5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
1/24
olele XI-XIV)
(Romanitatea rasariteana: de la autonomie la stat; Intemeierea TariiRomanesti si a Moldovei; Dualismul statal romanesc; Romanii in voievodatul
Transilvaniei.)
In secolele X-XIII, in urma destramarii dominatiei slavilor la nordul si sudul
Dunarii, romanitatea rasariteana apare din ce in ce mai frecvent in sursele
epocii. Romanii din aria carpato-dunareana si din eninsula !alcanica, numiti
vla"i de straini, in diverse variante, termen care e#prima in traducereromanitatea lor, sunt semnalati nu numai ca entitate etnica dar si in cadrul
or$ani%atiilor lor autonome, cu structurile lor politice, militare si ecle%iastice,
cuprinse in vaste con$lomerate plurietnice din &uropa 'entrala, Rasariteana
si ud-&stica.
saltate si in pericol de a * ani"ilate de Imperiul !i%antin la sfarsitul secolului
XII si de un$urii instalati in annonia inca de la inceputurile e#pansiunii lor
spre rasarit, autonomiile romanesti au evoluat in cele din urma spre formula
statului independent. 'el alcatuit de romanii +alcanici la sfarsitul secolului XIIa avut e#istenta efemera, *ind resor+it de masa numeric superioara a
slavilor. In sc"im+, evolutia spre stat a devenit un fapt dura+il la nordul
Dunarii unde elementul romanesc era precumpanitor; ea a fost accelerata in
cursul secolului XIII si in secolul urmator de politica Re$atului n$ar de
ani"ilare a autonomiilor romanesti din Transilvania si de tendintele sale de
dominatie la sud si rasarit de 'arpati. Re%ultatul acestei accelerari a fost
constituirea Tarii Romanesti si a Moldovei ca state independente.
e masura consolidarii independente a celor doua state romanesti,re$alitatea un$ara a desfasurat un vast efort de in$radire si suprimare a
li+ertatilor romanilor din launtrul arcului carpatic.
Romanitatea rasariteana: de la autonomie la stat. paritia romanitatii
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
2/24
rasaritene in i%voarele +i%antine, ruse si un$are, dupa cateva secole de
tacere aproape a+soluta in privinta ei, a fost urmarea destramarii in secolele
X si XI a "e$emoniei si unitatii slave in &uropa 'entrala si ud-&stica.
Instalarea un$urilor in campia pannonica si apoi cuceririle lor, dupa
crestinarea Re$atului n$ar, in rasaritul si sud-estul european, precum si
ofensivele incununate de succes ale imparatilor Ioan T%imises si Vasile II,care in doua repri%e au ani"ilat primul Tarat !ul$ar, mai intai in estul apoi in
vestul eninsulei !alcanice, au adus in lumina i%voarelor una din principalele
realitati ale re$iunii, anterior acoperita de elementul dominant slav:
romanitatea rasariteana si autonomiile ei re$ionale.
In secolele XI-XIII aceasta populatie romanica si structurile ei politice si
ecle%iastice erau raspandite pe o vasta intindere, din sudul eninsulei
!alcanice si pana in nordul arcului carpatic. utonomiile teritoriale ale
romanitatii rasaritene poarta in sursele epocii denumirea de Vla"ia, Vla"ia deus, Vla"ia de os, Vla"ia Mare, Vlasca /eml0a, Terra !lacorum, Tierre a !las,
1alac"enland etc, denumiri care e#prima sintetic realitatile lor constitutive:
caracterul lor romanic si e#istenta lor autonoma in cadrul unor mari comple#e
plurietnice: Imperiul !i%antin, Re$atul n$ar si succesivele 2imperii ale
stepelor3 (pecene$, cuman, tatar). 4 parte din aceste autonomii au
supravietuit timp de secole pe temeiul intele$erilor convenite cu puterile care
au dominat spatiul est si sud-est european; compromisuri in cadrul carora, in
sc"im+ul o+li$atiilor de tri+ut si de a0utor militar, tarile isi pastrau autonomia
si structurile lor traditionale.
De intindere si insemnatate variata, autonomiile romanesti erau $rupari de
sate si catune, modelate in $eneral dupa cadrul $eo$ra*c in care se
alcatuisera: vaile unor rauri, depresiuni intramontane, %one prote0ate de
munti si paduri. In acest cadru si-au $asit ocrotire auto"tonii impotriva
succesivelor inva%ii ale calaretilor stepei si a raidurilor lor de 0af si distru$ere.
