2011 - Cluj-Napoca

Județul Cluj - România

EDITURA NEREAMIA NAPOCAE

Gherla

2 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 3

Să dăm o faţă nouă Gherlei! Acesta a fost gândul cu care, alături de colegii mei de partid şi de Primărie şi alături de voi, de locuitorii Gherlei, am pornit la drum

în acest nou mandat ca edil-şef. Nu a fost uşor. Pentru că am mizat pe o construcţie solidă, de durată, şi nu pe simple acţiuni spectaculoase, dar fără anvergură pe termen lung. Am pornit de jos, de la lucrările de infrastructură, convinşi că, întâi de toate, trebuiau puse la punct reţelele de apă, canalizare şi gaze, fără de care nu poate fi conceput confortul în Gherla secolului XXI. 50 de străzi au fost afectate, într-un fel sau altul, de aceste lucrări, aproape jumătate din străzile municipiului nostru! Asta a însemnat, suntem conştienţi, şi situaţii de disconfort, dar vestea bună pe care ţin să v-o împărtăşesc aici şi acum este că ce a fost mai greu a trecut. Am trecut de faza fundaţiei ambiţiosului nostru proiect şi am ieşit la suprafaţă, am ieşit la lumină!De acum, finalizarea lucrărilor de infrastructură se va concentra pe asfaltarea de străzi, apoi pe înfrumuseţarea oraşului. Spaţii verzi, indica-toare rutiere şi turistice, un concept integrat privitor la numele străzilor, ca şi la nivelul as-pectului urbanistic al centrului vechi. Moştenim, noi, gherlenii, un oraş cu bunele epocii de aur armeneşti şi, pe alocuri, cu relele perioadei co-muniste. Ce ţine de noi este ca măcar la nivelul ochiului, la nivelul străzii, să facem din Gherla un oraş agreabil, un oraş confortabil, iar pe ter-men lung un veritabil oraş rezidenţial cu alură europeană, un oraş în care atât locuitorii, cât şi turiştii să găsească armonia şi liniştea pe care toată lumea le caută în tumultul vieţii cotidiene.De aceea, încă de pe acum, gândurile noas-

Promovarea turistică a Judeţului Cluj trebuie gândită în strânsă corelare cu realităţile geografice, culturale şi eco-nomice ale zonei, ca şi cu tradiţia pe

care cu mândrie o moştenim. Judeţul nostru se află la o distanță aproape egală de trei mari capitale: Budapesta, Bucureşti şi Belgrad. Clujul reuneşte, de asemenea, trei zone de re-lief diferite, Munţii Apuseni, Dealurile Clujului şi ale Dejului, respectiv Câmpia Transilvaniei. Sunt deja celebre bunătăţi locale precum Varza a la Cluj, Palaneţele de la Ceanu Mare, Plăcintele de la Turda, Caşcavalul de Năsal, ceardaşurile de la Moldoveneşti, învârtitele de la Mociu şi Ţaga...Pentru ca turiştii din toată lumea să afle şi să vină să se bucure de toate acestea, avem nevoie de promovare, ca şi de corelarea lor cu alte eve-nimente culturale. Toamna muzicală Clujeană şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania sunt doar două dintre ele. Pornind de la amploarea şi reputaţia unor astfel de acţiuni, trebuie să gândim promovarea tu-turor valorilor dragi clujenilor, iar aici mă gân-desc înainte de toate la personalităţile care au făcut istorie la Cluj: Sigismund de Luxemburg, Matia Corvinul, David Francisc, primarul Haller,

Iuliu Haţieganu şi atâţia alţii.Proiectele de promovare turistică trebuie spri-jinite şi prin valorificarea monumentelor is-torice - Castelul Banffy de la Bonţida, Muzeul de Artă Cluj, Cetatea Bologa, Catedrala armenilor din Gherla, Castelul Kornis de la Mănăstirea, Castelul Haller de la Coplean - sau a monu-mentor spirituale - Mănăstirea de la Nicula, bisericuţele de lemn, a lui Pintea de la Măgoaja sau de la Osoi ori muzeul etnografic de la Hoia. Să nu uităm de monumentele naturii cu care a fost binecuvântat judeţul nostru - Cheile Tur-zii, Cheile Turenilor, Lacurile de la Beliş, Tarniţa, Gilău, Valea Drăganului. Avem şi potenţialul piscicol şi de agrement de la Ţaga, Geaca, Săcălaia sau cel balnear de la Co-jocna, Ocna Dejului, iar pe viitor şi de la Jucu. Nu trebuie să neglijăm încurajarea mişcării sportive, căci şi sportul favorizează dezvoltarea turismului. Urmărim, aşadar, să dezvoltăm lo-curi şi baze unde sportul să poată fi practicat, atât la sat, cât şi la oraş, iar aici noul stadion Cluj Arena este un exemplu care merită urmat. De aceea, preocuparea noastră ca şi Con-siliu Judeţean este de a-i identifica pe toţi cei interesaţi să colaboreze la dezvoltarea unei strategii noi, care să popularizeze judeţul Cluj ca destinaţie turistică, şi nu doar de business sau de tranzit. Primim cu mare bucurie, prin urmare, iniţiativa primarului Ovidiu Drăgan de a reaşeza Gherla pe harta circuitului turistic al Judeţului Cluj, acolo unde-i este locul. E bine-cunoscut faptul că Gherla, prin Mănăstirea Nicula, se află pe primul loc în ceea ce priveşte potenţialul turismului ecumenic nu doar în judeţ, ci în întreaga Transilvanie. În acest con-text, lucrările de infrastructură care s-au realizat în ultimii ani în Gherla, printre care şi şoseaua de centură, le vor aduce un plus de confort nu doar locuitorilor Gherlei, ci şi turiştilor, pe care nu mă îndoiesc că îi vom avea în judeţ în număr tot mai mare. Suntem convinşi că Gherla va fi în viitor un pol de dezvoltare pentru întreaga zonă a Someşului Mic şi de aceea îi asigur pe gherleni de întreg sprijinul şi de implicarea fără rezerve a Consiliului Judeţean Cluj în toate proiectele pe care Gherla mizează.

Alin TișePreședintele Consiliului Județean Cluj

tre, ale edililor, se îndreaptă spre viitor. Avem viziunea unui viitor turistic care să asigure unicitate şi prosperitate municipiului Gherla. Şi avem, har Domnului, cu ce ne lăuda! Avem Catedrala armeano-catolică şi întreg trecutul armenesc a cărui mărturie este centrul baroc al oraşului. Avem moştenirea unui trecut de bună înţelegere interetnică şi interconfesională, căruia îi stau mărturie superbele biserici din oraş. Avem pelerinajele de la Nicula, parte integrantă a unui Drum al Maicii Domnului ce poate reprezenta filonul de bază al unui traseu de turism ecumenic care să aibă în centrul său municipiul Gherla, cu toate facilităţile de care dispunem şi la care lucrăm în prezent. Mizăm pe revitalizarea Băilor Băiţa, ca şi pe interesul pe care îl trezesc împrejurimile Gherlei, cu salba de lacuri unică în Ardeal, ca şi cu obiceiurile speci-fice satelor din zonă.Avem cu ce ne lăuda şi avem pentru ce mun-ci! Ţine numai de noi, mai mult ca oricând, să demonstrăm că împreună putem da o faţă nouă Gherlei!

Primar,Ovidiu Drăgan

Să dăm o faţă nouă Gherlei !

4 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 5

Între fascinaţia Occidentului şi nostalgia Orientului: acesta a fost şi este destinul – uneori dramatic, alteori remarcabil, întotdeauna special – al Gherlei. Un destin aparte, binecuvân-tat cu daruri şi întărit cu încercări. Ca umbra unei cruci, veghind în miez de zi peste locuri şi oameni.

Între fascinaţia Romei, care şi-a pus aici, la începutul erei noi, una dintre cele mai bune unităţi de cavalerie, şi dorurile pe care, la 1700, armenii pribegi le-au adus cu ei atunci când şi-au căutat liniştea înfiinţând mândrul Armenopolis: acesta a fost şi este destinul Gherlei.Între puterea şi priceperea lui Tiberius Claudius Maximus, omul care i-a dus împăratului Traian dovada ultimă a victoriei Romei în Dacia, şi forţa şi credinţa episcopului Iuliu Hossu, omul care i-a

dus Regelui Ferdinand dovada ultimă a unirii Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Primul a ajuns pe Co-lumna lui Traian, al doilea avea să devină, aproape 2000 de ani mai târziu, primul cardinal român din istoria Bisericii Catolice: acesta a fost şi este destinul Gherlei.Destinul Gherlei e, cumva, destinul icoanelor pe sticlă de la Nicula: inspirate de peregrinările negus-torilor din zonă prin lumea germanică, pe vremea Imperiului, apoi întregite şi înfrumuseţate, în zeci şi sute de ani, de fiorul unic şi irepetabil al spiritualităţii bizantine. În fapt, destinul Gherlei nici nu poate fi altfel decât legat de Nicula, centrul spiritualităţii transilvane, locul în care ortodocşi şi greco-catolici se roagă împreună la Maica Domnului pentru pace şi linişte: acesta este destinul Gherlei.

