+ All Categories
Transcript
Page 1: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

GLOBAL POSITIONING SYSTEM (GPS)

SISTEMUL DE POZITIONARE GLOBALA (GPS) este un satelit de navigatie care ofera informatii exacte despre locatie si timp, indifferent de conditiile meteorologice, oriunde pe sau in jurul Planetei unde exista o linie libera de vedere pentru patru sau mai multi sateliti GPS. Sistemul este mentinut de catre Statele Unite ale Americii si este accesibil oricarei personae care detine un receiver GPS.

Proiectul GPS a fost dezvoltat in 1973 cu scopul de a depasi limitele impuse de sistemele de navigatie anterioare, integrand ideile predecesorilor, precum si numeroase studii ingineresti ale anului 1960. Sistemul de pozitionare globala a fost creat si realizat de catre Departamentul de Aparare, initial fiind executat cu ajutorul a 24 de sateliti, devenind pe deplin operational in 1994. Roger L. Easton a fost creditat ca fiind inventatorul acestui sistem.

Avansarile tehnologice, precum si noile cerinte impuse noului sistem de pozitionare globala au condos la eforturi mari in modernizarea acestuia, si implementarea noii generatii de sateliti GPS III . Anuntul Vice presedintelui si a Casei Albe din 1998 a initiat aceste schimbari, care nu mai puteau fi intarziate. In anul 2000 Congresul Statelor Unite a autorizat efortul de modernizare a sistemului GPS III.

In plus fata de acest sistem, si alte sisteme se vor afla in curs de dezvoltare. Sistemul Global de Navigatie Rus (GLONASS) a fost dezvoltat concomitent cu sistemul GPS, suferind insa de acoperire incomplete a globului pana in mijlocul anilor 2000. De asemenea exista si alte sisteme de navigatie : cel European – Sistemul de Pozitionare Galileo, Sistemul de Navigatie Compas Chinez si Sistemul de Navigatie prin Satelit Indian.

Designul sistemului GPS se bazeaza in special pe designul sistemelor de radionavigatie similare.

Fig. 1. Satelit GPS.

Page 2: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

Fig. 2. Receptor GPS

PREDECESORI :

In 1956, fizicianul germano-american Friedwardt Winterberg a propus un test de relativitate generala, folosind ceasuri atomice precise, amplasate in satelitii artificiali din orbite. Inspratii suplimentare au fost preluate cand Uniunea Sovietica a lansat primul satelit construit intregime de mana umana, Sputnik in 1957. Doi fizicieni americani, William Guier si George Weiffenbach, in cadrul laboratorului de fizica aplicata a fizicianului Johns Hopkin, au decis, pe cont propriusa monitorizeze transmisiile radio ale satelitului rus. In cateva ore si-au dat seama ca, din cauza efectului Doppler, (care presupunea variatia frecventei unei unde emise de o sursă de oscilatii, daca aceasta se afla in miscare fata de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat atat in cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), cat si in cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecventa masurata creste atunci cand sursa se apropie de receptor, si scade cand sursa se departează de receptor) ar putea indica pozitia satelitului de-a lungul orbitei sale, datorita schimbarii Doppler. Directorul Laboratorului de Fizica Aplicata le-a acordat acestor doi cercetatori acces la UNIVAC, care reprezenta primul calculator comercial produs in Statele Unite, astfel aveau posibilitatea de a efectua toate calculele necesare pentru a duce la bun sfarsit proiectul inceput. In primavara anului urmator, directorul LAP, le-a cerut lui Guier si Weiffenbach sa investigheze situatia inversa : identificarea pozitiei utilizatorului prin intermediul satelitului.

Primul sistem de navigatie prin satelit, Transit, folosit de catre Marina Statelor Unite, a fost testat cu succes in 1960. In 1967, Marina S.U.A a dezvoltat satelitul Timation care a demonstrat capacitatea de a amplasa ceasuri precise in spatiu, o tehnologie impusa sistemului GPS. In 1970, Sistemul de Navigatie Omega, bazat pe compararea semnalilui transmis din diferite statii de transmitere, a devenit primul sistem de navigatie prin intermediul undelor radio. Limitarile acestui sistem a impus gasirea unei solutii universale pentru a realiza sisteme cu o mai mare precizie si acuratete.

