8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
1/72
1
Ministerul Educaţiei
Comunicămeficient cu familia
Materialul a fost elaborat in cadrul proiectului "Parteneriat Global pentru
Educaţ ie", implementat de către Ministerul Educaţiei în parteneriat cuBanca Mondiala şi UNICEF.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
2/72
2
Serghei LÎSENCO, Olga LÎSENCO, Victoria SECU
Comunicămeficient cu familia
Au mai colaborat:
Maria VRÂNCEANU, Consultant, Ministerul Educaţiei
Lia SCLIFOS, Managerul proiectului “Parteneriat Global pentru Educaţie”
Ghidul este destinat echipelor comunitare
Variantă de pilotare
2014
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
3/72
3
S U M A R :
Introducere ................................................................................................................................................................................4
Sugestii metodologice pentru comunicarea eficientă cu părinţii........................................................................5
Etapele unei comunicări eficiente………………………………………………………………………………………….........7Indicatori pentru o comunicare ef icientă……………………………………………………………………….…………..11
Mesajul 1 Observaț i comportamentul copilului și, în caz de necesitate, apelaț i la specialiști………. 12
Mesajul 2 Participaţi la procesul de evaluare a copilului dumneavoastră pentru a ajutaspecialiștii se determine cele mai bune soluţii în dezvoltarea …………………………………… 15
Mesajul 3 Comunicaţi cu alţi părinţi care educă copii cu CES pentru a alege cea mai eficientăcale în susţinerea copilului Dvs. ……………………………………………………………..……………... 17
Mesajul 4 Realizaţ i acţiuni concrete pentru menţinerea echilibrului emoţional care asigurăcreştere copilul cu CES în mediu pozitiv………………………………………………………………………..20
Mesajul 5 Solicitaţi includerea copilului dumneavoastră în grădiniţa, asigurând astfel dreptul
lui la educaţie …………………………………………………………………………………………………………………
21
Mesajul 6 Acceptaţi educarea unui copil cu CES alături de copilul pentru că toţi copiii auaceleaşi drepturi……………………………………………………………………………………………………....24
Mesajul 7 Asiguraţ i copilului un mediu emoţional pozitiv și o cominicare eficientă în care elsă se simtă acceptat, protejat și iubit……………………………………………………………………….. 26
Mesajul 8 Vorbiţi cu copilul Dvs. despre problema lui………………………………………………………………...28
Mesajul 9 Protejaț i copilul de emoț iile dumneavoastră negative……………………………...…………………30
Mesajul 10 Evitaț i și condamnaț i practicile violente asupra copilului………………………………………….32
Mesajul11 Recunoașteț i semnele neglijării pentru a evita consecinț ele ei asupra dezvoltăriicopilului…………………………………………………………………………………………………………………..33
Mesajul 12 Comunicaţ i membrilor echipei comunitare despre cazurile alarmante legate deneglijare şi abuz………………………………………………………………………………………………………35
Mesajul 13 Jucaţ i-vă cu copilul dumneavoastră la orice vârstă a acestuia, cât mai des, ori de cîte ori o cere………………………………………………………………………………………………………………… 44
Mesajul 14 Oferiț i copilului jucării și alte obiecte inofensive pentru joc………………………………………46
Mesajul 15 Înconjuraţi copilul cu cărţi, deoarece cartea contribuie la dezvoltarea lui………….............49
Mesajul 16 Citiț i impreună cu copilul pentru a-l ajuta să descopere lumea din jurul lui………………..51
Mesajul 17 Asiguraţi copilului o alimentaţie sănătoasă……………………………………………………………….53
Mesajul 18 Dezvoltaţi copilului de la vîrstă fragedă deprinderi de igienă personală ……………………56
Mesajul 19 Oferiţi zilnic copilului timp suficient pentru activitate în aer liber şi mişcare……………..58Mesajul 20 Creaț i copilului mediu în care se simtă sigur şi protejat……………………………………………..61Mesajul 21 Oferiţi copilului informaţii despre obiecte şi situaţii ce prezintă pericol pentru
viaţa şi sănătatea lui.......................................................................................................................................63
Pentru notiţe…………………………………………………………………………………………………………………………….65
INTRODUCERE
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
4/72
4
Perioada de dezvoltare timpurie a copilului reprezintă segmentul de dezvoltare cel mai sensibil,în care este foarte important să se ţină cont de nevoile copiilor în ceea ce priveşte sănătatea, nutriţia,educaţia şi protecţia. Părinţilor le revine rolul esenţial în crearea influenţelor încurajatoare şipozitive pentru creşterea şi educarea copiilor. Ei sunt responsabili pentru asigurarea atît a existenţei
materiale, cît şi a unui climat familial afectiv şi moral. Copiii sunt diferiţi, părinţii sunt diferiţi. Estediferit mediul în care trăiesc, situaţia lor financiară, studiile pe care le au sau starea civilă şi, desigur,necesităţile fiecăruia. Toate aceste diferenţe dictează necesitatea acordării unui sprijin şi informaţiicare să fie ajustate la situaţia concretă pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Abordarea sectorială tradiţională nu oferă acest sprijin părinţilor. Specialiştii informeazăpărinţii numai în domeniul lor de activitate, fără a lua în consideraţie celelalte domenii. Este absolutnecesară o abordare int er-sectorială a nevoilor copilului şi familiei care să ofere suportul adecvatpentru realizarea drepturilor fiecărui copil la supravieţuire, protecţie, îngrijire, educaţie şi dezvoltareoptimă.
Acest ghid este destinat echipelor comunitare, formate din profesioniştii ce activează în
sistemul de educaț ie, ocrotire a sănătăţii şi protecţie a familiei (asistenţi medicali, asistenţi sociali,educatori din instituţiile preşcolare de învăţămînt). Această formă de lucru este nouă pentruRepublica Moldova. Ghidul propus este nu doar un instrument de comunicare cu părinţii, ci elreprezintă un punct de pornire pentru dezvoltarea cooperării între membrii echipelor comunitare înlucrul cu familia.
Există multe cărţi despre educaţie pentru părinţi, dar practica demonstrează că mulţi din ei nule citesc din diferite motive (nu au acces, nu au deprinderi de a căuta informaţia necesară, nu au timpetc.) În astfel de situaţii, anume prin comunicarea directă poate fi oferită părinţilor informaţianecesară.
Materialul inclus în ghid oferă informaţii fundamentale sub forma unor mesaje cheie şi situaţiide comunicare ce facilitează, comunicarea eficientă cu părinţii. În baza informaţiilor incluse în ghidechipele comunitare sunt încurajate să coopereze mai activ în rezolvarea diverselor situaţii, înstabilirea unor acţiuni comune pentru a sprijini familiile. Prin transmiterea mesajelor din Ghidmembrii echipelor comunitare vor ajuta părinţilor să reflecteze asupra propriilor acţiuni, săînţeleagă mai bine nevoile copiilor, să ia decizii corecte în viitor. Toate acestea vor contribui laprevenirea fenomenelor sociale nedorite, cum ar fi excluziunea socială, abuzul şi neglijarea,instituţionalizarea copiilor, etc.
Ghidul conţine informaţii cunoscute, la prima vedere, dar specificul şi menirea ghidului constăîn oferirea unui algoritm de prezentare a informaţiei necesare părinţilor în diferite situaţii, curecomandări simple şi practice.
Ghidul nu pretinde la substituirea cărţilor deja editate, el este un instrument de lucru p entruechipele comunitare. Cu ajutorul ghidului membrii echipelor comunitare vor putea trezi interesul
părinţilor pentru informarea complementară.
Mult succes în comunicarea eficientă cu părinţii! Autorii
SUGESTII METODOLOGICE PRIVIND COMUNICAREA EFICIENTĂ CU PĂRINŢII
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
5/72
5
Toț i părinț ii doresc ca micuț ii lor să se dezvolte armonios. Dar fiecare copil este unic şi are o cale şiun ritm propriu de dezvoltare. Unii copii parcurg acest ”drum” fără obstacole, pe cînd alţii seconfruntă cu probleme (deficienţe şi dizabilităţi) care afectează procesul normal de dezvoltare şi aunevoie de ajutor suplimentar pentru a îmbunătăț i /depăși situaț ia dificilă. Realitatea demonstreazăcă unele practici într-adevăr asigură dezvoltarea copiilor, iar altele – nu.
Sarcina membrilor echipei comunitare este dublă:
de a sprijini practicile pozitive care deja sunt aplicate;
de a încuraja părinț ii pentru schimbarea practicilor care daunează dezvoltarea copiilor și potduce la apariț ia diverselor tipuri de tulburări (deficienț e).
Motivele comportamentelor negative ale părinț ilor sunt diverse: rutina vieț ii, lipsa abilităț ilor dereflecț ie, cunoștinț e insuficiente despre specificul dezvoltării copilului la diferite vîrste, desprenevoile lui specifice. Ele generează tendinț a de a aplica metode de educaț ie, bazate pe convingerigreșite de tipul: „nu trebuie de luat des pe copilul mic în braţe, deoarece el permanent v a cere asta”; „nu
trebuie să fii blînd cu băiatul, deoarece el nu va avea tărie bărbătească ”; „noi am fost bătuţi de părinţi pentru diferite pozne și am crescut oameni gospodari, dacă copilul nostru merită două palme – vomaplica metoda asta ”; „dacă copilul tău diferă de alţi copii – ceva nu este în regulă cu tine ca părinte”; „nevoile adulţilor sunt mai importante decît nevoile copiilor”; „copilul trebuie să îndeplineascăindicaţiile părinţilor fără explicaţii suplimentare”, „nu trebuie să le demonstrăm copiilor că îi iubim,deoarece aceasta i-ar face să fie neascultători”. etc.
În cazul părinț ilor care educă copii cu cerinț e educaț ionale speciale la fel se întîlnesc asemeneacomportamente, motivele cărora se ascund în stările emoţionale puternice de negare, tristeţe saufurie, de teamă şi depresie, prin care trec părinț ii, la momentul diagnosticării la copiii lor a diverselor
afecț iuni. Totodată ei pot manifesta o dragoste copleşitoare şi sentimente de protecţie exagerată faţăde copilul lor. Emoț iile puternice care dominează starea părinț ilor deseori limitează capacitatea lorde a analiza sitauț ia le rece și de a identifica soluț iile optime.
