+ All Categories
Transcript
Page 1: Eneagrama și diverse.docx

CURS DE INIT, IERE ÎN TRADIT, IA SPIRITUALĂ SECRETĂ A ENEAGRAMEI

Tradit,ia ezoterică a Eneagramei este una dintre cele mai străvechi tradit ,ii spirituale cunoscute în prezent. Termenul eneagramă provine de la cuvintele greces,ti ennea (nouă) s,i gramma (scriere sau desen) s ,i se referă la cele nouă aspecte fundamentale ale naturii umane ce sunt revelate în cadrul acestei tradit,ii s,i din care derivă cele nouă tipologii comportamentale de bază. Departe însă de a fi doar un foarte complex sistem psihologic destinat înt ,elegerii profunde a naturii umane, Eneagrama este înainte de toate o cheie esent ,ială care ne poate deschide poarta unei transformări spirituale extraordinare s ,i deosebit de rapide. Des,i metodele speciale de transformare lăuntrică oferite de tradit,ia Eneagramei cuprind multiple niveluri de complexitate, ele pot fi cu us,urint,ă asimilate s,i puse în practică. Spre exemplu, vet ,i fi surprins,i de faptul că numai după primele lect,ii vet,i avea deja la dispozit,ie anumite instrumente foarte puternice s,i eficiente (s,i, totodată, accesibile cu us,urint,ă oricui) de profundă armonizare lăuntrică, de trezire plenară a sufletului s ,i de transformare spirituală. Tocmai din această cauză, tradit ,ia Eneagramei s,i-a câs,tigat la ora actuală o binemeritată recunoas ,tere pe plan internat,ional, ea fiind deja chiar acceptată s ,i integrată în numeroase domenii s ,tiint,ifice s,i profesii. În cadrul acestui curs, vă vet ,i putea identifica mai întâi, cu acuratet ,e, tipologia comportamentală predominantă, pentru a vă putea în felul acesta cunoas,te în profunzime natura interioară, precum s ,i pentru a putea comunica mult mai armonios s,i mai profund cu ceilalt,i. Grat,ie acestei comunicări superioare, vet,i putea să eliminat,i sau să alchimizat,i cu us,urint,ă diferitele conflicte s,i probleme – atât în relat,ia de cuplu cât s,i în toate celelalte relat,ii în care suntet,i angrenat,i – aceasta fiind totodată de natură să vă ofere bazele necesare creării unor autentice grupuri spirituale, puternice s ,i armonioase. De asemeni, practicând în mod sistematic tehnicile oferite în cadrul acestui curs, vă vet,i putea trezi complet s,i foarte rapid sufletul (jivatma), aceasta fiind o etapă esent,ială în procesul revelării Sinelui divin (Atman).

Tipologiile umane de pe eneagramă

Eneagrama reprezintă orice proces complet s ,i desăvârs,it s,i orice fenomen, orice fiint,ă, orice unitate a Creat,iei, unitate care se poate autoregla s,i care are toate proprietăt,ile unui sistem complet. Eneagrama poate fi definită ca un sistem de tip cibernetic, pentru că ea cuprinde un sistem de bază propriu-zis, un sistem de auto-perfect,ionare programat în vederea unui scop final ce poate fi

1

Page 2: Eneagrama și diverse.docx

diferit de la situat,ie la situat,ie s,i un sistem de autoreglare (gen feedback) la fiecare punct al său (din cele 9) unde putem să modificăm acel fenomen sau proces.

Există două modalităt,i distincte de parcurgere a eneagramei: un traseu exterior, de la 1 la 9 s,i un traseu interior, care corespunde cu seria 1-4-2-8-5-7 s ,i care este intersectat de triunghiul 3-6-9. Întotdeauna, suita de la 1 la 9 de pe exteriorul cercului reprezintă mersul obiectiv al procesului studiat. Orice manifestare însă, indiferent de natura ei (fizică, psihică, mentală, cosmică etc.) prezintă întotdeauna s,i o desfăs,urare subiectivă, ce reprezintă s,i un fenomen de continuu feedback prin care se poate regla s ,i ajusta, dacă este necesar, acel proces.

La nivel uman, eneagrama reprezintă tendint,ele fundamentale s,i stările arhetipale ale fiint,ei umane, cele 9 tipologii fundamentale.

Acest model identifică 9 configurat,ii diferite ale personalităt,ii, 9 moduri de a se defini ce apar datorită raportării la exterior.

Această înclinat,ie a personalităt,ii umane limitate se precizează (de obicei) în copilărie, în funct,ie de condit,iile exterioare s,i modul în care acestea îl fac pe copil să aleagă un mod de raportare la ceilalt,i.

Acestea sunt: 1. Perfect,ionistul 2. Altruistul 3. Competitivul 4. Romanticul 5. Observatorul 6. Devotatul 7. Epicurianul 8. Conducătorul 9. Mediatorul

Fiecare dintre noi are tendint,a să dea prioritate uneia dintre aceste imagini de sine. Studiind consecint,ele acestei alegeri, Eneagrama oferă o descriere foarte exactă a psihicului uman s,i permite explicarea s,i / sau prevenirea, cu o fiabilitate uimitoare, atitudinii noastre în fat,a diverselor circumstant,e ale viet,ii.

Tipul 1 – Perfect,ionistul

Perfect,ionistul se deosebes,te de celelalte persoane printr-un înalt grad de exigent,ă (morală, în special) s,i printr-o dorint,ă de perfect,iune în tot ceea ce face. Este o persoană grijulie, ordonată, meticuloasă. Deseori, consideră că rezultatele nu sunt la înălt,imea exigent,elor lui s,i acest lucru îl face să se înfurie pe ceilalt,i, ca s,i pe el însăs,i. Nu-s,i exprimă însă această mânie, nu-s,i exprimă nici celelalte sentimente decât rareori, deoarece crede că asta i-ar determina pe ceilalt,i să aibă păreri proaste despre el. Perfect,ionistul mai este caracterizat de teama de a nu face lucrurile bine s,i un mod de judecată dihotomic (este bine

2

Page 3: Eneagrama și diverse.docx

sau rău, alb sau negru). Pentru că în copilărie s-a identificat într-un mod negativ cu o „imagine de autoritate ideală”, mica persoană de tipul perfect ,ionistului acordă multă important,ă interdict,iilor s,i simte foarte repede că nu se potrives,te cu modelele indicate de ceilalt,i, fapt care dezvoltă în el o teamă considerabilă fat,ă de mânie (a sa s,i a celorlalt,i). Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, perfect,ionistul este atent cu ceilalt,i, răbdător s,i îs,i exprimă cu dezinvoltură s ,i respect idealurile înalte. Ce contează pentru perfect,ionist: să fie apreciat pentru calitatea actelor sale – să nu fie prins pe picior gres,it – să aibă dreptate.Compulsiunea sa: să evite mânia. Tipul 2

– Altruistul

Altruistul este o persoană generoasă, foarte atentă cu ceilalt ,i, îi place să prevadă s,i să se ocupe de dorint,ele semenilor lui, fapt care îl face să fie foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i reconforta pe ceilalt ,i. Foarte disponibil, este deosebit de mândru că s,tie să se ocupe atât de bine de ceilalt,i, considerând că el însus,i nu are prea multe nevoi, îi place să primească recunos,tint,a celor din jur, des,i deseori pretinde că nu a făcut mare lucru. Uneori, dă vina pe ceilalt,i, este gelos s,i posesiv s,i nu reus,es,te decât cu greu să refuze pe cineva. Pentru că în copilărie – mica persoană – altruistul a reus ,it să-s,i găsească un rost ocupându-se de ceilalt,i, această modalitate de a act,iona s-a întipărit atât de puternic în el încât a sfârs ,it prin a-s,i uita propriile trebuint,e. Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, altruistul este capabil de o umilint,ă s,i de un altruism cu adevărat sincere, răspândind în jurul lui o dragoste de înaltă calitate.

Ce contează pentru altruist: să fie apreciat pentru grija s ,i devotamentul pe care îl manifestă fat,ă de ceilalt,i – să fie iubit.

Compulsiunea sa: să evite respingerea, să evite să-s,i recunoască propriile nevoi.

Tipul 3 – Competitivul

Competitivul este capabil să act,ioneze cu eficient,ă. Pentru el, este foarte important să reus,ească în ceea ce întreprinde (viat,a profesională, familială sau sociala). Înainte de orice, îi este teamă de es ,ec, totus,i îi plac provocările. Competitivul este deseori curajos, foarte energic, exigent cu el s ,i cu ceilalt,i, îs,i permite adesea să „joace” un rol ca să-s ,i atingă scopurile s,i consideră că are dreptul să-i îns,ele pe ceilalt,i. I se întâmplă chiar să se îns,ele singur, în viat,ă, îi

3

Page 4: Eneagrama și diverse.docx

place să progreseze, să poată să-i seducă pe ceilalt ,i s,i not,iunea de prestigiu sunt lucruri foarte importante pentru el. Pentru că în copilărie s-a identificat în mod pozitiv cu o autoritate pe care o admira, el încearcă să reproducă situat ,ii prin care să stârnească admirat,ia celorlalt,i.

Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, competitivul devine autentic, în stare să reus,ească, acceptându-s,i foarte bine limitele. Ce contează pentru competitiv: să fie apreciat pentru ceea ce face, pentru reus ,itele sale – să fie stimat. Compulsiunea sa: să evite es,ecul.

Tipul 4 – Romanticul (Artistul)

Romanticul dă dovadă de sensibilitate s ,i de originalitate, îs,i trăies,te emot,iile cu intensitate. Se teme foarte mult să nu fie criticat. Destul de des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiază în lumea lui imaginară, care este foarte bogată. Are oroare să fie considerat conformist, banal. De asemenea, este o fiint,ă care îi invidiază deseori pe ceilalt ,i. Pentru că în copilărie romanticului o „rană” i-a lăsat impresia că nu este iubit, mica persoană s-a refugiat în lumea lui imaginară. Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, romanticul dă dovadă de creativitate s,i de un simt, artistic foarte dezvoltat. Atunci, devine capabil să transforme propriile experient,e de viat,ă în elemente de evolut,ie.

Ce contează pentru romantic: să fie apreciat pentru ceea ce este – să fie diferit.

Compulsiunea sa: să evite banalitatea.

Tipul 5 – Observatorul

Observatorul este o persoană căreia îi place să asimileze multe cunos ,tint,e (în toate domeniile), în relat,iile sale cu ceilalt,i, preferă logica în locul emot,iei, pe care, de altfel, s,i-o exprimă cu greutate, înainte de orice, se teme de intruziunea celuilalt în „sfera” sa personală. Nu îi plac prea mult întâlnirile, mai ales sub formă de reuniuni (familiale sau profesionale) s ,i simte în mod frecvent nevoia de a fi singur cu el însus ,i (s,i cărt,ile lui). Deseori, este zgârcit cu ceea ce s ,tie, ca s,i cu timpul lui, îi place mai mult să observe ceea ce se întâmplă decât să participe. Mentalul lui este aproape întotdeauna activ, în copilărie, mica persoană de tipul observatorului a avut impresia că nu este iubit atât cât merită. Acest lucru a făcut să-i evite pe ceilalt ,i s,i să se distingă prin acumularea de cunos,tint,e.

4

Page 5: Eneagrama și diverse.docx

Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, observatorul face dovada unui spirit generos, fiind capabil de dezinteres s,i de raporturi excelente în relat,iile cu ceilalt,i.

Ce contează pentru observator: să fie apreciat pentru ceea ce s ,tie, pentru ceea ce cunoas,te – să fie util, să fie „la curent”. Compulsiunea sa: să evite intruziunea s,i vidul interior.

Tipul 6 – Devotatul

Devotatul este capabil de simpatie s,i mai ales, de legături puternice cu semenii săi (cei apropiat,i, familia, „cei din clanul lui”); el este deseori mai bănuitor în privint,a celorlalt,i. Posedă o mare capacitate intuitivă de care se foloses ,te mai ales ca să aprecieze riscurile s ,i caracterul periculos al celorlalt,i. Aceasta îl face să aibă adesea mult simt, al umorului. Marea sa dificultate este lipsa de încredere în ceilalt,i s,i în viat,ă. Fat,ă de persoanele în care are încredere, el dă dovadă de o imensă loialitate. Devotatul apreciază o autoritate puternică s ,i loială, căreia i se supune de bunăvoie, sau, dacă aceasta îl decept ,ionează, el poate să i se împotrivească în mod sistematic. În copilărie, mica persoană de tipul devotatului a trăit unele experient,e care l-au făcut să nu mai aibă încredere în multe lucruri, dar mai ales în ceilalt ,i oameni. A învăt,at să se apere refugiindu-se în cinste, în situat,ii de stres, frica explică multe din atitudinile lui.

Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, devotatul dă dovadă de curaj s,i loialitate. Este pozitiv, interesat de viat,ă s,i atent cu ceilalt,i.

Ce contează pentru devotat: să fie apreciat pentru cinstea sa – să fie capabil să supraviet,uiască prin el însus,i.

Compulsiunea sa: să evite devierea, trădarea.

Tipul 7 – Epicurianul

Epicurianul este persoana care se caracterizează printr-o arie largă a intereselor sale, încearcă să evite suferint,a s,i izolarea. El poate să facă simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumită lăcomie, fără să termine neapărat ceea ce a început. Aceasta îl face să pară superficial în ochii celorlalt ,i, dar lui îi apreciază pofta de viat,ă s,i veselia, îi place să se ocupe de lucrurile care îl interesează s ,i atunci depune mult efort. În fat,a adversităt,ii, react,ia sa este de a căuta adâncindu-se în gânduri s,i activităt,i plăcute. Acceptă foarte greu caracterul de rutină al unui lucru, grăbindu-se în acest caz să încerce să-l diversifice. În

5

Page 6: Eneagrama și diverse.docx

copilărie, mica persoană de tipul epicurian s-a simt ,it privat de mama sa, sau de imaginea de autoritate s,i afect,iune, ceea ce l-a făcut să-s ,i dea silint,a să nu se mai găsească într-o astfel de situat,ie de frustrare.

Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, epicurianul este capabil să-s,i exprime bucuria s,i optimismul fat,ă de viat,ă s,i fat,ă de ceilalt,i oameni. El dă dovadă de o mare capacitate de integrare a experient,elor sale de viat,ă s,i de compasiune fat,ă de ceilalt,i.

Ce contează pentru epicurian: să fie apreciat pentru bucuria sa de a trăi – să nu îi lipsească stimulentele.

Compulsiunea sa: să evite suferint,a s,i izolarea.

Tipul 8 – Conducătorul

Conducătorul este harnic s,i vioi. El corespunde adesea acelui gen de oameni pe care lumea îi numes,te „s,efi înnăscut,i”. Pentru că vrea să controleze tot ce se întâmplă în jurul lui, el îs ,i impune propriul punct de vedere, îl minimalizează pe cel al celorlalt,i, combătându-i deseori. Acest mod de a act ,iona îl face de multe ori să considere „viat,a drept o ves,nică luptă” cu el însus,i (el îs,i controlează emot,iile) s,i cu ceilalt,i. Act,ionează adesea în genul „totul sau nimic”. Este deseori excesiv, entuziast s,i energic. În copilărie, mica persoană de tipul – conducător a intrat în competit,ie s,i a s,tiut să-s,i impună rapid punctul de vedere în fat,a autorităt,ii părintes,ti. Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, conducătorul este capabil de curaj s ,i putere. Poate deveni capabil de indulgent,ă s,i de înt,elegere.

Ce contează pentru tipul conducător: să fie recunoscut ca un om puternic – să-s,i poată afirma autoritatea. Compulsiunea sa: să evite slăbiciunea.

Tipul 9 – Mediatorul

Mediatorul vrea ca în jurul său să domnească o înt,elegere perfectă. Aceasta îl face capabil să-i asculte cu atent,ie pe ceilalt,i, să suporte uneori prea multe lucruri, să minimalizeze adevăratele probleme, iar toate aceste lucruri îl pot conduce spre indolent,ă, către o impresie de seninătate creată de obis,nuint,ă s,i de respingerea noului, către evitarea luării de decizii. Îi place să trăiască în propriul lui ritm, apreciază adesea natura s,i detestă să fie „presat” de timp. În copilărie, mica persoană de tipul mediator s-a identificat cu rolul parental de bunăvoint,ă s,i sust,inere, uitând de nevoile personale.

6

Page 7: Eneagrama și diverse.docx

Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, mediatorul este în stare să accepte s,i să-i sprijine pe ceilalt,i. Căutarea păcii interioare s,i exterioare face din el adesea un foarte bun mediator, sigur de el, independent s ,i împlinit. Ce contează pentru mediator: să fie recunoscut ca o persoană alături de care se trăies,te us,or – să nu fie despărt,it de ceea ce iubes,te.

Compulsiunea sa: să evite conflictele.

ESTE IMPORTANT PENTRU FIECARE TIP

Tipul 1 – Perfect,ionistul – pentru el contează să evite mânia, să aibă dreptate, să fie apreciat pentru calitatea act,iunilor sale.

Tipul 2 – Altruistul – pentru el contează să evite respingerea, să evite recunoas,terea propriilor nevoi, să iubească, să fie iubit, să fie apreciat pentru grija sa fat,ă de ceilalt,i.

Tipul 3 – Competitivul – pentru el contează să evite es ,ecul, să reus,ească, să fie apreciat pentru ceea ce face, să fie stimat.

Tipul 4 – Romanticul – pentru el contează să evite banalitatea, să fie aparte, să fie apreciat pentru ceea ce este, pentru că este diferit.

Tipul 5 – Observatorul – pentru el contează să evite intruziunea s ,i vidul interior, să s,tie, să fie util, să fie “la curent”.

Tipul 6 – Devotatul – pentru el contează să evite devierea, trădarea, să fie pregătit pentru orice eventualitate, capabil să supraviet,uiască prin el însus,i, să fie apreciat pentru cinstea sa.

Tipul 7 – Epicurianul pentru el contează să: evite suferint ,a s,i izolarea, să aibă posibilitatea de a alege, să fie apreciat pentru bucuria sa de a trăi.

Tipul 8 – Conducătorul – pentru el contează să evite slăbiciunea, să fie puternic, să-s,i afirme autoritatea.

Tipul 9 – Mediatorul – pentru el contează să evite conflictele, să fie conciliant, să nu fie despărt,it de ceea ce iubes,te.

ENEAGRAMA LUI IISUS (1)

fragment din lucrarea „Eneagrama – Un itinerar al descoperirii de sine” de Maria Beesing * Robert Nogosek * Patrik O’Leary

7

Page 8: Eneagrama și diverse.docx

Vă propunem o reflect,ie asupra modelului în acelas,i timp uman s,i divin al lui Iisus Hristos, privit din perspectiva Eneagramei. Faptul că El Însus ,i, as,a cum ni-L prezintă Evangheliile, manifestă trăsături specifice de caracter (pe care le vom evident,ia în cele ce urmează) poate să ne us,ureze descoperirea s,i acceptarea aceloras,i trăsături în noi îns,ine, oricare ar fi slăbiciunile pe care ar trebui să le

recunoas,tem odată cu ele.

Tipologia UNU

Iisus – model de perfect,iune

Trăsăturile pozitive ale tipologiei UNU se regăsesc în mod deosebit în idealismul lui Iisus. El se consideră pe Sine un reformator. Pentru El, lumea se îndepărta de planul lui Dumnezeu. Foarte preocupat de îndepărtare, Iisus îs ,i rezumă as,teptările prin imperativul: „Fit,i, dar, voi desăvârs,it,i, precum Tatăl vostru cel ceresc este” (Matei 5,48). El se oferă pe Sine ca model de perfect ,iune, ajungând chiar să provoace pe cei care îi căutau pricină: „Cine dintre voi mă vădes ,te de păcat?” (Ioan 8, 46). Străduindu-se să pună lucrurile la punct, El urmăres ,te să vorbească limpede celor care Îl ascultă. Este direct s ,i sincer cu toată lumea. Pentru El, conspirat,ia s,i calomnia vin de la Cel rău. Astfel, dus la arhiereu s ,i întrebat care este învăt,ătura Lui, El răspunde: „Eu am vorbit pe fat ,ă lumii... am învăt,at întotdeauna în sinagogă s,i în templu, unde se adună tot,i iudeii s,i nimic nu am vorbit în ascuns.” (Ioan 18, 20) Pentru El este foarte important ca tot ,i să fie tratat,i cu respect s,i fără discriminări. Astfel, în cazul femeii adultere (Ioan 8, 1-11) conducătorii religios,i încearcă să-L învinuiască de nerespectarea Legii pentru a-L putea aresta; s,tiind cât insistă Iisus asupra milosteniei s ,i iertării, târăsc în fat,a Lui o femeie prinsă că a comis adulterul, Îi amintesc că Moise a prescris în acest caz uciderea cu pietre (Deuteronomul 22, 22-24) s ,i Îl ispitesc, întrebându-L ce părere are. Dar El nu este preocupat nici de teologie, nici de exegeză, ci este mis,cat înainte de toate de această femeie, de nenorocirea ei. Ea este evident vinovată, dar acesta nu e un motiv pentru a fi expusă s ,i înjosită astfel în public. Iisus vede prea bine că celorlalt ,i nu le pasă câtus,i de put,in de ea, folosind-o doar pentru a-I întinde Lui o cursă, obligându-L să se pronunt ,e împotriva Scripturilor. De fapt, ei sunt infinit mai păcătos ,i decât acea femeie, deoarece complotează pentru omorârea lui Iisus. El răspunde prin urmare: „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei”. S , i iată că tot,i pleacă, începând cu cei mai vârstnici. Rămas singur cu femeia, El o întreabă: „Femeie, unde sunt pârăs,ii tăi? Nu te-a osândit niciunul?”, iar ea răspunde:

8

Page 9: Eneagrama și diverse.docx

„Niciunul, Doamne”. Atunci El continuă: „Nu te osândesc nici Eu. Mergi; de-acum să nu mai păcătuies,ti!”

Dat fiind spiritul lor de dreptate, persoanele din tipologia Unu se vor identifica în mod natural cu Iisus, ascultând această pildă din viat ,a Lui. Cu toate că acuzatorii femeii adultere erau mai puternici s ,i se bucurau de o mai bună reputat,ie decât ea, ei ar fi trebuit să-s ,i înt,eleagă cu umilint,ă condit,ia umană limitată, care îi împiedica să vadă lucrurile s ,i din perspectivă divină, cu impart,ialitate s,i dreptate, căci tot,i suntem supus,i gres,elii s,i fiecare trebuie înainte de toate să nu judece pripit, să ierte gres ,elile celorlalt,i s,i să-s,i corecteze mai întâi propriile gres,eli: „Făt,arnice, scoate întâi bârna din ochiul tău s ,i [abia] atunci vei vedea să scot,i paiul din ochiul fratelui tău” (Matei 7, 5). Chiar dacă femeia comisese o gres,eală morală, i se cuvenea respect în calitate de fiint ,ă umană. Avea drepturi egale cu ale tuturor s ,i aceasta trebuia să le interzică fariseilor s,i cărturarilor să încerce să se folosească de ea în modul inuman în care au făcut-o.

Capcana idealismului

Cei care se consideră idealis,ti au convingerea s,i sentimentul că merită respect. Este adevărat că persoanele din tipologia UNU sunt foarte muncitoare, atente la detalii s,i reus,esc să discearnă cel mai adesea binele de rău. Ele se străduiesc întotdeauna să progreseze s,i consacră mult timp pregătirilor pentru îndeplinirea sarcinilor. Totus,i, acest gen de idealism poate deveni obsesiv s ,i le poate face intolerante, incapabile să suporte gres ,elile altora s,i neiertătoare chiar cu ele însele.În efortul lor de a fi perfecte, persoanele din tipologia UNU se străduiesc din răsputeri să evite mânia, dar aceasta se poate acumula prin refulare în fiint ,a lor, hrănindu-le în mod incons,tient resentimentele. Mânia lor se manifestă adesea doar printr-o simplă iritare a tonului vocii, dar cu toate acestea ele nu pot să nu se înfurie când văd că ceilalt,i nu sunt cum ar trebui să fie sau că lucrurile nu decurg firesc. Aplicând idealismul la propria lor persoană, ele nu încetează să se auto-traseze, sub efectul autocriticii. În loc să se accepte pe ele însele odată cu imperfect,iunile lor, ele tind să se corecteze fără încetare. Persoanele din tipologia UNU refuză deopotrivă imperfect,iunea celorlalt,i s,i consideră că aces,tia trebuie neapărat să o depăs,ească pentru a merita să fie acceptat,i.Ele ajung uneori să se considere atât de pline de gres ,eli, încât se scufundă în tristet,e s,i deprimare. Aceasta, pentru că au avut mereu prilejul să constate că

9

Page 10: Eneagrama și diverse.docx

niciodată nu au nici timpul s,i nici energia necesare pentru a ajunge la rezultatul mult visat, perfect,iunea în toate. Cum ele ar vrea ca totul să fie perfect, este suficient cel mai mic rabat de la acest nivel de puritate s ,i claritate pentru a le indispune s,i a le face nesuferite. De aceea, ele sfârs ,esc prin a fi mai mereu epuizate, coples,ite de muncă s,i devin insuportabile. În plus, grijile lor sunt excesive, astfel că ajung să nu se mai suporte nici pe ele însele.

Regăsirea optimismului

Pentru persoanele din tipologia UNU, capcana idealismului este cerint ,a lor exagerată pentru perfect,iune. Tocmai aceasta este atitudinea pe care o evită Iisus atunci când se arată capabil să îi accepte pe ceilalt ,i as,a cum sunt ei. Perfect,iunea divină pe care o propune ca model este strâns legată de această milostenie s,i iertare pe care, potrivit Evangheliei după Luca, o proclamă în predica de pe munte: „Fit,i milostivi, precum s,i Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6, 36). Pentru a îndrepta lumea, primul lucru care trebuie arătat este răbdarea, tolerant,a fat,ă de gres,eală s,i imperfect,iune. Astfel, Iisus îs,i îndeamnă ascultătorii: „nu vă împotrivit ,i celui rău; iar cui vă loves ,te peste obrazul drept, întoarcet,i-l s,i pe celălalt... Celui ce voies,te să vă ia haina, lăsat,i-i s,i cămas,a... Iar de vă va sili cineva să merget,i o milă, merget,i cu el două.” (Matei 5, 39-41) s,i „iubit,i pe vrăjmas,ii vos,tri, binecuvântat,i pe cei ce vă blestemă, facet,i bine celor ce vă urăsc s,i rugat,i-vă pentru cei ce vă vatămă s,i vă prigonesc, ca să fit,i fiii Tatălui vostru Celui din ceruri”, indicându-le astfel adevăratul model de perfect,iune ce trebuie urmat, cel al lui Dumnezeu, care „face să răsară soarele peste cei răi [ca] s,i peste cei buni s,i trimite ploaie peste cei drept,i [ca] s,i peste cei nedrept,i” (Matei 5,45). Această atitudine t ,ine de optimismul divin cu privire la om s,i la condit,ia sa, s,i de convingerea că omul va trece în final de partea binelui. Astfel, răspunzând mereu cu bunătate la brutalitatea altora, aces ,tia vor fi treptat mis,cat,i s,i vor deveni până la urmă cons ,tient,i că trebuie să-s,i corecteze atitudinea, să-s,i îndrepte gres,eala. Cel milostiv s,tie prea bine că primul lucru care permite cuiva să devină mai bun este acela de a se s ,ti iubit s,i acceptat as,a cum este.

În efortul lor de a fi perfecte, persoanele din tipologia UNU au nevoie prin urmare de optimism. Nefiind altceva decât oameni, ele sunt supuse legii cres,terii progresive, a cărei premisă este acceptarea de sine. Ele trebuie să-s ,i poată spune: „Nu este nevoie să fiu perfect(ă) de la început ca să fiu iubit(ă). Cel care m-a creat este chiar Dumnezeu. El nu poate gres ,i.” Tot,i suntem creat,i de

10

Page 11: Eneagrama și diverse.docx

către Dumnezeu din iubire, tot,i suntem dăruit,i de El lumii într-un moment dat al istoriei. Nicio transformare reală nu va putea veni deci, decât de la fort ,a pe care El a dat-o fiecăruia. Această fort ,ă t,ine în primul rând de certitudinea că El ne iubes,te necondit,ionat, lucru dovedit prin darurile pe care ni le-a făcut El s ,i prin cele pe care ni le fac semenii.

Adoptând această atitudine pe care o manifestă Iisus, persoanele din tipologia UNU îs,i vor găsi treptat pacea. În ciuda a tot ceea ce merge rău în această lume, binele este s,i el prezent s,i există s,i lucruri de care ne putem bucura. Există chiar semne că lucrurile merg din ce în ce mai bine, că oamenii au azi o preocupare mai mare pentru dreptate, pentru cinste s ,i pentru pacea universală. Este evident că Dumnezeu lucrează în inima oamenilor s ,i trezes,te dorint,a de perfect,ionare a omenirii, atât sub aspect individual, cât s ,i sub aspect nat,ional. Iisus Hristos înviat este mereu prezent în inima lumii, pentru ca aceasta să înlăture dezordinea, nedreptatea s,i tot ceea ce amenint,ă binele omenirii. Îi revine marii familii umane responsabilitatea de a rezolva, în acord cu Voint ,a Divină, problemele ce tulbură lumea.

În cadrul cotidian al viet,ii s,i al muncii, persoanele din tipologia UNU pot găsi în Iisus s,i în învăt,ătura Sa inspirat,ia necesară pentru a dobândi o viziune de ansamblu asupra lucrurilor, evitând împotmolirea în detalii. Toate cele prin care ele pot contribui la perfect,ionarea lucrurilor din jurul lor nu sunt decât elemente ale planului prevăzut de Pronia lui Dumnezeu, pentru întoarcerea creaturilor la iubirea universală. Iisus Însus ,i se regăses,te în ucenicii Săi, de fiecare dată când aces,tia se străduiesc pentru perfect ,ionarea spirituală. Nu trebuie să confundăm vocea Sa cu glasul pit ,igăiat al criticii interioare, pe care o asimilăm uneori din eroare cu glasul „cons ,tiint,ei”. În loc să-l ascultăm pe acesta, trebuie să ne deschidem cât mai bine urechea la ceea ce Dumnezeu ne spune prin Sfânta Scriptură, prin cei pe care-i întâlnim s ,i prin dorint,ele cele mai profunde ale inimii noastre. Fiint,ele din tipologia UNU trebuie să urmărească să vadă lucrarea divină din spatele aspirat,iilor care-i animă pe ceilalt,i s,i să observe că acestea corespund în mod esent ,ial cu propriile idealuri. Aceste aspirat,ii, aceste dorint,e profunde ale inimii provin dintr-un fel de„curent subteran”, sursă de viat,ă pentru tot,i cei care reus,esc să pătrundă în adâncul propriei fiint,e prin contemplat,ie. Capacitatea de a atinge un asemenea nivel al contemplat,iei este condit,ionată de o atitudine de iubire, de

11

Page 12: Eneagrama și diverse.docx

compasiune, care ne ajută să ne acceptăm pe noi îns ,ine, cu toate gres,elile s,i imperfect,iunile noastre, cât s,i să-i acceptăm s,i să-i iertăm pe ceilalt,i.Celor din tipologia UNU le este de mare folos să observe s ,i să t,ină minte tot ceea ce li se petrece bun în viat,ă. Este de ajuns să remarce cât de des iau lucrurile o întorsătură bună. Aceasta nu depinde numai de eforturile lor, ci s ,i de numeros,i factori tainici, în mod obis ,nuit imperceptibili. Adesea, mărturiile Proniei Divine sunt nu doar uimitoare, ci s ,i îmbucurătoare. Acest mod optimist de a vedea lucrurile, prin rememorarea evenimentelor pozitive, îi va ajuta pe reprezentant,ii tipologiei UNU să se debaraseze de anxietate s ,i-i va face să dobândească, în practică, încredere în prezent ,a divină s,i în intervent,ia acesteia în viat,a lor. Tipologia DOI

Iisus îi slujes,te pe ceilalt,i

Persoanele din tipologia DOI vor regăsi fără nicio dificultate în Iisus modelul aspirat,iei lor profunde de a fi serviabili. Iisus se consideră El însus ,i ca trimis de Dumnezeu pentru a-i sluji pe ceilalt,i s,i le spune ucenicilor Săi să facă la fel: „s ,i care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă” (Marcu 10, 44). Atitudinea Lui este întotdeauna una primitoare, plină de căldură sufletească, lucru pe care-l putem vedea de exemplu, atunci când cheamă copiii la El:„s,i, luându-i în brat,e, i-a binecuvântat, punându-s,i mâinile peste ei” (Marcu 10, 44). În mod firesc, slujirea celorlalt ,i cere înainte de toate cunoas ,terea adevăratelor nevoi ale oamenilor, pentru a le putea răspunde pe măsură. Parabola care exprimă cel mai bine învăt ,ătura cristică în acest sens este cea a bunului Samaritean: „s,i, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând peste ele untdelemn s,i vin s,i, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspet ,i s,i a purtat grijă de el” (Luca 10, 34-37). Iisus le cere ucenicilor Săi să devină cu adevărat apropiat,ii celorlalt,i, urmărind să descopere nevoile lor s ,i să-i ajute, apelând la propriile resurse. Primii Părint ,i ai Bisericii considerau că această pildă Îl descria chiar pe Domnul, care făcându-se aproapele tuturor căzut ,ilor în păcat, este personificarea divină a bunului Samaritean. De altfel, în acest mod Îl prezintă toate relatările evanghelice pe Iisus. Inima Sa nu încetează să răspundă la chemarea celorlalt,i. El merge adesea în întâmpinarea as ,teptărilor lor, chiar fără să I se spună nimic, as ,a cum se vede în cazul minunii de la nunta din Cana (Ioan 2, 1-11) sau atunci când El îl învie pe fiul văduvei din Nain (Luca 7, 11-15).

Iisus nu ezită să pună în discut,ie unele aspecte ale legii iudaice, atunci când acestea îl împiedică să vină în ajutorul oamenilor. El declară că „Sabatul a fost

12

Page 13: Eneagrama și diverse.docx

făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Marcu 2, 27). Legile religioase, precum toate legile, nu au alt rost decât acela de a folosi cu adevărat unor oameni adevărat,i. Câtă vreme cons,tiint,a ne cere să act,ionăm, răspunzând nevoilor pe care le au oamenii, trebuie să veghem ca legile să fie folosite în beneficiul oamenilor, în loc să ne preocupăm de respectarea rigidă a literei lor.Deoarece persoanele din tipologia DOI se consideră devotate slujirii celorlalt ,i, ele se regăsesc cu us,urint,ă în toate aceste pilde pe care ni le-a lăsat Iisus. Grija lor este să îi ajute pe ceilalt ,i, făcând tot ce pot în acest sens. Ele urmăresc în permanent,ă să fie în acord cu starea emot ,ională s,i cu nevoile celorlalt,i, căutând să t,ină seama de fiecare. Lucrul pe care ele îl consideră cel mai important în raporturile lor cu semenii, chiar s ,i la reuniunile oficiale, este găsirea unui mijloc prin care să le aducă acestora, în fiecare zi, un pic de soare în plus.

Capcană: „agăt,area” de ceilalt,i

În dorint,a lor de a-i ajuta pe ceilalt,i, persoanele din tipologia DOI manifestă compulsiunea de a intra în relat,ii, făcându-i pe ceilalt,i să depindă de ele. Serviciul pe care ele îl fac altora devine astfel un mod de a se „agăt ,a” în mod subtil de aces,tia s,i de a atrage atent,ia asupra propriei persoane. Pur s ,i simplu au nevoie ca ceilalt,i să le perceapă necesităt,ile s,i visează să fie mereu apreciate. Cel mai adesea fără să-s ,i dea seama, ele sunt mânate de un fel de servilism egoist. Semnul caracteristic al acestuia este via nemult ,umire pe care o manifestă persoanele din tipologia DOI, dacă ceilalt ,i nu observă ce au făcut ele pentru a le face plăcere.Această preocupare de a câs,tiga iubirea celorlalt,i făcând eforturi pentru ei s,i ajutându-i este însot,ită la fiint,ele din tipologia DOI de un refuz de a-s,i recunoas,te propriile nevoi. Ele declară că nu trăiesc decât pentru a-i face pe ceilalt,i fericit,i, dar în realitate simt că trăiesc doar dacă ceilalt,i as,teaptă de la ele ceva, ce nimeni altcineva nu le poate oferi. Dacă descoperă vreodată că persoanele importante pentru ele se descurcă s,i singure, se simt frustrate, vexate. Identitatea lor constă în a fi necesare.Cunoscut fiind faptul că marile idealuri s,i, în particular, cele evanghelice insistă asupra ajutorării celorlalt,i, persoanele din tipologia DOI ajung să se amăgească, văzându-s,i compulsiunea ca pe un gen de răspuns la aceste idealuri. Cu toate că sunt convinse că act,ionează din pură bunăvoint,ă, ele ajung în realitate la o veritabilă manipulare a celorlalt,i, s,i aceasta cu unicul scop de a li se cere

13

Page 14: Eneagrama și diverse.docx

ajutorul s,i de a intra în centrul atent,iei. De fapt, ele devin atas,ate, dependente de ceilalt,i, ceea ce nu constituie, desigur, un mod autentic de a iubi.

Recunoas,terea propriilor nevoi

Este o dovadă de înt,elepciune să recunoas,tem că nu putem câs,tiga printr-un gen de troc iubirea celorlalt,i sau iubirea lui Dumnezeu, deoarece iubirea este prin natura sa un dar gratuit, necondit,ionat. Iubim o persoană pur s,i simplu, iar nu pentru că răspunde dorint,elor noastre sau pentru că avem nevoie de ea. Putem alege, prin liberă voint,ă, să iubim sau să nu iubim.Conform Evangheliei, Dumnezeu a ales să-i iubească pe tot ,i oamenii ca pe fiii s,i fiicele Sale. Nu putem, prin urmare, să-i câs ,tigăm iubirea făcând ceva anume pentru El. Numai cons,tientizând faptul că iubirea pe care Dumnezeu ne-o poartă este un act de grat,ie (oferit în mod gratuit), putem ajunge să ne considerăm demni de iubire pentru ceea ce suntem, iar nu pentru ceea ce facem. De acest fel de credint ,ă în actul de favoare divină au nevoie persoanele din tipologia DOI. Ele vor deveni astfel capabile să admită că au s ,i ele nevoi s,i că Dumnezeu le poartă de grijă, dorind să le vadă iubindu-se, atât cât este nevoie s,i pe ele însele. Treptat, ele vor descoperi că nu este bine să se gândească doar la nevoile celorlalt,i, pentru că aceasta ar însemna să cadă în capcana de a-i ajuta pe ceilalt,i doar pentru a le câs ,tiga afect,iunea. Numai adevărata iubire de sine, cea prin care fiint,a se acceptă ca atare, cu tot cu nevoile sale – pe care se străduies,te să le împlinească – poate să o elibereze de această centrare egotică pe „a da pentru a primi”, care îi alimentează iluzia că trăies,te pentru ceilalt,i.

Persoanele din tipologia DOI au în primul rând nevoie de o meditat ,ie profundă asupra relat,iilor cu ceilalt,i, în care să se lase pătrunse s,i inspirate de lumina divină. Aceasta este o formă de rugăciune de care ele au tendint ,a să fugă, pentru că, undeva în profunzimea fiint ,ei lor, visează să îs,i petreacă viat,a ajutându-i pe ceilalt,i s,i „act,ionând pentru Dumnezeu”. Ele sunt în mod instinctiv reticente la ideea de a lăsa pe altcineva să facă ceva pentru ele, fie că este vorba de Dumnezeu, fie că este vorba de ceilalt ,i. S, i cum rugăciunea s,i meditat,ia presupun „să nu facă nimic”, se simt vinovate să apeleze la ea. Credint,a cres,tină constă însă înainte de toate în încredint ,area că Dumnezeu ne poartă mereu de grijă. Întreaga mântuire se bazează pe ceea ce face Dumnezeu pentru om. Persoanele din tipologia DOI trebuie, prin urmare, să reflecteze la adevăratul sens al mântuirii, la modul în care aceasta le schimbă perspectiva asupra viet,ii s,i viziunea asupra propriei fiint,e.

14

Page 15: Eneagrama și diverse.docx

Descoperind în Iisus un model de atentă aplecare asupra celorlalt ,i, ele vor putea să mediteze cu seriozitate asupra modului firesc în care El se despărt ,ea de oamenii cărora le acorda darul dumnezeiesc al unei minuni. Niciodată, Iisus nu caută să profite în vreun fel de pe urma ajutorului pe care Îl acordă. Astfel, după ce vindecă un orb (Marcu 8, 22-25), îl trimite „la casa sa, zicându-i: Să nu intri în sat, nici să spui cuiva din sat” (Marcu 8, 26). El vindecă mult ,i alt,i bolnavi, dar îi trimite în acelas ,i mod înapoi acasă. Adesea, El cere să nu spună nimic despre ce le-a făcut. În Evanghelii sunt foarte put ,ine exemple de intervent,ii concrete în favoarea discipolilor Săi. În ceea ce îi prives ,te, grija Lui esent,ială este să le întărească credint,a s,i să-i facă martorii Săi, capabili să transmită mesajul Său altora.

Iisus consacră mult timp apropiat,ilor Săi, făcându-i astfel să simtă cât de mult pret,uies,te pentru El fiecare în parte. Este cunoscută întreita întrebare plină de tâlc pe care i-o pune El lui Petru, când Se arată ucenicilor, după Înviere: „Simone, fiul lui Iona, mă iubes,ti tu?” (Ioan 21, 15-17). Departe de a as ,tepta de la Petru iubire în schimbul iubirii Sale, departe de a arăta vreun resentiment pentru că nu I Se răspunde cu aceeas,i fidelitate la dragoste, Iisus îl absolvă astfel pe ucenicul căzut în ispită de cele trei vinovate lepădări, arătându-i că El continuă să îi acorde iubirea s,i încrederea Sa, prin reluarea tot de trei ori a îndemnului: „Pas,te oile Mele.” Aceasta probează, o dată în plus, că El nu caută să câs,tige iubirea celorlalt,i prin ceea ce face, ci urmăres ,te atingerea în mod firesc a comuniunii s,i împărtăs,irii prin iubire. Iisus se dăruie semenilor săi, fără a se îngrijora în mod fort,at pentru ceea ce le lipses,te. El este înainte de toate un prieten. Acest lucru vrea să-l spună, atunci când le destăinuie ucenicilor că le-a împărtăs,it întreaga învăt,ătură de la Tatăl Său:„toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute” (Ioan 15, 5). La rândul lor, ucenicii doresc pur s,i simplu să fie împreună cu El. Imediat după Înviere, ei găsesc un nou mod de a-s ,i exprima dorint,a de a rămâne în comuniune cu Iisus, descoperind cât de adevărată este declarat ,ia Lui că „acolo unde sunt doi sau trei, adunat,i în numele Meu, acolo sunt s,i Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20). Astfel, ei petrec tot mai mult timp în rugăciune, în meditat ,ie, în retragere s,i în comunitate, pentru că nu mai aspiră decât să se „îmbăieze” în fluviul înălt,ător al prezent,ei Sale. Această experient,ă a comuniunii dă nas,tere râvnei ucenicilor de a împărtăs,i celorlalt,i ceea ce ei au descoperit, comorile cu care Duhul Sfânt al lui Iisus i-a înzestrat. S , i tot ea este aceea care le poate ajuta pe persoanele din tipologia DOI să cons ,tientizeze adevărul fundamental că

15

Page 16: Eneagrama și diverse.docx

iubirea este legată mai degrabă de comuniunea spirituală decât de gestul de a sluji. Tipologia TREI

Iisus lucrează pentru a reus,i

Din perspectiva tipologiei TREI, putem observa că Iisus este un adevărat model al tuturor celor ce lucrează urmărind reus,ita, căci El s,i-a consacrat viat,a misiunii Sale. El îs,i alege anumit,i oameni, care joacă un rol deosebit în grupul celor ce-L urmează, împărt,ind cu ei autoritatea Sa s,i puterile Sale, pentru a-i face mesagerii Săi responsabili.De-a lungul întregii Sale viet,i, nu are decât un scop: vestirea s,i ridicarea Împărăt,iei lui Dumnezeu pe Pământ. Pentru a realiza acest t ,el, El s,tie că trebuie să formeze un mic grup, bine sudat s ,i puternic motivat de apropiat,i credincios,i. După ce-s,i adună ucenicii, îi trimite doi câte doi, înaintea fet ,ei Sale, în toate as,ezările în care urmează să meargă El Însus ,i (Luca 10, 1). Iisus umblă prin cetăt,i s,i prin sate, binevestind Împărăt ,ia lui Dumnezeu, fapt care îi încurajează pe ai Săi s,i îi face tot mai fideli fat,ă de El. Luca ne spune că unele femei Îl ajută, contribuind la sust,inerea grupului: „s,i Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod, s,i Suzana s,i multe altele... le slujeau din avutul lor” (Luca 8,3). Iisus s ,tie să facă negot, cu bogăt,iile din Ceruri! El are s,i un deosebit dar al vorbirii, atrăgând peste tot admirat,ia oamenilor s,i câs,tigând aderent,i. S, tie să profite s,i de cel mai mic prilej pentru a influent ,a în bine cât mai mult,i oameni. Acolo unde este nevoie, Îs,i face cunoscut rolul de trimis al Tatălui, prin intermediul minunilor, insistând asupra faptului că simpla admirat,ie pentru acestea nu este de ajuns, rostul lor fiind acela de a trezi credint ,a în puterea lui Dumnezeu. Astfel, El este foarte eficient, având un impact foarte puternic asupra tuturor.

În ciuda imensei popularităt,i de care se bucură pe tot parcursul misiunii Sale, el are grijă să-s,i consacre cea mai mare parte a timpului Său celor apropiat ,i, pe care îi alege personal, veghind El Însus,i asupra formării lor. El s,tie că lucrarea Sa are nevoie de o organizare bine gândită, cei 12 ales,i în acest scop urmând să-I preia sarcina într-o bună zi. As,teptând momentul în care ei vor putea să-s,i asume responsabilitatea îndrumării unor mari mult,imi, El t,ine ca ei să-I înt,eleagă în profunzime viziunea s,i metodele. În ceea ce-l prives,te, Îs,i limitează intervent,ia la micul teritoriu al Israelului, dar îs,i pregătes,te ucenicii să-I răspândească lucrarea în întreaga lume. Iisus este cuprins de exaltare la gândul tuturor popoarelor care vor veni într-o zi să-I îmbrăt,is,eze învăt,ăturile. Trebuie însă pregătit terenul, pentru asigurarea reus,itei acestei expansiuni mondiale.

16

Page 17: Eneagrama și diverse.docx

În măsura în care persoanele din tipologia TREI s ,i-au axat viat,a pe un scop bine precizat, ele vor găsi în personalitatea lui Iisus trăsături care le vor inspira din plin. Când alt,ii le vor atrage atent,ia că viat,a nu se limitează la a munci pentru a reus,i, ele le vor putea aminti că Iisus a făcut din munca Sa viat ,a Sa, mergând până la a-s,i sacrifica pentru aceasta viat ,a s,i familia. Chiar s,i pe cruce, El nu-s,i găses,te odihna, decât atunci când poate să declare că tot ce avea de făcut s-a împlinit: „Săvârs,itu-s-a” (Ioan 19, 30). Abia după aceea îs,i dă duhul.

Capcana succesului cu orice pret,

Încercarea de a consacra o întreagă viat,ă atingerii unui unic scop are riscurile sale. Aceasta poate conduce la sacrificiul personalităt ,ii s,i viet,ii private, la neglijarea familiei s,i a prietenilor intimi. Reus,ita devine astfel criteriul după care se măsoară valoarea existent,ei. Dacă ajung să fie în întregime devotate succesului, fiint,ele din tipologia TREI tind să-i folosească pe ceilalt ,i s,i chiar să-i calce în picioare. Dacă o conversat ,ie, o reuniune li se par inutile pentru scopul pe care ele îl urmăresc, încep să se plictisească, incapabile cum sunt să recunoască valoarea în sine a unei întâlniri s ,i important,a împărtăs,irii aspirat,iilor s,i experient,elor. Neînt,elegând ceea ce înseamnă a trăi în calitate de simpli oameni s,i văzând întotdeauna în munca lor ceva ce le propulsează s ,i le „ambalează”, ele sfârs,esc prin a deveni asemenea mas,inilor, reprimându-s,i mereu orice sentiment, fie el de afect,iune sau de frică. Adesea, ajung să piardă complet contactul cu viat,a obis,nuită s,i nu mai observă suferint,ele altora. Fiind în întregime centrate pe scopurile lor, persoanele din tipologia TREI nu îs ,i mai tolerează asociat,ii, repros,ându-le că pierd timpul, că nu-s,i pregătesc suficient întâlnirile, că nu se mai consacră în întregime scopurilor urmărite de organizat ,ia lor.Când cineva îs,i identifică viat,a cu munca, atunci toate gândurile, toate emot ,iile gravitează în jurul succesului personal. Cum ar putea un om, în aceste condit ,ii, să mai păstreze în inima sa vreun locs,or pentru altceva? O mult,ime de înzestrări rămân astfel necultivate, cum ar fi de pildă aceea de a face plăcere celorlalt,i sau aceea de a se exprima într-un mod creator. Astfel, un TREI tipic sfârs,es,te prin a se confunda cu ceea ce face, gândind: „eu sunt comerciant, director, angajat, administrator...” Ceilalt,i nu mai pot intra în relat,ie cu o astfel de persoană, decât prin intermediul rolului pe care îl au s ,i nu în calitate de fiint,e umane unice. Iar dacă într-o zi apare es,ecul, dacă o slăbiciune a sănătăt,ii o fort,ează deodată să se retragă, atunci ea se pierde, lipsită fiind de mijloacele

17

Page 18: Eneagrama și diverse.docx

s,i de motivat,ia sa obis,nuită de a trăi. Privată de singurul sens pe care ea îl acordă viet,ii, persoana din tipologia TREI poate să fie efectiv răpusă de nereus,ită.

Acceptarea es,ecului

Putem observa că Iisus este, în conformitate cu mărturia evanghelică, extrem de motivat în tot ceea ce întreprinde. Dumnezeu Îl trimite însă, nu doar pentru realizări grandioase, ci s,i pentru a-s,i asuma un imens es,ec, acela de a nu fi acceptat ca Mesia de către poporul ales. Faptul că oamenii se gândesc să-L facă rege (Ioan 6, 15) arată că, în ciuda învăt ,ăturilor Sale, ei nu înt,eleg nimic din ceea ce El consideră cu adevărat important. Aceasta Îl face să părăsească Galileea s,i să-s,i petreacă cea mai mare parte a viet ,ii în Iudeea, mai cu seamă în Ierusalim, unde însă intră din ce în ce mai mult în conflict cu capii religios ,i. Dezamăgit de nereus,ita din patria Sa, devine din ce în ce mai trans ,ant în public. Problema Sa nu mai este de acum aceea de a Se face cunoscut, El fiind pregătit pentru cu totul altceva.Acceptând să ia asupra Lui es,ecul celorlalt,i în a-l recunoas,te ca Uns al lui Dumnezeu, El este un model de urmat pentru cei din tipologia TREI, care se tem tocmai de es,ec. Iisus ne ajută să cons,tientizăm că este extrem de important să nu acceptăm niciodată sacrificarea integrităt ,ii personale sub pretextul atingerii t,elului. El nu se lasă amăgit de ideea că ar putea act ,iona cu totul altfel. De exemplu, să se sprijine pe mis,carea populară pentru a deveni rege al Israelului, spunându-s,i că, din pozit,ia de rege, ar avea mai multe posibilităt ,i de a face cunoscută Împărăt,ia lui Dumnezeu. Iisus s,tie că, procedând astfel, s-ar închina celui rău, ori tocmai această încercare a depăs ,it-o, când a fost ispitit în pustie (Matei 4, 1-11). În plus, ar folosi într-un mod gres ,it puterea care I-a fost încredint,ată de Dumnezeu.În acelas,i mod ar trebui să judece s,i persoanele din tipologia TREI. Dorint,a lor de succes le tentează să accepte compromisurile, fiind gata nu doar să-i îns ,ele pe ceilalt,i, dar s,i să se amăgească pe ele însele. În loc să dorească reus ,ita cu orice pret,, ele ar trebui să se prezinte celorlalt,i as,a cum sunt, chiar dacă aceasta le-ar mai „s,ifona” put,in imaginea pe care ar vrea să s ,i-o creeze în ochii celorlalt,i.Ele trebuie, prin urmare, să nu uite faptul că scopul nu scuză mijloacele. Pret,uirea exagerată pe care societatea o acordă astăzi succesului tinde să prejudicieze acest principiu moral. Războiul ajunge, într-un mod aberant, să fie

18

Page 19: Eneagrama și diverse.docx

privit ca un mijloc de garantare a păcii, violent,a este acceptată, în mod absurd, ca un mijloc de protejare a drepturilor omului, în vreme ce minciuna este văzută, în mod nu mai put,in ciudat, ca mijloc de asigurare a securităt ,ii nat,ionale.Iisus cere expunerea sinceră a intent,iilor s,i evitarea îns,elăciunii, insistând asupra cinstei, chiar cu riscul es,uării unora dintre planurile pe care le croim. Patimile Sale arată în ce măsură trăia conform propriilor învăt ,ături: El refuză să sacrifice valorile divine în schimbul acceptării de către ceilalt ,i a lucrării Sale.Tipologia PATRU

Sensibilitatea lui Iisus

Persoanele din tipologia PATRU vor găsi în Iisus prototipul fiint ,ei divine, a cărei viziune este dificil de înt,eles de către majoritatea semenilor. După mărturia evanghelică, Iisus s,tie întotdeauna când ucenicii Săi nu-I înt ,eleg pildele sau act,iunile, chiar dacă ei nu-I mărturisesc pe fat,ă acest lucru s,i îi mustră adesea. Extrem de receptiv s,i de o profundă sensibilitate, sufletul său vibrează intens la emot,iile celorlalt,i, la dramele s,i la grijile lor.În istorisirile lor, Evangheliile evocă în mod constant imensa compasiune pe care o manifestă Iisus, de pildă în cazul văduvei din Nain, căreia îi învie fiul mort chiar când îl ducea la groapă: „s ,i, văzând-o Domnul, I S-a făcut milă de ea s ,i i-a zis: Nu plânge!” (Luca 7, 13); la mormântul lui Lazăr, El îs ,i unes,te plânsul cu cel al prietenilor săi: „s,i a lăcrimat Iisus” (Ioan 11, 35); este cuprins de milă la vederea femeii gârbovite vreme de 18 ani: „Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o s ,i I-a zis: Femeie, es,ti dezlegată de neputint,a ta” (Luca 13, 12). În acest ultim caz, Iisus este exasperat să-l audă pe mai-marele sinagogii pretinzând că nu ar fi trebuit să o vindece pe femeie în ziua de Sabat s ,i îi repros,ează acestuia făt,ărnicia, căci nu vrea să îngăduie oamenilor să fie dezlegat ,i de blestemele lor, în vreme ce chiar s,i animalele sunt dezlegate s,i duse la adăpat Sâmbăta.

Această sensibilitate extremă poate fi înt ,eleasă de cei din tipologia PATRU, caracterizat,i de înclinat,ia pentru exprimarea simbolică s,i de simt,ul dramatic. Iisus foloses,te adeseori analogia simbolică, comparând ridicarea Sa pe cruce cu înălt,area de către Moise a s,arpelui de aramă în pustie (Ioan 3,14) s ,i împlines,te pas cu pas, profet,iile Scripturilor, intrând de pildă în Ierusalim călare pe un mânz de măgar, întocmai cum Îl descrie proorocul Zaharia pe viitorul Mesia:„...veseles,te-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept s ,i biruitor; smerit s,i călare pe asin, pe mânzul asinei” (Matei 21, 6-8).

19

Page 20: Eneagrama și diverse.docx

El resimte cu intensitate caracterul trist s ,i formal al religiei în care fusese educat, povara atas,amentului său fat,ă de o lege menită să deschidă calea către Dumnezeu, dar care impune neglijarea lepros ,ilor pentru că sunt impuri, a prostituatelor ca fiind demne de dispret, s,i chiar a femeilor în general, ele neavând cuvânt în societate. Ca o adevărată fiint ,ă divină, intră imediat în relat,ie cu oamenii cei mai capabili să-L simtă, care sunt totodată s ,i cei mai pregătit,i să-s,i plângă păcatele, as,a cum o face prostituata de la Simon fariseul (Luca 7, 36, 50) sau femeia cananeiancă, ce-L imploră cu credint ,ă să-i vindece fata demonizată (Matei 16, 22-28). În ultimul caz, pentru că femeia nu este evreică, El îi spune init ,ial că nu este „trimis decât către oile pierdute ale casei lui Israel” s,i că „nu este bine să iei pâinea copiilor s ,i s-o arunci câinilor”. Văzând însă că ea crede din tot sufletul s ,i-I răspunde, exprimându-se tot în simboluri, că până „s,i câinii mănâncă din firmiturile care cad de la masa stăpânilor lor”, El Îs ,i arată în final mila, cu riscul pierderii reputat ,iei, căci legea evreiască interzice formal frecventarea celor de altă credint,ă.

Ucenicii lui Iisus sunt educat,i, la rândul lor, într-o religie strictă, mai degrabă a legii decât a inimii. Pentru ei, Dumnezeu, înainte de a fi o fiint ,ă a iubirii, este un stăpân care porunces,te. Din această cauză, chiar s,i ei rămân străini de învăt,ătura lui Iisus, a cărei esent ,ă este bunătatea. În Betania, mai cu seamă Iuda îs,i dovedes,te spiritul gregar s,i incapacitatea de a înt ,elege important,a momentului în care Maria Îi unge picioarele cu mir s ,i I le s,terge cu părul său (Ioan 12, 1-8). El declară cu făt ,ărnicie că aceasta este o risipă, căci mirul s-ar fi putut vinde pentru a da banii săracilor. În fat ,a acestei react,ii, Iisus resimte profund împietrirea ucenicilor, care se lasă orbit ,i de ideea gestului caritabil, în loc să vadă că-I fac inima s ,i mai grea învăt,ătorului lor, care deja i-a prevenit că va fi omorât de mai marii templului. Cu toate acestea, El îi mustră blând, spunându-le cu simplitate că gestul Mariei anunt,ă apropierea mort,ii Sale.În timpul patimilor Sale, trăies,te cea mai adâncă tristet,e, văzând în ce măsură cei la care fusese trimis se dovedesc insensibili, lepădându-s ,i propriul Mântuitor s,i înfruntându-L cu o ură ucigătoare. În timpul Cinei celei de taină, El urmăres ,te să-i facă pe ucenici să înt,eleagă cât de mult Îl doare să-i părăsească. Apoi, la Ghetsimani, în momentul în care simte că asupra Lui se abate chinul mort ,ii, este silit să vadă că Petru, Iacob s ,i Ioan nu sunt în stare să vegheze, la o aruncătură de piatră de locul în care El se roagă cu sudoare de sânge (Matei 26, 36-40; Luca 22, 44).

20

Page 21: Eneagrama și diverse.docx

Capcana melancoliei

Încercarea fiint,elor din tipologia PATRU este melancolia. Nu numai că sunt hipersensibile, dar nu încetează să „rumege” gândul încercărilor s ,i al nenorocirilor. Ele au sentimentul de a fi persoane cumva aparte, desconsiderate s,i abandonate de ceilalt,i, se simt neînt,elese.Au apoi tendint,a de a se etala, de a poza. Se simt mândre de gesturile lor superioare, de modul rafinat în care percep bucuriile s ,i durerile. Ele îs,i atribuie un „gen” aparte, neîncetând să-s,i repete rolul în fat,a altora. Marea lor grijă este de a etala un stil care să le aducă recunoas ,terea caracterului lor unic s,i chiar îs,i imaginează că alt,ii sunt incapabili să facă dovadă de atâta clasă s,i rafinament. Toate acestea le dau o alură de irealitate, de persoane care afis ,ează emot,ii pe care nu le încearcă în realitate.Înclinate să-s,i plângă singure de milă, fiint,ele din tipologia PATRU sunt gata să-i facă pe ceilalt,i să creadă că sunt coples,ite de evenimente tragice, având în plus impresia că alt,ii nu înt,eleg prin ce-au trebuit ele să treacă. În ciuda lamentărilor, ele sunt în realitate aproape incapabile să-s ,i deschidă inima către ceilalt,i, fiind convinse a priori că nimeni nu le poate înt ,elege. Din această cauză, în realitate, este greu să devii prietenul lor.

Evitarea autocompătimirii

Des,i Iisus se confruntă cu multe piedici s ,i are mult de suferit, nu cade niciodată în melancolie s,i nici nu se lasă coples,it de tristet,e. El refuză să joace rolul unui personaj tragic, afirmându-se ca Fiul Omului care are să triumfe. Când Iisus îs ,i previne discipolii asupra patimilor s ,i asupra mort,ii sale apropiate, îi anunt,ă de asemenea s,i de Învierea Sa după trei zile (Marcu 8,31). El nu are nimic dintr-o persoană care trăies,te as,teptându-s,i sfârs,itul, căci aspiră la„botezul” prin care va salva lumea, deschizând tuturor calea spre viat ,a ves,nică. El înfruntă suferint,ele s,i moartea pentru ceilalt,i. În aparent,ă, „stăpânitorul acestei lumi” (Satana) Îi învinge (Ioan 14, 30), dar aceasta nu va fi decât o victorie de scurtă durată, căci în final Iisus biruie moartea s ,i răul.

Atunci când Iisus le vorbes,te ucenicilor despre această cale care conduce de la moarte la viat,ă, ei refuză să o accepte. Nu vor să s ,tie nimic despre o Împărăt,ie a lui Dumnezeu care ar apare în acest mod umil, sacrificial. Petru chiar Îl ia pe Iisus la o parte, spunându-i: „Fie-t ,i milă de Tine, să nu t ,i se întâmple t,ie aceasta” (Matei 16, 22). Dar ceea ce Petru îi cere este contrar planului lui Dumnezeu, as,a cum îl vede Iisus. El se întoarce atunci spre ucenicii Săi,

21

Page 22: Eneagrama și diverse.docx

spunându-le că cei care vor să-L urmeze trebuie să fie pregătit ,i să sufere după pilda Lui (Matei 16, 23-26). Astfel, El refuză să joace rolul unui personaj tragic s ,i însingurat, iar ucenicii Săi, ales,i pentru a vesti Împărăt,ia Cerurilor pe acest pământ, vor trebui la rândul lor să fie oricând gata să-s ,i dea s,i sufletul pentru Hristos.Des,i cunoas,te uneltirile împotriva Sa, Iisus refuză să fugă s,i să se ascundă. Dimpotrivă, El se manifestă pe fat,ă, în public. Astfel, El vine la Ierusalim să facă fat,ă adversarilor, neevitând să fie recunoscut, lansându-se în discut ,ii publice. În loc să „rumege” cu amărăciune gândul opozit,iei de care se loves,te sau pe cel al incapacităt,ii celorlalt,i de a recunoas,te binele cauzei Sale s,i nevinovăt,ia Sa, El se arată în mod deschis în public, atâta timp cât îi este lăsată libertatea (Ioan 12, 35). Acolo unde nu poate sensibiliza un suflet poate împietrit, El caută să se adreseze măcar mint,ii, prin argumente logice. Chiar dacă nu a frecventat nicio s,coală de elită, El manifestă întreaga ascut,ime de minte a unui învăt,at. El răspunde la atacurile adversarilor săi întet,indu-s,i activitatea de învăt,are a oamenilor chiar în templu, în inima Ierusalimului.

Tristet,ea s,i tendint,a de a se plânge mereu, specifice fiint,elor din tipologia PATRU, le face adesea să cadă în apatie sau să se agat ,e cu disperare de cei de la care as,teaptă înt,elegere s,i protect,ie. Iisus face exact contrariul, s ,i aceasta tocmai în momentul în care suferint,a sa lăuntrică nu face decât să crească. El îs ,i multiplică activitatea, chiar în afara cercului de prieteni pe care s ,i i-a ales. În ultimele zile dinaintea arestării s,i mort,ii Sale, în loc să caute un sprijin în ucenici, tot El este Cel care-i sprijină s,i-i pregătes,te pentru deznodământul iminent. Iisus le amintes,te apropiat,ilor cuvintele profet,iei: „...voi bate păstorul s,i se vor risipi oile Sale” (Zaharia 13, 7) s ,i le cere să se ajute unii pe alt,ii, iubindu-se as,a cum El însus,i i-a iubit (Ioan 13, 33-35). Iisus le lasă apostolilor puterea Sa de a ierta păcatele, de a vindeca, de a-i trezi pe tot ,i la o viat,ă nouă s,i îi însărcinează să îs,i exercite puterea prin intermediul unor gesturi simbolice s,i al unor cuvinte asemenea cu ale Sale. Dorint ,a Sa este aceea de a transmite o religie a iubirii, a creativităt ,ii, a sensibilităt,ii, în care apropiat,ii Lui să-I urmeze exemplul. Astfel, El urmăres,te să redea inima unei lumi care s,i-a pierdut-o aproape cu totul.

Tipologia CINCI

Înt,elepciunea iubirii

22

Page 23: Eneagrama și diverse.docx

Fiint,elor din tipologia CINCI le este mai us ,or să se identifice cu Iisus prin prisma ideii Sale că viat,a trebuie trăită cu înt,elepciune. Exemplul Său demonstrează că ar fi fost de acord cu declarat ,ia lui Socrate „o viat,ă fără gândire nu merită să fie trăită”, neîncetând să mediteze la Lumina lui Dumnezeu, care I se revarsă necontenit din suflet. Iisus îs ,i petrece o mare parte din timp în rugăciune s ,i meditat,ie, după care le împărtăs,es,te ucenicilor Săi ceea ce I se revelează astfel (Ioan 15, 15). Le cere tuturor ca, după cum s ,tiu să „citească” vremea după „fat,a” pământului s,i a cerului”, să învet,e să discearnă s,i semnele timpurilor” (Luca 12, 56), adică să înt,eleagă că a venit vremea împlinirii profet ,iilor mesianice. Totodată, El îi învat,ă pe ceilalt,i că, pentru a intra în Împărăt ,ia lui Dumnezeu, nu este suficient să accepte Scriptura în mod convent ,ional, în litera ei, as,a cum le este ea transmisă de alt ,ii, ci trebuie să o asimileze lăuntric, să o trăiască în spiritul ei, descoperind prin propria intuit ,ie s,i simt,ire modul viu în care Dumnezeu act,ionează, intervenind direct în evenimentele din viat ,a lor s,i a lumii.

Cu puterea Sa de pătrundere, Iisus percepe cât de des,artă, găunoasă, dezamăgitoare este viat,a celor mai mult,i dintre oamenii cu care vine în contact. El înt,elege prea bine că, pentru a trăi cu adevărat într-un mod religios, oamenii trebuie să învet,e să deosebească ceea ce este important în ochii lui Dumnezeu, de ceea ce nu este as,a, stabilind priorităt,ile reale; predica de pe Munte ne oferă sinteza lor (Matei 5-7). Iisus atrage atent ,ia că ele constituie temelia solidă a înt,elepciunii, pe care fiecare îs,i poate clădi viat,a. Ascultându-L, tot,i descoperă prospet,imea învăt,ăturii Sale, care decurge în primul rând dintr-o trăire profundă s,i autentică s,i abia apoi din convingere. Cei din mult ,ime sunt uimit,i, pentru că El îi învat,ă „... ca unul care are putere, iar nu cum îi învăt ,au cărturarii lor” (Matei 7, 29), care-s ,i ascund mereu ignorant,a în spatele citatelor din scripturi. Iisus îi îndeamnă pe cei care cred în El, dar s ,i pe adversarii Săi, să caute s,i să recunoască în spusele s,i în faptele Sale adevărul divin, singurul care îi poate face liberi (Ioan 8, 32).

Prin claritatea, simplitatea s,i puterea de pătrundere a gândirii Sale, Iisus este un model pentru tipologia CINCI: „Nu judecat ,i, ca să nu fit,i judecat,i” (Matei 7, 1); „s,i mult,i din cei dintâi vor fi pe urmă, s ,i cei de pe urmă întâi.” (Marcu 10, 31); „Căci jugul Meu e bun s,i povara mea este us,oară” (Matei 11, 30). El foloses ,te simbolurile s,i analogiile, provoacă oamenii să gândească în imagini, spunându-le de pildă ucenicilor să evite „plămada fariseilor” (Marcu 8, 15) s ,i să-s,i t,ină

23

Page 24: Eneagrama și diverse.docx

„mijloacele încinse s,i făcliile aprinse” pentru venirea Sa finală (Luca 12, 35) sau explicându-le: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis” (Ioan 4, 34). Întotdeauna, Iisus găses,te mijloace originale pentru a împărtăs ,i adevărurile pe care le descoperă în meditat ,ia Sa, promit,ând tuturor celor ce cred în El trezirea unei puteri creatoare care se va revărsa „precum râurile de apă vie” (Ioan 7, 38). El este cu adevărat un înt ,elept, un autentic Ghid spiritual, care îs,i init,iază ucenicii în descoperirea unor adevăruri ce conduc la comuniunea directă a sufletului cu Dumnezeu.

Capcana abstract,iunii

Căutând cunoas,terea prin studiu s,i reflexie, fiint,ele din tipologia CINCI se confruntă cu riscul de a cădea în abstract ,iunea sterilă. Lor nu le place să se integreze în grupuri s,i să participe la activităt,i sociale s,i uneori chiar privesc cinic „vorba goală”, în absent,a meditat,iei serioase s,i a logicii. Dobândirea cunoas,terii necesită mult timp, astfel că persoanelor din tipologia CINCI le este greu să-s,i sacrifice din timp pentru ceilalt ,i. Ele afirmă adesea că nu le plac petrecerile, pentru că sunt plictisitoare s ,i superficiale. Când iau totus,i parte la ele, rămân închise în gândurile lor s ,i au o înfăt,is,are indiferentă sau chiar glacială. Dând impresia că s,tiu mai mult decât spun, rămân rezervate, iar ceilalt ,i le suportă cu greu neimplicarea. Cu toate acestea, ele nu sunt întotdeauna calme.Când sunt invitate să-s,i prezinte gândurile, o fac cu multă claritate. Expunerea lor aduce însă cu o mică prelegere doctă, pe capitole, astfel că sfârs ,esc prin a-i irita pe ceilalt,i, care ajung să nu mai asculte cu atent ,ie. Persoanele din tipologia CINCI au atunci impresia că cei din jur nu s ,tiu să aprecieze ceea ce au ele de spus s,i bat în retragere, închizându-se din ce în ce mai mult în gândurile lor.

Un gânditor care se preocupă de ceilalt,i

În ciuda înclinat,iei Sale pentru meditat,ie, Iisus evita cu grijă să cadă în capcana tipică pentru tipologia CINCI. El îs,i începe misiunea alcătuind un grup de intimi, cărora le împărtăs,es,te toate revelat,iile spirituale pe care Dumnezeu I Le face (Ioan 15,15). Chiar dacă adesea se îndepărtează, retrăgându-Se în locuri solitare, El nu dă niciun semn de nemult,umire atunci când cei din grup vin s,i-I răpesc singurătatea, pentru că ei nu fac decât să ceară îndrumare ca ucenici s ,i apropiat,i ai Săi.

24

Page 25: Eneagrama și diverse.docx

Iisus s,tie că nu-s,i poate comunica toate ideile dintr-o dată. Pedagogia Sa comportă o apropiere gradată, pas cu pas, as ,a cum lasă să se întrevadă învăt,ătura sa despre iubirea aproapelui, esent,a Evangheliei Sale. El începe prin a reaminti că poruncile Vechiului Testament se rezumă la două principale: iubirea de Dumnezeu s,i iubirea aproapelui (Luca 10, 25-28). Apoi precizează că cerint,a de a-t,i iubi aproapele este întru totul asemenea cu aceea de a-L iubi pe Dumnezeu (Matei 22, 39), sugerând astfel că trebuie să ne iubim aproapele pentru a-L iubi pe Dumnezeu. Ascultătorii sunt astfel determinat ,i să întrebe cine este aproapele care trebuie iubit s ,i Iisus le răspunde, prin pilda samariteanului milostiv, că aproapele se cunoas ,te la nevoie. El îs,i îndrumă ascultătorii să devină apropiat,ii celorlalt,i, făcând asemenea samariteanului (Luca 10, 30-37). Ucenicii descoperă astfel că slujindu-i pe alt ,ii, fac de fapt dovada dragostei lor fat,ă de Iisus Însus,i s,i înt,eleg că acesta este criteriul pentru a fi socotit,i printre cei drept,i la Judecata de Apoi (Matei 25, 31-46).

Înainte de a fi răstignit, Iisus adaugă la această poruncă a iubirii aproapelui s ,i ceea ce El numes,te „noua Sa poruncă”, cerint,a ca ucenicii să se iubească unii pe alt,ii, as,a cum El i-a iubit pe ei s,i declară că împlinirea ei îi va face să fie recunoscut,i ca ucenici ai Săi (Ioan 13, 34). El Îl roagă apoi pe Tatăl Ceresc să-i unească pe ucenici, făcându-i s,i pe ei să devină o singură fiint ,ă, as,a cum El s,i Tatăl sunt una. Grat,ie acestei unităt,i de credint,ă s,i iubire, lumea va putea crede că Iisus este într-adevăr trimisul lui Dumnezeu (Ioan 17, 20-23). După ce au înt,eles aceasta nouă învăt,ătură, ucenicii au ret,inut-o, astfel că după Înviere, ei demonstrează că au asimilat-o (Epistola întâia către Tesalonicieni 3, 12 s ,i urm.)

Iisus se feres,te să le prezinte oamenilor cărora li se adresează, pe străzi s ,i în sinagogi, o învăt,ătură în formă de catehism, de formule prestabilite. El povestes,te diferite pilde, lăsându-i adesea pe interlocutori să descopere ei îns,is,i semnificat,ia acestora s,i modul în care să le aplice apoi în viat ,ă. Fiecare pildă este rezultatul unui efort de adaptare la cerint ,ele ascultătorilor Săi, prin care reus,es,te să le capteze atent,ia asupra problemelor spirituale. Chiar dacă nimeni nu ia notit,e, cum ar putea cineva vreodată să uite astfel de pilde pline de tâlc? Cei care le aud, le povestesc la rândul lor altora, căci tot ,i le recunosc adânca înt,elepciune. De asemenea, Iisus veghează ca discipolii Săi să înt ,eleagă bine sensul cuvintelor Sale. Atunci când ei nu înt ,eleg pildele, El nu Îs,i ascunde decept,ia (Matei 13, 14-16). Ca un adevărat înt ,elept, El t,ine să le transmită

25

Page 26: Eneagrama și diverse.docx

s,tiint,a Sa, dând dovadă de o mare răbdare. Ca Maestru capabil să se adapteze oricărui ascultător, El vorbes ,te simplu, într-o limbă putem spune populară, dacă o comparăm cu cea a lui Pavel, care nu ezită să înceapă o epistolă printr-o sinteză a planului lui Dumnezeu legat de Creat,ie, de la originea veacurilor.

Cu adevărat preocupat de oameni s,i iubindu-i as,a cum sunt ei, Iisus nu alunecă niciodată în ispita tipologiei CINCI; El nu are nimic dintr-un gânditor distant s ,i suficient, fiind întotdeauna gata să-s ,i reia explicat,ia s,i încurajându-i pe ceilalt,i să pună întrebări, pe care Le ascultă cu calm s ,i seriozitate, chiar dacă sunt copilăres,ti. As,a este cazul în clipele premergătoare Înălt ,ării la cer, când ucenicii Îl întreabă dacă va restaura în curând împărăt,ia lui Israel (Faptele Sfint,ilor Apostoli 1,6). Un reprezentant tipic al tipologiei CINCI ar fi „sărit în aer”, ceea ce ar fi constituit un gest total nepotrivit de rămas bun. Iisus vede în întrebare un simplu mijloc de comunicare. Tocmai acest fapt se demonstrează prin convorbirea de la fântână, cu Samariteana: des ,i la început, ea pune întrebări chiar absurde, El o îndrumă cu abilitate la aprofundarea continuă a întrebărilor. Iisus poartă cu răbdare dialogul, conducând-o pe samariteană la exprimarea credint,ei sale în Mesia s,i descoperindu-i în final că El este chiar Mesia.

Poate părea surprinzător faptul că în Evanghelii se pune mai mult accent pe minuni decât pe cont,inutul învăt,ăturilor Sale. În realitate, minunea este un mod de a înfăt,is,a celorlalt,i învăt,ătura: prin intervent,ia divină în evenimentele viet,ii lor, oamenii cons,tientizează în mod direct prezent,a lui Dumnezeu s,i Îl descoperă. Pentru că înt,eleptul nu este de fapt cel care adună cunos ,tint,e, ci cel care descoperă adevărul, învăt,ând mereu de la viat,ă. Prin puterea influent,ei Sale spirituale, Iisus îi sust,ine pe ceilalt,i, trezindu-le capacitatea de a face ei îns,is,i această descoperire. Înt,elepciunea viet,ii îi cere omului să fie deschis fat,ă de tot s,i de toate s,i mereu pregătit să descopere oriunde darul iubirii divine. Viat,a este cel mai bun maestru.

Fiecare este astfel chemat să afle în propria sa viat ,ă modul în care se manifestă grat,ia divină, devenind astfel precum o us ,ă deschisă spre lumea libertăt,ii totale de mis,care. Această modalitate de intrare în Împărăt ,ia lui Dumnezeu înseamnă de fapt descoperirea unei noi viet,i, pline de taină, chiar în miezul viet,ii prezente. Fiecare trebuie să ajungă să participe la misterul viet ,ii, în loc să rămână simplu spectator.Această înt,elepciune este un îndemn adresat oamenilor de a-s ,i „încinge mijlocul”, de a nu înceta să act,ioneze s,i să facă binele, trăind totodată fiecare

26

Page 27: Eneagrama și diverse.docx

clipă în as,teptarea venirii darului lui Dumnezeu, un dar care învat ,ă s,i îndreaptă, stimulează s,i întăres,te, uimes,te s,i încredint,ează totodată. Ea le reamintes,te fiint,elor din tipologia CINCI că, dacă doresc cu adevărat să s ,i-o însus,ească, trebuie să înceteze să mai stea deoparte: Împărăt ,ia lui Dumnezeu poate veni chiar aici s,i acum. Refuzul de a trăi clipa înseamnă în acelas ,i timp refuzul de a vedea în profunzime, deci excluderea de la înt,elepciunea divină.

Tipologia S, ASE

Loialitatea lui Iisus

Pentru fiint,ele din tipologia S, ASE, cea mai importantă este loialitatea fat ,ă de grup, fie că acesta este familia, Biserica sau o întreprindere comercială. Ele găsesc în această direct,ie un model divin în Iisus, care s ,i-a consacrat fără rezerve energia pentru redes,teptarea viet,ii religioase s,i îmbunătăt,irea viet,ii sociale a poporului Său. Până s,i dus,manul Său, Caiafa, Îi recunoas,te într-un fel misiunea, spunând că este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul. Evangheliile comentează această afirmat ,ie arătând cum, de fapt, Iisus S-a lăsat răstignit, pentru a reface unitatea poporului ales, adunând astfel „laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăs,tiat,i” (Ioan 11, 49-52).

Iisus este devotat acestei cauze, din loialitate fat ,ă de Dumnezeu, care Îl trimite pentru a împlini făgăduint,a făcută poporului Său ales. El vede în viat ,a Sa un mod de împlinire a Scripturilor, cu toate exigent ,ele lor, considerându-Se doar slujitorul credincios al lui Dumnezeu.As,a cum El Însus,i spune, nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească „s ,i să-s,i dea sufletul răscumpărare pentru mult,i.” (Marcu 10, 45). Cu toate că inima Sa este la fel de deschisă pentru toate neamurile, El se mult ,umes,te să rămână, cu fidelitate, darul lui Dumnezeu pentru Israel; Apostolii sunt cei cărora le încredint,ează misiunea de a vesti păgânilor. Auzind că nis,te greci vor să intre în legătură cu El, nu profită de acest prilej pentru a fugi cu ei s ,i pentru a scăpa astfel de prigoană s,i de arestare, chiar dacă s,tie că timpul răstignirii este aproape (Ioan 12, 20-33). Scripturile L-au făcut să înt ,eleagă că oferirea viet,ii Sale ca jertfă pentru Dumnezeu este condit,ia necesară pentru mântuirea popoarelor.

Iisus respectă cu credint,ă nu doar Scripturile, ci s,i legea evreiască în întregul ei. Astfel, El chiar îi provoacă la un moment dat pe acuzatorii Săi să-I dovedească fie s,i un singur păcat (Ioan 8, 46), iar în fat ,a sinedriului, în ciuda tuturor

27

Page 28: Eneagrama și diverse.docx

eforturilor, cei care L-au arestat nu pot să găsească nicio dovadă a vinovăt ,iei Sale s,i sunt nevoit,i să folosească martori fals,i, care Îi răstălmăcesc cuvintele, spunând că El ar fi vrut să distrugă templul (Marcu 14, 58), că s-ar fi opus plătirii taxelor către Cezar sau că s-ar fi pretins rege (Luca 23, 2). Iisus Îs ,i dovedes,te în mod deosebit fidelitatea fat,ă de cei care Îi sunt mai apropiat,i. Pentru a Se putea consacra ucenicilor Săi s,i a le putea acorda cât mai mult din timpul Său, El îs,i părăses,te casa, atelierul de tâmplărie s,i bunurile. El spune că pentru ei este gata să-s,i dea viat,a: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să s,i-l pună pentru prietenii săi. Voi suntet ,i prietenii mei... ” (Ioan 15,13-14).

Pe cruce, la vederea mamei Sale, El îs ,i manifestă loialitatea de fiu, cerându-i lui Ioan, discipolul cel mai iubit, să o ocrotească, luând-o la sine, din momentul acela (Ioan 19, 25-27). În sfârs ,it, Iisus îs,i dă duhul numai după ce împlines,te tot ce are de făcut, spunând: „Săvârs,itu-s-a” (Ioan 19, 30).

Capcana legalismului s,i autojustificării

În grija lor pentru loialitate, persoanele din tipologia S , ASE sunt adesea tentate să alunece într-un as,a-numitul legalism. Ele tind să creadă că respectarea legii este un scop, iar nu un simplu mijloc pentru realizarea unui t ,el s,i văd viat,a doar ca pe un mod de conformare la cerint ,e. Pentru ele, morala s,i religia constau înainte de toate în a respecta poruncile biblice. Astfel, ajung chiar să nu mai vadă relat,ia lor cu Dumnezeu, decât sub forma supunerii la prescript ,iile care I se atribuie.

Cauza acestei viziuni religioase centrate pe respectarea exterioară a legii este nevoia de sigurant,ă. Persoanele din tipologia S, ASE tind să considere că supunerea de care dau dovadă le îndreptăt ,es,te la grat,ia s,i binecuvântarea divină, care le asigură mântuirea. Acest legalism constituie o veritabilă capcană, cea a autojustificării. Supunerea fat ,ă de reguli le dă un sentiment de sigurant ,ă, iar cea mai mică abatere le proiectează în nelinis ,te. De aici, dificultatea lor de a-s,i admite cea mai mică vină. Dacă cineva le dă de înt ,eles că au comis cea mai mică neglijent,ă, că s,i-au neglijat responsabilităt,ile, ele se apără cu violent,ă, acuzându-i pe ceilalt,i de fapte s,i mai grave. În afara respectului lor pentru legile scrise, persoanele din tipologia S, ASE mai caută sentimentul sigurant,ei în supunerea fat,ă de reprezentant,ii autorităt,ii. Atunci când circumstant,ele nu le permit să hotărască ce este de făcut, ele preferă să se conformeze unei păreri venite din afară, crezând că astfel procedează corect. Ele au impresia că, atâta

28

Page 29: Eneagrama și diverse.docx

timp cât ascultă de superiorul lor, Dumnezeu însus ,i nu le poate repros,a nicio gres,eală.

Spiritul, mai presus de litera legii

Iisus este departe de a se pune în sigurant,ă printr-o respectare exterioară a legii. Pentru Noul Testament, legile nu sunt decât mijloace, importantă este doar adevărata legătură cu Dumnezeu. Trebuie respectat spiritul, iar nu litera Legii. Pavel face aici o distinct,ie fundamentală. El amintes,te mereu că Iisus ne-a eliberat din sclavia Legii s,i t,ine ca noi să ne păstrăm libertatea (Galateni 5, 1). Cel care se gândes,te la legătura sa cu Dumnezeu doar în termeni de ascultare a poruncilor îs,i face din acestea un scop, ridicând prin aceasta o adevărată piedică în calea legăturii înses,i. El ajunge să se îns,ele în privint,a grat,iei divine. Pavel afirmă: „... dacă dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit în zadar” (Galateni 2, 21).

Ce semnificat,ie are afirmat,ia după care important este spiritul, iar nu litera Legii? A trăi după litera Legii înseamnă a crede că legătura cu Dumnezeu se reduce la respectarea exterioară a poruncilor. A trăi în spiritul ei înseamnă a cons,tientiza că legătura cu Dumnezeu se bazează s ,i pe altceva decât pe supunere. Fiint,ele din tipologia S, ASE se preocupă în primul rând de ascultare s ,i supunere din cauza tendint,ei lor de a vedea viat,a doar ca pe un mod de a răspunde exigent,elor celorlalt,i s,i de a-i judeca pe alt,ii numai în funct,ie de aceste exigent,e. Nu întâmplător, Pavel reamintes,te cu mereu înnoită râvnă că unica s,i adevărata „dreptate” este cea care pune omul în legătură cu Dumnezeu; acesta este, chiar s,i astăzi, unul dintre punctele cele mai delicate ale doctrinei cres,tine. Dificultatea t,ine în mare parte de tendint,a cres,tinilor de a interpreta religia s,i morala din tocmai perspectiva „schemei” tipologiei S , ASE. Pentru tot,i cei care văd în Dumnezeu în primul rând pe Cel care impune Legea, respectarea literei legilor este punctul de vedere cel mai logic. Dar Iisus a venit ca să ne arate adevărata fat,ă a lui Dumnezeu, aceea de Tată iubitor.

Cel care respectă nu litera, ci spiritul Legii, scapă de o dublă gres ,eală, morală s,i religioasă

Constituirea Legii ca scop în sine conduce inevitabil la gres ,eala morală de a atribui aceeas,i important,ă tuturor gres,elilor, deoarece ele sunt, toate, acte de neascultare a legislatorului. Iisus nu încetează să se ridice împotriva acestei egalizări, evident,iind mereu priorităt,ile: iubirea de Dumnezeu s,i iubirea

29

Page 30: Eneagrama și diverse.docx

aproapelui sunt înainte de toate. El repros ,ează fariseilor că ignoră această ordine a lucrurilor prin respectarea rigidă a legilor lor morale s ,i religioase s,i îi acuză că lasă la o parte părt,ile mai importante ale Legii: judecata, mila s ,i credint,a, dar se preocupă în schimb de amănunte, precum zeciuiala pe izmă, pe mărar s,i pe chimen (Matei 23, 23). În mod plastic, El îi învinuies ,te că „strecoară t,ânt,arul s,i „înghit cămila” (Matei 23, 24). Iisus nu le cere să se renunt ,e la practicile tradit,ionale, ci doar să nu le acorde o important ,ă mai mare decât cea cuvenită s,i să recunoască astfel primatul obligat ,iilor esent,iale. În această privint,ă, Pavel nu face decât să se arate fidelul Său ucenic, insistând fără încetare asupra întâietăt,ii iubirii. Astfel, el declară că „Toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: iubes,te pe aproapele tău ca pe tine însut ,i” (Galateni 5, 14).

A vedea în respectarea Legii un scop în sine înseamnă a face s ,i o eroare religioasă. Adevărata religie ne mântuies,te restabilind comuniunea noastră cuDumnezeu. Chiar cuvântul „religie” vine de la latinescul „religare”, însemnând„a reface legătura”. Religia implică legătura cu Dumnezeu, o relat ,ie cu El bazată pe încredere. Cel care crede că respectarea Legii este adevăratul mijloc de a-s ,i asigura comuniunea cu Dumnezeu ajunge să gres ,ească, nesocotind esent,a în favoarea formei. În conformitate cu Noul Testament, relat ,ia nu este autentică decât dacă ne încredint,ăm cu toată fiint,a lui Dumnezeu în virtutea iubirii pe care El ne-a revelat-o s,i a manifestat-o prin Iisus, iar nu pentru că ne supunem Legii Sale. Iubirea lui Iisus este motivul mântuirii noastre, căci prin ea putem devenim fii ai lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie: „... Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea” (Galateni 4, 4-5) s ,i continuă adăugând că, odată ce suntem fii (s,i fiice), suntem menit,i mântuirii, căci Dumnezeu „a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre” (Galateni 4, 6). Acest mesaj al mântuirii vine prin urmare să îndrepte gres ,eala fundamentală a celor din tipologia S, ASE privind cerint,ele Legii. Mântuirea nu este asigurată doar de act,iunile exterioare ale unei persoane, fie ele chiar responsabile s ,i legale. Ea este anterioară acestora, bazându-se pe renas ,terea oamenilor în duh, ca fii s ,i fiice ale lui Dumnezeu. Nu intrăm cu adevărat în relat ,ie cu Dumnezeu decât acceptând această legătură cu El ca Tată s ,i răspunzând cu o iubire s,i o dăruire pe măsura acestei noi relat,ii. Respectarea Legii rămâne importantă, dar trebuie văzută numai ca un mijloc pentru punerea în practică a poruncii de a-L iubi pe Dumnezeu s,i pe aproapele nostru. Izvorul adevărat al mântuirii este intervent ,ia

30

Page 31: Eneagrama și diverse.docx

lui Dumnezeu, care sust,ine refacerea legăturii noastre cu El s ,i înfierea noastră, ridicarea noastră la rangul de Fii s,i Fiice ale Sale.

Tipologia S, APTE

Optimismul lui Iisus

Cei care fac parte din tipologia S , APTE apreciază la Iisus faptul că s ,tie să se bucure de prezent,a prietenilor, atunci când îi regăses ,te. Ajunge să ne gândim la episodul aparit,iei Domnului la Marea Tiberiadei, după Înviere (Ioan 21, 1-14). După ce apostolii petrec o noapte de pescuit fără nicio izbândă, Iisus li Se arată dimineat,a s,i le oferă un nou prilej de învăt,ătură. El le indică să arunce mreaja „în partea dreaptă a corăbiei”, iar Evanghelia ment ,ionează chiar s,i numărul pes,tilor prins,i atunci, o sută cincizeci s ,i trei, număr cu profunde semnificat ,ii simbolice. Apoi îi invită pe ucenici să aducă din pes ,tii pescuit,i de ei s,i să-i alăture celor deja pus,i la prăjit pe jar de către El însus ,i. Astfel, Iisus adaugă îndeletnicirii obis,nuite de a pescui semnificat,ii spirituale, apostolii devenind în această viziune „pescari de oameni” (Marcu 1, 17). Pes ,tii reprezintă oamenii care vor primi Împărăt,ia lui Dumnezeu, iar numărul de o sută cincizeci s,i trei are valoarea aritmologică de 1 + 5 + 3 = 9, care corespunde ciclului zecimal încheiat s,i semnifică trecerea în final a tuturor popoarelor la cres ,tinism. Decât să piardă vremea certându-i pe apostoli că pescuiesc în loc să vestească Împărăt ,ia, Iisus le arată prin simboluri accesibile ce as ,teaptă de la ei, îmbinând bucuriile viet ,ii cu învăt,ătura spirituală.

Iisus petrece întotdeauna clipe plăcute împreună cu apropiat ,ii Săi. Adversarii Săi Îl acuză că Îi place vinul s ,i că este opusul profetului ascetic, cum este de exemplu Ioan Botezătorul (Matei 11, 18-19). Iisus răspunde comparându-s ,i prietenii cu oaspet,ii de la o nuntă: sărbătoarea venirii Sale este prilej de bucurie, nu de tristet,e (Matei 9, 15). El Însus,i demonstrează aceasta la nunta din Cana. Transformând în vin apa din s ,ase vase mari, fiecare din ele cont,inând 120 de litri, Iisus dă semnul revărsării în lume a Împărăt ,iei lui Dumnezeu prin fiint,a Sa s,i prin act,iunile Sale (Ioan 2, 1 -11). El evocă astfel profet ,iile Vechiului Testament, după care semnele venirii lui Mesia constau în abundent ,a de hrană s,i de vin, după cum afirmă de exemplu Isaia: „s ,i Domnul Savaot va pregăti în muntele acesta pentru toate popoarele un ospăt, de cărnuri grase, un ospăt, cu vinuri bune, cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune, limpezite!" (Isaia 25, 6).

31

Page 32: Eneagrama și diverse.docx

Iisus nu are nicio ret,inere în a se bucura de aceste semne ale venirii Împărăt ,iei lui Dumnezeu. La nunta din Cana, El dăruies ,te cu asupra de măsură, căci apa se trans-substant,iază în vinul cel mai bun. Îi place să compare Împărăt ,ia lui Dumnezeu cu sărbătoarea nunt,ii (Matei 22, 2) s,i nu ezită să ia parte la această anticipare a cerului pe pământ.El manifestă de asemenea această abundent,ă mesianică atunci când înmult,es,te cele cinci pâini s,i cei doi pes,ti, hrănind cinci mii de persoane în pustie (Marcu 6,35-44). Prin adunarea resturilor mesei, în urma căreia rămân 12 cos,uri pline cu firimituri s,i cu pes,te, Iisus le dă ucenicilor unul dintre semnele simbolice ale venirii Împărăt,iei lui Dumnezeu (Marcu 8, 19-21). Încă necopt ,i pentru cele divine, ucenicii se îngrijorează mai apoi că nu au decât o pâine, des ,i prezent,a lui Iisus este în sine o garant,ie a îndestulării s,i a fericirii ves,nice (Ioan 6, 54). Deloc întâmplător, cres ,tinii folosesc la masă pâinea s,i vinul pentru a aduce mult,umire lui Dumnezeu. Aceasta nu face decât să demonstreze caracterul vesel al unui cult divin, care nu poate fi redus la o simplă negare de sine.

Celor din tipologia s,APTE nu le va fi greu să se apropie de Iisus, care apreciază din suflet lucrurile bune, văzând în ele un semn al făgăduint,ei lui Dumnezeu. Modul Său de viat,ă arată că împărăt,ia lui Dumnezeu nu este doar simbolul unei perfect,iuni viitoare, ci este deja prezentă, aici s ,i acum, cons,tientizarea sa depinzând doar de capacitatea noastră, mai mică sau mai mare, de a ne deschide fat,ă de ea. Oamenii trebuie să se bucure împreună de darurile lui Dumnezeu făcute poporului Său. În lipsa bucuriei de a trăi, cum ar putea fi atrăgătoare Împărăt,ia pe care o vestes,te Iisus? Capcană: fuga de suferint,ă

Datorită atract,iei lor pentru plăcere, fiint ,ele din tipologia S, APTE întâmpină o reală dificultate în a accepta suferint,a. Ele se străduiesc din răsputeri să evite tot ceea ce le provoacă neplăcere. Astfel, ele caută să scape de toate conflictele s,i să nu vadă niciodată ceea ce nu le place. Ele „ascund murdăria sub pres ,” s,i spoiesc peste tot cu un strat de „pace”. De asemenea, au tendint ,a să amâne lucrurile de pe o zi pe alta; apoi, în loc să încheie pe loc cu lucrurile care nu le plac, le lasă pentru mai târziu s ,i în loc să ducă la bun sfârs ,it proiectele începute, concep mereu altele noi. Atunci când lucrurile nu merg după planurile lor, încep să se irite s,i să bombăne. Refuzul oricărei neplăceri le face cu atât mai mult să îs,i dorească ceea ce le poate aduce plăcere. Starea de sigurant ,ă la timpul prezent

32

Page 33: Eneagrama și diverse.docx

Asemenea nevoie constituie o adevărată capcană. Fiint ,ele din tipologia S, APTE caută de fapt plăcerea pentru că aceasta le conferă un sentiment de securitate mărită. Modul în care Iisus abordează problema suferint ,ei este infinit mai realist. El este capabil să-s,i întret,ină încrederea în clipa prezentă, anunt,ând, la fel ca s,i Ioan Botezătorul, că „... s-a apropiat Împărăt,ia cerurilor” (Matei 3, 1 s,i 4, 17). Acesta este mesajul esent ,ial al învăt,ăturii Sale: prezent,a aici s,i acum a Împărăt,iei lui Dumnezeu. Fără îndoială, ne vom bucura mai mult de ea în viitor decât în prezent, dar singura modalitate de a ne pregăti pentru această bucurie viitoare este aceea de a ne deschide fat,ă de ea începând chiar cu clipa prezentă. Împărăt,ia lui Dumnezeu este într-adevăr asemănătoare unui grăunte care cres,te s,i rodes,te, dacă este semănat aici s,i acum. Este adevărat că prezentul poate fi uneori dureros, sumbru sau amenint ,ător, dar oricum ar fi el, nu este decât semnul premergător al bucuriei viitoare, as ,a cum ne este ea pregătită de către Dumnezeu. Înainte de a trăi această bucurie, trecem adesea prin momente de tristet,e: grăuntele de grâu trebuie să moară ca să poată da roadă (Ioan 12,24); mama trece prin durerile facerii înainte de a aduce copilul pe lume (Ioan 16,21). Oricare ar fi suferint ,a momentului prezent, ea este întotdeauna mai mică decât bucuria care îi urmează. Apostolul Pavel scrie: „Căci necazul nostru de acum, us,or s,i trecător, ne aduce nouă, mai presus de orice măsură, slavă ves,nică...” (II Corinteni 4, 17).

As,teptându-se să găsească plăcerea peste tot, cei din tipologia S , APTE dau dovadă de lipsă de realism. Esent,ialul în viat,ă nu este evitarea oricărei neplăceri. Astfel, chiar dacă schimbarea scutecelor nu este neapărat un lucru de dorit, mamele îs,i iubesc copiii destul ca să facă s ,i acest lucru neplăcut cu dragoste. Importantă este prin urmare înt,elegerea faptului că suferint,a nu trebuie evitată cu orice pret ,. Începând din momentul în care ea este văzută ca un pret, care trebuie plătit pentru o condit ,ie mai bună, încetează să mai fie suferint,ă. Iisus îs,i depăs,es,te suferint,ele s,i înfruntă chiar moartea, făcând dovada unei sperant,e pline de curaj s,i răbdare. Suferint,a Lui are un sens; Îs,i dă viat,a pentru a da viat,a. Apostolilor le spune că întristarea lor din acel moment poate fi, într-un anume fel, asemănată durerilor facerii (Ioan 16, 20-22). Iar cel care se zbate să scape de toate neplăcerile se lipses ,te s,i de bucuria pe care o aduce în final creativitatea, cu toate eforturile penibile care o însot ,esc.

Sfântul Pavel declară că întreaga Creat ,ie, în aspirat,ia sa de a scăpa de rău,

suspină s,i geme de durere (Romani 8, 8¬12). Prezent,a lui Iisus înviat în Lume

33

Page 34: Eneagrama și diverse.docx

(Efeseni 4, 10) o face să renască. Gemetele facerii sunt necesare, revărsarea slavei ceres,ti presupune suferint,a crucii. Fiecare probă îndurată cu răbdare devine, precum grăuntele care pregătes ,te viitoarea recoltă, germenele fericirii ves,nice. Aspirând la o viat,ă mai bună, trebuie să integrăm toate lipsurile s ,i stările de gol lăuntric în marele proces de restaurare a Raiului din noi. Vom regăsi fără îndoială ceea ce am pierdut odinioară, dar aceasta se va petrece în clipa dorită de Dumnezeu s,i abia după ce am parcurs misterul pascal al mort ,ii s,i al renas,terii. Înt,elegând cuvintele învăt,ătorului lor, ucenicii lui Iisus ajung să fie întotdeauna pregătit,i cu răspunsul, pentru a da seamă de râvna s ,i nădejdea care-i animă (I Petru 3, 15). Dificultăt ,ile sunt, de fapt, chiar cele ce trezesc puterea de a îndura cu răbdare, care place lui Dumnezeu s ,i de care este nevoie pentru a putea trăi cu încredere as,teptarea venirii Împărăt,iei (Romani 5, 3-4).

Tipologia OPT

Iisus înfruntă nedreptatea

Fiint,ele din tipologia OPT recunosc fără dificultate în Iisus modelul fiint ,ei puternice. Pentru aceasta, nu trebuie decât să se gândească la modul în care îi tratează pe cămătari în templu (Ioan 2, 13-17). El react ,ionează violent împotriva modului nerus,inat în care aces,tia îi îns,eală pe săraci în plin loc sacru. Faptul că este suficient să ridice asupra lor un bici din frânghii pentru a-i pune pe fugă ne lasă să înt,elegem că aces,tia nici nu aveau cons,tiint,a prea curată. Des,i ne putem as,tepta din partea unui profet la un asemenea gest, atitudinea Lui ne arată o dată în plus că frica Îi este complet străină. Ucenicii Săi sunt uimit ,i de mânia Lui, dar o pun pe seama râvnei Sale pentru Dumnezeu.

