Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”
GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI
GREŞELI ÎN PROIECTARE, EXECUŢIE, EXPLOATARE
Cristina NEGOESCU 56A7/3/2015
Cristina NEGOESCU 56A
I. Introducere.
Împreună cu gradul tot mai mare de urbanizare a teritoriului,
presiunile asupra mediului înconjurător sunt din ce în ce mai mari (Karla
Claus, 2012). În orașe, zonele cu cea mai mare densitate, avem de a face
cu efectul de insulă urbana (suprafețe mari de beton, trafic, poluare,
factori ce duc la supraîncălzirea acestora). Efectul de insulă urbană se
referă la zone urbane care sunt mai calde decât zonele rurale din imediata
vecinătate (EPA, 2015). Pentru a putea preveni și combate încălzirea
globală trebuie să trăim și să construim ecologic, iar unul din traseele
promițătoare în acest sens este construirea unui acoperiș verde.
Fig. 1 Efectul de insulă urbană
Sursa: http://www.epa.gov/climatechange/images/impacts-adaptation/UrbanHeatIsland-large.jpg accesat la 03.07.2015
În România, conceptul de arhitectură ecologică este încă la început
și este orientat mai mult spre individ, decât spre comunitate. Acest lucru
se datorează pe de o parte nivelului scăzut de educație (putem aduce în
discuție neatenția de care se ”bucură” sistemul de învățământ românesc,
lipsa unor centre de cercetare care să pună întrebări și să găsească
soluții), și pe de altă parte condițiilor climatice specifice țării (tradițional
este acoperișul în ape).
Datorită lipsei de experiență în domeniu, ne îndreptăm privirea
spre Germania, una din țările care privește problema schimbării climatice
1
GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI
foarte serios și care se luptă zilnic să găsească metode care să
încetinească efectul de seră.
1. Ce înseamna acoperiș verde?
Acoperișul verde contribuie la diminuarea procentului de suprafețe
construite (mărind astfel procentul de suprafață verde), la producerea de
oxigen, la filtrarea prafului (reducând astfel poluarea), la diminuarea
efectului de insulă urbană prin reducerea variațiilor de temperatură între zi
și noapte și prin aplatizarea curbei caracteristice între urban și rural
(Minke, 2010). De asemenea, acesta dezvoltă conceptului de
sustenabilitate al casei prin conservarea energiei și stocarea apelor
pluviale.
Există două tipuri de acoperișuri verzi sau ”înverzite”1, și anume
acoperișurile verzi intensive și acoperișurile verzi extensive. Sisteme
intensive se caracterizează printr-o grosime a stratului între 30 – 50 cm,
plante diverse, de înălțimi variabile (substratul permite rădăcini mai lungi
și mai groase) și cerințe de întreținere mari și costisitoare. Sistemele
extensive au fost proiectate ca o încărcare mai ușoară, cu o grosime a
stratului de între 3 – 15 cm, care nu necesită apă sau îngrășăminte.
Sistemul este adecvat și pentru zonele cu condiții climatice extreme
(Timothy Carter, 2008).
II. Greșeli apărute în proiectarea, execuția și exploatarea
teraselor verzi.
Acoperișurile verzi, proiectate și construite de experți, pot ajunge la
o durată de viață asemănătoare cu cea a clădirii (amortizând astfel
investiția) (Appl). Acest lucru ar putea determina arhitecții și urbaniștii să
asigure plantarea cu iarbă pe toate suprafețele de acoperiș potrivite. Cu
toate acestea, condițiile pentru un acoperiș verde trebuie create din cursul
proiectării. Daca aceste condiții lipsesc, o plantare cu iarbă a unui acoperiș
poate fi contraproductivă (atât din punct de vedere financiar, deoarece
este mult mai scump să intervii asupra unui acoperiș deja plantat, cât și
1 Citat din Minke, G. (2010). Acoperișuri înverzite - Simplu și eficient. Bucuresti: Arhiterra.
2
Cristina NEGOESCU 56A
din punctul de vedere al eficienței și scopului clădirii, deoarece pot exista
probleme de funcționare pe perioada reparțiilor).
