Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala
MOTIVATIA LUCRARII
Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu
criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor.
Chr. Bernard
Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact
cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si
pentru realizarea valorii de sanatate.
Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii
regulilor de igiena.
Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam
necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor,
cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.
Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere
medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a
determinat sa aleg aceasta lucrare.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv
provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.
Pagina 1 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Asezare – se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea
superioara dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru.
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.
Configuratie ext.
Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ
28 cm cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400
g si are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.
Ficatul contine 3 fete:
Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul
si cu peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara.
Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang.
Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul,
colonul, nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta.
La aceasta fata se afla trei santuri:
- santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica
biliara iar in cea posterioara veca cava inferioara.
- santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon
fibros,
ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea
posterioara gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius
de la fat.
-santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu
hilul
ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele
hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.
Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile
santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul
transversal se afla lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus
inapoia acestui sant.
Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele
posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 – T1. Are pozitia aproape verticala
Pagina 2 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.
Mijloacele de fixare
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat
pliuri peritonial. Aceste ligamente sunt:
- ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata
inferioara a diadragmului la fata superioara a ficatului
Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in
grosimea ei ligamentul rotund.
- ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang.
Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai
inainte.
- ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a
ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o
mica parte numita areaunda.
Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului.
Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit
ligamentul esofago-duodeno-hepat.
Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si
pendiculul hepatic.
Structura ficatului
Segmentatia ficatului.
Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala.
Aceasta segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica,
vena porta si caile biliare intrahepatice.
Tinand seama de acest criteriu se pot descrie:
- lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior;
- lobul stang are un segment lateral si un segment median;
Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului
falciform si a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii
corespunde restul lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste
Pagina 3 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si
un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza
ligamentul falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit
areanude.
Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi
substanta proprie a ficatului sub pareschinul hepatic.
Structura microscopica a ficatului
Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si
formeaza pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de
substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici.
Lobulul hepatic
Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma
unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune
transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem:
formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.
Vascularizatia
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica – ramura a trunchiului
celize care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din
intestin, stomac, pancreas si splina.
Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii
triunghiulare in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut
conjuctiv si contin o ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale
biliare, limfatice, si filete nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular
numit lama celulara limitanta, celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire.
Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului
de la baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara
care limiteaza lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intr-
Pagina 4 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
o vena centrala, vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De
la reteaua nervoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase
cu traiect sinuos-capilare sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei
capilare se gasesc niste celule speciale, celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot
desface din capilare capatand insusiri fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de
reticulina din substanta proprie tesutul Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care
formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene hepatice stanga, in care se colecteaza tot
sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul
lobulilor formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera
hepatica si functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa
ca la nivelul celulelor hepatice ajung un singur fel de sange.
La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat.
Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma
poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea
functionala citoplasma contine multe incluziuni de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare
intralobulare alcatuind cordoanele Remak.
In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un
spatiu de trecere numit spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane
se formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare
se formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si
formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi
constituie un perete numit colangiola.
Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor
Kiernan, canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale
hepatice drept si stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul
hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul
cistic si alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul
Pagina 5 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare
formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc
caile biliare extrahepatice. Prin caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta
secretia externa a ficatului.
Limfaticele
Sunt doua categorii de vase limfatice
- unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele
profunde care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor
hepatice care merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si
ganglionii hiliari.
Inervatia ficatului
Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de
la nervul vag stang prin micul epiploon.
Functiile metabolice ale ficatului
Metabolismul glucidic
Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in
special sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se
aduna in vena porta si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange
functional contine pe langa celelalte substante alimentare organice si minerale, glucoza ca
rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este retinuta in cea mai mare parte de celulele
hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de circulatia generala prin venele
hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata in polizaharidul
glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor.
Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub
influienta hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un
proces de desfacere a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu
glucoza in organism la muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta
Pagina 6 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a
glucogonului si este cunoscut sub numele de glicogenoloza cu rol de a mentine constanta
contitatea de glucoza in sange.
Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce
condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc
desfacerea glicogenului in glucoza-glicogenaliza.
Metabolismul lipidic
Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de
inanitie a organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat
pentru acoperirea nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor
ermenti sunt sintetizate in fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare
oxidabile si trecuti apoi in circulatie sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si
produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se produce transformarea glucidelor in exces in
grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta denumirea de functie adipogenica sau
lipogeneza.
Metabolismul proteic
La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare
necesare compozitiei plasmei si refacerii celulelor.
In metabolismul protidelor vom deosebi:
- functia proteinoformatoare
- functia de echilibru protidic
- functia urogena
Functia proteinoformatoare
In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei.
Fibrinogenul este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se
sintetizeaza in ficat si este trecut in plasma.
Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit
in grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.
Pagina 7 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Functia urogena
Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat.
Aici sunt degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru
sinteza glucidelor si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai
putin toxic care se elimina la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se
formeaza uree se numeste functie uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza
produs de ficat.
Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea
unor fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat
prin urina.
Metabolismul substantelor minerale
Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul,
ionii de NA+, K+, CL-.
Fierul – ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului.
La adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi
protidoferici si lipoidoferici.
Cuprul – este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza
hemoglobinei.
Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu
apa unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia.
Metabolismul apei
Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in
special din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin
degradare a 100 g grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic
produs de hipofiza ficatul joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol
creste in sange apa este retinuta in corp.
In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al
ficatului. Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si
Pagina 8 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
particularitatilor circulatiei intrahepatice.
In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel
circulatia de intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere
brusca a cantitatii de sange.
Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora,
mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj.
Metabolismul vitaminelor
In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai
bogat in vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse:
- una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul
ficatului a diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata
organismului forma esterica este hidrolizata.
Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este
transformata prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza.
Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se
uneste cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti.
Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in
prezenta bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei.
Alte functii ale ficatului
Functia hematopoetica
Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie
are loc in ficat 2 procese:
- unul de formare a globulelor rosii si
- altul de distrugerea acestora.
Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere
aceasta functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa,
hematogenul sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar
fierul din hemoglobina este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie.
Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de
Pagina 9 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
noi globule rosii.
Functia antitoxica
La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca
rezultat al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt
produsi toxici. Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii
elimina. Sunt neutralizati prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de
acid hipuric acid indozil sulfuric.
Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor
masculime precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu
acidul gliconic si cu sulful sunt eliminati prin urina.
Sinteza fermentilor in ficat
Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari
organismului si anume:
- arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului;
- tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi;
- fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor;
- histidoza care transforma histideina in histamina;
-colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator
chimic nervos.
In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza.
Mentinerea echilibrului acido-bazic
Se realizeaza prin:
- secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa
aiba o - reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului
clorhidric produs de stomac.
- transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen.
formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste
Pagina 10 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
numarul de valente alcaline din plasma.
Functia termoregulatoare
Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.
Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37° C.
Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator
de caldura.
HEPATITE ACUTE VIRALE
Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile
cu evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi.
- virusul hepatitei A (VHA)
- virusul hepatitei B (VHB)
- virusul hepatitei non A, non B (VHNANB)
- virusul hepatitei Delta (HVD)
Hepatita virala acuta tip A
Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si
adultului tanar fiind exceptional la varstinic.
Etiologie
Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta
sferica de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in
citoplasma hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele
infectate cu 1-2 saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala.
Patogenie
Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional
parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand
Pagina 11 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.
Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand,
gastroduodenita acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in
sange a substantelor fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea
esterificata a colesterolului.
Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni
care traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici,
glucoza, cuprul, fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a
corestozei.
De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza
iar formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva.
In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica
completa are loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii.
Debutul
Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt
manifestate clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada
prodromala preicterica incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind
marcate de unul sau mai multe sindroame.
- sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi,
varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de
catre ficatul marit, cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii
diaree in 20 % din cazuri.
- sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor
respirator, survine la 2-4 % din cazuri.
- sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza
articulatiile mari, au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului.
- sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate
debutul pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari.
- sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric.
Debutul in HVA poate fi uneori:
- debutul de purit;
- debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.
Pagina 12 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada
perodromala constituind forma aniferica de boala.
Perioada de stare sau icterica
Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid
extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si
varsaturile disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine.
Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si
intens bronzat, pamantie in formele severe.
La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi
intens congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor.
Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti.
Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata
galben-portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria.
Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate
la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este
hipertrofiata in special la copii.
Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si
de modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor
metabolice.
Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala.
Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie.
Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima
saptamana de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice.
Evolutie
Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp
de 7-10 zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile
alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta
impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni.
Forme clinice
Pagina 13 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite
anicterigene in 98-95 % din cazuri.
2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:
- forme usoare
- forme medii
- forme severe
3. In functie de durata evolutiei se disting:
- forme abortive 14 zile
- forme abortive o durata medie 21-30 zile
- forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile
Complicatii
Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza
acuta sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot
surveni in forma colestatice.
Diagnostic
Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in
antecedente a hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii.
Examen de laborator
1. Specifice – evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul
de materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie,
cultivarea VHA pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH.
2. Teste functionale specifice
- teste de citoliza – cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.
Pagina 14 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina
serica este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica.
- teste de retentie biliara – creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total.
- teste de disproteinomie.
- imunograma – imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica.
- proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita
cronica.
- testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.
Diagnosticul diferential
In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,
gastroduodenita, toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau cu boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA,
eruptii urticariene, menigite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din
hepatitele toxice: tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau
hemolitice.
Prognostic
Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea
absenta.
Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice,
lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva.
Tratament
In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest
Pagina 15 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
timp icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si
simptomatic.
Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta
reluarea activitatii normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si
ameliorarea testelor hepatice.
Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta
nu se forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand
castravetii, conopida, varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte.
Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul
sunt permise de la inceput.
Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita,
peste si untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de
la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul.
Tratament simptomatic
- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.
- la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral
sau in perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile.
- pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 %
- in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu
glucoza si vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 1-
1,5 mg/kg si zi.
HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B
HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai
rara la copii.
Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic
este polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si
letalitatii.
Pagina 16 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Etiologie
Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done
are forma sferica si masoara 42 mm.
Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul
bolii inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos.
Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara
structura capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si
determina evolutia hepatitei sub formafulminanta.
Patogenie
Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual
“hepatita venerica”.
In perioada HVB procesele imunologice au rol esential.
In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte.
- starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica
neproducerea de anticorpi.
- boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct.
- forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi,
complet imune, necroza hepatica.
- boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice:
poliartrita, exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice.
La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt:
- aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie
- citoliza hepatocitelor – cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice
- aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene
- aparitia icterului
- convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP
Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte:
- starea de purtator cr, asimptomatic
- forma fulminanta sau subfulminanta
- hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat
Pagina 17 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar
Tablou clinic
Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in
acest interval.
Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate,
frecvente intanlindu-se manifestarii alergice.
Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3
saptamani, gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite,
pleurezie.
Forme clinice
- forma anicterica
- forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu
cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta;
- forme prelungite – sunt patru tipuri:
- hepatita virala prelungita simpla
- hepatita virala acuta persistenta – 3 ani
- hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple
- hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare
- forme grave – hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si
adultii tineri.
Complicatii
- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica,
panarterita nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei;
- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,
hiperbilimbenemia;
- hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva
- ciroza hepatica
Pagina 18 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- cancerul hepatic primar – VHB este primul virus uman sigur oncogen
- starea de purtator cronic, asimptomatic – riscul dezvoltarii de portaj cronic este
maxim la virsta mica.
Diagnosticul HVB
Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite
virale, de debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice,
efectuate in ultimile 6 luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un
bolnav de HVB sau purtator de AgHB3.
Examene de laborator
1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin
imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta
2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent
ramanand in platon peste o luna de zile.
Diagnosticul diferentiat
In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,
gastroduodenita, toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii
urticariene, meningite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism,
indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.
Prognostic
Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste
de fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul
Pagina 19 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.
Evolutia
Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se
cronicizeaza, 1-25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor.
Tratament
Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos
Tratamentul igieno-dietetic
Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia
icterului repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni.
Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa
2-3 luni cu program de munca redus.
Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de
sanatate la intervale de 2-3 luni.
Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie
gastrica, biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare.
Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta
nu se forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi.
Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.
In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de
legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita.
Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne
slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie.
In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse:
conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,
legume bogate in celuloza.
Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile,
Pagina 20 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
conservele si alcoolul.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori
lipotropi si vitamine, colagoge, hepatotrofe.
Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau
Torecan.
Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite .
Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza
o data la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca.
Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar
este util mai ales in formele grave.
Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si
varsaturi se foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite
sau severe cu arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari,
vitamina C, vitamina E si K.1, K3 in sindromul hemoragic.
Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui
morfofunctionala.
Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu
evolutie prelungita sau severa.
Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii – forme severe sau prelungite avand
efecte bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii
intrahepatice creste diureza si stimuleaza apetitul.
Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu.
HEPATITA NON A, NON B
Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic
nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o
problema majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa.
Etiologie
Pagina 21 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:
- virusul “transmis prin sange” termolabil inactivat la 60°C in 10 ore sensibil la
formol si cloroform
- virusul “transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9” ar masura 27 mm si este
rezistent la cloroform
- virusul “transmis oral”
Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii
sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale
sexuala. In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand
gravida a contractat HVNANB in trimestrul 3 de sarcina.
Clinica
1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici
Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8
saptamani iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana.
Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile.
Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme
cronice. Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar
concentratia de igne mai mica decat in HVA.
2. HVNANB transmisa pe cale “hidrica” are o simtomologie diferita, peste jumatate
din cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si
HVA nu duce la cronicizare.
Tratamentul
Ca si in HVA si HVB.
Epidermiologie
In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:
- omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica.
Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare
Pagina 22 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sau se reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange.
Persistenta virusului in fecale este apreciata in general la 4 saptamani.
- persoane cu infectii aparente
- purtatorii sanatosi de virus
Nu exista stare de purtatori cronici.
- bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice
- bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva
- bolnavi cu viroza tip B
- bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent
- bolnavi cu infectii subchimice
- purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema
- purtatori sanatosi de AgHSB
In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si
anicterice si posibil de catre purtatorii asimptomatici.
Mecanism de transmitere
Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen
contact strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii
igienico-sanitare defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei,
alimentelor si obiectelor contaminate, mustelor.
Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine
inurma transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau
zgarieturi accidentale. Transmiterea prin sange este rara.
Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a
mucoaselor cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator,
instrumentar medical contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma operatiilor
de manichiura, tatuaj, perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor rituale,
injectarea de droguri, utilizarii in comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si accidentari
accidentale posibil prin insecte hematofoge, transmiterea prin organe si tesuturi, saliva,
contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la persoana indeosebi printre copii in
regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase sau solutie de continuitate a
pielii.
Pagina 23 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.
Modalitati de transmitere in HVNANB
- sange si derivati de sange contaminale
- inocularea accidentala, injectare de droguri
- transmiterea intrafamiliala si verticala
- transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata
Receptivitatea
Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA
frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de
varsta tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent
posttransfuzionala.
Imunitatea
Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.
Manifestarile procesului epidemiologic
Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A,
sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B.
In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a
imbolnavirilor inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele
de varsta scolara si prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice
evoluand la intervale de 4-7 ani.
HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate.
Masuri in focarul de hepatita virala
Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte
si confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase.
Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la
Pagina 24 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.
Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala,
obligatorie, conform sistemului informational.
Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se
va specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi
dispensariati minim 6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate
indicatiile privind regulile de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca.
Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie
si modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut.
Masuri privind contactii – vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator
(TGP) in vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor
anicterice si inaparente de boala.
Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar
contactii directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de
zile de la incetarea contactului infectant.
Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si
obirctelor contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2%
cloramina sau solutia de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea
vaselei dupa spalare cu detergenti; formolizarea camerei.
Profilaxia cu imunoglobuline in HVB
Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la
instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile.
Masuri preventive in HVA
Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii
morbiditatii prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de
igiena individuala si colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si
cloraminarea acestor confirm normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a
alimentelor si evitarea consumului de produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea
corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea apelor reziduale provenind din spitale si
sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii; intretinerea in conditii igienice
Pagina 25 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical –
seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei.
Masuri preventive in HVB
Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite
posttransfuzionala, respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza,
laboratoare de analize medical, recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie
obstretico – ginecologice, boli infectioase, servicii de stomatologie.
Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.
PREZENTARE DE CAZ
III
INTERVIUL BOLNAVULUI
Nume: O
Prenume: I
Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Statutul socio-profesional: casnica
Domiciliul:comuna Ciresu, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul
ei
Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1 an
Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri,
par saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si
stapana pe sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte
stabile, emotiile nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3
Data internarii: 3.06.1996, ora 14:00, a venit cu salvarea.
Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.1996
Pagina 26 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric
Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric
fetita sanatoasa
Antecedente personale:
- Cand ati avut prima menstruatie?
- La 15 ani
- Cate sarcini ati avut si cate ati dus pana la capat?
- Nasteri una, avort 24.05.1996
- Ati avut o viata sexuala normala?
- Da
- Puteti sa-mi spuneti de ce boli ati suferit?
- Apendicectomie la 16 ani, fractura de femur membrul drept inferior acum 3 ani
Alimentatia:
- Ce alimente preferati?
- Friptura, ciorbe, piure de cartofi, salata de rosii
- Ce alimente nu va plac?
- Spanac, varza, carne de miel
- Ce bauturi preferati?
- Suc de fructe
- Nu consuma bauturi alcoolice, nu fumeaza
Eliminari:
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii:
- Sunteti alergica la vreun medicament?
- Nu
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavei – casnica
- Ocupatia sotului – operator CFA
- Unde lucreaza sotul exista mediu toxic?
- Da
- Unde locuiti?
- La casa cu sotul si fetita
- Casa dvs. are tot confortul?
Pagina 27 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- Da
- Beti apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu
- Respectati orele de masa?
- Da, pe cat posibil
- Respectati regulile de igiena?
- In general da, cateodata mai mananc fructe nespalate, numai le sterg
- De unde beti apa?
- Avem un canal in curte
- Ati luat sau luati medicamente fara sa cereti vre-un sfat medical?
- Da uneori, mai ales cand sunt racita
- Functiile pe care le-ati avut, sau pe care le aveti, le traiti intens, va obosesc?
- Uneori da
Mod de petrecere a timpului liber
- Cum va place sa petreceti timpul liber?
- Plimbare in aer liber cu sotul si fetita
- Exercitii fizice – Nu obisnuiesc
Din convorbirile cu bolnava reiese ca:
- Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de
voma, urina tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand
ca starea sa nu se amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu
Salvarea de boli contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 7,06,1996. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din
cunoscuti nu au avut recent si nu au hepatita.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar urina
Plan de recuperare:
Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale.
Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe,
legume fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata,
Pagina 28 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sarea este permisa de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau
gratar de pasare sau vita.
Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete.