Alt exemplu pentru modul profetic în care Iisus înfruntă nedreptatea s ,i făt,ărnicia capilor religios,i este cuvântarea Sa atât de violentă împotriva fariseilor s,i cărturarilor (Matei 23). Aces,tia se plâng chiar că sunt insultat ,i. Fără îndoială, El îi mustră în cuvinte aspre, căci îi numes ,te nu numai făt,arnici, ci s,i „morminte văruite”, „călăuze oarbe”, „s ,erpi, pui de vipere”. Apărând dreptatea s,i adevărul, El nu ezită nicio clipă să-i certe, dezgustat de farsa ordinară pe care aces,tia o joacă s,i de pretent,iile lor penibile de perfect,iune spirituală. În fapt, tocmai pozit,ia lor privilegiată în cadrul societăt ,ii ar trebui să-i facă să devină modele pentru coreligionarii lor, să urmărească îndeplinirea voint ,ei lui Dumnezeu, să caute asemănarea cu El.Abuzând de autoritatea dobândită, ei îi deturnează pe semeni de la adevărata credint,ă s,i formează o pătură socială separată de cea a oamenilor obis ,nuit,i,

34

Page 35: Eneagrama și diverse.docx

folosindu-s,i educat,ia s,i bogăt,ia numai în propriul beneficiu. Demascat ,i de Iisus, conspiră în mod criminal pentru a-L suprima.

În ceea ce-L prives,te, Iisus nu caută decât să-i mântuiască, astfel că-i cheamă s ,i pe ei la pocăint,ă. Eforturile Sale sunt sortite es,ecului, ca s,i cele ale profetului Ioan Botezătorul (Matei 3, 7-9): aces ,ti oameni nu numai că nu au nici cea mai mică dorint,ă de convertire, dar s,i caută prilej să-L ucidă. Pentru a-L aresta, ei corup un ucenic de-al Lui, iar pentru a-L putea acuza în fat ,a tribunalului, aduc martori fals,i. În sfârs,it, când, după crucificare, soldat ,ii găsesc mormântul gol, ei plătesc soldat,ii ca să răspândească zvonul perfid s,i îns,elător că ucenicii I-au furat corpul în timp ce ei dormeau (Matei 28, 12-13). În fat ,a răului social la care este martor, cu toate că este lipsit de putere politică, Iisus refuză să păstreze tăcerea, preferând să ris,te moartea. El crede cu fermitate în datoria Sa de a-i înfrunta pe cei care sunt vinovat,i pentru nedreptate s,i care, în orbirea s,i lăcomia lor, profită de tăcerea s,i las,itatea celorlalt,i pentru a-i oprima în continuare. Înt,elegând că a nu denunt,a nedreptatea înseamnă a pactiza cu nedrept,ii, El act,ionează as,a cum avea să scrie mai târziu s ,i apostolul Pavel: „s,i nu fit,i părtas,i la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă osândit,i-le pe fat,ă” (Efeseni 5, 11).

Cu profundul Său simt, al dreptăt,ii s,i cu curajul Său de a înfrunta toate greutăt,ile, Iisus este cu adevărat modelul perfect al celor din tipologia OPT. El îi atacă pe fat,ă pe cei care se folosesc de fort ,ă pentru a-s,i impune influent,a sau pentru a-s,i apăra pozit,ia s,i îs,i dă seama că aces,tia act,ionează din slăbiciune. Adevărata fort,ă este cea a oamenilor care nu se tem de cei ce pot ucide trupul, fără a avea însă vreo putere asupra sufletului (Matei 10, 28). Iisus le cere astfel ucenicilor să nu-s,i încalce cons,tiint,a, chiar cu pret,ul suferint,ei sau al viet,ii.

Capcana autoritarismului

Persoanele din tipologia OPT sunt cu adevărat înzestrate pentru a înfrunta în mod curajos nedreptatea, dar tind să caute confruntarea pentru ea însăs,i. În plus, de cele mai multe ori ele nu se rezumă la confruntare, ci vor să-i s ,i domine pe ceilalt,i, să se afirme în defavoarea lor. Tendint,a lor la autoritarism se traduce prin dorint,a de a controla totul. Nu este de mirare că celorlalt,i le este greu să le suporte.Iisus nu react,ionează însă în acelas,i mod în fat,a gres,elilor celorlalt,i, nu îi înfruntă întotdeauna. El ia în mod tacit apărarea femeii adultere prin gestul de a scrie cu degetul în nisip s,i refuză să o judece, dându-le acuzatorilor răgazul s ,i

35

Page 36: Eneagrama și diverse.docx

libertatea de a-s,i examina propria cons,tiint,ă (Ioan 8, 3-11). Apoi, merge ca un prieten la Zaheu, vames,ul bogat (Luca 19, 1-10), a doua zi după tăierea capului lui Ioan Botezătorul, s,i nu consideră util să înceapă o confruntare cu regele Irod. Putem chiar să interpretăm că, atacându-i pe cărturari s ,i pe farisei, El denunt ,ă mai degrabă o clasă cu interese bine definite, o structură socială injustă, decât nis,te indivizi în sine.

Puterea non-violent,ei

Nu putem înt,elege rolul profetic al lui Iisus fără a vedea că El este mai întotdeauna blând s,i că nu recurge la fort,ă nici atunci când celorlalt,i li se pare că ar fi necesar, cu riscul de a rămâne vulnerabil. Acest fapt este în mod deosebit evident,iat în timpul patimilor Sale. În grădina Ghetsimani, El îl opres ,te pe Petru de la vărsarea de sânge, asigurându-l că ar putea scăpa oricând de arestare: „Sau t,i se pare că nu pot ruga pe Tatăl Meu să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?” (Matei 26, 53). De altfel, El iese înaintea ostas,ilor venit,i să-L aresteze s,i este suficient să se prezinte spunând „Eu sunt” pentru ca aces,tia să dea înapoi s,i să cadă la pământ, paralizat,i de puterea cuvântului Său (Ioan 18, 6). Cu toate acestea însă, nu răspunde cu violent,ă la violent,a lor, tot El îndemnându-l pe Petru: „întoarce sabia la locul ei, căci tot,i cei ce scot sabia, de sabie vor pieri”(Matei 26, 52).

Pentru El, adevărata fort,ă constă în non-violent,ă: Dumnezeu act,ionează chiar prin blândet,ea pe care Iisus o opune agresiunii. Acesta era adevărul pe care Iisus îl afirma încă din momentul alungării vânzătorilor din templu, când declara că, dacă templul trupului Său va fi distrus, El îl va reclădi în trei zile (Ioan 2, 19). Blândet,ea s,i dăruirea de sine de care dă dovadă în momentul crucificării sunt semnele puterii Sale de a vindeca lumea, după cum s ,arpele de aramă ridicat de Moise în des,ert îi vindeca pe evrei (Ioan 3, 14). S , i în fapt, văzându-L răstignit pe cruce, o parte din dus,manii Săi îs,i dau seama de gres,eala lor: dacă El ar fi recurs la fort,a Sa pentru a se apăra de rău, ei ar fi rămas convins ,i că au avut dreptate (Ioan 8, 28, Matei 27, 54).

Chemându-s,i ucenicii să devină martorii Săi în lume, Iisus îi invită totodată să fie curajos,i s,i să accepte urmările atitudinii lor fără a se opune agresiunii. Meditând la învăt,ătura Sa privitoare la blândet,e, la non-violent,ă, persoanele din tipologia OPT vor trebui să se întrebe dacă modul lor de a lupta împotriva nedreptăt,ii este cu adevărat cel mai bun, dacă acesta îi va conduce în final pe

36

Page 37: Eneagrama și diverse.docx

ceilalt,i la recunoas,terea gres,elilor, ori este mai degrabă o simplă manifestare a dorint,ei lor de a-i zdrobi pe cei răi.

Tipologia NOUĂ

Iisus este răbdător

Fiint,ele din tipologia NOUĂ sunt capabile să aprecieze răbdarea lui Iisus, la care El îi îndeamnă s,i pe ucenicii Săi, de pildă înainte de Înălt,are, atunci când le cere să as,tepte împlinirea făgăduint,ei Tatălui s,i să nu se mai frământe inutil pentru „împărăt,ia lui Israel” (Fapte 1,4-7). În ce-i prives ,te pe ucenici, ei as,teptaseră triumful Său s,i în loc de aceasta, El este răstignit. Apoi învie, dar tocmai urmează să-i părăsească. Acesta este motivul pentru care ei se frământă. Iisus le spune că totul se află în mâinile Domnului, iar ei trebuie să învet ,e să as,tepte: Împărăt,ia cerurilor va veni în momentul dorit de Tatăl. Altfel spus: „Avet ,i răbdare, căci lui Dumnezeu toate Îi sunt cu putint ,ă.” Societatea mondenă insistă mereu asupra eficient ,ei imediate. Ajunge să apes,i un buton pentru a aprinde lumina, iar ceasurile sunt fixate la minut, dacă nu la secundă. Reuniunile, programele TV, slujbele la Biserică trebuie să înceapă s ,i să se termine la ore dinainte fixate. Totul trebuie să meargă ca pe roate, iar această eficacitate trebuie să fie imediat vizibilă. Evident ,a depozitelor bancare este făcută cu ajutorul calculatorului, pentru a se putea calcula profitul zilnic.Învăt,ătura lui Iisus referitoare la venirea Împărăt,iei lui Dumnezeu poate constitui un sprijin except,ional pentru cei din tipologia NOUĂ. Ei au dreptate să se opună neîncetatei curse lumes,ti contra-cronometru, căci Împărăt,ia lui Dumnezeu urmează ritmul Firii. În viat ,a oamenilor, ea nu se poate manifesta decât treptat, precum sământ,a pusă în pământ. Ea prinde încet rădăcini s ,i îi trebuie un timp până când aduce rod (Matei 13,4-9). În acelas ,i fel, viat,a întru Dumnezeu cere răbdare. Chiar evolut,ia planetei noastre ilustrează acest fapt: Dumnezeu a as,teptat milioane de ani până la aparit ,ia condit,iilor care au făcut posibilă viat,a omului pe Pământ. Este necesar un anume timp pentru ca planul pe care-l are Dumnezeu cu lumea să se poată desfăs ,ura. Fiecare dintre noi trebuie să treacă proba răbdării, pentru a-s ,i putea împlini menirea ce-i revine în cadrul acestui plan.

Capcana indolent,ei

Persoanele din tipologia NOUĂ sunt pe deplin dispuse să as ,tepte. Problema lor nu este nerăbdarea, ci lenea. Intrarea în ritmul divin al lumii nu se rezumă la a-L

37

Page 38: Eneagrama și diverse.docx

as,tepta pe Dumnezeu eu brat,ele încrucis,ate s,i cu sufletul plin de sperant,ă. Încă din timpurile apostolice, Biserica s-a lovit de această viziune gres ,ită a lucrurilor: primii cres,tini credeau adesea în iminent,a sfârs,itului lumii; la Tesalonic (astăzi Salonic), unii au ajuns să creadă că este inutil să mai muncească s,i să-s,i câs,tige astfel existent,a. Pavel le-a atras atent,ia că, în timpul s,ederii la ei, el a lucrat s ,i ziua s,i noaptea, pentru a nu-i împovăra s ,i a nu abuza de ospitalitatea lor.Principiul pe care-l amintes,te el este: „... cine nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce” (2 Tesalonicieni 3, 7-10). Spunând aceasta, nu făcea decât să reia la un alt nivel cuvântul îngerilor, imediat după înălt ,area lui Iisus, când ei le-au repros,at ucenicilor că „stau privind la cer” (Fapte 1, 6-11). În acel moment, viitorii apostoli trebuiau mai degrabă să urmeze îndemnurile lui Iisus s ,i să se pregătească pentru primirea darului Sfântului Duh, înainte de a-s,i pune harul în slujba convertirii lumii.

Folosirea calităt,ilor s,i a carismei

Persoanele din tipologia NOUĂ au tendint,a de a trata viat,a cu superficialitate s,i cu lipsă de curaj. De fapt, au dificultăt ,i mari în a cons,tientiza resursele de care dispun. Astfel, ele as,teaptă mereu un impuls de undeva din afară, în loc să-s ,i cons,tientizeze propriul dinamism s ,i propria creativitate, fie s,i potent,ială. Indolent,a lor nu le permite să aibă decât o imagine de sine palidă, slab conturată s,i permanent mânată de sentimentul neputint,ei. În realitate, ele sunt înzestrate ca s,i tot,i ceilalt,i, doar că le este mai greu să dobândească încredere în ele însele s,i să treacă la act,iune. Este mai mult decât necesar ca ele să ia în serios făgăduint,a lui Iisus de a le dărui puterea spiritului.

Duhul sfânt este cel care I-a dat lui Iisus puterea de a act ,iona as,a cum a făcut-o. S, i tot El dăruies,te celor care ÎI primesc credint ,a că Dumnezeu îi iubes,te as,a cum L-a iubit pe Iisus (Ioan 17, 26) s ,i că are încredere în fiecare dintre ei. Răspândindu-s,i darurile, Duhul sfânt îi învat,ă de asemenea pe oameni să le folosească în mod potrivit s,i să le asimileze tot mai bine. Fiecare dintre noi are o menire s,i trebuie să se înt,eleagă pe sine ca pe un dar deosebit al lui Dumnezeu pentru lume, de la care El as,teaptă la rândul Lui anumite transformări. Tot ,i sunt astfel chemat,i la această descoperire s,i la această viat,ă lăuntrică, a cărei lumină trebuie mai apoi să se răsfrângă s,i asupra celorlalt,i.

Acest dar al Duhului Sfânt este sursa unei profunde stări de pace, consecint ,a firească a descoperirii iubirii lui Dumnezeu de către fiecare dintre noi.

38

Page 39: Eneagrama și diverse.docx

Dobândirea acestei certitudini ne face să admitem că ceilalt ,i pot să ne iubească s,i că noi, la rândul nostru, ne putem dărui lor. Recunos ,tint,a noastră fat,ă de Dumnezeu ne impulsionează să facem tot ce ne stă în putint ,ă pentru ca ceilalt,i să ajungă s,i ei la această descoperire.Când cres,tinii ajung să trăiască în această iubire frăt ,ească, Iisus este prezent în mijlocul lor, as,a cum a făgăduit (Matei 18,20). În sânul comunităt ,ilor cres,tine astfel unite, Treimea este prezentă s,i se poate manifesta plenar. Cel care nu cunoas,te această comuniune frăt,ească cu greu poate afla ce este viat ,a divină (Ioan 17). Aceasta este învăt,ătura care le permite celor din tipologia NOUĂ să scape de indolent,a lor. Ea le dă capacitatea de a iubi s,i a de comunica, aceea care îi poate smulge din singurătatea lor, infuzându-le chiar energia viet ,ii trinitare. Apropiindu-se astfel de tot,i cei care sunt legat,i de aceeas,i iubire s,i credint,ă, ei cunosc o veritabilă dilatare a întregii fiint ,e, văd cum orizonturile li se lărgesc s,i simt astfel fort,a divină care se revarsă asupra lor.

A trăi în comunitate înseamnă a trăi în pace. As ,a cum spunea Apostolul Pavel, darul iubirii este răbdarea: iubirea este întotdeauna gata să ierte, să aibă încredere, să nădăjduiască s,i să îndure toate cele ce-i sunt date (1 Corinteni 13,4-7). Răbdarea este aceea care construies,te punt,i, aceea care aduce împăcarea.

Duhul Sfânt trezes,te dorint,a de unitate. În El vor găsi fiint ,ele din tipologia NOUĂ resursele necesare pentru a-i apropia pe oameni unii de alt ,ii. Ele au deja o capacitate naturală de a forma grupuri. Prin sust ,inerea Duhului Sfânt, ele vor descoperi tot mai mult că sunt chemate să creeze legături între oameni s ,i să-i ajute să treacă peste conflictele s,i neînt,elegerile lor. De ele depinde să ia init,iativă s,i să-i ajute pe ceilalt,i să renunt,e treptat la mecanismele lor de apărare, să-s,i schimbe cu adevărat atitudinea fat ,ă de problemele s,i nevoile lor. Tot de ele depinde s,i găsirea cuvintelor potrivite, care să conducă oamenii la o veritabilă împărtăs,ire a sentimentelor, fără vreo judecată ce rănes ,te, fără vreo stare de resentiment sau lehamite. Dacă oamenii se vor asculta cu adevărat unii pe alt,ii, vor deveni capabili să treacă peste neînt ,elegeri s,i vor putea să se ierte reciproc. Aceasta este menirea celor din tipologia NOUĂ: să-i învet ,e pe ceilalt,i adevăratele valori ale comunităt,ii, ale grupului, lăsându-i să descopere că nimic nu este mai important decât comuniunea cu semenii. Unirea deschide calea către adevărata viat,ă treimică.

Omul – robot sau fiint,ă liberă?

de Octavian Cret,u

39

Page 40: Eneagrama și diverse.docx

„Pentru a înt,elege omul zilelor noastre, nu este nevoie să studiem psihologia, este nevoie să studiem automatica” – G.I. Gurdjieff

Marele înt,elept s,i init,iat contemporan G.I. Gurdjieff sublinia prin această afirmat,ie gradul tot mai ridicat de robotizare s ,i de uitare de sine manifestat de oamenii moderni, prins,i în vâltoarea evenimentelor viet ,ii cotidiene s,i din ce în ce mai put,in rezistent,i la stres. Omul obis,nuit nu este decât un „robot” al cărui comportament devine previzibil odată ce am învăt,at modul de funct,ionare al Ego-ului său, adică modul în care interact ,ionează cu mediul înconjurător, atât natural cât s,i socio-uman.

În cele ce urmează, pentru o cât mai bună autocunoas ,tere, ne propunem să dăm curs sfatului lui Gurdjieff s,i să aruncăm o scurtă privire asupra automaticii.

La baza automaticii se află studiul automatelor. Automatul este un concept abstract care derivă direct din not ,iunea de sistem cu react,ie negativă (feedback), având cinci componente: S – mult ,imea stărilor interne; X – mult,imea intrărilor în automat, provenite din exterior; Z – mult ,imea ies,irilor generate de automat către exterior; f – funct ,iile de tranzit,ie; g – funct,iile de ies,ire. As,adar, automatul este un cvintuplu: A = {S, X, Z, f, g}. Figura 1. Automate finite Presupunând că automatul se află la un moment dat într-o anumită stare si, starea următoare s ,i ies,irile următoare vor fi determinate de funct,iile f s,i respectiv g, în funct,ie de starea actuală si s,i de intrări. În consecint,ă, automatul poate fi reprezentat prin tabelul sau graful său de tranzit,ii, ca în exemplele din figura 2: Figura 2 De exemplu, pentru automatul A1: dacă automatul este în starea S2 s ,i primes,te intrarea “0”, el va trece în starea S3 cu ies,irea 0; dacă este în starea S2 s ,i primes,te intrarea “1”, va trece în starea S2 cu ies,irea 0. Cum funct,ionează Ego-ul? Acest model foarte simplu ne revelează modul de „funct,ionare” a Ego-ului omului obis,nuit. El ne permite să înt,elegem, de pildă, de ce oameni diferit ,i react,ionează diferit în situat,ii diferite (corespunzătoare anumitor stimuli de intrare, generat ,i de mediul înconjurător). Fiecare „automat-om” este caracterizat de propriul său „tabel” sau „graf de tranzit,ii” s,i va react,iona în conformitate cu „programarea” sa subcons ,tientă! (În modelul de mai sus, subcons,tientul corespunde elementelor de memorie, responsabile atât de ment,inerea stării de cons,tiint,ă curente cât s,i de determinarea stării următoare. Elementele de react ,ie imediată corespund react,iilor reflexe, nefiltrate prin prisma mentalului cons ,tient – de exemplu retragerea rapidă a mâinii în cazul unei arsuri.)

40

Page 41: Eneagrama și diverse.docx

Totus,i, ar fi cumplit dacă am fi doar nis,te robot,i pre-programat,i! În acest caz, destinul nostru ar fi ineluctabil stabilit s,i nu ne-ar rămâne decât să ne lăsăm în voia soartei, considerând că nu există nimic ce să putem FACE cu adevărat. Ca o paranteză, să spunem că ipoteza omului-robot nu este singulară. Celebrul medic John Lily, un renumit cercetător al cons ,tiint,ei umane, definea omul natural ca fiind un bio-calculator. El aprecia că „omul este, din punct de vedere fizic, un mare computer sau robot s,i poate, toeretic, să-s,i petreacă întreaga viat,ă ca un automat, răspunzând doar la stimuli exteriori s ,i utilizând programarea sa de bază.”

În realitate, aceste tabele nu sunt „bătute în cuie”: fiecare dintre noi avem posibilitatea de a modifica – chiar radical! – cont ,inutul propriului tabel. Omul este un sistem complet, lucru cunoscut în toate tradit,iile init,iatice(„Cunoas,te-te pe tine însut,i s,i vei cunoas,te universul întreg, împreună cu fort,ele sale ascunse” – era scris pe frontonul templului din Delphi). Cu alte cuvinte, noi avem la dispozit,ie, în „tabelul nostru de tranzit,ii”, toate stările posibile existente în manifestare – atâta doar că nu avem acces cons ,tient la toate.

Simbolul fundamental al Eneagramei constituie de fapt un astfel de graf de tranzit,ii, dar la o scară mai generală (se poate spune că eneagrama este de fapt un hiper-graf de tranzit,ii). Fiecare punct de pe eneagramă corespunde unei tipologii a Ego-ului, fiecare tipologie fiind caracterizată, în linii mari, de un tabel de tranzit,ii. Tranzit,iile între tipologii marchează marile etape ale evolut ,iei noastre. Eneagrama reprezintă orice proces complet s ,i desăvârs,it s,i orice fenomen, orice fiint,ă, orice unitate a Creat,iei, unitate care se poate autoregla s,i care are toate proprietăt ,ile unui sistem complet. Eneagrama poate fi definită ca un sistem de tip cibernetic, pentru că ea cuprinde un sistem de bază propriu-zis, un sistem de auto-perfect,ionare programat în vederea unui scop final ce poate fi diferit de la situat,ie la situat,ie s,i un sistem de autoreglare (gen feedback) la fiecare punct al său (din cele 9) unde putem să modificăm acel fenomen sau proces. Există două modalităt,i distincte de parcurgere a eneagramei: un traseu exterior, de la 1 la 9 s ,i un traseu interior, care corespunde cu seria 1-4-2-8-5-7 s,i care este intersectat de triunghiul 3-6-9. Întotdeauna, suita de la 1 la 9 de pe exteriorul cercului reprezintă mersul obiectiv al procesului studiat. Orice manifestare însă, indiferent de natura ei (fizică, psihică, mentală, cosmică etc.) prezintă întotdeauna s,i o desfăs,urare subiectivă, ce reprezintă s,i un fenomen

41

Page 42: Eneagrama și diverse.docx

de continuu feedback prin care se poate regla s ,i ajusta, dacă este necesar, acel proces. La nivel uman, eneagrama reprezintă tendint ,ele fundamentale s,i stările arhetipale ale fiint,ei umane, cele 9 tipologii fundamentale. Stările de cons ,tiint,ă sunt ierarhizate în funct,ie de frecvent,a de vibrat,ie De ce oare nu avem cu tot,ii acces la cele mai minunate stări de cons ,tiint,ă? Răspunsul este imediat: des,i mai multe persoane recept,ionează aceias,i stimuli, ele nu au aceleas,i tranzit,ii programate în tabelul propriu.

Spre deosebire de modelul teoretic prezentat, la om stările de cons ,tint,ă nu sunt egale calitativ: ele sunt ierarhizate, în virtutea principiului fundamental al rezonant,ei, în funct,ie de frecvent,a lor de vibrat,ie predominantă. În consecint,ă, trecerea la stările de cons,tiint,ă superioare necesită o energie sporită. Acest aport suplimentar de energie este modelat de energia necesară „inscript ,ionării” tabelului de tranzit,ii. Dacă avem însă anumite blocaje la nivelul corpurilor subtile, aceste tranzit,ii sunt de asemenea inhibate, accesul în acele zone ale tabelului fiind blocat. Starea noastră de cons ,tiint,ă predominantă este cea pe care o avem cel mai adesea, care apare de cele mai multe ori în „tabelul” nostru individual. Pentru a ne eleva nivelul global de cons ,tiint,ă, va trebui să „inscript,ionăm” foarte multe celule din tabel, spre deosebire de cazul în care accedem la o stare de cons ,tiint,ă superioară, dar trecătoare. Secvent,a de sincronizare Presupunând că avem în fat ,a noastră o anumită persoană, cum ne putem da seama în ce stare de cons ,tiint,ă se află? Să ne întoarcem put ,in la automatul A1 din figura 2. Observăm că, indiferent de starea init ,ială în care se află acesta, aplicându-i secvent,a intrarea 0, apoi intrarea 1, starea finală va fi întotdeauna S1. Această secvent,ă de intrări specială (01) se poate calcula pentru anumite automate s,i se numes,te secvent,ă de sincronizare. Cu ajutorul ei, indiferent de starea de pornire, automatul este adus într-o stare finală cunoscută. În cazul automatului A2, acesta are mai multe secvent ,e de sincronizare (111, 00011, 10111 etc. care duc automatul în starea finală C; 1001, 00001, 11001 etc. care duc automatul în starea finală D). (Observat ,ie: în teoria automatelor, secvent,ă de sincronizare propriu-zisă este considerată a fi doar cea mai scurtă dintre ele – aici, secvent ,a 111). Aplicat,iile acestei secvent,e sunt foarte numeroase, atât în sens benefic cât s,i în sens malefic.

Acesta este cazul tuturor ritualurilor religioase care, atunci când sunt realizate cu strictet,e s,i cu atent,ie, aduc participant,ii într-o stare bine conturată de reculegere s,i aspirat,ie către Dumnezeu. Posturile Yoga corect s ,i atent

42

Page 43: Eneagrama și diverse.docx

executate sunt secvent,e de sincronizare cu efecte extraordinar de nuant,ate pentru anumite trăiri elevate foarte clar definite, specifice centrilor de fort ,ă vizat,i pentru a fi dinamizat,i. De asemenea, arta obiectivă, as ,a cum a fost definită chiar de Gurdjieff, este capabilă să inducă celor care o savurează, indiferent de rasă, etnie, fond cultural, religie etc., o stare identică. În acelas ,i mod se poate explica însă s,i eficient,a tehnicilor de manipulare care se bazează pe cunoas,terea „tabelului de tranzit,ii” al maselor mari de oameni: odată ce acesta este cunoscut, se generează secvent ,a de sincronizare adecvată s ,i... rezultatele se văd imediat. Ce altceva sunt concertele de muzică rock, heavy metal etc., dacă nu gigantice secvent,e de sincronizare menite a induce anumite stări, caracterizate de frecvent,e de vibrat,ie foarte joase, în mult,imea „fanilor”? Pe acest fond, anumite sugestii malefice găsesc un teren foarte fertil s ,i pătrund adânc în subcons,tientul tinerilor. Să ne folosim liberul arbitru!

Ce putem face? Cum putem utiliza aceste informat ,ii? În primul rând, trebuie să ret,inem faptul că toate aceste considerente sunt valabile numai pentru „oamenii-robot,i” cu o cons,tiint,ă încă gregară, pentru care acest tabel este într-adevăr valabil aproape ineluctabil. Pentru a putea modifica cont ,inutul unei celule este necesară, pe lângă energia de care vorbeam mai sus, o cons ,tiint,ă trează, deci va trebui să ne dezvoltăm în primul rând atent ,ia s,i cons,tiint,a continuă de sine. De altfel, a fi permanent cons,tient de sine era una din tehnicile fundamentale ale s,colii init,iatice a lui Gurdjieff. Această cons,tientizare continuă este, de fapt, echivalentă cu posibilitatea de angrenare a liberului arbitru pe care îl are fiecare fiint,ă umană.

G.I.Gurdjieff - Fascinat,ia miraculosului

Înainte de începutul primului război mondial, un om de origine armeanogreacă, ce trăise din plin experient ,a călătoriilor s,i a trăirilor profund ezoterice, s-a întors în Rusia, t,ara în care se născuse, aducând cu el nepret ,uita învăt,ătură mistică a Orientului."“Frapa prin marea sa simplitate interioară s ,i aerul său natural cu care ne făcea să uităm complet că reprezenta pentru noi lumea miraculosului s ,i a necunoscutului. Se simt,ea, de asemenea, în el, foarte puternic, absent ,a totală a oricărui fel de afectare sau dorint ,ă de a impresiona în vreun fel pe cei din anturajul său. În plus, îl simt ,eam complet dezinteresat, total indiferent fat ,ă de lux, fat,ă de confortul său s,i capabil de a nu precupet,i nici un efort în munca sa.” (P.D.Uspensky, Fragmente dintr-o învăt,ătură necunoscută)

43

Page 44: Eneagrama și diverse.docx

George Ivanovitch Gurdjieff (1877-1949) s-a născut în oras ,ul Alexandropol, în apropierea granit,ei ruso-persice.Familia sa, de origine greacă, a locuit o perioadă de timp în Turcia, stabilinduse ulterior în Armenia. Tatăl lui Gurdjieff, persoana cu cea mai mare influent ,ă asupra copilăriei s,i adolescent,ei lui, era de profesie tâmplar. La atelierul său se strângeau seara nenumărat,i oameni care purtau discut,ii despre religie s,i, mai ales, povesteau nenumărate legende asiatice. Aceste povestiri l-au impresionat foarte mult pe Gurdjieff s,i au făcut ca de la o vârstă foarte fragedă să fie pasionat de fantastic s,i supranatural.

“Primii săi ani s-au scurs într-o atmosferă de poves ,ti, de legende s,i tradit,ii. În jurul lui, miraculosul fusese un fapt real. Predict ,ii pe care le auzise s,i cărora anturajul său le acorda încredere totală se realizaseră s ,i îi deschiseseră ochii spre multe lucruri. Împletirea tuturor acestor influent ,e crease în el, de la cea mai fragedă vârstă, o gândire orientată spre misterios, incomprehensibil s ,i magic.” (P.Uspensky, Fragmente dintr-o învăt,ătură necunoscută) A primit o foarte bună educat,ie, fiind supravegheat îndeaproape de episcopul localităt ,ii, care l-a format pentru a deveni medic s,i preot. Gurdjieff a plecat de acasă când era încă adolescent s,i s-a întors după 20 de ani. Se spune că în această perioadă a călătorit în Asia, Europa s,i Africa, fiind membrul unui grup ezoteric numit “Căutătorii Adevărului”, ce aveau ca scop găsirea Adevărului Ultim.

A cunoscut fachiri s,i dervis,i, autentici maes,tri spirituali, a studiat practicile yoghine, a vizitat celebrele mănăstiri tibetane. Conducătorii grupului din care făcea parte îl trimiteau de la un maestru la altul, fiecare dintre aces ,tia dăruindu-i o parte din cunos,tint,ele sale, precum s,i meseria lor. Astfel, el a învăt,at arta t,esutului, caligrafia, prelucrarea aramei, tehnici respiratorii, dansurile dervis ,ilor, muzica sufită s,i tehnici yoghine de evolut,ie rapidă.

Avea o fire foarte aventuroasă s,i dovedea o extraordinară inventivitate. A povestit discipolilor săi cum, pentru a strânge fonduri pentru cărt ,i s,i pentru călătoriile grupului “Căutătorii Adevărului”, a prins vrăbii pe care le-a pictat s ,i le-a vândut oamenilor bogat,i pe post de canari americani, cum a cumpărat covoare din Caucaz s,i le-a vândut la Moscova sust,inând că sunt din India, fiind convins că nu este un păcat să profit,i de snobismul s,i prostia oamenilor bogat,i.

S-a întors în Rusia având foarte bine pus la punct “Sistemul” pe care l-a predat discipolilor săi pentru tot restul viet,ii sale, Sistem ce urmărea să explice natura omului s,i a Universului. Limbajul pe care l-a folosit a fost cel al unui om de

44

Page 45: Eneagrama și diverse.docx

s,tiint,ă. Chiar din adolescent,ă a urmărit să-s,i apropie modul de viat,ă occidental, fiind fascinat de medicină, fizică, mecanică, chimie - astfel că informat ,iile pe care le-a cules în călătoriile sale se îmbinau cu cele mai recente descoperiri occidentale din acea perioadă. Gurdjieff s-a întors la Moscova în anul 1912, unde a urmărit să-s,i formeze un grup de discipoli. Printre primii săi discipoli se aflau: Dr. de Stjoernval, compozitorul Thomas de Hartmann, sculptorul Vladimir Pohl. În anul 1915, scrie s,i regizează un balet “hindus” întitulat “Lupta Magicienilor”, ocazie care va intermedia întâlnirea cu cel mai renumit discipol al său, Peter Demianovitch Uspensky.

Uspensky era un cunoscut matematician, jurnalist s ,i un mare amator de ezoterism. Scrisese o carte de succes, numită “Tertium Organum” - în care argumenta ideea abordării timpului ca o a patra dimensiune. În anul 1914 a pornit într-o călătorie în jurul lumii, dorind să găsească o învăt ,ătură care să-i împlinească aspirat,iile de descoperire a Adevărului, o s ,coală ezoterică care putea fi urmată s,i verificată pas cu pas, nu genul de s ,coală în care omul trebuia să sacrifice totul înainte de a putea începe, înainte de a s ,ti dacă det,ine într-adevăr Cunoas,terea dorită. Paradoxul a făcut ca la întoarcere să găsească la el în t,ară ceea ce a căutat foarte mult timp în alte părt ,i. La baza sistemului predat de Gurdjieff se află următoarele idei: - omul este într-o stare de adormire, în care nu-s,i foloses,te decât o infimă parte a fort,ei sale afective, mentale s,i spirituale;

- omul este atât de condit,ionat de obiceiurile s,i de prejudecăt,ile sale încât toate react,iile sale îi sunt total previzibile, el funct,ionând la fel ca o mas,ină, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff să introducă conceptul de om-mas,ină; omul-mas,ină este supus unei multitudini de legi ce-i determină existent,a; omul trebuie să ajungă să devină propriul stăpân folosindu-s,i liberul arbitru s,i aceasta nu se poate realiza decât printr-un proces de auto-observare s,i de cons,tientizare;

Această înt,elegere a existent,ei are la bază două legi fundamentale ale Universului: Legea lui Trei s ,i Legea lui s,apte. Legea lui Trei sust,ine că orice există în manifestare este rezultatul interact ,iunii a trei fort,e numite pozitiv-activ, negativ-pasiv s,i neutru. Cel mai adesea omul este cons ,tient doar de existent,a fort,elor pozitiv s,i negativ s,i ignorăm existent,a celei de-a treia. Legea lui s,apte demonstrează că nu există proces care să decurgă fără întreruperi. La fel cum în gama muzicală există două semitonuri sau hiatusuri, tot astfel, orice

45

Page 46: Eneagrama și diverse.docx

proces început va fi deviat de la scopul urmărit, dacă nu i se va furniza energie suplimentară suficientă pentru a “umple” cele două hiatusuri.

O altă idee de bază a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama este un simbol fundamental care condensează într-o formă sintetică legile fundamentale ale Universului, Legea lui Trei s,i Legea lui s,apte. Este constituită dintr-un cerc împărt,it în 9 părt,i egale s,i o serie de linii. Aceste linii formează un triunghi echilateral cu vârful în sus, expresie a Legii lui Trei, iar cele s ,ase puncte se constituie într-o expresie dinamică, procesuală, a Legii lui s,apte. Eneagrama a fost revelată în Occident pentru prima oară de către Gurdjieff, care a aplicat foarte des această diagramă în cadrul metodelor sale de trezire spirituală.

Gurdjieff a numit sistemul său “a patra cale” ca să-l diferent ,ieze de primele trei căi de evolut,ie pe care el le lua în considerat,ie: calea fachirului, a călugărului s,i a yoghinului.

În 1917, revolut,ia rusă întrerupe munca lui Gurdjieff s,i a grupului său. Gurdjieff se întoarce la casa părint ,ilor săi din Caucaz, fiind urmat de mult ,i membri ai grupului.Înfiint,ează la Tiflis “Institutul de dezvoltare armonioasă a omului” unde continuă munca începută la St. Petersburg. Haosul creat de primul război mondial a fost folosit de Gurdjieff pentru a realiza expedit ,ii în regiuni ce erau zguduite de lupte interne, pentru a mări rezistent ,a fizică s,i psihică a discipolilor săi.

El îs,i punea discipolii să realizeze diferite munci fizice foarte grele, să se confrunte cu anumite situat,ii de viat,ă ce creau momente psihologice dificile. Gurdjieff trimitea doamne din înalta societate să vândă diferite obiecte în piat ,ă. Toate aceste situat,ii oarecum bizare aveau ca scop să se creeze anumite conjuncturi ce determinau individul să se confrunte cu el însut ,i, cu limitările s,i prejudecăt,ile sale.

La începutul anilor ’20 existent,a devenise atât de dificilă în Rusia, încât Gurdjieff s,i discipolii săi au fost nevoit ,i să plece la Constantinopol. Uspensky a avut anumite neînt,elegeri cu maestrul său, ceea ce l-a determinat să plece la Londra. Aici s,i-a format grupe de studiu cărora le transmitea învăt ,ătura primită, recunoscând întotdeauna că sursa învăt,ăturilor sale este Gurdjieff.

După două încercări nereus,ite de a înfiint,a în Germania un institut similar celui din Tiflis, Gurdjieff ajunge în anul 1922 la Paris, unde, cu ajutorul discipolilor săi

46

Page 47: Eneagrama și diverse.docx

(inclusiv Uspensky), cumpără un castel la Fontainbleau, Prieure. Aici Gurdjieff reîncepe activitatea institutului din Tiflis, elaborează noi activităt ,i care să amintească discipolilor săi de conflictul care există între cons ,tiint,a lor s,i modul lor de a act,iona. El insista asupra muncilor fizice grele: ziua, discipolii săi făceau drumuri, doborau copaci, construiau case, asanau mlas ,tini, plantau livezi, iar noaptea făceau repetit,ii la dansurile elaborate de Gurdjieff, dansuri inspirate din tradit,ia sufită a dervis,ilor rotitori s,i pe care el le considera o parte esent ,ială a antrenamentului lor spiritual. Dansurile aveau la bază credint ,a că omul operează prin intermediul a trei centri: centrul intelectual cel care asigură procesul gândirii, centrul emot,ional - centrul sentimentelor, centrul instinctiv - cel care asigură mis,carea s,i procesul de creat,ie. La orice fiint,ă umană unul dintre aces,ti centri se manifestă predominant. Scopul dansului era să-l învet ,e pe dansator cum să integreze în mod armonios tot ,i aces,ti centri, fără să-s,i dea frâu liber imaginat,iei s,i emot,iilor sale. Aceste dansuri, ce păreau pentru un om neinit,iat mai degrabă nis,te mis,cări stranii, aveau loc pe o muzică compusă de Gurjieff împreună cu compozitorul Thomas de Hartmann.

Tot legat de important,a cons,tientizării mis,cării, Gurdjieff a elaborat “tehnica stopului”. În momentul în care el spune “stop”, discipolii “înghet,au” exact în atitudinea (interioară s,i exterioară) pe care o aveau în acea clipă, fără să mai permită nici unui mus,chi să se mis,te sau vreunui gând să se manifeste.

În anul 1923, Gurdjieff s,i-a trimis unul dintre discipoli, Orage, ca ambasador al învăt,ăturii sale în America, s,i în următorul an, a plecat acolo împreună cu cât ,iva discipoli. La New York au dat câteva reprezentat ,ii cu baletul sacru. Una dintre acestea a rămas memorabilă. Gurdjieff a dat comandă ca tot ,i elevii săi ce se aflau pe scenă să vină fugind spre sală. Scena se afla la o înălt ,ime de cinci metri fat,ă de podeaua sălii de spectacol. Tot ,i au crezut că la un moment dat maestrul va spune “stop”. Dar Gurdjieff s-a întors cu spatele să discute cu cineva, astfel că tot,i dansatorii au căzut unii peste alt,ii în urletele de groază ale spectatorilor. Dar în momentul în care, la comanda maestrului, tot ,i cei prăbus,it,i la sol s-au ridicat fără nici o zgârietură, sala a început să aplaude frenetic.

La sfârs,itul anului 1924, Gurdjieff se întoarce în Frant ,a dar, datorită unui grav accident de mas,ină, activitatea de la Prieure este mult încetinită. Gurdjieff hotărăs,te că nu poate să-s,i pună în totalitate ideile în practică s ,i că trebuie să se asigure că măcar din punct de vedere teoretic aceste învăt ,ături vor rămâne

47

Page 48: Eneagrama și diverse.docx

posterităt,ii. Din această perioadă datează cele trei cărt ,i ale sale: “Tot s,i toate”, “Povestirile lui Belzebut către nepotul său” s,i “Întâlniri cu oameni remarcabili”.

Cel mai important discipol al său, Uspensky, a scris despre Gurdjieff s ,i învăt,ătura sa, în “Fragmente dintr-o învăt,ătură necunoscută” s,i “A patra cale”.În timpul celui de-al doilea război mondial Gurdjieff a rămas în Frant ,a, unde a continuat să predea unor grupuri relativ mici de discipoli. A murit în luna octombrie a anului 1949, lăsând în urma sa un sistem care a transformat viat ,a multor oameni precum s,i domeniul artei, al teatrului s,i psihanalizei.

“Gurdjieff, urmând indicat,iile Ordinului, s,i-a petrecut mai multe luni scriind doar propozit,ia: Doamne, miluies,te-mă!” (Edmond Andre, “Pe urmele unui mare init,iat”)“Gurdjieff purta toate semnele care indicau că ar face parte dintre acei care erau trimis,i să învet,e, să se formeze, iar apoi erau călăuzit ,i s,i trimis,i să instruiască la rândul lor.” (Edmond Andre, “Pe urmele unui mare init ,iat”) “Omul nu are un mare”Eu" unic, ci este scindat într-o mult ,ime de “eu”-ri. Dar fiecare dintre ele este capabil să se autoproclame ca fiind “Esent ,a”, să act,ioneze în numele Esent,ei, să facă promisiuni, să ia decizii, să fie sau nu de acord cu ceea ce un alt “eu” ar avea de făcut. Aceasta este tragedia fiint ,ei umane, ca oricare “eu” micut, să aibă astfel puterea de a semna tratate, ca după aceea omul, adică Esent,a, să fie cel care trebuie să facă fat,ă."

“Metoda fundamentală pentru studiul propriei fiint,e este auto-observarea.” “Unitatea interioară se obt,ine atunci când există în fiint,ă lupta interioară dintre”da" s,i “nu”. Dacă o persoană trăies,te fără nici un fel de luptă interioară, dacă tot ceea ce i se întâmplă se derulează fără nici un fel de opozit,ie, dacă fiint,a se îndreaptă întotdeauna în ce parte o duce valul, în ce parte bate vântul, atunci ea nu va progresa niciodată, va rămâne as,a cum este."

“Ceea ce oamenii trebuie să sacrifice este suferint ,a lor: nimic nu este mai dificil de sacrificat. Un om va renunt,a la orice plăcere mai degrabă decât să renunt,e la propria sa suferint,ă. Omul a degenerat în as,a fel încât t,ine la asta mai mult decât la orice. S, i totus,i, este indispensabil să se elibereze de suferint,ă.”

“Înt,elegerea simbolului eneagramei s,i capacitatea de a-l folosi dă omului o putere foarte mare. Este mis,carea perpetuă, este piatra filosofală a alchimis,tilor. Trebuie înt,eles că eneagrama este un simbol universal. Orice s,tiint,ă îs,i are locul în eneagramă s,i poate fi interpretată mult,umită ei. Un om nu înt,elege cu adevărat decât ceea ce este capabil să situeze pe eneagramă.”

48

Page 49: Eneagrama și diverse.docx

“O ceremonie este o carte în care sunt scrise mii de lucruri. Cine înt ,elege poate să citească. Un singur ritual are adesea mai mult cont ,inut decât o mie de cărt,i.”

“În arta obiectivă, veritabilă, nimic nu este accidental, totul este matematic. Artistul s,tie s,i înt,elege mesajul pe care vrea să-l transmită s,i opera sa nu poate produce o anumită impresie unui om s ,i o impresie complet diferită altuia - asta în cazul unor persoane aflate pe acelas,i nivel de cons,tiint,ă.” “O cres,tere interioară, o transformare spirituală a fiint ,ei depinde în întregime de munca pe care o depune fiecare, singur, în acest sens.” Aspecte psihologice “varia”:

Imaginat,ia este periculoasă. Emot,ia bazată pe identificare este imaginat,ie. Gândul aduce atent,ia care stopează imaginat,ia, care este un obicei prost, o formă de somn, o slăbiciune, este us ,oară, nu necesită nici un fel de efort. Suferint,a este foarte folositoare, pot,i obt,ine multe lucruri doar prin suferint,ă. Dar suferint,a conectată cu identificarea s,i imaginat,ia devine emot,ie negativă. Dificultatea renunt,ării la autocompătimire, care e suferint ,a de care es,ti atas,at cel mai mult. Trăim masochis,ti complet absorbit,i în emot,ia negativă a autocompătimirii s,i totul e colorat de ea. Pentru mult,i, a sacrifica această emot,ie negativă principală înseamnă a sacrifica întreaga viat ,ă (modul gregar masochist). Mintea este hipnotizată de această suferint ,ă. Suntem atas,at,i de jigniri s,i nu le sacrificăm. Prin plăcere nu obt ,inem nimic, fiecare efort înseamnă suferint,ă, fiecare înt,elegere implică suferint,ă, există multe înt,elegeri neplăcute. Oamenii nu pot munci din teamă de suferint ,ă, le este frică de suferint,a imaginară. Prin efortul voint,ei s,i prin cunoas,tere apare transformarea care face posibil ca o emot,ie pozitivă să-s,i aibă rădăcinile în durere. Devii liber după mii de es,ecuri, timp de ani de zile. Nimeni nu poate suferi pentru altcineva, nu îmi va diminua cu nimic durerea dacă ai s ,i tu una asemănătoare. Gândirea formală este întotdeauna săracă, iar pentru unele probleme este chiar ridicolă. Identificarea face gândul să devină îngust s ,i eronat, te leagă, nu mai pot,i gândi obiectiv, nu mai pot ,i deduce. Catalogarea, etichetarea, este o gândire bolnavă, prin ea nu reus,es,ti nimic, decât să pierzi ani de zile studiind tot felul de lucruri minore. Des ,i te poate ajuta la multe s,i poate fi folositoare, totus,i gândirea formală nu este Gândire, nu este folositoare pentru Gândire. Gândirea asociativă mecanică, din cauza ei nu percepi exact ce s-a spus s ,i nu obt,ii un răspuns potrivit. Când gândes,ti în timp ce t,i se răspunde mintea nu va fi liberă pentru a urmări. Nici o idee nu poate fi clară prin gândire formală s ,i prin cuvinte, doar prin simt,ire s,i verificare prin cons,tiint,a s,i mintea superioară.

49

Page 50: Eneagrama și diverse.docx

Gândirea logică este îngustă, însă gândirea psihologică este mai largă. Adunate împreună, ideile existente la Viat ,a după Moarte sunt toate adevărate, doar par contradictorii. Logic se contrazic unele pe altele, dar din punctul de vedere al metodei psihologice ele se completează una pe cealaltă. Mintea nu poate inventa nimic care să fie absolut gres,it. Mintea normală care lucrează liberă s ,i care nu este legată de un anumit adevăr, ajunge întotdeauna la un anumit adevăr. O minciună completă poate fi inventată doar de o minte nebună sau de una care lucrează în lant,uri. Cunoas,terea este substant,ă s,i cunoas,terea necesară pentru transformarea fiint,ei există într-o cantitate foarte limitată.

Oamenii trăiesc cu lucruri non-existente s ,i nu le văd pe cele reale; nici măcar nu se obosesc să se gândească la ele, fiind complet satisfăcut ,i cu imaginarul. Oamenii devin din ce în ce mai put,in sănătos,i. Au nevoie de mai put,in adevăr s,i nu mai sunt capabili să îl distingă, fiind mai us ,or satisfăcut,i cu minciunile. Există trei moduri de vorbire sau trei căi de gândire: filosofic, teoretic s ,i practic. O întrebare abstractă nu poate primi un răspuns concret. Gândirea este filosofică, vorbirea este teoretică, act,iunea este practică. O impresie este cea mai mică unitate a gândului, senzat,iei sau emot,iei.

Centrul emot,ional superior nu mai foloses,te cuvintele, acestea sunt prea neelegante, prea dificile pentru a opera cu ele s,i înt,elesul lor se schimbă chiar de la o generat,ie la alta. Există multe impresii care ît,i pot distruge viat,a dacă le accept,i suficient de mult timp, ori dacă ai obiceiul de a căuta impresii rele. Atitudinea filosofică nu este de mare ajutor. Poate inventa teorii apoi se opres,te. Doar amintirea de sine, dezvoltarea cons ,tiint,ei, doar centrii superiori pot înt,elege ideile pe deplin.

TEORIE ANTICĂ DIN TEATRUL INDIAN :

... neatent,ie excesivă sau orice alte nenorociri. Stările emotive pasagere sunt dezolarea, slăbiciunea, grija, tânjirea, panica, rătăcirea, pierderea cumpătului, istovirea, frica, disperarea, deprimarea, boala, stupoarea, nebunia, epilepsia, spaima, indolent,a, moartea, înt,epenirea, tremurul, paloarea, lacrimile, vocea întretăiată. Odiosul (bibhatsa) este întemeiat pe starea emotivă permanentă a silei (jugupsa). El provine din determinant,i precum ascultarea, vederea sau vorbirea despre cele neîndrăgite, neplăcute, necurate sau nedorite. Stările emotive pasagere legate de el sunt accesele de epilepsie, tulburarea, panica, boala, moartea s,i altele.

50

Page 51: Eneagrama și diverse.docx

Pateticul este tot de trei feluri: născut din încălcarea legilor sau datoriilor morale, produs de pierderea averii sau cauzat de tristet,e. Odiosul e s,ocant, simplu sau dezgustător. Cel dezgustător e provocat de excremente s,i viermi, cel s,ocant de sânge s,i alte lucruri similare.

Tristet,ea (soka) provine din determinant,i precum despărt,irea de cei dragi, pierderea avut,iei, resimt,irea durerii la moartea ori întemnit ,area cuiva etc. Tristet,ea născută din nefericire se manifestă la femei s ,i caracterele inferioare; la cei superiori ea se manifestă prin gravitate, iar la cei inferiori prin plâns. Frica bărbat,ilor provine din angoasă.

Dezolarea provine din determinant,i precum sărăcia, boala, jignirea, ocara, mânia, bătaia, pierderea celor dragi, cunoas,terea Realităt,ii s,i apart,ine femeilor s,i oamenilor de rând. Dezolarea se nas ,te prin pierderea celor dragi, sărăcie, boală, suferint,ă, precum s,i la vederea prosperităt,ii altuia. Slăbiciunea provine din determinant,i precum vomitare, purgat,ie, boală, mortificare, practici austere (niyama), post, frământarea mint,ii, exces sexual, patima bet ,iei, călătorie îndelungată, foame, sete, nedormire etc.

Invidia provine din determinant,i precum afronturile s,i ura, ca s,i din vederea prosperităt,ii, norocului, inteligent,ei, învăt,ăturii sau desfătării altora. În societate ea trebuie interpretată prin consecvent ,i cum sunt trâmbit,area defectelor s,i minimalizarea calităt,ilor altora, priviri invidioase, capul plecat, încruntarea sprâncenelor, desconsiderare, calomnie etc. Invidia se ives ,te la vederea norocului, prosperităt,ii, inteligent,ei sau exuberant,ei jocurilor s,i desfătării altora, făcându-le o vină din aceasta. Interpretarea ei se va face prin încruntarea sprâncenelor, strâmbături, privire pizmas ,ă, mânioasă sau piezis,ă, ponegrirea calităt,ilor altora s,i ostilitate.

Deprimarea provine din determinant,i ca sărăcia, zbuciumul sufletesc etc. Deprimarea bărbat,ilor se ives,te din pricina grijilor, nerăbdării, suferint,ei s,i altele; diversele sale modalităt,i de interpretare includ neglijarea totală a curăt,eniei trupului. Descumpănirea se nas,te din nenorocire, vătămare, frică, amintirea unei vechi dus,mănii sau îmbolnăvire. Ea se va interpreta prin tulburarea tuturor simt,urilor. Omul ce purcede la fapte nesăbuite ca omorul ori vătămarea, din pricina lipsei de judecată, trebuie socotit ca irascibil de către cei înt,elept,i. Stupoarea sau nesimt,irea implică întreruperea tuturor activităt ,ilor s,i provine din determinant,i precum vederea sau auzirea celor dorite foarte mult sau a celor nedorite, boală etc. Ea se va interpreta prin lipsă de comunicare,

51

Page 52: Eneagrama și diverse.docx

vorbire s,ovăielnică, stări de mut,enie, absent,ă, privire fixă, supunere fat ,ă de voint,a altuia etc. Cel ce din pricina tulburării mint ,ii nu deosebes,te între bine sau rău, între durere s,i bucurie, rămânând tăcut s,i supus altora, este numit nesimt,itor.

Arogant,a provine din determinant,i precum suveranitate, neam nobil, frumuset,e, tineret,e, erudit,ie, fort,ă, îmbogăt,ire etc.; se va interpreta prin iritare, dispret,, dezaprobare, nerăspundere la întrebări s ,i neacceptarea discut,iei, priviri peste umăr, mis,cări în toate părt,ile, ridiculizare, vorbe jignitoare, neascultarea superiorilor s,i luarea lor în derâdere, întreruperea vorbelor altuia etc.

Disperarea bărbat,ilor apare întotdeauna din pricina neputint,ei lor de a ies,i dintr-un impas, sau când sunt prins ,i furând ori gres,esc fat,ă de rege, precum s,i la neîmplinirea t,elului lor din pricina împotrivirii destinului. În cazul personajelor superioare s,i mijlocii, disperarea se va reprezenta prin născocirea feluritelor mijloace de scăpare, iar în cazul celor inferioare prin somnolent ,ă, respirat,ie anevoioasă s,i cugetare.

Epilepsia apare din pricina posedării de către bhuta sau pisaca, din amintirea de aceste spirite, din consumarea rămăs,itelor hranei altuia, intrarea în case pustii, nerespectarea vremii potrivite pentru mâncare s ,i somn s,i necurăt,enie. Semnele epilepsiei sunt căderea subită la pământ, tremuratul, spumele la gură s,i ridicarea în picioare în stare de incons,tient,ă.

Resentimentul provine din jignirea s,i dispret,ul din partea celor superiori prin învăt,ătură, rang, vitejie sau fort,ă. Resentimentul apare la bărbat,i energici când sunt jignit,i de cei ce le sunt superiori prin învăt ,ătură, vitejie sau putere. Disimularea e întemeiată pe ascunderea aparent ,ei. Ea provine din determinant,i precum rus,inea, frica, înfrângerea, respectul fat ,ă de cineva, îns,elătoria etc. Interpretarea ei se va face prin consecvent ,i precum vorbele false, privirea în altă parte, retezarea vorbei, simularea sigurant ,ei de sine etc. Disimularea, întemeiată pe frică, se nas,te din făt,ărnicie, îns,elătorie etc. Ea se va reprezenta prin desconsiderare s,i vorbe în doi peri.

Nebunia se nas,te din pricina pierderii celor dragi, accidente grave, tulburarea vântului, bilei s,i flegmei, precum s,i din feluritele născociri ale mint,ii. Prea multă disperare favorizează nebunia prin născocirea feluritelor mijloace de scăpare.

52

Page 53: Eneagrama și diverse.docx

Chibzuirea provine din îndoială, cântărirea argumentelor, discut ,ii în contradictoriu. Ea se va interpreta prin diverse ipoteze s,i interogat,ii, deliberare, planuri secrete etc. Chibzuirea provine din discut,ii s,i este întemeiată pe îndoiala excesivă. Înt,epenirea apare din pricina bucuriei, fricii, tristet,ii, uimirii, disperării, ofensării etc. Epilepsia, nebunia, disperarea, îmbătarea, moartea, boala s,i frica sunt stările emotive ale odiosului.

Cam acesta ar fi excursul prin tenebrele psihicului uman, oricum eu mi-am propus să mai corelez între simptome s,i probleme “abisale” cum ar fi hipotensiunea, tuberculoza, masturbarea, epilepsia, homosexualitatea, nebunia, canibalismul, amokul etc. Explorarea incons,tientului seamănă cu scufundările lui Jacque Yves Cousteau, ai nevoie de un batiscaf bine pus la punct pentru a rezista la presiuni mari.

PSIHOLOGIE ÎN ACUPUNCTURĂ

{Logica, Foc, Shen}, {Memoria, Pământ, Yi}, {Intuit ,ia, Metal, Po}, {Voint,a, Apă, Zhi}, {Imaginat,ia, Lemn, Hun}{Foc, Seninătate, nelinis,te, impulsivitate}, {Pământ, Preocupare, neglijent,ă, obsesie}, {Metal, Melancolie, beatitudine, tristet ,e}, {Apă, Precaut,ie, frică, temeritate}, {Lemn, Iritabilitate, timiditate, agresivitate}.

LEMN = DIMINEAT, Ă, PRIMĂVARĂ, NAS, TERE, EST, VÂNT, JUPITER, VERDE, 3 S, I 8

FOC = AMIAZĂ, VARĂ, CRES, TERE, SUD, CĂLDURĂ, MARTE, ROS, U,2 S, I 7

PĂMÂNT = DUPĂ-AMIAZĂ, SFÂRS, IT DE VARĂ, TRANSFORMARE, CENTRU, UMIDITATE, SATURN, GALBEN, 5 S, I 10

METAL = SEARA, TOAMNA, DECLIN, VEST, USCĂCIUNE, VENUS, ALB, 4 S, I 9

APĂ = NOAPTE, IARNĂ, STAGNARE, NORD, FRIG, MERCUR, NEGRU,1 S, I 6 .

CELE 12 MERIDIANE

{PLĂMÂN, P, YIN, 3-5}, {INTESTIN GROS, IG, YANG, 5-7},

{STOMAC, S, YANG, 7-9}, {SPLINĂ-PANCREAS, SP, YIN, 9-11},

{CORD, C, YIN, 11-13}, {INTESTIN-SUBT, IRE, IS, YANG, 13-15},

{VEZICĂ, V, YANG, 15-17}, {RINICHI, R, YIN, 17-19},

53

Page 54: Eneagrama și diverse.docx

{VASE-SEX, VS, YIN, 19-21}, {TREI-FOCARE, TF, YANG, 21-23}, {VEZICULĂ-

BILIARĂ, VB, YANG, 23-1}, {FICAT, F, YIN, 1-3}, s,i VASUL GUVERNOR VG s,i

VASUL DE CONCEPT, IE VC.

Considerente spirituale cu privire la constelat ,ia zodiacală a Scorpionului 1)

Eliminarea :

Dintre toate constelat,iile zodiacale, Scorpionul este singurul care cunoas,te o dublă reprezentare simbolică: s,arpe s,i acvilă. S, arpele reprezintă natura umană grosieră, atas,ată s,i chiar dependentă de plăceri pe care nu le poate controla; acvila este simbolul transcenderii acestor dorint ,e, dar s,i al eliberării spiritului de sub tirania s,i limitările materiei s ,i ale instinctului brutal al viet ,ii. În acest simbolism dual avem, de altfel, cheia existent ,ei: energia care ne poate crea cele mai mari probleme s,i neîmpliniri (atunci când este lăsată să se manifeste haotic) ne poate conduce către cele mai profunde realizări (atunci când este cultivată s,i rafinată cons,tient). Uneori, în anumite reprezentări zodiacale care nu au cunoscut o foarte mare popularitate, Constelat ,ia zodiacală a Scorpionului mai este reprezentată s,i printr-un s,arpe cu aripi (dragon), simbol rezultat probabil din combinarea celor două (s,arpele s,i acvila), dar a cărui semnificat,ie rămâne aceeas,i: transcenderea naturii umane grosiere s,i elevarea ei prin controlul Spiritului asupra Materiei (Moku-no-chi este alcătuit din cele trei componente spirituale ale omului: înt,elepciunea, dragostea s,i voint,a. El este fundamentul cunos,tint,ei vitale s,i inexprimabile. Gradat,ia chi-ului pleacă de la date pentru a atinge provident,a, trecând prin informat,ie, cunoas,tere, înt,elegere, spirit, înt,elepciune s,i sophia). Dragonul învins s,i perfect stăpânit de init,iat apare frecvent în tratatele alchimice, el semnificând reus ,ita Marii Opere s,i separarea grosierului de subtil. Acesta este, de altfel, s ,i înt,elesul ultim al mitului păsării Phoenix, cea care renas ,te din propria ei cenus,ă: rafinarea s,i înt,elegerea superioară ne eliberează din lant ,urile inert,iei s,i ignorant,ei, făcându-ne să renas,tem într-o nouă dimensiune existent,ială cea spirituală, divină. La modul simplist spus, Scorpionul este asociat cu cele mai puternice s ,i magice mistere din viat,a noastră; sexualitatea (care este conexă atât cu energiile viet,ii, cât s,i cu acelea ale mort,ii); moartea s,i regenerarea; puterea; transformarea. Părt,ile trupului guvernate de Scorpion sunt organele de eliminare s,i de reproducere. Aceasta arată că una dintre energiile caracteristice

54

Page 55: Eneagrama și diverse.docx

acestei Constelat,ii zodiacale este s,i energia descendentă, cea care are ca rol eliminarea din organism a tuturor reziduurilor rămase după transformarea hranei fizice în constituent,i energetici s,i resturi materiale. Din punct de vedere medical, un trup care asimilează corect este acela care s ,i elimină corect. Organismul care nu elimină este un organism care nici nu asimilează. Orice stagnare energetică, fie ea grosieră sau subtilă, generează blocaje la absolut orice nivel, fie el fizic sau mental. Gres ,eala comportamentală care generează, ment,ine s,i amplifică acest tip de dezechilibru este agresivitatea. Ei i se mai poate asocia posesivitatea s,i, derivat din ea, acumularea, care duce la blocajele mai sus-amintite. De asemenea, persoanele cu o dominantă as ,a zis “cerebrală” pot ajunge în aceeas,i situat,ie, ca urmare a unei “sărăciri afective”, s,tiut fiind că energia afectivă are s,i un aport puternic al Elementului Apă. Atunci când nativul ignoră, reprimă sau desconsideră sentimentele, cu timpul el va ajunge la un real deficit al Elementului Apă în fiint,a sa, care va avea drept consecint,e disfunct,ii mari de eliminare. Pentru a înt ,elege s,i mai bine o temă natală din punctul de vedere al acestei energii specifice a Constelat ,iei zodiacale a Scorpionului, mai trebuie spus că adevăratul nostru organ de eliminare este, totus,i, mintea.

Atunci când mintea nu s,tie ce să elimine, ea elimină tot s ,i atunci, la nivel fizic, apare diareea. Persoanele caracterizate de plăcerea sau de obiceiul necontrolat de a vorbi, persoanele foarte agitate mental, persoanele foarte fricoase, fiint ,ele bârfitoare sunt adeseori confruntate cu acest dezechilibru al organelor de eliminare. Atunci când mintea nu s ,tie ce să ret,ină, ea ret,ine tot s,i apare constipat,ia. Ea caracterizează fiint,ele care se ascund (nu contează dacă de ceilalt,i sau de ele însele), fiint,ele care uneltesc, fiint,ele care se reprimă sau care în mod cons,tient refuză să comunice devenind, în timp, foarte închise (în vorbirea curentă chiar există zicala: “un individ constipat”, prin care se indică de fapt o fiint,ă foarte închistată din punct de vedere mental sau comportamental).

TRANSFORMAREA :

Constelat,iile zodiacale de apă generează nevoia de securitate emot ,ională s,i de sigurant,ă, Scorpionul însă mai ales în profunzimile abisale ale fiint ,ei. Ca orice Constelat,ie zodiacală fixă Scorpionul este caracterizat de diferite excese, pentru că modul vibratoriu fix este în rezonant ,ă cu energia acumulării. T, inând cont că, împreună cu constelat,ia zodiacală a Taurului, ea reprezintă în horoscop axa posesiunilor de orice fel, putem să înt,elegem de ce această constelat,ie zodiacală, dacă este bine reprezentată în temă, indică existent ,a unor dorint,e

55

Page 56: Eneagrama și diverse.docx

intense, adesea dificil de cons,tientizat sau greu de acceptat. În clipa în care ne confruntăm cu afect,iuni severe ale sănătăt,ii, cu diferent,e mari de opinie în relat,iile cu ceilalt,i, cu schimbarea unei res,edint,e, a unei profesii sau a unui regim politic s,i nu facem fat,ă, am intrat deja în sfera de influent,ă a schimbărilor s,i a transformărilor pe care, de fapt, nu le acceptăm sau chiar refuzăm să le facem, chiar s,i atunci când, la modul evident, ele sunt spre binele nostru! Aceasta ne atrage automat, prin rezonant,ă, blocaje energetice de natura Constelat,iilor Zodiacale Fixe s,i mai ales de natura Constelat ,iei zodiacale a Scorpionului. PUTEREAEgoistul este cel ce vrea totul, cel care se teme cu adevărat de transformare, lui îi este o teribilă frică de moarte, deoarece moartea îl separă de tot ceea ce el acumulează. Cei care vor, în mod egoist, totul ACUM, sfârs,esc de cele mai multe ori prin a pactiza, cons,tient sau nu, cu Răul. El ne înlănt,uie de iluziile acestei lumi s,i el ne determină să ne identificăm cu ele - cu diplomele pe care le primim, cu cunoas,terea pe care o dobândim, cu bunurile pe care le avem s,i cu funct,iile cu care suntem investit,i.Cine nu s,tie să moară nu s,tie de fapt să trăiască. Cine se teme de moarte, se teme de viat,ă, câtă vreme viat,a înseamnă transformare, cons,tientizare, abnegat,ie, iubire. Egoul vrea putere, vrea să domine, să-s ,i impună voint,a proprie, să aibă totul. Nevoia de putere personală apare atunci când vrem să ne s,tim în sigurant,ă, când vrem să fim siguri că nimeni nu ne obligă la nimic. În acest fel ne amăgim cu iluzia că nimeni nu trece dincolo de voint ,a noastră, că tot ceea ce ne conferă plăcere s,i ocrotire va dăinui pentru totdeauna.

Extras din cartea “Paracelsus s,i Grădina Desfătărilor” :

(pag.202) ... Întrucâtva trecute sub uitare erau reflect ,iile în legătură cu al cincilea element: chintesent,a. Căutările în legătură cu această problemă erau prea stânjenitoare. S, i te puteai totdeauna bizui pe sfântul Augustin, care atribuise Necuratului, adică diavolului, infernului, tot ce era neînt,eles, ce nu se putea explica. Nimeni nu trebuia să întrebe, cum de se întâmplă o faptă oarecare. Era de-ajuns să-t,i explici pentru ce se întâmplă. Învinuirile aduse lui Theophrast se înmult,eau. Se spunea: Vrea să stăpânească natura. Tot,i luau parte cu plăcere la experimente s,i mult,i făceau ei îns,is,i experimente, dar numai în chip de spectacol interesant s,i plăcut; o distract,ie, asemănătoare unei reprezentat,ii de scamatorie, nu însă pentru a sluji studiului naturii.

56

Page 57: Eneagrama și diverse.docx

Învăt,at,ii tuturor facultăt,ilor nu aveau altceva de făcut la Universitatea din Basel, decât să rânduiască, să clarifice. Pe unele spre mântuire, pe celelalte spre afurisenie. În lumea lor erau incluse s,i animalele, pentru a trage învăt,ături moralizatoare: pelicanul, dornic de a se sacrifica, alina s ,i vindeca unele dureri. Succesiunea s,i valorile stabilite în marele univers concordau cu cele ale micului univers, elementele concordau cu omul; jos, era pământul; apoi, apa, apoi, aerul; apoi, focul. Iar în trupul omenesc, separate în chip semnificativ, partea de jos de cea de sus. De ce să se pună la îndoială frumoasa, solida structură? Se observase că acel care pune în discut ,ie o parte din aceste relat,ii, acela pune totul în discut,ie.

Despre Theophrast se spunea că s-ar fi ocupat cu descântecele vrăjitorilor, cât s ,i cu scamatoriile prestidigitatorilor. Îi stânjenea s ,i faptul că nici prin onoruri, nici prin bani, nu putea fi împiedicat să-s ,i înceteze cercetările s,i experimentele. Chiar discipolului său Oporinus, îi devenise limpede faptul că profesorul său ducea aici o luptă pe viat ,ă s,i pe moarte. S, i Theophrast fu înfrânt prin cea mai puternică s,i mai mare ispită: Spuse tot ce s ,tia. “Cu câtă plăcere m-at,i învinuit de ceea ce vă învinuiesc eu:”Theophrast, s,i tu îi distrugi pe bolnavi." Nu, nu; ceea ce voi distruget,i, eu înzdrăvenesc. Suntet,i ca nis,te pescari în pădure. Cum poate fi pus la loc un mădular tăiat? Voi tăiat ,i mădulare chiar s,i fără spadă sau cut,it. Apoi spunet,i că nici Theophrast nu le poate veni în ajutor bolnavilor. Cine poate încuraja acest măcel? Căci voi at ,i afumat, at,i uns, at,i spălat de nu s,tiu câte ori. Într-un pacient zace o jumătate de funt de mercur, în altul un funt, în al treilea un funt s,i jumătate. La unul a pătruns în măduvă, la altul în vene. Aici s-a sublimat, dincolo s-a calcifiat, în altă parte s-a precipitat. Cât de bucuros ,i at,i fi ca rus,inea voastră să cadă pe capul meu! Ce zace în voi? Suntet ,i în stare să discutat,i? De ce nu începet,i? Discut,iile v-ar sili să dat,i socoteală despre bolnavii vos,tri. Ce bine vă simt,it,i că-i avet,i pe juris,ti de partea voastră. Dar dacă acest ajutor se spulberă?

Nu vă bizuit,i pe ideea: îl avem pe Galenus, îl avem pe Avicenna. Vă previn: cerul va crea alt,i medici, care vor descoperi cele patru elemente. S , i vor avea s,i a cincea sperant,ă. Unde vă vet,i ascunde atunci, după această revolut ,ie, nevolnicilor? Cine va vopsi buzele subt ,iri ale femeilor voastre? Cine le va s ,terge nasurile ascut,ite? Diavolul? Voi trebuie să mă urmat ,i pe mine, voi, cu Avicenna s,i Galenus ai vos,tri, nu eu pe voi. Voi trebuie să mă urmat ,i, voi cei din Paris, Montpellier, Salerno, Viena, Köln, Wittenberg, Suabia, Meissen s ,i tot,i cei ce

57

Page 58: Eneagrama și diverse.docx

trăit,i în oras,ele de pe Dunăre s,i Rin, voi insule într-o mare, voi trebuie să mă urmat,i. Nu eu pe voi. Chiar de v-at,i ascunde în cele mai îndepărtate unghere, tot,i câinii vor râde de voi. Eu voi fi rege. Mie îmi apart ,ine regatul medicinii s,i vă voi pune în chingi." Când a spus “vă voi pune în chingi”, l-au înt,eles prea bine.

Theophrast viza pe ves,nicii păzitori ai hârdăului cenus,iu al nes,tiint,ei. Le va încinge s,oldurile cu curele s,i-i va trage cu de-a sila de-acolo, deoarece nu vor să-s,i părăsească locurile.“Vă voi încinge în chingi. Timpurile vechii arte medicale au trecut. Eu întemeiez o artă nouă a medicinii.”

(pag.280) ... Teama lui se risipi. Îs ,i dădea seama că nu lui trebuie să-i fie frică de moarte. Doar nu va fi interogat drept martor al apărării, ci drept unul al acuzării. S, i-s,i mai dădu seama că judecătorii s ,i ajutoarele lor din sală nu-i vor pricinui nici un rău. Nu i-ar putea pricinui nici un rău. Afară însă, pe stradă, în fat ,a tribunalului, era altceva. Acolo se va strânge toată adunătura de pe Kohlenberg. Iar judecata străzii asupra lui se va dezlănt ,ui; asupra discipolului. El va fi arătat cu degetul. El va fi scuipat. S, i toată viat,a va apăsa asupra lui acuzat,ia: El e discipolul, care s,i-a împins pe rug profesorul.

16

Cităm din “Utopia” lui Erasm din Rotterdam, tipărită de casa Froben: “Atunci când înving prin puterea rat ,iunii - cum numai omul e în stare s-o facă, dintre toate fiint,ele - sărbătoresc o victorie a omeniei s ,i a adevăratului eroism.” Utopia. Un U mare, care nu înseamnă nimic. Topos, înseamnă as ,ezare. Nici cămin, nici loc. Nu de-abia acum, pe neas,teptate, în această noapte, s,i nici cuprins de-o pătimas,ă mânie sau dintr-o întunecare a spiritului, s-a lăsat Theophrast coples,it de imensitatea primejdiei. În calitate de om de s ,tiint,ă, care se bizuie numai pe rat ,iune, era în stare să-s,i dea singur seama de situat,ia în care se afla.

Exista pentru el posibilitatea să arate aceeas,i atitudine cu marele grup al anabaptis,tilor. Să se dea pe mâna judecăt,ii s,i să as,tepte cu inima împăcată verdictul. S, i cu linis,tită bucurie să accepte moartea pe rug, pentru a dovedi lumii cât de puternic s,i neînfricat este. Iar prin sacrificiul voluntar al propriei viet,i să ridice un monument noului crez. Nu doar în această noapte a fost scârbit de acest soi de sacrificiu de sine. “Să as,tept,i, să suferi răbdător s,i pe deasupra să mai s,i gândes,ti: Dacă cineva se-ncumetă să-mi ia paltonul, să-i dărui pe deasupra s,i haina. Să nu mă împotrivesc. Să le las ce-s,i râvnesc. Să mă

58

Page 59: Eneagrama și diverse.docx

dezbrac până la piele, iar eu să fiu blând, ca un miel. Dar acesta e cel mai adânc dispret, fat,ă de autorităt,i. S, i mândria cea mai nesăbuită. Toate astea n-au nici un rost.

Pentru mine. Menirea mea e alta. Acelora, care lasă zilnic să piară mii de oameni, nici măcar într-un război adevărat - ci prin felul nelegiuit în care-i tratează pe bolnavi, acelora nu le voi zvârli, din proprie voint ,ă, viat,a mea. Ca s-o nimicească s,i să s,teargă orice urme ale existent,ei mele. Nu voi îngădui să fiu târât din casa mea s,i dus cine s,tie unde, împotriva voint,ei mele. Alt,ii să poată dispune de mine s,i să fiu atât de mult bătut s ,i torturat, până ce voi deveni nepăsător. Nu voi îngădui ca opera pe care am scris-o s ,i pe care am încuiat-o cu dragoste pătimas,ă în sertar, să fie scoasă de sub cheie de alt,ii, pusă pe masă, deschisă, răsfoită, citită. S, i să se facă observat,ii pe marginea ei. Dar nici de asta nu-mi va păsa dacă vor ajunge până acolo. După ce prin întrebările s ,i schingiuirile la care mă vor fi supus, mă vor împinge la nepăsare. Cartea, o parte din viat,a mea, mă va părăsi, ca frunza, copacul. Nu voi mai fi în stare să întind mâna, pentru a o apăra de ceilalt ,i. Ei vor putea să-i schimbe sensul, să treacă sub tăcere ceea ce nu le convine, să facă tot ce vor, atâta vreme cât nu e tipărită. Trebuie să caut să rămân în viat ,ă, cel put,in până tipăresc lucrarea mea despre boala frant,uzească. Se corectă el însus,i: “De ce, prin denumirea bolii să insult,i alt,i oameni, să-i defăimezi?”. Lucrarea lui nu trebuie să păstreze nici urmă de trufie. Boală pricinuită de plăcerile din grădina Venerei. “Boală venerică” îi va spune el acestei molime. Cu toate acestea, fiecare pas pe care-l făcea depărtându-se de oras,, era un pas plin de îndoieli.

“N-ar fi oare mai bine să rămân? Cei ce se lasă pe mâna justit ,iei pentru credint,a lor, nu sunt oare mai folositori, punându-s ,i viet,ile chezăs,ie pentru izbânda adevărului, asemenea acelor anabaptis,ti smerit,i? Sau e o interpretare gres,ită a credint,ei? Se poate oare spune că aces ,ti oameni au la-ndemână formule magice? Nu că ar fi ei îns ,is,i vrăjit,i de alt,ii, ci pentru că merg atât de departe, încât prin puterea credint,ei lor se aruncă în foc. Mie mi se pare că ei ar vrea să spună: Dacă Dumnezeu nu vrea să fim cei ales ,i, vom lupta s,i singuri. Mi se pare că acei care împing smerenia lor până la sacrificiul de sine s ,i-au pierdut mint,ile, ca s,i bolnavii apucat,i de streche.

(notă personală: putem observa intuirea maladiei wetiko, psihoza colectivă a egofreniei maligne.)

59

Page 60: Eneagrama și diverse.docx

CÂTEVA REPERE FUNDAMENTALE CARE NE PERMIT SĂ S, TIM DACĂ SUNTEM SĂNĂTOS, I MINTAL

În mod normal, oamenii sănătos,i au:

¤ Capacitatea de a iubi s,i de a fi iubit,i. Fără această însus,ire fundamentală fiint,ele umane, mai mult decât toate celelalte mamifere, nu se pot dezvolta.

¤ Puterea de a accepta schimbarea s ,i nesigurant,a fără teamă s,i de a înfrunta teama de irat,ional, manifestând o stare de optimism practic.

¤ O disponibilitate de a risca în mod deliberat ori de a se debarasa de obsesia celor mai groaznice scenarii interminabile referitoare la anumite act ,iuni pe care urmează să le facă.

¤ Rezerve de bucurie spontană de a trăi, precum s ,i o sferă largă de răspunsuri emot,ionale (inclusiv unele emot,ii negative, cum ar fi, spre exemplu, supărarea; acestea sunt importante mai ales pentru motivat ,ie, la fel de bine cum ele sunt un antidot natural al durerii).

¤ Contact eficient cu realitatea: nici prea put ,in, dar nici prea mult. (După cum spunea T.S. Eliot, fiint,a umană care nu este suficient de pregătită nu poate suporta prea multă realitate.)

¤ O imagine bogată asupra ambiant,ei care ne înconjoară, care dă lumii posibilitatea să existe sperant,ă s,i creativitate pentru a prospera. ¤ Un grad considerabil de autocunoas,tere care ne încurajează exercitarea abilităt,ii noastre, atât de autovindecare, cât s,i de vindecare a altora.

¤ Puterea de a spune “am gres,it” s,i de a învăt,a sau de a ret,ine ceea ce este bun s,i valoros din orice experient,ă.

¤ Un sentiment satisfăcător de sigurant,ă s,i de apartenent,ă în cadrul grupului din care facem parte s,i a societăt,ii în general.

¤ Capacitatea de a satisface cât mai bine cererile grupului, combinată cu libertatea de a alege, în funct,ie de înzestrările sau talentele noastre, exercitarea acesteia.

¤ Libertatea propriei exprimări as,a cum o dores,te.

¤ Capacitatea de a trăi starea de vrajă, de mister s ,i de a avea un stimulent de venerat,ie, atunci când este cazul.

60

Page 61: Eneagrama și diverse.docx

¤ Capacitatea de a împlini, în mod firesc s ,i armonios, dorint,ele trupes,ti ale sale s,i ale altora.

¤ Un simt, al umorului care, adeseori, poate să compenseze absent ,a unor însus,iri din cele ce au fost descrise mai sus.

¤ Fericirea, ca t,el, trebuie, de asemenea, să fie un element important al sănătăt,ii mintale. Însus,irile de mai sus sunt foarte importante, deoarece ele reprezintă nevoile de bază ale unei persoane. Totodată, însus ,irile de mai sus pot fi privite s,i ca un fel de proiect care este necesar pentru supraviet ,uirea rasei umane.

S, ASE MALADII ALE SPIRITULUI CONTEMPORAN de CONSTANTIN NOICA

Acestea sunt unilateralizări ale spiritului, care pot handicapa s ,i amenint,a creativitatea umană, dar în acelas,i timp ele o s,i fertilizează s,i o ascut. În limba greacă avem: individualul = TODE TI, generalul = KATHOLOU s ,i determinat,ia = HOROI. În cazul a) avem adoptarea exclusivistă (subjugarea) termenului s ,i avem denumirile TODETITA, CATHOLITA s,i HORETITA. În cazul b) avem respingerea (refuzul) termenului s,i avem denumirile: ATODETIA, ACATHOLIA s,i AHORETIA.

TODETITA = carent,a individualului, excesul de teorie, nostalgia concretului ca înfăptuire măsurabilă, “în măsura în care cunoas,te, cons,tiint,a îs,i mănâncă obiectul, îl desfiint,ează reducându-l la lege.

CATHOLITA = suferint,ă produsă de lipsa generalului, “boală spirituală” tipică pentru fiint,a umană torturată de obsesia de a se ridica pe sine la o valabilă formă de universalitate. Avem două ipostaze, ori s ,tim mai mult decât putem face, ori putem face mai mult decât s ,tim. (Orientul s,tie dar nu poate, Occidentul poate dar nu s,tie)

HORETITA = lipsa determinat,iilor, exasperarea de a nu putea fi făpturi după gândul propriu. Personajele literare care exemplifică forma acută sunt Don Quijote s,i Faust. Horetita este maladia neputint,ei de a găsi manifestările potrivite conform propriei voint,e. Es,ecurile se nasc dintr-o criză acută de horetită în absent,a modalităt,ilor de manifestare a spiritului. Varianta cronică constă în lipsa determinat,iilor în care ai sperat lungă vreme. Fără determinat ,iile invocate de sperant,ele des,arte perfect,ionismul este obligat să rămână doar o tendint,ă.

61

Page 62: Eneagrama și diverse.docx

ATODETIA = refuzul individualului, nepăsare fat ,ă de lume s,i de individual, interes exclusiv asupra generalului. Ea este o maladie a culturii. Se poate manifesta s,i în cercetarea fundamentală, liberă, neorientată.

ACATHOLIA = refuzul generalului. Se manifestă prin hiperspecializare, tehnicizare, pozitivism al instrumentalismului, empirismul unei epoci civilizate, maladie a civilizat,iei (care într-o afirmat,ie excesivă este “imperiul prostiei”). AHORETIA = refuzul determinat,iilor, fenomenul hippy, existent,ialismul, spaima fat,ă de revolut,ia tehnico-s,tiint,ifică, farmacofobia, naturismul, iatrectomia, refuzul medicinii.

Nu ne putem lăsa gândit,i de alt,ii, care nu ne gândesc din «sinea» noastră românească; s,i nu mai putem nici întârzia de-a ne gândi, căci, dacă n-o facem, vine gândul altora peste noi. Constantin Noica

Punctul de asamblare din zona inimii, este epicentrul sistemului energetic uman, un factor care determină us ,urint,a sau dificultatea propriei călătorii spirituale. Diagrame s,i descrieri ale zonelor unde se poate deplasa punctul de asamblare s,i stările de sănătate sau de boală asociate acestora. Rolul CD-urilor realizate de Perfect Mind pentru a aduce Punctul de Asamblare în zona de echilibru. Corelat,ii cu învăt,ăturile lui Ramana Maharishi legate de Revelarea Sinelui Suprem Atman. www.perfect-mind.com CELE 12 TEOREME ALE PRINCIPIULUI UNIC ÎN PRACTICA YOGA

1) Aspectul solar (+, masculin, yang) s ,i aspectul lunar (-, feminin, yin) sunt cei doi poli ai lumii fenomenale produse de infinitul unu sau unicul polarizabil.

2) Aspectul solar s,i aspectul lunar sunt amândouă produse în mod continuu de infinitul centrifug.

3) Aspectul solar este centripet, aspectul lunar este centrifug. Aspectul solar s,i aspectul lunar produc împreună energie s,i orice fenomen.

4) Soarele atrage Luna, Luna atrage Soarele, plus atrage minus, minus atrage plus, femininul atrage masculinul, masculinul atrage femininul, yin atrage yang, yang atrage yin.

62

Page 63: Eneagrama și diverse.docx

5) Fort,a de atract,ie este totdeauna proport,ională cu diferent,a de polaritate a aspectelor lunar (-, feminin, yin) s,i aspectelor solare (+, masculin, yang).

6) Aspectul lunar (-, feminin, yin) respinge aspectul lunar (-, feminin, yin). Aspectul solar (+, masculin, yang) respinge aspectul solar (+, masculin, yang). Fort,a de respingere sau repulsie este invers proport ,ională cu diferent,a de polaritate a elementelor lunare între ele sau a elementelor solare între ele.

7) Toate fenomenele s,i manifestările sunt efemere. Proport ,iile lor de aspect lunar s,i aspect solar variază în mod continuu.

8) Nimic nu este în totalitate aspect lunar s,i nimic nu este în totalitate aspect solar. Fiecare fenomen, element sau fiint,ă implică polaritate.

9) Nu există nimic neutru în afara Supremului Absolut. Există întotdeauna aspect lunar în exces sau aspect solar în exces.

10) Marele aspect lunar atrage micul aspect lunar. Marele aspect solar atrage micul aspect solar.

11) În cazul manifestărilor extreme, aspectul lunar produce aspect solar s ,i aspectul solar produce aspect lunar.

12) Toate corpurile fizice sau structurile sunt aspecte solare la centru s ,i aspecte lunare la periferie sau margine.

CELE 180 DE AFIRMAT, II CARE PERMIT STABILIREA TIPOLOGIEI PREDOMINANTE ÎN CADRUL SISTEMULUI ENEAGRAMEI

1.) Fac tot ce îmi stă în putint,ă pentru a-mi corecta gres,elile.

2.) Mi se pare bine să mă ridic s,i să lupt pentru ceea ce-mi doresc.

3.) Îmi place să fac fat,ă provocărilor.

4.) Există mult,i oameni care depind de mine s,i de generozitatea mea.

5.) Urmez esent,ialmente calea de mijloc.

63

Page 64: Eneagrama și diverse.docx

6.) Par să am mult mai put,ine suspiciuni decât alt,ii în ce prives,te oamenii s,i motivat,iile lor.

7.) Tind să nu îmi exteriorizez emot,iile.

8.) Majoritatea oamenilor se implică prea mult în (s ,i se atas,ează prea mult de) ceea ce fac.

9.) Cei mai mult,i dintre oameni nu îs,i dau cu adevărat seama de frumuset ,ea viet,ii.

10.) Sunt adesea supărat(ă), pentru că lucrurile nu decurg as,a cum ar trebui.

11.) Simt foarte rapid care sunt punctele slabe ale celorlalt ,i s,i atac imediat ce sunt provocat(ă).

12.) Îmi place să colaborez, să lucrez în echipă.

13.) Mă mândresc cu serviciile pe care le fac celorlalt ,i mai mult decât cu orice altceva.

14.) Consider loialitatea fat,ă de grup ca foarte importantă.

15.) Există put,ine lucruri la care să nu pot găsi ceva plăcut.

16.) T, in la ceea ce am s,i adun ideile pe care cred că le-as , putea utiliza cândva.

17.) Nu există în viat,ă lucruri pentru care să merite să ne “întoarcem cu susul în jos”.

18.) Resimt în permanent,ă nostalgia trecutului meu.

19.) Îmi displace să pierd timpul.

20.) Lucrurile evoluează întotdeauna spre bine.

21.) Îmi este imposibil să mă angajez în discut,ii fără s,ir.

22.) Îmi este foarte us,or să mă exprim, atunci când mă nemult,umes,te ceva.

23.) Sunt aproape mereu calm(ă) s,i linis,tit(ă).

24.) Consider că unul dintre punctele mele tari este că sunt exact(ă) s ,i competent(ă).

25.) Urmăresc să mă înfăt,is,ez cu naturalet,e s,i simplitate.

64

Page 65: Eneagrama și diverse.docx

26.) Simt nevoia să cred că sunt important(ă) în viat ,a celorlalt,i. Îmi place ca oamenii să aibă nevoie de mine.

27.) Îmi este foarte greu să vin în întâmpinarea autorităt,ii.

28.) Mă învinovăt,esc adesea că nu fac lucrurile mai bine.

29.) Mi-ar plăcea ca oamenii să ia lucrurile ceva mai us,or.

30.) Din punct de vedere intelectual, îmi place să sintetizez s ,i să pun cap la cap ideile.

31.) Nu îmi este teamă să înfrunt oamenii s,i o fac adesea.

32.) Îmi place întotdeauna să am un răgaz de timp în care să nu fac nimic.

33.) Mi se pare cu totul firesc să organizez s,i să duc la bun sfârs,it o sarcină.

34.) Am fost dintotdeauna atras(ă) de simbolism.

35.) Există o mult,ime de oameni care se simt apropiat,i de mine.

36.) Înainte de a lua o decizie, adun informat,ii pentru a fi sigur(ă) că sunt pregătit(ă).

37.) Oamenii nu trăiesc lucrurile cu atâta profunzime ca mine.

38.) Mi se petrece adesea să consider că unele lucruri sunt compromise din cauza unei imperfect,iuni minime.

39.) Le fac mereu complimente celorlalt,i.

40.) Îmi plac oamenii care mi se par fericit,i.

41.) Mă simt stupid când mă aflu în incertitudine sau când sunt întrebat(ă) dacă mă simt bine.

42.) Îmi place exercit,iul puterii.

43.) Am nevoie de mult timp ca să mă decid, pentru că trebuie să explorez toate ipotezele.

44.) Sunt o fiint,ă extrem de adaptabilă.

45.) Succesul este un cuvânt care îmi place foarte mult.

46.) Celorlalt,i le lipses,te adesea capacitatea de a înt,elege ce simt eu.

47.) Îmi place să fac lucrurile cum trebuie, cu clasă.

65

Page 66: Eneagrama și diverse.docx

48.) Îmi este greu să mă destind, să fac năzbâtii.

49.) În închipuirea mea, mă aud adesea pe mine însumi (însămi) sau îi aud pe ceilalt,i făcându-mi repros,uri.

50.) Îmi place să vin în ajutorul oamenilor când îi văd în dificultate sau în situat,ii neplăcute.

51.) Vreau, nu vreau, simt că trebuie să-i ajut pe ceilalt,i.

52.) De obicei, văd partea bună a lucrurilor s ,i nu iau în seamă aspectele negative ale viet,ii.

53.) Îmi plac aproape toate lucrurile pe care le întâlnesc.

54.) Am nevoie de mult timp s,i spat,iu numai pentru mine.

55.) Tind să-i las pe ceilalt,i să preia init,iativa.

56.) Simt imediat unde se află puterea într-un grup.

57.) Sunt agresiv(ă), întotdeauna gata să mă afirm.

58.) Mă întreb adesea dacă am destul curaj pentru a duce la bun sfârs ,it ceea ce am de făcut.

59.) Sunt adesea măcinat(ă) de îndoieli.

60.) Nu îmi amintesc când s-a petrecut ultima oară să am dificultăt ,i la adormire.

61.) Chiar dacă există unele diferent,e, am întotdeauna impresia că oamenii sunt cam aceias,i.

62.) Îmi place să îmi stabilesc scopuri precise s,i să s,tiu unde am ajuns în urmărirea lor.

63.) Îmi plac statisticile de progres s,i tot ceea ce îmi dă repere de parcurs.

64.) Înainte de a act,iona, trebuie să fiu sigur(ă) de situat,ie.

65.) Pentru mine, mediul în care mă desfăs,or este foarte important.

66.) Mi se pare că-mi fac mai multe griji decât ceilalt,i.

67.) Adesea, iau loc printre ceilalt,i pentru a-i observa, în loc să mă integrez în grupul lor.

68.) Mult,i oameni vin la mine ca să-mi ceară sfaturi sau mângâiere.

66

Page 67: Eneagrama și diverse.docx

69.) Îmi place să depăn tot felul de poves,ti.

70.) Sunt capabil(ă) să duc lucrurile la bun sfârs,it.

71.) În general, nu sunt us,or de entuziasmat.

72.) Oamenii apreciază capacitatea mea de realizare.

73.) Nu există nimic atât de urgent încât să nu poată as,tepta până mâine.

74.) Mă simt adesea coples,it(ă) de modul în care ceilalt,i depind de mine.

75.) Fără reguli stricte, este greu de explicat oamenilor ce să facă.

76.) Îmi place teatrul s,i mă imaginez mereu pe scenă.

77.) Mă simt aproape obligat(ă) să fiu cinstit(ă).

78.) Am tendint,a de a rămâne solitar(ă).

79.) Îmi place să mă simt ca un copil care se bucură fără încetare.

80.) Am dificultăt,i în a accepta s,i a exprima partea mea tandră, blândă, delicată, “feminină”.

81.) Imaginea succesului meu este foarte importantă pentru mine.

82.) Trebuie să fiu stimulat(ă) pentru a lua avânt.

83.) Îmi displace să îmi consum energia pentru nimic. Abordez întotdeauna lucrurile întrebându-mă cum să fac ca să nu mă obosesc inutil.

84.) Nu mi se pare că eu as, avea nevoie de mare lucru.

85.) Am adesea sentimentul că ceilalt,i nu apreciază cu adevărat ceea ce am făcut pentru ei.

86.) Tind, cel mai adesea, să act ,ionez în virtutea simt,ului datoriei s,i responsabilităt,ii.

87.) Îmi place să s,tiu limitele în care se încadrează sarcina pe care o am de îndeplinit.

88.) Acord multă important,ă bunului gust s,i bunelor maniere.

89.) Nu îmi place să mă văd ca pe un om obis,nuit.

90.) Îmi descopăr adesea trăsături rigoriste.

91.) Pentru mine, este important să am dreptate.

67

Page 68: Eneagrama și diverse.docx

92.) Nu am nici o dificultate în a lua decizii.

93.) Succesul implică uneori compromisuri, abateri de la principii.

94.) Mi se pare că sunt mai tăcut(ă) decât ceilalt,i. Oamenii mă întreabă adesea ce gândesc.

95.) Am dificultăt,i în a cere sau a obt,ine ceea ce am nevoie.

96.) Oamenii spun adesea că serata la care participăm cu tot ,ii se învârte în jurul meu.

97.) Îmi place să văd perspectiva cosmică a tot ceea ce se petrece, implicat ,iile universale ale evenimentelor.

98.) Mă plictisesc repede s,i îmi place mis,carea.

99.) Dreptatea s,i nedreptatea sunt pentru mine chestiuni capitale.

100.) Atitudinea mea constă întotdeauna în a nu mă lăsa tracasat(ă) de nimic.

101.) Îmi place să mă simt “apropiat(ă)” de oameni.

102.) Se pare că am un simt, al pericolului s,i al amenint,ărilor mai dezvoltat decât al altora.

103.) Mă bântuie fără încetare gânduri de nefericire, de suferint ,ă s,i de moarte.

104.) Am frecvent sentimentul că timpul fuge, iar eu mai am atâtea de făcut...

105.) Am o teorie că, dacă ceva este bun, întotdeauna poate fi s,i mai bun.

106.) Când îmi rememorez trecutul, tind să evoc ceea ce am făcut bine mai mult decât ceea ce am făcut gres,it sau am ratat.

107.) Când se abordează un subiect, e nevoie să reflectez asupra lui, înainte de a-l discuta cu alt,ii.

108.) Îi protejez pe cei care sunt sub autoritatea mea sau sub jurisdict ,ia mea.

109.) Nu cred că tristet,ea îndelungată foloses,te la ceva.

110.) Mi-e uneori teamă de insuficient ,a stărilor s,i sentimentelor mele obis,nuite.

111.) Pot fi un arbitru foarte calm, deoarece cred că fiecare latură a lucrurilor este la fel de importantă ca s,i celelalte.

68

Page 69: Eneagrama și diverse.docx

112.) Am uneori sentimentul că sunt victima celorlalt ,i, ca s,i cum aces,tia m-ar exploata.

113.) Am tendint,a de a lua atitudine s,i de a mă nelinis,ti de pozit,ia pe care o iau, la rândul lor, ceilalt,i.

114.) Simt nevoia să am control asupra modului în care îmi folosesc timpul.

115.) Nici nu vreau să aud că ceea ce fac nu merge.

116.) Îmi este foarte greu să mă afirm singur.

117.) Cred că sunt cu adevărat “cu picioarele pe pământ”.

118.) Cel mai important pentru mine este să iubesc s,i să fiu iubit(ă).

119.) Consider că problemele sentimentale sunt importante.

120.) Îmi place să le fac pe toate “super”.

121.) Îmi place să savurez viat,a.

122.) Mă identific atât de us,or cu stările emot,ionale ale grupului, încât ajung adesea să mă întreb unde se sfârs,esc stările mele s,i unde încep ale celorlalt,i.

123.) Cred că mi-e mai greu decât celorlalt,i să pun capăt unei relat,ii.

124.) Îmi displace să fiu deranjat(ă).

125.) Adopt, în general, linia de minimă rezistent,ă.

126.) Am tendint,a de a vedea contradict,iile s,i de a fi sensibil(ă) la ele.

127.) Prefer să am un orar clar, în loc să lucrez fără termene precis definite.

128.) În general, nu mă încurc cu introspect ,ia s,i nu urmăresc deloc să mă autoanalizez.

129.) Cred că sunt neconformist(ă).

130.) Sunt pe cale să devin sau chiar sunt scrupulos (scrupuloasă). 131.) Îmi place să mă identific cu cavalerii cruciat,i, în lupta lor împotriva răului.

132.) În general, prefer să particip la lansarea unei act ,iuni, în loc să contribui la ment,inerea unei afaceri.

133.) Mă interesează aspectul publicitar al unui proiect.

134.) Caut să-mi rezolv problemele reflectând asupra lor.

69

Page 70: Eneagrama și diverse.docx

135.) Îmi place să văd lucrurile în perspectivă, să fac un pas înapoi s ,i să înt,eleg totul. Dacă ceva îmi scapă, mă autoacuz că sunt naiv(ă) sau simplist(ă). 136.) Cred că merit primul loc în viat ,a cuiva, luând în considerare tot ce am făcut pentru el.

137.) Am tendint,a de a mă entuziasma în privint,a viitorului.

138.) Mă identific cu starea “măs,tii tragice”, cu personajul care surâde cu tristet,e.

139.) Mă mândresc cu stabilitatea mea.

140.) Mă surprind adesea întrebându-mă dacă ceilalt ,i constituie sau nu o amenint,are pentru mine.

141.) Nu îmi place să mă las încolt,it(ă).

142.) Dacă ceva nu este just, mă frământ pentru asta.

143.) Mă identific într-atât cu sarcina sau cu rolul meu, încât uit cine sunt.

144.) Am tendint,a de a fi zgârcit(ă) cu timpul meu, cu banii mei s,i cu mine.

145.) Mă simt aproape fort,at(ă) să fac totul pentru a deveni mai bun(ă) s ,i pentru a-mi face mai bine datoria.

146.) Sunt mereu acuzat(ă) că fac figură aparte.

147.) Mă consider un fel de educator (educatoare).

148.) Îmi place să îi binedispun pe oameni.

149.) Tind să minimizez gravitatea situat,iilor pentru a menaja oamenii.

150.) Prudent,a este o virtute foarte importantă pentru mine.

151.) Nu îmi place să mi se ceară să adopt o pozit,ie secundară.

152.) Cred că aparent,ele sunt importante.

153.) Îmi displace cu desăvârs,ire să nu pot dispune de banii mei.

154.) Trebuie să react,ionez neîncetat împotriva temerilor mele. 155.) Par să fiu mult mai preocupat(ă) decât ceilalt,i să mă apăr sau să-mi apăr pozit,ia.

156.) Simt că trebuie să fiu perfect(ă), dacă doresc ca ceilalt ,i să mă placă s,i să mă aprobe.

70

Page 71: Eneagrama și diverse.docx

157.) Mă simt adesea dezamăgit(ă), pentru că nici eu s ,i nici lucrurile nu evoluăm cum ar trebui.

158.) Am impresia că pendulez fără încetare între “sus” s ,i “jos”: când sunt cu îngerii, când mă scufund (cu demonii). “La mijloc”, nu simt cu adevărat că trăiesc.

159.) Oamenii mă acuză că dramatizez totul, dar ei nu pot să perceapă ce simt eu.

160.) Când am timp liber, îl petrec adesea ajutându-i pe ceilalt ,i. 161.) În relat,iile mele cu prietenii, aproape întotdeauna eu sunt cel (cea) care ia init,iativa.

162.) Cel mai adesea, evit tot ceea ce este cu adevărat “greu”.

163.) Tind mai degrabă să trec de la un lucru la altul, decât să aprofundez vreunul dintre ele.

164.) Nu cred că sunt prea important(ă).

165.) Îmi este greu să ascult s,i să fiu atent(ă).

166.) Cred că sunt o persoană foarte muncitoare.

167.) Nu îmi place să las lucrurile în voia lor.

168.) Simt că trebuie să fac mult înainte ca ceilalt,i să mă remarce.

169.) Tind să fiu, în general, pe deplin optimist(ă).

170.) Când ceva mă deranjează, la mine sau la altcineva, tind să-mi aplic sau să-i aplic imediat eticheta: “idiot”, “prost”, “stupid”...

171.) Vorbesc pe un ton foarte linis,tit s,i oamenii îmi cer frecvent să ridic vocea, fapt care mă agasează.

172.) Îmi place să am grijă de ceilalt,i.

173.) Mă transpun adesea, în imaginat,ie, în roluri eroice.

174.) Cred că văd întotdeauna lucrurile în termeni de bine sau de rău, de drept sau de nedrept.

175.) Consider arta ca pe un mijloc extrem de important de a-mi comunica emot,iile.

176.) Păstrez amintirea unei copilării învăluite de fericire.

71

Page 72: Eneagrama și diverse.docx

177.) Am mai mult tendint,a de a lua, decât de a da.