Destinul Gherlei

6 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 7

Gherla: istorie la tot pasul

8 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 9

Începutul dezvoltării urbane a Gherlei se datorează aşezării armenilor pe aceste melea-guri, la sfârşitul secolului XVII şi începutul ce-lui următor. Armenii din Gherla sunt originari din Anatolia, unde s-au format ca popor dând naştere unei civilizaţii străvechi în care viaţa pulsa din plin, iar meşteşugurile şi comerţul au cunoscut o mare înflorire. Spre sfârşitul secolu-lui al XVII-lea, armenii veniţi din zona Bistriţei i-au cerut împăratului Leopold I dreptul de a se stabili pe domeniul aloidal al Gherlei şi de a-şi construi un oraş lângă vechiul târg românesc de aici.Opera de clădire a noului oraş a început din partea sud-estică, unde se află azi Biserica Solomon, primul edificiu religios al armenilor, deveniţi, în urma unirii cu Biserica de la Roma, armeano-catolici. Noul oraş de pe Someş cunoaşte un ritm de dezvoltare susţinut, fapt oglindit atât de prosperitatea economică, dar şi de spiritul întreprinzător al noii populaţii stabili-te aici.În a doua jumătate a secolului XVIII şi prima jumătate a secolului XIX, se dezvoltă în jurul oraşului, în afară de Candia (zona de lângă ve-chea cetate), alte trei cartiere: Măierişte (spre

nord), Cocoşvar (în zona de est) şi Lăutarilor (în partea nord-vestică). Datorită importanţei oraşului, generată cu precădere de dezvoltarea economică, dar şi de aspectul urbanistic aparte, în 1786 împăratul Iosif al II-lea îi conferă titlul de „oraş liber regesc”, acordându-i dreptul de a ţine patru târguri anu-ale şi două săptămânale.În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a mai slăbit din punct de vedere economic, prin scăderea numerică a populaţiei armeneşti. Totuşi, ca urmare a unei noi organizări admi-nistrative (unirea judeţelor Dăbâca cu judeţul Solnoc), s-a dat un nou impuls atât dezvoltării economice, cât şi urbanistice a aşezării de pe Someş. Remarcabile sunt realizările de ordin economico-social şi filantropic, înfăptuite cu sprijinul unor fii aleşi ai Gherlei. Este perioada în care creşte numărul de locuinţe, este amenajat Parcul Central, sunt deschise şcoli româneşti şi preparandii. Este înfiinţată Dieceza de Gherla, stabilindu-se tot aici sediul episcopal român, o citadelă a luptei de afirmare naţională şi social-culturală. Sunt construite Orfelinatul de băieţi, iar ulterior cel de fete. Cea mai importantă re-alizare din ultimele decenii ale secolului XIX, cu influenţe pozitive asupra dezvoltării ulte-rioare a oraşului, a fost inaugurarea liniei fe-rate care trece prin Gherla, la 28 septembrie 1889). Între anii 1905-1907, s-a ridicat biserica română amplasată pe strada Bobâlna, clădire monumentală, în stil bizantin.Sfârşitul Primului Război Mondial a însemnat dezmembrarea Imperiului austro-ungar, iar ac-tul de la 1 Decembrie 1918, la înfăptuirea căruia au contribuit şi personalităţi locale, în frunte cu episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, a însemnat încadrarea oraşului Gherla în structurile eco-nomico-administrative ale vechiului Regat.

Rembrand - Coborârea de pe cruce

Pictură din biserica Solomon

Cetatea Gherlei

Acuarelă „Ulița apei”

Piața centrală, sec. XIX

Arhitectură din Gherla

10 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 11

A flată la îmbinarea Câmpiei Trans-ilvaniei cu Podişul Someşan, Gherla s-a format într-un mediu geografic favorabil existenţei şi

dezvoltării unor comunităţi umane. Zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri, fără întrerupere, iar dovezile continuităţii sunt incontestabile.Cea mai mare parte a oraşului actual se întinde pe a doua terasă a Someşului Mic, până sub Dealul Cărăbăi (7 Cruci), iar spre vest zona locuită coboară pe prima terasă şi chiar spre lunca Someşului Mic. Valea râului, destul de largă în acest loc, este încadrată la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, o ramificaţie a zonei de dealuri clujene. Spre sud şi nord, valea Someşului Mic se deschide larg, uneori în zile senine putându-se vedea, pe linia orizontului de la miazănoapte, culmile Munţilor Ţibleş.Pe teritoriul actualului oraş Gherla, s-au descoperit urme de viaţă umană şi de activităţi economice, în decursul veacu-rilor pe aceste locuri suprapunându-se diferite civilizaţii, începând cu epoca pie-

trei, continuând apoi cu epoca metalelor, perioada medievală şi până în zilele noas-tre. Din epoca metalelor, bunăoară, au fost localizate în aria localităţii Gherla cel puţin două aşezări întinse şi fortificate cu şanţ şi val de apărare. În partea de sud a oraşului, între albia Someşului Mic, Canalul Morii şi latura stângă a şoselei naţionale ce duce spre Cluj-Napoca, s-a aflat un castru roman ce adăpostea unitatea de cavalerie Ala II Pannoniorum. Construită în secolul II d.Hr. fortificaţia făcea parte din sistemul defensiv nordic al Provinciei Dacia, alături de castrele de la Apulum, Potaissa, Căşeiu, Târlişua, Po-rolissum. După părăsirea Daciei de către romani, ştirile şi informaţiile referitoare la perioada prefeudală a aşezării de la Gherla devin tot mai puţine.Prima atestare a Gherlei datează din anul 1291, când este pomenit satul românesc Gherlahida (ce va avea o existenţă obscură până la construirea „noii cetăţi de pe Someş”), din care apoi s-a cristalizat toponi-micul Gherla, păstrat până în zilele noastre. Menţionarea documentară apare într-un act emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea, prin care întăreşte lucrătorilor din Ocna De-jului mai multe privilegii. Până în secolul al XVIII-lea, satul s-a numit Gherla. Denumirea de Candia - Kandia este folosită după for-marea habitatului urban. În prima jumătate a secolului XVI, a fost construită în partea de nord-vest a aşezării, lângă satul Candia, o ce-tate regală. Construcţia, începută în timpul lui Ioan Zapolya, a fost continuată de către Gheorghe Martinuzzi, care ulterior va de-veni guvernatorul Transilvaniei. Fortificaţia medievală, cunoscută mai ales sub denu-mirea de „Cetatea Martinutzzi”, a avut iniţial un scop strategic bine determinat. De-a lun-gul timpului, arhitectura clădirii a suferit u-nele modificări, în funcţie de noile destinaţii pe care le impun proprietarii ei. În 1785, ce-tatea a devenit închisoare, statut pe care îl are şi astăzi.

Episcopul Oxentius Vărzărescu

Kovrig Tivadar a construit orfelinatul de fete

12 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 13

Cel mai vestit roman din Gherla,Tiberius Claudius Maximus, omul care l-a capturat pe Decebal

Tiberius Claudius Maximus a fost ofiţer, decurio, în Ala II Pannoniorum, trupa de cavalerie cantonată la Gherla încă de pe vremea lui Traian şi rămasă aici

până la retragerea aureliană. În epoca romană Gherla era un important punct strategic, care domina podul peste Someşul Mic şi reprezenta centrul unei regiuni ce controla traficul cu sare din zonă.Tiberius Claudius Maximus era celebru pe vre-mea sa, căci el este norocosul cavaler care l-a capturat pe Decebal, de fapt a asistat la sinu-ciderea regelui dac şi i-a dus lui Traian dovada palpabilă a morţii marelui duşman al Romei, capul şi mâna dreaptă ale regelui defunct. Fapta sa e consemnată de mai multe scene de pe co-lumna lui Traian din Roma. Sinuciderea lui De-cebal este de altfel figurată pe diferite artefacte din epocă, printre care şi serviciile de masă (terra sigillata) produse în Gallia şi vândute în toată Eu-ropa romană. Cariera lui Tiberius Claudius Maxi-mus ne este cunoscută în detaliu datorită mo-numentului său funerar, descoperit la Philippi în Macedonia, regiunea natală a eroului nostru, unde acesta s-a retras după lăsarea la vatră. Tiberius Claudius Maximus s-a născut şi a copilărit pe câmpiile de lângă Phillippi, Macedo-