Muntele si padurea, fortarete naturale, au indeplinit timp de secole o functie
vitala salvatoare in istoria romaneasca si au intrat adanc in constiinta
colectiva a poporului roman.
se%arile rurale risipite in cuprinsul unor tari erau conduse de cne%i sau 0u%i
cu functii 0udecatoresti sau administrative (in sudul Dunarii ei apar su+
denumirea de celnid). uterea unora dintre cne%i s-a e#tins cu timpul peste
mai multe sate dintr-o arie $eo$ra*c-politic delimitata; 2tarile3, autonomii
politice nascute din asocierea mai multor sate, depindeau de un centru de
putere strain, *e direct *e prin intermediul unei capetenii militare, voievod in
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
3/24
terminolo$ia politica slava adoptata de auto"toni, du# in i%voarele straine de
lim+a latina contemporane. atul, cadrul principal de convietuire sociala,
$rupa familiile de tarani, populatie a$ricol-pastorala, care folosea in comun o
parte din teritoriile a5ate in stapanirea sa.
In secolele X-XII, autonomiile teritorial-politice ale romanitatii rasaritene,
vla"i, vala"i in i%voarele straine, romani, armani in vor+irea proprie, isi
semnalea%a e#istenta *e direct, su+ denumirea de 2tara a vla"ilor3, *e prin
intermediul structurilor si actiunilor lor politice si militare.
In vastul spatiu +alcanic, readus su+ stapanire +i%antina in cea mai mare
parte la trecerea dintre secolele X-Xl, sunt semnalate primele realitati politice
romanesti. in a doua 0umatate a secolului X, in Tessalia, tema &lladei, *inta un
comandament (ar"e) al vla"ilor, nucleul Vla"iei Mari (Me$ali Vla"ia) de mai
tar%iu. in teritoriul fostului Tarat !ul$ar de curand ani"ilat, imparatul Vasile 66
a in*intat o episcopie a vla"ilor 2din intrea$a !ul$arie3 (6787), or$ani%atie
+isericeasca autonoma careia aveau sa-i urme%e si alte manifestari de
autonomie.
'and s-au ase%at in campia pannonica la sfarsitul secolului IX, un$urii au
$asit in re$iune, potrivit primelor lor cronici, o populatie romanica pe care au
supus-o, impunandu-i diferite o+li$atii. 'ea mai speci*ca dintre acestea su+
raport *scal era darea in animale; cel mai tar%iu su+ re$ele tefan 6, care a
creat Re$atul n$ar si a impus un$urilor crestinismul, a fost adoptata o
re$lementare $enerala a acestei o+li$atii a romanilor din cuprinsul re$atului,
ceea ce lasa sa se intrevada e#istenta unui statut ne$ociat, inlauntrul arcului
carpatic si in Transilvania, adusa in etape su+ autoritatea coroanei un$are,
cuceritorii au descoperit in cursul inaintarii lor structurile politice romanesti
cu care s-au infruntat cu armele sau au ne$ociat acorduri de inc"inare si
su%eranitate. 'el dintai o+stacol pe care l-au intalnit in e#pansiunea lor in
Transilvania si l-au inlaturat a fost, potrivit celei mai vec"i istorio$ra*i
ma$"iare, un voievodat romanesc, al carei conducator a ca%ut in lupta cu
navalitorii. reluata de invin$atori, institutia voievodatului avea sa ramanatimp de secole intruc"iparea cea mai de seama a autonomiei Transilvaniei in
raport cu re$alitatea un$ara.
In etapa urmatoare a e#pansiunii lor in Transilvania cu a0utorul unor forte
au#iliare, un$urii au venit in contact cu alte realitati politice sau militare
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
4/24
romanesti sau de sim+io%a romano-pecene$a. oemul $erman
9ie+elun$enlied semnalea%a e#istenta unui duce (er%o$) 2Ramunc din tara
Vla"ilor3 (1alac"enland). ana in primele decenii ale secolului XIII si-au
pastrat caracterul ori$inar de formatiuni politice romanesti Tara 4ltului si Tara
ate$ului din sudul si sud-vestul Transilvaniei; tot in aceasta %ona, sursele
un$are mentionea%a e#istenta unei 2paduri a romanilor si a pecene$ilor3(silva +lacorum et +issenorum), o ramasita a unei mai vec"i realitati politice
inlaturate o data cu e#pansiunea spre sud a re$atului. n corp de oaste al
acestor autonomii romanesti a participat intre 6866 si 686 alaturi de
unitatile militare ale altor autonomii etnice din Transilvania - sasi, secui,
pecene$i - la o e#peditie a Re$atului n$ar in !ul$aria, la Vidin.
