HEMODINAMICAHEMODINAMICA

ARTERIO-VENOASĂARTERIO-VENOASĂ

Structura peretelui arterialStructura peretelui arterial � 3 straturi: � 3 straturi:

endoteliul – tunica internăendoteliul – tunica internă tunica medie – fibre musculare tunica medie – fibre musculare

netedenetede adventicea – tunica externăadventicea – tunica externă

ARTERĂ VENĂ

valve

intima vasculară -endoteliul

fibre de colagen şi elastină

tunica medie

adventicea

In funcţie de predominanţaIn funcţie de predominanţa ţesutului ţesutului elastic elastic sausau muscular muscular in structura lorin structura lor

arterele arterele pot fi :pot fi :

tip elastictip elastic: aorta şi arterele pulmonare : aorta şi arterele pulmonare (de expansiune)(de expansiune)

tip musculartip muscular: arterele mijlocii, mici şi : arterele mijlocii, mici şi arteriolele (de distribuţie şi rezistenţă)arteriolele (de distribuţie şi rezistenţă)

Structura conferă proprietăţi de Structura conferă proprietăţi de elasticitate (artere mari) şi elasticitate (artere mari) şi vasomotricitate (arterele mijlocii, mici vasomotricitate (arterele mijlocii, mici şi arteriolele).şi arteriolele).

FUNCŢIILE ARTERELORFUNCŢIILE ARTERELOR

Rezervor şi amortizor al contracţiilor cardiace: 95% din Rezervor şi amortizor al contracţiilor cardiace: 95% din energia sistolei cardiace este înmagazinată de aortă ca energia sistolei cardiace este înmagazinată de aortă ca energie potenţială şi eliberată ca energie cinetică în energie potenţială şi eliberată ca energie cinetică în diastolă ceea ce asigură:diastolă ceea ce asigură:

curgerea sângelui prin sistemul arterial şi în diastolăcurgerea sângelui prin sistemul arterial şi în diastolă deplasarea sângelui de la cord la periferie prin deplasarea sângelui de la cord la periferie prin

sistemul vascularsistemul vascular curgerea sângelui continuă (nu pulsatilă)curgerea sângelui continuă (nu pulsatilă)

Elasticitatea peretelui arterial: oscilaţiile presiunii Elasticitatea peretelui arterial: oscilaţiile presiunii arteriale (maxima şi minima) scad către periferia arteriale (maxima şi minima) scad către periferia arborelui arterial şi dispar în capilare. arborelui arterial şi dispar în capilare.

Arteriolele au o sensibilitate maximă a fibrelor Arteriolele au o sensibilitate maximă a fibrelor musculare netede la acţiunea mediatorilor chimici ai musculare netede la acţiunea mediatorilor chimici ai sistemului nervos vegetativ, a hormonilor şi sistemului nervos vegetativ, a hormonilor şi metaboloţilor locali: aprovizionarea diferenţiată a metaboloţilor locali: aprovizionarea diferenţiată a ţesuturilor şi organelor cu sânge. Contractarea şi ţesuturilor şi organelor cu sânge. Contractarea şi relaxarea musculaturii reglează debitul cardiac în relaxarea musculaturii reglează debitul cardiac în funcţie de cerinţe. funcţie de cerinţe.

PRESIUNEA ARTERIALĂPRESIUNEA ARTERIALĂ

Presiunea arterialăPresiunea arterială este forţa este forţa exercitată de masa sanguină asupra exercitată de masa sanguină asupra pereţilor arterialipereţilor arteriali

Gradul de întindere (tensionare) a Gradul de întindere (tensionare) a pereţilor arteriali, crează pereţilor arteriali, crează tensiunea tensiunea arterialăarterială

SISTOLĂ

DIASTOLĂ

arteriole, spre

arteriole, spre

capilare

capilare

FACTORI CARE DETERMINĂ PRESIUNEA ARTERIALĂ Volumul sistolic ejectat în cursul sistolei ventriculare peste Volumul sistolic ejectat în cursul sistolei ventriculare peste

sângele deja existent în artere (aortă şi pulmonară): creşte sângele deja existent în artere (aortă şi pulmonară): creşte brusc forţa exercitată de sânge asupra pereţilor arteriali brusc forţa exercitată de sânge asupra pereţilor arteriali

Elasticitatea pereţilor arteriali permite acceptarea volum Elasticitatea pereţilor arteriali permite acceptarea volum sistolicsistolic Complianţa: extensibilitatea vasului Complianţa: extensibilitatea vasului xx volumul său volumul său

(venele au o complianţă de 18-24 ori mai mare decât (venele au o complianţă de 18-24 ori mai mare decât arterele – mai extensibile de 6-8 ori şi volum mai arterele – mai extensibile de 6-8 ori şi volum mai mare de 3 ori)mare de 3 ori)

Limitează creşterile exagerate ale PA în timpul sistolei, Limitează creşterile exagerate ale PA în timpul sistolei, şi scăderile excesive ale PA în timpul diastolei şi scăderile excesive ale PA în timpul diastolei ventriculare (ventriculare („„a doua inimăa doua inimă““))

Rezistenţa vasculară (forţa de frecare dintre: sânge şi Rezistenţa vasculară (forţa de frecare dintre: sânge şi perete)perete) Minimă, în arterele mari şi mijlocii Minimă, în arterele mari şi mijlocii Maximă, în arteriole – vase de rezistenţă perifericăMaximă, în arteriole – vase de rezistenţă periferică (Capilare: perete format exclusiv din celule endoteliale (Capilare: perete format exclusiv din celule endoteliale

plasate pe o membrană bazală iar suprafaţa de secţiune plasate pe o membrană bazală iar suprafaţa de secţiune a reţelei capilare este mai mare decât cea a arteriolei a reţelei capilare este mai mare decât cea a arteriolei aferente)aferente)

Volumul de sânge circulant şi vâscozitatea acestuiaVolumul de sânge circulant şi vâscozitatea acestuia

TIPURI DE PRESIUNE

PA maximă = sistolică (sistola ventriculară)PA maximă = sistolică (sistola ventriculară)120 – 170 mmHg120 – 170 mmHg

PA minimă = diastolică (diastola ventriculară)PA minimă = diastolică (diastola ventriculară)70 – 90 mmHg70 – 90 mmHg

PA diferenţială (P pulsului) = PA max – PA PA diferenţială (P pulsului) = PA max – PA minmin

50 – 80 mmHg50 – 80 mmHg

PA medie = PA max – PA min + PA minPA medie = PA max – PA min + PA min 33

CIRCULAŢIA ARTERIALĂCIRCULAŢIA ARTERIALĂ--caracteristici-caracteristici-

presiunea:presiunea: 170 mmHg – aortă170 mmHg – aortă 150 mmHg – artere 150 mmHg – artere 50 mmHg – arteriole50 mmHg – arteriole 25 mmHg – capilarele arteriale25 mmHg – capilarele arteriale

viteza:viteza: 0,50 m/s – aortă0,50 m/s – aortă 0,45 m/s – artere 0,45 m/s – artere 0,35 - 0,45 m/s – arteriole0,35 - 0,45 m/s – arteriole 0,50 mm/s – capilarele arteriale0,50 mm/s – capilarele arteriale

