I CHING
1. CREATIVITATE
Mis,carea cerului este puternică. Asemănător, s,i tu devii puternic s,i neobosit.
Cel care primes,te acest răspuns va avea parte de un succes provenind din profunzimile Universului. Sensul major este acela al permanent ,ei viet,ii s,i este exprimat prin dragon. Omul de valoare este comparat cu dragonul. El este pe măsura cerului.
2. RECEPTIVITATE
Fii inimă largă s,i suportă lumea exterioară.
As,a cum pământul suportă atât binele cât s ,i răul fără deosebire, tot as,a trebuie să ît,i dezvolt,i un caracter larg, solid, rezistent, răbdător, în stare să îndure s ,i să poarte povara oamenilor s,i a lucrurilor.
3. DIFICULTATE
Act,ionează descâlcind s,i făcând ordine.
Omul superior plănuies,te asupra necesităt,ii pregătirii pentru timpurile grele care se apropie împlinindu-s,i opera în momente de dificultate. Trebuie să as ,tept,i, orice gest prematur duce la es,ec. Fii modest s,i feres,te-te de mândrie.
4. NEBUNIA TINEREASCĂ
Desăvârs,es,te-t,i caracterul fiind profund în ceea ce faci.
Nu act,iona împotriva firii, nu te grăbi, fii prudent s,i cântăres,te bine lucrurile înainte de a lua o hotărâre. Jocul de-a viat,a nu duce niciodată la nimic bun. În schimb perseverent,a care nu slăbes,te înainte de a fi asimilat rând pe rând toate aspectele aduce reus,ita.
5. AS, TEPTAREA
Mănâncă s,i bea, fii voios s,i bine dispus.
Dacă nu s-a împlinit încă vremea, n-are rost să-t ,i faci griji s,i să te siles,ti să-t,i făures,ti viitorul; mai potrivit este să-t,i aduni puterile trupului, mâncând s ,i bând, s,i pe cele ale spiritului, fiind bine dispus. Soarta vine de la sine s ,i în momentul acela trebuie să fii pregătit.
6. CONFLICTUL
În tot ceea ce faci să ai în vedere începutul.
Când există tendint,e divergente conflictul se va nas,te în mod sigur. Pentru a-l preveni trebuie luat în considerare de la bun început fiecare element care intervine
1
în situat,ie. Într-un conflict, singurul mijloc de salvare se află în prudent ,ă s,i în fort,a lăuntrică de a accepta un compromis.
7. ARMATA
Măres,te-t,i popularitatea prin generozitate fat,ă de cei din jurul tău.
Omul superior este aici cel care conduce, el trebuie să fie modest s ,i să conducă în as,a fel încât să asigure bunăstarea celor pe care îi conduce. Însă fără o disciplină fermă nu se poate realiza nimic, dar aceasta nu înseamnă constrângere s ,i violent,ă. Este nevoie de un om puternic s,i abil care să trezească entuziasmul s,i să fie ascultat.
8. ÎNFRĂT, IREA
Astfel, s,i împărat,ii de odinioară, au dăruit t,inuturi întregi s,i legături de rudenie au legat cu ceilalt,i domnitori.
Comunitatea de interese face ca divers ,ii indivizi să se simtă membrii unui tot unic. Oamenii trebuie să se asocieze între ei pentru a se completa reciproc s ,i pentru a fi de folos unii altora.
9. PUTEREA CELUI SLAB
Rafinează-t,i aspectul exterior s,i spores,te-t,i abilitatea s,i virtutea.
Când o act,iune exterioară însemnată nu este posibilă nu-t ,i rămâne altceva de făcut decât să-t,i rafinezi expresia fiint,ei proprii împlinind lucruri mărunte. Prin supunere s,i iscusint,ă pot fi penetrate pozit ,iile cele mai puternice. Grat ,ie blândet,ii, un element slab t,ine în frâu, trecător, un element tare.
10. COMPORTAMENTUL
Fă deosebire între sus s,i jos s,i întăres,te astfel aspirat,iile oamenilor.
Diferent,a de înălt,ime între cer s,i pământ nu poate împinge la nici un fel de invidie. În societatea omenească însă, deosebirile de valoare între oameni sunt inevitabile. O egalitate generală este greu de realizat. Important este ca diferent ,ele de valoare să nu fie arbitrare sau nedrepte pentru că în aceste cazuri invidia s ,i lupta sunt consecint,e inevitabile.
11. MOMENT PAS, NIC
Astfel, suveranul împarte s ,i desăvârs,es,te cursul cerului s,i al pământului, înlesnind s ,i orânduind darurile s,i ajutând astfel poporul.
Cerul s,i pământul se întrepătrund. Această act,iune a naturii se întoarce spre binele omului. Influent,ele unite într-o intimă armonie a cerului s,i pământului, produc o epocă de înflorire, prosperitate, pace s,i binecuvântare. Lucrurile rele se pregătesc să plece, iar cele bune să vină.
12. STAGNAREA
2
Pentru a scăpa de necazuri retrage-te în intimitatea valorii tale s ,i nu te lăsa cumpărat.
Când există neîncredere, activitatea benefică este imposibilă. În asemenea situat ,ii nu vă lăsat,i atras de propuneri strălucitoare care vă invită să participat ,i la act,iuni; sunt propuneri primejdioase pentru că nu vă vet ,i putea însus,i modul meschin de comportament al celorlalt,i. Este bine să vă retraget ,i la loc de taină, păstrându-vă principiile morale.
13. ASOCIEREA
Orânduies,te familiile s,i rostuies,te fiecare lucru.
Semnifică asocierea prin înt ,elegere s,i unitatea în t,ară s,i familie. Dobândirea puterii este obt,inută prin unirea tuturor. Asocierea, comuniunea cu oamenii în scop corect este încununată de succes. Omul superior îi deosebes,te pe cei buni de cei răi s,i se asociază cu cei buni.
14. MARE BOGĂT, IE
Reprimă răul s,i favorizează binele ascultând astfel de voint,a cerului.
Omul superior îs,i pune bunurile sale materiale s,i intelectuale în slujba tuturor, împlinind numai fapte bune, eliminând răul, acumulând adevărata bogăt ,ie prin comportare virtuoasă s,i în conformitate cu legile cerului.
15. MODESTIE
Mics,orează ce este prea mult s,i spores,te ce lipses,te. Apoi cumpănes,te lucrurile s,i fă-le egale.
Omul superior se autoperfect ,ionează în modestie s,i prudent,ă. O atitudine modestă, fără pretent,ii, permite ducerea la bun sfârs,it chiar s,i a act,iunilor dificile. Omul superior este modest, el nu se laudă cu modestia sa s ,i, des,i este într-o pozit,ie înaltă, nu îs,i dă important,ă s,i nu este arogant.
16. ENTUZIASMUL
Vechii împărat,i îs,i puneau muzicant,ii să cânte în onoarea oamenilor merituos ,i, slăvind în cântec virtutea s,i cinstind străbunii.
Entuziasmul inimii se exprimă spontan prin cântec, dans, mis ,cări ritmice ale corpului. Muzica are puterea de a risipi sentimentele întunecate s ,i încordarea inimii. Odihna trupului s,i bucuria spiritului sunt esent,a viet,ii oamenilor.
17. ADAPTAREA
La căderea nopt,ii înt,eleptul se scufundă în linis,te s,i odihnă.