Penru a ieși din aceast ă stare stare părinţii au nevoie de ajutorul Dvs., stimate echipe comunitare. Cumesaje şi eforturi comune puteţi găsi resurse şi lua decizii unanime prin care pot fi soluţionate pînăşi cele mai dificile cazuri. În acest sens membrii echipei comunitare trebuie să-și asume rolul unoreducatori/mentori pentru părinț i pentru a schimba comportamentul părinț ilor faț a de propriii copii,precum și a unor cunoștinț e, abilităț i și convingeri.
Practica demonstrează, că majoritatea părinț ilor nu acceptă critica directă (chiar dacă înț eleg că ea
este justificată) și nu aplică sugestiile propuse, iar în unele cazuri evită comunicarea cu cei care le-aucriticat comportamentul. De aici, rezultă, că critica și sfaturile directe cu scopul schimbăriicomportamentului nedorit nu sunt eficiente în comunicarea cu părinț i. Pentru a deveni mai eficienț i,trebuie să ț inem cont de câteva caracteristici importante ale acestora:
părinț ii sunt adulț i cu un sistem de convingeri demult stabilit și, deseori, rigid;
ei posedă (sau cred că posedă) cunoștinț e și experienț e legate de viaț ă și sunt gata să prezinteaceste experienț e;
critica directă a comportamentelor și convingerilor deseori provoacă la părinț i emoț ii
puternice (rușine, supărare, umilire, ciudă, mînie, vinovăţie etc.) și, ca urmare, rezisten ț ă laschimbare;
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
6/72
6
ei au nevoie de informaț ii concrete, care pot fi aplicate imediat sau în viitorul cel mai apropiat;
ei singuri adoptă decizii – ce trebuie de făcut și ce – nu;
ei așteaptă să fie trataț i ca persoane responsabile pentru viaț a proprie.
Aceste caracteristici determină respectarea următoarelor principii și reguli în comunicarea cu părinț i:
evitaț i critica directă a comportamentului sau convingerilor nedorite;
evitaț i să începeț i comunicarea cu întrebarea negatoare „De ce?” (de exemplu „De ce copiluldumneavoastră poartă camașa murdară?” sau „De ce copilul nu are veselă personală?” etc.),pentru că la nivel inconștient aceasta este interpretată drept întrebare care solicităjustificare şi este specifică unei poziț ii inferioare în comunicare;
discutaț i cu părinț ii despre copiii lor în condiț ii sigure: în anturaj comod, de dorit fărăprezenț a altor persoane (copii sau adulț i);
provocaț i părinț ii să explice experienț a proprie și să formuleze problemele legate dedezvoltarea copiilor;
încurajaț i părinț ii să-și formuleze obiectivele proprii de învăț are/de schimbare;
încurajaț i părinț ii să-și identifice resursele și strategiile în realizarea obiectivelor proprii;
susț ineț i părinț ii în realizarea acț iunilor ce contribuie la dezvoltarea copilului;
încurajaț i părinț ii să se implice în evaluarea și autoevaluarea progreselor obț inute în educaț iacopilului.
Aceste reguli și sugestii pot fi aplicate cu succes pentru toț i părinț ii, însă, este cert faptul, căcomunicarea cu părinț ii care educă copii cu cerinț e educaț ionale speciale este una mult mai sensibilă.Iată câteva aspecte de suplimentare care trebuie luate în considerare de membrii echipei comunitareîn comunicarea cu această categorie de părinţi.
Dacă sunteţi prima persoană care le spune părinţilor despre dificultăţile pe care le are copilullor, fiţi sincer, dar atent şi sensibil. Trebuie să fiţi conştient că această primă dezvăluire sauprim diagnostic poate fi perceput de către părinț i ca o condamnare. Prezentaț i diagnoza ca unpunct de pornire pentru schimbarea situaț iei spre bine, dar evitaț i promisiuni nejustificate,
precum că intervenţia va vindeca copilul!
Amintiţi-vă că unele dificultăţi sunt moştenite şi că și alț i părinţii pot avea dificultăţi similarecu cele ale copiilor lor.
De cîte ori vă întâlniţi cu părinţii, gândiţi-vă bine la ce veţi spune şi luaţi în considerare felulîn care mesajul ar putea fi înţeles.
Trebuie să înţelegeţi că părinţii pot demonstra o atitudine care ascunde adevăratele lorsentimente. Creaț i sentimentul de încredere reciprocă pentru a înț elege cu adevărat ceea cesimt și cred părinț ii vizavi de copilul lor. Pentru asta fiț i atenț i la preocupările şi neliniştilepărinţilor. Fiţi dispus să ascultaţi, nu numai ce spune, ci şi ce se doreşte a fi spus (mesajul
propriu-zis).
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
7/72
7
Acceptaţi și promovaț i ideea că părinţii sunt experţi în privinţa propriului copil. Valorizaț i șivalorificaț i aceste resurse!
Abordaț i o atitudine pozitivă şi ajutaţi-i pe părinţi să cunoască toate drepturile și libertăț ilefundamentale ale copilului și să acț ioneze în vederea respectării lor.
Alte idei practice pentru a eficientiza activitatea echipei comunitare:
Planificaţi vizitarea periodică a familiilor copiilor cu CES.
Documentaţi-vă şi discutaț i în echipă cât mai multe subiecte în comun. Fiecare copil este unicşi ceea ce este potrivit pentru un copil poate să nu fie o abordare potrivită pentru altul.Importantă este o înţelegere foarte bună a punctelor tari ale copilului (ceea ce el poate face)şi a necesităţilor (ceea ce nu poate face singur şi solicită ajutor), precum şi a nevoilor întregiifamilii.
Identificaţi şi oferiţi părinţilor surse diverse de asistenţă şi sprijin pentru părinţi (ONG-uri
locale şi alte organizaţii care furnizează informaţii despre dificultăţi şi deficienţe specifice).
Încurajaţi înscrierea şi participarea copilului cu CES în programele educaţionale timpurii.
Iniț iaț i comunicarea cu părinţii în diferite situaţii - în stradă, la centrul medicilor de familie, îngrădiniţă când părintele a venit după copil, în cadrul vizitei la domiciliu, la un ceai cu prietenii,la activitatea special organizată pentru părinţi, în timpul repartizării ajutorului umanitar, încadrul vizitei la primărie, etc.
Important!
În orice comunicare este necesar să păstraţi mediul pozitiv pentru discuţie fără acuzări şiînvinuiri.
ETAPELE COMUNICĂRII EFICIENTE CU PĂRINŢII
Fiecare situaț ie de comunicare, care contribuie la schimbarea comportamentului, de fapt este o
situaț ie de învăț are non-formală, deoarece în procesul comunicării la părinț i sunt active acelașiprocese psihice și cognitive, ca şi în procesul de învăț are. Respectiv, este logic să construim procesulde comunicare conform etapelor cadrului de predare-învăţ are, cunoscut de profesioniștii dindomeniul educaț iei ca cadrul Evocare-Realizare Sensului- Ref lecţ ie. Cunoașterea esenț ei acestor etape,ajustate la situaț ii de comunicare concrete, aplicarea acestor cunoștinț e în procesul de comunicare cupărinț i va permite membrilor echipei comunitare să obț ină mai multe schimbări pozitive încomportamentul părinț ilor. Mai mult decît atît – membrii echipei comunitare vor dezvolta relaț ii deîncredere și colaborare cu părinț i.
Etapa 1 – ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
În această primă fază se realizează mai multe activităţi cognitive importante. Primul obiectiv urmăritla începutul comunicării este crearea contextului în care părintele îşi aminteşte ce ştie despre un
anumit subiect: experienț a lui proprie din copilărie sau acumulată recent, cunoștinț ele despreexperienț a altor persoane. Întrebările adresate de către membrul echipei comunitare ajută părinteluisă se gîndească la subiectul pe care în curînd îl va examina în detalii. Din discu ț ia dată membrul
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
8/72
8
echipei comunitare înț elege mai clar nivelul iniț ial al cunoștinț elor părintelui,care devine ca „punctde plecare”, la care se pot adăuga alte cunoștinț e noi.
Procesul de învăţare este un proces de conectare a noului la ceea ce este deja cunoscut. Informaţiileprezentate fără un context sau cele pe care părintele nu le poate corela cu alte informaţii dejacunoscute se uită foarte repede. Cei care învaţă îşi construiesc înţelegerea pe fundamentul oferit de
cunoştinţele şi convingerile anterioare. Astfel, ajutîndu-l pe părinte să reconstruiască acestecunoştinţe şi convingeri se identifică neînţelegerile, confuziile şi erorile de cunoaştere.
Al doilea obiectiv al etapei Inceputul comunicării este de a-l implica activ pe cel care învaţă. Învăţareaeste un proces activ şi nu unul pasiv. Prea des se întîmplă că părinț ii ascultă pasiv informaț ii despredezvoltarea fizică și psihică a copilului, oferite de către specialiști (medic/asistent medical, educator,asistent social). Sarcina membrului echipei comunitare constă în provocarea părintelui (prinîntrebări și ascultarea activă) la exteriorizarea cunoștinț elor și convingerilor preexistente în legăturăcu acest mesaj pe care intenț ionaț i să-l transmiteț i.
În condiţiile în care durabilitatea înţelegerii depinde de procesul de corelare a informaţiilor noi cuschemele preexistente, al treilea obiectiv al primei etape de comunicare este motivarea pentru
explorarea subiectului şi stabilirea scopului propriu în această investigaţie. Deseori două persoane,implicate în procesul de comunicare au scopuri diferite și acest lucru poate provoca tensiuniemoț ionale pînă la respingerea ideilor interlocutorului. La prima etapă de comunicare membrulechipei comunitare crează condiț ii pentru ca părintele să-și stabilească scopul personal, apropiat decel, care a fost planificat de către el pentru schimbarea comportamentului părintelui.
Un alt aspect important al etapei Începutul Comunicării este legat de starea emoț ională. Procesul decomunicare, care nu ia în calcul starea emoț ională a părintelui deseori se finisează cu eșec. Uneoriemoț iile trăite de părinț i în situaț ii de problemă devin o barieră pentru a analiza raț ional și critic
toate circumstanț ele acestei situaț iei și nu permit găsirea unei soluț ii potrivite. În astfel de situaț iimembrul echipei comunitare trebuie să ajute părintelui să-și verbalizeze emoț iile și apoi să-și descriecît mai concret situaț ia care îl îngrigorează. În alte cazuri, părintele fiind dominat de stereotipuri șiconvingeri eronate sau din motivul cunoștinț elor insuficiente, poate să nu perceapă ceea ce seîntîmplă cu copilul drept situaț ie de problemă. Starea lui emoț ională este destul de liniștită șiintervenț ia altor persoane poate fi interpretată drept o acuzare nejustificată și, ca urmare, săprovoace rezistenț a la schimbare. În aceste circumstanţe membrul echipei comunitare trebuie săformuleze întrebările în așa fel, încît părinț ii să revizuie și șă pună la îndoială experienț a proprie.
