8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 1/79

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE 

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ 

“CAROL DAVILA”, TÂRGOVIŞTE 

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂCALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE 

COORDONATOR: DIRECTOR:

Asistent: Matei Elena PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT:Iftimie Andrei Lucian

- 2013 –

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 2/79

2

Îngrijirea pacienţilor cuhepatita virală A 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 3/79

3

Motto

"Sculatul şi culcatul devreme aduc unui om

 Sănătate, bogăţie şi...moarte."

James Grover Thurber

Argument

Lucrarea de fatǎ îşi propune să trateze particularităţile de îngrijire a

 bolnavilor cu HVA şi a fost concepută având în vedere că această boală a fost

una dintre cauzele însemnate ale morbidităţii în secolul XX. 

Cea mai importantă metodǎ de apărare pe care o avem la îndemânǎ este

 prevenirea îmbolnăvirii iar în acest proces rolul educaţiei igienico-sanitare este

extrem de important.

Importantă este deci în primul rând cunoaşterea cǎilor şi modalităţilor de

transmitere a bolii,ştiind că şi în HVA ca şi în celelalte boli prevenirea este multmai uşoară şi mai puţin costisitoare decât tratarea ei 

Astăzi nu se mai vorbeşte de o singură hepatită,ci de un grup de

îmbolnăviri similare de etiologii deferite,dar cu un tablou clinic mult

asemănător,neputând fi diferenţiate prin mijloace clinice. 

Bolile infecţioase meritǎ un interes permanent deoarece,orice relaxare în

acest domeniu se răzbuna cu siguranţă,aşa cum s-a putut observa atât în ânia câtşi în restul lumii.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 4/79

4

Introducere

Hepatita virală A este o boală infecţioasă provocată de virusul hepatic A

care afectează acut ficatul. 

Termenul Hepatiata A a fost propus în anul 1947,dar a fost adoptat în

1973,până atunci folosinduse termenele de :hepatitǎ infecţioasă,icter

infecţios,epatita epidemicǎ (deoarece apare în focare epidemice sau epidemii mai

ales la copii),icter epidemic.

Încă din secolul al-XVIII-lea şi al-XIX-lea au fost observate icterele

folosite cu caracter epidemic,în timpul războaielor,denumite boala militară sau

,,icter soldatesc''.În cursul celui de al-II-lea război mondial,hepatita epidemică a

 provocat o adevărată pandemie. 

Hepatita A este o boală provocată de virusul hepatic A,ARN

virus,clasificată prin enteroviruşi,familia PICONAVIRIDAE.

Virusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni (27-35

nanometri),mai rezistent în natura deât alţi viruşi. Virusul rezistǎ la soluţii dezinfectante(alcool,eter,clorofarm) inclusiv

clorinarea obişnuită a apei.Acesta este inactivat pr in fierbere în 5 minute,prin

autoclavare într-un minut iar prin clorinare intensă în 30 de minunte. 

Hepatita A este cea mai cunoscută formă de hepatitǎ afectând în special

copii şi adulţi tineri,cu incidentǎ scăzută toamna şi iarnă sau sub formă de

epidemii la 10-15 ani.

Hepatita A este prezentǎ pe toate continentele şi în toate ţările fiind inegal

răspândită chiar şi în aceasi ţară.Fregventa îmbolnăvirii poate fi de 1/100.000 de

locuitori/an în ţările cu o igienă socială ridicată şi de 1000/100.000 de

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 5/79

5

locuitori/an în ţările lumii a-III-a.În Europa media este de 250/100.000 de

locuitori/an.

Răspândirea reală a hepatitei A este totuşi greu de apreciat datorită lipsei

 programelor globale de înregistrare a îmbolnăvirilor. Din studii epidemiologice rezultă că indivizii peste 60 de ani prezintă

anticorpi specifici,într-un procent de 90%,semne că au trecut prin boala aparent

sau inaparent.

Cauzele răspândirii hepatitei sunt condiţiile sanitar -igienice din cadrul

locuinţelor sau întreprinderilor,organizaţiilor dar  nu în ultimul rând lipsa igienei

 personale.Tot printre cauze putem aminti :migrarea necontrolată a populaţiei şi

nerespectarea păstrării şi pregătirii alimentelor. 

Alte căi de transmitere a infecţiei hepatitei A pot fi cea parentalǎ,sexuală

sau verticală(mamă-copil),acestea sunt totuşi atât de rare ca în epidemiologia

 practicǎ sunt ignorate. 

Creşterea frecvenţei îmbolnăvirilor începe în iulie-august,devine maxim în

octombrie-noiembrire şi scade primavera. 

Copiii au o sensibilitate ridicată pentru hepatita  A aceeasta fiind deseori

numită şi boala ''mainilor murdare''. 

Hepatita A duce la deces în 0,05-1%,cauza principală fiind hepatita A

acută a ficatului. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 6/79

6

CUPRINS

Introducere Pag 4Cuprins Pag 6 Capitolul I – Anatomia şi fiziologia ficatului  Pag 8

1.1 Anatomia ficatului Pag 81.2 Structura ficatului Pag 9 1.3 Vascularizaţia ficatului  Pag 10 1.4 Inervaţia ficatului  Pag 101.5 Funcţiile ficatului  Pag 12 

Capitolul II – Hepatita virală A  Pag 152.1 Definiţie  Pag 152.2 Clasificarea hepatitelor virale Pag 16 2.3 Etiologie şi epidemiologie  Pag 17 2.4 Condiţii favorizante  Pag 172.5 Anatomie patogenă  Pag 18 2.6 Simptomatologie Pag 19 

2.6.1 Explorarea funcţională a ficatului  Pag 192.6.2 Perioada preicterică  Pag 22 2.6.3 Perioada icterică  Pag 23

2.6.4 Perioada de declin Pag 242.6.5 Perioada de covalescenţă  Pag 25 2.7 Forme clinice Pag 25 2.8 Diagnostic Pag 27

2.8.1 Diagnosticul pozitiv Pag 27 2.8.2 Diagnosticul diferenţial Pag 28 

2.9 Evoluţie  Pag 292.10 Complicaţiile şi sechelele hepatitei virale de tip A Pag 29 2.11 Explorări şi informaţii paraclinice  Pag 302.12 Prognostic Pag 31

Capitolul III – Tratament Pag 333.1 Tratament igieno – dietetic Pag 33 3.2 Tratament medicamentos Pag 343.3 Dispensarizarea Pag 35 3.4 Hepatita virală şi sarcina  Pag 36 3.5 Hepatita virală – Boala profesională a personalului medical  Pag 36

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 7/79

7

Capitolul IV – Profilaxia Pag 37 4.1 Profilaxia hepatitei post – transfuzională  Pag 374.2 Profilaxia hepatitei profesională  Pag 384.3 Profilaxia specifică  Pag 38 4.4 Profilaxia transmiterii perinatală  Pag 39 

Capitolul V – Rolul asistentei medicale în ingrijirea pacienţilor cu HVA   Pag 40Capitolul VI – Prezentatea cazurilor Pag 42

6.1 Dosar de îngrijire 1 Pag 42 6.2 Dosar de îngrijire 2 Pag 516.3 Dosar de îngrijire 3 Pag 60 

Capitolul VII – Prezentarea tehnicilor Pag 687.1 Ecografia abdominală  Pag 68 7.2 Măsurarea tensiunii arteriale  Pag 717.1 Injecţia ntravenoasă  Pag 73 

Bibliografie Pag 79 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 8/79

8

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI 

1.1 ANATOMIA FICATULUI

Este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv. Este situat în etajul

supramezocolic, în partea dreaptă, sub diafragm, deasupra colonului transvers la

dreapta stomacului. Are o consistenţă fermă şi o culoare bruma. Are forma unui

ovoid tăiat oblic, având 28cm în sens transversal şi 16cm în sens antero-

 posterior. Ficatul are o fată superioară, una inferioară, o margine inferioară şi o

margine posterioară, mai lată. 

Fata superioară (diafragmatica) este divizată în doi lobi: stâng şi drept.

Lobul stâng e mai mic decât cel drept. Prin intermediul diafragmei, fata

superioară vine în raport cu inima, învelită de pericard, şi cu bazele celor doi

 plămâni, tapetate de pleura. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 9/79

9

Fata inferioară (viscerala) este parcursă de trei şanţuri, dintre cele două

sunt sagitale (longitudinale), iar al treilea transvers. Şanţul transvers reprezintă

hilul ficatului prin care artera hepatică, vena porta, nervii hepatici, ies limfaticele

şi căile biliare. Şanţul sagital (longitudinal) stâng conţine, în segmentul anterior,ligamentul rotund provenit prin obliterarea venei oblicale iar în segmentul

 posterior cordonul fibros .

Şanţul sagital (longitudinal) drept prezintă, în segmental anterior, fosa

cistică în care se găseşte vezica biliară, iar în segmental posterior vena cavă

inferioară. 

Cele trei şanţuri împart fata viscerala a ficatului în patru lobi: 

  Lobul stâng;

  Lobul drept;

  Lobul pătrat; 

  Lobul caudat;

Marginea inferioară este ascuţită. Prezintă două incizurii, una la stânga

incizura ligamentului rotund, cea de-a doua la dreapta, incizura cistică . 

1.2 STRUCTURA FICATULUI

La exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral . Sub peritoneul

visceral se afla capsula fibroasă a ficatului (capsula Glisson). De unde pleacăsepturi conjunctivo-vasculare, care pătrund în parenchimul hepatic, delinitand

lobulii hepaticii, care sunt unităţi anatomice şi funcţionale ale ficatului. Lobulii

sunt vizibili cu ochiul liber.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 10/79

10

Lobulul hepatic este format din celule hepatice (hepatocite), din capilare

sinusoide, din venă centrolobulara spre care converg sinusoidele şi din

caniculele biliare intralobulare.

Celulele hepatice sunt dispuse în spaţiu sub forma unor placi sau lame,formate dintr-un singur rând de celule. În grosimea unei lame se formează

caniculele biliare intralobulare. Celulele hepatice, hepatocitele, sunt relativ mari,

de forma poliedrica şi apar pe secţiune sub aspect poligonal. Celula hepatică

 poate să-şi verse secreţia fie în caniculele biliare (secreţia exocrină) , fie în

sinusoide (secreţia endocrină). 

1.3 VASCULARIZAŢIA FICATULUI 

Ficatul are o dublă vascularizaţie: nutritivă şi funcţională. 

Vascularizaţia nutritivă este reprezentată de artera hepatică care aduce la

ficat sânge încărcat cu O2 

Vascularizaţia funcţională este realizată de vena porta. Vena porta aduce

la ficat sânge încărcat cu substanţe rezultate în urma absorbţiei intestinale.  

Limfaticele ficatului ajung în ganglionii din hilul ficatului (ganglionii

hilari), şi de aici în ganglionii celiaci.

1.4 INERVAŢIA FICATULUI 

Inervaţia ficatului este asigurată de plexul hepatic format din fibresimpatice şi parasimpatice. Plexul hepatic se desprinde din plexul celiac

Căile biliare sunt conducte prin care bila, secretata continuu de celule

hepatice, ajunge în duoden numai atunci când ajung aici produşii digestiei

gastrice. Căile biliare prezintă două părţi: una intrahepatica , altă extrahepatica 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 11/79

11

Căile biliare intrahepatice sunt canalicule biliare intralobulare,

colangiolele( canalicule Hering), canaliculele perilobulare şi intralobulare.

Acestea din urmă formează două canale hepatice: stâng şi drept. 

Căile biliare extrahepatice cuprind un canal principal ( canalulhepatocoledoc) şi un aparat diverticular ( format din vezica biliară şi canalul

cistic).

Canalul hepatic comun se formează din unirea, la nivelul hilului, a celor

două canale hepatice, stâng şi drept. 

