UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă
CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
DISCIPLINA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR APICOLE ŞI SERICICOLE
Farmacist: GABRIELA MONICA BIRTAŞ (GAGEA)
AMPRENTA PRODUŞILOR BIOACTIVI DIN MUGURII DE
PLOP, MESTEACĂN, SALCIE ŞI PIN, COMPARATIV CU
PROPOLISUL
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Univ. dr. ing. Liviu Alexandru MĂRGHITAŞ
Cluj Napoca
2011
2
CUPRINS
Pag.
teză
Pag.
rezumat
INTRODUCERE 11
SCOP ŞI OBIECTIVE 12 6
PARTEA ÎNTÂI – STUDIU DE LITERATURĂ 14
CAPITOLUL 1. NO ŢIUNI GENERALE DESPRE
PROPOLIS 14
1.1. INTRODUCERE 14
1.2. PROPOLISUL – GENERALITĂŢI 15
1.3. TEORII PRIVIND ORIGINEA PROPOLISULUI 18
1.4. PROPRIETĂŢI FIZICE 20
1.5. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PROPOLISULUI 21
1.6. STANDARDIZAREA PROPOLISULUI 32
CAPITOLUL II. SURSE VEGETALE 35
2.1. PLOPUL NEGRU (POPULUS NIGRA) 35
2.2. MESTEACĂNUL ALB (BETULA PUBESCENS) 37
2.3. SALCIA ALBĂ (SALIX ALBA) 38
2.4. PINUL DE MUNTE (PINUS MONTANA) 40
CAPITOLUL III. EFECTE TERAPEUTICE ALE
PROPOLISULUI 42
3.1. ACTIUNEA ANTIMICROBIANA 43
3.2. ACŢIUNEA VULNERARĂ 46
3.3. ACTIUNEA ANTI-TUMORALA (ANTI-CANCER) 47
3.4. ACŢIUNEA ANTIALERGICĂ 49
3.5. ACTIUNEA ANTIVIRALĂ 50
3.6. ACŢIUNEA ANESTEZICĂ LOCALĂ ŞI GENERALĂ 50
3.7. ACTIUNEA DE TIP ASPIRINA 51
3.8. ACŢIUNEA PROPOLISULUI ASUPRA PANCREASULUI
ENDOCRIN 51
3
3.9. ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ 52
3.10. ACŢIUNE HEPATOPROTECTOARE 53
3.11. DOZE UZUALE ŞI TOLERANŢĂ 53
3.12. ALERGIA LA PROPOLIS 54
CAPITOLUL IV. INFLUEN ŢA FORMUL ĂRII ŞI
PREPARĂRII MEDICAMENTELOR ASUPRA
RĂSPUNSULUI TERAPEUTIC 55
4.1.ABSORBŢIA CUTANATĂ 56
4.1.1. Principiul activ 58
4.1.2. Excipientul 59
4.2. PREPARAREA UNGUENTELOR (CONFORM FR. ED X-A) 60
4.3.STABILITATEA CHIMICĂ 60
4.4.CONTROLUL CALITĂŢII UNGUENTELOR 61
4.5. EXEMPLE DE UNGUENTE 62
PARTEA A DOUA: CERCET ĂRI PROPRII 64
CAPITOLUL V. ORGANIZAREA CERCETARILOR 64 7
5.1. DESCRIEREA PROBELOR ANALIZATE 64
5.2. EXTRACŢIA PRINCIPIILOR ACTIVE DIN PROPOLIS ŞI
DIN MUGURII VEGETALI 66
CAPITOLUL VI. METODE CROMATOGRAFICE ŞI
SPECTROFOTOMETRICE PENTRU IDENTIFICAREA
COMPUŞILOR FENOLICI DIN PROPOLIS ŞI
MUGURII VEGETALI 68 7
6.1. SEPARAREA COMPUŞILOR FENOLICI PRIN
CROMATOGRAFIA PE STRAT SUBŢIRE 68 7
6.1.1. Material şi metodă 68
6.1.2. Rezultate 70
6.1.3. Discuţii 71
6.2. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FLAVONE ŞI
FLAVONOLI PRIN METODA SPECTROFOTOMETRICĂ 72 8
4
6.2.1.Material şi metodă 73
6.2.2.Rezultate 75
6.2.3. Concluzii 82
6.3. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FENOLI TOTALI 83 9
6.3.1. Material şi metodă 83
6.3.2. Rezultate 85
6.3.3.Discuţii 86
