+ All Categories
Transcript
Page 1: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Fiziopatologia stomacului si a secretiei gastrice

Page 2: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Recoltarea sucului gastric

Tehnica tubajului gastric

Sucul gastric se extrage dimineata pe nemâncate ( a jeun) cu ajutorul unei sonde Einhorn (tub flexibil). Se recolteaza mai întâi secretia bazala (sucul gastric produs peste noapte) si apoi sucul gastric dupa stimularea cu substante secretagoge administrate injectabil (parenteral) sau pe sonda.Substantele secretagoge sunt:histamina injectabil pentru stimularea secretiei gastrice prin stimularea receptorilor H2+;pentagastrina - stimuleaza secretia gastrica prin cresterea eliberarii de gastrina;insulina induce hipoglicemie care stimuleaza cresterea gastrinei;alcoolul, cafeina administrate pe sonda actioneaza asupra mucoasei.

Page 3: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Endoscopia gastrica.Se realizeaza cu un gastrofibroscop dotat cu un tub subtire si flexibil prevazut cu sistem optic, sistem de insuflatie si aspiratie.Asfel se vizualizeaza mucoasa esofagiana, gastrica si o portiune incipienta a duodenului si se poate recolta prin aspiratie sucul gastric, precum si tesut gastric pentru biopsie. Din sucul gastric recoltat se pot fac investigatii biochimice, citologice sau bacteriologice. Spalaturi gastriceSe efectueaza pentru aspirarea continutului stomacului în cazul ingerarii voluntare sau accidentale a unor substante toxice. Aspirarea continutului gastric se face printr-o sonda nazogastrica Fauchet si tot prin sonda se introduce apa, care apoi se aspira.

Page 4: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Modificari ale secretiei gastriceSecretia gastrica poate fi marita, micsorata sau abolita.Hiperclorhidria - cresterea valorilor HCl peste limitele superioare fiziologice.Hiperaciditate - depasirea valorilor normale ale aciditatii totale.Hipoclorhidria - scaderea valorilor HCl.Hipoaciditate -scaderea valorii aciditatii totale.Anaciditate - lipsa aciditatii.Achilia gastrica - lipsa secretiei peptice.Boala ulceroasa- creste aciditatea sucului gastrica si scade capacitatea protectoare a mucoasei. Bariera de protectie a mucoasei gastrice formata din mucus si bicarbonat poate fi degradata de :

- Pepsinogen si HCl în exces;-Infectia cu Helicobacter pylori;-Alterarea secretiei de mucus cantitativ si calitativ;-Administratrea aspirinei si a altor antiinflamatoare.

Page 5: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

ULCERUL GASTRO -DUODENAL

DEFINIŢIE: UGD = o întrerupere circumscrisă, unică sau multiplă, a continuităţii peretelui gastric sau duodenal, însoţită de o reacţie fibroasă, începând de la mucoasă şi putând penetra până la seroasă

Page 6: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

ULCERUL GASTRO -DUODENAL

Concepţia veche – “no acid, no ulcer”

1983 – Warren şi Marshall fac legătura între prezenţa în stomac a Helicobacter Pylori şi patogeneza bolii ulceroase

Prevalenţa clinică: 5 - 10% din populaţie

Prevalenţa reală (studii necroptice): 20 - 30% la bărbaţi 10 - 20% la femei

Tendinţa actuală – scădere marcată a prevalenţei

Page 7: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - Etiopatogenie

Helicobacter PyloriAfectează peste 2 miliarde de indiviziInfectarea:

Cale fecal-orală sau oral-oralăPrecoce în statele slab dezvoltateLa 20 ani 70% din indivizi sunt infectaţiMai târziu în statele dezvoltateLa 20 ani numai 15-20% sunt infectaţi

Infecţia odată contractată nu se vindecă fără tratament90-95% din ulcerele duodenale sunt HP +70-80% din ulcerele gastrice sunt HP +

Page 8: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - EtiopatogenieHelicobacter Pylori

Infecţie gastroduodenită acută autolimitată gastrită cronică antrală hipersecreţie de gastrină

hiperaciditate metaplazie gastrică în duoden, etapă obligatorie a ulcerogenezei

gastrită cronică corporeală ulcer gastric

Page 9: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - Fiziopatologie

Rolul infecţiei cu HP este covârşitor Nu explică în totalitate diferenţele dintre cele 2

tipuri de ulcer Nu explică ulcerele HP negative

Teoria clasică a dezechilibrului între: Factorii agresivi (crescuţi) Factorii defensivi (scăzuţi)

sub influenţa: Factorilor de mediu Factorilor individuali, genetici

Page 10: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - FiziopatologieA. Factori de agresiune:

1. Infecţia cu HPgermen Gram -, spiralat, flagelatmecanism de transmitere fecal-oralsursa de infecţie – apalocalizat la interfaţa membrană apicală

cu stratul de mucusfactorii de patogenitate:

secreţia de urează (scindează ureea cu eliminare de amoniu şi creează un pH alcalin)

secreţia de fosfolipază şi proteaze (digeră mucusul şi mucoasa apicală gastrică)

citotoxina vacuolizantă

HP nu creşte pe mucoasa duodenală, ci numai pe plajele de metaplazie gastrică (reacţie de apărare la hiperaciditatea gastrică)

Page 11: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - FiziopatologieA. Factori de agresiune:

1. Infecţia cu HP• HP are efect ulcerogenetic:

direct prin procesul inflamator declanşat de toxinele microbiene indirect prin secreţia de urează pH alcalin în jurul celulelor

secretoare de gastrină hipersecreţie acidă

2. Hipersecreţia acidă – rol mai ales în UDCauze: - creşterea numărului de celule parietale HCl secretorii prin

mecanism genetic sau hipergastrinemie - hipertonie vagală - hipersensibilitatea celulelor parietale la stimularea vagală - hipermotilitatea gastrică bombardarea duodenului cu HCl - hipomotilitate gastrică stază gastrică

Pe lângă secreţia de HCl creşte şi cea de pepsină, enzimă proteolitică

3. Acizii biliari – acţionează ca detergenţi asupra lipidelor din mucoasa gastrică

Page 12: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - FiziopatologieB. Factori de apărare:

1. Preepiteliali: Mucusul vâscos de suprafaţă – se opune retrodifuziei H+

- lubrifiază mucoasa Secreţia de HCO3- - creează pH neutru (7) la nivelul epiteliului

2. Epiteliali – integritatea membranei apicale a mucoasei gastro-duodenale, cu joncţiuni intercelulare strânse şi mare capacitate de regenerare

3. Postepiteliali – de natură vasculară

- capilare cu rol nutritiv, de aport de HCO3-, şi de preluare a H+

Page 13: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD - FiziopatologieC. Factori de mediu:

1. Fumatul: - scade secreţia alcalină pancreatică - anulează mecanismele inhibitorii ale secreţiei acide

2. Medicamente:Aspirina şi AINS: - mecanism direct, pătrund în membrana apicală şi

eliberează H+

- mecanism indirect, prin inhibarea ciclooxigenazei şi blocarea sintezei prostaglandinelor E2, F2 şi I2

Corticosteroizii afectează mucusul şi sinteza de prostaglandine

3. Alţi factori (incriminaţi dar fără dovezi statistice convingătoare):stresul, consumul cronic de alcool, diverse diete alimentare

D. Factori individuali, genetici Agregarea familială Markeri genetici: - grupul sanguin O, în special subtipul

nesecretor de antigen de grup sanguin în salivă

Page 14: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tablou clinicDurerea – simptomul cardinal în ulcer

Localizare – predominant epigastrică

Ritmicitate – “foamea dureroasă” în UD

Periodicitate Marea periodicitate – mai ales toamna şi primăvara Mica periodicitate – în cursul zilei

Iradierea

Modificarea caracterelor durerii

Vărsături – în general acide

Modificări ale apetitului

Simptome dispeptice: eructaţii, meteorism, saţietate precoce

Rar, debut dramatic prin HDS (hematemeză şi/sau melenă)