Vezica biliară (colecistul) este un rezervor în care se depozitează bila în

 perioadele interdigestive. Vezica biliară este situată pe fata viscer ala a ficatului.

Are formă de pară, cu lungimea de 8-10 cm şi lăţimea de 4cm . Capacitatea ei

este de 50-60cm3.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 12/79

12

1.5 FUNCŢIILE FICATULUI 

  Funcţia biliară (biligeneza)  – secreţia biliară rezultă din

activităţile celulelor Kupffer şi celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în

cantităţi de 600-1000ml/24 ore.

Sarurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele

îndeplinesc mai multe activităţi: 

   participa la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea

acestor emulsii; prin aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase,

intensificându-se atacul enzimatic. Însăşi acţiunea lipazei pancreatice este

activată de sarurile biliare. 

  au rol im portant în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K),

absorbţia fierului şi calciului alimentar; 

  stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretica, rol important

în stimularea peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului

microbismului intestinal.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 13/79

13

  Funcţia metabolică – se referă la toate substanţele nutritive 

  glicogenetica  – sintetizează glicogenul din glucoză, scindeaz 

glicogenul în glucoză, formează glicogen din grăsimi şi acizi amânaţi;   adipogenetica  – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează

grăsimile de rezervă din organism în caz de inaniţie.  

Sintetizează grăsimi din acizi graşi, transforma glucidele în  exces în

grăsimi şi invers.

Joacă rol în esterificarea colesterolului. 

 funcţia  proteinoformatoare  – sintetizează albumine şi globuline,

contribuind la menţinerea echilibrului proteinemiei ;sintetizează fibrinogenul

şi protrombina cu rol în coagulare; 

  funcţia ureogena a ficatului – consta în a fabrica uree din acizi

amânaţi în exces, uzaţi sau nefolosiţi în sinteze; 

  intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este

depozit de fier);

  rol în metabolismul apei, reglând diureza prin neutralizarea unor

hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);

  este depozit   de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Ficatul

reprezintă cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;

   sintetizează fermenţii – arginaza, urează, care intervin în procesele

urogene din ficat; tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi;

fosfatazele şi fosforilazele cu rol în fosforilarea grăsimilor şi glucidelor;transaminaza care favorizează reacţiile dintre metionina şi colină. 

  Funcţia hematopoietică  – ficatul  formeza hematii  în perioada

intrauterină a fătului, fiind în acelaşi timp şi loc de distrugere a hematiilor

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 14/79

14

îmbătrânite. Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în

transformarea acidului lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi amânaţi; 

  Funcţia antitoxică  – neutralizează  substanţele toxice  endogene şi

exogene;  Funcţia de termoreglare  – ficatul  generează căldură  în stare de

repaus.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 15/79

15

CAPITOLUL II

HEPATITA VIRALĂ A 

2.1 DEFINIŢIE 

Hepatită epidemică este o boală infecţioasă transmisibila, apărând spontan

sub forma epidemica sau chiar pandemica.Este provocată de un virus filtrabil

specific (virusul hepatitic), care este introdus în organism pe cale digestivă, sau

accidental, pe cale parenterală provocând o îmbolnăvire generală a organismului

şi în mod deosebit a parenchimului hepatic.boala se manifesta prin semne de

infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 16/79

16

2.2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE

Hepatitele sunt infecţii cu manifestări hepatice (cu sau fără icter) produse

de un grup de virusuri hepatotrope (A, B, C, D şi E) ce prezintă două modalităţi

distincte de transmitere : una digestiva pentru virusurile A şi E şi altă parenterala pentru virusurile B, C şi D. 

a)   Hepatită virală A (HVA)  – denumită cândva şi hepatită epidemică,

este cauzată de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala; evoluează de

regulă favorabil cu vindecare şi imunitate durabilă; 

 b)   Hepatită virală B (HVB)  – denumită cândva serica, datorită

transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus, cu mare

rezistenţă în mediul extern; evoluează uneori sever, cu deces prin comă hepatică,

sau cu cronicizare în 10-15% din cazuri, putând duce la ciroza hepatică.

Persistenta virusului în sânge şi pe tumori pe timp îndelungat şi marea lui

rezistenta conferă bolii particularităţi epidemiologice; 

c)   Hepatită virală C (HVC)  – s-a desprins din grupul hepatitelor zise

non-A, non-B (nici A, nici B); se transmite pe cale parenterală, ca şi precedentă,

survenind mai ales (dar nu numai), posttransfuzional; este cauzată de un

flavivirus din familia togă viridae, VHC, un ribovirus are evoluţie similară cu

hepatită B, posibil severă şi deseori (până la 50%) cu cronicizare;  

d)   Hepatită virală D (HVD)  – sau delta, cum a fost numită prima dată,

este cauzată de un ARN-virus, defectiv, care nu se dezvolta decât în prezenţa

VHB cu al cărei înveliş antigenic de suprafaţă (Ag HBS) se acoperă. Boala

evoluează sever, potentandu-se cu HVB şi se transmite tot parenteral ca şi precedentele (B şi C); 

e)   Hepatită virală E (HVE)  – s-a desprins şi ea din grupul non-A, non-

B, fiind determinată de un ARN-virus, calcivirus, distinct de VHA, deşi

epidemiologic şi simptomatologic se apropie mult de hepatită A. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 17/79

17

2.3 ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE 

Hepatită virală A este  provocată de un enterovirus (HVA) cu transmitere

fecal-orala, sau pe cale digestivă. S-au descris epidemii hidrice şi mici focareepidemice după consum de stridii şi moluşte. 

De regulă contagiunea se face prin contact direct dar se poate face şi indirect, în

condiţiile unor deficienţe de igienă personală, comunala şi alimentară. 

Rezistenta virusului fiind mare în mediul extern, se explică intensă

circulaţie a virusului hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decât

arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales în

colectivităţile şcolare. Se realizează astfel o imunizare naturală, de cele mai

multe ori ocultă, care creşte cu vârsta. 

Eliminarea fecală a virusului durează de obicei o săptămână înainte de

debutul icterului şi o săptămână după. Infecţia cu virus A conferă imunitate,

neexistând purtători cronici de virus hepatitic A. 

2.4 CONDIŢII FAVORIZANTE 

Factorii care favorizează îmbolnăvirea şi predispun la o evoluţie mai grea

a boli sunt următorii :

a)  Vârsta - Hepatită apare cel mai frecvent la copii la care din fericire,

evoluţia este mai uşoară. Există o singură excepţie :sugarii fac de regulă

o hepatită mai gravă şi de aceea copilul mic face o formă mai severă dehepatită. Persoanele mai în vârstă fac o hepatită mai severă. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 18/79

18

b)  Factorii predispozanţii şi agravanţii :

-   persoanele mai expuse să facă hepatită sau hepatită mai severă sunt: cei

care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igienă (personală şi

alimentară); -  cei care se hrănesc unilateral sau insuficient;

-   persoane obeze, care se alimentează în exces, şi care au de regulă un

ficat “sufocat de grăsimi” cu slabă rezistenta la îmbolnăvire. Aceştia sunt

 predispuşi la o evoluţie mai grea a bolii; 

-  cei care suferă de bolii de stomac şi intestin, care se nutresc insuficient

cu diete sărace în factorii nutritivi; 

-   persoanele care abuzează de conserve, de mâncăruri complicat

 preparate (sosuri, condimente, grăsimi prăjite), ca şi cei care nu consumă

alimente proaspete (fructe şi zarzavaturi cu vitamine) sunt predispuşi să facă

hepatită cu “formă mai dificilă”. 

2.5 ANATOMIA PATOGENĂ 

Leziunile din hepatită virală acută au fost cunoscute mai bine după

 practicarea pe scară largă a noilor metode de cercetare: laparascopie, punctie-

 biopsie hepatică şi microscopie electronică. 

La examenul microscopic al formelor obişnuite ficatul este puţin

modificat uneori de culoare închisă. În formele severe ficatul este micşorat cu

capsula zbârcită de culoare deschisă cenuşie roşiatică sau gălbuie (distrofiehepatică acută) în unele situaţii suprafaţa ficatului prezintă înfundări alterând cu

ridicături mai deschise la culoare (distrofie hepatică acut, subacuta). La

examenul macroscopic apar modificări atât în parenchim şi în mezenchim . 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 19/79

19

Celulele hepatice pot prezenta tumefieri şi leziuni de tip degenerativ ori de

tip necrotic; apar infiltrării celulare în spaţiile porte şi perii lobularii: leziuni de

vascularitate, trombibiliari, proliferare Kupfferiana. Reticulul de susţinere este

 pătrat. Concomitent cu acest aspect  pot fi observate şi semen de regenerarehepatocelulare. Arhitectomia este păstrată. În formele severe leziunile de

necroza sunt foarte extinse ; apar zone de regenerare nodulare cu ţesut

conjunctiv; multe venule prezintă leziuni de degenerescenta grasă,r eticulul de

susţinere este pe alocuri distrus, arhitectomia numai este păstrată în întregime. 

Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii

moderate, de tip edematos şi cu caracter versibil. Sunt interesate în mod deosebit

căile biliare, duodenul şi pancreasul dar şi stomacul şi restul tubului digestiv pot

fi cuprinse de procesul inflamator.

Simptomatologia anatomiei patogenice - Infecţie digestivă pentru hepatită

A şi E şi parenteral hepatitele B,C şi D ,perioada de incubaţie este mare de 2-6

săptămâni pentru hepatitele enterale şi 2-6 luni pentru hepatitele

 parenterale,asimptomatica.

2.6 SIMPTOMATOLOGIE

Se afirmă că 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic, mai

ales la adulţi, copiii făcând forme uşoare sau asimptomatice

2.6.1 EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A FICATULUI 

Examenul de laborator al sângelui pentru explorare :

-  Sindromul de hepatocitolize ;

-  Sindromului de deficit funcţional ;

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 20/79

20

-  Sindromului colestatic

Recoltarea sângelui: sângele se recoltează de obicei pentru examinări

hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice şi

virusologice. Se poate recolta sânge capilar, venos arterial.Hemoleucograma constă în determinarea numărului de elemente figurate:

eritrocite (4,5-5mil/mm3 femei) ; reticulocite 10-15%; hemoglobina 15-

2g/100mlbarbati; 13-2g/100ml femei ) leucocite 4200-8000/mm3 ; limfocite (20-

40% ) monocite (4-8% ) ; trombocite 150-400.000/mm3.

Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) : Rapiditatea cu care se

 produce depunerea hematiilor (1-10mm/1h,7-15mm/2h ; 2-13mm/1h ; 12-

17mm/2h femei ).

Examene biochimice:

Se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune”.

Sideremia – consta în determinarea cantităţii de fier în sânge, în hepatită

virală se observă o creştere. 

Se recoltează 10ml de sânge într -o eprubetă cu ac de platin fără seringa;

valoarea normală este de 100 – 160ml.

Transaminaza, fosfataza alcalină – consta în dozarea enzimelor celulare,

se recoltează 5  – 10ml sânge venos, dimineaţa pe nemâncate, fără substanţă

anticoagulantă; valorile normale sunt:

  TGO = 2 – 20u.i;

  bilirubina totală = 0,6 – 1 mg;

  bilirubina directă = 0,1 – 0,4mg%

  fosfataza alcalină = 2 – 4u.i.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 21/79

21

Electoforeza – serveşte pentru determinarea cantitativă a fracţiunilor

 proteice din sânge. În hepatită virală se constată o creştere. 

Indicele de protombina – tip Quick –  protombina este sintetizată în

ficat, de aceea îmbolnăvirile parenchimatoase se arata deficit de protombina. Ureea şi creatinina – în hepatită virală se observă o creştere. Val.

normale:

  uree = 0,20 – 0,40g/ 1000ml

  creatinina = 0,6 – 1,20mg%

Glicemia – reprezintă cantitatea de glucoză din sânge, în hepatită virală

acută este normală. Val. normla = 0,80 – 1,20gr%Examenele serologice  – cercetează prezenta sau absenţa anticorpilor în

serul bolnavului. În hepatită virală se cauta AgHBs.