nia, unde va fi deprins de mic arta echitaţiei, căci a fost recrutat direct între cei 120 de equites legionis, călăreţii din legiunea VII Claudia, cantonată în Moesia Superior, în amonte de Clisura Dunării, la Viminacium. Principalele lui sarcini erau patrularea de-a lungul Dunării şi transmiterea mesajelor. Treptat el a urcat în grad, devenind mai întâi quaestor al trupei de călăreţi ai legiunii, ocupându-se cu aprovizionarea lor cu ar-mament, echipament, cai şi chiar alimente. După aceea a intrat în garda personală a comandantului legiunii şi mai apoi a fost numit stegar (vexillarius) al călăreţilor din aceeaşi legiune. În atribuţiile acestei funcţii intra, pe lângă rolul tactic esenţial al stega-rului, şi păstrarea economiilor camarazilor, plasate sub înalta protecţie a stindardelor. În războiul dacic al lui Domitian a fost decorat cu donative (recompense materiale). Sub Traian, a devenit subofiţer cu soldă dublă (duplicarius) în Ala II Pannoniorum, care făcea parte tot din armata Moesiei Supe-rior (Serbia actuală). Cãlãreţii acestei trupe erau recrutaţi din pannonii de neam illyric (înrudiţi cu albanezii de azi), care locuiau în Câmpia Ungară. Pannonii erau vestiţi pentru caii lor iuţi, care au făcut din ei cei mai buni poştaşi (veredarii). După primul război dacic trupa a fost cantonată la Lederata pe Dunăre, după cum o atestă o cărămidă descoperită aici. Pentru valoarea demonstrată pe câmpul de luptă Tiberius Claudius Maximus a fost decorat în mai multe rânduri, dar suprema recunoaştere a calităţilor sale a constituit-o selectarea lui în trupa de elită a cercetaşilor (exploratores), în care calitate a asistat la si-nuciderea lui Decebal şi i-a dus la Ranissto-rum împãratului Traian capul lui Decebal. Întors în Ala II Pannoniorum, el a fost pro-movat ofiţer, decurio. În „fişa postului” intra printre altele antrenarea noilor recruţi. După constituirea provinciei, trupa a fost aşezată în valea Someşului Mic, la Gherla. Lăsat la vatră prin anul 110 de guvernatorul noii provincii, Decimus Terentius Scaurianus, el s-a reîntors în rândurile armatei, ca voluntarius. Apoi a participat la războiul partic al lui Traian, distingându-se încă o dată. În primii ani ai domniei lui Hadrian bătrânul ostaş a trebuit

Stela funerară a lui Tiberius Claudius Maxi-mus de la Philippi (după P. Conolly)

să se retragă, dar nu a rămas în noua provin-cie, ci s-a întors pe meleagurile natale, unde şi-a durat încă din timpul vieţii monumentul funerar, care ne informează asupra întregii sale cariere.

Columna lui Traian, scena 146 (după Cicorius Taf. 107)

14 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 15

Dezvoltarea arhitectonică a Gherlei începe în anul1682, o dată cu aşezarea, cu per-misiunea principelui Mihai Apafi, a armenilor lângă vechea cetate Martinuzzi, în satul românesc Candia. După pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania iese din sfera de influenţă a Imperiului otoman şi intră sub influenţa habsburgilor. Tradiţia întemeierii

Gherlei menționează faptul că episcopul armeano-catolic Oxendius Vărzărescu ar fi adus de la

Roma un plan al oraşului întocmit de inginerul Alexa. În mod cert, construcţia începe în zona Bisericii „Solomon”, zonă care nu respectă un plan conturat. Ulterior, însă, se observă cum întreg oraşul se dezvoltă după nişte direcţii bine stabilite, sub influenţa curentului baroc care pătrundea atunci în Ardeal. Gherla devine, astfel, primul oraş ardelean construit în întregime în stil baroc.

LA PAS PRIN GHERLA

Un oraş unic

16 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 17

Piaţa CentralăPiaţa Centrală este elementul urban care are cel mai bine conturată amprenta barocului. În forma iniţială, avea forma unui pătrat cu latura de 120 de metri. Aici este amplasată catedrala armeană, având azi în faţă un frumos parc. Este înconjurată de numeroase clădiri aflate în diferite stadii de restaurare şi care poartă toate influenţa barocului.

Parcul oraşuluiParcul se conturează în 1864, între Cana-lul Morii şi cursul regularizat al Someşului, având ca model parcurile austriece. Cele opt alei sunt păstrate şi astăzi şi, la fel ca acum 150 de ani, este locul preferat de plimbare, joacă şi recreere al gherlenilor. În mijlocul parcului se găsește un lac în curs de reamenajare de către Primăria Gherla.

Străzile orașului vechiStrăzile oraşului baroc au un farmec aparte. La fiecare pas, călătorul este surprins de farmecul clădirilor şi al caselor. Detaliile încântă privirea mai mult ca orice altceva: o fereastră sau o arcadă sau un fronton de clădire sunt, fiecare, mici semne ale unui tre-cut fascinant.

Vechea primărieÎn faţa bisericii armeano-catolice se găsea, în urmă cu 250 de ani, clădirea vechii primării. Decorarea faţadei aparţinea perioadei de tranziţie de la baroc spre clasicism, specifică primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. A fost demolată în 1893, când s-a construit noua primărie.

Cetatea Martinuzzi În prima jumătate a secolului al XVI-lea în-cepe construirea unei cetăţi de către Ioan Zapolya. Finalizarea edificiului e meritul car-dinalului Martinuzzi, care a guvernat Transil-vania cu mână de fier, păstrând-o autonomă atât faţă de turci, cât şi faţă de habsburgi. În secolul al XVIII-lea, cetatea şi-a schim-bat destinaţia originală, aceea de punct de control şi de protecţie a Văii Someşului Mic, transformându-se în penitenciar.

18 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 19

Orfelinatul de băieţiPrimul orfelinat de băieţi din Transilvania a fost înfiinţat tot la Gherla, în prezent aici funcţionând Spitalul Municipal Gherla.

Cimitirul vechiLângă Cetatea Martinuzzi s-a aflat o perioadă şi cimitirul armean, iar după transformarea cetăţii în penitenciar aici a fost şi cimitirul închisorii, Rózsa Sándor, un celebru haiduc maghiar, fiind înmor-mântat aici.

Orfelinatul de fete Clădirea încorporată astăzi în Liceul „Ana Ipătescu“ a fost construită de către Kovrig Tivadar, fiind primul orfelinat de fete din Transilvania.

Azilul de bătrâniPrimul azil de bătrâni din Transilvania a fost construit la Gherla de către familia Karacsony, la 1800. Este situat pe strada 1 Decembrie 1918 şi are aceeaşi utilitate şi astăzi.

Liceul teoretic „Petru Maior”Înfiinţat în 12 octombrie 1919, Liceul „Petru Maior“ este una dintre unităţile de elită ale învăţământului gherlean, aici învăţând de-a lungul timpului mari personalităţi ale cul-turii transilvănene.

Casa cu cariatideSituat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, acest monument de arhitectură este un prilej de încântare pentru turiştii care vizi-tează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt încadrate de cariatide, deosebit de frumos ornamentate. În prezent, aici funcţionează o capelă de rugăciuni greco-catolică.

20 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 21

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 5Construcţia casei a început undeva după 1750 şi a fost terminată în 1795, aşa cum atestă inscripţia din boltarul median al porţii carosabile. Faţada se depărtează de tipicul baroc al locuinţelor din Gherala, făcând astfel trecerea către arhitectura secolului al XIX-lea.

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 8 Clădirea a fost finalizată în 1760, poarta având chenar de piatră semicircular cu capi-teluri profilate fără cheie marcată.

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 11Clădirea, de mici dimensiuni, a fost finalizată în 1808 şi are deja elemente care provin din clasicism. Ferestrele sunt frumos decorate cu ghirlande şi medalioane cu figure antro-pomorfe, având un corespondent în registrul superior al frontonului trapezoidal.

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 12Poarta pietonală a clădirii are o pietrărie remarcabilă. Elementele decorative trădează finalizarea ei după 1770, având influenţe ale stilului numit „zopf”.

Casa de pe strada Mihai Viteazu, nr. 15Faîada imobilului este împărţită în două registre printr-o cornişă lineară care trece peste cele două porţi, pietonală şi carosabilă. Ferestrele care au tâmplăria iniţiala au avut chenare de piatră. Decoraţia lor este rezultată dintr-o refacere databilă la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Casa din Piaţa Libertăţii, nr. 10Clădirea, din punct de vedere compoziţional are farmecul Barocului provincial, panoul în care se află una dintre ferestre având în mod paradoxal rolul de pilastru.

Casa din Piaţa Libertăţii, nr. 11Faţada parterului datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar cea a etajului, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În prezent aici funcţionează sediul Parohiei Greco-catolice Gherla.

Casa din Piaţa Libertăţii, nr. 12Acest monument aparţine stilistic Renaşterii târzii, chiar dacă este construit, după cum indică inscripţia unei piese sculptate din faţadă, în 1746. Este una din cele patru case cu etaj din secolul al XVIII-lea şi la parterul ei a funcţionat încă de la început prima farma-cie a Gherlei.

22 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 23

Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 1Anul finalizării construcţiei, 1773, este mar-cat în arcul porţii semicirculare. Element-ele arhitectonice ale faţadei, volutele, fiind asemănătoare cu cele de la chenarele biseri-cii armeano-catolice Sfânta Treime, aflată la doar câţiva zeci de metri, rezultând că s-a folosit material de la construcţia acesteia, începută în 1748 şi sfinţită în 1804.

Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 2Construcţia clădirii a fost finisată în 1764, fi-ind una dintre cele mai bine păstrate clădiri din Gherla. Compoziţia ei, atât a planului, cât şi a faţadei, fiind coerente şi executate într-o singură etapă, forma elegantă a capitelurilor pilaştrilor porţii fiind asemănătoare cu cea a capitelurilor din faţada sudică a Catedralei „Sf. Mihai” din Alba Iulia.

Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 3Faţada clădirii are patru ferestre cu chenare de piatră şi cornişe în formă de acolade, cali-tatea lor artistică fiind de nivel maxim în Gh-erla.

Casa de pe strada 1 Decembrie, nr. 10În compoziţia generală a faţadei se simt deja tendinţele arhitectonice de clasicizare, el-ementele sale decorative fiind încadrabile în ceea ce în literatura provincială se numeşte stil „empire”. Probabil meşterul care a con-struit faţada, format în perioada Barocului, a încercat să ţină pasul cu schimbările ce se fac simţite în evoluţia artei la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 3Pe faţada imobilului se află un relief cu Sfân-tul Gheorghe ucigând balaurul, însoţit de o inscripţie în limba armeană şi datat la 1739. Acesta a fost încastrat în actuala clădire, pro-venind probabil de la imobilul ce a fost elimi-nat pentru construirea celui actual.

Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 5Casa parohială armeano-catolică, ridicată încă de la început cu această funcţiune, este unul din cele mai valoroase exemple de locuinţă Gherleană.

Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 7Construcţia se remarcă prin chenarul de piatră al porţii carosabile cu arc în mâner de cosc boltar median şi imposte.

Casa de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 9În această casă a poposit în nenumărate rânduri poetul George Coşbuc ca oaspete al prietenului său dr. Octavian Dominde, prelat papal.

24 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 25

Clădirea JudecătorieiClădirea Judecătoriei Gherla este situată vizavi de Liceul „Petru Maior“. După in-stalarea administraţiei comuniste, aici a funcţionat Şcoala de Cooperaţie, iar după 1990 s-a reînfiinţat Judecătoria Gherla.

Casa LaszloffySituată pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 16, a fost construită în secolul al XVIII-lea şi este una din cele 2 case cu etaj ce nu se găsesc în piaţa principală. Chenarele de la Casa Laszloffy sunt printre cele mai frumoase şi mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. Deasupra porţii se găsesc trei busturi de turci, motiv exotic baroc. În această clădire a funcţionat o vreme gim-naziul armenesc, iar din 1881 a găzduit primul muzeu de istorie din Gherla, fiind unul dintre primele din Transilvania.

Casă din sec. XVIIClădire din secolul XVII renovată în perioa-da interbelică cu elemente arhitecturale românești

Liceul teoretic „Ana Ipătescu”În 22 aprilie 1915, a luat fiinţă „Preparandia de fete“, actualul Liceu Teoretic „Ana Ipătescu“ din Gherla, care urma să pregătească învăţătoare pentru şcolile româneşti din zonă. Cursurile au fost deschise la 5 septembrie 1915, în plin război mondial, în prezenţa unor importante personalităţi ale culturii şi învăţământului românesc din Transilvania, aflată atunci în Im-periul Austro-Ungar. Şcoala şi-a păstrat profilul până în anul 1956, numărându-se printre cele mai apreciate şcoli de acest nivel din ţară. Pro-fesorii care au predat aici până în anul 1948, aleşi cu multă atenţie de episcopul dr. Iuliu Hossu, au devenit adevărate legende, model de probitate morală şi profesională. Astăzi, Li-ceul Teoretic „Ana Ipătescu“ se remarcă, prin-tre altele, prin numărul foarte mare de elevi (1.311), de clase (51) şi de cadre didactice (89), fiind una din cele mai mari unităţi şcolare din judeţ.

26 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 27

Parcul Central este locul favorit de promenadă al gherlenilor, în prezent acesta aflându-se într-un amplu pro-ces de înfrumuseţare şi amenajare. Se doreşte ca proiectul să fie gata până anul viitor, iar cei mici să se poată delecta cu bărcuţele pe lacul din centrul parcului.

Parcul central

28 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 29

Muzeul de Istorie repre-zintă unul dintre po-lii culturali cei mai importanţi ai Gherlei.

Muzeul a fost organizat pe baza unei serii de colecţii de mare valoa-re, printre care cele aparţinând Societăţii Astra, Muzeului Armenesc, Liceului „Petru Maior” şi Muzeului din Sic. Din 1986, întregul inventar a fost transferat în superbul edificiu de pe strada Mihai Viteazul, nr. 6, fosta casă a familiei Karacsony, construită la sfârşitul secolului XVIII şi care a servit înainte de Al Doilea Război Mondial ca sediu al Episcopiei Greco-Catolice din Gherla.

Muzeul de Istorie

În decursul timpului, colecţiile au sporit prin achiziţii, donaţii şi artefacte descope-rite ca urmare a săpăturilor arheologice din zonă, astfel că, în prezent, muzeul adăposteşte peste 19.000 de piese cu-prinse în şase colecţii.Potrivit directorului Mihai Meşter, valo-rificarea patrimoniului muzeal se face prin expoziţii permanente şi temporare, iar în ultimul timp şi prin expoziţii itine-rante. Expoziţia permanentă prezintă ma-teriale arheologice şi documentare din paleolitic până în secolul al XIX-lea. Apar în vitrine exponate descoperite la Gher-la şi în zonele limitrofe aparţinând epo-cilor paleolitic, neolitic, perioadei dacice şi romane, precum şi piese aparţinând evului mediu şi epocii moderne. Având în vedere existenţa unui număr mare de obiecte armeneşti, a fost amenajată o „Sală armenească”, expoziţie ce prezintă publicului vizitator piese provenite în ma-joritate din mediul religios, aparţinând cultului armeano-catolic.

30 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 31

Minunata curte din spatele Muzeu-lui de Istorie din Gherla ascunde, pe lângă un interesant lapidar, şi intrarea într-unul din locurile

speciale ale oraşului: un mic, dar generos şi emoţionant omagiu adus uneia dintre cele mai importante personalităţi de care e legat desti-nul locului, cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu. Muzeul „Iuliu Hossu” se află în custodia doam-nei Georgeta Pop, soţia regretatului protopop greco-catolic al Gherlei Gavril Pop. Pasionat colecţionar de obiecte populare şi bisericeşti, preotul Gavril Pop a reuşit să achiziţioneze, după 1989, câteva dintre cele mai importante obiecte personale şi de cult ale fostului epis-cop de Cluj-Gherla Iuliu Hossu.

Portretul oficial al fostului episcop, o pictură superbă încadrată în tricolor, se află în Muzeu, chiar sub tabloul înfăţişându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea. În rest, în decorul unui mobilier de epocă, vizitatorii pot vedea reverenda, mitrele, luminoasele straie episcopale, dar şi docu-mente care amintesc de personalitatea lui Iuliu Hossu, episcopul care a luptat ca nimeni altul pentru drepturile românilor ardeleni atât pe vremea regimului austro-ungar, cât şi în tim-pul şi între cele două războaie mondiale. Un adevărat model de verticalitate după venirea comuniştilor la putere, Iuliu Hossu rămâne în istorie mai cu seamă prin faptul că, la 1 decem-brie 1918, la Alba Iulia, a avut onoarea de a citi Proclamaţia Adunării Naţionale privind unirea cu Ţara-Mamă, România.

Din vara lui 2007, muzeul se mândreşte şi cu un lapidar roman şi medieval, amena-jat în curtea instituţiei. În vara anului 2010 a fost inaugurat, cu prilejul „Zilelor Munici-piului Gherla”, un nou spaţiu expoziţional permanent, care prezintă în vitrinele sale piese reprezentative pentru cele şase colecţii deţinute de muzeul gherlean.În ultimii ani, Muzeul de Istorie din Gherla a pus pe afişe câteva interesante expoziţii cu caracter temporar, foarte gustate de vizitatori: „Arme şi efecte militare”, „Rea-lizări ale ştiinţei şi tehnicii”, „Icoane pe sticlă – Şcoala Nicula”, „Artă şi tradiţie pe valea Someşului Mic”, expoziţia cucute-niană „Scânteia - Magia restaurării”, „Artă şi cultură armenească la Gherla” sau „Re-memorând Revoluţia de la 1848”.

Muzeul „Iuliu Hossu” din Gherla

Str. Mihai viteazu nr.6Muzeul de Istorie, fosta casă Karatsony, este indiscutabil cel mai valoros exem-plu de locuinţă barocă din Gherla.

32 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 33

Bisericile Gherlei

34 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 35

Cea mai reprezentativă clădire a Gher-lei este biserica armeano-catolică, situată în centrul oraşului, a cărei ridicare a început în septembrie

1748. A fost terminată în 1798 şi a fost sfinţită abia la 17 iunie 1804. Datorită perioadei înde-lungate de construcţie, la ridicarea ei au lu-crat mai multe echipe de meşteri, din diferite regiuni ale Imperiului austriac, fapt care duce la prezenţa unui amalgam de stiluri arhitec-tonice.