Desi nevoia de acuratete a sistemului GPS din domeniul militar si civil era evidenta, nu era acceptata idea de a investi sume mari de bani in cercetare si dezvoltare. Amenintarea existentei S.U.A din timpul Razboilului Rece a fost singurul motiv care a determinat investitia in cercetare si dezvoltare a acestui sistem.

Page 3: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

In 1960, Fortele Aeriene au propus un satelit controlat prin radio-navigatie, numit MOSAIC (Mobile System for Accurate ICBM Control), care este practic un sistem Loran 3D. Sistemul Loran fiind un sistem terestru de radio-navigatie, care permite navelor si aeronavelor sa isi determine pozitia si viteza prin undele radio de joasa frecventa transmise prin baliza fixe terestre de radio, folosind o unitate de receptor.

Fig.3 Sistemul Loran

Un studiu de follow-on, numit Proiectul 57 a demarat in 1963, si a fost considerat „studiul de la care a pornit conceptia GPS”. In acelasi an s-a demarat un alt studiu, numit Proiectul 621B, care prezenta anumite atributii ale acestui sistem pe care le vedem si pe sistemele GPS din ziua de azi, promitand o acuratete crescuta pentru bombardierele Fortelor Aeriene, la fel ca si cea a ICBM-urilor.

Un alt predecesor al GPS-ului a venit dintr-o alta partea a Armatei Statelor Unite. In 1964, Armata Statelor Unite ale Americii a lansat pe orbita primul satelit de supraveghere geodezica (SECOR). Cel de-al doilea satelit SECOR a fost lansat pe orbita in 1969.

DEZVOLTARE :

Odata cu aceste evolutiile acestui sistem in paralel din anii 1960, s-a descoperit ca poate fi dezvoltat un altul prin sintetizarea celor mai bune tehnologii de pe sistemele 612B, Transit, Timation si secor, intr-un serviciu de multi-programe. Odata cu sarbatorirea Zilei muncii, in 1973 in acel sfarsit de saptamana s-a organizat o intalnire a 12 ofiteri militari ai Pentagonului, discutandu-se crearea sistemului satelit DNSS (Defense Navigation Satelite System). Mai tarziu, programul DNSS a fost numit Navastar. Odata cu asocierea individuala a fiecarui satelit cu numele Navastar, un nume mai cuprinzator a fost utilizat pentru a identifica intreaga constelatie de sateliti Navastar, si anume „Navastar GPS’, care a fost prescurtat mai tarziu „GPS”.

Odata ce Linia Aeriana Coreana 007 a fost „doborata” din cauza intrarii in spatiul aerian interzis al URSS-ului, in vecinatatea Sakahali-ului si a Insulelor Moneron, presedintele Ronald Reagan a emis directiva de a transforma GPS-ul intr-un bun care sa poata fi utilizat de catre civili de indata ce acesta v-a fi dezvoltat suficient. Astfel ca,

Page 4: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

primul satelit a fost lansat in 1989 si cel de-al 21-lea in 1994. Fizicianul Roger L. Easton a fost creditat ca fiind inventatorul GPS-ului.

Initial, semnalul cel mai de calitate era rezervat pentru uzul militar, iar semnalul disponibil pentru uzul civil fiind intentionat degradat ( Disponibilitate Selectiva- care adauga intentionat erori de pana la 100 metrii pentru a nu putea fi folosit de catre inamici cu scopul preciziei tintei). Acest lucru s-a schimbat in momentul in care presedintele Bill Clinton a ordonat inchiderea acestei aplicaii de a selectiona disponibilitatea in data de 1 Mai, anul 2000, imbunatatind astfel precizia de la 100 m la 20 m. In continuare, guvernul Statelor Unite imbunatateste mereu sistemul GPS, atat in ceea ce priveste spatiul aerian(staelitii) cat si cel terestru.