Examenul urinii – examenul urinii informează asupra stării funcţionale a

rinichilor sau a altor organe, în acest caz ficatul.

Examenul materiilor fecale – se efectuează fie după o defecare spontană,

f ie după administrarea unor substanţa purgative sau clismă. Este foare important

ca fecalele trimise pentru analiza de laborator să nu fie amestecate cu urină,

 bariu ( după examene radiologice), grăsime şi apă ( după clisme).

Examenul endoscopic

Laparoscopia – este o metodă de examinare a suprafeţei ficatului cu

ajutorul laparoscopului. Pot fi exploatate fata inferioară şi marginea anterioară.

Este utilă mai ales în neoplasme şi hemoragiile cu icter, în plus sunt cercetatevezicula biliară şi o parte din căile biliare. În leziunile circumscrise, laparascopia

 permite efectuarea unei biopsii dirijate.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 22/79

22

Examenul morfologic

Puncţia –  biopsie hepatică este unul dintre cele mai utile mijloace de

diagnostic, cu condiţia ca leziunile să fie difuze. În unele situaţii, cum este cazul

suspiciunii de cancer, puncţia – biopsie se execută sub controlul laparoscopului.

2.6.2 PERIOADA PREICTERICA (PRODROMALĂ) 

Perioada preicterica (prodromală)  – are o durată de 3-7 zile până la 2

săptămâni, poate uneori lipsii boala începând cu icter sau poate dura mai mult.

Simptomatologia se instalează relativ treptat şi incubaţia este în medie 25

de zile (2-6 săptămâni). 

Principalele simptome sunt cele digestive şi anume : anorexie, inapetenta,

greţuri, vărsături, jena epigastrica cu caracter conţinu, balonări postprandiale,

modificări de scaun (constipaţie sau diaree). Pot prezenta dureri în hipocondrul

drept sau fosa iliacă dreapta. 

Simptomatologia prodromală poate fi dominată şi de alte manifestări:

febra în 2-4% din cazuri, cu intensitate şi durata variabile ( 37,2*-37,5*C) şi

durând câteva zile, cefalee, dureri musculare generalizate (curbatura musculară),

catâr respirator (întâlnit mai ales la copii), îmbrăcând un aspect pseudogripal.  

În alte cazuri, simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (în 6% din

cazuri) cu febră şi artralgii care mimează un RAA care nu cedează la

antiinflamatoare.

Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice că : astenie,ameţeli, cefalee, insomnie, irascibilitate, somnolenţă. 

Mai rar apar modificări cutanate că erupţiile cutanate de tip urticarian ( în

2-5% din cazuri).

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 23/79

23

La examenul obiectiv se constată o hepatomegalie moderată, cu ficatul

uşor sensibil şi eventual o splenomegalie discretă. 

Examenele de laborator evidenţiază : urobilinogenurie, creşterea

transaminazelor, VSH normal sau scăzut. 

2.6.3 PERIOADA ICTERICĂ ( DE STARE ) 

Perioada icterică ( de stare )  – este dominată de apariţia unui sindrom

icteric. El se instalează de obicei în câteva zile, începând cu faţa şi mu coasa

conjunctivală (unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloraţiei

galbene), apoi se generalizează pe trunchi şi membre.

În această fază, simptomele obiective din faza preicterica se atenuează sau

dispar , apetitul revine, starea subf ebrilă dispare. În perioada de stare icterul se menţine la nivelul maxim de intensitate

atins. El poate fi discret, moderat, intens sau foarte intens, iar nuanţa lui este de

obicei galbenă (icter flavinic), sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu). 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 24/79

24

Durata icterului este în medie 2-4 săptămâni, însă poate fi prelungită în

formele colestatice, în care nuanţa lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa,

amintind icterul obstructiv („verdiu”, „melas”) şi se însoţeşte de prurit. 

Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele uşor decolorate(hipocolice). Diureza scade sub 1.000ml, putând ajunge la 500ml (oligurie).

Pe lângă sindromul icteric, se evidenţiază mărirea ficatului care depăşeşte

rebordul costal cu câţiva cm, fiind de consistenta moale şi dureros la palpare, cu

marginea ascuţită, bine delimitată. 

Căile biliare, stomacul, duodenul şi pancreasul sunt implicate în procesul

infecţios, afectarea lor manifestându-se prin diverse tulburări: constipaţie, dureri,

flatulenta, balonări, pirozis. Splina este  moderat mărită, în special la tineri şi

copii.

Tensiunea arterială scade în cursul hepatitei, ritmul cardiac este

 bradicardic în timpul perioadei icterice. Examenele de laborator evidenţiază : 

-   bilirubina crescută la 10-30mg%;

-  în urină există bilirubina şi saruri biliare;

-  imunoglobinele cresc;

-  transaminazele sunt crescute.

2.6.4 PERIOADA DE DECLIN

Perioada de declin  – se caracterizează printr -o regresiune treptată,

alteori mai rapidă a simptomelor din perioada de stare. În această perioadă dispartulburările digestive majore, reapare apetitul, scaunul se recolorează, dispare

astenia, apare poliurie cu decolorarea urinii.

Modificările umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodiluţie, cu

creşterea diurezei, bilirubinemia scade către cifra normală, VSH-ul creşte uşor. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 25/79

25

2.6.5 PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ 

Perioada de convalescenţă a hepatitei virale acute este lungă (2-4 luni);

se manifesta prin dispariţia sindromului icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%,ficatul se normalizează, apetitul este prezent, scaunul are aspect normal.

2.7 FORME CLINICE

După etiologie  – hepatită A se caracterizează prin prodrom digestiv

febrilastenic, de scurtă durată, evoluţie favorabilă a bolii, fără sfârşit letal şi

cronicizare.

După evoluţie şi gravitate se deosebesc :

-  forme anicterice  caracterizate prin lipsa sindromului icteric,

caracterizate prin simptome digestive (greaţă, anorexie, balonare abdominală,

uneori vărsături), hepatomegalie dureroasă, dureri articulare şi musculare,

astenie, urini reduse şi închise la culoare. Recunoaşterea lor se face în context

epidemiologic şi prin examen de laborator (probe funcţionale hepatice); 

-  forma comună.

După durata bolii :

- forme scurte (abortive, fruste) – evoluează în câteva zile, cu astenie,

greaţă, ameţeli, tulburări abdominale minore; 

- forme prelungite –  durează 2-3 luni, putându-se întinde la 1-2 ani. Se

caracterizează printr -un icter pronunţat, luând aspect cenuşiu-verzui, cu mucoaseintens colorate în galben, slăbire pronunţată, o hepatomegalie de consistenta

fermă, treptat dură, splenomegalie de consistenta crescută, persistenta

tulburărilor digestive şi deseori oscilaţii febrile şi prurit; 

- forma prelungită simplă.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 26/79

26

După intensitatea bolii : 

- forme severe  – în mai puţin de 24 de ore evoluţia se precipită către

marea insuficienţă hepatică; 

- forma comatoasă (fulminanta)  –   apare cu totul excepţional, cam1/10.000 cazuri, este numit şi marea insuficienţă hepatică, apare rar şi numai în

hepatitele B, posibil în C şi D. 

Distrofia acută a ficatului (atrofia acută) apare de obicei la tineri în cursul

unei hepatite obişnuite, în prima parte a bolii. Debutează cu agitaţie

 psihomotorie, stare de torpoare şi apoi comă; sindromul hemoragic este prezent,

ficatul este mic, abia percutabil. Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta)

sfârşeşte fie printr -o ciroză, fie letal. 

După vârsta : 

- la copil hepatită evoluează de obicei mai uşor decât la adult, dominând

în etiologie virusul hepatitic A. Hepatomegalia este accentuată şi persista,

icterul este mai puţin intens şi durează mai puţin. Adenopatiile sunt mai

frecvente decât la adult. La începutul bolii s-a observat un facies particular:

 pomeţii roşii, paloare periorală cu tonalitate subicterica şi buzele colorate intens

în roşu închis (aspect de buze vopsite), amintind masca Filatov din scarlatina,

„masca de hepatită”. 

- la sugar  hepatită virală evoluează sever, cu letalitate de 8-17%,

dominând în etiologie virusul hepatitei B.

- la bătrâni hepatită virală apare mai rar, evoluează mai sever, date fiind particularităţile vârstei. 

- la gravidă  hepatită virală evoluează mai sever în ultimile luni. În

 pr imele luni, hepatită evoluează obişnuit, însă poate influenţa nociv sarcina

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 27/79

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 28/79

28

Detectarea anticorpilor specifici anti VHA. IgM apar precoce în sânge

dar dispar după 10-14 zile de boala pun diagnosticul de hepatită A. IgG apar

târziu în sânge dar persista uneori toată viaţa semn de imunitate. Decelarea

antigenului HBs în sânge cu 4-8 săptămâni înaintea debutului bolii persista luni-ani găsirea pune diagnosticului de certitudine, dacă găsim în sânge anticorpii

specifici anti- HBc arata tendinţa de vindecare. 

AgHBc în hepatocit, nu se poate identifica persista mult dacă găsim

anticorpi specifici anti-HBc este de rău augur deoarece denotă că organismul se

străduieşte să blocheze virusul din celula hepatică. Antigenul virusului hepatitei

C nu se poate depista în sânge.

2.8.2 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 

Diagnosticul diferenţial va fi făcut atât în perioada preicterica, icterica, cât

şi în perioada de declin.

În faza preicterica deosebim hepatită epidemică de : 

  dispepsiile febrile;

  gripă; 

  reumatism articular acut;

  gastrita;

  toxinfectii alimentare;

  debutul altor boli infecţioase. 

În perioada icterică diagnosticul va fi făcut cu celelalte afecţiuni însoţite de icter    mononucleoza infecţioasă; 

  hepatită toxică; 

  icterul produs de colica biliară; 

  icterele hemolitice.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 29/79

29

2.9 EVOLUŢIE 

Evoluţia hepatitei epidemice prezintă în majoritatea cazurilor un caracter

ciclic, dezvoltându-se pe anumite perioade : incubaţie, perioada preicterica, perioada de stare, declinul şi convalescenţă. 

Hepatită virală evoluează spre vindecare completă într -un interval de 3-4

săptămâni. Formele care trec de 3-4 luni au tendinţa la permanentizare.

O parte din bolnavi rămân cu suferinţe extrahepatice, iar alţii trec spre

hepatită cronică, ca urmare a hepatitei acute. 

Unii bolnavi de hepatită epidemică rămân în stadiul preicteric, ulter ior

aceştia suferind aceleaşi consecinţe, ca şi cei care au prezentat o formă comună.  

În situaţiile în care faza icterică durează până la 6 săptămâni, pot surveni

şi recăderi preicterice la intervale de câteva zile sau săptămâni. 

Dacă icterul revine după 3 luni de la dispariţie, se consideră că este vorba

de o nouă îmbolnăvire ( reinfecţie ). Recăderile şi reinfecţiile au în general o

evoluţie mai severă. 

2.10 COMPLICAŢIILE ŞI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A 

În cursul hepatitei epidemice pot surveni, datorită anergiei create de

infecţia virotică şi datorită unor factori favorizanţi, complicaţii că: stază biliară,

angiocolite şi colecistite bacteriene, cu diferiţi coci şi colibacili, însoţite de febră,

frisoane, dureri puternice în hipocondrul drept şi înrăutăţirea stării generale. Datorită stării de anergie, bolnavii sunt expuşi unor infecţii intercurente

 bacteriene (mai ales streptococice), sau virale (viroze respiratorii).