Presupunem, că membrul echipei comunitare dorește să iniț ieze discuț ia despre principiile unei
alimentaț ii corecte. În cazul dat comunicarea poate începe cu întrebărea care identifică emo ț ia debază (este îngrijorat sau liniștit):”Sunteţi sătisfăcut de felul cum mănîncă copilul?” Apoi propuneț i oserie de întrebări care ajută la descrierea faptelor: „Ce pref eră să mănînce copilul? Descrieţi vă rog,cum este organizată alimentaţia în familie? Ce faceţ i diferit pentru a alimenta copilul? Cum selectaţ i produsele alimentare? Cum compune ţi meniul zilei și săptăminii?” Răspunsurile la aceste întrebări voroferi membrului echipei comunitare suficiente informaț ii despre gradul de informare a părintelui,despre convingerile lui și comportamentul tipic. Iar părintele cu ajutorul întrebărilor date va începerevizuirea critică a experienț ei personale, adresîndu-şi întrebări de tipul: „Oare corecte sunt acţ iunilemele? Este posibil de făcut ceva mai bine?
Etapa 2 – PREZENTAREA INFORMAŢIEI UTILE PENTRU PĂRINŢI ȘI ORGANIZAREA DISCUŢIEIÎN BAZA INFORMAŢIEI OFERITE
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
9/72
9
A doua etapă a cadrului pentru gîndire şi învăţare are două obiective:
o prezentarea unor informaț ii și idei noi, care pot contribui la schimbarea comportamentuluipărintelui;
o implicarea părintelui în analiza informaț iei prezentate.
Prezentarea informaț iei poate lua forma lecturii unui text mic, a vizionării unei scheme sau aascultării unui discurs. Este important să menț ineț i interesul părintelui și să-l ajutaț i să-şiurmărească în mod activ înţelegerea. Cei care învaţă în mod eficient îşi monitorizează propriaînţelegere cînd întîlnesc informaţii noi. În timpul procesării informaț iei noi, cititorii buni vor reveniasupra pasajelor pe care nu le înţeleg. Cei care ascultă o prelegere pun întrebări sau notează ceea cenu înţeleg, pentru a cere ulterior explicaţii. Cei care învaţă în mod pasiv trec pur şi simplu pesteaceste goluri în înţelegere, fără a sesiza confuzia, neînţelegerea sau omisiunea. Cînd părin ț ii îşimonitorizează propria înţelegere, ei completează cu noi informaţii schemele cognitive iniţiale. Eicorelează în mod deliberat informaţia nouă cu ceea ce le este cunoscut; ei construiesc punţi întrecunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă înţelegere.
Pentru exemplul nostru cu transmiterea mesajului despre principiile alimentaț iei corecte,
membrul echipei comunitare poate să prezinte părintelui imaginea Piramidei alimentare și săcontinue comunicarea cu ajutorul întrebărilor:
- Ce părere aveţi despre aceasta informaţ ie?
- Este ceva nou pentru dumneavostră?
- Cu ce nu sunte ţ i de acord?
-
Cum pute ţi respecta această Piramidă în organizarea alimentaţiei în cadrul familiei?
În cadrul discuț iei vor apărea momente oportune pentru prezentarea unor sfaturi practice ajustate lasituaț ia familiei (nivelul de trai, de educaț ie, numărul de membrii etc.):
- Da ţ i prioritate produselor autohtone.
- Citiţi anotaţia de pe ambalaj, dacă produsele de alimentare au termen lung de păstrare existăriscul că ele conţin mulţi conservanţi puternici care dăunează sănătăţ ii copil ului, în specialdacă sunt consumate zilnic.
- Acorda ţ i preferin ţă produselor (fructe, legume etc.) pe care le creșteţ i pe lotul personal.
Etapa 3 – CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
A treia fază a cadrului de comunicare este axată pe formularea concluziilor și deciziilorpentru viitor. Această fază urmăreşte două obiective esenţiale:
Crearea condiţiilor pentru ca părinț ii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiilerecepț ionate /asimilate. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre
cuvinte, raportat la propria persoană.
Asumarea de către părinț ii și membrii echipei comunitare a unor responsabilităț i în vedereaimplementării deciziilor luate. Decizia expusă de sinestătător are mult mai multe șanse derealizare în comparaț ie cu o indicaț ie parvenită din exterior.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
10/72
10
De exemplu, comunicarea despre principiile alimentaț iei sănătoase poate fi finalizată cu ajutorulîntrebărilor:
- Cum este posibil de îmbunătăţit practica de alimentare existentă în așa fel ca să contribuie cuadevărat la dezvoltarea copilului?
-
Ce o să faceţ i altfel?
- De ce alte informa ţ ii / suport ave ţ i nevoie?
- Ce ajutor/suport așteptaţ i de la mine?
În momentul expunerii deciziei, ajutaț i părintele să elaboreze un plan de acț iuni concrete, notaț iideile în agenda proprie – aceste acț iuni vă vor ajuta să monitorizaț i deciziile luate.
Toate situaţiile de comunicare descrise în ghid conţin mesaje cheie în domeniile de
bază, cum ar fi: educaţ ie, sănătate și protecţ ie.
Fiecare domeniu prevede incluziunea copiilor de vârstă timpurie și sprijinireafamiliilor în acest proces, dar este important ca între ele să existe interdependenţă șiabordări comune.
Doar în așa fel pot fi prevenite sau îmbunătăţite situaţiile de dificultate ale copilului șifamiliei şi poate fi asigurat ă eficien a procesului de incluziune socio-educaţională.
INDICATORI PENTRU O COMUNICARE EFICIENTĂ
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
11/72
11
Acest instrument este util pentru dezvoltarea abilităț ilor de observare și autoevaluare în procesulcomunicării cu părinț i. Fiecare etapa comunicării presupune unele comportamente specifice,prezenț a sau lipsa cărora oferă posibilitatea să facem concluzii despre gradul de respectare aetapelor comunicării.
Mod de aplicare: În timpul comunicării un asistent observă comportamentul membrului echipeicomunitare (EC) și a părintelui și notează acț iunile/reacț iile lor, aplicînd un „+” în coloniț a Note.
Etapa Exemple de comportamente observabile Note +
î n c e p u t u l
c o m u n i c ă r i i
Membrul EC adresează întrebări privind experienț a părintelui
Membrul EC adresează întrebări privind starea emoț ională apărintelui Membrul EC oferă părintelui timpul pentru reamintirea unorevenimente/fapte
Membrul EC ascultă răspunsuri/relatări despre experienț apărintelui, adresează întrebări de precizare
Părintele povestește despre experienț a, este deschis
Membrul EC ajută părintelui să și formuleze obiectivele personalede cunoaștere în cadrul comunicării Părintele demonstrează interes: formulează întrebări, privește înochi, ascultă cu atenț ie
P r e z e n t a r e a i n f o r m a ţ i e i
u t i l e p e n t r u
p ă r i n ţ i ș i
o r g a n i z a r e a d i s c u ţ i e i î n
b a z a i n f o r m a
ţ i e i o f e r i t e
Membrul EC prezintă informaț ii drept răspunsuri laașteptările/întebările părintelui (un monolg durează nu mai mult de3 minute)
Membrul EC încurajează părintele se adreseze întrebări privindinformaț ia prezentată Membrul EC adresează întrebările pentru a monitoriza procesul deînț elegere de către părinte a informaț iei prezentate Părintele demonstrează interes: formulează întrebări, privește înochi, ascultă cu atenț ie
Membrul EC comunitare prezintă sfaturi ajustate la situaț ia familiei
C o n c l u z i i ș i d e
c i z i i p e n t r u
v i i t o
r
Membrul EC solicită de la părinte expunerea opiniei despreinformaț ia prezentantă
Membrul EC generalizează ideile, evidenț iază beneficiile
Membrul EC răspunde la întrebările părintelui
Membrul EC solicită de la părinte formularea și prezentareadeciziilor pentru viitor
Părintele explică ce pașii/acț iuni va întreprinde în viitor apropiat
Membrul EC parafrazează decizia, precizează termenii și dataurmătoarei comunicării
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
12/72
12
MESAJUL 1. Observaţi comportamentul copilului și, în caz de necesitate, apelaţi la specialiști.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
-
Aț i avut complicaț ii la nașterea copilului? Care au fost acestea?
- Copilul Dvs. are vre-o boală congenitală?
- În timpul gravidităț ii aț i consumat substanț e nocive (alcool, tutun, droguri)?
- Credeț i că copilul Dvs. se dezvoltă la fel ca și ceilalț i copii de vîrsta lui?
- Care sunt semnele în dezvoltarea copilului Dvs. care vă îngrijorează cel mai mult?
- Aț i consultat vre-odată copilul la vre-un specialist ? La care? Care a fost problema?
PREZENTAREA INFORMAŢIEI UTILE PENTRU PĂRINŢI ȘI ORGANIZAREA DISCUŢIEI ÎN BAZAINFORMAŢIEI OFERITE
Unii copii progresează mai încet decît alț ii, dar singur acest fapt nu trebuie să-i alarmeze pe părinț i.Dacă un copil nu se dezvoltă la fel ca ceilalț i copii de vîrsta lui, aceasta nu înseamnă neapărat oproblemă gravă, dar poate fi un semn.
Lista de mai jos include comportamente care POT semnala unele proble me la copil și nevoia acestuiade a fi evaluat mai atent. Orice copil poate prezenta unele dintre aceste comportamente și să nu aibă
probleme deosebite. Dar dacă micuț ul continuă să prezinte mai multe dintre comportamentele demai jos, ar trebui să fie evaluat mai atent de către specialiști (medicul de familie, asistentul social,psihologul, psiho-neurologul, oculistul, surdo-pedagogul, ortopedul etc.).