Înt,eleptul, după ce a lucrat întreaga zi, îs ,i îngăduie odihna atunci când cade întunericul. Indică adaptarea us,oară la diferite situat,ii, crearea de relat,ii prin
3
impunere, respectiv supunere, demonstrând că flexibilitatea s ,i supunerea asigură succesul, indiferent de pozit,ia pe care se află omul.
18. DECĂDEREA
Pune în mis,care poporul s,i întăres,te-i virtutea.
Reprezintă ceea ce este decăzut, corupt, indicând totodată s ,i ceea ce este necesar pentru a-i pune capăt, punând accentul pe latura morală. Decăderea act ,ionează ca otrava, dar totus,i asigură reus,ita celui hotărât s,i capabil să-i pună capăt, fie îndreptându-s,i propriile gres,eli, fie îndreptând gres,eala altuia.
19. APROPIEREA
Fii inepuizabil în învăt,ătură s,i fără limite în a sprijini s,i proteja oamenii.
Omul înt,elept îi învat,ă pe cei din jurul său la nesfârs ,it fără a exclude pe cineva, iar grija sa de a-i sprijini s,i proteja nu are limite. Dacă vă aflat ,i în frunte, îndrumat,i corect pe cei din subordine s,i acordat,i-le sprijin.
20. CERCETAREA
Împărat,ii din vechime cercetau t,ara s,i dădeau învăt,ătură poporului.
Înt,elept,ii cercetează lumea urmând calea cerului. Pentru aceasta trebuie o reculegere interioară s,i o credint,ă puternică. Este un îndemn la o atentă examinare a lucrurilor s,i este favorabilă muncii de cercetare, activităt ,ilor intelectuale s,i meditat,iei.
21. MUŞCĂTURA PUTERNICĂ
Vechii împărat,i întăreau legile cu pedepse limpezi.
Pedepsele clare, fixe s,i prompte sunt singura modalitate de a consolida legile s ,i ordinea. În acest fel pot fi evitate prejudiciile de durată. Aplicarea incorectă sau neclar definită a pedepselor nu duce decât la dezordine.
22. GRAT, IA
Acesta este modul în care trebuie să act ,ionezi atunci când limpezes,ti treburi obis,nuite, dar marile probleme nu pot fi rezolvate astfel.
Grat,ia (s,ansa) înfrumuset,ează dar induce în eroare asupra esent,ei. Ea nu este decât un moment de exaltare trecătoare. Marile probleme nu pot fi rezolvate în acest mod. Ele cer act,iuni serioase s,i bine gândite. Pentru a lua o hotărâre bună trebuie să se cunoască adevărata esent,ă.
23. PRĂBUS, IREA
Astfel, superiorii nu îs,i pot asigura pozit,ia decât prin daruri mari către inferiori.
4
Omul superior îl tratează cu blândet ,e pe cel inferior pentru a-i evita împotrivirea act,ionând cu tact s,i competent,ă. Totul se poate prăbus ,i dacă numite schimbări în bine nu sunt făcute la timp.
24. REVENIRE
Astfel, vechii împărat,i închideau port,ile cetăt,ii la vremea solstit,iului. Negustorii nu mai călătoreau s,i nici suveranul nu inspecta t,ara.
Solstit,iul de iarnă a fost întotdeauna sărbătorit prin repausul respectat cu ocaziaAnului Nou. Este exprimată idea de ciclu, de moment de reînviere după cădere s ,i pieire, de renas,tere la început de an.
25. NEPREVĂZUT
În acelas,i fel, vechii împărat,i bogat,i în virtut,i s,i ascultând glasul timpurilor, îngrijeau s,i hrăneau toate fiint,ele.
Oamenii s-au adaptat normelor naturii s ,i organizării viet,ii în funct,ie de cele patru anotimpuri iar conducătorii au reus ,it în felul acesta să-s,i hrănească supus,ii după calendarul fiecărui sezon, săvârs,ind la vreme cele de trebuint,ă.
26. SFATUL CELUI MARE
Învat,ă să cunos,ti multe cuvinte din vechime s,i fapte din trecut pentru a-t,i zidi firea.
Cuvintele s,i faptele din vechime poartă în ele o comoară ascunsă ce poate fi folosită spre a-t,i perfect,iona propria virtute. Omul superior devine virtuos prin “cunoas ,tere repetată”. Nu trebuie să te limitezi numai să studiezi mos ,tenirea trecutului, ci să faci neîncetat din istorie o realitate a prezentului.
27. HRĂNIREA
Fii atent la vorbele pe care le rostes,ti s,i fii cumpătat atunci când mănânci s,i bei.
Sugerează idea de hrănire a propriei persoane atât trupes ,te cât s,i sufletes,te. Cuvintele sunt o mis,care din interior spre exterior. Mâncatul s ,i băutul sunt o mis,care de la exterior spre interior. Cele două forme de mis ,care pot fi controlate prin calm. Prin purtare cumpătată se cultivă caracterul.
28. MARE EXCES
Tot astfel, omul superior stă singur, drept s,i neînfricat, retras din lume s,i fără regrete.
Indică comportarea potrivită a omului superior “drept s ,i neînfricat” care în momente de es,ec nu-s,i pierde seninătatea s,i nu se descurajează, nici chiar atunci când trebuie să renunt,e la lume, retrăgându-se “fără regrete” într-o lume interioară.
29. PRIMEJDIA
5
Păzes,te-te întru statornică virtute, împlinindu-t ,i chemarea de a da învăt,ătură.
Apa curge fără întrerupere – “primejdie dublă”. Omul superior nu se întoarce din fat,a primejdiei ci încearcă să o învingă. Pentru a învinge primejdia care există la tot pasul se impune o conduită deosebită, sinceră s,i corectă. Profunzimea morală este cea care săvârs,es,te efectiv tot ceea ce trebuie înfăptuit, datorită căreia omul superior nu se lasă înfrânt de primejdiile care stăruie asupra sa.
30. ATAS, ARE
În felul acesta înt,eleptul luminează cele patru zări ale lumii cu neîntreruptă lumină.
Lumina înălt,ată de două ori sugerează răsăritul Soarelui, într-un ciclu diurn, descriind o mis,care repetată a lui. Soarele s,i Luna luminează Pământul. Asemănător, omul superior trebuie să continue opera naturii în lumea oamenilor. Prin limpezimea fiint,ei sale trebuie să facă astfel ca lumina să pătrundă tot mai departe în firea semenilor săi.
31. ATRACT, IE
Înt,eleptul s,i-i atrage pe tot,i cu inima sa larg deschisă.
Atract,ia se realizează prin act ,iune deschisă, cooperantă, acceptând opiniile celor din jur. Atract,ia dintre oameni, fără nici un fel de interese, fără ură s ,i fără invidie, aduce reus,ită s,i câs,tig statornic. Atract,ia bazată pe sinceritate s,i iubire aduce fericire s,i noroc.
32. STABILITATE
Păstrează o atitudine fermă s,i nu-t,i schimba direct,ia.
Omul înt,elept se supune legilor fires,ti ale desfăs,urării s,i dezvoltării viet,ii, adaptându-se la mersul vremurilor s,i transformându-se odată cu ele, păstrându-s ,i în permanent,ă calea corectă. Stabilitate nu înseamnă rigiditate s ,i conservatorism, ci o continuă adaptare la lumea în schimbare.