Page 15: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Diagnostic paraclinic1.Endoscopia - este obligatorie pentru diagnostic permite:

evaluarea corectă a ulcerului biopsierea (UG) evaluarea vindecării ulcerului evaluarea unei hemoragii

În UG este obligatorie biopsiapentru a se stabili benignitatea

Stadializare evolutivă în UG:A (acute) – acutH (healing) – în curs de vindecareS (scar) – cicatrice: - S1 = cicatrice roşie, instabilă

- S2 = cicatrice albă, definitivă – se poate opri tratamentul

În UD stadiile sunt mai estompate (ulcere mai mici)UD cu vindecare mai lentă: ulcerul liniar şi ulcerul pătat (”salami”

ulcer)

Page 16: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Diagnostic paraclinic

2. Examen radiologic – bariu pasajCa metodă adjuvantă (când se suspicionează o tulburare de evacuare gastrică)

Nu este permis ca un UG să fi diagnosticat numai radiologic, fără biopsie

Ulcerele superficiale nu sunt vizualizate

Randament diagnostic mai bun - bariu pasaj cu dublu contrast – nu egalează endoscopia

3. Chimismul gastric bazal sau stimulat – nu mai sunt de actualitate

Page 17: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Diagnostic paraclinic

4. Determinarea Helicobacter Pylori Etapă obligatorie, în vederea tratamentului etiologic al UGD Metode directe:

Endoscopie cu biopsii Cultură Testul ureazei

Metode indirecte: Determinarea Ac antiHP în ser Test respirator cu uree marcată cu C13 sau C14

Determinarea Ac anti HP în salivă Determinarea bacteriei în scaun

Toate au o sensibilitate de peste 90%

Page 18: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Ulcerul Gastro-DuodenalDiagnostic diferenţial

Clinic, cu alte suferinţe ale etajului abdominal superior: Neoplasmul gastric – prin endoscopie cu biopsie Limfomul gastric – prin endoscopie cu biopsie Litiază biliară - prin ecografie Pancreatita cronică Dispepsia funcţională

Endoscopic, obligatoriu prin biopsie, în cazul ulcerelor gastrice

EvoluţieMult ameliorată faţă de acum 20-30 de ani, datorită apariţiei noilor antisecretoriiCel mai adesea favorabilă, complicaţii mult reduseRareori necesară intervenţia chirurgicală Terapia anti-HP a diminuat foarte mult recidivele – sub 10%Mortalitatea mai mare numai la vârstnicii cu HDS

Page 19: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Complicaţii1. Hemoragia digestivă superioară • Cea mai frecventă (15%)• Hematemeză• Melenă

Hemoragie arterială în jet

2. Perforaţia în peritoneul liber (abdomen acut) şi penetraţia (perforaţia acoperită în organele vecine)

3. Stenoza pilorică - rară după introducerea tratamentului modern

4. Malignizare:

- posibilă în UG

- niciodată în UD

Page 20: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament

1. Igieno-dietetic:Dieta alimentară mult mai laxă după introducerea antisectetoriilor moderne

Evitarea alimentelor acide, iuţi pipărate Nu cafea în plin puseu ulceros

Interzicerea fumatului – s-a demonstrat endoscopic că fumatul întârzie vindecarea ulcerului

Interzicerea consumului de: Aspirină Antiinflamatorii nesteroidiene Corticoizi

Page 21: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament2. Medicamentos:

a. Antisecretorii, se administrează 6-8 săptămâni (durata de vindecare a leziunii ulcerate)

Blocanţii H2: - Cimetidină 1000 mg/zi- Ranitidină 300 mg/zi- Famotidină (Quamatel) 40 mg/zi- Nizatidină (Axid) 300 mg/zi

Se preferă ranitidina, famotidina, suficient de potente, uşor de administrat (una sau două prize zilnice), fără efectele adverse ale cimetidinei (citocromul P450)

Inhibitorii pompei de protoni: - Omeprazol (Losec, Antra, Ultop) 40 mg/zi - Pantoprazole (Controloc) 40 mg/zi- Lansoprazole (Lanzol) 30 mg/zi- Rabeprazole (Pariet) 20 mg/zi- Esomeprazole (Nexium) 40 mg/zi