Aortă 170 mmHg 0,50 m/s

Artere 150 mmHg0,45 m/s

Arteriole 50 mmHg0,35 m/s

10 mmHg

0,30 mm/s

25 mmHg0,50 mm/s

Venule 5 mmHg0,10 m/s

Vene 2 – 3 mmHg0,20 – 0,35 m/s

Sfincter precapilar

presiunea în diferite zone ale sistemului circulator-cu variaţiile sistolo-diastolice

Circulaţie sistemică Circulaţie pulmonară

arte

re m

ari

aort

a

arte

re m

ici

arte

riole

capi

lare

venu

le

Ven

e m

ici

Ven

e m

ari

Ven

e ca

ve

arte

re p

ulm

onar

e

arte

riole

capi

lare

venu

le

Ven

e pu

lmon

are

CORELAŢII DINTRE FACTORII CORELAŢII DINTRE FACTORII PRESIUNII ART. ŞI TENSIUNEA ART.PRESIUNII ART. ŞI TENSIUNEA ART.

debitul cardiac debitul cardiac

volemia volemia

rezistenţa periferică rezistenţa periferică

vâscozitatea sângelui vâscozitatea sângelui

elasticitatea pereţilor arteriali elasticitatea pereţilor arteriali

TA max

TA min

TA max

TA min

TA dif

Variaţii fiziologice ale presiunii Variaţii fiziologice ale presiunii arterialearteriale

A - unde (oscilaţii) de ordinul I apar în ciclul cardiacA - unde (oscilaţii) de ordinul I apar în ciclul cardiac B - unde (oscilaţii) de ordinul II apar în ciclul B - unde (oscilaţii) de ordinul II apar în ciclul

respirator respirator C - unde (oscilaţii) de ordinul III apar în ciclul C - unde (oscilaţii) de ordinul III apar în ciclul

vasomotorvasomotor

Variaţii fiziologice ale presiunii Variaţii fiziologice ale presiunii arterialearteriale

În ciclul cardiac: PA creşte în sistolă şi În ciclul cardiac: PA creşte în sistolă şi scade în diastolăscade în diastolă În ciclului respirator: PA scade în INSP pt că În ciclului respirator: PA scade în INSP pt că

scade frecv. cardiacă şi implicit debitul scade frecv. cardiacă şi implicit debitul cardiac, prin reţinerea sângelui în vasele cardiac, prin reţinerea sângelui în vasele pulmonare iar în EXP alveolele revin la calibrul pulmonare iar în EXP alveolele revin la calibrul obişnuit compresează pe vasele pulmonare şi obişnuit compresează pe vasele pulmonare şi creşte PAcreşte PA

În ciclul vasomotor: PA creşte în În ciclul vasomotor: PA creşte în vasoconstricţie periferică şi scade în vasoconstricţie periferică şi scade în vasodilataţie perifericăvasodilataţie periferică

PULSUL ARTERIALPULSUL ARTERIAL Expansiunea bruscă a peretelui aortei în momentul Expansiunea bruscă a peretelui aortei în momentul

ejecţiei volumului sistolic din timpul sistolei ejecţiei volumului sistolic din timpul sistolei ventriculare se propagă de-a lungul arborelui arterial ventriculare se propagă de-a lungul arborelui arterial sub forma unei unde pulsatilesub forma unei unde pulsatile

viteza de deplasare a undei pulsatile este de 5-10 m/s viteza de deplasare a undei pulsatile este de 5-10 m/s viteza de deplasare a coloanei de sânge din vas 0,5-1 viteza de deplasare a coloanei de sânge din vas 0,5-1

m/sm/s

SFIGMOGRAMA:SFIGMOGRAMA: a-anacrotă (expansiunea peretelui a-anacrotă (expansiunea peretelui aortei în sistolă), b-catacrotă (revenirea lui în diastolă), aortei în sistolă), b-catacrotă (revenirea lui în diastolă), c-dicrotă (închiderea valvelor sigmoide de la baza c-dicrotă (închiderea valvelor sigmoide de la baza aortei)aortei)

TENSIUNEA ARTERIALĂTENSIUNEA ARTERIALĂ

MĂSURAREMĂSURARE

direct – invaziv – cateterismdirect – invaziv – cateterism manometrului Ludwigmanometrului Ludwig tubul Halestubul Hales

oscilaţii de gr.Ioscilaţii de gr.I = sistolo-diastolice= sistolo-diastolice oscilaţii de gr.IIoscilaţii de gr.II = respiratorii= respiratorii oscilaţii de gr. III oscilaţii de gr. III = vasomotorii= vasomotorii

indirectindirect - - tensiometrul cu mercurtensiometrul cu mercur

metoda auscultatorie Korotkov metoda auscultatorie Korotkov

VARIAŢII ALE TAVARIAŢII ALE TA

TA creşteTA creşte TA scadeTA scade

a 2-a parte a zileia 2-a parte a zilei emoţiiemoţii teamăteamă frigfrig vârstnicivârstnici obeziobezi

în somnîn somn caldcald digestiedigestie

Tensiunea arterială

Respiraţia

Rezistenţă periferică

Frecvenţă cardiacă Volum-bătaie

SN parasimpatic

SN simpatic

Întoarcere venoasă Raza arteriolară

Volemia

Debit cardiac

Muşchii mb. inf.

Control metabolic

SN simpatic, adrenalina, noradrenalina

REGLAREA CIRCULAŢIEI SÂNGELUI REGLAREA CIRCULAŢIEI SÂNGELUI ÎN ARTERE (PRESIUNII ARTERIALE)ÎN ARTERE (PRESIUNII ARTERIALE)

influenţe nervoase directe influenţe nervoase directe hipotalamice – reglarea TA funcţie de hipotalamice – reglarea TA funcţie de

temperaturătemperatură paleocorticale – reacţii emoţionalepaleocorticale – reacţii emoţionale neocorticale – reflexe condiţionateneocorticale – reflexe condiţionate

influenţe nervoase reflexeinfluenţe nervoase reflexe depresoaredepresoare presoarepresoare

influenţe umoraleinfluenţe umorale mediatori chimicimediatori chimici cataboliţi cataboliţi hormoni localihormoni locali gaze sanguinegaze sanguine

REFLEXE NERVOASEREFLEXE NERVOASE

Reflexe depresoareReflexe depresoare Reflexe presoareReflexe presoare

Scade FCScade FC

Scade forţa de Scade forţa de contracţiecontracţie

Scade DCScade DC

Scade TAScade TA

VasodilataţieVasodilataţie

Creşte FCCreşte FC

Creşte forţa de Creşte forţa de contracţiecontracţie

Creşte DCCreşte DC

Creşte TACreşte TA

VasoconstricţieVasoconstricţie

REGLAREA NERVOASĂ REFLEXĂ A PAREGLAREA NERVOASĂ REFLEXĂ A PA

Corelată cu reglarea activităţii cordului prin Corelată cu reglarea activităţii cordului prin centrii nervoşi cardiaci asigură variaţia de volum centrii nervoşi cardiaci asigură variaţia de volum şi debit şi debit