Inaintand la sud si rasarit de 'arpati in primele decenii ale secolului XIII,
re$alitatea a $asit alte tari (terrae) romanesti pe care s-a straduit si a reusit
sa le aduca temporar su+ puterea sa, in diferite $rade de dependenta, in Taraeverin, ase%ata intre 'arpatii Meridionali, Dunare si 4lt, denumita astfel
dupa centrul forti*cat de la Turnu everin, coe#istau un +anat -
comandament militar - intemeiat de re$alitatea un$ara in deceniul al patrulea
al secolului XIII, o tara romaneasca, su+ un cnea%-voievod roman,
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
5/24
'el dintai stat creat de romanitatea rasariteana a fost opera vla"ilor din
nordul eninsulei !alcanice. Dupa o stransa cooperare militara cu Imperiul
!i%antin, care a culminat in %ilele imparatului Manuel I 'omnenul (66=-
66>7), vla"ii din nordul eninsulei !alcanice si-au va%ut $rav amenintate
privile$iile la sfarsitul secolului XII de *scalitatea apasatoare a dinastiei
intemeiate la !i%ant de familia n$"elos. incercand %adarnic sa o+tina de laimparat con*rmarea privile$iilor de care se +ucurasera inainte, statutul de
autonomie in sc"im+ul serviciilor militare prestate imperiului, vla"ii din Muntii
!alcani s-au rasculat in 66>? su+ conducerea fratilor etru si san. pri0inita
puternic de cumanii si vla"ii din nordul Dunarii, rascoala, la care s-au asociat
mai tar%iu si +ul$arii, a reusit sa re%iste asalturilor repetate ale ostilor
+i%antine. in cele din urma, !i%antul a fost silit sa inc"eie pace cu statul
vla"o-+ul$ar format in nordul eninsulei !alcanice, care a asumat in anii
urmatori o insemnata functie internationala.
menintat de fortele cruciatei in e#pansiune in &uropa ud-&stica, noul stat a
recunoscut suprematia spirituala a Romei, su+ cel de al treilea suveran al
sau, Ionita cel @rumos ('alo0oannes, 66AB-687B), recunoscut la randul sau de
papa Innocentiu III ca 2re$e al vla"ilor si +ul$arilor3.
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
6/24
tri+urilor un$are s-a instaurat, potrivit primei scrieri istorice un$uresti, Cesta
un$arorum, dupa infran$erea unei capetenii romanesti locale, du#, anume
2Celou uidam !lacus3. lavii, care aveau sa dispara in secolele urmatoare in
masa romaneasca, lasand o +o$ata mostenire in toponimia Transilvaniei, apar
inca mentionati in sim+io%a cu romanii in cronica un$ara.
Inainte de a intra in Transilvania, un$urii au ani"ilat prin lupte $rele ducatul
lui Menumorut, conducator de ori$ine pro+a+il slava, in cuprinsul caruia se
a5au si autonomii teritorial-politice romanesti; una dintre acestea, un castru
cu teritoriul adiacent, a persistat in re$iunea Mediesul urit pana la inceputul
secolului XIII, cand a fost luata 2din mainile vala"ilor sc"ismatici3 de catre
re$alitatea un$ara si daruita unei familii no+iliare un$are.
'ucerirea, su+ordonarea si inte$rarea formatiunilor politice romanesti a
continuat si s-a accentuat in secolele XI-XIII si a luat forme tot mai sis-
tematice pe masura inaintarii un$urilor spre centrul si sudul Transilvaniei.
doptarea de catre re$alitatea un$ara dupa anul 6777 a formelor de or-
$ani%are politica si ecle%iastica ale lumii apusene a dat si e#pansiunii un$are
caracter mult mai or$ani%at si e*cace. in aceasta noua etapa a cuceririlor lor,
un$urii au evoluat de la formele traditionale, tri+ale, de dominatie si
e#ploatare prin tri+ut si concurs militar a popoarelor dominate, la preluarea
conducerii directe asupra acestora, la ani"ilarea structurilor lor politice
ancestrale si in cele din urma la asimilarea confesionala si etnica a elitelor lor
social-politice. 'omitatul re$al, cadru administrativ si militar, a fost instalatpeste vec"ile tari ale auto"tonilor, in vreme ce episcopatul catolic a incadrat
su+ raport ecle%iastic vastul con$lomerat teritorial si etnic supus coroanei
fantului tefan, cu tendinte asimilatoare tot mai manifeste pe masura
accentuarii anta$onismului dintre Roma si !i%ant.
tinderea stapanirii Re$atului n$ar spre centrul si sudul Transilvaniei, pana
la limita 'arpatilor Meridionali si Rasariteni, s-a infaptuit cu concursul
secuilor, popor de ori$ine controversata asta%i inca, si al colonistilor $ermani,
instalati de re$ii n$ariei din a doua 0umatate a secolului XII pe +a%a unorlar$i privile$ii.
