5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 1/28
1. Finantele - reprezinta exprimarea valorica a proceselor si relatiilor economice, a caror
semnificatie s-a conturat sub impactul dezvoltarii schimbului de marfuri si organizarii sociale a
comunitatii umane.
Definirea si rolul finantelor intreprinderii
Fluxurile sunt de 2 tipuri: fluxuri reale si fluxuri financiar, care in ansamblul lor formeaza
circuitul economic. Aprovizionare cu materii prime si vânzarea produselor reprezinta fluxurilereale, iar achizitionarea capitalului financiar necesar finantarii mijloacelor materiale, incasarea
produselor livrate, efectuarea platilor catre proprietari antreneaza o multitudine de fluxuri
financiare.
Exprimarea valorica a fluxurile reale de intrari si iesiri de bunuri, servicii si informatie, ca si
mijloacelor utilizate pentru producerea lor,formeaza continutul finantelor inreprinderii.
Finantele intreprinderii – incumba constituirea, repartizarea si gestionarea resurselor financiare
necesare indeplinirii obiectivelor sale economice, financiare si sociale, concretizate in:
producerea de bunuri si servicii in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor si furnizarea lor
la timpul oportun si in cantitatii optime.
Sistemul de relatii financiare dintre intreprindere si mediu:- relatii de credit, care apar intre intreprindere si institutiile financiare specializate si se
manifesta prin transferul de mijloace banesti catre intreprindere, venite sa completeze
fondurile existente.
- Relatii de asigurari, care apar intre intreprindere si societate de asigurare si se manifesta
prin plata primelor de asigurare a bunurilor sau a unor riscuri de catre intreprindere
societatii de asigurare si achitarea despagubirilor, in cazul producerii riscului.
- Relatii de transfer, se manifesta prin transformarea unei parti din profitul creat la
intreprindere statului si directionarea unor sume de bani catre intreprindere de la stat, sub
forma subventiilor.
- Relatii cu salariati, actionari, concretizate in plata salariilor, dividendelor pe o parte.Obiectul finantelor intreprinderii include:
- constituirea si largirea capitalului social ;
- constituirea unei structuri financiare optime;
- mobilizarea creantelor si efectuarea platilor;
- plasarea eficienta a mijloacelor banesti excedentare;
- formarea si repartizarea profitului, remunerarea actionarilor si finantarea cresterii
economice.
Functiile finantelor intreprinderii
- Functia de asigurare, presupune asigurare intreprinderii, in cantitate optima si la timpul
oportun, cu resurse financiare necesare, prin apelarea la o gama larga de surse. Criteriulesential ce sta la baza formarii capitalului intreprinderii este costul capitalului.
- Functia de repartitie, consta in alocarea resurselor acumulate si constituirea unui sistem
de fonduri necesare indeplinirii programelor economice, financiare si sociale ale
intreprinderii, capitalul sociale e constituit atit din surse proprii , cit si din surse atrase se
avanseaza in elemente de activ , care trecând prin fazele circuitului economic,, se
transforma in mijloace banesti. Functia de repartitie se realizeaza prin intermediul
pârghiilor, instrumentelor si tehnicilor financiare si vizeaza toate fluxurile de intrari si
iesire de fonduri. F-tia de repartitie se concretizeaza prin : - constituirea capitalului
propriu; - repartizarea si formarea fondurilor necesare procesului de productie; - formarea
si repartizarea profitului.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 2/28
- Functia de control, urmareste modul de constituire si de repartizare a fondurilor banesti,
asigurarea integritatii si utilizarea eficiente a capitalului, asigurarea echilibrului pe termen
scurt, urmareste modul de executare a bugetelor intreprinderii.
Controlul poate fi de 3 tipuri : - control preventiv
- control curent - control posterior
Principii de organizare a activitatii financiare
Realizare de catre intreprinderii a obiectivului de maximizare a valorii de piata impune luarea in
considerare si respectarea anumitor principii, acceptate de intreaga comunitate stiintifica. Aceste
principii au rolul de incadrare cit mai eficienta a intreprinderii:
• eficienta si rationalitate – acest principiu deriva din teoria comportamentului rational ,
care considera profitul drept cea mai puternica motivatie a intreprinzatorului. Investitorul
trebuie sa obtina un venit net final mai mare decit investitia initiala, care sa-i permita
cresterea consumului viitor
• demarcarea neta a activitatii de previziune financiara de cele de executie. Respectarea
acestui principiu impune o anumita diviziune a muncii intre compartimente si posturi.
Factori de influentare asupra procesului de organizare a activitatii financiare la
intreprindere
• forma de proprietate
• particularitatile procesului de productie
• conditiile pietii: - piata de capital- piata consumatorilor
- piata furnizorilor.
• Fiscalitatea
2. Capitalul intreprinderii: concept si continut
Capitalul – ansamblul de resurse folosite pentru finantarea activitatii intreprinderii,
principala care de crestere economica.
Capitalul social este suma furnizata pe calea emisiunii de actiuni de catre o societate pe
actiuni, iar capitalul de imprumutat este suma obtinuta pe calea apelarii la credite. Având in
vedere ca proprietarii unei societati sunt proprietari nu numai ai capitalului social, ci si a
rezervelor constituite de societate, precum ai profitului retinut, atunci trebuie sa vorbim de
capital propriu.
Nevoia de capital si factorii obiectivi care determina marimea capitalului la nivel de
intreprindereNevoie de capital - in cadrul intreprinderii apare chiar din momentul infiintarii, iar asigurarea
ritmica a activitatii operationale, realizarea unor investitii rentabile.
In functie de cauza aparitiei cererii de capital aceasta poate fi impartita:1. cerere structurala, cind ea urmeaza sa acopere finantarea de investitii productive in bunuri
si servicii, crearea de noi firme.2. cerere conjuncturala – cauzata de aparitia unor factori conjuncturali, cum ar fi: nivelul
limitat al volumului de credite pe piata financiara.
Factorii obiectivi care determina marimea capitalurilor angajate la nivelul de intreprindere
sunt: capacitatea de productie rezulta din proiectul tehnic, capacitatea efectiva de produse si
servicii cerute de piata, evolutia preturilor, factorii economici. Nevoia de capital este
influentata si de nivelul de dezvoltara al sistemului financiar, de conditiile existente pe piata. Structura capitalul. Teorii privind structura optima a capitalului
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 3/28
Structura financiara – reprezinta o compozitie complexa si coordonata a diverselor surse de
finantare la care managementul financiar recurge pentru a acoperi necesarul de finantat. Or,
structura financiara poate fi definita ca raportul dintre capitalul propriu si capital imprumutat.
Capitalul se clasifica :
- capital propriu provine in primul rind de la actionari , in al doilea rind, capitalul propriuare ca sursa permanenta de formare profitul net.
- Capitalul permanent are menirea sa acopere nevoile curente si de lunga durata care
depasesc posibilitatile proprii de acoperire.
Structura financiara optima reflecta acea compozitie a capitalurilor care permite
intreprinderilor realizarea, cu maximum de rezultate, o obiectivelor de realizare de bunuri si
servicii in conformitate cu cerintele pietii si maximizarea valorii de piata.
Abordarea problematicii privind crearea unei structurii financiare optime a condus la crearea
câtorva terii financiare, cele mai importante fiind: conceptia lichiditate – exigibilitate,
crestere –risc, crestere – rentabilitate, rentabilitate-risc, crestere – autonomie financiara.
• Gradul de indatorare globala = Datorii totale/Total pasiv ≤ 2/3 , situatie cind valorile
indicatorilor ating limita maxima, indica faptul ca intreprinderea are capacitatea de
indatorare epuizata si nu mai poate spera la imprumuturi suplimentare, intrucât creditorii,
imprumutând in continuare , se expun unui risc suplimentar.
Capacitatea maxima de indatorare= 2*capitalul propriu
Capacitatea de indatorare efectiva= 2*capital propriu – datorii totale
• Gradul de indatorare la termen, masoara capacitatea de imprumut, pe termen lung, a
intreprinderii.
Gtr= DTS/capital permanent ≤ ½
Gtr= DTL/ Capital propriu ≤1
• Randamentul capitalului= Venit / Capital
•Rentabilitatea capitalului propriu=Profit pina la impozitare/Capital total *100%
• Rentabilitatea capitalului propriu = Profit net/Capital propriu*100%
• Levierul financiar= Datorii totale/ Capital propriu
• Efectul levierului de levier= R ec+(R ec-d)*Datorii totale/capital propriu
R ec=rata rentabilitatii economice
D = rata dobânzii
De aici reiese ca efectul de levier se va produce doar in care rata rentabilitatii economice este
superioara ratei dobânzii. Efectul de indatorare este in relatie directa cu structura financiara a
intreprinderii si cu diferenta dintre rata rentabilitatii economice si costul capitalului
imprumutat
Factorii care influenteaza formarea structurii financiare:1. stabilitatea vânzarilor
2. structura activelor
3. rata de crestere
4. strategia dezvoltarii intreprinderii
5. profitabilitatea6. impozitele
3. Politica de finantare a intreprinderii
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 4/28
Politica financiara: definita ca ansamblul de metode si instrumente cu caracter financiar
antrenate in procurarea, alocarea, si gestionarea resurselor banesti, in vederea realizarii
obiectivului suprem al intreprinderii –maximizarea valorii de piata.
Politica financiara este formata: - metode si mijloace privind procurarea si dirijarea resurselor
financiare; - instrumente, institutii si reglementari financiare, utilizate de stat, pentruinfluentarea proceselor economice si sociale.
Obiectivele politicii financiare:1. constituirea si modificarea marimii capitalului;
2. crearea unei structurii financiare optime;3. reducerea capitalului si cresterea rentabilitatii financiare;
4. folosirea facilitatilor fiscale acordate de stat.
Instrumentele de realizare a obiectivelor politicii financiare:
- instrumente operationale (titluri financiare: actiuni, obligatiuni, profit, imprumuturi )
- instrumente functionale (documente de previziune financiara , de gestiune financiara, de
analiza si control financiar)
in concluzie, politica financiara poate fi definita ca un ansamblu de instrumente, prin
intermediul carora are loc formarea, repartizarea si gestionarea resurselor financiare in
vederea realizarii obiectivului economic al intreprinderii, repartizarea profitului net,
solutionarea problemelor privind majorarea capitalului propriu.