CONCEPTE DE BAZA :

Un receptor GPS calculeaza pozitia, sincronizand semnalele trimise de catre satelirii GPS deasupra Pamantului. Fiecare satelit transmite continuu mesaj care contin:

• Ora la care mesajul s-a transmis

• Pozitia satelitului la acel moment

Receptorul foloseste fiecare mesaj pentru a determina timpul de tranzitie intre mesaje si calculeaza distanta catre fiecare satelit folosind viteza luminii. Fiecare distanta si locatie a satelitului defineste o sfera. Aceste distante si locatii ale satelitilor sunt folosite pentru a se putea determina locatia receptorului care foloseste ecuatiile de navigare. Aceasta locatie este apoi transpusa pe un display, sub forma de harta, sau pur si simplu ca si niste coordonate. Multe sisteme GPS afiseaza si alte informatii derivate din analiza datelor preluate, precum directia, viteza, etc.

Intr-o operatiune tipica GPS, patru sau mai multi sateliti trebuie sa fie vizibili pentru a obtine un rezultat cu o acuratete cat mai mare.

STRUCTURA:

Sistemul GPS este format din trei segmente: segmentu de spatiu (SS), segmentul de control (CS), si segmentul de utilizator (US). Fortele Aeriene ale S.U.A dezvolta, mentine, si opereaza segmentele de spatiu si control. Satelitii transmit semnale din spatiu, iar fiecare receptor foloseste aceste semnale pentru a calcula locatia 3D ( altitudine, latitudine si longitudine), precum si timpul curent.

Segmentul spatial este format din 24 pana la 32 sateliti pe orbita mediana a Pamantului, si include de asemenea adaptoarele boosterelor de sarcina utila necesare

Page 5: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

pentru a le lansa pe orbita. Segmentul de control este format dintr-o statie de control principala si o serie de antene terestre si statii de monitorizare.Segmentul de utilizator este format din totalitatea utilizatorilor de origine militara care folosesc Serviciul Precis de Pozitionare GPS, precum si utilizatorii civili, comercial si stiintifici care folosesc Serviciul Standard de Pozitionare GPS.

Fig. 4. Statie monitor de teren

APLICATII :

Desi a fost conceput ca si un proiect destinat a fi dat spre folosinta militara, acum GPS-ul are dubla intrebuintare : atat militara cat si civila. Acest sistem a devenit un istrument cu o gama larga de utillizare atat in domeniul comercial, stiintific cat si pentru supraveghere si urmarire. Precizia de timp a GPS-ului faciliteaza activitatile de zi cu zi, cum ar fi operatiunile din domeniul bancar, de telefon mobil, cat si operatiunile de control al retelelor electrice.

~ Aplicatiile civile :

Multe dintre aplicatiile folosite pentru sistemele utilizate de catre civili folosesc 3 componente de baza : locatia absoluta, momentul relativ si transferul de timp. Acest sistem se foloseste in domeniul cartografiei (atat militare cat si civile), in domeniul telefoniei, a urmaririi flotelor, navigatiei, al urmaririi avioanelor, recreatiei, supravegherii, domeniul tectonic, telematic(- care imbina sistemul informatic si cel al comunicarii, numit de asemenea ICT –Information and Communications Technology), etc.

Page 6: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

Fig.5. Sistem de navigatie gen V Lexus

Fig. 6. Display telematic amplasat pe Toyota Prius

~ Aplicatii militare :

Din anul 2009, aplicatiile GPS militaresti includ : navigatie, urmarirea tintei, orientarea rachetelor si proiectilelor, cautarea si salvarea pilotilor sau a militarilor doborati,

Page 7: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

recunoastere, astfel ca patrulele de circulatie poti fi gestionate mai atent, iar acesti sateliti transporta un set de detectoare de detonare, constand dintr-un senzor optic, un senzor de raze X, si un senzor pentru impulsurile electromagnetice.

COMUNICARE :

Semnalele de navigatie transmise de catre satelitii GPS codifica o varietate de informatii despre pozitia satelitului, starea ceasurilor interne, precum si starea de sanatate a retelei. Aceste semnale sunt transmise pe doua frecvente separate, care sunt comune tuturor satelitilor in retea. Doua codari diferite sunt folosite: o codare folosita de catre civili, si una folosita de catre domeniul militar al S.U.A

Toti satelitii transmit pe aceleasi frecvente. Semnalele sunt decodate folosind sistemul de decodare multipla CDMA. Frecventele utilizate sunt 1.57542 GHz (semnalul L1) si 1.2276 GHz (semnalul L2).