ecuii, luptatori de avan$arda ai ostilor un$are, au fost pro$resiv deplasati
spre rasaritul Transilvaniei pe masura e#tinderii puterii re$atului. Instalati in
cele din urma pe linia 'arpatilor Rasariteni pentru apararea trecatorilor, ei au
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
7/24
convietuit cu romanii din re$iune, de la care au imprumutat, potrivit lui imon
de Ee%a, cel de al doilea istoric al un$urilor, insemnate elemente de
civili%atie, mai ales folosirea scrisului. 'u timpul, in secolele XIII si XIV, pe
+a%a vec"ilor lor privile$ii, ei au constituit o %ona autonoma in Voievodatul
Transilvaniei, recunoscuta de re$alitatea un$ara.
udul Transilvaniei a fost adus su+ controlul efectiv al Re$atului n$ar cu
concursul elementului $ermanic. ositi in $rupuri mici, su+ conducerea unor
$reavi (comites), colonistii $ermani, cunoscuti in $eneral su+ denumirea de
sasi (a#ones), s-au instalat in principal in re$iunea 4rastiei, a i+iului, a
Tarnavelor si in Tara !arsei, in sud-estul Transilvaniei. lt $rup de colonisti
$ermani s-a ase%at in nordul tarii, in re$iunea !istri-ta-9asaud.
ponenti principali ai in5uentei occidentale in Transilvania, sasii au intemeiat
sate prospere si au avut o contri+utie de prima insemnatate la de%voltarea
comertului, a mestesu$urilor si a mineritului. Viata ur+ana a Transilvaniei a
cunoscut un puternic impuls datorita activitatii lor. 4rase ca i+iu
(ermannstadt), !rasov (Eronstadt), i$"isoara (c"ass+ur$), Medias
(Mediasc"), !istrita (!istrit%) si altele au cunoscut o e#ceptionala de%voltare
ca autonomii ur+ane sasesti, cu institutii de auto$uvernare proprii, in 6866,
re$ele ndrei II a instalat in Tara !arsei 4rdinul 'avalerilor Teutoni, cu
misiunea de a opri inva%iile cumanilor din 'ampia Dunarii in Transilvania si
pentru a desc"ide calea e#pansiunii Re$atului n$ar la sud si rasarit de
'arpati.
In 688=, tendinta colonistilor $ermani din Transilvania de a se or$ani%a in
comun pe +a%a autonoma a cunoscut o prima consacrare, inscrisa in marele
privile$iu care le-a fost acordat de acelasi ndrei II sasilor din re$iunea
i+iului (ndreanum). in secolele urmatoare, privile$iul avea sa *e e#tins
asupra ma0oritatii ase%arilor sasesti din Transilvania, constituind +a%a
autonomiei sasilor.
'a si secuii, si sasii au intrat in contact cu romanii a5ati in teritoriile pe care
le-au coloni%at. Teritoriul ocupat de cavalerii teutoni in Tara !arsei se a5a in
contact nemi0locit cu o 2tara a romanilor3 (terta +lacorum), foarte pro+a+il
Tara 4ltului, numita mai tar%iu Tara @a$arasului, cuprinsa intre se$mentul
transilvan al raului 4lt si 'arpatii Meridionali.
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
8/24
0un$and la apo$eul e#tinderii sale teritoriale, in primele decenii ale secolului
XIII, Re$atul n$ar a depasit in forta linia 'arpatilor la sud si rasarit, cu
tendinta de a ane#a noi teritorii. Dupa inlaturarea din aceste re$iuni a
"e$emoniei cumanilor noma%i, re$atul a intrat si aici, ca si in Transilvania, in
contact cu romanii si cu structurile lor politice traditionale pe care s-a straduit
sa si le su+ordone%e si, in unele ca%uri, sa le suprime. Tarile romanesti dinacest spatiu intins au fost *e ane#ate Re$atului n$ar, su+ capetenii numite
de re$e, *e, potrivit unui act re$al, 2lasate3 romanilor in conditii de
dependenta fata de puterea su%erana. intre cele din prima cate$orie sunt
semnalate cne%atele lui Ioan si @arcas in Tara everinului si Re$atul 'umaniei
la rasarit de 4lt. in a doua cate$orie se a5au 2tara cne%atului voievodului
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
9/24
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
10/24
de varsare a raului a0o in Tisa a precipitat cri%a de structura a re$atului si a
sla+it considera+il puterea sa de e#pansiune in deceniile care au urmat.
entru a or$ani%a apararea impotriva mon$olilor, care in 68=8 s-au retras in
stepele ruse, constituind insa in continuare o mare prime0die pentru &uropa
'entrala, n$aria a facut din nou apel la fortele cruciatei, in temeiul
privile$iului din 68=B al re$elui !ela IV, un detasament al 4rdinului
'avalerilor Ioaniti a fost instalat la Dunarea de os, la everin, cu misiunea de
a apara re$atul impotriva tatarilor si de a participa la e#peditiile or$ani%ate
de re$e in eninsula !alcanica.