Politica financiara cuprinde: politica de investitii, politica de finantare, politica de dividend
Politica de finantare cuprinde ansamblul de decizii privind modul de acoperire a nevoile de
finantare ale programelor economice, sociale, si financiare ale intreprinderii.
Activele intreprinderii se pot finanta din doua surse:
1. surse interne: - de la proprietari, o intreprindere nu poate fi finantata daca nu dispune de
un capital minim.
- din propria activitate, reprezentând partea din profitul obtinut din activitatea economico-financiara , care ramâne dupa achitarea impozitului si remunerarea actionarilor.
- Din dezinvestitii, sub forma de incasari banesti ce rezulta din vânzarea activelor ca urmare
a incetarii activitatii unei sectii
- Din rezerve
- Din subventii de la stat
2. surse externe: credite bancare
Majorari de capital , se poate realiza prin urmatoarele metode:
1. aporturi noi in numerar – se poate realiza prin : a) aporturi in numerar : de la vechii
actionari, caz in care se procedeaza la o majorare a valorii nominale a actiunilor deja
existente. b) emiterea de noi actiuni: la care se pot subscrie atit vechii actionari cit si altii noi.
Pretul de emisie, la care se vând noile actiuni trebuie sa fie mai mare decit valoarea bursiera a
vechilor actiuni pentru a asigura vânzarea actiunilor noi.
2. Aporturi in natura, are ca efect sporirea numarului de actiuni ce are ca substanta un activ
real si nu monetar; marimea capitalului propriu se va majora, in acest caz, cu valoarea
mijlocului fix.
3. incorporarea rezervelor nu contribuie la formarea unor resurse financiare suplimentare, ci
modifica doar marimea capitalului social, diminuând, totodata, rezervele. Fondul de
rezerva se acumuleaza prin defalcari anuale din profitul net al intreprinderii pina cind
marimea fondului devine egala cu valoarea stabilita de legislatia in vigoare. Cind rezerveleating nivelul stabilit are loc incorporarea lor in capitalul social.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 5/28
4. convertirea datoriilor intreprinderii, consta in emisiunea si distribuirea de actiuni
creditorilor intreprinderii. Aceasta operatiune are loc doar cu acordul creditorilor
intreprinderii si actionarilor actuali, intrucât ultimii trebuie sa renunte la dreptul lor de
subscriere la noile actiuni emise.
5. fuziunea, absorbtie consta in comasarea capitalului pentru folosirea mai eficienta aacestuia si pentru dezvoltarea, in continuare, a intreprinderii. Fuziunile pot fi:
- orizontale , care presupun combinarea a doua intreprinderi din acelasi domeniu de
activitate
- verticale, au loc atunci cind o intreprindere achizitioneaza un furnizor sau utilizator al
produselor sale;
- conglomerate, presupune comasarea capitalurilor a doua sau mai multe intreprinderi
neinrudite, care produc produse diferite si nu se gasesc nici in relatii de
cumparator/furnizor;
- amalgamare, presupune combinarea ultimelor doua variante.
Creditul bancar: este creditul acordat de catre bancile comerciale intreprinderilor sub forma
baneasca, este rambursabil si purtator de dobânda. Modalitatile tehnice de creditare a activitatii
intreprinderilor sunt multiple:
- credite pentru cheltuieli curente
- credite pentru stocuri si cheltuieli sezoniere
- credite pentru importul si exportul de produse
- credite pentru obiective de investitie
creditul comercial: este creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vânzarea marfurilor sub
forma amânarii platii. Creditul comercial poate fi acordat atit de catre furnizor cumparatorului
sub forma de materii prime si materiale pentru perioada de la livrarea marfurilor pina la incasarea
contravalorii lor, cit si de catre intreprindere furnizorului sub forma de avans pentru a-i crea posibilitati financiare acestuia in vederea executarii comenzii.Creditul obligatar – unele intreprinderii, S.A. , pun in circulatie pe linga actiuni, si obligatiuni.
Emitentii de obligatiuni sunt agentii care doresc sa-si procure capital pentru a finanta o investitie
pe termen lung. Obligatiunea este o creanta ce da posesorului ei dreptul sa primeasca anual un
venit fix sub forma de dobânda.
Principalele caracteristici ai capitalului obligatar : - obligatiunile sunt titluri de credit care atesta
angajamentul debitorului de a restitui, la un termen stabilit, suma imprumutata.
- pentru obligatiuni se plateste anual o dobânda stabilita in prealabil
- obligatiunile sunt garantate de catre societatile emitente.
Creditul public – reprezinta o sursa indirecta de finantare a agentilor economici. Consta inmobilizarea mijloacelor, temporar disponibile, de la persoanele fizice si juridice, care pot fi
folosite ca mijloace de creditare. Creditorii pot fi intreprinderile, persoane fizice, care dispun de
mijloace banesti si doresc sa le plaseze in schimbul unei remuneratii corespunzatoare. Debitorii
pot fi statul, casele de economii.
Creditul de leasing presupune operatiunea prin care o institutie financiara specializata cumpara,
la cererea unei intreprinderii, bunuri pentru a le inchiria acestuia, in schimbul unei plati periodice.
Leasingul – este activitatea de antreprenoriat de investire a unor mijloace temporar disponibile
sau imprumutate, pe baza de contract, conform caruia locatorul procura cu titlul de proprietate
echipamentul, indicat de locatar, de la vânzatorul stabilit de acesta si il acorda contra plata
locatarului in posesiune si folosinta temporara in scopuri de intreprinzator.Leasing financiar: - riscurile si profitul aferente dreptului de proprietate trec asupra
utilizatorului in momentul incheierii contractului de leasing;
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 6/28
- la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptului de proprietate
asupra bunului
- perioada de folosire a bunului se aproprie de durata normata de exploatare a bunului si de
recuperare integrala prin fondul de uzura calculat.
Leasing operational: - costurile generate de procurarea si mentinerea echipamentului de leasingnu se recupereaza complet la sfârsitul contractul de leasing;
- cheltuielile de intretinere, reparatie, plata primelor de asigurare sunt suportate de locator;
- platile de leasing operational sunt mai mari decit cele de leasing financiar;
- termenul contractului de leasing operational este mai mic decit termenul normat de
exploatare al echipamentului.
Procedura de incheiere a contractului de leasing:
1. etapa preliminara de incheiere a contractului de leasing – cuprinde analiza situatia
financiara a locatarului, discutarea conditiilor de creditare, incheierea contractului de
credit intre locator si banca in vederea contractarii unui credit pentru efectuarea afacerii de
leasing.2. etapa a doua consta in legalizarea juridica a afacerii de leasing – incheierea contractului de
vânzare – cumparare intre locator si furnizor, scrierea procesului verbal de dare in
exploatare a echipamentului , incheierea contractului intre locatar si locator.
3. a treia etapa reprezinta etapa de folosire a echipamentului si cuprinde evidenta contabila a
tuturor operatiunilor de leasing: plata locatorului, termenele de plata, perfectarea
documentelor la expirarea termenului de leasing privind folosirea, in continuare, a
echipamentului.
4. Politica de dividend
Prin politica de dividend se intelege hotarârea adunarii generale a actionarilor privind
distribuirea profitului net intre plata dividendelor si finantarea viitoare a intreprinderii.Exista mai multe tipuri de politici de dividend:
- politica de participare directa(politica sumei constante) , care presupune o rata relativ
constanta de acordare a dividendului din profitul net;
- politica de stabilizare sau de prudenta (politica ratei constante), care asigura un dividend
constant sau o rata constanta de crestere anuala a dividendului,indiferent de variatia
marimii profitului obtinut.
- Politica reziduala, in care marimea dividendului depinde de deciziile de investitii si de
finantare a intreprinderii. Daca exista oportunitati de investitie rentabila si dezvoltare a
activitatii, se prefera distribuirea profitului cu prioritate pentru autofinantare, acordându-se
dividende mai mici.Factorii de influenta asupra politicii de dividend:
1. situatia financiara a intreprinderii:
- de nivelul lichiditatii intreprinderii
- de nivelul profitului net
- de rata indatorarii
2. preferintele actionarilor 3. influentele pietii
Urmarirea politicii de dividend se poate realiza prin intermediul unor indicatori:
Rata distribuirii dividendelor= volumul total al divid. platite intr-un an /profit net anualDividend/actiune= volumul total anual al dividendelor platite/numarul actiunilor emise
Rata cresterii dividendelor= D1/D0
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 7/28
Rentabilitatea capitalului investit in actiuni= dividend pe actiune/valoarea nominala a
unei actiuni
Randamentul pe actiune=dividend pe actiune/valoarea bursiera a actiunii
Rata capitalizarii= pretul unei actiuni/profit pe actiune ÷ 20/1
Formele de plata a dividendelor:
Dividendele sunt plati periodice de numerar facute de intreprindere actionarilor ca o rasplata a
contributiei lor la formarea capitalului propriu.
1. in bani, aceasta forma de plata se foloseste in cazul cind intreprinderea dispune de
lichiditati suficiente atit pentru achitarea obligatiunilor de plata fata de creditori, cit si
pentru plata dividendelor
2. in actiuni, este o practica a S.A. care doresc sa-si pastreze lichiditatile sau nu dispun de
aceste lichiditati pentru a face plata in bani. In aceste situatii se emit noi actiuni
distribuindu-se fiecarui actionar corespunzator volumului dividendelor cuvenite.
3. in natura, este o forma a dividendelor mai rar intâlnita, care se aplica doar cu acordul
actionarilor, daca marfurile propuse prezinta interes pentru actionari.
In cazul cind, pe linga actiunile ordinare, S.A. a emis actiuni privilegiate, distribuirea
dividendelor se face in mod diferit. Actiunile privilegiate sunt remunerate primele, iar din
profitul ramas se aloca dividende celorlalte categorii de actiuni.
Sursele de distribuire a dividendelor:
- profitul net al perioadei curente- profitul nerepartizat al perioadelor precedente
- finantare aditionala
- fonduri speciale utilizate pentru plata dividendelor aferente actiunilor privilegiate.