178.) Am tendint,a de a adopta atitudinea: “De ce să stau în picioare când pot să mă as,ez, s,i de ce să mă as,ez, când pot rămâne culcat?” 179.) Cred că ceilalt,i îs,i creează singuri problemele.

180.) Pentru mine, prima impresie este întotdeauna importantă.

CORESPONDENT, A DINTRE NUMĂRUL AFIRMAT, IEI S, I NUMĂRUL TIPOLOGIEI CĂREIA ÎI APART, INE

1 - TIP 1 ; 2 - TIP 8 ; 3 - TIP 3 ; 4 - TIP 2 ; 5 - TIP 6 ; 6 - TIP 7 ;

7 - TIP 5 ; 8 - TIP 9 ; 9 - TIP 4 ; 10 - TIP 1 ; 11 - TIP 8 ; 12 - TIP 3 ;

13 - TIP 2 ; 14 - TIP 6 ; 15 - TIP 7 ; 16 - TIP 5 ; 17 - TIP 9 ; 18 - TIP 4 ;

19 - TIP 1 ; 20 - TIP 7 ; 21 - TIP 5 ; 22 - TIP 8 ; 23 - TIP 9 ; 24 - TIP 3 ;

25 - TIP 4 ; 26 - TIP 2 ; 27 - TIP 6 ; 28 - TIP 1 ; 29 - TIP 7 ; 30 - TIP 5 ;

31 - TIP 8 ; 32 - TIP 9 ; 33 - TIP 3 ; 34 - TIP 4 ; 35 - TIP 2 ; 36 - TIP 6 ;

37 - TIP 4 ; 38 - TIP 1 ; 39 - TIP 2 ; 40 - TIP 7 ; 41 - TIP 5 ; 42 - TIP 8 ;

43 - TIP 6 ; 44 - TIP 9 ; 45 - TIP 3 ; 46 - TIP 4 ; 47 - TIP 4 ; 48 - TIP 1 ;

49 - TIP 1 ; 50 - TIP 2 ; 51 - TIP 2 ; 52 - TIP 7 ; 53 - TIP 7 ; 54 - TIP 5 ;

55 - TIP 5 ; 56 - TIP 8 ; 57 - TIP 8 ; 58 - TIP 6 ; 59 - TIP 6 ; 60 - TIP 9 ;

61 - TIP 9 ; 62 - TIP 3 ; 63 - TIP 3 ; 64 - TIP 6 ; 65 - TIP 4 ; 66 - TIP 1 ;

67 - TIP 5 ; 68 - TIP 2 ; 69 - TIP 7 ; 70 - TIP 8 ; 71 - TIP 9 ; 72 - TIP 3 ;

73 - TIP 9 ; 74 - TIP 2 ; 75 - TIP 6 ; 76 - TIP 4 ; 77 - TIP 1 ; 78 - TIP 5 ;

79 - TIP 7 ; 80 - TIP 8 ; 81 - TIP 3 ; 82 - TIP 9 ; 83 - TIP 9 ; 84 - TIP 2 ;

85 - TIP 2 ; 86 - TIP 6 ; 87 - TIP 6 ; 88 - TIP 4 ; 89 - TIP 4 ; 90 - TIP 1 ;

91 - TIP 1 ; 92 - TIP 3 ; 93 - TIP 3 ; 94 - TIP 5 ; 95 - TIP 5 ; 96 - TIP 7 ;

97 - TIP 7 ; 98 - TIP 8 ; 99 - TIP 8 ; 100 - TIP 9 ; 101 - TIP 2 ; 102 - TIP 6 ; 103 - TIP 4 ; 104 - TIP 1 ; 105 - TIP 7 ; 106 - TIP 3 ; 107 - TIP 5 ; 108 TIP 8 ;

109 - TIP 7 ; 110 - TIP 4 ; 111 - TIP 9 ; 112 - TIP 2 ; 113 - TIP 6 ; 114 TIP 1 ;

115 - TIP 3 ; 116 - TIP 5 ; 117 - TIP 8 ; 118 - TIP 2 ; 119 - TIP 2 ; 120 TIP 7 ;

121 - TIP 7 ; 122 - TIP 4 ; 123 - TIP 4 ; 124 - TIP 9 ; 125 - TIP 9 ; 126 TIP 6 ;

72

Page 73: Eneagrama și diverse.docx

127 - TIP 6 ; 128 - TIP 8 ; 129 - TIP 8 ; 130 - TIP 1 ; 131 - TIP 1 ; 132 TIP 3 ;

133 - TIP 3 ; 134 - TIP 5 ; 135 - TIP 5 ; 136 - TIP 2 ; 137 - TIP 7 ; 138 TIP 4 ;

139 - TIP 9 ; 140 - TIP 6 ; 141 - TIP 8 ; 142 - TIP 1 ; 143 - TIP 3 ; 144 TIP 5 ;

145 - TIP 1 ; 146 - TIP 4 ; 147 - TIP 2 ; 148 - TIP 7 ; 149 - TIP 9 ; 150 TIP 6 ;

151 - TIP 8 ; 152 - TIP 3 ; 153 - TIP 5 ; 154 - TIP 6 ; 155 - TIP 6 ; 156 TIP 1 ;

157 - TIP 1 ; 158 - TIP 4 ; 159 - TIP 4 ; 160 - TIP 2 ; 161 - TIP 2 ; 162 TIP 7 ;

163 - TIP 7 ; 164 - TIP 9 ; 165 - TIP 9 ; 166 - TIP 8 ; 167 - TIP 8 ; 168 TIP 3 ;

169 - TIP 3 ; 170 - TIP 5 ; 171 - TIP 5 ; 172 - TIP 2 ; 173 - TIP 6 ; 174 TIP 1 ;

175 - TIP 4 ; 176 - TIP 7 ; 177 - TIP 5 ; 178 - TIP 9 ; 179 - TIP 8 ; 180 TIP 3 .

TIPOLOGIA 1 : Are comportament agresiv, convingerea subcons,tientă că :

"Nu sunt la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând de

ordin exterior; are dominanta viscerală. Afirmat ,ii tipologia 1 : 1, 10, 19, 28, 38, 48, 49,

66, 77, 90, 91, 104,

114, 130, 131, 142, 145, 156, 157, 174.

1.) Fac tot ce îmi stă în putint,ă pentru a-mi corecta gres,elile.

10.) Sunt adesea supărat(ă), pentru că lucrurile nu decurg as,a cum ar trebui.

19.) Îmi displace să pierd timpul.

28.) Mă învinovăt,esc adesea că nu fac lucrurile mai bine.

38.) Mi se petrece adesea să consider că unele lucruri sunt compromise din

cauza unei imperfect,iuni minime.

48.) Îmi este greu să mă destind, să fac năzbâtii.

73

Page 74: Eneagrama și diverse.docx

49.) În închipuirea mea, mă aud adesea pe mine însumi (însămi) sau îi aud pe

ceilalt,i făcându-mi repros,uri.

66.) Mi se pare că-mi fac mai multe griji decât ceilalt,i.

77.) Mă simt aproape obligat(ă) să fiu cinstit(ă).

90.) Îmi descopăr adesea trăsături rigoriste.

91.) Pentru mine, este important să am dreptate.

104.) Am frecvent sentimentul că timpul fuge, iar eu mai am atâtea de făcut...

114.) Simt nevoia să am control asupra modului în care îmi folosesc timpul.

130.) Sunt pe cale să devin sau chiar sunt scrupulos (scrupuloasă). 131.) Îmi

place să mă identific cu cavalerii cruciat,i, în lupta lor împotriva răului.

142.) Dacă ceva nu este just, mă frământ pentru asta.

145.) Mă simt aproape fort,at(ă) să fac totul pentru a deveni mai bun(ă) s ,i

pentru a-mi face mai bine datoria.

156.) Simt că trebuie să fiu perfect(ă), dacă doresc ca ceilalt,i să mă

placă s,i să mă aprobe.157.) Mă simt adesea dezamăgit(ă), pentru că nici eu s ,i nici lucrurile nu

evoluăm cum ar trebui.

174.) Cred că văd întotdeauna lucrurile în termeni de bine sau de rău, de

drept sau de nedrept.

TIPOLOGIA 2 : Are comportament dependent, convingerea subcons,tientă că:

74

Page 75: Eneagrama și diverse.docx

"Lumea nu este la înălt,imea mea", pentru ea realitatea este în primul rând

de ordin interior; are dominanta emot ,ională. Afirmat,ii tipologia 2 : 4, 13, 26, 35, 39, 50,

51, 68, 74, 84, 85, 101, 112,

118, 119, 136, 147, 160, 161, 172.

4.) Există mult,i oameni care depind de mine s,i de generozitatea mea.

13.) Mă mândresc cu serviciile pe care le fac celorlalt ,i mai mult decât cu orice

altceva.

26.) Simt nevoia să cred că sunt important(ă) în viat,a celorlalt,i. Îmi place

ca oamenii să aibă nevoie de mine.

35.) Există o mult,ime de oameni care se simt apropiat,i de mine.

39.) Le fac mereu complimente celorlalt,i.

50.) Îmi place să vin în ajutorul oamenilor când îi văd în dificultate sau

în situat,ii neplăcute.51.) Vreau, nu vreau, simt că trebuie să-i ajut pe ceilalt,i.

68.) Mult,i oameni vin la mine ca să-mi ceară sfaturi sau mângâiere.

74.) Mă simt adesea coples,it(ă) de modul în care ceilalt,i depind de mine.

84.) Nu mi se pare că eu as, avea nevoie de mare lucru.

85.) Am adesea sentimentul că ceilalt,i nu apreciază cu adevărat ceea ce am

făcut pentru ei.

101.) Îmi place să mă simt “apropiat(ă)” de oameni.

75

Page 76: Eneagrama și diverse.docx

112.) Am uneori sentimentul că sunt victima celorlalt ,i, ca s,i cum aces,tia m-ar

exploata.

118.) Cel mai important pentru mine este să iubesc s,i să fiu iubit(ă).

119.) Consider că problemele sentimentale sunt importante.

136.) Cred că merit primul loc în viat,a cuiva, luând în considerare

tot ce am făcut pentru el.

147.) Mă consider un fel de educator (educatoare).

160.) Când am timp liber, îl petrec adesea ajutându-i pe ceilalt ,i.

161.) În relat,iile mele cu prietenii, aproape întotdeauna eu sunt cel

(cea) care ia init,iativa.

172.) Îmi place să am grijă de ceilalt,i.

TIPOLOGIA 3 : Are comportament agresiv, convingerea subcons,tientă că:

"Sunt la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând o

adaptare interior-exterior; are dominanta

emot,ională.Afirmat,ii tipologia 3 : 3, 12, 24, 33, 45, 62, 63, 72, 81, 92, 93, 106,

115, 132, 133, 143, 152, 168, 169, 180.

3.) Îmi place să fac fat,ă provocărilor.

12.) Îmi place să colaborez, să lucrez în echipă.

24.) Consider că unul dintre punctele mele tari este că sunt exact(ă) s ,i

competent(ă).

76

Page 77: Eneagrama și diverse.docx

33.) Mi se pare cu totul firesc să organizez s,i să duc la bun sfârs,it o sarcină.

45.) Succesul este un cuvânt care îmi place foarte mult.

62.) Îmi place să îmi stabilesc scopuri precise s ,i să s,tiu unde am ajuns în

urmărirea lor.

63.) Îmi plac statisticile de progres s,i tot ceea ce îmi dă repere de parcurs.

72.) Oamenii apreciază capacitatea mea de realizare.

81.) Imaginea succesului meu este foarte importantă pentru mine.

92.) Nu am nici o dificultate în a lua decizii.

93.) Succesul implică uneori compromisuri, abateri de la principii.

106.) Când îmi rememorez trecutul, tind să evoc ceea ce am făcut bine mai mult

decât ceea ce am făcut gres,it sau am ratat.

115.) Nici nu vreau să aud că ceea ce fac nu merge.

132.) În general, prefer să particip la lansarea unei act,iuni, în loc să

contribui la ment,inerea unei afaceri.133.) Mă interesează aspectul publicitar al unui proiect.

143.) Mă identific într-atât cu sarcina sau cu rolul meu, încât uit cine sunt.

152.) Cred că aparent,ele sunt importante.

168.) Simt că trebuie să fac mult înainte ca ceilalt,i să mă remarce.

169.) Tind să fiu, în general, pe deplin optimist(ă).

180.) Pentru mine, prima impresie este întotdeauna importantă.

TIPOLOGIA 4 : Are comportament retractil, convingerea subcons,tientă că:

77

Page 78: Eneagrama și diverse.docx

"Nu sunt la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând de

ordin exterior; are dominanta emot,ională. Afirmat,ii tipologia 4 : 9, 18, 25, 34, 37, 46,

47, 65, 76, 88, 89, 103,

110, 122, 123, 138, 146, 158, 159, 175. 9.) Cei mai

mult,i dintre oameni nu îs,i dau cu adevărat seama de frumuset,ea viet,ii.

18.) Resimt în permanent,ă nostalgia trecutului meu.

25.) Urmăresc să mă înfăt,is,ez cu naturalet,e s,i simplitate.

34.) Am fost dintotdeauna atras(ă) de simbolism.

37.) Oamenii nu trăiesc lucrurile cu atâta profunzime ca mine.

46.) Celorlalt,i le lipses,te adesea capacitatea de a înt,elege ce simt eu.

47.) Îmi place să fac lucrurile cum trebuie, cu clasă.

65.) Pentru mine, mediul în care mă desfăs,or este foarte important.

76.) Îmi place teatrul s,i mă imaginez mereu pe scenă.

88.) Acord multă important,ă bunului gust s,i bunelor maniere.

89.) Nu îmi place să mă văd ca pe un om obis,nuit.

103.) Mă bântuie fără încetare gânduri de nefericire, de suferint,ă s,i de

moarte.

110.) Mi-e uneori teamă de insuficient ,a stărilor s,i sentimentelor mele

obis,nuite.

122.) Mă identific atât de us,or cu stările emot,ionale ale grupului, încât

ajung adesea să mă întreb unde se sfârs,esc stările mele s,i unde încep ale celorlalt,i.

78

Page 79: Eneagrama și diverse.docx

123.) Cred că mi-e mai greu decât celorlalt,i să pun capăt unei relat,ii.

138.) Mă identific cu starea “măs ,tii tragice”, cu personajul care surâde cu

tristet,e.

146.) Sunt mereu acuzat(ă) că fac figură aparte.

158.) Am impresia că pendulez fără încetare între “sus” s,i “jos”: când sunt

cu îngerii, când mă scufund (cu demonii). "La mijloc", nu simt cu adevărat că trăiesc.

159.) Oamenii mă acuză că dramatizez totul, dar ei nu pot să perceapă ce simt

eu.

175.) Consider arta ca pe un mijloc extrem de important de a-mi comunica

emot,iile.

TIPOLOGIA 5 : Are comportament retractil, convingerea subcons,tientă că:

"Lumea nu este la înălt,imea mea", pentru ea realitatea este în primul rând

de ordin interior; are dominanta cerebrală. Afirmat ,ii tipologia 5 : 7, 16, 21, 30, 41, 54,

55, 67, 78, 94, 95, 107, 116,

134, 135, 144, 153, 170, 171, 177.

7.) Tind să nu îmi exteriorizez emot,iile.

16.) T, in la ceea ce am s,i adun ideile pe care cred că le-as, putea utiliza cândva.

21.) Îmi este imposibil să mă angajez în discut,ii fără s,ir.

79

Page 80: Eneagrama și diverse.docx

30.) Din punct de vedere intelectual, îmi place să sintetizez s ,i să pun cap la cap

ideile.

41.) Mă simt stupid când mă aflu în incertitudine sau când sunt întrebat(ă) dacă

mă simt bine.

54.) Am nevoie de mult timp s,i spat,iu numai pentru mine.

55.) Tind să-i las pe ceilalt,i să preia init,iativa.

67.) Adesea, iau loc printre ceilalt ,i pentru a-i observa, în loc să mă integrez în

grupul lor.

78.) Am tendint,a de a rămâne solitar(ă).

94.) Mi se pare că sunt mai tăcut(ă) decât ceilalt,i. Oamenii mă întreabă

adesea ce gândesc.95.) Am dificultăt,i în a cere sau a obt,ine ceea ce am nevoie.

107.) Când se abordează un subiect, e nevoie să reflectez asupra lui, înainte de

a-l discuta cu alt,ii.

116.) Îmi este foarte greu să mă afirm singur.

134.) Caut să-mi rezolv problemele reflectând asupra lor.

135.) Îmi place să văd lucrurile în perspectivă, să fac un pas înapoi s,i să

înt,eleg totul. Dacă ceva îmi scapă, mă autoacuz că sunt naiv(ă) sau simplist(ă).

144.) Am tendint,a de a fi zgârcit(ă) cu timpul meu, cu banii mei s,i cu mine.

153.) Îmi displace cu desăvârs,ire să nu pot dispune de banii mei.

80

Page 81: Eneagrama și diverse.docx

170.) Când ceva mă deranjează, la mine sau la altcineva, tind să-mi aplic sau să-i

aplic imediat eticheta: "idiot", "prost", "stupid"...

171.) Vorbesc pe un ton foarte linis,tit s,i oamenii îmi cer frecvent să ridic vocea,

fapt care mă agasează.

177.) Am mai mult tendint,a de a lua, decât de a da.

TIPOLOGIA 6 : Are comportament dependent, convingerea subcons,tientă că:

"Trebuie să fiu la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând o

adaptare interior-exterior; are dominanta cerebrală.

Afirmat,ii tipologia 6 : 5, 14, 27, 36, 43, 58, 59, 64, 75, 86, 87, 102, 113,

126, 127, 140, 150, 154, 155, 173.

5.) Urmez esent,ialmente calea de mijloc.

14.) Consider loialitatea fat,ă de grup ca foarte importantă.

27.) Îmi este foarte greu să vin în întâmpinarea autorităt,ii.

36.) Înainte de a lua o decizie, adun informat ,ii pentru a fi sigur(ă) că

sunt pregătit(ă).

43.) Am nevoie de mult timp ca să mă decid, pentru că trebuie să explorez toate

ipotezele.

81

Page 82: Eneagrama și diverse.docx

58.) Mă întreb adesea dacă am destul curaj pentru a duce la bun sfârs ,it ceea ce

am de făcut.

59.) Sunt adesea măcinat(ă) de îndoieli.

64.) Înainte de a act,iona, trebuie să fiu sigur(ă) de situat,ie.

75.) Fără reguli stricte, este greu de explicat oamenilor ce să facă.

86.) Tind, cel mai adesea, să act,ionez în virtutea simt,ului datoriei s,i

responsabilităt,ii.

87.) Îmi place să s,tiu limitele în care se încadrează sarcina pe care o am de

îndeplinit.

102.) Se pare că am un simt , al pericolului s,i al amenint,ărilor mai dezvoltat decât al altora.

113.) Am tendint,a de a lua atitudine s ,i de a mă nelinis,ti de pozit,ia pe care o

iau, la rândul lor, ceilalt,i.

126.) Am tendint,a de a vedea contradict,iile s,i de a fi sensibil(ă) la ele.

127.) Prefer să am un orar clar, în loc să lucrez fără termene precis definite;

140.) Mă surprind adesea întrebându-mă dacă ceilalt ,i constituie sau nu o

amenint,are pentru mine.

150.) Prudent,a este o virtute foarte importantă pentru mine.

154.) Trebuie să react,ionez neîncetat împotriva temerilor mele.

82

Page 83: Eneagrama și diverse.docx

155.) Par să fiu mult mai preocupat(ă) decât ceilalt ,i să mă apăr sau să-mi apăr

pozit,ia.

173.) Mă transpun adesea, în imaginat,ie, în roluri eroice.

TIPOLOGIA 7 : Are comportament dependent, convingerea subcons,tientă că:

"Nu sunt la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând de

ordin exterior; are dominanta cerebrală. Afirmat ,ii tipologia 7 : 6, 15, 20, 29, 40, 52, 53,

69, 79, 96, 97, 105, 109,

120, 121, 137, 148, 162, 163, 176.

6.) Par să am mult mai put,ine suspiciuni decât alt,ii în ce prives,te

oamenii s,i motivat,iile lor.15.) Există put,ine lucruri la care să nu pot găsi ceva plăcut.

20.) Lucrurile evoluează întotdeauna spre bine.

29.) Mi-ar plăcea ca oamenii să ia lucrurile ceva mai us,or.

40.) Îmi plac oamenii care mi se par fericit,i.

52.) De obicei, văd partea bună a lucrurilor s ,i nu iau în seamă aspectele

negative ale viet,ii.

53.) Îmi plac aproape toate lucrurile pe care le întâlnesc.

69.) Îmi place să depăn tot felul de poves,ti.

83

Page 84: Eneagrama și diverse.docx

79.) Îmi place să mă simt ca un copil care se bucură fără încetare. 96.)

Oamenii spun adesea că serata la care participăm cu tot ,ii se învârte

în jurul meu.

97.) Îmi place să văd perspectiva cosmică a tot ceea ce se petrece, implicat ,iile

universale ale evenimentelor.

105.) Am o teorie că, dacă ceva este bun, întotdeauna poate fi s,i mai bun.

109.) Nu cred că tristet,ea îndelungată foloses,te la ceva.

120.) Îmi place să le fac pe toate “super”.

121.) Îmi place să savurez viat,a.

137.) Am tendint,a de a mă entuziasma în privint,a viitorului.

148.) Îmi place să îi binedispun pe oameni.

162.) Cel mai adesea, evit tot ceea ce este cu adevărat “greu”.

163.) Tind mai degrabă să trec de la un lucru la altul, decât să aprofundez

vreunul dintre ele.176.) Păstrez amintirea unei copilării învăluite de fericire.

TIPOLOGIA 8 : Are comportament agresiv, convingerea subcons,tientă că:

"Lumea nu este la înălt,imea mea", pentru ea realitatea este în primul rând de

ordin interior; are dominanta viscerală. Afirmat ,ii tipologia 8 : 2, 11, 22, 31, 42, 56, 57, 70,

80, 98, 99, 108, 117,

128, 129, 141, 151, 166, 167, 179.

2.) Mi se pare bine să mă ridic s,i să lupt pentru ceea ce-mi doresc.

84

Page 85: Eneagrama și diverse.docx

11.) Simt foarte rapid care sunt punctele slabe ale celorlalt ,i s,i atac imediat ce

sunt provocat(ă).

22.) Îmi este foarte us,or să mă exprim, atunci când mă nemult,umes,te ceva.

31.) Nu îmi este teamă să înfrunt oamenii s,i o fac adesea.

42.) Îmi place exercit,iul puterii.

56.) Simt imediat unde se află puterea într-un grup.

57.) Sunt agresiv(ă), întotdeauna gata să mă afirm.

70.) Sunt capabil(ă) să duc lucrurile la bun sfârs,it.

80.) Am dificultăt,i în a accepta s,i a exprima partea mea tandră, blândă, delicată,

"feminină".

98.) Mă plictisesc repede s,i îmi place mis,carea.

99.) Dreptatea s,i nedreptatea sunt pentru mine chestiuni capitale.

108.) Îi protejez pe cei care sunt sub autoritatea mea sau sub jurisdict,ia mea.

117.) Cred că sunt cu adevărat “cu picioarele pe pământ”.

128.) În general, nu mă încurc cu introspect,ia s,i nu urmăresc deloc

să mă autoanalizez.

129.) Cred că sunt nonconformist(ă).

141.) Nu îmi place să mă las încolt,it(ă).

151.) Nu îmi place să mi se ceară să adopt o pozit,ie secundară.

166.) Cred că sunt o persoană foarte muncitoare.

167.) Nu îmi place să las lucrurile în voia lor.

179.) Cred că ceilalt,i îs,i creează singuri problemele.

TIPOLOGIA 9 : Are comportament retractil, convingerea subcons,tientă că:

85

Page 86: Eneagrama și diverse.docx

"Trebuie să fiu la înălt,imea lumii", pentru ea realitatea este în primul rând o

adaptare interior-exterior; are dominanta viscerală. Afirmat ,ii tipologia 9 : 8, 17, 23, 32, 44, 60,

61, 71, 73, 82, 83, 100, 111, 124,

125, 139, 149, 164, 165, 178.

8.) Majoritatea oamenilor se implică prea mult în (s,i se atas,ează prea mult de)

ceea ce fac.

17.) Nu există în viat,ă lucruri pentru care să merite să ne “întoarcem cu susul în

jos".

23.) Sunt aproape mereu calm(ă) s,i linis,tit(ă).

32.) Îmi place întotdeauna să am un răgaz de timp în care să nu fac nimic.

44.) Sunt o fiint,ă extrem de adaptabilă.

60.) Nu îmi amintesc când s-a petrecut ultima oară să am dificultăt ,i la adormire.

61.) Chiar dacă există unele diferent,e, am întotdeauna impresia că oamenii

sunt cam aceias,i.

71.) În general, nu sunt us,or de entuziasmat.

73.) Nu există nimic atât de urgent încât să nu poată as,tepta până mâine.

82.) Trebuie să fiu stimulat(ă) pentru a lua avânt.

83.) Îmi displace să îmi consum energia pentru nimic. Abordez întotdeauna

lucrurile întrebându-mă cum să fac ca să nu mă obosesc inutil.

100.) Atitudinea mea constă întotdeauna în a nu mă lăsa tracasat(ă) de nimic.

86

Page 87: Eneagrama și diverse.docx

111.) Pot fi un arbitru foarte calm, deoarece cred că fiecare latură a lucrurilor

este la fel de importantă ca s,i celelalte.

124.) Îmi displace să fiu deranjat(ă).

125.) Adopt, în general, linia de minimă rezistent,ă.

139.) Mă mândresc cu stabilitatea mea.

149.) Tind să minimizez gravitatea situat,iilor pentru a menaja oamenii.

164.) Nu cred că sunt prea important(ă).

165.) Îmi este greu să ascult s,i să fiu atent(ă).

178.) Am tendint,a de a adopta atitudinea: “De ce să stau în picioare când pot

să mă as,ez, s,i de ce să mă as,ez, când pot rămâne culcat?"

SUGESTII DE “NU” - ZEN de Tiberiu Stoian

Începem să trăim doar după ce învăt,ăm să spunem “NU”. Pe scurt “Nu” înseamnă “Nu” la tot ceea ce nu este real. În pofida aparent ,elor, a spune “Nu” poate fi cea mai mare bunătate fat,ă de alt,ii s,i fat,ă de noi îns,ine s,i ne poate scuti de asemeni de mult,i ani, uneori o viat,ă întreagă de suferint,e.“Nu” înseamnă de asemeni “Nu” la somnolent,ă, la as,teptări, la iluzii, la opinii, la condit,ionări, la judecăt,i, la critici, la vinovăt,ie, la îngrijorare, la teamă, la răspunsuri mecanice etc. Alte sensuri pe care le are a spune “Nu” sunt supunere deplină în fat,a Divinităt,ii s,i detas,are. As,adar, în anumite condit,ii, “Nu” înseamnă în realitate “Da”. Putem totus ,i să folosim timpul necesar pentru a învăt,a să spunem “Nu” pentru a nu deveni înăcrit ,i, plini de resentimente sau ca nis,te robot,i. Trebuie să învăt,ăm a cultiva compasiunea, acceptarea, umorul, iertarea altora s,i a noastră îns,ine. Niciodată nu-i prea târziu să spui “Nu”. Nici un Guru sau psihiatru nu poate spune “Nu” în locul tău. Trebuie s-o faci tu însut,i. S, i atunci ît,i dai seama că majoritatea dintre noi putem avea nevoie de Guru doar pentru a constata că de fapt nu avem nevoie de el. A spune “Nu” poate fi cel mai pozitiv lucru din viat,a ta. Poate fi de asemeni s,i cel mai dur. Multe cărt,i au fost s,i vor mai fi scrise despre semnificat,ia expresiei “a spune ‘Nu’”. S-au făcut s,i se vor mai face multe eforturi pentru a învăt ,a să spui “Nu”.

87

Page 88: Eneagrama și diverse.docx

Toate acestea sunt cât se poate de inutile. Lect ,ia de “a spune ‘Nu’” poate fi învăt,ată doar pe cont propriu, ori de câte ori te hotărăs ,ti s-o faci. “Cum o pot,i învăt,a?” “Ascultă-t,i inima!” Inima ta nu are nevoie de doctorate sau alte titluri pretent,ioase. Ea pur s,i simplu s,tie. S, i când vrei să vezi, vezi. Pot ,i prefera să numes,ti aceasta realizarea lui Dumnezeu, realizarea fiint ,ei, iluminare, des,teptare, a fi treaz, autoactualizare, samadhi, satori, integrare, împlinire etc. Pot,i de asemeni să-i zici “a spune Nu”. A spune “Nu” este de fapt a spune “Da”. A spune “Nu” se poate face cu sau fără cuvinte. A spune “Nu” te poate s ,oca atât pe tine cât s,i pe cei din jurul tău. Poate de asemeni să te trezească s ,i/sau să fie un catalizator la ajutarea altora să se ajute singuri. În unele părt ,i ale lumii a spune “Nu” se numes,te Yoga. În alte părt,i se numes,te Zen. Alt,ii ar putea prefera să-i spună Sufism. A spune “Nu” poate fi redat prin mai multe nume. Totus,i, a spune “Nu” este exact asta: pur s,i simplu a spune “Nu”. A spune “Nu” este dezvăt,are. Pentru unii oameni a învăt ,a să spui “Nu” reprezintă o căutare spirituală. S-ar putea să aibă dreptate. A spune “Nu” este un proces de-o viat ,ă. Înseamnă să acorzi ATENT, IE. Înseamnă de asemeni SĂ NU IEI NICIODATĂ NIMIC CA FIIND DE LA SINE ÎNT, ELES. Când spui “Nu”, economises,ti energie. De asemeni, te mântuies,ti pe tine însut,i. Când spui “Nu”, încetezi de-a mai fi un robot. Unii oameni pot prefera să perceapă faptul că spui “Nu” ca pe o cruzime, lipsă de compasiune, răutate, iresponsabilitate etc. Este privilegiul lor. Pentru a învăt,a să spună“Nu”, mult,i căutători devin implicat,i într-o varietate de jocuri, metode, s ,coli, grupuri, secte etc. Unii dintre noi îs ,i schimbă numele s,i/sau încep să poarte uniformă s,i podoabe as,a-zis “spirituale”. Mult,i cred sau se lasă condit ,ionat,i să creadă că sunt “speciali” sau “ales ,i”. Destul de mult,i sunt prins,i în cursa colectării s,i citirii a nenumărate cărt,i care pot fi sau nu “spirituale”. Mai devreme sau mai târziu putem hotărî să ne trezim. Când o facem, putem începe să râdem. Pe urmă, putem vedea că gluma e pe socoteala noastră s ,i putem râde ceva mai mult sau plânge sau învăt,a ce este umorul. Putem de asemeni s-o luăm razna. Unii dintre noi pot prefera să repete procesul de câteva ori, până când învăt,ăm o altă lect,ie: a spune “Nu” nu e de fapt o mare scofală. Pur s ,i simplu o faci. Pe urmă, putem din nou să râdem sau să plângem sau să bem o ceas,că cu ceai sau chiar să scriem o carte... Putem de asemeni să constatăm că a spune “Nu” ne poate schimba viat ,a aducându-ne tot ceea ce percepem ca fiind lucrurile bune ale viet,ii. Aceasta, la rândul său, ne-ar putea determina să preferăm să rămânem liberi sau să ne întoarcem la starea de somnolent ,ă.

88

Page 89: Eneagrama și diverse.docx

Totdeauna alegem; s,i opt,iunea cea mai dură sau cea mai simplă este să-t ,i ascult,i propria inimă. Putem de asemeni descoperi că toate învăt ,ăturile, toate terapiile, toate cărt,ile sfinte sunt cont,inute doar în trei cuvinte: A SPUNE NU. Pe urmă, putem dori să râdem, să împărtăs ,im asta altora (pe propriul nostru risc) sau să facem tot ceea ce suntem înclinat ,i să facem. Pot,i de asemenea hotărî să nu faci nimic, mâncând când t ,i-e foame, bând când t,i-e sete, dormind când t,i-e somn, SPUNÂND NU când simt,i nevoia să spui “Nu”. Depinde de tine. Totdeauna a depins de tine. TIBERIU STOIAN.

EXPLORAREA CARACTERULUI FIINT, EI UMANE ENEAGRAMA

123456789

de CRISTIAN HANU

Ce este Eneagrama? În cel mai strict înt,eles al cuvântului, Eneagrama este o stea cu nouă colt,uri, un simbol ale cărui înt,elesuri străvechi par să fi servit cândva unei reprezentări matematice a realităt,ii cosmice. As,a cum afirma J. G. Bennett (principal discipol al lui Gurdjieff) în “Enneagram Studies”, acest simbol “ar putea fi folosit în reprezentarea oricărui proces ce se auto-ment ,ine prin înnoire, incluzând bineânt,eles s,i viat,a”. Potrivit cercetătorilor, vechimea s,tiint,ei Eneagramei pare să depăs,ească 2500 de ani, urmele ei conducând până la Societatea sufistă secretă cunoscută drept Frăt,ia Sourmouni.

Eneagrama a fost popularizată în Occident de către marele init ,iat mistic George Ivanov Gurdjieff, care o avea dealtfel pictată pe podeaua Institutului înfiint ,at de el pentru Dezvoltarea Armonioasă a Omului. Aici, ea era folosită ca o structură de bază în elaborarea coregrafiei diferitelor exercit ,ii de dans s,i mis,care, proiectate de Gurdjieff pentru a imprima student ,ilor săi un simt, instinctiv al felului în care act,ionează procesele cosmice fundamentale în lumea materială.

Gurdjieff nu a predat direct “Eneagrama personalităt ,ii”, care câs,tigă astăzi tot mai mult,i aderent,i. Acest sistem apart,ine lui Oscar Ichazo, fondator al Institutului Arica, s,i care sust,ine că a învăt,at Eneagrama direct de la maes,trii sufis,ti din Afganistan, înainte încă de a se fi familiariza cu învăt ,atura lui Gurdjieff.

Unul din strălucit,ii discipoli ai lui Ichazo a fost Claudio Naranjo, care a nuant ,at apoi cele nouă profile ale tipurilor principale de personalitate, corespunzând vârfurilor Eneagramei. Naranjo a început să-s ,i predea metoda la începutul anilor 1970, îndeosebi unor preot ,i iezuit,i, care aveau apoi să răspândească

89

Page 90: Eneagrama și diverse.docx

această cunoas,tere în întreaga comunitate iezuită. Aparit ,ia ulterioară a unor cărt,i despre Eneagramă a permis până într-atât popularizarea acesteia, încât uneori, pot,i întâlni în ziarele americane anunt,uri de genul“Eneagramă 9, frumos, aprig s,i zvelt, caut Cancer bine-făcută, Eneagramă 8 sau 9, pentru stabilirea unei relat,ii pasionale, adânci, plină de ardoare”. Eneagrama personalităt,ii, cu cele nouă tipuri distincte ale sale, este bazată pe o figură geometrică de origine sufistă străveche.

DE CE ESTE NECESAR STUDIUL ENEAGRAMEI ?

Răspunsul la această întrebare, pe care s,i-o pot pune cei nefamiliarizat,i cu Eneagrama, este simplu: ca ghid în explorarea caracterului uman, a comportamentului s,i motivat,iilor omului, ea nu are egal. Mai us ,or de înt,eles decât astrologia s,i mai practică decât tipologiile derivate din psihologia convent,ională. Eneagrama este o hartă clară s ,i us,or de recunoscut a nouă tipuri distincte de personalitate.

Iată cum descrie renumitul cercetător în domeniul cons ,tiint,ei Charles T. Tart, autorul “Psihologiilor Transpersonale”, experient ,a sa cu Eneagrama: “Când natura tipului meu de personalitate mi-a fost explicată, am trăit o autentică revelat,ie lăuntrică. Numeroase evenimente s,i react,ii aparent atât de diferite ale viet,ii mele au început să se lege, creând o imagine ca într-un joc de puzzle. Mai mult, am început să înt,eleg care erau gres,elile drumului pe care îl abordasem în viat,ă, fiindu-mi simultan oferite s,i principalele căi pentru a-l putea schimba în sensul dorit de mine. Am înt ,eles mai bine comportamentul majorităt,ii prietenilor mei după ce am putut să-i încadrez în anumite tipuri de personalitate, s,i am reus,it să interact,ionez mai bine cu ei, devenind astfel un prieten mai bun. Anii următori, în care am lucrat asupra mea pornind de la premisele oferite de Eneagramă nu au făcut decât să valideze mereu s ,i mereu utilitatea acestui sistem pentru propria mea evolut,ie.”

Cele nouă tipuri principale de personalitate pe care le oferă Eneagrama sunt considerate a fi “depozite” de energie psihică ce maschează adevărata esent ,ă spirituală a oamenilor s,i creează un obstacol în calea potent ,ialului lor de cres,tere (sau în termeni mai familiari nouă, ele constituie structuri egotice, formate din clis,ee, reprezentări, predeterminări psihice s ,i mentale, cu care fiint,a se identifică atât de puternic, încât acestea ajung să o împiedice să îs ,i zărească adevărata fat,ă a Eului Superior, esent,a de care vorbea Gurdjieff, care, spre deosebire de ego, nu este limitată ci infinită). Fie că sunt predeterminate

90

Page 91: Eneagrama și diverse.docx

karmic sau formate în copilărie sau tineret ,e, aceste fixat,ii (de energie psihică) ajung cu timpul să se cristalizeze într-un filtru prin care privim constant realitatea înconjurătoare s,i relat,iile cu ceilalt,i oameni (s,i, ca orice filtru, acesta deformează, sau “colorează” această realitate). Noi ajungem să ne identificăm cu propria personalitate, creându-ne astfel propriile limite.

Scopul studierii tipului de personalitate care ne caracterizează este acela de a ne recunoas,te (cons,tientiza) propriile noastre strategii obis,nuite de percept,ie s,i stabilire a relat,iilor, s,i să învăt,ăm astfel că putem să le transcendem (putem fi mai mult decât suntem). Orice trăsătură de personalitate transcensă reprezintă o limitare mai put ,in, ruperea încă unui lant, s,i eliberarea unei cantităt,i (uneori urias,e) de energie psihică ce fusese până atunci fixată în respectiva trăsătură; altfel spus, un grad de libertate în plus, care ne va permite s,i alte perspective s,i încercarea unor alte moduri de a trăi.

Iată cum prezintă cele două aspecte cei doi autori care s-au ocupat îndeaproape de problema Eneagramei, publicându-s,i apoi lucrările, Helen Palmer s,i Don Richard Riso. Helen Palmer afirma succint: “Nu vreau să renunt, la personalitatea mea. Dar mai mult decât atât, nu vreau nici ca ea să îmi conducă viat ,a!” Riso sugerează că dacă nu ne cunoas,tem tipul de personalitate, riscăm să fim prins ,i în capcana lui precum s,oarecii care aleargă la nesfârs,it într-un mecanism rotitor. El indica faptul că “a ne afirma pe noi îns ,ine este o atitudine sănătoasă. Dar fixarea în tiparul unei personalităt,i mistifică realitatea din noi îns,ine s,i căile pe care trebuie să le urmăm în viat ,ă. Noi dorim să ne afirmăm adevăratul sine spiritual, dar personalitatea noastră se mulează pe el, deformându-l. Acesta este motivul pentru care ne scufundăm tot mai mult în strategii incorecte de viat,ă. Suferim de iluzia că ne vom regăsi pe sine dacă ne intensificăm activitatea în cadrul propriului tipar, când de fapt ar trebui mai întâi să-l identificăm, pentru ca apoi să îl putem supune.”

Dar Eneagrama nu este numai un ghid pentru transformarea lăuntrică, ci ne ajută să recunoas,tem s,i motivat,iile ce stau la baza comportamentelor aparent greu de înt,eles ale celor ce ne înconjoară. Cunoscând tipul de personalitate al unei alte persoane s,i înt,elegând ce încearcă aceasta să realizeze incons,tient prin act,iuni ce ne apăreau până acum neproductive, ostile sau pur s ,i simplu “ciudate”, suntem mai put,in tentat,i să le privim cu neâncredere sau să le atacăm, s,i mult mai înclinat,i să găsim o bază comună pentru cooperare.

91

Page 92: Eneagrama și diverse.docx

Pe de altă parte, învăt,ând să înt,elegem mai bine structurile comportamentale ale altora, ajungem să ne recunoas ,tem propriile noastre fixat ,ii, scoatem la suprafat,ă motivat,iile noastre subcons,tiente, s,i putem astfel alege noi direct ,ii de cres,tere spirituală. În final, ajungem să învăt ,ăm, după cum spunea Riso: “să creem un decalaj între comportamentul nostru obis ,nuit s,i observatorul din noi îns,ine. Vet,i putea astfel ajunge să afirmat ,i: Eu nu sunt una cu comportamentul meu; eu sunt o fiint,ă spirituală ce a pierdut contactul cu Sinele-esent ,ă datorită propriilor obiceiuri. În acest decalaj stă potent ,ialul tuturor de a deveni eliberat,i de principalele noastre temeri, de anxietăt ,ile repetitive s,i de impulsurile subcons,tiente care îs,i au rădăcina în trecut. Putet,i astfel învăt,a să trăit,i mai mult în prezent, act,ionând cons,tient s,i corect în orice situat,ie”.

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ENEAGRAMEI

Vom reda în continuare pe scurt trăsăturile celor nouă tipuri de personalitate, urmate de descrierea a una sau două caracteristici comportamentale ale fiecăruia, precum s,i unele recomandări ale autorilor citat ,i mai sus pentru înt,elegerea efectivă a relat,iilor cu oamenii manifestând asemenea comportamente. Vom trata aici doar anumite elemente introductive în studiulEneagramei, excluzând unii factori semnificativi cum ar fi “subtipurile” subliniate de Palmer, “nivelurile de dezvoltare” elaborate de Riso, s ,i “aripile (flancurile)”, care se referă la influent ,a pe care o au asupra unui tip de personalitate vecinii săi de pe Eneagramă.

Bazându-se pe propria experient,ă în meditat,ie, Palmer oferă o recomandare generală asupra modului în care răspundem comportamentelor supărătoare sau deranjante ale altora: “De câte ori vă simt ,it,i iritat,i de cineva, renunt,at,i să vă mai focalizat,i asupra acelui aspect exterior s ,i, interiorizându-vă, punet,i-vă întrebarea: Ce evenimente (motivat,ii) din propria mea viat,ă îmi creează un comportament similar cu acesta, care acum mă irită?” Acest tip de meditat ,ie (introspect,ie) va avea ca efect spontan reducerea antipatiei pe care o resimt ,it,i fat,ă de celălalt, creând o deschidere lăuntrică ce permite recunoas ,terea suferint,ei ce se ascunde în spatele comportamentului negativ. În acest fel devine posibilă experimentarea fixat,iilor altor tipuri de personalitate, căci fiecare dintre noi avem un contact cu grijile s ,i percept,iile specifice tuturor celor nouă tipuri, ele putându-se manifesta în anumite momente ale viet ,ii noastre. Ceea ce ne “fixează” personalitatea este predominant ,a unei anumite constelat,ii de trăsături.

92

Page 93: Eneagrama și diverse.docx

Des,i aparent nu avem nevoie de Eneagramă pentru a urma sfatul lui Palmer referitor la schimbarea atent,iei din unghiul nostru de vedere în unghiul celuilalt - procedeu cunoscut în mod popular sub numele de “empatie” - acest sistem ne poate totus,i ajuta în stabilirea întrebării pe care ar trebui să ne-o punem referitoare la experient,a lăuntrică a unui anumit tip. De pildă, moralistul tip Unu ar putea găsi foarte enervantă tendint ,a unui Trei către arogant,ă s,i îns,elăciune. O introspect,ie superficială l-ar putea conduce pe un Unu să se întrebe: “Eu când mint sau mă prefac?” răspunsul fiind prompt: “Niciodată, deci eu sunt mai bun ca el”. Dar cunoscând perspectiva Eneagramei asupra lui Trei, Unul ar putea să îs,i pună o întrebare ceva mai empatică, de pildă: “Oare nu simt s ,i eu nevoia de a mă auto-îns,ela pentru a ment,ine o anumită imagine despre mine?” Un Unu onest va trebui să răspundă afirmativ, căci tipul Unu este cons ,tient de propria dorint,ă de a proiecta în exterior o imagine a corectitudinii.

Este de asemenea important de s,tiut că, în tradit,ia sufistă, comportamentele nevrotice (aberante) reprezintă potent ,ialuri energetice pentru cres,terea personală s,i dezvoltarea spirituală. Un exemplu semnificativ este cel al lui Helen Palmer, al cărei tip, S, ase, este predispus la manifestarea unor percept ,ii paranoice asupra lumii exterioare. Dar Palmer explică cum această dorint ,ă a ei “de a prevedea viitorul pentru a se putea feri de agresiuni exterioare” a fost o motivat,ie care i-a deschis calea spre capacităt ,i de clarviziune. În mod similar, fiecare tip de pe Eneagramă manifestă comportamente negative “neevoluate”, dar care maschează un potent,ial mai înalt. Cunoas,terea acestor tipologii de pe Eneagramă ne poate ajuta să respectăm, s,i uneori chiar să ajutăm la aducerea la suprafat,ă a posibilităt,ilor latente ce se ascund sub unele comportamente neproductive.

Vom descrie în continuare cele nouă tipuri prezentând atât denumirile utilizate de Palmer (caractere conturate) cât s,i cele folosite de Riso (caracter pline).

TIPUL UNU: PERFECT, IONISTUL/REFORMATORUL

Caracteristici generale: orgolios, idealist s,i supercontrolat din punct de vedere emot,ional. Unu-l tinde să transforme aproape tot ceea ce îl înconjoară într-o chestiune morală. În consecint,ă, deseori acest tip este tentat să judece cu asprime pe tot,i aceia (inclusiv pe el însus,i) care nu se ridică până la înălt,imea propriului standard de comportare corectă. “Ei presupun ca pe ceva firesc că toată lumea le împărtăs,es,te dorint,a de auto-perfect,ionare morală, s,i sunt adesea decept,ionat,i de ceea ce ei consideră a fi o lipsă de caracter moral la

93

Page 94: Eneagrama și diverse.docx

alt,ii.” (Palmer). “Pentru acest tip de personalitate, întregul Univers ar trebui în mod categoric reformat. Dar, din păcate, ceilalt ,i oameni nu se străduiesc îndeajuns să perfect,ioneze ori Universul, ori pe ei îns,is,i.” (Riso).

Nu este surprinzător faptul că majoritatea celor din tipul Unu duc cu ei o povară considerabilă de mânie s,i resentiment, manifestată adesea ca tensiuni (boli) la nivelul stomacului s,i maxilarelor. Ei au tendint,a de a nu-s,i recunoas,te mânia s,i alte sentimente adânci, deoarece găsesc că majoritatea emot ,iilor sunt murdare s,i greu de stăpânit. De aceea ei îs ,i îngroapă adânc emot,iile care, atunci când refulează, pot erupe într-o varietate de simptome. Pe de altă parte, supapa de care se folosesc adeseori cei din tipul Unu este un original simt , al umorului, iar uneori, trăirea unor “viet,i duble” (secrete), ce le permite să scape de propriile standarde atât de dure (un exemplu binecunoscut în SUA s ,i care sugerează un Unu cu intense conflicte interioare, este cel al evanghelistului Jimmy Swaggart ale cărui predici morale extrem de stricte alături de escapadele sale sexuale ilicite l-au făcut celebru).

În cele mai grosiere manifestări ale lor, cei din tipul Unu sunt rigizi, intolerant ,i, dogmatici s,i inflexibili. Totus,i, ei au potent,ialul de a deveni “înt,elept,i, plini de discernământ s,i tolerant,i”, atunci când demonstrează un grad înalt de integritate personală s,i când îs,i folosesc tendint,a de a critica îndeosebi pentru auto-perfect,ionare lăuntrică. În funct,ie de interesul pe care îl acordă introspect,iei s,i propriei cres,teri spirituale (mai mare sau mai mic) ei pot deveni ori adevărat,i “eroi ai moralităt,ii”, ori nis,te ipocrit,i.

EXEMPLE: Cei din tipul Unu sunt înclinat,i să devină preot,i, judecători, reformatori politici, ziaris,ti predispus,i spre investigat,ii, comentatori sociali s,i perfect,ionis,ti în orice profesiune pe care ar alege-o. Între exemplele posibile(alese de Palmer s,i Riso): Margaret Thatcher, Martin Luther sau Mary Poppins.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Tendint,a celor din tipul Unu de a-i judeca pe ceilalt,i este s,i as,a suficient de supărătoare, dar duritatea lor este cu atât mai apăsătoare cu cât argumentele lor nu sunt aproape niciodată pline de compasiune, ci fort,ează întotdeauna nota, încercând să-i silească pe ceilalt ,i să le accepte autenticitatea.

Marea lor problemă este că fixat ,ia pe care o au se auto-amplifică spunându-le mereu celorlalt,i ce s,i cum să facă. Când aces,tia nu răspund corespunzător, superegoul lui Unu îi vânează s ,i mai abitir; criticile la adresa lor devin trans ,ante.

94

Page 95: Eneagrama și diverse.docx

El îs,i repetă mereu: “Dacă tot vreau să reformez lumea, de ce să nu încep chiar cu tine, din care am să fac un om mai bun.”

CUM TE POT, I APROPIA DE UN UNU: Dacă vă găsit,i în situat,ia de a fi aspru criticat,i de un Unu, interiorizat,i-vă s,i încercat,i să rezonat,i empatic cu starea lui de spirit, gândindu-vă: “Presiunea judecăt,ii acestui Unu mă face să-l antipatizez. Probabil că s,i el simte o asemenea presiune tot timpul, că se simte criticat de toată lumea”. Aceasta vă va schimba atitudinea (de respingere) fat ,ă de el. Dacă dorit,i chiar să vă apropiat,i de un Unu cea mai bună cale este să facet ,i apel la simt,ul lor de dreptate, corectitudine s,i obiectivitate. Spre deosebire de tipurile Opt, S, ase sau Doi, Unu nu răspunde corespunzător limbajului sentimentelor, preferând rat,iunea. Chiar dacă, datorită orgoliului lor, ei nu vor accepta pe loc un argument superior, ei vor cugeta mai târziu asupra lui, căci cons ,tiint,a lor lucrează continuu. Facet,i apel la ea, s,i vet,i găsi astfel portit,a prin care vi-l putet,i apropia.

TIPUL DOI: DONATORUL/PROTECTORUL

Caracteristici generale: Acest tip este elocvent exemplificat de arhetipul cultural cunoscut sub numele de “mama rănit,ilor”. Nativii dăruiesc s,i îngrijesc pe oricine, ei identificându-se aproape în întregime prin relat ,iile lor; dacă întrebat,i o femeie Doi ce mai face, ea vă va răspunde vorbindu-vă de sot ,ul sau de copiii ei. Persoanele născute sub acest semn caută relat ,iile cu alt,ii, dar într-un fel de parcă ar încerca să găsească răspuns la întrebarea: “Oare or să mă placă?” Ei au o nevoie accentuată de afect,iune s,i aprobare, vor să fie iubit,i s,i protejat,i, s,i îs,i găsesc satisfact,ia (uneori egotică) în a-i ajuta pe alt ,ii. Generozitatea lor are deseori un aspect cointeresat, căci des ,i se consideră fiint,e pline de iubire s,i devotament, totus,i de cele mai multe ori ei as,teaptă ca ceilalt,i să le răspundă cu aceeas,i iubire.

Des,i sunt oameni înclinat,i către sociabilitate, relat,iile cu ei nu sunt chiar atât de simple; trebuie să vă as,teptat,i întotdeauna la replici de genul: “Bine, sunt dispus să fac ce vrei tu, dar ce primesc în schimb de la tine?” sau “Nu vreau să mă culc cu tine, dar mi-ar place să s ,tiu că tu ai vrea acest lucru”. Ei pot deveni simultan posesivi s,i necredincios,i, preferă uneori relat,iile în trei (nu neapărat amoroase), montându-s,i partenerii pe ascuns unul împotriva celuilalt; dacă au înclinat,ii religioase visează în secret la a deveni salvatori ai umanităt ,ii sau la diferite miracole pe care le-ar putea înfăptui. Atunci când sunt însă cu adevărat evoluate, fiint,ele aflate în acest tip sunt într-adevăr altruiste, depăs ,indu-s,i sub

95

Page 96: Eneagrama și diverse.docx

acest aspect condit,ia umană. La cealaltă extremă, ele pot folosi seduct ,ia s,i flatarea ca pe nis,te arme agresive, numai cu scopul de a obt ,ine maximum de atent,ie, devenind, cu timpul, persoane acrite s,i false (îndeosebi la bătrânet,e).

EXEMPLE: Majoritatea exemplelor se numără printre femei (datorită tipului actual de civilizat,ie): Madonna, Elisabeth Taylor, Maica Teresa. Între bărbat ,i: Elvis Presley, Bill Cosbi, Yogananda.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Când manipulările (adesea evidente) sau devotamentul unui Doi devin excesive, este extrem de dificil să ment ,ii o relat,ie de apropiere cu el, căci aproape orice vei spune poate fi interpretat ca fiind ostil, lipsit de afect,iune, sau dorint,ă de a contrazice (cu tot dinadinsul). Doi-ii au adesea o auto-apărare ies,ită din comun, iar dacă sunt s,i inteligent,i, ei pot găsi nenumărate argumente pentru a-s,i justifica manipulările.

CUM TE POT, I APROPIA DE UN DOI: Cel mai bun lucru pentru a înt ,elege empatic atent,ia excesivă pe care t,i-o acordă o fiint,ă de tipul Doi, este să te interiorizezi s,i să te focalizezi asupra sentimentului de a te lăsa prins în plasa ei. Vei încerca atunci fie dorint,a de a-i rezista, fie pe aceea de a depinde de ea s ,i vei putea înt,elege (ca o reflectare în propria cons,tiint,ă) dependent,a fiint,ei respective de cei din jur (inclusiv tu) pentru a-s ,i găsi propria identitate. Pornind de la această viziune lăuntrică, i te vei putea adresa apoi în particular, cu multă înt ,elegere s,i afect,iune, spunându-i: “T, in foarte mult la tine, dar mă deranjează toate aceste atent,ii cu care mă înconjori. Bănuiesc că este ceva care te preocupă; dacă vrei, pot,i să-mi spui despre ce este vorba”. Nu uitat ,i însă că relat,ia cu un Doi solicită mai mult tact s,i delicatet,e decât în cazul celorlalte tipuri. Încercat ,i să-i sugerat,i: “Te iubesc, dar te voi iubi încă s,i mai mult dacă îmi respect,i felul meu de a fi.”

TIPUL TREI: PERFORMERUL/CĂUTĂTORUL UNUI STATUT

Caracteristici generale: Tipul Trei este cel mai elocvent reprezentat de societatea americană, care tinde să devină o cultură de acest tip, caracterizată de narcisism, orientare spre cultul propriei imagini, stilul de a se impune, formele fără fond. Imaginea ideală s ,i mult mediatizată în SUA a acestui tip este cea a americanului tânăr, energic, ducând o viat ,ă competitivă s,i realizând tot ceea ce îs,i propune. Nativii sunt mai put ,in preocupat,i de propria esent,ă, cât mai curând de un prototip căruia vor să-i corespundă, s ,i pe care de regulă îl culeg din vreo reclamă sau un afis , cu care încearcă să se identifice: de la rockerul cu părul lung s ,i îmbrăcăminte bizară s,i până la omul de afaceri sobru,

96

Page 97: Eneagrama și diverse.docx

îmbrăcat impecabil, cu servietă diplomat s ,i folosind ultima marcă de After-shave.

Condus,i de nevoia de a fi acceptat,i s,i admirat,i, cei din tipul Trei sunt cameleonii Eneagramei, schimbându-s,i imaginea afis,ată de câte ori consideră necesar, pentru a câs,tiga aprobarea celor din jur, sau adaptându-se împrejurărilor de moment. Spre exemplu, femeia Trei va fi cât se poate de oficială la birou, va flirta degajat cu vecinii la bar, iar acasă se va dovedi o sot ,ie devotată s,i o mamă ideală, mai ales dacă are invitat,i.

Acest tip are cele mai mari dificultăt ,i în dezvoltarea spirituală, căci el va tinde să adopte imediat imaginea unei profunde transformări lăuntrice, neglijând însă efortul real pe care această transformare l-ar presupune. Aceleas ,i dificultăt,i le poate avea s,i în relat,iile intime, pe care le va mima perfect, dar fără să simtă cu adevărat ceva profund.

În cazurile cele mai fericite, când ambit ,ia lor se asociază cu un efort lăuntric autentic, indivizii cu acest tip de personalitate pot ajunge adevărat ,i conducători s,i chiar veritabile modele sociale. La cealaltă extremă, pot fi arogant ,i, narcisis,ti s,i aberant,i, risipind uneori enorme energii pentru proiecte nerealiste, absurde sau exagerate.

EXEMPLE: Acest tip are predilect ,ie pentru a deveni comerciant, mare industrias,, avocat, politician, s,i de a fi “cel mai bun” indiferent de profesiunea aleasă. Între exemplele identificate de Palmer s ,i Riso: John F. Kennedy, Jimmy Carter, Trumman Capote, Sylvester Stallone.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Personalităt,ile de tip Trei tind să facă promisiuni pe care nu le pot îndeplini, scuzându-se frecvent: “Am vrut să te ajut dar a intervenit altceva...” Ei pot, de asemenea, pretinde că s ,tiu mai mult decât s,tiu, oferind cu generozitate sfaturile lor “experte” asupra afacerilor altora, sau comentând cu nons,alant,ă semnificat,ia ultimului film pe care nu l-au văzut, dealtfel, niciodată. Întotdeauna, dificultăt,ile în relat,iile cu un Trei se datorează falsităt,ii s,i nesincerităt,ii lor, a neconcordant,ei dintre imaginea pe care o oferă s,i realitatea care se ascunde sub ea. Încercat ,i mereu să nu uitat,i că tipul Trei este în realitate o persoană ce încearcă cu disperare să se afirme.

CUM TE POT, I APROPIA DE UN TREI: Atunci când vă interiorizat ,i încercând să înt,eleget,i empatic un om cu o personalitate de tip Trei, punet ,ivă aceste întrebări: “Când mi se întâmplă mie să-mi promit realizarea unor lucruri măret ,e,

97

Page 98: Eneagrama și diverse.docx

pentru ca apoi să le las baltă? Oare chiar n-am simt ,it niciodată că vreau să fiu cel mai bun într-un anumit domeniu (sau problemă, situat ,ie, etc.) pentru ca apoi să îmi dau seama că nu as, putea realiza nici într-o viat,ă întreagă (sau cel put,in nu cu una cu două, sau nu cu fort ,ele proprii) visul propus?” Răspunzând cu sinceritate la asemenea întrebări, vet,i putea înt,elege presiunile interne la care este îndeobs,te supus tipul Trei.

Pornind de la această înt,elegere profundă, vă vet,i putea apoi apropia de o persoană cu acest gen de personalitate, folosindu-vă de un mic truc (jucând put,in teatru): ignorat,i-i aspectele false ale personalităt,ii s,i manifestat,i-vă convingerea asupra propriei sale valori. Spunet ,i-i că avet,i oricum mare încredere în fondul său valoros, as ,a că nu e necesar să încerce într-una să vă impresioneze; gradat, îi vet,i putea apoi demonstra falsele promisiuni s ,i nerealizările, afirmându-vă însă în continuare marea încredere în adevărata lui/ei esent,ă (altfel riscat,i să îl/o îndepărtat,i).

TIPUL PATRU: TRAGICUL ROMANTIC/ARTISTUL

Caracteristici generale: Interiorizat, distrat, creativ s ,i visător, tipul Patru, prin temperamentul său artistic, face adesea o figură aparte în societate, fiind practic tipul cel mai us,or de recunoscut. Stilul îmbrăcămint,ii sale este întotdeauna extrem de personalizat, adesea romantic sau excesiv de original. Femeile-Patru preferă părul lung, rochii de gală, es ,arfe colorate; bărbat,iiPatru pot purta o capă, un costum mai demodat, părul vâlvoi s,i bărbile lungi.

Pentru cei din tipul Patru, lumea interioară este vitală, s ,i uneori atât de interesantă încât uită să se mai conecteze la lumea exterioară (temperamentul distrat). Melancolia este o stare frecventă la ei, creându-le o atmosferă de dulci regrete; ca s,i depresiunile lor, aceasta izvorăs,te din sentimentul a ceva de mult pierdut, creându-le o stare pseudo-mistică, de reverie s ,i visare. Fiind fiint,e preponderent emot,ionale, iar emot,iile lor fiind mereu schimbătoare, ei cred că nimic nu este permanent, căci starea de azi poate să nu fie cea de mâine. De aceea, ei simt că trăiesc doar atunci când lucrurile se schimbă în jurul lor (mai ales cele care creează stări emot ,ionale intense) s,i nu suportă monotonia s,i plictiseala.

Din cauza temperamentului său ce nu suportă un termen fix (de predare, de a face ceva, sau orice care solicită exactitate), tipul Patru pare uneori dificil s ,i cu sigurant,ă nu te pot,i baza pe el (cel put,in în termenii rat,ionali). Cu cât el se va

98

Page 99: Eneagrama și diverse.docx

lăsa mai mult guvernat de propriile lui sentimente, cu atât mai imprevizibil s ,i ciudat va părea în exterior. Riso, care este el însus ,i un Patru, subliniază că imaginea pe care o are el despre acest tip este aceea a“unui grădinar într-o superbă grădină, t,inută în secret s,i înconjurată de ziduri groase. Cei dinafară nu pot privi înăuntru decât dacă scobesc mici găurele în zid. Dar tocmai acela care îs,i găses,te timp să facă acest lucru, putând astfel aprecia minunata frumuset,e a grădinii, îi câs,tigă inima tipului Patru”.

Când sunt foarte evoluat,i, cei din acest tip sunt inspirat ,i s,i creativi, devenind marii artis,ti ai umanităt,ii. Minunata lor bogăt,ie interioară se mai poate manifesta s,i în trăirea empatică a viet,ii lăuntrice a celorlalt,i s,i compasiunea pentru ei. Ei trăiesc într-o dimensiune subtilă ce îi ajută să înt ,eleagă mai bine Universul s,i pe cei din jur. La extrema cealaltă, cei din acest tip sunt fiint ,e interiorizate până la inhibare, distrate, capricioase, cu o atitudine elitistă s ,i înclinat,i spre depresiuni nervoase.

EXEMPLE: Un exemplu clasic pentru expresia artistică de tip Patru este muzica evocativă, aproape mistică a muzicienei contemporane irlandeze Enya.Alte exemple: Alan Watts, Bette Davis, Marlon Brando, Virginia Woolf, Tennesse Williams, Rudolf Nureyev, Ingmar Bergman, etc.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Dificultăt,ile în relat,ia cu un Patru pot apare atunci când acesta începe să afis ,eze o atitudine visătoare, preferând să-i t,ină pe cei din jur la distant ,ă pentru a-s,i spori misterul, căci îi cam place să pară put,in de neatins. Drama lui este că, dacă de la distant ,ă te pret,uies,te s,i te laudă, percepându-te mai mult în imaginat ,ie, cum te apropii prea tare de el, începe să-t,i vadă defectele, devenind iritat s,i nemult,umit. Niciodată o persoană reală nu va fi atât de bună (sau frumoasă) ca în propria lui fantezie. (Nu pot ,i trăi cu femeia pe care o iubes,ti, nu pot,i iubi femeia cu care trăies,ti.)

CUM TE POT, I APROPIA DE UN PATRU: Dacă vă simt ,it,i t,inut,i la distant,ă sau judecat,i pe nedrept de un Patru, reamintit,i-vă în forul vostru lăuntric felul în care simte acesta: “Ce tristă este viat ,a mea: de mic am fost mereu abandonat, pentru că nu am fost bun la nimic. Tot ,i mă resping, mereu sunt lăsat la urmă... De aceea prefer să trăiesc într-o lume a mea, chiar dacă e doar imaginară”. (sau vorba Lupului din povestea “Scufit,a Ros,ie”: “Amărâtă-i soarta mea, n-o-nt ,elege nimenea!”) (nota noastră: reamintim că aceste exemplificări pe care le facem pentru a vă putea permite meditat,ia aprofundată asupra fiecărui tip, sunt doar arhetipale; situat,iile concrete din viat,ă permit, desigur, mii de nuant,ări). Din

99

Page 100: Eneagrama și diverse.docx

ezoterism cunoas,tem că zodia Leului are proiect,ia mentală pe Swadhisthana emisiv (+), iar zodia Scorpionului are proiect,ia mentală pe Swadhisthana receptiv (-). Ambele zodii au o predilect ,ie către aur, aurul comestibil biologic coloidal le este recomandat deopotrivă ca un puternic antidepresiv s ,i stimulator al luminii biologice interioare. Centrul de fort ,ă swadhisthana controlează imaginat,ia s,i apas tattva, e chakra sacrală, sediul lui kundalini shakti, iar problemele lui kundalini inversat sunt extrem de dificile, practicile sexului anal heterosexual s,i homosexual fiind un tabu cu repercursiuni. As ,a zis,i-ii “mâncători de melci ciudat,i” sunt o minoritate discriminată, iar zodia Scorpionului îi ajută să se integreze social prin reclasare (vezi povestea lui Papillon).

Conectându-vă astfel la acest simt, lăuntric de neajutorare, vet,i putea găsi cu sigurant,ă acea vibrat,ie emot,ională care să vă armonizeze cu cea a persoanei în cauză.

O recomandare: celor din tipul Patru le place îndeosebi să fie apreciat ,i într-un mod care să contravină tendint,ei lor de a se simt,ii invizibili. Dacă le apreciat,i opera s,i privit,i cu înt,elegere s,i îngăduint,ă nevoia lor de a fi valorizat,i, îi vet,i cuceri cu sigurant,ă.

Conform unei afirmat,ii a lui Alfred Lambremont Webre, Galaxia Calea Lactee în care trăim în prezent a “înghit,it” Galaxia Dwarf (Galaxia Piticilor) s,i putem specula s,i face analogii cu povestea din mitul Mahabharata, s ,i anume la personajul Shakuni, care avea un intelect pervers remarcabil s ,i redutabil, stăpânind jocul de zaruri. Despre pitici se pot spune multe, chiar marele zeu Vishnu având un avatar sub formă de pitic. La oameni simt ,ul mirosului este un simt, reprimat. Piticii sunt integrat,i în viat,a galaxiei, dar reclasarea se face cu tensiuni. Povestea se complică dacă aducem în discut ,ie virusul wetiko, Galaxia Andromeda s,i archonii care prin manipulare genetică au creat rase malefice s ,i multă distrugere în cadrul Galaxiei Calea Lactee (se afirmă recent că o treime din galaxie ar fi fost distrusă). Totus,i polit,ia karmei din Galaxia Andromeda îs,i face datoria s,i intervine salvator, ves,tile sunt bune s,i sperant,a încă vie, regenerarea e în curs s,i simplist am putea spune că swadhisthana domină muladhara s,i familia învinge nebunia.

CRISTIAN HANU

ENEAGRAMA - SINTEZA

100

Page 101: Eneagrama și diverse.docx

Triada emot,ională (-): Probleme generale = Identitatea, Ostilitatea Tipologii

componente:

Tipul Doi (Altruistul, Donatorul, Protectorul, Invidios) (+)

Tipul Trei (Executantul, Performerul, Căutătorul unui statut, Prefăcut) (0)

Tipul Patru (Artistul, Tragicul romantic, Invidios) (-)

TRIADA MOTORIE (+): Probleme generale = Nesigurant,a, Anxietatea Tipologii

componente:

Tipul S, apte (Generalistul, Epicurianul, Lacom) (+)

Tipul S, ase (Devotatul, Fricos) (0)

Tipul Cinci (Gânditorul, Observator avid) (-)

TRIADA RELAT, IONALĂ (0): Probleme generale = Reprimarea, Agresiunea

Tipologii componente:

Tipul Opt (Conducătorul, S, ef) (+)

Tipul Nouă (Mediatorul, Lenes,) (0)

Tipul Unu (Perfect,ionistul, Furios) (-)

TIPOLOGIA UNU - PERFECT, IONISTUL (Furios) (-)

Motivat,ie: Dreptate, Ascensiune, Situarea dincolo de critici

Definitoriu = Perfect,ionarea ; Probleme = Mânia, Perfect,iunea

Comportament ofensiv: Datorie SUBTIPURI:

1. Înt,elept realist

2. Fiint,a rezonabilă

3. Învăt,ătorul principial

4. Reformatorul idealist

5. Persoana ordonată

6. Perfect,ionistul care judecă

101

Page 102: Eneagrama și diverse.docx

7. Fiint,a intolerantă

8. Ipocritul obsesiv

9. Răzbunătorul pedepsitor (Dus,manul de plumb saturnian)

Are teama de a nu fi desăvârs,it. Evită mânia.

TIPOLOGIA DOI - ALTRUISTUL/DONATORUL/PROTECTORUL (Invidios) (+)

Motivat,ie: Dorint,a de a fi iubit, Dorint,a de a fi necesar

Comportament receptiv: Aprobare SUBTIPURI:

1. Altruistul dezinteresat

2. Fiint,a atentă-îndatoritoare

3. Cel ce hrănes,te

4. Prieten exuberant

5. Intimul posesiv

6. “Sfântul orgolios”

7. Manipulatorul ce se autoamăges,te

8. Dominatorul ce constrânge

9. Victima psihosomatică

Are teama de a nu fi iubit de ceilalt,i. Evită recunoas,terea propriilor nevoi.

TIPOLOGIA TREI - EXECUTANTUL/PERFORMERUL/CĂUTĂTORULUNUI STATUT (Prefăcut) (0)

Motivat,ie: Afirmare, Admirat,ie

Probleme = Ostilitatea, Narcisismul

Comportament ofensiv: Aparent,ă SUBTIPURI:

1. Cel ce se acceptă as,a cum este

102

Page 103: Eneagrama și diverse.docx

2. Fiint,a sigură de sine

3. Modelul remarcabil

4. Căutătorul de pozit,ie socială

5. Pragmaticul orientat spre imaginea sa

6. Narcisistul autopropulsat

7. Oportunistul exploatator

8. Trădătorul malit,ios

9. Psihopatul sentimental

Are teama de respingere. Evită es,ecul.

TIPOLOGIA PATRU - ARTISTUL/TRAGICUL ROMANTIC (Invidios) (-)

Motivat,ie: Autoînt,elegerea, Atent,ia (nevoi sentimentale), Legătura cu incons,tientul

Definitoriu = Autocunoas,terea, Creativitatea

Probleme = Disperarea

Comportament defensiv: Exprimare

SUBTIPURI:

1. Creatorul inspirat

2. Intuitivul cons,tient de sine

3. Cel ce se autorevelează

4. Artistul imaginativ

5. Introvertitul absorbit în el

6. Estetul indulgent cu sine

7. Depresivul alienat

103

Page 104: Eneagrama și diverse.docx

8. Fiint,a tulburată emot,ional

9. Fiint,a autodistructivă

Are teama de a fi de prisos. Evită banalitatea.

TIPOLOGIA CINCI - GÂNDITORUL (Observator avid) (-)

Motive cheie = Mult,umire, Înt,elegere a cunos,tiint,elor, Interpretare

Definitoriu = Intuit,ia intelectuală

Probleme = Detas,area s,i Izolarea

Comportament defensiv: Exactitate

SUBTIPURI:

1. Vizionarul antemergător

2. Observatorul profund

3. Expertul cunoscător

4. Specialist analitic

5. Teoretician intens implicat

6. Reduct,ionistul estetic

7. Individul izolat

8. Paranoidul îns,elător

9. Schizoidul

Are teama de incertitudine. Evită golul interior. TIPOLOGIA S , ASE

- DEVOTATUL (Fricos) (0)

Motivat,ie: Sigurant,a, Aprecierea celorlalt,i, Testarea Definitoriu =

Ce zic ceilalt,i despre mine?

Comportament receptiv: Alertă SUBTIPURI:

104

Page 105: Eneagrama și diverse.docx

1. Fiint,a care se afirmă

2. Personalitate cuceritoare 3. Supusul loial

4. Tradit,ionalistul obedient

5. Ambivalentul

6. “Durul” supracompensator

7. Fiint,a nesigură

8. Istericul ultrasensibil

9. Masochistul autodistructiv

Are teama de a fi abandonat. Evită suspiciunea.

TIPOLOGIA S, APTE - GENERALISTUL/EPICURIAN (Lacom) (+)

Motivat,ie: Fericire, Amuzament

Definitoriu = Căutarea plăcerii

Probleme = Dorint,ele, Agresivitatea

Comportament receptiv: Planificare SUBTIPURI:

1. Apreciatorul extatic

2. Entuziastul fericit

3. Generalistul realist

4. Experimentatorul sofisticat

5. Extrovertitul hiperactiv

6. Materialistul excesiv

7. Evadatul impulsiv

8. Maniacul exagerat

9. Istericul înspăimântat

105

Page 106: Eneagrama și diverse.docx

Are teama de a nu putea fi fericit. Evită suferint ,a morală sau fizică. TIPOLOGIA

OPT - CONDUCĂTORUL (S, ef) (+)

Motivat,ie: Dominare, Devotat sies,i, Urmărirea propriului interes

Definitoriu = Dominarea

Probleme = Refularea, Agresivitatea

Comportament ofensiv: Control

SUBTIPURI:

1. Eroul mărinimos

2. Fiint,a încrezătoare în sine

3. Conducătorul constructiv

4. Aventurierul întreprinzător 5. Dominatorul puternic

6. Adversarul confruntat,ional

7. Tiranul nemilos

8. Megalomanul “omnipotent”

9. Distrugătorul violent

Are teama de a fi supus de alt,ii. Evită slăbiciunea.

TIPOLOGIA NOUĂ - MEDIATORUL (Lenes,) (0)

Motivat,ie: Conservarea existentului, Unirea cu ceilalt,i

Definitoriu = Echilibrul

Probleme = Cons,tient,a, Individualitatea

Comportament defensiv: Adaptare

SUBTIPURI:

1. Fiint,a stăpână pe sine

106

Page 107: Eneagrama și diverse.docx

2. Fiint,a receptivă la ceilalt,i

3. Împăciuitorul sust,inător

4. Serviabilul conciliant

5. Fiint,a pasivă neangajată

6. Fatalistul resemnat

7. Neglijentul

8. Fiint,a disociativă

9. Persoana care se abandonează

Are teama de separare. Evită conflictul.

TOTEMURILE ANIMALE S, I CULORILE SIMBOLICE ASOCIATE TIPURILOR ENEAGRAMEI

TOTEMURILE ANIMALE ALE TIPURILOR COMPULSIVE

1. Fox-terrier ; 2. Pisică ; 3. Păun ; 4. Câine Basset ; 5. Vulpea ;

2. Iepuri ; 7. Maimut,e ; 8. Rinocer ; 9. Elefant

TOTEMURILE ANIMALE DUPĂ TRANSFORMAREA SPIRITUALĂ

1. Furnică ; 2. Setter irlandez ; 3. Vultur ; 4. Armăsarul negru ;

2. Bufnit,a ; 6. Căprioara ; 7. Fluturi ; 8. Tigru ; 9. Delfin

TIPOLOGIA 1 (PERFECT, IONISTUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

Persoanele de tipul Unu seamănă cu fox-terrierii, aces ,ti câini de talie mică ce pot inspira o adevărată teroare, căci mus,că înainte să latre. Niciodată sigure dacă celălalt este un adversar, preferă să atace, din precaut,ie. Agitându-se fără încetare, ele se frământă mereu pentru cele ce petrec. Veghind art,ăgoase ca

107

Page 108: Eneagrama și diverse.docx

totul să meargă bine, îs,i acordă o important,ă pe care nu o au în realitate. Impunându-s,i propriile criterii de perfect,iune, ele vor să ne aducă pe drumul cel bun într-un mod care amintes,te de comportamentul fox-terrierilor, care dau întotdeauna impresia că sunt gata să ne mus,te de picior. Dacă cineva le rănes,te, ele se plâng tuturor, mai put,in persoanei implicate, căci consideră că este nepoliticos să înfrunte oamenii. Astfel, ele as,teaptă mai degrabă ca celălalt să îs,i dea seama ce trebuie să facă s,i apoi să s,i act,ioneze din proprie init,iativă.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Ca urmare a transformării lăuntrice, persoanele din tipul Unu pot fi asemănate cu nis,te furnici. Acestea sunt active s,i perfect organizate în vederea realizării oricărui proiect. Fiecare dintre ele are o muncă specifică s ,i este capabilă să care obiecte de câteva ori mai grele decât ea. În acelas ,i mod, persoanele din tipul Unu, odată transformate, devin bine organizate. Ele s ,tiu ce trebuie să facă, sunt gata să colaboreze unele cu altele pentru a atinge t ,elul s,i pot să le comunice celorlalt,i idealul lor mai degrabă invitându-i să participe, decât impulsionându-i sau făcând presiuni asupra lor. Culoarea lor simbolică este argintiul, caracteristic pentru persoanele strălucitoare, care reflectă lumina. Prezent ,a lor are un caracter vioi, bine conturat.

TIPOLOGIA 2 (ALTRUISTUL/DONATORUL/PROTECTORUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul Doi seamănă cu pisicile. Acestea se gudură mereu pe lângă oameni s,i nu pleacă înainte de a fi mângâiate. În schimb, ele pot să se întoarcă împotriva celui care se apropie prea mult. Pisicile se strecoară s,i se agat,ă cu abilitate de cine doresc, pândind pe la spate; le place să fixeze oamenii cu privirea, dar nu le place să fie t ,intuite în acelas,i mod. La fel, persoanele din tipul Doi, des,i sunt foarte afectuoase, îs,i păstrează precum pisicile independent,a, nelăsându-se servite de ceilalt,i.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

După ce transformarea lăuntrică s-a produs, persoanele din tipul Doi pot fi asemănate cu setterii irlandezi. Aces,tia au blană lucioasă cu colorit cald. Radiind de afect,iune, ei nu-i uită niciodată pe cei care îi iubesc. Extrem de fideli, nu fac

108

Page 109: Eneagrama și diverse.docx

decât arareori probă de agresivitate. Ei îs ,i manifestă cu vioiciune emot,iile, sar de bucurie când regăsesc pe cineva drag s ,i îl ling într-una. Ei sunt întotdeauna gata să urmeze un prieten.

Culoarea celor din tipul Doi este ros ,ul. Aceasta este culoarea inimii, a căldurii, a pasionalităt,ii, a intensităt,ii. În anumite locuri, însă, nu este perceptibilă: obscuritatea o face să pară albastră, aproape invizibilă. În mod asemănător, persoanele din tipul Doi sunt capabile să aplice o limitare intensităt ,ii lor emot,ionale. Prin vindecarea spirituală s ,i prin transformarea lor lăuntrică, ele vor reus,i să-s,i iubească semenii fără atas ,amente, respectându-le libertatea. În plus, devin mai deschise la cadourile ce le sunt oferite de cei care le iubesc, răspunzându-le acestora cu recunos,tint,ă.

TIPOLOGIA 3 (EXECUTANTUL/PERFORMERUL/CĂUTĂTORUL UNUI STATUT SOCIAL)

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul Trei sunt mândre precum păunii. Făcând întotdeauna paradă în curtea păsărilor, aces,tia sunt mereu gata să-s,i etaleze magnificul evantai multicolor al cozii s,i ciugulesc neobosit,i tot ce le cade sub cioc, fără să treacă nimic cu vederea. În acelas,i mod, persoanele din tipul Trei se împăunează mereu pentru a atrage atent,ia. Ele nu se gândesc decât la ceea ce ar putea să facă pentru a fi iubite de ceilalt,i.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

După producerea transformării lăuntrice, petrecută ca o adevărată răscumpărare, persoanele din tipul Trei pot fi comparate cu vulturii. Aceste păsări cu o aparent,ă magnifică au o anvergură foarte mare, de aproape doi metri. Chiar dacă penajul nu are nimic izbitor, nuant ,ele sale de brun sunt de o frumoasă varietate. Albeat,a capetelor s,i, adesea, a penelor mari ale cozii face ca vulturii să fie greu de confundat. Mis ,cările lor sunt măsurate, iar bătăile din aripi rare. Ele reconstruiesc cuibul, împreună cu perechea lor, mereu în acelas ,i loc. În ciuda alurii de păsări de pradă, adesea ei se hrănesc doar cu pes ,ti mort,i. Asemenea lor, persoanele din tipul Trei, odată eliberate de constrângerile interioare, se simt foarte bine în propria piele. Astfel, ele încetează să-i mai

109

Page 110: Eneagrama și diverse.docx

manipuleze pe ceilalt,i, le place să se înscrie în normele unei conduite divine s ,i ajung să dea dovadă de o mare fidelitate fat,ă de prietenii lor.

Culoarea lor simbolică este galbenul luminos. Acesta este imposibil de trecut cu vederea, chiar s,i în condit,ii dificile, în ceat,ă sau în obscuritate. Chiar dacă nu este considerat prea frumos, este, în orice caz, funct ,ional. Odată debarasate de compulsiunea lor, persoanele din tipul Trei dobândesc individualităt ,i strălucitoare.

TIPOLOGIA 4 (ROMANTICUL/ARTISTUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

Persoanele din tipul Patru seamănă în compulsiunea lor cu câinii din rasa Basset. Acestora le atârnă urechile s ,i pleoapele, având mereu fat ,a “pleos,tită” s,i părând posaci. Aproape că am putea separa pielea atârnândă de câinii propriu-zis,i. Ei dau din coadă de parcă ar târâ o mătură, cers ,esc resturile de la masă s,i mănâncă cea mai mică rămăs ,it,ă. În mod asemănător, persoanele din tipul Patru “se scurg” de tristet,e, aceasta fiind modalitatea lor de a intra în relat,ie cu ceilalt,i. Când încercăm să le “prindem”, ele se refugiază în această tristet,e, considerându-se neînt,elese.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL: ARMĂSARUL NEGRU s ,i culoarea VIOLET:

După transformarea răscumpărătoare, persoanele din tipul Patru sunt precum armăsarii negri. Aces,tia sunt zvelt,i s,i au mersul amplu. Spirite libere, ei îs ,i scutură coama în vânt s ,i pot porni pe neas,teptate la galop, pentru ca apoi să se oprească la fel de brusc s ,i iar să pornească la goană. Fiecare atitudine din mult,imea celor pe care le pot aborda poartă un nume. Ei fixează oamenii cu privirea s,i abia apoi vin în întâmpinarea lor, destins,i s,i deschis,i. Consumă zahăr, dar preferă fructele, cu savoarea lor dulce atât de specifică. În acelas ,i mod, persoanele din tipul Patru îs,i păstrează mereu grat,ia discretă. Ele s,tiu că rămân unice pentru Dumnezeu, care le-a creat s ,i le iubes,te, s,i reus,esc să înt,eleagă că, adesea, cea mai bună modalitate de a se adapta la o situat ,ie este aceea de a o accepta ca atare.

110

Page 111: Eneagrama și diverse.docx

Culoarea lor simbolică este violetul. Subtilitatea s,i discret,ia sa greu de definit se potrivesc caracterului atât de deosebit al persoanelor din tipul Patru. Astfel, ele se îmbracă simplu, cu un bun gust ies,it din comun, adesea într-un negru intens.

TIPOLOGIA 5 (GÂNDITORUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul Cinci sunt precum vulpile. Acestea se strecoară s,i îs,i fac vizuină în trunchiurile roase de viermi ale arborilor. Pentru că mus,că tot ce apucă, atrag bolile, ajungând adesea pradă infect ,iilor, care le năpădesc vizuinele. În ciuda taliei lor mari, ele îs ,i aleg doar prăzi mici. În mod asemănător persoanelor din tipul Cinci, vulpile îs ,i orientează atent,ia în jos, adulmecând mereu s,i atingându-se de ceva doar dacă faptul nu are urmări. Întotdeauna vigilente, ele s,tiu tot ce se petrece în jurul lor.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Transformarea spirituală a persoanelor din tipul Cinci le face să dobândească o suis-generis asemănare cu bufnit,ele. Aceste păsări nocturne preferă două atitudini: fie pândesc atente cu ochii lor mari s ,i fics,i larg deschis,i, fie, printro mis,care cu totul silent,ioasă, se aruncă asupra prăzii. Ele nu se clintesc până când nu au observat prada, clipă în care act ,ionează cu o mis,care instantanee. Ochii s,i urechile lor sunt orientate să capteze informat ,iile, chiar s,i în timpul zborului. Întregul corp, inclusiv penajul, este făcut pentru a se mis ,ca fără zgomot. Uimitoare este capacitatea lor de a ataca animale relativ mari. Bufnit,ele mănâncă doar atât cât le este necesar pentru a se hrăni, regurgitând părt,ile inutilizabile. În mod asemănător, persoanele din tipul Cinci, odată tămăduite sufletes,te, încetează să mai adulmece peste tot, ca vulpile, în încercarea de a înt,elege ceea ce li se petrece. Acum, ele sunt capabile să rămână calme, dar totodată în alertă, precum bufnit ,ele. Astfel, devin cons,tiente că, abandonându-se lui Dumnezeu, nu mai au nevoie să înt ,eleagă totul s,i că Provident,a divină le cheamă să act,ioneze.

Culoarea lor simbolică este cobaltul, care este un albastru profund, intens. Acesta a fost uneori calificat ca “demonul minelor”, căci minerii îl găseau în straturile cele mai adânci s,i, ignorându-i valoarea, îl socoteau chiar stânjenitor.

111

Page 112: Eneagrama și diverse.docx

TIPOLOGIA 6 (DEVOTATUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul S , ase sunt precum iepurii, alerte s,i mereu animate de mis,cări convulsive. Când le este teamă, aces,tia sar, fugind de colo-colo înnebunit,i, încât se aruncă adesea chiar în ghearele urmăritorilor. Solitari s,i tenaci luptători pentru supraviet ,uire, sfârs,esc, totus,i, adesea în stomacul prădătorilor. Ei sunt în mod deosebit cunoscut ,i pentru capacitatea lor de reproducere. În mod asemănător, persoanele din tipul S , ase au tendint,a de a se simt,i extrem de vulnerabile s,i trăiesc aproape în permanent,ă în teamă s,i indecizie.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Răscumpărate prin transformarea lăuntrică, persoanele din tipul S , ase pot fi asemănate cu căprioarele. Acestea sunt mereu în alertă s ,i ciulesc urechile la cel mai mic sunet. Având un miros foarte sensibil, ele sunt capabile să adulmece o mare varietate de miresme. Ele au pielea foarte fină s ,i elastică, ceea ce le permite să scuture mus,tele care le pis,că. Picioarele lor sunt nis,te adevărate arcuri, întotdeauna gata să tresară la cel mai mic pericol, s ,i, adesea, câteva salturi grat,ioase le sunt de ajuns pentru a se pune la adăpost. Abia atunci se opresc pentru a observa intrusul, comportament ce reflectă instinctul lor foarte dezvoltat de supraviet,uire. Iarna, când nu mai există hrana obis ,nuită, devorează scoart,a copacilor. O căprioară muritoare de foame poate reabsorbi unul dintre cei doi fetus ,i pe care-i poartă pentru a asigura supraviet ,uirea celuilalt. De asemenea, căprioarele înfruntă prădătorii în grup, fiind rareori văzute singure. În mod asemănător, odată cu depăs ,irea unei anumite etape a transformării interioare, persoanele din tipul S , ase ajung să se afle mai mereu în stare de vigilent,ă, gata să evite pericolul. Ele au o mare abilitate de a supraviet,ui în mijlocul dificultăt,ilor, căci îs,i iau fort,a de la grupul de care apart,in. Descoperind calităt,ile de loialitate s,i de fidelitate ale dumnezeirii s ,i înt,elegând că mântuirea depinde mai cu seamă de ele însele, învat ,ă să trăiască mai destinse.

112

Page 113: Eneagrama și diverse.docx

Culoarea lor simbolică este bejul. După cum acesta se asortează cu aproape orice altă culoare, s,i ele se adaptează, oriunde ar fi. Cu toate că nu sunt ofensive, persoanele din tipul S, ase nu se confundă totus,i cu mediul înconjurător.

TIPOLOGIA 7 (GENERALISTUL)

a) TIPUL COMPULSIV:

Din timpuri imemoriale, oamenii au observat că animalele manifestă instinctiv modele comportamentale specifice legate de lupta pentru subzistent ,ă s,i de viat,a de grup s,i au urmărit să-s,i însus,ească, pornind de la acestea, anumite deprinderi folositoare. As,a s-a ajuns la “comparat,ia” cu animalele: puternic ca elefantul, agil ca maimut,a, mândru ca păunul, rapid ca iepurele etc. În cele ce urmează, vom urmări să evident,iem modul în care fiecare tip al Eneagramei se raportează la realitate prin asocierea analogică cu comportamentul specific al anumitor animale. Atent,ie, este vorba doar despre o analogie!

Persoanele din tipul S, apte seamănă în compulsiunea lor cu maimut,ele, gălăgioase s,i curioase totodată. Acestora le place să se bată s ,i produc zgomote stranii. Sărind mereu din creangă în creangă, ele trăiesc, practic, mai mult în aer. În acelas,i mod, persoanele din tipul S, apte sunt gata să sară în toate direct,iile. Ele vorbesc, flecăresc s,i par să fie mereu în zbor, având mereu ceva de făcut, oricând gata să-s,i reia jongleriile.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Răscumpărate printr-un proces de transformare lăuntrică, persoanele din tipul S, apte pot fi asemănate cu fluturii. Frumuset ,ea coloritului lor este datorată mai degrabă reflexiei soarelui pe suprafat ,a aripilor. Foarte us,ori, fluturii aterizează cu multă finet,e. Trompele lor sunt adaptate pentru transportul polenului. Născut,i la capătul unei lungi s,i obscure perioade de metamorfozare, trebuie să lupte pentru a ies,i la viat,ă. În mod analogic, odată transformate lăuntric, persoanele din tipul S, apte ajung să recunoască faptul că frumuset ,ea pe care o radiază nu vine de la ele însele, ci este o oglindire a prezent ,ei lui Dumnezeu, as,a cum se manifestă ea prin suferint,ele s,i bucuriile viet,ii. Ele s,tiu că

113

Page 114: Eneagrama și diverse.docx

Dumnezeu le vede s,i le păzes,te când toate par a fi potrivnice, astfel că nu îs ,i pierd niciodată nădejdea.

Culoarea lor simbolică este cea a vitalităt,ii s,i a viet,ii, VERDELE.

TIPOLOGIA 8 (CONDUCĂTORUL/S, EF)

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul Opt seamănă cu rinocerii. În ciuda taliei lor intimidante, aceste animale sunt nis ,te inocente vegetariene, cu vederea slabă s,i pielea groasă. Ele împung sau strivesc tot ceea ce li se pare necunoscut. În acelas,i mod, persoanele din tipul Opt mai întâi atacă s ,i abia apoi pun întrebările. Ele îi calcă mereu în picioare pe ceilalt ,i ca să fie sigure că nu vor fi contrazise, pentru ca apoi să repete: “Încetat,i cu smiorcăiala!”

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Transformarea spirituală face persoanele din tipul Opt să semene cu tigrii. Acest animal este o adevărată raritate în lume. El este foarte mare, dar, în ciuda mărimii s,i puterii sale, se ascunde. Păs,es,te cu grijă, as,teptând momentul potrivit pentru a act,iona în fort,ă. Capabil să doboare prăzi foarte mari, îs ,i alege cu grijă hrana. Îi place să înoate s ,i se află în elementul său în medii foarte diverse, în zăpadă la fel de bine ca la tropice. Fidel cuplului său, el adoră să se joace cu puii. În mod asemănător, persoanele din tipul Opt, odată cu transformarea lăuntrică, devin frumoase s,i puternice, dar îs,i etalează mai put,in fort,a. Loiale fat,ă de familie s,i fat,ă de prietenii lor, ele fac dovadă de sensibilitate în relat,ia cu ceilalt,i. Sunt capabile să se joace precum copiii. Recunoscând supremat,ia dreptăt,ii divine, ele devin capabile să se accepte as ,a cum sunt s,i se simt acasă oriunde. În plus, as ,teaptă cu răbdare momentul potrivit pentru a-s,i proba fort,a.

Două sunt culorile lor simbolice: albul s,i negrul, cele două extreme complementare. Sunt persoane dintr-o bucată, cu atitudini s ,i opinii foarte clar conturate.

TIPOLOGIA 9 (MEDIATORUL)

114

Page 115: Eneagrama și diverse.docx

a) TIPUL COMPULSIV:

În compulsiunea lor, persoanele din tipul Nouă sunt precum elefant ,ii. Aces,tia sunt animale masive, care par incons ,tiente de propria greutate, încât am crede că riscă să-s,i strivească proprii pui. Elefant,ii îs,i calcă în picioare hrana s ,i devastează, pustiesc totul în jur înainte de a merge mai departe. Se întâmplă uneori să aspire cu trompa lucruri care le trezesc curiozitatea, sufocându-se. În acelas,i mod, persoanele din tipul Nouă apar strivitoare pentru ceilalt ,i prin simplul fapt că se cred în centrul lumii. Ele se as ,ează în mijlocul lucrurilor fără să ia seama la greutatea proprie s ,i nu au niciun chef să se mis,te din locul lor. Persoanele din tipul Nouă vor să fie acceptate as ,a cum sunt, fără ca ele să schimbe ceva. Precum elefant,ii, ele sunt numai urechi, dar aceste urechi imense nu sunt făcute pentru a auzi.

b) TIPUL TRANSFORMAT SPIRITUAL:

Prin transformarea lăuntrică răscumpărătoare, persoanele din tipul Nouă devin asemenea delfinilor. Aceste mamifere sunt contradictorii, deci foarte vulnerabile: des,i “pes,ti”, respiră aerul libertăt,ii. Înoată regulat s,i foarte rapid. Privirea delfinilor este plină de inteligent ,ă s,i le place să învet,e. Ei comunică permanent unii cu ceilalt,i s,i sunt cunoscut,i ca pacificatorii mărilor, căci îi îndepărtează pe rechini de persoanele ies ,ite în larg. Asemenea lor, persoanele din tipul Nouă au o mare capacitate de a se destinde s ,i de a lua lucrurile as,a cum sunt, odată ce le-au descoperit valoarea. Le place să se alăture unui grup care să ia parte la viat,a lor. Peste tot, ele împacă lucrurile.

Culoarea lor simbolică este auriul sau s,ofranul. S, ofranul este acel galben auriu pe care-l poartă călugării budis ,ti. Aceasta este culoarea păcii s ,i a calmului. Aurul este un metal pret,ios. Îl găsim în adâncurile pământului s ,i este dificil de extras. Persoanele din tipul Nouă pot fi surprinse de această comparat ,ie, căci stima lor de sine nu este prea mare. Descoperind, însă, prin iubirea lui Dumnezeu că sunt înzestrate s,i că pot fi iubite, ajung să se înt ,eleagă pe sine ca pe un dar făcut de Creator lumii.

Kalavidya - Cele 16 manifestări esent,iale ale Supremei Energii Divine Creatoare

115

Page 116: Eneagrama și diverse.docx

Parashakti, Suprema Energie Divină Creatoare, este personificată adesea ca fiind eternitatea. În această situat,ie ea este numită s,i Kali sau, în tradit,ia Sri Vidya, această ipostază a energiei divine poartă numele de Adya Nitya Lalita (de la adya, care înseamnă “etern” s,i Lalita care înseamnă “cea plină de frumuset ,e s,i farmec, care creează jocul divin al manifestării”). În jocul manifestării, energia divină supremă se proiectează (se extinde) în timp s ,i spat,iu; aspectul ei secvent,ial este ilustrat în primul rând de cele 12 kali-uri, dar ipostaza sa de putere supremă care “hrănes,te” s,i însuflet,es,te întregul univers cu nectarul sublim s,i beatific (soma) prezintă 16 fat,ete distincte (nitya-uri) care sunt foarte strâns legate de etapele densificării structurilor s ,i energiilor formatoare esent,iale ale Creat,iei.

Termenul nitya înseamnă “eternitate” sau “permanent ,ă” s,i desemnează Suprema Cons,tiint,ă Divină sau Absolutul. Simbolismul tantric tradit ,ional asociază aceste nitya-uri cu mersul ciclic al Lunii, Soarelui, precum s ,i al altor planete. De fapt, s,tiint,a secretă a nitya-urilor mai este denumită s ,i kala-vidya (s,tiint,a secretă a cuantelor esent,iale ale energiei supreme).

În realitate, kala-urile reprezintă “razele” energiei timpului, emanat ,iile prin care eternitatea se manifestă în Creat,ie.

Secvent,ele energetice creatoare (nitya-urile sau kala-urile) ale Emanat ,iei Divine se întâlnesc la toate nivelurile de manifestare, atât macrocosmic (în toate dimensiunile manifestării universale) cât s ,i microcosmic (la nivelul structurii umane).

La nivel uman, nitya-urile se regăsesc pe foarte multe planuri, nuant ,ate într-o gamă foarte largă de aspecte, însă putem afirma, fără să gres ,im - s,i întreaga tradit,ie tantrică, în special tradit,ia Kaula subliniază acest lucru - că cel mai eficient s,i mai important mod de a trezi în fiint ,a noastră, într-o formă complet benefică, sublimă s,i divinizantă aceste energii creatoare este fuziunea amoroasă tantrică, în care iubirea, transfigurarea s ,i sublimarea pe centrii superiori au un rol esent ,ial. În aceste condit,ii, nitya-urile se pot obiectiva la modul concret (fizic), încărcate de fort ,ă spirituală (transformatoare). Obiectivarea sau, mai bine zis, materializarea nitya-urilor (kala-urilor) este reprezentată de fluidele sexuale feminine, care pot fi emise într-un anumit context de integrare erotică s,i spirituală, femeia devenind atunci un adevărat releu divin prin care grat,ia lui Shiva se manifestă plenar.

116

Page 117: Eneagrama și diverse.docx

Nitya-urile reprezintă prima emanat,ie a Marii Puteri Divine creatoare(Parashakti), care în tradit,ia Kaula este asimilată de obicei (în contextul nitya-urilor) cu Tripura Sundari. Des ,i aceste energii se manifestă în timp, ele fac parte din categoriile de entităt,i divine deosebit de elevate, care au transcens total timpul (sunt eterne) s,i prin grat,ia cărora fiint,a umană poate să transceandă s,i ea devenirea s,i iluzia existent,ei finite.

Vom enumera în continuare, în ordinea asocierii lor cu fazele Lunii, cele 15 nitya-uri care o însot,esc s,i o asistă în permanent ,ă pe Adya Lalita Tripura Sundari (cea de-a 16-a nitya), as ,a cum sunt ele revelate în tratatul secret Tantraraja Tantra.

(1) Kameshvari nitya (“Eternitatea divină creatoare care îndeplines ,te toate dorint,ele sublime”)

Perioada de manifestare predominantă. Kameshvari nitya este asociată primei faze (kala) lunare s,i primei zile lunare (tithi) - faza de Lună Nouă (unghiului Soare-Lună cuprins între 0°-12°, în chenzina luminoasă sau unghiului SoareLună cuprins între 348°-360°, în chenzina întunecoasă).

(2) Bhagamalini nitya (“Eternitatea divină creatoare [asemănătoare] Yoniului care înflores,te [sau care îs,i revarsă mereu nectarul sublim]”). Numele său este în legătură cu faptul că ea poate oferi adoratorului ei perseverent toate plăcerile divine s,i aspectele minunate legate de această lume, care în acelas,i timp pot conduce yoghinul, în final, la suprema eliberare.

Perioada de manifestare predominantă. Bhagamalini nitya corespunde celei de-a doua zile lunare, atât în chenzina luminoasă (unghiul Soare-Lună cuprins între 12°-24°) cât s,i în chenzina întunecoasă (unghiul Soare-Lună de 336°348°).

(3) Nityaklinna nitya (“Eternitatea divină creatoare cea mereu plină [“udă” - klinna] de nectarul divin esent,ial”)

117

Page 118: Eneagrama și diverse.docx

Perioada de manifestare predominantă. Nityaklinna nitya corespunde celei de-a treia zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 24°-36°, în chenzina luminoasă s,i unghiului Soare-Lună de 324°-336°, în chenzina întunecoasă).

(4) Bherunda nitya (“Eternitatea divină creatoare cea teribilă”)

Perioada de manifestare predominantă. Bherunda nitya corespunde celei de-a 4-a zi lunare (unghiului Soare-Lună de 36°-48°, în chenzina luminoasă s ,i unghiului Soare-Lună cuprins între 312°-324°, în chenzina întunecoasă).

(5) Vahnivasini nitya (“Eternitatea divină creatoare care îs ,i are res,edint,a în Focul cosmic purificator”)

Perioada de manifestare predominantă. Vahnivasini nitya corespunde celei de-a 5-a zile lunare (tithi) - unghiul Soare-Lună cuprins între 48°-60°, în chenzina luminoasă s,i unghiul Soare-Lună cuprins între 300°-312°, în chenzina întunecoasă.

(6) Vajreshvari (Mahavajreshvari) nitya (“Eternitatea divină creatoare care stăpânes,te perfect fulgerul divin iluminator [puterea instantaneuiluminatorie a Cons,tiint,ei Divine]”). Fulgerul mai este s ,i simbolul Grat,iei Divine coples,itoare.

Perioada de manifestare predominantă. Vajreshvari nitya corespunde celei de-a 6-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 60°-72°, în chenzina luminoasă s,i unghiului Soare-Lună de 288°-300°, în chenzina întunecoasă).