Analizatorul de erori al GPS-ului poate examina sursa acestora si marimea lor. De asemenea poate corecta multe dintre erori, insa raman si erori care nu pot fi indreptate. Integrarea informatiilor externe in procesul de calcul poate imbunatatii semnificativ precizia acestuia. Astfel de sisteme sunt denumite si descrise in functie de modul in care ajunge informatia. Acuratetea GPS-ului este de aproximativ 14 nanosecunte. Insa, cei mai multi receptor pierd din acuratete in interpretarea semnalelor, ajungandu-se la o acuratete de 100 de nanosecunde.

ALTE SISTEME :

~ Sistemul de navigatie prin satelit rus GLONASS, care este operational in intreaga lume.

~ GALILEO – un sistem dezvoltat de catre Uniunea Europeana si alte tari partenere, fiind planuit sa fie lansat in 2014 si dezvoltat pe deplin in 2019.

~ BEIDOU – Sistemul dezvoltat de catre republica Chineza, fiind limitat la Asia si Pacificul de Vest.

~ COMPASS – Sisitemul global dezvoltat de catre China, acesta se doreste a fi operational pana in anul 2020.

~ IRNSS – Sistemul de navigatie regional al Indiei, acoperind suprafata Indiei si a Oceanului Indian de Nord, fiind complet functional in 2014.

~QZSS – Sistemul de navigatie prin satelit Japonez, care acopera regiunea Asiei si Oceaniei, si se asteapta a fi lansat in 2013.

Page 8: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

.

Fig. 7. Comparatie intre orbitele sistemelor de navigatie existente.

Fig. 8. Yo-mobil- masina planuita sa fie echipata cu sistemul de navigatie GLONAS.

Page 9: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

Fig. 9. Acoperirea sistemului BEIDOU in 2012

Fig. 10. Acoperirea sistemului de navigatie indian IRNSS.

Page 10: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

Fig. 11 . Orbita satelitului japonez Quasi-Zenith (QZSS)

Fig.12. Constelatia GPS

Page 11: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

SISTEMUL DE NAVIGATIE PRIN SATELIT GALILEO

Fig.13. Logo-ul sistemului de navigatie Galileo.

Galileo este un sistem de navigatie prin satelit global (GNSS), fiind dezvoltat de catre Uniunea Europeana si Agentia Spatiului European (ESA). Acest proiect a fost numit dupa astronomul italian Galileo Galilei. Unul dintre obiectivele propuse de Galileo este de a oferi un sistem de inalta precizie de pozitionare, pe care natiunile europene se pot baza, independent de sistemul rusesc GLONASS, US GPS, si sistemul Chinezesc COMPASS, care pot fi dezactivate pe perioada de razboi sau conflict.

Acest sistem v-a avea 2 centre operationale terestre langa Munich, Germania, si unul in Fucino, Italia. In Decembrie 2010, ministrii europeni din Bruxelles au votat Praga si Republica Ceha ca fiind sediile proiectului Galileo.

In 21 Octombrie 2011, primi doi sateliti operationali din patru au fost lansati pentru a valida sistemul. Urmatorii doi sateliti au urmat in 12 Octombrie 2012, ducand la bun sfarsit testul acestui proiect. Odata cu validarea acestei faze de lansare pe orbita ( In-Orbit Validation- IOV), sateliti aditionali vor fi lansati pentru a ajunge la capacitatea operationala (IOC) in jurul mijlocului deceniului. Finalizarea amplasarii celor 30 de sateliti ai sistemului Galileo (27 operationali si inca 3 pentru inlocuire in caz de defectiune) este asteptata pana in 2019.

Serviciile de navigatie de baza ale acestui sistem vor fi gratuite. Sistemul este destinat sa furnizeze masuratori orizontale si verticale cu o precizie de 1 metru, si servicii de pozitionare la latitudini mari cu mult imbunatatite decat cele actuale.