CAPITOLUL VII. TESTAREA IN VITRO A EFECTULUI
UNOR PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFER Ă 87 10
7.1. TESTAREA ACTIVITĂŢII ANTIBACTERIENE PRIN
METODA DIFUZIMETRICĂ 87 10
7.1.1. Material şi metodă 87
7.1.2. Rezultate şi discuţii 90
7.1.3. Concluzii 103
7.2.TESTAREA EFECTULUI ANTIBACTERIAN PRIN
DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI MINIME INHIBITOARE
(CMI) 105 15
7.2.1.Material şi metodă 105
7.2.2.Rezultate 106
7.2.3.Concluzii 126
7.2.4. Discuţii 133
CAPITOLUL VIII. TESTAREA IN VIVO A EFECTULUI
UNOR PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFER Ă
COMPARATIV CU PROPOLISUL 134 17
8.1.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN
TESTAREA EFECTULUI CICATRIZANT A UNOR PRODUSE
BIOACTIVE APICOLE ŞI VEGETALE, ÎN ARSURI INDUSE
EXPERIMENTAL LA ŞOARECE 134 17
8.1.1.Introducere 134
8.1.2.Material şi metode 135
5
8.1.3. Protocolul terapeutic 138
8.1.4. Rezultate 140
8.1.5.Discuţii 169
8.1.6.Concluzii 170
8.2. STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN
TESTAREA EFECTULUI ANTIMICROBIAN A UNOR
PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI VEGETALE ÎN
SUPRAINFECŢII INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECI CU
STAPHYLOCOCCUS AUREUS A.T.C.C. 6538P 170 19
8.2.1.Introducere 170
8.2.2.Material şi metodă 173
8.2.3.Rezultate 177
8.2.4.Discuţii 192
8.2.5. Concluzii 193
CAPITOLUL IX. CONCLUZII GENERALE 194 20
ELEMENTE DE ORIGINALITATE 196
RECOMANDĂRI ŞI PERSPECTIVE 196
LUCRĂRI PUBLICATE 197
BIBLIOGRAFIE 198 20
6
SCOP ŞI OBIECTIVE
Această teză de doctorat şi-a propus ca scop studiul unor surse vegetale utilizate
de albine pentru producţia de propolis (plop, pin, mesteacăn şi salcie) comparativ cu
propolisul, cu determinarea amprentei produşilor bioactivi din aceste produse naturale
asupra efectelor farmacologice manifestate de acestea. Acest lucru este important pentru
valorificarea acestor produse naturale în scopul obţinerii unor produse farmaceutice cu
aplicare în terapeutică pentru tratarea diferitelor afecţiuni.
În vederea realizării acestui scop s-au urmărit următoarele obiective:
1. Identificarea şi caracterizarea unor produşi bioactivi prezenţi în sursele
vegetale utilizate de albine pentru producţia de propolis, comparativ cu
propolisul;
2. Evidenţierea unor posibile corelaţii între compoziţia chimică a acestor produşi
şi acţiunea lor farmacologică (antibacteriană, cicatrizantă) ;
3. Elaborarea unor forme farmaceutice (unguente, geluri) cu aplicabilitate în
terapeutică, în tratarea unor afecţiuni cutanate.
S-au luat în studiu trei probe de propolis proveninddin zone diferite şi patru probe
de muguri vegetali: plop, pin, mesteacăn şi salcie.
