Capitolul 1 Enterprise Resource Planning
prezentare generală şi evoluţie
• Ce sunt platformele integrate pentru afaceri?
• Istoric şi evoluţie
• Avantaje şi dezavantaje
• Caracteristici şi costuri
• Personalizare\Customizare
• Arhitectura cu 3 straturi
• Vedere funcţională ERP
• Business Intelligence
• Caracteristici modulare de performanţă ERP
• Arhitectura extinsă
• SOA
• Trend şi evoluţie
ERP: un nou mod de viaţă
o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi în
companiile multinaţionale
Un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în care sunt vehiculate sume importante
Un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru cariera profesională
În România vorbim de alfabetizare ERP...
.... în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de
aplicaţii ERP.
Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu
depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde
şi integra module din categoria Customer Relationship
Management (CRM), Supply Chain Management (SCM)
sau alte aplicaţii specifice Internet,
Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul
organizaţional după ea...
Ce este ERP?
•Vorbim de o soluţie software integrată, care asigură schimbul de informaţii între toţi angajaţii din întreprindere, prin crearea şi exploatarea unei baze de date centralizate.
•ERP elimină barierele departamentale prin integrarea tuturor faţetelor activităţii într-o singură sursă de informare, accesibilă oricui.
Ce este ERP?
ERP sprijină, automatizează procesele economice
ERP integrează toate informaţiile
ERP partajează toate informaţiile
Definiţii, definiţii... ERP
1. ... pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile
funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,
financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere,
logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă
a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii
într-o manieră transparentă.
2. ... o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.
Definiţii, definiţii... ERP
3 ... o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare
pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în
firmele de producţie, distribuţie ori servicii.
4. ... un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor
din cadrul unei organizaţii.
5. ... o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.
C
L
I
E
N
Ţ
I
F
U
R
N
I
Z
O
R
I
Vânz ări şi Distribu ţie
Service post-vânzare
Financiar Contabilitate
Produc ţie
Stocuri
Baza de date unic ă
Personal- Salarizare
Rapoarte pt conducere
Aplica ţii "front-office" Aplica ţii "back-office"
Schema conceptuală a unui sistem ERP
DATE
F U N C Ţ I O N A L I T Ă Ţ I
PROGRAME BAZE DE DATE
Culegere Stocare
Prelucrare
Comunicare
DATE
F U N C Ţ I O N A L I T Ă Ţ I
PROGRAME BAZE DE DATE
Culegere Stocare
Prelucrare
Comunicare
Elementele unui sistem ERP
De ce ERP?
• din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K)
• din raţiuni competitive (pentru a rămâne între cei buni)
• din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin reproiectarea proceselor)
• din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau fidelizarea clienţilor)
ERP - o noua fază în evoluţia integrării aplicaţiilor
•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de
producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea
acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.
•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla-
nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.
Avantaj Mod de concretizare
Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte), rapoarte îmbunătăţite
Evitarea redundanţei datelor şi operaţiunilor
Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare (introducere şi modificare)
Scăderea timpului de răspuns
Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem
Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se reconfigurează uşor în sistemul ERP
Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi componente
Sistem de întreţinere îmbunătăţit
Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din proiectul ERP
Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid sistemul către furnizori şi clienţi
Deschidere către e-business
Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplicaţii e-business
Idei false despre ERP
• Implementarea unui sistem ERP este soluţia tuturor problemelor unei firme.
• Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci aceeaşi suită are succes garantat la o altă firmă cu acelaşi profil.
• Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru că ştie cel mai bine ce înseamnă ERP.
Ce nu este ERP?
• ERP nu este un instrument magic, care transformă totul peste noapte.
• ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot citi destule istorii de implementări eşuate).
Dezavantaj Mod de combatere/diminuare
Proiecte consumatoare de timp
Implicarea activă a managementului, obţinerea consensului şi acceptului general
Costuri mari Dificil şi nerecomandat
Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură şi componente corespund proceselor economice, culturii şi obiectivelor strategice ale organizaţiei
Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau mai mulţi furnizori, prima însemnând implicarea furnizorului pe termen lung, a doua oferind şansa alegerii soluţiilor "best of breed"
Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt absolut necesare
Necesitatea extinderii şi dezvoltării ulterioare a sistemului
Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient
Beneficiile ERP
• integrarea datelor
• informaţii în timp real în toate ariile funcţionale
• acurateţea datelor din sistem (standardizare)
• disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi eficient, cu obţinerea rapoartelor dorite
• impune aplicarea celor mai bune practici
Caracteristici ERP
• structură modulară;
• bază de date unică;
• integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul de date
între module, iar interfaţa standard să mărească transparenţa operaţională;
• flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii
catalogate drept "best business practices";
• exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare pe loturi;
• deschidere către soluţii/aplicaţii Internet.
