EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI
EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN
EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI
1.Ipoteza cercetarii
In experimentul nostru am pornit de la ideea ca in cadrul activitatilor din gradinita
anumite activitati sunt mai eficiente daca in cadrul lor primeaza jocul. De aceea am
stabilit ca ipoteza de lucru aspectul ca dintre toate mijloacele didactice la indemana
educatoarei, jocul didactic ocupa un loc primordial in cadrul activitatilor de educare a
limbajului.
2. Obiectivele cercetarii
Ca obiective ale cercetarii, pornind de la ipoteza stabilita ne-am propus ca in
cadrul tuturor activitatilor pe care le vom desfasura in gradinita sa imbunatatim
rezultatele in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al limbajului copiilor prescolari sub
aspectul expresivitatii, corectitudinii exprimarii si din punct de vedere gramatical, la
grupa mare prin utilizarea jocului didactic.
3.Variabilele experimentale
Ne-am propus ca variabila independenta sa fie jocul didactic in educarea
limbajului la grupa mare, iar varianta dependenta rezultatele copiilor de la grupul
experimental in cea ce priveste corectitudinea exprimarii orale.
4.Esantionul experimental
Esantionul experimental a fost constituit din doua grupe. Grupa experimentala a
fost aleasa: Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 baieti), iar grupa de
control: Grupa mare B cu un total de 25 copii (14 fete si 11 baieti).
5.Esantionul de continut: Jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare
Motivarea subiectului abordat
Am pornit, in demersul meu, de la ideea ca activitatea fundamentala din gradinita este
jocul, pentru educarea limbajului copiilor vom utiliza tot jocul, insa de data aceasta jocul
didactic, care presupune sarcini didactice concrete si reguli ce se impun a fi respectate.
De asemenea, am considerat un imperativ al momentului utilizarea diversificata in
cadrul jocului didactic a metodelor active de predare-invatare-evaluare, alternarea
metodelor traditionale cu cele moderne in cadrul activitatilor de educare a limbajului prin
intermediul jocului didactic.
Am analizat, in prealabil, contextul complex al acestei diversificari, si anume:
Ritmul rapid al schimbarilor care au loc in societate;
Cererea crescanda de educatie;
Exigentele formulate pentru procesul de invatamant;
Finalitatile procesului de invatamant;
Achizitiile din stiintele educatiei;
Cresterea rolului stiintelor si achizitiilor din domeniul stiintelor;
Necesitatea de a apropia activitatea instructiv-educativa de cea de
cercetare stiintifica;
precum si avantajele alternarii metodelor traditionale cu cele moderne:
Centrarea pe copil si pe activitatea acestuia;
Comunicarea multidirectionala;
Accentul pe dezvoltarea, formarea si dezvoltarea de priceperi si deprinderi
intelectuale si practice;
Incurajarea participarii la activitate a copiilor, initiativei si creativitatii
acestora;
Stabilirea unei relatii de parteneriat intre educatoare si copil.
Am considerat ca fiind adaptabil si grupei la care lucrez (grupa mare) jocul didactic
ca forma de organizare a activitatii interactiva, pe care am utilizat-o la activitatea de
Educarea limbajului. De asemenea, am avut in vedere faptul ca prescolarul este subiect
activ al cunoasterii, el fiind implicat activ si interactiv in propria sa formare si informare.
In utilizarea jocului didactic, activitatea de predare a educatoarei se imbina cu cea de
invatare a prescolarilor, acestea doua sprijinindu-se si completandu-se reciproc. Am avut
in vedere si dezvoltarea capacitatilor de a opera cu informatiile dobandite, de a aplica
noile cunostinte, de a-si pune probleme si a cauta solutii.
Utilizarea metodelor interactive
Particularitatile de varsta ale grupei mari
Grupa mare ofera reale posibilitati de a lucra diversificat. Este cert ca la copiii cu
varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani cercul cunostintelor despre lume se imbogateste simtitor.