Greșelile apărute fie în proiectarea și execuția acoperișului verde,
fie în exploatarea acestuia se referă la:
1. Condiții structurale ale acoperișului și calculul exact al sarcinii
statice
În primul rând o construcție cu acoperiș verde aduce de la sine o
anumită înălțime a construcției, și implicit o greutate aferentă, factori ce
trebuie luați în considerare la calculul structural al clădirii. Un alt factor
este cel al pantei acoperișului, a cărui unghi nu trebuie sa fie mare (acesta
trebuie totuși sa existe pentru a preveni acumularea de apă în anumite
zone ale acoperișului). În al doilea rând un acoperiș verde are nevoie de o
hidroizolație care să reziste la încărcarea mecanică care apare în timpul
construcției și să țină cont și de forța rădăcinilor, fiiind astfel proiectată,
încât să reziste la presiunile aduse de acestea (Appl). Greșelile apar din
calculul static și din schimbările din încărcări. La calculul sarcinii statice
trebuie avută în vedere încărcarea din sol (cu plante și copaci, în cazul
unei înverziri intensive), în cazul în care solul este suprasaturat cu apă,
ținând cont de toate încărcările care ar putea să apară (Building.co.uk,
2008).
În acest caz avem de a face cu
prăbușirea acoperișului verde a
unui supermarket din Letonia
datorită greșelilor survenite în
calculul static al încărcărilor (nu
au ținut cont de situația unuui
substrat suprasaturat cu apă)
(Blog, Green Roof Collapse in
Latvia, 2013).
2. Mentenanța acoperișului
Fig. 2 Prăbușirea acoperișului verde
Sursa: http://i.dailymail.co.uk/i/pix/2013/11/22/article-2511652-19944FEF00000578-771_634x415.jpg accesat
la 03.07.2015
3
GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI
Un acoperiș de tip terasă verde (circulabilă sau nu) este
recomandat în defavoarea celui în ape datorită măsurilor ce țin de
mentenanța acoperișului verde. În orice caz, întreținerea acoperișului
verde trebuie sa se aplice în fiecare caz, și constă în: udarea periodică în
cazul în care există secetă, înlocuirea zonelor unde nu a crescut vegetație,
evitarea folosirii ierbicidelor, curățarea scurgerilor și îndepărtarea
vegetației nedorite.
3. Garantarea drenajului
Important la acoperișurile verzi este ca ”dispozitivele specifice de
îndepărtare a apei: jgeaburi și burlane, receptori pluviali și coloane de
scurgere, trebuie prevpzute, executate și întreținute conform
reglementărilor tehnice în vigoare.”2 Dimensionarea acestora trebuie să
țină cont de cantitatea de precipitații prevăzută, lungimile sistemului de
drenaj, unghiul pantei acoperișului și de grosimea substratului. De
asemenea o întreținere a acestora este necesară (indicat ar fi prevederea
unor benzi de pietriș în jurul scurgerilor și a unor capace de inspecție).
Fig. 3 Sisteme de drenare a apei pluviale. Modul corect de execuție și întreținere.
Sursa: http://diademroof.com/Documents/1285954328.pdf accesat la 03.07.2015
2 Citat din Ana-Maria Dabija, R. P. (2010). Degradări ale anvelopei clădirilor. București: Editura Universitară ”Ion Mincu”.
4
Cristina NEGOESCU 56A
În acest caz avem de a face cu
un acoperiș verde în două ape,
care s-a prăbușit în timpul unei
ierni cu zăpada multă. Această
clădire primise titlul de ”cel mai
mare acoperiș verde înclinat”,
având o suprafață de 256.000
m2 (Blog, Aquascape Sues over
Collapsed Green Roof, 2013).
Greșeala a apărut în
proiectarea greșită a sistemului de drenaj.
4. Protejarea hidroizolației
Deoarece există o perioadă de timp între finisarea învelitorii
(inclusiv fixarea hidroizolației) și începutul lucrărilor pentru acoperșul
verde, se profită de acea perioadă de timp pentru a verifica și proteja
hidroizolația. După ce lucrările de înverzire au fost terminate, urmează o
altă runda de verificare a termoizolației. Este important ca aceasta să fie
protejată de razele soarelui.
Greșelile privind protecția hidroizolației conduc la infiltrații ale apei
pluviale în tavanul ultimului nivel, deteriorarea termoizolatiei, eroziunea și
corodarea materialelor (Appl).