P
R
O
D
U
C
Ţ
I
E
V
Â
N
Z
Ă
R
I
C
O
N
T
A
B
I
L
I
T
A
T
E
R
E
S.
U
M
A
N
E
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
i
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
i
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
i
i
n
f
o
r
m
a
ţ
i
i
Top management
Fluxuri de materiale şi produse
C
L
I
E
N
Ţ
I
F
U
R
N
I
Z
O
R
I
Sunt asigurate Sunt prelucrate Sunt stocate şi
l i v r a t e
Aprovizionare Producţie Logistică
Marketing & Vânzări
Financiar & Contabilitate Resurse umane
fluxuri de informaţii
fluxuri de materiale, resurse umane şi produse
Top management
Fluxurile de materiale, produse şi informaţii
într-o organizare funcţională
Fluxurile de materiale, produse şi informaţii în
organizarea bazată pe procese
Dezavantajele ERP
• Consum mare de timp
• Costuri exorbitante
• Dependenţa de furnizor
• Complexitate
• Nevoia de investiţii pe termen lung
Sursa de risc Clasificare Exemple
Factorul uman
Riscuri provenite din comportamentul uman,
Riscuri provenite din trăsăturile psihologice ale
persoanei,
Riscuri provenite din activităţi individuale,
Riscuri provenite din nivelul de implicare şi pregătire al
utilizatorului.
Incapacitatea de a termina o sarcină la timp, slaba calitate a
personalului;
Aşteptări nerealiste, accent pe detalii şi pierderea din vedere
a obiectivelor;
Comunicare neeficientă cu utilizatorul, training insuficient a
utilizatorului final.
Organizaţia
Strategice: riscuri legate de strategia firmei,
Operaţionale: riscuri ce afectează activitatea curentă a
companiei ,
Financiare: riscuri ce au legătură directă cu fluxurile
financiare ale firmei,
De hazard: evenimente imprevizibile (naturale).
Riscuri ce ţin de capitalul intelectual al firmei, de schimbările
ce au loc la nivel macroeconomic;
Frauda, resurse insuficiente, eşecuri în reproiectarea
proceselor de afaceri;
Lipsa de lichidităţi, neachitarea obligaţiilor contractuale ale
partenerilor de afaceri;
Catastrofele naturale, incendiile.
Stil de conducere
Riscuri provenite din inconsistenţe în politica de
conducere,
Riscuri provenite din activităţile şi controalele
managementului,
Riscuri la nivel de aptitudini ale conducerii organizaţiei.
Lipsa sprijinului conducerii executive,
Schimbări în cerinţe, leadership slab,
Eşec în atragerea de personal calificat, cunoştinţe
insuficiente.
Mediul extern organizaţiei Riscuri provenite din circumstanţe economice, sociale,
politice şi de mediu.
Condiţii de piaţă în schimbare, acţiuni dăunătoare ale
competiţiei, aplicaţii software depăşite.
Resursele tehnologice şi
informaţionale ale organizaţiei
Riscuri provenite din probleme tehnice şi tehnologice;
Riscuri provenite din modul de proiectare şi
implementare a aplicaţiei software;
Riscuri provenite din modul de administrare a
informaţiei.
Documentare inadecvată, aplicaţii implementate fără a
îndeplini cerinţele iniţiale, know-how inadecvat;
Instabilitatea tehnologiei curente, imposibilitatea de
conectare cu sistemul moştenit;
Neînţelegerea cerinţelor de schimbare, neintegrarea
sistemelor din organizaţie.
Relaţia cu terţe părţi Riscuri provenite din relaţiile legale şi contractuale,
Riscuri ce provin din afectarea populaţiei.
Performanţa inadecvată a terţelor părţi, protecţie inadecvată
a proprietăţii intelectuale, tensiuni între clienţi şi
contractori;
Încălcări sau neconformitatea cu legislaţia.