33. RETRAGERE
Ţine la distant,ă oamenii mărunt,i, nu cu răutate, ci cu severitate.
Omul superior se îndepărtează de oamenii mărunt ,i nu cu ură sau violent,ă, ci adoptă o atitudine severă s,i demnă, t,inându-i la distant,ă prin purtarea sa rezervată. Retragerea este calea ideală apart,inând oamenilor superiori. Ea este un semn de fort,ă care implică revenirea după o pregătire prealabilă.
34. MAREA PUTERE
Să nu faci nimic care să nu fie conform etichetei.
Marea putere constă în deplinul acord cu ce este drept. De aceea, într-o epocă a
6
“marii puteri” trebuie să evit,i să faci ceva care să nu fie în armonie cu normele de conduită socială. Puterea oricât de mare se ment ,ine dacă act,ionează conform legilor. A te situa deasupra legii înseamnă să pierzi calea corectă s ,i să pieri.
35. PROGRES
Să faci să strălucească virtutea ta.
Soarele se înalt,ă pe bolta cerească luminând prin sine însus ,i. Tot astfel, omul superior se poate perfect,iona prin sine însus,i făcând să strălucească virtutea sa. “Cine îi cunoas,te pe alt,ii este inteligent, cine se cunoas,te pe sine este înt,elept.”
36. ÎNTUNECAREA LUMINII
Astfel, fat,ă de marea mult,ime trebuie să-t,i ascunzi strălucirea dar să rămâi totus ,i luminos.
Înt,elepciunea s,i adevărata valoare se cuvin ascunse întrucât există pericolul de a fi distruse. Omul superior se retrage pentru a se apăra s ,i se autoperfect,ionează pentru a apărea puternic s,i luminos. As,a cum Soarele se înalt,ă puternic s,i luminos, tot astfel s,i omul se poate ridica deasupra necazurilor învingător s ,i puternic fără să fie doborât de ele.
37. FAMILIA
Tot as,a s,i cuvintele tale trebuie să aibă temeinicie, iar comportarea seriozitate.
Cuvintele rostite au influent ,ă doar atunci când sunt gândite s,i se raportează clar la situat,ia respectivă. Ele trebuie să fie sust,inute de întreaga conduită, să posede fort ,ă s,i să se sprijine pe adevăr. Dacă ele nu se bazează pe fapte vor fi lipsite de orice putere de înrâurire.
38. OPOZIT, IA
Păstrează-t,i propria individualitate s,i ia aminte la asemănări s,i deosebiri.
Focul s,i apa nu se amestecă, la fel nu trebuie să te schimbi spre a fi asemănător celorlalt,i, păstrează-t,i propria individualitate. Când întâmpini opozit ,ie nu urmări înlocuirea ei prin fort,ă deoarece în cadrul ansamblului care o înglobează ea îs ,i are locul s,i rostul său.
39. OBSTACOLE
Întoarce-te spre propria persoană s,i perfect,ionează-t,i virtutea.
Greutăt,ile s,i necazurile scot la iveală ce este mai bun la om s ,i îl împing spre el însus,i. Omul superior se analizează spre a-s ,i găsi gres,eala. Datorită acestei introspect,ii, obstacolele se vor preface pentru el în prilej de a-s ,i îmbogăt,i propriile performant,e. Omul mărunt caută vina la ceilalt ,i oameni, plângându-se de soartă, mergând orbes,te înainte.
7
40. ELIBERAREA
Fii bun s,i iartă s,i tu gres,elile s,i păcatele.
Omul superior iartă gres,elile s,i trece peste erorile s,i încălcările de lege involuntare. El acordă celor ce gres,esc s,ansa de a se corecta aplicând pedepse us ,oare. Pentru reus,ită este nevoie de cooperare, flexibilitate, prudent ,ă s,i atitudine corectă, modestă s,i înt,eleaptă.
41. DIMINUAREA
Stăpânes,te-t,i mânia s,i înfrânează-t,i instinctele.
Este important ca mânia să fie oprită, iar patimile înfrânte. Concentrat ,i-vă pentru a vă depăs,i slăbiciunile. Vet,i reus,i, pierderile vor fi recuperate, iar sufletul se va regăsi îmbogăt,it.
42. CÂS, TIG
Dacă vezi binele, caută să-i semeni, dacă vezi răul dezbară-te de el.
Dacă descoperi ceva bun la ceilalt,i străduies,te-te să act,ionezi în aceeas,i măsură; iar dacă descoperi în tine însut,i ceva rău debarasează-te de el. Adevăratul câs,tig survine atunci când omul realizează în el însus,i condit,iile pe care acesta le cere: mărinimie s ,i dragoste de bine.
43. HOTĂRÂRE
Revarsă bogăt,ia peste cei mai jos decât tine fără să vrei să-t,i crească faima.
Pentru a preveni răul s,i a nu suferi o prăbus,ire trebuie să te hotărăs,ti să fii darnic s,i să nu urmăres,ti să-t,i crească faima. Un compromis cu ceea ce este rău nu este posibil, dar lupta împotriva răului nu trebuie dusă pe calea violent ,ei.
44. ÎNTÂLNIRE
Vestes,te-t,i poruncile în cele patru colt,uri ale lumii.
Cerul este departe de cele ce sunt pe pământ, dar el le mis ,că prin intermediul vântului. Conducătorul este departe de popor, el nu transmite direct ordinele sale poporului , ci prin intermediul demnitarilor.
45. ÎNTRUNIREA
Îngrijes,te-t,i armele pentru a preîntâmpina neprevăzutul.
Dacă apa se acumulează în lac s ,i ajunge să se ridice deasupra pământului, apare pericolul unei inundat,ii. Acolo unde se adună oamenii în număr mare, apar conflictele. Necazurile vin în urma unor întâmplări neprevăzute. Omul înt ,elept simte primejdia s,i îs,i ia măsuri de a preveni s,i preîntâmpina răul.
46. ASCENSIUNEA
8
Având în firea ta renunt ,area de sine, adună lucrurile mici pentru a face din ele lucruri mari s,i înălt,ătoare.
Omul având ca trăsătură de caracter renunt ,area de sine, “cres,te în sus” prin muncă cinstită s,i prin acumulare de fapte bune, atingând perfect,iunea. Ascensiunea se face prin acumulare gradată asemenea cres,terii lente dar viguroase a copacilor.
47. OPRIMAREA
Ît,i ris,ti viat,a pentru a-t,i impune voint,a.
Indică nu numai dificultate maximă, ci s ,i posibilitatea sacrificiului suprem al oamenilor de valoare, pentru îndeplinirea idealurilor. Şansele eliminării obstacolelor care apar în toate direct ,iile sunt minime, dar există. Dacă es ,ti sincer s,i corect, nu vei suferi în momentele grele. Păstrează-t,i voint,a s,i puterea de a lupta.
48. FÂNTÂNA
Încurajează poporul la muncă s,i îndeamnă-l la ajutor reciproc.
Omul superior rânduies,te pe cei din jurul lui, îndemnându-i la muncă, act ,iune, unitate, cooperare, pentru binele tuturor s,i ajutor reciproc. Apa fântânii este adusă la suprafat,ă cu ajutorul unei gălet,i, altfel rămâne acolo în adânc, nes ,tiută s,i nefolosită. Tot astfel, omul înt,elept nu poate fi folositor semenilor săi dacă nu iese la suprafat,ă, dacă nu se afirmă.