Centrii nervoşi parasimpaticiCentrii nervoşi parasimpatici (cardioinhibitori) (cardioinhibitori) împreună cu centrii vasomotori (vasodepresori) împreună cu centrii vasomotori (vasodepresori) din formaţiunea reticulată bulbo-pontină (din formaţiunea reticulată bulbo-pontină (** în în corelaţie cu centrul inspirator bulbar)corelaţie cu centrul inspirator bulbar)

baroreceptori (creşterea TA) şi chemoreceptori baroreceptori (creşterea TA) şi chemoreceptori (scăderea conc. O2) (scăderea conc. O2)

nv. parasimp. senzitivi nv. parasimp. senzitivi ((nv Hering, nv vag) şi nv Hering, nv vag) şi motorii (nv vag)motorii (nv vag)

organe efectoare:organe efectoare: miocardmiocard nodul sinoatrial şi atrioventricularnodul sinoatrial şi atrioventricular musculatura netedă arteriolarămusculatura netedă arteriolară

Răspuns reflex depresor: bradicardie, scade DC, Răspuns reflex depresor: bradicardie, scade DC, vasodilataţie, scăderea TA, stimularea inspiraţieivasodilataţie, scăderea TA, stimularea inspiraţiei

bulbn. IX -glosofaringian

n. Hering

n. vag X)

baroreceptori carotidienisinus carotidian

n. vag

aorta

baroreceptori şi chemoreceptori aortici

REGLAREA NERVOASĂ REFLEXĂ A PA

Centrii nervoşi simpaticiCentrii nervoşi simpatici situaţi în coarnele situaţi în coarnele intermedio-laterale ale măduvei cervico-toracale şi intermedio-laterale ale măduvei cervico-toracale şi fac sinapsă cu centrii nervoşi cardiaci fac sinapsă cu centrii nervoşi cardiaci (cardioacceleratori) şi cu centrii vasomotori (cardioacceleratori) şi cu centrii vasomotori (vasopresori) din formaţiunea reticulată bulbo-(vasopresori) din formaţiunea reticulată bulbo-pontinăpontină

Baroreceptorii sunt situaţi în zona de convergenţă a Baroreceptorii sunt situaţi în zona de convergenţă a venelor cave din atriul drept, venelor cave din atriul drept, şi în şi în endocardendocard

Fibre senzitive simpatice (prelungiri dendritice şi Fibre senzitive simpatice (prelungiri dendritice şi axonice ale neuronilor viscero-senzitivi din axonice ale neuronilor viscero-senzitivi din ganglionii spinali aflaţi pe rădăcinile dorsale ale ganglionii spinali aflaţi pe rădăcinile dorsale ale nervilor rahidieni cervico-toracali) conduc excitaţiile nervilor rahidieni cervico-toracali) conduc excitaţiile de la cord la măduva spinăriide la cord la măduva spinării

Fibre motorii simpatice (fibre preganglionare –Fibre motorii simpatice (fibre preganglionare – calea calea rădăcinilor ventrale ale nervilor spinali şi a ramurei rădăcinilor ventrale ale nervilor spinali şi a ramurei comunicante albe şi fibre postganglionare – nervii comunicante albe şi fibre postganglionare – nervii cardiaci anterior, mijlociu, posterior)cardiaci anterior, mijlociu, posterior)

răspuns reflex presor: tahicardie, vasoconstricţie, răspuns reflex presor: tahicardie, vasoconstricţie, creşte volumului-bătaie, scăde durata sistolei, creşte volumului-bătaie, scăde durata sistolei, creşte DC, creşte creşte DC, creşte PPA A

cortex

hipotalamus

CP cv

bulb

măduvă

sinus carotidianbaroreceptori carotidieni

a. carotidă comună

aorta

baroreceptori aortici

NAV

fibre senzitive

n. vag

NSA

fibre simpatice

lanţul simpatic

ALTE MECANISME NERVOASE REFLEXEALTE MECANISME NERVOASE REFLEXE mecanismmecanismee reflex reflexee:: relaxarea venelorrelaxarea venelor produs în situaţia unor creşteri de produs în situaţia unor creşteri de

volum sang., previne creşterile bruşte, severe ale PA volum sang., previne creşterile bruşte, severe ale PA

constricţia venelor constricţia venelor în caz de hemoragii masive când în caz de hemoragii masive când se menţine astfel pt câteva minute PA şi activitatea se menţine astfel pt câteva minute PA şi activitatea cardiacă aproape de valori normale cardiacă aproape de valori normale

transfer capilar al lichidelortransfer capilar al lichidelor contribuie la reglarea contribuie la reglarea volemiei şi deci a PA. După o transfuzie masivă, PA volemiei şi deci a PA. După o transfuzie masivă, PA creşte în câteva secunde la valori aproape duble faţă creşte în câteva secunde la valori aproape duble faţă de normal, dar se restabileşte treptat în următoarele de normal, dar se restabileşte treptat în următoarele 10-60 minute prin creşterea transferului transcapilar 10-60 minute prin creşterea transferului transcapilar de lichide către lichidul interstiţial;de lichide către lichidul interstiţial;

ischemia sistemului nervos centralischemia sistemului nervos central este declanşat în este declanşat în situaţii de scădere gravă a PA (sub 45 mmHg) şi situaţii de scădere gravă a PA (sub 45 mmHg) şi când fluxul sanguin cerebral devine insuficient. Are când fluxul sanguin cerebral devine insuficient. Are loc activarea intensă a sistemului simpatic: loc activarea intensă a sistemului simpatic: vasoconstricţii severe capabile să asigure vasoconstricţii severe capabile să asigure supravieţuirea animalului pentru 1-3 ore. supravieţuirea animalului pentru 1-3 ore.

Mecanismul reflex de reglare a volumului sanguin Mecanismul reflex de reglare a volumului sanguin de către receptorii de volumde către receptorii de volum (receptori de întindere) (receptori de întindere) din peretele atriului stâng şi al atriului drept: din peretele atriului stâng şi al atriului drept:

Scăderea volumului sanguin (hemoragie), Scăderea volumului sanguin (hemoragie), determină o scădere a cantităţii totale de sânge din determină o scădere a cantităţii totale de sânge din venele mari şi din atrii. Dacă volumul atrial scade, venele mari şi din atrii. Dacă volumul atrial scade, scade şi presiunea atrială. Stimulii sunt conduşi pe scade şi presiunea atrială. Stimulii sunt conduşi pe calea aferentă a nervilor vagi către SNC care calea aferentă a nervilor vagi către SNC care răspunde reflex prin intensificarea activităţii răspunde reflex prin intensificarea activităţii simpatice asupra cordului şi asupra organelor simpatice asupra cordului şi asupra organelor sistemice. Ca urmare apare vasoconstricţie sistemice. Ca urmare apare vasoconstricţie arteriolară, creşterea FC, a contractilităţii cardiace, arteriolară, creşterea FC, a contractilităţii cardiace, scăderea duratei sistolei. scăderea duratei sistolei.

Creşterea volumului sanguin (întinderea peretelui Creşterea volumului sanguin (întinderea peretelui atrial) determină creşterea frecvenţei potenţialelor atrial) determină creşterea frecvenţei potenţialelor de acţiune generate de receptorii atriali de de acţiune generate de receptorii atriali de întindere (şi a influxurilor nervoase transmise la întindere (şi a influxurilor nervoase transmise la SNC) va avea efecte inverse.SNC) va avea efecte inverse.