Biserica armeano-catolică „Sfânta Treime”

36 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 37

38 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 39

Interiorul este echilibrat şi unitar stilis-tic, fiind în stilul baroc „matur”, bogat ornamentat, de-o frumuseţe aparte, care impresionează pe oricine intră

în biserică. Datorită faptului că bogata co-munitate armeană a împrumutat vistieria habsburgică, secătuită de războaiele cu Na-poleon, aceasta a primit cadou din partea împăratului o pictură din galeria de artă a casei dinastice. Armenii au ales „Coborârea de pe cruce”, operă realizată, după unii, de Rubens, iar după alţii de şcoala rubensiană. Un alt element stilistic impresionant este reprezentat de coloanele cu capitel compo-zit, coloane pe care se sprijină arcele duble. Exteriorul este un amestec între baroc şi cla-sic. Biserica avea un gard cu stâlpi de piatră, peste care erau suprapuse statuile aposto-lilor. Ferestrele sunt dublu etajate, plasate pe un panou. Cele inferioare au o terminaţie semicirculară, iar cele superioare sunt în formă de liră, ambele având un chenar pro-filat şi cheie. O altă particularitate a bisericii o reprezintă catacombele, unde sunt înhumaţi reprezentanţi de seamă ai comunităţii gher-lene din veacurile trecute.

Gherla a fost un altar al luptei pentru libertate şi demnitate în anii cruzi, de început, ai comunismului. Sute de martiri şi-au dus crucea, fără crâc-

nire, între zidurile penitenciarului din oraş, iar azi două monumente amintesc că gherlenii au învăţat lecţia suferinţei marilor lor înaintaşi şi s-au întărit din puterea exemplului lor de curaj. La căpătâiul crucilor ridicate în memoria eroilor rezistenţei comuniste, florile nu veştejesc nicicând la Gherla, iar lumânările nu se sting niciodată. “Aţi luminat cu jertfe sfinte / Pământul până-ntemelii / Căci ţara arde de morminte / Cum arde cerul de făclii”, stă scris pe unul dintre monumente. Versurile martirului Radu Gyr sunt sfinte la Gherla.

Altarul Gherlei

40 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 41

Biserica „Solomon”

Biserica „Solomon” este prima construită de către armeni, denumită aşa după ctitorul ei, Solomon Simai. Construcţia a durat doar un an, între 1723 şi 1724,

iar amplasamentul a fost decis încă dinaintea trasării planului oraşului baroc. Biserica era înconjurată de un zid de piatră, în incintă aflân-du-se şi cimitirul. Între 1732 şi 1751, bisericii i-a fost adăugat un turn aproximativ pătrat. Cornişa turnului are pe mijlocul fiecărei laturi un semi-cerc şi este introdusă tribuna vestică, terminată cu un parapet de zidărie, fără decoraţii. An-cadramentul de intrare în biserică, datat la 1723, aparţine, din punct de vedere stilistic, Renaşterii transilvănene, iar de-o parte şi de alta se află sta-tuile sfinţilor Silvestru şi Grigore Iluminatorul. Bi-serica „Solomon” este un produs de arhitectură care ne prezintă faza de evoluţie, la acea vreme, a comunităţii armeneşti, stabilită deja de trei de-cenii în Gherla.

42 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 43

Construcţia mănăstirii franciscane a început la 1742, după ce primarul de atunci, Todor Daniel, a donat un lot pentru construcţia ei. Piatra de temelie a fost pusă în 1748, bi-serica fiind terminată şi sfinţită în 1758, iar capela Mariei de Loretto, în 1760. Cele două turnuri au fost adăugate în 1878.

Decoraţiunile interioare şi pictura sunt de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Faţada clădirii contrastează cu interiorul bogat în decoraţiuni. Biserica este un punct foarte im-portant al itinerariului Maicii Domnului, care porneşte din Austria, trece prin Gherla şi ajunge până la Şumuleu Ciuc, pelerinaj care datează încă din secolul XV.

Mănăstirea franciscană şi Biserica Mănăstirii catolice „Sfântul Petrude Alcantara”

44 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 45

Catedrala a fost construită în 1905 şi a fost folosită drept catedrală greco-catolică a Episcopiei de Gher-la până la 1930. Datorită eforturilor

episcopului Iuliu Hossu, în 1930 sediul epis-copiei a fost mutat la Cluj. În această biserică se află mormintele episcopilor Ioan Szabo si Vasile Hossu. Din 1948, biserica este catedrală ortodoxă.

Catedrala Ortodoxă „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

46 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 47

Mănăstirea Sfântul Anton de Padova, construită în stil maramureşean, este situată pe dealul estic al Gher-lei, într-un decor magnific, oferind

turistului un frumos punct de belvedere asupra oraşului. Piatra de temelie a fost pusă la 13 iunie 1999 de către energicul protopop Gavril Pop şi a fost terminată şi sfinţită, în timp record, la 14 septembrie 1999.În curtea mănăstirii, pe lângă prezenţa unor ves-tigii romane, se află şi statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul şi ocrotitorul Cehiei. Interiorul bisericii cuprinde o serie de icoane pictate pe sticlă în stilul Şcolii de la Nicula. În fiecare an, de Rusalii, se organizează o proce-siune religioasă la care participă credincioşi de toate vârstele.

Biserica de lemn a Mănăstirii Greco-Catolice „Sfântul Anton de Padova”

Biserica greco-catolicăde lângă gară

Construcţia bisericii greco-ca-to-lice de lângă gară a început în 1993, la iniţiativa părintelui Gavril Pop, pe un teren prim-

it de la Primăria Gherla, în schimbul continuării funcţionării în clădirea de pe strada Mihai Viteazul a Muzeului de Is-torie. Hramul bisericii se doreşte a fi, în toamna anului viitor, de Sfântul Iosif .

48 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 49

În anul 1936, cu sprijinul Primăriei Gherla şi prin contribuţia enoria-şilor, s-a cumpărat un teren şi s-a construit o biserică ortodoxă pe

locul fostului cinematograf. În 1987 a început construcţia actualei biserici, care a fost terminată şi sfinţită la 15 septembrie 1996, fiind şi sediul Pro-topopiatului Gherla, care cuprinde 42 de parohii şi Mănăstirea Nicula.

Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae“ de lângă parc

50 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 51

Lacul Tarnița Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” este o construcţie cu o arhitectură unică, datorită configuraţiei terenului de la intersecţia străzilor Clujului şi

Hăşdăţii. Biserica aparţine Parohiei 3 Gherla, iar lucrările de construcţie s-au executat din donaţiile enoriaşilor, din fonduri primite de la Ministerul Cultelor, Consiliul Judeţean Cluj şi de la credincioşi din alte localităţi. De asemenea, un ajutor important a venit de la Fabrica de Cărămidă, care a donat materialele de construcţie.Edificiul îmbină elemente neobizantine cu ele-mente moderne. Proiectul bisericii a fost exe-cutat de arhitectul Emanuil Tudose, iar lucrările de construcţie au început în anul 1993. În subsolul bisericii sunt amenajate o bibliotecă şi spaţii pentru activităţi culturale şi recreative pentru copii.

Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”

52 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 53

Construită în jurul anului 1848 de către armeni, biserica face parte actualmente din Parohia Ortodoxă Gherla 3. Construcţia

ei a fost finanţată de către Czetz Gergely, care a suportat şi costurile edificării orfe-linatului de băieţi, în prezent Spitalul Mu-nicipal. În curtea bisericii a fost ridicată, în 1983, o frumoasă troiţă.

Biserica Ortodoxă „Ioan Botezătorul”

Czetz Gergely, constructorul orfelinatului de băieți și al bisericii „Sf. Ioan Botezătorul”

54 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 55

Biserica Reformată a fost construită între 1862 şi 1877, până la acest mo-ment biserica fiind filială a celei din Mintiu Gherlii, care datează din se-

colul XIII şi a fost ridicată de Ordinul benedic-tinilor. În prezent, ea funcţionează ca biserică reformată de rit calvin.

Biserica Reformată

56 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 57

BSituată la 2 km de Gherla, biserica a fost construită între 1970 şi 1974 şi apartine de Parohia Gherla 3. Iniţiativa construcţiei i-a aparţinut preotului

Gavril Zob, un adevărat simbol al rezistenţei credinţei în faţa curentului ateist impus de administraţia comunistă.

Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“, din Hăşdate

Deoarece biserica veche era distrusă de timp, în 1983 a început construirea actualei biserici, terminată în 1991 şi sfinţită cu hramul Sf. Arhangheli Mi-

hail şi Gavril. În 2009 au avut lucrări de renovare şi a fost resfinţită în 2010.

Construcţia bisericii a început în 2004, fiind realizată în stil brâncovenesc, iar în 2008 a fost sfinţită în prezenţa P.S. Vasile Someşanul, de Florii. Având statut de biserică misionară, i-au fost arondate centrele de plasament şi centrele de tip familial.Iconostasul a fost realizat la Piatra Neamţ şi pictura de pe el de măicuţele de la Bistrita,

din Vâlcea, iar clopotul şi o serie de alte obiecte de cult provin din Grecia.