49. SCHIMBAREA
Întocmes,te calendarul s,i află-t,i soroacele.
Pe parcursul unui an întreg trecerea timpului s ,i succesiunea anotimpurilor este prilejuită de lupta dintre fort,a luminoasă s,i fort,a întunecată. Omul, observând permanenta schimbare din univers, întocmes ,te calendarul, reliefând s,i important,a timpului, făcând posibilă adaptarea la exigent,ele naturii.
50. VAS DE GĂTIT
Zides,te-t,i trainic destinul, îndreptându-t,i pozit,ia.
Când acordat,i viet,ii s,i sort,ii locurile ce li se cuvin, vă consolidat,i destinul s,i punându-vă viat,a în acord intim cu el vă vet ,i putea îndeplini astfel menirea. Succesul nu vine totus,i de la sine, el presupune muncă, efort s ,i intent,ii bune. Cinstea s,i corectitudinea sunt esent,iale.
51. ZGUDUIREA
Între frică s,i cutremurare cercetează-te s,i îndreaptă-t,i viat,a.
Tunetul continuu creează un s,oc. Teama omului de s,oc îl face să devină mai bun încercând să atingă treptele perfect,iunii prin cinste s,i corectitudine. Zguduirea este
9
necesară, ea nu poate fi oprită s,i este benefică atunci când reprezintă voint,a supremă, aducând succesul.
52. ODIHNA
Înt,eleptul nu-s,i lasă gândul să meargă dincolo de locul său.
Toate dorint,ele, gândurile, visările care depăs,esc limita posibilităt,ilor, nu fac decât să rănească inima. Adevărata odihnă este aceea a omului care se opres ,te când e timpul opririi s,i se pornes,te când e timpul pornirii.
53. PROGRESUL TREPTAT
Fă-t,i casă din demnitate s,i virtute spre a-t,i îmbunătăt,i purtarea.
Oamenii nu se nasc virtuos,i, ei se autoperfect,ionează în timp îndelungat devenind un exemplu bun pentru cei din jurul lor. Virtutea îs ,i are izvorul în dăruire de sine, cinste s,i modestie. Pentru a putea exista progres este absolut necesar ca fiint ,a să câs,tige influent,ă s,i greutate. Aceasta cere o muncă asiduă ce tinde spre autoperfect,ionare.
54. CĂSĂTORIE
Cunoas,te pe cele trecătoare în lumina eternităt ,ii.
Orice uniune a doi oameni implică s ,i primejdia unor neînt,elegeri. Dacă cedat,i pasiunilor vă vet,i uni s,i vă vet,i despărt,i sub impulsul tentat,iei de moment. Dacă vet,i avea în vedere sfârs,itul vet,i reus,i să evitat,i necazurile.
55. ABUNDENT, A
Astfel, cel nobil încheie procesul s,i aplică pedepsele.
Legile deja emise sunt aplicate cu hotărâre. Pedepsele impuse vinovat ,ilor au rolul de a reeduca. În cazul abundent ,ei, măret,ia s,i strălucirea nu sunt negate, dar în univers nu există succes s,i strălucire fără declin s ,i de aceea urmările schimbării nu trebuie să vă întristeze.
56. CĂLĂTORIE
Să ai cugetul limpede s,i să fii chibzuit atunci când împart ,i pedepse; s,i nu îngădui zăbavă peste zăbavă în judecarea neînt,elegerilor.
Procesele s,i pedepsele trebuie să fie just solut ,ionate s,i să nu tărăgăneze la nesfârs,it. Trebuie să rămâi drept s ,i hotărât în sinea ta s,i pe oriunde mergi să nu te amesteci decât cu oameni de treabă.
57. PENETRARE
Trimite-t,i poruncile pretutindeni s,i împlines,te-t,i lucrarea.
10
Conducătorul îs,i face cunoscute ordinele pentru a conduce în bune condit ,iuni. Ordinele sunt primite cu plăcere sau nu, însă ele sunt acceptate s ,i executate. O hotărâre fermă este cea mai bună atitudine pentru îndeplinirea în bună orânduială a lucrurilor care sunt impuse.
58. BUCURIE
Întâlnes,te-te cu prieteni, discută s,i spores,te-t,i prin aceasta dibăcia.
Oamenii se adună pentru a-s,i împărtăs,i experient,a. Pentru a-s,i îmbogăt,i cunoas,terea. Cunoas,terea trebuie să fie o putere dătătoare de viat ,ă. Prin discut,iile cu prieteni având aceleas,i înclinat,ii, cunoas,terea devine bucurie.
59. DISPERSARE
Împărat,ii de demult aduceau jertfe Divinităt,ii s,i înălt,au temple.
Oferirea în comun a jertfelor solemne s ,i a serviciilor divine era realizată de mari suverani pentru a face inimile să vibreze s,i să intre în comuniune prin aceleas ,i emot,ii grat,ie muzicii sacre s,i a ceremoniilor de adorare a Divinităt ,ii. Cel ce înt,elege pe deplin această jertfă va putea cârmui lumea as ,a de us,or ca atunci când ar juca-o în podul palmei.
60. LIMITAREA
Statornices,te număr s,i măsură s,i află virtutea s,i dreapta purtare.
Pentru a deveni puternic avet,i nevoie de limite stabilite în mod liber (autoimpuse). Numai când se stabilesc foarte clar limitele putet ,i dobândi semnificat,ia drumului în viat,ă, răspunzând astfel datoriei. Limitările sunt dureroase, dar în timp, conduc la reus,ită.
61. SINCERITATE INTIMĂ
Cercetează amănunt,it învinuirile spre a întârzia pedepsele.
Când judecat,i gres,elile oamenilor căutat,i să pătrundet,i cu multă înt,elegere în sensul interior s,i să vă format,i o apreciere justă asupra împrejurărilor. Suprema justit,ie este considerată înt,elegerea desăvârs,ită care s,tie să ierte.
62. MIC EXCES
În purtările tale acordă întâietate respectului: în doliu dă întâietate întristării iar în cheltuieli, economiei.
Trebuie să fii precis în ceea ce faci. Este evident ,iată posibilitatea aparit,iei unor gres,eli. Recunoas,terea gres,elilor înlătură pedeapsa s,i încurajează act,iunea pozitivă. Omul superior evită act,iunile excesive păstrând calea de mijloc.
63. ÎMPLINIRE
Gândes,te-te la necazuri s,i înarmează-te din timp împotriva lor.
11
Omul înt,elept este în stare să sesizeze momentele care ascund primejdii s ,i va s,ti să le înlăture, cu precaut,ie, la timp. Când echilibrul perfect a fost atins, orice nouă mis,care poate declans,a începutul declinului; un apogeu care impune totus ,i o extremă prudent,ă.
64. ÎNCĂ NEÎMPLINIRE
Fii precaut atunci când socotes,ti rostul lucrurilor, încât fiecare să fie la locul potrivit.
Organizând bine fort,ele, ele vor produce efectul dorit s ,i vei realiza scopul. Este necesar să fii hotărât s,i corect, numai as,a vei putea act,iona bine. Indică un moment în care trecerea de la dezordine la ordine nu s-a împlinit încă, dar ea se va realiza cu succes dacă vei dovedi chibzuint,ă s,i precaut,ie.