Sinteză privind clasificarea riscurilor
ERP înseamnă:
• echipamente
• software
• oameni
• funcţiuni
• procese
Reprezentare sistem ERP
C
L
I
E
N
Ţ
I
Vânzări şi
distribuţie
Service şi
întreţinere
Front-Office
Financiar-
Contabilitate
Baza de date
centrală Producţie
Logistică&
Stocuri
F
U
R
N
I
Z
O
R
I
Back-Office Raportări şi analize
Resurse umane
Costurile ERP
Costul total depinde de:
mărimea întreprinderii
complexitatea proceselor economice
numărul de module instalate
metoda de implementare
Costurile ERP - O metodă simplă de estimare se bazează pe cifra de
afaceri anuală a unei firme:
Experienţa a demonstrat că suma alocată de o firmă pentru implementarea unui sistem ERP se încadrează între 1% şi 3% din cifra anuală de afaceri.
Această sumă cuprinde atât licenţele software, echipementele
necesare, cât şi costurile de implementare şi adaptare a soluţiei, taxa de mentenanţă pentru primul an, interfaţa cu alte aplicaţii – deci toate costurile aferente unui sistem ERP introdus în firmă, reunite simplu sub denumirea cost total de deţinere (engl. "total cost of ownership“).
Costurile ERP
Această estimare (procentele indicate sunt desprinse din practica altor implementări, o firmă poate merge şi pe 4 sau 5% dacă doreşte) este un reper necesar, mai ales în cazul firmelor care nu au experienţe anterioare cu implementarea de sisteme informatice.
Costurile ERP
• Investiţia iniţială: echipamente + software
• Pregătire şi instruire personal
• Consultanţă
Plaja costurilor: 50.000 € - 100.000.000 €
(software, hardware, servicii consultanţă, training, plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor temporar)
Costurile ERP
• Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între 10,000 şi 100,000 €)
• Echipamente: în funcţie de infrastructura tehnologică existentă şi planurile de viitor
• Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori re-introduse manual în sistemul nou
Costurile ERP
• Costuri de customizare\personalizare (adaptarea la specific) - sunt costisitoare pe termen lung
• Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din costul software; include actualizare şi upgrade)
• Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea a 25% din costul software (10,000 € /zi !! ex. pentru o solutie din portofoliul SAP)
Costurile post-implementare
Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:
• Help Desk pentru utilizatori
• cursuri de instruire pentru utilizatori
• upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)
• adaptarea aplicaţiilor
ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Se decide achiziţia următoarelor module:
• Financiar-Contabilitate (contabilitate generală, debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de gestiune)
• Producţie (planificare, programare, operaţional)
• Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)
• Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Preţul se calculează în funcţie de numărul de utilizatori.
De exemplu pentru o solutie din portofoliul SAP, pentru 50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module este 300.000 €. Pentru fiecare utilizator în plus se taxează 5.000 €.
Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii, instrumente drill down): 30.000 € (50 utilizatori)
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor personal): 4.200 € /zi SAU 125.000 - 175.000 € cost total.
Costuri customizare - se evaluează după stabilirea modificărilor necesare.
Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor software (upgrade, actualizare şi asistenţă post-implementare)
Personalizarea soluţiilor ERP
Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor beneficiarului şi sunt solicitate modificări.
Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp) şi adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa utilizatorilor de a nu schimba nimic.
Soluţiile ERP sunt gândite şi mulate pe practicile economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie să-şi reproiecteze procesele (BPR).
Personalizarea soluţiilor ERP
Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel puţin 95% din cerinţele critice ale organizaţiei?”
De cele mai multe ori se impune reproiectarea proceselor (trecând peste protestele oamenilor) şi nu modificarea aplicaţiilor!
(într-un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au spus că au modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele, iar 41% au spus că au reproiectat...)
Durata unui proiect ERP
• 3 - 12 luni pentru o firmă mică
• 12 - 14 luni pentru o firmă mare
• 3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii răspândite geografic
Apariţia beneficiilor unui sistem ERP
După implementare urmează “perioada de stabilizare”, ce durează între 3 şi 10 luni şi în care apare chiar diminuarea performanţei firmei.
Arhitectura sistemului aplicaţiilor de întreprindere
HARDWARE
SISTEM DE OPERARE
PLATFORMA SGBD
Suita ERPFinanciar-Contabil şi/sau Producţie
şi/sau Resurse umane etc.