În perioada de regresie a icterului, pot să apară infecţii biliare, favorizate

de dischinezia posthepatica.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 30/79

30

S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastică, cu pancitopenie prin

aplazie medulară. O altă complicaţie hematologică este anemia hemolitica, ce

apare în convalescenţă. 

Dintre sechele, cele mai grave se referă la starea parenchimului hepatic.Una din sechelele grave ale HVA este cronicizarea. Ea survine într-o

 proporţie de aproximativ 10% după hepatită tip B şi 40-50% după hepatită tip C

şi nu survine deloc după hepatitele D şi E .  

Cea mai gravă sechela a hepatitei este ciroza hepatică, care se dezvolta

treptat, dintr-o hepatită cronică icterică, alteori dintr -o hepatită anicterica. 

Dintre sechelele biliare pot apărea : dischinezii, colecistite şi angiocolite. 

2.11 EXPLORĂRI ŞI INFORMAŢII PARACLINICE 

Testele enzimatice pun în evidenţă leziuni celulare hepatice (citoliza), care

eliberează în sânge o serie de enzime. Creşterea activităţii enzimelor ALAT

(TGP) şi FIFA începe foarte precoce, încă din perioada preicterica. 

 Numărul de leucocite este normal sau scăzut, formula leucocitara arata

limfocitoza şi monocitoza. 

Testele de coagulare au valori ce decelează insuficientă hepatocelulara. 

Explorarea funcţiilor hepatice în perioada preicterica pun în evidenţă lezarea

 parenchimului hepatic.

Determinarea bilirubinei totale, precum şi a bilirubinei indirecte şi directe

este foarte utilă în perioada preicterica. La început creşte bilirubina indirectă şiapoi cea directă. 

Probele de disproteinemie cercetează stabilirea proteinelor în diferite

soluţii, punând în evidenţă dezechilibrul acestora, tendinţa la precipitare. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 31/79

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 32/79

32

  Se vor spăla mâinile cu apă curentă şi săpun, se va efectua igiena

individuală. 

  Se vor proteja sursele de apă de contaminarea cu dejecţii umane.  

  În condiţii speciale de expunere se recomandă utilizarea de apă fiartă(ceai) şi alimente fierte sau curăţate bine. 

  Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar

(inclusiv contactii celor bolnavi).

Profilaxia specifică în hepatită virală tip A se face prin : 

a)  imunizare pasivă cu imunoglobuline standard 16% (gama-globuline

) administrate în primele 7 zile de la contact, intramuscular (IM) în doze de 0,02-

0,05 ml/kgcorp; acestea conferă protecţie de 2-6 luni. Este indicată la contactii

cu risc crescut, în cazurile individuale sau la grupuri care se deplasează în

teritorii cu endemie crescută, ori cu condiţii precare de igienă; 

 b)  imunizarea activă cu vaccin produs pe celule diploide umane,

inactivat cu formol, administrat intramuscular (IM) în 2 doze, la interval de o

lună şi cu rapel la 1 an, care asigură protecţie de 99%, cu durata de minim 10

ani.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 33/79

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 34/79

34

Alimentele trebuie să conţină cât mai puţină clorura de Na (3-4 g/zi)

 pentru a favoriza diureza.

Se vor adăuga la regim ouă fierte moi sau ochiuri în apă, unt proaspăt,

carne slabă (pui, viţel, iepure) sau peste slab (ştiuca, salău), pregătite rasol, cuadaos de ulei şi lămâie, morcov râs. 

Apoi se trece către un regim alimentar complet rămânând excluse :

 produsele prăjite, conserve, murături, carne de porc, oaie, gască, mezeluri,

sosuri, condimente picante, produse de cofetărie ( tort, prăjituri, ciocolată,

îngheţată), alcool, cafea, legume bogate în celuloză. 

3.2 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Pentru tulburările dispeptice (greţuri şi vărsături) se administrează

antiemetice că : Metoclopramid, Emetiral, Clordelazin sau Torecan. Inapetenta

se combate prin vitaminoterapie.

Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat în hidrocarbonate şi

 proteine, un supliment de vitamine. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1,

B6 şi complexul vitaminic B, vitamina C. 

Corticoterapia în hepatită virală acută este privită ca o medicaţie

adjuvantă, cu rol patogenic, simptomatic şi cu indicaţii limitate la forma severă.

Se administrează Prednison 1mg/kgcorp, în doza unică la ora 9 sau10 AM, odată

la două zile, cu întrerupere bruscă. 

Tratamentul patogenic urmăreşte ameliorarea funcţiilor ficatului şirefacerea morfofuncţionala. 

În caz de vărsături se administrează perfuzii cu soluţii glucozate sau

saline, ori acizi amânaţi. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40% şi de

1000-2000 ml Glucoza 5%. Se mai administrează Neomicina per os 4-6 g/24

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 35/79

35

ore, perfuzii cu Multiglutin, cu Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scăderea

amoniemiei.

Se corectează acidoza, se administrează oxigen prin sondă nazală în caz de

insuficientă respiratorie, se combate anemia şi se controlează repetat analizele. În caz de semne de coagulare intravasculară se administrează Heparina

sau Trombostop.

În complicaţiile infecţioase se administrează antibiotice : Penicilina,

Gentamicina şi Cefalosporine.

Formele colestatice, cu icter prelungit, se tratează cu coleretice : Anghirol,

Colebil, Carbicol, Fiobilin, Bilicol.

Medicamentele lipotrope şi hepatotrope sunt foarte utile mai ales în

formele cu evoluţie prelungită. Dintre acestea avem: Mecopar, Metaspar,

Aspatofort, Silimarina, Trofopar.

Constipaţia se tratează cu laxative, clisme înalte şi reci. Pentru ameliorarea

funcţiilor hepatice şi retragerea tumefacţiei hepatice se recomandă aplicarea de

căldură pe regiunea hepatică. 

3.3 DISPENSARIZAREA

Programul de supraveghere constă în dispensarizarea bolnavului

aproximativ 2 ani, controlându-se starea de sănătate la intervale de 2-3 luni prin

controale clinice şi examene de laborator (TGP, bilirubina, teste de

disproteinemie, electroforeza). Sunt corectate după caz, tendinţele evolutivenefavorabile.

Se recomandă repaus prelungit, dietă şi o medicaţie metabolică (vitamine,

fosfolipide), medicaţii ce restabilesc echilibrul de membrana a celulei hepatice

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 36/79

36

că Silimarina şi Trofoparul, medicaţii ce sprijină ciclul amoniacului către uree

(Aspatofort).

3.4 HEPATITĂ VIRALĂ ŞI SARCINA 

Evoluţia hepatitei virale tip A la gravidele cu o bună stare de nutriţie şi

supraveghere a gravidităţii este favorabilă. 

În ultimele luni de sarcină, evoluţia poate fi dificilă, chiar la gravidele

aflate în bune condiţii. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de

concepţie. 

3.5 HEPATITĂ VIRALĂ – BOALA PROFESIONALĂ A

PERSONALULUI MEDICAL

Statistici controlate dovedesc faptul că personalul sanitar şi mai ales

medicii, sunt expuşi îmbolnăvirilor de hepatită. 

Privind experienţa din ultimul război mondial, s-a semnalat frecvenţă mai

mare a hepatitei epidemice la personalul medical.

La expunerea mărita la contagiune a personalului medical se adăugă

frecventa hepatitei la cei care lucrează în laboratoarele de serologie şi în centrele

de colectare a sângelui.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 37/79

37

CAPITOLUL IV

PROFILAXIA

Măsuri faţă de sursele de infecţie. Bolnavii cu hepatita virală acută ca şi

suspecţii depistaţi se declară obligatoriu şi nominal. 

Izolarea bolnavilor (iar a suspecţilor până la precizarea diagnosticului)

este obligatoriu în spital pentru o durată variabilă de la debutul bolii (2

săptămâni pentru hepatita A până nu se mai elimina HAV prin scaun; 30 zile

 pentru hepatita de tip B până la negativare AgHBs). Izolarea se face separat

 pentru fiecare tip de hepatită. 

Contactii (receptivi) se iregistreaza şi se controlează periodic clinic prin

testele de laborator. Măsurile de dezinfecţie curente trebuiesc aplicate riguros.

Pentru mâini, termometre instrumentar (autoclavare 12.08%) timp de 30

secunde, formalizare 12h dezinfecţie terminală. 

Măsuri faţă de căile de transmitere :

  protectia apei potabile şi alimentelor (de la producător până laconsumator) precum şi controlul pers. Respective (igiena , educaţie sanitară);  

  controlul igienic al colectivităţilor de copii ;

  distrugerea muştelor şi gândacilor  ;

  sterilizarea corectă a instrumentelor şi a diferitelor materiale utilizate

în predica medico-chirurgicala.

4.1 PROFILAXIA HEPATITEI POST – TRANSFUZIONALA

Include următoarele măsuri : 

  depistarea şi excluderea dintre donatori purtătorilor de AgHBs ; 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 38/79

38

  utilizarea raţională a transfuziilor de sânge şi a derivatelor; folosirea

înlocuitorilor de plasmă; 

  protecţia cu imunoglobuline umane ( HBIG ) a celor transfuzaţii. 

4.2 PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALĂ 

Se realizează prin : 

  informarea personalului asupra riscului şi asupra măsurilor de protecţie

(tehnica aseptică, dezinfecţie, spălare, purtarea de mănuşi); 

  contolul prezenţei de AgHBs şi a anticorpilor specifici (anti – AgHBs)

la personalul medico - sanitar cu risc crescut la infecţie; 

  imunizare pasivă, cu imunoglobuline imane specifice anti - AgHBs a

 personalului respectiv un caz de inoculare accidentală; 

  imunizare activă cu vaccin hepatic B începând cu grupele de risc. 

4.3 PROFILAXIA SPECIFICĂ 

Imunizarea specifică :

Se face în hepatita A, prin imunizare pasivă cu imunoglobuline standard

(Gammaglobuline) în doze de 0,1-0,3 ml/ kilocorl imediat la: contacte cu

 bolnavi în familie, în colectivităţi de copii , inloculari accidentale. Aplicarea nu

se face imediat după contactul infectat. În hepatita de tip B, imunizarea pasivă cu

imunoglobuline standard (Gammaglobulina) în lipsa celor specifice (greu de

obţinut) este ineficace în prevenirea post- transfezionale însă poate fi utile în prevenirea îmbolnăvirii prin contact sau accidente profesionale în cazul în care

infecţia se face cu o cantitate mult mai mică de virus hepatic B, decât în cazul

transfuziei.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 39/79

39

Imunizarea activa :

  pentru hepatita de tip A recent introdusă în România ;

  pentru hepatita de tip B exist mai multe tipuri de vaccin.

1. vaccinuri preparate ci AgHBs obţinute din plasmă purtătorilor deAgHBs (purificate, inactivate şi contolate pentru absenţa altor virusuri). 

2. vaccin hepatic ADN recombinat preparat prin “ingenire genetică“.

Durata protecţiei cu vaccinurile AgHBs este de 5 ani (sau mai mult).

Revaccinarea se face la 5 ani.

Indicaţii :

  Personal medico-sanitar (inclusiv în centrele de sânge);

  Pacienţi supuşi hemodializei; 

   Nou-născuţii din mame AgHBs pozitive; 

  Cadre medico-sanitare care s-au inoculat accidental cu sânge de la

 pacienţi. 

4.4 PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALĂ 

Toate gravidele testate pentru prezenţa de AgHBs (repetat la  fiecare

sarcină) şi cu ocazia orcarui contact infectat. 