Reflexul receptorilor atriali de volum mai Reflexul receptorilor atriali de volum mai acţionează pe alte trei căi pentru restabilirea acţionează pe alte trei căi pentru restabilirea

volumului sanguin:volumului sanguin: -acţionează prin intermediul hipotalamusului -acţionează prin intermediul hipotalamusului

pentru creşterea senzaţiei de sete. Ingestia de pentru creşterea senzaţiei de sete. Ingestia de apă va acţiona pentru creşterea volumului apă va acţiona pentru creşterea volumului sanguin la valoarea normală;sanguin la valoarea normală;

-acţionează via hipotalamus şi glanda hipofiză -acţionează via hipotalamus şi glanda hipofiză pentru creşterea eliberării de hormon pentru creşterea eliberării de hormon antidiuretic (ADH) care va acţiona asupra antidiuretic (ADH) care va acţiona asupra tubilor colectori renali, determinând reabsorbţia tubilor colectori renali, determinând reabsorbţia unei cantităţi mai mari de apă (scăderea unei cantităţi mai mari de apă (scăderea diurezei);diurezei);

-stimulează eliberarea de renină de către -stimulează eliberarea de renină de către rinichi. Activarea sistemului renină-rinichi. Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (mineralocorticoid) angiotensină-aldosteron (mineralocorticoid) stimulează reabsorbţia renală de NaCl la nivelul stimulează reabsorbţia renală de NaCl la nivelul tubilori contorţi distali şi colectori şi deci a apei tubilori contorţi distali şi colectori şi deci a apei

NERVII VASOMOTORINERVII VASOMOTORI Conduc influxul nervos de la centrii nervoşi Conduc influxul nervos de la centrii nervoşi

vasomotori medulari simpatici (din coarnele vasomotori medulari simpatici (din coarnele laterale rg. toraco-lombară) şi parasimpatici (rg. laterale rg. toraco-lombară) şi parasimpatici (rg. sacrală a măduvei spinării) la musculatura sacrală a măduvei spinării) la musculatura netedă din pereţii arterelornetedă din pereţii arterelor

Nv. vasoconstrictoriNv. vasoconstrictori sunt sunt simpaticisimpatici şi se şi se distribuie tuturor arterelor din organism care distribuie tuturor arterelor din organism care posedă receptori posedă receptori αα-adrenergici-adrenergici

Nv. vasodilatatoriNv. vasodilatatori: : simpaticisimpatici inervează arterele inervează arterele ce posedă receptori ce posedă receptori ββ-adrenergici (arterele -adrenergici (arterele coronare şi arteriolele din musculatura striată); coronare şi arteriolele din musculatura striată); parasimpatici parasimpatici inervează arterele ce posedă inervează arterele ce posedă receptori colinergici (parasimpatic cranial receptori colinergici (parasimpatic cranial == vasodilataţie moderată a coronarelor şi vasodilataţie moderată a coronarelor şi parasimpatic sacrat parasimpatic sacrat == vasodilataţie intensă a vasodilataţie intensă a organelor genitale)organelor genitale)

MEDIATORI CHIMICIMEDIATORI CHIMICI Adrenalina şi noradrenalina (acţiune pe Adrenalina şi noradrenalina (acţiune pe

receptori receptori αα şi şi ββ adrenergici) eliberate de adrenergici) eliberate de terminaţiile nervoase simpatice terminaţiile nervoase simpatice postganglionare dar şi de glanda postganglionare dar şi de glanda medulosuprarenală ca răspuns la medulosuprarenală ca răspuns la stimulări simpatice puternice.stimulări simpatice puternice.

Acetilcolina (acţiune pe receptori Acetilcolina (acţiune pe receptori colinergici) eliberată de terminaţiile colinergici) eliberată de terminaţiile nervoase postganglionare parasimpatice nervoase postganglionare parasimpatice şi de unele terminaţii nervoase şi de unele terminaţii nervoase postganglionare simpatice.postganglionare simpatice.

CATABOLIŢICATABOLIŢI

COCO22 , H , H++ , acidul lactic, ATP-ul, etc. , acidul lactic, ATP-ul, etc. Au efect vasodilatator şi hipotensorAu efect vasodilatator şi hipotensor

CP cardio-vasculari bulbo-pontini pot produce:

stimularea vagală

stimularea simpatică

Baroreceptorii carotidieni şi aortici îşi scad frecvenţa de descărcare a potenţialelor de acţiune când TA scade

Efecte:

-cardiace –asupra FC şi forţei de contracţie

-vasculare –asupra arteriolelor şi venelor

Eliberare de adrenalină din suprerenală

CP cardio-vasculari bulbo-pontini

vagul

parasimpatic

simpatic

simpatic

simpaticadrenalină

REGLAREA NERVOASĂ ŞI UMORALĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE

Nucleul dorsal al vagului şi centrul cardioreglator

măduva spinării

-tract descendent

lanţul simpatic

stresul emoţional sau reacţia de start stimulează SN simpatic prin intermediul hipotalamusului

fibre aferente de la baroreceptorii carotidieni şi aortici

sinus carotidian

Efenţele vagale se distribuie mai ales NSA şi NAV –stimularea lor produce cardioinhibiţie, iar inhibarea vagală produce stimulare cardiacă

Stimularea simpatică are efect stimulator cardiac şi dilată coronarele (efect –receptor)

Alcaloza stimulează cordul

Acidoza inhibă cordul

Stimularea simpatică creşte eliberarea de catecolamine din suprarenală

catecolamine circulante

HORMONI LOCALIHORMONI LOCALI

Histamina şi bradichininaHistamina şi bradichinina au efecte au efecte puternice vasodilatatore arteriolare şi puternice vasodilatatore arteriolare şi permeabilizante capilare.permeabilizante capilare.

SerotoninaSerotonina provoacă vasoconstricţie provoacă vasoconstricţie splanchnică şi vasodilataţie cutanată.splanchnică şi vasodilataţie cutanată.

AngiotensinaAngiotensina are efecte are efecte vasoconstrictoare de 50 ori mai vasoconstrictoare de 50 ori mai puternice decât ale noradrenalinei.puternice decât ale noradrenalinei.

ARTERIOLELEARTERIOLELE

tunica medie cu tunica medie cu fibre muscularefibre musculare netedenetede

reglarea debitului prin modificarea reglarea debitului prin modificarea rarazeizei

arteriole

endoteliu

fibre musculare netede

capilar

a. vasodilataţie

c. vasoconstricţie

b. tonus vascular

normal

flux sanguin

flux crescut

flux

mediu

flux scăzut

arteriolelearteriolele

metaarteriolelemetaarteriolele

capilarelecapilarele

venulelevenulele

teritoriul microcirculaţiei

meta-arteriolele – şunt arterio-venosmeta-arteriolele – şunt arterio-venos

sfincterul precapilarsfincterul precapilar

închide / deschide capilarulînchide / deschide capilarul

sfincter precapilar

arteriole

flux sanguin

arteră

capilarevenule

vene

flux sanguin

Metaarteriole=şunturiarterio-venoase

arteră

arteriole

capilare

venule

venă

sânge oxigenat

sânge neoxigenat

sânge mixt

CAPILARELECAPILARELE

lungimea capilarului = 0,5 lungimea capilarului = 0,5 mm mm

diametrul capilar = 4 – 8 diametrul capilar = 4 – 8 mmdiametrul hematiei = 4 – 7 diametrul hematiei = 4 – 7

mm

CAPILAR ŞI ERITROCIT

Densitatea capilarelor Densitatea capilarelor ~ ~ metabolismmetabolism

nu sunt capilare - epiderm, nu sunt capilare - epiderm, cartilaj, corneecartilaj, cornee