Biserici din Băița

Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Paraschiva, Sf. Mina şi Toţi Sfinţii Români

Biserica din BăițaBiserica reformată

58 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 59

Nu există loc în Ardeal în care rugăciunile să urce mai fierbinţi spre Cer şi unde Măicuţa Domnului să fie mai adorată ca la Nicula. Vechea mănăstire în care Maria a lăcrimat, în 1699, alături de sutele de mii de creştini români năpăstuiţi sub asuprire străină. Minu-nea împlinită de Fecioara pictată pe lemn la 1681 de Luca din Iclod a fost confirmată

chiar de ofiţerii austrieci veniţi să o cerceteze. Aproape o lună întreagă a lăcrimat Maica Dom-nului, între 15 februarie şi 12 martie 1699, iar vestea s-a răspândit grabnic în toate cotloanele Transilvaniei. Adevărate pelerinaje au luat drumul mănăstirii de la Nicula, satul aflat la numai 7 kilometri de Gherla, mai cu seamă pe 15 august şi 8 septembrie, de Sfântă Mărie Mare şi de Sfântă Mărie Mică. Consacrate de statutul de sanctuar marian conferit mânăstirii, în 1928, de către Papa

Pius al XII-lea, pelerinajele au luat o amploare extraordinară pe timpul păstoriei episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla Iuliu Hossu. Până la 50.000 de oameni se adunau la Nicula în perioada interbelică pentru a se ruga la icoa-na făcătoare de minuni a Mariei şi pentru a se îmbăta cu chemările la pace şi dragoste de ţară şi de Dumnezeu ale Prea Sfinţitului Iuliu Hossu.Tradiţia marilor pelerinaje a fost reînnodată în mod fericit după Revoluţie. Sute de mii de credincioşi, atât ortodocşi, cât şi greco-catolici, iau în fiecare an drumul Niculei în preajma zilei de 15 august. Aici, până de curând, pelerinii au putut asculta faimoasele predici ale unui alt mare ierarh creştin al ardelenilor, Mitropolitul ortodox Bartolomeu al Clujului. Vlădica Bartolomeu a consacrat un adevărat cult în jurul mânăstirii, locul său preferat de asceză şi rugăciune, dar şi un loc în care, inspirat de Duhul Sfânt, a realizat una dintre cele mai plastice diortosiri ale Bibliei.Minunea împlinită de icoana Mariei i-a inspirat pe localnici în creaţia unor minunate picturi pe sticlă. Nicula a devenit, astfel, prima şcoală de acest fel din ţara noastră, tradiţie care este păstrată şi astăzi cu sfinţenie de către monahi.După 2001, Arhiepiscopul Bartolomeu al Cluju-lui a rectitorit aşezământul monahal de la Nicula, demarând construcţia unor noi edificii: Biserica, Centrul de studii patristice, Casa de creaţie, un corp administrativ, Arhondaricul şi Clopotniţa.

GHERLA ŞI ÎMPREJURIMILENicula: minunea de lângă Gherla

60 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 61

Un loc fermecător, tot felul de înari-pate, sturzi cenușii, bâtlani, berze, pescăruşi şi alte nenumărate spe-cii care se învârt deasupra luciuri-

lor de apă, o mulţime de peşti şi, desigur, o mulţime de pescari, trestii care se leagănă în bătaia domoală a vântului, orăcăitul sonor şi nevrotic al broaştelor spărgând, din timp în timp, marea de linişte. Pontoane înguste de lemn, cât să treacă o persoană, şi stuful care te mângâie, aspru, pe obraz. Pare un peisaj desprins din Delta Dunării. Suntem, însă, în judeţul Cluj, în mijlocul Câmpiei Transil-vaniei! Începând de la Gherla, se deschide o lume de basm numită de mulţi, pe bună dreptate, „Mica Deltă a Clujului”.O salbă de lacuri se întinde pe zeci de kilo-metri până la Cătina şi Săcălaia. La Geaca găsim lacurile I, II şi III şi Lacul Roşieni, alături de Tăul Popii. Toate pline de peşte! Şi tot aici este situată rezervația Valea Legii. Mergând înspre Ţaga, ajungem la Lacul Miresei. Tot

aici, în comuna Ţaga, se află lacurile Ţaga Mică şi Sântejude I şi II. Lacul Ştiucii de la Săcălaia, singurul loc natural dulce din zonă, încheie salba de lacuri. Lacul Ştiucii a fost declarat rezervaţie, pentru că în zonă există foarte multe păsări rare. Lângă Săcălaia, la Sic, începe rezervația de stuf unică în Ardeal, un loc deosebit pentru pasionaţii de bird-watching, care vin aici din întreaga lume să admire în linişte păsările preferate din punc-tele de observaţie montate în imensa mare de stufăriş.

CătinaAflată la 30 de kilometri de Gherla şi cam tot atâţia de Cluj, prin Mociu, Cătina are un uriaş potenţial turistic. E înconjurată de păduri şi găzduieşte pe raza sa Cetatea de la Feldioara, avanpost al creştinătăţii la începutul epocii medievale.

GeacaComuna Geaca se află în estul judeţului Cluj, la 30 de kilometri de Gherla şi la 70 de Cluj-Napoca. Este atestată documentar încă din anul 1228. Geaca, localitatea celor mai timpurii ghiocei din Cluj, a rezervaţiei Legii-Răoasa şi a Castelului Beldi, poate profita din plin de bogăţiile sale naturale şi istorice. Pentru aceasta, primăria face eforturi pentru atragerea de investitori în agroturism.

ŢagaComuna clujeană Ţaga se află în Câmpia Fizeşului, pe cursul mijlociu al râului omo-nim, la poalele nord-estice ale Dealului Ascuţit, la 18 kilometri de municipiul Gherla. Ţaga a fost atestată documentar pentru pri-ma dată în anul 1243.Salba de lacuri doldora de peşte, faimosul caşcaval de Năsal, stârcul cenuşiu şi posibili-tatea de a locui o vară întreagă într-o casă dacică ori neolitică fac parte din mândriile comunei Ţaga.Printre obiectivele turistice care au dus vestea despre splendorile comunei clujene Ţaga se numără biserica reformată calvină din secolul al XV-lea de la Năsal şi biserica românească din lemn cu hramul Sfinţii Ar-hangheli Mihail şi Gavril din Năsal.

Fizeşu GherliiComuna Fizeşu Gherlii este situată în Câm-pia Fizeşului, pe cursul râului Fizeş, la 6 ki-lometri de municipiul Gherla. Comuna este locuită din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind relicvele descoperite pe teritoriul său. Dintre acestea, merită menţionate obiectele de bronz ce datează din secolul IX înaintea erei noastre. Acestea se prezintă sub forma unor cupe, brăţări, căldăruşe, fibule, vârfuri de arme. Satul reşedinţă de comună, Fizeşu Gherlii, este menţionat documentar pen-tru prima dată în 1230. Pe teritoriul comu-nei, în satul Nicula, se găseşte mănăstirea Adormirea Maicii Domnului - unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj creştin din România.

Delta din inima Ardealului

Lacul Știucii, Săcălaia

Geaca

Țaga

Cătina

Lacul Știucii, Săcălaia

62 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 63

BonţidaVestită mai ales pentru castelul său fabu-los, supranumit Versailles-ul Transilvaniei, mărturie plină de mistere a măreţiei familiei Banffy, Bonţida atrage ca un magnet drumeţi din toate colţurile lumii. Construcţia a în-ceput în 1437, când Baronul Banffy a primit din partea regelui Albert aprobare pentru a-şi înălţa o cetate, finalizată în 1543. Stilu-rile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc, însă,

de-a lungul veacurilor, lucrările de consoli-dare şi extindere i-au dat castelului şi tuşe de arhitectură barocă vieneză. Lucrările de res-taurare şi reabilitare, începute de câţiva ani cu sprijinul mai multor instituţii şi organizaţii româneşti şi străine, stau sub înaltul patronaj al Prinţului Charles de Wales, care a vizitat de câteva ori şantierul. Obiectivul poate fi vi-zitat, găzduieşte cursuri de restaurare şi chiar nunţi.

Bonţida se poate lăuda, însă, şi cu alte bogăţii: are ape sărate, folosite de localnici pentru saramură, un parc englezesc, o moară de apă, castelul din satul Răscruci, Muzeul Etnografic „Kalosh”, biserici vechi şi localnici prietenoşi.

DăbâcaPuţine locuri din Transilvania au atâta încărcătură de legendă şi mister ca Dăbâca. Veritabilă capitală a expansiunii creştine împotriva păgânilor pecenegi, Dăbâca stă

la începutul formării Voievodatului Transil-vaniei, fiind una din posibilele reşedinţe ale legendarului duce Gelu. Cetatea are formă inelară şi era formată dintr-un număr de pa-tru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 de metri. Este aşezată pe Dealul Cetăţii, pe terasa superioară a văii Lonei, şi avea rolul de a menţine controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseşului. Şi astăzi, călătorul care trece pe aici poate ad-mira frumoasa cetate, care de nouă veacuri veghează asupra destinului Transilvaniei.