 Nou-născuţii din gravidele AgHBs (+) vor primi imediat (sau în primele

12 h) imunoglobuline umane specifice anti-AgHBs 0,5ml (100u.i) i.m şi în altă

 parte a corpului prima doză de vaccine cu AgHBs (10 micrograme pe doză devaccine plasmatic sau 5 micrograme de vaccine recombinant). Următoarele 2

doze urmează la câte o lună interval. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 40/79

40

CAPITOLUL V

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENŢILOR CU HEPATITĂ VIRALĂ TIP A 

Asistenta medicală trebuie  să fie în permanenţă lângă bolnav pentru a

 putea observa culoarea sclerelor (icterul), pruritul, scaunele, diureza, greutatea

corporală, modificările comportamentului. 

Bolnavii cu HVA vor fi amplasaţi în saloane mici, liniştite, asigurându-le

condiţii adecvate de odihnă. 

Trebuie să adopte poziţia de clinostatism pentru o irigare bună a ficatului

în primele 2-3 săptămâni, până la reapariţia apetitului şi dispariţia oboselii fizice

(asteniei).

Asistenta medicală îi explică bolnavului că trebuie să evite leziunile de

grataj şi infectarea tegumentelor prin tăierea unghiilor, fricţiuni cu alcool

mentolat.

În caz de gust neplăcut (amar) se efectuează toaleta cavităţii bucale,

clătirea cu soluţii aromate. 

Asistenta va supraveghea şi asigură prezenta tranzitului intestinal prin

urmărirea scaunelor, combaterea constipaţiei prin administrare de laxative

uşoare, clisme înalte şi reci. 

Combaterea spasmelor dureroase şi activarea circulaţiei hepatice se face

 prin aplicaţii locale calde şi umede în regiunea hepatică. Un alt obiectiv important care va fi în atenţia asistenţei medicale este

regimul alimentar adaptat perioadelor de boală, ştiindu-se faptul că în primele

zile toleranta gastrică este scăzută. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 41/79

41

Dieta trebuie să fie predominent lichidă, uşor de digerat, fără substanţe

toxice, să ajute la regenerarea ficatului. Alimentaţia trebuie să conţină factori

nutritivi în concordanţă cu starea bolnavului, 40-50 calorii/ kgcorp.

Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar, de afi prezentă alături de infirmiere la distribuirea meselor.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 42/79

42

CAPITOLUL VI

PREZENTAREA CAZURILOR

SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Boli infecţioase 

6.1 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1

DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: O. PRENUME:AVÂRSTĂ: 18 ani SEX: FDOMICILIU: Târgovişte  LOCALITATEA: Târgovişte 

STRADA: Liniştii nr 43 JUDEŢUL:Dâmboivţa 

DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:01 ORA:10:402.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:07 ORA:15:123.MOTIVELE INTERNĂRII: dureri abdominale localizate in hipocondrul drept,greturi,varsaturi,febra ,urini colurice,scaune acolice,astenie marcata, cefalee,dureri articularere.

4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Hepatită virală de tip A 

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Necăsătorită  NR. COPII:-SITUAŢIA SOCIALĂ:Bună PROFESIA:Elevă CONDIŢII DE LOCUIT:Bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA  NUME: O.M. ADRESA:Târgovişte  TELEFON:

 NUME: O.B. ADRESA: Târgovişte TELEFON:

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 43/79

43

ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- membrii familiei si ai anturajului nu au avut boliinfecto-contagioasePERSONALE:- FIZIOLOGICE: rujeola ,varicela in copilarie

-PATOLOGICEFACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii bune de viaţă 

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREDe aproximativ 7 zile bolnava acuza oboseala marcata cu inapetenta ,

 balonare postprandiala, greturi, cefalee, greutate in hipocondrul drept, mialgii,artralgii.Se prezinta la medicul de la cabinetul scolar, care ii da trimitere laSectia Boli Infectioase pentru investigatii si tratamentTEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat

SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, articulaţii mobile SISTEMUL MUSCULAR- mase musculare bine reprezentateAPARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, vibraţii vocale normaltransmise, sonoritate pulmonară în limite normale APARATUL CARDIO-VASCULAR- aria precordială de aspect normal, şocapexian în spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stângă  APARATUL DIGESTIV- apetit redus, uscăciune a mucoasei bucale cu limbasaburală, abdomen suplu, nedureros la palpare, splină nepalpabilă  

APARATUL UROGENITAL- micţiuni fiziologice 2/3 zi S.N.C. şi organe de simţ- orientat temporo-spaţial, ROT prezente bilateral 

PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: perfuzie cu Ser glucozat 5% de 500ml cu : vitamine grup B(B1,B6) 1f\zi, Aspatofort 2 f\zi, metocloprmid 2 f\zi im , emetiral 1 cp pe zi(inaintea mesei), trifermet 1 cp pe zi (in timpul mesei),supozitoare cu

 paracetamol .EXAMINĂRI (examene de laborator):

Recoltare sânge: VSH, HB, Leucocite, Glicemie, Bilirubină, TGP, TGO,Electroforeză, Sideremie.Recoltare urină EKGEcografie abdominală Radioscopie pulmonară REGIM: lichide, ceaiuri, supe de zarzavat

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 44/79

44

OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 160 cm

GREUTATE: 60 kgT.A.: 100/60 mm/Hg

PULS: 72 puls/minTEMPERATURĂ: 38˚C RESPIRAŢIE: 22 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA: Independent2.A MÂNCA: Dependent:alimentaţie inadecvată prin deficit 3.A ELIMINA: Dependent:alterarea diur ezei, constipaţie, dezhidratare 4.A SE MIŞCA: Dependent:diminuarea mobilitaţii fizice 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Independent6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE:Dependent:hipertermie8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent:tegumenteicterice9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: dureri în hipocondrul drept10.A COMUNICA: Independent

11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent12.A SE RECREEA: Independent13.A FI UTIL: Independent14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent:cunoştinţeinsuficiente despre boală 

ALERGIC LA: -

ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:  Normală 

2.COMPORTAMENT: Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI: Nu bea, nu fumează 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 45/79

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 46/79

46

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacienta O.Al. în vârstă de 18 ani se internează pe secţia Boli Infecţioase

cu următoarele simptome :oboseala marcată, inapetenta, balonare postprandială,greţuri, cefalee, greutate în hipocondru drept, mialgii, artralgii şi tegumente  icterice.În urma examenelor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul deHepatită virală tip A. 

Pacienta prezenta o stare accentuată de anxietate fiind afectată de aspectultegumentelor şi al sclerelor .Am încurajat-o şi informat-o privind aspectul clinical bolii şi a evoluţiei,inspirându-i încredere în echipa de îngrijire,explicându-ideasemeni necesitatea tratamentului şi a urmării dietei indicate.Am susţinut

 pacienta în activitaea de autoingrijire şi de menţinere a stării de bine fizic şi psihic.

La externare am recomandat pacientei să evite efortul fizic timp de 2 luni până la refacere completă cu respectarea dietei indicate. 

MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA:X ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 47/79

47

Ziua de

boală 

Problema

pacientului

Obiective Intervenţii

autonone

Intervenţii

delegate

Evaluare

01.02.2013 - Temperatura 38˚C,tegumente transpirate,dispnee, faciesvultuos, extremităţii reci, stare generală

alterată 

-Pacienta sa prezinte odiminuare afebrei in mai

 putin de 6 ore

-am asiguratcondiţii de

mediu :camerăliniştită , încălzită

(18 grade C),

aerisita, ferită de cur enţi de aer, luminatăcorespunzător, lenjerie uscată, absorbantă, curată. -am recomandat

 pacientei repaus la pat-am măsurat

funcţiile vitale :temperatura 38

gradeC,TA=110/70mm Hg, puls=68b/min

-am administratmedicaţia

 prescrisă de

medic(antitermice :

supozitoare cu paracetamol)

- În urmaingrijiriloracordate si atratamentului,

 pacienta a

 prezentattemperatura de37,2 grade C sio stare generala

 buna.

02.02.2013 - inapetenţa, oboseala,organism slăbit (terenadecvat suprainfecţiei

 bacteriene,streptococice)

- Pacienta să nu

mai prezintedurere în decursde trei ore- Pacienta să nu

 prezinte

-am asigurat repausla pat pe periodaacută a bolii , cât

timp testele decitoliza suntcrescute ; după

-am administratantialgicerecomandate demedic:algocalmin,hepatoprotectoare,

- În urmaîngrijirilorcorect efectuate

 pacienta prezintă oevoluţie

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 48/79

48

complicaţii   perioda acută

repaus relativ înconvalescenţă apoi

reluare treptată a

activităţii 

antiemetice,vitamine.

favorabilă fără complicaţii. Pacientaconfirmadiminuareadurerii.

03.02.2013 - oligurie sub 500 ml- scaune rare ,decolorate, balonare,disconfort abdominal

- Pacienta să fiemenajată fizic şi

 psihic în timpulvărsăturii - Pacienta să fie

echilibrată

hidro-electroliticşi acidobazic

-am măsuratfuncţiile vitale ale

 pacientei şi le-amnotat în FO-am urmărit

 bilanţul ingesta-excreta-am administratcantităţi mici de

lichide reci(50-60ml) :ceai, zeamă de

compot,la intervalede 30-40 minute

-am perfuzatsoluţii indicate de

medic: glucoza5% , SF cuvitamina C,K-am administratmedicaţia

 prescrisă de

medic:simptomatice

 pentru combatereatulburărilor

digestive(metoclopramid1-2 f pe zi i.m.),hepatotrofe(aspatofort 2f /zii.v. sau în perfuziecu glucoza 5%),vitamine dingrupul B (B1,B6 )

În urmaîngrijiriloracordate şi a

tratamentuluiadministrat

 pacienta esteechilibratahidro-electrolitic ,greţurile şi

vărsăturile audiminuat şi

eliminareaurinara şi cea intestinala suntîn limitefiziologice

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 49/79

49

04.02.2013 repulsie faţă dealimente, balonare,dureri epigastrice,scădere în greutate 

Pacienta să fie

echilibratănutriţional 

-am identificat şi

eliminat sursele ceaccentuiaza greaţă

 pacientului :aportulalimentelor,ingestiade lichide în

cantitate mare,mirosuri neplăcute -in primele 2-3 zileam oferit

 pacientului o dietă

hidrolactozaharata,aproximativ 1,5-2l/zi

-am administratmedicaţia

 prescrisă în raport

cu orarulmeselor :antiemetice

înaintea mesei(emetiral 1cp),fermenţi digestiveîn timpulmesei(triferment),restul medicaţiei

după masă (hepatotrofe,vitamine)

În urmaîngrijirilor şi a

tratamentuluiadministratsenzaţia degreaţă s-a

diminuatîn primele două

zile, iarvărsăturilecedează în a

treia zi; pacientulrespectă şi

înţelege

importantaurmării dietei 

05.02.2013 - astenie, ameţeli, intoleranţă la efort dar

şi restricţiamobilităţii(mialgii, artralgii)

- Pacienta să

aibă tonusul şi

forţă musculară păstrate. - Pacienta să fieechilibrat fizic şi

 psihic

-am sfătuit pacienta

să păstreze

repausul la pat câtmai mult în scopulîmbunatăţiriicirculaţiei sanguine

la nivelul ficatului ,favorizândregenerareahepatocitelor

-am supravegheatatent funcţiile

vitale ale pacientei-am administratmedicamentele încondiţii de

asepsie,respectândoră şi locul de

elecţie 

În urma îngriji-rilor acordate

 pacienteiaceasta prezintă

o stare de binefizic şi psihic,în

timp ce testelehepatice senormalizează

după aproxi-mativ 14 zile.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 50/79

50

06.02.2013 - tegumente galbene,sclere galbene,transpiraţii, leziuni degrataj

Pacienta să fie

echilibratănutriţional

 pentrufavorizareacicatrizării

leziunilorcutanate şi să nu

mai prezinte prurittegumentar

-am ajutat pacientasă-şi igienizeze

tegumenteletranspirate-pentru atenuarea

 pruritului am

aplicat compresecu apă alcoolizată, alcool mentolat,

 pudră mentolată -dupa scăderea

febrei şi a durerilor

am pregătit

materialelenecesare pentru

 baia generală a

 pacientei

-pentrudiminuarea

 prurituluitegumentaradministrez larecomandarea

mediculuiHHC 2 fiole i.v. şi

un antihistaminic(claritine 1cp/zi)