50 capilare / mm3 - ţesut adipos50 capilare / mm3 - ţesut adipos 500 capilare / mm3 - muşchi, viscere500 capilare / mm3 - muşchi, viscere 5000 capilare / mm3 - ţesut nervos, 5000 capilare / mm3 - ţesut nervos,

gl. endocrinegl. endocrine

CAPILARELE (vase de CAPILARELE (vase de schimb)schimb) Viteza foarte mică: 0,5 – 0,3 mm/secViteza foarte mică: 0,5 – 0,3 mm/sec

Presiunea intracapilară a sângelui: 20 – 10 mmHg Presiunea intracapilară a sângelui: 20 – 10 mmHg

Structura peretelui capilar:Structura peretelui capilar: cel epiteliale aşezate pe o membrabă bazală polipeptidicăcel epiteliale aşezate pe o membrabă bazală polipeptidică pori intercelulari (80-90 pori intercelulari (80-90 ÅÅ): apa şi diferiţi solviţi): apa şi diferiţi solviţi proteine transportoare (glicocalix) din membrana celulelor proteine transportoare (glicocalix) din membrana celulelor

endotelialeendoteliale vezicule transendoteliale: substanţe macromolecularevezicule transendoteliale: substanţe macromoleculare

Suprafaţa de secţiune a capilarelor 6.200 m2Suprafaţa de secţiune a capilarelor 6.200 m2 Gradiente presionale: Gradiente presionale: la capătul arteriolar al capilaruluila capătul arteriolar al capilarului

pres hidrostatică este aprox 32 mmHg are tendinţa de a pres hidrostatică este aprox 32 mmHg are tendinţa de a împinge din vas în interstiţiu apa şi electroliţii împinge din vas în interstiţiu apa şi electroliţii

presiunea coloidosmotică (oncotică: pres. creată de proteinele presiunea coloidosmotică (oncotică: pres. creată de proteinele plasmatice) aprox 25 mmHg care tinde să reţină apa în vase plasmatice) aprox 25 mmHg care tinde să reţină apa în vase

presiunea hidrostatică a lichidelor interstiţiale aprox 1-2 mmHgpresiunea hidrostatică a lichidelor interstiţiale aprox 1-2 mmHg Are loc Are loc filtrareafiltrarea din capilar în interstiţiu a lichidelor electrolitice din capilar în interstiţiu a lichidelor electrolitice

Bidirecţional:Bidirecţional: filtrarea: mişcarea apei dinspre filtrarea: mişcarea apei dinspre

plasma sanguină spre lichidul plasma sanguină spre lichidul interstiţial interstiţial

reabsorbţia: mişcarea apei dinspre reabsorbţia: mişcarea apei dinspre lichidul intercelular spre plasma lichidul intercelular spre plasma sanguinăsanguină

Gradiente presionale Gradiente presionale la capătul venos al la capătul venos al capilarului:capilarului: presiunea hidrostatică: 12 mmHg presiunea hidrostatică: 12 mmHg presiunea coloidosmotică aprox 25 mmHg presiunea coloidosmotică aprox 25 mmHg

care tinde să reţină apa în vase care tinde să reţină apa în vase presiunea hidrostatică a lichidelor presiunea hidrostatică a lichidelor

interstiţiale aprox 1-2 mmHginterstiţiale aprox 1-2 mmHg are loc are loc reabsorbţiareabsorbţia în capilar a unei cantităţi în capilar a unei cantităţi

de lichide electrolitice aproape egală cu cea de lichide electrolitice aproape egală cu cea filtrată la capătul arteriolar filtrată la capătul arteriolar

În fiecare minut se filtrează şi se În fiecare minut se filtrează şi se reabsoarbe o cantitate de lichide reabsoarbe o cantitate de lichide electrolitice echivalentă cu electrolitice echivalentă cu volumul volumul plasmatic totalplasmatic total

Lichid interstiţial

flux

Lichid plasmatic

PoriVAS CAPILAR

Celule epiteliale

CAPILARELE (vase de CAPILARELE (vase de schimb)schimb)

Prin porii intercelulari trec: apa şi Prin porii intercelulari trec: apa şi substanţele hidrosolubile (electroliţii, substanţele hidrosolubile (electroliţii, glucoza, aminoacizii) din lumenul capilar glucoza, aminoacizii) din lumenul capilar în lichidul interstiţial şi vice versaîn lichidul interstiţial şi vice versa

Mecanismul de trecere este difuziunea Mecanismul de trecere este difuziunea simplăsimplă

Prin porii intercelulari dar şi prin Prin porii intercelulari dar şi prin membrana şi citoplasma celulelor membrana şi citoplasma celulelor endoteliale trec: substanţele liposolubile endoteliale trec: substanţele liposolubile din sânge: acizii graşi, hormonii din sânge: acizii graşi, hormonii liposolubili şi O2, CO2, liposolubili şi O2, CO2,

difuziunea substanţelor liposolubile (ac. graşi,hormoni liposolubili)

difuziunea substanţelor insolubile în lipide

perete capilar

Apă, electroliţi, glucoză, şi aminoacizi

Pinocitoza (transport de macromolecule)

filtrarea = 16 ml/min.filtrarea = 16 ml/min. absorbţia = 15 ml/mi.absorbţia = 15 ml/mi.

Vasele limfatice în deget de mănuşă Vasele limfatice în deget de mănuşă preiau continuu o parte din apa şi preiau continuu o parte din apa şi substanţele macromoleculare din substanţele macromoleculare din lichidul interstiţiallichidul interstiţial

1 ml/min

circulaţie limfatică

Lichid interstiţial15 – 17 mmHg

sistem capilar

filtrare absorbţie

Flux sanguin

arteriole venule

20 mmHg 10 mmHg

celule tisulare

Limfatice

pat capilar

arteriole

venule

duct limfatic

Capilarele: flux sanguin cu presiune mică şi viteză mică

filtrare

reabsorbţie

Difuziune

• apa

• electroliţi

Echilibrează concentraţia

• plasma

• LI

Filtrarea în general > reabsorbţia

Transport prin peretele capilar prin Transport prin peretele capilar prin difuziune:difuziune:

porii intercelulari ai capilarelor (capilare porii intercelulari ai capilarelor (capilare fenestrate hepatice fac posibilă trecerea în fenestrate hepatice fac posibilă trecerea în sg a proteinelor sintetizate în hepatocit dar sg a proteinelor sintetizate în hepatocit dar şi trecerea în hepatocit a unor sub toxice şi trecerea în hepatocit a unor sub toxice care circulă pe suport proteic pt a fi care circulă pe suport proteic pt a fi inactivate)inactivate)

direct prin membrana şi citoplasma direct prin membrana şi citoplasma celulelor endotelialecelulelor endoteliale

mediat prin proteine transportoare mediat prin proteine transportoare (glicocalixul interfeţei plasmă-endoteliu)(glicocalixul interfeţei plasmă-endoteliu)