Page 12: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

Ca o facilitate suplimentara, Galileo va oferi o aplicatie de cautare la nivel mondial si o functie de salvare (SAR). Satelitii vor fi echipati cu un dispozitiv de receptie-transmisie automata care va transmite semnalele de primejdie de la emitatorul utilizatorului la Centrul de Coordonare al Salvarilor, care va initia astfel operatiunile de salvare. In acelasi timp, un sistem va genera utiliztorului un semnal care il v-a informa ca situatia lui a fost receptionata si ca echipele de salvare sunt mobilizate pentru a-l salva. Aceasta posibilitate de a genera un feedback utilizatorului este o inovatie in acest domeniu, nemaintalnindu-se nicaieri in sistemele vechi. Acest sistem v-a fi de doua tipuri : unul de precizie mai joasa, care v-a fi gratuit pentru utilizatori, si un sistem de inalta precizie care v-a fi un serviciu furnizat contra cost pentru uz militar si comercial. Primii sateliti poarta numele copiilor din Belgia si Bulgaria, castigatori ai competitiei de desen european Galileo.Numele castigatorilor din celelalte 25 de state ramase v-a fi atribuit celorlalti sateliti care vor fi lansati pe orbita in 2019.

OBIECTIVE PRINCIPALE :

In 1999, diferitele concepte pentru acest proiect provenite din Germania, Franta, Italia si Regatele Unite au fost comparate si s-au redus la o singura idee principla de catre o echipa de ingineri din toate cele 4 tari. Prima etapa a acestui program a inceput oficial in 26 mai 2003 de catre Uniunea Europeana si Agentia Spatiala Europeana. Spre deosebire de proiectul lansat de catre Statele Unite, acest proiect European are ca si target utilizatorii din randul civililor. O alta diferenta intre cele doua proiecte este reprezentata de idea de inchidere a acestui sistem doar in circumstante extreme. Acesta v-a fi disponibil atat pentru uz civil cat si militar. Pana in anul 2000, precizia semnalului disponibil pentru uzul non-militar afost sever limitat de o aplicatie numita Disponibilitate Selectiva.

FINANTARE :

In urma atacurilor din 11 Septembrie 2011, Guvernul Statelor Unite s-a opus acestui proiect, venind cu argumentul ca acest proiect v-a reprezenta sfarsitul controlului Statelor Unite de a opri acest sistem in timpul operatiunilor militaresti. In 17 Ianuarie 2002, purtatorul de cuvant al acestui proiect a anuntat ca Proiectul Galileo este pe cale sa se opreasca.

Cateva luni mai tarziu, situatia s-a schimbat dramatic. Statele membre ale Uniunii Europene au decis ca este important sa existe un astfel de sistem pe care Statele Unite sa nu-l poata opri in caz de conflict politic.

Uniunea Europeana si Agentia Spatiala Europeana a hotarat astfel finantarea acestui proiect in Martie 2002, asteptandu-se o revizuire in 2003 ( revizuire care a fost finalizata in martie 2003). Costurile de pornire pentru perioada 2002-2005 a fost estimata la 1.1 miliarde de €. Satelitii necesari ( numarul planuit este de 30 de sateliti ) o sa fie lansati in perioada 2011-2014 si sistemul v-a fi functional din 2019. Costul final este estimat undeva la 3 miliarde de €, in aceasta suma incluzandu-se infrastructura pe Pamant, care a fost

Page 13: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

construita intre 2006-2007. Planul principal era ca investitorii si companiile sa investeasca cel mutin doua treimi din costurile de implementare, U.E si Agentia Spatiala Europeana sa achite restul costurilor. Astfel ca vor exista doua bande alocate : una pentru serviciile comerciale, de o mai buna acuratete si calitate a informatiilor, care v-a putea fi disponibila contra cost, si un serviciu gratuit tuturor utilizatorilor care vor detine un receptor Galileo. Costurile au crescut cu aporximativ 50% peste estimarile initiale.

COOPERAREA CU STATELE UNITE :

In iunie 2004, s-a semnat un acord intre Statele Unite si Uniunea Europeana cu privire la schimbarea modulatiei la cea cunoscuta sub numele de BOC 1.1 (Binary Offset Carrier 1.1), permitand astfel ambelor sisteme sa coexiste. Uniunea Europeana a convenit, de asemenea sa se implice si in cazul preocuparilor comune referitoare la protectia capacitatilor nationale de securitate ale Statelor Unite si ale aliatilor sai.

PRIMII SATELITI EXPERIMENTALI l GIOVE-A SI GIOVE-B.