Realitatea externa incepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult si, ca atare, intreaga
dezvoltare psihica a copilului se produce intr-un ritm alert. Ceea ce m-a incurajat foarte
mult in luarea deciziei de a aborda jocul didactic in activitatile de educarea limbajului
este faptul ca, la grupa pregatitoare, se dezvolta foarte mult limbajul, se amplifica puterile
imaginative si creatoare ale copilului. De asemenea, am avut in vedere faptul ca acum se
contureaza caracterul voluntar al celor mai multe dintre procesele psihice (ma refer in
special la memorare si imaginatie) si ca pe masura ce se largesc interesele, incep sa se
inchege primele atitudini.
Adaptarea metodelor interactive la grupa mare
Recunosc ca initiativa mea a fost temerara si a necesitat un efort sustinut, in sensul ca,
cu toate evolutiile caracteristice varstei de la 5 la 6 ani, copiii de la grupa mare oscileaza
in a lua decizii si a-si exprima liber ideile, insa am perseverat, pornind de la premisa ca
inca de la cea mai frageda varsta copiii trebuie deprinsi sa-si exprime cu usurinta
gandurile, dorintele, sa redea in mod inteligibil si cursiv o poveste, o intamplare traita sau
imaginata.
M-am sprijinit, de asemenea, si pe avantajele pe care le ofera metodele interactive.
Am avut aici in vedere parteneriatul cadru didactic-copil, incurajarea participarii si a
initiativei copiilor, a creativitatii acestora, stabilirea unui climat de incredere care
genereaza luarea de decizii etc.
Jocul didactic. Prezentare teoretica
Jocul didactic este o mijloc de organizare a activitatilor de educarea limbajului care
stimuleaza imaginatia copiilor, asociatiile de idei si originalitatea. Prin intermediul
acestuia, se exerseaza capacitatea de a gasi o solutie originala unei situatii posibile. Prin
exersarea crearii de povestiri se realizeaza trecerea de la o etapa de repetare stereotipa la
crearea mai multor variante inedite pe aceeasi tema.
In debutul activitatii, educatoarea intocmeste pe tabla „tabelul intrebarilor astfel:
Ce credeti ca se va
intampla?
De ce credeti asta? Ce s-a intamplat, de fapt?
Se citeste sau se povesteste primul fragment al unei povestiri;
Educatoarea stabileste cuvintele cheie reprezentative pentru fragmentul
citit;
In functie de acesta, copiii raspund la intrebarea din prima coloana;
Se argumenteaza raspunsul, de catre copii si educatoarea completeaza a
doua coloana;
Citind un alt fragment al povestirii, copiii afla ce s-a intamplat, „de fapt”,
iar educatoarea noteaza , pe scurt, in coloana a treia a tabelului;
Se continua astfel, pana la terminarea povestirii;
In final, folosind notarile din tabel, educatoarea, cu ajutorul copiilor, va
reda povestirea cu cele doua variante: cea creata de copii, cum credeau ei ca se vor
inlantui intamplarile si cea originala.
Beneficii ale utilizarii jocului didactic in activitatea de Educare a limbajului
la grupa mare
Avantaje:
In desfasurarea jocului didactic, copiii trec de la postura de ascultator la aceea de
executant, ei trebuie sa participe activ, sa respecte regulile jocului si sa execute sarcina
data.
Astfel prescolarii sunt determinati sa intervina intr-o maniera personala, sa
verbalizeze intamplari, aspecte si fapte legate de viata, de preocuparile si cunostintele lor.
Jocul didactic satisface nevoia de exprimare a tuturor copiilor pe urmatoarele
dimensiuni:
a. Limbajul oral
Comunica inteligibil, coerent.
Utilizeaza cu usurinta cuvinte si expresii din poezii, cantece, povestiri.
Uneori face dezacorduri gramaticale.
Pronunta corect sunetele.
b.Memoria verbala
Retine succesiunea logica a evenimentelor – intamplarilor din poveste.
c.Atentia voluntara
Modul in care isi concentreaza atentia pe parcursul intregii activitati
(volumul atentiei).
d. Afectiviatea
Reactioneaza pozitiv fata de educatoare, fata de activitatile instructiv-
educative.