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE
I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi
Evaluare S-au atins acest obiective persista
teama de boala si evolutia ei,
S-au atins aceste
obiective, bolnava
R=16 r/min
bolnava respira
Pagina 29 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min,
R=16 r/min T=36,4°C
respecta regimul
alimentar nu necesita
ajutor in a se alimenta
mai usor,
coopereaza
Rol
delegat
Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2
ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I,
tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de
zinc 14,2 Ush/h
Regim dietetic vitamina
C 200 III cp/zi, vitamina
B.12 f.I.M emiteral
Rol
propriu
Discutii cu bolnavii in ceea ce
priveste evitarea traumelor
emotionale, a eforturilor fizice si
intelectuale. Masurarea functiilor
vitale, au recoltat sange pentru
VHS, hemoleucograma. TGP,
probe hepatice si evidentierea.
AGHBS
Obsevarea modului de
alim. a bolnavei, regimul
dietetic sa asigure 2000-
3000 cal/zi, se
recomanda in primele
zile de la debutul boli,
fructe si legume fierte
sub forma de compoturi,
sucuri de fructe, supe de
zarzavat
Aerisirea
salonului, inspectia
pac in ceea ce
priveste evitarea
Obiective Sa inspiram incredere bolnavului in
ceea ce priveste tratamnetul si
regimul igienico-dietetic precum si
evolutia boli
Instruirea bolnavei in
ceea ce priveste
excluderea din alim. a
unor alimente cum ar fi
varza, conopida, fragi,
castraveti recomandarea
alimentelor ce trebuiesc
consumate in ac. per. a
boli
Aerisirea saonului,
crearea unui
microclimat
favorabil,
bolnavului sa
respire normal.
Dg.
Nurssing
Comunicare ineficace la nivel
intelectual
Alim. Insuficienta in
cantitate si calitate, apetit
diminuat, greata
Anexitate, stres
Surse de
dific.
Lipsa de cunoastere de noi mijloace
de comunicare teama de boala si de
evolutia ei, s tarea de oboseala
Inapetenta, fatigabilitate Dificultate in a
respira
Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996 A bea si a manca A respira
Pagina 30 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Evaluare Bolnava este
de religie
ortodoxa,
bolnava este
preocupata
de boala
Nu refuza
de a
participa la
activitati
recreative
Bolnava care
inf. In ceea ce
priveste boala
si evolutia ei
Ta=13/70
mmHg
P=74/min
T=36,4°C
S-au atins
aceste
obiective,
bolnava
respecta reg,
dietetic
Bolnava
respira mai
usor
Rol
delegat
Repaus fizic
si intelectual
obligatoriu
Regim
dietetic, vit
C 200 III
cp/zi vit
B12lf/zi I.M
emetiral
Rol
propiu
Sa capatam
increderea
bolnavei in
ceea ce
priveste
insemnatatea
suferintei
Observarea
interesului
si care sunt
preferintele
pacientei
De a invata
bolnava in ceea
ce priveste
regimuligienico
– dietetic pe
care trebuie sa
se tina, precum
si importanta
acestiua
Limitarea
miscarilor se
recomanda
repaus fizic si
intelectual.
Masurarea
functiilor
vitale
Observarea
modului de
alimentare al
bolnavei, se
recomanda
ceai, sucuri
de fructe
legume
fierte, supe
de zarzavat
Evitarea
eforturilor
fizice a
stresului si
asezarea
bolnavului in
pozitii
confortabile
Obiective Respectarea
diferentelor
constrageri
religioase
Propunem
diferite
actiuni in
functie de
aptitudini
Familiarizare
pacientului cu
simptomele si
evolutia bolii
Limitarea
miscarilor
pentru a nu
obosi
Instruirea
bolnavei in
ceea ce
priveste
evitarea unor
alimente
combaterea
greturilor
stimulare
pofteide
Aerisirea
salonului,
asigurarea unei
respiratii
normale prin
evitarea
prafului
Pagina 31 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mancare
Dg
nurssing
Inacceptarea
bolii
Oboseala
neliniste
lipsa de
activitatii
recreative
in jur
Oboseala,
somnolenta
Hiper-
activitate
Greata
senzatie de
varsaturi
apetit
diminuat
Anxietate stres
oboseala
Sursa de
dific.
Perceperea
bolii ca pe o
deap
Stres
oboseala
neliniste
Oboseala,
gandire
incetinita,
somnolenta
Epuizare este
dinamica in
schimb
oboseste
repede
Inapetenta,
fatigbilitate
Dificultate in a
respira
Necesitate A actiona
dupa
credinta si
valorile sale
A se recrea A invata A mentine o
buna postura
4.06.1996
A bea si a
manca
A respira
Evaluare Prezinata
mictiuni
fizioligice
cu urin
inchise si
scaune
bilioase
Bolnava s-a
putut
odihni
Bolnava este
constienta in
ceea ce priveste
evitarea
pricolelor
Bolnava este
receptiva
S-au atins
aceste
obiective
prezinta
tegumente si
mucoase
icterice
S-au atins
aceste
obiective
Rol
delegat
Diazepan 1
cp pe zi
Se combate
anemia si se
controleaza
repetat
analizele
ampicilina
250 mg la 6 h
I.M
Regim
hepatic
Se combate
anemia adm.de
ampicilina 250
mg/6 h I.M
Rol
propriu
Favorizarea
cond.de
eliminare,
urdiurezei
din 24h si a
Am aerisit
salonul si
crearea
unui
microclimat
Invatarea mas.
de prevenire a
infectiilor prin
evitarea
prafului si a
Explicarea
nec.
Regimului
igienico
dietetic
Respectarea
demnitatii si
pudori
pacientului,
reducerea
Sa inspiram
incredere pac.
In ceea ce
priveste
evolutia bolii c
Pagina 32 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
scaunelor favorabil curentilor de
aer
coloratiei
tegumentelor
are este
favorabila
daca respecta
regimul
igieno-dietetic
Obiective Prevenirea
iritarii
zonelor
sensilibe
Crearea
unui
microclimat
favorabil
Ferirea
bonlavei de
eventuale
pericole, de
intox. si infectii
Familializarea
bolnavei si a
familiei cu
simpt. si
evolutia boli
Obs.
modului de
pastrare si
efect. a
igienei
corporale
Psihoprofilaxia
bolnavei in
ceea ce
priveste
evolutia bolii
Dg.
Nurssing
Scaune
bilioase,
urina inchisa
la culoare
Epuizare Oboseala stres
frica
Altera
tegumentelor
si a
mucoaselor
obosereaala
slabiciune
Frica stres
Surse de
dific.
Tranzit
modificat
Slabiciune
oboseala
Risc fata de
complicatii
Insuficienta
cunoastere a
evolutiei bolii
si a
satisfacerii
nevoilor
Tegumente
colorate
icterice
Teama de
boala si de
evolitia ei
Necesitate A elimina A dormi si
a se odihni
Evitarea
pericolelor
A invata A fi curat si
ingrijit
5.06.1996
A evita
pericolele
Evaluare Mictiuni
fiziologi ce cu
urini inchise si
scaune biliare
R=16 r/min Bolnava sa
putut odihni
Bolnava este
receptiva
Bolnava este
interesata
Rol
delegat
Diazepan 1
cp/zi
Introducerea in
alientatie a
branzei proaspete
Pagina 33 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de vaci
Rol
propriu
Favorizarea
condiitilor de
eliminare urm.
diurezei si a
scaunelor
Sa evite efort
fizic si
emotiile
puternice
Aerisirea
salonului si
crearea unui
microclimat
favorabil
Atragerea
atentiei
bolnavei de la
preocuparile
legate de boala
cusfera
destinderii,
lecturile
activitatii de
divertisment
Explicarea nec.
respectarii
regimului
igienico- dietetic
Obiective Favorizarea
cond. de
eliminare
prevenirea
iritarii zonelor
sensibile
Aerisirea
salonului,
asigurarea
unui
microclimat
favorabil
Crearea unui
microclimat
favorabil
inaturari
factorilor
perturbanti
Propunem
diferite actiuni
in functie de
aptitudini
Familiarizarea
bolnavei cu
simptomatilogiasi
evolutia boli
Dg.
Nurssing
Scaune
bilioaseurini
inchise
Anexitate
oboseala
stres
Epuizare Oboseala lipsa
de acticitate
recreative
Surse de
dific.
Schimbarea
deprinderilor
alim. si trazit
midificat
Dificultate in
a respira
Epuizare
oboseala
slabiciune
Oboseala
slabiciune
Insificienta
cunoasteri
evolutiei bolii in
satisfacerea
nevoilor
Necesitate A elimina A respira A dormi si a
se odihni
A se recreea A invata
Evaluare TA-120/65 mmHG
P-74 p/min bolnava
respecta regimul
Bolnava
prezinta
mictiuni
fiziologice cu
urini inchise
scaune
R – 16 r/min Bolnava s-a
odihnit
Bolnava este
interesata si
coopereaza
Pagina 34 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
decolorate
Rol
delegat
Introducerea in
alimentatie a
branzei de vaci
proaspete, vit C III
cp/zi vit B 12 l.f I.M
emiteral
ex. urina d-
10,5 ph acid
alb. absent
urobilinogen
mult crescut
Diazepan 1
cp/zi
Rol
propriu
Observare
respectarii
regimului dietetic
am administra
medicatia prescrisa
Urmarire
diurezei
observarea
scaunelor a
coloratiei
Aerisirea
salonului,
inlaturarea
factorilor
perturbanti,
instruirea
pacientului
in ceea ce
priveste
evitarea
emotiilor
Inlaturarea
factorilor
perturbanti
aerisirea
salonului
Propunerea
diferitelor
actiuni in
functie de
aptitudini,
recomandarea
revistelor de
divertisment,
sa nu depuna
un efort
intelectual
prea mare
Obiective Instr. Bolnavei in
ceea ce priveste
evitarea unor
alimente
introducerea in
alimentatie a
branzei de vaci
proaspete
Prevenirea
iritarii zonelor
sensibile igiena
organelor
genitale
Aerisirea
salonului,
asigurarea
unui
microcimat
favrabil
Asigurarea
unui
microclimat
favorabil
odihnei
Propunem
diferite
actiuni in
functie de
aptitudini
Dg.