Page 22: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament2. Medicamentos:

b. Protectoare ale mucoasei gastriceîn UG se poate adăuga Sucralfat 4g/zi, în 4 prize

- sucroză polisulfatată de aluminiu - leagă sărurile biliare şi pepsina şi- stimulează secreţia de prostaglandine

c. AntiacideReduc simptomele dureroaseNeutralizează excesul de acidMedicaţie simptomatică: - Maalox

- Almagel - Alfagel

Page 23: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament2. Medicamentos:

e. Eradicarea Helicobacter Pylori – esenţială în tratamentul bolii ulceroase

Consensul de la Maastricht (1997), revăzut 2000Tripla terapie timp de 7 zile, asocierea:

- Omeprazol 40mg/zi - Amoxicilină 2 g/zi rată de succes 85-96%- Claritromicină 1 g/zi (sau Metronidazol 1,5g/zi) – nu se recomandă în România datorită rezistenţei microbiene mari la acest antibiotic

În caz de insucces se adaugă la tripla terapie- De-Nol

Dubla terapie (Omeprazol + Amoxicilină) – rată de succes 60-70%- nu se mai foloseşte

Page 24: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament3. Endoscopic:a. Hemostază endoscopică în HDS:

- Injectarea de Adrenalină 1/10.000 - injectarea de substanţe sclerozante

- etoxiclerol- alcool 900

- fotocoagularea cu plasmă sau laser(sângerări difuze)- plasare de hemoclipuri (vas vizibil)

b. Dilatarea endoscopică a stenozei pilorice- cu bujii sau cu balonaş pneumatic

c. Mucosectomie endoscopică- pentru leziunile ulcerate gastrice

cu displazie severă- pentru cancerul gastric “in situ”

Page 25: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament4. Chirurgical:

Indicaţie absolută perforaţia,

penetraţia

UG cu indicaţie operatorie Formele refractare la tratament

corect peste 2 luni Hemoragii cu risc vital,

ce nu pot fi tratate endoscopic Ulcere biopsiate cu celule maligne

UD cu indicaţie operatorie Hemoragii cu risc vital,

ce nu pot fi tratate endoscopic Stenoze pilorice ce nu pot fi dilatate endoscopic

Ulcer antral profund – piesă operatorie

Page 26: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

UGD – Tratament chirurgical

Gastro-entero anastomoză după rezecţie gastrică Bilroth II

Page 27: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastritele

= afectiuni inflamatorii ale stomacului

Page 28: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Diagnosticul lor → endoscopic si morfologic.

dupa localizare → difuze sau focale

dupa evolutie → acute sau cronice

Prevalenta ↑ cu varsta

la 55 ani este > 50% din populatie

Page 29: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Etiopatogeneza

Factori exogeni:

alimentari (condimente in exces, alcool)

medicamentosi ( AINS, corticoizi)

bacterieni (Helicobacter pylori, toxiinfectii alimentare)

fungici (Candida albicans)

corozivi (acizi, baze).

Page 30: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Factori endogeni :

varsta

factori imuni

stomac operat (prin reflux duodeno-gastric)

suferinte de vecinatate (colecistopatii, pancreatopatii)

alte boli (DZ, IRC, insuficienta cardiaca, ciroza hepatica)

Page 31: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Acesti factori au actiune agresiva asupra mucoasei gastrice. Prin actiunea lor prelungita sau repetata, eventual in asociere, determina gastrita, invingand sistemul propriu de aparare al mucoasei

Page 32: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Morfopatologie

Macroscopic → aspecte polimorfe: eritem, edem, friabilitate, exsudate, eroziuni, puncte hemoragice si atrofie

se pot localiza antral, corporeal sau difuz

Page 33: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Microscopic:gastrita cr. superficiala → infiltrat inflamator (neutrofile, limfocite, plasmocite) in epiteliul de suprafata, cu pastrarea structurii glandularegastrita cr. atrofica →reducerea, chiar disparitia glandelor gastrice si extinderea infiltratului inflamator in toata grosimea mucoaseigastrita chimica → hiperplazie foveolara, insule lipidice in epiteliul gastric, infiltrat inflamator redusgastrita limfocitara → infiltrat limfocitar bogatgastrita eozinofilica → infiltrat eozinofilic bogat