Este foarte IMPORTANT ca fiecare părinte să știe aceste semne pentru a-i putea ajuta la momentcopilului. Spuneț i-i mamei, tatălui, altui îngrijitor al copilului - cînd folosesc această listă pentru aînregistra informaț ii despre copil, să noteze detaliat comportamentele văzute, inclusiv frecvenţ a,intensitatea și durata, vîrsta la care a fost depistată.
Pentru auz:
-
Nu întoarce capul după sursa unui sunet nou sau a unei voci noi;
- Nu răspunde cînd îl chemi din altă cameră;
- Întoarce mereu aceeași ureche către un sunet cînd vrea să audă mai bine;
- Are infecț ii dese la ureche, îl doare frecvent urechea/urechile;
- Prezintă reacț ie accentuată la zgomotele neașteptate;
- Nu răspunde dacă îl chemi atunci cînd nu te poate vedea;
- Îț i privește buzele atunci cînd îi vorbești;
- Vorbește foarte încet sau foarte tare;
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
13/72
13
- Nu vorbește sau vorbește ciudat;
- Folosește mai mult gesturi decît cuvinte pentru a comunica;
- Nu este atent la muzică sau la povești mai mult de 5 minute.
Pentru văz:
- Strînge din pleoape, ridică sau întoarce capul pentru a privi la muchiile și colț urile obiectelor;
- Adesea dă peste lucruri sau cade la joacă;
- Se freacă des la ochi sau se plînge că îl dor ochii;
- Nu este capabil să găsească obiecte mici pe care le aruncă;
- Are pleoapele roșii sau cu secreț ii, pete pe ochi;
-
Se freacă des la ochi sau se plînge că îl dor ochii;
- Închide un ochi cînd privește ceva, se uită cruciș;
- Ține adesea cărț ile sau alte obiecte foarte aproape de ochi.
Pentru vorbire:
- La 18 luni copilul încă nu spune mama;
- La 2 ani nu poate denumi obiecte familiale și persoane; nu vorbește deloc;
-
La 3 ani nu poate repeta mici poiezioare sau cîntecele; - La 4 ani nu vorbește în propoziț ii simple;
- La 5 ani nu se face înț eles de persoane din afara familiei;
- Vorbește altfel decît copiii de aceeași vîrstă cu el;
- Nu se arată interesat de cărț i sau de povești;
- Nu execută comenzi verbale simple;
-
Repetă ca un ecou întrebările sau alt material verbal după vîrsta de 3 ani;
Pentru înţ elegere:
- La 1 an nu reacț ionează cînd își aude numele;
- La 3 ani nu poate identifica diferite părț i ale feț ei și nu poate urmări povești simple;
- La 3-4 ani nu răspunde la întrebări simple despre o povestire;
- La 4 ani nu furnizează răspunsuri rezonabile la întrebări, cum ar fi: „ce faci cînd ț i-e foame?”sau „ce faci cînd ț i-e somn?”;
- Nu are abilităț i simple de rezolvare a problemelor, cum ar fi rezolvarea de incastre sauîntregirea de imagini din bucăț ele, sau respectarea unei ordini în înșirarea de mărgele;
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
14/72
14
- La 5 ani nu pare să înț eleagă semnificaț ia cuvintelor „azi”, „mîiine”;
- Are dificultăț i să înț eleagă lucruri simple pe care alț i copii de vîrsta lui le înț eleg perfect.
- La 5 ani nu prezintă abilităț i de memorare cum ar fi repetarea unor scurte secven ț e saunumere sau să spună ce lipselte dintr-un grup de obiecte.
Pentru mișcare:
- la 10 luni nu poate să șadă încă în șezut;
- parte a corpului este mai bine coordonată cînd merge sau fuge;
- îi tremură mîinile sau este neîndemînatic cînd execută sarcini de coordonare motorie fină;
- nu-ț i poate ț ine echilibrul într-un picior pentru scurt timp la vîrsta de 4 ani;
- nu poate arunca mingea mare care este aruncată către el la vîrsta de 5 ani.
Pentru joc:
- La 1 an nu se bucură de jocuri simple de mișcare;
- La 2-3 ani nu se joacă cu obiecte obișnuite (lingură, săpun etc.);
- La 4 ani nu se joacă încă cu alț i copii – nu participă la jocuri de grup sau pe roluri;
- Adesea perturbă jocul copiilor;
- Nu se joacă la fel ca și copiii de vîrsta lui.
În interacţiunea cu adulţ ii sau copiii:
- Se opune despărț irii de părinț i;
- Se ferește de adulț ii necunoscuț i; nu-i place să fie atins de alte persoane (copii, adulț i);
- Evită anumiț i copii, se simte atras numai de un anumit copil;
- La 5 ani nu împarte (jucării, cărț i, dulciuri, roluri etc.) cu alț i copii și nu știe să/și aștepterîndul;
- Prezintă comportamente agresive.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
- De ce este important să vă cunoașteț i copilul?
- Ce ar trebui să faceț i ca să vă cunoașteț i copilul mai bine?
- Cine credeț i că vă poate ajuta în acest proces? Cum ?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele povesteşte despre comportamentul copilului.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
15/72
15
Părintele descrie comportamentul copilului care îl îngrijorează, utilizînd semnele prezentateîn discuţie.
Părintele semnalează o problemă de dezvoltare a copilului său.
Părinntele solicită contactele specialiştilor la care el se poate adresa pentru a investiga
situaţia suspectă.
Părintele descrie 2-3 acţiuni concrete pentru a observa semnele în comportamentul copiluluila care el pînă acum nu a fost atent .
Părintele solicită informaț ie suplimentară despre dezvoltarea copilului la o anumită vîrstă.
MESAJUL 2. Participaţ i la procesul de evaluare a copilului dumneavoastră pentru a ajutaspecialiștii să determine cele mai bune soluţii în dezvoltarea lui.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- La ce vîrstă copilul dvs. a fost evaluat pentru prima dată de specialişti? Care a fost motivul?
- Cine a observat problemele copilului? Dar cine a avut iniț iativa pentru adresare?
- Ce specialişti au evaluat copilul? În cadrul cărei instituţii? Aț i avut careva temeri? Care au fost
ele?
- Au mai existat şi alte evaluări? Cine au participat la ele?
- Dvs. participaţi la procesul de evaluare a copilului? Ce sentimente trăiţi în acel moment?
- Ce vă interesează şi ce așteptaț i să obţineț i în urma unei anumite evaluări?
- Care indicaț ii ale specialiștilor le urmaț i mai ușor? Dac care mai dificil?
PREZENTAREA INFORMAŢIEI UTILE PENTRU PĂRINŢI ŞI ORGANIZAREA DISCUŢIEI ÎN BAZA
INFORMAŢIEI OFERITE
Toate procedurile de evaluare trebuie să se desfăşoare la o etapă de vîrstă cî t mai timpurie, adicăîndată ce au fost observate/depistate unele abateri de la parametrii obişnuiţi ai dezvoltării.Observarea acestor abateri poate fi realizată de către:
Familie (părinț i, fraț i/surori, bunici, îngrijitori), mama jucînd un rol important în primii anide viaţă ai copilului;
medic, asistentul medical, asistentul social chiar de la naştere sau cu ocazia vizitelor periodiceefectuate în familiile cu copii mici;
educatoare, ajutor de educator, alt personal de la grădiniț ă;
alte persoane care vin în contact activ cu copilul.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
16/72
16
Practica demonstrează, că în majoritatea cazurilor iniț iatorii evaluării au fost nu părinț ii dar altcineva: gradiniț a sau școala. Deseori adresările date deja vin cu întîrziere, cînd timpul favorabilpentru activităț ile de recuperare este pierdut. Dar cele mai dificile situaț ii apar atunci cînd părinț iisunt indiferenț i la recomandările pedagogilor sau opun rezistenț ă evaluării. În rezultatulcomportamentului iresponsabil al părinț ilor suferă copilul.
Evaluarea complexă se face în cadrul Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică (SAP), o instituţiecare activează în fiecare centru raional din republică, de către echipa multidisciplinară- psiholog,psihopedagog, logoped, kinetoterapeut.
Procesul de evaluare poate fi organizat in oficiul SAP-lui sau în instituţia de învăț ămînt (grădiniț a,școala), sau la domiciliul copilului. În procesul de evaluare vor fi identififcate particularităţileindividuale ale copilului, punctele lui forte şi necesităţile speciale de dezvoltare. Echipamultidisciplinară va recomanda forma de incluziune (totală, parţială, ocazională) a copilului înactivităţile educaţionale la nivel de grupă/clasă şi instituţie. Și, în final, după stabilirea cerinţeloreducaţionale speciale, comisia va prezenta măsurile de intervenţie şi serviciile de suport pentru
incluziunea educaţională.
Participarea părinţilor/reprezentanţ ilor legali la evaluarea copilului este nu doar necesară,dar și obligatorie.
Participarea părinț ilor în procesul de evaluare este necesară din mai multe motive:
anume părinț ii pot oferi specialiștilor informaț ii valoroase, care este greu de depistat lamoment;
în procesul de evaluare se formează relaț ii de încredere și colaborare dintre specialiștii șipărinț i – o baza necesară pentru asigurarea succesului activităț ilor ulterioare;
părinț ii înț eleg mai bine recomandările specialiștilor.
CE POT FACE PĂRINTII Sugestii pentru facilitarea participării părin ilor la procesul de evaluarea copilului
Acceptaț i ideea că dvs. sunte i expert în privin a propriului copil , îl cunoașteț i cel mai bineși puteț i oferi date corecte și importante pentru a-l ajuta pe viitor.
Consideraț i diagnosticul medical ca un punct de plecare în evaluarea copilului, dar nu şi unul
final/definitoriu.
Aveţi la îndemînă un creion şi un carneţel pentru notiţe, și înregistra i succint celeobservate pe parcursul zilei, ca de exemplu, moment ele importante într-un contact fizic sauemoţional, într-o activitate de joc, lucruri noi apărute în viaţa copilului, fără a întrerupeactivitatea copilului. Aceste date sunt foarte valoroase pentru procesul ulterior de evaluare,
intervenț ie și recuperare.
Dacă aveț i posibilitate, utilizaţi reportofonul/dictofonul, face i înregistrări video pentrudocumentarea faptelor de comportament a copiilor.
Fi i proactiv : iniț iaț i comunicarea cu medicul, asistent ul social și educatorul pentru că anumeDvs. sunteț i persoana care vă îngrijoraț i cel mai tare pentru dezvoltarea copilului.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
17/72
17
CONCLUZII ŞI DECIZII PENTRU VIITOR
- Cine poate să se adreseze la SAP pentru evaluarea copilului?