Se caracterizeaza printr-o conduita emotional expresiva bogata.
Domina relatiile emotionale (bucuria, placerea, insufletirea afectiva).
Isi controleaza supararea (cand i se refuza satisfacerea unor capricii).
e. Relatii de tip socio-afectiv
S-a adaptat fara dificultati semnificative la mediul si programul gradinitei.
Buna comunicare cu educatoarea si colegii grupei.
Participa la jocurile cu mai multi parteneri.
Comunica in timpul jocului, participa la discutii libere.
Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orala este o actiune permanenta
si continua in gradinita. Aici exista activitati in care cultivarea limbajului este principalul
obiect Intre acestea se disting activitatile frontale de dezvoltare a limbajului, precum:
povestirea, convorbirea, lectura dupa ilustratii, jocul didactic, memorizarea, dar si
activitati care nu se desfasoara frontal, care pot fi organizate pe grupuri mici si
individuale
Activitatile se deosebesc prin modul de organizare si desfasurare, precum si prin
obiectivele urmarite, care asigura continutul cognitiv si lingvistic, ofera posibilitatea unui
exercitiu in contacte noi. In acelasi timp activitatile alese le dau copiilor posibilitatea sa
foloseasca achizitiile limbii, sa le asimileze in propria comportare verbala.
Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii
populare, cat si ale celei literare, ei insusindu-si expresii precise, uneori poetice, formule
stereotipice specifice, diverse forme flexionare, sau grupari sintactice care dezvolta
vorbirea corecta a copilului.
Prin continutul lor plin de invataminte, povestirile contribuie la formarea unor
trasaturi pozitive de vointa si caracter, la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor.
Obiectivele specifice acestui domeniu sunt ierarhizate si integrate in cinci
clase, de asimilare psihologica a valorilor in raport cu care se manifesta diversele trairi
exprimate sub forma de obiective. Reprezentativa pentru acest domeniu a devenit
taxonomia lui Krathwohl, nivelurile si treptele taxonomice considerate descriind un
continuu afectiv ce marcheaza o serie de etape posibile in asimilarea unor capacitati si
judecati de valoare:
Receptarea valorii care presupune trei sub-categorii:
constiinta, cand atentia copilului este atrasa de un stimul cu continut
valoric:
dorinta de a primi, acea stare a copilului care sub influenta stimulilor este
pregatit pentru a le acorda atentia necesara;
atentia dirijata sau preferentiala, cand copilul insusi cauta stimuli
valorici si-i constientizeaza;
Raspunsul afectiv, care cunoaste si el mai multe stratificari:
asentimentul, un raspuns propriu la asteptari;
dorinta de raspuns, cand copilul este din ce in ce mai atent la chemarile
interioare fata de noii stimuli pe care-i cauta;
satisfactia raspunsului, adica aparitia unui raspuns in plan emotional;
Valorizarea, care descrie interiorizarea crescanda prin adoptarea unui
comportament destul de coerent in urmatoarea succesiune:
acceptarea unei valori (dorinta de a-si dezvolta deprinderi specifice);
preferinta pentru o valoare (cautarea mai degraba a unei valori anume
decat a altora);
angajarea (ajungerea la concluzia ca valoarea respectiva este benefica si
il ajuta efectiv pe om);
Organizarea, respectiv angajarea valorilor acceptate intr-un sistem ceea ce
presupune:
conceptualizarea valorii (incercarea de a gasi in ce consta specificul unei
norme valorice);
organizarea unui sistem de valori (de pilda, acceptarea religiei ca un
sistem de valori primordiale, care prevaleaza asupra altor valori);
Caracterizarea printr-o valoare sau un sistem de valori, ultima etapa care se
refera la accederea la un mod de a fi si la o filozofie a vietii si care presupune alte doua
etape:
dispozitia generalizata (decriptarea si interpretarea tuturor problemelor
din punctul de vedere al valorii respective );
caracterizarea (ajustarea si inchegarea unei filosofii existentiale
personale).