Page 34: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

in diferitele gastrite cr. → pot apare metaplazia intestinala si displazia

Metaplazia intestinala: Metaplazia completa (de tip I): prezenta celulelor goblet, care secreta sialomucine, celule cilindrice de tip absorbant, celule PanethMetaplazia incompleta: absenta celulelor Paneth, rare celule absorbante, absenta vilozitatilor; poate fi de tip II (secreta sialomucine acide) sau de tip III (secreta sulfomucine acide)

Page 35: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Displazia = stare patologica, intre hiperplazie si neoplazie

= stare premaligna

→ atipii celulare, diferentierea anormala si dezorganizarea arhitecturii mucoasei gastrice

dupa severitate → 3 grade de displazie:- minora (gradul I)- moderata (gradul II)- severa (gradul III) = cancer in situ

Page 36: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

2. Gastrite cronice:gastrita cr., produsa de Hp (tip B)gastrite cr. chimice (tip C)

de refluxprin antiinflamatoareprin alcool

gastrita cr. atrofica cu metaplazie intestinalaautoimună (tip A) - cu anemie Biermerprodusa de factori de mediu - fara anemie Biermer

alte tipuri de gastrita cr.gastrite granulomatoasegastrita hiperplastica Ménétriergastrita limfocitarăgastrita eozinofilicagastrite infectioase (altele decat cele prin Hp)

Page 37: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Clasificare

Clasif. de la Sydney, modif. la Houston 1994:

(criterii clinice, endoscopice, histologice si etiopatogenetice)

1. Gastrite acute:

gastrita eroziva si hemoragica

gastrita ac., indusa de Helicobacter pylori

gastrita flegmonoasa

Page 38: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastrita acuta eroziva si hemoragica

Etiologie

medicamente, alcool, Hp

radiatii Roentgen

politraumatisme, interventii chirurgicale

leziuni ale sistemului nervos central

arsuri extinse

septicemie, soc

insuficienta respiratorie acuta, insuficienta hepatica, insuficienta renala acuta sau cronica

Page 39: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Morfopatologie

→ zone congestive ale mucoasei gastrice, petesii, hemoragii difuze, eroziuni, ulceratii

aspect particular → ulcerul de stres

( dupa arsuri extinse, interventii chirurgicale pe sistemul nervos central)

Page 40: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastrita antrala - aspect mozaicat

Page 41: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Tablou clinic

durere epigastrica, accentuata postalimentar

greata, varsaturi, instalate brusc, eventual HDS

Diagnostic

endoscopic si bioptic

Page 42: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Tratament

al bolii de baza

igieno-dietetic: regim de crutare mecanica, chimica si termica, timp de o saptamana

patogenetic: Sucralfat 4x1 g/zi sau Cytotec 4x200 μg/zi po.

IPP sau antisecretorii de tip H2.

varsaturi → antiemetice (Metoclopramid 3x1 tb/zi po. sau 3x1 f/zi im.)

deshidratare consecutiva → perfuzii de ser fiziologic

HDS se trateaza corespunzator

Page 43: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastrita cronica bacteriana cu Helicobacter pylori (tip B)

cea mai frecventa forma de gastrita (80%) din totalul gastritelor cronice

Page 44: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Etiopatogeneza

→ Helicobacter pylori (Hp), o bacterie gram-negativa, spiralata, cu o lungime de 2-3 μ si un diametru de 0,5 μ, in forma de S, U sau cocoida, cu 2-6 flageli localizati unipolarare un bogat echipament enzimatic (ureaza, mucinaze, peptidaze, fosfolipaza A etc.); ureaza are efect toxic direct asupra mucusului si asupra celulelor epiteliale; lipozaharidele

sunt endotoxine care afecteaza integritatea celulelor epiteliale, inhiba sinteza mucinelor si stimuleaza secretia de pepsinogen, inhiba activarea complementului si activitatea fagocitelor →

imunogenitate redusa → persistenta infectieitraieste sub stratul mucos, intre celulele epitelialese deplaseaza cu usurinta in gelul mucusului gastric