- De ce este importantă participarea părinț ilor în evauarea copilului?
- Care din sugestii oferite veț i aplica în practica?
- De ce alte informaț ii suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele adresează întrebări de concretizare privind evaluarea copilului şi cum ar putea săse implice în acest proces.
Părintele exprimă acordul pentru a participa în procesul de evaluare a copilului împreună cuspecialiştii;
Părintele descrie 2-3 acţiuni de colectare a informaţiei pe care intenţionează să le întreprindă.
MESAJUL 3. Comunicaţi cu alţi părinţi, inclusiv cu cei care educă copii cu CES pentru a alegecea mai eficient ă cale în susţinerea copilului Dvs.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Comunicaț i cu alț i părinț i, inclusiv cu cei care educă copii cu probleme similare de dezvoltare?(dacă răspunsul este da), De cînd aț i început a comunica? (dacă răspunsul este nu), Ce văstopează pentru a începe comunicarea? Cu cine obișnuiț i să comunicaț i?
- Cît de frecvent are loc comunicarea?
- Care sunt subiectele pe care le discutaț i cel mai des? Ce sentimente trăiț i atunci cîndcomunicaț i cu o altă persoană despre copilul dvs. și problemele cu care se confruntă?
-
Care este numărul aproximativ al părinț ilor cu care comunicaț i? V-ar plăcea dacă acest numărs-ar mări/reduce?
- Cunoașteț i vre-o asociaț ie/grup de iniț iativă a părinț ilor copiilor cu CES?
PREZENTAREA INFORMAŢIEI UTILE PENTRU PĂRINŢI ȘI ORGANIZAREA DISCUŢIEI ÎN BAZAINFORMAŢIEI OFERITE
La orice vârstă, îndeosebi la vârsta timpurie de dezvoltare a copilului, este benefic ca părinț ii să seîntâlnească și să discute despre copilul lor. Acest lucru contribuie la un schimb util de informa ț ii și
practici, experienț e și tehnici pentru depășirea unor temeri,dar și la cunoașterea mai bună aparticularităț ilor de dezvoltare a copiilor, etc. În cazul părinț ilor care educă copii cu cerinț eeducaț ionale speciale, procesul de comunicare între părinț i este mult mai afectat. Acest fapt se
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
18/72
18
datorează stărilor și sentimentelor negative pe care le trăiește fiecare părinte cînd află despretulburările de dezvoltare ale copilului său (tristeț e, disperare, furie, vinovăț ie și respingere).
Ca şi în cazul copiilor cu CES, familiile în care aceștia se educă sunt foarte diferite, necesităţile lor de afi sprijinite sau posibilităţile de a oferi sprijin sunt extrem de diferit. Fiecare familie are potenţialul şinevoile sale unice. Este important ca părintele să fie ajutat să iasă mai repede din starea lui
descurajatoare ca să-și ajute copilul.
O formă eficientă de sprijin pentru părinț ii care educă copii cu CES este încurajarea comunicării cualț i părinț i din comunitate care se află în situaț ie similară, dar și cu părinț ii copiilor din grupulmajoritar.
Prezentăm istoria unei mame care a trecut prin asemenea experienț ă.
„Am cunoscut -o pe Cornelia L., mama unei fetiţe cu paralizie cerebrală infantilă acum 6 ani, în s.Hârtopul-Mic, r. Criuleni, în cadrul procesului de evaluare a copiilor cu dizabilităţi realizat deAsociaţia Obştească „Femeia şi Copilul – Protecţie şi Sprijin” prin intermediul serviciului Echipă
Mobilă. Parascovia (numele fetiţei) se deplasa cu dificultate. În acea comunitate mai erau asistaţiîncă 3 copii cu dizabilităţi grave. Peste o perioadă, timp în care părinţii acestor 4 copii manifestau oimplicare activă, au început să apară progrese în dezvoltarea şi comportamentul copiilor asistaţi.Astfel, părinţii au început să comunice mai activ între ei, să se împărtăşească despre rezultateleobţinute de copiii lor.
Comunicarea sistematică dintre părinț i a contribuit la luarea cîtorva decizii importante de cătreaceșt ia. Prima a fost să se unească ca şi grup şi să găsească o modalitate să ajute suplimentar copiiilor. Astfel, ei au găsit un transport comun şi au început să aducă copiii de două ori pe săptămână laactivităţi educaţional-recuperatorii în Centrul de zi „Speranţa” din or. Criuleni, care se află la o
distanţă de cca 20 km într-o direcţie. Paralel, părinţii au fost implicaţi într-un şir de trainingurialături de alţi părinţi. A doua decizie importantă adoptată de către părinţi a fost formarea unui grupde iniţiativă, pentru a putea participa la activităţi de unificare a acestuia, ca în rezultat să înfiinţeze oasociaţie de părinţi. Motivaţia părinț ilor s-a dovedit a fi puternică, şi în anul 2009, după un şir deactivităţi de unificare şi consolidare/capacitare a grupului de iniţiativă a fost posibil să fie fondatăasociaţia de părinţi „Copii cu dizabiităţi”, care a fost înregistrată local la 05 august 2009. Aceasta afost a treia decizie importantă care a permis membrilor asociaţiei înfiinţate să participe la un şir deactivităţi de informare privind scrierea proiectelor, colectarea fondurilor, etc. Acest exempludemonstrează puterea unei comunicări eficiente între părinţi care poate evolua mult în scopulajutorării propriilor copii, dar şi a altor copii în situaţie de dificultate din comunitate.”
CE POT FACE PĂRIN II Sugestii care eficientizează comunicarea între părin i
Începe i să comunica i cu al i părin i ! Aveț i nevoie să cunoașteț i și alte persoane care se aflăîn situaț ie similară cu cea a dvs., doar astfel veț i putea să vă sprijiniț i și să vă informaț ireciproc.
Începeț i să comunica i, ini ial, în grupuri mici (2-3 persoane), pentru că comunicarea va fimai simplă. Cu timpul numărul persoanelor din grup poate fi mărit. În acest mod, mai ușorveț i ieși din starea pe care o trăiț i, veț i cunoaște experienț ele altor familii și vă veț i putea
alătura unor grupuri de părinț i mai numeroase pentru a discuta diverse subiecte cu privire lacreșterea și educaț ia copiilor.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
19/72
19
Manifesta i respect reciproc , comunicare sinceră, sensibilă, atitudine deschisă pentrufamiliile cu care comunicaț i.
Căutaț i posibilităț i și/sau crea i singuri ocazii pentru discuţii : mergeț i periodic în vizitereciproce (care pot fi realizate nu neapărat la domiciliu), ieșiț i la plimbare împreună cu copiii,participaț i la evenimentele din comunitate, etc.
Asculta i activ părin ii cu care comunica i : formulaț i întrebările, exprimaț i înț elegere desentimente. Dacă situaț ia o cere oferiț i sugestii pe care le-aț i aplica deja.
Men ine i o atmosferă pozitivă, relaxantă oriunde are loc comunicarea.
Determinaț i ac iuni comune în colaborare cu al i părin i care ar sprijini copiii Dvs. încomunitate și ar sensibiliza membrii comunităț ii.
Înființ aț i și înregistraț i/ alătura i-vă unui grup de ini iativă, asocia ii de părin i pentru agăsi modalităț i eficiente de a vă sprijini atât copiii dvs., cât și copii cu probleme de dezvoltare
din alte familii.
Important! În momentul în care a i împărtășit problemele Dvs. unei persoane de încredere,nivelul de stres se reduce considerabil.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
-
La ce ajută comunicarea cu alț i părinț ii, inclusiv cu cei care au copii cu CES?
- Care din ideile prezentate v-au provocat interesul cel mai mare?
- Cum puteț i aplica aceste idei în practică? Ce veț i face altfel pe viitor?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele relatează experienţa pe care el o poate împărtăşi altor părinţi.
Părintele formulează întrebări la care vrea să obţină răspuns de la alţi părinţi.
Părintele solicită contactele altor familii, inclusiv a celor care educă copii cu CES.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
20/72
20
MESAJUL 4. Realiza i ac iuni concrete pentru menţinerea echilibrului emoţional care asigurăcreşterea copilului, inclusiv cu CES într-un mediu pozitiv.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Cît de des simț iț i tristeț e, nervozitate, furie, deznadejde-anxeitate / tulburare, neliniuștesufletească? În ce momente apar aceste emoț ii?
- În ce momente trăiț i sentimente de bucurie, optimism, satisfacț ie?
- Cum apreciaţi starea Dvs. emoț ională generală?
- Cît de des sunteț i așa? Cum credeț i din ce cauză trăiț i acest sentiment? De când a apărut?
- Ce faceț i pentru a depăși o stare mai puț in bună, care vă descurajează?
- Ce faceț i ca să menț ineț i o stare emoţională bună care vă aduce multă satisfac ț ie şi putere dea înfrunta obstacolele?
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZAINFORMA IEI OFERITE
Realitatea demonstrează că părinț ii care educă copii cu cerinț e educaț ionale speciale dau dovadă, înmarea lor majoritate, de echilibru emoț ional redus. Acesta afectează starea lor fizică generală șibunăstarea psihologică. Starea emoț ională a părintelui se transmite la persoane pe care le înconjoară
și deseori crează bariere suplimentare în procesul dezvoltării copilului.
Este bine cunoscut faptul că persoanele echilibrate din punct de vedere emoț ional își controleazăemoț iile și comportamentul. Aceste persoane sunt capabile să facă faț ă eficient situaț iilor dificile alevieț ii, să construiască relaț ii puternice și să se recupereze în urma situaț iilor stresante. Practicademonstrează, ca aplicarea regulată a unor exerciț ii simple contribuie la îmbunătăț irea sănătăț iiemoț ionale și la schimbări pozitive în toate aspectele vieț ii, aducînd experienț e pline de satisfacț ii șirealizări.
CE POT FACE PĂRIN II Unele strategii de men inere a echilibrului emo ional
Aveţi grijă de copilul Dvs., dar şi de Dvs. înşivă! Dormiţi suficient, faceţi sport, mîncaț isănătos şi implicaţi-vă în activităţi practice. Dacă aveţi grijă de Dvs., vă veţi încărca pozitivenergetic şi veţi rămîne puternic.