(ex: transport glucoză din sânge în (ex: transport glucoză din sânge în ţesutul nervos)ţesutul nervos)

pinocitoză, mecanism lent de transport a pinocitoză, mecanism lent de transport a unor substanţe macromoleculareunor substanţe macromoleculare

- - difuziunedifuziunept. substanţe solubile în lipide – prin peretept. substanţe solubile în lipide – prin peretept. substanţe insolubile în lipide – prin poript. substanţe insolubile în lipide – prin poript. substanţe macromoleculare – pinocitozăpt. substanţe macromoleculare – pinocitoză

ecuaţia Fickecuaţia Fick

Rata de D x A x (Cint – Cies)Rata de D x A x (Cint – Cies) difuziune difuziune XX

D D == coeficient de difuziune coeficient de difuziune A A == suprafaţa de difuziune suprafaţa de difuziune Cint – Cies Cint – Cies == diferenţa de concentraţie a substanţei diferenţa de concentraţie a substanţei

între fluidul capilar şi fluidul interstiţialîntre fluidul capilar şi fluidul interstiţial X X == distanţa de difuziune distanţa de difuziune

=

REGLAREA CIRCULAŢIEI CAPILAREREGLAREA CIRCULAŢIEI CAPILARE Structurile neurovegetative implicate în acest Structurile neurovegetative implicate în acest

control sunt identice cu cele descrise la control sunt identice cu cele descrise la reglarea nervoasă a circulaţiei în artere;reglarea nervoasă a circulaţiei în artere; reglarea nervoasă intervine indirect asupra reglarea nervoasă intervine indirect asupra capilarelor pentru că acestea sunt lipsite de capilarelor pentru că acestea sunt lipsite de elemente nervoase. elemente nervoase.

Vasoconstricţia arteriolară reduce cantitatea de Vasoconstricţia arteriolară reduce cantitatea de sânge circulant în capilare, în timp ce sânge circulant în capilare, în timp ce vasodilataţia are efecte inverse, măreşte vasodilataţia are efecte inverse, măreşte volumul de sânge circulant în capilare. La volumul de sânge circulant în capilare. La capilare se mai adaugă şi mecanismul nervos al capilare se mai adaugă şi mecanismul nervos al producerii vasodilataţiei locale prin conducerea producerii vasodilataţiei locale prin conducerea excitaţiei pe filete senzitive terminale ale excitaţiei pe filete senzitive terminale ale aceluiaşi neuron.aceluiaşi neuron.

Reglarea umorală locală se bazează pe eliberarea de Reglarea umorală locală se bazează pe eliberarea de hormoni locali:hormoni locali:

Histamina: arteriolo-dilatatoare şi Histamina: arteriolo-dilatatoare şi venuloconstrictoarevenuloconstrictoare

Bradikinina: vasodilatatoare şi permeabilizante de Bradikinina: vasodilatatoare şi permeabilizante de 10-15 ori mai puternice decât ale histaminei. 10-15 ori mai puternice decât ale histaminei.

Serotonina: vasoconstricţie splachnică şi Serotonina: vasoconstricţie splachnică şi vasodilataţie cutanată.vasodilataţie cutanată.

Angiotensina: arteriolo-constrictoare puternică şi Angiotensina: arteriolo-constrictoare puternică şi stimulează secreţia corticosuprarenală de stimulează secreţia corticosuprarenală de aldosteron. aldosteron.

Creşterea concentraţiei sanguine a unor cataboliţi Creşterea concentraţiei sanguine a unor cataboliţi (CO2 şi acidul lactic) însoţită de scăderea (CO2 şi acidul lactic) însoţită de scăderea concentraţiei de O2 local în ţesut (ex ţes muscular) concentraţiei de O2 local în ţesut (ex ţes muscular) determină deschiderea ritmică a capilarelor determină deschiderea ritmică a capilarelor (sfincterele precapilare se relaxează) şi creşterea (sfincterele precapilare se relaxează) şi creşterea fluxului sanguin (efect vasodilatator arteriolo-capilar)fluxului sanguin (efect vasodilatator arteriolo-capilar)

CIRCULAŢIACIRCULAŢIA VENOASĂVENOASĂ

pres în venule: 5 mmHgpres în venule: 5 mmHg viteza în venule: 0,10 m/secviteza în venule: 0,10 m/sec

pres în vene: 2-3 mmHgpres în vene: 2-3 mmHg viteza în vene : 0,20-0,35m/secviteza în vene : 0,20-0,35m/sec

pres în atriul drept, negativă: � 1,5 pres în atriul drept, negativă: � 1,5 mmHgmmHg

CIRCULAŢIACIRCULAŢIA VENOASĂVENOASĂ vase de volum, sângele circulă în regim vase de volum, sângele circulă în regim

de joasă presiunede joasă presiune rezistenţă scăzută şi mare complianţărezistenţă scăzută şi mare complianţă

Complianţa: extensibilitatea vasului Complianţa: extensibilitatea vasului xx volumul săuvolumul său(venele au o complianţă de 18-24 ori (venele au o complianţă de 18-24 ori

mai mare decât arterele – mai mai mare decât arterele – mai extensibile de 6-8 ori şi volum mai extensibile de 6-8 ori şi volum mai mare de 3 ori)mare de 3 ori)

rezervor sanguinrezervor sanguin sunt în număr mai mare decât arterele sunt în număr mai mare decât arterele

Cea mai mare parte din volumul sanguin se află în vene şi venule

Sistem venos

60-70%

Plămâni

10-12%

Inimă

8-11%

Sistem arterial

10-12%

Capilare

4-5%

vene mari

vene mici şi venule

%

ARTERĂ VENĂ

valve

intima vasculară -endoteliul

fibre de colagen şi elastină

tunica medie

adventicea

Factorii care determină Factorii care determină întoarcerea venoasă la cordîntoarcerea venoasă la cord

pompa cardiacă acţionează:pompa cardiacă acţionează: în sistola ventriculară: sîngele este împins vis-în sistola ventriculară: sîngele este împins vis-àà-tergo-tergo în diastola ventriculară: sângele este aspirat vis-în diastola ventriculară: sângele este aspirat vis-àà-fronte-fronte

aspiraţia toracică:aspiraţia toracică: în inspiraţie: pres negativă intratoracală creşte de la în inspiraţie: pres negativă intratoracală creşte de la