Teza este structurată în următoarele părţi: introducere, scop şi obiective, studiu de
literatură, cercetări proprii, concluzii şi bibliografie.
Partea 1, cuprinde patru capitole în care sunt cuprinse date din literatura de
specialitate privind propolisul şi unele surse vegetale folosite de albine pentru producţia
de propolis (muguri de plop, pin, mesteacăn şi salcie), efecte terapeutice manifestate de
acestea, precum şi o scurtă prezentare a unor forme farmaceutice (unguente şi geluri), cu
tratarea unor noţiuni privind formularea lor.
Partea a doua (cercetări proprii) cuprinde tot 4 capitole care cuprind: descrierea
probelor analizate; metodele de analiză de laborator (dozări cromatografice şi
spectofotometrice) utilizate pentru identificarea produşilor bioactivi prezenţi în
compoziţia probelor analizate; testarea in vitro prin 2 metode a efectului antibacterian
manifestat de probele analizate;testarea in vivo a unor forme farmaceutice produse din
probele luate în lucru (unguente şi geluri) cu testarea efectului cicatrizant şi antibacterian;
7
rezultatele proprii care au fost obţinute în urma testărilor şi discuţiile pe marginea acestor
rezultate.
CAPITOLUL V. ORGANIZAREA CERCETĂRILOR
Au fost analizate 3 probe de propolis provenind de la apicultori ce practică atât
stupăritul pastoral (o probă provenind din Aşchileu Mic, jud. Cluj) cât şi stupăritul
staţionar (o probă de propolis provenind din Uriu, jud. Cluj, şi o probă provenind din
Iara, jud. Cluj). În paralel s-au luat pentru analiză 4 probe de muguri de origine vegetală:
muguri de plop, muguri de pin, muguri de mesteacăn şi muguri de salcie.
Din probele de propolis şi mugurii de plante luaţi în lucru am preparat soluţii
extractive cu alcool etilic concentrat 95%, prin tehnica macerării la rece, având
concentraţia drog-alcool 10:100.
Extractele astfel preparate au fost analizate în continuare în vederea determinării
amprentei produşilor bioactive din propolis şi mugurii vegetali, precum şi pentru
determinarea unor acţiuni terapeutice in vitro şi in vivo.
REZULTATE EXPERIMENTALE
CAPITOLUL VI. METODE CROMATOGRAFICE ŞI
SPECTROFOTOMETRICE PENTRU IDENTIFICAREA COMPU ŞILOR
FENOLICI DIN PROPOLIS ŞI MUGURII VEGETALI
6.1. SEPARAREA COMPUŞILOR FENOLICI PRIN CROMATOGRAFIA PE STRAT
SUBŢIRE
Toate probele de propolis au prezentat un profil asemănător prin cromatografia pe strat
subţire. Mugurii de plop au un profil asemănător cu cel al probelor de propolis. Ceilalţi
muguri au un profil diferit dar se observă prezenţa claselor flavonoidice şi a acizilor
fenolici dar în proporţii diferite. Valorile Rf care s-au obţinut sunt cuprinse în tabelul
următor (Tabel 1). Rezultatele obţinute corespund cu cele din literatura de specialitate
(Tămaş şi col., 1983)
8
Tabel 1
Caracteristicile cromatografice ale markerilor din propolis şi din mugurii vegetali
Compus
Rf
Culoare (366 nm)
Culoare după aplicare reactiv
NEU
Prezenţa sa în probele studiate
Chrisină 0,8 Maro închis Galben Prezentă în toate probele
Galangină 0,87 Galben închis Galben portocaliu Prezentă în toate probele