Aplicaţii E-Business
Alte aplicaţii
economice
Nivelul prezentare
Server de baze de date
Servere de aplicaţii
Staţii de lucru
Nivelul aplicaţiei
Nivelul bazei de date
Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP
Funcţiile celor 3 straturi
• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor sistemului
• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile sistemului, programele care asigură transferul datelor la/de la serverele de baze de date
• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a meta-datelor – cel mai adesea se regăseşte un SGBD relaţional dintre cele standardizate industrial care include şi un modul SQL
Vedere funcţională a ERP
• Planificarea producţiei
• Gestiunea achiziţiilor
• Gestiunea stocurilor
• Interacţiunea cu furnizorii
• Gestiunea relaţiilor cu clienţii
• Urmărirea comenzilor
• Gestiunea financiară
• Gestiunea resurselor umane
Funcţional, modulele ERP acoperă:
set de componente principale
Nomenclatoare (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal sub
forma unor fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora
şi interfaţează cu oricare modul care se serveşte de aceste date.
Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă,
tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea
financiară.
Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor
financiar-contabile preluate din documentele primare, cu preluarea
automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea
evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.
De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele
contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea documen-
telor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul
contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de
Evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi,
registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare
etc.).
Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord,
care oferă informaţii privind performanţele firmei.
Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce
ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/
servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize
de cash-flow) etc.
Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai
multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare.
• Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt
întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată.
• Evidenţa multi-valută este asigurată.
• Această componentă poate apare sub forma a două module:
Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează
creanţele şi datoriile întreprinderii.
Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane,
având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor.
• Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului
şi al asigurărilor sociale.
• Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme,
trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare.
Resurse umane (Managementul Resurselor Umane) - componentă
care sprijină crearea unei politici de personal, susţinând activităţile de
recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de
muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de
apreciere a performanţelor.
• Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre
aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul
decizional.
Înţelegerea noii forţe de muncă prin MRU
DE LA... LA...
• Instruit
• Schimbare continuă
• Activităţi de training
• Loialitate faţă de
• Învăţare în clasă
• Cost
• Autodidact
• Transformare
• Activităţi orientate pe
• Loialitate faţă de
• Învăţare online
• Investiţie
organizaţie
învăţare proprie
profesie
(e-Learning)
Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică
pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de
producţie, ordin de lucru, comandă etc.
• Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat,
costul programat şi detaliile tehnice.
Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar
sau activele necorporale.
• Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizarea activului şi se poate
afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate
asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din
funcţiune – casare).
• Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării
(liniară, degresivă, accelerată).
• Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea.
Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreună
cu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare şi a
rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă
rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/
lucrări, ca şi rapoarte de costuri;.
Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile
tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare
variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi
consumul pentru fiecare operaţie).
Planificare necesar de materiale – determină automat cantităţile
necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia
de fabricaţie) şi planul de producţie aprobat.
Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile
de consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-
zează aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte
detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate şi
realizate;
Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii,
activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea
(bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora.
Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului
stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri,
inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)
şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare-
recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer).
Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –
defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de stocare:
tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul
de localizare a stocurilor.
Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare
prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor
de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor
primite.
• Depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de
optimizare a aprovizionării, care poate determina economii.
• Componenta nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de
furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).
• De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri.
Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor
de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate
cu furnizorii pe durate determinate.
Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:
gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea
nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi
comenzilor, procesul de livrare şi facturare.
Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea
activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie.
Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare.
Soluţii specifice fiecărei industrii.
Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului
utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale
-aplicaţii RFID pentru lanţurile de magazile, permit controlul avansat
al produselor finite
Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile
complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli-
gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de
luare a deciziilor.
Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi
furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate
ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt
analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi
prognozele.
Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul
fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist
ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de
grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.
...Platforme ERP completate cu module Business Intelligence (BI)
• BI – termenul aparţine Gartner Group (mijlocul anilor ‘90)
• conceptul a apărut înainte de anii ’70, era folosit în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor (sisteme statice, bidimensionale, fără capacităţi analitice)
• tehnologia a fost determinată de cererea de sisteme multidimensionale dinamice pentru sprijinirea proceselor decizionale inteligente cu abilităţi predictive
De ce BI?