5. Politica de investitieInvestitiile – reprezinta ansamblul de cheltuieli antrenate in construirea de noi mijloace fixe,
in dezvoltarea sau modernizarea celor existente cu scopul obtinerii unor venituri superioare in
viitor. Investitia totodata reprezinta o cheltuiala certa pentru un vitor ce contine elemente de
incertitudine.
Decizia de investire este considerata cea mai importanta si mai riscanta decizie adoptata de
intreprindere., pentru ca aceasta antreneaza cheltuieli esentiale in prezent pentru a obtine
profituri in viitor, care sunt incerte.
Clasificarea investitiilor
1. din punct de vedere al locului in care se fac, investitiile se impart:
- investitii interne, reprezinta alocarea capitalului pentru achizitionarea de active materialesi nemateriale, având drept scop dezvoltarea si perfectionarea aparatului productiv si de
distribuire a bunurilor, instruirea si perfectionarea personalului.
- Investitii externe,reprezinta plasarea capitalului in actiuni si obligatiuni cu scopul obtinerii
de venituri sub forma de dividende
2. din punct de vedere al formei:
- materiale(utilaje, constructii, unitati de transport)
- financiare se fac cu scopul diversificarii portofoliului de investitii
3. din punct de vedere al naturii activitatii sectoarelor in care se efectueaza:
- productive, (cu efecte asupra capacitatii de productie si de comercializare)
- neproductive , cu destinatia social culturala ca: locuinte, cantine.4. din punct de vedere al scopurilor urmarite de intreprindere distingem urmatoarele tipuri de
investitii:
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 8/28
- investitii tehnice: achizitii de masini, utilaje, mijloace de transport ;
- investitii umane: perfectionarea, specializarea personalului
- investitii sociale: constructia in intreprindere, a unei cantine, a unei baze de odihna.
- Investitii comerciale: pentru publicitate si reclama.
5. in functie de riscul pe care-l implica pentru perspectiva intreprinderii, investitiile se impartin:
- investitii de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu un risc foarte scazut, deoarece nu
presupune cheltuieli suplimentare de modificare a tehnologiilor, de formarea a
personalului, de cercetari de noi piete.
- Investitii de modernizare a echipamentului existent in functie si care implica un risc redus,
ca urmare a unor corectii neinsemnate in tehnologii de fabricatie
- Investitie de dezvoltare presupun extinderea unor sectii ori a intreprinderii in ansamblul.
Riscul creste in legatura cu cresterea nevoii de forta de munca, cu largirea pietii de
aprovizionarea, de desfacere.
- Investitii strategice, privind crearea unor filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta
intreprindere.
Dimensiuni ale conceptului de investitii
Dimensiunea contabila: conform acestei acceptiuni , investitia este definita ca ansamblul de
bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate sau create in intreprindere,
destinate a ramâne constante sub aceeasi forma.Dimensiunea economica: conform acestei acceptiuni investitiile reprezinta toate
consumurile de resurse care se fac in prezent in speranta obtinerii in viitor a unor efecte
economice esalonate in timp si care, in suma totala, sunt superioare cheltuieli initiale de
resurse. Conform acestei acceptiuni se considera investitie: achizitionarea de bunuri,
echipamente de lucru, care vor avea ca urmare incasari suplimentare, economii de costuri.Dimensiunea financiara: constituie investitii toate cheltuielile de resurse care genereaza
venituri si /sau economii pe o lunga perioada de timp in viitor , si amortizarea lor se face pe
mai multi ani. Din punct de vedere financiar investitia poate fi definita si ca plasarea unei
sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii unor venituri superioare in viitor, dar
probabile. Elementele investitiei
Se disting patru elemente definitorii ale investitiei :
1. efortul investitional, considera investitia o structura individualizata de resurse de volum si
natura diferite, care sunt antrenate in realizarea unui proiect.
2. factorul timp, releva faptul ca orice proiect de investitie are o perioada de viata proprie.Perioada de viata a investitii poate fi vazuta sub mai multe aspecte:
- durata fiscala, este durata de serviciu a mijloacelor fixe indicata prin legea privind uzura
mijloacelor fixe, in functie de norma de uzura
- durata tehnica, determinata de caracteristicele tehnice functionale ale mijloacelor fixe;
- durata comerciala, determinata de durata de viata a produselor fabricate cu aceasta
investitie;
- durata juridica, durata protectiei juridice asupra dreptului de concesiune a unei exploatari,
asupra unor licente, marci de fabrica.
3. eficienta, investitorul accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse pentru o
serie de efecte viitoare, care in suma totala, sa fie superioare cheltuieli initiale.4. riscul , decurge din insasi esalonarea pe perioade viitoare a efectelor asteptate, aceste
efecte viitoare sunt insa sperante si nu certitudini.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 9/28
Criterii si metode de selectare a proiectelor investitionale
Pentru a decide asupra variantei optime de investire, este necesara realizarea unui studiu
asupra fiecarui proiect investitional din punct de vedere al necesitatii, oportunitatii si
eficientei.Necesitatea. Investitiile se concentreaza asupra inlocuirii echipamentului de productie
complet uzat, sau procurarea de noi echipamente pentru largirea capacitatii de productie
existente.
Oportunitatea se apreciaza in strânsa legatura cu necesitatea, si timpul cel mai potrivit de
creare si dare in functiune a capacitatii de productie, care vor permite obtinerea unei
rentabilitatii optime. Cele mai importante categorii de investitii sunt cele ce vizeaza
consolidarea si largirea pietelor, dezvoltarea resurselor umane, sustinerea activitatilor
inovationale.
Eficienta – este criteriul de baza ce sta la baza implementarii unui sau altui proiect
investitional. Respectarea rigorilor financiare asociate investitiilor implica estimare realista a
principalilor factori ce determina eficienta investitiei:
- volumul total al cheltuielilor pentru investitii
- durata de viata
- profitul sau venitul net
- valoarea reziduala a investitiei, este pretul la care poate fi vânduta investitia dupa
incheierea duratei ei de viata.Criteriile financiare angrenate de Banca Mondiala in vederea alegerii unui proiect de
investitii sunt:1. termenul re recuperare, exprima numarul de ani necesari recuperarii, prin cash-flow-urile
actualizate medii (CFact med), a capitalului investit.
TR=CI0/CFact. mediiSe opteaza pentru varianta de investire care asigura cea mai rapida recuperare a capitalului
investit. Aspectul critic al acestei metode este ca pot fi respinse proiecte investitionale
durabile in timp, rentabile, dar cu termene de recuperare mai lungi.
2. metoda valorii actualizate nete (VAN)
VA N exprima surplusul de valoare care revine investitorului la sfârsitul duratei de viata a
investitiei.
VAN= - CI0+∑CFn/(1+i)n+ VR/(1+i)t
CI0- costul investitie
CFn- cash –flow-urile actualizate
i- rata de actualizareVR- valoarea reziduala3. rata interna de rentabilitate (RIR)- trebuie sa fie mai mare decit rata de actualizare , cu cit
este mai mare RIR in raport cu rata dobânzii, cu atit mai rentabil este proiectul.
RIR= R min+(R max- R min)*VANmax/VANmax+ |VANmin|4. rata de rentabilitate contabila: raportând profitul mediu realizat de investitii la suma
investitiei medii.
5. indicele de profitabilitate(IP), indica marimea profitului actualizat ce revine la un leu
capital investit de catre investitor. Alegerea proiectului pe baza acestui indicator
presupune retinerea variantei care asigura cel mai inalt IP.
IP= ∑CFactualizate/CI0
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 10/28
6. Criteriul riscului, orice investitie comporta un risc. Cu cit riscul este mai mare, cu atit
creste pretentia asupra rentabilitati capitalurilor investite. Riscul este generat de
nesiguranta incasarilor viitoare.
Surse de finantare a investitiilor
Sursele proprii de finantare sunt reprezentate de:
- fondul de investitii format din profitul net
- fondul de uzura
- sumele obtinute din vânzarea activelor materiale pe termen lung
- aporturi noi de capital de catre vechii actionari
- sumele obtinute din inlesnirile fiscale la impozitul pe venit pentru mijloace fixe
productive, conform legii in vigoare.
Pentru finantarea cresterii economice, sursele de finantare a investitiilor provin din
imprumuturi, care pot fi:
- credite bancare pe termen lung
- creditul obligatar - leasingul
- cresteri de capital propriu si atragerea de noi actionari
6. Mijloace fixe
Mijloace fixe sunt bunuri materiale, al caror pret unitar depaseste plafonul stabilit de
legislatie, aflate in sfera productiei, comercializarii si prestatiilor de servicii o perioada mai
mare de un an. Mijloacele fixe participa in mai multe cicluri de exploatare, se consumatreptat, transferând valoarea lor asupra produselor si serviciilor sub forma de uzura si se
recupereaza cind uzura cumulata devine egala cu valoarea de intrare a mijlocului fix.
Sunt considerate mijloace fixe bunurile care indeplinesc doua conditii:
- au o durata de serviciu mai mare de un an- au o valoare de inventar de cel putin 3000 lei
Mijloacele fixe se uzeaza. Uzura poate fi de doua feluri:
uzura fizica: constituie baza materiala a pierderii valorii mijlocului fix, fiind
determinata de intrebuintare. Ca urmare a uzurii fizice, mijloacele fixe trebuie sa fie
supuse unui regim de intretineri si reparatii care necesita cheltuieli, iar in anumite
conditii acestea se scot din folosinta si se inlocuiesc cu altele.
Uzura morala: are loc atunci cind mijloacele fixe se demodeaza, se invechesc din punct
de vedere tehnologic, apar alte insusiri superioare.
O masura de protectie impotriva uzurii morale este stabilirea unei durate de serviciu a
mijlocului fix mai mica decit durat de viata tehnica numita durata de functionare utila careeste determinata de intreprindere in mod independent , in momentul punerii acestora in
functiune. Aceasta este perioada pe parcursul careia intreprinderea prevede fie utilizarea fizica
a activului, fie producerea unei anumite cantitati de productie ori a unui volum de serviciu.