Page 45: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Transmiterea Hp:

pe cale fecal-orala (de aceea este mai frecvent la copii si in conditii igienice deficitare)

pe cale oral-orala (la membrii aceleasi familii)

pe cale gastro-orala, prin endoscopie, intubatie, pH-metrie, daca instrumentele sunt insuficient sterilizate

Prevalenta Hp: ~ 50% din populatia globului

Page 46: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Morfopatologie

Macroscopic → congestie difuza sau petesiala, mai ales in antru si eroziuni

Microscopic → infiltrat cu PMN, fiind afectate si criptele gastrice (criptita sau abces criptic), agregate limfoide şi reducerea mucusului din celulele epiteliale

Page 47: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Tabloul clinic

durere epigastrica → nu se amelioreaza prin antiacide si antisecretorii

greata, eventual varsaturi

Page 48: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Diagnostic

se confirma endoscopic

evidentierea bacteriei - direct (coloratii cu HE, MGG) - indirect (testul respirator, testul ureazei, testul ELISA pentru anticorpi anti-Hp, determinarea antigenului bacterian din fecale)

Testul ureazei → rapid, ieftin, usor de efectuat, cu sensibilitate si specificitate mare. Se efectueaza pe un fragment de mucoasa gastrica biopsiata

Page 49: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastritele chimice (reactive)(tip C)

pot fi: - de reflux

- alcoolica

- medicamentoasa

Page 50: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

1. Gastrita cronica de reflux Etiopatogeneza → refluxul duodeno-gastric

poate apare in tulburari motorii ale stomacului si duodenului, cu incompetenta sfincterului piloric sau dupa interventii chirurgicale pe stomac, cu disparitia barierei pilorice continutul biliar, pancreatic si intestinal al refluatului are efect iritativ asupra mucoasei gastrice, mai ales acizii biliari, lizolecitina si enzimele pancreatice

- acizii biliari → indeparteaza stratul de mucus de pe suprafata epiteliului gastric, scazand capacitatea de aparare al acestuia (efect de “detergent”) - lizolecitina → toxic celular - tripsina → proteoliza glicoproteinelor din mucusul gastric

Page 51: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Morfopatologie

Macroscopic: mucoasa gastrica este congestionata, friabila, uneori cu aspect granular → in antru sau in jurul anastomozei

Microscopic: hiperplazie foveolara, vasodilatatie, edem interstitial, cu infiltrat inflamator redus, dilatatie chistica a glandelor gastrice, eventual cu aspect de gastrita chistica polipoasa; se poate asocia metaplazia intestinala si displazia

Page 52: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Tablou clinic

durere epigastrica postalimentara, exacerbata dupa alcaline si rezistenta la antisecretorii

greata si varsaturi biliare

Page 53: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

2. Gastrita alcoolica Etiopatogeneza

alcoolul → necroza celulelor epiteliale si tromboza capilaraMorfopatologie

- Macroscopic: mucoasa congestionata,

friabila, cu eroziuni

- Microscopic: hemoragie subepiteliala

caracteristica

Page 54: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Tablou clinic

→ durere epigastrica, greata, varsaturi, aparute mai ales dupa consum de alcool. Poate apare HDS.

Tratament

→ cel din gastrita de reflux + oprirea consumului de alcool

Page 55: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

Gastropatie portala - aspect de piele de sarpe

Page 56: Fiziopatologia Stomacului Si a Secretiei Gastrice

3. Gastrita medicamentoasa Etiologie

AINS, corticoizi, tetraciclina, saruri de K, rezerpina, citostatice (cel mai frecvent incriminata este aspirina)

Morfopatologie

- Macroscopic: mucoasa congestionata, cu eroziuni, vase sanguine vizibile si pliuri mai sterse - Microscopic: hiperplazie foveolara, edem


Top Related