• Supravieţuirea pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale presupune că o companie are nevoie de strategii de succes
• Strategiile de succes presupun capacitatea companiei de a anticipa condiţiile viitoare
• Înţelegea trecutului este modul cel mai bun de a prezice viitorul
BI face acest lucru
Care este modul obișnuit de utilizare a Business Intelligence într-o organizație?
• Business Intelligence conectează persoanele potrivite la informațiile potrivite, la momentul potrivit.
• De exemplu, când revizuie formularul curent de evaluare financiară, managerul de vânzări, Cristina, observă că o anumită regiune nu contribuie la fel de mult ca alte regiuni.
• Când analizează datele din foaia de calcul pentru regiunea care contribuie mai puțin, observă că o anumită persoană din departamentul vânzări, Ioan, are cifre de vânzări sub medie.
Business Intelligence ?
• Business Intelligence simplifică analiza și descoperirea informațiilor, facilitând accesul, înțelegerea, analiza, colaborarea și acționarea pe baza informațiilor, oricând și oriunde, pentru factorii de decizie de la toate nivelurile unei organizații.
• Se trece de la consumul informațiilor la dezvoltarea înțelegerii contextuale performante a informațiilor respective.
• Legând strategia cu măsurătorile, organizațiile au posibilitatea să dobândească avantaj competitiv, luând decizii mai bune mai rapid și la toate nivelurile organizației.
Business Intelligence - proces iterativ (acţiuni repetitive)
• punctul de pornire este mediul operaţional (esenţial integrat),
• datele sunt extrase din acest mediu şi sunt depozitate în depozitul de date (datawarehouse),
• depozitul de date se prezintă ca un container general de date, separat de datele operaţionale (BD din ERP),
• decidentul foloseşte SIAD (sisteme informaţionale de asistare a deciziilor) pentru a extrage datele din depozitele de date,
• pe baza corelării multidimensionale a datelor decidentul obţine informaţii care îi permit să realizeze scenarii de afaceri cu planuri de acţiune.
• Warren Buffet “... nu se câştigă prin prezicerea ploii, se câştigă prin construirea unei ambarcaţiuni “.
• O companie nu va putea să deţină un avantaj competitiv executând aceleaşi activităţi pe care celelalte companii le execută...
Tendinţe BI
• CORPORATE PERFORMANCE MANAGEMENT - model ce combină BI cu Business Performance Management = permite companiilor să-şi alinieze strategia şi procesele de afaceri cu activităţile zilnice de derulare afacerilor,
• ANALITICA PREVIZIONALĂ – determină rezultatele viitoare ale unui eveniment sau a probabilităţii de apariţie a unei situaţii. Este posibilă analiza automatizată a unei cantităţi imense de date cu diferite variabile. Tehnica include arbori decizionali, analiza cotei de piaţă, reţele neuronale, algoritmi genetici, text mining etc...
KM - Knowledge Management
• strategii organizaţionale pentru maximizarea profitului utilizand resursele intelectuale si informationale,
• procesul de gestionare a cunostintelor,
• managementul cunoasterii organizationale in scopul crearii valorii si generarii de avantaj competitiv.
KM – alternativă managerială
SOA – alternativă tehnologică
Knowledge Management
Învăţare şi memorie organizaţională
Capital intelectual =>
Performanţa organizaţiei
Cei “3i”
inovare (crearea de noi cunoştinţe)
învăţare (asimilarea de noi cunoştinţe)
interactivitate partenerială
• Strategie de afacere care face ca fiecare angajat sa fie o achiziţie
competitivă
• mai mult decât administrarea resurselor
umane
• îmbunătăţeşte eficienţa, eficacitatea şi
productivitatea forţei de muncă
• necesită noi procese susţinute de
tehnologii de top pentru gestiunea RU
• Ajută la punerea în ACŢIUNE
Resursele Umane
- cea mai importantă investiţie
Knowledge Management
Strategia Human Capital Management
Managementul cunoştinţelor la nivel organizaţional
Scopul managementului cunoştinţelor =
transformarea cunoaşterii tacite
în cunoaştere explicită
Oameni –
Tehnologie –
Procese –
ajută la transferul şi
culegerea informaţiilor
(cunoştinţelor)
componente care pun în
legătură oameni şi
cunoştinţe
pilonul succesului
Pentru performanţă, modulele ERP trebuie să prezinte
următoarele caracteristici:
asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva
accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de
utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate
(pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);
scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o
configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de
resurse şi necesităţi;
portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în
principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;
trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă,
dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;
securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care
reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module,
funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;
parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare)
permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului
în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.