Definirea clara a obiectivelor reprezinta pentru fiecare cadru didactic un
punct de plecare in elaborarea demersului pedagogic eficient. Aplicata corect,
operationalizarea obiectivelor reprezinta un instrument eficace in proiectarea,
organizarea si elaborarea activitatii didactice si educative.
6.Date de cercetare obtinute in urma aplicarii experimentului formativ
Diagrama 1
Dupa aplicarea experimentului formativ, conform Diagramei 1, se observa diferenta intre cele doua grupe participante la experiment, observam ca grupa mare A, a cunoscut o crestere mai rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B.
Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp, realizand evaluari sumative dupa perioade de timp de doua luni, patru luni si un an, astfel, putand constata mai bine evolutia copiilor din grupa experimentala in comparatie cu cea de control.
Diagrama 2.
Dupa cum se observa din diagrama 2, corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in comparatie cu grupa de control.
Diagrama 3.
Observand Diagrama 3., se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii atentiei, participarii active, interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor, la grupa experimentala.
Diagrama 4.
Din Diagrama 4, observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical.
Media σ min max 75% 50% 25%
Nivelul de
performant
a
Superior
(N= 40)
Expresivitatea
vorbirii8.65 0,67 6,57 9,95 8,64 9,10 8,22
Corectitudine
gramaticala8,09 1,44 4,57 10,00 8,14 9,00 7,39
Angajament in
sarcina8,65 0,86 6,8, 10,00 8,70 9,40 7,95
Media totala 8,47 0,83 6,31 9,85 8,47 9,03 7,97
Mediocru
(N= 44)
Expresivitatea
vorbirii6,77 1,57 1,68
8,487,71 7,14 6,60
Corectitudine
gramaticala4,84 2,43 1,71 8,14 7,14 4,07 2,39
Angajament in
sarcina7,07 2,57 1,50 9,20 8,80 8,30 6,08
Media totala 6,23 1,67 1,63 8,47 7,35 6,23 5,88
Tabelul 1. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale
Pentru a oferi o imagine mai nuantata in tabelele 3a si 3b prezentam aceste date
separat in functie de tipul de educatie.
Tabelul 2. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale
Media σ min max 75% 50% 25%Nivelul de performanta
Superior (N= 21)
Atentie 8,98 0,60 7,81 9,95 9,51 9,04 8,53Creativitate 8,83 0,87 7,29 10,00 9,71 8,71 8,10Stapanirea emotiilor
9,20 0,68 7,25 10,00 9,63 9,40 8,80
Media totala
9,01 0,64 7,72 9,85 9,66 8,97 8,56
Mediocru (N= 20)
Atentie 7,36 ,90 5,10 8,48 7,80 7,52 7,09Creativitate 7,00 1,16 4,29 8,14 8,00 6,85 6,50Stapanirea emotiilor
7,30 1,75 3,40 9,00 8,80 7,80 6,20
Media totala
7,22 1,09 5,19 8,47 8,17 7,19 6,65
7.Concluzii
Ipoteza pe care noi ne-am propus sa o urmarim s-a confirmat, aspect atestat de rezultatele obtinute in urma cercetarii experimentale. Din datele statistice se confirma ca toti copiii din grupa experimentala au obtinut rezultate calitativ superioare in comparatie cu grupa de control, in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului oral. Atat expresivitatea vorbirii a cunoscut imbunatatiri cat si exprimarea gramaticala, mult mai corecta. De asemenea, se observa aspecte calitative si in planul comportamentului copiilor, ei fiind mult mai receptivi la activitati, cu o concentrare a atentiei pe o perioada de timp mai indelungata. Aspecte calitative s-au inregistrat si in stapanirea emotiilor de catre copiii din grupa experimentala. Din comparatiile realizate in diagramele cercetarii si din tabelele 1. 2., se observa distinct aceste imbunatatiri ale comportamentului verbal si nonverbal al copiilor din grupa experimentala.