Pinocembrină 0,64 Galben Portocaliu Prezentă în toate probele
Acid cafeic 0,5 Albastru Gri Lipseşte la mesteacăn şi salcie
Acid cinamic 0,6 Albastru Gri închis Lipseşte la pin şi salcie
Acid ferulic 0,7 Albastru închis Gri Lipseşte la salcie
6.2. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FLAVONE ŞI FLAVONOLI PRIN
METODA SPECTROFOTOMETRICĂ
Rezultatele obţinute prin metoda spectrofotometrică, folosind ca reactiv ZrOCl2 iar ca
şi substanţe de referinţă crizina, pinocembrina şi galangina, pentru extractele de propolis
şi extractul de muguri de plop luate în lucru, sunt cuprinse în tabelul următor (Tabel 2)
Tabel 2
Conţinutul în flavonoide a extractelor de propolis şi muguri de plop în prezenţa ZrOCl2
Proba
Concentraţia
% Crisină
(288 nm)
% Pinocembrină
(322 nm)
% Galangină
(268 nm)
PA
PI
PU
Plop
19,5 ± 0.78
15,5 ± 0,42
16,4 ± 0,71
22,4 ± 0,94
25,60 ± 3,39
22,10 ± 4,10
28,60 ± 3,54
6,72 ± 1,02
43,0 ± 1,27
25,0 ± 1,44
35,8 ± 1,02
30,0 ± 0,19
9
Rezultatele obţinute exprimate în crisină, după reacţia cu oxiclorura de zirconium
sunt similare cu cele din literatură.
Conţinutul total de flavonoide în cazul celorlalţi muguri (de pin, mesteacăn şi
salcie) s-a calculat prin aceeaşi metodă spectrofotometrică, cu ZrOCl2, folosind ca şi
substanţă de referinţă crizina. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor
(Tabel 3).
Tabel 3
Conţinutul în flavonoide a extractelor de propolis şi muguri vegetali în prezenţa
ZrOCl2
Proba Concentraţia % în crisină 288 nm
PA 24,17 ± 0.71
PI 24,33 ± 1,41
PU 24,17 ± 0,24
Plop 17,00 ± 0,47
Pin 8,67± 2,83
Mesteacăn 11,33± 0,47
Salcie 8,00± 0,46
Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu cele publicate de către alţi autori (Tămaş şi
col., 1984).
6.3.Determinarea concentraţiei de fenoli totali
Detrminarea concentraţiei de fenoli totali s-a făcut prin metoda spectrofotometrică,
folosind reactivul Folin-Ciocâlteu, iar ca şi substanţe etalon:galangina şi pinocembrina.
Rezultatele obţinute au fost introduse în tabelul următor (tabelul 4)
10
Tabel 4
Conţinutul în fenoli totali a probelor de propolis şi de muguri vegetali
Proba Concentraţia
PA 43,58± 0,82
PI 50,83± 2,59
PU 40,42± 2,24
Plop 21,08± 3,65
Pin 34,92± 0,35
Mesteacăn 37,25± 1,30
Salcie 9,58± 0,12
Alte studii au fost făcute asupra propolisului românesc (Popescu şi col., 1985),
asupra propolisului brazilian (Woisky şi col. 1998), şi asupra propolisului European
(Bankova şi col., 2002, Popova şi col., 2005, Kosalec şi col., 2005, Biscaia şi col.,
2009).Metodele spectrofotometrice sunt utile în analizele de rutină datorită acurateţei şi
repetabilităţii bune (Silva şi col., 2006).
CAPITOLUL VII. TESTAREA IN VITRO A EFECTULUI UNOR PRINCIPII
ACTIVE DIN FLORA MELIFERĂ
7.1. Testarea activităţii antibacteriene prin metoda difuzimetrică
Cele 7 extracte au fost înglobate în geluri cu concentraţiile următoare: 5%, 10%, 20%
şi 30%, şi analizate pe 8 tulpini bacteriene Gram (+) şi Gram (-) de referinţă
internaţională. Rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare (Tabel 6, 7, 8, 9).