ocul suferit de n$aria ca urmare a inva%iei mon$ole si scaderea masiva a
resurselor re$alitatii a silit conducerea re$atului sa apele%e mai mult decat in
trecut la fortele militare ale popoarelor din aria sa de dominatie si
"e$emonie, intre care si romanii. in c"iar anii inva%iei, romanii de pe
versantul transilvanean al 'arpatilor Rasariteni au or$ani%at, impreuna cu
secuii, apararea trecatorilor. 'ei din afara 'arpatilor, care opusesera
re%istenta invadatorilor mon$oli, au fost inte$rati in sistemul defensiv si
ofensiv a carui or$ani%are a fost incredintata cavalerilor ioaniti. rivile$iul
re$al din 68=B a statuat o+li$atia tarilor lui >, ar"iepiscopul de &s%ter$om, e#ponent de frunte al luptei
sustinute de ierar"ia catolica impotriva re$elui
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
11/24
in spatiul e#tracarpatic. Instituirea unui comandament mon$ol permanent la
$urile Dunarii, su+ conducerea $en$is"anidului 9o$ai, a apropiat mult
prime0dia mon$ola de Re$atul n$ar si a constituit un puternic factor de
presiune in vecinatatea sa. Voievodatul romanesc din stan$a 4ltului a iesit
acum din sfera de "e$emonie a n$ariei. i romanii din dreapta 4ltului, din
2Tara everin3, se rascoala impotriva dominatiei un$are in deceniul al optuleaal secolului XIII, in impre0urarile tur+uri ale inceputului domniei re$elui
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
12/24
autonomia Tarii @a$arasului, inc"i%and perspectiva evolutiei romanilor din
voievodat spre statutul de natiune privile$iata, e$ala in drepturi cu celelalte
natiuni.
Du+la evolutie a situatiei romanilor in raport cu Re$atul n$ar - pro$resiva
emancipare a celor de la sud de 'arpati, pierderea autonomiei inlauntrul
arcului carpatic - a precipitat constituirea Tarii Romanesti ca stat
independent, prelun$ire in timp si incununare a autonomiilor premer$atoare
cu acelasi nume, si a inlesnit aparitia, cateva decenii mai tar%iu, la rasarit de
'arpati, a celui de al doilea stat romanesc.
Intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. paritia pe "arta politica a &uropei
a Tarii Romanesti si Moldovei in cursul secolului XIV, proces care a consacrat
politic supravietuirea romanitatii nord-dunarene in indelun$ata perioada a
mi$ratiilor, a fost re%ultatul impletirii a trei linii de evolutie interdependente:
concentrarea formatiunilor politice in cadre teritorial-politice unitare; crearea
institutiilor supreme, laice si ecle%iastice, ale puterii autonome; eli+erarea
teritoriului celor doua state de su+ dominatiile straine inlauntrul $ranitelor lor
istorice, astfel cum s-au conturat in secolul XIV. Momentul decisiv alconstituirii statelor, e#primat de traditia istorica prin termenii de 2descalecat3
si 2intemeiere3, a fost inlaturarea dominatiei teritoriale a Re$atului n$ar.
ni"ilarea autonomiei @a$arasului in 68A6 de catre re$ele ndrei III a coincis,
potrivit traditiei istorice a Tarii Romanesti, cu trecerea muntilor de catre
29e$ru Voda3, persona0 a carui identitate reala e necunoscuta, si instalarea sa
la 'ampulun$, unde si-a 2mutat3 scaunul. 'ampulun$ul, pana atunci un
avanpost al Re$atului n$ar, sediu al unei in5oritoare comunitati catolice,
alcatuita din sasi si un$uri, etapa importanta a drumului comercial care le$aTransilvania cu Dunarea de os si cu Marea 9ea$ra, a devenit acum cea dintai
resedinta a domniei Tarii Romanesti, locul unde au fost in$ropati primii ei
domni. Traditia e con*rmata asadar de realitatea istorica. Disparitia
autonomiei romanesti din @a$aras si concomitenta pierdere a 'ampulun$ului
de catre Re$atul n$ar au marcat momentul *nal al desprinderii de coroana
un$ara a teritoriilor sud-carpatice a5ate pana atunci su+ dominatia ei.
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
13/24
2Descalecatul3 la 'ampulun$ a fost urmat de 2intemeierea3 tarii, adica de
a$re$area formatiunilor politice pree#istente, cne%ate si voievodate. otrivit
traditiei cronicaresti a Tarii Romanesti, procesul a$re$arii in stan$a 4ltului a
pornit din 'ampulun$, a cuprins r$esul, care avea sa devina cel de al doilea2scaun3 al domniei, dupa care tara s-a 2latit3 2pana la Dunare si in iret3 si
pro+a+il, spre $urile Dunarii; inte$rare teritoriala infatisata de traditie ca un
fapt de e#pansiune demo$ra*ca.