Durata de functionare utila se stabileste in functie de urmatorii factorii:
- experienta de lucru cu un asemenea activ
- starea reala a obiectului
- necesitatea de a fi sau nu a fi supus reparatiei capitale
- conditiile climaterice
- conditiile de pastrare
Uzura se calculeaza lunar sau anual prin una din cele patru metode recomandate:1. metoda liniara, presupune includerea uniforma in costul vânzarilor a unor sume fixe
stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de functionare utila a mijloace fixe.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 11/28
Uzura se calculeaza prin aplicarea normei de uzura (Nu), la valoarea uzurabila a mijlocului
fix (vuz):
Uzura=Vuz*Nu, unde:
Nu=100%/numarul de ani de functionare utila
Vuz=Vintrare - V pr. ramasa
2. metoda in raport cu volumul de produse fabricate, uzura se calculeaza tinând cont numai
de volumul produselor fabricate.
- se calculeaza uzura ce revine unei unitati de productie (uzura u/p)
uzura u/p=Vuz/ Qtotal , unde Vuz- valoarea uzurabila
Qtotal- capacitatea de productie a utilajului
- uzura anuala se calculeaza ca produsul dintre norma de uzura si volumul productiei
prevazute a se fabrica anual (Qanual):
uzura anuala= uzura u/p *Qanual
3. metoda degresiva cu rata descrescatoare, uzura anuala se calculeaza aplicând asupra
valorii uzurabile a mijlocului fix norma de uzura degresiva, calculata ca raportul dintre
numarul de ani de functionare ramasi pina la finele perioadei de exploatare a utilajului si
suma anilor de functionare utila.
Nu= numarul de ani ramasi/ suma anilor de functionare utila
Uzura anuala= Vuz*Nu
4. metoda soldului degresiv
baza de calcul al fondului de uzura anual este valoarea de bilant (V bil.), calculata ca
diferenta dintre valoarea uzurabila si uzura acumulata. Uzura anuala se calculeaza
aplicând asupra valorii de bilant a mijlocului fix norma de uzura.
Uzura= V bil.*Nu Norma de uzura se determina ca produsul dintre norma liniara de uzura si coeficientul (k)
cuprins intre valorile 1 si 2. Aceasta ramâne neschimbata pe intreaga perioada de
functionare utila a mijlocului fix.
Uzura in ultimul an=valoarea de bilant – valoarea ramasa prevazuta
Calculul uzurii in scopuri fiscale
Fiind o componenta a costurilor, uzura reduce baza impozabila si, corespunzator, suma
impozitului pe venit datorata statului.
Marimea deducerii uzurii mijloacelor fixe se determina:
- pe categorii de proprietate
- potrivit normelor stabilite in codul fiscal, pentru fiecare categorie de proprietateUzura se calculeaza = valoarea de bilant *norma de uzura
Indicatori de apreciere a eficientei mijloacelor fixe
Pentru a exprima eficienta utilizarii mijloacelor fixe se studiaza trei grupe de indicatori:
- indicatori de structura
- indicatori ce caracterizeaza gradul de folosinta a mijloacelor fixe
- randamentul mijloacelor fixe
1. Rata imobilizarilor , masoara gradul de investire a capitalului in active pe termen lung.
active pe termen lung ≤ 2/3total activ
R im=
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 12/28
2. Rata mijloacelor fixe, marimea acestui indicator este determinata de natura activitatii
intreprinderii. In general insa se considera ca un indicator scazut se inregistreaza in
intreprinderile cu o slaba dotare tehnica.
mijloace fixe
active pe termen lung
3. compozitia mijloacelor fix , cu cit este mai mare ponderea mijloacelor fixe active in totalulmijloacelor fixe, cu atit este mai puternica influenta exercitata asupra unor indicatori de
eficienta ai acestora.
mijloace fixe active
mijloace fixe total
4. coeficientul de utilitate
valoarea de inventar-uzura acumulata
valoarea de inventar a mijloacelor fix
5. coeficientul de uzura acumulata, un grad de uzura mai mare de 50% indica asupra
necesitatii reparatiilor capitale.
uzura acumulata
valoarea de inventar a mijloacelor fixe
6. coeficientul de reinnoire a MF
valoarea MF intrate pe perioada raportata
valoarea MF la sfârsitul perioadei7. randamentul mijloacelor fixe, care exprima eficienta mijloacelor fixe
Q
N
Sursele de finantare a mijloacelor fixe
Achizitionarea mijloacelor fixe necesita surse de finantare pe termen lung. Acestea pot proveni
din propria activitate – autofinantare, la care se refera:
- fondul de uzura
- profitul net pentru dezvoltare
- cresteri de capital propriu si atragerea de noi actionari si din finantariexterne
- creditul obligatar
- leasingul.
7. Active curente
Activele curente constituie o componenta esentiala a mijloacelor economice ale intreprinderii ceau menirea sa asigure functionalitatea curenta a acesteia. Ele se manifesta, in viata intreprinderii,
prin avansuri si recuperari succesive. Pornind de la faza initiala de capital banesc, acestea se
K MF=
K mfactiv. =
K=
K uz=
K rein=
R MF =
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 13/28
transforma, in procesul de aprovizionare, in stocuri de marfuri si materiale, care constituie
potentialul productiv al intreprinderii.
Reflectate in activul bilantului intreprinderii, activele curente cuprind in structura lor:- stocuri de marfuri si materiale
- creante pe termen scurt- investitiile pe termen scurt
- disponibilitatile banesti aflate in casa sau pe cont la banca.
Clasificarea Activelor curente:
I. in functie de fazele procesului de exploatare in care se gasesc, activele curente pot fi:- active curente aflate in faza de aprovizionare
- active curente ce se gasesc in faza productie
- active curente in faza desfacerii
II . in functie de forma pe care o detin in cadrul intreprinderii :- in forma materiala: materii prime, materiale, semifabricate, produse finite
- in forma baneasca: disponibilitati banesti, creanteII. in functie de sursa de finantare, activele curente pot fi:
- procurate din surse proprii
- procurate din fonduri imprumutate
Din punct de vedere financiar, stocurile reprezinta imobilizari de resurse financiare, care nu pot
fi recuperate decit dupa ce acestea parcurg intregul ciclul de exploatare si sunt valorificate prin
vânzarea si incasarea produselor si serviciilor.Stocuri excesive
Avantaje DezavantajeRabaturi acordate de furnizori clientilor pentru
cumpararea unor anumite cantitati de stocuri sau la
anumite produse
Stocuri invechite, folosirea carora ar duce la
perturbarea procesului de productie, cresterea
stocurilor de produse lipsite de piata de desfacere
Speculatii cu stocuri pe perioade de inflatie sau de
crestere a preturilor.
Deteriorarea, degradarea stocurilor
Venituri din vinzari suplimentare(aparitia unor
comenzi suplimentare, crestere cererii la produse
pe piata)
Cheltuieli importante de depozitare
Costul de oportunitate(rata de dobânzii la
plasamente pe termen scurt)
Dobânzi platite in cazul cumpararii stocurilor pe
credit
Cheltuieli de marketing
Stocuri minime
Avantaje Dezavantaje
Evitarea stocurilor invechite, a imobilizarilor deresurse financiare
Pierderea unor oportunitati in afaceri
Evitarea pierderilor ce pot aparea in legatura cu
deteriorarea, degradarea stocurilor
Creste riscul intreruperii procesului de productie
Reducerea, lipsa cheltuielilor de detinere a
stocurilor
Cresterea cheltuielilor de aprovizionare
Posibilitatea obtinerii unor venituri din dobânzi in
urma plasarii excedentul de trezorerie in
plasamente pe termen scurt
Pierderi de vinzari si profituri
Costuri generate de detinerea stocurilor :
- Cheltuieli de aprovizionare: sunt cele ocazionate de studierea pieteifurnizorilor, cheltuieli de transport – aprovizionare, cheltuieli de intocmire a
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 14/28
comenzii, alte cheltuieli. Nivelul cheltuielilor totale suportate de
intreprindere este in dependenta de numarul aprovizionarilor.
- Cheltuieli de detinere: sunt generate de intretinerea acestora in anumite
conditii de pastrare, cheltuieli prilejuite pe paza stocurilor, asigurarea lor.
Nivelul cheltuielilor este direct proportional cu marimea stocului, astfel incitcresterea stocului antreneaza un volum mai mare de cheltuieli.
Politici de gestiune a stocurilor :
- Politica agresiva. Aceasta politica presupune obtinerea unei rentabilitati inalte cu pretul unor
riscuri inalte cu pretul unor riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichiditati si de
insolvabilitatea intreprinderii. Cresterea rentabilitatii, in acest caz, va fi favorizata de reducerea
cheltuielilor de depozitare, de reducerea pierderilor legate de deteriorarea fizica si/sau uzura
morala a acestora. In acelasi timp, creste riscul de afaceri sau de blocaj al procesului de productie
din cauza lipsei de stocuri, creste probabilitatea pierderii vânzarilor.
- Politica defensiva. Este practicata de conducatorii prudenti si propune obtinerea unui nivel de
produse si servicii prin detinerea unor stocuri inalte. Adoptarea acestei politici elimina riscul
intreruperii procesului de productie, reduce riscul economic, dar rentabilitatea poate sa scada ca
urmare a cresterii cheltuielilor de depozitare, apare riscul legat de necompetetivitatea produselor
si, prin urmare, aparitia stocurilor de produse finite, riscul de insolvabilitate.
- Politica echilibrata. Presupune asigurarea ritmica a activitatii intreprinderii prin crearea unui
stoc curent de materii prime si materiale, nivelul caruia sa corespunda punctului de intersectie a
costurilor provocate de lipsa de stoc cu costurile excesive legate de formarea stocurilor peste
necesitatile stricte ale exploatarii. Aceasta politica presupune sincronizarea perfecta dintre
perioada de scadenta a activelor si a datoriilor pe termen scurt.
Surse de finantare a activelor curente:
- surse proprii: se refera, la profitul net, care trebuie sa fie in proportii rationale. Având in
vedere, insa ca stocurile se consuma integral intr-un singur ciclu de exploatare, asigurareacontinuitatii procesului de productie si a ritmicitatii vânzarilor va necesita o innoire permanenta a
stocurilor, carora, din punct de vedere financiar, le corespund surse permanente de finantare.
Partea din resursele financiare care asigura finantarea permanenta a activelor curente se numeste
fond de rulment .