40. ELIBERAREA
Fii bun s,i iartă s,i tu gres,elile s,i păcatele.
Omul superior iartă gres,elile s,i trece peste erorile s,i încălcările de lege involuntare. El acordă celor ce gres,esc s,ansa de a se corecta aplicând pedepse us ,oare. Pentru reus,ită este nevoie de cooperare, flexibilitate, prudent ,ă s,i atitudine corectă, modestă s,i înt,eleaptă.
34. MAREA PUTERE
Să nu faci nimic care să nu fie conform etichetei.
Marea putere constă în deplinul acord cu ce este drept. De aceea, într-o epocă a“marii puteri” trebuie să evit,i să faci ceva care să nu fie în armonie cu normele de conduită socială. Puterea oricât de mare se ment ,ine dacă act,ionează conform legilor. A te situa deasupra legii înseamnă să pierzi calea corectă s ,i să pieri.
62. MIC EXCES
În purtările tale acordă întâietate respectului: în doliu dă întâietate întristării iar în cheltuieli, economiei.
Trebuie să fii precis în ceea ce faci. Este evident ,iată posibilitatea aparit,iei unor gres,eli. Recunoas,terea gres,elilor înlătură pedeapsa s,i încurajează act,iunea pozitivă. Omul superior evită act,iunile excesive păstrând calea de mijloc.
16. ENTUZIASMUL
Vechii împărat,i îs,i puneau muzicant,ii să cânte în onoarea oamenilor merituos ,i, slăvind în cântec virtutea s,i cinstind străbunii.
Entuziasmul inimii se exprimă spontan prin cântec, dans, mis ,cări ritmice ale corpului. Muzica are puterea de a risipi sentimentele întunecate s ,i încordarea inimii. Odihna trupului s,i bucuria spiritului sunt esent,a viet,ii oamenilor.
51. ZGUDUIREA
12
Între frică s,i cutremurare cercetează-te s,i îndreaptă-t,i viat,a.
Tunetul continuu creează un s,oc. Teama omului de s,oc îl face să devină mai bun încercând să atingă treptele perfect,iunii prin cinste s,i corectitudine. Zguduirea este necesară, ea nu poate fi oprită s,i este benefică atunci când reprezintă voint,a supremă, aducând succesul.
32. STABILITATE
Păstrează o atitudine fermă s,i nu-t,i schimba direct,ia.
Omul înt,elept se supune legilor fires,ti ale desfăs,urării s,i dezvoltării viet,ii, adaptându-se la mersul vremurilor s,i transformându-se odată cu ele, păstrându-s ,i în permanent,ă calea corectă. Stabilitate nu înseamnă rigiditate s ,i conservatorism, ci o continuă adaptare la lumea în schimbare.
55. ABUNDENT, A
Astfel, cel nobil încheie procesul s,i aplică pedepsele.
Legile deja emise sunt aplicate cu hotărâre. Pedepsele impuse vinovat ,ilor au rolul de a reeduca. În cazul abundent ,ei, măret,ia s,i strălucirea nu sunt negate, dar în univers nu există succes s,i strălucire fără declin s ,i de aceea urmările schimbării nu trebuie să vă întristeze.
54. CĂSĂTORIE
Cunoas,te pe cele trecătoare în lumina eternităt ,ii.
Orice uniune a doi oameni implică s ,i primejdia unor neînt,elegeri. Dacă cedat,i pasiunilor vă vet,i uni s,i vă vet,i despărt,i sub impulsul tentat,iei de moment. Dacă vet,i avea în vedere sfârs,itul vet,i reus,i să evitat,i necazurile.
25. NEPREVĂZUT
În acelas,i fel, vechii împărat,i bogat,i în virtut,i s,i ascultând glasul timpurilor, îngrijeau s,i hrăneau toate fiint,ele.
Oamenii s-au adaptat normelor naturii s ,i organizării viet,ii în funct,ie de cele patru anotimpuri iar conducătorii au reus ,it în felul acesta să-s,i hrănească supus,ii după calendarul fiecărui sezon, săvârs,ind la vreme cele de trebuint,ă.
33. RETRAGERE
Ţine la distant,ă oamenii mărunt,i, nu cu răutate, ci cu severitate.
Omul superior se îndepărtează de oamenii mărunt ,i nu cu ură sau violent,ă, ci adoptă o atitudine severă s,i demnă, t,inându-i la distant,ă prin purtarea sa rezervată. Retragerea este calea ideală apart,inând oamenilor superiori. Ea este un semn de fort,ă care implică revenirea după o pregătire prealabilă.
10. COMPORTAMENTUL
13
Fă deosebire între sus s,i jos s,i întăres,te astfel aspirat,iile oamenilor.
Diferent,a de înălt,ime între cer s,i pământ nu poate împinge la nici un fel de invidie. În societatea omenească însă, deosebirile de valoare între oameni sunt inevitabile. O egalitate generală este greu de realizat. Important este ca diferent ,ele de valoare să nu fie arbitrare sau nedrepte pentru că în aceste cazuri invidia s ,i lupta sunt consecint,e inevitabile.
1. CREATIVITATE
Mis,carea cerului este puternică. Asemănător, s,i tu devii puternic s,i neobosit.
Cel care primes,te acest răspuns va avea parte de un succes provenind din profunzimile Universului. Sensul major este acela al permanent ,ei viet,ii s,i este exprimat prin dragon. Omul de valoare este comparat cu dragonul. El este pe măsura cerului.
6. CONFLICTUL
În tot ceea ce faci să ai în vedere începutul.
Când există tendint,e divergente conflictul se va nas,te în mod sigur. Pentru a-l preveni trebuie luat în considerare de la bun început fiecare element care intervine în situat,ie. Într-un conflict, singurul mijloc de salvare se află în prudent ,ă s,i în fort,a lăuntrică de a accepta un compromis.
12. STAGNAREA
Pentru a scăpa de necazuri retrage-te în intimitatea valorii tale s ,i nu te lăsa cumpărat.
Când există neîncredere, activitatea benefică este imposibilă. În asemenea situat ,ii nu vă lăsat,i atras de propuneri strălucitoare care vă invită să participat ,i la act,iuni; sunt propuneri primejdioase pentru că nu vă vet ,i putea însus,i modul meschin de comportament al celorlalt,i. Este bine să vă retraget ,i la loc de taină, păstrându-vă principiile morale.
13. ASOCIEREA
Orânduies,te familiile s,i rostuies,te fiecare lucru.
Semnifică asocierea prin înt ,elegere s,i unitatea în t,ară s,i familie. Dobândirea puterii este obt,inută prin unirea tuturor. Asocierea, comuniunea cu oamenii în scop corect este încununată de succes. Omul superior îi deosebes,te pe cei buni de cei răi s,i se asociază cu cei buni.
44. ÎNTÂLNIRE
Vestes,te-t,i poruncile în cele patru colt,uri ale lumii.
14
Cerul este departe de cele ce sunt pe pământ, dar el le mis ,că prin intermediul vântului. Conducătorul este departe de popor, el nu transmite direct ordinele sale poporului, ci prin intermediul demnitarilor.
36. ÎNTUNECAREA LUMINII
Astfel, fat,ă de marea mult,ime trebuie să-t,i ascunzi strălucirea dar să rămâi totus ,i luminos.