11
Tabel 5
Rezultatele activităţii antibacteriene şi antimicotice ale gelurilor de propolis şi muguri
vegetali (în mm) cu conc. 5% asupra tulpinilor microbiene luate în lucru
Rezultatele activităţii antibacteriene a gelurilor cu tincturi de propolis şi muguri
vegetali în concentraţie de 10% au fost sintetizate în tabelul următor (tabel 6)
Tulpina de
referin ţă / probă
5%
Enroxil
PU
PA
PI
Pin
Mesteacăn
Plop
Salcie
Staphylococcus
aureus
26 5 6 6 0 6 6 6
Bacillus cereus 35 6 6 5 5 5 6 5
Rodococcus
equi
40 10 12 12 10
5 5 10
Escherichia coli 35 0 0 0 0 0 0 0
Salmonela
enteritidis
30 0 0 0 0 0 0 0
Pseudomonas
aeruginosa
25 0 0 0 0 0 0 0
Streptococcus
Spp.
35 0 0 0 0 0 0 0
Candida albicans 40 5 6 6 5 6 6 5
12
Tabel 6
Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 10% asupra
tulpinilor bacteriene luate în studiu
Tulpina de
referin ţă /
probă 10%
Enroxil
PU
PA
PI
Pin
Mest.
Plop
Salcie
Staphylococcus
aureus
26 10 11 11 5 11 11 6
Bacillus cereus
35 12 12 11 8 10 10 6
Rodococcus
equi
40 18 20 20 15 15 20 15
Escherichia
coli
35 0 0 0 0 0 0 0
Salmonela
enteritidis
30 0 0 0 0 0 0 0
Pseudomonas
aeruginosa
25 0 0 0 0 0 0 0
Streptococcus
spp.
35 0 0 0 0 0 0 0
Candida
albicans
40 15 16 16 10 10 12
10
Rezultatele obţinute în urma testării gelurilor cu concentratia de 20% sunt prezentate în
tabelul 7.
13
Tabel 7
Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 20% asupra
unor tulpinilor bacteriene luate în studiu
Tulpina de
referin ţă /
probă 20%
Enroxil
PU
PA
PI
Pin
Mesteacăn
Plop
Salcie
Staphylococcus
aureus 26 13 13 15 11 11 12 6
Bacillus cereus 30 15 15 15 11 11 13 6
Rodococcus
equi 40 20 28 27 18 16 23 15
Escherichia
coli 35 0 0 0 0 0 0 0
Salmonela
enteretidis 30 0 0 0 0 0 0 0
Pseudomonas
aeruginosa 25 0 0 0 0 0 0 0
Streptococcus
Spp. 35 0 0 0 0 0 0 0
Candida
albicans 40 20 20 23 14 13 16 12
În continuare s-a urmărit intensitatea activităţii antibacteriene şi antimicotice a
gelurilor cu concentraţia de 30%. Rezultatele obţinute în urma testării sunt prezentate în
tabelul 8.
14
Tabel 8
Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 30% asupra
tulpinilor bacteriene luate în studiu
Tulpina de
referin ţă /
probă 30%
Enroxil
PU
PA
PI
Pin
Mesteacăn
Plop
Salcie
Staphylococcus
aureus 26 13 15 18 11 12 14 8
Bacillus cereus 35 13 15 13 11 11 13 7
Rodococcus
equi 40 20 28 27 18 18 23 16
Escherichia
coli 35 0 0 0 0 0 0 0
Salmonela
enteritidis 30 0 0 0 0 0 0 0
Pseudomonas
aeruginosa 25 0 0 0 0 0 0 0
Streptococcus
Spp. 35 0 0 0 0 0 0 0
Candida
albicans 40 23 24 23 15 15 18 12
Rezultatele obţinute în cadrul acestor studii cu gelurile având în compoziţie
extracte de propolis sunt în concordanţa cu cele comunicate de alţi autori care evidenţiază
spectrul antibacterian foarte larg al propolisului, manifestat în principal asupra bacteriilor
Gram(+) (Dandiya şi col. 1991; Donadieu şi col., 1993; Castaldo şi col. 2002, Bastos şi
col., 2008, Kalogeropoulus şi col., 2009, Aguero şi col., 2011).