(7) Duti (Shivaduti) nitya (“Eternitatea divină creatoare care este mesagerul cel binecuvântat al lui Shiva”)

Perioada de manifestare predominantă. Shivaduti nitya corespunde celei de-a 7-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 72°-84°, în chenzina luminoasă s,i, respectiv, unghiului Soare-Lună cuprins între 276°-288°, în chenzina întunecoasă.)

118

Page 119: Eneagrama și diverse.docx

(8) Tvarita nitya (“Eternitatea divină creatoare cea iute [în act ,iuni]” sau Totala Devi [aceeas,i semnificat,ie])

Perioada de manifestare predominantă. Tvarita nitya corespunde celei de-a 8-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 84°-96°, în chenzina luminoasă s ,i, respectiv, unghiului Soare-Lună de 264°-276°, în chenzina întunecoasă).

(9) Kulasundari nitya (“Eternitatea divină creatoare plină de farmecul nesfârs,it al Totalităt,ii (Inimii)”)

Perioada de manifestare predominantă. Kulasundari nitya corespunde celei de-a 9-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 96°-108°, în chenzina luminoasă, respectiv unghiului Soare-Lună cuprins între 232°-264°, în chenzina întunecoasă).

(10) Nitya nitya (“Eternitatea divină creatoare [care este identică] permanent,ei [Existent,ei] Divine”)

Perioada de manifestare predominantă. Nitya nitya corespunde celei de-a 10-a zile lunare (unghiul Soare-Lună de 108°-120°, în chenzina luminoasă, respectiv 240°-252°, în chenzina întunecoasă).

(11) Nilapataka nitya (“Eternitatea divină creatoare binevoitoare precum cerul albastru”)

Perioada de manifestare predominantă. Nilapataka nitya corespunde celei de-a 11-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 120°-132°, în chenzina luminoasă, respectiv 228°-240° în chenzina întunecoasă).

(12) Vijaya nitya (“Eternitatea divină creatoare cea mereu victorioasă”)

Perioada de manifestare predominantă. Vijaya nitya corespunde celei de-a 12-a zile lunare (unghiul Soare-Lună de 132°-144° în chenzina luminoasă s,i, respectiv, 216°-228° în chenzina întunecoasă).

119

Page 120: Eneagrama și diverse.docx

(13) Sarvamangala nitya (“Eternitatea divină creatoare eminamente benefică [benefică prin excelent,ă]”)

Perioada de manifestare predominantă. Sarvamangala nitya corespunde celei de-a 13-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 144°-156°, în chenzina luminoasă s,i, respectiv, 204°-216° în chenzina întunecoasă).

(14) Jvalamalini nitya (“Eternitatea divină creatoare împodobită cu o ghirlandă de flăcări”)

Această “ghirlandă de flăcări” (jvalamalini) este un simbol al Focului divin al cunoas,terii ce cont,ine, în “ghirlandă”, întregul ciclu al devenirii pe care îl calcinează (îl transformă, îl purifică s,i îl sublimează).

Perioada de manifestare predominantă. Jvalamalini nitya corespunde celei de a 14-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 156°-168°, în chenzina luminoas, respectiv 192°-204° în chenzina întunecoasă).

(15) Citra nitya (“Eternitatea divină creatoare cea multicoloră”) [cea care cont,ine toate culorile curcubeului sau, altfel spus, care este completă, pentru că ea este asociată celei de-a 15-a zile lunare, care culminează cu faza de Lună Plină].

Perioada de manifestare predominantă. Citra nitya corespunde celei de-a 15-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 168°-180°, în chenzina luminoasă s,i, respectiv, 180°-192°, în chenzina întunecoasă).

yogaesoteric mai 2007

Cele 15 NITYA-URI (ETERNITĂT, I)

27 zile 8 ore = ciclul lunar (27,3 zile) , 1 nitya durează 21,86 ore = 0,91 zile

(1) KAMESHVARI NITYA , Moon Age = [0 zile - 0,91 zile] , 0°-12°,[0%-6,66%]

(2) BHAGAMALINI NITYA , Moon Age = [0,91 zile - 1,82 zile] , 12°-24°, [6,66%-13,32%]

120

Page 121: Eneagrama și diverse.docx

(3) NITYAKLINNA NITYA , Moon Age = [1,82 zile - 2,73 zile] , 24°-36°, [13,32%-19,98%]

(4) BHERUNDA NITYA , Moon Age = [2,73 zile - 3,64 zile] , 36°-48°,[19,98%-26,64%]

(5) VAHNIVASINI NITYA , Moon Age = [3,64 zile - 4,55 zile] , 48°-60°, [26,64%-33,30%]

(6) MAHAVAJRESHVARI NITYA , Moon Age = [4,55 zile - 5,46 zile] ,60°-72°, [33,30%-39,96%]

(7) SHIVADUTI NITYA , Moon Age = [5,46 zile - 6,37 zile] , 72°-84°,[39,96%-46,62%]

(8) TVARITA NITYA , Moon Age = [6,37 zile - 7,28 zile] , 84°-96°, [46,62%53,28%]

(9) KULASUNDARI NITYA , Moon Age = [7,28 zile - 8,19 zile] , 96°-108°, [53,28%-59,94%]

(10) NITYA NITYA , Moon Age = [8,19 zile - 9,10 zile] , 108°-120°, [59,94%66,60%]

(11) NILAPATAKA NITYA , Moon Age = [9,10 zile - 10,01 zile] , 120°-132°, [66,60%-73,26%]

(12) VIJAYA NITYA , Moon Age = [10,01 zile - 10,92 zile] , 132°-144°,[73,26%-79,92%]

(13) SARVAMANGALA NITYA , Moon Age = [10,92 zile - 11,83 zile] ,144°-156°, [79,92%-86,58%]

(14) JVALAMALINI NITYA , Moon Age = [11,83 zile - 12,74 zile] , 156°-168°, [86,58%-93,24%]

(15) CITRA NITYA , Moon Age = [12,74 zile - 13,65 zile] , 168°-180°,[93,24%-99,99%]

(16) CITRA NITYA , Moon Age = [13,65 zile - 14,56 zile] , 180°-192°, [100%-93,24%]

121

Page 122: Eneagrama și diverse.docx

(17) JVALAMALINI NITYA , Moon Age = [14,56 zile - 15,47 zile] , 192°-204°, [93,24%-86,58%]

(18) SARVAMANGALA NITYA , Moon Age = [15,47 zile - 16,38 zile] ,204°-216°, [86,58%-79,92%]

(19) VIJAYA NITYA , Moon Age = [16,38 zile - 17,29 zile] , 216°-228°,[79,92%-73,26%]

(20) NILAPATAKA NITYA , Moon Age = [17,29 zile - 18,20 zile] , 228°-240°, [73,26%-66,60%]

(21) NITYA NITYA , Moon Age = [18,20 zile - 19,11 zile] , 240°-252°,[66,60%-59,94%]

(22) KULASUNDARI NITYA , Moon Age = [19,11 zile - 20,02 zile] , 252°264°, [59,94%-53,28%]

(23) TVARITA NITYA , Moon Age = [20,02 zile - 20,93 zile] , 264°-276°, [53,28%-46,62%]

(24) SHIVADUTI NITYA , Moon Age = [20,93 zile - 21,84 zile] , 276°-288°, [46,62%-39,96%]

(25) MAHAVAJRESHVARI NITYA , Moon Age = [21,84 zile - 22,75 zile] ,288°-300°, [39,96%-33,30%]

(26) VAHNIVASINI NITYA , Moon Age = [22,75 zile - 23,66 zile] , 300°-312°, [33,30%-26,64%]

(27) BHERUNDA NITYA , Moon Age = [23,66 zile - 24,57 zile] , 312°-324°, [26,64%-19,98%]

(28) NITYAKLINNA NITYA , Moon Age = [24,57 zile - 25,48 zile] , 324°336°, [19,98%-13,22%]

(29) BHAGAMALINI NITYA , Moon Age = [25,48 zile - 26,39 zile] , 336°348°, [13,22%-6,66%]

(30) KAMESHVARI NITYA , Moon Age = [26,39 zile - 27,30 zile] , 348°-360°, [6,66%-0,00%]

122

Page 123: Eneagrama și diverse.docx

visit http://www.moongiant.com/phase/today/

EMOT, IA = Este o react,ie globală, intens afectivă, de lungă sau scurtă durată, la o

situat,ie, stimul ce reprezintă o formă de participare profundă ce are o anumită

semnificat,ie cu o tonalitate plăcută, agreabilă sau dimpotrivă, penibilă. Des ,i există

numeroase cercetări privind emot,iile,

natura, modul de act,iune s,i de funct,ionare a acestora rămân ipotetice, misterioase. Corespunzător caracteristicilor stimulilor, emot ,iile pot fi: pozitive (+) s,i atunci sunt trăite ca o stare plăcută, de confort psihic, de relaxare, de satisfact,ie; negative (-), asociindu-se cu stări de încordare, stres, depresie, suferint,ă, insecuritate, disconfort psihic.

În funct,ie de cantitatea de energie antrenată în trăire, emot ,ia se poate manifesta cu grade diferite de intensitate, de la foarte fine, abia sesizabile, până la manifestări foarte puternice, explozive. Intensitatea emot ,iei determină în mod special rolul acesteia în cadrul activităt,ii.

Emot,iile au în general un rol reglator, de potent,are a activităt,ii. Este bine ca emot,iile foarte puternice să fie cât mai deplin controlate s,i cons,tientizate, deoarece datorită cantităt,ii prea mari de energie pusă în circulat,ie pot determina fenomene impulsive, explozive, inadecvate.

Producerea stărilor emot,ionale are un caracter complex multicondit ,ionat. Se disting astfel emot,ii: 1) Provocate ; 2) Evocate ; 3) Anticipative . Emot ,iile provocate apar ca un răspuns specific la act,iunea directă a unui stimul din mediul extern sau intern al fiint,ei, caracteristicile react,iei depinzând de atributele stimulului, de experient,a afectivă anterioară a fiint ,ei, de particularităt,ile structurii sale afective s,i de personalitate.

Emot,iile evocate apar la amintirea sau reprezentarea (proiect ,ia mentală) a unei situat,ii sau a unei trăiri percepute anterior, având o anumită valoare pentru fiint,ă. Evocarea poate avea loc voluntar sau involuntar. În funct ,ie de puterea de concentrare mentală, evocarea poate reproduce aproape identic trăirea originară, prin aceasta putându-se testa fort ,a de concentrare volitivă. Atunci când emot,iile evocate au în fiint,a noastră manifestări slabe, reduse, fiind mai sărace în componente, mai diluate decât emot ,iile provocate care stau la

123

Page 124: Eneagrama și diverse.docx

originea celor evocate, aceasta arată o slabă concentrare mentală, exprimând o anumită inert,ie s,i larvaritate.

Emot,iile anticipative sunt declans,ate de modelul mental al trăirii situat,iei sau experient,ei ce urmează a fi percepute, reprezentând posibilul imaginativ a ceea ce urmează să se producă.

În acest caz, dacă energia fiint,ei este foarte mare s,i puterea de concentrare deosebită, ceea ce am anticipat se va realiza după dorint ,a noastră. Personalitatea este făcută din obiceiuri, prejudecăt,i, emot,ii, modalităt,i de a gândi s,i act,iona, din dorint,e s,i ambit,ii.

În erotomanie delirul evoluează în trei faze: sperant ,ă, ciudă, ranchiună. Căutarea erotomaniacă poate să treacă la persecutarea persoanei vizate, cu scandaluri s,i alte act,iuni. Erotomania este o exagerare patologică a pasiunii iubirii.

Isteria este o formă de nevroză caracterizată prin hiperexpresivitatea somatică a ideilor, a imaginilor s,i a afectelor incons,tiente. Ea este indusă prin sugestie s ,i susceptibilă să dispară prin persuasiune (contrasugestie). Apare mai us ,or la persoane cu conflicte refulate s,i deci simptomele sunt fenomene specifice, subtile, de “conversie” pe plan somatic a conflictelor lăuntrice incons ,tiente. Isteria este influent,abilă, cu indiferent,ă aparentă, fiint,a se refugiază în imaginar (teatralism, mitomanie), are insatisfact ,ie sexuală s,i practică un joc ambiguu de seducere s,i de t,inere la distant,ă. Apar s,i crize de nervi.

Instalarea în plan incons,tient a conflictelor ia formele frustrat ,iei, a complexelor, a nevrozei s,i a psihozei.

VITALITATEA este capacitatea sistemului organic s ,i a celui psihic s,i mental de a-s,i ment,ine echilibrul, a se regenera, de a se încărca rapid cu energie subtilă specifică, grat,ie proceselor de rezonant,ă s,i de a evita disfunct,ionalităt,ile, epuizarea s,i involut,ia. Vitalitatea este asigurată prin profilaxie, igienă, asane, pranayama, continent,ă sexuală perfect realizată, trezirea armonioasă a chakrelor, evitarea exceselor s,i privat,iunilor, prin antrenament s,i activitate. Activitatea creatoare întret,ine, regenerează s,i ment,ine în bună stare. Intensificarea vitalităt,ii duce la suprareglare, interact,iunile interne ale organismului fac ca într-un mod subtil redundant ,ele s,i sinergismele să se dezvolte dialectic într-un antagonism interstimulant.

124

Page 125: Eneagrama și diverse.docx

INSPIRAT, IA imprimă experient,ei subiectului creator un sens al entuziasmului, al asocierilor s,i al revivificării. Inspirat,ia se asociază cu invent,ia s,i corespunde unei acumulări, pregătiri s,i concentrări care implică s,i elementul volitiv. E o reactivare a cont,inutului depozitat în diferite straturi subtile ale fiint,ei.

ILUMINIS, TII au subordonat inspirat,ia fat,ă de rat,iune, iar romanticii i-au exaltat virtut,ile onirice s,i imaginative.

IRITARE sau IRASCIBILITATE = stare psihică primară ce se caracterizează prin react,ii intense, violente, agresive ca răspuns la solicitări psihice minime. Se întâlnes,te mai ales în forme de deteriorări psihice de tip nevrotic.

Stare intensă de enervare în urma unei situat,ii create.

EXCITAT, IA = la gradul său cel mai us,or, este o stare emot,ională normală în care fiint,a react,ionează la impresiile exterioare sau interioare potrivit unei modalităt,i predominante, vie sau coples,itoare, violentă sau abătută. Are un efect înviorător s,i înlătură oboseala.

SENZUAL = expresia atract,iei pentru plăcerea simt,urilor, pentru senzat,ii. Senzualitatea este manifestarea unei fires ,ti deschideri fat,ă de plăcerile simt,urilor s,i apare atunci când energia erotică (sexuală) a fiint ,ei este mare. După unele păreri, majoritatea cunos ,tint,elor noastre provin din senzat,ii s,i prin urmare, este important să ne deschidem cât mai mult plăcerii simt ,urilor, căutând însă elevarea s,i rafinarea lor, grat,ie unui control complet asupra acestora s,i a transmutării energiilor lor componente. La baza multor idei se află senzat,iile.

CINCI SFATURI:

1.) Să strunes,ti frustrarea. Succesul este o comoară îngropată dincolo de granit,a numită frustrare. Fiecare obstacol este un semnal din care ai de învăt,at.

2.) Să te deprinzi cum să întimpini o respingere. Puterea lui “nu” se nas ,te din limitele pe care te face să t,i le impui.

3.) Prin faptul că faci donat ,ie 10% din venitul tău spune întregii lumi s ,i subcons,tientului tău că ai mai mult decât strictul necesar.

4.) Evită automult,umirea mediocră, suficient,a, comparat,iile superficiale.

125

Page 126: Eneagrama și diverse.docx

5.) Pot,i să primes,ti la nesfârs,it fără să te transformi lăuntric. Important este să fii sigur că dăruies,ti, astfel încât să pot,i pune totul în mis,care. Singur în vârful muntelui de succes la ce-t,i foloses,te? Fă “binele” s,i dă-l pe apă.

“LEGILE COPILULUI”

1.) Nu mă răsfăt,a. S, tiu foarte bine că nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar te încerc, totus,i!

2.) Nu-t,i fie teamă să fii ferm cu mine. Eu prefer as ,a. Asta mă as,ează la locul meu.

3.) Nu folosi fort,a cu mine. Asta mă obis,nuies,te cu ideea că numai puterea contează. Voi răspunde mult mai bine dacă sunt condus.

4.) Nu fi inconsecvent. Asta mă pune în încurcătură s,i mă face să încerc să scap nepedepsit, indiferent ce fac.

5.) Nu-mi face promisiuni. S-ar putea să nu le pot ,i t,ine. Asta mă face să-mi pierd încrederea în tine.

6.) Nu răspunde provocărilor mele atunci când spun sau fac lucruri care te supără. Voi încerca atunci să capăt s,i mai multe “victorii”.

7.) Nu te supăra prea tare când ît ,i spun “te urăsc”. Nu cred ce spun, dar vreau să te fac să-t,i pară rău pentru ceea ce mi-ai făcut.

8.) Nu mă face să mă simt mai mic decât sunt. Voi încerca să-t ,i demonstrez contrariul purtându-mă ca o “persoană importantă”.

9.) Nu face în locul meu nimic din ceea ce as , putea face singur. Asta mă face să mă simt ca un copil s,i voi continua să te folosesc în serviciul meu.

10.) Nu-mi menaja “relele obiceiuri”, acordă-mi cât mai multă atent ,ie. Altfel nu faci decât să mă încurajezi să le continui.

11.) Nu mă corecta în public. Voi fi mult mai sensibil dacă-mi vei vorbi blând între patru ochi.

12.) Nu încerca să discut,i comportamentul meu în febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun în acel moment, iar cooperarea mea e chiar s,i mai slabă. E mai bine să act,ionezi as,a cum este cazul, dar hai să nu vorbim despre asta decât mai târziu.

126

Page 127: Eneagrama și diverse.docx

13.) Nu încerca să-mi t,ii predici. Vei fi surprins să constat,i cât de bine s,tiu ce e bine sau rău.

14.) Nu mă face să simt că gres ,elile mele sunt păcate. Trebuie să învăt , să fac gres,eli fără a avea sentimentul că nu sunt bun de nimic.

15.) Nu mă cicăli. Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.

16.) Nu-mi cere explicat,ii pentru comportările mele gres ,ite. Câteodată nici nu s,tiu de ce am procedat as,a.

17.) Nu mă pedepsi prea tare. Mă sperii us,or s,i atunci spun minciuni.

18.) Nu uita că-mi place să experimentez. Învăt , din asta, deci te rog să te obis,nuies,ti.

19.) Nu mă feri de consecint,e. Trebuie să învăt, din experient,ă.

20.) Nu băga prea mult în seamă indispozit,iile mele. S-ar putea să profit de faptul că îmi acorzi mai multă atent,ie când sunt bolnav.

21.) Nu mă respinge când pun întrebări cinstite. Dacă o faci, vei constata că nu te mai întreb s,i îmi caut informat,iile în altă parte.

22.) Nu-mi răspunde la întrebările prostes,ti s,i lipsite de sens. Altfel voi încerca mereu să te agăt, de mine cu asemenea întrebări.

23.) Nu încerca niciodată să arăt,i că es,ti perfect sau infailibil. Mă faci să simt că nu voi putea să te ajung niciodată.

24.) Nu te teme că petrecem prea put,in timp împreună. Ceea ce contează este cum îl petrecem.

25.) Nu te teme dacă eu sunt speriat. Voi deveni s ,i mai speriat. Arată-te curajos!

26.) Nu uita că eu nu pot cres,te fără o grămadă de încurajări s ,i înt,elegere, dar câte odată o apreciere, chiar câs ,tigată cinstit, este uitată. Mustrarea batjocoritoare, nu.

27.) Poartă-te cu mine cum te port,i cu prietenii tăi; atunci voi deveni s,i eu prietenul tău. T, ine minte: învăt, mai mult de la un model decât de la un critic.

28.) S, i în afară de asta, te iubesc foarte mult..., te rog, iubes,te-mă s,i tu!

Touching the Eternal - The Last Delusion (2002)

127

Page 128: Eneagrama și diverse.docx

Continuăm astăzi seria conferint,elor lui Eckhart Tolle cu una din seria Touching The Eternal (Atingând Eternul), sust,inută în retragerea din 2002 din Rishikesh, India.

De asemenea, continuăm s,i seria sfaturilor spirituale (Episodul 7) pe care acest învăt,ător spiritual le dă căutătorilor de adevăr, sfaturi luate de pe blogul lui George Enea (rEvolutia Interioară):

“• În fiecare dimineat,ă ne trezim din somn, s ,i din visele noastre s,i intrăm în starea căreia noi îi zicem trezire. Un s ,uvoi continuu de gânduri, majoritatea din ele repetitive, caracterizează starea obis ,nuită de veghe. Atunci ce se întâmplă când ne trezim spiritual? NE TREZIM DIN IDENTIFICAREA CU GÂNDURILE NOASTRE! Tot,i cei care nu sunt trezit,i spiritual se identifică total cu gândurile mint,ii s,i se mis,că datorită lor. Este vorba de vocea neîncetată din capul lor. Dar gândirea este compulsivă! Nu te pot,i opri, sau as,a se pare, că nu pot,i. Este s,i o patimă, pentru că ea creează dependent ,ă. Tu nu mai vrei deloc să te opres ,ti, nici atunci când suferint,a generată de zgomotul neîncetat al mint ,ii devine de nesuportat.

• În starea obis,nuită de veghe, voi nu folosit,i gândurile ci ELE VĂ FOLOSESC PE VOI. S-ar putea spune că voi SUNTET , I POSEDAT, I DE GÂNDURI. Ele sunt de fapt o condit,ionare a mint,ii colective care există de mii de ani. Voi nu vedet,i niciodată lucrurile as,a cum sunt ele cu adevărat, ci distorsionate s ,i reduse la etichete mentale, concepte, judecăt,i, opinii s,i tipare reactive. Identitatea de sine este redusă la o poveste pe care T , INET, I MEREU SĂ O SPUNET, I ÎN MINTE. „Eu s,i povestea mea” – în starea de netrezire, ea este tot ce viat,a reprezintă pentru voi, totul este redus la acest lucru – atunci nu mai putet ,i fi fericit,i mult timp, pentru că nu mai suntet,i voi îns,ivă. Asta înseamnă oare, că nu mai gândes,ti atunci când es,ti trezit spiritual? Nu, bineînt,eles că nu.

• De fapt, vei putea să foloses,ti gândurile mult mai eficient decât înainte, dar vei realiza că este ceva adânc în fiint ,a ta, o linis,te vibrantă, vie, care este mai vastă decât gândirea. Este cons ,tiint,a însăs,i, fat,ă de care mintea gânditoare este doar un aspect. Pentru mult,i oameni prima indicat,ie a unei treziri spirituale este aceea că deodată devin cons,tient,i de gândurile lor. S, i ajung să fie MARTORI la ele s,i la spusele lor. Nu se mai identifică deloc complet cu mintea s,i astfel încep să simtă că este o profunzime în ei, de care nu s ,tiau înainte.

128

Page 129: Eneagrama și diverse.docx

• Pentru majoritatea oamenilor, trezirea spirituală este un proces gradual. Rareori se întâmplă deodată. Dar adeseori se petrece datorită unei suferint ,e intense. Asta a fost s,i în cazul meu. Mult,i ani, viat,a mea a alternat între depresie s,i o anxietate acută. Într-o seară m-am trezit într-o stare de intensă s ,i groaznică frică, mult mai intensă decât am trăit până atunci. Viat ,a îmi părea fără sens, aridă s,i ostilă. A devenit as,a de insuportabilă, că deodată mi-a venit un gând în minte: „nu mai pot trăi cu mine însumi, deloc”. Gândul s-a repetat de mai multe ori. Deodată, m-am retras din gând s ,i am privit la el, as,a cum era. Astfel am devenit cons,tient de ciudăt,enia acestui gand:„dacă nu mai pot trăi cu mine însumi, trebuie să fie doi de mine – Eu s ,i mine cu care nu mai pot trăi? Nu a mai fost nici-un răspuns la această întrebare, s ,i toată gândirea s-a oprit. Pentru un moment în interiorul meu s-a lăsat o linis ,te completă. Deodată m-am simt,it absorbit într-un vârtej de energie. M-a apucat o frică intensă, iar corpul meu a început să tremure. Am auzit cuvintele „nu rezista”, ca venind din pieptul meu. M-am simt ,it absorbit într-un gol. S, i deodată, toată frica a dispărut, s ,i M-AM LĂSAT SĂ CAD ÎN NEANT. După asta nu mi-am mai amintit nimic din ce s-a întâmplat.

• Dimineat,a următoare m-am sculat ca s,i când tocmai atunci m-am născut pentru prima dată în această lume. Totul părea proaspăt, dar din totdeauna la fel – s,i aveam un sentiment intens de viu. O linis ,te vibrantă mi-a umplut toată fiint,a. Plimbându-mă prin oras, în aceea zi, lumea îmi părea ca s ,i când, chiar atunci ar fi venit în existent ,ă, complet lipsită de trecut. Eram într-o stare de uimire,... de pacea pe care o simt ,eam în interior s,i de frumuset,ea pe care nu o mai văzusem până atunci, chiar s,i în mijlocul traficului.

• ÎMI PIERDUSEM OBIS, NUINT, A DE A ETICHETA S, I INTERPRETA PERCEPT,

IILE MELE – S, I NU MAI AVEAM DELOC NICI-UN COMEN-TARIU MENTAL! În aceea zi, am perceput s,i am interact,ionat cu lumea în modul acesta: PRIN LINIS, TE, nu prin zgomotul mint,ii. Pacea pe care am simt ,it-o în aceea zi, cu mai mult de 20 de ani în urmă, nu m-a mai părăsit, cu toate că variază în diferite grade de intensitate. De atunci nu mai am nici-un preconcept care să mă ajute să înt,eleg ce mi s-a întâmplat. După aceea, am realizat că suferint,a acută care m-a cuprins în atunci, trebuie să fi fort ,at cons,tiint,a mea să se retragă din identificarea cu sinele nefericit, suferint ,a „micului eu” care în fond nu este decât O FICT, IUNE A MINT, II.

129

Page 130: Eneagrama și diverse.docx

• ACEASTĂ RETRAGERE TREBUIE SĂ FI FOST ATÂT DE COMPLETĂ ASTFEL ÎNCÂT SUFERINT, A ÎN SINE S-A SFÂRS, IT ca s,i când ai scoate dopul de la o jucărie umflată cu aer. Ceea ce a rămas a fost natura mea adevărată - acel întotdeauna prezent „eu sunt”,... cons,tiint,a fără limite în prima stare a ei de identificare cu forma. Îi pot,i spune s,i pură trezire sau prezent,ă.

• În povestea viet,ii personale se pare că a fost o conexiune între suferint ,a intensă s,i cres,terea experient,ei spirituale. Este, la toată lumea, o legătură între suferint,a trăită s,i intensitatea cu care apare nevoia unei cres ,teri spirituale? – Da, acest lucru se pare că se întâmplă în majoritatea cazurilor. Când es ,ti prins s,i captiv într-un cos,mar, motivat,ia ta de a te elibera va fi mult mai mare, decât cel prins într-un vis relativ plăcut. Dar la toate nivelele, evolut ,ia apare ca un răspuns la o situat,ie critică, nu rareori o viat ,ă amenint,ată, când structurile vechi, din interior sau din exterior, sunt dărâmate sau nu mai lucrează deloc.

• La nivel personal, aceasta înseamnă adeseori experient ,a pierderii a ceva anume: moartea cuiva drag, sfârs,itul unei relat,ii, pierderea unei posesiuni, casa voastră, statutul social, sau căderea structurilor externe din viat ,a voastră care vă furnizau un sentiment de securitate. Pentru mult ,i oameni,... bolile, pierderea sănătăt,ii - reprezintă o situat ,ie critică ce împinge spre trezire. Cu boala gravă, vine s,i trezirea la ADEVĂRATA MOARTE, MAREA PIERDERE A TOT CE AVET, I!

• Pentru mult,i oameni, PIERDEREA este percepută ca o pierdere a sensului viet,ii. Cu alte cuvinte, viat,a pare să fie atunci fără nici-un sens. Pierderea sensului viet,ii este adeseori parte din suferint ,a care vine odată cu pierderea psihică, dar acest lucru se poate întâmpla s,i acelora care au câs,tigat tot ce lumea aceasta a putut oferi, s ,i care au reus,it în ochii lumii – s ,i deodată ei realizează că succesul lor,... sau posesiunile sunt goale s ,i nu îi pot împlini. Ceea ce lumea s,i cultura le spune este important pentru ei, pentru că sunt îndemnat ,i să încerce să posede cât mai mult, ceea ce până la urmă le dă un fel de apăsare dureroasă în suflet, adesori însot,ită de o mare confuzie mentală.

• Acum întrebarea care apare este: care este adevărata conexiune între suferint,ă s,i trezirea spirituală? Cum poate una să ducă la cealaltă? Când te uit ,i cu atent,ie la natura suferint,ei umane vei afla un ingredient esent ,ial în mai toate felurile de suferint,ă s,i acesta este - DIMINUAREA CONS, TIINT, EI DE SINE! Să luăm spre exemplu, boala. Ea te face să te simt ,i mai mic, fără nici-un control, fără ajutor. Se pare că pierdet,i autonomia, s,i se poate să devenit,i dependent,i de alt,ii. Ajunget,i mai mic, vorbind la figurat. Orice PIERDERE majoră are un

130

Page 131: Eneagrama și diverse.docx

efect similar: unele din formele care au reprezentat o parte importantă din ceea ce at,i fost voi – o persoană, o posesiune, un rol social,... vă lasă, o pierdet ,i s,i voi suferit,i pentru că v-at,i identificat cu acele lucruri, persoane, s,i astfel vi se pare că pierdet,i ceva din voi – o parte din voi. În realitate, desigur, ceea ce simt ,it,i ca o diminuare sau o pierdere a sentimentului de sine, este de fapt PIERDEREA UNEI IMAGINI despre ceea ce credet,i că suntet,i, o imagine care este agăt,ată în minte. PIERDEREA DIZOLVĂ IDENTIFICAREA CU FORMELE GÂNDURI care t ,i-au dat t,ie sentimentul de sine. Dar acest sentiment de sine este de fapt fals – este o fict,iune mentală. Este mintea egotică sau cum I s-a spus – micul eu.

• A te identifica cu o imagine mentală care spune cine es ,ti tu, înseamnă să fii incons,tient s,i netrezit spiritual. Această STARE DE NETREZIRE CREEAZĂ SUFERINT, A, dar s,i suferint,a creează posibilitatea trezirii. Când nu mai rezistat ,i la diminuarea eului ce vine odată cu suferint ,a - când toate rolurile pe care le-at ,i jucat s,i care reprezintă de fapt starea de netrezire – SE TERMINĂ,... atunci devenit,i umil, simplu s,i real. S, i paradoxal în clipa CÂND SPUI „DA” ACELEI MORT, I PENTRU CĂ „ESTE CEEA CEESTE”, atunci realizat,i că sentimentul de sine mental, acoperă adevărul a ceea ce suntet,i voi cu adevărat,... acel sine,... nu definit de trecutul vostru, ci acel sine care este LIPSA TIMPULUI! S, i când ceea ce credet,i că suntet,i se dizolvă dintr-o dată, ATUNCI VĂ CONECTAT, I LA VASTA PUTERE care este esent ,a fiint,ei voastre nemărginite. Iisus i-a spus: „viat ,a eternă”. În budism, uneori i se spune „realitatea ves,nică”. Acum, oare,... aceasta înseamnă că dacă nu ai experimentat suferint,a intensă în viat,a ta,... nu mai este nici-o posibilitate de trezire? Mai întâi, motivul pentru care căutat ,i o învăt,ătură spirituală, sau un învăt,ător este acela că, împărtăs,it,i deja suferint,a, s,i de aceea procesul de trezire a început.

• Un învăt,ător sau o învăt,ătură nu sunt esent,iale pentru trezirea spirituală, ci doar se economises,te timp. Apoi, umanitatea ca întreg, a trecut deja printro suferint,ă inimaginabilă, mai mult auto-inventată; secolul XX atingând culmea cu ale lui orori inimaginabile. Suferint ,a colectivă a fost adusă în fiint,ele umane până când, această prea multă suferint ,ă a chemat nevoia de eliberare care este trezirea spirituală. Nu mai este necesară mai multă suferint,ă. Acum, pentru mult,i oameni, asta înseamnă că au suferit destul. Nu mai vor să sufere. SFÂRS, ITUL SUFERINT, EI este deasemenea s,i scopul fiecărei

131

Page 132: Eneagrama și diverse.docx

învăt,ături spirituale adevărate. Fii recunoscător că suferint ,a te-a adus la această înt,elegere:„ NU MAI AM NEVOIE SĂ MAI SUFĂR DELOC!”

• Să ne angajăm complet în momentul prezent? – identificarea cu gândurile s,i emot,iile care vin, creează un fals sentiment de sine mental, condit,ionat de trecut: micul eu s,i istoria lui. Acest sine fals nu este niciodată fericit s,i nu se simte împlinit pentru mult timp. Aceasta este starea obis ,nuită a oamenilor – de nelinis,te, frică s,i insuficient,ă, de neîmplinire. Acest eu fals, spune că el caută fericirea s,i totus,i, tot el creează un continuu conflict s,i nefericire. Privit,i la lupta din jurul vostru, între nat,iuni, religii, triburi. Ei au nevoie de dus,mani, pentru că numai aces,tia le furnizează sentimentul de separare de care identitatea lor colectivă depinde. Falsul sine trăies ,te în principal prin memorie s,i anticipare. TRECUTUL S, I VIITORUL SUNT PRINCIPALA LUI PREOCUPARE.

• Momentul prezent, în cel mai bun caz este ceva... ce se sfârs ,es,te repede, sau un pas spre viitor, s,i toate astea, pentru că viitorul promite împlinire, s ,i salvare, într-o formă sau alta. Problema este că viitorul nu vine niciodată. Iar viat,a este întotdeauna, acum! Orice s-ar întâmpla, orice experimentat ,i, suntet,i, gândit,i sau facet,i – totul se întâmplă numai acum! PREZENTUL ESTE TOT CEEA CE ESTE! S, i dacă voi pierdet,i continuu, momentul acesta de acum, s ,i îi rezistat,i sau nu vă place de el, atunci încercat ,i mereu să fugit,i de clipa aceasta, sau o reducet,i la ceva ce trece repede,... atunci voi pierdet ,i esent,a viet,ii voastre, s,i devenit,i CAPTIVI ÎN VISUL LUMII IMAGINILOR, CONCEPTELOR, ETICHETELOR, INTERPRETĂRILOR SAU JUDECĂT, ILOR! – ce sunt toate cont,inutul condit,ionat al mint,ii pe care l-at,i luat ca fiind voi îns,ivă. S, i astfel vă rupet,i, s,i cădet,i, tocmai de starea de împlinire a viet,ii ce este numai acum – CEEA CE ESTE, AS , A CUM ESTE, NUMAI ÎN ACEST MOMENT!

• CÂND SUNTET, I NEALINIAT, I CU CEEA CE ESTE ACUM, VOISUNTET, I NEALINIAT, I LA VIAT, A ÎNSĂS, I!

Psihometrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Psihometria este o ramură a psihologiei care se ocupă cu măsurarea s ,i cuantificarea fenomenelor psihice. Printre acestea: cunos ,tint,e, aptitudini, atitudini, trăsături de personalitate dar s ,i aspecte educat,ionale. Această ramură

132

Page 133: Eneagrama și diverse.docx

a psihologiei are ca scop principal construct ,ia s,i validarea instrumentelor de măsurare cum sunt chestionarele, testele s,i inventarele de personalitate.

Psihometria circumscrie două mari tipuri de activităt ,i: (i) construct,ia de metode s,i instrumente de măsurare s,i (ii) dezvoltarea s,i rafinarea abordărilor teoretice circumscrise măsurării psihologice.

Psihometria

Psihometria este o ramură mai nouă a parapsihologiei care se ocupă cu măsurarea fenomenelor psihice, utilizând metode experimentale, cum ar fi: descrierea unor persoane sau a unor elemente din trecutul sau viitorul acestora prin simpla atingere a unor obiecte care le-au apart ,inut, diagnosticarea pe fotografie în legătură cu anumit,i parametri ai problematicii spirit – suflet – trup în starea de sănătate, karmă, soartă s,i destin.

O seamă de cercetări spiritiste, efectuate în Occident, au condus la folosirea în parapsihologie a not,iunii tehnice - psihometria, legată special de „lumea spiritelor“. Au contribuit la acceptarea termenului mai multe mesaje obt ,inute prin comunicări în care s-au folosit spre exemplu pendulul, crucea, pentagrama s,i alte mijloace.

Psihometria este o posibilitate a clarviziunii perceptive s ,i este definită ca modalitate de descriere a unei persoane sau a unei întâmplări, plecând de la un obiect care a fost în contact cu cineva sau cu ceva precum s,i de la o fotografie.

După Ted Andrews există trei tipuri de psihometrie :

• Psihometria Obiectului• Psihometria Locului• Psihometria Persoanei

Psihometria Obiectului este tipul de psihometrie pe care oamenii îl cunosc cel mai bine. Fiecare obiect are propria sa energie s,i, de cele mai multe ori, păstrează o amprentă puternică s,i unică a proprietarului său. Această formă ne învat,ă să stabilim un raport cu obiectul s,i energiile impregnate în el.Psihometria Locului este în strânsă legătură cu fenomenul de deja vu, ne spune Ted Andrews. Evenimentele, în special cele marcate puternic de sentimente, lasă deseori urme, care se imprimă în locul unde apar, iar acestea pot fi citite s ,i deslus,ite. Marea majoritate a oamenilor au experimentat un sentiment

133

Page 134: Eneagrama și diverse.docx

neplăcut la intrarea într-o anumită casă. Cu tot ,ii am păs,it într-o cameră în care cineva tocmai se certase s,i am simt,it că ceva rău se întâmplase, chiar dacă nu am fi putut da mai multe detalii.

Psihometria Persoanei se ocupă cu energia individuală. Fiecare dintre noi are un set unic de amprente. Acest tip de psihometrie este întâlnit de foarte multe persoane, iar de foarte multe ori putem spune cum se simte cineva fără a trebuii să schimbăm vreo vorbă cu individul respectiv.

Problema este legată de puterea radiestezică s ,i infoenergetică, de experient ,a operatorului parapsiholog s,i de intuit,ia sa. Se remarcă că, fără o înaltă specializare, operatorului nu-i va fi us,or să facă scanările respective.

Se observă că, fără o legătură strânsă cu Astralul Superior, problemele de soartă, karmă, tema de viat,ă, destin nu vor putea fi „citite” în mentalul spiritului întrupat.

Psihometria este utilă pentru lucrul distal s ,i proiect,iile holistice în astral după fotografiile client,ilor, pacient,ilor, pentru bioterapii ori pentru ritualurile benefice de influent,are. Folosindu-se de fotografii recente, un parapsiholog fin s,i un specialist puternic va comunica interlocutorului, clientului, compatibilităt,ile cu anumite persoane, afaceri, investit ,ii, profesii, chiar cu operatorul bioterapeut. Se subînt,elege că primele compatibilităt,i care se stabilesc se referă tocmai la aspectul dacă un pacient poate fi tratat prin medicina astrală, dacă este sau nu negativ-malefic, dacă este înscris în Cartea Viet,ii, în ce relat,ie se găses,te cu Dumnezeul Luminii, dacă este compatibil în primul rând el însus,i, cu noi s,i cu această metodă.

JIVA = viat,ă, ceea ce este viu, corespunde în mare cu ceea ce este numit în yoga psihic sau cu “focul mental”, eul individual s ,i efemer, mintea (cit) care nu cunoas,te realitatea ultimă divină s,i care este supusă suferint,ei. Categorisirea jiva-s,ilor se face în s,apte tipologii care sunt grupate după starea lor de putere s ,i după gradul lor de maturitate spirituală.

1.) “Incons,tient,ii” sunt cei ale căror vise sunt generate de lumea stării de veghe a celorlalt,i. Ei au starea de vis-veghe, svapna-jagara.

2.) “Romanticii” sunt cei a căror imaginat,ie este atât de puternică încât ea creează o lume la fel ca cea a stării de veghe pentru ceilalt ,i. Ei au starea de imaginat,ie-veghe, samkalpa-jagara.

134

Page 135: Eneagrama și diverse.docx

3.) “Cei treji”, cu sufletul trezit, ei experimentează starea de veghe pentru prima dată s,i ajung să se simtă renăscut,i ca s,i cum ar avea un “suflet nou”.

4.) “Sufletele bătrâne”

5.) “Cei care s-au eliberat doar de planul fizic”, “vrăjitorii”, “hibrizii dracomantis”.

6.) “Sfint,ii”

7.) “Maes,trii”

Jurnal de Yoga: PERSONALITATE S, I ESENT, Ă - dialoguri cu P.D. Uspenski

Traducere: Anca Petrovici, Adaptare s,i comentarii: Cristian Hanu Omul poate fi asemuit unei mas,inării foarte complicate, alcătuită din numeroase ansamble s ,i subansamble. Pentru a ne putea cunoas ,te s,i a ne înt,elege - atât pe noi îns ,ine, cât s,i pe cei din jurul nostru, trebuie să studiem aceste subdiviziuni, atât luate separat, cât s,i din punct de vedere al conexiunilor ce se stabilesc între ele, s ,i prin care se asigură, de fapt, funct ,ionarea întregului. Dacă, spre exemplu, ne referim la centrii de fort ,ă, putem împărt,i fiint,a în oamenii numărul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Divizarea în funct ,ie de “Eu”-rile diferite ale fiecăruia, ne ajută să înt ,elegem că omul nu este unul singur (nu există o continuitate absolută în fiint ,ă), ci un plural, o mult,ime alcătuită din “oameni” care nu se cunosc între ei, s ,i care adesea se luptă unul cu celălalt. (n.n. de aici comportamentul nostru contradictoriu, nesincronizarea între mental, emot ,ii s,i instincte, cel mai adesea cauzatoare de conflicte interioare, s,i generând, astfel, suferint,ă.)

O asemenea diviziune, demnă de studiat, este aceea între esent ,ă s,i personalitate. Esent,a reprezintă ceea ce este înnăscut în noi, personalitatea este ceea ce noi acumulăm pe parcursul existent ,ei în actuala încarnare. (n.n. de aceea chiar psihologii au stabilit că limita aparit ,iei personalităt,ii la om o reprezintă vârsta de 2-3 ani, când copilul posedă deja o serie suficientă de acumulări s,i experient,e, ca să poată manifesta un început de personalitate.) Esent,a este “tu însut,i”, personalitatea nu este “tu însut ,i”. Toate trăirile interioare, toate percept,iile s,i react,iile noastre sunt divizate între aceste două părt,i. Noi venim pe lume cu anumite caracteristici: o anumită alură fizică, stare de sănătate, anumite predispozit,ii, înclinat,ii, tendint,e etc. Ele apart,in esent,ei. Punctele de vedere, opiniile, modul cum ne exprimăm, numeroasele clis ,ee mentale, tot ceea ce, pe scurt, acumulăm în decursul viet ,ii, apart,ine personalităt,ii. Cu toate că ele sunt întrepătrunse, putem distinge mai us ,or

135

Page 136: Eneagrama și diverse.docx

personalitatea s,i esent,a în alte persoane decât în noi îns ,ine, pentru că personalitatea se schimbă foarte des, odată cu schimbarea condit ,iilor exterioare, pe când esent,a rămâne neschimbată.

Important,a discernerii între aceste două aspecte importante ale fiint ,ei noastre derivă din faptul că, atunci când vorbim de evolut ,ie spirituală (sau de evolut ,ie în general), ne referim, de fapt, la esent ,a noastră. Aceasta poate fi dezvoltată, poate cres,te, dar numai cu condit,ia să ne educăm personalitatea, pentru ca ea să înceteze să mai apese asupra esent,ei. Personalitatea este prea grea, prea puternică, ea înconjoară esent ,a întocmai ca o “carapace”, astfel încât nimic nu ajunge direct la esent,ă, ci totul trece - filtrat - prin intermediul personalităt ,ii. Dacă personalitatea devine mai transparentă, impresiile s ,i influent,ele vor penetra prin ea s,i vor ajunge la esent,ă, care va începe să crească (altfel spus, abia atunci începe evolut,ia noastră).

As,adar, o personalitate “puternică” - în înt ,elesul conceptual descris aici - nu înseamnă decât o influent,ă puternică a ceva ce nu este “tu însut ,i”, a ceva ce tu ai acumulat în această viat,ă, cuvintele altora, teoriile s,i opiniile altora, tradit,ii, prejudecăt,i, clis,ee. Acestea formează o adevărată crustă în jurul esent ,ei tale, împiedicându-te să ajungi la ea, la ceea ce tu, de fapt, es ,ti. A-t,i schimba o opinie cu alta (oricât de nobilă ar părea sau ar fi aceasta din urmă), nu înseamnă că tu ai s,i evoluat, dacă schimbarea se petrece doar în învelis ,ul personalităt,ii. Cu totul altceva se petrece atunci când schimbarea are loc la nivelul structurilor tale profunde, ale esent,ei tale (n.n. după cum spunea Socrate: nu vă limitat ,i să facet,i fapte bune, FIT, I BUNI!)

Pe de altă parte, rolul personalităt ,ii nu este de neglijat. Ea trebuie înt ,eleasă, iar nu distrusă. Dacă dintr-un motiv sau altul, această “carapace” este spartă, oamenii se găsesc fără nici o apărare în fat ,a multor influent,e foarte dificile, pe care nu le mai pot controla. Personalitatea t ,ine la o anumită distant,ă influent,ele externe (n.n. astfel, de pildă, o anumită influent ,ă malefică, degradantă, poate fi t,inută la distant,ă de esent,a proprie, atunci când avem o personalitate “morală”, care se opune, fie s ,i prin tradit,ie, respectivei influent,e nefaste.) Iată de ce, discernământul are o important ,ă covârs,itoare atunci când ne decidem să operăm asupra personalităt ,ii noastre, s,i cu atât mai mult, atunci când reus,im să ne modificăm însăs,i esent,a lăuntrică. Acesta este modul corect de a gândi.

Întrebare: Este posibil ca noi să trecem prin viat,ă fără să realizăm esent,a?

136

Page 137: Eneagrama și diverse.docx

Răspuns: În mod obis,nuit, noi nici nu s,tim măcar de existent,a acestor două principii. La începutul studiului fiint ,ei noastre, această diviziune rămâne pur teoretică, deoarece prin observat,ie este aproape imposibil să ne dăm seama ce este esent,ă, s,i ce, personalitate, în fiint,a noastră. Cu cât aprofundăm studiul, încetul cu încetul ne descoperim esent ,a. Toate calităt,ile permanente depind de esent,ă. Când personalitatea devine educată (controlată, cons ,tientizată), multe din calităt,ile pe care le manifestăm doar uneori, pot deveni permanente, făcând parte integrantă din fiint,a noastră lăuntrică. As,a se dezvoltă esent,a. În personalitate lucrurile apar s,i dispar, dar ceea ce trece în esent,ă va rămâne.

Întrebare: Cum putem lupta împotriva personalităt,ii?

Răspuns: Problema nu este de “a lupta” împotriva personalităt ,ii, ci de a o educa s,i a o controla. Personalitatea nu trebuie să aibă prea multă libertate. Ea trebuie educată într-o anumită direct,ie, conform unor anumite principii, aplicând anumite tehnici. În prezent, personalitatea noastră este dominată de emot,ii negative, de imaginat,ie, de minciună; toate acestea trebuie îndepărtate. S-ar putea ca, pentru o anumită perioadă de timp, esent ,a să nu aibă un înt,eles practic pentru noi, însă, studiind s ,i act,ionând în mod cons,tient, treptat personalitatea se va schimba, ceea ce se va reflecta, în mod direct, asupra esent,ei. Ori controlezi tu personalitatea, ori o las ,i să fie controlată de miile de “eu”-ri contradictorii, fiecare având ideile sale, propriile viziuni s ,i dorint,e. Trebuie să depunem o muncă imensă pentru a obt ,ine unitatea în fiint,a noastră, pentru că, as,a cum suntem acum, o parte a noastră se poate decide să evolueze spiritual, în timp ce altă parte nu s,tie nimic despre aceasta, sau nu este de acord (nota noastră: as,a se întâmplă, de pildă, la începutul unui tapas (austerităt ,i, post), când mentalul nostru, convins de eficacitatea acestei discipline, intră uneori în conflict cu corpul dorint,elor, creând emot,ii negative, sau cu voint,a neascultătoare, ori chiar cu corpul fizic, neobis ,nuit până acum cu un asemenea “regim”. De aceea este atât de importantă armonizarea întregii noastre fiint ,e, a tuturor acelor “eu”-ri pe care în mod normal le confundăm cu noi îns ,ine.) Personalitatea trebuie astfel educată încât să se supună t ,elului nostru s,i să înceapă să ne servească pentru a atinge acest t,el.

Întrebare: Nu pot înt,elege cum personalitatea poate influent ,a esent,a dacă esent,a este cea cu care ne nas,tem?

Răspuns: Luat,i, de exemplu, centrul intelectual: nu v-at ,i născut cu cont,inutul său: gândurile, ideile, convingerile, opiniile, toate acestea sunt achizit ,ionate.

137

Page 138: Eneagrama și diverse.docx

Pentru a înt,elege cum personalitatea influent,ează esent,a, să presupunem că am ajuns la anumite concluzii referitoare la personalitatea noastră, s ,i am descoperit, prin observat,ie, că avem unele obiceiuri cum ar fi, de exemplu, anumite emot,ii neplăcute ce apar mereu în anumite circumstant ,e. Realizăm că acestea nu sunt folositoare în nici un sens, că ne risipesc energia s ,i ne fac viat,a dificilă. Descoperim că această stare negativă se hrănes ,te prin autojustificările noastre, că în mod obis,nuit noi gândim că este vina altcuiva, sau că nu am vrut să se întâmple as,a, sau că oamenii nu ne înt ,eleg. Aceste autojustificări permit, de fapt, stării negative, să existe. Cons ,tientizând acest lucru, s,i încercând constant să înlocuim justificările noastre, s ,i implicit emot,ia negativă, cu contrariul său (de pildă ura cu iubirea, iritarea provocată de o persoană cu compasiunea, nefericirea cu fericirea etc.), atunci acest nou punct de vedere poate deveni permanent.

Întrebare: Dacă există defecte în esent,ă, pot fi ele depăs,ite?

Răspuns: Da, dar cum am mai spus, personalitatea trebuie să se schimbe mai întâi. Esent,a nu se modifică as,a us,or. Schimbarea anumitor aspecte ale esent,ei este o muncă foarte grea, ce se poate realiza doar cu ajutorul s ,i în cadrul unei s,coli esoterice, deoarece presupune cunos,tint,e s,i energie suficiente. Lucrul asupra esent,ei urmează celui asupra personalităt ,ii, s,i el va include aspecte legate de cons,tiint,ă s,i cons,tientizare.

Întrebare: Fiecare om se nas,te cu esent,ă?

Răspuns: Da, dar de multe ori ea rămâne nedezvoltată, la nivelul unui copil mic. Trebuie să realizăm, în legătură cu esent ,a s,i personalitatea, faptul că esent,a este una, în timp ce personalitatea consistă din mai multe grupuri de “eu”-ri. Putem spune, deci, că avem, nu o personalitate, ci personalităt ,i, la plural, deoarece sunt 5, sau 6, câteodată chiar 10 personalităt ,i într-o persoană. Unele dintre aceste personalităt,i sunt bune, dar altele ne vor sta mereu în cale, s ,i de aceea trebuie controlate sau eliminate. Întrebare: Cum putem act ,iona asupra personalităt,ii?

Răspuns: Ea poate fi controlată de minte. Formulează-t ,i în minte t,elul, s,i personalitatea va trebui să lucreze conform lui.

CENTRUL MAGNETIC

Pentru a înt,elege ce este s,i cum funçtionează centrul magnetic, trebuie să vorbim mai întâi despre diferitele influent,e sub act,iunea cărora trăies,te omul.

138

Page 139: Eneagrama și diverse.docx

De ce unii oameni sunt interesat,i de ideile spirituale, de s,colile esoterice, pe când alt,ii nu sunt, ce creează în unii această dorint,ă de a cunoas,te, s,i energia de a căuta? De ce oameni care trăiesc în condit,ii similare sunt atât de diferit,i, unii fiind satisfăcut,i de teoriile gata făcute, de clis,ee, pe când alt,ii doresc să afle adevărul în ei îns,is,i? Ce poate explica această diferent,ă între oameni în legătură cu ideile noi? Unii oameni se întâlnesc cu posibilitatea de a acumula noi cunos,tint,e (nota noastră: de exemplu, cu o s,coală de yoga) dar nu sunt interesat,i, pe când altora, această posibilitate le poate schimba întreg cursul viet,ii.

Oamenii receptează idei similare în moduri diferite. Unii înt ,eleg ceva, alt,ii le primesc pe un nivel inferior. Cauza acestor diferent ,e constă în faptul că oamenii trăiesc în mod mecanic, dirijat,i de două tipuri de influent ,e. Omul este o mas,ină controlată de influent,e externe, de lucrurile din jurul său. Cele mai multe din aceste influent,e sunt create de viat,ă, de alt,i oameni obis,nuit,i. Dar printre aceste influent,e, amestecate cu ele, există s,i un alt tip de influent,e care nu sunt create de viat,a comună, ci vin dintr-o altă sursă, prin oamenii de geniu. Ele vin sub formă religioasă, s,tiint,ifică, esoterică, artistică etc. Aceste influent ,e - să le numim de tip B - sunt complet amestecate cu cele de primul tip - să-i spunem A - s,i depinde de fiecare dacă poate să le discearnă sau nu (majoritatea oamenilor reus,esc destul de greu). Omul poate trăi complet mecanic, doar sub impactul influent,elor A, neinteresându-l deloc influent,ele B. Dar dacă el este interesat de aceste influent,e B, s,i reus,es,te să le absoarbă într-o cantitate suficientă, atunci în el are loc o anumită transformare. Rezultatul acestei transformări îs ,i găses,te locul într-un compartiment special, formând centrul magnetic. Abia de aici poate începe evolut,ia spirituală, fără ca acest lucru să fie s ,i absolut necesar. Centrul magnetic este o combinat ,ie a câtorva interese s,i asociat,ii emot,ionale, care fac ca acea persoană să se îndrepte într-o direct ,ie anume. El este facultatea care ajută omul să înt,eleagă s,i să poată discrimina.

Înainte de a întâlni o s,coală esoterică, existent,a unui om obis,nuit se desfăs,oară comun, în condit,ii doar aparent diferite de ale altei persoane, căci influent ,ele care le coordonează viat,a apart,in numai acestor două tipuri de care am vorbit. Influent,ele A sunt toate interesele existent,ei, lupta pentru existent,ă, avut,iile, posesiunile, bucuriile, urile etc. Ele sunt create fără intent ,ie s,i sunt mecanice - atât la origine, cât s,i ca manieră de a act,iona. Dar în acelas,i timp omul este supus s,i influent,elor s,colilor, răspândite pentru folosul lumii întregi. Aceste influent,e B, sunt create cu un scop anume, pentru a servi ca “lumini pe cărare”.

139

Page 140: Eneagrama și diverse.docx

Restul depinde de omul însus,i. Tot interesul său se poate concentra doar asupra influent,elor din prima categorie. Sau, se poate ca o parte din fiint ,ă să se concentreze asupra acestora, în timp ce altă parte să fie interesată de celălalt tip de influent,e. Dacă aceste influent,e B sunt studiate s,i observate, ele se pot acumula în persoana respectivă formând un grup anumit de “eu”-ri, separat de celelalte “eu”-ri din el. După un anumit timp, acest grup - centrul magnetic - începe să controleze s,i să determine direct,iile generale în viat,ă s,i trendul intereselor sale. Centrul magnetic presupune căutarea unor lucruri bine definite (distant,ându-se tot mai mult de viat,a în derivă, pur mecanică s,i întâmplătoare, a oamenilor supus,i doar influent,elor de tip A), s,i existent,a unui anumit nivel lăuntric.

Dar dacă omul nu observă aceste influent,e, ele nu vor produce nici un efect. De aceea, oamenii sunt atât de diferit ,i. O persoană poate fi foarte intelectuală, poate studia filosofia, arta etc. s ,i în acelas,i timp să nu aibe nici o s ,ansă de evolut,ie lăuntrică, dacă nu are centru magnetic. Dacă vine în contact cu o s,coală esoterică, el nu o va recunoas,te, trecând cu indiferent,ă mai departe. O altă persoană poate fi insuficient educată, poate să nu fi citit prea mult, poate să nu aibă un vocabular foarte elevat, s ,i totus,i poate fi interesată imediat când întâlnes,te o s,coală esoterică. Observăm as,adar că centrul magnetic apare s ,i se formează în sfera personalităt ,ii, dar influent,ele sale asupra esent,ei sunt inevitabile (n.n. pentru a înt,elege mai bine aspectele legate de esent,ă, personalitate s,i centru magnetic, amintim, cu titlu de exemplu, numeroase fiint,e, “cres,tine” în personalitate, respectând din tradit ,ie anumite rituri externe, dar cu minime rezultate lăuntrice, care să ateste o oarecare fuziune cu Divinul sau cu planurile înalte ale manifestării, în timp ce alte persoane, “atee” declarate, dovedesc o adevărată sete de cunoas ,tere, căutând fervent un adevăr, un ideal, o cale. Acestea posedă centrul magnetic de care vorbes ,te Uspenski s,i, de multe ori, atrase de inefabilele legi ale rezonant ,ei, sunt ghidate spre o autentică s,coală esoterică. Acesta este mecanismul ce explică dictonul clasic: “atunci când discipolul este pregătit, maestrul apare!”).

Când în jocul confuz de interese ce caracterizează fiint ,a (specifice influent,elor de tip A, cu care într-o primă etapă, influent ,ele de tip B par să se asemene), se cristalizează interesul pentru influent ,ele de tip B, putem spune că din mecanicism se nas,te lupta împotriva mecanicismului. Centrul magnetic îl ajută pe om să vadă, să înt,eleagă s,i să distingă anumite aspecte. Fără ajutorul

140

Page 141: Eneagrama și diverse.docx

centrului magnetic el nu poate aprecia diferent ,ele între idei, nu poate spune care este rea s,i care este bună, care i se potrives ,te. Acumularea cunos,tint,elor nu ne ajută la crearea centrului magnetic; centrul magnetic este bunul simt , cu ajutorul căruia omul poate evalua ideile care îi vin pe această cale. Important este ca în tumultul viet,ii, să distingem cele două tipuri de influent,e, să simt,im diferent,a dintre ele, pentru că, dacă luăm influent ,ele B drept influent,e A, ele vor produce acelas,i efect ca s,i acestea din urmă, iar centrul magnetic nu se va forma. De asemenea , se mai poate întâmpla ca unele din ideile ce apart ,in influent,elor de tipul B, să fie atât de deformate, încât să se formeze un centru magnetic gres,it. Centrul magnetic trebuie să fie uniform s ,i sănătos, pentru a ne conduce acolo unde trebuie, altminteri el este doar un balast în plus. Întrebare: Putem doar să ne imaginăm că act,ionăm sub influent,e de tip B?

Răspuns: Cine nu realizează care sunt influent ,ele de tip B, nu “act,ionează” sub aceste influent,e. Cineva poate fi interesat de influent ,ele B doar pentru propriul său avantaj, sau faimă, sau ceva asemănător: atunci el pierde tot ceea ce ar putea câs,tiga prin aceste influent,e. Dar dacă le valorifică nu într-un mod egoist, ci este interesat de înt,elegerea lor, atunci s-ar putea să obt,ină ceva. Des,i definit,iile sunt dificile s,i limitate, am putea asimila într-o oarecare măsură influent,ele A egoismului (sau ego-ului), ele necesitând identificare (atas ,ament), în timp ce influent,ele de tip B pot exista fără identificare. De fapt, cu cât ne identificăm mai mult cu influent ,ele B, cu atât ele devin mai mult influent ,e de tip A (n.n. putând conduce, de pildă, la fanatism sau la dogmă - confundate de mult,i “adept,i” cu devot,iunea, s,i conducându-l pe cel atas,at la un mecanicism de tip nou, o nouă colivie, aparent aurită, din care numai cu greu se mai poate scăpa, din cauza iluziei că, spre deosebire de alt ,i oameni “comuni”, respectivul “adept” ar fi găsit “adevărul”).

Întrebare: Ne putem dispensa de influent,ele de tip A ?

R: De ce ar fi nevoie? Influent,ele A reprezintă interesul legitim în viat,ă. Dacă nu vă identificat,i cu ele, sunt aproape inofensive. Trebuie să acceptăm tot ce vine către noi, dar fără să ne atas ,ăm. Problema nu se pune în sensul dispensării de influent,ele A, ci de a fi interesat ,i în influent,ele B pentru a avea un centru magnetic.

După un anumit timp, cu ajutorul centrului magnetic, omul poate găsi o s ,coală esoterică, sau o poate recunoas,te, altfel el nu va observa acea s,coală, sau nu va fi interesat de ea. Într-o asemenea s ,coală, sau în preajma unor maes ,tri

141

Page 142: Eneagrama și diverse.docx

(init,iatori de s,coli), el va intra în contact s ,i va începe să absoarbă un alt tip de influent,e, influent,e C. Dacă mai întâi omul respectiv nu a acumulat suficiente influent,e de tip B, s,i deci nu are un centru magnetic cristalizat, ori dacă acesta este prea slab sau gres,it, el nu va recunoas,te influent,ele de tip C. Sau va întâlni o s,coală în care va primi o învăt ,ătură gres,ită s,i, în loc să devină mai bun, va deveni mai rău; în loc să acumuleze, va pierde. Care este diferent ,a? Influent,ele de tip C sunt cons,tiente, în comparat,ie cu influent,ele de tip A care sunt accidentale atât în originea lor, cât s,i în modul în care act,ionează. Influent,ele B sunt cons,tiente la origine, dar accidentale sau mecanice prin modul în care act,ionează.

Î: Trebuie să fim adult,i pentru a recunoas,te influent,ele de tip C? R: Nu este o regulă generală în privint,a vârstei. Dar trebuie să avem destulă experient ,ă, să fi trecut prin suficiente tentat,ii din partea influent,elor A, s,i să fi avut suficient timp pentru a acumula influent,e B. Altfel influent,ele C vor fi luate drept influent,e B, adică vor face munca unui instrument mult mai simplu în comparat,ie cu adevărata lor valoare (n.n. trebuie să avem în vedere că un copil, o fiint,ă nematurizată, oricât de pură ar fi, nu are încă mecanismele discernământului perfect puse la punct, acestea “rodându-se” numai în vâltoarea acumulărilor, a experient,elor trăite, a ispitelor înfruntate. De altfel, nici în istorie nu se cunosc cazuri de copii realizat ,i, nici chiar în ce îi prives ,te pe marii init,iat,i de mai târziu. Granit ,a între intuit,ie s,i imaginat,ie nu poate fi decât foarte fragilă la o fiint,ă nematurizată pe deplin.) Î: Există o modalitate prin care putem discerne între o s,coală esoterică corectă s,i una falsă?

R: Doar prin rezultate. Dar chiar în cazul în care oamenii au rezultate gres ,ite, dacă au un centru magnetic gres,it, ei se autoconving adesea că rezultatele sunt bune. În general, există o s,ansă foarte mică de a găsi o s,coală adevărată s,i multe posibilităt,i de a găsi o s,coală falsă. O s,coală adevărată trebuie să aibă influent,e C, adică idei care să vină direct de la o cons,tiint,ă înaltă. Ce se înt,elege prin “direct”? Adică, ideile respective să nu vină prin intermediul cărt,ilor sau al învăt,ăturilor comune, accesibile oricui. Aceste idei trebuie să vină de la o s,coală, care la rândul ei le-a primit de la o altă s,coală, s,i as,a mai departe, în linie directă, până la sursa originală. Dacă nu sunt astfel de idei, este doar o imitat,ie de s,coală, sau în cel mai bun caz, o s,coală pe nivelul B de influent,ă: adică o s,coală filosofică sau s,tiint,ifică.

Î: Ce se întâmplă cu centrul magnetic când ajungem la o s,coală esoterică?

142

Page 143: Eneagrama și diverse.docx

R: Aici i se pun la dispozit,ie materiale mai bune, cunos,tint,e mai concentrate decât înainte. Pe de altă parte, multe lucruri pe care omul le-a învăt,at înainte îi pot fi folositoare acum când este integrat într-o s,coală, în special după ce a aruncat ceea ce nu-i este de folos. În viat,a cotidiană omul nu prea s,tie ce să învet,e s,i ce să ignore. De exemplu, multe lucruri în care oamenii cred nu au nici un înt,eles, dar de cele mai multe ori ei nu recunosc asta, s,i preiau totul la acelas,i nivel. Dar, studiindu-se pe ei îns,is,i, conform metodelor s,colii, ei învat,ă să recunoască valorile imaginare în ei îns,is,i, s,i, prin asta, să descopere valorile imaginare din afara lor.

Atunci când centrul magnetic este corect s ,i fiint,a întâlnes,te adevăratele influent,e C, ele încep să act,ioneze asupra centrului magnetic. Atunci, în acest punct, omul devine liber de act,iunea legii accidentului. Cu cât este mai mare centrul magnetic, cu atât este omul mai liber de act,iunea acestei legi.

Î: Ce se înt,elege prin legea accidentului?

R: Viat,a omului-mas,ină, a omului care nu poate “act,iona”, sau nu are voint,ă, sau nu are de ales, este controlată de accidente, deoarece lucrurile în viat ,a obis,nuită se întâmplă mecanic, accidental; nu există nici un motiv în ele. As ,a cum viat,a exterioară a omului este controlată de influent ,e exterioare accidentale, la fel, viat,a sa interioară este, de asemenea, controlată atât de influent,e interne, cât s,i externe, ambele egal accidentale. Vet ,i înt,elege acest fapt dacă vet,i realiza că omul este adormit, că el nu poate “face”, nu-s ,i poate aduce aminte de sine; gândit,i-vă la curgerea constantă, incons,tientă, a gândurilor prin minte, la visarea pasivă cu ochii deschis ,i, la identificare s,i autoconvingere, la autojustificare, la conversat,iile mentale fără întrerupere! Oamenii cred că accidentele sunt rare, dar, de fapt, majoritatea lucrurilor ce li se întâmplă sunt accidentale.

Ce înseamnă accident? Înseamnă o combinat,ie de circumstant,e ce nu depind de voint,a omului respectiv, nici de voint,a altei persoane, s,i nici de soartă, as,a cum depind, de exemplu, condit,iile nas,terii s,i ale educat,iei. Un accident se întâmplă când două linii ale evenimentelor (linii temporale) se întretaie una cu cealaltă. Să presupunem că un om se adăpostes,te sub acoperis,ul unei case pentru a se apăra de ploaie, s,i o cărămidă cade s,i îl loves,te în cap. Acesta este un accident. Sunt două linii separate ale cauzei s,i efectului. Luat,i linia mis,cărilor omului s,i faptul că s-a întâmplat să se adăpostească sub acoperis,ul unei case; orice amănunt din această întâmplare are o cauză, dar cărămida nu intră în

143

Page 144: Eneagrama și diverse.docx

această linie a cauzei s,i efectului. Să presupunem că acea cărămidă a fost pusă neatent s,i că ploaia a făcut-o să cadă în acel moment. Nu există nimic în viat ,a omului sau a cărămizii care să fie conex. Cele două linii ale cauzei s,i efectului s-au întâlnit accidental.

Î: Ce conduce la aparit,ia accidentului?

R: Alte accidente. Lucrurile se întâmplă în viat,ă conform celor 3 legi:

1. Legea accidentului, când un eveniment se întâmplă fără nici o conexiune cu linia evenimentelor pe care le observăm.

2. Legea soartei. Soarta se referă doar la lucrurile cu care omul se nas ,te: părint,i, frat,i, surori, capacităt,i psihice, sănătate etc. Se referă, de asemenea, la nas,tere s,i moarte.

3. Legea voint,ei. Voint,a are două înt,elesuri: voint,a noastră, sau voint,a altei persoane. Nu putem vorbi de voint ,a noastră, pentru că, as,a cum suntem, nu avem una. În ceea ce prives,te voint,a altei persoane, în scopul clarificării, orice act,iune intent,ionată a unei alte persoane poate

fi denumită ca rezultatul voint,ei persoanei respective. (n.n. Observăm că legile prezentate de Uspenski nu vin în contrazicere cu legea Karmei, sau a cauzei s,i efectului, as,a cum este ea prezentată în tradit,ia indiană, ci doar o nuant,ează, pe nivele mai mult sau mai put ,in profunde. Este evident, chiar în exemplul cu cărămida, că omului respectiv îi era menit să i se întâmple as,a ceva, căci nimic nu este întâmplător în Univers, dar respectiva Karma negativă putea fi amânată sau chiar evitată, prin ardere - s,i aici intervine rolul tehnicilor cunoscute de ardere a Karma-ei. De asemenea, remarcăm echivalent,a legii voint,ei cu liberul arbitru, s,i faptul că omul obis,nuit, incons,tient, practic nu are acces decât într-o măsură minimă la liberul arbitru. Acesta apare cu adevărat doar pe nivelele superioare de cons,tiint,ă, când fiint,a devine în măsură să decidă, în deplină libertate, asupra act,iunilor sale ulterioare).

Primul tip de oameni, cei care depind doar de legea accidentului, nu vin în contact cu s,coli esoterice, sau dacă vin, le părăsesc foarte repede, deoarece un accident poate să-i aducă, s,i altul să-i determine să părăsească s ,coala. Doar acei oameni pot intra într-o s,coală, a căror viat,ă este controlată de legea cauzei

144

Page 145: Eneagrama și diverse.docx

s,i a efectului, adică aceia care s-au eliberat într-o măsură considerabilă de legea accidentului, sau nu au fost în totalitate supus,i acestei legi.

Î: At,i spus că omul este o mas ,ină pusă în mis,care de influent,ele externe. Unde apare atunci controlul?

R: Nu este nici un control. Trebuie mai întâi să ne schimbăm pentru a avea control. Lucrurile se întâmplă pretutindeni în jurul nostru, s ,i noi suntem afectat,i de ele. În fiecare moment viat ,a noastră se intersectează cu alte linii, as ,a că accidentele controlează cele mai multe dintre evenimente. Suntem înconjurat ,i de o mult,ime de posibilităt,i de accidente; dacă nu se întâmplă unul, se va întâmpla cu sigurant,ă altul.

Controlul începe de pe un anumit nivel (de cons ,tiint,ă), diferit de cel actual, s,i începe în primul rând cu propria noastră fiint ,ă: controlul react,iilor noastre, al stării de cons,tiint,ă, al funct,iilor. Atunci, încetul cu încetul, putem dobândi o anumită putere de control în sensul evitării unor influent ,e s,i al apropierii altora. Este un proces foarte lent.

Î: Când încetăm să mai fim sub influent,a legii accidentului?

R: Atunci când ne dezvoltăm voint,a. Este foarte departe momentul în care vom deveni complet liberi de act,iunea legii accidentului, dar există anumite stadii între o eliberare totală s,i situat,ia noastră actuală. În condit,ii obis,nuite, accidentelor li se opune planul. Un om care, într-un caz sau altul, act,ionează conform unui plan, scapă prin această act,iune de legea accidentului. Dar act,iunile conform unui plan

sunt imposibile în viat,a obis,nuită, exceptând condit,iile în care combinat,ia întâmplărilor accidentale coincide cu planul. Motivul pentru care este imposibil să îndeplinim un plan este, în primul rând, absent,a unităt,ii s,i a constant,ei în om, iar,

în al doilea rând, noile linii care intersectează continuu linia viet,ii respectivului om. Acest lucru poate fi cu us,urint,ă verificat dacă un om încearcă să urmeze un plan într-o direct,ie în care lucrurile nu se întâmplă de la sine: de exemplu, dacă încearcă să-s,i amintească de el însus,i, să lupte cu obiceiurile sale, să se observe etc. El va observa că planul său nu este îndeplinit, iar rezultatul este total diferit de ceea ce el a intent,ionat; până s,i impulsul init,ial, s,i înt,elegerea utilităt,ii s,i a

necesităt,ii acestor încercări se evaporă. Dar dacă el va face un efort s ,i va continua să se studieze pe sine, va vedea că relat,ia dintre el s,i legea accidentului se va schimba (n.n. se remarcă us,or analogia dintre “planul” lui Uspenski s,i legea

realizării perfecte din tradit,ia hindusă).

145

Page 146: Eneagrama și diverse.docx

Teoria accidentelor este foarte simplă; ele se întâmplă doar când locul este liber - dacă locul este ocupat, ele nu se pot întâmpla. Ocupat de cine? De act ,iunile cons,tiente. Dacă nu pot,i realiza o act,iune cons,tientă, cel put,in locul acela trebuie ocupat de act,iunile intent,ionale. As,a că, atunci când act,iunile fiint,ei, s,i tot ceea ce este legat de aceste act ,iuni - devin cu adevărat centrul de greutate al viet,ii sale, el devine practic liber de act,iunea legii accidentului.

Î: Ce înt,eleget,i prin centru de greutate?

R: Această idee, a centrului de greutate, poate fi interpretată în mai multe feluri. Fiecare dintre noi, mai mult sau mai put,in, are un scop permanent, s,i realizează lucruri cu o important,ă relativă, conexe cu acest t,el. Aceasta înseamnă că anumite interese devin mai importante decât orice altceva. Neam stabilit o direct,ie permanentă s,i nu mai mergem o zi într-un anumit sens, s,i în ziua următoare în altul (eventual opus).

Cu cât este mai puternic centrul de greutate, cu atât suntem mai liberi de act,iunea legii accidentului. Atunci când ne schimbăm direct ,ia în fiecare moment, mereu se întâmplă ceva nou, s ,i fiecare accident te poate întoarce din drum. Dar dacă activitatea intent ,ională, ca de exemplu, amintirea de sine, devine definită, intensă s,i continuă, astfel încât să nu lase loc pentru accidente, ele se vor întâmpla mult mai rar, deoarece accidentele au nevoie de timp s ,i spat,iu.Î: Se poate întâmpla ca accidentul să fie un accident fericit, s ,i nu neapărat unul rău?

R: Bineînt,eles. Dar scopul nostru trebuie să fie să scăpăm de accidente, s ,i peste un anumit interval de timp, dacă vom act ,iona, vom putea deveni liberi atât de accidente bune, cât s,i de cele rele.

traducerea: Anca Petrovici ; adaptare s,i comentarii: Cristian Hanu (1999, interviul luat aproximativ în 1935) Gurdjieff despre “cărarea” sa traducere s ,i comentarii: Cristian Hanu

Visătorilor, pros,tilor, orbilor, Când

vet,i vedea, s,i când vet,i auzi?

Vă imaginat,i că mai trebuie făcute încă eforturi necunoscute; visat,i că mai sunt necesare câteva trucuri magice; as,teptat,i noi predici s,i cursuri, pentru ca să punet,i apoi noi întrebări idioate.

146

Page 147: Eneagrama și diverse.docx

E drept că e un drum stâncos, dar chiar nici unul nu bănuies,te destinat,ia?

Mult,i înaintea mea v-au povestit despre o altă lume; o lume descoperită printr-o călătorie interioară. O lume în care omul vede, în loc să privească. O lume în care omul aude în loc să asculte. O lume în care nu sunt răspunsuri; pentru că nu sunt întrebări.

Aceasta este t,ara pe care o căutat,i, iar voi ne epuizat,i pe tot,i cu refuzul vostru de a privi măcar cărarea.

Mă întrebat,i pe mine despre cutare, apoi vă tânguit ,i despre cutare, în timp ce privit,i cu ochii larg deschis,i la secretul însus,i.

Dorit,i să dizertat,i s,i să dezbatet,i, s,i să mă prindet,i cu te miri ce mărunt,is,uri. Ce căutat,i în fond? Adevărul însus,i, sau confirmarea propriei voastre ignorant,e?

Eu nu îmi risipesc timpul intrând în conversat ,ii cu voi, numai pentru că cuvintele mele ar fi superioare. Dict,ionarele voastre cuprind toate cuvintele pe care le pot eu folosi, ca dealtfel s,i voi îns,ivă.

Nu cuvintele mele sunt cele care cont ,in criteriile adevărului, ci mai degrabă adevărul-realităt,ii este cel care e criteriul tuturor lucrurilor.

Viat,a a construit în voi personalitatea mentală s ,i v-a fort,at să privit,i, să ascultat,i s,i să rat,ionat,i despre voi îns,ivă s,i despre viat,ă.

Secretul “Muncii” nu are nimic de-a face cu privitul, ascultatul sau gânditul despre lucruri într-o manieră rat,ională.

Tocmai această activitate necontrolată a mint,ii voastre rat,ionale v-a răpit din tărâmul păcii s,i al certitudinii, lăsându-vă în mijlocul unui sine rătăcit s,i separat de adevărata lui patrie. S, i iată-vă acum mai confuzi ca oricând.

Câteodată chiar s,i eu par că vorbesc în termeni rat,ionali, că scriu propozit,ii logice, dar aceasta nu e decât pentru a vă indica o direct,ie gres,ită. Căci nu pot face altceva până când nu vet,i fi în stare să vedet,i pentru voi îns,ivă.

Vă vorbesc despre amintirea de sine, s,i despre observarea impart,ială a voastră îns,ivă, dar t,elul meu secret este să slăbesc gradat simt ,ul-de-sine indus de viat,ă în voi, mutând astfel trăirea “Eului” în adevăratul său cămin, al Esent ,ei. Astfel, pe măsură ce un om luptă să-s ,i “Amintească” s,i să-s,i “fixeze atent,ia”, el de fapt

147

Page 148: Eneagrama și diverse.docx

începe să-s,i elibereze cons,tiint,a obiectivă de la atent,ia subiectivă, s,i să-s,i descătus,eze înt,elegerea din lant,urile mint,ii rat,ionale.

Cu o minte naturală, rat,ională, totul devine adevărat prin asociere, s ,i orice răspuns la orice întrebare nu face decât să producă o nouă întrebare. Cu cât un om caută mai multă cunoas ,tere rat,ională, cu atât se îngroapă mai mult în ignorant,ă.

El nu poate găsi vreun început cercului; este pierdut s ,i neajutorat într-un ocean de cunos,tint,e inutile.

Drumul stâncos pe care vi l-am propus trebuie să conducă omul prin acest cerc fără sfârs,it, prin mlas,tina cunos,tiint,elor muritoare, astfel încât să ajungă să “vadă” s,i să înt,eleagă, s,i astfel să se elibereze de exilul său impus.

Vedet,i deci că Drumul meu nu este religios în sensul comun al cuvântului, des ,i îl căutăm pe Cel Înalt. El nu este nici autentic filosofic, des ,i ne folosim de intelect. El nu predă nihilismul, dar nici nu cere credint,ă.

“Munca” nu sust,ine s,i nu contestă nici o convingere: ea doar îl învat ,ă pe om că tot ceea ce mintea sa construită a adoptat, este nefolositor pentru călătoria noastră, s,i că toate cărt,ile sacre nu sunt decât hărt ,i care indică drumul (iar nu drumul însus,i).

Un om aflat cu adevărat pe cărare nu are nevoie de temple, nici de scripturi, s ,i nu face rugăciuni mecanice, nici meditat,ii somnolente.

El nu “s,tie” pur-s,i-simplu mai mult ca voi, dar în schimb “vede” că voi nu s ,tit,i nimic.

El nu se plânge de asta, dar nici nu se bucură. El nu se simte superior vouă, s ,i nici nu gândes,te despre voi în vreun fel sau în altul, pentru că pur-s ,i-simplu el nu se gândes,te la voi.

Voi putet,i să-l privit,i, dar nu putet,i s,ti. El în schimb vă “vede”, s ,i asta îi e suficient. El se vede pe sine, s,i asta îi e de asemenea suficient. El vede s,i viat,a, s,i asta îi e suficient, s,i mai vede că toate acestea sunt în fond acelas ,i lucru, s,i asta e tot ce e necesar pentru el.

Eu vă dau metode ca să începet,i călătoria, dar voi ezitat,i. E atât de plăcut s,i de sigur să as,tept,i s,i să cântăres,ti într-una lucrurile. Să critici, să comentezi, s,i să ceri continuu noi informat,ii s,i asigurări. S, i totul pare atât de corect s,i rat,ional!

148

Page 149: Eneagrama și diverse.docx

Vă văitat,i s,i strigat,i că studiat,i Munca, încercând să Vă amintit ,i de voi îns,ivă, făcând eforturi să vă ret,inet,i atent,ia s,i să observat,i, s,i apoi vă tânguit,i: “Oare îmi amintesc corect? Mă observ eu pe mine as ,a cum trebuie? Înt,eleg eu cu adevărat Munca?”

Dar adevăratul efort pe acest Drum Stâncos nu este studiul acestui Sistem căci el nu înseamnă nimic. Nu trebuie să vă legat,i de un Sistem Viu decât pentru a vă dezgoli pe voi în fat,a voastră. Un Sistem se studiază astfel încât să învet,i despre Eu.

Eu vă indic drumul pe cărare, dar voi suntet ,i cei care trebuie să păs ,it,i pe ea. Cei care întreabă mereu dacă se văd corect pe sine îns ,is,i sunt doar aceia care nu fac nici un efort, căci acei put ,ini care luptă cu adevărat văd că nu există practic un sine distinct, permanent de observat. Doar printr-o privire autoindusă au fost ei amăgit,i să creadă în existent,a unui sine (n.n. evident, Gurdjieff se referă aici la “sinele” limitat, la ego).

Când at,i venit pentru prima oară aici, v-am spus că tot ceea ce credeat ,i era incorect, dar at,i uitat deja aceasta. Credet ,i acum că asemenea idei sunt pentru neinit,iat,i, s,i nu vă mai privesc personal. Dar n-at,i înt,eles nimic.

“Munca” rămâne NU ceea ce credet ,i voi că e, la fel cum voi îns ,ivă nu suntet,i ceea ce credet,i că suntet,i.

Mi-am numit metoda Drumul Stâncos, s ,i am descris-o ca fiind aspră s,i trădătoare. Dar Munca însăs,i este încă s,i mai mult decât atât, căci ea este o groapă fără fund, o groapă fără fund, eternul vid în care totul există.

Dar asta mai avet,i încă de învăt,at, s,i nu cu mici eforturi.

Adevărata Muncă este un secret, un secret ce trebuie mai întâi văzut, s ,i apoi trăit.

Este un Secret ce-l coboară pe om din visele sale, punându-l într-un contact direct cu sine s,i cu viat,a. Atunci când el a Scăpat s ,i a Gustat, înt,elegând în sfârs,it secretul misterului, dar s,i misterul secretului, el se întoarce în casa sinelui său, trăind în pace, as,a cum e cel mai bine pentru el.

Ce vret,i să s,tit,i mai mult?

Traducere s,i comentarii de Cristian Hanu

A TRĂI FĂRĂ TEAMĂ - CONVORBIRI CU KRISHNAMURTI

149

Page 150: Eneagrama și diverse.docx

Sistemele educat,ionale sunt din ce în ce mai controversate atât de către educatori, cât s,i de către cei care sunt educat ,i. Sub forma unor răspunsuri la întrebările fundamentale pe care tot ,i s,i le pun, înt,eleptul indian Krishnamurti dă solut,ii armonioase atât pentru unii, cât s ,i pentru ceilalt,i. Criticând virulent sistemele educat,ionale actuale, care sunt axate pe “fosilele” trecutului, pe specializare, pe violent,ă s,i pe frustrare, ceea ce implică teama de sine s,i teama de ceilalt,i, Krishnamurti arată educatorului cum să dezvăluie sensul viet ,ii, frumuset,ea s,i urât,enia acesteia, ceea ce ea cont ,ine ca motiv de bucurie s,i de disperare, de extaz s,i de teroare. Iar remediul la această TEAMĂ, as ,a cum ni-l propune Krishnamurti, este TREZIREA...

A educa fără a fi autoritar este o condit,ie indispensabilă pentru a se putea realiza o veritabilă deschidere spre viat,ă, ne spune înt,eleptul Krishnamurti. Oare acest lucru este chiar imposibil?

“Sunt sigur că at,i auzit adesea politicienii, educatorii, părint ,ii vos,tri sau alt,i oameni spunând că voi suntet,i generat,ia de mâine. Dar când vorbesc despre voi ca despre generat,ia nouă, ei nu fac aceasta cu seriozitate, deoarece se asigură că voi vă vet ,i conforma vechiului model al societăt ,ii. Ei nu nutresc deloc dorint,a de a vă vedea devenind fiint,e umane noi s,i diferite. Ei vor să facă din voi ceva aproape mecanic, care să se adapteze fără împotrivire la tradit ,ie, să se conformeze, să creadă orbes,te, să accepte autoritatea. Dar dacă, cu toate acestea, voi suntet,i capabili să vă eliberat,i cu adevărat de teamă, nu în teorie sau în ideal s,i nu numai din punctul de vedere al exteriorului, ci într-o manieră autentică, interioară, profundă, fiecare dintre voi devine capabil să fie o fiint ,ă umană diferită. Atunci vet,i putea forma cu adevărat generat,ia nouă.

Cei mai în vârstă decât voi sunt dominat,i de frică - frica de moarte, frica de a nu-s,i pierde situat,ia, frica de opinie -, ei sunt complet sub stăpânirea fricii. Astfel că zeii lor, Scripturile lor, ceremoniile lor religioase, apart ,in toate de domeniul fricii, iar spiritul lor este straniu deformat s,i pervertit. O astfel de fiint,ă nu poate să gândească drept, nu poate să rat,ioneze în mod logic, clar, pentru că este în întregime cufundată în abisurile fricii. Observat,i generat,ia părint,ilor vos,tri s,i vet,i vedea cât este ea de las,ă, cum are teamă de tot - de moarte, de boală, de a merge împotriva curentului tradit,iei -, frică de a fi diferit, frică de a fi nou.

A ÎNVĂT, A S, I A RĂMÂNE SPONTAN

150

Page 151: Eneagrama și diverse.docx

Frica este cea care împiedică înflorirea sufletului, înflorirea bunătăt ,ii. Majoritatea oamenilor învat,ă de frică. Frica este la baza autorităt ,ii s,i a ascultării. Există autoritatea cărt,ii, autoritatea lui Shankara, a lui Buddha sau a lui Einstein. Majoritatea oamenilor nu fac altceva decât să urmeze. Ei fac din gânditorul original o autoritate de acest gen s ,i, prin propagandă, prin influent,ă, prin literatură, ei induc într-o minte neformată această necesitate de a asculta. Ce realizat,i atunci când ascultat,i orbes,te? Nimic altceva decât că încetat ,i să reflectat,i, pentru că avet,i senzat,ia că “autorităt,ile” s,tiu atât de multe lucruri, că ei sunt oameni atât de puternici, care au atât de mult ,i bani, atât de multă putere asupra voastră. S, i fiindcă aceste “autorităt,i” se servesc de cuvintele “datorie” s,i “iubire”, voi cedat,i, vă înclinat,i, devenit,i docili, devenit,i sclavii unei idei, ai unei impresii, ai unei influent ,e. Când mintea se conformează orbes ,te, fără discernământ, unui model, ea îs,i pierde capacitatea de a fi spontană, iar fiint,a respectivă nu mai este astfel capabilă să gândească simplu s,i direct.

Cu toate acestea, este oare posibil să învet ,i fără a urma o autoritate? S , tit,i voi ce înseamnă “a învăt,a”? A acumula cunos,tint,e este un lucru, dar a învăt ,a este ceva cu totul diferit. O mas ,ină poate acumula informat,ii, as,a cum face un automat sau un computer. O mas,ină înmagazinează cunos,tint,e fiindcă i se procură anumite elemente de informare. Ea acumulează din ce în ce mai multe astfel de elemente s,i această acumulare devine s,tiint,ă. O astfel de mas,ină are capacitatea de a culege nis,te informat,ii, de a le înmagazina s,i de a răspunde atunci când i se pun întrebări. Pe de altă parte însă, când o fiint ,ă umană poate să învet,e, ea se arată capabilă de mult mai mult decât de simpla culegere s ,i stocare de informat,ii. Dar o fiint,ă umană nu poate să învet,e cu adevărat decât atunci când este plină de spontaneitate, când nu spune dogmatic: “Eu s ,tiu!” Deci, trebuie să stabilim o distinct ,ie s,i să separăm actul de a învăt ,a de cel de a acumula cunos,tint,e.

Acumularea de cunos,tint,e fără discernământ s,i fără a se urmări înt ,elegerea raporturilor ce există între faptele studiate, vă face mecanici, însă actul învăt ,ării permite fiint,ei să fie plină de spontaneitate, de prospet ,ime, de subtilitate. S, i voi nu vet,i s,ti să învăt,at,i dacă vă mult,umit,i să urmat,i orbes,te autoritatea lucrului cunoscut. Majoritatea educatorilor din lumea întreagă se mult ,umesc să acumuleze s,i să împartă cunos,tint,e, făcând astfel, din cei pe care îi “educă”, nis,te mas,inării incapabile de a învăt,a în mod real. Nu se poate învăt ,a decât

151

Page 152: Eneagrama și diverse.docx

atunci când nu te gândes,ti că s,tii, deci atunci când es,ti mereu deschis s,i doritor să afli. Nu este posibil să învet,i decât atunci când nu mai ...

THE POWER OF NOT KNOWING

Puterea Nes,tiint,ei

Continuăm seria filmelor cu Eckhart Tolle prezentându-vă astăzi unul dintre documentarele din seria “TOUCHING THE ETERNAL” (Atingând Eternul). Cărt ,iile sale apărute în Romania, “Puterea Prezentului” (s ,i în varianta sa interactivă poate fi citită pe primul site dedicat lui Tolle, din Romania) s ,i “UN NOU PĂMÂNT - Trezirea Cons,tiint,ei Umane” sunt încadrate în categoria Biblioterapie, la Editura Curtea Veche. Aceste conferint ,e le putem încadra s,i noi într-o categorie de Filmoterapie sau Videoterapie s ,i chiar o să creem această categorie. Sunt genul de informat,ii care te pot ajuta să-t ,i trezes,ti cons,tiint,a pe măsură ce le vizionezi s,i au o imensă putere de vindecare s,i transformare.

Scopul principal al acestor filme nu este acela de a instaura noi credint ,e s,i nici acela de a încerca să vă convingă de ceva anume, ci de a înfăptui o schimbare în cons,tiint,a voastră, cu alte cuvinte, de a vă trezi. Poate considerat ,i că suntet,i treji acum în timp ce citit ,i aceste rânduri, dar Tolle vorbes ,te de un altfel de trezire, o trezire spirituală, o trezire din somnambulism, din automatism, o trezire de somnul identificării continue cu sinele fals, cu acest complex corp-minte pe care în mod eronat îl consierăm EU, o trezire din iluzie, din iluzia separării, printr-o fermă ancorare în momentul prezent.

Multe ar mai fi de spus, dar pentru moment vă lăsăm să meditat ,i la unele dintre ideile fort,ă ale lui Eckhart. Preluăm s ,i noi de pe blogul lui George Enea câteva din Sfaturile Lui Eckhart Tolle

" • Să întâmpini orice s,i pe oricine într-o stare de LINIS, TE, în locul zgomotului mental, este marele dar pe care îl pot,i oferi Universului.

• Îi spun LINIS, TE, dar este un giuvaer cu multe fet,e: această Linis,te este s,i bucurie, dar s,i iubire.

• Ies,i afară din timp. Din perspectiva egoului, acesta este un lucru rău s ,i te va face să ît,i fie frică. Dar dintr-o perspectivă mai vastă, a ies ,i afară din timp este exact ceea ce este necesar pentru ca noua cons ,tiint,ă să apară în această lume.

152

Page 153: Eneagrama și diverse.docx

• Principala capcană de evitat este confuzia între cont ,inut s,i esent,ă. Dictonul vechi „cunoas,te-te pe tine însut,i” indică spre esent,ă, adevărata ta identitate. Numele tău, nat,ionalitatea, religia, opiniile tale, punctele tale de vedere politice, posesiile materiale,... ce ît ,i place s,i ce nu ît,i place, dorint,e, frici, ambit,ii, ca s,i modul cum te vezi ca un succes sau o ratare, bun sau rău – de fapt istoria ta personală s,i procesul de gândire – toate acestea sunt cont ,inut. Tot cont,inutul se supune legii efemerului, s,i dacă încerci să descoperi cine es ,ti tu în interiorul cont,inutului, vei simt,i frustarea iar s,i iar. S, i as,a cum a arătat Buddha, vei suferi. Suferi pentru că tu ît,i obt,ii identitatea exclusiv din cont,inutul viet,ii tale. Un alt cuvânt pentru cont,inut este forma. Acesta este egoul: identificarea cu forma. Când nu te mai identifici cu forma, egoul nu mai controlează nimic. As,a că atunci când ît,i dai seama că nu es,ti forma, ceea ce va rămâne este ceea ce es,ti tu cu adevărat. Da, ai putea spune că nu mai rămâne nimic, dar nu-i as ,a. Ceea ce rămâne nu este forma, ci ESENT , A, căreia i-am putea spune s ,i spat,iu interior. Spat,iul din care toate formele vin s,i în care dispar. Filosofii antici chinezi l-au numit TAO. El este dincolo de timp. Este eternitatea, primordialul EU SUNT!

• Pot,i să dezvolt,i capacităt,i s,i abilităt,i fără să te identifici cu ele s,i fără o dependent,ă interioară fat,ă de rezultatul viitor al act ,iunii. Când act,ionezi fără ego apare o energie care se revarsă s,i care este de fapt extrem de primitoare. Când te bucuri de momentul prezent, viitorul ce vine nu mai este primordial. Egoul propune activităt,i ce ocolesc momentul prezent s,i de aceea totul devine stresant s,i frustrant.

• Cu privire la psihologie, ea singură nu ne poate purta dincolo de disfunct,iile mint,ii omenes,ti s,i nu ne poate aduce o profundă transformare interioară a fiint,ei umane, care este necesară acum pentru ca omenirea să supraviet,uiască. Psihologia este folositoare, totus ,i, pentru că ne învat,ă cum să recunoas,tem egoul în variatele sale deghizări, astfel încât să nu ne mai poată păcăli iarăs,i s,i iarăs,i. Ce este personalitatea fără ego? Dansul universal al formelor – fascinant, dar efemer, care trece ca un nor.

• Uită de situat,iile viet,ii tale s,i acordă atent,ie viet,ii. Momentele viet,ii tale există în timp. Dar viat ,a ta este acum. Întâmplările din viat ,a ta sunt cont,inutul mint,ii. În schimb, viat,a ta este reală.

• Nefericirea ta poluează nu numai fiint,a ta interioară, ci s,i pe cea a celor din jurul tău, ca s,i psihicul colectiv uman de care es,ti indisolubil legat. Nici-o

153

Page 154: Eneagrama și diverse.docx

altă formă de viat,ă de pe planetă nu cunoas,te negativitatea, doar oamenii, as,a cum nici-o altă formă de viat,ă nu strică s,i otrăves,te pământul, ci îl sust,ine.

• Cu LINIS, TEA vine s,i pacea binefăcătoare.

• Mă predau faptului cu care sunt mai tot timpul în legătură.

• Când sunt singur, cea mai adâncă bucurie este să fiu NIMENI!

• Nu mă mai identific extern cu nimic. Mă duc simplu în linis ,te, cât mai adânc. Locul pe care-l iubesc cel mai mult este LINIS , TEA. Nu pierd linis,tea când vorbesc, deoarece cuvintele răsar atunci chiar din linis ,te. Când oamenii mă lasă singur, nu mai rămâne decât PACEA. S, i asta îmi place foarte mult!

• Când transformarea interioară s-a întâmplat, as , putea spune că a apărut o diferent,ă. Starea simplă de a fi a fost as ,a de completă s,i de binecuvântată încât am pierdut tot interesul de a face ceva sau a interact ,iona. Timp de cât,iva ani m-am pierdut în Fiint,ă. Am renunt,at aproape complet să fac ceva, dar destul cât să mă păstrez în viat,ă s,i chiar s,i asta a fost miraculos. Mi-am pierdut complet interesul pentru viitor. Modul cum sunt acum, este că simt o diferent ,ă în viat,a mea între a fi singur s,i a interact,iona cu oameni, între a fi s ,i a face. Iar a face a fost abandonat s ,i a rămas numai a fi. Era o fericire profundă, minunată, dar, dintr-un punct de vedere exterior, mult ,i oameni au crezut că mi-am pierdut mint,ile, că am înebunit. Unii credeau că e o nebunie SĂ LAS să se ducă toate lucrurile lumes,ti pe care le-am obt,inut. Ei nu înt,elegeau că nu le mai voiam s,i nu mai aveam deloc nevoie de ele. As ,a că, diferent,a este acum între a fi singur s,i a mă întâlni cu oamenii. S , i asta e bine. S, tiu că trebuie să fiu atent, pentru ca lucrul acesta să nu se piardă s,i să nu mă pierd în a face. Nu cred că se mai poate întâmpla asta vreodată, dar e nevoie de multă vigilent,ă!

• Inima învăt,ăturii este simpla practică de a trăi în momentul prezent! Este adevărat, desigur, că fiecare trăies ,te deja în momentul prezent, dar, din păcate, oamenii nu îs,i dau seama de lucrul acesta s,i atunci pretind că trecutul s ,i viitorul sunt mult mai importante decât momentul prezent.

• De fapt, întreaga ta viat,ă se desfăs,oară în spat,iul prezentului. Nimic nu există în afara momentului de acum. Vorbesc de a trăi clipa de fat ,ă, în mod cons,tient! Acesta este s,i cel mai rapid mijloc de a ajunge dincolo de ego. Gândindu-te la trecut s,i la viitor hrănes,ti eul. Trecutul s,i viitorul nu au nicio existent,ă reală, decât ca forme-gând în mintea ta s,i în timp ce tu devii cons,tient de momentul prezent, toate vechile structuri ale mint ,ii tale încetează să mai

154

Page 155: Eneagrama și diverse.docx

opereze. După aceea, mintea nu ît ,i mai este stăpân, ci slujitor. Apare o nouă stare de cons,tiint,ă: PREZENT, A. În loc de a nega momentul acesta ceea ce este de fapt negarea viet,ii de către ego – ÎL ACCEPT, I, îl recunos,ti s,i t,i-l faci prieten din dus,man. Când trăies,ti aliniat la clipa aceasta, tu trăies,ti pacea, dar s,i puterea viet,ii însăs,i! În felul ăsta mergi dincolo de fericirea însăs,i!

• Nu t,ie ît,i e frică de LINIS, TE s,i tăcere, ci egoului tău. Egoul apare din zgomotul neîncetat al mint,ii. Iubes,ti linis,tea pentru că e inseparabilă de ceea ce es,ti în esent,ă. Atunci când te bucuri de orice... adânc... când trăies ,ti frumuset,ea, dragostea, sentimentul intens de a fi viu sau creativitatea – LINIS ,

TEA va fi acolo în fundal, chiar dacă nu es ,ti cons,tient de ea în mod direct. Adevărata creativitate vine din starea de pace. Când devii cons ,tient de linis,tea care es,ti, dimensiunea spirituală intră în viat ,a ta, iar tu es,ti ghidat atunci de o inteligent,ă mult mai vastă decât pot,i cuprinde cu mintea! MarYan

Despre Noile TEHNOLOGII s,i ENERGIA LIBERĂ („Energia PunctuluiZero”)

Iată că acum a sosit s ,i momentul de a init,ia o altă Categorie-Subiect care are încă o foarte mare important,ă în viet,ile fiecăruia dintre noi, cei prezent,i pe Planetă s,i încă supus,i rigorilor Planului Fizic : despre Noile Tehnologii, bazate pe Energii Alternative s,i mai ales pe „FREE ENERGY” sau „Energia Liberă” sau, cum mai este cunoscută, ca „Energia Punctului Zero”...

Pentru că în cadrul acestui Subiect vom veni cu articole, zic eu, foarte interesante – atât despre DATE FUNDAMENTALE care certifică acest aspect legat de „Free Energy”, cât s,i cu elemente practice, cu invent,ii-prototipuri, mai ales din cele accesibile s,i deja create s,i standardizate pentru product,ie – probabil că vet,i intra mai des în această Categorie-Subiect, pentru a vedea „ce mai este nou”, legat de acest Subiect (mai ales că vom aduce s ,i informat,ii venite de la alte Surse – cu articole create de către autorii unor site-uri care promovează în mod direct s,i foarte dinamic acest domeniu atât de viu s ,i dinamic !).

Însă, pentru acest articol introductiv, doresc să ofer câteva prime elemente despre ce înseamnă această „Free Energy” sau „ENERGIE A PUNCTULUI ZERO” s,i „cum stă treaba” cu aceste „Dispozitive de Energie Liberă” de care „vuies ,te Netul” s,i de care marea majoritate at,i auzit s,i... cam atât : ce-i cu aceste dispozitive s,i de ce nu au apărut încă pe „piat ,ă” ? – des,i atât de mult,i vorbesc

155

Page 156: Eneagrama și diverse.docx

despre ele, venind cu scheme s,i informat,ii atât de „precise” despre funct,ionarea s,i funct,ionalitatea acestora, s,i cu mari promisiuni despre punerea lor în practică în „cât mai curând timp posibil” ...

Pentru aceasta, cel put,in în acest articol vom fi ajutat ,i s,i ghidat,i de informat,ii oferite inclusiv de Fondatori prin Sal Rachele, care ne transmit atât de limpede s,i, în acelas,i timp atât de elegant, informat,ii fundamentale, inclusiv de acest tip, ca cele abordate în acest subiect.