Înt,elepciunea s,i adevărata valoare se cuvin ascunse întrucât există pericolul de a fi distruse. Omul superior se retrage pentru a se apăra s ,i se autoperfect,ionează pentru a apărea puternic s,i luminos. As,a cum Soarele se înalt,ă puternic s,i luminos, tot astfel s,i omul se poate ridica deasupra necazurilor învingător s ,i puternic fără să fie doborât de ele.
7. ARMATA
Măres,te-t,i popularitatea prin generozitate fat,ă de cei din jurul tău.
Omul superior este aici cel care conduce, el trebuie să fie modest s ,i să conducă în as,a fel încât să asigure bunăstarea celor pe care îi conduce. Însă fără o disciplină fermă nu se poate realiza nimic, dar aceasta nu înseamnă constrângere s ,i violent,ă. Este nevoie de un om puternic s,i abil care să trezească entuziasmul s,i să fie ascultat.
11. MOMENT PAŞNIC
Astfel, suveranul împarte s ,i desăvârs,es,te cursul cerului s,i al pământului, înlesnind s ,i orânduind darurile s,i ajutând astfel poporul.
Cerul s,i pământul se întrepătrund. Această act,iune a naturii se întoarce spre binele omului. Influent,ele unite într-o intimă armonie a cerului s,i pământului, produc o epocă de înflorire, prosperitate, pace s,i binecuvântare. Lucrurile rele se pregătesc să plece, iar cele bune să vină.
46. ASCENSIUNEA
Având în firea ta renunt ,area de sine, adună lucrurile mici pentru a face din ele lucruri mari s,i înălt,ătoare.
Omul având ca trăsătură de caracter renunt ,area de sine, “cres,te în sus” prin muncă cinstită s,i prin acumulare de fapte bune, atingând perfect,iunea. Ascensiunea se face prin acumulare gradată asemenea cres,terii lente dar viguroase a copacilor.
2. RECEPTIVITATE
Fii inimă largă s,i suportă lumea exterioară.
As,a cum pământul suportă atât binele cât s ,i răul fără deosebire, tot as,a trebuie să ît,i dezvolt,i un caracter larg, solid, rezistent, răbdător, în stare să îndure s ,i să poarte povara oamenilor s,i a lucrurilor.
15
19. APROPIEREA
Fii inepuizabil în învăt,ătură s,i fără limite în a sprijini s,i proteja oamenii.
Omul înt,elept îi învat,ă pe cei din jurul său la nesfârs ,it fără a exclude pe cineva, iar grija sa de a-i sprijini s,i proteja nu are limite. Dacă vă aflat ,i în frunte, îndrumat,i corect pe cei din subordine s,i acordat,i-le sprijin.
24. REVENIRE
Astfel, vechii împărat,i închideau port,ile cetăt,ii la vremea solstit,iului. Negustorii nu mai călătoreau s,i nici suveranul nu inspecta t,ara.
Solstit,iul de iarnă a fost întotdeauna sărbătorit prin repausul respectat cu ocaziaAnului Nou. Este exprimată ideea de ciclu, de moment de reînviere după cădere s ,i pieire, de renas,tere la început de an.
15. MODESTIE
Mics,orează ce este prea mult s,i spores,te ce lipses,te. Apoi cumpănes,te lucrurile s,i fă-le egale.
Omul superior se autoperfect ,ionează în modestie s,i prudent,ă. O atitudine modestă, fără pretent,ii, permite ducerea la bun sfârs,it chiar s,i a act,iunilor dificile. Omul superior este modest, el nu se laudă cu modestia sa s ,i, des,i este într-o pozit,ie înaltă, nu îs,i dă important,ă s,i nu este arogant.
57. PENETRARE
Trimite-t,i poruncile pretutindeni s,i împlines,te-t,i lucrarea.
Conducătorul îs,i face cunoscute ordinele pentru a conduce în bune condit ,iuni. Ordinele sunt primite cu plăcere sau nu, însă ele sunt acceptate s ,i executate. O hotărâre fermă este cea mai bună atitudine pentru îndeplinirea în bună orânduială a lucrurilor care sunt impuse.
61. SINCERITATE INTIMĂ
Cercetează amănunt,it învinuirile spre a întârzia pedepsele.
Când judecat,i gres,elile oamenilor căutat,i să pătrundet,i cu multă înt,elegere în sensul interior s,i să vă format,i o apreciere justă asupra împrejurărilor. Suprema justit,ie este considerată înt,elegerea desăvârs,ită care s,tie să ierte.
20. CERCETAREA
Împărat,ii din vechime cercetau t,ara s,i dădeau învăt,ătură poporului.
Înt,elept,ii cercetează lumea urmând calea cerului. Pentru aceasta trebuie o reculegere interioară s,i o credint,ă puternică. Este un îndemn la o atentă examinare a lucrurilor s,i este favorabilă muncii de cercetare, activităt ,ilor intelectuale s,i meditat,iei.
16
9. PUTEREA CELUI SLAB
Rafinează-t,i aspectul exterior s,i spores,te-t,i abilitatea s,i virtutea.
Când o act,iune exterioară însemnată nu este posibilă nu-t ,i rămâne altceva de făcut decât să-t,i rafinezi expresia fiint,ei proprii împlinind lucruri mărunte. Prin supunere s,i iscusint,ă pot fi penetrate pozit ,iile cele mai puternice. Grat ,ie blândet,ii, un element slab t,ine în frâu, trecător, un element tare.
37. FAMILIA
Tot as,a s,i cuvintele tale trebuie să aibă temeinicie, iar comportarea seriozitate.
Cuvintele rostite au influent ,ă doar atunci când sunt gândite s,i se raportează clar la situat,ia respectivă. Ele trebuie să fie sust,inute de întreaga conduită, să posede fort ,ă s,i să se sprijine pe adevăr. Dacă ele nu se bazează pe fapte vor fi lipsite de orice putere de înrâurire.
42. CÂS, TIG
Dacă vezi binele, caută să-i semeni, dacă vezi răul dezbară-te de el.
Dacă descoperi ceva bun la ceilalt,i străduies,te-te să act,ionezi în aceeas,i măsură; iar dacă descoperi în tine însut,i ceva rău debarasează-te de el. Adevăratul câs,tig survine atunci când omul realizează în el însus,i condit,iile pe care acesta le cere: mărinimie s ,i dragoste de bine.
53. PROGRESUL TREPTAT
Fă-t,i casă din demnitate s,i virtute spre a-t,i îmbunătăt,i purtarea.
Oamenii nu se nasc virtuos,i, ei se autoperfect,ionează în timp îndelungat devenind un exemplu bun pentru cei din jurul lor. Virtutea îs ,i are izvorul în dăruire de sine, cinste s,i modestie. Pentru a putea exista progres este absolut necesar ca fiint ,a să câs,tige influent,ă s,i greutate. Aceasta cere o muncă asiduă ce tinde spre autoperfect,ionare.
59. DISPERSARE
Împărat,ii de demult aduceau jertfe Divinităt,ii s,i înălt,au temple.
Oferirea în comun a jertfelor solemne s ,i a serviciilor divine era realizată de mari suverani pentru a face inimile să vibreze s,i să intre în comuniune prin aceleas ,i emot,ii grat,ie muzicii sacre s,i a ceremoniilor de adorare a Divinităt ,ii. Cel ce înt,elege pe deplin această jertfă va putea cârmui lumea as ,a de us,or ca atunci când ar juca-o în podul palmei.