15
7.2.Testarea efectului antibacterian prin determinarea concentraţiei minime
inhibitoare (CMI)
În urma testării efectului antibacterian prin determinarea CMI prin metoda diluţiilor
pe tulpini Gram (+) şi Gram(-), de referinţă internaţională au evidenţiat că toate extractele
luate în lucru au manifestat efect antibacterian asupra tulpinilor bacteriene Gram (+) şi a
levurii Candida albicans. În ceea ce priveşte bacteriile Gram (-) rezulatele obţinute au
fost foarte slabe. Rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare (Tabel 9, 10, 11
şi 12 ). Tabel 9
Rezultatele CMI pentru probele de propolis şi de muguri vegetali asupra bacteriei
Staphylococcus aureus
Proba CMI %
Pu 0,0312
Pa 0,0156
Pi 0,0156
Pin 0,125
Mesteacăn 0,125
Plop 0,0625
Salcie 0,0625
Tabel 10
Rezultatele CMI pentru extractele studiate asupra bacteriei Bacillus cereus
Proba CMI %
Pu 0,00195
Pa 0,00195
Pi 0,000975
Pin 0,0312
Mesteacăn 0,0078
Plop 0,0078
Salcie 0,125
16
În cazul bacteriilor Gram (-) rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare:
Tabel 11
Rezultatele CMI pentru extractele studiate în cazul bacteriei Escherichia coli.
Proba CMI %
Pu 0,125
Pa 0,125
Pi 0,125
Pin 0,25
Mesteacăn 0,25
Plop 0,25
Salcie 0,5
Tabel 12
Rezultatele CMI pentru extractele studiate pentru bacteria Salmonella enteritidis
Proba CMI %
Pu 0,125
Pa 0,125
Pi 0,125
Pin 0,25
Mesteacăn 0,25
Plop 0,25
Salcie 0,25
Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu alte rezultate prezentate în literatura de
specialitate. Popova şi col., 2005, au testat activitatea antibacteriană a propolisului
provenit din diferite regiuni ale Turciei, pe Staphylococcus aureus şi Escherichia coli.
Toate probele testate au prezentat efecte antibacteriene la concentraţii mici asupra
bacteriei Staphylococcus aureus şi efect slab, la concentraţii crescute asupra bacteriei
Escherichia coli.
17
CAPITOLUL VIII. TESTAREA IN VIVO A EFECTULUI UNOR
PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFERĂ COMPARATIV CU
PROPOLISUL
8.1.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN TESTAREA
EFECTULUI CICATRIZANT A UNOR PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI
VEGETALE, ÎN ARSURI INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECE
În urma testării a 7 geluri de concentraţie 10%, din cele 7 probe de propolis şi de
muguri vegetali luaţi în lucru, pe 40 de şoareci, grupaţi în 8 loturi a câte 5, cărora li s-au
produs arsuri experimentale în zona dorso-lombară, s-au obţinut următoarele rezultate
grupate în tabelele următoare (tabel 13, 14, 15 şi 16).