Primul satelit experimental Giove-A, a fost lansat in 2005 si a fost urmat de un satelit secundar de test, Giove-B, lansat in 2008. Odata cefaza de amplasare pe orbita a fost completa, sateliti aditionali vor fi lansati. In 30 Noiembrie 2007, ministrii transporturilor ai Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la data la care acest sistem v-a fi operational, si anume pana in anul 2013, insa presa a dezvaluit ulterior o informatie legata de intarzierea acestei lansari pana in anul 2014.

REFINANTARE. PROBLEME GUVERNAMENTALE.

La inceputul anului 2007, au aparut probleme legate de finantarea acestui proiect, ceea ce a determinat intarzieri substantiale. Acest proiect nu a primit suficiente fonduri, insa in aprilie 2008, s-a aprobat taierea bugetului administrativ si al agriculturii s-a putut realoca fonduri suficiente pentru continuarea acestui proiect.

In octombrie 2009, Comisia Europeana a taiat numarul satelitilor de la 28 la 22, cei sase sateliti urmand sa fie comandati ulterior. Tot in acea perioada s-a anuntat ca semnalele OS, PRS si SoL vor fi disponibile in 2013, iar semnalele CS si SOL ceva mai tarziu. Bugetul curent pentru perioada 2006-2013 de 3.4 miliarde de Euro era considerat ca fiind insuficient. Costurile estimate pentru acest proiect, pentru inceperea si utilizarea lui pentru o perioada de 20 de ani era de aproximativ 22.2 miliarde de Euro, costuri care vor fi suportate in intregime de catre contribuabili, spre deosebire de estimarea initiala facuta in anul 2000 de 7.7 miliarde de Euro, din care doar 2.6 miliarde urmand a fi suportate de catre contribuabili, si restul de catre investitori.

In noiembrie 2009 s-a inaugurat o statie terestra langa Kourou (Guiana). Lansarea primilor patru sateliti pe orbita ( IOV ) a fost planuita pentru ce-a de-a doua jumatate a anului 2011, in timp ce lansarea satelitilor total operationali ( FOC ) este planuita pentru sfarsitul anului 2012.

Page 14: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

In martie 2010 s-a verificat ca bugetul proiectului Galileo, era suficient pentru a acoperii doar 4 IOV-uri si 14 FOC-uri pana in 2014, nefiind astfel fonduri suficiente pentru a aduce acest proect la o capacitate mai mare de 60 %. Managerul principal al acestui program, Paul Verhoef a indicat o mare problema legata de aceasta limitare, ceea ce inseamna ca 3 saptamani/ an nu vom avea acces la navigatie.

In iulie 2010, Comisia Europeana au estimat intarzieri si costuri aditionale ale procesului, estimand data finalizarii pentru anul 2018. Dupa finalizarea proiectului, sistemul v-a trebui subventionat de catre guverne cu 750 milioane de euro/ an. O suma aditionala de 1.9 miliarde de euro este planuita a fi cheltuita aducand acest proiect la finalizare totala de 30 de sateliti ( 27 operationali si 3 de rezerva ).

Fig.14. Satelit Galileo lansat in 21.Oct.2011

IMPLICARE INTERNATIONALA :

In Septembrie 2003, China s-a alaturat proiectului Galileo, urmand sa investeasca 230 milioane de Euro pe parcursul anilor. In Iulie 2004,Israel a semnat un acord de parteneriat in acest proiect, in 3 Iunie 2005 s-a alaturat si Ucraina, in Noiembrie 2005 s-a alaturat Maroc, si in 12 Ianuarie Corea de Sud.

In Noiembrie 2006, China s-a decis sa implementeze un sistem de navigatie propriu, numit Beidou/ Compass. Comisia Europeana a fost de acord cu aceasta decizie insa, investitia facuta este nereturnabila.

In 30 Noiembrie 2007, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au acceptat continuarea proiectului, bazele fiind amplasatein Germania si Italia. Spania nu a fost de

Page 15: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

acord cu aceasta hotarare, insa, pana la finalul zile a acceptat. Acest lucru imbunatateste foarte mult viabilitatea acestui proiect. In 3 aprilie 2009, Norvegia s-a alaturat acestui program, promitand 68.9 milioane de Euro pe langa costurile de dezvoltare, permitand companiilor sale sa liciteze pentru contracte de constructie.