Desavarsirea 2intemeierii3 Tarii Romanesti a avut loc o data cu unirea
teritoriilor de la apus de raul 4lt cu voievodatul din 'ampulun$, care s-a
produs ca act de 2inc"inare3 a capeteniilor voievodatului lui
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
14/24
sar+ii. laturi de +ul$ari si tatari, impotriva !i%antului a luptat in 68 un
contin$ent romanesc trimis de !asara+ in spri0inul aliatului sau sud-dunarean.
Dupa restaurarea autoritatii re$ale asupra Transilvaniei, care isi manifestase
vi$uros tendinta autonomista in timpul cri%ei de structura a re$atului, 'arol
Ro+ert s-a va%ut silit sa-si *#e%e atitudinea fata de coalitia de forte ostile din
afara arcului carpatic. in raport cu noua realitate constituita in detrimentul
aspiratiilor de dominatie ale re$atului sau la sud de 'arpati, atitudinea re$elui
a fost oscilanta. Di*cultatile restaurarii puterii re$ale, teama de o realitate
politica noua a carei forta nu o cunostea e#act, au inceput prin a-i inspira
prudenta lui 'arol Ro+ert si l-au determinat sa se reconcilie%e cu !asara+.
Repetatele contacte diplomatice intre cei doi adversari, semnalate de un act
al cancelariei re$ale, s-au inc"eiat cu un acord (68=) care recunostea
unitatea Tarii Romanesti su+ conducerea lui !asara+ si ac"i%itiile ei teritoriale,
in sc"im+ul recunoasterii su%eranitatii re$elui si a incadrarii tarii in ariaspiritualitatii catolice.
cordul inc"eiat cu !asara+ i-a atras lui 'arol Ro+ert critici ve"emente din
partea fortelor din randurile no+ilimii care ii erau ostile si care su+liniau
marea putere pe care o concentrase in mainile sale domnul Tarii Romanesti.
'ativa ani mai tar%iu, impins de aceste forte, re$ele a incercat sa suprime
noul stat pentru a restaura dominatia re$atului sau la sud de 'arpati.
@olosind prile0ul favora+il ivit in 67, cand un corp de oaste al Tarii
Romanesti a fost infrant, alaturi de oastea tarului +ul$ar de la Tarnovo si de
tatari, la Vel+u0d, de catre sar+i, 'arol Ro+ert a decis sa intreprinda o mare
campanie impotriva Tarii Romanesti pentru a-l inlatura pe !asara+, in locul
caruia intentiona sa numeasca un dre$ator re$al; reali%area acestui tel ar *
insemnat destramarea statului romanesc constituit in deceniile anterioare si
readucerea teritoriilor dintre 'arpati si Dunare su+ controlul Re$atului n$ar,
ca in primele decenii ale secolului XIII.
In septem+rie 67, oastea un$ara, in fruntea careia se a5a re$ele insusi, a
ocupat cetatea everin si tinutul incon0urator - vec"i o+iect de liti$iu intre
cele doua tari - pe care le-a concedat cu titlu de +anat unuia dintre sfetnicii
sai. olia de pace trimisa de !asara+ lui 'arol Ro+ert cu oferta de a-i plati in
continuare tri+ut si de a indeplini toate celelalte o+li$atii asumate in anii
anteriori cu prile0ul resta+ilirii relatiilor cu Re$atul n$ar, a fost cate$oric
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
15/24
respinsa de re$e, "otarat sa suprime statul romanesc de la sud de 'arpati.
Inaintarea ostii un$are inlauntrul tarii a fost deose+it de anevoiasa. &vitand o
lupta decisiva, !asara+ a atras oastea un$ara adanc in interiorul tarii.
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
16/24
aceasta data una din principalele veri$i ale comertului euro-asiatic.
In conceptia lui , re$ele
n$ariei si-a manifestat cate$oric intentia de a e#ercita o dominatie directa in
acest spatiu, acordand ne$ustorilor din !rasov dreptul de li+era trecere spre
centrele comerciale dunarene si spre Marea 9ea$ra. Respin$and aceasta
pretentie a re$elui n$ariei si o data cu ea si su%eranitatea un$ara, 9icolae
le#andru asuma in 6?A titlul de domn autocrat (de sine stapanitor) si, in
urma ne$ocierilor cu conducerea Imperiului !i%antin, instituie Mitropolia Tarii
Romanesti in dependenta de atriar"ia constanti-nopolitana. rin acest act,
Tara Romaneasca se in%estra cu institutiile supreme ale statului de sine
statator, puterea laica autocrata si puterea ecle%iastica le$itimatoare, direct
le$ata de 'onstantinopol, unul din cele doua centre de le$itimitate spirituala
ale lumii medievale. ctul lui 9icolae le#andru insemna infruntarea directa apretentiilor de su%eranitate ale Re$atului n$ar asupra Tarii Romanesti; pe
plan confesional, sta+ilirea le$aturii cu !i%antul si crearea unui cadru
autonom de viata +isericeasca insemna respin$erea efortului re$alitatii
un$are de a impune Tarii Romanesti catolicismul, in dependenta de ierar"ia
catolica a re$atului. 'u actiunea lui 9icolae le#andru s-a desavarsit asadar
din punct de vedere teritorial si institutional crearea Tarii Romanesti ca stat
de sine statator.