Arhitectura extinsă
Hardware Reţele SGBD E-mail Porţi Internet
Financiar Distribuţie Resurse umane Producţie
CRM SCM E-Proc. Apl. Web Altele
Depozit de date şi aplicaţii BI
Portal pentru
conducerea executivă
Infrastructura tehnică
Aplicaţii ERP tranzacţionale
Aplicaţii avansate
Depozite trans-funcţionale
Tabloul de bord al conducerii
Integrare Knowledge Management
Module funcţionale SAP R/3 System
Module de bază în structura SAP R/3 System
Financiar-
Contabilitate Gestiunea proiectelor Resurse umane Planificarea producţiei Gestiunea investiţiilor
Control Workflow Mentenanţă Gestiunea materialelor
Gestiunea
capitalului fix Soluţii industriale Managementul
calităţii Vânzări şi distribuţie Trezorerie
Module în versiunea Internet mySAP.COM
mySAP Workplace mySAP Supply Chain
Management mySAP Customer
Relationship Management mySAP Financials
mySAP E-Procurement mySAP Product
Lifecycle Management mySAP Business
Intelligence mySAP Mobile Business
mySAP Human
Resources mySAP Marketplace mySAP Hosted
Solutions mySAP Technology
(sursa: www.sap.com)
An înfiinţare Companie Ţara Preluată de Anul Observaţii
1972 SAP Germania
1975 DataWorks SUA Epicor 1999
1977 JD Edwards SUA Peoplesoft 2006
1977 Oracle SUA
1978 Baan Olanda Invensys (UK)
SSA GT (SUA)
2000
2003
1979 QAD SUA
1979 Tetra Marea Britanie Sage 1999
1981 JBA Marea Britanie Geac (Canada) 1999
1981 SSA GT SUA Infor Global
Solutions
2006
1983 Damgaard Data
A/S
Danemarca Microsoft 2002 Interesul achiziţiei s-a
numit suita ERP
Axapta
1983 IFS Suedia
1984 Intentia Suedia
1987 Peoplesoft SUA Oracle
2000 Navision Software Danemarca Microsoft 2002 Navision Software „se
trage" din firma PC&C
ApS (1984)
Istoricul şi dinamica furnizorilor ERP
Cu ochii spre viitor... • Zilele în care întreprinderile erau considerate a fi salvate din punct de
vedere IT dacă dispun de pachete ERP au trecut...
• Azi, piaţa ERP este martora a 4 tendinţe majore:
1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate, verticale şi transversale, astfel încât să fie acoperite toate ariile de desfăşurare a afacerii,
2. integrarea în pachetele existente a soluţiilor CRM, SCM , BI şi e-procurement ,
3. trecerea spre arhitectura n-tier datorată evoluţiei arhitecturii bazate pe servicii (SOA),
4. integrare Knowledge Management
• Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe
straturi tehnice şi funcţionale.
• Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt
considerate neconvenţionale.
• Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii,
transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.
• Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-
organizaţională, în crearea unui lanţ valoric eficient (arhitectura
Service Oriented Architecture – SOA- oferă sprijin în acest sens).
• Dezideratul este crearea unui "ecosistem" bazat pe colaborare care
permite organizaţiilor să partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată
cu creşterea ponderii şi dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea
managementului cunoştinţelor (Knowledge Management).
SOA (Service Oriented Architecture – Arhitectură software bazată pe servicii)
• tip de arhitectură software care presupune distribuirea
funţionalităţii aplicaţiei în unităţi mai mici, distincte - numite
servicii - care pot fi distribuite într-o reţea şi pot fi utilizate împreună pentru a crea aplicaţii destinate afacerilor.
• Serviciile comunică între ele trimiţând informaţii de la un serviciu
la altul.
• SOA este deseori văzută ca o evoluţie a programării distribuite si a programării modulare (toate casele mari producătoare de ERP au dezvoltat proiecte SOA).