Nurssing
Inapetenta Mictiuni
fiziologice cu
urini inchise
scaun
decolorat,
bilios
Oboseala
stres
anexitate
Epuizare Oboseala
neliniste
Pagina 35 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Surse de
dific.
Inapetenta, greturi
senzatii de varsaturi
Tranzit
modificat
Dificultate
in a respira
Oboseala
slabiciune
Refuz de a
participa la
act. recreative
stres oboseala
neliniste
Necesitati A bea si a manca
6.06.1996
A elimina A respira A dormi si a
se odihni
A se receea
Evaluare Bolnava se alim
corespunzator
Prezinta scaune bilinoase, si
mictiuni fiziologice cu urinarii
portocalii
Pacienta este constienta in ceea
ce priveste evitarea pericolelor
Rol
delegat
Regim dietetic
vit C 200 III
cp/zi vit B12
l.f/zi I.M
Ampicilina 250 mg/6h I.M
Rol
propriu
Observarea
modului de alim
a bolnavei
regimul dietetic
sa-i asigure
2000-3000 cal/zi
Favorizarea cond de eliminare,
urmarirea diurizei in 24 h si a
scaunelor
Ferirea pac de eventuale
pericole, evitarea curentior de
aer, respectarea regulilor de
igiena
Obeiective Bolnava sa se
alimenteze
conform
nevoilor zilnice
Prevenirea iritarii zonelor
mormalizarea scaunelor
Ferirea pac de eventuale
pericole de int si de infectii
Dg.
Nurssing
Apetit diminuat,
greata alim
insuficienta in
cant si cal
Greata scaune bilinoase, urina
inchisa la culoare
Stres oboseala frica
Surse de
dific.
Inapetenta
fatigabilitate
Senzatia de varsaturi tranzit
modificat
Risc fata de complicatii
Necesitati A bea si a
manca
7,06,1996
A elimina A evita pericolele
Pagina 36 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
PREZENTARE DE CAZ
I
INTERVIUL BOLNAVULUI
Nume: A
Prenume: R
Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani
Sex: feminin
Statutul socio-profesional: prescolar
Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai
are un frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a
Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten,
este comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai
greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta
deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata
Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.
Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla
N, de la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - tata HTA
- mama RAA
- frate sanatos
Antecedente personale: nu a mai fost bolnava
Alimentatia
- Ce alimente prefera?
- Ciorbe, friptura, prajituri de casa
- Ce alimente nu iti plac?
- Fasolea, carnea de miel
Pagina 37 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- Ce bauturi preferi?
- Ceai de plante, suc de fructe, compoturi
Eliminari
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii:
- Esti alergic la vreun medicament?
- Nu
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii
- Unde locuiesti?
- La casa, cu mama, tata, fratele meu
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei
- Respectati orele de masa?
- Nu intodeauna
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?
- In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Nu doar cand sunt murdare
- De unde bei apa?
- De la canal din curte
- Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Cum iti place sa petreci timpul liber?
- Vizionand desene animate, jucandu-ma
- Exercitii fizice – nu obisnuesc
Vizitatori:
- Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori?
- Nu
Pagina 38 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din convorbiri cu bolnava reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa
trei zile mama observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la
Dispensarul din comuna Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli
contagioase.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci
proaspata, iar dupa 10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE
I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
Pagina 39 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi
Evaluare S-au atins aceste obiective persista teama
de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1
o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min
T=36,2°C
S-au atins aceste obiective bolnava respecta
regimul alimentar nu necesita ajutor in a se
alimenta. Am administrat medicatia
Rol
delegat
Analize VHS 13mm/h 27mm/2h
hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2
uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h
Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi
regim desodat
Rol
propriu
Discutii cu blnava in ceea ce priveste
evitarea traumelor emotionale eforturilor
fizice si intelectuale masurarea functiilor
vitale, s-a recoltat sange pentru VHS,
hemoleucograma, TGA, probe hepatice si
evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu
date despre evolutia bolii
Observarea modului de alim a bolnavei, regimul
dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada
in primele zile de la debutul boliifructe si legume
fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,
supe de zarzavat
Obiective Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce
priveste tratamentul regimul dietetic
precum si evolutia boii
Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea
din alim a unor alimente cum ar fi varza,
conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea
alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a
bolii
Dg.
Nurssing
Comunicare ineficace la nivel intelectual Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate
apetit diminuat, greata
Stare de
dificultate
Lipsa cunoasterii de noi mijloace de
comunicare teama de boala si de evolutia
Inapetenta fatigabilitate
Pagina 40 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ei. Stare de oboseala
Necesitati Comunicare 4.06.1996 A bea si a manca
Evaluare Bolnava respira mai
usor, coopereaza
Prezinta
mictiuni
fiziologice cu
urini portocalii
si scaune
decolorate
Bolnava nu
necesita ajutor in a
se deplasa si a se
misca
Bolnava s-a
putut odihni
Nu necesita
ajutor in a se
imbraca si
dezbraca
Rol
delegat
Diazepan 1
cp/zi
Rol
propriu
Aerisirea salonului
instruirea pacientei
in ceea ce priveste
evitarea emotiilor
incerc sa indepartez
gandul pac de la
boala
Favorizarea
conditiilor de
eliminare
urmarirea
diurezei in 24 h
si a scaunelor
daca sunt
normale
Asezarea lenjeriei
de pat, masurarea
functiilor vitale,
am sfatuit bolnava
sa se aseze comod
in pat
Aerisirea
salonului,
ewducerea
factorilor
stresanti,
discutii pe
diverse teme
pentru
inducerea
somnului
Informarea
pac in ceea ce
priveste
purtarea
hainelor in
functie de
sezon
Obiective Aerisirea salonului
asigurarea unui
microclimat
favorabil si bolnava
sa respire normal
Bolnava sa
aiba scaune sa
urineze normal
si prevenirea
iritarii zonelor
sesibile
Schimbarea
lenjeriei de pat
pozitie adecvata si
disparitia anxietati
Bolnava sa aiba
un somn
linistit,
inlaturarea
factorilor
stresanti
Respectarea
pudorii si
demnitatii
pacientei
Dg.
Nurssing
Anxietate si stres Greata scaune
decoloarate
Anxietate stres Epiuzare Slabiciune
stres
Surse de
dific.
Dificultate in a
respira
Senzatie de
varsaturi tranzit
modificat
Absenta act. ficica Oboseala
slabiciune
Dificultate in
a se imbraca
si a se
dezbraca
Necesitati A respira A elimina A mentine o buna A dormi si a se A se imbraca
Pagina 41 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
postura a se misca odihni si a se
dezbraca
Evaluare Bolnava nu
necesita ajutor
in a mentine
ingiena.
Bolnava a
inteles si
respecta
indicatiile
Bolnava este constienta
in ceea ce priveste
evitarea pericolelor
Bolnava este
de religie
ortodoxa.
Bolnava este
preocupata de
boala
Bolnava
prezinta interes
in ceea ce
priveste
preferintele
sale, muzica,
lectura
S-a atins
acest
obiectiv,
bolnava este
cooperanta
Rol
delegat
Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h
I.M Recoltarea probelor
pentru examenul de
laborator
Rol
propriu
Urmarirea
aspectului
tegumentelor si
a mucoaselor
asig cond de
mentinerea
igienei
Ferirea pacientului de
eventuale pericole prin
avitarea prafului
curentilor, respectarea
regulilor de igiena, urm
si notarea functiilor
vitale evitarea oricarui
pericol
Sa capatam
increderea
bolnavei in
ceea ce
priveste
insemnatatea
suferintei
Luarea de
decizii
impreuna cu
pacienta asupra
actelor sale
Observarea
interesului si
preferintelor
sale ii citesc
bolnavei
literatura
preferata, ii
povestesc
emisiunile
TV
Obiective Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena,
reducerea
coloratiei
tegumentare
Dg.
Nurssing
Sindrom icteric Frica stres oboseala Inacceptarea
bolii
Oboseala
neliniste lipsa
Pagina 42 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
activitatilor
recreative in
jur
Surse de
dific.
Tegumente
colorate icterice
Risc fata de complicatii Perceperea
bolii ce pe o
pedeapsa
Stres
oboseala
neliniste
Necesitati A fi curat si
ingrijit
Evitarea pericolelor Asi pastra
credinta
A se ocupa de
propria
realizare
A se receea
Evaluare Nu refuza sa
participe la
activitati
recreative
Bolnava
respecta
regimul
Mictiuni
fiziologice cu
urini portocalii,
scaune
decolorate
Bolnava
respira mai
usor
coopereaza
Bolnava s-a odihnit Nu necesita
ajutor in a
se imbraca
si dezbraca
Rol
delegat
Vit.C.200 III
cp, Vit.B.12
emitiral l tb pe
zi
Ex. urina Diazepan 1 cp pe zi
Rol
propriu
De a invata
bolnava in ceea
ce priveste
regimul igieno-
dietetic pe care
trebuie sa-l tina
precum si
importanta
acestuia
Observarea
respectarii
regimului
dietetic
masurarea
functiilor vitale
si
administrarea
medicatiei
Urmarirea
diurezei,
observarea
scaunelor
Aerisirea
salonului,
inlaturarea
factorilor
perturbanti
Aerisirea salonului
asig unui
microclimat si adm
de diazepan
Informarea
pac in ceea
ce priveste
purtarea
hainelor si a
mentinerea
igienei
Obiective Familiarizarea
pac cu
simptomele si
evolutia bolii
Instruirea
bolnavei in
ceea ce
priveste
evitarea unor
alimente.