TENSIUNE CU STATELE UNITE ALE AMERICII :

Galileo este un sistem civil european EU GNSS ( „Global Navigation Satellite System”) care permite acces tuturor utilizatorilor. Gps-ul este un sistem militar al Statelor Unite care furnizeaza semnale de localizare, care au o precizie mai mare la utilizatorii militari, oferind in acelasi timp, semnale de localizare mai putin precise pentru civili. GPS-ul are capabilitatea de a bloca semnalul civilior, fiind insa capabili sa utilizeze semnalul militar (banda-M). O motivatie primara pentru acest proiect reprezenta ingrijorarea Europeana cu privire la oprirea accesului la sistemul GPS in timpul dezacordurilor politice.

Din cauza preciziei mari promise de catre acest sistem, Galileo, Statele Unite au fost ingrijorate cu privire la utilizarea acestui sistem de catre inamici in timpul unor lovituri militare impotriva Statelor Unite si ale aliatilor. Frecventa initiala aleasa pentru Sistemul Galileo ar fi facut practic imposibila blocarea semnalelor de catre Statele Unite fara sa interfereze cu semnalele proprii GPS. Statele Unite nu au dorit astfel sa isi piarda capacitatea de a utiliza propriul sistem in detrimentul blocarii celuilalt. Unele oficialitati ale Statelor Unite au devenit si mai ingrijorate in momentul in care China si-a aratat interesul fata de acest sistem Galileo.

Un oficial European a sustinut ca oficialii Statelor Unite ar dobori satelitii Galileo in cazul unui conflict, in cazul in care acestia sunt folositi in scopuri militare, mai precis, in atacuri impotriva Fortelor Americane. Uniunea Europeana mentioneaza faptul ca tehnologia folosita in acest proiect este una neutra, disponibila in toate tarile si tuturor oamenilor. In prima faza, oficiali Uniunii Europene nu au fost de acord sa modifice planurile initiale pentru acest sistem, insa au ajuns la un compromis ca acest sistem sa fie folosit pe o alta frecventa. Acest lucru permite blocarea/bruierea unui sistem GNSS fara a fi afectat un altul, oferind astfel un avantaj Statelor Unite in conflictele in care sunt implicate sistemele electronice. In cele din urma, aceasta frecventa diferita da insa si posibilitatea de a bruia sistemul GPS fara a fi afectat insa sistemul Galileo.

DESCRIEREA FINALA :

SATELITII GALILEO

• 30 de sateliti pe orbita ( incluzand 3 sateliti de rezerva )

Page 16: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

• Altitudinea orbitala : 23,222 km (MEO)

• 3 Orbital planes, 56 grade inclinatie

• Viata satelitului : > 12 ani

• Greutatea : 675 kg

• Dimensiunea satelitului : 2.7 m x 1.2 m x 1.1 m

Serviciile sistemului Galileo :

Acest sistem v-a avea 5 servicii principale:

~ Acces navigatie deschis : v-a fi disponibil fara alte taxe ulterioare tuturor utilizatorilor care detin un receiver Galileo, avand o precizie de pozitionare de pana la 1 metru.

~ Navigatie comerciala : Precizie foarte ridicata, masurata in centimetrii. Serviciul v-a presupune anumite taxe pentru utilizare.

~ Siguranta vietii de navigare

~ Navigatie publica : Disponibilitate continua chiar si in cazul in care alte servicii sunt dezactivatepe timp de criza. Agentiile guvernamentale for fi utilizatorii principali.

~ Serviciul de cautare si rascumparare

Page 17: GLOBAL POSITIONING SYSTEM.doc

BIBLIOGRAFIE:

~ Parkinson, Spilker (1996)- The global positioning system.

~ Jaizki Mendizabal, Roc Berenguer, Juan Melendez – GPS and Galileo

~ http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System

~ http://en.wikipedia.org/wiki/GLONASS

~ http://en.wikipedia.org/wiki/Galileo_(satelite_navigation)

~ http://en.wikipedia.org/wiki/Beidou_navigation_system

~ http://en.wikipedia.org/wiki/COMPASS_navigation_system

~ http://en.wikipedia.org/wiki/IRNSS

~ http://en.wikipedia.org/wiki/QZSS


Top Related