Provocările afacerilor
•Globalizarea
•Lanţuri de afaceri
•Risk&Conformitate
•Loialitatea clienţilor
•Costuri operaţionale
Informaţia se găseşte în silozuri
informaţionale
•Versiuni multiple
•Inadecvată
•Incompletă
•Inaccesibilă
•Inoportună
•În afara contextului
Informaţia trebuie să
devină un activ strategic
PROVOCĂRILE INFORMAŢIEI ÎN SECOLUL XXI
60% dintre manageri declară că
au nevoie de mai multe instrumente de
analiză a informaţiilor (Business Intelligence)
Personalul petrece mai mult de 70% din
timpul lui de lucru în căutarea
informaţiei corecte, adecvate, oportune
SOA – alternativă tehnologică
Aplicaţia A
Aplicaţia B
Aplicaţia C
Aplicaţia D
Aplicaţia E
Aplicaţia F
Aplicaţia G
Aplicaţia H
Aplicaţia I
Aplicaţia J
Aplicaţia A
Aplicaţia B
Aplicaţia C
Aplicaţia D
Aplicaţia E
Aplicaţia F
Aplicaţia G
Aplicaţia H
Aplicaţia I
Aplicaţia J
D A T A
B U S
Integrarea clasică între 10 sisteme m o ş t e n i t e p r e s u p u n e p r o i e c t a r e a a 2 5
d e i n t e r f e ţ e p u n c t l a p u n c t . Un middleware bus reduce cu 60% numărul
i n t e r f e ţ e l o r ş i c r e ş t e p r o d u c t i v i t a t e a c u 1 0 0 % .
Procese servicii
WORKFLOW
Interacţiunea serviciilor
PREZENTARE
Servicii aplicaţii afaceri
LOGICA APLICAŢIEI
Servicii de informaţii
DATE
ENTERPRISE SERVICE BUS
Enterprise Resource Management evidenţiază rolul important al
economicului, predominant sau preponderent peste software şi se
referă la ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea
resurselor întreprinderii.
ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii.
Sub forma unei egalităţi am putea scrie
ERM = ERP + funcţiunile economice
Business Process Integration
=
ERP + e-Business+ Knowledge Management.
ERM = integrare + module software funcţionale
+ funcţiuni economice
Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi
se regăseşte în module de aplicaţii specializate.
Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu-
nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu-
nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei.
Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:
codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică,
protocoale şi baze de date.
ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care
constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară
în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii,
instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea
armonioasă a acestora.
ROL
DOMENIU
FUNCŢIE
PROCESE
ARHITECTURĂ
DATE
Optimizarea întreprinderii Integrarea în lanţuri valorice, posibilităţi collaborative-commerce
Producţie-distribuţie Toate sectoarele/segmentele
Producţie, vânzări şi distribuţie, procese financiare
Procese verticale, transversale, aplicaţii industriale personalizate
Interne, ascunse Conectare externă inclusiv cea cu furnizorii şi clienţii
Web-aware, închisă, monolitică
Bazată pe web, deschisă modulară
Generate şi consumate intern
Publicate şi partajate intern şi extern
Sursa: Gartner Research
Aplicaţii ERP clasice versus ERP II
ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP
de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI
Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o
comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.
Arhitectura ERP II
SOA
Server de aplica ţii ERP
Server de aplicaţii CRM/SCM
Server Web
Portaluri Web
Server de e-mail
I
N
T
E
R
N
E
T Browser Web
Aplicaţii e-mail
Aplica ţii de
întreprindere
Client
I
N
T
R
A
N
E
T
Structura unui sistem ERP extins
Industrie sector Q
ERP II
MRP
MRP II
ERP
Extended ERP
EAS
Industrie clasa A
Industrie X
Industrie segment Y
Infrastructură tehnologică
Funcţionalităţi personalizate
ERP declarate moarte
Conectivitate externă îmbunătăţită
Funcţionalităţi extinse
Trendul aplicaţiilor ERP
SOA
CRM
SCM
SCM
BI
1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000
2. D. Hooiman, Inventory Planning & Optimization: Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com, 2003
3. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business Review, nr. 4/1998
4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities and challenges,
Idea Group Publishing, 2002
5. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999
6. Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002
7. Măzăreanu, V., Inteligenţa în Business Intelligence, http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/54_Mazareanu_V_-
_''Inteligenta''_in_Business_Intelligence.pdf
7. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York, 2000
8. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000
9. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley & Sons, New York, 2000
10. Tadjer, R., Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998
Adrese web: http://www.intelligententerprise.com
http://www.technologyevaluation.com http://www.erp.com/
http://erp.ittoolbox.com/ http://www.erpfans.com/
http://www.2020software.com/