-4 mmHg la -10 mmHg şi ca urmare se destind pereţii -4 mmHg la -10 mmHg şi ca urmare se destind pereţii venelor cave a vaselor pulmonare (de asemenea în venelor cave a vaselor pulmonare (de asemenea în inspiraţie aplatizarea diafragmei apasă pe viscere, inspiraţie aplatizarea diafragmei apasă pe viscere, deplasând sângele din ele către vene)deplasând sângele din ele către vene) în expiraţie: sângele este alungat spre inimăîn expiraţie: sângele este alungat spre inimă

gravitaţia: favorizează curgerea sângelui numai în gravitaţia: favorizează curgerea sângelui numai în venele situate deasupra inimii venele situate deasupra inimii

valvulele venoase în ,,cuib de rândunicăʺ dispuse la valvulele venoase în ,,cuib de rândunicăʺ dispuse la distanţă de 5-7 cm una de alta: asigură curgerea distanţă de 5-7 cm una de alta: asigură curgerea sângelui în sens unic de la periferie spre inimă; sângelui în sens unic de la periferie spre inimă; segmentarea coloanei de sânge; previne stagnarea segmentarea coloanei de sânge; previne stagnarea sângelui în vene sângelui în vene

valvulele venoase în ,,cuib de rândunicăʺ valvulele venoase în ,,cuib de rândunicăʺ dispuse la distanţă de 5-7 cm una de alta: dispuse la distanţă de 5-7 cm una de alta: asigură curgerea sângelui în sens unic de la asigură curgerea sângelui în sens unic de la periferie spre inimă; segmentarea coloanei de periferie spre inimă; segmentarea coloanei de sânge; previne stagnarea sângelui în venesânge; previne stagnarea sângelui în vene

sistemul valvular de pompare a sângelui este sistemul valvular de pompare a sângelui este cunoscut ca ,,pompă venoasăʺcunoscut ca ,,pompă venoasăʺ

contracţiile muşchilor scheletici care presează contracţiile muşchilor scheletici care presează pe vene aferente lor favorizând circulaţia pe vene aferente lor favorizând circulaţia sângelui spre inimăsângelui spre inimă

pulsul arterial favorizează curgerea în venele pulsul arterial favorizează curgerea în venele satelite arterelor prin presarea pereţilor veneisatelite arterelor prin presarea pereţilor venei

Aparatul elastic al copitei funcţionează ca o Aparatul elastic al copitei funcţionează ca o pompă aspiro-respingătoare asupra plexului pompă aspiro-respingătoare asupra plexului vascular situat sub cornul copitei vascular situat sub cornul copitei

expir inspir

venele membrelor inferioare au un venele membrelor inferioare au un sistem valvular – “valve semilunare”sistem valvular – “valve semilunare”

Valve deschise Valve închise – sângele circulă numai spre cord

spre cord

Factorii care influenţează Factorii care influenţează întoarcerea venoasă la cordîntoarcerea venoasă la cord

activitatea cardiacăactivitatea cardiacă contracţia muşcilor scleleticicontracţia muşcilor scleletici inspirulinspirul venoconstricţia simpaticăvenoconstricţia simpatică clinostatismulclinostatismul

spre cord

muşchi relaxaţi

spre cord

valve deschise

venă

valve închise

muşchi contractaţi

venă

expir inspir

presiunea venoasăpresiunea venoasă

presiunea venoasă centrală –în ADpresiunea venoasă centrală –în AD

(0 mmHg)(0 mmHg)

scade în venele de deasupra corduluiscade în venele de deasupra cordului

creşte în venele de sub cordcreşte în venele de sub cord

cu 1 mmHg la fiecare 13,6 cmcu 1 mmHg la fiecare 13,6 cm

în venele de deasupra şi de sub în venele de deasupra şi de sub nivelul inimii, presiunea depinde de nivelul inimii, presiunea depinde de poziţiepoziţie

REGLAREA FUNCŢIEI REGLAREA FUNCŢIEI CARDIO-VASCULARECARDIO-VASCULARE

reglarea tensiunii arteriale – mecanisme generale

• pe termen scurt – mecanism reflex

• pe termen lung – reglarea volemiei

reglarea debitului local – mecanisme locale

Retenţie de Na sau apă

creşterea volumului sanguin

creşterea întoarcerii venoase

creşterea volumului bătaie

Creşterea debitului cardiac

TA

Creşterea TA prin retenţie de apă sau Na

Centri nervoşi cu rol în Centri nervoşi cu rol în reglarea TAreglarea TA

medulari –coarnele lateralemedulari –coarnele laterale SN simpatic T1-T4SN simpatic T1-T4 SN parasimpatic (sacrat)SN parasimpatic (sacrat)

bulbo-pontini bulbo-pontini aria ventrală – presoarearia ventrală – presoare aria mediocaudală – depresoarearia mediocaudală – depresoare

superiorisuperiori hipotalamus – sistem limbic - cortexhipotalamus – sistem limbic - cortex

EFECTORI

centri primari CP

cortex

hipotalamus

CP cv

bulb

măduvă

sinus carotidianbaroreceptori carotidieni

a. carotidă comună

aorta

baroreceptori aortici

NAV

fibre senzitive

n. vag

NSA

fibre simpatice

lanţul simpatic

CP primesc influenţe:CP primesc influenţe:

nervoase directenervoase directe nervoase reflexenervoase reflexe umoraleumorale

I. I. Influenţe nervoase directe Influenţe nervoase directe asupra CPasupra CP

hipotalamice – reglarea TA funcţie de hipotalamice – reglarea TA funcţie de temperaturătemperatură

paleocorticale – reacţiile emoţionalepaleocorticale – reacţiile emoţionale

neocorticale – reflexele condiţionate, reacţia de neocorticale – reflexele condiţionate, reacţia de startstart

reflexe presoarereflexe presoare creşte FCcreşte FC creşte DCcreşte DC vasoconstricţie vasoconstricţie creşte TAcreşte TA

reflexe depresoarereflexe depresoare scade FCscade FC scade DCscade DC vasodilataţie vasodilataţie scade TAscade TA

II. II. Influenţe nervoase reflexe Influenţe nervoase reflexe asupra CPasupra CP

bulbn. IX -glosofaringian

n. Hering

n. vag X)

baroreceptori carotidienisinus carotidian

n. vag

aorta

baroreceptori aortici

CP cardio-vasculari bulbo-pontini pot produce:

stimularea vagală

stimularea simpatică

Baroreceptorii carotidieni şi aortici îşi scad frecvenţa de descărcare a potenţialelor de acţiune când TA scade

Efecte:

-cardiace –asupra FC şi forţei de contracţie

-vasculare –asupra arteriolelor şi venelor

Eliberare de adrenalină din suprerenală

CP cardio-vasculari bulbo-pontini

vagul

parasimpatic

simpatic

simpatic

simpaticadrenalină

REGLAREA NERVOASĂ ŞI UMORALĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE

Nucleul dorsal al vagului şi centrul cardioreglator

măduva spinării

-tract descendent

lanţul simpatic

stresul emoţional sau reacţia de start stimulează SN simpatic prin intermediul hipotalamusului

fibre aferente de la baroreceptorii carotidieni şi aortici

sinus carotidian

Efenţele vagale se distribuie mai ales NSA şi NAV –stimularea lor produce cardioinhibiţie, iar inhibarea vagală produce stimulare cardiacă

Stimularea simpatică are efect stimulator cardiac şi dilată coronarele (efect –receptor)

Alcaloza stimulează cordul

Acidoza inhibă cordul

Stimularea simpatică creşte eliberarea de catecolamine din suprarenală

catecolamine circulante

prin chemoreceptori -reflexprin chemoreceptori -reflex

directedirecte 2 arii chemosenzitive2 arii chemosenzitive

- diencefalică – lângă V3diencefalică – lângă V3- bulbară – lângă V4bulbară – lângă V4