Fond re rulment= Capital permanent – active pe termen lung
Fond de rulment= active curente – DTS
In vederea desfasurarii activitatii curente in conditii de eficienta, intreprinderea trebuie sa-si
defineasca nevoia de capitaluri ce urmeaza a fi imobilizate in active. Pentru definirea nevoilor
activitatilor curente se apeleaza la notiunea de nevoie de fond de rulment
NFR = stocuri + creante –Datorii pe termen scurt- surse imprumutate,
1. credit comercial2. credit bancar pe termen scurt
3. credit obligatar
4. prin leasing financiar
5. investitii pe termen scurt
Indicatorii de apreciere a eficientei utilizarii activelor curente
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 15/28
Folosirea eficienta a activelor curente presupune existenta la intreprindere a unui stoc optim de
materii prime si materiale, asigurarea ritmicitatii productiei, optimizarea duratei de transformare
a acestui in mijloace banesti.
Indicatorii de eficienta a activelor curente sunt:
1. Numarul de rotatii ale activelor curente, se calculeaza ca raportul dintre volumulvânzarilor si valoarea activelor curente. Rezultatul obtinut indica de câte ori activele curente au
parcurs ciclul intreg bani - marfa - bani.
N=venit din vinzari/Active curente
2. Viteza de rotatie, formula de calcul este urmatoarea:
Viteza de rotatie= 360/nr. de rotatii
3. Efectul accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie a activelor curente, rezultatul obtinut
cu semnul minus inseamna eliberari de active curente, iar cel cu semnul plus inseamna
imobilizari de resurse financiare.
E=VV1/360*(Dz1-Dz2)
4. Durata de incasare a creantelor , cu cât termenul de incasare este mai mic, cu atât mai
favorabile sunt consecintele pentru situatia financiara a intreprinderii. Orice intreprindere trebuie
sa tinda spre o performanta maxima a acestui indicator, care conform standardelor internationale
este egal cu 30 zile. Cresterea perioadei de incasare a creantelor indica despre calitatea scazuta a
serviciilor financiare si limitarea desfacerii productiei.
Dr.creantelot=Creante/Venituri din Vinzari* 360
5. Durata de rotatie a stocurilor de marfuri si materiale, caracterizeaza eficienta activitatii
intreprinderii in asa directii cum sunt aprovizionarea, producerea si desfacerea. Cu cit nivelul
acestui indicator este mai mic, cu atât intreprinderea isi organizeaza mai eficient relatiile sale cu
furnizorii, cu clientii.
Dst= Valoarea stocurilor/ Costul vânzarilor *360
Accelerarea vitezei de rotatie a activelor curente
Trebuie sa constituie un obiectiv permanent al conducerii intreprinderii. In acest scop, o
investigare sistemica a rezervelor menite sa contribuie la accelerarea vitezei de rotatiei a activelor
curente trebuie efectuate la nivelului celor 3 stadii ale ciclului de exploatare: aprovizionare,
productie, comercializare.
In faza aprovizionarii: - asigurarea integritatii stocului de materii prime si materiale
- aprovizionarea cu stocuri la timpul oportun si cantitati optime
In stadiul productiei: - utilizarea tehnologiilor moderne de fabricatie a produselor
- asigurarea cu forta de munca in cantitate optima si de inalta calificare
- instruirea personalului antrenat in producerea de bunuri si servicii noi- asigurarea capacitatii de productie la nivelul maximal posibil- intarirea disciplinei de munca
In stadiul comercializarii:
- cresterea volumului vânzarilor
- accelerarea ritmului de incasare a creantelor.
8. Organizarea circulatiei banesti la intreprindere
Motivatia detinerii, in permanenta, de catre intreprindere a mijloacelor banesti se datoreaza unor
cauze :
• Asigurarea activitatii curente: plata furnizorilor, plata salariilor, plata dividendelor,achitarea dobânzilor,
• Pentru efectuarea unor plati neprevazute: aparitia unor comenzi de productie suplimentare
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 16/28
• Pentru a avea acces la anumite inlesniri acordate din partea bancilor si pentru a beneficia
de punctaje bune in cazul in care intreprinderea doreste sa contracteze credite bancare
• Pentru a putea beneficia de avantajele oferite de anumite imprejurari : rabaturi acordate de
furnizori, investitii profitabile.
Avantajele si dezavantajele detinerii numerarului la intreprindere
nivelului soldului de
numerar
avantaje dezavantaje
Soldul de numerar mare - aparitia unei comenzi
suplimentare de productie
- acordarea rabaturilor
comerciale pentru lata
imediata a marfurilor
Intreprinderea suporta costuri
sub forma dobânzilor, care s-ar
fi câstigat, daca fondurile n-ar
fi fost blocate in contul curent
Soldul de numerar mic Evitarea costului deoportunitate legat de blocarea
numerarului
- aparitia costurilor decomanda(costuri de decizie, de
brokeraj)
- sporirea cheltuielilor legatede vânzarea valorilor mobiliare
- costuri ocazionate de
contractarea unui imprumut
Continutul si obiectivele trezoreriei
Trezoreria este definita ca ansamblul de activitati si operatiuni, referitoare la gestiunea
incasarilor si platilor, astfel incit sa fie asigurata in permanenta o armonie corespunzatoare intre
cele doua categorii de operatiuni.
Trezoreria= Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment
Continutul trezoreriei poate fi analizat din doua puncte de vedere:1. organizatoric, reprezentând un departament al directiei financiare, careia ii revine
sarcini si atributii
2. structural, din acest punct de vedere, trezoreria poate fi definita ca ansamblul
disponibilitatilor aflate in conturi bancar curente si/sau in casa.
Obiectivul principal al trezoreriei: este optimizarea permanenta a raportului dintre incasari si
platile banesti, astfel incit aceasta sa-si poata realiza, in conditii de rationalitate si eficienta,
obiectivul sau de activitate.
Sarcinile trezoreriei:
• accelerarea incasarilor si evaluarea variantelor de investire pe termen scurt a excedentuluide trezorerie
• aprecierea si evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt, care sa asigure o
rentabilitate a fondurilor investite
• alegerea mijloacelor de plata adaptate nevoilor intreprinderii
• elaborarea bugetului de trezorerie
Gestiunea incasarilor
Incasarile reflecta miscarile de resurse banesti care asigura alimentarea curenta a conturilor
de disponibilitati.
Gestiunea incasarilor cuprinde ansamblul de metode si tehnici, mijloace si instrumente prin
intermediul carora se asigura derularea, in conditii optime, a tuturor fluxurilor banesti ceconverg spre intreprindere, urmarindu-se obiectivul de asigurarea a echilibrului dintre incasari
si plati pe intervale determinate.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 17/28
Structura incasarilor:
• incasari generate din activitatea operationala:
- contravaloarea bunurilor, lucrurilor si serviciilor vândute clientilor;
- avansurile primite de la cumparatori
- alte incasari banesti (vânzarea altor active curente, arenda curenta, restituirea sumelor
din buget)
• incasari generate de activitatea investitionala includ:
- incasari din vizarea activelor pe termen lung
- dividende din investitii financiare pe termen lung
- dobânzi primite din credite acordate
- suma avansurilor incasate pentru activelor pe termen lung destinate vânzarii.
• Incasari generale de activitatea financiara:
Studiul asupra incasarilor ocazionate de activitatea financiara ofera informatie asupra
modificarilor produse in marime capitalului propriu.
- sumele de bani obtinute din emisiunea de noi actiuni
- sumele din contractarea creditelor bancare pe termen scurt sau pe termen lung- sume provenite din subventii, sponsorizari, donatii,premii , ajutoare
Gestiunea platilor
Gestiunea platilor implica cunoasterea modului in care se ordoneaza in timp toate datoriile
banesti, astfel incit sa fie posibila si o mai buna corelare a incasarilor.
Din punct de vedere al continutului lor economic, platile se ordoneaza in trei grupe:
• Platile generate de activitatea operationala:
- sumele, reprezentând contravaloarea bunurilor, marfurilor, serviciilor cumparate de la
furnizori
- plata salariilor si contributiile pentru asigurarile sociale- plata dobânzilor pentru credite bancare
- plata arendei curente
- investitii pe termen scurt
• Platile generate de activitatea investitionala :
- procurarea activelor pe termen lung
- procurarea obligatiunilor
- acordarea creditelor si imprumuturilor pe termen lung
• Platile ocazionate de realizare activitatii financiare:
- restituirea creditelor si imprumuturilor
- rascumpararea actiunii proprii- plata dividendelor
Gestiunea clientilor
Gestiunea clientilor cuprinde metode si politici de studiere a clientilor in vederea selectarii
acestora, de supraveghere si control asupra clientilor actuali.
Metode de studiere a clientilor:
1. modelul lui Altman elaborat pe baza studiilor privind starea financiara a 66 de intreprinderi
franceze, ofera informatii pertinente in privinta prezicerii starii de faliment. Modelul consta in
calcularea functiei:Z = 0.012 X1 + 0,014X2 +0, 033X3 +0,0064X4 + 0,999X5 , unde:
Z indica valoarea functiei discriminant a intreprinderii;
X1 – raportul dintre fondul de rulment net si activele totale;X2 – raportul dintre profiturile retinute la dispozitia intreprinderii si activele totale;
X3- raportul dintre profitul din activitatea operationala si activele totale;
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 18/28
X4 – raportul dintre valoarea de piata a capitalului propriu si datoriile totale;
X5 – raportul dintre cifra de afaceri si activele totale.
Potrivit lui Altman, o valoare a lui X mai mare decât 2,675 semnifica o situatie financiara
buna; valoarea lui Z mai mica decât 2,675 exprima posibilitatea de faliment a clientului.
2.Modelul lui Joel Conan si Michel Holder, elaborat pe un esantion de 200 de intreprinderiindustriale franceze .
Modelul consta in constructia unei functii matematice din 5 indicatori de eficienta, cei mai
semnificativi, care ofera informatii asupra riscului de faliment al clientului. Modelul are forma:
Z = -0.16 R 1 - 0.22R 2 + 0.87R 3 + 0.10R 4 - 0.24R 5, unde
Z reprezinta scorul, metoda fiind numita si a scorurilor;
R 1 – raportul dintre active curente (fara stocuri) si activul total;
R 2 – raportul dintre capitalul permanent si pasivul total. Indicatorul reflecta gradul de
stabilitate financiara a clientului;
R 3 – raportul dintre cheltuieli financiare si cifra de afaceri;
R 4 – raportul dintre cheltuieli de personal si valoarea adaugata;
R 5 – raportul dintre rezultatul operational si datoriile totale.