Concluzionam ca s-au atins obiectivele cercetarii din lucrarea noastra.
CONCLUZII FINALE
In urma aplicarii experimentului formativ am tras concluzia ca atunci cand
cadrul didactic urmareste cu intensitate si pasiune sa realizeze rezultate bune in
activitatea la clasa reuseste. Am observat ca introducerea unor metode atractive duce la
cresterea calitatii procesului de invatamant la nivel prescolar.
Experimentul a demonstrat viabilitatea eficientei jocului didactic in cadrul
activitatilor de educare a limbajului.
De asemenea, in urma folosirii jocurilor didactice descrise in lucrare am
constatat:
a) Jocurile didactice sunt modalitati eficiente de dezvoltare a unor sarcini
didactice in scopul educarii limbajului copiilor. Eficienta jocurilor a depins in mare
masura de modul in care am stiut sa le selectionam in raport cu situatiile concrete
existente in clasa pe care am condus-o, sa formulam corect sarcinile bazandu-ne pe buna
cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins in educarea limbajului si sub aspectul
defectelor de vorbire, sa manifestam exigenta sporita in formularea cuvintelor. Pe cat de
frumoase si de usoare par jocurile, pe atat de bine ele trebuie sa fie gandite si pregatite de
noi.
Jocurile nu au putut fi lasate pe seama improvizatiei de moment. Folosite cu
respectarea conditiilor mentionate, au constituit auxiliare pretioase in munca noastra.
b) Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a
vorbirii directe si cele de transformare in vorbire indirecta. Prin exercitiile de dramatizare
,,Ridichea uriasa”, ,,Manusa”, ,,Cei trei purcelusi” cat si a jocurilor de creatie de
tipul: ,,De-a familia”, ,,De-a doctorul”, ,,De-a circulatia”, ele au contribuit Ia insusirea de
catre copii a unor modele de exprimare directa. Aceste jocuri plac copiilor prescolari in
mod deosebit, transpunandu-se in pielea unor personaje foarte usor, actioneaza si vorbesc
ca ele.
Jocurile de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta sunt usor de
realizat mai ales cu prescolarii mari, adica copiii grupei pregatitoare, sunt foarte eficiente
si absolut necesare in vederea vorbirii acestora. Eficienta jocurilor s-a observat in redarea
jocurilor de catre copii, in mod independent, a continutului unor lecturi suplimentare ce
contin dialog. Povestirile copiilor, itemi de evaluare a eficientei jocurilor, au continut o
exprimare frumoasa, aleasa, nuantata. Copiii au stiut sa foloseasca persoana a III-a si sa
modifice functia sintactica a unor parti de propozitie. Numai accidental copiii mai slabi
au folosit persoana I si a II-a, deci au redat mecanic vorbirea directa.
c) Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular,
jocuri care au cerut copiilor sa gaseasca ,,ce mai inseamna cuvantul” sau ,,cuvinte care
seamana intre ele”, folosite in variante cu sarcini gradate, familiarizeaza pe copii in mod
concret, empiric cu notiuni stiintifice de: cuvinte sinonime - substantive, adjective, verbe
(folosite in jocuri ca: ,,Ce trebuie sa facem?”); omonime - substantive (jocul ,,La
televizor”); antonime - adverbe (joc: ,,Unde se afla?”, ,,Cand si cum?”); antonime -
adjective (joc: ,,Hai sa impachetam!”, ,,Ce-ti spune roata?”, ,,Cine vine langa mine?”). Li
se fixeaza in memorie copiilor trei - patru cuvinte (substantive, adjective, verbe), din
cinci - sase cuvinte utilizate in jocuri. Am constatat ca introducerea cuvintelor in contexte
cere mult timp de gandire si nu toti copiii realizeaza aceasta sarcina. Faptul dovedeste ca
nu toti prescolarii stapanesc in suficienta masura sensurile cuvintelor. Fiind o operatie
mai dificila, introducerea cuvintelor in contexte noi, poate constitui, in cadrul unei
activitati diferentiate, un item de lucru pentru copiii foarte buni.