Prev iritarii
zonelor sensibile
printr-o igiena
corespunzatoare
Aerisirea
salonului
asigurarea
unui
microclimat
favorabil
Asigurarea unui
microclimat
favorabil
indepartarea
factorilor stresanti
Respectarea
pudorii si
demnitatii
pac.
Pagina 43 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Combaterea
greturior si
stimularea
poftei de
mzancare
Dg.
Nurssing
Oboseala
somnolenta
Inapetenta
senzatie de
varsaturi
Mictiuni
fiziologice cu
urini portocalii,
scaune
decolorate
Anxietate
stres
Slabiciune oboseala Neglienta
dezordonata
Surse de
dific.
Oboseala
gandire
incetinita,
somnolenta
Inapetenta
greturi
varsaturi
Tranzit
modificat ficat
senzatie de
varsaturi
Sursa de
dificultate in a
respira
Anxietate apatie
cantitate
necorespunzatoare
de odihna
Necesitati A invata A bea si a
manca
5.06.1996
A elimina A respira A dormi si a se
odihni
A se
imbraca si
dezbraca
Evaluare Bolnava este
interesata,
coopereaza
T.A = 120/60 Hg P =
84/min T = 36,5 °C
S-au atins
aceste
obiective
bolnava
respecta
regimul
dietetic
Bolnava
respira mai
usor,
coopereaza
Prezinta
mictiuni
fiziologice cu
urini
portocalii,
scaune
decolorate
Rol
delegat
Regim
dietetic Vit
C.200 III cp,
vit.B.12 l f
I.M emiteral
l tb pe zi
Ex. urina
Dens. 10,5 pH
acid
albumina-
urme slabe
urobilinogen -
crescut
Rol
propriu
Propunem
diferite actiuni in
Limitarea miscarilor,
se recomanda repaos
Observarea
modului de
Aerisirea
salonului,
Favorizarea
conditiilor de
Pagina 44 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
functie de
aptitudini,
recomandarea
revistelor de
divertisment sa
nu depuna un
efort intelectual
prea mare
fizic si intelectual,
masurarea functiilor
vitale
alim se
recomanda
ceai, sucuri
de fructe,
supe de
zarzavat
instruirea pac
in ceea ce
priveste
evitarea
eforturilor
fizice, a
stresului si a
emotiilor
eliminare
urm. diurezei
si a scaunelor
Obiective Propunem
diferite actiuni in
functie de
aptitudini
Limitarea miscarilor
pentru a nu obosi
disparitia anxietatii
schimbarea lenjeriei
de pat
Instruirea
bolnavei in
ceea ce
priveste
evitarea
unor
alimente
stimularea
poftei de
mancare
Aerisirea
salonului,
asigurarea
unei respiratii
normale prin
evitarea
prafului
Prevenirea
iritarii zonelor
sensibile
Dg.
Nurssing
Oboseala
epuizare lipsa de
act reareative in
jur
Hiperactivitate,
anxietate
Greturi
varsaturi
Oboseala stres
anxietate
Mictiuni
fiziologice cu
urini
portocalii,
scaune
colorate
Surse de
dific.
Neliniste stres
oboseala
Epuizare este
dinamica oboseste
repede
Inapetenta
fatigabilitate
greturi
Dificultate in a
respira
Tranzit
modificat
Necesitati A se recreea A mentine o buna
postura 6.06.1996
A bea si a
manca
A respira A elimina
Evaluare Bolnava s-a putut
odihni
Bolnava nu
necesita ajutor in
a-si mentine
igiena, bolnava a
Bolnava
este
constienta
in ceea ce
Nu necesita de
a participa la
act. recreative
Bolnava este
receptiva si cere
inf. in ceea ce
priveste boala si
Pagina 45 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
inteles si respecta
indicatiile
priveste
evitarea
pericolelor
evolitia ei
Rol
delegat
Diazepan 1 tb/zi Regim hepatic Ampicilina
200 mg/6h
I.M
Rol
propriu
Aerisirea salonului,
asigurarea unui
microclimat
favorabil si
administrarea
medicamentelor
Urmarirea
aspectului
tegumentar si
mucoaselor, asig.
conditiilor de
mentinere a
igienei
Invatarea
masurilor
de
prevenire a
infectiei
prin
evitarea
prafului si
curentilor
Integrarea
bolnavei in
grupul si
atmosfera
destinsa din
salon
Explicarea nec.
regimului
igieno-dietetic
pe care trebuie
sa-l respecte si
imp. acestuia
Obiective Asig. unui
microclimat
favorabil bolnavului
sa aiba un somn
linistitor
Respectarea
demnitatii si
pudorii pac. Asig
cond de
respectarea a
igienei
Ferirea
bolnavei de
eventuale
pericole
intoxicatii
si infectii
Prpunem dif
actiuni in
functie de
aptitudini
Familiarizarea
bolnavei si a
fam cu
simptomele si
evolutia bolii
Dg.
Nurssing
Epuizare Sindrom icteric Frica stres
teama
oboseala
Lipsa act
recreative in
jur
Oboseala
somnolenta
Surse de
dific.
Oboseala slabicune Tegumente cu
coloratie icterica
Risc de
complicatii
Oboseala stres
neliniste
Oboseala
gandire
incetinita
somnolenta
Necesitati A dormi si a se
odihni
A fi curat si
ingrijit
Evitarea
pericolelor
A se recreea A invata
Evaluare S-au atins aceste obiective
prezinta tegumente si
mucoase icterice
Bolnava este
constienta in
ceea ce
Mictiuni
fiziologice
cu urini
Bolnava nu
necesita ajutor
in a se deplasa
R = 16 r.min
Bolnava
respira mai
Pagina 46 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
priveste
evitarea
pericolelor
portocalii
scaune
decolorate
si a se misca usor
Rol
delegat
Regim hepatic Se combate
anemia, adm.
de ampicilina
200 mh/6h
I.M
Rol
propriu
Observarea modului de
pastrare si efect. igienei
corporale supravegherea
lenjeriei cearceafului sa
fie curat si bine intins
Sa inspiram
incredere
pacientei in
ceea ce
priveste
evolutia bolii
care este
favorabila
daca respecta
regimul
igieno-
dietetic
Favorizarea
conditiilor
de eliminare,
urma-
diurezei si a
scaunelor
Limitarea
miscarilor,
observarea
modului de
asezare a
lenjeriei. Am
sfatuit bolnava
sa se aseze
comod in pat
Se evita
eforturile
fizice si
intelectuale
Obiective Respectarea demnitatii si
pudorii pacientului
asigurarea si invatarea
igienei corporale,
reducerea coloratiei
tegumentelor
Favorizarea
conditiilor si
phiho
profilaxia in
ceea ce
priveste
evolutia bolii
Favorizarea
conditiilor
de eliminare
prevenirea
iritarii
zonelor
sensibile
Schimbarea
lenjeriei de pat,
pozitie
adecvata disp.
anxietatii
Aerisirea
salonului
asigurarea
unui
microclimat
favorabil
Dg.
Nurssing
Alterarea tegumentelor si
mucoaselor oboseala
slabiciune
Insuficienta
cunoasterii a
necesitatii
igienei, frica,
stres
Insuficienta
cunoasterea
a nec
ingienei,
scaune
decolorate,
Anxietate stres
oboseala
Anxietate
stres
Pagina 47 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
urini inchise
la culoare
Surse de
dific.
Tegumente colorate
icterice
Schimbarea
deprinderilor
alimentare,
teama de
boala si de
evolutia ei
Schimbarea
deprinderilor
alimentare,
tranzit
modificat
Absenta
activitatiilor
fizice
Dificultate in
a respira
Necesitat
i
A fi curat si ingrijit A evita
pricolele
A elimina A se misca si a
mentine o buna
postura
A respira
Evaluare Bolnava s-a
putut
odihni
Nu necesita
ajutor in a
se imbraca
si dezbraca
Bolnava
interesata
nu refuza de
a participa
la activitatii
recreative
Bolnava s-a
alimentat
corespunzator
Prezinta
mictiuni
fiziologice cu
urini portocalii,
scaune
decolorate
Bolnava
este
constienta
in ceea ce
priveste
evitarea
pericolelor
Rol
delegat
Diazepan 1
tb/zi
Regim
dietetic vit.C
200 III cp
vit.B.12 l f
I.M emiteral
1 tb pe zi
Ingerarea unor
cantitati
corespunzatoare
de lichide
Ampicilina
200 mg/6h
I.M
Rol
propriu
Aerisirea
salonului,
bolnava sa
aiba un
somn
linistit
Observarea
modului de
imbracare
si
dezbracare
Atragerea
bolnavei in
sfera
destinderii
lecturilor
act. de
divertisment
Observarea
modului de
alim. a
bolnavei,
regimul
dietetic sa
asigure 2000
– 3000 cal/zi
se recomanda
Favorizarea
conditiilor de
elimnare, urm
diurezeisi a
scaunelor daca
sunt normale
Pagina 48 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ceai, sucuri
de fructe,
puire de
legume
Obiective Asigurarea
unui
microclimat
favorabil
inlaturarea
factorilor
stresanti
Respectarea
pudorii si
demnitatii
bolnavei
Propunem
diferite
actiuni in
functie de
aptitudini
Bolnava sa se
alimenteze
conf nevoilor
zilnice
combaterea
greturilor
stimularea
poftei de
mancare
Bolnava sa aiba
scaune sa
urineze normal,
prevenirea
iritarii zonelor
sensibile
Ferirea pac
de
eventuale
pericole de
intoxicatie
si infectii
Dg.
Nurssing
Epuizare Epuizare Oboseala
lipsa de act
recreative in
jur neliniste
Alimentatie
insuficienta
in cantitate si
calitate
greturi,
senzatie de
varsaturi
Scaune
decolorate,
mictiuni
fiziologice cu
urini inchise la
culoare
Frica stres
oboseala
Surse de
dific.