Ţineţi minte că nimeni nu ştie mai bine şi mai mult despre copilul Dvs. decât Dvs. înșivă. Acceptaţi orice ajutor din partea familiei, prietenilor, apropiaţilor, serviciilor speciale.
Analizaţi minuţios toate posibilităţile accesibile pentru copil : centre de abilitare, deintervenţie timpurie, etc.
Faceţi legătură cu asociaţiile obşteşti locale/regionale/na ionale pentru a cunoaşte şi alţipărinţi care educă copii cu nevoi speciale, cu probleme similare: centre de intervenţie, centrede reabilitare, asociaţii sociale, ONG-uri. Comunicarea cu părinţii care au trecut prin toate
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
21/72
21
emoţiile, situaţiile dificile, este un bun suport pentru Dvs. Puteţi face schimb de experienţă,de informaţii şi idei noi;
Păstraţi -vă relaţiile de prietenie! Păstraţi-vă aproape prietenii şi persoanele dragi, care văpot sprijini în momentele dificile.
Faceţi -vă timp pentru activităţile Dvs. favorite. A vă detaşa din când în când de grijilefamiliei, reprezintă un mod sănătos de a avea grijă de Dvs. înşivă.
Acceptaţi sprijin din partea celorlalţi . Apropiaţi-vă de părinţii care se confruntă cu aceeaşiproblemă. Comunicarea cu persoane care au probleme similare vă permite să depășiț i simț ulsingurităț ii și să vedeț i alte perspective.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
- Care din acț iunile sugerate deja le faceț i?
-
Despre ce acț iuni noi aț i aflat?
- Cum credeț i, care acț iuni vor fi eficiente și vor aduce rezultatul scontat într-o perioadă maiscurtă de timp?
- Ce acț iuni concrete veț i întreprinde în viitor ca să vă menț ineț i echilibrul emoț ional necesarpentru buna stare în creșterea și recuperarea copilului dvs.?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie, în acest sens?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele descrie situaţiile în care el devine copleşit de emoţii negative.
Părintele devine conștient de cauzele care îi provoacă aceste stări.
Părintele numeşte 2-3 acţiuni concrete din cele sugerate pe care intenţionează să le aplicepentru a menţine echilibrul emoţional.
Părintele solicită informaţii despre serviciile de suport care îl pot ajuta să îşi menţinăechilibrul emoţional.
MESAJUL 5. Solicita i includerea copilului dumneavoast ră în grădiniţă, asigurînd astfeldreptul lui la educa ie .
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
-
Cum credeţi, copilul Dvs. poate frecventa grădiniţa din comunitate?
- Ce dificultăţi poate întîmpina el în momentul includerii în grădiniţă?
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
22/72
22
- Ce avantaje/beneficii va avea copilul, dacă va fi alături de ceilalţi copii?
- Cum credeţi, ce trebuie să facă grădiniţă pentru a asigura includerea copilului Dvs.?
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZA
INFORMA IEI OFERITE
Accesul cît mai timpuriu la învăţare şi educaţie este vital pentru copil, la fel ca şi nevoile dealimentaţie şi îngrijirea sănătăţii. În susţinerea acestei informaţii sunt mai multe argumente:
- dezvoltarea majoră a creierului uman se realizează înaintea vârstei de 3 ani;
- primii 3 ani constituie etapa cea mai importantă, temelia pentru dezvoltarea oricărui copil;
- la 6 ani creerul copilului constituie 2/3 din creerul unui adult și are stabilite de 5-7 ori maimulte legături între celulele nervoase (neuroni), ceea ce asigură o mai bună adaptabilitate acopilului la mediul înconjurător și un proces de cunoaștere mai bun;
- modalit ăț ile de formare, realizare a legăturilor în activitatea creerului copilului determină ce putem face, ce vrem să facem, cum gîndim, cine suntem. Aceste legături, care asigură viaț a șiactivitatea creerului, depind nu doar de codul genetic, dar și, în mare măsură, de experienț a,pe care copilul o dobîndește în primul an de via ț ă: anume la această etapă creerul copiluluieste capabil ușor și repede să perceapă și să utilizeze o experienț ă nouă. Cu cît mai multcopilul vede, aude, simte, manipulează cu obiectele, comunică, se joacă, etc., cu atît mai binese dezvoltă;
- unele cercetări arată că pînă la vîrsta de 7 ani se dezvoltă mai mult de 51 % din ceea ce va fi
viitorul adult: capacitatea de a învăţa să înveţi, curiozitatea, încrederea în sine, deschidereaspre idei noi, etc.
- pentru copii cu dizabilităţi, perioada 0-7 ani constituie perioada fundamentală în care, prinstimularea adecvată, beneficiile intervenţiei educaţionale continue pe durata primilor 5 anide viaţă și durează pînă la adolescenț a timpurie.
- din punct de vedere afectiv, copiii capătă încredere în ei, îşi dezvoltă autonomia, le aparsentimente de bucurie şi satisfacţie, simt interesul, afecţiunea, aprecierile adulţilor cu privirela activitatea lor.
Angajarea şi responsabilizarea familiei în educaţia copiilor este importantă pentru reuşitaparticipării în grădiniţă. Practica a demonstrat că implicarea părinţilor contribuie în mod direct larezultatele obţinute de copil, cu cât ea este mai activă, cu atât rezultatele obţinute sunt mai bune.
Grădiniţa are rolul de a sprijini toate familiile, inclusiv cele care educă copii cu cerinţe educaţionalespeciale, să aibă încredere în resursele proprii, să facă faţă greutăţilor cu care ele se confruntă. Lamoment, în republică există un şir de grădiniţe cu bune practici privind incluziunea educaţională acopiilor cu CES. Pentru a asigura incluziunea, în aceste grădiniţe a fost creat accesul exterior şiinterior pentru copii (au fost construite pante de acces, blocuri sanitare, săli de grupă), au fotdezvoltate Centre de Resurse pentru Educaţia Incluzivă care oferă servicii de suport asigurate depsiholog, logoped, cadru didactic de sprijin şi kinetoterapeut (în caz de necesitate), care au fostdotate corespunzător cu echipament de reabilitare şi materiale didactice, precum şi centre deinstruire pentru părinţi şi cadre didactice.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
23/72
23
Putem exemplifica şirul de grădiniţe, care sunt amplasate geografic în diverse regiuni ale ţării şi lacare vă puteţi adresa pentru a afla obţine informaţii utile privind organizarea eficientă a procesuluieducaţional incluziv:
- or. Edineţ, grădiniţa „Foişor”;- or. Orhei, grădiniţa „Curcubeu”;
-
or. Criuleni, grădiniţa „Spicuşor”; - or. Nisporeni, grădiniţa „Poveste”; - or. Leova, grădiniţa „Albinuţa”; - or. Ştefan Vodă, grădiniţa „Alionuşca”; - or. Ciadâr -Lunga, grădiniţa „Andrieş”.
CE POT FACE PĂRIN II Unele sugestii pentru susţinerea educaţiei copilului , inclusiv a celui cuCES, în procesul incluziunii în grădini ă
Recunoaște i că familia Dvs. are cel mai mare potenţial în susţinerea şi dezvoltarea copilului
pe care îl educaţi. Apelaţi la ajutorul specialiştilor din comunitate și/sau Serviciului de Asistenț ă
Psihopedagogică raional şi încurajaţi copilul să meargă la grădiniţa din localitate. Cel maiadesea înainte de a veni la grădiniţă Dvs., în calitate de părinte, aveţi deja stabilite relaţii cuspecialiştii şi serviciile din comunitate care reprezintă resurse importante pentru grădiniţă,pentru alţi părinţi. Utilizaţi aceste resurse pentru a susţine procesul educaţional incluziv dingrădiniţă.
Implicaţi -vă activ în identificarea necesităţilor copilului și prezentaț i pozitiv capacităț ilelui. Aceste informaţii vor ajuta educatoarea de la grupă să pregătească adecvat mediul pentru
a include copilul - semenii, accesul, echipament necesar, materiale didactice de suport, etc.
Pregătiţi psihologic copilul Dvs. pentru includerea lui în grădiniţa de copii. Vorbiţisistematic cu el despre faptul că în curând va merge la grădiniţă, unde îşi va face mulţiprieteni, povestiţi despre regimul zilei, despre activităţi la care va participa, citiţi-ipovestioare despre grădiniţă, educatoare, copii; priviţi imagini care ilustrează obiecte şi fiinţedin mediul firesc al grădiniţei, vizitaţi ocazional grădiniţa – toate aceste lucruri vor pregătipsihologic şi emoţional copilul pentru o includere reuşită şi o mai bună adaptare.
Consultaţi managerul grădiniţei/alţi specialişti despre termenul adecvat pentru a începefrecventarea grădiniţei de către copilul Dvs. Solicitaţi recomandări despre felul cum aţi putea
sprijini mai bine copilul pentru a asigura succesul procesului de incluziune educaţională.
Încurajaţi toţi membrii familiei (fraţi, surori, bunei, unchi/mătuşe, verișori/verișoare etc.)să participe în educaţia copilului cu cerinţe educative speciale şi susţinerea lui în procesul deincluziune.
Fiţi pozitivi şi ajutaţi ceilal i părinţi care educă copii cu cerinţe educaţionale speciale săsimtă că şi fiul/fiica lor este binevenit(ă) la grădiniţa din comunitate. Împărtăşiţi deschisexperienţa.
Participaţi la activităţile unui grup de lucru din grădiniţă sau ale unui comitet, unde se iau
decizii care privesc grădiniţa/ copii (Consiliul părintesc, Consiliul de Administraţie, un grupde sprijin al unui proiect, etc.) Exprimaţi-vă părerea . referitor la subiectele puse în discuţie.Analizaţi în ce măsură ceea ce se discută ia în consideraț ie şi nevoile, dar şi posibilităţile de
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
24/72
24
dezvoltare ale propriului copil. Nu uitaţi opinia dvs. contează pentru a lua decizii corecte învederea respectării drepturilor şi necesităţilor tuturor copiilor pe viitor.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
-
Ce anume din informaţia prezentată aţi putea să o folosiţi în viitor?
- Ce acţiuni concrete veţi întreprinde pentru a facilita includerea copilului în grădiniţa dincomunitate?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele descrie 2-3 acţiuni concrete pe care el intenţionează să le întreprindă pentruincluderea copilului său în grădiniţă.
