FORME MAJORE ALE FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRURELIEFULUI TERESTRU
Bazinele oceaniceBazinele oceanice• Reprezinta cele mai mari adâncituri ale scoartei
terestre;• În ele s-a acumulat apa şi s-au format oceanele;• Sunt alcatuite din scoarta oceanica;• Au forme de relief suboceanic:
- platforma continentala –coboara de la 0 la
200 m adancime, neteda si usor inclinata.
aici se desfăşoară majoritatea activităţilor omului legate de mare (pescuitul, extracţia de petrol şi gaze naturale etc.).;
-abruptul continental(povârnişul oceanic) –coboara de la 200 la 3000-4000m;
- campia abisala(fundul oceanului) –coboara pana la 6000m;
- Rifturi –crapaturi ale scoartei terestre pe unde iese magma din mantaua superioara;
-Fose (gropi abisale) - sunt porţiunile cele mai adânci din ocean. Sunt prezente acolo unde are loc procesul de subducţie. Cea mai adâncă groapă abisală este Groapa Marianelor (- 11.033 m) din Oceanul Pacific.;
• -Dorsale oceanice(lanturi de munti suboceanici) - situate de o parte şi de alta a rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot apărea deasupra nivelului mării sub formă de insule vulcanice.;
• Exista patru bazine oceanice mari: Bazinul Oceanului Pacific, Bazinul Oceanului Alantic, Bazinul Oceanului Indian şi Bazinul Oceanului Arctic
Oceanul Pacific –partea de vestOceanul Pacific –partea de vest
Oceanul Pacific-partea de estOceanul Pacific-partea de est
Oceanul AtlanticOceanul Atlantic
Oceanul IndianOceanul Indian
Oceanul ArcticOceanul Arctic
Linia de contact dintre uscat si apa poarta numele Linia de contact dintre uscat si apa poarta numele de de tarmtarm
• Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite articulaţii (crestături). Acestea sunt:– insulele;– peninsulele;– golfurile– capurile;– istmurile;– strâmtorile.
• Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate părţile de apă. După origine, insulele pot fi: – continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent).
Ex.: I. Marea Britanie.– vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.– coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor
de corali).
• O grupare de mai multe insule formează un arhipelag (ex.: Arhipelagul Indonezian – cel mai mare din lume, Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Hawaii).
• Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Acestea sunt înconjurate de apă din trei părţi (ex.: Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Scandinavă, Peninsula Arabică).
• Peninsule
• Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic, Golful Biscaya).
• Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul Bunei Speranţe).
• Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura dintre două porţiuni de uscat mai mari. De exemplu, Istmul Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au fost tăiate de om pentru a construi canaluri (Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).
• Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau oceane ori porţiuni de mări sau oceane. Exemple: Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea Mediterana si Oceanul Atlantic)
Golfuri
Capuri
Istmul si Canalul PanamaIstmul si Canalul Panama
Stramtoarea GibraltarStramtoarea Gibraltar
ContinenteleContinentele
• Sunt cele mai mari ridicaturi si portiuni de uscat ale scoartei terestre.
• Sunt alcatuite din scoarta continentala
• Continenetele Terrei sunt urmatoarele: Asia, Africa, America de Nord, America de Sus, Antarctica, Europa, Australia, Oceania( care cuprinde insulele mici din Oceanul Pacific si intinderile de apa dintre ele).
RELIEFUL CONTINENTELORRELIEFUL CONTINENTELOR
• Este format din munţi,podişuri,dealuri şi câmpii;
• Munţii reprezintă cele mai înalte forme de relief ale uscatului depăşind de obicei 1000 metri;
• Se compun din poale,versanţi,culme,vârf,
trecători sau pasuri şi depresiuni;
• Munţii se clasifică astfel:
• A.după vârstă:tineri(Alpii,Carpaţii Himalaya) şi bătrâni(Ural);
• B.după modul de formare:vulcanici şi de încreţire
• C.după dispoziţia spaţială:masive,lanţuri şi sisteme muntoase
• Cei mai înalţi munţi de pe Glob sunt Himalaya-8.848m-vf.Everest(8878 m după unele surse).
ACONCAGUA-AMERICA DE SUD
AHHAGAR-AFRICA
ANZII
ALPII ELVEŢIEI
BUCEGI
CARAIMAN
EVEREST(CHOMOLUNGMA-8.872 m)
HIMALAYA
KILIMANDJARO-AFRICA
VF.MOLDOVEANU-CARPATI-2.544 METRI
MUNŢIISTÂNCOŞI-AMERICA DE NORD
TRECĂTOARE ÎN ALPI
BUCEGI-VF.OMU-2.505 METRI
NEGOIU
GHEŢAR ÎN ALPI
MUNŢII BALCANI
CANADA-MUNTELE LOGAN
MASIVUL RORAIMA-VENEZUELA
VULCAN DIN ISLANDA
ALPI-VF. MONT BLANC-4.807 METRI
LANŢUL ANDIN
MUNŢII JURA
TAUNUS-GERMANIA
MUNŢII KUNLUN
Muntele Fuji
Munţii Ural
Vulcanul Stromboli
• PODIŞURILE-sunt forme de relief netede sau deluroase cu altitudini mai mari de 300 metri.
• DEALURILE-sunt forme de relief asemănătoare munţilor dar cu altitudini mici în care domină suprafeţele ocupate de versanţi;nu depăşesc de obicei câteva sute de metri.
• CÂMPIILE-sunt forme de relief joase,netede cu înălţimi sub 300 metri.
DEALURI
DEALURILE TRANSILVĂNENE
DEPR.BRAŞOV
PODIŞUL GOBI
POD.BRAZILIEI
POD.NEGEV
• Campia Amazonului
C.PITEŞTIULUI