Pe baza rezultatelor obtinute, s-au stabilit urmatoarele constatari:
Când Z = 0.210, probabilitatea de faliment a clientului este de 100%,
Z= - 0.068 probabilitatea de faliment este de 50%,
Z = - 0.164 probabilitatea de faliment este de 10%.
In functie de riscul de neplata al clientilor, volumul creditului si termenul de acordare pot fi
diferentiate. Astfel, clientilor cu risc mic de neplata li se ofera cei mai avantajosi termeni de
credit, in timp ce asupra clientilor cu risc mare de insolvabilitate se efectueaza un control
permanent si riguros.
Desi setul de indicatori care formeaza continutul modelelor Altman si Joel Conan si
Michel Holder sunt relevanti pentru aprecierea starii financiare a clientilor , aplicarea modelelor poate conduce la clasarea clientilor in doar doua grupe: falimentari si viabili. Clientii aflati in
apropierea extremitatilor pot evolua in continuare diferit, fie defavorabil, fie incercând sa fie in
continuare viabili. De aceea, in luarea deciziei privind formarea clientelei intreprinderii, trebuie
sa fie folosite si alte mijloace de studiere a acesteia.
Este importanta, in acest context, studierea clientilor din punct de vedere al lichiditatii ,
rentabilitatii, starea tehnica a acestora, valoarea reala a patrimoniului etc. Metoda care ofera astfel
de informatii despre client a capatat, in literatura de specialitate, denumirea de „Cei 5C”:
caracterul, capacitatea, capitalul, aspecte colaterale, conditii generale.
3. Modelul „Cei 5 C”: caracterul, capacitatea, capitalul, aspecte colaterale, conditii
generale Caracterul clientului vizeaza informatii privind corectitudinea acestuia, se poate
judeca despre intentiile sale in a-si indeplini obligatiile;
Capacitatea clientului se evalueaza printr-o analiza a situatiei privind gestiunea
propriului patrimoniu, posibilitatile sale de finantare;
Capitalul clientului . Se fac estimari ale capacitatii de indatorare a clientului, gradului
de stabilitate financiara. Raportând capitalul permanent la total capital financiar, se urmareste
cunoasterea valorii reale a patrimoniului, garantiile materiale de care dispune clientul. Aspectele colaterale despre clienti includ informatii despre capacitatea de plata
imediata (gradul de lichiditate imediata), care sunt mijloacele de plata utilizate, atitudinea
clientului fata de partenerii sai;
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 19/28
Conditii generale. Se are in vedere obtinerea de informatii asupra clientilor cu privire
la rata cresterii economice, starea tehnica si posibilitatile de modernizare, perspectivele de afaceri
ale clientilor si capacitatea lor de a genera profituri in viitor, etc.
In aceasta etapa de gestiune a clientilor (preventiva), sunt importante stabilirea volumului
de marfuri livrate pe credit fiecarui client, stabilirea unui plafon total al creditului-client in functiede nivelul volumului vânzarilor; stabilirea, prin contract, a unor garantii impotriva riscului de
neplata; stabilirea duratei de acordare a creditului.
Marimea creditului-client care reprezinta, din punct de vedere financiar, o imobilizare de
resurse financiare se stabileste aplicând formula:
Credit-client =365
client credituluiaacordarede DurataVN −×
Scopul studierii clientilor este cunoasterea acestora si cresterea vânzarilor pe credit
acordate clientilor rentabili si solvabili, sporirea, pe aceasta baza, a valorii de piata a
intreprinderii. Metode de control asupra clientilor
Studierea clientilor si acumularea informatiei referitoare la clientela este, initial, o sarcinaa compartimentului de marketing din cadrul intreprinderii, ulterior, supravegherea si controlul
asupra clientilor revenind serviciului financiar-contabil.
Supravegherea si controlul clientilor este o activitate laborioasa, pentru realizarea ei se
folosesc metode si tehnici de calcul care permit evidentierea deficientelor in comportamentul
clientilor si lansarea deciziilor privind accelerarea incasarilor.
Pentru urmarirea clientilor, se pot folosi diverse metode, printre care:
A. Metoda ABC, presupune clasificarea clientilor in trei grupe, dupa importanta lor:
Grupa A – clienti foarte importanti, carora le revin circa 60% din volumul total al
creantelor, numarul lor fiind de 10% din total clienti.
Grupa B – clienti importanti, detin o pondere de 30% din total clienti si 30% din valoareacreantelor;
Grupa C – clienti de mica importanta, numarul lor constituie 60% din numarul total al
clientilor, in timp ce ponderea creditului ce le revine este doar de 10%.
Gestiunea clientilor, in conformitate cu aceasta clasificare, consta in supravegherea atenta,
continua asupra clientilor de categoria A si B cu scopul evitarii dereglarilor in graficul de
achitare a obligatiunilor.
Pentru clientii al caror risc de insolvabilitate este marit, iar perspectiva afacerii nu este
clara, se pot stabili plafoane de credit, care presupune determinarea cu anticipatie a fondurilor
investite in soldul clientilor in anumite perioade. Desi, depasirea unui plafon de credit nu
inseamna, neaparat, ca sunt creante dubioase, unii clienti pot trece prin dificultati financiaretemporare, care pot fi usor depasite. De aceea, aplicarea acestei metode implica si riscul de
pierdere a unor clienti, reducerea volumului vânzarilor si, corespunzator, reducerea profitului brut.
B. Metoda vechimii creantelor, permite urmarirea incasarii la timp a creantelor, ofera
informatii privind vechimea si stabilitatea relatiilor cu fiecare client, permite formularea unor
aprecieri referitoare la dimensiunea raporturilor ce se vor stabili in viitor cu clientela.
Metoda se bazeaza pe constituirea unui tablou care reevalueaza vechimea creantelor, dupa
cum se observa in tabelul 7.4.1.
Creante aflate in portofoliu la sfârsitul lunii curenteLuna
aparitiei
Valoarea
(mii lei)
Termenul
de
Vechimea
creantelor
% fata de
total
Vânzari
in luna
%
creantei
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 20/28
creantelor acordare
a
creditului
–client
(zile)
(zile) creante acordarii
creditului
in vânzari
Tabelul 7.4.1. Tabloul privind creantele intreprinderii
Analiza situatiei fiecarui client permite sa facem aprecieri asupra respectarii termenelor de
rambursare a creditului de catre fiecare client, valoarea fondurilor imobilizate si pierderea
rentabilitatii calculata ca produsul dintre rata rentabilitatii economice a intreprinderii si valoarea
creantelor cu scadenta depasita, ori in raport cu rata dobânzii la plasamentele bancare pe termen
scurt si numarul de zile de intârziere a platii. Urgentarea incasarii creantelor cu termen de
scadenta expirat necesita realizarea analizei fiecarui client, in vederea cunoasterii cauzelor
neachitarii si luarea unor masuri administrative sau chiar juridice de recuperare a creantelor. O
metoda eficienta de recuperare a creantelor este factoringul, care reprezinta o conventie prin
intermediul careia clientul transfera creantele sale unei societati financiare de factoring care-iachita contravaloarea contra unui cost (comision de factoring), care include, pe lânga pretul
serviciilor oferite, si un profit.
C. Metoda indicatorilor. In ceea ce priveste controlul asupra intervalului de timp in care
clientii isi onoreaza datoriile, in practica economica, se utilizeaza frecvent indicatorul „Durata
medie de incasare a unui client” (Drec), calculata conform relatiei:
Drec = 360×VV
Sd cr unde cr Sd indica soldul mediu al creantelor
VV – volumul vânzarilor
cr Sd - soldul mediu anual al creantelor cu clientul dat se calculeaza ca media aritmetica a
soldurilor inregistrate de conturile ce reflecta creante la sfârsitul fiecarei luni, conform relatiei:
cr Sd =
12
12
1
∑=
×t
dtcr S
Rezultatul obtinut se compara cu durata medie de incasare a creantelor in ansamblu pe
intreprindere, calculata conform formulei:
Dtcr = anualevînzăînzăr Volumul
total Creanţr 365×
sau cu durata medie de achitare a platilor, calculata conform relatiei:
ep D = 365×VV
Sd obl zile , unde obl
Sd reprezinta soldul mediu al obligatiunilor
obl Sd =
12
12
1 _
∑i
obl Sdi, in care Sdiobl este soldul obligatiunilor inregistrate la sfârsitul
fiecarei luni.
Depasirea duratei medii de incasare a unui client, peste anumite limite fata de durata de
incasare a clientilor ori celei de achitare a obligatiunilor, provoaca dereglari in asigurarea
echilibrului financiar pe termen scurt, conduce la cresterea riscului de insolvabilitate, fapt ceimpune declansarea unor actiuni de corectare si eliminare a devierilor.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 21/28
Efectul real al gestiunii incasarilor este capacitatea de plata pe termen scurt a intreprinderii. Este
vorba despre realizarea unei concordante intre activele curente si pasivele curente, intre incasari
si plati. Mentinerea echilibrului intre aceste doua categorii de fluxuri reprezinta o conditie
necesara supravietuirii si dezvoltarii intreprinderii. O intreprindere poate fi considerata
competitiva, numai daca activitatea sa produce in permanenta excedent de trezorerie. Previziunea trezoreriei
In conditiile economiei de piata o intreprindere poate fi considerata competitiva, numai daca
activitatea sa produce, in permanenta, excedent de trezorerie. Excedentul de trezorerie ofera
posibilitatea finantarii cresterii economice, efectuarii unor plasamente rentabile, iar existenta unui
sold al trezoreriei negativ caracterizeaza situatie financiara dificila la intreprindere. De aceea,
trezoreria a constituit un element esential al gestiunii intreprinderii.
Scopul previziunii trezoreriei:
- asigurarea ca in perioada de vârf a platilor se va dispune de suficiente lichiditati, pentru a nu
crea dificultati partenerilor economici si sociali
- satisfacerea tuturor obligatiunilor de plata asumate contractual
- folosirea rationala, oportuna, si eficienta a resurselor banesti
- crearea unei reputatii bune pentru toti creditorii cu privire la seriozitatea manifesta in ceea ce
priveste achitarea integrala si la termen a obligatiilor banesti fata de acestia
- exploatarea unor permise favorabile valorificarii avantajoase a surplusului de disponibilitati
si/sau in privinta efectuarii de achizitii profitabile.