Părintele formulează întrebări despre grădiniţă pentru a clarifica cum condiţiile existente potrăspunde /satisface necesităţile de dezvoltare ale copilului său.
Părintele exprimă temerile pe care le are vizavi de includerea copilului în grădiniţă.
Părinte a unui copil din grupul majoritar exprimă disponibilitatea să sprijine și să promovezeincluderea copiilor cu CES în grădiniț ă, gata să facă lobby și advocaccy acestui proces la nivelde comunitate.
MESAJUL 6. Accepta i educarea unui copil cu CES alături de copilul dumneavoastră pentru că toţi copiii au aceleaşi drepturi .
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Aţi acordat ajutor necondiţionat unei persoane cu disabilităţi sau unui bătrîn?
-
Cum v-aţi simţit? Doriţi ca copilul DVs. să crească într-o atmosferă de empatie şi ajutorreciproc?
- Cum credeţi,cît de important este ca micuț ul Dvs. să se educe alături de un copil cu CES?
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZAINFORMA IEI OFERITE
Un mediu favorizant pentru dezvoltare oferă tuturor copiiilor posibilităţi de a explora şi de a-şidezvolta capacităţile. Grădiniţa incluzivă este benefică pentru toţi actorii responsabili de educaţie,
dar în special pentru copii. Fiecare copil care se educă alături de un copil cu CES are de cîştigat dinacest aspect.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
25/72
25
Copiii cu CES:
Dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoț ională, socială este consolidată prin intermediul interacț iunilorsemnificative cu cei de aceeași vîrstă cu ei (se află între semeni şi formează relaț ii importante pentruei); își fac prieteni, demonstrează o capacitate mai bună de rezolvare a problemelor, înva ț ă să-șiaccepte propriile forț e și nevoi; exprimă mai multă mîndrie în achiziț iile lor; își dezvoltă capacităț ile
de a depăși obstacolel; își dezvoltă deprinderi de comunicare mai bune; învaț ă respectul de sine,făcînd parte dintr-un mediu pozitiv normal; se află în familie alături de fraț i/surori într-un mediuafectiv și înț elegător;
Copiii majoritari:
Sunt sensibilizaţi faţă de nevoile celorlalţi, învaţă să accepte diferenţele mult mai bine faţă depersoane cu dizabilităţi şi de cei care se deosebesc prin ceva. Copii învaţă să coopereze şi își extinddiversitatea prieteniilor. Ei îşi dezvoltă creativitatea, explorarea resurselor proprii şi empatia. Înacelaşi timp răbdarea şi sentimentele de compasiune se dezvoltă. Copii devin mai inteligenţiemoţional, îi acceptă pe ceilalţi ca persoane, nu ca simple etichete acordate acestora. Anume copiiisunt acei care, reacţionează pozitiv la schimbări, nu au prejudecăţi şi stereotipuri şi rezolvă mai uşorconflictele. În cadrul activităţilor de instruire ei se învaţă să-i ajute pe ceilalţi şi obţin rezultateacademice mai bune.
Cadrele didactice din cadrul grădiniţei beneficiază de instruire periodică şi aplică cunoştinţeleobţinute pentru a dezvolta abilităţi de înţelegere mai profundă a diferenţelor individuale, inclusiv şi acopilului dvs. Ei descoperă noi tehnici de învăţare pentru a veni în ajutorul copiilor care întîmpinădificultăţi, învaţă strategii de promovare a dezvoltării şi susţinerii stilurilor de învăţare variate aletuturor copiilor. Educatorii crează şi îmbogăţesc mediul educaţional pentru a încuraja înţelegerea şiatitudinea de acceptare făţă de orice copil în grupă.
Familia care educă copil cu CES primește informaț ii despre dezvoltarea copilului său, descoperă,că și altcineva îi poate asigura copilului său un mediu securizant și stimulativ, învaț ă să accepteputerile și nevoile propriului copil, acceptă că se aseamnă foarte mult cu ceilalț i părinț i,conștientizează că sunt parte a comunităț ii educaț ionale, descoperă modalităț i de integrare a altorcopii, împărtășesc experienț a proprie.
Membrii comunită ii dezvoltă o nouă înț elegere și apreciere a diversităț ii, sunt mai conștienț i defaptul, că toț i oamenii au nevoi unice.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
- Ce anume din informaţia prezentată aţi putea să o folosiţi în viitor?
- Ce acţiuni concrete veţi întreprinde pentru a ajuta includerea copilului în grădiniţa dincomunitate?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele adresează întrebări pentru a înţ elege cine este un copil cu CES.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
26/72
26
Părintele formulează întrebări pentru a clarifica consecinţele includerii în grădiniţă a unuicopil cu CES.
Părintele exprimă acordul că toţi copiii, inclusiv cei cu CES au dreptul la educaţie de calitate.
Părintele dă asigurări că va vorbi copilului său despre copiii cu CES în sensul acceptării lor, îl
va stimula să se joace cu un copil cu CES.
Părintele numeşte acţiuni concrete pe care intenţionează să le întreprindă pentru a ajuta laincluderea unui copil cu CES în grădiniţă.
Părintele solicită informaț ie suplimentară.
MESAJUL 7. Asigura i copilului un mediu emo ional pozitiv și o cominicare eficientă în care elsă se simtă acceptat, protejat și iubit.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Cînd copilul era încă în burtică, aț i comunicat cu el? Cum? De ce? Dar tatăl/mama copilului?
- Dar cînd era mic, ce practici de comunicare foloseaț i pentru a-i arăta dragostea Dvs.?
- Cum credeț i, este bine să-l luaț i pe copil în braț e ori de cîte ori vrea el? Argumentaț i.
-
I-aț i spus vre-odată copilului Dvs. “Te iubesc!?”
- Cum credeț i, cît de importantă este comunicarea – atît în perioada intrauterină, cît și în ceapostnatală - pentru dezvoltarea copilului?
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZAINFORMA IEI OFERITE
Conform Studiului Naț ional “Cunoștinț ele, atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii șidezvoltării timpurii a copiilor”, realizat în an. 2009 de UNICEF, pruncii născuţi de mame care au
comunicat cu ei în perioada prenatală, sunt mai dezvoltaţi si sub aspectul fizic, şi sub cel intelectual,iar îngrijirea lor este mult mai uşoară. Ei au un somn liniştit, vocea mamei este mai uşordesluşită/recunoscută şi serveşte drept „calmant” pentru ei. Cercetările în domeniu au dovedit că şitaţii, care au comunicat cu copiii pînă la venirea acestora pe lume, sunt „recunoscuţi” şi „acceptaţi”mai uşor. Practicile pozitive de comunicare cu copilul – luatul în braț e, îmbrăț ișările, mîngîierile fizice,dezmierdările sau cîntecul de leagăn, cuvintele de laudă și încurajările etc. - îi pot ajuta pe părinț i, alț iîngrijitori ai copilului să se comporte în așa fel, încît copiii să crească fericiț i, echilibraț i și să aibă un comportament demn.
CE POT FAC E PĂRIN II? REGULI DE AUR pentru o comunicare eficientă.
1. Comunica i cu copilul din „burtică” - cald, grăgăstos și frecvent. Comunicarea în aceastăperioadă este recomandată pentru formarea atașamentului mamei/tatălui/altor îngrijitori faț ă de
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
27/72
27
copil și a copilului faț ă de aceștea. Ataşamentul permite copilului să se simtă în siguranţă, încrezător,protejat şi iubit. Atunci când viitoarea mamă este dominată de emoţii şi gânduri pozitive, copilul estefoarte calm şi liniştit. Atunci cînd gândurile mamei sunt negative, fătul el devine foarte agitat, maiales când mama nu se bucură de existenţa lui, sau, şi mai grav, cînd pune la îndoială necesitateavenirii lui pe lume.
2. Este important să-i spuneț i fătului cît de mult îl dori i, îl iubi i şi îl aştepta i , cuvinte de genul:„Puişorul meu cel drag”, „Auraşul mamei/tatei, tu eşti ceea ce am mai scump pe lume”, „Tu eşti frumos!”, „Nu te teme, noi avem grijă de tine” ş. a. Toate mesajele verbale transmise fătului îi asigură confort ulnecesar şi au funcţie de protecţie, nu permit să ajungă la el emoţiile negative.
3. „ Scălda i copilul în vorbe”. Conversaț i cu copilul încă de la o vîrstă foarte fragedă. Cînd un copilîncepe să scoată sunete, să spună cuvinte și propoziț ii, arătaț i-i încîntarea și încurajaț i-l să continueprocesul de învăț are: repetaț i sunetele/cuvintele rostite de el, numiț i obiecte, acț iuni și persoane,puneț i-i întrebări simple, cereț i-i răspunsuri și răspundeț i la întrebările copilului, examinaț iîmpreună cărț i cu imagini, citiț i-i cît mai mult, învăț aț i îmtreună poezii, cîntecele etc. Vorbiț i cît mai
mult cu copilul pe parcursul zilei, folosind toate prilejurile apărute. Reac ț ionaț i la toate intenț iile luide a comunica.
4. Pentru a comunica cu copilul, plasa i-vă la același nivel cu el (vă puteț i apleca, așeza pe covor,coborî în genunchi; îl puteț i lua pe copil pe genunchii Dvs., în braț e etc.). Uitaț i-vă în ochii copiluluiatunci cînd îi vorbiț i, menț ineț i contactul vizual cu el, atunci cînd vă comunică ceva.
5. Lua i copilul în bra e cît mai des, mîngîia i-l, dezmierda i-l, săruta i-l . În acest caz copilul simte,cu adevărat, că este în siguranţă, că lui nu i se poate întîmpla nimic rău. O mînă pusă pe umărulcopilului, o atingere uşoară a mînii, a creştetului, îl face pe copil mai sensibil şi mai atent la ceea ce îispunem şi ce facem. Micuţii care sunt ţinuţi în braţe, mîngîiaţi, îmbrăţişaţi şi sărutaţi se dezvoltă mai
devreme emoţional, decît cei care sunt lipsiţi mult timp de acest fel de contact fizic. Fetiţele şi băieţeiiau nevoie în egală măsură de afecţiune. Este important ca acest tip de limbaj să fie folosit încomunicarea cu copiii de către ambii părinţi, la fel și de către toate persoanele care îl înconjoară pemicuț .