As,adar, FONDATORII, prin vocea lui Sal Rachele, afirmă că, pentru ca tehnologia bazată pe „Punctul Zero” să poată prolifera în lumea noastră, cons ,tiint,a fiecăruia trebuie să se deschidă ideii că este posibil ca să trăim într-un OCEAN DE ABUNDENt,Ă INFINITĂ.

Unii specialis,ti în fizică nucleară au demonstrat deja că Universul cont ,ine o cantitate aproape infinită de energie potent,ială.

Pe măsură ce sufletele evoluează pe Pământ s ,i renunt,ă la credint,a în insuficient,a resurselor, în lipsuri s,i limitări, ele vor crea un câmp puternic de „cons,tiint,ă a prosperităt,ii”, care se va răspândi s,i va transforma câmpul eteric al Pământului suficient de mult, încât să permită dispozitivelor bazate pe Energia Punctului Zero să funct,ioneze fără probleme s,i cu exactitate.

Din cauză că suntem „Fiint,e electro-magnetice”, câmpul nostru electromagnetic ne afectează experimentele – în special pe acelea care au de-a face cu mecanica cuantică s,i cu Punctul Zero.

Acest lucru a fost demonstrat în experimentele cuantice.

Observatorul afectează ceea ce observă. Pe drept cuvânt, observatorul este ceea ce observă, pentru că toate Una sunt.

Cons,tiint,a afectează funct,ionarea dispozitivelor tehnologice. Acest fapt este demonstrat cu us,urint,ă în laboratorul de fizică cuantică, dar se aplică s,i la init,ierea noilor tehnologii, care nu sunt acceptate us,or de către oamenii de s,tiint,ă „oficiali”.

Convingerea că ceva nu va funct,iona afectează rezultatul experimentelor.Mult,i dintre inventatori au dezvoltat ceea ce ei numesc „Mas ,ini de generat Energia Punctului Zero” s,i au fost foarte entuzias ,ti în privint,a capacităt,ii acestor dispozitive de a se brans,a la câmpul de energie eterică s,i de a produce energie, practic, nelimitată, numai că sperant ,ele le-au fost năruite atunci când

156

Page 157: Eneagrama și diverse.docx

au fost chemat,i s,i colegi sceptici, deopotrivă, ca să fie martori ai „miracolului”. Fondatorii intră s,i în „detalii tehnice”, precizând că, în punctul în care aproape nu există rezistent,ă, avem potent,ial energetic aproape infinit. În acest caz este accesat câmpul infinit de energie al planurilor eterice, întrucât sursa nediferent,iată de energie creează un „tunel”, din tărâmul eteric până în tărâmul fizic.

Exact în punctul în care polarităt ,ile se află în echilibru, avem o mini-Gaură de Vierme, sau Portal, care se deschide în tărâmurile eterice. Tehnologia care se brans,ează în „gaura de vierme” este, practic, aceeas ,i tehnologie care utilizează câmpul punctului zero pentru a propulsa o navă spat ,ială prin tărâmurile eterice, între puncte fizice 3D din timp/spat,iu.

Până în acest moment numai câteva dispozitive bazate pe punctul zero au putut funct,iona pe Pământ, s,i atunci numai în prezent,a acelora care cred s,i acceptă pe deplin această tehnologie.

Adesea, dispozitivele es,uează în prezent,a celor sceptici, din cauza câmpului electromagnetic polarizat negativ prezent în jurul unor asemenea sceptici. (Desigur, ne referim la cei care refuză să aibă o minte deschisă, căci există s ,i o formă de scepticism sănătos.)

Vibrat,iile energetice ale As,TEPTĂRILOR NEGATIVE interact,ionează în mediul cuantic s,i afectează capacitatea inventatorilor de a-s,i prezenta cu succes dispozitivul. Asemenea dispozitive pot funct ,iona numai într-un câmp de cons,tiint,ă care acceptă realitatea lor.

Chiar dacă dispozitivele funct,ionează fără probleme, aceia care nu sunt capabili sau nu vor să le accepte realitatea, nu vor trăi „miracolul”.

Pe măsură ce Pământul intră în Zona Electro-magnetică Nulă, iar polarizarea Planetei scade, Tehnologia pe baza Punctului Zero va avea un teren mai fertil, în care să fie dezvoltată.

În acelas,i timp, nivelul cons,tiint,ei oamenilor de s,tiint,ă va cres,te. Ei îs,i vor crea „oaze sigure”, în care invent,iile lor nu vor putea fi furate sau cenzurate...

Cons,tiint,a colectivă, în înregistrările Akashice, cont ,ine întreaga tehnologie avansată realizată vreodată de la începutul Pământului.

Noi civilizat,ii au venit s,i au plecat, mult,i cercetători cons,tient,i au accesat Câmpul Akashic pentru a redescoperi Tehnologiile Geometriei Sacre,

157

Page 158: Eneagrama și diverse.docx

Generatoare de Christal, Energia Punctului Zero, Fuziunea la rece, Radionică, s ,i altele.

Chiar s,i FONDATORII s-au tot întrebat de ce civilizat ,iile decad în mod repetat, tocmai când lucrurile par să treacă spre alt nivel.

În fiecare caz, câteva suflete au reus,it să păstreze cunoas,terea dobâdită în acele timpuri s,i să o aplice în încarnările ulterioare. De asemenea, în cele mai multe cazuri, un mic număr de suflete au ales să părăsească Pământul cu cons,tiint,a intactă s,i să meargă în alte lumi, mai degrabă decât să fie parte din „a începe din nou” pe Pământ (as ,a cum s-a petrecut inclusiv după ultima „Cădere a Atlantidei” de acum aproximativ 12.000 de ani, la ultimul „semi-Ciclu Platonic”, mai exact în anul 9.564 Î.Ch.)...

Modalitatea preferată a celor înt,elept,i din civilizat,iile trecute a fost de a rămâne în tărâmurile superioare s,i a comunica cu societăt,ile nou create prin contact telepatic, chanelling s,i aterizări scurte s,i ocazionale pe Pământ. (Cea din urmă metodă a fost descurajată s ,i este cea mai utilizată de către ET cei mai put,in evoluat,i care interact,ionează direct cu oamenii prin intermediul navelor spat,iale s,i proiect,iilor holografice.)

Fondatorii afirmă că există o mare parte de adevăr în afirmat ,ia făcută de mult,i dintre vizionari, că tehnologiile au fost retrase de către întelept ,i pentru a evita utilizarea gres,ită de către oamenii care se află pe drumul evolut ,iei, mult,i dintre ei uitând de înt,elegerea lor spirituală când au trecut prin distrugerea civilizat ,iei precedente.

Datorită Legii Non-Interferent,ei, mult,i întelept,i au părăsit complet planul Pământului, lăsând omenirea să se lupte pentru a face propriile alegeri, care nu au fost de multe ori în beneficiul maxim al cres,terii sufletului.

Diferite măsuri de protect,ie au fost instituite pentru a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor puternice.

Bariera de frecvent,ă a fost o cooperare între fact,iunile de lumină s,i cele întunecate ale raselor stelare de pe Orion s,i Sirius A.

Cele întunecate doreau să împiedice oamenii de pe Pământ să se dezvolte psihic s,i intuitiv. Cele de lumină sust ,ineau carantina pentru că nu doreau ca oamenii negativi de pe Pământ să migreze în părt ,ile vecine ale galaxiei s ,i să răspândească modul lor războinic.

158

Page 159: Eneagrama și diverse.docx

Deci, pe Pământ au fost instituite tipare energetice pentru a evita utilizarea tehnologiilor avansate.

Totus,i, datorită interferent,ei celor din Zeta Reticuli, Orionieni cenus ,ii, Pleiadieni luminos,i s,i alte grupuri, tehnologii avansate au fost reintroduse în Secolul 20, sub forma circuitelor integrate, computerelor s ,i dispozitivelor de telecomunicat,ii.

Din perspectiva Fizicii Cuantice, tehnologiile înalte, ca tehnologia punctului zero, poate exista doar în cadrul unei rezonant,e de sust,inere a câmpului supra-conductor.

O cons,tiint,ă predominant negativă nu poate crea un câmp de rezonant ,ă suportiv.

Dintr-o perspectivă METAFIZICĂ, o planetă care cont,ine o cons,tiint,ă negativă mare, care crede în lipsă s ,i deficit, nu va atrage prosperitatea s ,i abundent,a asociate cu Câmpul Punctului Zero.

As,adar, către finalul acestui prim articol despre Tehnologii avansate s ,i Energie Liberă, putem concluziona că aceste tehnologii creează o punte între tărâmurile eterice s,i cele fizice, permit,ând Câmpului aproape infinit al Sursei nediferent,iate de Energie să curgă s,i să regenereze tărâmul fizic. Unii cercetători numesc această curgere de energie „CENTROPIE” sau „încărcarea entropiei” fiindcă este inversul entropiei observată în legea a doua a termodinamicii.

Pentru a explica acest lucru în termeni practici, Energia Spirituală a Sursei revitalizează lucrurile care „se prăbus,esc” sau care sunt „măturate” de către ravagiile timpului densităt,ii a 3-a.

Deci, după cum vedem, sunt cât,iva factori care, în trecut, au prevenit reintroducerea tehnologiilor avansate după ce o civilizat,ie a decăzut.

În starea tranzitorie prezentă a Pământului, Fondatorii afirmă că un număr suficient de suflete iluminate vor supraviet,ui schimbărilor, împreună cu cunoas,terea lor de adevăruri mai înalte, iar aceasta le va permite ca să creeze CÂMPURI DE REZONANt,Ă care să conducă către dezvoltarea unor TEHNOLOGII ÎNALTE.

În plus, sufletele din a 4-a dimensiune îs ,i vor dezvolta rapid abilităt,ile lor telepatice, care îi vor ajuta în mod deosebit la echilibrarea utilizării tehnologiei.

159

Page 160: Eneagrama și diverse.docx

În final, putem s,i noi constata, precum Fondatorii, că, până la momentul în care Internetul a devenit disponibil pe tot globul, majoritatea progreselor reale ale tehnologiei au fost cenzurate, pentru ca elita conducătoare să-s ,i poată ment,ine sistemele instalate. Ei nu vor ca oamenii obis ,nuit,i să devină prea puternici („împuternicit,i”), întrucât ei văd acest fapt ca pe o amenint ,are asupra modului lor de viat,ă („a conduce” s,i „a controla”).

Astfel, au fost suprimate majoritatea tehnologiilor care sunt cu adevărat folositoare...

Există tratamente pentru cancer de mai bine de 100 de ani. De asemenea, există, de mult timp, capacitatea de a produce energie curată. Se poate cultiva hrană ieftină s,i din abundent,ă, destul cât să fie hrănită o populat ,ie de 10 ori mai mare decât cea din prezent (după cum afirmă Fondatorii).

Concluzia finală este aceeas,i : des,i vina apart,ine part,ial Cabalei, cons,tiint,a globală a omenirii a fost cea care a t ,inut tehnologia în întuneric. Va fi o mare revolut,ie tehnologică în anii ce urmează, care va face ca progresele tehnologice recente să pară s,terse, prin comparat,ie.

Totus,i, aceasta se va manifesta abia după ce fort ,ele actuale ale controlului s,i dominat,iei vor intra în declin...

MarYan

PARTICULARITĂT, ILE PROCESELOR AFECTIVE

În psihologia românească, o preocupare sistematică pentru studiul afectivităt ,ii a avut psihologul Vasile Pavelcu (1900 - 1991). El a surprins o serie de caracteristici ale proceselor afective:

a) Nota distinctivă a proceselor afective este subiectivitatea. Orice fenomen psihic este subiectiv, în sensul că apart,ine unui subiect, dar trăirile afective exprimă această caracteristică la nivelul cel mai înalt. Ele depind de trebuint,ele noastre actuale. Modul în care react ,ionăm afectiv la o anumită situat,ie dezvăluie natura trebuint,elor noastre s,i gradul lor de satisfacere.

b) Procesele afective implică o apreciere, o evaluare. Ele traduc utilitatea obiectelor sau situat,iilor, important,a lor pentru subiect. Plăcerea, satisfact,ia, bucuria ne informează că un obiect ne convine, corespunde

160

Page 161: Eneagrama și diverse.docx

trebuint,elor noastre, în timp ce neplăcerea, insatisfact ,ia ar fi semnele valorii negative a obiectelor sau situat ,iilor care le-au declans,at. Un sentiment este s,i o atitudine favorabilă sau nefavorabilă fat ,ă de o persoană, fat,ă de un eveniment sau situat,ie.

c) Procesele afective au o valoare motivat,ională. Orice stare afectivă posedă o încărcătură energetică, o tensiune care o poate transforma în fort ,ă declans,atoare a act,iunii. Trăirea afectivă nu este doar un însot ,itor al motivului act,iunii, ci poate deveni, ea însăs ,i, un motiv. Trebuint,a s,i starea afectivă, în relat,iile lor dinamice, îndeplinesc fiecare rolul de cauză s,i efect. De aceea se spune că procesele afective pot fi considerate motive active în plină desfăs ,urare, pe când motivele ar putea reprezenta cristalizări ale proceselor afective.

d) Polaritatea proceselor afective indică tendint,a acestora de a gravita în jurul polului pozitiv sau negativ, de a forma cupluri contrare (bucurietristet,e, iubire-ură, admirat,ie-dispret,). Viat,a afectivă se prezintă ca o alternant,ă a contrastelor. Iubirea se transformă în contrariul ei când ne simt,im trădat,i, admirat,ia se transformă în dispret, când as,teptările ne sunt îns,elate.

Vasile Pavelcu atrage atent,ia asupra faptului că dinamica viet ,ii afective confirmă dictonul “extremele se ating” (extremele excesive se transformă în contrarii, aspectul solar excesiv manifestă aspect lunar). Iubirea este mai aproape de ură decât de indiferent ,ă, gelozia apare drept “energia iubirii convertită în ură”.

e) Mobilitatea proceselor afective exprimă trecerea de la o trăire afectivă la alta (de la iubire la ură, de la admirat ,ie la dispret,) dar s,i trecerea de la o fază la alta în interiorul aceleias,i trăiri afective, treceri realizate

în funct,ie de situat,ie s,i de solicitări. O mobilitate extremă a trăirilor afective indică însă instabilitatea afectivă a individului. Aceasta este semnul unei imaturităt,i afective sau al unei boli psihice. Stabilitatea afectivă reflectă maturizarea personalităt,ii.

f) Procesele afective sunt caracterizate s ,i printr-o anumită intensitate (fort,ă, tărie, profunzime) s,i durată (persistent,ă în timp). Intensitatea s,i

161

Page 162: Eneagrama și diverse.docx

durata sunt dependente de tipul trăirii afective, dar s ,i de particularităt,ile subiectului s,i ale situat,iei.

FORMELE VIET, II AFECTIVE SUNT:

Sfera afectivităt,ii umane este extrem de bogată s ,i de variată. Ea include toată gama trăirilor care reflectă relat,iile dintre individ s,i mediul înconjurător. Vom regăsi deci în cadrul afectivităt,ii: emot,ii, dispozit,ii, sentimente s,i pasiuni.

Emot,iile sunt trăiri afective de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă react,iile noastre la situat,iile, evenimentele cu care ne confruntăm.

Emot,iile au un caracter situat,ional s,i o orientare bine determinată. Nu ne este frică în general, ci de ceva anume, bine precizat. Emot ,iile pot fi declans,ate de o împrejurare reală sau de una imaginată. Gândul că profesorul va depista faptul de a fi copiat tema de la un coleg îl face pe elev să-i fie frică de întâlnirea cu profesorul. Există o mare varietate de emot ,ii. Bucuria, tristet,ea, admirat,ia, dispret,ul, surpriza, dezgustul, rus,inea, nemult,umirea, frica, furia, sperant,a, mila sunt numai câteva dintre emot ,iile pe care le trăim. Psihologul american R. Plutchik consideră că există opt emot,ii de bază: teama, surpriza, tristet,ea, dezgustul, furia, anticiparea, bucuria s ,i acceptul. Celelalte emot ,ii ar rezulta din combinarea acestora. De exemplu, dispret,ul ar rezulta din combinarea furiei cu dezgustul.

Iubire = Bucurie + Acceptare ; Supunere = Acceptare + Teamă

Respect = Teamă + Surpriză ; Dezamăgire = Surpriză + Tristet,e

Remus,care = Tristet,e + Dezgust ; Dispret, = Dezgust + Furie

Agresiune = Furie + Anticipare ; Optimism = Anticipare + Bucurie Emot ,iile variază ca intensitate de la forme us,oare sau moderate la forme intense sau foarte intense. De exemplu, tristet ,ea poate varia de la o us,oară mâhnire până la tristet,e profundă sau disperare. Frica poate trece de la o imperceptibilă teamă până la frica paralizantă (groaza). Atunci când emot ,iile sunt foarte intense, vorbim de emot,ii-s,oc sau afecte. Au fost identificate patru emot ,ii-s,oc tipice: groaza, furia, disperarea (tristet ,ea profundă) s,i bucuria explozivă. Ele se caracterizează prin aparit,ie bruscă s,i de scurtă durată, o desfăs,urare tumultoasă s,i o expresivitate accentuată. Afectele tind să scape controlului cons,tient. Este motivul pentru care, sub influent ,a lor, oamenii pot săvârs,i fapte necugetate. Când suntet,i foarte furios,i, prietenii vă recomandă să respirat,i

162

Page 163: Eneagrama și diverse.docx

adânc, să numărat,i în gând până la zece pentru a putea depăs ,i momentul maximei intensităt,i a afectului s,i a nu întreprinde vreo act,iune pe care apoi să o regretat,i.

Dispozit,iile sunt trăiri afective difuze s,i generalizate, de intensitate redusă, care pot dura multă vreme, dând astfel o anumită tonalitate întregii noastre viet ,i psihice. Când cineva este bine dispus, vede totul în culori luminoase s,i se bucură de cele mai neînsemnate lucruri. Dimpotrivă, când este prost dispus, vede numai aspectele neplăcute ale existent,ei, nu are chef de nimic, caută motive de ceartă cu cei din jur.

Dispozit,iile alcătuiesc un fel de fond emot ,ional care controlează comportamentul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Spre deosebire de emot,ii, în cazul cărora omul este cons ,tient de obiectul sau situat,ia care i-a provocat emot,ia, dispozit,iile afective par să nu fie legate de o situat ,ie anume. Aceasta nu înseamnă însă că ele nu au o cauză, chiar dacă individul nu-s ,i dă seama de existent,a lor. Dispozit,iile pot fi de ordin intern: oboseala, starea de sănătate, resursele energetice. Alteori ele sunt de ordin extern: atmosfera de la locul de muncă, climatul familial, relat ,iile cu prietenii. Concepte- cheie: emot ,ii, dispozit,ii, sentimente, pasiuni

Dict,ionar: Psihoză = boală psihică ce se manifestă prin grave tulburări ale afectivităt,ii, gândirii s,i comportamentului, de care bolnavul nu este cons ,tient. SENTIMENTELE sunt trăiri afective complexe, de lungă durată, stabile s ,i de intensitate moderată. Gama sentimentelor umane este foarte diversă. Pentru a denumi sentimentele se utilizează de multe ori aceias ,i termeni ca s,i în cazul emot,iilor: iubire, ură, simpatie, antipatie, gelozie, invidie, admirat ,ie, recunos,tint,ă. Acest lucru se datorează faptului că sunt trăite similar, se află în consonant,ă s,i, adesea, trec unele în altele. Ele nu trebuie confundate. Sentimentul este o emot,ie repetată, stabilizată s,i generalizată, care persistă în timp s,i rezistă la divers,i factori perturbatori. Nu poate fi confundată prima emot,ie a îndrăgostirii cu sentimentul iubirii.

Prin gradul lor de stabilitate s,i generalitate, sentimentele devin adevărate atitudini afective fat,ă de obiecte, evenimente, persoane semnificative pentru individ. Sentimentele se nasc s ,i se dezvoltă în timp. Orice sentiment are o desfăs,urare procesuală care cuprinde faze relativ distincte. Se delimitează o fază de cristalizare, echivalentă cu structurarea s ,i constituirea sentimentelor, o fază de maturizare, care înseamnă stabilitate, constant ,ă, organizare a

163

Page 164: Eneagrama și diverse.docx

sentimentelor s,i o fază de decristalizare, când sentimentele slăbesc, se sting prin uzură, sat,ietate sau suprasolicitare.

În structurarea sentimentelor intervin elemente de ordin cognitiv s ,i volitiv. Sentimentele presupun un control cons,tient, o analiză rat,ională în vederea înt,elegerii s,i justificării atitudinii respective, precum s ,i efort voluntar în vederea realizării năzuint,elor. Sentimentele pot fi în relat ,ie cu anumite valori s,i atunci distingem între sentimente morale, sentimente estetice s ,i sentimente intelectuale. Sentimentele au fost generos ilustrate în creat ,iile artistice s,i literare.

PASIUNILE sunt trăiri afective foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează întreaga personalitate. Pasiunile sunt foarte active. Ele îl stăpânesc pe om s,i îl împing cu putere într-o anumită direct ,ie, în desfăs,urarea unei activităt,i. Omul stăpânit de o pasiune îs,i mobilizează toate energiile s,i demonstrează o neobis,nuită tenacitate în promovarea acestora.

Considerate din punct de vedere valoric, pasiunile pot fi pozitive (nobile, constructive) sau negative (pasiuni oarbe, numite patimi sau vicii). (notă personală: diateza luetică din homeopatie, sau sifilisul “strâmbă-lemne sfarmăpiatră”, e numită s,i diateza distructivă; asociată cu onania, masturbarea s,i alte practici care induc receptivitate pe manipura chakra, se induce “orbirea cârtit,oi”, comportament pătimas, s,i “dezastru în fiint,ă”.) Iubirea pasională, pasiunea pentru un domeniu s,tiint,ific, artistic, ori pasiunea de colect,ionar sunt tot atâtea pasiuni nobile, constructive. Gelozia, avarit ,ia, patima jocurilor de noroc, dependent,a de droguri, alcoolismul sunt pasiuni oarbe sau vicii care au ca efect bulversarea viet,ii psihice, ori degradarea fizică s,i morală a omului. Ele pot atinge o intensitate patologică care face ravagii în personalitatea individului s,i sfârs,esc prin adevărate psihoze pasionale. Personaje literare celebre: Othello, Harpagon, Hagi-Tudose, Phedra ilustrează consecint,ele nefaste ale dominat,iei patimilor.

Studiul proceselor afective se face luând ca fenomen tipic emot ,ia. Adesea se preferă termenul de emot,ie pentru a desemna toată gama trăirilor afective.

Orice proces emot,ional are o configurat,ie complexă care implică: a) modificări organice, vegetative; b) manifestări comportamentale; c) trăirea afectivă. Aceste laturi alcătuiesc o unitate, căci trăirea subiectivă are la bază mecanisme neurosomatice fără de care nu poate să apară.

164

Page 165: Eneagrama și diverse.docx

a) Modificările organice. Pentru a pune în evident ,ă modificările organice care au loc în procesul emot ,ional, au fost înregistrate, cu aparate speciale, activitatea cardiovasculară (ritmul cardiac), activitatea sistemului circulator (pulsul, tensiunea), tonusul muscular, conductant ,a pielii (react,ia electrodermală), ritmul respirat,iei, diametrul pupilei, compozit,ia chimică a sângelui, secret ,ia salivară. S-a constatat că aparit ,ia unei emot,ii determină perturbări ale ansamblului acestor componente. Unele dintre ele sunt us,or de constatat prin manifestările lor exterioare: paloare, înros,ire, tremur, lacrimi, transpirat,ie.

Nu se poate vorbi despre modificări fiziologice specifice fiecărui tip de emot ,ie. În consecint,ă, nu se poate determina, pe baza înregistrării acestor modificări, ce emot,ie trăies,te persoana respectivă. De exemplu, tremurul poate apărea în emot,iile de frică, de furie, dar s,i într-o stare neemotivă, ca efect al oboselii sau al consumului exagerat de cafea. De asemenea, s-a constatat că indivizii plasat ,i în aceeas,i situat,ie emot,ională pot avea react,ii diferite.

Cercetările experimentale au scos în evident ,ă faptul că react,iile cele mai frecvente care apar în emot ,ia de frică sunt accelerarea ritmului respirat ,iei s,i cres,terea conductant,ei pielii. Mânia este însot,ită de încetinirea ritmului cardiac, cres,terea tensiunii musculare s,i cres,terea rezistent,ei electrice a pielii. Frica s,i mânia măresc nivelul colesterolului. Secret ,ia salivară descres,te în emot,iile de frică s,i de mânie, în schimb se accentuează transpirat ,ia. Cu cât emot,ia este mai puternică, cu atât modificările fiziologice sunt mai pregnante.

b) Manifestările comportamentale. Emot,iile sunt însot,ite de manifestări comportamentale, accesibile observat,iei, s,i anume: mimica, pantomimica, expresia vocală. Mimica prezintă ansamblul modificărilor expresive la care participă elementele mobile ale fet ,ei (ochii, sprâncenele, mus,chii fet,ei, buzele). Ea este cea mai elocventă manifestare exterioară a emot,iei, fiind considerată un adevărat “barometru” al emot,iei. Când un om este bucuros sau mânios, acest lucru i se poate citi pe fat,ă.

Mimica are o componentă nativă. Acest lucru a fost observat urmărindu-se, comparativ, expresiile faciale ale copiilor foarte mici, orbi din nas ,tere s,i ale celor văzători. S-a constatat că râsul, react,ia de frică, mânie, bucurie sunt

165

Page 166: Eneagrama și diverse.docx

aceleas,i la cele două categorii de subiect,i. O dată cu vârsta, expresia emot,iilor la orbii nativi slăbes,te s,i sărăces,te. Deci mimica are s,i o componentă dobândită, însus,ită prin imitat,ie s,i efort voluntar. Uneori pot apărea discrepant,e între trăirea afectivă s,i expresia emot,ională. Actorii pot simula o gamă foarte variată de trăiri sufletes,ti.

Pantomimica se exprimă în felul de a merge, mis,cările pe care le facem când vorbim, t,inuta corporală. Mersul agale cu brat,ele atârnând s,i capul aplecat trădează tristet,ea unei persoane. Mersul săltăret,, cu balansarea puternică a brat,elor s,i t,inuta dreaptă indică bucuria persoanei.

Expresia vocală se traduce prin modificări în tonalitate, timbru, intensitate, accent, pauze. Vocea se modulează în funct,ie de emot,ie. În stările de mânie apare tremurul vocii, tonul se ridică, în timp ce în starea de frică se scoate un t,ipăt sau se vorbes,te pit,igăiat s,i repezit. În voios,ie apare râsul iar în mâhnire apare oftatul.

Toate aceste modificări comportamentale sunt corelate cu modificările fiziologice s,i se organizează în jurul unei trăiri formând ceea ce se numes ,te conduita emot,ional-expresivă. Modificările fiziologice s,i comportamentale sunt foarte puternice în cazul afectelor, în timp ce, în emot ,iile obis,nuite, ele sunt mai moderate. Conduitele expresive constituie un mod de comunicare, o manieră de a exercita o influent,ă asupra celuilalt.

Ilustrare

În cazul furiei, manifestările sunt foarte pregnante. Accesul de furie se manifestă prin înros,irea fet,ei, ochii par să iasă din orbite s,i sunt injectat,i, pulsul se accelerează, persoana începe să gâfâie, se agită, gesticulează, trântes ,te obiectele din cale. Există s,i situat,ii când persoana react,ionează, în mod paradoxal, invers. Sunt as,a numitele furii palide, în care persoana devine lividă s,i imobilă.

c) Trăirile afective constituie aspectul subiectiv al procesului emot ,ional s,i t,in de experient,a nemijlocită, intimă a persoanei. Trăirile afective pot fi cunoscute prin relatările verbale ale subiect ,ilor, precum s,i prin înregistrarea manifestărilor fiziologice s ,i comportamentale. Nevoia omului de a comunica trăirile afective cres ,te o dată cu vârsta. Comunicarea trăirilor afective poate constitui un mijloc de descărcare a tensiunii nervoase. De aceea, în psihoterapie se utilizează diferite

166

Page 167: Eneagrama și diverse.docx

procedee (convorbiri, imagini proiective, dramatizări) prin care se dă pacientului posibilitatea să-s,i exteriorizeze trăirile afective, mai ales pe cele conflictuale, ceea ce duce la o slăbire a tensiunii nervoase. Trăirile afective sunt exprimate s,i prin mijloace artistice s,i literare (poezie, muzică, dans). Orice trăire afectivă trebuie definită în funct ,ie de context s,i prin integrarea în ansamblul manifestărilor emot,ionale.

ROLUL PROCESELOR AFECTIVE ÎN ACTIVITATEA UMANĂ

Procesele afective alcătuiesc fondul s,i latura energetică a viet,ii psihice s,i comportamentului uman. Ele intervin ca surse de energie internă care potent,ează activitatea sau chiar ca imbolduri către anumite act ,iuni. Unele dintre ele, cum sunt sentimentele, constituie motive de activitate sust ,inută. Emot,iile nu numai că sust,in energetic activitatea omului, dar o pot s ,i anticipa în coordonatele ei esent,iale.

Funct,ia de bază a proceselor afective este aceea de a pune organismul în acord cu situat,ia, deci de a regla s ,i adapta conduita umană. Această funct ,ie a fost mult timp controversată. Unii psihologi au sust ,inut că emot,iile, prin starea de agitat,ie pe care o generează, dezorganizează conduita umană. La polul opus se situează cei care apreciază că, prin mobilizarea energetică pe care o realizează, emot,iile organizează conduita. Unii fiziologi tratează emot ,ia ca pe un ansamblu de react,ii cu caracter adaptativ. Modificările organice care se produc ca efecte ale descărcării sistemului nervos vegetativ sunt modificări utile organismului, mai ales în condit,ii dificile.

Vasile Pavelcu a sust,inut că doar emot,iile dezorganizează conduita, în timp ce sentimentele o organizează. Se apreciază însă că procesele afective pot îndeplini ambele roluri, dar în condit,ii diferite. Emot,iile de intensitate medie au, de regulă, un efect dinamizator, adaptativ, în timp ce emot ,iile de intensitate maximă au ca efect dezorganizarea conduitei (prin agitat ,ie inutilă, încremenire în fat,a primejdiei, anihilarea act,iunii).

Afectivitatea este o componentă importantă a profilului personalităt ,ii. Multe tipologii temperamentale iau în considerare dimensiunea emot ,ională în definirea s,i diferent,ierea temperamentelor. Comportamentul afectiv individualizează persoana în situat ,ii diferite de viat,ă. Perceput de ceilalt,i, acest comportament reprezintă un instrument al cunoas ,terii interpersonale. Este cheia cu care deschidem poarta către înt,elegerea celuilalt.

167

Page 168: Eneagrama și diverse.docx

Vasile Pavelcu: “Cheia înt,elegerii altora se află în propriile noastre vibrat ,ii afective.”

REZUMAT:

¤ Procesele afective sunt stări sau trăiri subiective care reflectă relat ,iile omului cu lumea înconjurătoare, măsura în care necesităt ,ile lui interne sunt sau nu satisfăcute.

¤ Particularităt,ile proceselor afective sunt: a) subiectivitatea; b) caracterul apreciativ; c) valoarea motivat,ională; d) polaritatea; e) mobilitatea; f) intensitatea s,i durata.

¤ Formele viet,ii afective sunt: emot,ia, dispozit,ia, sentimentul, pasiunea.

¤ Procesul emot,ional se exprimă prin: modificări organice, manifestări comportamentale s,i trăiri afective.

¤ Rolul proceselor afective: a) sust,in energetic activitatea umană; b) realizează adaptarea individului la mediu; c) favorizează cunoas,terea interpersonală.

MEMORIA este procesul psihic care asigură întipărirea, stocarea s ,i reactualizarea experient,ei anterioare. ¤ Ce este memoria? ¤ Caracteristicile memoriei ¤ Formele memoriei ¤ Memorie s ,i uitare ¤ Condit,ii ale optimizării memoriei ¤ Memorie s,i învăt,are

Cont,inutul memoriei este divers s,i se constituie din imagini, cuvinte, propozit ,ii, idei, trăiri afective, mis,cări. Memoria, în calitate de proces psihic, se realizează în trei faze:

a) întipărirea (fixarea, encodarea, engramarea) este faza memoriei în care informat,ia se traduce într-un cod (imagine, sunet, propozit ,ie), astfel încât să poată pătrunde în sistemul memoriei;

b) stocarea (conservarea, păstrarea) se referă la ret ,inerea informat,iilor pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp;

c) reactualizarea (recuperarea) are în vedere aducerea la suprafat ,ă a informat,iilor ret,inute în vederea utilizării lor în activitatea umană.

Reactualizarea se poate realiza sub forma recunoas ,terii sau a reproducerii. Recunoas,terea se produce în prezent,a materialului care a

168

Page 169: Eneagrama și diverse.docx

fost memorat iar reproducerea în absent ,a materialului. Dacă la o lucrare de control primit,i întrebări cu răspunsuri la alegere, reactualizarea informat,iilor se va realiza prin recunoas,terea răspunsurilor corecte, iar dacă întrebările vă vor solicita să construit ,i în mod liber răspunsul, atunci reactualizarea informat,iilor se bazează pe reproducere.

Concepte-cheie: ¤ memoria: - proces activ ; - proces inteligibil ; - proces selectiv

Caracteristicile memoriei

Memoria umană este o modalitate de reflectare a trecutului. Ea nu trebuie înt,eleasă însă ca o înregistrare mecanică - as ,a cum se produce pe banda magnetică - a evenimentelor anterioare. Memoria este un proces activ deoarece faptele memorate, păstrate s,i reactualizate suportă modificări importante: reorganizări, sistematizări, reconstruct ,ii. Încă din momentul întipăririi, omul modifică s ,i reconstruies,te informat,ia pentru a-i deveni mai familiară s,i pentru a o putea înt,elege mai bine. S, i în timpul păstrării există o dinamică a informat,iilor, care presupune organizarea s,i reorganizarea celor memorate, stabilirea de legături între cunos,tint,ele noi s,i cele anterior stocate.

Memoria are un caracter inteligibil, ceea ce presupune înt ,elegerea informat,iilor memorate, organizarea materialului de memorat după criterii de semnificat ,ie. Imaginat,i situat,ia în care avet,i de învăt,at o lect,ie s,i facet,i o prelucrare a materialului pentru a-l putea ret,ine mai us,or: îl împărt,it,i în fragmente, desprindet,i ideile principale, facet,i o schemă, realizat,i asociat,ii cu informat,ii anterioare. Chiar s,i atunci când materialul de memorat nu cont ,ine în sine legături logice, tendint,a omului este aceea de a introduce diferite legături care să-l ajute în ret,inerea materialului.

Cercetările asupra memoriei umane au pus în evident,ă caracterul selectiv al acesteia. Omul ret,ine s,i reactualizează doar o parte a informat,iilor. Memorarea tuturor cont,inuturilor informat,ionale nu este nici posibilă s,i nici necesară. De obicei, ret,inem s,i reactualizăm informat,iile care prezintă o anumită semnificat,ie pentru noi s,i deci corespund preocupărilor, intereselor, gradului de cultură s,i vârstei. Selectivitatea poate fi determinată de implicarea noastră emot,ională, de atitudinea pe care o avem fat,ă de un anumit eveniment.

FORMELE MEMORIEI

169

Page 170: Eneagrama și diverse.docx

Cercetările efectuate asupra memoriei au permis identificarea mai multor forme sau tipuri ale memoriei. Cea mai frecventă clasificare are la bază criteriul duratei păstrării informat,iilor. Pe baza acestui criteriu sunt delimitate trei forme ale memoriei umane: a) memoria senzorială (de foarte scurtă durată) ; b) memoria de scurtă durată ; c) memoria de lungă durată.

Memoria senzorială (numită s,i registru senzorial) reprezintă o modalitate de stocare pentru un timp foarte scurt (0,5 secunde) a informat ,iei primite de organele receptoare. Mecanismele de procesare extrag informat ,ia utilă din materialul stocat, după care informat,ia trebuie să părăsească registrul senzorial pentru a face loc unui nou flux de informat ,ii. Acest tip de memorie este specific fiecărei modalităt,i senzoriale. Vom distinge as,adar o memorie vizuală, o memorie auditivă, o memorie tactilă etc.

Memoria de scurtă durată asigură stocarea informat,iei timp de aproximativ15-20 secunde. După acest interval informat,ia este uitată sau este trecută în ceea ce se cheamă memoria de lungă durată. Memoria de scurtă durată ne ajută să operăm cu informat,iile curente, cotidiene exact atât timp cât este necesar. Ea se mai numes,te s,i memorie de lucru sau memorie operat,ională.

¤ memorie senzorială

¤ memorie de scurtă durată

¤ memorie de lungă durată

Memoria de lungă durată cuprinde totalitatea informat,iilor receptate care pot fi păstrate un timp nelimitat (ore, zile, ani s ,i chiar întreaga viat,ă). În timp ce memoria de scurtă durată are o capacitate limitată, capacitatea memoriei de lungă durată este foarte mare întrucât ea fixează aproape tot ce ni se întâmplă: evenimente zilnice, cunos,tint,e, deprinderi, trăiri afective. O mare parte a cont,inutului acestei forme a memoriei nu este disponibilă în permanent ,ă. Cont,inutul poate fi reactivat în funct,ie de necesităt,ile subiectului sau în situat,ii deosebite (stres, de exemplu).

Cantitatea mare s,i diversitatea informat,iilor stocate în memoria de lungă durată necesită o organizare fără de care o mare parte a acestui material ar deveni inaccesibilă reactualizării. Memoria de lungă durată este organizată pe criterii semantice. Informat,iile sunt grupate, în funct,ie de semnificat,ia lor, într-o vastă ret,ea de scheme, operat,ii, not,iuni. Memoria semantică asigură o conservare trainică a cunos,tint,elor.

170

Page 171: Eneagrama și diverse.docx

Memoria de lungă durată ne permite să utilizăm un vast bagaj de cunos ,tint,e abstracte, dar tot ea ret,ine s,i evenimentele viet,ii noastre. De exemplu, avem amintiri despre prima zi de s,coală, despre casa părintească, despre cum neam petrecut vacant,a de vară. Stocarea informat ,iilor despre evenimente se realizează prin ceea ce s-a numit memorie episodică.

MEMORIE S, I UITARE

Uitarea este un fenomen psihic natural s,i necesar deoarece are menirea de a evita supraîncărcarea “depozitului” memoriei s,i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului. Dacă uităm informat,iile neesent,iale, devalorizate, detaliile, atunci putem spune că uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umană. Din păcate, uităm adesea s,i informat,iile esent,iale, necesare, utile, situat,ie în care uitarea apare ca un veritabil factor perturbator al activităt,ii umane. Uitarea este masivă imediat după învăt,are s,i apoi ritmul este din ce în ce mai lent, aproape stagnant. Teorii care explică aparit ,ia uitării:

a) teoria s,tergerii urmelor sust,ine că anumite cunos,tint,e se deteriorează s,i dispar din memorie ca urmare a trecerii timpului s ,i neutilizării informat,iilor;

b) teoria interferent,ei explică uitarea prin efectele negative pe care le au cunos,tint,ele învăt,ate unele asupra altora: interferent,a retroactivă (când informat,ia nou achizit,ionată are influent,ă negativă asupra celei învăt ,ate anterior) s,i interferent,a proactivă (când informat,ia anterior învăt,ată o influent,ează negativ pe cea nouă);

c) teoria uitării motivate îs,i are originea în concept,ia lui Sigmund Freud, init,iatorul psihanalizei, referitoare la faptul că oamenii uită informat ,iile asociate cu evenimente neplăcute, dureroase sau amenint ,ătoare. Cons,tiint,a “împinge” aceste informat,ii în incons,tient prin fenomenul numit represie sau refulare.

Concepte-cheie: ¤ interferent,ă ¤ refulare

CONDIT, II ALE OPTIMIZĂRII MEMORIEI

Memoria devine un sistem eficient de păstrare s ,i de regăsire a informat,iei doar dacă este educată s,i dacă sunt respectate o serie de condit ,ii care asigură

171

Page 172: Eneagrama și diverse.docx

optimizarea funct,ionării ei. Tot ceea ce intră în memoria de lungă durată are nevoie de un sprijin din partea noastră.

a) Un rol important în sporirea eficient,ei memoriei îl are motivat,ia. Un motiv puternic constituie cauza pentru care ret ,inem cu mai multă trăinicie o informat,ie. Dorint,a de a cunoas,te, ambit,ia de a fi mereu în frunte, aspirat,iile profesionale, pasiunea s,i interesul pentru un anumit domeniu constituie tot atâtea surse motivat ,ionale pentru o bună memorare. Cercetările atestă faptul că se memorează s ,i se păstrează mai bine materialul care prezintă interes pentru subiect. Dacă, de exemplu, suntet,i pasionat. Cres,terea interesului este unul dintre mijloacele cele mai importante de optimizare a funct,ionării memoriei.

b) Eficient,a memoriei depinde de organizarea s,i sistematizarea informat,iei care urmează a fi însus,ită.

c) În cazul în care materialul de memorat a fost prelucrat urmărindu-se stabilirea înt,elesului, fixarea lui este mult mai durabilă. Concentrarea pe înt,eles este o caracteristică a memoriei semantice s ,i reprezintă o modalitate profundă de prelucrare a informat,iilor. Dacă vet,i încerca să spunet,i cu propriile cuvinte materialul care trebuie ret ,inut, vă vet,i fort,a să-i pătrundet,i s,i înt,elesul. Astfel, procesarea va fi mai profundă. De aceea se spune că memorarea logică este superioară celei mecanice.

d) O bună memorare se bazează s,i pe efectele benefice ale repetit,iei.

e) Procedeele mnemotehnice reprezintă un ansamblu de tehnici menite să confere - pe cale artificială - un sens materialelor (informat ,ii care scapă memoriei logice: memorări de cifre, de date, de liste de termeni, de nume proprii, de formule etc.) de memorat pentru a le integra în sisteme ordonate.

MEMORIE S, I ÎNVĂT, ARE

Memoria are un rol foarte important în actul de învăt ,are. Învăt,area este o activitate complexă în care sunt implicate nu numai procesele memoriei, ci s ,i toate celelalte procese s,i însus,iri ale personalităt,ii. Învăt,area s,colară are în vedere ret,inerea cunos,tint,elor pentru o perioadă lungă de timp. De aceea,

172

Page 173: Eneagrama și diverse.docx

trebuie acordată toată atent,ia nu numai înt,elegerii init,iale a celor învăt,ate, ci s,i asimilării temeinice, consolidării cunos,tint,elor, repetit,iei. Fără o memorie trainică nu se poate asigura însus,irea temeinică a cunos,tint,elor. Este necesar ca memoria să se sprijine pe inteligent ,ă, care are menirea să construiască, să rezolve s,i să solut,ioneze situat,ii problematice noi. Succesul în activitatea de învăt,are depinde în egală măsură de efortul voluntar depus, de concentrarea s ,i mobilizarea resurselor motivat,ionale, de stăpânirea unor strategii adecvate de organizare a învăt,ării.

În învăt,are, succesul înseamnă a învăt,a cum să învăt,ăm sau, cu alte cuvinte, cum să însus,im un volum mai mare de cunos ,tint,e într-o perioadă mai scurtă de timp s,i cu efort redus. Învăt,area inteligentă presupune o metodă care înseamnă a stăpâni un ansamblu de reguli ale unei învăt ,ări organizate care să ne ferească de pericolul unei învăt,ări haotice, întâmplătoare.

REZUMAT

¤ Memoria este procesul psihic care asigură întipărirea, stocarea s ,i reactualizarea experient,ei anterioare.

¤ Memoria umană este un proces activ, selectiv s,i inteligibil.

¤ După durata stocării informat,iilor, au fost identificate trei forme ale memoriei: a) memoria senzorială (de foarte scurtă durată); b) memoria de scurtă durată; c) memoria de lungă durată.

¤ Uitarea reprezintă imposibilitatea de a actualiza amintirile. Ea a fost explicată prin: a) s,tergerea urmelor din memorie; b) interferent ,a informat,iilor; c) reprimarea amintirilor neplăcute.

Condit,iile optimizării memoriei sunt: a) cres ,terea motivat,iei; b) organizarea s,i sistematizarea materialului; c) înt,elegerea materialului; d) repetarea; e) utilizarea unor procedee mnemotehnice.

Memoria este activ implicată în activitatea de învăt ,are.

REZUMAT GÂNDIREA:

¤ Gândirea reprezintă manipularea reprezentărilor mentale ale informat ,iilor.

¤ Conceptele sunt condensări informat,ionale, generalizări despre obiecte, fiint,e s,i fenomene ce au caracteristici similare. Ele sunt rezultatul procesului de categorizare.

173

Page 174: Eneagrama și diverse.docx

¤ Problema apare atunci când o persoană îs,i propune să atingă un scop sau să react,ioneze într-o situat,ie s,i nu are pentru aceasta un răspuns dinainte pregătit.

¤ În funct,ie de operat,iile implicate în rezolvarea problemelor, acestea se clasifică în: 1) probleme de rearanjare a elementelor, 2) probleme de structurare a elementelor s,i 3) probleme de transformare.

¤ Rezolvarea problemelor se face în mai multe etape: 1) reformularea sau simplificarea problemei, 2) avansarea ipotezelor, 3) testarea ipotezelor, 4) verificarea.

¤ O persoană expertă într-un domeniu diferă de un novice nu prin volumul informat,iilor, ci prin practică.

¤ Atunci când iau decizii oamenii gândesc în cea mai mare parte euristic, intuitiv. Gândirea euristică este influent,ată de afectivitate.

¤ Chiar dacă rat,ionamentele euristice pot conduce la erori în gândire, ele reprezintă cea mai bună adaptare în situat ,iile de luare rapidă a deciziilor, când nu putem avea acces la toate informat,iile.

Euristica disponibilităt,ii este tendint,a de a presupune că un eveniment sau un lucru este cu atât mai frecvent cu cât îl putem evoca mai us ,or din memorie. Eroarea este explicată de faptul că atunci când apreciem ceva, în special frecvent,e sau probabilităt,i, începem de obicei prin a ne aminti diverse exemple similare; astfel, cu cât evocarea este mai la îndemână, cu atât avem tendint ,a de a supraestima.

Cu toate aceste erori demonstrate de psihologi, oamenii nu vor renunt ,a la a folosi euristicile s,i vor continua să gres,ească, chiar după ce au fost pus,i în gardă. De ce? Din trei motive: 1) nu totdeauna dispunem de informat ,ii complete în viat,a de zi cu zi, 2) noi nu suntem statisticieni, nu suntem fiint ,e complet logice s,i rat,ionale (ci mai mult afective, “psiho-logice” s,i “rat,ionalizatoare”) s,i 3) uneori trebuie să luăm decizii foarte rapide, astfel că nu avem timp să mai judecăm logic, algoritmic s ,i sistematic; euristica este singura noastră solut,ie adaptativă.

Experient,ele noi trebuie încadrate în categoriile vechi pe care le avem la îndemână pur s,i simplu pentru a le putea înt,elege. Nu putem să tratăm fiecare

174

Page 175: Eneagrama și diverse.docx

experient,ă pe care o trăim ca pe ceva complet nou, cu care nu am mai avut de-a face.

CONDOR C

” Pregătirea corectă pentru schimbare poate însemna pregătirea corectă a mint,ii s,i a sufletului pentru un mers frumos în această viat ,ă. Trauma e o rezistent,ă la schimbare, e ca lovitura la ”genunchi”, pe care bebelus ,ul o ignoră, dar noi...mai rar s,i mai greu. Oare suntem mai des,tept,i decât bebelus,ii de vreme ce ne lovim s,i de la o lovitură ne e frică să mergem mai departe? Iată o întrebare pentru mintea rat,ională, care poate înt,elege că orice te-ar lovi, să mergi mai departe e firesc, căci numai mergînd prin viat ,ă pot,i descoperi într-o zi că mergi sigur pe tine s ,i-i us,or. Poate că mult,i oameni încă merg prin viat,ă ca bebelus,ii, cu aceeas,i spaimă de cădere. Ei trebuie să afle că pot merge vertical, crezând că pot s,i cons,tientizând că puterea e în încrederea că pot, dar s ,i în insistent,a de a se ridica de fiecare dată, la fel ca bebelus ,ii!” ”Atunci când facem alegeri, este esent,ial să s,tim la ce renunt,ăm s,i în ce direct,ie ne îndreptăm viat,a s,i energia gândurilor: – către experient,ele destinului nostru nefavorabil (alegând să exprimăm prin gânduri s ,i emot,ii negative: prejudecăt,i supărări, nemult,umiri nelinis,ti, insuficient,e, etc, izvorâte dintr-un suflet întunecat s,i temător), sau – către experient ,ele favorabile ale unui destin luminos în ansamblul său (alegând să exprimăm prin gânduri, alegeri s ,i fapte, expresia unui suflet plin de iubire, entuziasm, optimism, tolerant ,ă, înt,elegere, asumare s,i valoarea, destinul favorabil), preferând să căutăm s ,i să vedem partea frumoasă a lucrurilor, oglindite în consecint,ele de viat,ă, în experient,ele pe care le trăim s,i în oameni pe care-i întâlnim.”

”Indiferent care e calea pe care o luat ,i, care e modalitatea pe care o aleget ,i pentru a trăi DEVENIREA, destinat,ia e una singură: să vă întoarcet,i acasă! De aceea, reperul vostru trebuie să fie suficient de obiectiv încât să nu se confunde cu vreo emot,ie, dar destul de subiectiv încât să nu uitat ,i să-l căutat,i. Reperul tău, în această existent,ă, s,i nu numai, dar vei vedea asta mai târziu, este Julian. S, i tu pentru el. As,a at,i stabilit de comun acord înainte de coborârile succesive în materie. V-at,i căutat s,i vă căutat,i în permanent,ă, dar proiect,iile mint,ii nu vă lasă să vă vedet,i, des,i sufletul vă aduce periodic fat,ă în fat,ă. Nu ai observat?

Oh, ba da! S, i eu m-am frământat deseori de ce revenim unul în calea celuilalt, dându-ni-se, parcă, posibilitatea de a relua lucrurile unde le-am lăsat, dar la alt nivel, cu altă cunoas,tere s,i înt,elepciune. (...)”

175

Page 176: Eneagrama și diverse.docx

“Iubirea este natura voastră eternă; nu O putet,i pierde s,i nici nu putet,i renunt,a la Ea pentru că Ea este ceea ce voi suntet ,i. Eliberat,i-vă de fricile voastre, acceptat,i-vă divinitatea as,a cum Tatăl vostru v-a încurajat întotdeauna să o facet,i; s,i redescoperit,i minunea s,i bucuria pe care at,i fost creat,i să o experimentat,i. Dacă vă implicat,i în lume numai cu Iubire, voi o putet ,i schimba pentru că în acest fel vet ,i fi pe deplin sust,inut,i de Dumnezeu, s,i, după cum bine s,tit,i,” Cu Dumnezeu, orice este posibil!"

“Suntem mult,i de multe feluri, s,i suntem as,a pentru că as,a ne-a creat Dumnezeu. Să ne onorăm unii pe ceilalt,i respectându-ne spat,iul de manifestare. Nimeni nu este superior s,i nimeni nu este inferior. Divinitatea este întotdeauna egală cu ea însăs ,i. Iubirea adevărată, divină, unes ,te, adună, înalt,ă s,i te ridică acolo unde n-ai fost niciodată s ,i de unde n-ai mai vrea să pleci. Ceea ce nu te face să te simt,i valoros prin ceea ce es,ti, nu este iubirea adevărată, divină; este doar o imitat ,ie nereus,ită, o încercare care nu s ,i-a găsit încă calea. Namaste”

“Simt,it,i-vă în această energie chiar dacă nu avet ,i răspunsurile. Doar respirat,i, simt,it,i s,i conectat,i-vă cu energia libertăt,ii în timp ce permitet,i ca unele din aceste istorii s,i energii definitoare să se dizolve în recunos,tint,a voastră.

“Pe măsură ce energia din lumea voastră se mută către un spat ,iu mai înalt al Unităt,ii, apare o mai bună înt,elegere a faptului că toate adevărurile se află în acelas,i câmp al Unităt,ii. Fiecare Suflet ghidează individual fiecare experient ,ă umană, iar în Suflet se poate avea încredere, as ,a că putet,i începe să avet,i încredere în voi îns,ivă s,i în cei din jurul vostru că facet,i lucrurile în mod corect, indiferent care este părerea voastră despre acest lucru.” " Voi trebuie să vă eliberat,i singuri de povara karmică cu care familia voastră v-a încărcat s ,i pentru care v-a ridiculizat s,i v-a respins, s,i atunci misiunea voastră va fi cu desăvârs ,ire încununată de succes. Vet,i zdrobi strânsoarea hipnotică a modelelor karmice din linia familiei voastre s,i dacă avet,i copii, povara emot,ională nu le va fi trecută lor. Aceasta este misiunea sufletului vostru."

“Când suntet,i capabili să vă recunoas,tet,i propria voastră Lumină într-un mediu care nu o reflectă înapoi spre voi, voi devenit ,i independent,i s,i liberi. Despovărat,i de aspectele karmice ale trecutului vostru, de fricile s ,i iluziile care v-au t,intuit jos, voi vet,i atrage în viat,a voastră relat,ii bazate pe iubire s,i pe respect s,i care vor reflecta divinitatea voastră trezită.

176

Page 177: Eneagrama și diverse.docx

”Constanta Comunicare cu SINELE vostru vă va oferi în mod continuu un antidot pentru emot,iile toxice ale celei de-a treia dimensiuni. Când vă vet,i simt,i furios,i, SINELE vostru vă va reaminti că voi putet,i alege să ÎNT, ELEGET, I. Când

vet,i deveni tris,ti, SINELE vostru vă va ajuta să ELIBERAT, I ceea ce este ”finalizat” în Flux. S, i când vet,i experimenta frica, SINELE vostru vă va încălzi în IUBIRE

Necondit,ionată pentru a vă da puterea de a îndeplini Init,ierea pe care VOI at,i creat-o.

Pentru că auzit,i în mod continuu ”Vocea SINELUI vostru” s,i vedet,i prin”Ochii Sufletului”, amintirile de Acasă vă distrag în mod constant de la ceea ce ”ar trebui” să facet,i s,i vă încurajează ca, mai degrabă, să facet,i ceea ce”vret,i” să facet,i.

În cele din urmă, va deveni mai us,or pentru voi să vă amintit,i că voi nu mai”vret,i” să vă angajat,i în dramele Jocului 3D. Din moment ce acum putet ,i vedea prin multele iluzii, voi suntet,i mult mai în măsură să Acceptat,i în mod Necondit,ionat s,i să Iertat,i în mod Necondit,ionat comportamentul s,i act,iunile celor care sunt încă blocat,i în Matricea 3D.

”Vă reamintim să zâmbit,i s,i să râdet,i s,i cu cei care care vă schimbă vibrat ,iile energetice. Vă reamintim din nou, dacă vă simt ,it,i inspirat,i, să ne ceret,i acordaje, init,ieri, ori de câte ori pe zi sau oricând vă amintit ,i. Observat,i us,urint,a care poate apărea ca urmare a acestui fapt. Ceret ,i acordaje, init,ieri fără a avea vreun atas,ament s,tiind că noi venim s,i vă sust,inem cu mici rafinamente energetice foarte fine pentru a vă aduce într-o stare de mai mare pace a mint,ii s,i aliniere cu adevăratul vostru sine.”

„De ce ai venit pe lume într-o anume zi, într-o anumită zodie, este un mister. Dar astrologia tibetană încearcă să dezlege marea taină, urmând firul karmei tale din viet,ile anterioare până în prezent.

Nodurile Lunare Nord s,i Sud, punctele virtuale în care orbita Lunii se intersectează cu orbita Pământului, sunt principalele instrumente din astrologia tibetană."

Nodul Lunar Sud sau Ketu semnifică zestrea ta din viet ,ile anterioare, calităt,ile s,i defectele pe care le-ai adunat, toate lucrurile care te-au făcut fericită s ,i toate necazurile care au lăsat urme adânci.

Rahu este Nordul Lunar Nord s ,i el reprezintă misiunea karmică, spre ce cale trebuie

177

Page 178: Eneagrama și diverse.docx

”Noi ne-am părăsit pe noi, noi am fugit de cunoas ,terea de sine, noi n-am vrut să aflăm că, oricine ne-ar părăsi, orice ar dispărea din viat ,a noastră, noi continuăm să fim s,i putem face fat,ă oricărei situat,ii, gândind că putem, sperând, iubind, renunt,ând la învinuirea altora s,i observând că separarea s,i părăsirea sunt evenimente fires,ti, prezente în întreaga experient,ă umană. Scopul lor e mai degrabă experimentarea viet,ii, a diferitelor vibrat,ii ale ei, schimbarea însăs,i, decât lovirea s,i distrugerea noastră. Noi aruncăm la cos, iubiri care ar putea veni, fugim de bucurii, de experient ,e minunate atunci când rămânem împiedicat,i în percept,ia că am fost părăsit,i. De aceea e o alegere cons,tient,ă s,i fericită când alegi să rămâi cu tine, orcine ar pleca, atunci când accept ,i că cel ce pleacă îi face loc celui ce vine”.

”Ne putem vindeca sufletul prin atitudinea binevoitoare fat,ă de un om care ne iubes,te, prin adevărul rostit cu înt,elepciune, care ne ajută să nu lăsăm în urma noastră răni tulburătoare, capabile să închidă sufletul altui om s,i pe al nostru. Rănile provocate altora s-ar putea să fie una dintre cele mai mari surse de suferint,ă emot,ională a oamenilor s,i de aceea, pentru a o vindeca, să fim atent,i la cei ce ne iubesc, să-i tratăm cum bunăvoint,ă, căci asta ne poate salva sufletul de la ”împietrire”!”

“De îl vei surprinde vulnerabil, ascultă, mângâie s,i înt,elege,

De se deschide fat,ă de tine, atunci e momentul când tu pui deoparte orice, s ,i deschizi us,a inimii complet.

Nimic altceva nu mai contează, căci doar iubirea ta, gingăs ,ia, tandret,ea, s,i înt,elepciunea ta feminină, îi poate revigora fort,a.

El s,tie asta, s,i are încredere în tine cu aceste sentimente firave ce le va exprima. Lasă-l femeie să te iubească, oricând te cheamă, căci nu există moment mai potrivit decât aici s,i acum...

“Întâlnim oameni care ne redau încrederea, amintindu-ne că în spatele măs ,tilor cu care ne-a împovărat răutatea lumii, se ascund nis ,te fiint,e minunate, dar s,i oameni care ne fură naivitatea cu care credeam în frumuset ,ea lumii s,i care ne obligă să apelăm la măs,ti de protect,ie...”

”Omul potrivit pentru tine, când e la distant ,ă, te face să-t,i dores,ti să ies,i din tine s,i să mergi să-l îmbrăt,is,ezi. s,i să nu-i mai dai drumul.

178

Page 179: Eneagrama și diverse.docx

Omul potrivit te sust,ine, ît,i este un sprijin moral s,i un sfătuitor bine intent,ionat.

Omul potrivit pentru tine e acela la care te gândes ,ti prima oară când ai o bucurie sau un necaz. Mintea ta ît,i amintes,te de cel cu adevărat important.

Omul potrivit pentru tine e acela spre care alergi cu brat ,ele deschise, sperând să te prindă s,i să te t,ină mereu lângă el. Omul potrivit pentru tine e din Dumnezeu”

” Mult prea multe persoane trăiesc o viat ,ă care nu le apart,ine pentru a o putea trăi. Îs,i trăiesc viet,ile în funct,ie de ceea ce cred alt,ii că este bine pentru ei, trăiesc viat,a în funct,ie de ceea ce spun părint ,ii că este mai bun pentru ei, în funct,ie de ce zic prietenii, dus,manii s,i profesorii lor că este bine pentru ei. Aceste persoane îs,i ignoră vocea interioară, chemarea interioară. Sunt atât de ocupat,i făcându-le pe plac celorlalt,i, încât pierd controlul asupra propriilor viet,i. Uită ceea ce îi face fericit,i, ce îs,i doresc, ce au nevoie s,i eventual uită cine sunt cu adevărat.

Ai o singură viat,ă, trebuie să o trăies,ti, să o det,ii s,i în special să nu las,i părerile altora să te împiedice în drumul tău.”

” Viat,a demonstrează fastuos că dragostea dintre bărbat s ,i femeie cont,ine în ea un parfum divin. Darul divin ce t ,i se dă prin trăirea dragostei nu poate fi găsit în nici o altă formă, în nici o altă stare, în nici o altă manifestare a existent ,ei. Dacă es,ti cons,tient de divinitatea dragostei, o trăies,ti, amintindu-t,i că ea nu vine în fiecare zi, în fiecare an, nici măcar o dată la cât ,iva ani; ba, se poate să fie pentru unii o dată într-o viat,ă. Să trăies,ti dragostea când vine, asta-i esent,a.

S-o trăies,ti în clipa ei, asta-i cerint,a. Să te bucuri de ea acum, când a apărut, căci asta-i dragostea, o aparit,ie, o ivire, un dar divin, un surâs unic al celor două suflete. ”

”În întâlnirea cu sufletul pereche se vindecă sentimentul ancestral de separare, sentimentul că am fost abandonat ,i de Dumnezeu, se vindecă sentimentul singurătăt,ii, al rătăcirii s,i al neîmplinirii noastre ca fiint ,e. Chiar dacă acest sentiment al împlinirii prin întâlnirea cu sufletul pereche nu este perpetuu, chiar dacă îl pierdem pe drum, sufletul nu-l uită. Noi suntem cel iubit s ,i cel ce iubes,te, sufletul pereche este imaginea ideală a sufletului nostru, în celălalt ne întâlnim cu noi îns,ine s,i ne cunoas,tem în cea mai tulburătoare formă de exprimare a frumuset,ii s,i a iubirii din noi.”

179

Page 180: Eneagrama și diverse.docx

„Tu s,i eu s,tim cât de furios,i devenim când cineva, care are o zi proastă, proiectează toată furia s,i frustrările către noi. În loc de a rămâne cons ,tient, în loc de a rămâne în câmpul energie noastre, realizând că unde sunt s ,i ce spun sau fac ei nu are nici o legătură cu noi, noi o luăm la modul personal.

Modul în care aceste persoane vorbesc, felul în care te tratează, are put ,in sau nimic de-a face cu tine..."

“Tu es,ti mult mai mult decât comportamentul, fizicul, realizările, emot ,iile tale. Es,ti dincolo de toate acestea. Descoperă acel suflet care nu are nume s ,i etichete s,i simte-l...

Îmbrăt,is,ează-t,i stările, obiceiurile s,i cuvintele proaste. Fii cons,tient că este un program vechi care încă mai rulează s ,i refuză să te implici activ în filmul mint ,ii tale când ît,i spune că nu es,ti bun, frumos, etc. Cons,tientizează că atunci când es,ti critic t,i-e doar teamă. Fii recunoscător că pot,i observa asta la tine s,i îndreptă-t,i us,or atent,ia s,i spre părt,ile bune.

Iubirea de sine implică muncă. Nu o vei simt ,i peste noapte, nu vei renunt ,a la rolurile tale dintr-o dată, însă o dată ce ai pornit pe acest drum, ai s ,i varianta de a lua totul ca pe o provocare s ,i o călătorie fruoasă. Fără să te fort ,ezi. În ritmul tău, cu pas,ii tăi mici sau mari, în stilul tău...

Până atunci însă, acceptă-te exact as,a cum es,ti s,i t,ine minte că nu es,ti etichetele ce t,i le-ai pus tu sau ce t ,i-au zis ceilalt,i. Es,ti mult mai mult de atât s ,i esent,a ta nu constă în etichete (nu es ,ti un borcan!), în meserie, gânduri, comportamente. Es,ti altceva..."

“Atunci când vrei ceva din toată fiint,a, iar dorint,a este aliniată s,i cons,tient s,i incons,tient, pot,i să ai acel ceva. Dacă incons,tient nu vrei ceva dar cons,tient vrei, în timp prin atent,ie s,i disciplină vei anihila din subcons ,tient acele”piedici" pe care nici nu le cons,tientizezi s,i într-un timp mai lung sau mai scurt în funct ,ie de atent,ia ta se va împlini.

Atent,ia este cea mai mare s,i valoroasă valută pe care o avem la dispozit,ie pentru a crea realitatea."

“După ce te-ai eliberat de îndoială, judecată, frici s ,i te-ai detas,at de „vocile din cap” apare starea lui „Eu sunt“. Apare starea de linis ,te s,i pace interioară care ît,i aduce răbdarea necesară împlinirii. În această stare, s ,tii că acea dorint,ă este deja împlinită în cer, adică în planul energetic s ,i informat,ional. Cons,tientizezi că

180

Page 181: Eneagrama și diverse.docx

mai trebuie un anumit timp liniar pentru a se manifesta s ,i apărea în planul concret, fizic.”

“„Eu vreau” – deschizătorul fluxului de cons,tiint,ă al acceptării

Toate act,iunile, schimbările, evenimentele se întâmplă datorită cuvântului magic „vreau“. L-am numit magic deoarece odată rostit acest cuvânt, se duce ca un semnal în univers, iar în interiorul persoanei se întâmplă ceva foarte subtil, ca s,i cum se deschide s,i activează ceva. Din punctul meu de vedere aceasta e magia când faci ceva s ,i act,ionezi cu acea intent,ie în mai multe planuri, dimensiuni.”

“În momentul în care crezi în ceva, deschizi un flux de cons ,tiint,ă al încredereii, care este imperios necesar în procesul materializării. Prin acest flux al încrederii că totul este posibil creezi la nivel cerebral diverse conexiuni neurale cu ajutorul ret,elelor cartografiate pe creier încă de când erai copil (3-7 ani) – atunci totul era posibil, deoarece erai conectat cu Sinele tău Divin, nu cunos ,teai limite s,i pericole. În acea perioadă nu cunos ,teai starea de neputint,ă, pentru că această stare nu era încă înregistrată în creier.”

“Maestrul Ramtha ne îndrumă foarte frumos să ne deschidem spre cunoas ,tere folosind o afirmat,ie de genul: „Din Domnul Dumnezeul fiint,ei mele, eu s,tiu acum tot ce se poate s,ti în acest moment despre.... As,a să fie!” După ce spunet,i această afirmat,ie fit,i foarte atent,i la tot ce se întâmplă în jurul vostru pentru că vor veni răspunsurile cele mai potrivite, avantajoase pentru evolut,ia voastră. S-ar putea să primit,i unele răspunsuri pe care să nu le putet,i înt,elege în acele moment, prin folosirea cuvântului eu s,tiu vet,i putea traduce pe înt,elesul vostru ce primit,i, într-un timp destul de scurt. Folosind cuvântul „eu stiu" vor apărea cunos,tint,ele s,i informat,iile necesare. Cheia care ne deschide us,a spre cunos,tint,ele potrivite sunt pur s,i simplu cuvintele „Eu s,tiu“, iar realizarea lor va urma negres,it dacă vrem s,i credem că s,tim.” “As,a că folosit,i mult,umesc în toate relat,iile voastre s,i ele se vor transforma în binecuvântate lect,ii de viat,ă. Cons,tientizat,i s,i dat,i-vă voie să trăit,i divin. Cu drag.”

” În infinitatea viet,ii mele unde sunt, totul este perfect, întreg s,i complet.

Îmi recunosc trupul ca pe un prieten bun.

Fiecare celulă în corpul meu are Inteligent,ă Divină.

Ascult ceea ce îmi spune s,i s,tiu că sfatul ei este bun.

181

Page 182: Eneagrama și diverse.docx

Sunt întotdeauna apărat, protejat în mod Divin s,i îndrumat.

Aleg să fiu sănătos s,i liber.”

“Frica s,i îndoiala frânează iubirea s,i atunci iubirea de Dumnezeu din cons,tiint,a noastră s,i din straturile exterioare ale subcons,tientului slăbes,te. În consecint,ă apar bolile, nenorocirile, etc. Credint ,a ne ajută să ne eliberăm de frică s ,i îndoieli, să depăs,im dependent,a de cons,tient care, fiind legată de trup, ne provoacă îndoiala, frica s,i condamnarea.”

“Când împărtăs,es,ti cu ceilalt,i, când participi la Viat ,ă s,i o ajut,i să se dezvolte este imposibil să nu ai momente intense de fericire. Desigur, ai nevoie de disciplină, de exercit,iu, de devotament. Acestea sunt aspectele tehnice ale misiunii...”

“Când es,ti conectat la Sine, darul pe care îl ai de oferit este chiar munca ta, munca pe care o realizezi cu drag, către care te îndrept,i dimineat,a cu inima us,oară s,i ale cărei rezultate sunt secundare, tocmai pentru că es,ti focalizat pe proces...”

“Când are ceva de oferit, iubirea oferă din toată inima s ,i nu se mai uită înapoi pentru a face măsurători. Ce a fost a fost. Iubirea nu întoarce capul pentru a face socoteli. Nu are studii de contabilitate, nici de istorie, nici de arheologie. Ea există s,i se manifestă acum. Mâine s-ar putea să nu mai fie aici. Bucuria de acum este unicˇa s,i irepetabilă. Mâine va dispărea sau va fi mai mare sau va fi altfel. Acest lucru nu este important. Important este să fii conectat la bucuria de acum, să o exprimi fără teamă, fără condit ,ii, complet. Experimentată astfel, iubirea este o fort,ă colosală.”

“Când experimentat,i o depresie, există în voi, în acelas ,i timp, o combinat,ie de rezistent,ă profundă cu o vulnerabilitate extremă. Depresia este un mod de a vă apăra împotriva enormei puteri a emot ,iilor care amenint,ă să vă înghită. Credet,i că vă vor distruge, as,a că în neputint,a voastră voi vă construit,i o cochilie în jurul vostru; vă înfăs,urat,i într-un cocon s,i nu mai vret,i să simt,it,i nimic. Nu mai dorit,i să fit,i aici, la fel ca s ,i proverbialul strut, cu capul în nisip. Vă sufocat ,i în nisip s,i totus,i vi se pare unica cale de scăpare. Iar după o vreme, nu mai suntet ,i capabili să vă scoatet,i capul din nisip, din depresie. At,i devenit atât de închis,i fat,ă de viat,ă s,i fat,ă de orice sentimente încât nu mai suntet ,i capabili să schimbat,i ceva; alegerea de a spune”da" emot ,iilor voastre pare a fi peste puterile voastre. Depresia a ajuns acum la un punct culminant."

182

Page 183: Eneagrama și diverse.docx

“Dar voi ca oameni nu putet,i s,ti sau înt,elege cât de extinsă este cu adevărat ret,eaua sufletelor. Când vă conectat,i la nivel de suflet cu altcineva, aceasta

conexiune devine permanentă. O legătură odată stabilită nu va fi separată de timp pentru că în dimensiunea noastră nu există timp. Noi împărtăs,im o anumită

istorie, o anumită dorint,ă, o flacără care a fost aprinsă odată cândva în cons,tiint,a noastră. Cu ajutorul acestei flăcări Pământul se aprinde treptat.

Cons,tiint,a care se trezes,te în tot,i oamenii ne aduce împreună s,i crează o nouă fundat,ie de pe care acel salt în cons,tiint,ă poate avea într-adevăr loc. Nu e

nevoie să vă gândit,i la acest lucru. Rămânet,i în propriul vostru proces, propria voastră cale – este suficient să facet,i acest lucru. Simt,it,i o puternică încredere în

viat,ă, nu numai în voi ci s,i în mult,i alt,ii, prin care un val de cons,tiint,ă inundă Pământul.”

“Răspunsul se află doar în propriile voastre impulsuri interioare. Vă jucat ,i, as,a cum făceat,i când erat,i copii. Improvizat,i. De exemplu, poate vă va veni ideea să umplet,i crăpătura cu o rază de soare. Sau poate vet,i avea impulsul să o lipit,i cu o pastă albă ca guma de mestecat.

Găsit,i-vă propriile imagini. At,i primit imaginea interioară a unei fracturi s,i îi răspundet,i tot cu o imagine.

Astfel, vă hrănit,i creierul drept. Prin ret,elele neuronale, această nouă imagine îi este trimisă osului. Osul vostru, informat corespunzător, grăbes,te vindecarea.

Vă rog să nu credet,i ceea ce vă spun! În schimb, testat,i-o în mod activ. Cuvintele nu pot informa. Dar imaginile recept ,ionate, trăite complet s,i întrupate pot face acest lucru. Data viitoare când vă mai doare ceva, folosit ,i imaginat,ia activă, ca să vă vindecat,i."

“Doar gândit,i-vă la cuvântul tăcere, gândit,i-vă la linis,te. Gândit,i-vă la cons,tientizarea momentului prezent. Aducet ,i-vă atent,ia la această stare a corpului vostru s,i simt,it,i spat,iul care este creat cu acest moment sau chiar s ,i numai cu faptul că v-at,i gândit la cuvântul linis,te, tăcere, pace. Pe măsură ce vă atraget,i cons,tientizarea în această direct,ie voi amplificat,i acea linis,te. Onorat,i-vă pe voi îns,ivă fie că este vorba de a o face timp de 10 secunde, de 30 de secunde sau chiar de 10 minute.

Din această stare de linis,te vă vet,i conecta cu un adevăr mai înalt despre cine suntet,i, cu o cons,tientizare mai înaltă a ceea ce este de făcut s ,i a ceea ce nu este de făcut în viat,a voastră. Linis,tea reduce volumul pălăvrăgelii exterioare

183

Page 184: Eneagrama și diverse.docx

care a devenit atât de mare în viat ,a multor oameni. Vă invităm să vă jucat ,i cu această idee a linis,tii, această pace momentană care se poate infuza singură în voi prin practicarea linis,tii."

“Nu face gres,eala de a crede că nu ai nici un dar de făcut. Fiecare dintre noi are ceva de dăruit. Darul tău aduce bucurie – t,ie s,i celorlalt,i. El te ajută să păs,es,ti

înainte s,i să te exprimi pe tine însut,i. El înlătură barierele separării, te ajută să te conectezi cu ceilalt,i s,i să le permit,i celorlalt,i să afle cine es,ti tu cu adevărat.”

“Prin dragoste s,i acceptare voi binecuvântat,i pe tot,i cei a căror viat,ă o atinget,i. Când devenit,i pe deplin iubitori s,i acceptat,i pe deplin, devenit,i cei care binecuvântează pe deplin – s,i aceasta vă face pe voi s ,i pe tot,i ceilalt,i pe deplin fericit,i.”

“Merită să faci în fiecare zi efortul de a-t,i crea noi obis,nuint,e emot,ionale, mai pozitive. Procesul nu diferă prea mult de exercit,iile fizice. Chiar dacă începi cu o simplă întindere după ce ai stat prea mult în fat,a calculatorului sau a televizorului, ît,i dai imediat seama că te simt,i mai bine s,i ît,i dores,ti să faci mai mult. După cum spunea cândva scriitorul Elbert Hubbard: „Fericirea este un obicei – cultiv-o!”

”• Am învăt,at să-mi accept slăbiciunile s ,i să le las să mă învet ,e. Când m-am eliberat de covârs,itoarea greutate de a părea perfectă în fat,a oamenilor, m-am putut bucura în sfârs,it de viat,ă s,i am început să-mi creez relat ,ii autentice s,i sincere, în care ne dăm voie să fim vulnerabili s ,i unde nu există judecată sau ierarhii de genul superioritate/inferioritate. Ne dăm voie să Fim s ,i acest lucru să fie de ajuns. Nu mai există o luptă pentru a demonstra cuiva ceva, nu mai există compromisuri, minciuni sau tendint,a de a controla pe cineva. Nu det ,inem pe nimeni. Când oamenii se vor simt ,i suficient,i de liberi în prezent,a noastră, când vor simt,i că sunt iubit,i s,i acceptat,i exact as,a cum sunt, ei vor ramâne firesc s ,i natural în viat,a noastră, pentru că nu există constrângeri care să îi îndepărteze sau as,teptări care să îi împovăreze. Fiecare are libertatea de a face ceea ce consideră că este mai bine pentru el, pentru că nu mai poartă pe umerii săi responsabilitatea celuilalt. Nimeni nu este responsabil pentru fericirea noastră, pentru că lăcas,ul ei nu se află în afară, ci chiar în interiorul nostru. În libertatea noastră de a fi. În curajul de a fi autentici. În disponibilitatea de a trăi prezentul, fără a rămâne angrenat,i în trecut s,i fără să fim speriat,i de viitor.

Toate acestea par vorbe, până să ajungi să le traies,ti cu adevărat.

184

Page 185: Eneagrama și diverse.docx

Dar când ajungi să le trăies,ti cu adevărat, nu-t,i mai trebuie nimic...”

”Lasă lucrurile lumii să se schimbe, permite-le oamenilor să fie călăi, dacă ei aleg aceasta, permite-i oricui să fie ceea ce alege, dar tu alege.. Bucuria! Prives ,te soarele, frunzele pline de viat,ă, ce se mis,că în adierea catifelată a vîntului s,i conectează-te la Bucuria... necondit,ionată a naturii.

La bucuria existent,ei, ce se exprimă prin frumuset ,ea florilor, a norilor sau a soarelui. Nu-i permite nici unui lucru să-t ,i ia viat,a, dar permite oricărui lucru să plece din viat,a ta s,i... rămâi în urma lui... bucuros pentru simplul fapt că exis ,ti. Căci această vibrat,ie a Bucuriei este... lumina viet,ii s,i puterea prin care Dumnezeu intră în manifestare. Aceasta este puterea care crează miracolele zi de zi s,i... îndepărtează din experient,a ta ceea ce t,i-a creat suferint,ă. Păstrează bucuria orice ar fi, căci ea este energia care învinge obstacolele fără ca tu să mis,ti prea multe degete în acest scop..." ”Vom descoperi lucruri minunate despre noi, atunci când ne vom da voie să Fim s,i asta să fie de ajuns.

Când nu ne vom mai încadra în nis,te cutiut,e care ne restrict,ioneazaă Spiritul, când ne vom da voie să ne jucăm mai mult, să încercăm lucruri noi, să nu mai avem nevoie de certitudini sau de aprecieri exterioare, când îi vom lăsa pe oameni să aibă propriile păreri, fără ca noi să încercăm să le schimbăm sau să ne încadrăm în ele, când ne vom oferi mai multă iubire s,i vom înceta să mai fim atât de judecători cu noi s,i cu lumea, abia atunci ne vom oferi s,ansa să ne bucurăm liber s,i să creeăm liber.

Vom fi surprins,i cum vom accesa s,i activa în interiorul nostru o mult ,ime de daruri s,i abilităt,i atunci când ne vom accepta pe deplin.

Darurile sunt dintotdeauna existente. Ceea ce trebuie să aibă loc este însă procesul nostru interior de redescoperire s ,i de acceptare completă a ceea ce-am descoperit.

De acolo, lucrurile încep să se desfăs,oare firesc s,i natural.

Joacă-te mai mult s,i simte cum t,i se dezvoltă aripi din interior.Apoi, zboară liber!

Întregul cer este al tău!

”Cineva s-a jertfit pentru ca sufletul meu să devină us ,or, iar eu să nu îmi pierd posibilitatea de a zbura. Da, această posibilitate există, o avem tot ,i... s,i tot,i o risipim, fără să s,tim ce univers putem deschide în adâncul nostru.

185

Page 186: Eneagrama și diverse.docx

Cred că una dintre cele mai profunde dorint,e a fiint,ei umane este aceea de a zbura. Ît,i amintes,ti când erai copil s,i visai că te ridici de pe pământ s,i începi să zbori? Ce binecuvântare! În popor se spune că îngerul păzitor te poate ridica us,or, pentru că nu ai păcate.

Fericit,i cei care pot ierta s,i iubi curat, căci ei vor putea zbura us ,or spre Acasă! Mintea s,i inima lor nu mai are hotar în lumea aceasta.

Pentru ei, cei care nu s-au lăsat amăgit ,i de lume, Sus, în inima Cerului, există un loc în care Lumina s,i Iubirea se înfrăt,esc în Dumnezeu... Fericit,i cei care pot zbura... ei trăiesc Ves,nicia încă de aici.”

”Întotdeauna amintes,te-t,i că viat,a este o călătorie, nu o destinat ,ie. Este despre a trăi fiecare zi ca s ,i cum ar fi ultima. Este vorba despre a te bucura de fiecare moment ca s,i cum ar fi singurul moment pe care îl mai ai de trăit. Este despre a iubi “put,inul” pe care îl ai acum, “put,inul” pe care îl cunos,ti acum s,i “put,inul” care es,ti acum, în timp ce as ,tept,i cu nerăbdare să cunos,ti mai multe, să ai s ,i să devii mai mult.

Scoate-te de pe pilot automat. Încetează să mai alergi ca o persoană nebună de la un loc la altul, fără să ajungi nicăieri. Dă drumul nevoii de a controla modul în care se desfăs,oară toată existent,a ta s,i ai încredere în curgerea naturala a viet,ii. Renunt,ă la control s,i relaxează-te în viat,ă.

”Experient,ele noastre sincronistice ne aduc lumina, sperant,a s,i afirmat,ia că ne îndreptăm spre propriul nostru nord adevărat. Aceasta este grat ,ia, frumuset,ea s,i magia din ascunsa, dar mereu prezenta sincronicitate.

Acordat,i o atent,ie deosebită s,i onorat,i toate aceste experient,e magice care au avut loc în viat,a voastră. S, i acum, stat,i linis,tit,i ascultând, as,teptând s,i binecuvântând ce este ascuns, pentru ca acesta să se dezvăluie încă o dată.

“S, i mai presus de toate, privit ,i cu ochi strălucitori toată lumea din jurul vostru, pentru că cele mai mari secrete sunt întotdeauna ascunse în cele mai neas,teptate locuri. Cei care nu cred în magie nu le vor găsi niciodată.” ”Prin ceea ce ne permite să s,tim, ce decizii să luăm s,i când, intuit,ia ne ajută să obt,inem o măsură a încrederii s,i a păcii mint,ii, asistându-ne în urmarea acelor căi care sunt adevărate pentru noi îns,ine; căile cu inima.

Intuit,ia ne ajută să trăim viet,i împlinite.

186

Page 187: Eneagrama și diverse.docx

Adevărul doare, dar, de asemenea, adevărul ne ajută să ne trezim în fat ,a falselor, coruptelor viet,i delirante către care ne îndreptăm uneori, s ,i pe care, ocazional, le alegem. Intuit,ia este un aducător de adevăr s ,i astfel, un aducător de schimbare s,i transformare. Atunci când o ascultăm, facem alegeri care în cele din urmă ne sprijină astfel încât viet ,ile noastre să fie autentice s,i împlinite...”

” Incons,tientul nostru s,tie, el vede imaginea de ansamblu s,i răspunde energiilor din lumea înconjurătoare chiar s,i atunci când noi nu suntem cons,tient,i că facem aceasta, că dăm un răspuns în conformitate cu dinamica întregului.

Noi ne blamăm adesea pentru că facem sau nu facem un lucru sau altul, dar – ceea ce facem sau nu facem – s-ar putea să fie mis ,carea perfectă, aflată în armonie cu lumea înconjurătoare. Ce ni se as ,ează frumos, us,or, clar s,i magic pe cale e destinat să fie. Ce se blochează, e destinat să fie, de asemenea, blocat. Există în logica existent,ei, a experient,ei, a universului subtil motive pentru ce avem s,i motive pentru ce nu avem, pentru ce suntem sau pentru ce nu suntem...”

”Cei mai buni dintre oameni se apără de rău prin t ,epii lor. Aces,ti oameni, despre care se spune că sunt răi, incapabili de comunicare, de dragoste, continuu pus,i pe hart,ă s,i pe insultă, ascund în ei o frumuset,e care lăcrimează în fat,a acceptării. Am văzut de multe ori lacrimile de bucurie, ca s ,i pe acelea de milă, lacrimile de compasiune s,i lacrimile care-au pregătit mari acte de generozitate ale unor oameni considerat ,i de majoritatea „imposibili”. Nici nu cred că am întâlnit vreodată oameni mai frumos,i s,i mai fragili decât aces,ti„dificili”, ascuns,i sub spinii lor. Dacă-i avem prin preajmă s ,i ne deranjează, putem proceda precum init,iatul cu ai săi cactus,i, care au sfidat natura s,i s-au dezbrăcat de spini. Surpriza se ascunde sub spini, căci atunci când oamenii răi sunt iubit,i, o mare de iubire se revarsă din ei...”

„ Fiecare om care vă caută compania este atras de ceva propriu magnetului dvs.”

„ Ceea ce atraget,i permanent vă arată, ca o oglindă ce se găses ,te în magnetul dvs. interior, pentru a putea să vă reorientat,i mai bine”.

„ Iubirea trecută nu este decât o amintire. Iubirea viitoare este un vis si o dorintă. Numai Aici s,i Acum putem iubi cu adevărat”

187

Page 188: Eneagrama și diverse.docx

”Când suntem îndrăgostit,i de o persoană trăim adevărata dimensiune a ceea ce poate iubirea, căci dragostea are în ea un fel de lumină, dar s,i un fel de nebunie. Îndrăgostitul străluces,te, iartă, cântă, înt,elege totul, se trezes,te bun fără să facă vreun efort: iubirea care-i hrănes,te sufletul iubes,te lumea, pur s,i simplu, s,i vede

frumos chiar s,i urâtul. Iubirea poate lua în brat,e copacii s,i poate vedea că s,i pietrele strălucesc. La această nebunie a iubirii visăm cu tot,ii, dar as,teptăm ca

alt,ii să ne iubească s,i, poate, această as,teptare are în ea un firesc, poate-i chiar amprenta primelor clipe de viat,ă, când - abia venit,i pe lume, s,ocat,i de

preocparea banală a celor ce ne întâmpină, de nes,tiint,a lor, de ignorant,a lor - strigăm prin plânsul nostru dintâi: iubit,i-mă, vă rog!” ”Sunt cuvinte în dragoste

care nu ar trebui să rămână niciodată cuvinte. Ele stau mai bine în faptele s ,i sust,inerea celuilalt. Probabil că încrederea, ascultare s,i înt,elegerea sunt unele dintre ele. Probabil că mai este s,i sust,inere, compromis, atitudine. S, i că fiecare îs,i are rolul său bine definit într-o relat,ie. Găses,te pe cineva care te va face să

înt,elegi trei lucruri: unu, că acasă nu este un loc, ci un sentiment. Doi, că timpul nu se măsoară în ore, ci în momente. s,i trei, că bătăile de inimă nu sunt auzite,

dar împărtăs,ite cu omul drag.” ”Femeia niciodată nu trebuie să fie pe primul loc. Locul ei este alături. Nu mai sus, nu mai jos, nu în spate sau în fat,ă, ci alături.

Pentru ca în momentul potrivit să poată lua de mână s,i să poată fi protejată. Ea e partener s,i nu centrul universului. Bărbatul care va întâlni o as,a femeie singur o

va face centrul universului său.”

”As,adar, când nu înt,elegi, ai răbdare! Când te prinzi că ai un “de ce” în cap, sau mai multe, opres,te-te. Ai o cădere? Crezi că ai un blocaj? As,a, s,i?! N-ai mai avut?

Ce altceva e posibil? Cu altfel pot,i privi? Ce-ar fi dacă ai as,tepta, pur s,i simplu, să se as,eze totul? Ce-ar fi dacă ai fi atent cu adevărat s ,i te-ai extrage din “problemă”? Cum ar fi dacă nu te-ai mai scufunda în drame, mai mult sau mai put,in ale tale? S, i ce ai crea dacă ai alege să te dai jos de pe gânduri s ,i să recunos,ti ce vrei cu adevărat?

Pot,i să alegi lupta. Sau pot,i să alegi pacea. Nici una, nici cealaltă nu e gres,ită. Doar că... să s,tii, e mereu alegerea ta.”

”Iubirea nu este doar o lect,ie de sex, atingere s,i viat,ă. Este s,i o lect,ie profundă de spiritualitate.

În cartea ‘Kama Sutra’, Deepak Chopra ne face cunoscute cele 7 legi spirituale ale iubirii, cele 7 etape prin care trece iubirea...”

188

Page 189: Eneagrama și diverse.docx

” Mult prea multe persoane trăiesc o viat ,ă care nu le apart,ine pentru a o putea trăi. Îs,i trăiesc viet,ile în funct,ie de ceea ce cred alt,ii că este bine pentru ei, trăiesc viat,a în funct,ie de ceea ce spun părint ,ii că este mai bun pentru ei, în funct,ie de ce zic prietenii, dus,manii s,i profesorii lor că este bine pentru ei. Aceste persoane îs,i ignoră vocea interioară, chemarea interioară. Sunt atât de ocupat,i făcându-le pe plac celorlalt,i, încât pierd controlul asupra propriilor viet,i. Uită ceea ce îi face fericit,i, ce îs,i doresc, ce au nevoie s,i eventual uită cine sunt cu adevărat.

Ai o singură viat,ă, trebuie să o trăies,ti, să o det,ii s,i în special să nu las,i părerile altora să te împiedice în drumul tău.”

”Portalul Avalans,ei abundent,ei, restabilirii, recalibrării, echilibrului, păcii, armoniei, sănătăt,ii, iubirii, eforturilor rodnice, oportunităt ,ilor aliniate, întâlnirilor semnificative,... TOATE acestea vin spre voi, toate acestea vă sunt deja disponibile, toate acestea pot s,i vor fi găsite în portalul Avalans,ei care de deschide la următoarea Lună Nouă. Portalul Avalans ,ei abundent,ei, sănătăt,ii s,i bucuriei. Avalans,a iubirii s,i afect,iunii, avalans,a prosperităt,ii, bunăvoint,ei s,i păcii.

Prin întâlnirile cu divinitatea fiint,ei voastre, prin puterea perseverent,ei, prin abundent,a modelelor de gândire, prin recalibrarea proceselor voastre de gândire, prin permitere s,i prin eliberarea a tot ceea ce nu ar mai trebui să ocupe cadrul existent,ei voastre, prin tot ceea ce este s,i prin tot ceea ce nu este, voi vet,i găsi decretele necesare, pas,ii necesar de făcut pentru descoperirea fructuoasă a locului în care vă aflat,i s,i a celui în care să fit,i...”

”Noi avem un colt, numai al nostru

S, i un joc ce nimeni nu ni-l s,tie,

Amândoi iubim somnul albastru

S, i o cină-n albă farfurie,

Noi avem amiezile ascunse

În alb-negrul zilelor rebele

S, i-n fotografii aceleas,i huse

Peste canapelele din piele.

S, tii tu draperia cea albastră ?

189

Page 190: Eneagrama și diverse.docx

Tot albastră e s,i-acum la geam S, i-

t,i mai spun că violeta noastră A-

nflorit ca-n fiecare an.

Nu mai s,tiu de-acuma să mai număr

Nici să fac scăderi sau adunări

Însă brat,ul a rămas în umăr S, i

în el sunt mii de-mbrăt,is,ări.

S, i ne leagă, vrem-nu vrem, un nod

Ce nu poate să-l dezlege mâna,

Pentru că un dar se dă de tot S, i

rămâne pentru totdeauna.

Noi avem un fel de-a fi teribil

S, i-ncercând să-l scufundăm odatăAm văzut că asta-i imposibil

S, i-am rămas cu el pe viat,a toată.”

”Es,ti o rotit,ă din marele angrenaj al Universului, o celulă dintr-un organism puternic, iar funct,ionarea ta depinde de buna funct,ionare a celorlalte „piese”. Dacă ai doar pretent,ii s,i vrei totul, cu riscul ca celorlalt,i să le fie rău, „dă-i dracu’!”, vei primi ce t,i se cuvine, ceea ce semeni după chipul s,i asemănarea ta.

Pentru că, vezi tu, Universul nu este prost!

El ît,i dă energia de care ai nevoie, dar o trece prin „sita” ta.

Altfel am fi identici : „vreau, primesc ceea ce vreau”, leit cu a celuilalt.

Gândes,te-te.

Realitatea este ceea ce vrei TU să vezi.

De aceea, este diferită pentru fiecare.

Casa visurilor mele este diferită de ceea ce ît,i dores,ti tu. Nu e mai bună sau mai urâtă. E doar diferită pentru că reflectă dorint,ele, plăcerile s,i putint,ele proprii.

Ne diferent,iem prin dorint,e, deci ne diferent,iem prin realităt,i.”

190

Page 191: Eneagrama și diverse.docx

”Cum poate să nu t,i se frângă inima, dacă t ,i-ai pierdut iubitul, sau când copilul suferă, sau chiar când o mas,ină ît,i loves,te câinele drag? Însă, inimile frânte s ,i sunt izvorul puterii noastre, al înt,elegerii, al compasiunii. Inima, ce nu a fost frântă niciodată, e sterilă s ,i curată, nu va cunoas,te niciodată bucuriile imperfect,iunii.

Soarta este binevoitoare cu mine, dându-mi să trăiesc până la peri suri, până când râsul meu tânăr s-a întipărit pe vecie în brazde adânci pe fat ,ă. Închipuie-t,i cât,i oameni n-au râs niciodată, cât,i au murit înainte ca părul să li se acopere cu brumă?

Pot spune „nu” absolut sincer. Pot spune „da” absolut sincer.

Pe măsură ce îmbătrânes,ti, e tot mai us,or să fii sincer. Duci grija părerii altora tot mai put,in. Nu mai am dubii s,i rezerve în privint,a mea. Am câs,tigat chiar dreptul să gres,esc.

As,adar, răspunzând întrebării tale, pot spune: îmi place să fiu bătrână. Bătrânet,ea m-a eliberat.

Îmi place persoana care am devenit. Nu voi trăi ves ,nic, dar atât cât sunt aici, nu voi pierde timp făcându-mi griji pentru ce a putut să se întâmple, pentru ce nu s-a întâmplat, nu-mi voi face griji în legătură cu ceea ce se poate întâmpla.

S, i voi mânca desert în fiecare zi.”

”Atunci când facem alegeri, este esent ,ial să s,tim la ce renunt,ăm s,i în ce direct,ie ne îndreptăm viat,a s,i energia gândurilor: – către experient,ele destinului nostru nefavorabil (alegând să exprimăm prin gânduri s ,i emot,ii negative: prejudecăt,i supărări, nemult,umiri nelinis,ti, insuficient,e, etc, izvorâte dintr-un suflet întunecat s,i temător), sau – către experient ,ele favorabile ale unui destin luminos în ansamblul său (alegând să exprimăm prin gânduri, alegeri s,i fapte, expresia unui suflet plin de iubire, entuziasm, optimism, tolerant ,ă, înt,elegere, asumare s,i valoarea, destinul favorabil), preferând să căutăm s ,i să vedem partea frumoasă a lucrurilor, oglindite în consecint ,ele de viat,ă, în experient,ele pe care le trăim s,i în oameni pe care-i întâlnim.”

“Indiferent în ce constă viziunea sau visul tău, acestea ît ,i vor fi revelate mult mai us,or dacă faci cu plăcere ceea ce faci. În acest fel, totul t ,i se va părea mai amuzant. Mai mult, act,iunile tale vor genera rezultate mult mai semnificative,

191

Page 192: Eneagrama și diverse.docx

vei fi înconjurat de oameni care te vor sprijini s ,i te vei bucura mai mult ca oricând de viat,ă.

Scopul este să ît,i creezi o viziune care să te inspire să ît ,i realizezi propria măret,ie personală, transformându-te astfel într-o sursă generatoare de valori pentru această lume. Dacă vei face acest lucru, Universul te va răsplăti oferindu-t,i toate lucrurile de care ai nevoie pentru a perpetua această experient ,ă... "

”Amintit,i-vă că înainte de a veni aici facem diverse înt,elegeri cu alte suflete foarte apropiate nouă prin care le cerem să ne ajute să evoluăm, să vindecăm răni vechi s,i să transcedem tipare.

Atunci când aparit,ia acestor suflete pereche generează o relat,ie care denotă o oarecare dependent,ă emot,ională sau energetică este pentru că a rămas ceva nerezolvat din punct de vedere karmic; există încă nis,te cordoane energetice care ne t,in legat,i, în ciuda rat,ionamentelor logice.

Pentru a te elibera de atas,amentele energetice este foarte important să accept ,i în primul rând sfârs,itul acestei etape s,i să ît,i dores,ti ca această legătură să fie tăiată; să vrei s,i să fii dispus să ît,i asumi lect,ia pe care acest suflet a venit să t ,i-o predea s,i să mergi mai departe...”

”Tăcerea face parte din comunicare. As ,a cum putem comunica prin absent,a gesturilor, la fel de bine putem comunica prin absent ,a cuvintelor. Tăcerea nu înseamnă întotdeauna a nu avea nimic de spus, as ,a cum nu întotdeauna a vorbi înseamnă a avea ceva de spus. Sunt momente în care prin tăcere putem să exprimăm mult mai multe lucruri decât prin cuvinte. De ce alegem uneori tăcerea în locul unui răspuns prin cuvinte? Poate pentru că tăcerea este susceptibilă de ambiguitate, de echivocitate, în mai mare măsură decât cuvintele; oamenii uneori nu au curajul rostirii, s ,i atunci preferă să înlocuiască cuvintele cu o tăcere sugestivă.” “Fit,i iubire s,i vet,i primi iubire.

Fit,i bucurie pentru că existat,i s,i putet,i experimenta s,i vet,i primi bucurie.

Fit,i pace s,i vet,i aduce în realitatea voastră pacea mult dorită.

Fit,i încredere în voi s,i vet,i aduce în realitatea voastră oameni de încredere.

Fit,i cinstit,i s,i impecabili cu voi s,i vet,i aduce în realitatea voastră sinceritate s ,i cinste din partea altora.

Fit,i blândet,e cu voi s,i vet,i atrage blândet,ea în viat,a voastră.

192

Page 193: Eneagrama și diverse.docx

Fit,i ceea ce vă dorit,i s,i astfel vet,i atrage tot ceea ce suntet,i în realitatea voastră.

Dat,i-vă voie să fit,i s,i totul se va as,eza de la Sine. Cu drag din iubire pentru iubire!"

”Uneori este suficient ca persoana respectivă să se fi aflat într-un anumit loc, la un anumit timp cu protect,ia slăbită s,i o anumită entitate să folosească această

oportunitate, ca cea mai la îndemână. Cu precădere spitalele, cimitirele s ,i barurile în care se consumă mult alcool favorizează această situat ,ie.

Este important mereu de s,tiut ce anume a atras entitatea respectivă în câmpul persoanei, astfel încât acel aspect să poată fi rezolvat s ,i completat.

Pe lângă spiritele persoanelor a căror corp fizic a decedat s,i care au rămas prinse între planuri mai există s,i alte forme de entităt,i care se pot atas,a în spat,iul oamenilor.

”Cu adevărat, nu s,tim nimic din ceea ce va urma să se petreacă, dar acest lucru nu trebuie să ne sperie, ci din contră, să ne deschidă, să ne învet,e din nou spontaneitatea, curajul, curiozitatea s,i bucuria pură, de copil. Cred că de fapt în asta constă misterul viet,ii. Să îl acceptăm ca s,i maestru, ca s,i învăt,ător, nemaifăcând din el un aspect temător s,i războinic. Poate as,a am trăi mai prezent,i prezentul s,i am călători prin viat,ă put,in mai liberi, mai us,urat,i, mai deschis,i s,i încrezători.

”Întotdeauna va exista un mesaj pret,ios pentru fiecare în orice experient,ă de viat,ă. Unii îl văd, alt,ii nu. Pentru unii poate fi foarte subtil, iar pentru alt ,ii să apară într-un mod absolut revelator. Nu este treaba noastră să judecăm cum este mai bine, ci treaba noastră este să rămânem în pace s ,i să avem încredere că ceea ce a trebuit să se audă s-a auzit s ,i că ceea ce trebuia învăt,at de către fiecare dintre noi, s-a învăt,at.

Judecata, răzvrătirea, resentimentele pe care le-am purta asupra viet ,ii sau asupra celor pe care îi facem vinovat ,i pentru că un lucru nu a ies,it as,a cum ne-am propus noi, nu fac decât să ne îndepărteze de puritatea s ,i pacea a Ceea Ce Suntem cu Adevărat, îndepărtându-ne de sensul real al unei experient,e.

”De ce să te tulburi când cunos,ti că fiecare om este responsabil de ceea ce face? Când cunos,ti că toate faptele s,i gândurile lui i se vor întoarce? Da, absolut toate ni se întorc... la timpul cuvenit. De nu mă credet,i, avet,i doar răbdare.

193

Page 194: Eneagrama și diverse.docx

Astfel, în Pace, să ne străduim să fim drept,i (nu doar să pretindem că suntem) s,i să ne lăsăm în Palma Lui ... iar Voia Domnului să se Facă în toate!

Căci, omule (ce astăzi respiri s,i ai citit acest text) nimic nu se face fără Bunul Dumnezeu!

“Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu. Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricos,eze.” - Iisus - Evanghelia după Ioan

”Cel ce urmăres,te să se purifice în sihăstrie, purifică de fapt întreaga lume, căci nimeni nu poate împiedica aceste gânduri pure să influent ,eze pe tot,i cei ce sunt dispus,i să le primească. As,a cum soarele continuă să transforme în vapori fiecare picătură de apă de pe pământ, iar aces ,ti vapori se ridică, unindu-se s ,i formând norii, la fel toate gândurile pure pe care voi le proiectat ,i se vor ridica în spat,iul mental, vor întâlni gândurile similare emise de cei care se aseamănă cu voi, iar în final, aceste gânduri divine vor coborî ca o ploaie mentală, de o fort ,ă coples,itoare, pentru a nimici gândurile-fort ,ă malefice.” ”“Es,ti astăzi unde te-au adus gândurile tale; vei fi mâine unde te vor duce gândurile tale.” – James Allen, filozof britanic (1864-1912)

Fiecare gând este o verigă într-un lant , nesfârs,it de cauze s,i efecte, fiecare efect devenind la rândul său o cauză s,i fiecare cauză fiind efectul unei cauze anterioare; iar fiecare verigă a acestui lant , neîntrerupt este structurată în trei componente – dorint,ă, gând s,i act,iune. Dorint,a stimulează gândul. Gândul se manifestă printr-o act,iune. Act,iunea constituie chiar urzeala destinului. Spre exemplu, cel ce prives,te cu invidie egoistă posesiunea altora, chiar dacă nu se transformă într-un hot, activ în prezent, are toate s,ansele să devină unul într-o viat,ă viitoare, as,a cum ura s,i răzbunarea mentalizate prea mult sunt semint ,ele din care se va nas,te un viitor ucigas,...”

“Fiecare persoană, fiecare situat ,ie vine în viat,a noastră cu un anumit scop! Fie pentru a ne învăt,a o anumită lect,ie, pentru a ne face să înt,elegem care ne este adevăratul scop, fie pentru vindecare sau pentru a ne călăuzi pas ,ii...

... S, i, da, este nevoie să ne amintim că toate acestea t ,in de sufletul nostru, de spirit. Percept,ia este totul..."

“Legea oglindirii este, tehnic vorbind, o lege a rezonant,ei, deoarece creează situat,ii s,i pune în legătură persoane între care există afinităt,i. Altfel spus, persoanele care vibrează pe aceeas,i lungime de undă, indiferent dacă sunt cons,tiente sau nu, se atrag una pe cealaltă. Uneori atract,ia incons,tientă este

194

Page 195: Eneagrama și diverse.docx

repolarizată în cons,tient ca respingere, dar asta nu trebuie să ne inducă în eroare. Respingerea nu există fără atract,ie!”

“Dacă vei s,ti să răspunzi la aceste întrebări, relat ,ia ta cu acel om se va armoniza sau traiectoriile voastre vor înceta spontan a se mai intersecta. Asta nu înseamnă că-l vei uita sau că vei tânji după el. Dacă ai înt ,eles mesajul pe care-l purta special pentru tine, sentimentul tău va fi de recunos,tint,ă.

Dacă n-ai înt,eles aproape nimic, acel om sau cineva similar va reveni până când vei înt,elege. Asta s-ar putea să dureze, dar răbdarea lui Dumnezeu este nemărginită!”

“Când oamenii nu se s,tiu iubit,i, o gaură neagră se formează în psihic s ,i din ea încep să se nască idei că ar fi lipsit ,i de important,ă, nesemnificativi sau că le lipses,te frumuset,ea s,i bunătatea. Această zonă înghet ,ată a fricii este cea care dă nas,tere atacurilor teroriste de tot felul – nu numai sub formă de bombe care explodează, dar s,i sub formă de atacuri emot,ionale în noi îns,ine s,i în relat,iile noastre.”

“Dacă vrem să strălucim în toată lumina noastră, dacă vrem să ne exprimăm în mod autentic s,i dorim ca fort,a să ne propulseze scopurile în lume, sarcina primordială trebuie să fie aceea de a ne ment,ine focul interior – fort,a noastră vitală – cât mai puternic.”

“Eu sunt aici pentru a vă primi înapoi în brat,ele mele pline de daruri s,i de iubire. Viat,a voastră poate curge cu deplina respectare a legilor Creatorului nostru s,i ale lui Dumnezeu. Nimic nu vă este interzis, dacă respectat ,i aceste legi imuabile. Doar astfel vi se poate garanta abundent,a s,i fericirea.

Mă pun, în continuare, la dispozit,ia voastră, a fiecăruia dintre voi, dar vă rog, respectat,i viat,a as,a cum a gândit-o Creatorul!"

Mama Gaia

“Fit,i linis,tit,i s,tiind că totul este bine, că v-at,i realizat misiunea s,i că putet,i trece în spat,iul energetic pe care îl dores,te sufletul vostru pentru voi – un spat,iu care să servească căii voastre de înălt,are s,i care să reflecte vindecarea pe care at,i atins-o pe calea voastră. Punet,i-vă în serviciul bucuriei, păcii s,i dorint,ei voastre de înălt,are. Acum este timpul vostru, facet,i alegerile doar pentru voi s,i păs,it,i pe calea de înălt,are la care at,i tânjit.”

195

Page 196: Eneagrama și diverse.docx

“Du-te deci s,i trăies,te astfel încât să pot,i răspândi bucuria s,i veselia în sufletul tău, să le simt,i în inima ta s,i să le cunos,ti în mintea ta. Dumnezeu este viat,a la nivelul vibrat,iei celei mai înalte, care este bucuria însăs ,i. Dumnezeu este tot numai bucurie s,i veselie!”

“Tot,i sunt acum aici să facă o alegere. Regulile aici sunt pe cale de schimbare radicală. Multe lucruri valabile în trecut nu vor mai fi valabile în viitor. Creatorul a declarat închisă această etapă s,i începerea alteia fără dualitate, karmă, lect ,ii karmice, etc. Se numes,te Ascensiune! Aceasta nu este o obligat ,ie, este o oportunitate.”

“Când vet,i vedea ce v-a fost ascuns atât de mult timp, spiritele voastre se vor înălt,a

Iar acum, în sfârs,it, folosit,i acea imensă putere cu care Dumnezeu v-a înzestrat, pentru a dizolva iluzia s,i ceat,a confuziei în care ea v-a învăluit, pentru a vă întoarce la starea de bucurie în care at,i fost creat,i..."

”În dragoste, să nu te temi. Nu-t,i fie frică să experimentezi, să trecet ,i dincolo de bariere, să luptat,i. Nu te teme că el sau ea nu t ,i se potrives,te ca o mănus,ă.Ce este al tău, al tău va fi, oricum. Cine e omul tău nu va pleca nicăieri, nici când va veni momentul să-t,i mângâie ridurile cu drag. În cel mai rău caz, bucură-te că a fost. Până acolo însă, ai de încercat 100 de modalităt ,i să faci relat,ia să meargă. În relat,ie, e mai simplu decât crezi. Înainte ca să spui ceva, întreabă-te: ne va apropia asta sau nu? Ceea ce faci sau vorbes ,ti va crea momentele de dragoste s,i linis,te sau nu? Dacă da, e bine. Dacă nu, întreabă-te : de ce îngropi relat,ia?”

”Femeia, îs,i va exprima feminitatea dăruindu-se plenar bărbatului ce-s ,i manifestă masculinitatea prin putere, voint,ă, hotărâre, responsabilitate, fort,ă, curaj în raportul cu lumea dinafară s ,i trăsăturile „catifelate” în raportul cu ea. Femeia nu va fi femeie atâta timp cât bărbatul va fi labil, s ,ters, un bărbat lipsit de conturul personalităt,ii, dispus mai degrabă să se transpună în rol feminin decât să-s,i asume rolul masculin. Cele două principii, masculin s ,i feminin, fac parte integrantă din fiecare natură umană, însă proport ,ia trebuie păstrată în acel echilibru stabilit ancestral. Dramul de feminitatea ce sălăs ,luies,te în sufletul bărbatului catifelează tăria lui de caracter, iar masculinitatea femeii, îi dă fort ,a interioară de a fi alături bărbatului sust ,inându-l cu feminitatea ei. Nimic nu împlines,te mai bine ca dominanta masculina simt ,ită de femeie precum o fort ,ă

196

Page 197: Eneagrama și diverse.docx

ce poartă mănus,i de catifea, sau ca supunerea feminină simt ,ită de bărbat precum o sust,inere care îi dă putere s,i încredere.”

”Este cunoscut pentru tot,i că semnificat,ia s,i puterea culorii violet ne energizează partea cea mai înaltă a creierului, ajutându-ne să ne extindem orizontul înt,elegerii dar este s,i stimulatoarea celor mai înalte idealuri umane s ,i, grat,ie inspirat,iei determinate de aceasta, au fost concepute cele mai frumoase opere în artă, muzică, proză, poezie, pictură, sculptură, cinema.

Culoarea violet reflectă o senzat,ie de apropiere foarte mare în spat ,iu, cuprinderea infinitului s,i a eternităt,ii în propria fiint,ă, starea că totul este în fiint,ă, s,i că simultan fiint,a este în tot ceea ce o înconjoară.

Atunci când în sistemul fiint,ei umane există o predominantă a excitat,iei nervoase, culoarea violet are o remarcabilă afinitate cu aceste condit ,ii, atrăgând după sine o mare armonie s,i o perfectă sănătate.”

”As,adar, fără prea multe vorbe s ,i comentarii, cred că înt ,eleget,i deja această „desfăs,urare de fort,e” care are loc în prezentul ultimelor zile s,i chiar ORE !

Pentru că timpul este foarte scurt, lăsăm pentru orele următoare comentarii suplimentare ale ultimelor evolut ,ii, iar acum „livrez” MESAJUL PRINCIPAL : A SOSIT VREMEA IMPLICĂRII REALE, PRIN MEDITAt,IILE ÎN LUMINĂ !

Ajutorul nostru, direct, al celor trezit,i s,i ceva mai cons,tient,i de ceea ce se petrece pe Planetă, în aceste momente, este foarte simplu : prin MEDITAt ,IA în Lumină de ELIBERARE PLANETARĂ, care ATRAGE, CON-CENTREAZĂ s ,I DIRECt,IONEAZĂ LUMINA către MAMA-PĂMÂNT s ,i către SITUAt,IILE TENSIONATE („de luptă”) care se desfăs,oară în prezent.

Poate părea irelevant, dar ret,ine, prietene, că s,i gândul tău, încărcat cuLumină, Iubire s,i Compasiune profundă, direct,ionat către REZOLVAREAACESTEI SITUAt,II sub forma BINELUI CEL MAI ÎNALT, poate face diferent ,a pentru ca RĂZBOIUL să rămână încă ceea ce este în prezent (la limită, însă), adică un POTENt,IAL s,i atât.

Des,i sună foarte tare „a slogan”, sunt nevoit să repet acea celebră expresie :„ACUM SAU NICIODATĂ”! – căci, dacă „NICI ACUM”, atunci, „CÂND?”... mai ales că, după cum se mis,că lucrurile, s-ar putea ca în câteva zile evenimentele să fie mult „limpezite” s,i să nu mai fie atâta nevoie de „PREZENt,A FIECĂRUIA”...

197

Page 198: Eneagrama și diverse.docx

După atâtea discut,ii despre „Căderea Voal-ului” s,i „Declans,area Evenimentului”, s,i după entuziasmul mental din fat,a monitorului s,i adeziuni la fel de entuziaste despre „cât de ne-răbdători as ,teptăm declans,area Evenimentului”, iată că, acum, se pune problema ACt ,IUNII REALE, prin IMPLICAREA FIECĂRUIA în Aducerea Luminii cât mai aproape de REZOLUt ,IA FINALĂ...”

”Înainte de a cere cuiva să ierte, înainte de a ne cere să iertăm, să ne gândim dacă noi sau ceilalt,i am atins starea de abundent,ă s,i fericire interioară. Pentru că abia din acest punct ne putem permite luxul de a ierta. Iar împlinirea vine din conectarea la sursa puterii interioare, cea care ne oferă înt ,elegere, tolerant,a, răbdare, bunătate, indulgent,a, cea care scade furia, frica, rus,inea, neîncrederea.

Pentru a ierta este necesar să ne conectăm la sursa puterii. S , i poate a venit timpul să vorbim despre rădăcina puterii: Sinele, Divinul Lăuntric.” ”Cuvintele s ,i gândurile sunt resurse pret,ioase s,i puternice pe care uneori le foloses ,ti cons,tient sau incons,tient împotriva ta sau împotriva altora. De aceea e important să înt,elegi puterea gândurilor s,i a cuvintelor.

Când le foloset,ti împotriva ta? De fiecare dată când în dialogul tău interior apar gânduri de genul: sunt gras, îmbătrânesc, îmi cade părul, sunt prost, nu voi reus,i niciodată. Astfel ît,i „otrăves,ti” corpul energetic s,i emot,ional.

Când le foloses,ti împotriva altora? De fiecare dată când vorbes ,ti de rău o persoană, adică când bârfes,ti. Bârfa este o formă de atac energetic asupra persoanei despre care vorbes,ti. Dacă persoana bârfită este în echilibru s,i armonie, „bârfa” se întoarce la cel care a emis-o s ,i îl afectează direct.

Când te gândes,ti la cineva se crează un canal energetic între tine s ,i acea persoană. Dacă gândurile au încărcătură negativă s ,i persoana are dezechilibre în corpul energetic, acestea vor avea în timp efecte devastatoare asupra corpurilor subtile. ”

”Vom avea nevoie de o consecventă reechilibrare pe măsură ce fuziunea multidimensională devine mai puternică s ,i mai pronunt,ată. Simplificat,i acolo unde putet,i, angajat,i-vă în nou – pentru că vechiul se va simt,i foarte vechi acum s,i destul de împovărător. Renunt,at,i la el. Nu fit,i speriat,i de ceea ce devenit,i; lăsat,i să se întâmple – nu contează ce. Fit ,i sinceri cu cei din jurul vostru în ceea ce prives,te sentimentele s,i energia voastră – sau lipsa acestora.

198

Page 199: Eneagrama și diverse.docx

Oamenii care se află în aliniere vor fi răbdători dacă suntet ,i autentici. Ies,im dintr-o lungă spălare a creierului prin programele de supraviet ,uire s,i performant,ă. Acum ne mutăm într-o nouă curgere a performant ,ei, care nu se bazează pe rezultatele viitoare. Aceasta este autenticitatea Noului care contează cel mai mult. Fuziunea voastră multidimensională are loc timp de milisecunde în Punctul Zero, pas cu pas extinzându-se la secunde, apoi la minute s,i apoi la o permanentă stare a fiint,ei.

Uneori lucrurile sunt cu mult mai dificile decât ne-am as ,teptat, s,i uneori se simte ca s,i cum am fi depăs,it marcajul cu totul atunci când o facem fără nici un efort. Nu lăsat,i ca anxietatea să vă coples,ească centrul inimii voastre. Punet ,i mâinile pe inimă, mângâiat ,i-vă corpul, linis,tit,i-vă mintea/ego-ul/emot,iile cu blândet,e, spunet,i Te Iubesc s,i respirat,i.

Binecuvântări nouă tuturor celor care ne-am angajat în acest proces fascinant s ,i puternic!

În Iubire, Lumină s,i Serviciu”

”Îngerii aseamănă energia momentului de fat,ă, cu a te afla pe o barcă, în mijlocul oceanului. Destinat,ia către care vă îndreptat,i este frumoasă s,i merită efortul călătoriei, dar până să ajunget ,i acolo, putet,i trece prin unele turbulent,e. Îngerii ne sfătuiesc să ne păstrăm aproape de catargul central al vasului – o metaforă care înseamnă să ne păstrăm cu fermitate credint ,a s,i să rămânem centrat,i prin rugăciune, meditat,ie s,i grija fat,ă de sine.”

”Poate vor fi unele situat,ii când trebuie să vă spunet,i: “Acum nu mai pot face acest lucru pentru că am ales să evoluez s ,i nu vreau să-mi compromit s,ansele” Viat,a se mis,că înainte iar cons,tiint,a evoluează. Pentru ca aceasta să se întâmple, trupul, mintea s,i spiritul trebuie să lucreze în perfectă armonie s ,i coordonare.

Când întâlnit,i situat,ii unde at,i putea da o mână de ajutor, celor care o doresc, acordat,i acest sprijin în limitele care nu vă compromit sau afectează propria voastră înaintare. Un sfat bun, dat la timpul potrivit, poate avea o mare valoare. Dar, el trebuie dat doar celor care doresc să-l audă.”

“Când es,ti cu sufletul tău pereche te simt,i liberă, frumoasă, puternică, tu însăt ,i, străluces,ti s,i toate planurile s,i visele tale se împlinesc mai repede decât le-ai fi putut tu realiza, iar acest lucru se întamplă s ,i după 10 s,i după 20 de ani de relat,ie. La fel s,i el, alături de tine, îs,i poate realiza foarte us,or visele s,i

199

Page 200: Eneagrama și diverse.docx

ambit,iile, deoarece voi doi nu vă împiedicat,i unul pe celălalt, ci evoluat,i împreună.”

“Dar trebuie să-nvet,i s-accept,i

Ce ai acum s,i să n-as,tept,i

Mereu o altă împlinire, Ca

să ajungi la fericire.

Averea ta va fi mai mare

Când faci din nou numărătoare,

De vei putea să-t,i amintes,ti

Pentru ce ai, să mult,umes,ti."

“Darul recunos,tint,ei”

“Crucea cardinală din toiul acestei primăveri ne creează contextul astral pentru a alege dacă ne simt,im nis,te sacrificat,i răstignit,i de fricile ce vin din minte sau ne asumăm puterea de a primi cu brat ,ele deschise o misiune personală în iubire necondit,ionată s,i asumare totală, cons,tientă, a tuturor responsabilităt,ilor. Nu e loc pentru jumătăt,ile de măsură. E posibil să alegem acum între nimic s ,i tot. Între ce vrem noi s,i ce ne dă Dumnezeu. Între ce credem noi că e mai bine pentru noi s,i ce crede Dumnezeu că e mai bine pentru noi. Între îndoială s ,i credint,ă. Între frică s,i Iubire.”

“Oamenii dificili ajung să fie în general singuri, coples ,it,i de probleme s,i plini de amărăciune. Aces,tia creează prea mult stres s,i, unul câte unul, tot,i oamenii din viat,a lor pleacă. Însă poate fi nevoie de un timp agonizant de lung pentru a lua această hotărâre.”

” Remediul împotriva părăsirii nu-i violent ,a, ci blândet,ea. Vindecarea neiubirii de sine nu este posibilă prin agresivitate, mânie, ură s ,i respingere, ci prin iubirea, înt,elegerea s,i acceptarea oamenilor din jur, mai ales atunci când te părăsesc, căci numai asta te ajută să nu te părăses ,ti pe tine însut,i. Iubirea din tine curge către ceilalt,i prin cuvinte, prin comportamente s ,i prin fapte frumoase. Iubirea de sine nu-i o poveste, doar că a te iubi pe tine înseamnă a-i iubi pe alt,ii s,i, ca să faci din iubirea asta o manifestare reală, să-t ,i amintes,ti mereu s,i mereu că celălalt are un suflet care poate fi lovit mortal doar cu un cuvânt. Să nu te părăses,ti pe tine vorbind, comportându-ne s,i făcând lucruri

200

Page 201: Eneagrama și diverse.docx

urâte cu cei din jur; asta-i ideea. Să te iubes ,ti pe tine înseamnă să s,tii că celălalt, cel din fat,a ta, e mereu o imagine a ta! Rămâi cu tine, iubes ,te-te, având grijă să-i iubes,ti pe cei de lângă tine!”

”Nu mai trăim într-o lume previzibilă, în care să ne putem bizui pe persoanele cu autoritate, din exterior, s,i să putem da crezare ideilor anacronice despre realitate. Trebuie să accesăm informat ,iile ce ne vor înlesni navigarea pe aceste ape tulburi, iar autoritatea supremă rezidă în atingerea cons ,tient,ei de sine ca Fiint,e de Lumină.

Conexiunea la această Lumină este cea care ne facilitează Cunoas ,terea, dincolo de ceea ce poate evoca lumea vizibilă; precum s ,i cea care ne rafinează s,i extinde Vederea, dincolo de ceea ce dezvăluie lumea fizică, materială. Pentru a accesa această înt,elepciune, ne putem da voie, pur s ,i simplu, să ne reamintim că nu suntem limitat,i, as,a cum ni s-a spus.

De fapt, suntem binecuvântat,i cu Putere s,i Grat,ie Divină, din abundent,ă, în virtutea unei simple cereri.

Practica zilnică a acordării la frecvent ,a acestui potent,ial colosal, a comunicării cu el s,i a dăruirii de sine, deschide poarta prin care ne putem revendica adevărata noastră identitate; dând, astfel, curs chemării, întrucât a venit timpul de a transforma Pământul într-un Tărâm al Beatitudinii.” ”În momentul în care o persoană intră abuziv în spat,iul tău s,i începe să ît,i fure toată energia, pot,i opri cursul discut,iei care va duce la un colaps prin sintagme sigure s,i ferme:

“Am înt,eles. Hai să discutăm s,i despre altceva...”, “Pentru mine contează mai mult să...”,

“Acum nu este momentul pentru această discut,ie”.

De asemenea, o gândire pozitivă focalizată pe lucruri bune ne va întări„imunitatea” energetică, lăsând mai put ,in loc interferent,ei gândurilor negative. Pot,i să faci câteva exercit,ii mentale în fiecare dimineat,ă, astfel încât să ît,i reîncarci bateriile pentru o zi plină în care vei avea parte de atacuri la nivel energetic.

Discut,iile cu persoanele binevoitoare cu o înaltă frecvent ,ă energetică te vor ajuta să te ridici la nivelul acestora s ,i să nu te plafonezi într-o stare de anxietate sau tristet,e.

201

Page 202: Eneagrama și diverse.docx

Caută compania celorlalt,i, fă lucruri care ît,i produc bucurie, caută micile plăceri ale viet,ii, zâmbes,te cât mai mult, empatizează cu persoanele energizate pozitiv, meditează, problematizează, evită mediile în care sunt prezent ,i vampirii energetici, străduies,te-te să nu te las,i afectat de atitudinea lor s ,i să nu intri în jocul negativismului, fă exercit,ii regulate s,i desfăs,oară-le pe cât se poate într-un cadru natural.

Cel mai important, nu uita faptul că tu decizi dacă te vei lăsa pradă sau nu vampirilor energetici.

Ît,i pot,i schimba atitudinea în orice moment, astfel încât să nu devii o victimă a acestora.”

”Bucură-te de darul valoros cu care ai venit pe Pământ, puterea ta personală, potent,ialul tău s,i fă tot posibilul să îl păstrezi s,i chiar să îl amplifici. Cum? Testează pas,ii de mai jos, poate funct,ionează s,i pentru tine.

• Devino lucid s,i cons,tient de sentimentele, gândurile, emot ,iile, cuvintele s,i act,iunile tale.

• Renunt,ă pentru totdeauna la acuzat,ii s,i la judecăt,i.

• Renunt,ă pentru totdeauna la fort,ă s,i la dorint,a de a controla.

• Iartă cu toată sinceritatea trecutul (pe toată lumea, inclusiv pe tine) s ,i detas,ează-te de el.

• Rezolvă toate resentimentele, amărăciunea s,i orgoliul.

• Iubes,te fără să pui nici o condit,ie, inclusiv pe tine însut,i.

• Recunoas,te că tot ce există este perfect exact as,a cum este.

• Acceptă responsabilitatea care ît,i revine pentru propria ta viat,ă.

• Renunt,ă la orice fel de rezistent,ă.

• Renunt,ă la negare.

• Oferă mult,umiri pentru TOT; fii recunoscător inclusiv pentru dureri s ,i pentru încercări!

202

Page 203: Eneagrama și diverse.docx

La urma urmelor, acestea ît,i atrag atent,ia că te afli într-o stare de dezechilibru.

• Fii entuziasmat la gândul că ît,i vei cunoas,te ADEVĂRATUL eu.”

“• Petrece zilnic câteva minute imaginându-t,i s,i simt,ind că dispui de tot ceea ce ît,i dores,ti. Fă acest lucru până când ajungi să simt ,i ca ai devenit una cu realitatea dorită, identificându-te cu ea as,a cum te identifici cu numele tău.

• În viat,ă nu există decât o singură fort ,ă pozitivă, iar această fort,ă este iubirea. Există doar două posibilităt,i: fie te simt,i bine pentru că es,ti plin de iubire, fie te simt,i rău pentru că ît,i lipses,te iubirea. Toate sentimentele tale sunt gradat,ii ale iubirii..."

“• În viat,ă nu există accidente s,i coincident,e; există numai sincronicităt,i, din cauza fenomenului de rezonant,ă vibratorie. Aceasta este fizica viet ,ii s,i a Universului.

• Gândes,te-te la un lucru pe care îl iubes,ti s,i transformă-l într-un simbol al iubirii. Ori de câte ori vezi sau auzi acest simbol, cons ,tientizează faptul că fort,a iubirii se află alături de tine.

• Lasă-te călăuzit de fort,a iubirii oriunde te-ai duce s ,i orice ai face. Imaginează-t,i că în ziua în care urmează totul va merge bine în viat ,a ta s,i emană cât mai multă iubire. Fă acest lucru ori de câte ori ai ceva de făcut.

• Pune-t,i zilnic cât mai multe întrebări. Legea Atract ,iei va avea grijă să primes,ti răspunsurile la ele.

• Lasă-te ajutat de fort,a iubirii în toate demersurile tale. Iubirea poate deveni asistentul tău personal, consilier financiar, medic s ,i consilier relat,ional.

• Dacă ît,i las,i mintea să fie preocupată de prea multe detalii vei fi distras de acestea s,i vei pierde din vedere imaginea de ansamblu. Simplifică-t ,i cât mai mult viat,a s,i nu mai acorda important ,ă micilor detalii. La urma urmelor, ce contează acestea?

• Fort,a iubirii nu are niciun opus. În viat ,ă nu există nicio altă putere decât iubirea. Toate aspectele negative din această lume au la bază o absent ,ă a iubirii.

203

Page 204: Eneagrama și diverse.docx

“Nu t,ine supărarea de azi pe mâine”, ne îndeamnă înt ,elepciunea populară. Nu trebuie să lăsăm ca insuccesele, neplăcerile, pierderile să se transforme în amărăciune permanentă, „să ne acrească“.

“Îngerii Păzitori ai celorlalt,i sunt dornici să vă ajute, cât timp cerint ,ele voastre sunt pozitive s,i nu îl rănesc pe cel pe care ei trebuie să-l protejeze. Dacă este vorba despre o situat,ie importantă, scriet,i-i o scrisoare Îngerului Păzitor al acelei persoane, cerându-i ajutor.”

“Cei născuti mart,i au fost înzestrat,i cu Darul Viet,ii. Viat,a este darul pe care trebuie să-l respecte s,i să-l aprecieze cât mai mult. Lect,ia lor de viat,ă este aceea de a-s,i stăpâni instinctele, orgoliile s,i pornirile de agresivitate s,i a se bucura cât mai mult de viat,ă. Trebuie să învet,e să acorde atent,ie s,i corpului fizic s,i energiei care le parvine din surse exterioare. Puterea lor vine din viat,a a tot ceea ce îi înconjoară.”

„După ce ai să faci asta de câteva ori, ai să începi să simt ,i (nu te concentra la asta, doar lasă să vină, natural) prezent ,a îngerilor tăi s,i vei putea să faci asta indiferent ce faci s,i unde es,ti, în parc s,i pe stradă, între oameni, oriunde.

Cu cât o faci mai des cu atât mai liberă va fi FIINt ,A TA, ca să ît,i pot,i face s,i împlini viat,a pe care o dores,ti!

“Tăind corzile ne păstrăm chakra plexului solar curată, puternică s ,i reducem vulnerabilitatea la poluare emot,ională. În special la persoanele sensibile (empatice) este deosebit de recomandată metoda.

Având chakra plexului solar curată simt,im mai put,ină nevoie să recurgem la stimulatoare artificiale energetice ca să ne simt,im energizat,i. De asemenea se renunt,ă mai us,or la vicii."

“Când avem atas,amente bazate pe teamă fat,ă de cineva sau ceva, formăm „lese” spirituale pentru a împiedica fiint,a sau obiectul să plece ori să se schimbe...

“Trăim, cei mai mult,i dintre noi, cu povara unor probleme de viat,ă pur s,i simplu fiindcă le considerăm... fires,ti. Ne spunem consolator:”Nu sunt eu singurul care trece prin asta“.”Necazuri există de când lumea s ,i pământul¡‘. Adevărat. Dar există, persistă s,i se hrănesc din nes,tiint,a – sau hai să-i spunem inocent ,a – noastră. Ne jucăm toate cărt,ile în dimensiunea telurică. Dar jocurile sunt făcute în planul spiritual. Iar careul de as,i îl det,in, de multe ori, corpurile subtile

204

Page 205: Eneagrama și diverse.docx

ale”celor plecat,i“. De multe ori, nu întotdeauna. Maes ,trii spirituali spun că 50% din dificultăt,ile dintr-o viat,ă de om sunt produse de un factor spiritual. Iar restul de 50% derivă dintr-o combinat ,ie între factori spirituali, fizici s ,i psihologici.”

”Viat,a este prea scurtă pentru a o petrece cu oameni care nu merită. Dacă cineva te vrea în viat,a lui, ît,i va face loc în ea, nu trebuie să te bat ,i tu pentru un loc acolo. Nu încerca să te bagi cu fort ,a în sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai.

Amintes,te-t,i mereu că prietenii adevărat,i nu-t,i sunt cei care sunt lângă tine când es,ti fericit, ci cei care ît,i sunt aproape când t,i-e cel mai greu.” “Nimic nu se poate compara cu relat,ia dintre o mamă s,i copilul ei, căci copilul a trăit nouă luni în pântecele mamei lui, fiind una cu ea. Mai târziu, copilul va deveni un individ complet separat de mama sa, dar la nivel subcons,tient, cei doi rămân legat,i. Dacă copilul va deveni un om frumos sufletes,te, voi vet,i fi cele care vor beneficia de pe urma lui, căci separarea nu se produce decât la nivel fizic, cea spirituală nu se rupe niciodată. Mult,umit,i-i lui Dumnezeu! Maternitatea este o binecuvântare...”

„Cel mai greu s,i mai minunat lucru este să s ,tii cum să-t,i apart,ii doar t,ie însut,i, să fii o lume întreagă, de dragul tău s ,i nu a altuia, s,i a nu fi disperat după împărtăs,ire. Încrederea în sine înseamnă a găsi balsam în singurătate s ,i a-t,i asuma să faci istorie personală mai întâi.

Să ai curajul să fii tu însut ,i, o operă de artă ce-s,i va găsi admiratorii s,i mai ales cumpărătorul, care se va regăsi cu adevărat în tine s ,i te va lua acasă, să-i fii icoană s,i oglindă. Fără să vrea să-t,i schimbe liniile, unghiurile s,i nici nuant,ele, ci te vrea exact pentru disproport ,iile sau combinat,ia excentrică de lumini s,i umbre care es,ti."

“Energiile sunt acolo s,i radiază din ce în ce mai puternic pe zi ce trece. Dar nu trebuie să sărit,i în acele radiat,ii dacă voi as,a aleget,i s,i nici nu trebuie să acceptat,i toată radiat,ia.

Libertatea de a fi înseamnă exact acest lucru. Nu libertatea de a fi după sau în timpul unui eveniment astrologic sau energetic. Poate că modul cel mai potrivit de a aborda orice eveniment de acum încolo este să remarcat ,i faptul că se întâmplă ceva care ar putea sau nu să vă afecteze s ,i să ret,inet,i voi îns,ivă rezultatele. Nimeni altcineva nu are cu adevărat nevoie să s,tie."

205

Page 206: Eneagrama și diverse.docx

“Nu ai ajuns aici prin tehnici practicate s ,i nici prin meditat,iile făcute, te-a adus pe această treaptă pe care es,ti, doar BUNĂTATEA INIMII TALE, la care ai ajuns prin mii de viet,i, învăt,ând în fiecare viat,ă câte ceva, până ai ajuns în această viat,ă, ÎN CARE TU AI ALES SĂ FII, ACUM!!!”

”Întoarce-te în tine de oriunde ai fi s ,i primes,te-te, iartă-te. Viat,a se trăies,te, nu se caută, nu se învat,ă. Trăies,te adevărul, bucuria s,i iubirea. Ele se află acolo unde es,ti. Linis,tea nu este într-un loc, ci într-un mod de a fi. Sunt două zile în care nu mai putem face nimic: ieri s ,i mâine. Prezentul este timpul mântuirii. Amânarea înseamnă niciodată. Un om valorează atât cât iubes ,te. Restul e poveste.

Verbul meu este în inimă s ,i pulverizează spre voi. E nevoie să înt ,elegem că nu am fost creat,i de Dumnezeu ca să suferim, ci ca să ne întâlnim cu El într-o poveste de iubire. Unică. În ochii tăi este soare când iubes ,ti. Iar ca să ajungi la fericire nu ai nevoie de hartă, ci de prezent,ă, de tine.

Descoperă sau redescoperă Iubirea Tatălui Ceresc!

Să ai grijă de sufletul tău!”

“Nimic nu este întâmplător, pentru niciunul dintre noi, nimic din ceea ce trăim, din ceea ce simt,im, din ceea ce făptuim. Totul parcurge paginile unui scenariu prestabilit. De cât de bine ne jucăm rolurile, de cât de bine ne adaptăm „textului” depinde răsfăt,ul s,i aplauzele destinului însus,i. Nici măcar cea mai nesemnificativă fract,iune de secundă din timpul nostru, nici măcar cel mai s,ovăitor s,i infim pas făcut în spat,iul propriu, nici măcar o singură fiint ,ă întâlnită de-a lungul viet,ii nu sunt întâmplătoare. Ele fac parte dintr-un interior, dintr-o recuzită... sunt particulele care alcătuiesc viat,a fiecăruia dintre noi..."

“Durerea nu este o parte naturală a experient ,ei de viat,ă umană, ea a fost un CONSTRUCT NECESAR al realităt,ii vechiului Pământ 3D. Acesta a t ,inut rasa umană în lant,uri pentru eoni s,i acum rasa umană este chemată să elibereze în totalitate această frecvent,ă. Dincolo de lacrimi, dincolo de durerea care este simt,ită ca o eliberare care are loc, sunt curcubee. Ele au fost acolo întotdeauna, asemeni unui curcubeu după o ploaie. Ele au fost negate rasei umane pe perioada întregii sale existent,e în realitatea creată a vechiului Pământ 3D.

Acum în zorii de început ai Noului Pământ vi se cere să privit ,i cerul s,i să înt,eleget,i că IUBIREA DOAR ESTE s ,i că curcubeele sunt trimise din TOT în acest moment pentru că TOTUL DOAR ESTE s,i VOI SUNTET, I în ADEVĂR.

206

Page 207: Eneagrama și diverse.docx

“Iubirea este răspunsul, oricare ar fi întrebarea.”

“Pe măsură ce vibrat,iile se schimbă pe planetă, pe măsură ce manifestările celei de-a cincea dimensiuni încep să-s,i facă treaba găsindu-s,i drumul către o realitate întrupată, înt,eleget,i că putet,i avea mai multe momente în care să simt,it,i contrastul dintre vechi s,i nou.

Sunt momente în care mult,i dintre voi s-ar putea simt,i un pic mai dens,i din punct de vedere fizic, un pic mai lent,i, mai obosit,i, cu capul mai încet,os,at s,i destul de fragili în ceea ce prives,te energia s,i entuziasmul vostru de viat,ă.

Înt,eleget,i că pentru mult,i dintre voi acesta este doar rezultatul manifestării energiilor transformatoare care vor lucra pentru multă vreme pentru a veni pe planeta voastră. Deci, suntet,i bolnavi? Suntet,i bolnavi, mental s,i emot,ional? Poate că nu. (Desigur, noi nu sust ,inem să nu merget,i la profesionis,tii potrivit,i dacă voi simt,it,i că as,a trebuie să facet,i.) Cu toate acestea, sunt momente în care energiile doar vă fac să vă simt ,it,i mai slăbit,i din punct de vedere fizic, mental s,i emot,ional. Din nou, viat,a poate fi simt,ită uneori destul de fragilă sau de lentă sau de încet,os,ată pe mai multe nivele..."

“Deci, noi tot,i ne-am început călătoria în epocile de aur de demult cu persoana perfectă, flacăra geamănă, dar apoi am început să facem karma.* Am coborât în octavele inferioare, am fost separat ,i de flacăra noastră geamănă. Am pierdut acea manifestare fizică a omologului divin în cer, s ,i apoi am început să ne creăm obligat,ii cu alte persoane.

s,i acesta este motivul pentru care, întrupare după întrupare, suntem căsătorit ,i cu persoane diferite. Unele pot fi suflete pereche, unele relat ,ii karmice. s,i sperăm că vom face tot ce putem mai bun din ea s ,i vom împărtăs,i o dragoste care va atinge un anumit scop s ,i, de asemenea, va echilibra karma. Legea karmei cere întâi să ne întoarcem s ,i să ne îndeplinim responsabilităt ,ile. Întotdeauna este prima ta obligat ,ie. Te poate lua de lângă flacăra geamănă timp de mai multe viet,i.

s,i scopul este de a echilibra acea karma, de a deveni purificat pe Calea Duhului Sfânt, atinge reunirea cu Dumnezeu s,i flacăra geamănă, s,i de a urca înapoi pe scara viet,ii la Sursa de unde ai venit. s ,i aceasta este povestea lungă a Cuvântului pierdut ce a fost găsit din nou.

“Deci ce aflăm este că putem fi fat ,ă în fat,ă cu flacăra noastră geamănă, dar dacă nu avem dorint,a să dăm s,i să iubim s,i să sacrificăm, nu vom avea o relatie

207

Page 208: Eneagrama și diverse.docx

de succes, nu vom avea o căsătorie de succes s ,i nu vom reprezenta Dumnezeul Tată/Mamă copiilor nos,tri, care trebuie să fie un exemplu de armonie.

Am văzut flăcări gemene care nu se recunosc reciproc s ,i se duc pe drumurile lor separate pentru că sunt atât de egocentrice s,i prinse în problemele lor proprii.

Am văzut altele în căsătorii în care se ceartă intens pentru că ei nu îs ,i predau ego-urile pentru o dragoste mai mare s ,i mai înaltă. Acest lucru este atât de distructiv pentru familie s,i atât de inutil!..."

“Pentru că acolo unde iubit,i, acolo unde servit,i, acolo unde dat,i, toată energia voastră este disponibilă s,i flăcării voastre gemene. Deci tot ceea ce facet ,i pozitiv acum vă ajută flacăra geamănă s ,i vă ajută să vă echilibrat,i karma pentru a ajunge la acel punct al Marii Reuniri, care este doar începutul.

Voi s,i flacăra voastră geamănă suntet,i destinat,i să trecet,i prin epoci, prin lumina solară, pentru a deveni nas ,i responsabili pentru unde de lumină s ,i evolut,ii dincolo de acest sistem de lumi. Posibilităt ,ile sunt fără sfârs,it. S, i odată ce suntet,i liberi de lant,urile karmei s,i ies,it,i din runda renas,terii, vet,i fi liberi să vă îndeplinit,i destinul – împreună, lumi fără sfârs,it."

“Conectează-te la ceea ce valorează cel mai mult pentru tine, descoperă-t ,i aceste preferint,e naturale. Găses,te moduri de a te împlini în aceste direct,ii. Astfel, te vei simt,i împlinit s,i îi vei putea ajuta s,i pe alt,ii.

A fi fericit este cea mai bună cale de a trăi s,i de a ajuta această lume!" “Doar încercat,i s,i vet,i deveni foarte repede dependent,i de puterea iubirii as,a cum străluces,te ea prin fiecare zâmbet unic de-al vostru.

Vrei să schimbi lumea? Perfect, descoperă puterea propriului zâmbet.

Este timpul. Pace s,i lumină !

" Vă vet,i descoperi locurile atunci când va veni vremea s ,i când vet,i s,tii ce să facet,i cu ceea ce at,i lăsat în urmă. Până atunci, ele vor rămâne ascunse. Voi le-at,i închis s,i tot voi le vet,i deschide. Când va veni vremea, fiecare îs,i va descoperi unde e locul, va merge într-acolo s ,i apoi îs,i va pune mâinile deasupra. Transferul de vibrat,ie se va face imediat. Nimeni nu va putea scoate ceea ce voi at,i pus acolo!"

”Să fim cons,tient,i de iubirea care ne îngăduie s,i ne iartă gres,elile s,i alunecările noastre omenes,ti, înseamnă să intrăm în contact intim, în însăs ,i trăirea noastră interioară, cu sursa iubirii s,i a iertării infinite, care poate aduce soarele, poate

208

Page 209: Eneagrama și diverse.docx

împlini visele s,i poate ceea ce nu ne imaginăm măcar că este posibil. Supărarea pe ceea ce ni se întâmplă e supărare pe sine, iată. Să nu ne mai supărăm pe noi îns,ine, să ne privim cu atent,ie în lumea s,i-n întâmplările din jurul nostru, să ne acceptăm s,i să ne întoarcem la comuniunea atât de cântată în poezii, în balade, în creat,ii vechi, comuniunea cu natura s,i cu lumea noastră. Atunci se poate să înt,elegem de ce Iisus putea opri furtunile, putea vorbi cu vânturile s ,i de ce marea îi asculta cuvintele. S-ar putea ca s ,i pe noi să ne asculte vânturile, mările, furtunile s,i soarele, doar că noi nu s,tim aceasta...”

”Eu nu cred în soarta care dă năvală asupra oamenilor atunci când ei nu fac nimic; în schimb, cred în acea soartă care dă peste ei atunci când ei act ,ionează.

Concentrează-te mai mult pe cum să fii fericit, decât cum să faci ca să ai dreptate.

Ridică-te s,i mult,umes,te pentru faptul că, dacă nu ai învăt ,at mai mult, cel put,in pentru că ai învăt,at ceva s,i, dacă nu ai învăt,at nimic, atunci mult,umes,te pentru faptul că nu te-ai îmbolnăvit, iar dacă totus ,i te-ai îmbolnăvit, mult,umes,te pentru că es,ti în viat,ă. Nu tot,i au reus,it să se trezească azi dimineat,ă. Cineva a adormit ieri pentru ultima dată. Există întotdeauna ceva ce merită mult ,umiri. Nu fii pesimist. O inimă recunoscătoare te face măret ,!”

BUDDHA

”Vindecarea nu este doar un proces fizic, cum tindem să credem, ci unul spiritual, profund, care ne cere să ”coborâm mintea noastră în inimă”, cum spun tot sfint,ii părint,i, pentru ca gândurile noastre omenes,ti să fie impregnate cu mireasma desăvârs,ită a iubirii lui Dumnezeu, ce izvorăs,te din inima noastră. Gândurile omenes,ti sunt precum norii negri, care ascund soarele, iar atunci când soarele e ascuns, viat,a se ofiles,te, viat,a suferă, viat,a se rătăces,te s,i noi suferim, iar suferint,a noastră e semnul separării de Sine s ,i semnul separării de divinul care-i atât de aproape, atât de frumos s,i de puternic... în inima noastră. Redescoperirea iubirii divine din inima noastră s ,i trăirea în această iubire se numes,te vindecare. Restul este doar... ameliorare!”

“...E o iluzie să crezi că salvezi pe cineva; dimpotrivă devii ‘’călău” pentru acea persoană deoarece nu-l las,i să se ajute, să-s,i creeze noi ret,ele neuronale prin care să stăpânească experient,ele viitoare.

”S, i creează-ti VIZIUNEA despre tine. Una în care să crezi s ,i pentru care să merite să înfrunt,i frica. Poate fi o iubire pentru care pot ,i merge la capătul

209

Page 210: Eneagrama și diverse.docx

pământului, poate fi o act,iune care te inspiră, poate fi o schimbare pozitivă pe care o vrei în viat ,a ta, poate fi dorint,a de a arăta celorlalt,i varianta ta bună, poate fi curiozitatea de a explora, poate fi copilul pe care vrei să îl vezi mare, poate fi fiint,a iubită cu care vrei să împart ,i viat,a, poate fi salvara lumii. Crează-t,i s,i urmează viziunea despre tine s,i viat,a ta. Fă-t,i un vis mai mare decât frica, lenea, amintirea es,ecurilor, vorbele grele ale altora, mai mare decât lipsurile actuale, mai mare decât neîcrederea unora. Visează visul TĂU, despre tine, cu puterile TALE 100% manifestate.

Urmează-t,i visul! S, i vei avea viat,a ta cea mai frumoasă s,i plină de sens.”

”Cu timpul învet,i să vezi darul, capet,i as,a, un simt, al darului s,i chiar dacă nu-l vezi imediat, îi simt,i prezent,a. S, i cel mai mare dar pe care t ,i-l fac ceilalt,i este că te pun fat,ă în fat,ă cu tine, cu acele lucruri pe care le-ai ascuns sub pres , cu sperant,a că n-o să s,tie nimeni. Cei care vin pentru a-t,i fi oglinzi sunt cele mai mari daruri, te irită, te enervează, scot din tine răul pe care-l port ,i în interior, ît,i arată la ce mai ai de lucrat, pe unde mai ai noroi de curăt ,at, pe unde s,chiopătezi. S, i sunt, totodată, cele mai amare medicamente. Întrebarea este ce daruri purtăm noi către ceilalt ,i... E o întrebare la care am putea încerca să răspundem pentru fiecare om întâlnit. Ce dar am adus noi? Ce dar lăsăm în urma noastră? Lăsăm un dar de zidire sau de destrămare? Ce semint ,e plantăm în inimile din jur? Plantăm ciulini sau flori? S , i nu contează dacă un altul ne aduce dar de ciulini. Îi putem transforma în flori. Contează cum am răspuns noi... cu ciulini sau cu flori... s,i ar fi frumos să fie doar flori...”

” A ierta pe un altul s,i a te ierta pe tine însut ,i sunt două probleme diferite. A-l ierta pe celălalt decurge din învăt ,area iertării de sine s,i oferirea iertării este posibilă în măsura în care reus ,im să înt,elegem că putem să ne iertăm pe noi îns,ine, că nu există ceva atât de îngrozitor încât să fie de neiertat. S , i totus,i... ce ne împiedică să ne iertăm s,i să iertăm? Unul dintre motive este orgoliul... ideea că ceea ce am făcut este prea mult pentru a fi iertat. Da, este un orgoliu în asta. Devenim propriul călău al sufletului nostru. De cele mai multe ori nici nu este nevoie ca altcineva să ne otrăvească viat ,a... suntem maes,tri în a ne otrăvi singuri. Ce ai fi putut face mai mult, mai grav decât oricine altcineva? Să spunem că totus,i ai fi făcut... ce te împiedică să ceri iertare? S , i dacă o ceri, ce te împiedică să o accept,i? ”

”Dacă t,i-ai propus să-t,i îmbunătăt,es,ti condit,ia s,i amplasamentul social, mai întâi trebuie să-t,i modifici modul de gândire astfel încât să discerni cât mai bine

210

Page 211: Eneagrama și diverse.docx

la care activitate, la care act ,iune ar trebui să renunt,i. Sigur există ceva cu care te-ai obis,nuit, care t,i-a intrat în reflex, dar care, fără să cons ,tientizezi, te sabotează.

Pe lângă gândurile pozitive există în fiecare dintre voi s ,i o oarecare doză de gânduri negative. Majoritatea dintre ”fructele” gândurilor sau „apucăturilor” negative, se manifestă, mai de vreme sau mai târziu, în corpul tău fizic sau mental. Mai toate erupt,iile care apar la nivel cutanat sau în organele interne, sunt consecint,e ale gândurilor neconforme, ale obsesiilor care sapă la baza stării de sănătate fizică sau psihică. Nu respinget ,i cu ură „aparit,iile nedorite”, acceptat,i că ele nu au venit întâmplător în viat ,a voastră. Ele sunt nis,te mesageri care vor să vă spună ceva. ”

”Vine un moment în viat,a fiecăruia dintre noi când nu mai putem trăi în propria minciună. Începem să devenim cons,tient,i că o astfel de viat ,ă, neloială nouă îns,ine s,i celorlalt,i, nu este viat,a pe care o merităm. Încetul cu încetul, începem să înt,elegem. Să simt,im. Să prindem curaj să ne dezbrăcăm. De măs ,ti. De minciuni. De tot ceea ce ne acoperă frumuset ,ea sufletului. S, i totul începe de la deplina sinceritate cu noi îns,ine. Au loc miracole când suntem dispus,i să fim sinceri, indiferent de orice. În sfârs ,it, putem respira. În sfârs,it, putem umbla fără bagaje.

Cu cât suntem mai sinceri cu noi îns,ine, cu atât mai us,ori s,i mai liberi devenim.

Cu cât suntem mai sinceri cu noi îns ,ine, cu atât mai reale s,i mai profunde devin relat,iile noastre.

Cu sigurant,ă, sinceritatea merită totul!”

”Fiecare parte a fiint,ei voastre este acum testată s,i curăt,ată în moduri profunde pentru a face acum alegerea dacă să rămânet ,i în vechea voastră formă sau dacă să vă ridicat,i deasupra lumescului. Alegerea este a voastră în ce formă vet,i FI precum s,i vibrat,iile care vor însot,i această alegere a voastră. Este extrem de important acum pe ce vă focalizat ,i. Voi aducet,i Noul Pământ prin voi pe măsură ce-l nas,tet,i prin voi îns,ivă! Venit,i să-l vedet,i în voi s,i vă vet,i da seama că el este deja aici în Acum, pentru că voi suntet ,i aici în Acum s,i din interiorul vostru el se va ridica la suprafat ,a fiint,ei voastre, emanând acea lume în realitatea voastră exterioară.

Voi ajutat,i lumea să se schimbe s ,i aceasta este responsabilitatea voastră ca o voint,ă liberă de tot. Ceea ce purtat,i, suntet,i s,i asta vet,i emana tot timpul...”

211

Page 212: Eneagrama și diverse.docx

”Începet,i să act,ionat,i bazându-vă pe ghidarea pe care simt,it,i că o primit,i, iar acest lucru va consolida acel flux din ce în ce mai mult, pentru că vet ,i începe să primit,i informat,ii de un nivel ce în ce mai înalt, primit ,i mai multe informat,ii energetice în momentele în care suntet ,i în comunicare cons,tientă cu ei, s,i chiar s,i în acele momente în care nu suntet ,i cons,tient,i că at,i pus o întrebare, ei totus,i împărtăs,esc informat,ii cu voi. Prin acest proces profitat ,i de înt,elepciunea s,i ghidarea care vă înconjoară tot timpul. De asemenea, vă cres ,te cons,tientizarea faptului că trăit,i într-o realitate energetică mai mare care este Adevărul. Acest lucru este inerent cui voi suntet ,i ca fiint,ă de Lumină, prin urmare, vet,i începe să transcendet,i unele din limitările umane pe care le-at ,i experimentat.

Jucat,i-vă cu asta. Distrat,i-vă cu ea. As,a cum spunem întotdeauna, fit,i blânzi cu voi îns,ivă în timp ce învăt,at,i ceva nou, fără să vă judecat,i, având încredere că este inerent energiilor voastre să fie în măsură să facă acest lucru, as ,a că acesta va fi acolo. Se va întâmpla. Nu uitat ,i că ne putet,i chema oricând să vă ajutăm. Vom fi întotdeauna acolo pentru voi.

”De îndată ce viat,a ne oferă un ”răspuns surprinzător” la o întrebare, de îndată ce un om react,ionează altfel decât ne as,teptăm, de îndată ce viat,a urmează alte căi decât cele dorite/visate/ necesare nouă, react ,ionăm gres,it s,i creăm tipare de react,ie negativă, pe care le hrănim ani întregi, fără a avea cea mai mică idee cu privire la ceea ce ne facem nouă îns,ine...

Mintea are nevoie să s,tie ceea ce ne spun marii înt ,elept,i s,i anume că ”singurul lucru care nu se schimbă e însăs ,i schimbarea”. Acceptarea naturii viet ,ii noastre, care înseamnă ”permanentă schimbare” ne face mai buni, mai înt ,elept,i, mai tolerant,i, capabili să înt,elegem în loc să judecăm lumea, ne ajută să vedem că totul, absolut totul... trece, totul... se schimbă într-o zi...” ”Grupul 99 este un nume dat acelor oameni care au suficient pentru a fi fericit ,i, dar nu sunt niciodată mult,umit,i, pentru că tânjesc mereu după mai mult s ,i se luptă pentru acel 1 în plus, spunându-s ,i în sinea lor: “Trebuie să obt ,in acest ultim lucru s,i apoi voi fi fericit pentru toată viat,a”.

Viat,a este făcută dint-o multitudine de alegeri. Faptul c-ai poposit câteva minute cu gândul la alegerile pe care le pot ,i face, reprezintă un pas important către cons,tientizarea stilului de viat,ă pe care-l ai în acest moment s,i către schimbările ce-t,i pot îmbunătăt,i calitatea viet,ii...”

212

Page 213: Eneagrama și diverse.docx

”• Am învăt,at să-mi accept slăbiciunile s ,i să le las să mă învet ,e. Când m-am eliberat de covârs,itoarea greutate de a părea perfectă în fat,a oamenilor, m-am putut bucura în sfârs,it de viat,ă s,i am început să-mi creez relat ,ii autentice s,i sincere, în care ne dăm voie să fim vulnerabili s ,i unde nu există judecată sau ierarhii de genul superioritate/inferioritate. Ne dăm voie să Fim s ,i acest lucru să fie de ajuns. Nu mai există o luptă pentru a demonstra cuiva ceva, nu mai există compromisuri, minciuni sau tendint,a de a controla pe cineva. Nu det ,inem pe nimeni. Când oamenii se vor simt ,i suficient,i de liberi în prezent,a noastră, când vor simt,i că sunt iubit,i s,i acceptat,i exact as,a cum sunt, ei vor rămâne firesc s ,i natural în viat,a noastră, pentru că nu există constrângeri care să îi îndepărteze sau as,teptări care să îi împovăreze. Fiecare are libertatea de a face ceea ce consideră că este mai bine pentru el, pentru că nu mai poartă pe umerii săi responsabilitatea celuilalt. Nimeni nu este responsabil pentru fericirea noastră, pentru că lăcas,ul ei nu se află în afară, ci chiar în interiorul nostru. În libertatea noastră de a fi. În curajul de a fi autentici. În disponibilitatea de a trăi prezentul, fără a rămâne angrenat,i în trecut s,i fără să fim speriat,i de viitor.

Toate acestea par vorbe, până să ajungi să le trăies,ti cu adevărat.

Dar când ajungi să le trăies,ti cu adevărat, nu-t,i mai trebuie nimic...” ”Aceia put,ini care-s,i amintesc cine sunt s-au dezlegat de sisteme, s-a eliberat de spaime, s-au retras s,i privesc din starea de frumuset ,e lăuntrică, din starea de compasiune, către fiint,ele care dorm, au un cos,mar, cos,marul neputiint,ei, al fricii s,i al suferint,ei s,i nu se pot trezi. Să ne trezim înseamnă să fim cons ,tient,i că legăturile noastre, vraja teribilă sub care ne aflăm, e vraja în care întârziem cu mintea, hrănindu-ne emot,iile negative, fricile s,i disperările. Renunt,area la acestea înseamnă de fiecare dată un pas, încă unul către cons ,tient,a existent,ei noastre într-o dimensiune în care răul e doar consecint ,a incons,tient,ei.” ”Toate gândurile care t,i-au trecut vreodată prin minte, toate credint ,ele, convingerile pe care le ai, tot ceea ce spui, ceea ce emit ,i, se va materializa într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu.

Credint,ele tale după care te ghidezi, ceea ce spui acum, ît ,i crează următorul moment, următoarea zi, lună, an – ît,i crează viat,a.

Totul în jurul tău este o mare de energie, de unde care se întrepătrund s ,i se influent,ează reciproc. Ceea ce emit,i se întoarce la tine ca un bumerang.

213

Page 214: Eneagrama și diverse.docx

Schimbă-t,i gândurile s,i-t,i vei schimba întreaga viat,ă!...” ”Tot ce

ai nevoie este să te eliberezi.

Mult,umes,te s,i mergi mai departe.

Experimentează, apreciază, bucură-te, eliberează s ,i mergi mai departe pentru a saluta o altă experient,ă.

Uneori vei fi tentat să te atas,ezi de oameni, lucruri sau idei – ca s,i când ele ît,i dau sentimentul de control s,i securitate. Pot,i chiar să crezi că vei fi fericit doar dacă lupt,i să le păstrezi în viat,a ta. Este ok. S, i asta este în natura umană.

Amintes,te-t,i doar că ai puterea de a alege, în fiecare moment, cum să te raportezi la lucrurile care-t,i plac: cu sentimentul de proprietate, cu anxietate, cu teamă sau cu un sentiment de libertate, pace s,i iubire.

Cea mai importantă întrebare este: Ce vei alege chiar acum?

Trăies,te AZI!...”

”Recunoscând posibilitatea ca lucrul de care ne temem cel mai mult se poate întâmpla, atunci ne eliberăm de sub dominat,ia lui.

Teama ne poate controla atâta timp când ne simt ,im amenint,at,i de ea s,i atâta timp cât încercăm să o ascundem.

Asta îi dă putere. Asta o hrănes,te s,i mai mult. Însă, în deplina ei cons ,tientizare s,i acceptare, are loc un proces extrem de interesant înăuntrul nostru. Când nu ne mai ascundem, când nu mai încercăm să fugim, când suntem dispus ,i să facem pace cu faptul că lucrul care ne sperie cel mai tare ne poate ajunge în viat,ă, tocmai atunci el nu ne mai ajunge, pentru că lect ,ia pe care el avea să ne-o învet,e am învăt,at-o deja.

Tot ceea ce ne ajunge în viat,ă are să ne învet,e ceva...”

”Acum conectat,i-vă cons,tient la câmpul vostru energetic; fit,i în totalitate prezent,i în voi îns,ivă s,i simt,it,i-vă copilul interior în pântecele vostru. Inspirat ,i încet s,i simt,it,i cum lumina vă umple aura, spat,iul vostru. Acesta este un spat,iu sacru. Avet,i abilitatea de a vă observa s ,i vedea esent,a voastră interioară, propria voastră frumuset,e s,i înt,elepciune, propria voastră valoare s,i iubire. Dacă în viat,ă avet,i vreo sarcină, atunci aceasta este: să vă vedet ,i, apreciat,i s,i acceptat,i propria voastră putere unică, bijuteria care suntet ,i. Asta este; asta este ceea ce trezes,te cons,tiint,a Christică în voi, care emană de la sine către

214

Page 215: Eneagrama și diverse.docx

ceilalt,i s,i nu este ceva ce trebuie să dobândit,i prin efort sau luptă. Aceasta este exact arta de a deveni adânc înrădăcinat în propria ta fundat ,ie s,i a rămâne în propria ta fiint,ă...”

” Începet,i prin a vă iubi pe voi îns ,ivă s,i îmbrăt,is,at,i partea traumatizată din voi.Afirmat,iile bazate pe frică nu funct,ionează.

Dacă afirmat,ia este corectă, nu este esent,ial să o repetat,i de multe ori. Vi s-a întâmplat vreodată ca cineva să vă spună ceva ce v-a sunat ca profund adevărat? A fost necesar ca acel mesaj să fie repetat tot timpul? Probabil că nu a fost. Dacă o frază pe care într-adevăr o simt,it,i adevărată este spusă cu voce tare cu intensitatea potrivită, nu trebuie să o spunet,i din nou s,i din nou. O dată pe zi este suficient.

Cu toate acestea, primul s,i cel mai important pas din acest proces în trei pas ,i, este să vă înfruntat,i cu sinceritate gaura neagră din voi. De îndată ce vă dat ,i seama că frica vă distorsionează percept ,ia, putet,i începe să vă îmbrăt,is,at,i acea frică cu iubire s,i din acea iubire să găsit ,i afirmat,iile care sunt adevărate s ,i eficiente...”

”Fit,i blânzi cu voi îns,ivă în timp ce vă uitat,i la realitatea vibrat,ională a as,teptărilor voastre, cum vi se potrives,te acum, s,i cum putet,i schimba în mod cons,tient ceea la ce vă as,teptat,i, deoarece această schimbare nu este doar un proces mental. Nu este vorba doar despre a avea gânduri fericite, pozitive. Este vorba despre schimbarea realităt ,ii voastre vibrat,ionale, lucru care permite ca viat,a să vi se arate într-un mod diferit, este un lucru frumos s ,i subtil cu care să vă jucat,i, energia as,teptării, s,i felul în care ea vă poate schimba experient ,a voastră de zi cu zi. Jucat,i-vă cu ea. Simt,it,i-o. Începet,i să experimentat,i libertatea s,i distract,ia în timp ce vă împuternicit,i pe voi îns,ivă prin energia as,teptării comparativ cu energia faptului de a cunoas,te întotdeauna răspunsul.

Această energie a as,teptării vă poate permite să începet,i să vă sculptat,i viat,a în as,a fel încât să arate cum voi vă dorit,i.

„Comunicarea permanentă, în gând, cu îngerii tăi va crea o legătură sigură, indestructibilă între ei s,i tine!

Încearcă, roagă-i s,i te vei convinge cu sigurant,ă de loialitatea s,i iubirea lor pentru tine!"

215

Page 216: Eneagrama și diverse.docx

” Ne hrănim cu plăcerea de moment precum amant ,ii care fac dragoste, dar nu-s,i amintesc că s-ar putea iubi s,i cu sufletul dacă s-ar gândi cu dragoste unul la celălalt. Gândul la iubire ît,i cres,te aripi, gândul la sex ît,i face plăcere; e o diferent,ă subtilă, măruntă în aparent,ă, dar ea deschide o prăpastie între plăcere s,i iubire, cum faptul că noi nu practicăm deschiderea aripilor interioare face ca diferent,a dintre ceea ce ne place s,i ceea ce facem în viat,a de zi cu zi să ne transforme în fiint,e care s,tiu că pot fi fericite s,i fiint,e care sunt fericite...”

„Nu, două persoane care sunt foarte mult,umite în sinea lor nu încearcă să se folosească una de cealaltă. Dimpotrivă, devin tovarăs ,i de călătorie, se află în pelerinaj. Însă când se întâlnesc două persoane singuratice, se uită una la cealaltă, pentru că sunt permanent în căutare de căi s ,i mijloace de a se exploata una pe cealaltă, de a se folosi una de cealaltă, de a fi fericită una prin cealaltă. Interesul comun pe care îl au de obicei două persoane este sexul. Sexul poate să unească momentan două persoane, întâmplător s ,i foarte superficial. Adevărat,ii îndrăgostit,i au un interes comun mai mare.

Nu că între ei n-ar exista s,i sex; există, dar ca făcând parte dintr-o armonie superioară. Iubirea se întâmplă ca parte a unei armonii superioare. Iar atunci când iubirea se întâmplă de la sine, necăutată, negândită, are o calitate cu totul aparte. Este divină, nu mai este umană..."

“Momentul în care să cons,tientizezi s,i să accept,i Neputint,a. Este momentul cheie să înt,elegi că tot ceea ce crezi despre tine, ceea ce cunos,ti despre tine nu ajunge pentru a trăi liber. s,i atunci se nas,te înt,elegerea, cons,tientizarea că ceea ce crezi că es,ti este neputincios în fat,a viet,ii însăs,i, în fat,a libertăt,ii sufletului. s,i te întrebi: dacă ceea ce eu cred că s,tiu despre mine nu mă poate ajuta să fiu eu însumi... să fiu eu cel care simt în sufletul meu că sunt... atunci înseamă că mai sunt ceva care habar n-am că sunt s,i ce sunt.

Este momentul revelator în care cons ,tientizăm Neputint,a celui care credem că suntem s,i faptul că cel care habar n-avem că suntem este în “spate” s ,i sust,ine întreaga noastră existent,ă. s,i începem să simt,im s,i să ne amintim întreaga măret,ie pe care o aveam înainte de a renunt,a la ea când am “aterizat” pe Pământ."

“Eu vorbesc de alt tip de iubire. Aceasta nu se încheia într-o relat ,ie de prietenie, ci începe printr-o asemenea relat ,ie. Ea începe în tăcere, în luciditate. Această iubire este propria voastră creat,ie, deci nu este oarbă. O asemenea iubire poate

216

Page 217: Eneagrama și diverse.docx

dura de-a pururi, devenind din ce în ce mai profundă. Sensibilitatea ei este imensă. Cel care practică acest tip de iubire simte nevoia partenerului înainte ca acesta să înceapă să vorbească. [...] aces,ti oameni nu mai trebuiau să îs,i vorbească. Totul se desfăs,ura prin sincronicitate. Dacă persoanei iubite îi era sete, la fel trebuie să-t,i fie s,i t,ie. Transferul de idei s,i senzat,ii se produce instantaneu. Cuvintele nu mai sunt necesare. Jocul energiilor este direct; nu mai are nevoie de limbaj.”

”Eu Sunt înconjurat de oameni iubitori s,i veseli, care mă sust,in.

Eu Sunt responsabil pentru calitatea experient ,elor mele s,i a modului în care aleg să react,ionez s,i să experimentez viat,a.

Eu Sunt omnipotent.

Eu îmi urmez fericirea.

Eu Sunt recunoscător.

Eu Sunt sănătos în minte, trup s,i spirit.

Eu Sunt sincer cu mine însumi.

Eu Sunt împământat, centrat s,i echilibrat.

Eu Sunt deja complet s,i întreg s,i nu am nevoie de altceva pentru a fi complet.

Eu Sunt Divin.

Eu Sunt Iubire...”

” „Acolo unde există iubire, miracolele apar întotdeauna. Aceasta este cu putint,ă pentru că, înainte de toate, Dumnezeu este iubire.

Iubirea ne permite să ne transformăm ca prin farmec, într-un mod plăcut s ,i us,or. Datorită câmpului său magic care apare în jurul nostru, iubirea ne permite să construim o lume mai bună. Iubirea face să apară în mod spontan în fiint ,a noastră dăruirea de sine, bunătatea, altruismul, bunăvoint ,a, fericirea, încântarea, compasiunea...

Iubirea este cel mai puternic elixir magic, pe care fiecare dintre noi îl avem oricând la dispozit,ie. Tocmai de aceea, este minunat să-l savurăm fără încetare.

Pentru că iubirea vine de la Dumnezeu s ,i pentru că Dumnezeu este înainte de toate iubire, prin intermediul energiei tainice a iubirii intrăm într-o comuniune profundă, amplă s,i instantanee cu Dumnezeu Tatăl. Aceasta explică, printre

217

Page 218: Eneagrama și diverse.docx

altele, starea de fericire, extazul, entuziasmul, bucuria, încântarea s ,i exaltarea care apar în fiecare dintre noi atunci când iubim.”

„Timpul separă prietenii de străini. Separă oamenii de persoane. Separă iubirea de iluzii. Separă visele de cos,maruri. Separă grijile de închipuiri. Separă teama de îndrăzneală. Trebuie doar să avem răbdare ca lucrurile să se întâmple as ,a cum trebuie s,i atunci când trebuie...

”Îmi cer iertare pentru ce din mine t ,i-a provocat suferint,a. Pentru toate clipele în care te-ai simt,it singur s,i tânjeai după o îmbrăt,is,are. Din acest prezent, trimit vindecare dincolo de timp s,i spat,iu. Fie ca toate acele emot,ii s,i gânduri să se transforme în Lumină s,i Iubire. Mă rog să te iert ,i s,i pe tine însut,i pentru toate momentele în care ai uitat să te iubes,ti.

Merit,i să trăies,ti as,a cum ît,i dores,ti. Merit,i să ai experient,ele de care ai nevoie, pentru a evolua. Eu nu pot decât să mă asigur că trăies ,ti în aliniament cu adevărul tău s,i să te sust,in orice ai alege.

Ît,i mult,umesc pentru că prin frumuset ,ea ta, mă faci să mă îndrăgostesc de mine.

Te iubesc necondit,ionat!

”Cu cât mai mult împărtăs,it,i înt,elegerea voastră, cunoas,tet,i oameni s,i creat,i conexiuni, cu atât mai multe persoane ce se aseamănă în gândire cu voi vet,i găsi.

Cu cât acele conexiuni vor înflori, cu atât mai mult se vor extinde, iar trezirea la cons,tiint,ă va atinge mai multe persoane. Când suficient ,i oameni vor fi capabili să îs,i deschidă sistemul lor de înt,elegere, cu atât mai repede vor putea trece la starea de trezire. Este un proces la nivel personal pentru fiecare de expansiune a trezirii, de a fi capabil să acceptăm idei noi, până când ne vom reaminti că.... suntem cu adevărat creatori cu puteri infinite, ce trăiesc o experient ,ă umană.„

”Alături de el mi-ar fi teamă de fericire. L-as , iubi cu teamă că visul s-ar putea termina s,i as, simt,i o strângere de inimă la gândul că poate într-o zi el n-o să mai fie lângă mine. M-as, gândi cu groază că “iubirea nu se cumpără, dar se plătes ,te scump” s,i că marea fericire de azi ar putea fi suferint ,a de mâine. Dar l-as, iubi atât de mult, încât nu mi-ar păsa dacă a doua zi m-ar distruge...l-as , iubi s,i as, s,ti că nu ar face asta.

L-as, iubi, dacă l-as, găsi...

218

Page 219: Eneagrama și diverse.docx

”Renunt,at,i la toate acele idei care vă fac să credet ,i că suntet,i cine nu suntet,i s,i fit,i cel care suntet,i cu adevărat. Abandonat,i-vă naturii dumneavoastră, s,i nu vet,i mai cunoas,te suferint,a. Când omul se abandonează adevăratului său eu, el se abandonează în fat,a Viet,ii, în fat,a lui Dumnezeu. După abandonarea egoului, lupta dispare, dispare s,i rezistent,a, deci s,i suferint,a.

Înt,eleptul merge întotdeauna pe calea cea mai simplă, aceea de a fi el însus ,i.Suferint,a nu înseamnă altceva decât opunere a unei rezistent,e în fat,a lui Dumnezeu. Cu cât vet,i opune mai multă rezistent,ă, cu atât mai mult vet ,i suferi. Este cât se poate de simplu.

Imaginat,i-vă că v-at,i trezit brusc de sub magia Visului s ,i că v-at,i vindecat complet. Nu mai avet,i nici un fel de răni, deci nici otravă emot ,ională. Imaginat,i-vă libertatea pe care o putet,i experimenta.”

“Noi nu avem dreptul să încercăm să schimbăm pe nimeni, la fel cum nimeni nu are dreptul să încerce să ne schimbe pe noi. Dacă ne vom schimba vreodată, o vom face pentru că as,a vom dori noi, pentru că ne propunem să renunt ,ăm la suferint,ă.”

“Singura cale prin care putem atinge măiestria în iubire este să practicăm iubirea. Nu este nevoie să o justificăm sau să o explicăm; este suficient doar să o practicăm.

Practica este cea care creează maestrul!"

“Toate aspectele viet,ii voastre vor deveni mai favorabile îndeplinirii aspirat ,iilor pe care le avet,i. Vă va cres,te frecvent,a de vibrat,ie s,i vet,i deveni o fiint,ă mai sociabilă, iar prietenia voastră va fi mai căutată de cei cu care vet ,i relat,iona.

Voi suntet,i lumina lumii. Amintit,i-vă de aceasta mereu.

“S-ar părea că există două lumi, dar cu adevărat există numai una. Frica este doar absent,a iubirii. Lipsa este doar absent,a abundent,ei. Resentimentul este doar absent,a recunos,tint,ei. Ceva nu poate lipsi, dacă nu a fost, mai întâi, prezent din abundent,ă. Fără prezent,ă, absent,a n-are nici un sens” “Dacă ascultăm copilul pe care îl purtăm în suflet, ochii ne vor străluci încă o dată. Dacă nu pierdem legătura cu acest copil, nu vom pierde nici contactul cu viat,a!”

“Nu mă interesează unde, ce s ,i cu cine ai studiat. Vreau să s ,tiu ce anume din interiorul tău ît,i dă putere, când orice altceva se prăbus ,es,te în jurul tău. Vreau

219

Page 220: Eneagrama și diverse.docx

să s,tiu dacă pot,i să fii singur cu tine însut,i s,i dacă-t,i place cu adevărat compania ta în momentele de intimitate cu tine.

“Suntem în stare să vedem tot ce se află în fat ,a noastră în lumea exterioară. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii s ,i să privim în jur. Nu ne putem vedea pe noi îns,ine. Avem nevoie de o oglindă ca să o facem. Tu es,ti oglinda mea s,i eu sunt oglinda ta!"

“Pe măsură ce-t,i cons,tientizezi karma, fii foarte atent la simt,ămintele pe care le încerci fat,ă de situat,iile s,i relat,iile în care es,ti implicat(ă). Observă motivele s ,i cauzele subterane, încearcă să înt,elegi de ce react,ionezi astfel în fat,a evenimentelor viet,ii. Simt,ămintele încercate ît,i vor arăta care ît,i este lect,ia s,i ce trebuie să faci ca să-t,i echilibrezi karma.”

”Când mintea este coborâtă în inimă se observă prin calitatea luminii spirituale pe care o emanăm. Lumina emanată de Tatăl Ceresc e as ,a strălucitoare încât e necesar ca heruvimii s,i serafimii să stea în jurul Lui pentru a transmite mai departe această lumină în forma în care celelalte creat ,ii o pot percepe. Lumina din noi care vine din scânteia divină, trecând prin suflet e s ,i ea frumoasă, strălucitoare, pură. O minte agitată, plină de felurite gânduri, opacizează această lumină s,i o face să îs,i piardă din strălucire. O minte coborâtă în inimă lasă această lumină să treacă mai departe neperturbată, luminându-i s ,i pe cei din jur.”

”Vă reamintim să zâmbit,i s,i să râdet,i s,i cu cei care care vă schimbă vibrat ,iile energetice. Vă reamintim din nou, dacă vă simt ,it,i inspirat,i, să ne ceret,i acordaje, init,ieri, ori de câte ori pe zi sau oricând vă amintit ,i. Observat,i us,urint,a care poate apărea ca urmare a acestui fapt. Ceret ,i acordaje, init,ieri fără a avea vreun atas,ament s,tiind că noi venim s,i vă sust,inem cu mici rafinamente energetice foarte fine pentru a vă aduce într-o stare de mai mare pace a mint,ii s,i aliniere cu adevăratul vostru sine.”

”Preaiubit,ilor, este timpul să vă strălucit ,i lumina. Extindet,i-vă cercul de preteni! Fiecare cunos,tint,ă are ceva anume, ceva special pe care dores ,te să vil transmită. Din acest motiv at,i întâlnit acea persoană. Decriptat,i-i mesajul s,i îmbogăt,it,i-vă cunoas,terea. Este timpul pentru sortarea informat ,iilor, alegerea cercului de prieteni, totul având drept scop cres ,terea nivelului de cons,tiint,ă s,i rafinarea vibrat,iilor.

220

Page 221: Eneagrama și diverse.docx

Dacă mesajul vostru nu este bine primit, nu vă descurajat ,i, nu vă întristat,i, merget,i mai departe. Încercat,i să fit,i un sensibil detector de sentimente profunde. Este adevărat, Maes,trii nu procedează as,a: ei îs,i lansează mesajele acolo unde Dumnezeu i-a programat s,i lasă comentariile în seama altora. Ei învat,ă lumea prin exemplul pe care-l oferă. Metoda de predare a lui Socrate l-a făcut celebru s,i va rămâne mereu o modalitate eficientă de a afla Adevărul. Noi vă cerem să vă facet,i mai vizibili. Prezentat,i opinia lumii, pur s,i simplu, direct s,i cu sentiment. A trecut momentul argumentărilor. Semnalat ,i-vă convingerile fără a încerca să vă impunet ,i prin demonstrat,ii. S-ar putea să vă pierdet ,i timpul ...

Spunet,i ceea ce avet,i de spus cu convingere s,i, dacă se poate, cu talent! Toată lumea iubes,te o poveste bună. Facet,i din povestea voastră de ascensionare ceva accesibil pentru ascultător. Vorbit,i-le din inimă! Nu este nevoie să pronunt,at,i numele de Dumnezeu; este suficient să facet ,i referire la infinitele s,i puternicele energii cosmice...”

”S, i chiar acum noi trăim în cele mai incitante momente, pe măsură ce suntem literalmente schimbat,i din starea solidă a existent,ei noastre trei dimensionale

într-o stare mult mai lichidă s,i cristalină a fiint,ei. Încă o dată, acesta este un timp măret, pentru a vă elibera de tot s,i a vă conecta cu adevărat cu sinele vostru divin. Sper că vă vet,i folosi de această oportunitate. Sper că vă vet,i bucura de această

tranzit,ie.

Oricât de turbulent ar putea fi, este important să vă amintit ,i că tot,i suntem sust,inut,i foarte mult. Suntet,i sust,inut,i de către ghizii vos,tri, de obicei fiecare persoană de pe Pământ are cel put,in un ghid care îi este atas,at, care este întotdeauna acolo cu voi, s,i de multe ori mai avet,i s,i un alt ghid care vine să vă sust,ină în anumite momente pe parcursul viet ,ii voastre, să nu mai vorbim de ghizii vos,tri spirituali, de maes,trii ascensionat,i, de arhangheli, de familia noastră galactică care este în mod constant cu ochii pe noi, s ,i, cel mai important, sinele nostru mai înalt. As,a că, ascultat,i-vă intuit,ia. Curăt,at,i totul s,i întâmpinat,i cu bucurie această nouă energie. Împământat,i-vă. Stat,i în Acum. Vă iubesc!”

”În adâncul fiint,ei mele am s,tiut dintotdeauna că Viat,a ne-a fost dată pentru a învăt,a ,”a iubi”. Acesta cred că este biletul nostru de zbor us,or, la vremea cuvenită, spre Acasă.

221

Page 222: Eneagrama și diverse.docx

Cred că atunci când ne aruncăm orbes,te în iubirea pentru cel din fat ,a noastră o facem dintr-o sete adâncă de Dumnezeu. Cu cât iubim mai mult, cu atât setea de Acasă este mai mare. Vrem degrabă să revenim, să regăsim Paradisul pierdut, dar acesta nu se poate întâmpla decât prin unirea unor inimi curate s ,i trăitoare, ori prin rugăciunea înălt ,ătoare s,i profundă a inimii.” ”Pentru pacea inimii noastre si pentru armonia viet ,ii noastre, este necesar să înt,elegem că fiecare dintre noi ne avem propriile lect ,ii de învăt,at... A pune pe umerii celorlalt,i propriile noastre as,teptări, este drumul sigur spre propria noastră suferint,ă...

Uneori este foarte dureros să prives,ti cum ceilalt,i merg pe o cale pe care noi nu o înt,elegem sau cu care nu suntem de acord...

Pe Cei Care Suntem cu Adevărat, nimic nu ne poate dezamăgi, trăda sau abandona, pentru că acolo nu există durere, dualitate sau nedreptate...

Faptul că ceilalt,i urmează un drum diferit nu trebuie să reprezinte o cale de separare, ci din contră, o oportunitate de a cunoas,te s,i de a trăi cu adevărat iubirea necondit,ionată...

Este pur s,i simplu sublim să trăies,ti în acel spat,iu. Spre acesta suntem chemat,i în fiecare moment...

Toate acestea le putem trăi cu tot,ii, însă as,teptările, resentimentele, dus,mănia, manipularea, nu au ce căuta într-un astfel de loc... E momentul să ne bucurăm de Cine Suntem...”

”Manipulatorii te pot face să te simt ,i vinovat pentru că ai spus sau nu ai spus ceva, pentru că es,ti prea sau nu suficient de emot ,ional, pentru că ît,i pasă sau pentru că nu ît,i pasă suficient de mult. Orice poate fi folosit pentru a-t ,i inocula sentimentul de vinovăt,ie. Rar îs,i va exprima un manipulator emot,ional nevoile s,i/sau dorint,ele în mod direct – de altfel, as ,a îs,i face jocul. Iar vinovăt,ia este unul dintre as,ii pe care îi are în mânecă. Majoritatea dintre noi facem cam tot ce ne stă în puteri pentru a nu ne simt ,i vinovat,i...” ”- Simt compasiune pentru problemele celor din jurul meu, fără a fi prins emot ,ional în situat,iile lor dificile, deoarece acestea sunt încercări care au scopul de a-i ajuta să se dezvolte.

• Sunt deschis cu adevărat fat,ă de tot,i cei din jurul meu s,i sunt dispus să le comunic acestora sentimentele mele cele mai profunde, deoarece

222

Page 223: Eneagrama și diverse.docx

ascunderea acestora mă t,ine blocat în iluzia separării fat,ă de cei din jurul meu.

• Act,ionez ca fiint,ă liberă atunci când sunt centrat s,i iubitor, dar dacă este posibil voi evita să act,ionez atunci când voi fi supărat emot ,ional sau când sunt lipsit de înt,elepciunea care curge din iubire s,i din cons,tiint,a extinsă.”

”S, i as,a, s,i prin urmare, trebuie să reiterăm faptul că timpurile ce vor să vină vor fi într-adevăr de o natură turbulentă, s ,i vă cerem să nu interpretat,i gres,it turbulent,a vremurilor ce vor veni într-o vibrat ,ie negativă, pentru că turbulent,a va trece, deschizând un strat mult mai luminos al structurii de bază a fiint ,ei.

Să s,tit,i că fiecare dintre voi at,i fost bine pregătit,i pentru venirea timpurilor. Să s,tit,i că voi tot,i putet,i s,i vet,i rezista noilor energii care vă ies în cale. Să s,tit,i că voi avet,i structura care să vă sust,ină s,i pe care voi tot,i at,i cerut-o. Să s,tit,i că într-adevăr o flotă de îngeri a ajuns la t,ărmurile voastre. Să s,tit,i că o flotă din familiile voastre galactice binevoitoare sunt aici pentru a vă sust,ine în tot ceea ce voi suntet,i. Să s,tit,i că as,a este. Pentru că as,a este...

... Prin urmare este în totalitate de înt,eles faptul că vom trece prin diferite momente de turbulent,ă pe măsură ce din ce în ce mai multe idei vor fi introduse prin noi de către sinele noastre mai înalte. Vă rog să vă aducet ,i aminte că noi suntem cei care iau deciziile cu privire la schimbările s ,i la tot ceea ce ne dorim să se petreacă la scară de masă.

... Rămânet,i împământat,i. Stat,i în ACUM. Găsit,i-vă bucuria în interior s,i strălucit,i-vă lumina! Vă iubesc atât de mult pe voi tot ,i s,i sunt recunoscătoare că fac parte din călătoria voastră aici pe Pământ!”

”Dacă nu ai iubi, cum ai putea pret,ui orbitoarea lumină a soarelui s,i mângâietoarea lumină a lunii? Măsurarea viet,ii omului nu este în funct,ie de timp, ci de buna ei folosire. Doar o viat,ă trăită pentru alt,ii este o viat,ă care merită trăită. Dreptatea poate să ne avertizeze asupra ceea ce este bine să evităm; însă doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit să facem...

Nu există îndatorire pe care s-o subestimăm mai mult, decât aceea de a fi fericit,i...”

223

Page 224: Eneagrama și diverse.docx

Dacă nu ai iubi, cum ai putea pret,ui orbitoarea lumină a soarelui s,i mângâietoarea lumină a lunii? Măsurarea viet,ii omului nu este în funct,ie de timp, ci de buna ei folosire. Doar o viat,ă trăita pentru alt,ii este o viat,ă care merită trăită. Dreptatea poate să ne avertizeze asupra ceea ce este bine să evităm; însă doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit să facem...

Nu există îndatorire pe care s-o subestimăm mai mult, decât aceea de a fi fericit,i...

“Când ai energia în sigiliul 4, totul vine de la sine fără efort în manifestarea iubirii divine. În acel moment iubes,ti pentru bucuria actului dăruirii s,i a manifestării divinului din tine. Abia în acest nivel iubirea este o stare interioară independentă care este activă indiferent de ce se întâmplă în exteriorul tău. Iubirea divină este s,i atât.”

“Scopul nostru al pământenilor este să experimentăm manifestarea Spiritului Divin, care este IUBIRE, în materie.

Succes s,i spor la lucru cu voi! Dat,i-vă voie să iubit,i divin.

Am o veste: Se poate!

Cu drag, din cunoas,tere s,i iubire pentru cunoas,tere s,i iubire." “Fiecare

îsi urmãres,te propria evolut,ie.

Când t,i-ai câs,tigat fericirea s,i pacea interioarã, nu e cazul sã o strigi în gura mare pe stradã. Acestea sunt lucruri care se simt. Oamenii din jurul tãu le vãd, s,i le simt."

“O persoanã care se teme de cineva nu este propriul sãu stãpân. De îndatã ce simt,i cã t,i-e fricã de cineva, el devine stãpânul tãu.

Poate sã facã ce vrea cu tine.

Stie pe ce buton sã apese ca sã te facã sã react,ionezi.

Nu e bine pentru tine sã te afli mereu în stare de react ,ie: aceasta dã nas,tere prea multor emot,ii."

“José Gabriel Funes, actualul director al Observatorului din Vatican sust ,ine că religia nu vede niciun conflict între a crede în Dumnezeu s ,i existent,a viet,ii extraterestre. Acesta a sust,inut în cadrul conferint,ei că”as,a cum există o

224

Page 225: Eneagrama și diverse.docx

multitudine de creaturi pe Terra, as ,a este posibil ca Universul să fie împânzit cu numeroase forme de viat,ă, unele mult mai inteligente decât noi“.

“NESARA va aduce o mare schimbare - NESARA va elibera omenirea s,i acest lucru se va întâmpla destul de repede, vreau să spun că va fi manifestată s,i ancorată în realitatea voastră în foarte scurt timp. Toate pregătirile au fost făcute as,a cum am ment,ionat în introducere. Mai există câteva mici detalii rămase, foarte mici care mai trebuie lucrate, după care totul va fi pregătit s ,i după cum a fost deja anunt,at de Arhanghelul Mihail, Pres,edintele Statelor Unite ale Americii va face anunt,ul. El este primul om care face acest anunt,, după ce a fost anunt,at de spirite. Nu ne este permis să procedăm în alt fel suntem aici doar să vă asistăm. Barack Obama va anunt,a NESARA!„ “Cu toate acestea, cred că at,i înt,eles esent,a mesajului expus aici. Ce este cu adevărat NESARA s,i care este scopul s,i t,inta lui, sunt găsite aici. s,i mai mult decât atât toate domeniile posibile, astfel încât NESARA va deveni succesul vostru personal.

Voi reveni săptămâna viitoare cu informat ,ii suplimentare pentru voi intent,ionez să pătrund s,i mai mult în interiorul lucrurilor s ,i să înt,eleget,i ce presupune NESARA cu adevărat.

Saint-Germaine a fost cel care a vorbit s ,i îs,i ia rămas bun de la voi tot ,i, până săptămâna viitoare.

”Acum este momentul ca într-adevăr să vă umblat ,i calea s,i să vă împlinit,i vorba, să luat,i acele lucruri care se află în capul vostru s ,i să le punet,i în aplicare. După cum s,tit,i, aceasta este o dimensiune care cere act,iune pentru transformarea voastră. Transformarea nu va avea loc pentru că vine cineva s ,i vă pune în brat,e pachetul de aur al transformării. Transformarea are loc pentru că at,i făcut o alegere s,i at,i pus-o în aplicare.

Deci, care sunt marile s,i micile căi prin care putet ,i pune astăzi în aplicare ceea ce s,tit,i s,i ceea ce simt,it,i a fi potrivit pentru voi, fără să decidet ,i că rodul acestor act,iuni trebuie să apară mâine, să fie imediat evidente? Pentru că at ,i stat atât de mult,i ani într-o realitate vibrat,ională s,i acum trecet,i într-o nouă realitate vibrat,ională, permitet,i aplicarea a ceea ce voi s,tit,i s,i cu care rezonat,i în viat,a voastră pentru a vă ajuta să facet ,i această schimbare vibrat ,ională. Schimbarea nu va avea loc atunci când voi decidet ,i că toate aceste evenimente este necesar să fie aliniate în perfect ,iunea lor. Ea are loc pentru că voi at ,i pus astăzi ceva în aplicare...”

225

Page 226: Eneagrama și diverse.docx

”Toate act,iunile femeii sunt însot,ite pe alocuri de grat,ie s,i cochetărie mai mult sau mai put,in evidente. Prinsă în lumea ei uneori gravă plină de probleme existent,iale sau într-o lume artistică, femeia se identifică într-un fel personal. Are felul ei de a fi ce radiază către cei din jur cu dragostea ce sălăs ,luies,te în ea precum un dar pe care trebuie să-l ofere celorlalt ,i. Are un farmec aparte de care nu este întotdeauna cons,tientă, impresie care stârnes,te bucurie s,i căldură. Feminitatea este generatoare de apropieri, de relat ,ii umane s,i personale, un complex de manifestări a căror muzică vibrează în ceilalt ,i.

Frumuset,ea chipului s,i a trupului nu sunt condit ,ii ale feminităt,ii. Sunt o mult,ime de femei a căror frumuset ,e reprezintă altceva decât esteticul trăsăturilor lor. O femeie nu foarte frumoasă sau de o frumuset ,e bizară te poate vrăji cu un gest sau o replică spusă în treacăt din vârful buzelor. Ea poate cuceri prin rafinamentul feminităt,ii sau printr-o feminitate ”brută”.

”Unde ai fost toată viat,a ta?

Da, ai fost acolo pentru alt,ii, te-ai străduit să hrănes,ti femeia “perfectă” din mintea ta, să păstrezi aparent,ele de femeie împlinită s,i să fii o mamă s,i o sot,ie aproape perfectă. Dar nu mai s,tii pe unde te afli acum.

Inspiră, expiră, as,ează-te în tine însăt,i. Intră în inima ta, conectează-te cu uterul tău, cu puterea ta adevărată de femeie.

Doamne, femeie, ai atâtea posibilităt,i s,i tu încă te mai ascunzi de tine însăt ,i s,i nu faci nimic pentru tine. Prives ,te-te din nou în oglindă. Fără machiaj, fără as,teptări, fără mască. Ce lipses,te? Ît,i pot,i vedea natura divină? Es,ti completă, es,ti întreagă, după ce o viat,ă ai alergat după cioburi. Încă le mai pot,i aduna.

Ce mai as,tept,i?

Te as,tept. Trezes,te-te, sunt alături de tine!

Povestea pe care tocmai ai citit-o... e a ta. Ai grijă să fie doar un vis, nu realitate.

”Universul oferă iubirea pe gratis, dar relat,ia potrivită trebuie câs,tigată. Iubirea în sine este o energie care plutes,te liber, iar relat,ia este un container pământesc pentru ea. Acest container trebuie plămădit din integritate, dreptate s,i compasiune, altfel, energia devine distructivă.

Nu merge să încerci să convingi un bărbat că tu es,ti femeia visurilor lui. O femeie care uneltes,te încă nu a învăt,at că, dacă un tren nu se opres,te în stat,ia noastră, înseamnă că nu este trenul nostru. Din păcate, ea nu-s,i dă seama că

226

Page 227: Eneagrama și diverse.docx

există un alt tren care încearcă să ajungă la ea, dar care nu o poate face, deoarece un tren care nici măcar n-ar trebui să treacă pe acolo, este ret ,inut de intensitatea dorint,ei ei.”

”Prieteni, colegi, dus,mani – între tot,i pot exista cordoane eterice. Ele pot fi folosite de către entităt,i s,i de către alte fiint,e dimensionale pentru a se conecta la respectiva persoană s,i pentru a o drena de energie. De asemenea, este posibil să trimit,i un cordon către cineva pe care nici măcar nu l-ai cunoscut încă. De exemplu, să spunem că te îndrăgostes ,ti de cineva, cu toate că nu ai vorbit încă cu persoana respectivă. Este posibil ca dorint ,a ta de a avea persoana respectivă să trimită un cordon în energia sa. De asemenea, este posibil să creezi cons,tient un cablu către o altă persoană, dar acest lucru este de domeniul magiei negre. Tu nu ar trebui niciodată să utilizezi mijloace psihice sau să încerci în mod intent,ionat să influent,ezi energia celorlalt,i fără permisiunea lor. Nu există except,ii de la această regulă, iar repercursiunile karmice sunt enorme!...

Din fericire toate cablurile pot fi eliminate destul de us ,or. Este necesar ca o singură persoană să dorească eliminarea cordonului, iar acesta va fi eliminat. Prin practică s,i prin cons,tientizare, pot,i învăt,a să elimini aceste cordoane energetice. De asemenea, în timp ce explorezi existent ,a unui cordon poti să-t,i amintes,ti când s,i cum a fost creat, cum te-ai simt ,it cu privire la acesta s ,i la modul în care a operat...”

Am iertat în întregime atunci când, oricâte eforturi am face să ne reamintim, nu mai s,tim care a fost cauza supărării, pentru că ea a dispărut. Gândurile mele au tăcut, iar mintea mea s-a lăsat în totalitate pradă tăcerii. Din profunzimile acestei tăceri am auzit cuvintele “Trebuie să ît ,i iert,i părint,ii”. Parcă m-ar fi lovit o piatră în moalele capului. Am s,tiut imediat că acesta era adevărul.

“Te iubesc pentru că mă iubes,ti: acesta este un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, s,i nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc; aici începe iubirea. Ît,i mult,umesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii.”

Dacă evocat,i în dragostea voastră viat ,a eternă, nemurirea spirituală, puritatea, lumina, s,i dacă cel pe care îl iubit,i (sau cea pe care o iubit,i) cres,te, se transformă s,i înflores,te grat,ie vouă, atunci e dragoste adevărată, pentru că dragostea adevărată face totul mai bun.

227

Page 228: Eneagrama și diverse.docx

Vă putet,i imagina? Tânăra superbă s,i doamna care nu arăta foarte bine, dar cu un trandafir în mână. Voi ce at,i fi ales?

Persoana cu trandafirul îi s,tia sufletul de care se îndrăgostise.

“Dumnezeul meu, dacă as, avea o bucăt,ică de viat,ă... N-as, lăsa să treacă nici o zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc.”

”Dragilor, nu vă oprit,i, continuat,i să scrutat,i orizonturile, înaintat,i pe calea pe care v-at,i ales-o, căci ea vă va ajuta să ajunget,i acolo unde s,i-a dorit din totdeauna sufletul vostru. Nu vă mai uitat,i în urmă, trecutul s,i-a făcut datoria, acum nu vă mai poate ajuta să progresat ,i. Lăsat,i-l acolo unde este dar nu-l urât,i, nu-l condamnat,i. El a fost bun că v-a adus până aici; acum rolul său s-a încheiat. Iertat,i s,i acceptat,i ceea ce vă oferă viitorul. Multe s ,i minunate experient,e vă as,teaptă; gândit,i-vă la ele s,i dorit,i-le!

“Respirat,ia sincronă ît,i deschide ochii să vezi lucrurile care erau mereu acolo ... dar pe lângă care treceai fără a le observa.

“Totodată t,i se vor deschide urechile la muzica cerească s ,i la înt,elegerea muzicii compozitorilor geniali, la muzica sufletului.

Respirat,ia sincronă s,i cons,tientizată ît,i deschide inima către dragostea pură, dragostea neangajantă, dragostea necondit,ionată.

Toate astea... pentru că tu alegi VIAT, A.

Nicăieri în Univers, în întreaga Creat ,ie, nu există viat,ă fără respirat,ie. Totul este NUMAI IUBIRE!

În fiecare respirat,ie recunoas,tet,i viat,a, s,i implicit IUBIREA. La nivelul adevărului general, nu există viat,ă fără iubire."

“Orice om s,tie că nu pot,i rezolva cu bine o situat,ie dificilă atunci când es,ti anxios, speriat sau furios. Prima problemă pe care trebuie să o rezolvi este propria ta react,ie subiectivă. Tu nu vei putea rezolva nimic cu adevărat în lumea exterioară atât timp cât situat ,ia respectivă te afectează în interior. De cele mai multe ori, problemele nu sunt ceea ce par. Cine îs ,i linis,tes,te mintea s,i atinge starea de luciditate s,i de claritate mentală înt,elege cu us,urint,ă că adevărata problemă este acel aspect din fiint ,a sa care are o problemă cu întreaga realitate, oricum s-ar manifesta aceasta.”

228

Page 229: Eneagrama și diverse.docx

“Din alt punct de vedere, cum crezi că au ajuns alt ,ii (partenerii, familia, prietenii, grupul social) să aibă control pe sentimentele tale s ,i libera exprimare? T, i se pare că es,ti un om liber dacă trăies,ti astfel? Mie îmi pari doar o marionetă manevrată de pulsiuni s,i de fricile incons,tiente ale semenilor tăi.”

”De aceea, cred că dacă ai linis,te în casă s,i o pâine pe masă... ai primit un colt,is,or de Rai. Atunci când pacea s,i cumpătarea s,i-au găsit sălas, în inima omului, iar lucrurile simple încep să îs,i dezvăluie curăt,enia s,i frumuset,ea... bucuria este la fiecare pas.

Rugăciunea zilei este cugetul ridicat spre cer înfrăt ,it cu o inimă deschisă, este unica hrană duhovnicească de care sufletul nostru are nevoie, pentru a nu flămânzi s,i înseta.

Omul care se roagă aprinde candela din inima lui s ,i luminează pe drumul său. Cât de aprinsă este rugăciunea s,i dorul nostru de Dumnezeu, pe atât de mult flacăra se înalt,ă s,i devine vâlvătaie, se avântă s ,i trece pragul fiint,ei umane spre Dumnezeire. Suntem mici, atât de mici s,i neînsemnat,i, dar prin rugăciune primim putere...”

”Cu toate energiile noi care intră, s,i mai ales cu noua matrice, suntem pus,i sub presiune pentru a ÎMPINGE AFARĂ tot ceea ce nu ne apart ,ine. Din această cauză ascensiunea este un proces personal, dar pentru că tot ,i suntem UNA s,i suntem atât de incredibil de legat,i între noi, acesta devine un proces colectiv. S , i pur s,i simplu nu este posibil să distrugi complet ceva în scopul de a construi ceva nou. Aceasta este o veche paradigmă de gândire. Un mod nou de gândire este că în loc să distrugi vechiul, pur s ,i simplu institui o nouă energie în viat ,a ta. În loc să te gândes,ti la ceva negativ este nevoie doar să-t,i schimbi cons,tiint,a s,i să te gândes,ti la ceva pozitiv. Absolut totul poartă ambele polarităt ,i s,i chiar acum ne este oferită o mare oportunitate de a le experimenta pe AMÂNDOUĂ s,i să alegem modul în care să react,ionăm la fiecare situat,ie dată.

Acesta este motivul pentru care atât de mult ,i dintre noi, inclusiv eu însumi, trecem prin aceste curăt,ări. Până când nu vom curăt ,a tot din sistemul nostru, vom continua să fim în această experient ,ă de sus-jos. S, i după cum am tot spus, orice se întâmplă la nivel micro se întâmplă s ,i la nivel macro. Orice tulburări pe care le experimentăm în propriile noastre sine. Aceleas ,i tulburări sunt experimentate la o scară mai globală...”

229

Page 230: Eneagrama și diverse.docx

”Felicitări tuturor membrilor PAT s,i Luptătorilor vechi s,i noi... am reus,it! Am ajuns la ultima destinat,ie - nemurirea s,i fericirea ves,nică! Transfigurarea noastră iminentă s,i Ascensiunea reprezintă acum o realitate dincolo de orice îndoială, s,i mult mai mult decât atât: o lume complet nouă a miracolelor, cum nu ne-o putem imagina. Eu am simt,it această veste bună de ceva timp... s,i iat-o, în cele din urmă!

Bucurat,i-vă de înserare, pe coasta Pacificului, s ,i de noii zori ai zilei, pe bătrânul continent Europa!

Suntem Unul!

Suntem Maes,tri Ascensionat,i!

Suntem noile Logosuri ale Noilor Lumi!

Suntem Gardienii noii Galaxii de Aur!

Suntem victorios,i!

Ne-am îndeplinit misiunea pentru care am muncit din greu, după căderile Lemuriei s,i Atlantidei... cea mai mare minune din acest Omnivers: Ascensiunea Gaiei!

Ura!

”• ... Poate dacă am înt,elege că suntem tot timpul la locul s ,i la momentul potrivit, am trăi mai deschis,i s,i mai împăcat,i.

• ... Poate dacă am înt,elege că niciodată nu se petrece nimic degeaba s ,i că noi nu suntem degeaba as,a cum suntem s,i acolo unde suntem, poate am fi mai linis,tit,i, mai mult,umit,i s,i mai răbdători.

• ... Poate dacă am înceta să ne mai luptăm cu viat ,a, poate abia atunci am putea descoperi adevărata ei frumuset,e.

• ... Poate dacă am învăt,a să ne iubim s,i să ne acceptăm pe deplin atât pe noi, cât s,i pe ceilalt,i, am cunoas,te adevăratul miracol al unei relat ,ii cons,tiente. În deplina noastră acceptare de sine, ne vom da s ,ansa să descoperim că nu avem nimic altceva de făcut decât să fim noi îns,ine...”

”Haidet,i să gândim mai put,in atunci când vine vorba de iubire s,i să simt,im mai mult. Haidet,i să nu mai căutăm motive ascunse pentru care nu am fi iubit ,i ci să

230

Page 231: Eneagrama și diverse.docx

permitem iubirii să intre în viat,a noastră s,i să ne schimbe, să ne transforme complet.

Haidet,i să nu mai stagnăm în gres,eala de a crede că nu suntem iubit,i s,i să ne deschidem larg inimile s,i să primim ceea ce am refuzat până acum. O iubire sinceră, completă, simplă, dar calitativă. De la familie, prieteni, cunoscut ,i, de la necuvântătoare, de la viat,ă, de la tot ce ne înconjoară.

Suntem un aluat plămădit din iubire. Iubirea face parte din noi. Putem să o dăruim, putem să o primim iar ea va face restul pentru noi.