Elaborarea bugetului de trezorerie presupune:
- previziunea fluxurilor de trezorerie
- determinarea si acoperirea sau plasarea soldului de trezorerie care rezulta din compararea
incasarilor si platilor.
Masuri de acoperirea deficitului de trezorerie:
- acordarea rabatului comercial pentru plata imediata a vânzarilor - oferirea unui discont pentru plati anticipate
- reducerea volumului vânzarilor pe credit clientilor rau-platnici
- amânarea platii dividendelor
- renuntarea la efectuarea unor plati, care nu afecteaza imaginea pe piata a intreprinderii
Excedent de trezorerie:
- investitii in titluri financiare pe termen scurt
- depozite bancare pe termen scurt
- plasamente in produse ale pietii
- rascumpararea propriilor actiuni
- investirea in stocuri de marfuri si materiale sau in imobilizari- achitarea in avans a unor marfuri.
9. Rezultatele financiare ale intreprinderii
Analiza financiara - constituie un instrument managerial care contribuie la cunoasterea situatiei
financiare a intreprinderii, a factorilor si cauzelor care au determinat-o in vederea fundamentarii
obiectivelor strategice de mentinere si de dezvoltare a intreprinderii intru-un mediu concurential.
Prin intermediul analizei financiare, se stabilesc punctele forte si punctele vulnerabile ale
gestiunii financiare, având la baza anumite norme si criterii, se da o explicatie a cauzelor obtineriiunor rezultate nesatisfacatoare si se propun masuri de imbunatatire a lor.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 22/28
Analiza financiara are ca obiectiv evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului
financiar, a etapelor valorificarii capitalului financiar si treptelor de acumulare baneasca, de
formare a rezultatului financiar final.
Obiectivele de baza ale analizei financiare constau in:
- acumularea informatiei privind situatia intreprinderii pe piata interna si externa, nivelulcompetitivitatii acesteia;
- informarea intreprinderii despre cerintele standardelor si nivelul concurentei pe diferite piete
- diagnozei si reglarea activitatii intreprinderii
- intarirea autonomiei economico-financiare
- fundamentarea deciziilor financiare
- cresterea eficientei economice.
Functiile analizei financiare sunt:
- de informare- de evaluare a potentialului tehno-economic
- de apreciere a eficientei patrimoniului intreprinderii- de realizare a relatiilor cu mediul extern
Metode de analiza financiara reprezinta un instrument real al conducerii intreprinderii, care
permit managerilor sa patrunda in esenta fenomenelor cercetate. In functie de scopurile urmarite ,
in cadrul analizei financiare, poate fi facuta o grupare a metodelor folosite:
• metode ale analizei calitative, a caror utilizare asigura cunoasterea
esentei fenomenelor si rezultatelor studiate, stabilirea elementelor si relatiilor structurale, a
factorilor si cauzelor care le-au generat
Printre metodele calitative, utilizate in analiza financiara, se pot evidentia:
- metoda comparatiei. Rezultatele financiare ale activitatii intreprinderii trebuie sa fie apreciate
nu doar ca o marime in sine, ci si in raport cu anumite criterii, cu o baza de comparatie. In
conditiile economiei de piata, drept baza de comparatie pot servi rezultatele obtinute deconcurenti.
- metoda diviziunii si descompunerii rezultatelor , aceasta metoda presupune divizarea si
descompunerea rezultatelor in elemente componente in scopul localizarii rezultatelor favorabile
sau nefavorabile si evidentierii posibilitatilor de imbunatatire a lor.
- metoda de stabilire a relatiilor cauzale, stabilirea factorilor care determina modificarea
rezultatelor activitatii intreprinderii are la baza cunoasterea activitatii acesteia, a relatiilor cauzale
dintre fenomenele economico-financiare. Ea presupune, cunoasterea naturii fiecarui factor,
ordonarea lor dupa intensitatea si sensul influentei.
• metode ale analizei cantitative , care permit cuantificarea
influentelor pe care le exercita asupra fenomenului economic diferitelor elementecomponente sau diversi factori.
In cadrul acestor metode, evidentiem:
- metoda substituirii in lant. Se aplica in cazul cind, intre factorii care influenteaza fenomenul
analizat, exista o legatura matematica de produs sau raport. Aceasta metoda asigura determinarea
marimii influentei fiecarui factor asupra rezultatului, evidentierea factorilor cu actiune mai
importanta.
Aplicarea corecta a metodei substituirii in lant necesita respectarea urmatoarelor trei crierii de
ordin procedural:
- substituirea factorilor se face, obligatoriu, in ordinea: intâi se substituie
factorii cu rol cantitativ, dupa care urmeaza substituirea factorilor cu rolstructural, iar in final, se substituie si factorii cu rol calitativ;
- operatiunile de substituire se efectueaza in mod succesiv, nu simultan;
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 23/28
- un factor substituit ramâne in aceasta pozitie si in operatiile ulterioare.
- metoda corelatiei, in cazul in care intre factorii influentei si rezultatul analizat, exista relatii de
tip probabilist - statistic, influenta acestora se stabileste cu ajutorul metodei corelatiei.
- metoda balantiera, aceasta metoda este aplicata doar in cazul cind, intre elementele
fenomenului economico – financiar supus investigarii, exista relatii de natura sumei si diferentei.Analiza permite evidentierea cauzelor care au determinat modificarea unui rezultat prin
compararea valorilor efective ale elementelor balantei cu valorile prevazute sau cele ale perioadei
precedente.
- metoda calcului matricial , aplicarea acestei metode este utila si eficienta in cazul, cind, intre
rezultatul analizei si factorii de influenta, exista relatii functionale de produs sau raport.
Separarea influentei factorilor prin metoda calcului matricial tine seama de ordinea de
interconditionare a factorilor, intarind principiilor metodei substituirii in lant.
- metoda ABC, propune o analiza selectiva a componentelor rezultatului analizat in functie de
pozitia lor in cadrul intregului. In acest scop, se propune parcurgerea urmatoarelor etape:
- stabilirea domeniului si a continutului parametrilor specific acestuia
- stabilirea valorii parametrului specific la nivelul tuturor componentelor
fenomenului investigat
- clasificarea componentelor fenomenului investigat dupa o logica ABC
- determinarea valorii cumulate ale parametrului specific
- delimitarea celor trei grupe de semnificatie A,B,C
- trasarea curbei reale ABC si compararea cu cea teoretica.
- metoda indicatorului, caracteristica complexa, cantitativa si calitativa a fenomenelor ce se
produc la nivel de intreprindere este asigurata de un sistem de indicatori economico - financiari.
Importanta metodei ratelor consta in faptul ca ofera posibilitatea realizarii unor comparatii. Ideea
care a stat la baza elaborarii sistemului de indicatori utilizati in procesul analizei financiare a fost
aceea de a reflecta cit mai exact performantele si disfunctionalitatile pe care factorii productiei si pietei o induc in timp asupra obiectului de activitate al intreprinderii. Sistemul de indicatori utilizati in analiza financiara
Clasificarea indicatorilor financiari in functie de scop si utilitate
Manageri Actionari Creditori
- volumul vânzarilor
- profitul brut
- rezultatul activitatii
operationale
- profitul perioadei de gestiune
pina la impozitare- profitul net
- ratele rentabilitatii
- levierul financiar
- fondul de rulment
- rentabilitatea capitalului
propriu
- rentabilitatea capitalului
statutar
- profit pe actiune
- profitul net pe actiune- dividend pe actiune
- randament/ actiune
- rata distribuirii dividendelor
- coeficientul de capitalizare
- rata lichiditatii curente
- rata lichiditatii imediate
- coeficientul mijloacelor
banesti
- rata de indatorare la termen
- rata autofinantarii activelor - rata autonomiei financiare
- rata de acoperire a dobânzilor
Sistemul de indicatori poate fi structurat astfel:
1. indicatori ai rezultatelor activitatii economico – financiare: orientati spre studiul
performantelor, evaluarea valorii lor efective si perspectivele evolutiei in viitor.2. indicatorii rentabilitati i- structurati in 3 grupe: rentabilitatea economica, rentabilitatea
vânzarilor, rentabilitatea financiara. Pe baza acestui sistem de indicatori pot fi identificate
domeniile de activitate in care s-au inregistrat rentabilitati scazute sau nerentabile.3. indicatorii lichiditatii, masoara capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiunile
financiare pe termen scurt prin activele sale curente.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 24/28
4. indicatorii de gestiune datoriilor si a stabilitatii financiare, indica gradul in care
intreprinderea utilizeaza creditul in finantarea activelor.
5. indicatorii gestionarii activelor, arata cind de eficient utilizeaza intreprinderea activele
sale. Fiecarei etape a ciclului economic ii corespunde o perioada de timp necesara
finalizarii de resurse banesti. Cunoasterea duratei fiecarei faze a ciclului economic detransformare fizica a capitalului prezinta interes deosebit pentru fiecare agent economic
pentru stabilirea vitezei de circulatie a numerarului.6. indicatorii valorii de piata, care caracterizeaza activitatea intreprinderii pe piata de valori,
marimea veniturilor si dividendelor platite. Structura cheltuielilor si veniturilor
Cheltuielile reprezinta resursele utilizate si pierderile care apar ca rezultat al activitatii
economico – financiare si nu sunt legate nemijlocit de procesul de productie. Spre deosebire de
consumuri, cheltuieli nu se includ in costul vânzarilor, se reflecta in raportul privind rezultatele
financiare si se scad din venituri la determinarea rezultatului perioadei de gestiune.
Cheltuielile se divizeaza,la intreprindere, pe tipuri de activitati:- cheltuieli ale activitatii operationale
- cheltuieli ale activitatii investitionale
- cheltuieli ale activitatii financiare
- pierderi exceptionale
- cheltuieli privind impozitul pe venit
Veniturile reprezinta afluxul global de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune
rezultat in procesul activitatii ordinare a intreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau de
micsorare a datoriilor, care conduc la cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor pe
seama aporturilor proprietarilor intreprinderii.