Oboseala
slabiciune
Dificultate
in a se
imbraca si a
se dezbraca
Stres
oboseala
neliniste
Inapetenta
fatigabilitate
Tranzit
modificat
Risc fata
de
complicatii
Necesitat
i
A dormi si
a se odihni
A se
imbraca si a
se dezbraca
A se recreea A bea si a
manca
8.06.1996
A elimina Evitarea
pericolelor
PREZENTARE DE CAZ
II
INTERVIUL BOLNAVULUI
Nume: F
Pagina 49 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prenume: I
Varsta:19 ani
Sex: Masculin
Statutul socio-profesional: elev
Domiciliul: judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la S.C. PROMEX S.A., mama lucreaza la
Braiconf, mai are o sora in varsta de 10 ani eleva in clasa a IV-a
Descrierea bolnavei: Pacientul C.A. in varsta de 19 ani, are 1.70 inaltime, greutate
corporala 72 kg, ochi caprui, par saten. Este sociabil, are spirit de grup, adaptabilitate,
prompta este calm si stapanit de sine. Se impresioneaza mai greu si emotiile nu si le
manifesta deschis.
Prezentarea bolnavului: spitalizari anterioare: nu a mai fost internat
Data internarii:15.05.1996, nu a venit cu salvarea.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 17.05.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - fara importanta
Antecedente personale: fractura antebratul drept.
Conditiile de viata, de munca - nu fumeaza
- consuma alcool ocazional
Alimentatia – ii plac dulciurile
- ii displac grasimile
- bauturile preferate - racoritoarele
Eliminari
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii: - nu este alergic la nici un medicament
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavului: elev.
- Unde locuiesti?
- La bloc cu parintii si sora
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?
- In general da
Pagina 50 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Da
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Da
- Respectati orele de masa?
- Nu
- Ai avut vreun coleg bolnav de hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Plimbari in aer liber impreuna cu prietena si prietenii
- Exercitii fizice – Da
- Somnul fara medicamente
Din convorbiri cu bolnavul reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, tegumente icterice si mucoase icterice.
Observand ca starea nu se amelioreaza se prezinta la Dispensarul Din Cartierul Viziru
de unde este trimis la Spitalul de boli contagioase cu specificatie pe biletul de trimitere de
suspect de HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 17.05.1996. Pacientul sustine ca nimeni din
familie sau prieteni nu au avut recent si nu au hepatita.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos 4 zile la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume, branza de vaci proaspata, iar la 10 zile se include carne slaba fiarta sau gratar de
pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE
Pagina 51 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi
Evaluare S-au atins
aceste ob. Pac
respecta
regimul alim.
nu necesita
ajutor in a se
alim.
Prezinta
mictiuni
fiziologice si
scaune
decolorate
Pacientul nu
necesita ajutor
in a se deplasa
Pacientul s-a
putut odihni
Pacientul este
constient in
ceea ce
priveste
evitarea
pericolelor
Nu necesita
ajutor in a
se imbraca
si dezbraca
Pagina 52 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Rol
delegar
Regim dietetic
vit .C. 200 III
cp Vit B 12 i j
I.M emetiral
1/1 tb/zi
TA=120/60
HG T=36,5°C
R=16 resp/min
Ampicilina
recoltarea
probelor pentru
ex de laborator
Rol
propriu
Aerisirea
salonului
incerc sa
departeze
gandul pac
de la boala
Urmarire daca
bolnavul
respecta dieta .
Masuratea si
notarea
greutatii
corporale
Urmarirea si
notarea
diurezei in 24
h si a
scaunelor
Asezarea
lenjeriei de pat
masurarea
fuctilor vitale
Aerisirea
salonului
reducerea
factorilor
stresanti
Ferirea pac de
eventuale
pericole
respectarea
regulilor de
igiena urm si
notarea
functiilor
vitale, evitarea
oricarui pericol
Informarea
pac in ceea
ce priveste
purtarea
hainelor
Obiective Bolnavul
sa respire
normal
Instraurea
bolnavului in
ceea ce
priveste
excluderea din
alim a unor
alim
Normalizarea
scaunelor
Schimbarea
lenjeriei de pat
pozitie
adecvata
Bolnavul sa
aiba un somn
linistit
Ferirea pac de
eventuale
pericole de
intoxicatii si
infectii
Respectarea
pudorii
demnitatii
pacientului
Dg.
Nurssing
Stres
anxietate
oboseala
Oboseala alim
noneficienta in
can si cal
Greata scaune
decolorate
Anxietate stres Epuizare Epuizare frica
stres
Slabiciune
anxietate
Surse de
dific.
Dificultatii
in a respira
Inapetenta
fatigabilitate
Senzatie de
varsaturi -
tranzit
modificat
Absenta activ
fizice
Slabiciune
oboseala
Risc fata de
complicatii
Dificultate
in a se
imbraca si
dezbraca
Necesitati A respira
15.05.1996
A bea si a
manca
A elimina A se misca si a
mentine o
buna postura
A dormi si a
se odihni
A evita
pericolele
A se
imbraca si a
se dezbraca
Evaluare Pacientul nu Pacientul Pacientul respecta regmul alimentar nu Prezinta
Pagina 53 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
necesita ajutor este
cooperant
necesita ajutor in a se alimenta mictiuni
fiziologice,
urina portocalie
si scaune
decolorate
Rol
delegat
Regim hepatic Regim dietetic vit.C.200 vit .B.12 1.j.
I.M emetiral
ex. sumar urina
densitate 1015
ph acid
albumina –
urme slabe
glucoza – abs
orobilirogen –
absent epitelii –
rare
Rol
propriu
Urmarirea
aspectului
tegumentelor si
mucoaselor asig
condiitilor de
mentinere a
igienei
Observarea
interesului si
preferintelor
sale
Observarea modului de alim a
pacientului Reg dietetic sa asigure
2000-3 000 cal/zi, se recomanda fructe
si legume fierte, compoturi, sucuri de
fructe, supe de zarzavat
Supravegherea
si notarea
aspectului urinei
Obiective Sindrom icteric Oboseala
neliniste
lipsa de act
in jur
Excluderea din alimentatie a unor
alimente cum ar fi varza, conopida,
castraveti, capsuni, combaterea
greturilor si stimularea poftei de
mancare
Pacientul sa
aiba scaune si sa
urineze normal.
Prevenirea
iritatii zonelor
scobite
Dg.
Nurssing
Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena
reducerea
coloratiei
Propunem
diferite
actiuni in
functie de
apt.
Alimentatie insuficienta in calitate si
cantitate greturi
Scaune
decolorate
mictiuni
fiziologice cu
urina portocalie
Pagina 54 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tegumentului
Surse de
dific.
Tegumente
colorate icterice
Oboseala
stres
neliniste
Inapetenta greturi Tranzit
modificat
varsaturi
Necesitati A fi curat si
ingrijit
A se recreea A bea si a manca 16.05.1996 A elimina
Evaluare Pacientul s-a putut
odihni
Pacientul este constient in ceea ce priveste
evitarea pericolelor
Persista teama de
boala si evolutia ei
Rol
delegat
Diazepan 1 tb./zi Ampicilina 200 mg/zi
Rol
propriu
Aerisirea
salonului,
reducerea
factorilor stresanti,
administrarea
medicatiei
Ferirea pac de eventuale pericole respectarea
reg de igiena urmarirea si notarea functiilor
vitale T.A= 120/60 mmHg T=36,4 Ex.
hematologic indica VHS – 13 mm hematocrit
43 % tymol – 2,5 Md leucocite – 6800 mm³
neucocite segmentate 55% glicemie 0,96 g %
kunkel in sulfat de zinc 14,2 Uree – 0,37 g%
Discutii cu bolnavul
in ceea ce priveste
evitarea traumelor
emotionale a
eforturilor fizice si
intelectuale
Obiective Pac. sa aiba un
somn linistit
inlaturarea
factorilor stresanti
Ferirea pacientului de eventuale pericole de
intoxicatii, infectii
Sa inspiram
incredere oac in
ceea ce priveste
tratam, reg igienico
– sanitar, dietetic
precum si evolutia
bolii
Dg.
Nurssing
epuizare Frica epuizare Comunicare
ineficace la nivel
intelectual
Surse de
dific.
Slabiciune
oboseala
Risc fata de complicatii Lipsa conoasteri de
noi mijl de
comunicare. Teama
de boala si evolutie
si stare de oboseala
Necesitati A dormi si a se A evita pericolele Comunicare
Pagina 55 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
odihni 17.05.1996
Evaluare Pacientul nu necesita
ajutor
Pacientul
prezinta
interes in ceea
ce priveste
preferintele
sale, muzica
lectura
Pacientul este
cooperant
Pacientul care
informatii in ceea
ce priveste boala
si evolutia ei
S-au atins
aceste
obiective
pacientul
respecta
regulile
dietetice
Rol
delegat
Regim hepatic Regim
dietetic
regim
desodat
Vit.C.200 III
Vit.B.12 ij
I.M emetiral
Rol
propriu
Urmarirea proiectului
tegumentelor si
mucoaselor Asig
conditiilor de
mentinere a igienei
Luarea de
decizii
impreuna cu
pacientul
asupra actelor
sale
Observarea
interesului si
preferintelor
sale
De a invata pac in
ceea ce priv
regimul igieno –
dietetic pe care
trebuie sa il tina
precum si imp
acestuia
Observarea
modului de
alim se
recomnada
sucuri de
fructe supe
de zarzavat
Obiective Asigurarea si
respectarea regulilor
de igiena, reducerea
colorarii tegumentare
Recunoasterea
de interes a
pac sa se
familiarizeze
cu boala
Propunem
diferite actiuni
in functie de
aptitudini
Familiarizarea
pac cu
simptomele si
evolutia bolii
Instruirea
pac in ceea
ce priveste
evitarea
unor
alimente
stimularea
poftei de
mancare
Dg.