6. Zîmbiţi -i copilului sincer şi cît mai frecvent. Zîmbetul părinţilor pentru copii înseamnă încurajare,siguranţa că sunt iubiţi şi că nu aţi uitat că ei există. Nu uitaţi, copilul învaţă prin imitare, adesea elcopiază şi expresia feţii celor mari.
7. Lăuda i copilul pentru încercările de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut. Încurajărileşi laudele sunt pentru copil dovadă că tot cea ce face el este important pentru Dvs. Lăudaţi-l atuncicînd face un gest generos/frumos, arătaţi-i satisfacţia şi mulţumirea. El va mai repeta gestul nu osingură dată pentru a vă vedea bine dispuşi. Acest comportament îi va oferi senzaţia că este fiinţăcapabilă să facă gesturi generoase/frumoase, fapt ce îi va servi drept reper esenţial de-a lungul vieţii.
8. Folosi i încurajarea, nu pedeapsa. În loc să strigaț i: „Închid e televizorul, nu ț i-ai strîns jucăriileîncă!”, mai bine îi spuneț i calm: „După ce î ț i strîngi jucăriile, te poț i uita la desene animate”.
9. Centra i-vă pe consecin e, nu pe pedeapsă. De ex., dacă copilul Dvs. sparge un obiect, folosiț i oconsecinț ă naturală - rugaț i-l să vă ajute să lipiț i obiectul împreună sau să strîngeț i cioburile. Aceastaeste mult mai eficient decît aplicarea unei pedepse care nu are nici o legătură cu acest incident (de ex.,
să nu aibă voie să părăsească camera lui).
10. Acordaţi -i timpul şi atenţia de care el are nevoie. Indiferent de cît de ocupat/ă sunteț i , găsiț i înprogramul Dvs. zilnic 30 min. pentru a-l dedica copilului Dvs. El are nevoie să fiţi cu el şi lângă el, să
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
28/72
28
ştie că vă gândiţi la el. Fiind mai mult timp lîngă copil îl veţi cunoaşte mai bine, iar aceasta vă va ajutasă comunicaţi cu el mai bine şi mai uşor.
11. Participaţi la tot ceea ce face copilul. Interesaţi-vă de tot ceea ce face copilul, astfel îl veţi face săînţeleagă că el este important în viaţa Dvs. şi că ceea ce face, de asemenea, este important. Participaţiîn activităţile lui, dar nu uitaţi să-i oferiţi independenţă şi libertate. Anunţaţi-l că vreţi să faceţi ceva
împreună, cereţi-i opinia lui, astfel va învăţa să vă ceară părerea atunci când va avea nevoie.
Important! Toate aceste sfaturi sunt valabile pentru toate persoanele adulte din preajma
copilului, mai ales pentru tătic pentru care toate acestea determină formarea sentimentuluipatern.
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
- Care din practicile discutate mai sus vă sunt cunoscute? Pe care din ele le aplicaț i?
-
Ce credeț i despre acestea?
- Cum este posibil de îmbunătăț it practica existentă de comunicare cu copilul Dvs. în așa fel casă contribuie mai bine la dezvoltarea socio-emoț ională a copilului Dvs.?
- Ce ar trebui să faceț i altfel?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de succes în rezultatul comunicării:
Părintele povesteşte cum el îşi exprimă dragostea faţă de copilul său şi care sunt reacţiilecopilului.
Părintele solicită recomandări cum să-şi exprime dragostea, luînd în consideraţie reacţiilespecifice ale copilului.
Părintele descrie 2-3 practici educaț ionale pe care le va aplica pentru ca copilul să se simtăacceptat, protejat şi iubit.
Părintele recunoaște practicile sale negative și conștientizează necesitatea schimbăriipropriului comportament în raport cu copilul.
MESAJUL 8. Vorbi i cu copilul Dvs. despre problema lui.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Dvs. vorbiț i cu copilul despre dizabilitatea lui, despre ce simte, ce gîndește?
- Dacă răspunsul este „Nu”, întrebaț i părintele „De ce?”
- Ce aț i putea să-i spuneț i copilului Dvs. ca el să nu se simtă singur, unul la unul cu problema lui?
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
29/72
29
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZAINFORMA IEI OFERITE
Uneori părinț ilor le este teamă să vorbească despre sentimentele lor sau să își întrebe copiii cum sesimt. Dacă nu vorbiț i despre boală/dizabilitate/problema pe care o are, apare riscul ca micuț ulvostru să se simtă și mai singur.
Iată cîteva recomandări: Oferi i-i sprijin și iubire necondi ionată. Mulț i copii cu o problemă de sănătate emoț ională
simt că nu sunt iubiț i sau, mai mult, cred că nu sunt demni de a fi iubiț i. Spuneț i-i copilului căîl iubiț i, îmbrăț ișaț i-l și mîngîiaț i-l cît mai des, de ex.: “Ești important/ă pentru mine”, “Nu mi-e indiferent felul în care te simț i!”
Exprima i-vă îngrijorarea. “Sunt îngrijorat/ă pentru că am observant că ai plîns mult ultimavreme”, “Sunt îngrijorat/ă pentru că zilele acestea mi s-a părut că ești furios/furioasă șinefericit/ă”, “Sunt trist/ă pentru că observ că nu mai ai energie pentru a face acele activităț icare î ț i plăceau înainte: de ex., observ că nu mai vrei să te joci cu prietenii/prietenele tăi/tale…”.
Încerca i să în elege i sentimentele copilului Dvs. Puneț i-i întrebări deschise și
nu întrebări la care să răspundă cu un simplu Da sau Nu, de exemplu: “Uneori, cînd oamenii nuse simt bine, sunt triști, furioși, singuri, le vine să plîngă toată ziua. Tu cum te -ai simț it ultimavreme?” , Odată ce copilul începe să se deschidă, îl puteț i provoca la o discuț ie, spunîndu-i:“Povestește-mi mai mult despre aceasta…” pentru a obț ine mai multe informaț ii.
Colabora i. Majoritatea copiilor cu o problemă de sănătate/dezvoltare se simt singuri. Da ț i-icopilului asigurări că veț i fi alături de el, spunîndu-i: “Nu ești singur, te voi ajuta și vom rezolvaîmpreună această 29 problemă”, “Ne vom descurca împreună, nu te voi abandona”.
Încuraja i-l să se implice în activită i. Gîndiț i-vă la activităț i care le fac plăcere și invitaț i-lsă le faceț i împreună. Nu îl presaț i, nu-l ameninț aț i sau șantajaț i dacă nu vrea. Acceptaț i-i șirespectaț i-i alegerea.
Următoarele abordări NU SUNT DE AJUTOR.
Nu îl întreba i pe copil de ce se simte rău. Copiii nu pot răspunde la întrebări de felul: “De cepl]ngi tot timpul?” sau “De ce ești agitat?” Astfel de întrebări îl fac să se simtă și mai rău,
vinovaț i că nu își pot controla sentimentele/emoț iile negative cînd cei din jur se așteaptă ca eisă facă asta,
Nu îi cere i copilului să schimbe modul în care se simte. Copiii nu pot scăpa de problemăpeste noapte.. Ei nu ăși pot controla modul în care simt și nu pot scăpa de sentimente le detristeț e doar printr-un act de voinț ă.
Nu compara i sentimentele Dvs. din trecut cu tulburarea copilului Dvs. Nu ajută să îispuneț i: “Ei bine, cînd mă simț eam rău, eu reușeam sî mă adun și să trec peste orice problemă”sau “Cînd eram mic și mi-a murit căț elul, am trecut peste asta; viaț a merge înainte…” Experienț ele și sentimentele trăite de oameni diferiț i nu pot fi comparate.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
30/72
30
CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR
- Cum este posibil de îmbunătăț it practica existentă de comunicare cu copilul Dvs. în așa fel casă contribuie mai bine la dezvoltarea socio-emoț ională a copilului Dvs.?
- Ce ar trebui să faceț i altfel?
- De ce alte informaț ii/suport aveț i nevoie?
Indicatori de eficien ă ca rezultat al comunicării:
Părintele exprimă acordul că trebuie să vorbească cu copilul său despresentimentele/emoț iile pe care le trăiește și solicită mai multă informaț ie.
Părintele vorbește despre cum înț elege emoț iile/sentimentele copilului și cum leîmpărtășește.
Părintele povestește despre cum discută cu copilul său despre problema pe care o are.
Părintele identifică 2-3 practici din cele propuse pe care intenţionează să le aplice încomunicarea cu copilul.
MESAJUL 9. Proteja i copilul de emo iile Dvs. negative.
ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
- Cît de des comportamentul copilului vă enervează? În ce situaț ii?
- Cît de des se întîmplă ca ridicaț i vocea la copil?
- Sunt situaț ii în care copilul aude cuvinte urîte în familie?
- Dacă copilul a făcut o poznă cum procedaț i de obicei?
-
Cum înț elege copilul că emoț iile dvs. negative sunt generate de comportamentul lui?
- Cum înț elege copilul că emoț iile dvs. negative sunt generate de comportamentul altorpersoane sau de circumstanț ele nefast е?
PREZENTAREA INFORMA IEI UTILE PENTRU PĂRIN I ȘI ORGANIZAREA DISCU IEI ÎN BAZAINFORMA IEI OFERITE
”Te învăţ eu minte!”, „Om fac din tine, sa vezi ce o sa ma asculţi data viitoare!” si alte replici de acestfel vă sunt cunoscute cu siguranţa, mai ales dacă aveţi un copil năzbîtios. La fel de cunoscute vă suntşi sentimentul de furie, nerabdarea, dorinţa de a pune capăt problemei şi de a cîştiga controlul asuprasituaţiei atunci cînd, la sfîrşitul zilei, aflaţi de înca o poznă făcuta de copilul Dră.
8/16/2019 Ghidul Comunicam Eficient Cu Familia Final
31/72
31
Controlaţi-vă furia
Pentru momentele în care simtiţi că furia pune stapînire pe sentimentele exprimate, există cîtevasoluţii:
1. Priviţi-vă în oglindă- imaginea proprie vă poate pune pe gînduri, deoarece de loc n-o să vă placă.
2. Număraţi pînă la zece sau pînă cînd, valul de furie va trece, respiraţi adînc şi spălaţi-vă pe faţă cuapa rece.
3. Cînd observaţi ca începeţi sa vă enervaţi, luaţi o pauza. Oricare ar fi situatia în care vă aflaţi,puneţi stop. Ieşiţi din camera şi face