Jocurile concurs care cer gasirea unui numar cat mai mare de cuvinte care incep
sau se termina cu o anumita litera, contribuie Ia dezvoltarea fluiditatii gandirii si al
limbajului copiilor.
d) In urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale, copiii prescolari au
inregistrat progrese remarcabile in perfectionarea laturii gramaticale a limbajului lor. In
reproducerea unor povestiri copiii au utilizat propozitii dezvoltate in care au construit
corect formele de genitiv-dativ ale substantivelor (au fost evitate sau corectate
constructiile de tipul: ,,da de stire Ia oameni” sau ,,Fata lui mosu”, forme mai putin
literare), majoritatea realizeaza corect acordul predicatului cu subiectul, a adjectivului cu
substantivul determinant.
e) Jocurile menite sa exerseze operatiile gandirii logice au contribuit si ele la
educarea limbajului prescolarilor. Prin solicitarea efortului de formulare a raspunsurilor
Ia intrebari, intr-un mod cat mai corect, mai concis, mai exact, a fost disciplinata gandirea
copiilor, ea a dobandit suplete si mobilitate. Copiii au putut rapid sa se adapteze Ia situatii
noi. Exprimarea copiilor a dobandit claritate, precizie, concentrare. Prin utilizarea
claselor conceptuale si a operatiilor gandirii logice, acesta trece la un nivel superior.
f) Jocurile de dezvoltare a auzului fonematic si de perfectionare a pronuntiei
sunetelor limbii romane, sunt cele mai numeroase si cele mai des utilizate. Sunt jocuri
atractive indragite de prescolari. Prin utilizarea acestor jocuri se urmareste mai ales
perfectionarea claritatii pronuntiei in scopul prevenirii greselilor.
g) Concursurile de ghicitori, povestiri sunt foarte gustate de copiii de varsta
prescolara, aceasta rezultand din stradania lor de a da raspunsuri corecte (in cazul
ghicitorilor), sau de a povesti cat mai bine. La primele concursuri raspunsurile au fost
greoaie, exprimarea copiilor in cadrul concursurilor de povestiri a fost de asemenea
dificila, dar dupa repetarea acestor concursuri de cateva ori, copiii au dobandit usurinta in
exprimare, rapiditate in a ghici corect.
Copiii spectatori vadesc nerabdare in asteptarea raspunsurilor reprezentantilor.
Ei isi exprima satisfactia pentru raspunsuri sau povestiri bune, frumoase, prin aplauze si
exclamatii spontane, prin zambete care le lumineaza chipurile sau nemultumirea,
insatisfactia pentru raspunsuri eronate, prin gesturi specifice. Aceste manifestari
dovedesc, din partea colegilor spectatori o participare afectiva intensa Ia concurs.
h) Jocul didactic a constituit pentru noi o cale de depistare, corectare si
prevenire a unor greseli de exprimare, o modalitate de verificare, imbogatire, fixare si
sistematizare a cunostintelor si deprinderilor intelectuale ale prescolarilor; o metoda de
verificare si formare a unor deprinderi de comportare civilizata, a unor trasaturi de vointa
si caracter.
j) Corectarea exprimarii copiilor nu am facut-o numai prin intermediul jocului,
ci si in mod obisnuit, situational, pe exemple, pe situatii concrete, in activitatile alese cu
ajutorul framantari lor de limba, ori de cate ori a fost necesar.
k) In realizarea unor experimente am urmarit trei etape:
— etapa constatativa, in care am utilizat exercitii - joc pentru cunoasterea
stadiului de dezvoltare a limbajului prescolarilor si defectele lor de vorbire;
— etapa formativa, in care am utilizat jocuri care sa rezolve sarcinile si
obiectivele mentionate;
— etapa de verificare in care copiii au fost supusi acelorasi probe, dar cu o
dificultate crescuta.
l) Ca metode de baza am folosit: observatia, convorbirea, experimentul natural si
metoda analizei datelor.