Tabel 14
Aprecierea scorului lezionar la 5 zile de la producerea arsurilor
Tip de
leziune/Loturi
Lot 1
Lot 2
Lot 3
Lot 4
Lot 5
Lot 6
Lot 7
Lot 8
Dimensiunea
plăgii
2 1,8 2 2,2 2 2,4 2 2,6
Eritem 0,8 1 1 1 1 1 1,2 2
Secreţii
purulente
0 0 0 0 0 0 0 0
Ulceraţii 0.8 0,4 0,4 0,6 1 0,8 1,2 2
Indurarea
pielii
0,6 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,6 0
Edem 0 0 0 0 0,4 0 0,6 1,2
Scor total pe
loturi
0,7 0,6 0,66 0,73 0,8 0,76 0,93 1,3
18
Tabel 15
Aprecierea scorului lezionar la 7 zile de la producerea arsurilor
Tip de
leziune/Loturi
Lot 1
Lot 2
Lot 3
Lot 4
Lot 5
Lot 6
Lot 7
Lot 8
Dimensiunea
plăgii
1,6 1,4 1,6 1,6 1,4 1,8 1,8 2,4
Eritem 0,6 1 1 1 1 0,6 1 1,8
Secreţii
purulente
0 0 0 0 0 0 0 0
Ulceraţii 0,6 0,4 0,4 0,4 0,8 0,6 0,6 1
Indurarea
pielii
1 1 1 1 1 1 1 0,4
Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,6
Scor total pe
loturi
0,63 0,63 0,66 0,66 0,7 0,66 0,73 1.03
Tabel 16
Aprecierea scorului lezional la 12 zile de la producerea arsurilor
Tip de
leziune/Loturi
Lot 1
Lot 2
Lot 3
Lot 4
Lot 5
Lot 6
Lot 7
Lot 8
Dimensiunea
plăgii
0,8 0,8 1 0,8 1 1 1,2 1,6
Eritem 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4 0,6 1,4
Secreţii
purulente
0 0 0 0 0 0 0 0
Ulceraţii 0,2 0,2 0,2 0,4 0,4 0,2 0,4 0,8
Indurarea
pielii
0 0 0 0,2 0,2 0 0.2 0,6
Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,6
Scor total pe
loturi
0,23 0,26 0,26 0,33 0,36 0,26 0,4 0,83
19
Tabel 17
Aprecierea scorului lezionar pentru la 17 zile de la producerea arsurilor
Tip de
leziune/Loturi
Lot 1
Lot 2
Lot 3
Lot 4
Lot 5
Lot 6
Lot 7
Lot 8
Dimensiunea
plăgii
0 0 0 0 0 0 0 0,8
Eritem 0 0 0 0 0 0 0 0,6
Secreţii
purulente
0 0 0 0 0 0 0 0
Ulceraţii 0 0 0 0 0 0 0 0,4
Indurarea
pielii
0 0 0 0 0 0 0 0,2
Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,2
Scor total pe
loturi
0 0 0 0 0 0 0 0,36
8.2.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN TESTAREA
EFECTULUI ANTIMICROBIAN A UNOR PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI
VEGETALE ÎN SUPRAINFECŢII INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECI CU
STAPHYLOCOCCUS AUREUS A.T.C.C. 6538P
Studiul de faţă a cuprins testarea efectelor cicatrizante şi antibacteriene ale unor
produse bioactive apicole (propolis, provenit din trei surse) şi vegetale (muguri de plop,
pin, mesteacăn şi salcie), aplicate sub forma farmaceutică de geluri având concentraţia de
10%, asupra infecţiilor provocate la şoareci cu Staphylococcus aureus.
Toate gelurile testate de noi au prezentat efect cicatrizant şi antibacterian, aceste
efecte fiind mai pronunţate în cazul celor trei geluri de propolis şi a gelului cu muguri de
plop, acestea scurtând timpul de vindecare cu 5 zile comparativ cu lotul martor şi cu 2
zile faţă de loturile 5 şi 6 ( tratate cu geluri de muguri de pin şi de mesteacăn) şi cu 3 zile
comparativ cu lotul 7 (tratat cu gel de salcie).
20
Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu alte rezultate citate în literatură şi sunt
datorate compoziţiei complexe ale acestuia care excelează în flavonoide şi acizi fenolici,
cu un important rol cicatrizant şi antibacterian.
CAPITOLUL IX. CONCLUZII GENERALE
În urma testării unor surse vegetale utilizate de albine pentru producţia de propolis
(muguri de plop, pin, mesteacăn şi salcie) comparativ cu 3 probe de propolis putem
concluziona următoarele aspecte:
În urma efectuării analizelor cromatografice şi spectrofotometrice se remarcă în
ceea ce priveşte compoziţia probelor de propolis un profil asemănător caracterizat de
prezenţa flavonoidelor, a acizilor fenolici şi a esterilor lor.