In directia desc"isa de aceste initiative se inscrie si actiunea *ului lui 9icolaele#andru, Vladislav I (Vlaicu, 6F=-cca 6BF) a carui domnie coincide cu
apo$eul puterii re$elui
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
17/24
silindu-l in cele din urma pe re$e sa renunte la dominatia directa asupra
Taratului de Vidin. rin pacea inc"eiata in 6F>, domnul roman recunostea
su%eranitatea re$elui, o+tinand in sc"im+, cu titlul de feuda, everinul si
@a$arasul. n element esential al pacii a fost re$imul drumului comercial care
le$a !rasovul cu $urile Dunarii: domnul Tarii Romanesti pastra suveranitatea
asupra teritoriului stra+atut de drumul !railei dar acorda in sc"im+ un re$imvamal preferential ne$ustorilor +rasoveni. 'ompromisul din 6F>, care a
consacrat cateva din o+iectivele principale ale Tarii Romanesti in raport cu
n$aria, a devenit un element constitutiv al raporturilor dintre cele doua
state timp de un secol si 0umatate.
n puternic val de pro%elitism catolic inlauntrul re$atului si in teritoriile
cuprinse in aria sa de "e$emonie, actiune in cursul careia s-au ilustrat
calu$arii franciscani, a declansat o re%istenta $enerala a popoarelor ortodo#e
impotriva politicii re$elui n$ariei in ultimii ani ai domniei lui. rmand una dindirectiile principale ale politicii tatalui sau, 9icolae le#andru, Vladislav a
consolidat le$aturile cu atriar"ia din 'onstantinopol, a in*intat o a doua
mitropolie, in 4ltenia, a e#tins in5uenta domniei Tarii Romanesti la Muntele
t"os, unde a asumat un rol deose+it de activ in calitate de ctitor al
manastirii Eutlmu%. 'onsolidand dimensiunea ortodo#a a politicii sale,
Vladislav a adancit con5ictul cu su%eranul sau, an$a0at intr-un masiv efort de
convertire la catolicism a masei popoarelor ortodo#e, in cursul ra%+oiului care
a urmat, a incetat din viata Vladislav. Directiile de politica interna si e#terna
in care s-a inscris activitatea lui 9icolae le#andru si Vladislav au fost
continuate de succesorii lor, Radu I (cea 6BF-6>?) si Dan I (6>?-6>F).
Impulsul creator de stat pornit din teritoriile sud-carpatice s-a manifestat
curand si la rasarit de 'arpati unde, in conte#tul favora+il creat de aparitia
Tarii Romanesti, s-a constituit 2a doua li+ertate romaneasca3, Moldova.
Inca din ultimul sfert al secolului XIII si-au $asit ecou in i%voarele apusene
manifestarile politice ale romanilor de la rasarit de 'arpati. 4 cronica
universala consemnea%a in 68BB con5ictul lor cu rusii din alici; incursiuniletranscarpatice ale ostilor Re$atului n$ar, in cursul infruntarilor cu tatarii, in
ultimul sfert al secolului XIII, actiuni in cadrul carora romanilor maramureseni
le-a revenit un loc insemnat, au consolidat structurile politice de pe teritoriul
viitorului principat al Moldovei. in 68?, un corp de oaste al nucleului statal
est-carpatic participa alaturi de rusii din alici si de lituanieni la e#peditia de
represalii a re$elui polon Vladislav
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
18/24
romanesti in conditiile "e$emoniei tatare in &uropa Rasariteana. Trecerea de
la aceasta formatiune la cel de al doilea stat romanesc de sine statator s-a
produs in impre0urarile create de inlaturarea dominatiei tatare la rasarit de
'arpati.
&fortul lui
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
19/24
re$num est dilatata3). Moldova, Tara Romaneasca cea Mica (Vala"ia minor) -
cum o numeste un i%vor contemporan, pentru a o deose+i de celalalt stat
romanesc, care apare deseori su+ numele de Vala"ia Ma0or -, isi casti$ase
astfel independenta prin re%istenta incununata de succes opusa tendintelor
de dominatie ale Re$atului n$ar.
uccesul re%istentei militare a accelerat consolidarea statala. uccesorul lui
!o$dan, *ul sau
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
20/24
u+ Roman 6 (cea 6A8-6A=), care se intitulea%a domn 2din munti pana la
mare3, Moldova devine stat riveran al Marii 9e$re, desavarsindu-si unitatea
teritoriala prin inlaturarea ultimelor resturi ale dominatiei tatare si prin
in$lo+area formatiunilor politice din sudul tarii.