Pentru multiplele sale valente formative, pentru ca antreneaza copiii timizi, retrasi,
incurajandu-i si dandu-le incredere in fortele proprii, pentru satisfactia deosebita pe care
o ofera copilului si pentru eficienta sa in rezolvarea unor sarcini didactice, jocul didactic
va sta in atentia permanenta a noastra - stiut fiind faptul ca jocul este activitatea de baza
in gradinita in urma carora se desfasoara toate celelalte activitati.
BIBLIOGRAFIE:
Antonovici, Stefania., (2003), Jocuri interdisciplinare, Editura Aramis, Bucuresti.
Birzea, C., (1998), Pedagogia artistica, in Arta si stiinta educatiei, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Boscaiu, Emilia, (1983), Indrumator pentru dezvoltarea vorbirii in colectivitatile
de copii, Centrul de multiplicare al Universitatii, Cluj Napoca.
Chis, V., (2001), Procesul de predare, invatare si evaluare-caracterizare
generala, in Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
Cretu, E., (1999), Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfectionarea
activitatii educatoarelor si invatatorilor, Editura All, Bucuresti.
Cucos, C., (1996), Noi directii in structurarea continuturilor, perspectiva
interdisciplinara si organizarea modulara, in Pedagogie, Polirom, Iasi.
Dumitrana, Magdalena, (1999), Educatia limbajului in invatamantul prescolar,
vol.II, Editura Compania, Bucuresti.
Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia, gradinita, Editura Compania
Bucuresti.
Dutu, Ovidiu, (1997), Dezvoltarea comunicarii orale la copii, Editura Europolis,
Constanta.
Fumarel,S., Sovar, R, (1995), Educatia timpurie a copiilor in varsta de 0-7 ani,
UNICEF.
Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculum-ul prescolar, in Introducere in
pedagogia prescolara, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
Glava,A, Glava, C., (2002), Introducere in pedagogia prescolara, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
Harlan, Ana, Dezvoltarea capacitatii de comunicare a copilului prescolar, in
Revista invatamantului primar, nr.4/2003, Editura Miniped, Bucuresti.
Herlo Dorin, (2000), Metodologia educationala, Editura Universitatii „Aurel
Vlaicu”, Arad.
Ilica, Anton, Gabriela, Kelemen, (2004), Metodica activitatilor instructiv-
educative in gradinita de copii, Ed. Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
Herlo D., (2000), Metodologia educationala, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”,
Arad.
Ilica, A., Kelemen, G., (2004), Metodica activitatilor instructiv educative, Editura
Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica, A., (2004), Didactica generala si Didactica limbii romane si a lecturii,
Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica, A., (2004), Metodica activitatilor instructiv-educative, Editura Universitatii
„Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica, A., (2006), Comunicarea in educatie, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”,
Arad.
Ilica, A., (2006), Pedagogia moderna, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”,
Arad.
Ionescu, M., (2000), Procesul de invatamant, sistem dinamic si complex, in
Demersuri creative in predare si invatare, Editura Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca.
Ionescu, M., Radu, I., (1995), Criterii de stabilire si structurarea continutului
invatamantului, in Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Ionescu, M., Chis, V., (2001), Procesul de invatamant in conceptia pedagogiei
moderne, in Pedagogie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
Ionescu, M., (1997), Pedagogia invatamantului superior in fata unor noi
solicitari, in Neculau, A., (coord.), Campul universitar si actorii sai, Ed. Polirom,
Iasi
Jurcau, Nicolae, (1988), Cum vorbesc copiii, Editura Dacia, Cluj Napoca.
Jurca, Ana, Insusirea prin joc a limbajului in grupa pregatitoare, in Revista
invatamantului primar, nr.4/2003, Editura Miniped, Bucuresti.
Kelemen, Gabriela, (2007), Pedagogie prescolara, Editura Universitatii „Aurel
Vlaicu” Arad.