35. PROGRES
Să faci să strălucească virtutea ta.
17
Soarele se înalt,ă pe bolta cerească luminând prin sine însus ,i. Tot astfel, omul superior se poate perfect,iona prin sine însus,i făcând să strălucească virtutea sa. “Cine îi cunoas,te pe alt,ii este inteligent, cine se cunoas,te pe sine este înt,elept.”
64. ÎNCĂ NEÎMPLINIRE
Fii precaut atunci când socotes,ti rostul lucrurilor, încât fiecare să fie la locul potrivit.
Organizând bine fort,ele, ele vor produce efectul dorit s ,i vei realiza scopul. Este necesar să fii hotărât s,i corect, numai as,a vei putea act,iona bine. Indică un moment în care trecerea de la dezordine la ordine nu s-a împlinit încă, dar ea se va realiza cu succes dacă vei dovedi chibzuint,ă s,i precaut,ie.
50. VAS DE GĂTIT
Zides,te-t,i trainic destinul, îndreptându-t,i pozit,ia.
Când acordat,i viet,ii s,i sort,ii locurile ce li se cuvin, vă consolidat,i destinul s,i punându-vă viat,a în acord intim cu el vă vet ,i putea îndeplini astfel menirea. Succesul nu vine totus,i de la sine, el presupune muncă, efort s ,i intent,ii bune. Cinstea s,i corectitudinea sunt esent,iale.
30. ATAS, ARE
În felul acesta înt,eleptul luminează cele patru zări ale lumii cu neîntreruptă lumină.
Lumina înălt,ată de două ori sugerează răsăritul Soarelui, într-un ciclu diurn, descriind o mis,care repetată a lui. Soarele s,i Luna luminează Pământul. Asemănător, omul superior trebuie să continue opera naturii în lumea oamenilor. Prin limpezimea fiint,ei sale trebuie să facă astfel ca lumina să pătrundă tot mai departe în firea semenilor săi.
14. MARE BOGĂT, IE
Reprimă răul s,i favorizează binele ascultând astfel de voint,a cerului.
Omul superior îs,i pune bunurile sale materiale s,i intelectuale în slujba tuturor, împlinind numai fapte bune, eliminând răul, acumulând adevărata bogăt ,ie prin comportare virtuoasă s,i în conformitate cu legile cerului.
21. MUS, CĂTURA PUTERNICĂ
Vechii împărat,i întăreau legile cu pedepse limpezi.
Pedepsele clare, fixe s,i prompte sunt singura modalitate de a consolida legile s ,i ordinea. În acest fel pot fi evitate prejudiciile de durată. Aplicarea incorectă sau neclar definită a pedepselor nu duce decât la dezordine.
56. CĂLĂTORIE
Să ai cugetul limpede s,i să fii chibzuit atunci când împart ,i pedepse; s,i nu îngădui zăbavă peste zăbavă în judecarea neînt,elegerilor.
18
Procesele s,i pedepsele trebuie să fie just solut ,ionate s,i să nu tărăgăneze la nesfârs,it. Trebuie să rămâi drept s ,i hotărât în sinea ta s,i pe oriunde mergi să nu te amesteci decât cu oameni de treabă.
38. OPOZIT, IA
Păstrează-t,i propria individualitate s,i ia aminte la asemănări s,i deosebiri.
Focul s,i apa nu se amestecă, la fel nu trebuie să te schimbi spre a fi asemănător celorlalt,i, păstrează-t,i propria individualitate. Când întâmpini opozit ,ie nu urmări înlocuirea ei prin fort,ă deoarece în cadrul ansamblului care o înglobează ea îs ,i are locul s,i rostul său.
26. SFATUL CELUI MARE
Învat,ă să cunos,ti multe cuvinte din vechime s,i fapte din trecut pentru a-t,i zidi firea.
Cuvintele s,i faptele din vechime poartă în ele o comoară ascunsă ce poate fi folosită spre a-t,i perfect,iona propria virtute. Omul superior devine virtuos prin “cunoas ,tere repetată”. Nu trebuie să te limitezi numai să studiezi mos ,tenirea trecutului, ci să faci neîncetat din istorie o realitate a prezentului.
27. HRĂNIREA
Fii atent la vorbele pe care le rostes,ti s,i fii cumpătat atunci când mănânci s,i bei.
Sugerează ideea de hrănire a propriei persoane atât trupes ,te cât s,i sufletes,te. Cuvintele sunt o mis,care din interior spre exterior. Mâncatul s ,i băutul sunt o mis,care de la exterior spre interior. Cele două forme de mis ,care pot fi controlate prin calm. Prin purtare cumpătată se cultivă caracterul.
4. NEBUNIA TINEREASCĂ
Desăvârs,es,te-t,i caracterul fiind profund în ceea ce faci.
Nu act,iona împotriva firii, nu te grăbi, fii prudent s,i cântăres,te bine lucrurile înainte de a lua o hotărâre. Jocul de-a viat,a nu duce niciodată la nimic bun. În schimb perseverent,a care nu slăbes,te înainte de a fi asimilat rând pe rând toate aspectele aduce reus,ita.
23. PRĂBUS, IREA
Astfel, superiorii nu îs,i pot asigura pozit,ia decât prin daruri mari către inferiori.
Omul superior îl tratează cu blândet ,e pe cel inferior pentru a-i evita împotrivirea act,ionând cu tact s,i competent,ă. Totul se poate prăbus ,i dacă numite schimbări în bine nu sunt făcute la timp.
22. GRAT, IA
19
Acesta este modul în care trebuie să act ,ionezi atunci când limpezes,ti treburi obis,nuite, dar marile probleme nu pot fi rezolvate astfel.
Grat,ia (s,ansa) înfrumuset,ează dar induce în eroare asupra esent,ei. Ea nu este decât un moment de exaltare trecătoare. Marile probleme nu pot fi rezolvate în acest mod. Ele cer act,iuni serioase s,i bine gândite. Pentru a lua o hotărâre bună trebuie să se cunoască adevărata esent,ă.
52. ODIHNA
Înt,eleptul nu-s,i lasă gândul să meargă dincolo de locul său.
Toate dorint,ele, gândurile, visările care depăs,esc limita posibilităt,ilor, nu fac decât să rănească inima. Adevărata odihnă este aceea a omului care se opres ,te când e timpul opririi s,i se pornes,te când e timpul pornirii.
18. DECĂDEREA
Pune în mis,care poporul s,i întăres,te-i virtutea.
Reprezintă ceea ce este decăzut, corupt, indicând totodată s ,i ceea ce este necesar pentru a-i pune capăt, punând accentul pe latura morală. Decăderea act ,ionează ca otrava, dar totus,i asigură reus,ita celui hotărât s,i capabil să-i pună capăt, fie îndreptându-s,i propriile gres,eli, fie îndreptând gres,eala altuia.
41. DIMINUAREA
Stăpânes,te-t,i mânia s,i înfrânează-t,i instinctele.
Este important ca mânia să fie oprită, iar patimile înfrânte. Concentrat ,i-vă pentru a vă depăs,i slăbiciunile. Vet,i reus,i, pierderile vor fi recuperate, iar sufletul se va regăsi îmbogăt,it.
28. MARE EXCES
Tot astfel, omul superior stă singur, drept s,i neînfricat, retras din lume s,i fără regrete.