Integritateategumentelor şi

mucoaselor s-anormalizat înurma îngrijiriloracordate

şi a tratamen-tului administrat

07.02.2013 - pacienta solicitainformaţii despre

investigaţii, evoluţieşi tratament 

- Pacienta să fie

inf ormată asupra

 bolii şi a

tratamentuluiigieno-dietetic şi

medicamentos

- am conştientizat

 pacienta denecesitatea izolăriişi instituirea

repausului fizic şi

intelectual ,precumşi a dietei specificeafecţiunii 

-am pus la dispo-ziţia bolnavului

 broşuri cu infor-maţii despre HVA (care să cuprindă informaţii despre

investigaţiile

specifice bolii)

În urma îngri- jirilor acordateşi a informa-ţiilor furnizate

 pacienta a acu-mulat cunoş-tinţele necesaredespre evoluţia

 bolii

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 51/79

51

SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli infecţioase 

6.2 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2

DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: L PRENUME: FVÂRSTĂ: 32 ani SEX: FDOMICILIU: Târgovişte LOCALITATEA:Târgovişte STRADA:Bulevardul Unirii, bl 2 ap33, et 2JUDEŢUL:Dâmboviţa 

DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:06 ORA:12:222.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:15:58

3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături, dureri abdominale, urinicolurice, diaree, astenie marcată, inapetenta 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatita virală A 

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Căsătorită  NR. COPII:2SITUAŢIA SOCIALĂ:Bună PROFESIA: Vânzătoare CONDIŢII DE LOCUIT:Bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA  NUME:L.P. ADRESA: Târgovişte TELEFON: NUME:L.I. ADRESA: Târgovişte TELEFON:

ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- membrii familiei şi ai anturajului nu au avut bolicontagioasePERSONALE:- FIZIOLOGICE: menarhă la 14 ani , cicluri mentruale regulate,

-PATOLOGICE: neagă 

FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii bune de viaţă 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 52/79

52

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREBoala debutează în urmă cu câteva zile cu stare de rău general, balonări

 postprandiale, astenie,diaree, dureri abdominale şi urticarie.Bolnavă declară că aconsumat alimente preparate de mai multe zile şi carne de porc conservată prinafumare.TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- bine reprezentatSISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integruSISTEMUL MUSCULAR- normoton, normokineticAPARATUL RESPIRATOR- torace normal conformatAPARATUL CARDIO-VASCULAR- şoc apexian în spaţiul V intecostal [e liniamedioclaviculară stângă, nu se percep zgomote patologice APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, nedureros la palpare

APARATUL UROGENITAL- loje renale nedureroase la palpare, rinichinepalpabiliS.N.C. şi organe de simţ- orientat temporo-spaţial, ROT prezente bilateral 

PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: ser gluconat 10%, furazolidon 100 mg la 6 ore, vitamine dingrupul B (B1, B6, B12), aspatofort 20 ml pe zi, silimarina 6 cp/zi, anghirol 6cp/ziEXAMINĂRI (examene de laborator) 

Recoltarea de sânge: VSH, Leucocite, Glicemie, TGP, TGO, Electroforeză, Hb Recoltarea de urină EKGEcografie abdominală REGIM: brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă 

OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 172 cm

GREUTATE: 55

T.A.: 100/65 mm/HgPULS: 37 puls/minTEMPERATURĂ: 36,6˚C RESPIRAŢIE:22 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 53/79

53

NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA:Independent2.A MÂNCA: Dependent: repulsie faţă de alimente, scădere în greutate  3.A ELIMINA:Dependent: vărsături, diaree. colici abdominale 

4.A SE MIŞCA: Independent5.A DORMI, A SE ODIHNI: Independent6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: leziuni degrataj, mucoasa rectală iritată datorită diareei 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: proces infecţios intestinal 10.A COMUNICA: Independent11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent12.A SE RECREEA: Independent13.A FI UTIL: Independent14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent: cunoştinţeinsuficiente despre boală 

ALERGIC LA:-

ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:  Normală 2.COMPORTAMENT: Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII: 

4.PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, fumează 4-5 ţigări pe zi

ASPECTE SOCIOLOGICEMOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:XOCUPAŢII, LOISIRURI:Vânzătoare PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, fumează 4-5 ţigări pe zi PROBLEME SOCIALE: Nu are

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: de a elimina, de a mânca, de a evita pericolele, de afi curat, de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 54/79

54

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE:2.STABILIZARE, AMELIORARE:X3.AGRAVARE:4.DECES: 

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIREOBIECTIVE GLOBALE:Să-i fie satisfăcute cele 14 nevoi fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE:

  Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acidobazic   Pacienta să fie hidratata ,să prezinte o stare de nutriţie adecvată şi să

 primească o dietă corespunzătoare afecţiunii.   Pacienta să nu contacteze infecţii bacteriene sau virale şi să fie echilibrată

 psihic  Pacienta să-şi recapete stima de sine   Pacienta să prezinte tegumente şi mucoase integre şi normal colorate 

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVALPe toată perioada spitalizării pacienta s-a comportat normal 

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII VSH=12mm/1 oraLeucocite=8000/mm3

Glicemie=1,20g%Bilirubina=12 mg%TGO=60UITGP=58UIElectroforeza=28%Hb=12 g%Sideremia=210mg%

Sumar de urina; glucoza absent, albuminaurme fine,pigmenti biliari prezenti,in

sediment rare leucociteEcografie :ficat marit de volum 

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE 

Pacienta L.F. în vârstă de 32 ani se internează în secţia Boli Infecţioase aSpitalului Municipal Târgovişte cu următorele simptome : stare de rău general, balonări postprandiale, astenie, diaree, dureri abdominale şi urticarie. În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidric şinutriţional,respectând dieta impusă şi prezintă tegumentele şi mucoasele intregreşi normal colorate.Pacienta a fost mulţumită de îngrijirile primite, a manifestatîncredere în echipa de îngrijire afirmând că a acumulat cunoştinţele necesare

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 55/79

55

 pentru păstrarea sănătăţii. La externare am recomandat :evitarea efortului fizic şi al stresului,păstrareadietei 6-12 luni,cu evitare abuzului alimentar .Deasemeni , am recomandatcontroale clinice şi de laborator,lunar în primele 6 luni ;reluarea activităţii

 profesioanale treptat şi instituirea unui program de lucru raţional,altenand orelede muncă cu cele de repaus . 

MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 56/79

56

Ziua de

boală 

Problema pacientului Obiective Intervenţii

autonone

Intervenţii

delegate

Evaluare

06.02.2013 -Vărsături,diaree,

colici abdominale-Pacienta sa fieechilibratahidroelectroliticsi acidobazic

-am măsurat

funcţiile vitaleale pacientei şi

le-am notat în

foaia deobservaţie - am urmărit

 bilanţul ingestia

 –excreta- am asigurat

 pacienteialimentaţiehidrică 24-48ore,lichide (50-60 ml la 30 min)- - am introdustreptat alimenteuşor digerabile :

 brânză de vaci,

 pâine albă prăjită, supă de

legume, pastefierte

- am administratmedicaţia

 pr escrisă de

medic, astfel :

hidratare cu serglucozat 10% în perfuzie, asociatcu bicarbonate desodiu 1,4%;dezinfectantintestinal :furazolidon 100mg 1cp la 6 h;vitamine dingrupul B(pentrucombatereaasteniei)aspatifort 2 fiolea 10 ml, în

 perfuzie pezi ;silimarina 6cp

 pe zi ;coleretice :anghirol6cp pe zi

-În urmaîngrijiriloracordate şi a

tratamentului

administrat custricteţe,pacienta

nu prezintă

semne dedeshidratare (audispăruteliminările

inadecvate).

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 57/79

57

07.02.2013 - R epulsie faţă de

alimente, scădere îngreutate, slăbiciune

fizică 

- Pacienta să fie

hidratata ,să

 prezinte o starede nutriţie

adecvată şi să primească o dietă

corespunzătoareafecţiunii. 

- am administratmese cantitativmici şi frecvente, în funcţie de

toleranţă

digestivă şi

apetitul pacienteiîn primele zile- ofer pacientei odietă lichidă :ceai, apă plată,

supă de morcov,

zeama de orez, până la

normalizareatranzituluiintestinal

- am administratmedicaţia

 prescrisă de

medic şi am

urmărit efectele

acesteia

- În urmaîngrijirilorefectuate

 pacienta şi-arecăpătat treptatapetitul şi este

alimentată şi hidratatacorespunzător  

08.02.2013 - Proces infectiosintestinal

- Pacienta să nu

contactezeinfecţii

 bacteriene sauvirale şi să fieechilibrată psihic - Pacienta să-şi

recapete stima desine

- am asigurat pacientei unsalon curat, bineaerisit, cu luminaşi temperaturacorespunzătoare

(18 grade C) şi

am recomandatregim igieno-dietetic- am recomandat

- am administratconform foii deobservaţiemedicaţia

recomandată de

medic: No-Spa 2 fiole la8 ore până la

dispariţia

colicelorabdominale,

- În urmaîngrijiriloracordate şi

tratamentuluimedicamentosadministrat,

 pacienta nu prezintă

complicaţii şi

este echilibratăfizic şi psihic 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 58/79

58

 păstrarea dietei

indicate până la

normalizareatranzituluiintestinal şi apoialimentaţie

specificăafecţiunii

hepatice

dezinfectanteintestinale(furazolidon100mg 1cp la 6ore), vitaminedin grupul B şi

hepatotrope în perfuzie cuser glucozat10%.

09.02.2013 -Risc de alterare aintegrităţiitegumentelor şi

mucoaselor

- Pacienta sa prezintetegumente simucoase integresi normalcolorate

-am asigurat pacientei lenjeriecurată şi uscată şi

am schimbat-ode câte oria fost nevoie-am şters

tegumentele pacientei cu un prosop înmuiat înapă alcoolizată,

iar după

uscare le-am pudrat cu tâlcmentolat pentruatenuarea

 pruritului

- pentrudimunuarea

 pruritului amadministrat laindicaţia

medicului unantihistaminic :claritine 1 cp pezi, anghirol 6cp

 pe zi cu rolcoleretic pentrugrăbir ea icteruluitegumentar(scade

 bilirubinemia)

- În urmaintervenţiilor

 proprii şi

delegate, icteruldispare

 progresiv,tegumentele şi

mucoasele suntcurate şi integre. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 59/79

59

10.02.2013 -Lpisa cunoştinţelor

despre boală - Pacienta să fie

informată asupra bolii şi a

tratamentuluiigieno-dietetic şi

medicamentos

-am informat pacienta despreaspectul

 bolii :contagiune,cai detransmitere,

aspect clinic precum şi despre

metodele preventive şi

curative

-am prezentat pacientei listaalimentelor

 permise şi a celor

interzise,precumşi metodele de

 preparare aalimentelor(fierbere)

- Pacienta sedeclarămulţumită de

informaţiile

 primite, avândcunoştinţele

necesare pentru păstrareasănătăţii. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 60/79

60

SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli infecţioase 

6.3 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3

DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: S PRENUME: CVÂRSTĂ: 28 ani SEX: MDOMICILIU:Târgovişte LOCALITATEA: Târgovişte STRADA:Magrini, nr 32JUDEŢUL:Dâmboviţa 

DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:09:322.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:14 ORA:14:33

3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături, constipaţie, urini hipocrome,icter sclerotegumentar, stare generală alterată 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatită virală A 

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Căsătorit  NR. COPII: 1SITUAŢIA SOCIALĂ: Bună  PROFESIA: Şomer  CONDIŢII DE LOCUIT:Satisfăcătoare 

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA  NUME:S.O. ADRESA: Târgovişte  TELEFON: NUME:A.I. ADRESA: Târgovişte  TELEFON:

ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- neagă PERSONALE:- FIZIOLOGICE: bolile copilăriei 

-PATOLOGICE: neagă 

FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii modeste 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 61/79

61

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREDe câteva zile acuza oboseala marcată, somnolenţa, greaţă, urini colurice.De aproximativ 10-12 ore prezintă vărsături cu aspect bilios şitegumente şi sclere galbene. 

TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- bine reprezentatSISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integruSISTEMUL MUSCULAR- normal reprezentatAPARATUL RESPIRATOR- torace normalAPARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limite normaleAPARATUL DIGESTIV- in limite normaleAPARATUL UROGENITAL- micţiuni fiziologice 2/3 zi S.N.C. şi organe de simţ- normal, ROT prezente

PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: metoclopramid 2 f/zi, aspatofort 2f/zi, ser gluconat 5%,vitamine B1, B6EXAMINĂRI (examene de laborator) Recoltare sânge: VSH, HB, Leucocite, Glicemie, Bilirubină, TGP, TGO,Electroforeză, Sideremie. Recoltare urină EKG

Ecografie abdominală Radioscopie pulmonară REGIM: lichide, ceaiuri, supe de zarzavat

OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 165 cm

GREUTATE: 80 kgT.A.: 120/70 mm/HgPULS: 72 puls/min

TEMPERATURĂ: 36,2 ˚C RESPIRAŢIE: 23 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 62/79

62

NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA:2.A MÂNCA: Dependent: repulsie faţă de alimente, inapetenţă, slăbiciune fizică 3.A ELIMINA: Dependent:vărsături cu aspect bilos 

4.A SE MIŞCA 5.A DORMI, A SE ODIHNI:6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: 7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: 8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent:leziuni de grataj9.A EVITA PERICOLELE:Dependent: balonare, greţuri, vărsături, constipaţie 10.A COMUNICA:11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: 12.A SE RECREEA:13.A FI UTIL:14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent:necunoaşterea

 boliiALERGIC LA: -

ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:  Normală 2.COMPORTAMENT:Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI:Consumă alcool ocazional, nu fumează, nu bea cafea 

ASPECTE SOCIOLOGICEMOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:OCUPAŢII, LOISIRURI: Şomer  PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, nu fumează, nu bea cafea PROBLEME SOCIALE: Nu are

INTERPRETAREA DATELOR

 NEVOI NESATISFĂCUTE:de a evita pericolele, de a elimina, de a bea, de a ficurat, de a-şi păstra sănătatea 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 63/79

63

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE:2.STABILIZARE, AMELIORARE:X3.AGRAVARE:4.DECES: 

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIREOBIECTIVE GLOBALE:Pacientului să-i fie satisfăcute nevoile funcdamentale OBIECTIVE SPECIFICE:

  Pacientul să prezinte ameliorarea confortului abdominal şi să fie echilibrat psihic

  Pacientul să nu prezinte risc de complicaţii.   Pacientul să prezinte tranzit intestinal în limite fiziologice.   Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic.  Pacientul să prezinte diminuarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor.    Pacientul să-şi recapete a petitul treptat.  Pacientul să primească dieta corespunzătoare cantitativ şi calitativ în

funcţie de necesităţile organismului.   Pacientul să prezinte integritatea tegumentelor şi mucoaselor    Pacientul să nu mai prezinte prurit tegumentar    Pacientul să prezinte tegumentele normal colorate.  Pacientul să fie informat asupra bolii şi a tratamentului igieno-dietetic şi

medicamentos

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL Pe toată perioada internării pacientul s-a comportat normal 

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII VSH =11 mm/oraHb =13g%Leucocite=8000/mm3Glicemie=1.10mg%

Bilirubina=10 mg%TGO=52 UITGP=50 UIElectroforeza=24%Sideremie=230mg%

Sumar urina :glucoza absent, albuminaurme fine,pigmenti biliari prezenti,insediment rare leucocite

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 64/79

64

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacientul S.C. în vârstă de 28 ani se internează pe Secţia Boli Infecţioase aSpitalului Municipal Târgovişte cu următoarele simptome :oboseala

marcată, somnolenţa, greaţă, urini colurice, vărsături cu aspect bilos, tegumenteşi sclere galbene.

Am întocmit planul de îngrijire conform nevoilor pacientului,iar în urmaintervenţiilor pacientul este echilibrat fizic şi psihic,respects dieta recomandată şia acumulat cunoştinţe necesare pentru păstrarea sănătăţii. 

Am recomandat control clinic şi de laborator lunar în primele 6 luni dela externare păstrarea dietei 6-12 luni cu evitarea abuzului alimentar în scopulrefacerii ficatului.

Pacientul a avut o evoluţie bună şi s-a externat hotărât să respecterecomandările 

MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE:X

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 65/79

65

Ziua de

boală 

Problema pacientului Obiective Intervenţii

autonone

Intervenţii

delegate

Evaluare

10.02.2013 -Balonare, greţuri,

vărsături, constipaţie - Pacientul să

 prezinteameliorareaconfortului

abdominal şi săfie echilibrat psihic.

-am izolat pacientul într-unsalon curat,dezinfectat,

aerisitcorespunzător  -am asiguratrepausul la pat şi

am recomandat pacientului păstrarea dietei

de cruţare a

ficatului

-am administratmedicaţiarecomandată de

medic :

antiemetice(metoclopramid),dezinfectanteintestinale,vitamine,hepatotrope(aspatofort,silimarina),laxative

-Pacientul şi-arecăpătat

confortulabdominal, este

echilibrat psihicşi nu prezintă risc decomplicaţii 

11.02.2013 - Vărsături cu aspect

 bilos, scaune rare, tari,disconfort abdominal 

-Pacientul să

 prezinte tranzitintestinal înlimitefiziologice.-Pacientul să fie

echilibrat hidro-electrolitic.

-am măsuratfuncţiile vitale

ale pacientului- am urmărit

 bilanţul ingesta-excreta-am administratcantităţi mici de

lichide reci (50-60 ml ), ceai,zeamă de compot 

-am hidratat pacientul cusoluţii

 perfuzabile-am administratantiemetice şi

antivomitive :metoclopramid1-2 fiole pe zii.m.,hepatotrope :aspatofort 2 fioleîn perfuzie cuGlucoza 5%.

-În urmaîngrijirilor şi a

tratamentuluiadministrat,greţurile şi

vărsăturile au

diminuatdin primele 2zile; pacientul

 prezintă tranzit

intestinal înlimitefiziologice.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 66/79

66

12.02.2013 -R epulsie faţă de

alimente, inapetenta,slăbiciune fizică 

-Pacientul să

 prezintediminuareasenzaţiei de

greaţă şi avărsăturilor. 

Pacientul să-şirecapete apetitultreptat.Pacientul să

 primească dieta

corespunzătoare cantitativ şi

calitativ înfuncţie de

-am oferit pacientului odietă lichidă în

 primele zile,regim hidro-lacto-zaharat

compus dinsucuri de fructe,ceaiuri, compot,supe de zarzavat,iaurt şi lapte 

-am administratmedicaţia

 prescrisă de

medic în foaia deobservaţie, în

raport cu orarul

meselor:antiemeticeinaitea mesei,fermenţi

digestivi întimpul mesei,restul medicaţiei după masă 

-În urmaîngrijirilor pecare le-amacordat precumşi a tratamentului

administrat,

 pacientultolerează regimul

hidric şi dieta

impusă

respectândrecomandările

 privindalimentele

 permise şi cele

interzise.13.02.2013 -Leziuni de grataj -Pacientul să

 prezinteintegritateategumentelor şi

mucoaselor-Pacientul să nu

mai prezinte prurit tegumentar-Pacientul să

 prezintetegumentelenormal colorate.

-pentru atenuarea pruritului amşters tegumentele

 pacientului cu un prosop înmuiat înapa alcoolizată şidupă uscare le

 pudrez cu talcmentolat

- la indicaţia

medicului amadministrat unantihistaminic :clorfeniramin1cp/zi , anghirol6cp/zi cu rolcoleretic pentrugrăbire

dispariţiei

icteruluitegumentar

-În urmaîngrijirilor icteruldispare

 progresiv, iar pacientul nu mai prezintă prurit

tegumentar: pacientul esteechilibrat fizic şi

 psihic

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 67/79

67

14.02.2013 -Pacientul nu acordă

importanţă cuvenită

 bolii

- Pacientul să fie

informat asupra bolii şi a

tratamentuluiigieno-dietetic şi

medicamentos

-am informat pacientul despreaspectul

 bolii :contagiune,căi de

transmitere,

aspect clinic, precum şi despre

metodele preventive şi

curative 

-am prezentat pacientului listaalimentelor

 permise şi a celor

interzise, precumşi metodele de

 preparare(fierbere)

În urmainformaţiilor

 primite pacientuldeţine informaţii

suficiente despre boală, tratament,

evoluţie şi prevenireaafecţiunilor

infecto-contagioase

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 68/79

68

CAPITOLUL VII

PREZENTAREA TEHNICILOR

7.1 Ecografia abdominală 

Ecografia este o investigaţie imagistică non-invaziva, care utilizeazăultrasunetele reflectate de organismul uman. Este o analiză operator-dependenta:

e nevoie atât de un aparat performant, cât şi de un ecografist cu experienţă.  

Este uşor de tolerat şi de acceptat de către pacient şi, din acest motiv,

reproductibila ori de câte ori este necesar pentru diagnostic sau pentru

monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni. Până în prezent, studiile nu au demonstrat

efecte nocive asupra ţesuturilor, cu unele menţiuni speciale pentru gravide.

Astfel, un studiu suedez recent a demonstrat faptul că nou-născuţii

gravidelor care au efectuat multiple ecografii în timpul sarcinii au o probabilitate

mai mare de a fi stângaci decât copiii mamelor care nu şi-au monitorizat

ecografic sarcina (date semnificative statistic). Pe baza acestor informaţii se

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 69/79

69

 poate presupune un efect potenţial nociv al ultrasunetelor asupra sistemului

nervos al fătului; în plus, supraadăugarea explorării Doppler poate provoca o

supraîncălzire a ţesuturilor, cu efecte negative asupra fătului. 

Avantaje- neinvazivitatea metodei şi accesibilitatea să extinsă; 

- este o tehnică de prima  alegere în evaluarea iniţială a unei game largi de

afecţiuni, dar şi în urmărirea ulterioară a acestora şi, în cazuri selecţionate, chiar

şi în tratament; 

- este extrem de utilă şi de neînlocuit în multe situaţii clinice. 

Dezavantaje

- printre limitele ecografiei se număra un aparat mai puţin sensibil sau un

ecografist neexperimentat;

- mai pot modifica rezultatele: prezenta de gaze în intestine (împiedica

vizualizarea organelor situate profund în cavitatea abdominală, de exemplu,

 pancreasul);

- ţesutul adipos în exces;

- lipsa de cooperare a pacientului.

Ce se afla prin ecografie?

Prin explorarea ficatului  se pot decela afecţiuni hepatice localizate

(tumori benigne sau maligne) sau difuze (steatoza, ciroza).

Vizualizarea colecistului   permite identificarea litiazei biliare şi a

complicaţiilor acesteia: litiaza de coledoc, colecistita acută sau neoplasmul de

vezica biliară. Ultrasonografia descrie diverse aspecte patologice pancreatice: pancreatita acută sau cronică, pseudochiste sau tumori, dar adesea este necesară

tomografia computerizată, obligatoriu cu substanţa de contrast.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 70/79

70

Prezenţa adenopatiilor sau leziunile splenice  se pot aprecia prin

ecografie, metoda fiind complementara pentru diagnosticul bolilor hematologice,

dar şi pentru metastaze hepatice sau ganglionare.