Kelemen, Gabriela, (2007), Psihopedagogia jocului, Editura Universitatii „Aurel
Vlaicu” Arad.
Kelemen, Gabriela, (2007), Educatia azi in Agora, Psycho-Pragmatic, nr. 1,
Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
Macavei, E., (1997), Actiunea educationala, in Pedagogie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
Palmade, G., (1995), Psihologia copilului si a adolescentului, in Metodele
pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Paun, E., Iucu, R., (2002), Grupa pregatitoare pentru scoala, in Educatia
prescolara in Romania, Editura Polirom, Iasi.
Popescu, E., (1982), Probleme implicate in trecerea copilului de la institutia
prescolara la scoala, in Pedagogia prescolara, Prelegeri pentru perfectionarea
educatorilor din casele de copii prescolari, Editura Universitatii din Bucuresti,
Bucuresti.
Popovici, D., (1998), Succesul, insuccesul si esecul in educatie, in Pedagogie
generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Rudica, T., (1990), Autenticitatea personalitatii, in Maturizarea personalitatii,
Editura Junimea, Iasi.
Paun,E., Iucu, R., (2000), Educatia prescolara in Romania, Editura Polirom, Iasi.
Panisoara, Ioan- Ovidiu, (2003), Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi.
Penes, M., (2000), Jocuri pentru prescolari, Editura Aramis, Bucuresti.
Schwartz Gheorghe, Gabriela Kelemen, (2006), Psihologia copilului, Editura
Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
Stanton, Nicolaie, (1995), Comunicarea, Societatea de stiinta si tehnica,
Bucuresti.
Stanica, Cornelia, (1997), Terapia Tulburarilor de limbaj, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
Schwartz, Gh. Kelemen G., Moldovan Olga D., (2007), Psihologia copilului,
Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad.
Schulman, Kolumbus, (1998), Didactica prescolara, Editura V&I Integral,
Bucuresti.
Verzea, Emil, (1973), Conduita verbala a scolarilor mici, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
Verzea, Emil, (1993), Psihologia varstelor, Editura Hyperion XXI, Bucuresti.
Voiculescu, Ecaterina, (2001), Pedagogie prescolara, Editura Aramis, Bucuresti.
Vrasmas, Ecaterina, (1999), Educatia copilului prescolar, Editura Pro
Humanitate, Bucuresti.
Ungureanu, D., (1998), Copiii cu dificultati de invatare, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
*** (2000), Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii,
Bucuresti.
***(1992), Dezvoltarea psihica a copilului prescolar, in Cunoasterea copilului
prescolar, Colectia Cathedra, Editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti.
*** (1997), Dezvoltarea stadiala si cerintele cunoasterii psihologice a copilului,
in Copilaria, fundament al personalitatii, Editata de Revista de Pedagogie,
Bucuresti.
ANEXE
1. Tema: Oglinda fermecata
Tipul: joc didactic
Scopul: Consolidarea cunostintelor
Obiective:
- sa diferentieze cuvintele prin contrast, sa foloseasca cuvinte noi invatate in vorbirea
curenta;
- sa dezvolte capacitatea copiilor de a realiza legatura intre imagini si realitatea
inconjuratoare;
Strategii –metode si procedee: observatii, conversatia, exercitiul, problematizarea,
invatarea prin descoperire;
Mijloace de invatamant: suport pentru planse, oglinda, imagini, casetofon, obiecte,
jetoane pentru copii;
3 . Tema: Doi calatori
Mijloc: Teatrul de umbre
Obiective:
- sa asculte povestea
- sa recunoasca eroii povestirii
- sa povesteasca evenimentele prezentate in poveste
- sa dovedeasca atitudine prietenoasa fata de cei care o merita
- sa-l faca pe copil sa inteleaga continutul notiunilor „prieten-prietenie”
Strategii didactice (metode si procedee) povestirea, conversatia, explicatia, demonstratia
exercitiul;
Mijloace de invatamant: casetofon, caseta inregistrata, teatrul de umbre, siluete si
cocostarcul alb