Sânmărtin Comuna Sânmărtin este situată în zona Dea-lurilor Jimborului, pe dreapta râului Fizeş. Aşezată pe dealuri şi înconjurată de păduri ce-i deschid călătorului panorame deose-bite, Sânmărtinul este - prin apropierea sa de Gherla, de Nicula şi de salba de lacuri din zonă - unul dintre locurile ideale pentru a în-cepe o afacere în domeniul agroturismului. Terenuri sunt foarte multe, iar primăria din localitate sprijină pe oricine este interesat, prin concesionarea de terenuri.

Cetatea de la Dăbâca

Castelul Banffy din Bonțida Sânmărtin

64 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 65

IclodCocheta comună clujeană Iclod e aşezată pe Valea Someşului Mic, la o aruncătură de băţ de Gherla, acolo unde dealurile Clujului şi ale De-jului se îmbină armonios cu marginea Câmpiei Transilvaniei. Atestată încă de la 1268, sub nu-mele de Fundătura, comuna a jucat un rol im-portant în istoria zonei, prin poziţia sa strategică, pe drumul care lega centrul Transilvaniei de Moldova.

SicComuna Sic este situată în partea de nord-est a judeţului Cluj, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca şi la doar 15 kilometri de Gherla. A fost prima localitate atestată documentar pe teritoriul ac-tual al judetului Cluj, în anul 1002. Cu sute de ani în urmă, localitatea a primit privilegii şi rang de oraş, care s-au păstrat până târziu, în secolul al XIX-lea, atunci când mina de sare în jurul căreia pulsa viaţa economică a localităţii s-a închis.Comuna se întinde pe trei uliţe principale, nu-merotate I, II şi III, deosebit de pitorești, cu case tradiționale. Locuitorii umblă şi acum în portul tradiţional, indiferent dacă e zi de sărbătoare sau zi de lucru.

Castelul Kornis din comuna MănăstireaO altă atractie turistică din împrejurimile Gherlei este situată la 10 kilometri de municipiu, înspre Dej. Cu o superbă arhitectură, străjuit de statuile a doi inorogi, Castelul Kornis se înscrie printre cele mai frumoase monumente ale Transilvaniei. Aici a adus, în 1699, Zsigmond Kornis icoana făcătoare de minuni de la Nicula şi tot aici au semnat ofițerii austrieci şi negustorii români şi maghiari actul prin care se confirma că icoana lăcrimase în prezenţa lor.

Mintiu GherliiSituat la 3 kilometri de Gherla, Mintiu este bine-cunoscut prin faptul că aici, în ziua de Rusalii, se practică unul dintre cele mai vechi obiceiuri din zonă, Împănatul boului. Împănatul boului este un ritual cu caracter agrar şi nupţial, iar cununa cu care este împănat boul are puteri magice.La Mintiu Gherlii se găseşte mănăstirea greco-catolică a Sfintei Cruci, de unde turistul are o superbă panoramă asupra Văii Someşului Mic.

Rezervația de stuf de la Sic

66 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 67

GHERLA AZI: oraşul care nu se plictiseşte niciodată

68 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 69

rom Dej, Aeroportul Internaţional Cluj-Nap-oca, Carrefour Axis Cluj, Hipermarket Cora, Mechel Câmpia Turzii şi Holcim Turda. Aşa se întâmplă de fiecare dată când oraşul este vizitat de delegaţii străine, cum a fost recent cazul oaspeţilor de seamă din Elveţia, care au venit special pentru a celebra cei 100 de ani de relaţii diplomatice dintre Româ-nia şi Ţara Cantoanelor. De-a lungul vizitei, oaspeţii au fost încântaţi de expoziţiile de xilogravură, de programele artistice în limba franceză, de momentele pregătite de Fanfara Municipală Gherla, Corala Magna şi Ansam-blul Ardealul. De Rusalii, clopotele bat, încă de dimineaţă, la unison în întreaga Gherlă. Cu prapuri cu cunune din spice de grâu în frunte, întreaga suflare a Gherlei se strânge în Parcul Central pentru a participa la sfinţirea apei şi a ţarinei.

Departe de inerţia specifică oraşelor de provincie, dar şi de depresia generalizată a crizei economice, Gherla trăieşte azi cu

tonusul şi cu motivaţia pe care i le recomandă nu doar lecţia trecutului său încărcat de ex-emplaritate, ci şi rigoarea unui proiect de viitor pe care îl urmează fără compromisuri. Oraşul prinde culoare ori de câte ori eveni-mente culturale, religioase, tradiţionale sau sportive îi animă viaţa. Aşa s-a întâmplat, bunăoară, pe 2 iunie, de Înălţarea Sfintei Cru-ci, când, în sunetul fanfarei oraşului, Gherla și-a cinstit eroii. Autorităţile au depus jerbe de flori la mon-umentul eroilor, iar bătrânii veterani, cu medaliile de vitejie doldora pe piept, le-au amintit celor tineri de camarazii căzuţi pen-tru libertate. Aşa s-a întâmplat anul acesta şi pe 8 iunie, atunci când s-a dat startul unuia din cele mai mari concursuri de aplicaţii pen-tru pompierii voluntari din Gherla, Bonţida, Geaca, Mociu,Ţaga, Sâncraiu, Izvorul Crişului, Cămăraşu, Dăbâca, Panticeu, Mănăstireni şi Jucu. Pe 9 iunie s-a reluat concursul cu Ser-viciile Private pentru Situaţii de Urgenţă Vas-

70 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 71

A doua zi începe seria evenimentelor închinate Sfintei Maria, care vor culmina cu procesiunile şi pelerinajele de Sfântă Mărie Mare din august, respectiv de Sfântă Mărie Mică din septembrie.

72 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 73

Terminarea anului şcolar într-o atmosferă festivă de fiecare dată, reprezintă un moment aparte în viaţa Gherlei. Bunici din toate satele din jur, mulţi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, îşi însoţesc emoționaţi copiii şi nepoţii la momentul unic al premierii.

74 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 75

An de an, Zilele Gherlei reprezintă perioada cea mai aşteptată de toată suflarea oraşului. Eve-nimentul se deschide la Muzeul de Istorie cu o expoziţie cinegetică, cu trofee care de care mai interesante şi poveşti vânătoreşti de o savoare aparte. Amintiri cu partide de vânătoare de la începutul secolului trecut şi exponate precum cel mai mare urs vânat la Ţaga şi care în 1904 a ajuns în expoziţie până la Londra, uimind societatea europeană prin dimensiunile sale, fascinează şi bucură publicul gherlean.

Un moment aparte al Zilelor Gherlei e reprezentat de premierea de către edilul-şef Ovidiu Drăgan a celor mai merituoşi gherleni, tineri cei mai mulţi dintre ei, care s-au remarcat la olimpi-ade şcolare, la concursuri sportive sau la evenimente culturale. Prezent mereu, peste an, la cele mai importante momente din viaţa oraşului, primarul Ovidiu Drăgan are plăcerea de a invita pe scenă, în faţa numeroasei şi exigentei audienţe gherlene, pe mulţi dintre cei pe care i-a susţinut şi încurajat în activitatea lor de excepţie.

76 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 77

Odată festivitatea de premiere terminată, vedetele vieţii sportive, educaţionale şi culturale din Gherla lasă loc pe scenă ve-detelor muzicale naţionale. Concerte de muzică populară înveselesc atmosfera, iar trupe precum Alexandra & DJ Lexia, Electro Drum Sistem, DJ Proj-ect, Deepside Deejays, Voltaj, Alyona, DJ Summerian, Mossano & Ella Rosse, Bl-axy Girls sau Bosquito fac seară de seară spectacole gustate de public. În paralel, la tot pasul au loc lansări de carte sau spectacole de cultură: la fel ca de Zilele Gherlei, oraşul nu se plictiseşte niciodată.

78 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 79

Centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice de la Sântioana, comuna Ţaga

Restaurant-Terasă Fiesta

Restaurant Parc

1 bazin exterior, apă dulce, rece * înălţime min. 1,80 m / max. 2,40 m * trambulină * 1 bazin exterior pen-tru copii mici, înălţime 0,5 m * tobogan * teren cu nisip pentru volei * bar terasă * duşuri cu apă rece * şezlonguri gratuite * umbrele gratuite * discotecă

Gherla, jud. Clujstr. Parcului F.N.(în Parcul Mare al oraşului, chiar lângă digul de la Someşul Mic)

Restaurant Conte

Ştrand Parc

Restaurantul-Terasă Fiesta este locul ideal pentru servirea mesei sau pen-tru organizarea de evenimente, nunţi, botezuri, banchete de absolvire etc. Totodată, oferă şi servicii de catering.