Nurssing
Sindrom icteric Lipsa de act
recreative in
Oboseala
somnolenta
Greturi
apetit
Pagina 56 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
jur neliniste
oboseala
diminuat
Surse de
dific.
Tegumente colorate
icterice
Oboseala
neliniste
Oboseala gandire
incetinita
somnolenta
Inapetenta
senzatii de
varsaturi
Necesitati A fi curat si ingrijit A se ocupa de
propria
realizare
A se recreea A invata A bea si a
manca
17.05.1996
Evaluare R= 16 resp/min bolnavul
respira mai usor
Prezinta
mictiuni
fiziologice,
scaune
decolorate
Pacientul s-a
putut odihni
S-au atins
aceste
obiective
Pac nu
necesita ajutor
pentru a se
misca
Rol
delegat
Repaos fizic
la pat
Rol
propriu
Aerisirea salonului
evitarea eforturilor
fizice, a stresului
asezarea bolnavului intr-
o pozitie confirtabila
pentru a usura respiratia
Favorizarea
cond de
eliminare
urmarirea
diurezei in 24
h, a scaunelor
Aerisirea
salonului, asig
unui
microclimat
favorabil,
administrarea
medicatiei
Limitarea
miscarilor
observarea
modului de
asezare a
lenjeriei
Obiective Aerisirea salonului,
asigurarea unei respiratii
normale prin evitarea
prafului
Prevenirea
iritatiei
zonelor
sensibile
Pac sa aiba un
somn linistit
asig unui
microclimat
favorabil
Integrarea
pac in
grupul si
atmosfera
destinsa din
salon
Schimbarea
lenjeriei de pat
disparitia
anxietatii
Dg.
Nurssing
Anxietate stres oboseala Scaune
decolorate
urina
portocalie
Epuizare Propunem
diferite
actiuni in
functie de
aptitudini
Anxietate stres
Pagina 57 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Surse de
dific.
Dificultate in a respira Tranzit
modificat,
senzatie de
varsatura
Slabiciune
oboseala
Oboseala
slabiciune
Lipsa de
activitatii
fizice
Necesitati A respira A elimina A dormi si a se
odihni
A se recreea A se misca
Evaluare T=36,4°C Pac se alimneteaza
corespunzator
Prezinta
mictiuni
fiziologice,
scaune
Pacientul
este
constient
in ceea ce
priveste
evitarea
pericolelor
Pacientul s-a
putut odihni
Nu necesita
ajutor in a se
imbraca si
dezbraca
Rol
delegat
Regim dietetic
regim desodat vit
B.12 I,J I.M
Ingerarea unei
cant
corespunzatoare
de lichide
Ampicilina
I.M
200.000
Diazepan 1
tb/zi
Rol
propriu
Mas
temperaturii,
observarea
modului in
care
Observareza
modului de alim
regim dietetic sa
asigure 2000-3000
cal/zi
Favorizarea
cond de
eliminarea,
urmarirea
diurezei in 24 h
si a scaunelor
daca sunt
normale. Pac.
sa aiba o
diureza
corespunzatoare
Ferirea pac
de
pericole,
masurarea
si notarea
func vitale
Aerisirea
salonului, red.
Factorilor
stresanti
Informarea pac
in ceea ce
priveste
purtarea
hainelor
Obiective Masurarea
temperaturii
corpului
dimineata si
seara
Pac, sa se alim
conf, nevoilor
zilnice
Pac sa aiba
scaune, sa
urineze normal,
prevenirea
iritarii zonelor
Ferirea pac
de
evantuale
pericole de
intoxicatii
Pac sa aiba un
somn linistit
Respectarea
pudorii,
demnitatii pac.
Pagina 58 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sensibile si infectii
Dg.
Nurssing
Greturi varsaturi Scaune
decolorate,
mictiuni
fiziologice cu
urina inchisa la
culoare
Epuizare Slabiciune
Surse de
dific.
Inapetenta
fatigabilitate
Tranzit
modificat
Risc fata
de
complicatii
Slabicune
oboseala
Dificultati in a
se imbraca si
dezbraca
Necesitati A mentine
temperatura
in limite
normale
18.05.1996
A bea si a manca A elimina A evita
pericolele
A dormi si a se
odihni
A se imbraca si
a se dezbraca
Evaluare Pacientul se alim
corespunzator
Prezinta mictiuni
fiziologice scaune
declorate cu urina
inchisa la culoare
Pac este constient
in ceea ce priveste
evitarea pericolelor
T=36,4°C
Rol
delegat
Regim dietetic regim
desodat vit.C.200 III
cp, vit.B.12 ij I.M
Ingerarea unei cant
coresp de lichide
Ampicilina I.M
200.000 /6h
Rol
propriu
Observarea modului
de liment a bolnavei
regim dietetic sa
asigure 2000-3000
cal/zi
Favorizarea cond de
eliminare, urm diurezei
in 24 h si scaunelor
daca sunt normale
Ferirea pac de
pericole. Masurarea
si notarea fuctiilor
vitale
Masurarea
temperaturi
corpului
Obiective Pac se va alim
conform nevoilor
zilnice
Pac sa aiba scaune si sa
urineze normal
Ferirea pac de
eventuale pericole
de intoxicatii si
infectii
Masurarea
temperaturii
coprului dimineata
si seara
Dg.
Nurssing
Greata apetit diminuat Greata, scaune
decolorate, urina
Frica stres oboseala
Pagina 59 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
inchisa la culoare
Surse de
dific.
Inapetenta
fatigabilitate
Senzatie de varsaturi
tranzit modificat
Risc fata de
complicatii
Necesitati A bea si a manca
19.05.1996
A elimina A evita pericolele A mentine
temperatura
corpului in
limitele normale
Tehnici utilizate
Punctia venoasa
Reprezinta patrunderea in lumenul unei vene cu ajutorul unui ac.
Scopul explorator – cercetarea diverselor constante biologice ale organismului.
Locul de electie: la nivelul plicii cotului unde venele antebratului – cefalica si bazilica
se anasonozeaza dand nastere venelor mediane cefalica si mediana bazilica.
Materialele necesare
- ace de punctie venoasa, sterilizate prin fierbere, uscate si verificate ca
permeabilitate.
- garou de cauciuc
- substanta dezinfectanta si degresanta, tampoane
- mansoane sub bratul bolnavului, eventual o perna tare elastica, sub articuatia cotului
pentru o mai buna evidentiere a venelor.
- seringi sterilizate prin fierbere, uscate, de calibre adecvate cantitatilor de sange, care
trebuiesc recoltate.
- recipiente de recoltare – eprubete, curate si uscate goale sau cu substante chimice
anticoagulante
Tehnica
Bolnavul este culcat in decubit dorsal cat mai comod.
Pagina 60 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se descopera bratul ales avand grija ca hainele sa nu impeidice circulatia de
reintoarcere.
Se aseaza sub brat o musama si la nevoie o perna elastica, tinand bratul in extensie
maxima.
La nivelul treimii inferioare a bratului se aplica garoul pentru a opri circulatia
venoasa.
Prin mentinerea aportului de sange in membrane respectiv si oprirea circulatiei de
reintoarcere, presiunea venoasa locala creste, venele se dilata devin turgescente si se
evidentiaza mai bine la suprafata.
Prin miscari energice de deschidere si inchidere se poate activa aportul de sange
arterial in membrul respectiv.
Turgescanta venei se poate provoca si prin loviri usoare si repetate asupra ei cu
tamponul umed precum si prin netezirea de la periferie spre centru a fetei anterioare a
antebratului respectiv.
Asistenta se aseaza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena, seringa se
tine in mana dreapta, bine fixata intre police si restul degetelor.
Perforarea tegumentului se va face in directia oblica dupa care se va repera cu varful
acului rezistenta peretelui venos in directia axului longitudinal al venei. Transversarea
peretelui venos da senzatia invingerii unei rezistente elastice si acul inainteaza in vena 1-2
cm.
Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea sangelui se poate face cu sau fara sabstante anticoagulante in functie de
analiza ceruta.
Substantele anticoagulante cel mai des intanlite sunt:
- fluorura de sodiu;
- oxalatul de potasiu;
- amestecul de oxalat de amoniu si potasiu
- heparina
- citratii
Dintre analizele la care se folosesc substante anticoagulante mai importante sunt VHS
– viteza de sedimentare a hematiilor
Materiale necesare
Pagina 61 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- seringa de 2 ml sterila si uscata
- ace de punctie venoasa
- solutie sterile de citrat de sodiu 3,8 %
- stativ si eprubete uscate
Tehnica recoltarii
Recoltarea se face pe nemancate, dimineata in seringa de 2 ml se aspira mai intai 0,4
ml citrat de sodiu 3,8 %, se schimba acul si se punctioneaza vena aspirand 1,6 ml sange.
Continutul seringii se rastoarna intr-o eprubeta curata si uscata care se agita pana cand
sangele va avea o culoare rosu deschis pentru a nu coagula.
Este bine ca recoltarea sa se faca fara garou.
Valori normale - pentru femei 8-12 la o ora
12-20 la 2 ore
- pentru barbati 5-8 la o ora
10-14 la 2 ore
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma prin care se face numaratoarea
elementelor figurate
Recoltarea se face dimineata pe nemancate prin punctie venoasa de 2 cm³ sange pe
EDTA sau inteparea pulpei degetului.
