestaeste folosit i ca ngrmnt.

    L-Cisteina.Este un aminoacid fcut din pr uman sau pene de ra. De obicei se gsete naluatul de pine i poate mbunti textura. De asemenea ingredientul este folosit ipentru aprelungi durata de valabilitate. n timp ce o parte din L-cisteina este direct sintetizata inlaboratoare, cea mai mare parte este extrasa dintr-o sursa ieftina si abundenta de proteinenaturale: parul uman. Prul este dizolvat n acid i substaa L-cisteina este izolatprintr-unproces chimic, apoi ambalat i expediat n afar, ctre producatorii de pine comercial. nafar de prul uman, alte surse de L-cisteina include: penele de pui i de rata, coarnele de vaca iprodusele petroliere secundare. Mare parte din prul folosit pentru a obine L-cisteina este adunatde la saloanele de coafura i frizerie din China.

    Dioxid de siliciu.l vei gsi n diferite produse de tip fast-food. Este utilizat de asemenea nindustria cosmetic,alimentar(ex. purificarea berii, agent antiaglomerant pentru cafeauainstant), farmaceutic, producerii detergenilor.

    http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://www.topsanatate.ro/euri.php?action=cauta&e=E551http://www.topsanatate.ro/euri.php?action=cauta&e=E551http://www.topsanatate.ro/euri.php?action=cauta&e=E551http://www.realitatea.net/cele-mai-scarboase-ingrediente-folosite-in-industria-alimentara-iti-vor-intoarce-stomacul-pe-dos_942608_foto_1230971.htmlhttp://www.topsanatate.ro/euri.php?action=cauta&e=E551http://www.urbaniulian.ro/2011/06/20/fapt-adevarat-un-ingredient-comun-in-sortimentele-de-paine-comerciala-este-derivat-din-par-uman-recoltat-in-china/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/http://piatza.net/inghetata-de-vanilie-contine-%E2%80%9Cextract-de-castor%E2%80%9D/
  • 8/12/2019 Igiena Doc

    16/17

    16

    Dioxid de titan.Este deseori folosit pentru a albi laptele degresat, care, dup ndeprtareagrsimii poate aprea uor albastru. De asemenea, pot fi folosite n salate, cafea.

    Azodicarbonamidei.Este un agent de prelucrare. Azodicarbonamida este un agent de prelucrarecare se gsete cel mai des n produsele platice i n tlpile pantofilor, ns i n chiflele pentru

    hamburgeri.Shellac.Este realizat din secreiile de la un gndac din Thailandai se gsete n dulciuri, subforma de glazur, cum ar fi jeleurile.

    Bone Char. Sunt oase carbonizate i a fost folosit mult timp pentru a face zahr, cci i conferun alb mai pur.

    Celuloz.O past de lemn pe care o gsii n brnza mrunit, sosuri pentru salate, lapte cuciocolat. Este adugat n produsele alimentare.

  • 8/12/2019 Igiena Doc

    17/17

    17

    CUPRINS

    PRACTICI MURDARE DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

    1. CUM SE FALSIFIC CARNEA SI MEZELURILE

    2. METODE DE FALSIFICARE A MIERII DE ALBINE3. FALSIFICAREA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE4. FALSIFICAREA PRODUSELOR DE PANIFICATIE5. FALSIFICAREA CEREALELOR6. FALSIFICAREA ULEIULUI DE MASLINE SI A MASLINELOR7. FALSIFICAREA PESTELUI8. FALSIFICAREA CAFELEI9. FALSIFICAREA VINURILOR10.FALSIFICAREA PRODUSELOR DE POST11.CELE MAI DEZGUSTATOARE INGREDIENTE FOLOSITE N INDUSTRIA

    ALIMENTAR.


Top Related