Gres,eala noastră nu este că nu credem în iubire ci că nu reus ,im să-i înt,elegem tainele, să-i descifrăm misterul, să o acceptăm as ,a cum este...” ”Rolurile sunt ca treptele unei scări. Să nu cumva să te complaci în vreunul dintre ele. Foloses ,te-te de ele. Foloses,te-le, pentru a te ajuta să faci pasul următor!

Fiecare rol reprezintă materializarea unui anumit mod de a gândi. Părăsirea unui rol s,i trecerea la următorul înseamnă că schimbarea s-a petrecut s,i în fiint,ă s,i fiecare pas înainte înseamnă îndreptarea spre vindecare.

Învat,ă să-t,i ridici calitatea fiint,ei s,i fiecare rol va fi abandonat, ca o haină uzată . Această practică se numes ,te «consumarea» rolului s,i definitiva eliberare de el. Această „consumare” a rolului înseamnă asumarea esent ,ei, a responsabilităt,ii din umbra fiecărui rol, eliberarea sinelui de el, pentru totdeauna, de vreme ce nu-i mai este de folos.”

”Lasă odihna să fie odihnă, iar lucrul să fie lucru.

Dacă atunci când lucrezi, simt ,i că o pauză te-ar ajuta să-t ,i recapet,i concentrarea s,i energia, oferă-t,i acea pauză atunci, dar oferă-t,i-o pe deplin. Nu te învinovăt,i pentru ea. Nu te gândi la trecut sau la viitor s,i nici nu-t,i fă o mult,ime de scenarii în legătură cu acest lucru. Ia o pauză s ,i fii prezent în ea. Când e timpul să te reîntorci la lucru, fii prezent în lucru.

Va veni momentul pentru toate.

Dă-t,i voie doar să le iei pe toate pe rând, fără să te încarci cu lucruri care nu t ,in de prezent.”

”Iubirea cu care îi privim pe ceilalt,i, îi transformă. S, i nu doar pe ei, dar s,i pe noi. Căutarea în adâncul nostru a unei iubiri atât de pure ne transformă în părtas,i ai unei experient,e sacre, sfinte, dincolo de timp.

231

Page 232: Eneagrama și diverse.docx

În fiecare moment dureros, dacă ne-am putea reaminti că privirea noastră îi poate transforma pe ceilalt,i, atunci ne-am aminti să ne schimbăm noi îns ,ine privirea cu care îi privim. O privire de judecată ne va oferi o realitate plină de judecată. În schimb, o privire plină de iubire s ,i de înt,elegere, ne va deschide calea spre o realitate în care iubirea este posibilă...”

”Fiecare fiint,ă umană este maestrul propriei sale realităt ,i. Voi vă creat,i propria voastră realitate în fiecare moment. Voi suntet ,i capabili să vă eliberat,i de o realitate mizerabilă sau nesatisfăcătoare s ,i să permitet,i Luminii să intre s,i să vă transforme creat,ia. Omul este propriul său stăpân, dar el are tendint ,a de a-s,i ceda puterea unor autorităt,i din afară care pretind că cunosc adevărul s ,i doresc ce-i mai bun pentru el. Acest lucru se întâmplă în politică, medicină, educat ,ie, etc. As,a că, “industria voastră de divertisment” este plină de imagini false despre fericire, succes s,i frumuset,e, care nu servesc nimănui, cu except,ia celor care le construiesc...”

”Mesajul meu a fost că energia Christică este prezentă în toate fiint,ele umane ca o sământ,ă.Când vă uitat,i la mine ca la un fel de autoritate, mi-at,i înt,eles gres,it mesajul.

Mi-am dorit s,i încă mai doresc să vă invit să credet,i în voi îns,ivă, pentru a găsi adevărul în inima voastră, s,i să nu credet,i în nici o autoritate din afara voastră.

În mod ironic, religia cres,tină oficială m-a plasat în afara realităt,ii voastre, ca pe o autoritate căreia să vă închinat,i s,i să vă supunet,i. Acest lucru este exact opusul a ceea ce am vrut. Ceea ce am vrut să vă arăt este că putet,i fi un Christos viu voi îns,ivă.

Vă rog acum să vă recunoas,tet,i Christul interior, s,i mie să-mi redat,i umanitatea mea.

Eu sunt Jeshua, om în carne s,i oase, un adevărat prieten s,i frate pentru voi tot,i.

Sunt Oameni printre noi care au misiunea deosebită să ne ajute să ne ridicăm statura s,i privirea din pământ.

s,i când reus,im să facem asta, descoperim ce înseamnă Orizontul, s ,i mai descoperim că nu este deajuns s,i că putem s,i mai mult!

Oamenii aceea minunat,i nu se consideră achitat,i de misiunea preluată în fat ,a Lui Dumnezeu s,i ne ajută să privim numai în SUS!

s,i să gândim s,i să trăim as,a!

232

Page 233: Eneagrama și diverse.docx

s,i numai după aceea am descoperit noi oamenii obis ,nuit,i că avem s,i noi o misiune Ascensiunea Spirituală s,i un obiectiv Înălt,area Noastră Spirituală!

Oamenilor acelora deosebit,i trimis,i de Dumnezeu alături de Îngeri, nouă, spre a ne ridica cons,tiint,a le este dedicat acest videoclip!

La Mult,i Ani Monica Poka, mult,umim că ne-ai înobilat viat,a s,i că ne-ai ajutat să aspirăm la tărâmurile Divine!

”NU ai de plătit nimic prin existent,a ta; nu ai nici o datorie s ,i nici o pedeapsă de îndeplinit. Experient,ele s,i provocările sunt uneltele prin care viat ,a te ajută să cres,ti s,i să te dezvolt,i. Ai nevoie doar să observi care sunt acele lucruri care te împiedică să simt,i s,i să manifes,ti esent,a ta de iubire pură s,i să le curet,i.

”Să ne întoarcem la cons,tient,a capacităt,ilor noastre mentale s,i să ne amintim că nimic din ce visăm chiar în cea mai tainică noapte a existent ,ei nu rămâne neauzit. Cel ce caută binele are nevoie să se gândească la el, să-l simtă prezent, să-l vadă cu ochii deschis ,i chiar dacă nu există, încă. Asta-i puterea visătorului, a fiecăruia dintre noi, puterea de a-s,i scrie cel mai rău, ca s,i cel mai bun scenariu posibil s,i scenariul acesta devine cartea viet ,ii proprii, povestea viet,ii! Din cauza asta tot,i oamenii sunt nis,te mari scriitori, dar unii întrec orice imaginat,ie. Ceea ce am avea nevoie să s,tim este această taină pe care Biblia însăs ,i ne-o dezvăluie; dacă ceva nu ne place în viet ,ile noastre, la fel ca scriitorii putem schimba scenariul, povestea. Să reflectăm la aceasta!”

”Umblat,i cu încredere s,i recunos,tint,ă fără să acordat,i atent,ie negativităt,ii celor din jurul vostru, găsind adevărata esent ,ă s,i înt,elegere pentru cei care vă vor provoca tiparele de gândire, pentru că făcând acest lucru ei vă vor împinge către răspunsurile pe care ei le caută cu adevărat. Pentru a găsi răspunsurile pentru cei care nu s,i-au permis încă să se trezească pe deplin s ,i să-s,i ia locul care li se cuvine alături de fiint ,a voastră binevoitoare. S, i când un asemenea moment va sosi, vet,i privi înapoi s,i vet,i zâmbi, s,tiind că misiunea voastră pe Pământ s-a dovedit a fi într-adevăr rodnică.

As,a că vă urăm bun venit în es ,aloanele noii lumi, o lume construită de puternicele voastre Sine, o lume construită de influent ,a voastră binevoitoare. Frumos,i as,a cum voi suntet,i, binevoitori as,a cum voi suntet,i, iluminat,i as,a cum suntet,i s,i rămânet,i, continuat,i să vă strălucit,i lumina oriunde este nevoie.

Suntem alături de voi, pregătit,i să vă ajutăm în tot ceea ce voi suntet,i. Plimbându-ne alături de voi mână în mână s ,i umăr lângă umăr. ” Îmbrăt ,is,area

233

Page 234: Eneagrama și diverse.docx

permite un asemenea contact. Dacă îmbrăt ,is,ezi un om cu căldură, cu iubire, dacă îmbrăt,is,area ta nu reprezintă un simplu gest golit de semnificat ,ie, ci unul autentic, dacă inima ta participă la el, intri imediat în contact cu copilul inocent din el. Revenirea acestuia la suprafat ,ă reprezintă un act cu o imensă valoare terapeutică, întrucât inocent,a copilului este vindecătoare în sine. Ea nu a fost coruptă. Ai atins astfel miezul pur al persoanei în care corupt ,ia nu a pătruns niciodată, iar acest lucru este suficient pentru a declans,a procesul de vindecare.

Copiii sunt atât de puri, atât de plini de vitalitate, debordează de atâta energie. Regăsirea acestei energii este suficientă pentru a-l vindeca pe om. Important este să scot,i acest copil la lumină, iar îmbrăt,is,area este una din modalităt,ile cele mai eficiente.

Autoanaliza este o cale mentală; îmbrăt ,is,area este calea inimii. Mintea este cauza tuturor bolilor, în timp ce inima este sursa oricărei vindecări.” ”A-l pune pe celălalt în valoare trădează capacitatea ta personală, existentă în propria cons,tiint,ă, de a vedea acea valoare. Dacă-l vezi pe altul frumos e semn că în cons,tiint,a ta e frumos. Iată că noi nu descriem lumea cu adevărat, ci starea de cons,tiint,ă din care privim lumea. Frumuset ,ea e-n ochii privitorului s,i, as,a cum ne-a spus Isus, ”bârna” e-n ochiul celui ce vede paiul din ochiul altuia. Cons,tient,a luminată de iubire poate vedea adevărul, poate vedea binele, poate vedea s,ansele, poate s,i stie că întotdeauna e ceva bun de văzut în toate pe lumea asta. Cel ce vede binele, vede adevărul s ,i ”adevărul” e s,ansa noastră de a simt,i s,i înt,elege libertatea.

”Pacea, Iubirea, Unitatea, acestea sunt aspectele adevărate ale Esent ,ei Noastre.

Orice altceva în afară de ele nu există cu adevărat. Sunt simple iluzii.

Când vom deveni cons,tient,i de asta, atât lumea noastră interioară, cât s ,i cea exterioară, vor avea parte de nenumărate transformări miraculoase.

“În acest moment vi se cere să RESPIRAT , I s,i să Fit,i s,i să permitet,i ca mirajul care este vechea realitate 3D a pământului să se dizolve în fat ,a ochilor vos,tri în scopul de a vă arăta miracolul care este UNIVERSUL în care suntet ,i întrupat,i, în vehiculul uman pe care voi l-at,i ales pentru această experient,ă de viat,ă umană în care trăit,i doar ACUM în ADEVĂR.”

”Toate vor începe acum să se construiască, ADEVĂRUL DOAR ESTE s ,i energiile Noului Pământ sust,in NUMAI ADEVĂRUL, când vă surprindet,i det,inând tipare privit,i în jos s,i privit,i dincolo de planetă pentru că acolo se află sursa din care

234

Page 235: Eneagrama și diverse.docx

vin aceste frecvent,e. Nu v-at,i încarnat pe această planetă în scopul de a le t ,ine în frâu, aceasta este SINGURA linie temporală în care Noul Pământ se nas ,te în ADEVĂR s,i este creat în mod fizic, iar acest lucru declans ,ează acele energii care nu au reus,it în alte linii temporale s ,i le distorsionează vederea în ceva ce DOAR ESTE. Luptele pentru putere nu fac parte din ADEVĂR, rasa umană a fost ÎNVĂT ,

ATĂ cu ele pentru ca astfel ele să fie acceptate s ,i, prin urmare, nerecunoscute în aceste moment ca energii distorsionate.

TOTUL DOAR ESTE s,i VOI SUNTET, I.”IUBIREA este răspunsul, oricare ar fi întrebarea.”

”Oamenii pot să elimine aceste entităt ,i s,i este o solut,ie ideală. Cu toate acestea, dacă nu te descurci cu noua energie care iese la suprafat ,ă, ea va atrage o alta entitate din nou până când nu eliberat ,i atas,amentul pentru această energie. Nimeni altcineva nu poate să facă acest lucru pentru tine. Este o parte a călătoriei spirituale s,i a realizării de sine. Fii inspirat s,i sust,inut de alt,ii, dar singur trebuie să mergi pe această cale.

Eliberat,i emot,ia, atas,amentul fat,ă de această emot,ie s,i nu va fi nici un loc pentru nici o entitate. Cei mai mult,i oameni au de a face cu acest lucru de mai multe ori în viat,ă pentru diferite probleme s,i prin diferite niveluri ale cons,tiint,ei vibrat,ionale. Nu este o solut,ie rapidă. Este un mod puternic al călătoriei spirituale.” Sursa

” Pentru că voi v-at,i oferit voluntari să fit,i un portal deschis pentru dimensiunile mai înalte, noi, expresiile voastre mai înalt dimensionale, putem folosi portalurile voastre pentru ca personal să putem ajuta fiecare persoană cu care voi intrat,i în contact. Ba mai mult, atunci când voi servit ,i ca un portal deschis către dimensiunile mai înalte, voi le arătat ,i altora cum să servească s,i ei ca portaluri.

De asemenea, lumina s,i iubirea care curg prin portalul vostru sunt cu nerăbdare acceptate de către elementele lui Gaia: pământul, aerul, focul s ,i apa. Prin urmare, simpla voastră prezent,ă pe corpul planetei lui Gaia o sprijină s,i o ajută pe Gaia în procesul acensiunii Sale.

Ne încheiem transmisia reamintindu-vă că SINELE vostru mai înalt dimensional este infinit AICI cu NOI. Astfel, voi tot,i suntet,i portaluri deschise de lumină cu capul în stele, picioarele înfipte în Pământ s ,i cu inimile larg deschise proiectând lumina multidimensională s,i iubirea necondit,ionată în viat,a voastră de zi de zi.

235

Page 236: Eneagrama și diverse.docx

Binecuvântări de la Arcturieni s,i de la tot,i membrii familiei voastre galactice.”

“Este un moment cheie în evolut,ia bolilor. Noi avem zilnic în corp zeci, sau chiar sute de celule „defecte”, care se divid incontrolabil, s ,i pe care sistemul imunitar le dezactivează. Învingem zi de zi în acest război cu celulele oncologice, pentru că suntem biologic pregătit,i pentru asta. Până într-o zi, când, epuizat ,i, cedăm controlul. Suspendăm voit sistemul imunitar, lăsând să ne conducă nis ,te gânduri s,i sentimente negative care NU NE APARt,IN! Care ne sunt induse din exterior. De către vocea PĂRINTELUI DIRECTIV din noi! Voce necesară, utilă, atâta timp cât se rezumă la a ne ajuta. Când însă această voce PREIA CONTROLUL TOTAL, s,i REPRIMĂ COMPLET vocea COPILULUI din noi, e începutul intrării pe o pantă abruptă, pe care o luăm la vale, s,i greu ne mai putem opri."

“Mesajul meu e foarte clar

s,i sper că nu e în zadar: În

lumea asta, oris,icine

S-asculte Legile Divine!"

”Găsit,i-vă adevărul. Exprimat,i-l în ceea ce facet,i. Lăsat,i-l apoi să îs,i găsească calea prin relat,ii.

Apoi, unicornul îs,i pleacă capul s,i vă roagă să îi atinget,i vârful cornului. Făcând asta, în palmă va apare o Lumină Minunată. Ducet ,i această Lumină în fat,a ochilor.

Inspirat,i-o foarte, foarte adânc în interiorul vostru. Simt ,it,i cum curge Lumina prin voi. Lăsat,i-o să vă conducă la Adevărul vostru, la Puterea voastră, la Darurile voastre unice.

Acum, respirat,i din nou foarte profund s ,i Lasat,i Lumina să vă umple de curajul de a vă aduce darurile în lume.

Vă doresc să folosit,i curajul unicornului, pentru a aduce noi s,i minunate relat,ii în viat,a voastră, în anii care vor urma.

“Copile, secretul succesului pe calea care duce la fericire are s,i un pret,:

Trebuie să renunt,i pentru totdeauna la des,ertăciunile, la lucrurile fără de important,ă, la plăcerile aparente s,i dăunătoare ale acestei lumi... Este foarte greu, dar s,i răsplata e foarte mare."

236

Page 237: Eneagrama și diverse.docx

“Nimeni nu va fi lăsat în suferint,ă, singurătate, sărăcie s,i amărăciune! Nu va mai dura mult până când viat,a voastră va cunoas,te schimbarea! Pentru totdeauna! În curând, vom face primii pas,i în viat,a voastră!”

”... Iar împlinirea dorint,elor reprezintă semnul că ai înt ,eles cine es,ti, ce caut,i în viat,a ta, că es,ti rotit,a ce împlines,te Universul, s,i că Universul te recunoas,te împlinindu-t,i ceea ce t,i se cuvine.

Realizezi unitatea în diversitate.

Când ît,i dores,ti cu adevărat ceva, Universul va face totul pentru a te ajuta. Indiferent că este vorba despre o problemă de viat ,ă, un conflict care te consumă de ceva vreme sau un lucru banal.

Trebuie doar să crezi cu fiecare celulă a ta că ai nevoie de ceea ce ceri, ceea ce te împlines,te ca entitate spirituală în calea ta spre desăvârs ,ire. Vezi ce ît,i dores,ti că s-ar putea să se împlinească. Dar nu când vrei s ,i nu cum vrei!

Ci doar atunci când trebuie s,i cum trebuie pentru a putea fi un optim unul pentru UNUL!...”

”Energia pusă în venerarea sau/s,i invidierea celorlalt,i ar putea fi investită în descoperirea limitelor proprii, a abilităt,ilor sau dizabilităt,ilor s,i în stabilirea zilnică a celui mai bun traseu către vârf.

Dacă s,tii care e vârful tău.

Dacă nu, treci s,i îngroas,ă rândurile celor care se plâng, se lamentează s ,i socializează prin... venerare sau/s,i invidie.

Tu ce alegi?

Care e vârful tău?

”Inima este legătura voastră cu Dumnezeu. Atunci, legat ,i-va inima de a Mea s,i nu mai suferit,i.

Voi suntet,i sortit,i să vă ridicat,i la înălt,imea viet,ii. Să ducet,i o viat,ă sinceră, nu o tragedie, s,i nici o melodramă. La fel cum câinele se scutură de apă, scuturat ,i-vă inima de orice tristet,e.

Intrat,i într-un tărâm superior acum deci intrat,i! Lăsat,i durerea de inimă în urmă.

Nu vă foloses,te la nimic.

237

Page 238: Eneagrama și diverse.docx

“A venit vara viet,ii voastre”

”Unele lucruri sunt pentru că pur s,i simplu as,a sunt. De unii oameni t,i-e dor pentru că pur s,i simplu nu îi ai alături. Pentru unele momente ai opri timpul în loc pentru că pur s,i simplu t,i-au schimbat viat,a. Nu e complicat să explici de ce, e mult mai complicat să ît,i spui t,ie de ce nu este as,a, ci altfel. De ce omul pentru care ai da orice nu e lângă tine. De ce amintirile care te macină nu ît ,i fac frumos un prezent. De ce ai vrea să spui atât de multe s,i totus,i taci. De ce nu ît,i răspunde. De ce e rece. De ce e totul diferit.

Răspunsul e simplu. Pentru că as,a trebuie să fie. As,a s,i nu altfel. În timp, când vei uni punctele, vei înt,elege că asta a fost cea mai bună alegere s ,i că lect,iile de viat,ă tot sunt bune la ceva. Că oamenii vin s ,i se duc. Că unele emot ,ii trebuie să rămână. Că putere găses,ti pentru orice, principalul e să găses,ti s,i omul care să o merite.

... Devii mai tare, mai rezistent în fat,a schimbărilor, mai fericit poate.

S, i totus,i, fiecare dintre noi are câte un om care nu s ,tie cât de mult ai nevoie de el în acest moment.”

”Se spune că atunci când o us ,ă se închide, o alta se deschide, dar suntem atât de prins,i în supărarea faptului ca acea us ,ă s-a închis, încât nu putem vedea us ,a care tocmai s-a deschis. Cu cât eliberăm mai repede greutatea de pe suflet atunci când lucrurile o iau spre un drum necunoscut, cu atât mai us ,ori devenim. S, i cu cât devenim mai us,ori, cu atât mai us,or suntem purtat,i s,i ghidat,i spre us,a care tocmai se deschide pentru noi. E important însă, să începem să avem încredere în cursul viet,ii s,i să nu ne mai punem contra lui. Dacă lucrurile nu ies într-un anumit mod, să acceptăm acest fapt s ,i să rămânem deschis,i. Pur s,i simplu, să lăsăm lucrurile să fie exact as,a cum sunt.”

”Iubirea cu care îi privim pe ceilalt,i, îi transformă. S, i nu doar pe ei, dar s,i pe noi. Căutarea în adâncul nostru a unei iubiri atât de pure ne transformă în părtas,i ai unei experient,e sacre, sfinte, dincolo de timp.

În fiecare moment dureros, dacă ne-am putea reaminti că privirea noastră îi poate transforma pe ceilalt,i, atunci ne-am aminti să ne schimbăm noi îns ,ine privirea cu care îi privim. O privire de judecată ne va oferi o realitate plină de judecată. În schimb, o privire plină de iubire s ,i de înt,elegere, ne va deschide calea spre o realitate în care iubirea este posibilă...”

238

Page 239: Eneagrama și diverse.docx

”Pentru unii ‘’Happy end-ul” înseamnă împlinirea în cadrul unei familii, pentru alt,ii înseamnă să se implice în diverse activităt ,i s,i să fie liberi, în timp ce pentru unii (mai neînt,eles,i) înseamnă să se reîntoarcă la Sine, pentru a regăsi drumul spre Acasă.

Cred că aproape fiecare om are de înfăptuit o lucrare pe acest pământ. Mai mult, fiecare poartă o chemare tainică zidită adânc în inimă. Când o va asculta s ,i urma, va găsi fericirea s,i împlinirea proprie.

Cu o pâine pe masă s,i linis,te în casă... omul nou a primit un colt ,is,or de Rai. Cum să se mai teamă, când deja a pierdut tot nimicul lumii s ,i s-a găsit pe Sine? Cum să se mai tulbure, când s ,tie că singura lui grijă trebuie să fie pacea sufletului său?”

”Prin acest demers, de a invalida constant sentimentele celorlalt ,i sau alegerile lor, de a-i convinge, de a-i învăt,a cu tot dinadinsul ceva sau a-i dezaproba, cu scuza că noi s,tim mai bine ce e bine, sau avem mai multă experient,ă, ne-am pierdut cu tot,ii încrederea, s,i în ce simt,im s,i în ce vrem.

Ajungem să ne întrebăm, paradoxal: oare chiar simt asta? O fi bine să simt asta? Dar oare ce vreau? S, i o fi în regulă să vreau asta?

Ce înseamnă “în regulă” s,i ce înseamnă “bine”? Un etalon colectiv care a ajuns în mintea noastră s,i stă deasupra a ceea ce suntem ca o perdea, orbindune, omorându-ne pur s,i simplu ceea ce avem mai de pret ,, individualitatea, fiint,a, intuit,ia, spunet,i-i cum vret,i.

Întrebarea care răsare de sub toate acestea, este: dacă nu ar exista niciuna din teoriile pe care le s,tii, dacă nimeni vreodată nu ar fi s,tiut ce e bine s,i ce e rău, dacă ai s,ti că e în regulă absolut tot ce simt,i s,i ce vrei, ce ai alege, cine ai fi, ce ai face. S, i... ce pot,i recunoas,te că vrei chiar acum? Ce vrei tu, de fapt, să creezi? Cum vrei să fie viat,a pe care o trăies,ti? Cum vrei să te simt,i? S, i ce aventură pot,i fi?”

”Râsul este mult mai semnificativ decât rugăciunea. Rugăciunea nu ît ,i poate distruge egoul; dimpotrivă, ea îl poate face să devină foarte pios s ,i aparent sfânt.

Dar când râzi cu toată fiint,a ta, ai observat?

Egoul dispare pentru o clipă.

Atunci redevii copil s,i uit,i complet de seriozitate.

239

Page 240: Eneagrama și diverse.docx

Prives,te-te când râzi: unde-t,i este egoul? Cine mai es,ti tu?

Deodată, devii fluid, nu mai es,ti solid, ci curgător.

Nu te mai vezi ca fiind o persoană în vârstă, cu multe experient ,e s,i amintiri, cu o mult,ime de informat,ii s,i învăt,ături.Tocmai de aceea iubesc atât de mult glumele – ele sunt o otravă pentru ego!”

”Practic felul cum te simt,i în situat,iile normale de zi cu zi, ît,i dă nivelul de cons,tiint,ă la care es,ti în prezent, însă pot apărea fluctuat,ii. De exemplu, atunci când es,ti pus într-o situat,ie de stres sau presiune, pot ,i să devii paranoic s,i să te închizi în tine (Frica), pot,i să începi să t,ipi la lume (Mânia) sau poate devii defensiv (Mândria). Acela e nivelul minim la care pot ,i fi. Sau dacă experimentezi ceva ce-t,i place foarte mult, atunci te pot,i simt,i încurajat să faci mai mult(Nivelul Curajului) s,i pot,i vedea lumea ca o lume plină de oportunităt ,i (nivelul Acceptare) sau poate pentru un moment, pot ,i simt,i Bucuria. Chiar dacă foarte put,ini ajung cu adevărat la acest nivel asta nu înseamnă că nu pot ,i tinde spre as,a ceva.

Totul din jurul tău poate avea efect asupra nivelului de cons ,tiint,ă. Televizorul, filmele, cărt,ile, siturile pe care le vizitezi, persoanele pe care le cunos ,ti, lucrurile pe care le vizitezi, obiectele din jurul tău, chiar s ,i mâncarea. s,tirile, de exemplu, sunt predominate de informat,ii care se încadrează la nivelurile de frică sau dorint,ă. Dacă tu es,ti la un nivel mai înalt, acestea t ,i-l va diminua. Cel mai important lucru pe care putem să-l facem este să ne ridicăm nivelul individual de cons,tiint,ă. Când facem acest lucru, răspândim niveluri mai înalte s ,i celor din jurul nostru. t,ine minte, 85 % din populat,ie se află sub nivelul curajului. Dacă am avea curajul să trăim cu tot ,ii măcar la nivelul curajului... ce lume minunată am avea.

Tu la ce nivel es,ti?

Publicat de Îngeras,ul Iubirii

“Prezent,a noastră în lumea s ,i în viat,a voastră, dacă aleget,i să întrebat,i, este întotdeauna acolo pentru a vă ridica s ,i în beneficiul vostru, s,i nicidecum pentru a vă dăuna sau răni în vreun fel. Vă sust ,inem cu cea mai mare iubire această cale de expansiune, ascensiunea care are loc pe planeta voastră în acest moment cu fiecare dintre voi: fiecare fiint ,ă vie, oamenii, animalele, plantele, planeta însăs,i precum s,i tot ceea ce este în interiorul acestui câmp energetic de

240

Page 241: Eneagrama și diverse.docx

transformare s,i expansiune. Suntem aici pentru a ajuta, ridica s ,i ghida prin această tranzit,ie. Init,ierile sunt o cale de a vă ajuta să trecet ,i în modul cel mai grat,ios prin această profundă schimbare, la toate nivelele, pe care o experimentat,i în acest moment.

“Amintirile sunt popasuri binecuvântate pentru ves,nicie. Gândurile, rugăciunile, inima, brat,ele, sentimentele, privirile calde ale cuiva sunt cele mai frumoase locuri din lumea aceasta. Naturalet ,ea s,i gingăs,ia oamenilor este dată de sufletele lor. Numai iubirea îl apropie pe om de Dumnezeu. Măsura iubirii oferă calitatea, pofta viet,ii. Icoana propune un dialog interior al inimilor. Icoana din inima ta contemplă icoana din inima mea. Ne sărutăm icoanele sufletelor unul altuia s,i lăcrimăm de minunea, de fericirea de a fi. Pace întru netrecătoare pomenire.

Ît,i ascunzi sufletul printre flori. Nu te mai căuta departe. Es ,ti foarte aproape. Îndemn la simplitate. Unele lucruri nu se explică. Tăcere... Cerul nu minte. Bucurie sfântă în lumina din inimi!

S, i cum mai e la tine-n suflet?

„Pot,i alege orice moment dores,ti în care te-ai simt,it confortabil cu tine s,i cu cei din jur. Vor mai apărea momente în viat,ă cu „problemă“, dar nu trebuie să te îmbraci cu acea haină pe care acum ai lăsat-o deoparte. Ai înt ,eles că trecutul poate fi interpretat diferit s,i depinde de noi care dintre poves,ti le ret,inem, căror oameni le dăm putere, înt,elegem puterea vocilor din spate s,i realitatea altuia. Dacă nu mai sunt victimă, nici celălalt nu mai este călău. Omul poate construi orice poveste, depinde cât va crede în ea. Pot,i fi orice ît,i dores,ti.

Apasă butonul încrederii. Credint,a înseamnă să faci primul pas, chiar dacă nu vezi toată scara. Ai tot ce trebuie în tine. Pot ,i tinde către orice, ai o mult ,ime de calităt,i, de pasiuni s,i cred cu tărie în puterile tale. Ne uităm în trecut fără să judecăm, fără să ne blocăm într-o poveste. Să luăm putere din lumină, nu din întuneric! Există mereu atitudini s ,i viziuni alternative la orice poveste de viat ,ă. Curaj!

Nu fântâna era prea adâncă, ci cumpăna ei era prea scurtă..."

„“În 21 Iunie un eveniment fantastic a avut loc pe Pământ. Roata a fost pusă în mis,care s,i vom putea ca în cele din urmă să respirăm eliberat ,i. În 21 Iunie, Zeit,a pe care am as,teptat-o pentru atât de multă vreme, s-a întors! Isis, Inanna,

241

Page 242: Eneagrama și diverse.docx

Isthar, ea este cunoscută sub mai multe nume diferite. Una dintre cele mai puternice Zeit,e care au păs,it vreodată pe Pământ. În cele din urmă a sosit!...

Cu toate acestea, dacă simt,it,i că vret,i să vă conectat,i cu Isis sau cu oricine altcineva, tot ceea ce trebuie să facet,i este să ceret,i, doar intrat,i într-o stare de meditat,ie s,i ceret,i să vorbit,i cu ea s,i vet,i putea să facet,i acest lucru." De Anna Merkaba, 24 Iunie 2014

„Steaua Sufletului este centrul Iubirii divine, necondit ,ionate, compasiunii s,i a altruismului spiritual, dar s ,i zona memoriei celulare a energiei sufletului nostru, cont,inând modelele karmice pe care le experimentăm în viat ,ă. A opta chakră det,ine planul complet pentru misiunea sufletului nostru din această viat ,ă. Reprezintă o parte din Unitatea a tot ceea ce există s ,i legătura noastră cu Sinele Superior s,i prin intermediul acestuia cu Creatorul. Atunci când chakra a opta începe să se deschidă s,i să lucreze la capacitatea sa optimă se dezvoltă o nouă cons,tiint,ă spirituală. Clarvăzătorii au perceput această chakră ca având forma unei stele, dar cel mai adesea ea este simt ,ită sau văzută ca o minge strălucitoare de lumină. Adesea este văzută ca un fel de fântână de lumină sau o sferă care, atunci când este activată, corespunde spectrului ultraviolet. Poate fi descrisă, în ceea ce prives,te culoarea, destul de greu, un fel de violet profund, cu mici raze de verde ce licăresc din loc în loc, ca un mănunchi de ametiste s ,i smaralde mici, formând o masă incandescentă s,i radiantă..."

„Iubirea nu este posesie, ci Dor...

Amintiri care umezesc privirea. Iubes,te adevărul s,i nu pozele. Adevărul este mai mare s,i mai puternic decât toate. El nu are nevoie de argumentat ,ie, de logică. Adevărul sfint,es,te s,i nu se găses,te de cumpărat în piet,e sau în supermarket. Adevărul este în fiecare din noi. Nu ai nevoie de măs ,ti. Fii tu însut,i! Nu te teme, suflete! Dumnezeu este cu tine: în gol, în plin, în lacrimi, în zâmbete, în singurătate, în comuniune, în tot ,i s,i în toate. Relaxează-te! Bucură-te! S , i astăzi, s,i mâine..."

„Copiii provenit,i din fertilizări în vitro-fecundări artificiale, nu au Suflet provenit din întrupare prin ordine Divină, ei fiind un produs al omului, sunt la acelas ,i stadiu ca orice animal, o clonă, un corp artificial, de regulă va fi locuit de Spiritele hoinare care nu au trup s ,i care nu sunt suficient de rele pentru a fi trase în lumile inferioare dar nici suficient de bune pentru a fi urcate la Lumină, multe Spirite dornice de trup se vor înghesui acolo. Dacă nu pot ,i face copii mai

242

Page 243: Eneagrama și diverse.docx

bine adopt,i unul s,i răsplata divină va fi pe măsură, multă karma negativă a trecutului fiind astfel arsă, dar omul din egoism nu dores ,te să-s,i lase averea la un ‘’străin”. Oamenii nu sunt informat ,i corect despre ceea ce se întâmplă după moarte, din păcate pentru societatea noastră de azi considerată avansată, fiind însă în realitate într-un stadiu involutiv. Nimic nu rămâne neplătit, niciodată, nici binele nici răul comis, iar în cazul răului sau binelui înfăptuit unui copil, răsplata este imensă, dublându-se în ambele cazuri. A iubi s ,i cres,te responsabil un copil nu înseamnă a-l răsfăt,a s,i a-i pune totul la dispozit,ie s,i nici a-l teroriza, ci să-i fii un îndrumător înt,elept care-i observă mis,cările ajutându-l să-s,i întindă s,i întărească aripile. Copiii nu ne apart,in, ei doar sunt lăsat,i în grija noastră o perioadă. Copiii au nevoie să înt ,eleagă, să li se explice, este nevoie de răbdare s,i calm, de tărie spre a nu ceda manipulărilor lor dulci..."

„Viat,a nu vine însot,ită de instruct,iuni de folosire. Nimeni nu ne înmânează un manual, atunci când ne nas,tem. În locul acestui manual, trebuie să navigăm printre trans,eele necunoscutului s,i să încercăm să absorbim diverse experient,e cu o inima deschisă s,i printr-o atitudine curajoasă.

Majoritatea oamenilor fericit,i pe care îi cunosc, inclusiv eu însumi, au învăt ,at că adevărata fericire nu este cea de a încerca să te potrives ,ti lumii, ci de a realiza că noi tot,i ne potrivim în lume as,a cum suntem. În loc de a încerca să te schimbi, manipulezi sau fort,ezi pe tine însut,i în idealuri exterioare, practică iubirea s,i acceptarea de sine. Când te pot,i încrede în tine însut,i s,i pot,i fi prezent acolo unde es,ti în acest moment, vei simt ,i expresia supremă a unduitoarei libertăt,i..."

”Pe măsură ce simt,it,i această energie care se des,teaptă, permitet,i-vă ca în acelas,i timp să eliberat,i toate energiile s,i tiparele vechi care au legătură cu frica s,i abuzul prin controlul religios s ,i vechile forme de abuz de pe Pământ. Doar simt,it,i cum aceste tipare vechi se topesc în Lumină.

Acum focalizat,i-vă pe Grădina care Pământul este menit să fie. Vizualizat ,i cum Pământul devine din nou o Frumoasă Grădină, plină de Abundent,ă,Iubire s,i Bucurie.

At,i putea vedea Apele Planetei atât de proaspete, de clare s ,i vibrante, dansând cu o energie elementală. At,i putea vedea copacii s,i pădurile, plantele, ierburile s,i florile, animalele, păsările, insectele s ,i oamenii, toate trăind în Armonie în Grădina Pământului, as,a cum ea a fost de la început menită să fie. Cer senin,

243

Page 244: Eneagrama și diverse.docx

curcubee, furtuni s,i stele strălucitoare deasupra capului. S , i pădurile pline de Unicorni, zâne, dragoni s,i alte fiint,e magice!

S, i SIMT, IT, I IUBIREA s,i BUCURIA!

”Dragilor, este perioada în care voi vă aruncat ,i cătus,ele, când gratiile din calea voastră se pulverizează.

At,i găsit cheile de la comori, at,i găsit harta cu care să le putet,i localiza, at,i aflat cum să le scoatet,i la suprafat,ă s,i cum să le folosit,i. Toate limitările care, într-un fel, erau auto-impuse, încep să dispară. Cu „materialele” pe care le scoatet ,i la suprafat,ă, vă vet,i putea construi un alt fel de viat,ă, vet,i găsi potrivit să vă stabilit,i alte seturi de valori, alte priorităt,i.

Dragilor, acum este momentul să deschidet ,i bine ochii, să renunt,at,i la vechile concepte, la vechile tare. În tot ceea ce privit ,i, căutat,i să vedet,i noutatea, adevărul. Vet,i constata că totul se modifică în jurul vostru s,i în fiint,a voastră.

”Când mintea este coborâtă în inimă se observă prin calitatea luminii spirituale pe care o emanăm. Lumina emanată de Tatăl Ceresc e as ,a strălucitoare încât e necesar ca heruvimii s,i serafimii să stea în jurul Lui pentru a transmite mai departe această lumină în forma în care celelalte creat ,ii o pot percepe. Lumina din noi care vine din scânteia divină, trecând prin suflet e s ,i ea frumoasă, strălucitoare, pură. O minte agitată, plină de felurite gânduri, opacizează această lumină s,i o face să îs,i piardă din strălucire. O minte coborâtă în inimă lasă această lumină să treacă mai departe neperturbată, luminându-i s ,i pe cei din jur.”

”Trebuie remarcat faptul că des,i un Suflet sau Sine Superior Individual au ales să sust,ină Viat,a, indiferent care a fost această alegere, unele fiint ,e întrupate pot trece peste planurile Sufletului s,i ALEG cons,tient să experimenteze nevoile Sinelui-Egotic. Tot,i aces,tia, în acel moment, au ales, cu mare zel, să meargă pe un Pământ paralel creat instantaneu... o Planetă izolată de toate posibile reveniri pe oricare dintre expresiile sale 4D s ,i 5D, pentru că ei au ales să reprezinte “substant,a materiei” din 3D."

”Nu vă temet,i de ceea ce vă stă în cale, pentru că at ,i fost bine pregătit,i pentru această misiune. Împărtăs,it,i-vă din cunoas,terea cosmică pentru a transforma toate ”obstacolele” în oportunităt,i de cres,tere s,i expansiune a calităt,ilor voastre înnăscute. Intrat,i în potent,ialul ascuns al fiint,ei voastre pentru a vă

244

Page 245: Eneagrama și diverse.docx

alinia rapid cu ceea ce este necesar ca să vă asigure un mare succes în misiunea voastră. Să s,tit,i că suntet,i sust,inut,i de TOT ceea ce este.

”Cu alte cuvinte, în timp ce voi vă concentrat,i asupra unui subiect s,i avet,i propria voastră perspectivă s,i opinie asupra lui, Fiint,a voastră Inferioară este de asemenea focalizată asupra acelui subiect; s,i are o anumită perspectivă s,i părere despre el. Emot,iile pe care le simt,it,i sunt indicatorul care vă arată modul în care se potrivesc sau nu aceste opinii. De exemplu, s-a petrecut ceva s ,i părerea voastră curentă despre voi îns,ivă este că ar fi trebuit să vă descurcat,i mai bine sau că nu suntet,i prea des,tept sau că nu meritat,i.

Deoarece părerea Fiint,ei voastre Interioare este că vă descurcat,i bine s,i că suntet,i des,tept s,i că întotdeauna meritat,i, există o nepotrivire evidentă între aceste opinii, s,i vet,i resimt,i această nepotrivire sub forma unei emot ,ii negative. Pe de altă parte, atunci când vă simt ,it,i mândru de voi îns,ivă sau vă iubit,i sau iubit,i [pe altcineva], părerea voastră curentă este mult mai aproape de ceea ce simte Fiint,a voastră Interioară în acel moment; s,i în acest caz, vet,i simt,i emot,ii pozitive (mândrie, dragoste sau apreciere)”

”Întâlnirile noastre nu au drept cauză vinovat,i, ci afinitatea tiparelor mentale s,i emot,ionale, din pricina cărora vom atrage mereu aceeas,i femeie în altă femeie s,i acelas,i bărbat în alt bărbat, iar unul diferit ne va fi drag doar când ne-am schimbat pe noi îns,ine în mod real. Din pricina aceasta, abandonul, separarea, sentimentul că suntem părăsit,i sunt amăgiri; noi ne separăm de un altul atunci când el nu ne poate oglindi chipul lăuntric s ,i nici noi nu-l oglindim pe al său. Nu putem avea o relat,ie cu un om care nu ne poate arăta pe noi la fel ca o oglindă s,i de aceea, când nu mai suntem reflectat ,i s,i nu mai reflectăm, când nu mai avem afinităt,i lăuntrice, ne despărt,im. Dacă am înt,elege această lege a afinităt,ii, am fi mai fericit,i s,i-am înt,elege că nu există separare fără motiv, iar acel motiv e s,i-n noi, e s,i-n celălalt, că într-o zi oarecare, o altă oglindă... ne va arăta chipul nostru lăuntric într-un bărbat sau într-o femeie.”

”Întoarce-te în tine de oriunde ai fi s ,i primes,te-te, iartă-te. Viat,a se trăies,te, nu se caută, nu se învat,ă. Trăies,te adevărul, bucuria s,i iubirea. Ele se află acolo unde es,ti. Linis,tea nu este într-un loc, ci într-un mod de a fi. Sunt două zile în care nu mai putem face nimic: ieri s ,i mâine. Prezentul este timpul mântuirii. Amânarea înseamnă niciodată. Un om valorează atât cât iubes ,te. Restul e poveste.

245

Page 246: Eneagrama și diverse.docx

Verbul meu este în inimă s ,i pulverizează spre voi. E nevoie să înt ,elegem că nu am fost creat,i de Dumnezeu ca să suferim, ci ca să ne întâlnim cu El într-o poveste de iubire. Unică. În ochii tăi este soare când iubes ,ti. Iar ca să ajungi la fericire nu ai nevoie de hartă, ci de prezent,ă, de tine.

Descoperă sau redescoperă Iubirea Tatălui Ceresc! Să

ai grijă de sufletul tău!”

“Nu o să vină nimeni să ne bată la us ,ă să ne ofere put,in timp pentru a petrece cu celălalt. Un telefon, un mesaj, o conectare, o întrebare. Celălalt simte că te conectezi. Nu ai vrut durerea, dar ai cunoscut-o. Dacă vrei, plângi! Te ajută, te eliberează! Ploaia ne unes,te când ne udă, aidoma lacrimilor. Dacă vrei, scrie-mi... Ai să vezi că timpul e în favoarea ta. E frig. Te acopăr în fiecare noapte cu o aripă de înger. Locuies,ti în inima mea s,i vreau să te plimb prin praf de stele. Odă bucuriei!

... Es,ti ceea ce căutai. Pot,i zbura. Ia aripile pe spate s,i sus! Nu rămâne la podea! Crede în astăzi s,i nu rămâne la ziua de ieri, mai ales că o parte din tine te învat,ă să mai speri.

“Omule, cine t,i-a stins lumina s,i t,i-a furat semnul crucii?

Răbdarea începe abia atunci când t,i s-a terminat răbdarea."

“Încercarea de a comunica – în această etapă, indivizii trec de la concentrarea asupra propriei persoane s,i relat,iei lor la trăiri s,i gesturi de dăruire mai generale. Mult,umit,i de ei îns,is,i s,i de ceilalt,i, ei au acum mai multă energie creatoare, vitalitate fizică s,i putere spirituală pentru a dărui s,i a răspunde” ”Acceptarea s,i dorint,a voastră de a vedea adevărul s,i procesul ascensiunii cu compasiune s,i iubire, dincolo de frică s,i suferint,ă, este ceea ce sculptează s,i manifestă Noua Eră a Iubirii pentru a fi experimentată de către tot ,i. Voi suntet,i important,i acum, as,a că lăsat,i ca întunericul puterii să fie abandonat, astfel încât iubirea să poată fi restaurată împreună cu puterea sa, mai degrabă decât separată ca doi îndrăgostit,i ce tânjesc să fie una. Este timpul să vă acceptat ,i rolul pe Pământ s,i în fiecare pas al procesului de ascensiune spre care vă îndreptat,i.

Cu unitatea iubirii s,i puterii în fiint,a mea, îmi extind binecuvântările,

Zeit,a Isis”

246

Page 247: Eneagrama și diverse.docx

Intuit,ia ta este aliniată cu adevărul tău personal - ceea ce se simte corect pentru tine, ceea ce te face fericit, satisfăcut, împlinit, în sigurant ,ă s,i pace. Ea te va ghida pe drumul tău personal.

Deci, dacă te acordezi la ea în mod corect, ea va fi întotdeauna potrivită pentru tine. Va fi secretul tău către auto-protect ,ie, auto-cunoas,tere, auto-trezirea ta, respectul s,i iubirea de sine.

Intuit,ia este secretul viet,ii tale. Nu al Viet,ii în general, ca o întrebare existent,ială. Ea va fi secretul călătoriei tale personale, harta care ît ,i va arăta calea, pas cu pas, s,i chiar dacă nu s,tii exact unde se va termina, vei avea un sentiment deplin de sigurant,ă s,tiind cu exactitate unde te afli acum.” ”Până când nu vei fi învăt,at să-t,i ascult,i intuit,iile, nu ît,i vei întâlni sufletul pereche. Descoperirea sufletului tău pereche se întâmplă deoarece, lăuntric, es ,ti direct,ionat înspre el/ea. Când vă întâlnit,i, recunoas,tet,i acest lucru în interiorul vostru. Îl “s,tit,i” în fiecare celulă a fiint ,ei voastre. În momentul recunoas,terii reciproce a partenerului de viat,ă, se produce o modificare în esent ,a fiint,ei. Nu mai trăies,ti doar pentru propria ta pace s,i fericire. Propria ta pace s,i fericire se extind, pentru a include pacea s ,i fericirea partenerului. Principiile individuale devin mai put,in importante decât cele reciproce. Nu vă mai concentrat ,i pe cât suntet,i de diferit,i, ci pe ceea ce avet,i în comun. Intrat,i într-un nou stadiu al călătoriei viet,ii. Unul se manifestă în exterior ca fiind doi s ,i doi devin unul pe dinăuntru.”

”Să s,tit,i că vet,i fi vizitat,i din nou de către Sinele voastre binevoitoare, de către facultăt,ile voastre binevoitoare s,i de ghizii s,i maes,trii vos,tri binevoitori din eter. Să s,tit,i că vet,i experimenta valuri după valuri de energii înălt ,ătoare, dar să s,tit,i că vet,i naviga prin aceste energii, vor fi ca oceanul s ,i vor veni în valuri. Înt,eleget,i că anul vostru pământesc care vă stă în fat ,ă are multe oportunităt,i în depozit pentru voi s,i multe turbulent,e de-a lungul drumului. Să s,tit,i că turbulent,ele vor fi echilibrate de creat,iile binevoitoare pe care le vet,i aduce prin ochiul mint,ii voastre s,i prin dorint,a s,i perseverent,a voastră.

Să s,tit,i că alinierile s,i aliant,ele voastre vă vor influent,a până în esent,a voastră s,i vă vor împinge în direct,ia potrivită pentru calea voastră aici pe Pământ.

Înt,eleget,i că suntet,i sust,inut,i s,i ghidat,i, să s,tit,i că at,i fost pregătit,i bine pentru sosirea timpurilor. S, i aducet,i-vă aminte să vă conectat,i la propriile voastre Sine, pentru că în profunzimile structurii voastre atomice se află un

247

Page 248: Eneagrama și diverse.docx

atom care a fost într-adevăr activat pentru mult ,i dintre voi, un atom care vă va conecta cu cei care vă vor alinia cu oportunităt ,ile pe care le căutat,i pentru a le sust,ine. Amintit,i-vă că suntet,i tot,i UNUL s,i UNUL vet,i rămâne a fi.

“Eram cu tine, printre amintiri

S, i fără s,tire, se scursese-un veac,

Tu între timp mi te-ai pierdut printre iubiri, Eu mă

trezisem cu un suflet mai sărac."

“Starea lui Eu sunt este o stare de nonatas,ament, fără as,teptări, doar es,ti s,i atât. Este momentul în care es,ti detas,at s,i crezi, s,i s,tii că acel ceva este deja împlinit. Doar mai ai nevoie de răbdarea necesară creării în spat ,iul fizic a locului s,i momentului optim, adică aducerii în planul concret fizic, a dorint ,ei tale.

Dat,i-vă voie să fit,i s,i toate se vor as,eza de la SINE. Cu drag din cunoas ,tere s,i iubire pentru cunoas,tere s,i iubire."

“De lumea trecătoare Ai

vrea să te desprinzi, O

mână salvatoare Încerci

acum să prinzi.

Dar tu nu pot,i concepe Un

drum necunoscut, Căci

mintea nu pricepe Ce încă

n-a văzut!

Tu însă, nu te teme, Căci

nu cu a ta minte

Pui capăt la probleme,

Ci roagă-te fierbinte!!

“De-ar s,ti ochii tăi de câte ori au fost far sufletului meu, ar căuta ves ,nic corabia mea să o aducă la mal...

De-ar s,ti viet,ile noastre ce fire ne împletesc ursitoarele, am mai căuta vreodată ghergheful la care ne t,esem visele?

248

Page 249: Eneagrama și diverse.docx

Vor fi vreodată toate s,tiute, toate spuse, toate simt ,ite? Vor fi vreodată visele împlinite?

De-ar fi, de-as, s,ti..."

“Nimic nu este întâmplător, pentru niciunul dintre noi, nimic din ceea ce trăim, din ceea ce simt,im, din ceea ce făptuim. Totul parcurge paginile unui scenariu prestabilit. De cât de bine ne jucăm rolurile, de cât de bine ne adaptăm „textului” depinde răsfăt,ul s,i aplauzele destinului însus,i. Nici măcar cea mai nesemnificativă fract,iune de secundă din timpul nostru, nici măcar cel mai s,ovăitor s,i infim pas făcut în spat,iul propriu, nici măcar o singură fiint ,ă întâlnită de-a lungul viet,ii nu sunt întâmplătoare. Ele fac parte dintr-un interior, dintr-o recuzită... sunt particulele care alcătuiesc viat,a fiecăruia dintre noi..."

”Pe cei care intră acum pe deplin s,i fizic în pozit,ie vă rog să sust,inet,i acum LUMINA ADEVĂRULUI s,i să strălucit,i cu putere pentru că iluminarea prăbus ,irii constructului creat al vechiului pământ 3D este necesară în scopul clarităt ,ii s,i viziunii la nivel galactic. Coaja oului acum se sparge s ,i suntet,i liberi acum să explorat,i ceea ce v-a fost ascuns. Vă cer să înt ,eleget,i că TOTUL în Univers există prin PROIECTARE s,i imaginea de ansamblu care acum apare este una care vă va arăta TOT ADEVĂRUL la TOATE nivele Fiint,ării sale.”

“Agarthienii vor transporta un cristal aflat acum plasat sub Islanda, către regiunea Orientului Mijlociu. Operat ,iunea se va încheia în 10 zile, astfel ca pe data de 26 iulie 2014, cristalul să poată fi activat. Mai precis, acest cristal va fi amplasat în subsolul unui areal cuprins între Israel s ,i Palestina. Puterea lui va avea impact s,i asupra zonelor adiacente, inclusiv Egiptul.

În mesajul pe care mi l-a transmis, ADAMA cere tuturor fiint ,elor umane care simt, intuiesc s,i consideră că ar putea fi dintre cele chemate să ia parte la această act,iune de amplasare a cristalului în zona fierbinte dintre Israel s ,i Palestina, să se conecteze (n.m.; prin meditat ,ii) cu acest cristal, în perioada celor 10 zile, cu dorint,a de a participa la activarea lui. Operat ,iunea va avea loc pe 26 iulie s,i atunci va fi cea mai utilă conectarea energetică (prin meditat ,ie) cu acest mare acumulator de energie."

“Ajută-ne să ne bucurăm de viat,ă, de relat,iile noastre, să explorăm viat,a, să ne asumăm riscuri, să fim vii s,i să nu mai trăim cu teama de a iubi.” ”Pentru ca voi, voluntarii care v-at,i bi-locat într-un vehicul pământesc pentru a o ajuta pe Gaia,

249

Page 250: Eneagrama și diverse.docx

să fit,i pe deplin cons,tient,i de SINELE vostru Multidimensional, va trebui ca voi să fit,i observatori CONS, TIENT, I ai viet,ii voastre.

Pe măsură ce vă recâs,tigat,i o interact,iune constantă cu expresiile mai înalte ale SINELUI vostru, vă aducet,i aminte că această ”ghidare mai înaltă” este o expresie mai înaltă a propriului vostru SINE Multidimensional.

Printr-o comunicare constantă cu SINELE vostru vă vet ,i aminti ”misiunea” pe care v-at,i decis să o acceptat,i înainte de a fi intrat în vehiculul vostru pământesc. S, i cel mai important, pe măsură ce permitet ,i expresiilor mai înalte ale SINELUI vostru Multidimensional să fuzioneze cu voi s ,i să vă conducă, suntet,i pregătit,i să fit,i un Conducător Multidimensional pentru alt ,ii...” Arcturienii

“Cei mai fericit,i oameni nu dispun în mod necesar de tot ce este mai bun. Ei doar fac ceea ce este mai bun din tot ce vine în calea lor”. Picătura Zen

“Când ne nas,tem pe lume avem dorul după frumuset,ea, puritatea s,i seninul lumii din care venim; de aceea, de multe ori viat ,a de pe Pământ ni se pare greu de suportat s,i uneori a fi printre oameni e un adevărat chin de care numai invocarea îngerului ne mai scapă.

Când trăies,ti cons,tient miracolul în viat,a ta, renas,ti din nou pe lume, însă de data asta cu alte puteri: devii tu însut,i ca un înger pentru oamenii ce trăiesc chinul viet,ii de pe Pământ."

“A ne iubi pe noi îns,ine înseamnă a ne cunoas ,te pe noi îns,ine, s,i a ne cunoas,te pe noi îns,ine înseamnă a recunoas,te spectrul deplin al puterilor noastre.” ”Partea din fiint,a responsabilă de generarea experient,elor neplăcute/ nedorite este numită Umbra ego-ului. De obicei este acea parte din fiint ,ă de care nu suntem deloc cons,tient,i. Umbra este alimentată atunci când refuzăm să acceptăm sentimentele pe care noi, în forul nostru interior, le considerăm “inacceptabile”. Adesea, în interiorul comunităt ,ii în care cres,tem ni se spune “nu face cutare lucru, nu fi în felul asta sau nu spune aceasta”, as ,a încât nu suntem învăt,at,i cum să tratăm acele sentimente negative într-o manieră adecvată s,i atunci singurul mod de a le “trata” care ne mai rămâne este să le negăm existent,a s,i să le repudiem, să le alungăm undeva în interiorul s ,i în străfundurile fiint,ei noastre. Negarea acestor sentimente devine de cele mai multe ori un reflex, de aceea nici nu suntem cons ,tient,i de realitatea s,i de obiectul a ceea ce devine pe zi ce trece un automatism...”

250

Page 251: Eneagrama și diverse.docx

Atât trupul cât s,i sufletul au nevoie de hrană pentru a trăi. Dar din păcate noi ne rezumăm doar la trup să-i oferim tot ceea ce îi place s ,i de suflet uităm cu desăvârs,ire. As,a se face că sufletul fiind mai mult mort decât viu, nu se mai bucură de ce este frumos în viat,ă s,i nu-L mai simte pe Dumnezeu în preajma lui, iar omul devine ateu nefericit.

”As,a după cum at,i simt,it, energiile au fost foarte mari în ultimele zile s ,i continuă să crească în spirală odată cu începutul noului an(2015). Anul de cel mai bun augur în istoria omenirii, când ascensiunea va avea loc. Nu vet ,i experimenta întreg acest an în această realitate... nu trebuie să existe dubii cu privire la acest lucru. Singura întrebare este când vom ascensiona... din perspectiva mea, acest moment este foarte aproape.

De două săptămâni primesc în mod constant mesaje de la Sinele meu Înalt pentru pregătirea misiunii mele de a introduce umanităt ,ii noua Teorie a Legii Universale. După cum am ment,ionat deja, nu am nicio idee dacă va fi pe această linie temporală, înainte de începutul evenimentelor, sau după Ascensiune. Dar crearea acestui scenariu se întâmplă acum: flacăra verde a vindecării, adevărului s,i s,tiint,ei infuzează acum această linie temporală, în toate modurile posibile, s,i o pregătes,te pentru schimbarea de paradigmă.” ”Mai mult, ne putem as ,tepta ca aceste modificări să se manifeste destul de curând s,i în plan fizic, dacă nu cumva ele deja au început. Planurile astrale sunt în curs de drastică reorganizare s,i reorientare.

In primele luni ale noului an se vor produce manifestări globale în natură iar mai târziu s,i treptat va avea loc o trecere filtrată s ,i în viat,a obis,nuită, în această primăvară.

Dacă s,i voi (sau unii dintre voi) vet,i fi experimentat o noapte sălbatică s,i nebună în plan astral (as,a cum am petrecut eu), când at,i simt,it teamă s,i pierdere de putere dar s,i bucurie s,i un sentiment de împuternicire pe care l-at ,i recept,ionat în valuri, care se manifestau puternic s ,i sălbatic, este semn că schimbarea a început deja...”

”Recunoscând posibilitatea ca lucrul de care ne temem cel mai mult se poate întâmpla, atunci ne eliberăm de sub dominat,ia lui.

Teama ne poate controla atâta timp când ne simt ,im amenint,at,i de ea s,i atâta timp cat încercăm să o ascundem.

251

Page 252: Eneagrama și diverse.docx

Asta îi dă putere. Asta o hrănes,te s,i mai mult. Însă, în deplina ei cons ,tientizare s,i acceptare, are loc un proces extrem de interesant înăuntrul nostru. Când nu ne mai ascundem, când nu mai încercăm să fugim, când suntem dispus ,i să facem pace cu faptul că lucrul care ne sperie cel mai tare ne poate ajunge în viat,ă, tocmai atunci el nu ne mai ajunge, pentru că lect ,ia pe care el avea să ne-o învet,e am învăt,at-o deja.

Tot ceea ce ne ajunge în viat,ă are să ne învet,e ceva...”

”Noul Pământ este construit pe IUBIRE s,i PACE, aceste frecvent,e este necesar să fie ancorate la NIVEL CELULAR s ,i apoi radiate afară în lume. Pentru a face acest lucru, pur s,i simplu IUBIT, I-VĂ PE VOI ÎNS, IVĂ s,i avet,i compasiune pentru SINE. Constructul creat al vechiului pământ 3D v-a ÎNVĂT , AT să fit,i altcineva decât cine suntet,i voi cu ADEVĂRAT. Acceptat,i s,i recunoas,tet,i acest lucru s,i apoi modificat,i-vă structura celulară la una a IUBIRII s,i a PĂCII s,i radiat,i-o în lumea din jurul vostru.

”IUBIREA este răspunsul, indiferent care este întrebarea” TOTUL

DOAR ESTE s,i VOI SUNTET, I.”

”Fit,i blânzi cu voi îns,ivă în timp ce vă uitat,i la realitatea vibrat,ională a as,teptărilor voastre, cum vi se potrives,te acum, s,i cum putet,i schimba în mod cons,tient ceea la ce vă as,teptat,i, deoarece această schimbare nu este doar un proces mental. Nu este vorba doar despre a avea gânduri fericite, pozitive. Este vorba despre schimbarea realităt ,ii voastre vibrat,ionale, lucru care permite ca viat,a să vi se arate într-un mod diferit, este un lucru frumos s ,i subtil cu care să vă jucat,i, energia as,teptării, s,i felul în care ea vă poate schimba experient ,a voastră de zi cu zi. Jucat,i-vă cu ea. Simt,it,i-o. Începet,i să experimentat,i libertataea s,i distract,ia în timp ce vă împuternicit,i pe voi îns,ivă prin energia as,teptării comparativ cu energia faptului de a cunoas,te întotdeauna răspunsul.

Această energie a as,teptării vă poate permite să începet,i să vă sculptat,i viat,a în as,a fel încât să arate cum voi vă dorit,i.

”Nu e nevoie să ne deprimăm, să disperăm, să t ,inem cu dint,ii de o situat,ie pierdută, ci să vedem în ea un indiciu de drum, să rămânem calmi s ,i încrezători, căci starea noastră interioară linis ,tită e starea prin care lucrează Duhul Sfânt s ,i el ne va spune pe unde să călătorim când ne-am rătăcit s ,i ce să facem. ”Chiar în clipa aceea vei s,ti ce să spui s,i ce să faci”, spune Iisus în una dintre pildele sale, căci atunci când mintea nu s,tie s,i nu poate, chiar atunci Dumnezeu s,tie s,i poate

252

Page 253: Eneagrama și diverse.docx

prin noi s,i de aceea ”pierderea devine o binecuvântare sub acoperire”! Mintea negativă ascunde darurile pe care Dumnezeu le are pregătite pentru noi, dar alegerea ne apart,ine: mintea negativă sau Dumnezeu? Asta-i întrebarea care face diferent,a...!

”Pe de alta parte, s-au observat interferent,e puternice în timpul meditat,iilor colective ale diferitelor grupuri spirituale din întreaga lume. Aceste bruiaje sunt din ce în ce mai dese s,i mai agresive s,i nu sunt făcute de către dispozitive artificiale, ci de către oameni bine antrenat,i în acest scop. Rolul lor este să inducă neîncredere, frică, incertitudine, nesigurant,ă, disperare, nervozitate, tristet,e s,i preocupări fat,ă de aspectele materiale.

Pentru a se evita pe cât posibil aceste bruiaje s ,i interferent,e, recomandăm să schimbat,i mai des orele de meditat,ii colective s,i, înainte de conexiune, să întocmit,i un algoritm de cres,tere a vibrat,iei! Cu cât vibrat,iile sunt mai înalte, cu atât interferent,ele vor fi mai slabe.

Întrerupem transmisiile pentru câteva săptămâni, inclusiv cea de vinerea aceasta! Nu este o veste rea ci una bună, deoarece ret ,eaua va fi calibrată pentru a putea fi accesată în orice moment al zilei! V-am spus ca va veni acest moment s,i iată că el se apropie...”

”În acest moment mult,i dintre voi ar putea exprimenta manifestarea într-o ordine care pare a fi în dezacord cu ceea ce at ,i fost învăt,at,i. Acest lucru poate fi extrem de derutant la nivel de veghe, la urma urmei, voi at ,i fost învăt,at,i că în viat,ă evenimentele au loc într-o ordine liniară s ,i atunci când această ordine liniară se dizolvă, atunci FLUXUL NATURAL al energiilor universale vă este arătat. Deoarece totul se petrece în momentul ACUM, nu există nici o ”ordine” în sine, există DOAR ESTE s,i acesta este dat de către frecvent ,ă, as,a că voi vă experimentat,i manifestarea în funct,ie de nivelul de frecvent,ă cu care voi rezonat,i în acel moment. Acesta este motivul pentru care atingerea s ,i ment,inerea echilibrului s,i permiterea CURGERII vă va face să vedet ,i miracolele născându-se în jurul, prin s,i în interiorul vostru în acest moment.”

” Într-adevăr, invidia are s,i latură sa pozitivă s,i uneori poate act,iona că un stimulent al dezvoltării personale. Se poate întâmpla ca la un moment dat să fim nemult,umite de turnura pe care au luat-o anumite lucruri în viat ,a noastră. Ne uităm cu invidie la cei din apropierea noastră care s-au ridicat atunci când noi ne-am împiedicat s,i nu am reus,it să mergem mai departe, care au reus,it să

253

Page 254: Eneagrama și diverse.docx

izbândesca acolo unde noi am es,uat. Dacă suntem persoane capabile să privim la ce au realizat ceilalt,i prin prisma a ceea ce am putea s ,i noi realiza în viitor s,i să percepem faptele lor drept surse de inspirat ,ie s,i lect,ii de viat,ă, atunci da, invidia ne poate ajuta. Invidia poate fi constructivă atunci când duce în final la automotivare!”

”Nu trece indiferent pe lângă viat,ă, nu lăsa frumosul să fie lipsit de mirarea copilului din tine, nu pentru că frumosul nu ar fi normal s ,i pentru că prezent,a în viat,a ta ar trebui să te mire. Nu. Ci pentru că el ni se relevă în fiecare clipă de o manieră atât de unică încât fiecare clipă de frumos, în unicitatea sa, este o sărbătoare a sufletului s,i este bine să o recunos,ti s,i să învet,i să te scalzi în această sărbătoare.

Prives,te cerul cu ochi de copil, lasă sufletul tău să spună „oaaaaau” s ,i el va continua să ît,i dezvăluie Iubirea. Prives,te orice element de frumos care ît,i apare în cale s,i lasă sufletul tău să se mire, lasă-l să fie cuprins de fascinat ,ia pentru acea clipă s,i vei începe să gus,ti din seva Infinitului.”

”Să se s,tie că niciodată nu va mai trebui să experimentat,i timpul as,a cum at,i făcut-o în trecut, pentru că timpul pe care voi îl experimentat,i va fi plin cu lacune fiindcă blocajele timpului vor dispărea din existent,a voastră în timp ce evenimentele istorice anterioare sunt purificate folosind propriile voastre energii s,i energiile portalurilor cosmice.

Timpul as,a cum voi l-at,i înt,eles a fi va înceta să existe s ,i, prin urmare, mult,i dintre voi simt într-o anumită măsură goliciune, sentimentul goliciunii, abandonului, o senzat,ie de pierdere. Pentru că de fapt as,a s,i este, voi vă pierdet,i actuala înt,elegere a realităt,ii. Pentru că as,a s,i este, voi at,i intrat pe deplin s,i complet într-o altă dimensiune. Pentru că a fost ancorată o altă dimensiune a planetei Pământ s,i astfel, într-o altă dimensiune, timpul as ,a cum voi l-at,i înt,eles a fi, va curge diferit de acum. Ceasul vostru intern este resetat în scopul de a vă adapta vehiculul la o nouă structură a timpului. Prin urmare, pentru unii dintre voi zilele vor părea a fi mai scurte, iar pentru alt ,ii, mai lungi. Timpul îs,i pierde valabilitatea, memoria începe să aibă dificultăt ,i, experient,ele prezintă lacune, s,i toate acestea fac parte în mod normal din tranzit ,ie, în acest moment transformarea corpului vostru este în curs de desfăs,urare.”

”Energiile lunii pline împing ecourile frecvent,elor constructului realităt,ii vechiului pământ 3D s,i la suprafat,a Fiint,ei voastre, astfel încât mult,i dintre voi

254

Page 255: Eneagrama și diverse.docx

se pot simt,i ”pe dinafară” sau ”în confuzie s,i haos” în timp ce mintea voastră logică încearcă să facă referire la experient,a pe care o avet,i s,i nu poate găsi NICI o referire. Nu at,i mai făcut niciodată acest lucru la acest nivel în formă umană, as,a că voi creat,i punctele de referint,ă în acelas,i timp în care avet,i s,i experient,a. Dormit,i atunci când simt,it,i nevoia să dormit,i, onorat,i-vă corpul în ceea ce vă cere pentru că s,i modul în care vă hrănit,i trebuie să fie ancorat s,i lucrat...”

”Rămâi modest. Dar fă în as ,a fel ca lucrul ăsta să se s ,tie. Trebuie să ai orgoliul modestiei tale.

Consider că, mai degrabă, acest enunt , est o critică la adresa celor care sust ,in sus s,i tare că sunt modes,ti tocmai pentru a atrage atent ,ia asupra acestei trăsături. Tocmai aces,tia sunt cei care se laudă cu o aparentă modestie. Iar lauda s,i modestia sunt diametral opuse...”

„Cu cât mai tare judeci pe cineva, cu atât mai mult te îndepărtezi de cine este acea persoană de fapt. Caracteristica cea mai valoroasă a Fiint ,ei Umane este dorint,a de experimentare, de descoperire, de depăs ,ire a propriilor sale limite. Ea aduce bucurie sufletului s,i tineret,e corpului. Cei care se încătus,ează în tipare pierd o parte valoroasă a lor îns ,is,i. A vegeta, urmând reguli prestabilite de nici măcar nu se s,tie cine, nu este o stare caracteristică Fiint ,ei Umane, că doar de asta suntem oameni s,i nu altceva. TRĂIT, I as,a cum considerat,i că este potrivit pentru voi s,i lăsat,i-i s,i pe ceilalt,i să TRĂIASCĂ AS, A CUM VOR EI. Chiar dacă nu suntet,i de acord cu felul în care o fac. Dacă nu vă place ca cineva să sufle în ciorba voastră, nu suflat,i nici voi în a altora considerând că voi s ,tit,i mai bine cum trebuie mâncată. Poate că lor le place supa mai fierbinte decât vă place vouă. S, i nu încercat,i să-i convinget,i pe ceilalt,i de adevărul vostru pentru că asta nu dovedes,te puterea voastră, ci slăbiciunea voastră. Dovedes,te că nu suntet,i siguri că voi avet,i dreptate din moment ce avet,i nevoie ca s,i alt,ii să creadă acelas,i lucru. Nu vă întărit ,i, ci vă negat,i propriul adevăr. S, i nu vă mai luat,i nici după cei care strigă cel mai tare; ei sunt cei care au cea mai put ,ină încredere în ceea ce strigă sus s,i tare. Cei ce S, TIU s,i cred în ADEVĂRUL lor nu-l strigă sus s,i tare pentru că nu au nevoie să convingă pe nimeni de nimic. Except,ie fac doar cei care prin bunăvoint,a lor împărtăs,esc cu ceilalt,i ceea ce EI au descoperit, ei îs,i împărtăs,esc ADEVĂRUL dar fără nevoia de a convinge pe cineva. Nimic nu este as,a cum pare, TOTUL ESTE AS, A CUM ESTE!

255

Page 256: Eneagrama și diverse.docx

„O metodă foarte utilă pentru a realiza protect ,ia subtilă o reprezintă autosugestia cu anumite idei-fort,ă ce ne pun în rezonant ,ă cu fort,ele subtile benefice s,i armonioase ale Universului. Afirmat,iile următoare vor fi repetate de un număr suficient de ori, pentru a ne impregna în mod adecvat subcons ,tientul cu ele. La încheierea fiecărei serii de repetări, ne vom vizualiza ca s ,i cum ne-am privi pe noi îns,ine din afară cât mai detas,at,i, primind stările respective împreună cu vibrat,iile luminoase benefice dorite. Procedând astfel, vom constata că succesele în direct ,ia scontată nu vor întârzia să apară. Afirmat ,iile sunt următoarele:

Pura Lumină Albă profund binefăcătoare s,i atotputernică a Cons,tiint,ei divine mă protejează inundându-mi fiint,a s,i apărându-mă de tot ceea ce este impur. Prin prezent,a Ei dătătoare de fericire în propria mea fiint,ă, orice rău este neutralizat, deoarece eu am devenit invulnerabil s ,i invincibil, grat,ie ajutorului Ei Divin..."

„Unii dintre voi s,tit,i cu sigurant,ă ceea ce nu vret,i să experimentat,i, dar de fapt nici măcar nu suntet,i siguri încă de ceea ce vret ,i să experimentat,i. Examinat,i-vă convingerile s,i dorint,ele pentru a decide ce este ceea ce voi vret ,i. Ceea ce vet,i descoperi este că ceea ce vret ,i nu este întotdeauna chiar opusul la ceea ce voi spunet,i că nu mai dorit,i în viat,a voastră, sau că nu mai dorit ,i să experimentat,i. Aceasta poate fi ceva care nu arată ca s ,i cum ar fi exact opusul la ceea ce nu vă dorit,i..."

„Cel mai greu s,i mai minunat lucru este să s ,tii cum să-t,i apart,ii doar t,ie însut,i, să fii o lume întreagă, de dragul tău s ,i nu a altuia, s,i a nu fi disperat după împărtăs,ire. Încrederea în sine înseamnă a găsi balsam în singurătate s ,i a-t,i asuma să faci istorie personală mai întâi.

Să ai curajul să fii tu însut ,i, o operă de artă ce-s,i va găsi admiratorii s,i mai ales cumpărătorul, care se va regăsi cu adevărat în tine s ,i te va lua acasă, să-i fii icoană s,i oglindă. Fără să vrea să-t,i schimbe liniile, unghiurile s,i nici nuant,ele, ci te vrea exact pentru disproport ,iile sau combinat,ia excentrică de lumini s,i umbre care es,ti."

„Studiile arată că oamenii care au avut experient ,e similare cu cele ale mort ,ii sau au fost la un pas de trecerea în nefiint ,ă, s,tiu să aprecieze într-o manieră diferită fat,ă de cei care n-au avut nicio problemă de sănătate, tot ceea ce t ,ine de micile plăceri ale viet,ii, tratându-le cu un optimism desăvârs ,it. Este foarte

256

Page 257: Eneagrama și diverse.docx

greu ca persoanele pesimiste să-s ,i schimbe atitudinea deja împământenită, peste noapte. Însă, treptat, cu ajutorul unor idei s ,i principii ce pot fi adăugate pe parcursul unui interval de timp autosugestia poate fi instigată fără prea multe bătăi de cap.

“Poate părea un paradox, dar toate transformările în viteza, care ne trec prin stări contradictorii, suferint,e s,i momente de revoltă, au scopul de a ne aduce în armonie cu noi îns,ine s,i cu întregul Cosmos! Totul se petrece alert, cu respirat ,ia tăiată, spectaculos. NOUL VAL DE ENERGIE a permis ca, pe Pământ, să coboare ÎNGERII ARMONIEI, care ne ajută să fim noi îns ,ine. Ei se îngrijesc să fim lângă oamenii s,i în locurile care ne permit să manifestăm în fiecare clipă natura noastră divină. Pe măsură ce ne deschidem sufletul, integrăm experient ,ele trecutului, transformăm durerile în înt,elepciune , atingem un nivel de împlinire necunoscut nouă până acum s,i creăm o nouă lume, răspândind recunos ,tinta, dăruire s,i iubire.

Îngerii Armoniei vin la noi să ne inspire! Să-i primim, să ne deschidem aripile s ,i să zburăm!"

“Dacă nu cer prea mult”

• Ce-ai lua cu tine,

Dacă s-ar pune problema

Să faci zilnic naveta între rai s ,i iad, Ca să

t,ii nis,te cursuri?

• O carte, o sticlă cu vin s,i-o femeie, Doamne,

Dacă nu-t,i cer prea mult.

• Ceri prea mult, ît,i tăiem femeia,

Te-ar t,ine de vorbă, t,i-ar împuia capul cu

fleacuri s,i n-ai avea timp să-t,i pregătes,ti

cursul.

257

Page 258: Eneagrama și diverse.docx

• Te implor, taie-mi cartea,

O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine O

sticlă de vin s,i-o femeie.

Asta as, dori, dacă nu cer prea mult.

• Ceri prea mult.

Ce-ai dori să iei cu tine,

Dacă s-ar pune problema

Să faci zilnic naveta între rai s ,i iad, Ca să

t,ii nis,te cursuri?

• O sticlă de vin s,i-o femeie, Dacă nu cer prea mult.

• Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpăt ,ânezi, E prea mult, t,i-am

spus, ît,i tăiem femeia.

• Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană?

Mai bine tăiat,i-mi vinul,

Mă moles,es,te s,i n-as, mai putea să-mi pregătesc cursul, Inspirându-mă

din ochii iubitei.

Tăcere, minute lungi,

Poate chiar ves,nicii,

Lăsându-mi-se timp pentru uitare.

• Ce-ai dori să iei cu tine,

Dacă s-ar pune problema

Să faci zilnic naveta între rai s ,i iad, Ca să

t,ii nis,te cursuri?

258

Page 259: Eneagrama și diverse.docx

• O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult.

• Ceri prea mult, ît,i tăiem femeia.

• Atunci taie-mi mai bine cursurile,

Taie-mi iadul s,i raiul, Ori

totul, ori nimic.

As, face drumul dintre rai s,i iad degeaba. Cum să-i

sperii s,i să-i înfricos,ez pe păcătos,ii din iad, Dacă n-am

femeia, material didactic, să le-o arăt? Cum să-i înalt, pe

drept,ii din rai, Dacă n-am cartea să le-o tălmăcesc?

Cum să suport eu drumul s,i diferent,ele

De temperatură, luminozitate s,i presiune

Dintre rai s,i iad,

Dacă n-am vinul să-mi dea curaj !?!" Marin

Sorescu

“Energia respirat,iei poate fi, de asemenea, folosită pentru a vindeca toate rănile emot,ionale pe care le-at,i contractat în viat,a voastră actuală sau în una anterioară. Mă refer la toate rănile emot ,ionale cronicizate în corpul vostru. Prin respirat,ie corectă, putet,i elibera energiile care stagnează în fiint,a voastră s,i o influent,ează într-un mod sau altul, inclusiv efecte precum durerea fizică sau psihică, diferitele complexe de inferioritate sau căderi de natură psihică. “Dacă vrei să iei ceva din articolul ăsta s,i t,i se potrives,te ideea, atunci vezi dacă nu cumva tu es,ti destul de special, încât să nu mai as ,tept,i vreo ocazie, ci să o produci tu.

Scoate-t,i hainele bune din dulap s,i poartă-le! Ia-t,i parfumul favorit s,i foloses,tel! Act,ionează acum în direct,ia în care vrei s,i bucură-te! Cumpără-t,i un vin sau o prăjitură, orice ît,i poftesc papilele gustative s,i savurează! Fii prezent la tine s,i sărbătores,te-t,i mintea, corpul s,i spiritul. Acum e ocazia specială s ,i tu es,ti special.

“A frumset,ii tale forme ca un sculptor când le pipăi

259

Page 260: Eneagrama și diverse.docx

Toată viat,a mea trecută, toată fiint,a mea o clipă-i,

Am uitat de toate, toate, s,i nimic nu-mi vine-n minte;

Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte; Gura

ta ca focul arde, arde ros,ia ta fat,ă,

Răsuflarea ta e-n stare chiar la mort,i să dea viat,ă,

Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simt ,i atât de mult, Inima-t ,i, a

cărei tremur, a cărei bătăi ascult;

Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor,

Te-alipes,ti de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor,

Cu-acea mândră, agăt,ată s,i sălbatecă strânsoare Când ca

iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară...

Tu nu vezi? Nu-t,i aflu nume, un cuvânt în lumea-ntreagă

Să-t,i pot spune înc-o dată, suflet! cât îmi es,ti de dragă,

Cât de dragă-mi es,ti... Nu întreba ce îmi mai bate O! viat,a

mea trecută parc-a fost o ciuntitură!

s,i ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-t,i gură, Când

te mlădii, când te bucuri s,i când râzi ca visul clar

Urmăresc orice mis,care cu un ochi adânc, avar, Gândul

meu să se-ncret,ească pe-ncret,irea hainei tale,

Să rămâie-n a mea minte-adânc săpate, ca-n tipar

s,i să împle cu icoane cartea viet,ii-mi de amar. Mult

am mai gândit odată s,i nimic nu mai gândesc, Nu

gândesc decât la tine, decât că eu te iubesc s,i nici asta

chiar, nici asta nu pot zice că e gând, Este însăs,i a mea

viat,ă azvârlită pe pământ. Căci iubirea mea s,i viat,a-mi

nu sunt lucruri osebite, Ci ca sângele cu pieptul astfel

ele-s înfrăt,ite: Fără sânge nu-i viat,ă, făr- de-amorul

260

Page 261: Eneagrama și diverse.docx

tău nu-s eu ¬ s,i o clipă fără tine chiar de mine îmi e

greu,

Nu mă vreau pe mine însumi, nu vreau lume ¬ toate-s pleavă, De

nu es,ti, lumina lunei s-a-nnegrit s,i e bolnavă, Es,ti al viet,i-mi, al

vederii, al auzului meu nerv, s,i venin e a ta lipsă, să m-omor de

ea mă serv; De-mi urăsc suflarea-n mine, de doresc ca tot să

piară, De doresc să mor un secol atunci fug de tine-o oară.

Ah! ce e în tine, care-i taina mândri-t,i tineret,i,

Cum de ai în al tău suflet ca o sută de viet ,i, Cum de tu să

fii aceea ce-al meu cap în mână-l port,i?

De-as, muri înviu sub ochii-t,i dintr-o sută de mort,i,

Sărutarea gurii tale e ca fagurul de miere,

Cu cât gura mea se-nfruptă cu atât mai mult o cere,

Trăiesc lenes, ca o plantă s,i acum mintea mea parcă De

veninoasa bet,ie a gândirii se înt,arcă."

“A frumset,ii tale forme...” de Mihai Eminescu

“Acum pe Pământ trăiesc milioane de oameni”contaminat ,i" de dorint,a de cunoas,tere dărâmând barieră după barieră în orice domeniu s ,i la orice nivel. Umanitatea nu mai poate fi oprită sau deturnată de pe drumul său către sine.Am câs,tigat! Noi tot,i ÎMPREUNĂ am câs,tigat, chiar dacă unii vor spune “Dar eu n-am făcut nimic!”. Ba da, at,i făcut enorm de mult fiind ACUM AICI!"

“• În viat,ă nu există accidente s,i coincident,e; există numai sincronicităt,i, din cauza fenomenului de rezonant,ă vibratorie. Aceasta este fizica viet ,ii s,i a Universului.

• Gândes,te-te la un lucru pe care îl iubes,ti s,i transformă-l într-un simbol al iubirii. Ori de câte ori vezi sau auzi acest simbol, cons ,tientizează faptul că fort,a iubirii se află alături de tine.

261

Page 262: Eneagrama și diverse.docx

• Lasă-te călăuzit de fort,a iubirii oriunde te-ai duce s ,i orice ai face. Imaginează-t,i că în ziua în care urmează totul va merge bine în viat ,a ta s,i emană cât mai multă iubire. Fă acest lucru ori de câte ori ai ceva de făcut.

• Pune-t,i zilnic cât mai multe întrebări. Legea Atract ,iei va avea grijă să primes,ti răspunsurile la ele.

• Lasă-te ajutat de fort,a iubirii în toate demersurile tale. Iubirea poate deveni asistentul tău personal, consilier financiar, medic s,i consilier relat,ional.

• Dacă ît,i las,i mintea să fie preocupată de prea multe detalii vei fi distras de acestea s,i vei pierde din vedere imaginea de ansamblu. Simplifică-t ,i cât mai mult viat,a s,i nu mai acorda important,ă micilor detalii. La urma urmelor, ce contează acestea?

• Fort,a iubirii nu are niciun opus. În viat ,ă nu există nicio altă putere decât iubirea. Toate aspectele negative din această lume au la bază o absent ,ă a iubirii.

“Odată ce at,i identificat acele calităt,i pe care Sufletul vostru vă cere să le întrupat,i, în acest moment, ceea ce noi vă cerem să facet ,i este ca doar să permitet,i ca acea cons,tientizare să vă fie prezentată în acest moment de timp. În loc să vă întoarcet,i spre înafară s,i să vă luptat,i sperând ca la un moment dat să captat,i Bucuria pentru o clipă efemeră, Încrederea pentru o clipă efemeră, Iubirea pentru un moment efemer,.... Cum ar fi dacă doar at ,i simt,i în felul vostru cons,tientizarea întrupării fiecărei calităt,i pe care Sufletul vostru dores ,te să o întrupat,i chiar acum? ...”

“Zamolxe: Fort,ele telurice sunt mult prea puternice pentru a putea fi controlate de voi. Ele îs,i vor urma dinamica în conformitate cu legile Universului dar voi putet,i alege să nu fit,i în rezonant,ă cu manifestările lor. Asta înseamnă că trebuie să vă eliberat,i de tipare vechi de gândire, de rigiditate, de nepăsare, indolent,ă, încăpăt,ânare, îndărătnicie. Cine scapă de toate acestea, nu va avea de suferit de pe urma unui cutremur, chiar dacă este foarte puternic. Universul vă va proteja s,i, la momentul respectiv, atunci când Pământul se va descătus ,a, voi vet,i fi într-un loc ferit...”

“s,i te-as, întreba, omule, tu chiar nu mai exis ,ti în afara unei poves,ti de dragoste es,uate? Tu chiar crezi că nu vei mai iubi vreodată, că lumea a început s ,i s-a sfârs,it cu acela? Chiar nu pot,i să crezi că merit,i mai mult s,i că vei avea mai mult în momentul în care renunt ,i, cu adevărat să port,i cu tine cadavrele iubirilor apuse? Pune cruce, îngroapă-t,i iubirile cu respect s,i cu bocitoare, pune-t,i un

262

Page 263: Eneagrama și diverse.docx

nou chip s,i o nouă asemănare s,i treci înapoi în arena viet,ii. Gladiatori citadini, la luptă cu disperările s,i trădările inerente viet,ii.” “Relat,iile nu mor niciodată de o moarte naturală. Ele sunt anihilate de virus ,ii orgoliului, ignorant,ei, controlului s,i nesigurant,ei de sine. Vaccineazăte, hrănes,te-t,i mintea cu răbdare, tolerant ,ă, autenticitate s,i cons,tientizare iar disperarea s,i lacrimile vor fi alchimizate în surâs s,i încântare.” " Uitat,i-vă la ceea ce at,i realizat deja. Prin simplul fapt că at,i venit din nou aici în această încarnare, v-at ,i demonstrat deja curajul. Sărbătorit,i fiecare pas pe care-l facet,i. Dacă vă gândit,i că vă exprimat,i numai, hai să zicem, 40% din potent,ialul vostru, spunet,i-vă cât de incredibil este acest lucru, că în ciuda întregii negativităt ,i s,i a durerii, facet,i acest lucru – s,i îl facet,i bine!" Semn de despărt,ire

“Iubirea-i ca s,i valurile mării, Te-

atinge, te robes,te, te dezlegi S, i

pare că e scris în legea firii Să te

cobori în iad ca s-o-nt,elegi.

Ajută-mă să ies fără să sufăr S, i t,i-oi

lăsa ca semn de despărt,ire Curatul

nud al florilor de nufăr Ce-au stat

ascunse-n visele cu tine.

Nu mă urî pentru ce nu t,i-am fost,

Păstrează numai cerul fără nor,

E fiecare pas în gol cu-n rost

S, i fiecare aripă de zbor.

Ascunde-t,i ochii în tăcerea mea

Din clipa lungilor îmbrăt,is,ări

Când gura însetată se-adăpa

De la izvorul dulcii sărutări

S, i-ajută-mă ca să-t,i rămân aproape

Des,i-n mult,imi de gânduri m-ai pierdut,

263

Page 264: Eneagrama și diverse.docx

Să te iubesc s,i dincolo de moarte

As,a cum te-am iubit la început. Eu

t,i-oi lăsa ca semn de despărt,ire

Curatul nud al florilor de nufăr

Ce-au stat ascunse-n visele cu tine,

Să nu mai suferi s,i să nu mai sufăr." Dori

Lederer

“Cele mai multe din lucrurile care îi fac pe bărbat,i s,i pe femei diferit,i sunt condit,ionale. Diferent,ele ar trebui păstrate pentru că ele fac bărbat ,ii s,i femeile atractivi unul fat,ă de celălalt, dar nu ar trebui folosite ca s,i condamnare.

As, vrea ca amândoi să devină un tot organic, rămânând în acelas ,i timp absolut liberi, pentru că iubirea nu creează niciodată sclavie, ea oferă libertate. Atunci putem crea o lume mai bună. Unei jumătăt ,i din lume i-a fost negată contribut ,ia sa, s,i acea jumătate, femeile, a avut o capacitate imensă de a contribui fat ,ă de lume. Ar fi făcut-o un paradis minunat... "

“Ar trebui să fie ceva sacru, pentru că nu este nimic sacru în viat ,a obis,nuită decât dacă tu îl faci sacru. S , i aceasta va fi începutul care deschide us ,a spre întreg fenomenul supracons,tiint,ei. Iubirea nu ar trebui să fie niciodată fort ,ată, iubirea nu ar trebui să fie niciodată o tentativă. Nu ar trebui să fie deloc în minte – vă jucat,i, dansat,i, cântat,i, vă bucurat,i... parte din această lungă bucurie. Dacă se întâmplă, atunci este minunat.

Când iubirea se întâmplă are frumuset,e. Când e făcută să se întâmple, este urâtă..."

“As, vrea să vă reamintesc adevărata natură a Mamei Pământ. Ea însăs ,i este un înger. Gândit,i-vă la frumuset,ea pădurilor, a oceanelor, a florilor. Aceasta este adevărata natură de A Fi pe Pământ, iar voi suntet ,i parte a acestei realităt,i maiestuoase. Voi îns,ivă suntet,i ca o floare, dar o floare nu se poate deschide dacă nu este pe deplin înrădăcinată. Voi trebuie să vă simt ,it,i acasă pe Pământ pentru a putea fi în măsură să vă exprimat ,i pe voi îns,ivă, lumina voastră. As,a că vă invit acum să vă conectat ,i cu Pământul, cu îngerul care este ea. Simt ,it,i energia ei profund în corpul vostru; voi suntet,i copilul ei s,i vă putet,i relaxa.”

264

Page 265: Eneagrama și diverse.docx

“După ce te-ai eliberat de îndoială, judecată, frici s ,i te-ai detas,at de „vocile din cap” apare starea lui „Eu sunt“. Apare starea de linis ,te s,i pace interioară care ît,i aduce răbdarea necesară împlinirii. În această stare, s ,tii că acea dorint,ă este deja împlinită în cer, adică în planul energetic s ,i informat,ional. Cons,tientizezi că mai trebuie un anumit timp liniar pentru a se manifesta s ,i apărea în planul concret, fizic.”

“Atunci când vrei ceva din toată fiint,a, iar dorint,a este aliniată s,i cons,tient s,i incons,tient, pot,i să ai acel ceva. Dacă incons,tient nu vrei ceva dar cons,tient vrei, în timp prin atent,ie s,i disciplină vei anihila din subcons ,tient acele”piedici" pe care nici nu le cons,tientizezi s,i într-un timp mai lung sau mai scurt în funct ,ie de atent,ia ta se va împlini.

Atent,ia este cea mai mare s,i valoroasă valută pe care o avem la dispozit,ie pentru a crea realitatea."

“Maestrul Ramtha ne îndrumă foarte frumos să ne deschidem spre cunoas ,tere folosind o afirmat,ie de genul: „Din Domnul Dumnezeul fiint,ei mele, eu s,tiu acum tot ce se poate s,ti în acest moment despre.... As,a să fie!” După ce spunet,i această afirmat,ie fit,i foarte atent,i la tot ce se întâmplă în jurul vostru pentru că vor veni răspunsurile cele mai potrivite, avantajoase pentru evolut ,ia voastră. S-ar putea să primit,i unele răspunsuri pe care să nu le putet ,i înt,elege în acele moment, prin folosirea cuvântului eu s,tiu vet,i putea traduce pe înt,elesul vostru ce primit,i, într-un timp destul de scurt. Folosind cuvântul „eu s,tiu" vor apărea cunos,tint,ele s,i informat,iile necesare. Cheia care ne deschide us ,a spre cunos,tint,ele potrivite sunt pur s,i simplu cuvintele „Eu s,tiu“, iar realizarea lor va urma negres,it dacă vrem s,i credem că s,tim.” “În momentul în care crezi în ceva, deschizi un flux de cons ,tiint,ă al încredereii, care este imperios necesar în procesul materializării. Prin acest flux al încrederii că totul este posibil creezi la nivel cerebral diverse conexiuni neurale cu ajutorul ret ,elelor cartografiate pe creier încă de când erai copil (3-7 ani) – atunci totul era posibil, deoarece erai conectat cu Sinele tău Divin, nu cunos,teai limite s,i pericole. În acea perioadă nu cunos,teai starea de neputint,ă,pentru că această stare nu era încă înregistrată în creier.”

“„Eu vreau” – deschizătorul fluxului de cons,tiint,ă al acceptării.

Toate act,iunile, schimbările, evenimentele se întâmplă datorită cuvântului magic „vreau“. L-am numit magic deoarece odată rostit acest cuvânt, se duce ca

265

Page 266: Eneagrama și diverse.docx

un semnal în univers, iar în interiorul persoanei se întâmplă ceva foarte subtil, ca s,i cum se deschide s,i activează ceva. Din punctul meu de vedere aceasta e magia când faci ceva s ,i act,ionezi cu acea intent,ie în mai multe planuri, dimensiuni.”

“Pe măsură ce începet,i să vă Onorat,i din ce în ce mai mult pe voi îns,ivă s,i pe cei din jurul vostru, nevoia de a fi cons,tient,i de realitatea alb-neagră a celei de-a treia dimensiuni, va slăbi. Lucrând cu energia Onorării vă va permite să începet,i să îmbrăt,is,at,i s,i să aducet,i în viat,a voastră mai mult din acele frecvent,e înalt dimensionale pe care atât de mult ,i dintre voi doresc să le integreze. Bucurat,i-vă de Onorarea voastră îns,ivă! Bucurat,i-vă de Onorarea celor din jurul vostru! Bucurat,i-vă de Onorarea frumuset,ii pe care o vedet,i în natură! S, i vedet,i cum acest fapt poate expansiona s ,i schimba modul în care experimentat,i viat,a de zi cu zi.

“Există multe modalităt,i prin care voi vă putet,i conecta cu minunarea în interact,iunile voastre umane, atunci când vedet,i modul minunat în care oamenii se tratează unul pe celălalt, atunci când observat ,i cum putet,i răspunde într-un mod cu adevărat pozitiv unei situat ,ii provocatoare, oricare dintre acele momente A–ha care pot fi s,i ele pline de minunare, sau poate că nu, iar această energie a minunării este una care, dacă at,i putea-o vedea energetic, vă expansionează câmpul vostru energetic în afară.”

“Noi SAMAGA sperăm să vă ajute aceste îndrumări în procesul de ascensiune s ,i conectare cu familiile voastre s,i Federat,ia Galactică a Luminii. Dar după cum am spus s,i mai sus trecet,i prin filtrul inimii toate informat,iile transmise, deoarece pot apărea eventuale distorsiuni în mesaje pentru care nu este nimeni de vină, deoarece mesagerii fac totul cum pot ca să vă furnizeze transmisii cât mai valide s,i bogate în informat,ii utile pentru voi. Dar nu se poate preciza o dată exactă a evenimentelor care se vor petrece deoarece totul este într-o permanentă schimbare. Nu uitat,i schimbarea este singura constantă în Univers. Vă rugăm de asemenea să nu avet,i niciun fel de as,teptare legat de orice eveniment care se întâmplă sau se va întâmpla.”

“Dragilor, putem spune cu certitudine că un război nuclear nu este posibil pe planeta voastră, deoarece există, vă rog să vă amintit ,i, DECRETUL CREATORULUI dat în acest sens, s,i care interzice un război atomic oriunde în Cosmos. Acest DECRET a fost însus,it s,i de Dumnezeul acestui Univers. Justificarea acestui DECRET (care reprezintă primul caz de eludare a Legii Liberului Arbitru) constă

266

Page 267: Eneagrama și diverse.docx

în faptul că organismele fiint,elor, victime ale unei explozii nucleare la sol sau în atmosfera joasă, ar fi distruse profund, până la anihilare structurală.

Încă s,i mai grave ar fi efectele unor explozii nucleare la medie sau mare înălt,ime, deoarece miliardele de suflete libere care populează această zonă a universului ar suferi deteriorări foarte greu de înlăturat."

“Dacă dorit,i să trăit,i în această Nouă Eră în în corpul vostru fizic actual, vă vet ,i finaliza curăt,area 3D. Dacă nu, vă mult,umim pentru participarea la crearea acestei glorioase Ere s,i vă încurajăm să nu solicitat ,i asistent,ă de la cei care au roluri noi de jucat.

“Facet,i-vă curaj. Lucrurile se schimbă s,i nu suntet,i singuri. Mult,i oameni din întreaga lume trec prin acelas,i proces prin care trecet,i s,i voi. Există multe tipuri de lucrători în lumină care trăiesc acum, s,i dacă vă conectat,i cu ei din inimă, putet,i simt,i că ei sunt frat,ii s,i surorile voastre. Distant,a, timpul s,i spat,iul nu contează, nici nat,ionalitatea sau rasa. Simt,it,i câmpul cons,tiint,ei Christice care acum se apropie tot mai mult de Pământ. Chiar dacă el nu este vizibil prin ceea ce citit,i în ziare sau auzit,i la televizor, acest câmp este aici. O cons,tiint,ă nouă se trezes,te.”

“Totul este format din lumină! Oamenii sunt din lumină, mas ,inile sunt din lumină, copacii, iarba s,i florile sunt din lumină; toate obiectele pe care le vedet ,i sunt din lumină. Realitatea este la fel, doar că nu există nimic material ci doar... lumină! De diferite nuant,e s,i diferite culori, toate strălucitoare!” “Dragostea la prima vedere, Iubirea eternă vine o dată, o singură dată în viat ,ă. Ceea ce vine după, sunt doar plăsmuirii ale mint ,ii, ale aceleias,i mint,i care a făcut tot posibilul ca să suprime iubirea. Acum, aceeas ,i minte creeaza idoli. Dar sufletul nu minte, s,i nu va mint,i niciodată.”

“Dar am să spun, am să spun cum zâmbeai lângă mine buzelor

mele de-atunci, dulci s,i veline,

s,i cum s,tiai că vom fi împreună mereu,

ves,nic (sau până la moarte). Nina

Cassian

“Îmbătrânim, frumoasă doamnă,

Singurătat,i în cuib de cuci

267

Page 268: Eneagrama și diverse.docx

Ne-as,teaptă iarba de sub cruci,

Să odihnim sub ea trăiri Din lada

plină cu-amintiri.

Dar sufletelor noastre acum Le

cresc lăstari pe scurtul drum. Sunt

înflorit,i ca-n primăvară

Iar peste tot ne împresoară

Parfumul clipelor în doi Din

vraja viet,ii ca un roi. s,i te

iubesc iubită doamnă,

Magnolie-nflorită-n toamnă!"

“Acum a venit din nou vremea ca femeile să-s,i arate adevărata lor putere, nu într-un mod agresiv ci într-un mod care să reconcilieze energia masculină s ,i cea feminină.

“Sunt Lumină s,i Umbră

Sunt Iubire s,i Frică

Sunt Văzutul s,i Nevăzutul Sunt

Partea s,i Sunt Întregul

Sunt Creatul s,i Necreatul Sunt

Dumnezeu în s,i din Dumnezeu Pentru

că EU SUNT. Autor Monica Poka

“Dar trebuie să-nvet,i s-accept,i

Ce ai acum s,i să n-as,tept,i

Mereu o altă împlinire, Ca

să ajungi la fericire.

Averea ta va fi mai mare Când

faci din nou numărătoare,

268

Page 269: Eneagrama și diverse.docx

De vei putea să-t,i amintes,ti

Pentru ce ai, să mult,umes,ti."

“Darul recunos,tint,ei”

Versuri de Emilia

“De es,ti femeie, spune-o să se s,tie

Că nu-i pe lume flacără mai vie Ca

tine când te dăruies,ti iubind.

Ridică-te s,i mergi, acum, zâmbind!"

“NOTA channelerului: din ceea ce simt s ,i văd, evenimentele vor începe pe data de 15 aprilie 2014 s,i vor continua pe tot parcursul lunilor sângerânde (?!), până în anul următor, s,i dincolo de el. Faptul că am ajuns la un punct de cotitură, va face să fim martorii unor schimbări rapide s ,i neas,teptate. Schimbări s-au produs s,i până acum dar, în viitorul imediat, ele vor fi puternic accelerate.

Majoritatea cotloanelor s,i sectoarelor încă întunecate, vor fi puternic luminate s,i vor fi scoase la suprafat ,ă toate faptele bazate pe vechile energii, energiile întunecate. Peste tot se va face curăt ,enie s,i peste tot se vor aduce lucrurile în echilibru. Unele vor fi complet distruse sau anihilate, altele vor fi reconstruite din temelii. Din ce în ce mai multe „scurgeri" vor ajunge în sursele de informare, pentru ca lumea să cunoască ce se întâmplă s ,i care sunt baricadele care au fost înlăturate de Lumina dreptăt,ii s,i adevărului.

“Calea către casă, garantată s,i divin asigurată de către mereu-iubitorul vostru Tată, este prin eliberare, prin completa eliberare a tot ceea ce nu este de la Dumnezeu. Aceasta este sarcina în care suntet ,i acum pe deplin angajat,i, iar es,ecul nu este nici o opt,iune, nici o posibilitate. Voi suntet ,i fiint,e de Iubire care se întorc la cons,tientizarea acestei stări divine minunate”.

Fratele vostru iubitor, Iisus.

“Vine o vreme când pricepi cât de vast, încântător s,i nelimitat este drumul prin tine însut,i.”

“Pe măsură ce energia din lumea voastră se mută către un spat ,iu mai înalt al Unităt,ii, apare o mai bună înt,elegere a faptului că toate adevărurile se află în acelas,i câmp al Unităt,ii. Fiecare Suflet ghidează individual fiecare experient ,ă

269

Page 270: Eneagrama și diverse.docx

umană, iar în Suflet se poate avea încredere, as ,a că putet,i începe să avet,i încredere în voi îns,ivă s,i în cei din jurul vostru că facet,i lucrurile în mod corect, indiferent care este părerea voastră despre acest lucru.” “Simt ,it,i-vă în această energie chiar dacă nu avet ,i răspunsurile. Doar respirat ,i, simt,it,i s,i conectat,i-vă cu energia libertăt,ii în timp ce permitet,i ca unele din aceste istorii s,i energii definitoare să se dizolve în recunos,tint,a voastră.