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
21/24
XIV, nu avea sa reapara decat cinci secole mai tar%iu.
Doua mari drumuri ale comertului international care le$au &uropa 'entrala si
Marea !altica cu Marea 9ea$ra au dat rivalitatii celor doua re$ate in spatiul
romanesc acuitate deose+ita si caracter de durata, incepand din a doua
0umatate a secolului XIV. e aceste drumuri se reali%a un intens sc"im+ de
marfuri intr-un sens si in celalalt: postavul si diverse alte produse ale
manufacturii europene spre Marea 9ea$ra, matasea si mirodeniile din sia
spre &uropa 'entrala. rin po%itiile c"eie pe care le ocupasera la $urile
Dunarii - '"ilia si de le#andru cel !un (6=77-6=8).
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
22/24
Rivalitatea dintre n$aria si olonia pentru "e$emonie in spatiul romanesc
e#tracarpatic a fost in mare masura o competitie pentru asi$urarea le$aturii
cu Marea 9ea$ra. &a a antrenat si un con5ict intermitent intre Tara
Romaneasca si Moldova al carui o+iect principal a fost stapanirea asupra$urilor Dunarii si e#ploatarea comertului pontic.
Romanii in voievodatul Transilvaniei. 'onstituirea Tarii Romanesti si a
Moldovei si succesul re%istentei lor impotriva repetatelor incercari ale
Re$atului n$ar de a le ani"ila s-a repercutat puternic si asupra situatiei
romanilor din Transilvania, al caror statut politic s-a de$radat concomitent cu
consolidarea po%itiei cate$oriilor privile$iate ale no+ilimii un$are, sasilor si
secuilor.
In cursul secolului XIV, procesul de constituire a autonomiei $rupurilor sau
paturilor privile$iate s-a accelerat. 9o+ilimea, care o+tinuse insemnate
privile$ii su+ ultimii re$i arpadieni, a +ene*ciat de noi concesii ma0ore din
partea succesorilor lor din dinastia an$evina. in 68=, re$ele 'arol Ro+ert a
acordat scutiri *scale lar$i domeniilor no+ilimii; imunitatea *scala a
domeniului no+iliar a fost intre$ita prin imunitatea 0udiciara acordata de
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
23/24
'ele trei autonomii ale privile$iatilor - no+ili, sasi si secui - au devenit inca de
la sfarsitul secolului XIII factor de co$uvernare a voievodatului prin mi0locirea
or$anului lor de repre%entare, con$re$atia $enerala a tarii, care a cunoscut o
puternica de%voltare in secolul XIV.
In insasi vremea cand se constituia con$re$atia $enerala a voievodatului
transilvan, romanii erau inlaturati din acest for de repre%entare a intereselor
starilor privile$iate, ca urmare a unui intreit proces: des*intarea cu
desavarsire a autonomiilor lor teritoriale, 2tarile3 romanesti din cuprinsul
voievodatului, pana la sfarsitul secolului XIII; inlaturarea confesiunii
rasaritene din cadrul constitutional al Re$atului n$ar; deposedarea cne%ilor
romani de calitatea no+iliara pe acest considerent confesional.
Tendinta de suprimare a autonomiilor romanesti din aria de e#pansiune a
re$alitatii un$are a fost insotita de efortul de uni*care confesionala a
re$atului su+ e$ida +isericii catolice, prin inlaturarea celorlalte confesiuni si
reli$ii; urmarit doar intermitent in secolul XIII din cau%a cri%ei de lun$a durata
a Re$atului arpadian, efortul de uni*care confesionala, de reali%are a idealului
de unitate de credinta, 2unitas *dei3, inteleasa ca fundament al trainiciei
re$atului, a fost urmarita ri$uros in secolul XIV de re$ii an$evini, indeose+i de
5/21/2018 Geneza Statelor Romanesti (Secolele XI-XIV)
24/24
impus in Transilvania o or$ani%are 0udiciara represiva de caracter e#ceptional,
indreptata e#plicit impotriva romanilor. Raspun%and c"emarii 2tuturor
no+ililor tarii noastre transilvane3, re$ele a acordat printr-un decret emis la 8>
iunie 6FF no+ililor un privile$iu e#ceptional care le permitea 2sa e#termine
sau sa distru$a din aceasta tara pe raufacatorii de orice natie, indeose+i
romani3 (spedaliter ola"i).
ri$oana confesionala impotriva credintei rasaritene in cadrul Re$atului
n$ar a luat proportii si forme paro#istice in ultimii ani de domnie a re$elui