Probele de muguri vegetali se remarcă şi ele printr-un profil variat, totuşi se
observă prezenţa claselor flavonoidice şi a acizilor fenolici în fiecare extract dar în
proporţii diferite.
În urma testării in vivo şi in vitro toate probele de propolis şi de muguri vegetali
au prezentat efect antibacterian şi cicatrizant.
Bibliografie selectivă
1. Aguero, M.B., L.Svetaz, M.Sanchez, L.Luna, B.Lima, M.L.Lopez,
S.Zacchino, J.Palermo, D.Wunderlin, G.Feresin, T.A.Egly, 2011, Argentinian
Andean propolis associated with the medicinal plant Larrea nitida, Cav.
(Zygophyllaceae). HPLC-MS and GC-MS characterization and antifungal activity,
Food and Chemical Toxicology, XXX, XXX-XXX.
2. Bankova, Vassya, Millena Popova, S.Bogdanov, A.G.Sabatini , 2002, Chemical
Composition of European Propolis: Expected and Unexpected Results. Z.
Naturforsch. 57c: 530-533.
3. Bastos, E., A.F.Margarita, M.J.Simone, D.Macedo, A.Soares, E.Espencer,
M.Spivak, 2008, In vitro study of the antimicrobial activity of Brazilian propolis
against Paenibacillus larvae, Journal of Intervertebrate Pathology, 97, 273-281.
21
4. Biscaia, D., S.R.Ferreira, 2009, Propolis extracts obteined by low pressure
methods and supercritical fluid extraction, The Journal of Supercritical Fluids, 51,
17-23.
5. Castaldo, S. and F.Capasso, 2002, Propolis, an old remedy usead in modern
medicine, Filoterapia 73, Suppl.1 S1-S6.
6. Dandiya P.C., J.W.Dobrowolski, S.A.H.Naqui, K.Sharm, A.S.Shaukat,
S.B.Vohora, Antibacterial, antifungal, antiamoebic, antiinflamatory and
antipyretic studies on propolis bee products, Journal og Ethnopharmacology 35,
Elsevier Scientific Publishers, Ireland, 1991
7. Donadieu, Y., La propolis thérapeutique naturelle, 4º Edition, Paris, Maloine
edit., 1993, 61p
8. Kalogeropoulos, N., S.J.Konteles, E.Troullidou, I.Mourtizinos,
V.T.Karathanos, 2009, Chemical composition, antioxidant activity and
antimicrobial properties of propolis extracts from Greece and Cyprus, Food
Chemistry, 116, 452-461.
9. Kosalek, I., S.Pepeljnjak, M.Bakmaz, S.V.Knezevic, 2005, Flavonoid analysis
and antimicrobial activity of commercially available propolis products, Acta
Pharmaceutica, 53, 275-285.
10. Popescu, H., Rodica Giurgea, C.Polinicencu, 1985, Extractul de propolis
standardizat şi medicamentele Candiflor, Ed. St. şi Enciclopedică, Bucureşti
11. Popova, Millena, S.Silici, O.Kaftanoglu, Vassya Bankova, 2005, Antibacterial
activity of Turkish propolis and its qualitative and quantitative chemical
composition, Phytomedicine, 12, 221-228.
12. Silva, J.F.M., M.C.Souza, S.R.Matta, M.R.Andrade, F.V.N.Vidal, 2006,
Correlation analysis between phenolic levels of Brazilian propolis extracts and
their antimicrobial and antioxidant activities, Food Chemistry, 99, 431-435.
13. Tămaş, M.şi I.Marinescu, 1983, Asupra conţinutului de flavone din mugurii
de plop, Studii si cercetări de biochimie, 26 (2), 182-185.
14. Woiski, R.G., A.Salatino, 1998, Analysis of propolis: some parameters and
procedures for chemical quality control, Journal of Apicultural Resarch 37(2),
99-105.