Veniturile se divizeaza in patru grupe:
- venituri din activitatea operationala- venituri din activitatea investitionala- venituri din activitatea financiara- venituri exceptionale.
Analiza rezultatelor financiare
Din cadrul indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare ale intreprinderii fac parte:1. volumul vânzarilor , exprima valoarea productiei fizice realizate in decursul unei perioade.
2. profitul brut, reprezinta rezultatul obtinut in urma vânzarii productiei, prestarii serviciilor
si executarii lucrarilor.
PB= VV – CV
3. rezultatul activitatii operationaleR op= PB + alte venituri operationale –cheltuieli comerciale – ch. generale si administrative –
alte cheltuieli operationale.
4. rezultatul activitatii investitionale
5. rezultatul activitatii financiare
6. rezultatul activitatii economico-financiare = Rop± Rinv± R fin 7. rezultatul exceptional
8. rezultatul perioadei de gestiune pina la impozitare
Analiza lichiditatii si solvabilitatii
Prin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma activele sale in bani, iar gradul de lichiditate caracterizeaza capacitatea de plata a intreprinderii.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 25/28
1. rata lichiditatii imediate, permite sa facem judecati asupra capacitatii de rambursare
instantanee a debitorului.
Li = mijloace banesti / DTS 2. rata lichiditatii relative, pune in evidenta capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile
devenite scadente fara a fi obligata sa-si vânda stocurile. Lr = Mijloace banesti + creante/ DTS
3. rata lichiditatii curente, releva posibilitatile intreprinderii de a-si transforma, intr-un
termen scurt, bunurile patrimoniale curente in mijloace banesti pentru a efectua platile
exigibile.
Lc= active curente/ DTS
4. aprecierea capacitatii de plata pe termen scurt a intreprinderii
K m.b= mijloace banesti/Total Activ
Indicatorii de structura ai pasivelor
Indicatorii de structura ai pasivelor servesc la aprecierea structurii financiare a intreprinderii.
1.rata de indatorare globala , masoara ponderea datoriilor in patrimoniul intreprinderii:
R i.gl.= Datorii totale/ Total pasiv
2.rata de indatorare la termen:
Ritr.= Datorii pe termen lung/ Capital propriu
3. rata autonomiei financiare la termen , exprima gradul de independenta financiara a
intreprinderii
Raf tr = Capital propriu/ Capital permanent
5. rata de acoperire a dobânzilor:
Rac.dob.=Profit brut/Cheltuieli cu dobânzile
Indicatorii capacitatii de finantare
1. rata autofinantarii activelor, indica gradul de acoperire a activelor cu capital propriu.
Rautofinantarii= Capital propriu/activ total 2. rata autofinantarii activelor curente, exprima capacitatea de acoperire a activelor curente
cu fond de rulment
Raut. AC =fond de rulment/active curente
3. rata finantarii stocurilor pe seama creditului de furnizor
Rfs.cr.fr.=Datorii fata de la furnizori/Stocuri de marfuri si materiale
Indicatorii gestionarii activelor 1. numarul de rotatii ale activelor curente, rezultatul obtinut indica de câte ori activele
curente au parcurs un ciclul intreg bani – marfa – bani.
N= Volumul vânzarilor/ valoarea activelor curente
2. viteza de rotatie a activelor curente:
V r = valoarea activelor curente / volumul vânzarilor *360 zile
Analiza rentabilitatii
Rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a realiza profit necesar reproductiei,
dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii.
1. rata rentabilitatii vânzarilor: Rv =Profit brut/ Volumul vânzarilor *100%
Indicatorul indica profitul care se obtine la un leu vinzari.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 26/28
2. rata rentabilitatii activelor
Ra= Profit net(profit p/n la impozitare)/Total activ*100%
3. rata rentabilitatii fata de resursele consumate:
Rcost = profit brut/costul vânzarilor *100%
4. rentabilitatea mijloacelor fixe: Rmf =profit pina la impozitare/valoarea medie anuala a MF*100%
5. rentabilitatea activelor curente
Rac=profit p/n la impozitare/valoarea medie a AC*100%
6. rentabilitatea capitalului permanent
Rcp=profit p/n la impozitare/capital permanent *100%
7. rentabilitatea financiara
R f = profit net/capital propriu*100%
Masuri de cresteri a indicatorilor
- sporirea profitului net pe seama cresterii volumului de activitate si a sporirii
rezultatelor pe fiecare de tip de activitate.- Cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a
mijloacelor fixe si reducerea nevoii de fond de rulment
- Reducerea ponderii capitalului propriu angajat in totalul capitalurilor
investite, cu conditia ca venitul obtinut prin indatorare sa fie superior
costului datoriilor.
Analiza pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate indica nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze
intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere.
Analiza pragului de rentabilitate prezinta multe avantaje incontestabile, dintre care
mentionam:- permite stabilirea nivelurilor de productie pentru care nu se mai inregistreaza pierderi sau pentru
care se obtine un nivel programat al profitului;
- evidentiaza corelatiile dintre evolutia productiei a veniturilor si a costurilor, grupate in costuri
variabile si costuri fixe;
- permite stabilirea gradului de utilizare a capacitatilor de productie in conditiile obtinerii unui
anumit profit programat si a cailor sale de crestere;
- permite elaborarea de ipoteze si simulari privind evolutia profitului firmei;
- permite luarea unor decizii privind dimensionarea optima a capacitatilor de productie si
efectuarea unor investitii pentru dezvoltarea si modernizarea fiecarei firme.
Prin metoda algebrica, pragul de rentabilitate poate fi determinat in unitati fizice sau in
unitati valorice, pentru un anumit produs sau la nivelul intregii firme. Stabilirea pragului de
rentabilitate pe fiecare produs in parte este, insa, posibila numai la firmele unde exista
posibilitatea identificarii clare a cheltuielilor fixe pe fiecare produs.
Determinarea pragului de rentabilitate in unitati fizice presupune egalarea functiei
veniturilor cu cea a costurilor de exploatare,QBEP in unitati fizice = consumuri fixe / ( Pret unitar – consum variabile unitare )
Pragul de rentabilitate se poate exprima si valoric
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 27/28
10. Restructurarea intreprinderi
Restructurarea, potrivit legislatiei R. Moldova, reprezinta un proces de realizare a unui set de
masuri financiare, organizatorice, operationale si juridice, initiate de proprietarul intreprinderii,
de actionarii, asociatii, de creditori, orientate sper remedierea financiara si economica a
intreprinderii pe baza de capitalizare si reorganizare.
Restructurarea intreprinderii poate avea loc prin 3 metode:- fuziunea
- lichidarea
- reorganizarea
Fuziunea presupune crearea unei unitati economice noi prin comasarea a doua sau mai multe
intreprinderii independente, in urma careia se produce contopirea capitalului economic si
financiar.
Efectele restructurarii prin fuziune:
- reducerea costurilor fixe ca urmare a combinarii activitatilor de evidenta
contabila, marketing, aprovizionare.
- Cresterea capitalului propriu ca urmare a vânzarii spatiilor administrative,- Cresterea lichiditatii
Fuziunile pot fi : orizontale, verticale, congenerice, conglomerate.
Lichiditatea: inseamna sfârsitul intreprinderii ca entitate care opereaza in mod uzual pentru
obtinerea de profit si care se asteapta sa functioneze pe timp nedefinit.
Lichidarea patrimoniului, conform legislatiei R.M. , inseamna procedura aplicabila debitorului in
cadrul procesului de insolvabilitate care consta in valorificarea masei debitoare in vedereaobtinerii de mijloace banesti pentru satisfacerea creantelor creditorilor si care finalizeaza cu
lichidarea debitorului ca subiect de drept.
Exista doua proceduri de lichidare: benevola si judiciara.
Lichidarea benevola: are loc in cazul- expirarii duratei de viata juridica a intreprinderii
- reducerea capitalului social sub limita minima admisa
Lichidarea juridica: numita si lichidarea prin faliment are loc in urmatoarele situatii:
- neprezentarea darilor de seama contabile, fiscale, statistice privind
activitatea intreprinderii pe o perioada ce depaseste un an
- incapacitatea de plata a intreprinderii- declararea starii de faliment de catre creditorii intreprinderii sau la cererea
debitorului.
Etapele procedurii de lichidare juridica:
1. declararea debitorului in stare de faliment si deschiderea procedurii concursuale2. inventarierea averii debitorului cu sau fara sigilii si predarea gestiunii patrimoniului,
elaborarea bilantului de lichidare administratorului3. stabilirea masei datoriilor si intocmirea unui registru in care se precizeaza creantele
creditorilor impotriva averii debitorului intr-un tabel de creante4. evaluarea si vânzarea activelor intreprinderii.
Reorganizarea este o operatiune prin care se pastreaza firma ca entitate care opereaza in mod
obisnuit obtinerea de profit si care se asteapta sa functioneze pe timp nedefinit. Reorganizarea
este o incercare de a salva intreprinderea. Pastrând-o ca entitate economica, modificând doar
structura capitalului si eventual, structura activelor.
Procedura de reorganizare reprezinta modalitatea de realizare a unui complex de masuri,negociate de parti in procesul de faliment si aprobate de catre instanta de judecata, care are drept
executarea creantelor creditorilor in conditiile reorganizarii debitorului.
5/17/2018 Finantele Intreprinderii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/finantele-intreprinderii-55b07d2d376ba 28/28
Restructurarea intreprinderilor se poate realiza pin utilizarea:
1. tehnicilor de restructurare orientate spre activ, ce presupun masuri de restructurare
indreptate spre partea de activ a bilantului. Aceste tehnici au ca rezultat stabilirea unei
structuri mai favorabile a acestuia. Printre aceste tehnici pot fi numite:- vânzarea/procurarea activelor
- separarea/ comasarea activelor
- vânzarea/ procurarea filialelor
- divizarea/fuziunea 2. tehnicilor de restructurare orientate spre obligatiuni/capital, ce presupun masuri de
restructurare indreptate spre partea de pasiv a bilantului. La aceste tehnici pot fi atribuite:
- conversiunea datoriei in capital actionar
- conversiunea capitalului actionar in datorii- conversiunea prin schimbarea structurii datoriilor
- majorare/diminuarea datoriilor - vânzarea unor actiuni simple