5. Deteriorarea aspectului
Această greșeală se referă la partea estetică a problemei, și anume
la cum va arata la final acoperișul, daca nu luăm în considerare toți factorii
ce țin de acest aspect. Aceasta poate fi evitată prin obținerea unui
echilibru între plantele alese și mediul înconjurător. Astfel se ține cont de:
grosimea stratului de pământ, de panta acoperișului, de orientare, de
expunere la vânt, de însorire și de cantitatea de precipitații. Pentru
prevenirea degradării acoperișului din punct de vedere estetic, trebuie să
se asigure dimensiunea substratului, rezistența plantelor la condițiile
atmosferice, drenajul și irigarea corectă, alunecarea solului în cazul
acoperișurilor înclinate (Minke, 2010) (Building.co.uk, 2008).
Fig. 4 Prăbușirea unui acoperiș verde înclinat
Sursa: http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/aquascape-sues-over-collapsed-green-roof accesat la
03.07.2015
5
GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI
Fig. 5 Acoperiș verde proiectat greșit (nu s-a ținut cont de condițiile climatice, de tipul de vegetație, de nevoia unei mici pante ca sa împiedice colectarea apei pluviale pe acoperiș).
Sursa: http://www.ecobuildingpulse.com/news/vegetated-roof-failure-teaches-lessons_o accesat la 03.07.2015
III. Concluzii
Extinderea zonelor urbane și a mediului construit , combinat cu un
interes public în menținerea integrității sistemelor ecologice în aceste
zone, a determinat industria construcțiilor să înceapă să să folosească
practici care au un impact mic asupra mediului. Cu toate că există
neprofesioniști care se ocupă de construcții și de instalarea acestor tip de
sisteme, greșelile prezentate în această lucrare nu se întâmpla frecvent, și
au scop educativ.
Prin urmare, o abordare a acestui tip de învelitoare nu ar trebui
evitată, ci încurajată. Studiile arată că pe termen lung, un acoperiș verde
este mai rentabil decât un acoperiș tradițional, datorită costurilor mai mici
de producție, prețurilor mai mari la energia electrică și la apă, acoperișul
de tip extensiv fiind cel mai atractiv din punct de vedere economic
(Timothy Carter, 2008) (Karla Claus, 2012) (Corrie Clark, 2008).
6
Cristina NEGOESCU 56A
Fig. 6 Imagine cu un acoperiș verde și o secțiune prin acesta.
Sursa: Timothy Carter, A. K. (2008). Life-cycle cost–benefit analysis of extensive vegetated roof systems. Journal of Environmental Management(87), 350-363, accesat la 03.07.2015
7
GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI
IV. Bibliografie. Webografie
Carți:
Ana-Maria Dabija, R. P. (2010). Degradări ale anvelopei clădirilor. București: Editura Universitară ”Ion Mincu”.
Minke, G. (2010). Acoperișuri înverzite - Simplu și eficient. Bucuresti: Editura Arhiterra.
Web:
Appl, R. (fără an). Gründächer richtig planen. Preluat pe 2015, de pe http://structurae.de/produkte-services/gruendaecher-richtig-planen
Blog, G. R. (2013). Aquascape Sues over Collapsed Green Roof. Preluat pe 2015, de pe http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/aquascape-sues-over-collapsed-green-roof
Blog, G. R. (2013). Green Roof Collapse in Latvia. Preluat pe 2015, de pe http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/green-roof-collapse-in-latvia
Building.co.uk. (2008). Green roofing failures: Root causes. Preluat pe 2015, de pe http://www.building.co.uk/green-roofing-failures-root-causes/3105602.article#
EPA. (2015). United States Environmental Protection Agency. Preluat pe 2015, de pe http://www.epa.gov/heatisland/index.htm
Articole de jurnal:
Corrie Clark, P. A. (2008). Green Roof Valuation: A Probabilistic Economic Analysis of Environmental Benefits. Environmental Science & Technology, 42(6), 2155-2161.
Karla Claus, S. R. (2012). Public versus private incentives to invest in green roofs: A cost benefit analysis for Flanders. Urban Forestry & Urban Greening(11), 417-425.
Timothy Carter, A. K. (2008). Life-cycle cost–benefit analysis of extensive vegetated roof systems. Journal of Environmental Management(87), 350-363.
8