În sarcina, ecografia are un rol major în aprecierea vârstei sarcinii,urmărirea evoluţiei şi identificarea malformaţiilor congenitale. Mărimea splinei

corelată cu diametrele vaselor din sistemul port sunt deosebit de utile pentru

definirea sindromului de hipertensiune portala, care apare cel mai frecvent în

cadrul cirozei hepatice.

Ecografia pelvina  cu vezica urinară plină permite vizualizarea

ecostructurii şi a dimensiunilor uterului (pentru tumori  – fibrom uterin, sarcina

sau alte aspecte patologice sau fiziologice), dar şi aprecierea ovarelor (pentru

tumori benigne – chisturi, sau maligne – chistadenocarcinom).

Ecografia de tub digestiv evidenţiază leziunile de perete, astfel încât se

 poate susţine diagnosticul de apendicită acută, se pot aprecia leziunile din bolile

inflamatorii intestinale sau se remarca ulcere şi stenoze.

Explorarea ecografică a rinichilor permite evidenţierea litiazei renale, a

malformaţiilor sau a tumorilor benigne sau maligne renale. 

O procedură comodă 

Pentru iniţierea terapiei hepatitelor cronice virale cu interferon este

necesară gradarea scorului necroinflamator (activitatea bolii) pe fragmentul de

 biopsie hepatică. Tumorile hepatice la pacienţi cu risc operator crescut pot fi

tratate prin metode care includ ecografia, şi anume alcoolizarea (injectare de

alcool absolut în tumora sub control eco), crioterapie, crioablatie şi altele.Drenajul diverselor colecţii pancreatice (pseudochisturi) sau septice

(abcese), cel mai frecvent urmat de inter venţie chirurgicală, poate fi efectuat sub

control ultrasonografic.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 71/79

71

7.2 Măsurarea tensiunii arteriale 

Scop:  evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii,

rezistenta determinate de elasticitatea şi calibrul vaselor) 

Se evaluează: TA sistolica (maximă) şi TA diastolică (minimă) 

Materiale necesare: aparat pentru măsurarea TA: stetoscop, tampon devată, alcool, creion roşu 

Intervenţiile asistenţei medicale: 

-   pregătirea psihică a pacientului 

-  asigurarea repausului fizic şi psihic 15 minute

-  spălarea pe mâini 

-  se aplică manşeta aparatului pe braţul pacientului sprijinit în extensie  

-  se fixează mambrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea

inferioară a masetei 

-  se introduc olivele stetoscopului în urechi

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 72/79

72

-  se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până

la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se decomprima progresiv aerul din

manşeta prin deschiderea supapei până când se percepe primul zgomot

arterial care reprezintă valoarea TA maxime -  se reţine valoarea indicată de  coloană de mercur sau acul manometrului

 pentru a fi consemnată 

-  se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai

 puternice

-  se reţine valoarea indicată de coloană de mercur sau acul manometrului în

momentul în care zgomotele dispar aceasta re prezintă TA minimă 

-  se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală

de culoare roşie socotindu-se pentru fiecare linie o unitate de mercur

-  se unesc liniile orizontale cu cele verticale şi se haşurează spaţiul rezultat 

se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 73/79

73

7.3 Injecţia intravenoasă 

Injecţiile intravenoase se utilizează pentru introducerea unor substanţedirect în circulaţia sangvină. Avantajele acestei căi constau în aceea că nu se mai

folosesc staţii intermediare (grăsimea, spaţiul intercelular, muşchii), soluţiile

injectate ajungând rapid, pe calea sângelui, din vene în inimă şi apoi în artere,

deci la locul de acţiune. Dintre toate căile de introducere parenterală a

medicamentelor, calea intravenoasă este mai puţin dureroasă pentru pacient, cea

mai puţin traumatizantă. Pe această cale, se pot introduce cantităţi mari de medicamente  – 5 sau 6

litri de soluţie sau chiar mai mult, în 24 de ore, în ritm lent - perfuzie – fără ca,

 practic, regiunea anatomică (vena) să se resimtă. Pot fi introduse, de asemenea, o

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 74/79

74

serie de substanţe care nu sunt tolerate de celelalte ţesuturi, mai ales dacă

soluţiile nu sunt iritante şi pentru vene. 

Este, deci, după calea digestivă, modalitatea cea mai bună de introducere a

medicamentelor. La ea trebuie apelat ori de câte ori felul medicamentelor careurmează a fi introduse o cere şi starea clinică a pacientului o permite. Însă, nu

toate medicamentele pot fi introduse pe cale intravenoasă.

Unele dintre ele: cele care trebuie suspendate într-o soluţie uleioasă,

anumite produse biologice sau cele care trebuie absorbite încetul cu încetul

trebuie să treacă neapărat printr -un filtru ţesutul pericelular, şi în consecinţă nu

 pot fi administrate intravenos.

Scopul injecţiei intravenoase poate fi:

  explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator;

  terapeutic:

  administrarea medicamentelor sub forma injecţiei şi perfuziei

intravenoase;

  recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;

  executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;

  sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, H.T.A.

Locul puncţiei:

  venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică); 

  venele antebraţului; 

  venele de pe faţa dorsală a mâinii; 

  venele subclaviculare;

  venele femurale;

  venele maleolare interne;

  venele jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi copilul mic).  

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 75/79

75

Materialele necesare:

  de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză; 

  pentru dezinfecţia tegumentului: tampon de vată îmbibat în alcool

sanitar;  sterile: ace de 25 – 30 mm, diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm (în funcţie de

scop: cantităţi mici de soluţie, recoltare, perfuzii, transfuzii), seringi, mănuşi

sterile, tampoane;

  alte materiale: garou, eprubete sterile, fiole cu soluţii medicamentoase,

soluţii perfuzabile, tăviţă renală. 

Acele pentru puncţia venoasă trebuie să aibă un bizou alungit (nu tăiat

scurt), pentru că numai astfel de bizouri pot să fie bine ascuţite şi să ofere o

înţepare fină, făcând puncţia mai sigură şi totodată fără traumatizarea importantă

a venei. Pentru puncţia venei nu trebuie utilizate ace mai lungi de 5  – 6 cm,

deoarece manevrarea acelor lungi este nesigură. 

Tehnica de lucru:

  explicarea pacientului asupra necesităţii tehnicii,

  aşezarea pacientului în poziţie confortabilă (decubit dorsal),

  evaluarea calităţii şi stării venelor,

  aşezarea braţului pe perniţă şi muşama, 

  încărcarea seringii,

  dezinfectarea pielii se aplică garoul la 8  – 10 cm deasupra locului unde

se face injecţia. Garoul trebuie strâns astfel încât să facă o bună stază venoasă, să

scoată în relief vena, dar să nu oprească şi circulaţia arterială. Cu ajutorulgaroului moderat strâns se opreşte întoarcerea sângelui venos către cord şi se

lasă şi vină prin arteră sânge în segmentul res pectiv de corp.

  în cazul în care se puncţionează o venă de pe faţa posterioară a mâinii

sau de pe cea anterioară a antebraţului sau a cotului, pentru a crea o turgescenţă

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 76/79

76

mai mare a ei, cerem pacientului să facă mişcări de închidere şi deschidere a

 pumnului, mişcări prin care musculatura pompează sângele către vene. 

  cu degetul mare de la mâna stângă se imobilizează pielea la 2 – 4 cm sub

locul unde se va face puncţia şi se ţine imobilizat membrul respectiv;    seringa la care este adaptat acul sau acul adaptat la perfuzor, se ţine în

mâna dreaptă şi se înţeapă pielea şi vena astfel: în primul rând se înţeapă pielea

deasupra locului care este fixat de policele stâng, se introduce acul uşor de-a

lungul peretelui anterior al venei – câţiva milimetri, oblic, către venă, până când

se simte că a fost înţepată vena; se pătrunde în lumenul venei, se "încarcă" vena

 pe ac şi se continuă înaintarea în lumenul ei încă 2 – 3 cm, având grijă ca acul să

nu iasă prin peretele opus. 

  controlul prezenţei acului în lumenul vasului se face trăgând uşor

 pistonul seringii. Dacă acul este în lumen, în seringă vine sânge. În cazul în care

 pacientul are o presiune venoasă mare, sângele poate intra singur în seringă sau

în perfuzor.

  după ce este sigur faptul că acul este introdus perfect în venă, se desface

garoul, se apasă pe piston şi se introduce încet soluţia. Asistenta medicală

urmăreşte ca în tot timpul injecţiei sau perfuziei acul să stea corect în venă.

După ce se termină de introdus soluţia, se retrage acul cu un gest scurt  şi

rapid şi se aplică pe locul puncţiei un tampon de vată îmbibat cu alcool, care se

ţine presat pe locul puncţiei un timp cu o bandă de leucoplast. 

Pentru cazurile în care se introduc soluţii iritante pentru ţesuturi (seruri

clorurate hipertonice, clorur ă de calciu), introducerea lor trebuie să se facă lent,iar la sfârşitul injecţiei trebuie să se aspire în seringă puţin sânge, pentru a spăla

acul de soluţia respectivă şi în felul acesta să nu existe riscul de a rămâne sub

 piele în timpul extragerii acului, vreo picătură din substanţa iritantă. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 77/79

77

Dacă pacientul se perfuzează, se desface clema care compresează tubul de

 perfuzie şi se lasă să curgă lichidul în ritmul necesar (de regulă, 60 de picături pe

minut).

Incidente şi accidente:  Defecţiuni tehnice, determinate de un ac neascuţit care sparge vena, sau

 pentru că acul a fost greşit manevrat şi a perforat vena, nepătrunzând în lumenul

acesteia.

  Introducerea de lichid iritant paravenos, care poate determina necroze

locale, cu complicaţii mai mult sau mai puţin grave. 

  Introducerea de aer intravenos, care poate avea ca urmare o embolie

gazoasă. Acest incident apare brutal în timpul transfuziei de sânge sau perfuziei

de seruri, dacă aerul nu a fost scos din tubul de perfuzie sau transfuzie, înainte de

a se introduce sângele sau serurile.

  Neridicarea garoului. Introducerea lichidului face să se mărească

orificiul prin care a intrat acul, iar lichidul se împrăştie paravenos. 

  Unele substanţe dau senzaţia de căldură sau dau o înroşire a

tegumentelor. De aceea, este bine ca toate soluţiile intravenoase să fie introduse

lent şi, în felul acesta, se evită senzaţii neplăcute.  

  Lipotimiile care pot apărea în timpul injecţiilor intravenoase se previn

 prin efectuarea injecţiilor numai după ce pacientul a fost aşezat în decubit dorsal.

  După injectarea unor substanţe iritante, poate apărea o flebită, al cărei

tratament este dificil şi de lungă durată. 

  Un alt incident, de obicei rar, este înţeparea arterei omonime în loculvenei. În seringă pătrunde sânge roşu  – deschis, sub presiune mare. În acest caz,

se scoate acul definitiv, se presează bine locul timp de 1  – 2 minute cu un

tampon de vată cu alcool şi se puncţionează în alt loc. 

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 78/79

78

  Un incident neplăcut, datorită durerilor pe care le provoacă, este

înţeparea unui nerv. În acest  caz, acul trebuie retras sub piele şi căutată cu

 blândeţe şi atenţie vena. 

  Dacă nu a fost ţinut presat un timp suficient, prin orificiul de puncţionareal venei se poate scurge sânge, ceea ce creează un hematom local care multă

vreme dă un aspect neplăcut tegumentului.

8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95

http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 79/79

Bibliografie

1. Borundel Corneliu - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed.ALL, Bucureşti 1995 

2 Titircă Lucreţia - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii

medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2003 

3 Titircă Lucreţia - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală,

Bucureşti 1998 

4 Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate

 bolnavului, Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008