III. Influenţe umorale asupra CPIII. Influenţe umorale asupra CP

hipoxia angiotensina II

Reglarea microcirculaţieiReglarea microcirculaţiei UmoralăUmorală

subst. vasodilatatoare: CO2, ADP, histamina, subst. vasodilatatoare: CO2, ADP, histamina, adenozina, acidul lactic, EDRF (NO)adenozina, acidul lactic, EDRF (NO)

subst. vasoconstrictoare: endotelinasubst. vasoconstrictoare: endotelina

NervoasăNervoasă – vasodilataţie / vasoconstricţie – vasodilataţie / vasoconstricţie simpatic –(nor)adrenalinăsimpatic –(nor)adrenalină parasimpatic –acetilcolină parasimpatic –acetilcolină

Cronică Cronică neoangiogenezaneoangiogeneza circulaţia colateralăcirculaţia colaterală

Când metaboliţii tisulari nu sunt în exces, vasele sunt contractate

Când metaboliţii tisulari sunt în exces, vasele se dilatată şi debitul local creşte

Ţesut inactiv

Ţesut activ

Metaboliţi:

-CO2

- ADP

- acizi organici

sânge

2 teritorii hemodinamice:2 teritorii hemodinamice:

protejate – creier, inimă, plămâni, protejate – creier, inimă, plămâni, rinichirinichi

care îşi pot scade temporar debitulcare îşi pot scade temporar debitul

Tensiunea arterială

Respiraţia

Rezistenţă periferică

Frecvenţă cardiacă Volum-bătaie

SN parasimpatic

SN simpatic

Întoarcere venoasă Raza arteriolară

Volemia

Debit cardiac

Muşchii mb. inf.

Control metabolic

SN simpatic, adrenalina, noradrenalina

REGLAREA NERVOASĂ A REGLAREA NERVOASĂ A TONUSULUI VASCULARTONUSULUI VASCULAR

Fibre nervoase vasoconstrictoare simpaticeFibre nervoase vasoconstrictoare simpatice D5 – D9 fibre postggl (ggl stelat) simpatice pt vasele D5 – D9 fibre postggl (ggl stelat) simpatice pt vasele

capului, gâtului, mb ant.capului, gâtului, mb ant. D10-D12 fibre postggl (ggl celiac) şi L1-L3 fibre D10-D12 fibre postggl (ggl celiac) şi L1-L3 fibre

postggl (ggl lombari) pt vasele mb post. vasele postggl (ggl lombari) pt vasele mb post. vasele visceraleviscerale

Fibre nervoase vasodilatatoare simpatice din Fibre nervoase vasodilatatoare simpatice din nv. somatici (nv sciatic, nv splahnici)nv. somatici (nv sciatic, nv splahnici)

Fibre nervoase vasodilatatatoare parasimpaticeFibre nervoase vasodilatatatoare parasimpatice nv vag pt plămâni şi unele viscere abdm.nv vag pt plămâni şi unele viscere abdm. nervi sacrali pt organe genitalenervi sacrali pt organe genitale

REGLAREA UMORALĂ REGLAREA UMORALĂ A A TONUSULUI VASCULARTONUSULUI VASCULAR

Subst. vasoconstrictoare:Subst. vasoconstrictoare: Catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) Catecolaminele (adrenalina, noradrenalina)

cresc în circulaţia sistemică în cazul diminuării cresc în circulaţia sistemică în cazul diminuării TA sau în stări de excitaţie corticală (frică, TA sau în stări de excitaţie corticală (frică, durere) fiind descărcate din medulosuprarenaledurere) fiind descărcate din medulosuprarenale Noradrenalina principalul vasoconstrictor, Noradrenalina principalul vasoconstrictor,

asupra tuturor teritoriilor vasculare şi deci ea asupra tuturor teritoriilor vasculare şi deci ea provoacă creşterea rezistenţei vasculare provoacă creşterea rezistenţei vasculare generalegenerale

Adrenalina vasoconstrictor pe cele mai multe Adrenalina vasoconstrictor pe cele mai multe teritorii vasculare DAR exercită şi efecte teritorii vasculare DAR exercită şi efecte dilatatoare pe vasele musculaturii scheletice dilatatoare pe vasele musculaturii scheletice (adrenalina măreşte debitul cardiac pt că (adrenalina măreşte debitul cardiac pt că este cardiostimulatoare) este cardiostimulatoare)

Sistemul renină-angiotensină - Sistemul renină-angiotensină - vasoconstricţievasoconstricţie Când scade presiunea din arteriolele renale Când scade presiunea din arteriolele renale

sunt excitate celulele ap. juxtaglomerular care sunt excitate celulele ap. juxtaglomerular care descarcă renină (enzimă proteolitică); aceasta descarcă renină (enzimă proteolitică); aceasta acţionează asupra unei globuline plasmatice de acţionează asupra unei globuline plasmatice de origine hepatică, angiotensinogen şi eliberează origine hepatică, angiotensinogen şi eliberează un decapeptid denumit angiotensină I. Urmează un decapeptid denumit angiotensină I. Urmează un proces de convertire sub acţiunea unei un proces de convertire sub acţiunea unei enzime plasmatice şi se eliberează 2 AmAc din enzime plasmatice şi se eliberează 2 AmAc din str. angiotensinei I devenind angiotensină II str. angiotensinei I devenind angiotensină II

Angiotensina II produce vasoconstricţie Angiotensina II produce vasoconstricţie arteriolară puternică (cu creşterea TA), arteriolară puternică (cu creşterea TA), stimulează secreţia de aldosteron stimulează secreţia de aldosteron mineralocorticoid (creşte volemia, creşte mineralocorticoid (creşte volemia, creşte debitul cardiac şi tensiunea arterială) debitul cardiac şi tensiunea arterială)

Subst. Vasodilatatoare:Subst. Vasodilatatoare: Acetilcolina se descarcă în ţesuturi din fibrele Acetilcolina se descarcă în ţesuturi din fibrele

parasimpatice şi din unele terminaţii parasimpatice şi din unele terminaţii nervoase simpatice cu mediaţie colinergicănervoase simpatice cu mediaţie colinergică

Cataboliţi localiCataboliţi locali Acumularea locală de ac lactic, ac piruvic, ac Acumularea locală de ac lactic, ac piruvic, ac

adenilic, scăderea pO2 şi creşterea pCO2, adenilic, scăderea pO2 şi creşterea pCO2, creşterea temperaturii locale au ca efect creşterea temperaturii locale au ca efect vasodilataţia arteriolo-capilar şi implicit venosvasodilataţia arteriolo-capilar şi implicit venos

Hormoni localiHormoni locali Histamina şi bradichininaHistamina şi bradichinina au efecte puternice au efecte puternice

vasodilatatore arteriolare şi permeabilizante vasodilatatore arteriolare şi permeabilizante capilare.capilare.

SerotoninaSerotonina provoacă vasoconstricţie provoacă vasoconstricţie splanchnică şi vasodilataţie cutanată.splanchnică şi vasodilataţie cutanată.

Serotonina şi histamina se găsesc în Serotonina şi histamina se găsesc în granulaţiile mastocitelorgranulaţiile mastocitelor

Bradichinina este o chinină Bradichinina este o chinină plasmatică vasoactivă eliberată de o plasmatică vasoactivă eliberată de o αα22 globulină plasmatică în timpul globulină plasmatică în timpul activităţii gl salivare şi a altor activităţii gl salivare şi a altor ţesuturi în timpul încălzirii ţesuturi în timpul încălzirii organismuluiorganismului