Valori normale - hematii - femei 5.000.000/cm³
- barbati 4.500.000/cm³
- leucocite - femei 8000 cm³
- barbati 6000 cm³
- neutrofile - nesegmentate 3-5 %
- segmentate 60-65 %
- enzinofile - 2-4 %
- limfocite - 25-35 %
- hemoglobina - femei 14 g %
- barbati 16 g %
Recoltarea sangelui pentru hematocrit
Recoltarea se face dimineata pe nemancate 2 cm³ de sange intr-un flacon in care s-a
pipetat o picatura de heparina sau EDTA
Valori normale - hematocrit - femei 42 %
Pagina 62 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- barbati 45 %
Recoltarea sangelui pentru examene biochimice
Teste de disproteinemie
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulanta 5-8 ml sange.
Valori normale: Tymol - 5 UML
Kunkel 2-12 USh/H
Transaminaza
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulata 5 ml sange.
Valoare normala TGP 10-40 U.K
Accidente in punctia venoasa
Infiltrarea in tesutul perivenos a sangelui rezultand hematoame.
Starea de hipotimie, pana la starea de colaps.
Ingrijiri dupa punctie
- toaleta regiunii punctionate
- schimbarea lenjeriei stropite cu sange
- supravegherea bolnavului
Injectia intramusculara
Pe aceasta cale se pot introduce substante medicamentoase, izotone, uleioase.
Locul de electie: regiunea supero-externa a fesei deasupra nivelului marelui trohanter
pentru evitarea nervului sciatic si a unor vase sanguine.
Pentru a efectua injectia in regiunea fesiera bolnavul culcat in decubit ventral i se vor
repera urmatoarele puncte: Punctul Smirlov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si
Pagina 63 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
inapoia lui;
- punctul Berthelemey la iesirea treimii exterioare cu cele 2 treimi interne a liniei ce
uneste Spina iliaca antero-sup cu extremitatea superioara a santului interfesiei;
- zona situata deasupra liniei care uneste spinea iliaca posterioara cu marele trahanter.
Materiale necesare
- seringi sterile, uscate de diferite marimi
- ace sterile uscate in functie de grosimea stratului adipos
- tavita renala
- tampoane sterile, pense sterile
- alcool
- medicamentul de injectat
Tehnica de lucru
Se aseptizeaza pielea, bolnavul este invitat sa-si relaxeze musculatura si sa stea
linistit. Se introduce acul perpendicular in piele, cu rapiditate si siguranta. Pentru a pune in
evidenta o eventuala patrundere intr-un vas, manevra se aspiratie este obigatorie. Se
injecteaza lent lichidul.
Dupa injectare se scoate dintr-odata seringa si acul si se maseaza locul cu tampoane
de alcool.
Incidente, accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia;
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematoni prin lezarea unui vas sanguin
- embolie prin intrducerea accidentala intr-un vas de sange a unei solutii uleioase.
Medicamentul ajuns la plaman provoaca: tuse chinuitoare, dispnee, echimoza, soc.
- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite
- ruperea acului
OCROTIREA SANATATII IN TARA NOASTRA
Pagina 64 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ocrotirea sanatatii publice se realizeaza prin activitatea comuna a mai multor sectoare
din Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si se gasesc pe plan judetean in sfera de
activitate a Directiei de munca.
Sectoarele activitatii ocrotirii publice sunt:
- sectorul activitatii curativo-profilactice
- sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice
- sectorul de asistenta sociala
- sectorul balneoclimateric
- sectorul farmaceutic
- sectorul invatamant si cercetare
1. Sectorul activitatii curativo-profilactice are obligatia sa asigure asiatenta curativo-
profilactice
- asigura asistenta medicala de urgenta
- depisteaza bolile in faza incipienta
- asigura examinarea bolnavilor pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea
tratamentului
- efectuarea tratamentului recuperator
- se ocupa cu asigurarea conditiilor igienico-sanitare atat in familie cat si in
colectivitate
Cuprinde:
- institutii care asigura asistenta medicala ambulatorie de medicina generala,
circumscriptii sanitare urbane si rurale, dispensare medicale din intreprinderi
- institutii cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate-spitale cu sectii de
specialitate
- institutii cu paturi microspitale sau stationare
- spitale cu nu singur profil de specialitate, TBC, pediatrie, maternitate
2. Sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice ia masuri de prevenire si combaterea
bolilor transmisibile.
Directia sanitara judeteana raspunde de activitatea sanitara-antiepidemica a teritoriului
respectiv. Centrele de medicina preventiva sunt institutii judetene subordonate Ministerului
Sanatatii. Unitatile sanitare de baza ale sectiei curativo-profilictice au obligatia sa desfasoare
si activitati sanitaro-antiepidemica.
Sectorul de prevederi si asistenta sociala apartine Ministerului Sanatatii si
Pagina 65 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Are ca scop prevenirea oricarei dificultati pe care o
pot intampina diversele colectivitati sau persone particulare in efortul acestora de a beneficia
de nivelul normal de viata.
4. Sectorul balneo-climateric dispune de o Directie Generala, de oretea de dispensare,
policlinici si stationare-sanatorii, cu paturi in diverse statiuni balneo-climaterice, precum si
paturi in fizioterapie
5. Sectorul farmaceutic
Oficiile farmaceutice care deservesc mai multe judete sunt impartite unitatilor retelei
farmaceutice aflate pe teritoriul fiecarui judet si localitate.
Reteaua de farmacii cuprinde: farmacii in circuit inchis in spitale si policlinici,
farmacii cu circuit deschis – puncte farmaceutice amplasate in teritoriu.
6. Sectorul de invatamant
Sectorul de invatamant si cercetare cuprinde institutii superioare medico-
farmaceutice, scoli pentru pregatirea cadrelor mediicale si cadrelor auxiliare.
Probleme de etica si deontologie medicala
Etica profesionala reprezinta stiinta care studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi,
aptitudini si obiceiuri morale specifice activitatii de munca a omului si care se manifesta in
fapte, mod de comportare in cadrul meseriilor si profesiunilor.
Normele eticii se bazeaza pe convingerea si pe opinia publica, pe educatia si puterea
obisnuintei. Apartin eticii medicale acele norme care se refera la atitudinea cadrelor medicale
fata de societate, bolnavi, colegi pe baza educatiei, obisnuintei, traditiei, opiniei. Normele
generale cuprind: dragostea fata de profesiunea aleasa, daruirea, devotamentul, dorinta de a
face ceva util, probitatea profesionala exprimata prin cinste, sinceritate, corectitudine, spirit
novator, initiativa, transmiterea experientei acumulate, spirit colectiv. Notiunile de etica
medicala ii este alaturata si cea de deontologia medicala.
Deontologia medicala studiaza problemele datoriei medicale, conceptul de
deontologie reliefeaza particularitatile conduitei profesionale iar prin conduita etica-medicala
si deontologi, rezulta ansamblul de actiuni si atitudini, normele tehnice si profesionale fara de
care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii.
Munca medicului si a cadrelor medii nu creaza valori de schimb dar vindecarea
bolilor, alinarea suferintelor, constituie indeplinirea unor necesitati sociale. In vederea reusitei
este necesar sa se castige increderea bolnavilor dar si pastrarea acestei increderi conditie
Pagina 66 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
esentiala in exercitarea activitatii noastre.
Constiinta medicala presupune iubire de oameni, spiritul datoriei si raspunderii,
atasamentul fata de profesie si fata de bolnav.
Profilaxia si educatia sanitara
Educatia sanitara reprezinta activitateade ridicare sistematica a nivelului de cultura
sanitara a populatiei si de antrenare a acesteia in sprijinirea si aplicare masurilor sanitare.
Principii de baza a educatiei sanitare:
- sa izvorasca din necesitatea starii de sanatate a populatiei;
- sa tina seama de nivelul de cunoastere pe care il are populatia, de obiceiuri,
superstitii, prejudecati;
- sa aiba caracter optimist, caracter de masa;
Mijloace si metode de educatie sanitara
1. Metoda cuvantului vorbit – fie prin convorbire individuala cu grupuri organizate in
colectivitati, in grupuri omogene, suferinzi de aceeasi boala, conferinte, lectii si instructaje,
educatie sanitara, lecturicu glas tare
2. Metoda cuvantului scris – folosirea articoelor educativ-sanitare, panouri, lozinci.
3. Metode vizuale, cuprinde : coltul sanatatii, afise, planse, albume cu ilustrate
educativ-sanitare, diapozitive.
4. Metoda filmului, diafilmului, expozitiei.
Obiectivul major al educatiei sanitare il constituie profilaxia. Profilaxia urmareste
protectia si promovarea sanatatii prin diferite masuri:
- asigurarea si controlul sanitar al apei potabile;
- prevenirea impuritatii mediului ambiet;
- suprimarea factorilor nocivi de la locul de munca;
- examene medicale periodice a grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori
de risc;
- vaccinari preventive;
- controlul periodic al gravidelor;
- actiuni educativ sanitare;
- masuri pentru depistarea precoce a bolilor pentru a impiedica cronicizarea, aplicarea
Pagina 67 din 68
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tratamentului corespunzator;
- reducerea incapabilitatii de munca si prevenirea invalidarii din cauza de boala sau
accident;
Bolile transmisibile isi gasesc cauza in modul neigienic in care diferite alimente sunt
procurate, pastrate conservate, transportate sau pregatite. Mare parte din aceste boli ale
mainilor murdare de aceea in prevenirea si combaterea lor una din cele mai importante
masuri este intretinerea igienica a mainilor prin taierea unghiilor spalarea inainte si dupa
mese.
Spalarea insistenta a fructelor si zarzavaturilor, tratarea termica prin fierbere sau
prajire nu pot pune la adapost impotriva unor boli microbiene sau parazitare;
In prevenirea bolilor transmisibile se impune si o serie de masuri ce privesc igiena
mediului inconjurator, intretinerea curata a locului de munca si locuintei, indepartarea
rezidurilor solide sau lichide, dezinfectie, dezinsectie, deparazitare.
Folosirea numai a apei potabile controlate sanitar si consumate inainte de a fi fiarta si
racita.
Pagina 68 din 68