Indică comportarea potrivită a omului superior “drept s ,i neînfricat” care în momente de es,ec nu-s,i pierde seninătatea s,i nu se descurajează, nici chiar atunci când trebuie să renunt,e la lume, retrăgându-se “fără regrete” într-o lume interioară.
47. OPRIMAREA
Ît,i ris,ti viat,a pentru a-t,i impune voint,a.
Indică nu numai dificultate maximă, ci s ,i posibilitatea sacrificiului suprem al oamenilor de valoare, pentru îndeplinirea idealurilor. Şansele eliminării obstacolelor care apar în toate direct,iile sunt minime, dar există. Dacă es ,ti sincer s,i corect nu vei suferi în momentele grele. Păstrează-t,i voint,a s,i puterea de a lupta.
31. ATRACT, IE
20
Înt,eleptul s,i-i atrage pe tot,i cu inima sa larg deschisă.
Atract,ia se realizează prin act ,iune deschisă, cooperantă, acceptând opiniile celor din jur. Atract,ia dintre oameni, fără nici un fel de interese, fără ură s ,i fără invidie, aduce reus,ită s,i câs,tig statornic. Atract,ia bazată pe sinceritate s,i iubire aduce fericire s,i noroc.
45. ÎNTRUNIREA
Îngrijes,te-t,i armele pentru a preîntâmpina neprevăzutul.
Dacă apa se acumulează în lac s ,i ajunge să se ridice deasupra pământului, apare pericolul unei inundat,ii. Acolo unde se adună oamenii în număr mare, apar conflictele. Necazurile vin în urma unor întâmplări neprevăzute. Omul înt ,elept simte primejdia s,i îs,i ia măsuri de a preveni s,i preîntâmpina răul.
58. BUCURIE
Întâlnes,te-te cu prieteni, discută s,i spores,te-t,i prin aceasta dibăcia.
Oamenii se adună pentru a-s,i împărtăs,i experient,a. Pentru a-s,i îmbogăt,i cunoas,terea. Cunoas,terea trebuie să fie o putere dătătoare de viat ,ă. Prin discut,iile cu prieteni având aceleas,i înclinat,ii, cunoas,terea devine bucurie.
49. SCHIMBAREA
Întocmes,te calendarul s,i află-t,i soroacele.
Pe parcursul unui an întreg trecerea timpului s ,i succesiunea anotimpurilor este prilejuită de lupta dintre fort,a luminoasă s,i fort,a întunecată. Omul, observând permanenta schimbare din univers, întocmes ,te calendarul, reliefând s,i important,a timpului, făcând posibilă adaptarea la exigent,ele naturii.
43. HOTĂRÂRE
Revarsă bogăt,ia peste cei mai jos decât tine fără să vrei să-t,i crească faima.
Pentru a preveni răul s,i a nu suferi o prăbus,ire trebuie să te hotărăs,ti să fii darnic s,i să nu urmăres,ti să-t,i crească faima. Un compromis cu ceea ce este rău nu este posibil, dar lupta împotriva răului nu trebuie dusă pe calea violent ,ei.
17. ADAPTAREA
La căderea nopt,ii înt,eleptul se scufundă în linis,te s,i odihnă.
Înt,eleptul, după ce a lucrat întreaga zi, îs ,i îngăduie odihna atunci când cade întunericul. Indică adaptarea us,oară la diferite situat,ii, crearea de relat,ii prin impunere, respectiv supunere, demonstrând că flexibilitatea s ,i supunerea asigură succesul, indiferent de pozit,ia pe care se află omul.
8. ÎNFRĂT, IREA
21
Astfel, s,i împărat,ii de odinioară, au dăruit t,inuturi întregi s,i legături de rudenie au legat cu ceilalt,i domnitori.
Comunitatea de interese face ca divers ,ii indivizi să se simtă membrii unui tot unic. Oamenii trebuie să se asocieze între ei pentru a se completa reciproc s ,i pentru a fi de folos unii altora.
3. DIFICULTATE
Act,ionează descâlcind s,i făcând ordine.
Omul superior plănuies,te asupra necesităt,ii pregătirii pentru timpurile grele care se apropie împlinindu-s,i opera în momente de dificultate. Trebuie să as ,tept,i, orice gest prematur duce la es,ec. Fii modest s,i feres,te-te de mândrie.
63. ÎMPLINIRE
Gândes,te-te la necazuri s,i înarmează-te din timp împotriva lor.
Omul înt,elept este în stare să sesizeze momentele care ascund primejdii s ,i va s,ti să le înlăture, cu precaut,ie, la timp. Când echilibrul perfect a fost atins, orice nouă mis,care poate declans,a începutul declinului; un apogeu care impune totus ,i o extremă prudent,ă.
48. FÂNTÂNA
Încurajează poporul la muncă s,i îndeamnă-l la ajutor reciproc.
Omul superior rânduies,te pe cei din jurul lui, îndemnându-i la muncă, act ,iune, unitate, cooperare, pentru binele tuturor s,i ajutor reciproc. Apa fântânii este adusă la suprafat,ă cu ajutorul unei gălet,i, altfel rămâne acolo în adânc, nes ,tiută s,i nefolosită. Tot astfel, omul înt,elept nu poate fi folositor semenilor săi dacă nu iese la suprafat,ă, dacă nu se afirmă.
5. AS, TEPTAREA
Mănâncă s,i bea, fii voios s,i bine dispus.
Dacă nu s-a împlinit încă vremea, n-are rost să-t ,i faci griji s,i să te siles,ti să-t,i făures,ti viitorul; mai potrivit este să-t,i aduni puterile trupului, mâncând s ,i bând, s,i pe cele ale spiritului, fiind bine dispus. Soarta vine de la sine s ,i în momentul acela trebuie să fii pregătit.
29. PRIMEJDIA
Păzes,te-te întru statornică virtute, împlinindu-t ,i chemarea de a da învăt,ătură.
Apa curge fără întrerupere – “primejdie dublă”. Omul superior nu se întoarce din fat,a primejdiei ci încearcă să o învingă. Pentru a învinge primejdia care există la tot pasul se impune o conduită deosebită, sinceră s,i corectă. Profunzimea morală este
22
cea care săvârs,es,te efectiv tot ceea ce trebuie înfăptuit, datorită căreia omul superior nu se lasă înfrânt de primejdiile care stăruie asupra sa.
60. LIMITAREA
Statornices,te număr s,i măsură s,i află virtutea s,i dreapta purtare.
Pentru a deveni puternic avet,i nevoie de limite stabilite în mod liber (autoimpuse). Numai când se stabilesc foarte clar limitele putet ,i dobândi semnificat,ia drumului în viat,ă, răspunzând astfel datoriei. Limitările sunt dureroase, dar în timp, conduc la reus,ită.
39. OBSTACOLE
Întoarce-te spre propria persoană s,i perfect,ionează-t,i virtutea.
Greutăt,ile s,i necazurile scot la iveală ce este mai bun la om s ,i îl împing spre el însus,i. Omul superior se analizează spre a-s ,i găsi gres,eala. Datorită acestei introspect,ii, obstacolele se vor preface pentru el în prilej de a-s ,i îmbogăt,i propriile performant,e. Omul mărunt caută vina la ceilalt ,i oameni, plângându-se de soartă, mergând orbes,te înainte.
23