Gherla, jud. Clujstr. Clujului FNTel.: 0744 601 253

Hotel Mariflor Situat la marginea municipiului Gherla, într-o zonă liniştită cu multă verdeaţă, cu un design interior şi exterior de excepţie şi creat cu multă pasiune şi me-ticulozitate la standarde înalte, Hotel Mariflor oferă servicii de cazare în Gherla la un nivel unic în zonă, într-o atmosferă deosebită şi călduroasă. Hotel Mariflor are un standard de 3 stele, oferă 57 de locuri confortabile de cazare, acces Internet Wire-less gratuit, cablu-TV, parcare supravegheată, tele-vizoare LCD în fiecare cameră şi multe, multe alte dotări şi servicii. În cadrul incintei Hotel Mariflor din Gherla veţi regăsi şi un restaurant de 3 stele decorat cu mult stil, cu un meniu creat cu atenţie, ce include mâncăruri delicioase şi băuturi excepţionale, combinând di-verse bucătării atât tradiţionale, cât şi moderne. În timpul anotimpului cald puteţi savura tot ceea ce oferă restaurantul şi în cadrul celor două terase disponibile, una în faţa restaurantului, iar cealaltă la etajul 1.

Gherla, jud. Cluj str. Liviu Rebreanu, nr. 56 A(pe D.J. 109C spre Mănăstirea Nicula – Reghin – Târgu Mureş)Tel.: +40 372 731 777; +40 372 921 191www.hotelmariflor.ro

Restaurantul Conte are 180 de locuri şi o sală de nunţi cu o capacitate de 500 de locuri, oferă un meniu cu mâncâruri tradiţionale şi internaţionale şi asigură totodată servicii de catering şi diverse evenimente: botezuri, seri distractive etc.

Gherla, jud. Cluj, Str. Primăverii, nr. 2 Tel.: 0744-319.161, 0264-241.545

Situat într-un decor magnific pe marginea unui lac, centrul de vârstnici oferă tot confortul medical şi re-creativ pentru persoanele vârstnice.Instituţia se află în localitatea Sântioana, comuna Ţaga, la o distanţă de cca. 12 km de localitatea Gher-la într-un cadru natural deosebit de frumos, discret, lipsit de aglomeraţie, asigurând liniştea de care aveţi nevoie. Personalul este compus din şase oameni: trei asistente, un asistent social, un medic şi o infirmieră.

Contact:Tel. 0748 201 020

80 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 81

Hotel Etrusco

Pensiunea Ioana

Situate pe partea stângă la intrarea în Gherla dinspre Cluj-Napoca, Băile Băiţa oferă servicii de cazare la căbănuţe, restaurant, dispunând şi de un teren de tenis.

Băile Băiţa

Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 26 Tel.: 0264-241.576, 0722-163.340, 0723-386.921

Gherla, în parc lângă stadion Tel.: 0264-242.942, 0728-076.544

Dotat la standarde europene, cu un aer romantic, reuşeşte să îm-bine cu mult bun gust elemente tradiţionale ale culturii romanice cu elementele contemporane.- Sală de conferinţe cu 100 de locuri- Restaurant cu 150 de locuri- Terasă cu 130 de locuri- 4 camere cu 2 paturi- 2 apartamente- 9 camere duble cu pat matrimonial- 6 camere cu 3 şi 4 paturiCamerele sunt dotate cu: televizor, frigider, acces la Internet, tele-fon, aer condiţionat.Pentru cazare Gherla, cazare Dej, cazare Cluj, hotel Gherla, hotel Dej, hotel Cluj nu ezitaţi să ne contactaţi.

Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 17Tel.: +40 264 248 383; +40 744 788 325Email: hoteletrusco@yahoo.itwww.hoteletrusco.ro

Situată la intrarea în Gherla dinspre Cluj-Napoca, Pensiunea Clasic oferă servicii de cazare şi restaurant, precum şi organizare de mese festive.

Cursuri de inițiere în tenis pentru copii de vârste diferite, lecții de tenis pentru tineri și adulți, închiriere terenuri

Gherla, jud. Cluj, str. Clujului, nr. 19 Tel.: 0264-242.971, 0766-296.65, 0766-673.094

Tel.: 0747-488.355, 0743-086.789clubtenisgherla@yahoo.com

Pensiunea Clasic Tenis Club Gherla

Pensiunea Ioana are restaurant, grădină de vară şi organizează nunţi, botezuri şi alte evenimente. Are 17 camere cu 2 locuri.

Gherla, jud. ClujStr. Clujului, nr. 4Tel.: +40 264 243 173; 0264 243 451Mobil: +40 722 605 186; 0721 185 876Fax: +40 264 206 340; 0264 243 173office@pensiuneaioana.rowww.pensiuneaioana.ro

EscapeBOWLING-BILIARD-DARTS-SNOOKER-PIZZERIE-RESTAURANT-CLUB-TERASĂ-JOCURI

82 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA 83

Situată în Municipiul Gherla pe str. Mihai Eminescu, nr. 7-9 (DN1 C/E575), Pensiunea Cola 7x4 este locul perfect pentru orice sejur. Pentru pensiunea noastră de 3 stele, cu 11 camere, 2 cu pat matrimonial şi 9 cu 2 paturi, cuvântul de ordine este „Confort“. • TV Cablu cu 30 canale în fiecare cameră• Parcare închisă păzită în incinta pensiunii – 11 locuri• Internet de mare viteză, gratuit, în fiecare cameră• Băi complet utilate• Spaţiu de joacă pentru copii în incinta pensiunii• Restaurant de 3 stele cu Bar• Terasă în aer liber (în sezonul cald)Restaurantul de 3 stele Cola 7x4 este locul ideal pentru întâl-niri de afaceri, team buildinguri, prezentări sau pentru o cină romantică. Muzica şi ambianţa, fineţea, intimitatea serviciilor, dar mai ales mâncărurile apetisante şi băuturile fine creează acea atmosferă caldă şi discretă care inspiră şi destinde. Restau-rantul dispune şi de un salon dotat cu un Televizor cu plasmă, unde se pot viziona meciuri de fotbal sau alte programe. Dacă doriţi să veniţi cu copiii, spaţiul de joacă special amenajat în incinta pensiunii le vor oferi acestora o ocupaţie plăcută în condiţii de siguranţă deplină pe toată durata cazării. Tot prin intermediul restaurantului oferim servicii de cate-ring, mese festive, asigurăm un meniu complet şi servicii de înaltă clasă.

Pensiune-Restaurant Cola 7x4

Gherla, jud. Clujstr. Mihai Eminescu, nr. 7-9

Tel./Fax: 0264 243 178

Mobil: 0744 606 126e-mail: office@cola7x4.rowww.cola7x4.ro

Baza de agrement şi tratament dispune de: 2 bazine ex-terioare, apă dulce, călduţă, înălţime min. 1 m / max. 2 m) * bazin interior, apă dulce, călduţă, înălţime min 1,5 m / max 2 m * trambulină * bazin interior cu apă sărată, călduţă, de la Sărătura (clor, brom, sulfaţi, bicarbanic, so-diu, potasiu, calciu, magneziu, acid metasilicic) * nămol * saună * jacuzzi * fitness * biliard * terasă * teren de fotbal * cursuri de înot * duşuri cu apă caldă * cabine de schimb cu cheie * teren sportiv sintetic, cu nocturnă * patinoar (în sezonul de iarnă).Tot aici funcţionează şi un spital de recuperare dotat cu cabinete medicale şi aparatură, iar serviciile sunt şi am-bulatorii.

Băile Calde Tehnomedical

Gherla, jud. Cluj, str. Fizeşului, nr. 2(la şoseaua care iese din Gherla spre Fizeşu Gherlii, la 300 m după barieră, bifurcaţie la dreapta, se urcă sus pe deal aproximativ 300 m)

Tel./fax: 0264-206.306, 0264-206.307, 0264-241.923

84 GHID DE PROMOVARE TURISTICĂ GHERLA

General manager: Cristian Matos Layout şi design grafic: Alin MihalceaConsultanţi ştiinţifici: Tudor Sălăgean, Alexandru SimonFotografii aeriene: Cristian MatosFotografie copertă: Cosmin GiurgiuFotografii: Cristian Matos,Chief executive manager: Ștefana BodeaAsistant manager: Maria Magdalena DiacuText: Ciprian Rus, Ștefana Bodea, Cristian MatosTraducători: Laszlo Turos, Annamaria Roman, Camelia PopTransport și distribuție: Florin CiascaiCorespondenţi turism montan & marketing: Viorel Pleşa (Jud. Cluj, 0741 217197), Cristina Paşca (Jud. Alba, 0751 955 044), Paula Feşnic (Jud. Cluj, 0754 267 003), Lena Stan (Jud. Cluj, 0744 924 628), Roxana Ciocan (Bucovina, 0753 331 007), Annamaria Roman (Londra, +44 777 1458143), Ioan Matos (Satu Mare 0753 998 313), Maricica Crișan (Câmpia Transilvaniei 0740 451 571)

CONTACTTelefon: 0768 971 498 transilvaniaallinclusive@yahoo.comwww.transilvaniaallinclusive.ro

Ghid realizat de:

Contact:Str. Bobâlna nr. 2 , cod poștal 405300Tel.: 0264-241.926, 0264-241.775 Tel./Fax: 0264-241.666e-mail: primar_gherla@yahoo.com

ISSN 2069 – 5853

Primăria Municipiului GherlaPrimar Ovidiu Drăgan

Gherla