" Procesul vostru de trezire presupune deschiderea către iubire s ,i iertare s,i o parte esent,ială a acestui proces este să vă stabilit,i intent,ia de a face acest lucru în fiecare zi. Amintit,i-vă că a ierta s,i a fi iertat aduce acceptare s,i iubire în cel mai dezarmant mod. Practicat,i-o, demonstrat,i-o, s,i fit,i în sfârs,it profesorii care suntet,i cu adevărat.

“Cum am ajuns ca o grămadă de t,ări să fie conduse de nis,te agresori tiranici care nu au nici un respect pentru viat,ă? Conducătorii nos,tri pot fi atât de nemilos,i pe cât le permitem noi să fie s,i se pare că nu facem o treabă prea bună pentru a le opri acest comportament. Se pare că lumea în general nu este de acord cu direct,ia în care conducătorii nos,tri vor să ne ducă, s,i totus,i ce facem noi pentru a-i opri?”

“Chiar dacă unii au optat să învet,e într-o secvent,ă oarecum diferită de a voastră, după ultima explozie majoră de energie, toate entităt ,ile Pământului au fost de acord că a mai rămas put ,in de învăt,at din frică s,i că vor să treacă la o nouă lect,ie.

As,a că tot,i au trecut la noile lect,ii ale iubirii.

Aceia dintre voi care citit,i acest material at,i trecut probabil în “clasele” elementare ale iubirii. S-ar putea ca Iubirea să nu fie încă punctul central al viet,ii voastre, dar suntet,i pe deplin cons,tient,i de această nouă lect,ie s,i facet,i tot posibilul pentru a trăi o viat,ă bazată pe iubire. Dar a face acest lucru este un proces. La fel cum a fost adevărat să trăit,i în frică."

“Ceea ce te cheamă e cântecul primăverii înflorite,

Ceea ce te-ndeamnă sunt s,oapte din suflet auzite,

Ceea ce-ai uitat va reveni în timpurile potrivite, Ceea

ce-ai visat e cheia misterelor nedeslus,ite."

“Cu intimitate es,ti înconjurat de prieteni, de oameni care te iubesc. Intimitatea este o mare experient,ă. Nu ar trebui ratată. Dar înainte de a putea deveni lipsit

270

Page 271: Eneagrama și diverse.docx

de teama de intimitate, trebuie să fii complet curat.[...] Trăies ,te o viat,ă de pace, tăcere, iubire, cântec s,i dans. s,i vei transforma... oriunde ai fi, locul va deveni un paradis.”

“Poate să-t,i fie frică de ego-ul tău, poate să-t ,i fie frică de plăcerile tale trupes ,ti, poate să-t,i fie frică de lăcomia ta, poate să-t ,i fie frică de posesivitatea ta; poate să-t,i fie frică de gelozie – însă nu se pune în niciun caz problema să-t ,i fie frică de dragoste. Dragostea este divină.”

Schimbarea de paradigmă pe care Divinitatea a lansat-o ca provocare umanităt ,ii presupune nu numai schimbarea tuturor stărilor de lucruri dar s ,i a oamenilor fie ei chiar s,i aducătorii de ves,ti!

Dorint,a de a fi “cu orice pret,” în fruntea evenimentelor actuale are efecte nefaste asupra mint,ii, manifestările egotice neocolindu-i nici pe Cobra s,i nici pe Tolec.

Să ne dorim ca NOI TOT, I să ne eliberăm de aceste “urme” ale dualităt ,ii. Să ne

t,ină Gândul Bun!

“Atunci când nu mai ai nimic de pierdut nu-t ,i pasă care e deznodământul, conteaza doar ceea ce faci acum, aici. Nu mai contează cât ris ,ti. Nu mai contează că oamenii se uită ciudat la tine, când te manifes ,ti altfel.

Es,ti liber când scapi de frica de a pierde."

“Ascultă de nou, mergi cu noul, s ,tiu că t,i-e frică! Mergi cu noul în ciuda fricii s ,i viat,a ît,i va fi tot mai bogată, s ,i într-o zi vei putea să ît ,i eliberezi splendoarea întemnit,ată!”

“Drumul spre Rai trece inevitabil prin Iad. Durerea sfint ,es,te! Renunt,area recâs,tigă! Pierderea înalt,ă! Ceea ce pare tragedie este de fapt doar o etapă de curăt,are karmica, de vindecare de atas,amente s,i prejudecăt,i, de dependent,ă s,i sufocare.

Principalul test al sufletelor gemene este acum cel al curajul! Secundar, testul major este vigilent,a. As,a că fit,i pe fază s,i nu lăsat,i să treacă pe lângă voi Iubirea Divină, în caz că nu at ,i găsit-o deja! Fiecare să stea treaz s ,i să dea libertate partenerului!

“Atent,ie, se deschid Cerurile”

271

Page 272: Eneagrama și diverse.docx

“Dragilor, fit,i deschis,i la aflarea adevărurilor dar nu devenit ,i habotnici ai niciunei credint,e, dacă ea nu se potrives,te cu ceea ce sufletul s ,i inima voastră vibrează.

“UITE As,A: ascultând as,a zisele „informat,ii”, care de fapt sunt praf în urechile noastre, ne lăsăm prins,i în această capcană.

Toată ziua spunem: e greu, oamenii sunt răi, trăim într-o lume nesigură, nu am încredere în nimeni etc.

s,i în tot acest timp, greierii cântă, frunzele fos ,nesc, apele curg s,i noi ... nu le mai auzim!"

“Toate sufletele care trăiesc astăzi pe Pământ chiar dacă nu-s ,i aduc aminte cons,tient, au ales înainte de a veni în această viat,ă să fie acum aici.

E o mare s,ansă dată prin Dispensă Divină de a trece odată cu Pământul în dimensiunea a 5-a dincolo de dualitate s ,i luptă a contrariilor s,i de a ne elibera de ciclul încarnărilor în densitatea dimensiunii a 3-a. Fiecare trebuie să descopere s,i să urmeze adevărul inimii lui. Nu ce spune unul sau altul este important doar ce spune inima ta pentru că fiecare are de ales drumul lui propriu pentru viitor."

“Mult at,i as,teptat acestă perioadă a prefacerilor. As ,teptarea s,i sperant,a voastră nu au fost zadarnice. Suntet,i la o aruncătură de băt, de fericire.

Sărbătorirea venirii Noului An are acum o semnificat ,ie aparte: vă despărt,it,i de un trecut dureros care v-a rănit dar v-a s,i întărit."

“Dacă vrei să găses,ti adevărul, prives,te înăuntrul tău, prives,te-t,i propriile intent,ii. Atunci nu este cu putint,ă să interpretezi gres,it intent,iile altuia. Până nu vei înt,elege că oricine este bun, ît,i va fi greu să găses,ti bunătate în tine însut,i sau în alt,ii. Renunt,ă la judecăt,ile pe care vrei să le faci, căci ele nu sunt altceva decât un atac lipsit de sens împotriva cuiva a cărui bunătate nu o pot ,i vedea.

Nu există fiint,ă umană care să nu merite iertarea s ,i iubirea ta. Fiecare judecată pe care o faci despre aproapele tău vădes ,te cu mare precizie ceea ce urăs ,ti sau nu pot,i accepta la tine însut,i; nu urăs,ti pe cineva decât în cazul în care ît ,i aduce aminte de tine însut,i..."

“Un învingător ascultă, înt,elege s,i răspunde.

272

Page 273: Eneagrama și diverse.docx

Un învins doar as,teaptă până când îi vine rândul să vorbească."

“Ceea ce este cu adevărat miraculos este că fiecare dintre noi are cel put ,in un înger păzitor de la nas,tere s,i până la moartea trupului fizic s,i deasemenea fiecare putem să-i contactăm. Există patru modalităt,i prin care putem să ne contactăm îngerii sau arhanghelii: clarvedere, claraudit,ie, clarsimt,ire s,i clarcunoas,tere. Tot,i comunicăm prin cel put,in două căi, iar celelalte pot fi dezvoltate prin exercit,iu”

“Dacă te simt,i frustrat în as,teptările tale, vei accepta oare corect ,ia, sau vei insista că es,ti nedreptăt,it? Es,ti tu victima a ceea ce t ,i se întâmplă, sau es,ti cel care foloses,te aceasta pentru a învăt,a? Primes,ti experient,ele prin care treci ca pe o binecuvântare, sau ca pe o pedeapsă? Iată întrebarea pe care trebuie să t ,i-o pui mereu.

“Viat,a ta poate că nu va fi una us,oară, vei fi rănit, îi vei pierde pe cei pe care îi iubes,ti... starea ta materială, relat,iile, serviciul, casa în care locuies ,ti s,i aspectul tău fizic – toate se vor schimba în timp. Nu contează ce se va întâmpla în viat ,a ta, bine sau mai put,in bine, fii cons,tient(ă) de faptul că totul face parte din binele superior al planului pentru care te afli aici.” “Un dar autentic va cres ,te, pe măsură ce ai încredere în el. Nu acelas,i lucru se întâmplă s,i cu unul fals. Primul este darul Spiritului s ,i este responsabilitatea ta să-l îngrijes ,ti pentru ca el să existe. Cel de-al doilea este ceva la care ego-ul tău se as ,teaptă s,i care, mai devreme sau mai târziu, trebuie să cedeze – dacă e să apară adevăratele tale daruri.

Unul este cel care aduce pret,uire, care adânces,te apropierea s,i legătura cu ceilalt,i. Celălalt aduce aprobare sau respingere, amândouă însemnând izolare, durere s,i umilint,ă.

“Toată lume s,tie că fiecare are misiunea personală s ,i un talent unic pe care nimeni nu i-l poate lua. Tot,i vorbim despre drumul propriu, despre bagajul s,i câs,tigul care sunt doar ale noastre s ,i pe care nimeni nu le-ar putea avea. Dar cât,i dintre noi s,tiu despre ce vorbesc? Cât,i dintre noi îs,i cunosc înzestrările cu care au venit pe lume? Unii, cei mai norocos ,i, află din timp ori sunt ajutat ,i să le înt,eleagă. Alt,ii se luptă cu ei îns ,is,i, într-un război personal pe care îl înt ,eleg cu greu s,i în care pierderile lor sunt mult mai mari decât câs,tigurile.”

“Cele mai spiritualizate personalităt,i din istorie nu au fost nici ele totalmente bune, dar au fost totalmente fiint,e umane, deci, au accepta s,i au iertat s,i nu au

273

Page 274: Eneagrama și diverse.docx

judecat. Oamenii trebuie să accepte pentru totdeauna că avem o viat,ă căreia fiecare dintre noi este liber să-i dea o formă, prin alegerile ce le face.

Singurul lucru care va fi întotdeauna pur s,i neprihănit este propria cons,tient,ă după ce o înt,elegi. Cons,tient,a oferă o alternativă dincolo de conflict." “Am spus cu altă ocazie că”ceea ce nu va servi scopului superior - nu se va petrece deloc“. Opinia mea este că nici-un fel de apocalipsă nu va surveni, nu vor fi nici-un fel de înscenări pe care fostele puteri urmăresc să le declans ,eze. Există o puternică convingere că urmează o”furtună" financiară ce va declans ,a prăbus,irea actualului sistem financiar care înrobes,te umanitatea. Nici asta nu se va petrece."

“Iubirea înseamnă a muri în fiecare zi. Iubirea nu este memorie, iubirea nu este gândire. Iubirea nu este ceva ce continuă ca durată în timp. S , i prin observare, trebuie să mori fat,ă de tot ceea ce are continuitate. Atunci există iubirea; s ,i cu iubirea începe creat,ia”

“Pământul a avut nevoie de această dispensă specială ca cel mai bun mod de a aduce schimbări. [Mama-Pământ] poartă cu ea o realitate grea. Totul a fost făcut pentru a permite la cât mai multe suflete posibil să Continue pe Noul Pământ. Deoarece Pământul este o planetă cu liber arbitru/liberă voint ,ă, unii au refuzat să facă schimbările necesare să rămână pe Pământ dincolo de Ascensiunea Pământului în tărâmurile superioare. Mai multe suflete vor pleca decât era anticipat.”

“Frica este energia care contractă, închide, se strânge în sine, o ia la fugă, se ascunde, acumulează comori, face rău. Dragostea este energia care se extinde, se deschide, trimite departe, stă pe loc, scoate la iveală, împarte cu alt ,ii, vindecă. Frica ne înfăs,oară corpurile în haine. Dragostea ne permite să stăm goi. Frica înhat,ă s,i acaparează tot ce avem, dragostea dăruies ,te tot ce avem. Frica îmbrăt,is,ează averi, dragostea îmbrăt,is,ează pe cel iubit. Frica t,ine strâns, dragostea dă drumul. Frica înveninează, dragostea mângâie. Frica atacă, dragostea iartă.”

“Când suntem în contact cu Sufletul nostru inocent, suntem dincolo de cabala s ,i manipulările ei. Când o masă critică de oameni experimentează inocent ,a s,i absent,a vinovăt,iei nu există nici o cale de întoarcere. Aceasta va duce la dezintegrarea sistemului karmic de control al Archonilor, deschidet ,i-vă cons,tiint,a voastră colectivă pentru sosirea miraculoasă.

274

Page 275: Eneagrama și diverse.docx

Realitatea miraculoasă este destinul viitor al planetei noastre s ,i viitorul este rezultatul evolut,iei în totalitate a universului nostru, atunci când noi ne vom uni în Unu."

Astăzi încep o viat,ă nouă! Fiindcă fiecare zi e o nouă viat ,ă pentru mine. S, i îmi făgăduiesc cu sfint,enie că nimic nu va întârzia cres,terea noii mele viet,i.

Astăzi încep o nouă viat,ă a iubirii. Voi merge cu fruntea sus printre oameni. S, i s,tiu că, atunci când vreau cu adevărat ceva, întreg Universul conspiră la realizarea visului meu."

“Poate că te afli deja pe cărarea dharmei tale s,i ît,i urmăres,ti destinul cum se desfăs,oară, pas cu pas, as,a cum un trandafir se deschide petală după petală, când îi vine timpul, în mod natural. Poate că deja t,i-ai atins dharma s,i tot ce ît,i mai rămâne de făcut este să o recunos,ti s,i să o accept,i. Poate că t,i-ai găsit dharma s,i trandafirul s-a deschis complet, arătând o minunată floare complet deschisă.”

“S, tiu că nu este tocmai simplu să ît ,i ment,ii linis,tea când în jurul tău este agitat,ie, însă, nu uita niciodată că războiul a fost creat pentru a aprecia pacea.”

“Când simt,it,i că vă vine să plânget,i, trebuie să plânget,i! Când simt,it,i că vă vine să râdet,i, trebuie să râdet,i! Trebuie să renunt,at,i la această absurditate cu reprimarea; trebuie să învăt,at,i să vă exprimat,i! Fit,i autentici!”

„În iubire nu există victime. Victimile există doar în luptă. Dacă stai acum s ,i plângi, acesta nu e semnul că ai iubit. Este semnul că ai pierdut lupta. Dacă vei

continua să visezi că iubes,ti, nu vei experimenta niciodată iubirea reală!"

„Adevărul este că nu putem fi fericit ,i alături de o altă persoană dacă nu suntem fericit,i cu noi îns,ine. Dacă ît,i place cine es,ti, a fi cu altcineva nu este decât o extensie a propriei fericiri. Însă, dacă nu te placi pe tine însut ,i, a fi cu cineva nu face decât să ît,i exacerbeze starea de nefericire."

“Frica de propria lipsa de valoare s ,i, în acelas,i timp, frica de lipsa noastră de măret,ie ne face să transferăm aceste defecte asupra altora. Ceea ce proiectăm sunt bucăt,i din întunericul s,i vina proprie, pe care nu le-am revendicat încă. Până când nu ne luăm înapoi tot ceea ce am proiectat pe ceilalt ,i, lucrurile cu care nu putem să conviet,uim nu ne lasă să trăim.

275

Page 276: Eneagrama și diverse.docx

“Ca să îi pot,i trăi pasiunea, fă-te vale răcoroasă în calea lui, câmp fertil cu parfum de primăvară s,i as,teptă-l la fiecare răsărit s,i apus de soare pe cărarea ce duce în adâncul emot,iilor sale.”

“Ne aflăm în pragul unei incredibile schimbări globale, la o răscruce de drumuri în care deciziile noastre vor influent,a multă vreme de acum înainte destinul planetei Pământ.”

„A vorbi despre recunos,tint,ă este un lucru plăcut s,i amabil, a

act,iona cu recunos,tint,ă este generos s,i nobil, dar a trăi în

recunos,tint,ă înseamnă a atinge Paradisul."

“privit,i această floare a strâns în

ea culori de curcubeu s,i clipa

strălucirilor din soare"

Ce vrea cu adevărat o femeie este să fie stăpâna pe propria-i viat ,ă. “Dacă nu-i las,i femeii tale s,ansa la propria alegere, lucrurile vor lua o întorsătură urâtă!”

“s,i astfel repet,i o viat,ă, as,a cum repet,i o clasă, doar ca să încerci din nou să te revezi cu acel suflet s,i să înt,elegi misiunea împreună.”

“Putem trece de la nefericire s,i depresie, la act,iunea inspirată, s,tiind că atunci când suntem deprimat,i s,i tris,ti ne aflăm, de fapt, la capătul unei căi energetice.”

“Nu es,ti niciodată responsabil pentru act,iunile celorlalt,i; es,ti responsabil doar pentru tine. Când înt,elegi cu adevărat aceasta, refuzând să iei lucrurile personal, pot,i fi rănit cu greu de către act,iunile sau comentariile jignitoare ale celorlalt,i.”

“Amintes,te-t,i că es,ti o minune, că merit,i tot ce este mai bun s ,i mai frumos s,i că ai o mare datorie fat,ă de tine: să fii fericit!”

Ne dorim protect,ia brat,elor puternice s,i primitoare ale omului iubit. Ne dorim să ne dăruim lui, cu tot ce avem mai bun, să îl îngrijim, să îl răsfăt ,ăm, să îl sust,inem, să îl iubim. Ne fac fericite calineriile din diminet ,ile lungi de weekend. Ne fac fericite florile dăruite pur s,i simplu, fără nicio ocazie.

276

Page 277: Eneagrama și diverse.docx

„În viat,a de zi cu zi noi nu realizăm că primim mult mai multe decât oferim s ,i că viat,a noastră nu poate deveni cu adevărat bogată decât prin intermediul recunos,tint,ei." – Dietrich Bonhoeffer

Dacă dorim să ne folosim de Puterea Recunos,tint,ei, CHEIA este Practica. Cu cât vom simt,i într-o mai mare măsură starea de recunos,tint,ă, cu atât mai multă Iubire vom emana, s,i cu atât mai multă Iubire vom primi. “Sufletul pereche? Se află undeva în lumea aceasta pentru că Dumnezeu a pregătit câte unul pentru fiecare om. Iar tu îl vei întâlni, negres,it!” “Ar trebui să înt,elegem că avem tot dreptul să ne păstrăm poves,tile de viat,ă, că nu suntem datori să ne justificăm pentru felul în care am trăit, nici pentru alegerile pe care le-am făcut, nici pentru felul în care am iubit, am crezut s,i am suferit.”

“Reamintit,i-vă s,i spunet,i”Eu sunt Iubire¡‘, pentru că nu există nimic altceva, iar asta nu e nevoie să vă ia mai mult de o clipă.”

“Înt,eleptul vede s,i frumosul s,i urâtul, simte s,i frigul s,i căldura, s,i finet,ea s,i asprimea, aude s,i plăcutul s,i neplăcutul, gustă s,i dulcele s,i amarul, simte s,i mireasma s,i duhoarea s,i nu face judecată între ele.”

Îmi plac doamnele s,i le respect. Mă inspiră mai ales prin fort ,a de care dau dovadă în cele mai critice momente la care le supune viat ,a, atunci când nimic nu le clatină caracterul frumos s,i elegant,a.

„Trăim în una s,i aceeas,i lume. Prin urmare

nu suntem chiar as,a departe unul de altul!

Ce gând cu adieri amare când anul

s,i-a pierdut tot smalt,ul„.

Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevărul este că lucrurile care ne aduc cu adevărat fericirea sunt gratuite – dragostea, râsul, prietenia...

Nu îi mai lăsa pe ceilalt,i să te aducă la nivelul lor. Refuză să ît,i cobori standardele doar pentru a-i mult,umi pe cei care refuză să s,i le ridice pe ale lor.

Cu cât ne informăm din mai multe surse s,i apelăm la discernământul nostru spiritual, cu atât suntem mai aproape de adevăr, adevăr care sunt sigur, cât de curând va ies,i la iveală din toate domeniile viet,ii noastre s,i atunci trebuie să fim pregătit,i pentru a-l asimila pentru că va fi foarte greu pentru multe fiint ,e.

277

Page 278: Eneagrama și diverse.docx

Ne dăruim în totalitate sperând că vom alunga fantomele trecutului s ,i că vom reus,i să oferim o poveste completă s,i frumoasă.

Încetează să te mai compari cu alte femei! Tu es,ti unică s,i frumoasă în felul tău. Debarasează-te de toate complexele tale s,i de toate prejudecăt,ile lumii s,i începe să te prives,ti obiectiv.

”Tot ceea ce voi suntet,i, este Tot Ceea Ce Este. Tot Ceea Ce Este, este ceea ce voi suntet,i! Rămânet,i în echilibru/fermi în mersul vostru în timp ce vă îndreptat,i către eliberarea din amnezia care v-a învăluit la intrarea în această lume. Rămânet,i fermi/în echilibru s,i permitet,i, permitet,i toate minunatele întâlniri cu sinele voastre mai înalte, precum s ,i ca bunăvoint,a adevărului a ceea ce voi suntet,i să se reverse în psihicul vostru. Înt,eleget,i că suntet,i pregătit,i, pregătit,i să vă trezit,i pe deplin, pregătit,i să vă luat,i locul care vi se cuvine în Univers ca s,i co-creatori, ca s,i dumnezei, pentru că într-adevăr suntet ,i! Credet,i, s,tit,i s,i amintit,i-vă. Amintit,i-vă, s,tit,i s,i FIT, I în momentul eternităt,ii, FIT, I tot ceea ce at,i venit aici să FIT, I.

Stat,i în echilibru, avet,i grijă la pace s,i armonie prin înt,elegerea necondit,ionată a tuturor culorilor din spectrul viet,ii. Toate culorile din spectrul viet,ii s,iroata emot,ională a experient,ei umane...” AA

Metatron

”Am început, în sfârs,it, să facem primii pas,i într-un nivel care, de-a lungul eonilor trăit,i în întunericul de pe Pământ, ne-a devenit necunoscut. Acum, că întunericul începe să se destrame, putem cons ,tientiza din nou cine suntem noi cu adevărat. Drumul nostru spre Acasă din noi, drum care a început odată cu prima noastră întrupare pe această minunată planetă, se apropie de sfârs ,itul său. Întâmpinat,i cu bucurie tot ceea ce vi se arată, pentru că este cu adevărat sfârs,itul care începe să se manifeste din ce în ce mai perceptibil.

”Acceptat,i că viat,a voastră nu este o luptă pentru supraviet ,uire ci un dans al dragostei s,i creativităt,ii.

Promovat,i libertatea voastră creativă s,i avet,i mereu în minte măret,ia acestei perioade, a acestui moment grandios.

Fiecare inimă este plină de vise, sperant ,e, rugăciuni s,i credint,ă. As,a este s,i inima ta, cititorule, care det,ii lumina lumii.

278

Page 279: Eneagrama și diverse.docx

Devin-o purtătorul de lumină în care se simte compasiunea pentru tot ,i cei care trăiesc pe acest Pământ cu tine.”

”Ochii vă trădează gândurile.

Ochii reprezintă ferestrele sufletului; de aceea, în ei se poate citi cel mai uşor starea lăuntrică a minţii. Ochii sunt ca un instrument telegrafic ce transmite mesaje.

În ei poţi citi gândurile de trădare, depresiune, tristeţe, ură, voioşie, pace, armonie, sănătate, putere, vigoare şi frumuseţe.

Dacă aveţi facultatea de a citi în ochii altora, le puteţi citi deopotrivă şi gândurile. Cu puţină hotărâre, perspicacitate, antrenament, inteligenţă şi experienţă, veţi ajunge să citiţi dominanta unui om (caracterul său) din semnele feţei sale, precum şi urmărindu-i conversaţia şi comportamentul.” Autor Swami Sivananda

”Pentru a putea urca, păstrându-vă corpul fizic, trebuie să avet ,i cele mai multe din părt,ile corpului cu vibrat,ie superioară, adică acele părt,i să fie compatibile frecvent,ial cu dimensiunea în care ascensionat ,i. Apoi, sufletul vostru părinte trebuie să fie încorporat în corpul vostru fizic suficient de bine pentru a putea regenera sistemele corpului mai repede decât ele se deteriorează s ,i se abat de la a doua lege a termodinamicii.

În prezent, put,in peste trei sutimi din omenirea aflată în procesul de ascensionare, se află pe calea ascensiunii fizice (deci, cam 3 persoane din 100). Dar această situat,ie nu este definitivă, dat fiind faptul că este încă posibil ca o fiint,ă, care acum îndeplines,te condit,iile de ascensionare în corp fizic, să revină în dualitate, dacă part,ial unele dintre condit,iile deja îndeplinite se deteriorează (prin comportament neadecvat, prin contractarea unor boli etc). Aces ,ti „revenit,i” la starea anterioară, vor trece prin decesul fizic. Cu toate acestea, dacă 80% din componentele corpului fizic îndeplinesc condit ,ia vibrat,ională, se poate spune că acea fiint,ă va ascensiona, în această viat ,ă, luându-s,i s,i corpul fizic (corpul nu va mai trece prin moarte).”

”Lăsat,i ca toate aceste ”slăbiciuni” să treacă s ,i privit,i-le cu iubire s,i recunos,tint,ă că vă ajută să înaintat,i pe Calea pe care singuri ne-am ales-o. Nu vă lăsat,i prins,i în ele, ci mai degrabă căutat ,i să le observat,i fără nici o judecată lăsându-le să curgă s,i trimit,ându-le Iubirea s,i Recunos,tint,a voastră. Ele nu sunt aici pentru a fi împotriva noastră, ci în folosul nostru.

279

Page 280: Eneagrama și diverse.docx

Nu uitat,i că avem tot ajutorul de care avem nevoie, deoarece Sinele nostru s,i aspectele noastre care vin la integrare nu doresc să ne provoace suferint ,ă, dimpotrivă. Stat,i cât de centrat,i putet,i în voi îns,ivă s,i nu vă lăsat,i ”agăt,at,i” de problemele care nu au, de fapt, nici o legătură cu voi s,i cu Cine Suntet,i cu Adevărat. Cei care simt,it,i că putet,i s,i dorit,i să dat,i o mână de ajutor celor din ”jurul” vostru, facet,i-o, trimit,ând cât mai multă Lumină s,i Iubire, precum s,i Focul Violet în iluzie."

SIMBOLURI SABIENE 2005

Un concurs de s,tafetă

Există situat,ii în care nu pot,i să ajungi la t,intă de unul singur, s,i trebuie să predai s,tafeta celorlalt,i. Nu toate ideile care ît ,i vin trebuie să fie realizate de tine însut,i. Unele dintre ele ajung la tine ca să le transmit ,i celorlalt,i, în condit,ii cât mai bune. Rolul tău poate să nu fie acela de a finaliza o lucrare, ci doar de a da un impuls pentru realizarea ei. Caută să transmit ,i celor competent,i ideile pe care nu le pot,i concretiza tu însut,i. Dă-le s,i altora s,ansa să treacă o linie de sosire prin propriul lor efort.

Un conducător al oamenilor învăluit într-o invizibilă mantie a puterii Mult ,i cred că puterea înseamnă doar să-i domini pe alt ,ii, dar adevărata putere o are cel care lucrează în serviciul celorlalt,i, asumându-s,i responsabilităt,i s,i dovedindu-se util în viat,a altora. Un conducător care doar pretinde de la ceilalt ,i va fi în curând părăsit sau alungat, pe când unul care s ,tie să rezolve bine problemele celorlalt,i va fi apreciat s,i respectat. Iubirea oamenilor este cea care îi conferă puterea.

O femeie dezamăgită s,i îns,elată, înfruntând curajos o viat,ă ce pare goală Atunci când simt,i că pierzi controlul situat,iei s,i es,ti dezamăgit de ceea ce se întâmplă, amintes,te-t,i că este un moment în care trebuie să-t,i găses,ti resurse noi pentru a-t,i urma calea. Es,ecul nu este atât o pedeapsă pentru gres ,elile tale, cât un îndemn pentru a încerca o solut,ie mai bună, o atitudine mai constructivă. Chiar dacă perspectivele par lipsite de s,anse pentru moment, nu te lăsa păcălit de aparent,e s,i mergi înainte pe calea ta, care uneori poate să treacă s ,i prin depresiuni înainte de a urca spre culmi. O paradă de ofit,eri în uniformă de gală

Momentele festive au rolul lor în viat ,a societăt,ii, fiindcă ele pot stimula în tot ,i sentimente de mândrie s,i de împlinire în slujirea unor idealuri înalte. Dar parada de mândrie poate aluneca us,or în ridicol, dacă laudele sunt mai presus

280

Page 281: Eneagrama și diverse.docx

decât utilitatea realizărilor. Este nevoie permanent de un echilibru în prezentarea valorilor s,i succeselor, astfel încât ele să îndemne mereu la noi realizări.

O femeie as,teptând o corabie

Unele lucruri nu se pot împlini instantaneu. Trebuie să învet ,i să ai răbdare, să as,tept,i împlinirea lor, păstrând mereu vie imaginea împlinirii. De fapt, nu s ,tii niciodată când se va împlini ceea ce visezi. În multe cazuri trebuie să act,ionezi pentru a ajunge la împlinire, s,i atunci pare să fie cel mai frumos, căci es,ti sigur că, dacă faci tot ce depinde de tine, ajungi la t,intă. În alte cazuri nu ai aceeas,i sigurant,ă, fiindcă ai senzat,ia că împlinirea depinde s,i de alt,ii. De fapt, tot de tine depinde. Când es,ti pregătit cu adevărat, dorint,a t,i se îndeplines,te.

O masă as,ezată pentru cină

După o zi de lucru s,i experient,e, reîntâlnirea de seară cu familia s ,i prietenii în jurul mesei de cină reprezintă un moment binecuvântat de pace s ,i comunicare. Viat,a modernă a făcut ca asemenea momente să fie tot mai rare pentru unii, dar chiar s,i dacă ele pot avea loc doar o dată pe săptămână, merită să fie respectate ca prilejuri sacre pentru exprimarea mult ,umirii fat,ă de tot ce trăim, ca să ne amintim mereu că trăim alături de ceilalt ,i mai ales pentru asemenea momente fericite s,i linis,tite.

Un câine de pază, apărându-s,i stăpânul s,i posesiunile acestuia

Există momente când trebuie să-t ,i asumi răspunderea pentru a proteja valorile celor fat,ă de care t,i-ai declarat loialitatea. Dacă trăies,ti într-un grup, es,ti responsabil s,i tu pentru buna funct,ionare a acelui grup. Punând interesul personal înaintea interesului grupului sau comunităt ,ii, ai toate s,ansele să pierzi sprijinul acelui grup, apartenent,a ta la el, s,i totodată să devii izolat, fiindcă intrarea ta în orice alt grup va putea fi pusă oricând sub semnul întrebării. Este foarte important să fii loial cauzei pe care te-ai angajat să o slujes ,ti.

Un căpitan de marină la pensie prives,te vasele intrând s,i ies,ind din radă Există un moment în viat,ă când trebuie să prives,ti lucrurile cu detas,are. Trecutul tău a avut un rol imens în formarea s,i evolut,ia ta, dar la un moment dat es,ti pe cont propriu, s,i trebuie să-t,i continui viat,a fără ca societatea să mai as ,tepte ceva de la tine. Nu uita că nu societatea te-a adus pe lume, ci Viat ,a. As,adar, Viat,a este cea care as,teaptă ceva de la tine, s,i cel mai simplu lucru pe care îl poate as,tepta este să o înt,elegi, să înt,elegi sensul Viet,ii s,i al fiint,ei tale. S, i oricât ai

281

Page 282: Eneagrama și diverse.docx

privi la ce se întâmplă în jurul tău, adevărul îl vei afla doar învăt ,ând să prives,ti în adâncul sufletului tău. O tânără fată hrănind păsările iarna

În jurul nostru există multe fiint ,e care au nevoie de ajutor. Fat ,ă de ele, oamenii pot avea atitudini diverse. Unii tind să-i învinovăt ,ească pe cei nefericit,i de situat,ia lor, s,i astfel au o justificare pentru a le refuza orice ajutor. Alt ,ii tind să dea vina pe altceva sau pe altcineva, numai să nu-s ,i asume ei vreo responsabilitate de a ajuta. În fine, alt ,ii renunt,ă să judece s,i, pur s,i simplu, ajută cu tot sufletul. Atitudinea fiecărui om dezvăluie ceva despre sufletul lui.

Un tren intrând într-un tunel

Uneori, în viat,ă, apar momente când trebuie să mergi înainte prin întuneric, prin neprevăzut, asumându-t,i riscul, dar cu încrederea că drumul ales te va conduce către lumină. Nu uita că tu însut ,i ai ales acest drum, s ,i atunci trebuie să-t,i asumi răspunderea lui s,i să mergi până la capăt. Nici un drum nu este lipsit de obstacole, de încercări, s,i ele ît,i dau prilejul să învet,i să le depăs,es,ti fără să as,tept,i ca alt,ii să le rezolve pentru tine. O femeie scuturând o geantă veche la o fereastră însorită

În viat,a fiecăruia tind să se adune tot felul de lucruri vechi. În suflet se strâng amintiri mai mult sau mai put ,in plăcute, as,a cum în rafturi se aglomerează cu timpul tot felul de obiecte care zac nefolosite, doar fiindcă nu ne îndurăm să ne despărt,im de ele. Dar vin periodic momente când trebuie să facem curăt ,enie. Dacă vrem să avem libertate de mis ,care s,i să facem loc pentru lucruri noi în viat,a noastră, atunci trebuie să s,tim să renunt,ăm complet la cele vechi, la momentul potrivit. O femeie matură retrezită la romantism

Oricâte experient,e ai trăit s,i oricât de mult ai simt ,i că ai depăs,it vârsta unor anumite manifestări, întotdeauna va trăi în tine un copil dornic să se joace s ,i să iubească. Dacă astfel de atitudini au dispărut din viat ,a ta, înseamnă că deja es,ti bătrân s,i viat,a nu-t,i mai poate oferi mare lucru. Dar dacă s ,tii încă să te bucuri de clipele trăite s,i să descoperi lucruri noi, dacă s ,tii să-t,i urmezi idealurile chiar când experient,a pare să-t,i spună că ele sunt greu sau imposibil de atins, atunci în fiecare zi ai o nouă s,ansă să te bucuri cu adevărat de viat,ă.

Capul unui tânăr robust se preschimbă în cel al unui gânditor matur Energia s ,i vitalitatea tineret,ii dau omului prilejul să devină cons,tient de puterea sa de a-s,i schimba viat,a, alegându-s,i orice cale dores,te, căci la tineret,e omul pare să se simtă capabil de orice. Dar devenirea omului implică maturizarea intelectuală s,i

282

Page 283: Eneagrama și diverse.docx

spirituală, dezvoltarea abilităt,ii de a folosi cu înt,elepciune energia disponibilă. Boala s,i bătrânet,ea apar numai atunci când energia disponibilă este folosită gres,it sau prea put,in.

O tumultoasă demonstrat,ie muncitorească

Când simt,i că faci un lucru util, te umpli de o energie care uneori te împinge să pretinzi de la alt,ii mai mult decât t,i se poate oferi. Dar asta înseamnă deja că ai acceptat dependent,a ta de cei de la care ceri. Solidaritatea cu cei care au o atitudine similară de nemult,umire sau de revendicări te poate face să te simt ,i, temporar, mai puternic, dar în realitate este o renunt ,are la responsabilitatea ta individuală. Când viat,a ta nu va mai depinde de alt ,ii, nu vei mai simt,i nici nevoia de revoltă.

Un grup de oameni care au mâncat prea mult s,i le-a plăcut

Unii oameni cred că tot ce este mai bun în viat ,ă se rezumă la mâncare s ,i băutură. Plăcerile simt,urilor au rolul lor în viat,ă, fără îndoială, dar dacă ajungi să trăies,ti mai mult pentru ele decât pentru a cunoas ,te tot ce oferă viat,a, înseamnă că te limitezi la un aspect foarte restrâns al viet ,ii. Există mult mai mult decât atât.

Un bătrân căpitan de marină în balansoar pe veranda casei sale

Unele întâmplări din viat,ă ajungi să le înt,elegi abia atunci când devii detas ,at, când rezultatul lor potent,ial nu te mai afectează, când ai reus ,it să treci dincolo de ele s,i le pot,i analiza lucid s,i obiectiv. Cu cât te pot,i detas,a mai us,or, cu atât ai s,anse mai bune să găses,ti solut,iile cele mai practice. O mireasă cu vălul înlăturat

Întotdeauna vine în viat,ă un moment al adevărului. Dacă nu pot,i privi un om în ochi, înseamnă că ai ceva de ascuns, ceva ce nu vrei să-i spui, poate ceva de care t,i-e jenă... S, i numai tu însut,i pot,i îndrepta acest lucru, ca să pot,i fi pe deplin împăcat.

O sirenă iese din ocean, gata să renască în formă umană

Viat,a are multe niveluri de exprimare, s ,i fiecare fiint,ă tinde să urce pe nivelul superior. Cele mai înalte idealuri ale oricărei fiint ,e sunt cele legate de ascensiunea sa către o stare superioară de exprimare, de trăire, de fiint ,are.

283

Page 284: Eneagrama și diverse.docx

Potent,ialul de progres există în orice fiint,ă, s,i toată viat,a ei înseamnă o continuă căutare de concretizare a acestui potent ,ial. Un profesor privindu-s,i elevii pe deasupra ochelarilorExistă momente în care modul tău artificial de a vedea lucrurile nu mai face fat,ă, s,i atunci tragi concluzia că trebuie să prives ,ti situat,ia direct, as,a cum este ea cu adevărat. Oamenii s-au obis,nuit să vadă viat,a prin prisma unor mentalităt,i rigide, limitate, sau prin prisma propriilor interese, s ,i de aici apar o mult,ime de dificultăt,i. În realitate, viat,a este mult mai complexă s,i mai bogată, s,i aceia care învat,ă să o privească detas,at, cu ochiul eliberat de prejudecăt,i, va dobândi cea mai corectă viziune asupra ei s,i va fi mult mai ferit de erori.

Un fotograf cu raze X

Ceea ce se vede la suprafat,ă este doar o palidă imagine pentru ceea ce este în realitate. Dacă vrei să vezi dincolo de aparent ,e, trebuie să învet,i să foloses,ti un alt tip de “vedere”, care funct,ionează pe alte frecvent,e, la alte niveluri de vibrat,ie. Logica te ajută să vezi doar raporturile dintre lucruri care respectă anumite norme ale rat,iunii, dar în afara acestora există s,i alte aspecte ale realităt,ii, chiar mult mai profunde s,i mai puternice decât ceea ce percepem prin rat,iune. Când ît,i spui că “viat,a n-are logică dacă te nas ,ti doar ca să mori”, deja recunos,ti că există s,i altceva dincolo de logică, fiindcă dacă totul ar fi doar logic, viat,a n-ar trebui să existe, neavând logică. Cercetează, cunoas,te-te pe tine însut,i!

Un supeu amical reunes,te vechi camarazi

Uneori este util să te reîntâlnes,ti cu experient,ele tale trecute. Dacă se întâmplă asta, este s,i un semn că mai ai lucruri de învăt ,at din ele sau de rezolvat în legătură cu ele. Uneori este posibil să ai de împlinit datorii vechi, de care poate ai uitat, sau să trebuiască să te decizi pentru a intra într-o etapă nouă. Dar în general este un prilej pentru a-t ,i evalua progresul s,i pentru a stabili noi direct,ii de progres, care să te conducă mai departe pe calea ta.

Imigrant,i intrând într-o t,ară nouă

Un sfat înt,elept spunea că este bine ca, măcar o dată pe an, să mergi într-un loc unde n-ai mai fost niciodată, un loc complet nou pentru tine. Dacă omul nu-s ,i reînnoies,te viat,a periodic, el ajunge să intre în declin, dar avem mereu posibilitatea să facem schimbări, să alegem s,i să facem ceva nou, care ne împrospătează resursele de energie sufletească s ,i morală, s,i ne ajută să ne

284

Page 285: Eneagrama și diverse.docx

reas,ezăm obiectivele pe baze noi. Bătrân este doar cel care nu mai este capabil să înceapă nimic nou în viat,ă.

O bătălie simbolică între “spade” s,i “tort,e”

Întotdeauna a existat o confruntare între putere s ,i lumină, între cei care execută s,i cei care proiectează. Dar societatea are cel mai mult de câs ,tigat atunci când aceste două aspecte se armonizează s ,i colaborează spre binele tuturor. Cei care au puterea riscă să comită mari gres ,eli dacă o folosesc fără înt,elepciune, iar cei care au înt,elepciunea trebuie să aibă s,i posibilitatea de a o aplica în viat,a practică. Depinde de fiecare individ ca sistemul social să îmbine just aceste două laturi ale viet,ii umane.

O reprezentare scenică a unei “zeit,e a oportunităt,ii” cu păr aurit

Când s,ansa ît,i surâde sub forma unei mari promisiuni de bogăt ,ie s,i abundent,ă, asigură-te că vei s,ti să foloses,ti bine acea bogăt,ie s,i că nu te vei lăsa distrus de ea. Mult,i dintre cei care au câs,tigat mari averi au ajuns să-s ,i distrugă viat,a fiindcă nu au s,tiut cum să reziste tentat,iilor sau cum să-s,i administreze bine avutul câs,tigat. Nu ît,i dori câs,tiguri imense dacă nu s,tii limpede la ce le vei folosi în as,a fel încât să nu ajungi nefericit din cauza lor. Luna strălucind peste un lac

Atunci când intri într-o stare de calm, de pace lăuntrică, pot ,i vedea toate lucrurile în lumină, as,a cum sunt ele în realitate. Uneori această stare de calm vine de la sine. Alteori trebuie să s ,tii să o regăses,ti tu însut,i. Momentele de pace lăuntrică sunt infinit mai valoroase decât momentele de excitat ,ie senzorială. În asemenea momente de pace pot ,i descoperi cât valorează pentru tine as,a-zisele plăceri, bucurii, valori ale viet ,ii. S, i astfel ît,i pot,i orienta viat,a către ceea ce ît,i aduce cu adevărat fericirea. Eseu calomnie:

Unii se descriu mâzgălind port,i s,i garduri...

Cândva, în adolescent,a mea, m-am certat cu o prietenă. Aceasta a fost atât de supărată pe mine, încât era stăpânită de o dorint ,ă nebună de a se răzbuna. S , i a recurs la nis,te gesturi nebunes,ti.

Într-o zi, am găsit scris cu cretă pe poartă: “Aici locuies ,te o proastă”. Am s,ters repede sperând că nu a văzut prea multă lume. Recunosc, primul impuls a fost

285

Page 286: Eneagrama și diverse.docx

să merg să-i scriu s ,i eu ceva pe poartă, dar mi-am stăpânit pornirea. A doua zi, am găsit iarăs,i scris pe poarta mea: “Aici stă o proastă s ,i o hoat,ă”. Am s,ters din nou s,i toată ziua m-am gândit cum să fac să mă răzbun s ,i eu pe fosta mea prietenă. Aveam de gând să-i scriu pe poartă cu vopsea, nu cu cretă, ca să o învăt, minte. Dar m-am luat cu treburi s,i cu lect,ii s,i furia mi-a mai trecut.

A treia zi toată poarta mea era scrisă cu tot felul de insulte s,i minciuni. Am s,ters totul sub privirile tatălui meu, care văzuse s,i scenele din zilele precedente.

De data aceasta eram hotărâtă să mă răzbun.

• Să s,tii că o să-i scriu s,i eu pe poartă, dar cu vopsea!, i-am spus tatălui meu, ca să-l previn de eventuale reclamat ,ii venite din partea prietenei mele sau a părint,ilor ei.

• De ce să faci asta?

• Pentru că s,i ea îmi scrie pe poartă de 3 zile!

• s,i e frumos ce face ea? Ît,i place?

• Nu!

• Atunci de ce vrei să fii s,i tu la fel de urâtă ca ea?

Frustrată că tata nu mă încuraja în nebunia mea, m-am supărat pe el. Mă simt,eam nedreptăt,ită s,i neînt,eleasă.

În ziua următoare, tata m-a trezit s,i m-a prevenit că poarta este din nou scrisă.

• O să-i scriu s,i eu pe poartă ca să s,tie toată lumea cine e ea!

• Deja s,tie toată lumea cine e ea. A arătat prin faptul că încearcă să te facă de rus,ine scriindu-t,i prostii pe poartă. Dar se face singură de rus ,ine., mi-a spus tata.

Am pornit cu un burete ud să s,terg poarta, dar tata m-a oprit.

286

Page 287: Eneagrama și diverse.docx

• Lasă as,a, nu mai s,terge. Ce ai de gând, să faci curat la nesfârs ,it în urma ei? Las-o să se facă de rus ,ine dacă asta vrea. Poarta aia mâzgălită arată cine e ea, nu cine es,ti tu.

• Dar vede toată lumea ce minciuni scrie!

• s,i ce dacă? Numai pros,tii se iau după tot ceea ce mâzgălesc nebunii pe garduri. Ît,i pasă de pros,ti?

s,i nu am mai s,ters. Am lăsat poarta as,a până când ploaia a s,ters ultima urmă de cretă.

Iar eu m-am convins că tata avea dreptate, pentru că lumea care trecea pe lângă poartă condamna gestul urât făcut de cea care în trecut îmi fusese prietenă.

s,i azi mă mai confrunt cu situat,ii în care anumit,i oameni scriu insulte s,i minciuni pe “garduri” s,i pe “port,i” cu scopul de a-mi crea o reputat ,ie proastă. Dar nu mai simt nevoia să s,terg în urma lor, nici să mă apăr în fat,a lumii. Privesc cu seninătate la gesturile lor disperate s,i la felul urât în care aleg să-s,i arate caracterele, slăbiciunea s,i lipsa stimei de sine. Prin ceea ce fac se descriu perfect, fiindcă faptele noastre ne reprezintă.

Port,ile închise prin care nu se poate intra s,i prin care nu se poate vedea nimic îi fac pe unii oameni să simtă dorint,a de a le vandaliza. Iar poarta mea este închisă definitiv pentru anumite persoane. Pentru restul oamenilor poarta este deschisă. s,tiu că vor exista oameni care vor intra pe poartă, as,a cum vor exista s,i oameni care se vor opri să citească mâzgăliturile de pe ea, lăsându-se influent,at,i s,i descurajat,i. Înseamnă că as,a trebuie să fie. Eseu tipologia doi:

Stop!

Atât de obositori sunt cei care te obligă să te justifici tot timpul, să le dai explicat,ii cu privire la ce-ai făcut sau ce n-ai făcut, de ce nu i-ai sunat, de ce nu le-ai răspuns la sms, de ce nu le-ai spus s ,i lor că au băgat portocale la alimentară - de parcă ai vreo obligat,ie fat,ă de cineva! Singura obligat,ie pe care o avem fat,ă de ceilalt,i este respectul, dar s,i pe ăla trebuie să-l merit ,i, până la urmă, nu să-l impui. Nu datorăm nimic nimănui. Avem doar datoria morală să

287

Page 288: Eneagrama și diverse.docx

fim corect,i cu toată lumea. Dar nu datorăm nimănui atent ,ie, prietenie, iubire, timp, favoruri. Nimeni nu are dreptul să abuzeze de timpul nostru, de nervii nos,tri s,i de bunătatea noastră.

Sunt extrem de obositori cei care emit mereu pretent ,ii, care au mereu as,teptări, care stau tot timpul cu mâna întinsă s ,i care cred că li se cuvine totul s,i că toată lumea trebuie să le stea la dispozit,ie.

Obositori sunt oamenii ves,nic nemult,umit,i, care se supără de îndată ce nu le convine ceva s,i care te indispun cu react,ii de copii bosumflat,i s,i răzgâiat,i.

Obositori sunt cei cu vocat,ie de victimă s,i cei care suferă de mania persecut ,iei, care se simt tot timpul neglijat,i s,i nedreptăt,it,i. s,i sunt foarte obositori cei care au tot timpul ceva de bombănit s,i de criticat, care se văicăresc din orice motiv s,i care te încarcă negativ cu frustrările lor personale.

Am obosit s,i m-am săturat de cei cărora, oricât de mult le ofer, nu le ajunge s ,i nu-s mult,umit,i, pentru care niciun efort nu este suficient s ,i care nu apreciază nimic. s,i m-am săturat până peste cap de cei care au tot timpul câte un repros ,

de făcut, care cântăresc fiecare cuvânt s ,i fiecare gest ca să se convingă că nu e destul pentru ei s,i că au un motiv să îmi tulbure pacea sufletului.

Nu mai sunt dispusă să pierd niciun minut din viat ,a mea cu justificări s,i cu explicat,ii inutile date celor care se consideră prioritari s ,i care emit fel s,i fel de pretent,ii absurde. Nu mai sunt dispusă să mă indispun din cauza repros ,urilor s,i a crizelor de personalitate s ,i de gelozie pe care le au cei care nu-s ,i cunosc lungul nasului s,i care n-au simt,ul măsurii.

Bunătatea s,i iubirea sunt alegeri personale, nu obligat,ii, nu îndatoriri. s,i acestea trebuie meritate, nu impuse.

Personal, nu am nicio datorie la nimeni. Dacă sunt amabilă, dacă ajut, dacă ofer, dacă sunt prietenă, dacă iubesc, o fac doar pentru că vreau eu, doar când vreau eu s,i doar când pot eu. Nu trăiesc pentru alt ,ii. Am făcut asta în trecut s,i m-am irosit aiurea cu s,i pentru oameni care n-au meritat.

Eu nu pretind nimic de la nimeni. Nu am pretins de la ceilalt ,i nici măcar un comportament echitabil. Însă de data aceasta trebuie să le spun “stop!” celor care abuzează de timpul meu s ,i de nervii mei. S-a tras de mine din toate părt ,ile. M-at,i obosit peste măsură. Am ajuns să mă irosesc făcând eforturi supranaturale ca să mult,umesc pe toată lumea. S, i m-am neglijat pe mine. Sunt

288

Page 289: Eneagrama și diverse.docx

a mea, nu a lumii. Iar singurele datorii pe care le am în lumea asta sunt fat ,ă de mine, nu fat,ă de alt,ii. Pentru că nimeni înafară de mine nu munces ,te în locul meu s,i pentru mine, nimeni nu suferă în locul meu s ,i pentru mine, nimeni nu face sacrificii în locul meu s,i pentru mine. Nimeni nu s,tie s,i poate pe nimeni nu interesează că am s,i eu necazurile mele, problemele mele de sănătate, frustrările mele personale, durerile mele, pe care, însă, nu le arunc în sufletul nimănui. Dacă nu mă văicăresc toată ziua s ,i dacă nu-mi exprim mereu nemult,umirile, nu înseamnă că stau confortabil pe un nor pufos s ,i mă plictisesc privind spectacolul lumii.

Încercat,i să avet,i as,teptări rezonabile de la ceilalt,i!

ENEAGRAMA - DESCRIEREA TIPULUI DE PERSONALITATE UNU (PERFECT ,

IONISTUL, REFORMATORUL)

Persoanele din tipul UNU evită mânia pentru că sunt perfect ,ioniste. Ele nu-s,i pot permite “defectul” de a fi mânioase. Desigur că au s ,i ele furii, dar s,i le reprimă până la nivelul la care nu le mai simt, nu le mai cons ,tientizează. Ceilalt,i percep totus,i în aceste situat,ii tonul iritat al vocii lor s,i o anumită rigiditate a atitudinii. Ele, însă, nu le destăinuie decât prietenilor intimi resentimentul provocat de gres,elile celorlalt,i, rănile cauzate de jignirile la care sunt supuse.

Aspirând să fie perfecte, persoanele din tipul UNU se nelinis ,tesc mereu pentru că lucrurile nu sunt as,a cum (cred ele că) ar trebui să fie. În frământarea lor, ele se străduiesc în primul rând să facă totul perfect ele însele, repetând la nesfârs ,it ceea ce au de făcut, ajungând menajere perfecte, contabili meticulos ,i, profesori care reiau lect,ia de la zero dacă nu s-a înt,eles totul de prima dată. Un numărul UNU este întotdeauna gata să petreacă timp suplimentar pentru îndeplinirea sarcinii, atât de mult t,in să o încheie perfect. Perfect ,iunea fiind posibilă, trebuie făcut totul pentru a o atinge.

Important,a pe care persoanele din tipul UNU o acordă perfect ,iunii le face adesea să fie decept,ionate s,i nemult,umite, atât de ele însele cât s ,i de cei din jurul lor. Ele ajung să nesocotească limitările pe care le impune timpul, precum s,i pe cele ale naturii umane: în viziunea lor, acestea sunt inadmisibile. Nici nu se pune problema ca ele să admită cea mai mică fisură; practic, ele nu se pot vedea decât în postura celui aflat mereu în act ,iune s,i as,teaptă acelas,i lucru de la ceilalt,i. În dorint,a lor de a corecta totul, de a face ordine peste tot, ele nu suportă să vadă că ceilalt,i nu muncesc la fel de mult. Dar care să fie motivul

289

Page 290: Eneagrama și diverse.docx

acestei nevoi de perfect,iune? Răspunsul este că persoanele din tipul UNU se consideră acceptabile doar cu condit,ia de a fi exemplare. Ele au fost pur s ,i simplu educate în ideea că nu sunt acceptate dacă nu sunt irepros ,abile. În copilărie, ele au trebuit mereu să fie “băiatul cuminte” sau “fetit ,a cuminte”. Lăuntric, sunt înzestrate cu un adevărat arsenal de mecanisme destinate să evite cea mai mică gres,eală, un sui-generis (în felul lui) pupitru lăuntric de control, plin de becuri indicatoare, aparate de măsură, monitoare de televiziune s,i microfoane. Din această cauză, persoanele din tipul UNU react ,ionează la critici inexistente sau se opresc în mijlocul frazei pentru a răspunde unor obiect,ii pe care nimeni nu le-a făcut. De asemenea, au tendint ,a de a reveni în detaliu asupra trecutului, evocând în minte ziua care tocmai s-a încheiat s ,i analizând critic fiecare clipă trecută. Le place să retrăiască tot ce s-a petrecut, iar dacă t,in un jurnal, o fac cu minut ,iozitate, notând de pildă ora trezirii sau ora la care sosesc vizitatorii, ceea ce concordă perfect cu dorint ,a lor permanentă de a verifica dacă lucrurile merg bine sau nu.

Acelas,i lucru îl fac s,i cu ceilalt,i. Această perpetuă revenire asupra trecutului, această teamă de a uita cele mai mici amănunte sfârs ,es,te prin a le face enervant de chit,ibus,are. Ele îi impacientează pe tot ,i reluând vechile argumente, revenind la eternele lor îndoieli s ,i la aceleas,i obiect,ii, relansând controverse deja epuizate, fără a fi capabile să decidă cine a avut dreptate s ,i cine a gres,it. Chiar dacă acestea nu mai au nici o legătură cu prezentul, pentru ele contează prea put,in. Mai mereu nemult,umite, tensionate, frustrate, vocea lor are aproape de fiecare dată un ton iritat. Persoanele din tipul UNU îs ,i rumegă gres,elile trecute, mărind continuu depozitul de vechi istorii, pe care le folosesc pentru repros,uri sau autorepros,uri.

Chiar dacă sunt exasperate de tot ceea ce văd că nu merge bine, mecanismul lor de apărare le face să nu-s ,i exprime mânia, pe care o refulează cu putere, des ,i nu fac aceasta în mod cons ,tient. Astfel, în mod caracteristic, des ,i consideră în permanent,ă gres,elile s,i neajunsurile semenilor lor cu totul inacceptabile, ele nu le spun niciodată nimic. Am putea as,tepta ca ele să se străduiască să-i corecteze pe ceilalt,i, dar nici vorbă! S, i tocmai din această cauză, sfârs,esc prin a deveni complet inadaptate anturajului lor, pentru că astfel, neexprimându-se, devin intolerante. Des,i se gândesc mereu la perfect ,ionarea lor sau a celorlalt ,i, ele sunt de fapt tot mai nemult,umite.

290

Page 291: Eneagrama și diverse.docx

Persoanele din tipul UNU se agat ,ă deci cu obstinat,ie de ideea ca totul să decurgă fără gres, s,i tind să îmbunătăt,ească până s,i procedeele tradit,ionale, verificate în decursul timpului. Considerând că lucrurile trebuie să fie cu mult mai simple, mai directe, urmăresc să-i convingă pe tot ,i ceilalt,i să procedeze ca s,i ele. Metoda folosită are în viziunea lor o enormă important ,ă, făcându-le adesea mioape la lucruri mai importante. Întocmai ca în proverbul binecunoscut, ele ajung “să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor”; scufundate în detalii, sfârs,esc prin a nu mai s,ti de unde să înceapă.

Această meticulozitate care le face să se agat ,e de nimicuri le încetines,te mult deciziile. La restaurant, refuză să comande ceva până când nu au studiat în întregime meniul; cel care dores,te să colaboreze cu ele trebuie să se ferească să le evident,ieze urgent,a chestiunii de rezolvat, căci riscă să i se refuze orice participare; niciodată, timpul acordat pentru a cumpăni părt ,ile bune s,i rele ale unei act,iuni nu li se pare suficient; în postura de lideri de grup, sunt incapabili să înceapă înainte ca toată lumea să fie prezentă, căci pentru ele, un grup nu poate funct,iona dacă nu este complet.

Persoanele din tipul UNU se scuză mereu, repetând: “Nu sunt expert în această problemă.”, “Nu am reus,it să fac exact as,a cum as, fi dorit.”, “Nu rămâne destul timp ca să terminăm.”. De fapt, ele nu fac astfel decât să-s ,i exprime nemult,umirea de sine. Dealtfel, nu ar putea crede niciodată că au la dispozit ,ie mai mult timp decât este necesar.

Repetând “Fiecare lucru la locul lui s ,i un loc pentru fiecare lucru.”, ele îs ,i arată intolerant,a la orice neglijent,ă. Psihic, se ment,in în formă atâta vreme cât pot continua să facă totul în conformitate cu propriile criterii. Imediat ce apare o problemă reală, se simt coples ,ite de sarcina asumată, iar dacă li se pare că nu mai au nici timpul s,i nici energia necesară să ducă lucrul la bun sfârs ,it, se descurajează s,i-s,i pierd buna dispozit,ie sau chiar intră în depresie, ajungând să nu mai facă nimic sau, pur s ,i simplu, să se plângă cu un aer sumbru că ceilalt ,i îi strivesc.

Pe lângă compulsiunea caracteristică, persoanele din tipul UNU sunt, însă, înzestrate s,i cu o mult,ime de calităt,i deosebite. Astfel, strădania lor pentru perfect,iune este admirată de ceilalt,i. De mici copii au demonstrat multă responsabilitate pentru temele lor, în detrimentul distract ,iei. Acum, la maturitate, sunt gata să sacrifice totul pentru sarcina lor, petrecând ore întregi

291

Page 292: Eneagrama și diverse.docx

pentru a pregăti bine totul s,i veghind cu extremă grijă ca lucrurile să fie în ordine s,i să se desfăs,oare corect.

Ele pot fi excelent,i tovarăs,i, căci sunt vesele, amuzante s,i pline de însuflet,ire, făcând dovadă de o simplitate cuceritoare în modul lor de a rat,iona. Când vorbesc, ret,in adesea atent,ia celorlalt,i. Insistent,a lor de a lua în serios cel mai mic detaliu, cum ar fi, de pildă, momentul precis în care se petrece un eveniment, le face povestirea interesantă. Persoanele din tipul UNU au o priză continuă asupra viet,ii cotidiene. Reflectând fără încetare la ceea ce trebuie perfect,ionat, reus,esc adesea să-i convingă s,i pe ceilalt,i să facă eforturi pentru a îmbunătăt,i lucrurile. Grija lor pentru ordine s,i pentru condit,ii proprii face cu certitudine ca locul în care trăiesc să fie mai plăcut, mai agreabil.

Ele sunt în mod deosebit apreciate pentru cinste s,i pentru sinceritate. Insistând întotdeauna asupra dreptăt,ii, tratează pe toată lumea în mod egal s ,i nu se lasă influent,ate de pretent,iile de superioritate ale celor bogat,i s,i puternici, chiar s,i atunci când tot,i ceilalt,i sunt gata să se târască în fat ,a acestora. As,teptând ca s,i ceilalt,i să se comporte cu autenticitate, ele îi ajută pe prietenii lor să o facă.

Considerăm că persoanele din tipul UNU se vor regăsi în cea mai mare parte a afirmat,iilor de mai jos:

1.) Fac tot ce îmi stă în putint,ă pentru a-mi corecta gres,elile.

10.) Sunt adesea supărat(ă), pentru că lucrurile nu decurg as,a cum ar trebui.

19.) Îmi displace să pierd timpul.

28.) Mă învinovăt,esc adesea că nu fac lucrurile mai bine.

38.) Mi se petrece adesea să consider că unele lucruri sunt compromise din

cauza unei imperfect,iuni minime.

48.) Îmi este greu să mă destind, să fac năzbâtii.

49.) În închipuirea mea, mă aud adesea pe mine însumi (însămi) sau îi aud pe

ceilalt,i făcându-mi repros,uri.

66.) Mi se pare că-mi fac mai multe griji decât ceilalt,i.

292

Page 293: Eneagrama și diverse.docx

77.) Mă simt aproape obligat(ă) să fiu cinstit(ă).

90.) Îmi descopăr adesea trăsături rigoriste.

91.) Pentru mine, este important să am dreptate.

104.) Am frecvent sentimentul că timpul fuge, iar eu mai am atâtea de făcut...

114.) Simt nevoia să am control asupra modului în care îmi folosesc timpul.

130.) Sunt pe cale să devin sau chiar sunt scrupulos (scrupuloasă).

131.) Îmi place să mă identific cu cavalerii cruciat ,i, în lupta lor

împotriva răului.

142.) Dacă ceva nu este just, mă frământ pentru asta.

145.) Mă simt aproape fort,at(ă) să fac totul pentru a deveni mai bun(ă) s ,i

pentru a-mi face mai bine datoria.

156.) Simt că trebuie să fiu perfect(ă), dacă doresc ca ceilalt ,i să mă placă s,i

să mă aprobe.

157.) Mă simt adesea dezamăgit(ă), pentru că nici eu s ,i nici lucrurile nu

evoluăm cum ar trebui.

174.) Cred că văd întotdeauna lucrurile în termeni de bine sau de rău, de

drept sau de nedrept.

CAPCANA IDEALISMULUI:

Cei care se consideră idealis,ti au convingerea s,i sentimentul că merită respect. Este adevărat că persoanele din tipologia UNU sunt foarte muncitoare, atente la detalii s,i reus,esc să discearnă cel mai adesea binele de rău. Ele se străduiesc

293

Page 294: Eneagrama și diverse.docx

întotdeauna să progreseze s,i consacră mult timp pregătirilor pentru îndeplinirea sarcinilor. Totus,i, acest gen de idealism poate deveni obsesiv s ,i le poate face intolerante, incapabile să suporte gres ,elile altora s,i nerăbdătoare chiar cu ele însele.

În efortul lor de a fi perfecte, persoanele din tipologia UNU se străduiesc din răsputeri să evite mânia, dar aceasta se poate acumula prin refulare în fiint ,a lor, hrănindu-le în mod incons,tient resentimentele. Mânia lor se manifestă adesea doar printr-o simplă iritare a tonului vocii, dar, cu toate acestea, ele nu pot să nu se înfurie când văd că ceilalt,i nu sunt cum ar trebui să fie sau că lucrurile nu decurg firesc. Aplicând idealismul la propria lor persoană, ele nu încetează să se autotracaseze, sub efectul autocriticii. În loc să se accepte as,a cum sunt, cu toate imperfect,iunile lor, ele tind să se corecteze fără încetare. Persoanele din tipologia UNU refuză deopotrivă imperfect,iunea celorlalt,i s,i consideră că aces,tia trebuie neapărat să o depăs,ească pentru a merita să fie acceptat,i.

Ele ajung uneori să se considere atât de pline de gres ,eli, încât se scufundă în tristet,e s,i deprimare. Aceasta, pentru că au avut mereu prilejul să constate că niciodată nu au nici timpul s,i nici energia necesare pentru a ajunge la rezultatul mult visat, perfect,iunea în toate. Cum ele ar vrea ca totul să fie perfect, este suficient cel mai mic rabat de la acest nivel de puritate s ,i de claritate pentru a le indispune s,i a le face nesuferite. De aceea, sfârs ,esc prin a fi mai mereu epuizate, coples,ite de muncă s,i devin insuportabile. În plus, grijile lor sunt excesive, astfel că ajung să nu se mai suporte nici pe ele însele.

ÎNT, ELEGEREA PROPRIEI COMPULSIUNI. VIZIUNEA COMPULSIVULUI ASUPRA LUMII. EUL ÎN RAPORT CU LUMEA

(1): “Nu sunt la înălt,imea lumii.” - Persoanele din tipul UNU îs ,i manifestă agresivitatea prin autocritică s,i consideră că trebuie să muncească din greu pentru a face totul perfect s ,i a-s,i proba astfel valoarea. Ele manifestă de asemenea această atitudine fat,ă de ceilalt,i, cerându-le perfect,iunea s,i corectând tot ceea ce nu merge bine. Agresivitatea lor le pune mereu în conflict cu anturajul, dar s,i cu ele însele, căci pentru ele, “a fi” înseamnă “a fi perfect”. Simt,indu-se inferioare lumii, ele se luptă cu ea, consumându-s ,i cea mai mare parte din energie pentru a ajunge în vârf. Viat ,a lor este trăită ca o continuă ascensiune.

PERCEPT, IA DEFORMATĂ A REALITĂT, II

294

Page 295: Eneagrama și diverse.docx

(1): Realitatea este în primul rând de ordin exterior: Persoanele din tipul UNU consideră reus,ita în funct,ie de mediul exterior, de lumea înconjurătoare. Pentru ele, adevărata viat,ă constă în a obt,ine cel mai bun rezultat într-o anume situat,ie. Ele se împotrivesc mediului lor, considerând necesar să corecteze totul. Văzând realitatea în termeni de datorie, îi critică mereu pe ceilalt ,i, fără să se scutească nici pe sine. Aceste persoane cred că dezvoltarea s ,i împlinirea nu sunt posibile decât atacând, remodelând realitatea. Pentru ele, adevărata viat ,ă constă în remedierea a tot ceea ce nu merge bine s,i în îndreptarea lumii.

PERCEPT, IA DENATURATĂ A CALITĂT, ILOR S, I A DEFECTELOR

• c) Realitatea este în primul rând de ordin exterior: 1, 7, 4 : Persoanele din aceste tipuri, care se consideră inferioare lumii, îs ,i consacră întreaga energie unor t,eluri exterioare care li se par bune. Procedând în felul acesta, ele insistă în mod exagerat s,i unilateral pe ceea ce este în afara lor. Ajungând să nu mai vadă succesul decât în transformarea realităt,ii exterioare, sfârs,esc prin a fi înrobite. Ele nu îs,i recunosc îndeajuns propria valoare lăuntrică s ,i sunt tentate să-i respingă pe ceilalt,i, pretextând caracterul imperfect al realizărilor acestora. Titlul lor de mândrie este schimbarea lumii care le înconjoară, dar în felul acesta sfârs,esc prin a se pierde repede în curentul realităt ,ii exterioare. (1): Persoanele din tipul UNU nu îs,i cons,tientizează resentimentul, care nu este totus,i nimic altceva decât o fat,ă a acelui păcat major ce se numes ,te mânie. În loc să îl perceapă ca pe un defect, ele cred că modul lor de a critica nu face decât să exprime măret,ia virtut,ii proprii. Ele nesocotesc o adevărată calitate, acceptarea de sine; s,i consideră că defectul suprem este acela de a renunt,a la perfect,ionare, la îmbunătăt,ire.

PERCEPT, IA TIMPULUI: (1): Persoanele din tipul UNU simt că trecerea timpului le strives,te. Ele văd timpul ca pe o fort,ă care le mână s,i le grăbes,te s,i au impresia că nu au niciodată destul răgaz pentru a termina ceva cu bine. Adesea, ele au sentimentul că se învârt în cerc, precum animalele în cus,că, s,i ar dori să se oprească, spunând: “As,teaptă o clipă”, “Mai încet, că altfel nu terminăm!” sau “Să o luăm de la început, ca să fim siguri că merge.” Dorind să revină mereu asupra lucrurilor, ele vor să-i convingă s,i pe ceilalt,i să o facă, până când au

295

Page 296: Eneagrama și diverse.docx

certitudinea că totul s-a încheiat cu bine. Abia apoi acceptă să treacă la pasul următor.

TOTEMURILE ANIMALE ALE TIPURILOR COMPULSIVE : (1):

Persoanele de tipul Unu seamănă cu fox-terrierii, aces ,ti câini de talie mică ce pot inspira o adevărată teroare, căci mus,că înainte să latre. Niciodată sigure dacă

celălalt este un adversar, preferă să atace, din precaut ,ie. Agitându-se fără încetare, ele se frământă mereu pentru cele ce petrec. Veghind art,ăgoase ca

totul să meargă bine, îs,i acordă o important,ă pe care nu o au în realitate. Impunându-s,i propriile criterii de perfect,iune, ele vor să ne aducă pe drumul cel

bun într-un mod care amintes,te de comportamentul fox-terrierilor, care dau întotdeauna impresia că sunt gata să ne mus,te de picior. Dacă cineva le rănes,te,

ele se plâng tuturor, mai put,in persoanei implicate, căci consideră că este nepoliticos să înfrunte oamenii. Astfel, ele as,teaptă mai degrabă ca celălalt să îs,i

dea seama ce trebuie să facă s,i apoi să s,i act,ioneze din proprie init,iativă.

DEZECHILIBRUL PERSOANEI. TENDINT, ELE COMPULSIVE SAU“GÂNDURILE RĂULUI”

(1): MÂNIA . Persoanele din tipul UNU nu admit că modalitatea lor de a deforma realitatea este mânia. Ele refuză să accepte prezent ,a acesteia în adâncul fiint,ei lor s,i nu cons,tientizează că, de fapt, îs,i afirmă s,i exprimă până s,i iubirea prin filtrul mâniei. Pentru că nu pot gândi reus ,ita decât în termeni de perfect ,iune totală, ele sunt mereu gata să pună lucrurile în ordine s ,i să corecteze totul. De aici, mânia. În permanent,ă, pot fi auzite criticile lor, adresate mai ales celorlalt ,i, dar orientate s,i spre sine; convinse că nu sunt niciodată la înălt ,imea cerută, ele se întorc cu furie chiar împotriva propriei persoane. Dar, în ciuda acestui fapt, lumea nu devine perfectă, iar ele continuă să sufere.

Nu le pasă dacă oamenii se înt,eleg unii cu ceilalt,i, câtă vreme ele doresc cu patimă ca ceva anume să meargă! Teribilă necunoas,tere a ceea ce oferă viat,a, chiar s,i as,a imperfectă! Această confuzie a perfect,iunii exterioare cu binele absolut este, până la urmă, o veritabilă deformare a percept,iei s,i un semn de imaturitate. (Pre)tinzând să corecteze totul, dar fiind incapabile să trăiască în armonie cu ceilalt,i, persoanele din tipul UNU sfârs,esc prin a pune accentul pe detalii mai put,in importante. În ce-i prives,te pe ceilalt,i, ei resimt această nemult,umire perpetuă s,i această meticulozitate ca pe o povară. S, i cum să nu te simt,i stânjenit în fat,a unei persoane care nu este decât mânie?

296

Page 297: Eneagrama și diverse.docx

URMAREA SĂGET, ILOR COMPULSIUNII. SENSUL INVOLUTIV SAU DEZINTEGRATOR :

(1): Persoanele din tipul UNU se regăsesc deseori în fat ,a unor munt,i atât de mari de lucrări, încât se simt dintr-o dată incapabili să ducă treaba la bun sfârs ,it. Dorint,a lor de perfect,iune le poate face să react ,ioneze cu disperare, urmând sensul de involut,ie indicat de săgeata compulsiunii, care le împinge către retragerea specifică pentru comportamentul melancolic al tipului PATRU. Persoanele din acest tip (PATRU) iau în tragic cea mai mică suferint ,ă s,i dramatizează totul. Experient,a lor li se pare atât de deosebită, încât devine de-a dreptul ireală. Trăiesc în permanent,ă cu impresia că ceilalt ,i nu le pot înt,elege. De fapt, ele ajung să se simtă abandonate s ,i neînt,elese tocmai pentru că vor să fie deosebite: Persoanele din tipul UNU nu au nimic din tipul deprimat; în mod obis,nuit, ele se bucură de viat ,ă. Când au, însă, impresia că nu pot atinge indispensabila perfect,iune, ele riscă să renunt,e să mai facă ceva. Adoptarea compulsiunii melancolice a tipului PATRU este forma lor de es ,uare în disperare.

PERSOANELE CU DOMINANTA “VISCERALĂ”: 8, 9, 1 : Tipurile “viscerale” funct,ionează în mod preferent,ial la nivelul centrului energetic instinctiv. În mod tipic, ele abordează o situat,ie dată cu atitudinea: “Sunt as ,a cum sunt. Luat,i-mă ca atare.” Mai mereu se as ,teaptă ca ceilalt,i să se centreze asupra lor. În mod automat, ele se măsoară în raport cu întregul grup sau cu situat ,ia de ansamblu s,i cred că simplul fapt de a fi prezente le garantează dobândirea puterii. Astfel, ele par să gândească: “Mă voi descurca, dacă mă voi lăsa în voia curentului de energie. Voi vedea apoi cu claritate ce am de făcut.” Având impresia că acest mod instinctiv de a act,iona este cel care le asigură un comportament demn s ,i eficace, fac doar efortul de a fi cât mai lucide s ,i mai cons,tiente atât fat,ă de react,iile proprii, cât s,i fat,ă de react,iile celorlalt,i. Cum instinctivitatea lor este clădită pe experient,ele precedente, ele tind să se orienteze în funct ,ie de trecut. Energia lor este condusă de sarcina de îndeplinit, iar ele as ,teaptă s,i cer foarte mult de la sine s,i de la ceilalt,i. (1): Persoanele din tipul UNU corespund pozit ,iei de “aripă” a centrului visceral, în vecinătatea imediată a centrului “inimă”. Ele tind, deci, să îs,i refuze complet centrul “cap” s,i să îi înlocuiască funct ,ia făcând apel la capacitatea pe care o are instinctul de a “gândi”. Altfel spus, ele nu îs ,i pun aproape niciodată întrebări cerebrale, de genul: “Oare cum ar putea să funct,ioneze aceasta?” Este tipic pentru ele să înfrunte situat ,iile cu o gândire falsă s,i adesea lipsită de obiectivitate, preferând să cedeze, decât să

297

Page 298: Eneagrama și diverse.docx

urmărească înt,elegerea modului în care sunt legate diferitele aspecte ale problemei.

DEPĂS, IREA COMPULSIUNILOR. CONTRACARAREA COMPULSIUNII. ORIENTAREA ÎN SENS INTEGRATOR. (1):

Persoanele din tipul UNU îs,i vor contracara compulsiunea agresivă adoptând atitudinea specifică celor din tipul S , APTE. Aces,tia sunt optimis,ti s,i entuzias,ti în privint,a viitorului, abordează fără invidie s ,i fără suspiciuni situat,iile s,i oamenii, s,tiu să se bucure de viat ,ă s,i să râdă, povestind istorii pline de haz, punând mereu în lumină partea bună a viet,ii s,i lăsând la o parte tensiunile s,i suferint,ele.

Persoanele din tipul UNU au doar de câs,tigat dacă privesc viat,a sub aspect pozitiv. Chiar mai mult, este necesar ca ele să mai lase din seriozitatea lor exagerată. Aceasta le va ajuta să îs ,i găsească locul s,i la reuniunile mai pline de viat,ă, mai “sălbatice” s,i să guste din partea lor de plăcere. Ele trebuie să învet ,e să aducă un pic de soare în viat,a semenilor. Descoperind ce este bucuria s ,i devenind mai îngăduitoare cu tachineriile celorlalt ,i, vor putea să-s,i accepte propria individualitate s,i să accepte lumea as,a cum este ea. Orientându-se spre S, APTE, persoanele din tipul UNU vor dobândi mai multă cerebralitate, adică se vor dovedi capabile să abordeze realitatea cu o anumită obiectivitate, mai put ,in pătimas,. În mod obis,nuit, totul le dezamăges,te s,i li se pare că nimic nu funct,ionează firesc, văzând peste tot doar gres,eli s,i fiind în permanent,ă nemult,umite de toate s,i bântuite de repros,uri (“A fost oare bine?... Ce n-a mers?... Ce lipsea oare?” etc.). Persoanele din tipul UNU vor trebui să înceteze atacul s,i să urmărească să accepte societatea as ,a cum este ea. Aceasta înseamnă că trebuie să facă tot mai mult apel la calităt ,ile mentale, cerebrale, să asculte vocea realităt,ii, în loc să pornească mereu la război împotriva ei. Descoperind ceea ce funct,ionează cu adevărat bine în jurul lor, ele vor înceta să-s,i facă mereu griji, să se necăjească s ,i să protesteze. Însus,indu-s,i tendint,a celor din tipul S, APTE de a se amuza s,i de a-i binedispune pe ceilalt,i cu glumele s,i povestirile lor hazlii, persoanele din tipul UNU vor reus ,i treptat să atenueze s,i apoi să integreze superior tendint,a lor de a fi mânioase, adaptându-se astfel mai bine la mediul înconjurător.

Astfel, cei din tipul UNU vor urmări - în mod cons ,tient s,i cu perseverent,ă să vadă s,i partea bună a lucrurilor, nu doar partea care nu merge, învăt ,ând

298

Page 299: Eneagrama și diverse.docx

aceasta de la cei din tipul S, APTE, care manifestă atitudinea optimistă în mod firesc, ca pe o a doua natură.

AJUTORUL PRIETENILOR : Ajutorul unui prieten capabil să ne înt ,eleagă tendint,ele s,i destul de abil să le reorienteze în sens pozitiv poate constitui un alt mijloc pentru a ne elibera de compulsiunea specifică tipologiei noastre. Vom sugera în continuare câteva moduri de a răspunde nevoilor fiecărui tip de personalitate: (1): Persoanele din tipul UNU sunt perfect ,ioniste, prea riguroase în atitudinea lor critică s ,i autocritică s,i adesea tentate să fort,eze nota. Un prieten le va putea ajuta enorm urmărind nu să le atragă atent ,ia asupra gres,elilor, ci punându-le întrebări bine t ,intite. Interesându-se despre tendint,ele s,i înzestrările lor personale, el le va sust ,ine astfel, cu tact, să schimbe modalitatea de abordare a situat ,iilor. Persoanele din tipul UNU au nevoie să fie ascultate prin acordarea “pe aceeas ,i frecvent,ă”, lucru fără de care ele au impresia că nu sunt înt,elese. Prietenul va trebui să ia în serios “despicarea în patru a firului” s,i să s,tie să spună la momentul potrivit:“Cred că acest aspect este foarte important, pentru că revii mereu la el.” Cei din tipul UNU trebuie să învet,e să râdă s,i vor beneficia foarte mult de apropierea cuiva care să le arate cum să îs ,i privească slăbiciunile cu simt,ul umorului. Tachinându-i cu finet,e, îi vom putea face să-s,i cons,tientizeze excesul de seriozitate. Des,i le place acest gen de tachinare, ei răspund uneori mai degrabă “acru”, decât “dulce”.

TRANSFORMAREA LĂUNTRICĂ. TRANSFORMAREA INTELECTUALĂ: IDEILE DIVINE

(1): Capcana personalităt,ilor din tipul UNU este ideea pe care ele s ,i-o fac despre perfect,iune. Aceasta devine pentru ele o obsesie. Simt ,indu-se deranjate chiar s,i de cea mai neînsemnată gres,eală, tind întotdeauna spre un ideal imposibil. Nu există pentru ele mai mare satisfact ,ie decât aceea de a găsi gres,eli peste tot. Dar lumea concretului nu este niciodată perfectă, ceea ce le face să devină dure s,i din ce în ce mai lipsite de răbdare. Contează doar să obt,ină totul “imediat”, căci ele nu au nici cea mai mică idee despre ceea ce înseamnă evolut,ie.

Pentru a se elibera din această capcană, persoanele din tipul UNU trebuie să-s ,i însus,ească ideea perfect,iunii divine, care cuprinde, analogic vorbind, atât limita la care tinde procesul de cres,tere, cât s,i cres,terea în sine. Aceasta înseamnă a înt,elege s,i a admite că Dumnezeu guvernează universul printr-o lucrare de evolut,ie. Practic, nu putem înt,elege planul divin al Creat,iei decât în termenii

299

Page 300: Eneagrama și diverse.docx

devenirii. Modalitatea de a îmbunătăt,ii lucrurile este, astfel, aceea de a le supune unui proces de necontenită perfect ,ionare. Adevărata perfect,iune a creaturii este, din această perspectivă, capacitatea sa de a progresa, de a evolua. Dumnezeu desfăs,oară viat,a prin cres,tere s,i prin maturizare. Chiar s,i gres,elile pot contribui aici: trebuie uneori să trecem prin ele. Cel ce pretinde că nu gres,es,te niciodată nu a încercat, mai mult decât probabil, nimic nou pentru a evolua.

Pentru tipul UNU, abandonarea treptată în fat ,a voint,ei divine înseamnă acceptarea chemării pe care Dumnezeu o adresează creaturii de a înainta pas cu pas, deci cons,tientizarea propriului statut de creatură, privind din perspectivă dumnezeiască. Astfel, persoanele din tipul UNU vor ajunge să recunoască treptat că ar fi mai bine să lase lucrurile să decurgă firesc, pentru că imperfect,iunile s,i erorile îs,i au s,i ele rolul în evolut,ia unei persoane. Sfint,enia nu va mai consta atunci, în ochii lor, în iluzoria atingere a unui prag al perfect,iunii, ci în asumarea cons ,tientă s,i responsabilă a cres,terii spirituale însăs,i, în perfect,ionarea continuă s,i conformă cu natura proprie. Aceasta le va permite să înceteze cu încercarea neconstructivă de a impune altora propria idee de perfect,iune, pentru a urmări, în schimb, să trăiască în pace cu sine s ,i lumea, încrezătoare în guvernarea divină a universului.

TRANSFORMAREA EMOT, IONALĂ: VIRTUTEA VINDECĂ PATIMA:Privind reus,ita deplină din perspectivă dumnezeiască s ,i încredint,ându-se cu toată fiint,a divinului, persoana se poate elibera de devierea care este provocată de ideea mântuirii prin propriile puteri. Ea va putea percepe realizarea plenară de sine ca efect al mântuirii divine s ,i al participării la Împărăt,ia lui Dumnezeu. Am văzut până acum că patima nu este nimic altceva decât o deformare caracteristică a fiecărui tip de personalitate. Virtutea vindecătoare, cea care îndreaptă fiecare patimă, conduce pe cel perseverent la o nouă atitudine, la o nouă stare afectivă.

Pentru un tip de personalitate dat, transformarea afectivă înseamnă depăs ,irea patimii specifice s,i însus,irea treptată a virtut,ii corespunzătoare. Această adevărată metamorfoză constă întotdeauna în descoperirea unui aspect particular al iubirii lui Dumnezeu, care trimite întotdeauna la iubirea Sa esent,ială. În continuare, descriem succint procesul transformării emot ,ionale pentru tipologia UNU: (1): Abandonându-se cu toată fiint ,a lui Dumnezeu, persoanele din tipul UNU vor reus ,i să se elibereze de patima lor, mânia, s ,i să

300

Page 301: Eneagrama și diverse.docx

dobândească treptat virtutea seninătăt,ii. Forma lor pătimas,ă de iubire se centrează pe perfect,iune, ceea ce le provoacă în permanent ,ă resentimente fat,ă de tot ceea ce nu este perfect. Încredint,ându-se lui Dumnezeu, vor putea accepta ideea de evolut,ie, de cres,tere, care stă la baza planului divin referitor la perfect,iunea creat,iei. Astfel, descoperind că gres,elile s,i defectele sunt inerente oricărui proces de maturizare, le vor putea accepta, în sfârs ,it. Apoi, în loc să vadă doar defectele semenilor, “inima” lor tot mai mult trezită le va ajuta să discearnă, dimpotrivă, toate lucrurile bune la cei pe care îi întâlnesc, chiar dacă acestea sunt mici, sau sunt calităt ,i ascunse, aflate într-un stadiu latent, germinal. Devenind cons,tiente că în creat,ie toate sunt susceptibile de cres,tere s,i evolut,ie, că orice transformare a sufletului este posibilă, persoanele din tipul UNU vor atinge treptat o stare de calm s ,i de seninătate. Percepând prin intermediul “capului” întreaga frumuset ,e a viet,ii, ele vor cons,tientiza armonia creat,iei, cu tot alaiul ei de elemente complementare; ea se manifestă ca un dans al contrariilor, care se atrag reciproc s ,i sunt doar expresii particulare ale unui acelas,i tot, fiind animate de magnetismul unic al iubirii divine, care pătrunde toate lucrurile s,i fiint,ele.

CONVERTIREA INSTINCTELOR: DISCERNĂMÂNTUL SPIRITUAL :

Am putea crede că mângâierea sufletească s ,i dezamăgirea proprii fiecărui tip de personalitate corespund centrului său energetic dominant. Totus ,i, lucrurile nu se petrec astfel, căci transformarea spirituală este o urmare a amplificării discernământului, care nu permite ca fiint ,a să rămână inertă, în starea sa de dinainte. Ea presupune o revenire la starea de echilibru a persoanei, printr-o mis,care în sensul integrator, care contracarează tendint,a compulsivă. Tocmai această reorientare este cea care aduce cu sine sentimentul de adaptare specific mângâierii s,i consolării divine. Altfel spus, mângâierea divină este intim legată de ancorarea predominantă a persoanei la nivelul centrului indicat de săgeata semnului evolutiv, integrator. Dezamăgirea este cauzată, dimpotrivă, de urmarea tendint,ei ce accentuează tendint,a compulsivă, corespunzătoare pe figură sensului involutiv, dezintegrator.

(1): Mângâierea sau consolarea divină a persoanelor din tipul UNU constă într-o trăire de pace interioară caracteristică funct,ionării centrului cerebral, căci, orientându-se în sens integrator, ele evoluează spre tipul S , APTE s,i implicit spre centrul lor intelectual. În acest mod, ele continuă să lucreze din greu, dar cu mai multă flexibilitate. Chiar dacă se străduiesc în continuare să facă lucrurile să

301

Page 302: Eneagrama și diverse.docx

meargă mai bine, ele încep să se simtă mai linis ,tite s,i să fie mai sigure că totul se desfăs,oară as,a cum trebuie, chiar dacă nu ajung de îndată la perfect,iune.

Experient,a lor negativă este legată de centrul emot,ional, căci, mis,cându-se în sensul involutiv, ele se orientează spre tipul PATRU, care le modulează dezamăgirea în forma dezgustului s,i a nelinis,tii. Aflate mereu în căutarea perfect,iunii, persoanele din tipul UNU se simt adesea descurajate, îs ,i încetează eforturile, se scufundă în dispozit ,ii proaste s,i ajung să aibă impresia că este inutil să continue lupta cu dificultăt,ile pentru a duce totul la bun sfârs,it.

TOTEMURILE ANIMALE S, I CULORILE SIMBOLICE ASOCIATE TIPURILOR ENEAGRAMEI DUPĂ TRANSFORMAREA SPIRITUALĂ :

Ca urmare a transformării lăuntrice, persoanele din tipul Unu pot fi asemănate cu nis,te furnici. Acestea sunt active s,i perfect organizate în vederea realizării oricărui proiect. Fiecare dintre ele are o muncă specifică s ,i este capabilă să care obiecte de câteva ori mai grele decât ea. În acelas ,i mod, persoanele din tipul Unu, odată transformate, devin bine organizate. Ele s ,tiu ce trebuie să facă, sunt gata să colaboreze unele cu altele pentru a atinge t ,elul s,i pot să le comunice celorlalt,i idealul lor mai degrabă invitându-i să participe, decât impulsionându-i sau făcând presiuni asupra lor. Culoarea lor simbolică este argintiul, caracteristic pentru persoanele strălucitoare, care reflectă lumina. Prezent ,a lor are un caracter vioi, bine conturat.

CARACTERISTICI GENERALE ALE TIPULUI UNU (PERFECT, IONISTUL/REFORMATORUL)

: orgolios, idealist s,i supercontrolat din punct de vedere emot,ional, UNU-l tinde să transforme aproape tot ceea ce îl înconjoară într-o chestiune morală. În consecint,ă, deseori acest tip este tentat să judece cu asprime pe tot ,i aceia (inclusiv pe el însus,i) care nu se ridică până la înălt ,imea propriului standard de comportare corectă. “Ei presupun ca pe ceva firesc că toată lumea le împărtăs,es,te dorint,a de auto-perfect,ionare morală, s,i sunt adesea decept,ionat,i de ceea ce ei consideră a fi o lipsă de caracter moral la alt ,ii.” (Palmer). “Pentru acest tip de personalitate, întregul Univers ar trebui în mod categoric reformat. Dar, din păcate, ceilalt ,i oameni nu se străduiesc îndeajuns să perfect,ioneze ori Universul, ori pe ei îns,is,i.” (Riso).

Nu este surprinzător faptul că majoritatea celor din tipul UNU duc cu ei o povară considerabilă de mânie s ,i resentiment, manifestată adesea ca tensiuni (boli) la nivelul stomacului s,i maxilarelor. Ei au tendint ,a de a nu-s,i recunoas,te

302

Page 303: Eneagrama și diverse.docx

mânia s,i alte sentimente adânci, deoarece găsesc că majoritatea emot ,iilor sunt murdare s,i greu de stăpânit. De aceea ei îs ,i îngroapă adânc emot,iile care, atunci când refulează, pot erupe într-o varietate de simptome. Pe de altă parte, supapa de care se folosesc adeseori cei din tipul UNU este un original simt , al umorului, iar uneori, trăirea unor “viet,i duble” (secrete), ce le permite să scape de propriile standarde atât de dure (un exemplu binecunoscut în SUA s ,i care sugerează un UNU cu intense conflicte interioare, este cel al evanghelistului JIMMY SWAGGART ale cărui predici morale extrem de stricte alături de escapadele sale sexuale ilicite l-au făcut celebru).

În cele mai grosiere manifestări ale lor, cei din tipul UNU sunt rigizi, intolerant ,i, dogmatici s,i inflexibili. Totus,i, ei au potent,ialul de a deveni “înt,elept,i, plini de discernământ s,i tolerant,i”, atunci când demonstrează un grad înalt de integritate personală s,i când îs,i folosesc tendint,a de a critica îndeosebi pentru auto-perfect,ionare lăuntrică. În funct,ie de interesul pe care îl acordă introspect,iei s,i propriei cres,teri spirituale (mai mare sau mai mic) ei pot deveni ori adevărat,i “eroi ai moralităt,ii”, ori nis,te ipocrit,i.

EXEMPLE: Cei din tipul UNU sunt înclinat ,i să devină preot,i, judecători, reformatori politici, ziaris,ti predispus,i spre investigat,ii, comentatori sociali s,i perfect,ionis,ti în orice profesiune pe care ar alege-o. Între exemplele posibile(alese de Palmer s,i Riso): Margaret Thatcher, Martin Luther sau Mary Poppins.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Tendint,a celor din tipul UNU de a-i judeca pe ceilalt,i este s,i as,a suficient de supărătoare, dar duritatea lor este cu atât mai apăsătoare cu cât argumentele lor nu sunt aproape niciodată pline de compasiune, ci fort,ează întotdeauna nota, încercând să-i silească pe ceilalt ,i să le accepte autenticitatea.

Marea lor problemă este că fixat,ia pe care o au se autoamplifică spunându-le mereu celorlalt,i ce s,i cum să facă. Când aces,tia nu răspund corespunzător, superegoul lui UNU îi vânează s,i mai abitir; criticile la adresa lor devin trans,ante. El îs,i repetă mereu: “Dacă tot vreau să reformez lumea, de ce să nu încep chiar cu tine, din care am să fac un om mai bun.”

CUM TE POT, I APROPIA DE UN UNU : Dacă vă găsit ,i în situat,ia de a fi aspru criticat,i de un UNU, interiorizat,i-vă s,i încercat,i să rezonat,i empatic cu starea lui de spirit, gândindu-vă: “Presiunea judecăt,ii acestui UNU mă face să-l antipatizez. Probabil că s,i el simte o asemenea presiune tot timpul, că se simte

303

Page 304: Eneagrama și diverse.docx

criticat de toată lumea.” Aceasta vă va schimba atitudinea (de respingere) fat ,ă de el. Dacă dorit,i chiar să vă apropiat,i de un UNU cea mai bună cale este să facet,i apel la simt,ul lor de dreptate, corectitudine s,i obiectivitate. Spre deosebire de tipurile OPT, S, ASE sau DOI, UNU nu răspunde corespunzător limbajului sentimentelor, preferând rat,iunea. Chiar dacă, datorită orgoliului lor, ei nu vor accepta pe loc un argument superior, ei vor cugeta mai târziu asupra lui, căci cons,tiint,a lor lucrează continuu. Facet,i apel la ea, s,i vet,i găsi astfel portit,a prin care vi-i putet,i apropia.

Des,i aparent nu avem nevoie de Eneagramă pentru a urma sfatul lui Palmer referitor la schimbarea atent,iei din unghiul nostru de vedere în unghiul celuilalt - procedeu cunoscut în mod popular sub numele de “empatie” - acest sistem ne poate totus,i ajuta în stabilirea întrebării pe care ar trebui să ne-o punem referitoare la experient,a lăuntrică a unui anumit tip. De pildă, moralistul tip Unu ar putea găsi foarte enervantă tendint ,a unui Trei către arogant,ă s,i îns,elăciune. O introspect,ie superficială l-ar putea conduce pe un Unu să se întrebe: “Eu când mint sau mă prefac?” răspunsul fiind prompt: “Niciodată, deci eu sunt mai bun ca el”. Dar cunoscând perspectiva Eneagramei asupra lui Trei, Unul ar putea să îs,i pună o întrebare ceva mai empatică, de pildă: “Oare nu simt s ,i eu nevoia de a mă auto-îns,ela pentru a ment,ine o anumită imagine despre mine?” Un Unu onest va trebui să răspundă afirmativ, căci tipul Unu este cons ,tient de propria dorint,ă de a proiecta în exterior o imagine a corectitudinii.

Este de asemenea important de s,tiut că, în tradit,ia sufistă, comportamentele nevrotice (aberante) reprezintă potent,ialuri energetice pentru cres,terea personală s,i dezvoltarea spirituală. Un exemplu semnificativ este cel al lui Helen Palmer, al cărei tip, S, ase, este predispus la manifestarea unor percept,ii paranoice asupra lumii exterioare. Dar Palmer explică cum această dorint ,ă a ei “de a prevedea viitorul pentru a se putea feri de agresiuni exterioare” a fost o motivat,ie care i-a deschis calea spre capacităt,i de clarviziune. TIPOLOGIA UNU - PERFECT, IONISTUL (Furios) (-)

Motivat,ie: Dreptate, Ascensiune, Situarea dincolo de critici Definitoriu =

Perfect,ionarea ; Probleme = Mânia, Perfect,iunea SUBTIPURI:

1. Înt,elept realist

2. Fiint,a rezonabilă

304

Page 305: Eneagrama și diverse.docx

3. Învăt,ătorul principial

4. Reformatorul idealist

5. Persoana ordonată

6. Perfect,ionistul care judecă

7. Fiint,a intolerantă

8. Ipocritul obsesiv

9. Răzbunătorul pedepsitor (Dus,manul de plumb saturnian)

Are teama de a nu fi desăvârs,it. Evită mânia.

În diferite sisteme puse pe eneagramă, la punctul UNU de pe Eneagramă putem găsi:

“Care es,ti în ceruri” ; Rasa

Dhatu (Luna);

Muladhara;

Bucătăria gata de lucru;

Pregătirea trusei de scule;

Căutarea unui mediu uman compatibil aspirat,iilor noastre spirituale;

Căutarea fiint,ei ideale s,i complementare; faza

de pătrat, predomină egoul;

Kali;

Marte;

Tejas;

Kayacikitsa (medicină generală sau medicină internă);

Atacul la persoană;

Berbec (+ inocent,a, - încrederea)

Prinana (hrănire, iubire romantică)

Dravya - Substant,a ;

305

Page 306: Eneagrama și diverse.docx

Prakriti

Re

Meridianul Plămân (Răsărit - 2h, Răsărit + 0h);

Bibhatsa rasa (savoarea odioasă, dezgustul s,i agresivitatea);

N-V

Boala

Devot,iunea

Ardoare (Tapas)

Orgoliu Frică.

COMPULSIUNEA S, I ENEAGRAMA

ENEAGRAMA este un ghid în explorarea caracterului uman, a comportamentului s,i motivat,iilor omului care nu are egal. Mai us ,or de înt,eles decât astrologia s,i mai practică decât tipologiile derivate din psihologia convent ,ională, Eneagrama este o hartă clară s,i us,or de recunoscut a nouă tipuri distincte de personalitate.

Cele nouă tipuri principale de personalitate sunt considerate a fi “depozite” de energie psihică ce maschează adevărata esent,ă spirituală a oamenilor s,i creează un obstacol în calea potent ,ialului lor de cres,tere (sau în termeni mai familiari nouă, ele constituie structuri egotice, formate din clis ,ee, reprezentări, predeterminări psihice s,i mentale, cu care fiint,a se identifică atât de puternic, încât acestea ajung să o împiedice să îs ,i zărească adevărata fat,ă a Eului Superior, esent,a Atman). Fie că sunt predeterminate karmic sau formate în copilărie sau tineret,e, aceste fixat,ii (de energie psihică) ajung cu timpul să se cristalizeze într-un filtru prin care privim constant realitatea înconjurătoare s ,i relat,iile cu ceilalt,i oameni (s,i, ca orice filtru, acesta deformează, sau “colorează” această realitate). Noi ajungem să ne identificăm cu propria personalitate, creându-ne astfel propriile limite.

Scopul studierii tipului de personalitate care ne caracterizează este acela de a ne recunoas,te (cons,tientiza) propriile noastre strategii obis,nuite de percept,ie s,i stabilire a relat,iilor, s,i să învăt,ăm astfel că putem să le transcendem (putem fi mai mult decât suntem). Helen Palmer afirma succint: “Nu vreau să renunt , la personalitatea mea. Dar mai mult decât atât, nu vreau nici ca ea să îmi conducă viat,a!”. Don Richard Riso sugerează că dacă nu ne cunoas ,tem tipul de

306

Page 307: Eneagrama și diverse.docx

personalitate, riscăm să fim prins ,i în capcana lui precum s ,oarecii care aleargă la nesfârs,it într-un mecanism rotitor. A ne afirma pe noi îns,ine este o atitudine sănătoasă, dar riscăm să ne scufundăm tot mai mult în strategii incorecte de viat,ă. Suferim de iluzia că ne vom regăsi pe sine dacă ne intensificăm activitatea în cadrul propriului tipar, când de fapt ar trebui mai întâi să-l identificăm, pentru ca apoi să îl putem supune.

Cunoscând tipul de personalitate al unei alte persoane s ,i înt,elegând ce încearcă aceasta să realizeze incons,tient prin act,iuni ce ne apăreau până acum neproductive, ostile sau pur s,i simplu “ciudate”, suntem mai put,in tentat,i să le privim cu neîncredere sau să le atacăm, s ,i mult mai înclinat,i să găsim o bază comună pentru cooperare.

Dacă creeăm un decalaj între comportamentul nostru obis ,nuit s,i observatorul din noi îns,ine putem găsi potent,ialul transformării integratoare s,i să devenim eliberat,i de principalele noastre temeri, de anxietăt ,ile repetitive s,i de impulsurile subcons,tiente care îs,i au rădăcina în trecut. Putem astfel învăt ,a să trăim mai mult în prezent s ,i să act,ionăm cons,tient s,i corect în orice situat ,ie. Eneagrama este o veritabilă oglindă spirituală care ne permite descoperirea blocajelor propriei personalităt,i s,i dinamizarea calităt,ilor latente s,i să ne eliberăm astfel de tendint,ele subcons,tiente generate de o falsă percept ,ie de sine. Identificarea s,i acceptarea “compulsiunii” dominante înseamnă o deschidere mai mare fat,ă de viat,ă s,i asumarea cons,tientă a confruntării cu această tendint,ă subcons,tientă sau “patimă ascunsă”. Vindecarea este rodul conjugat al efortului propriu s,i al lucrării lui Dumnezeu. Vindecarea va conduce, prin înrâurirea Duhului Sfânt, la atingerea unui mai mare grad de libertate lăuntrică.

Compulsiunea tipică a unei personalităt ,i date constă într-o tendint,ă psihică dominantă. Nu este vorba despre o simplă obsesie s ,i nici despre un fel de idee fixă sau de preocupare cons,tientă, ci mai degrabă despre fort,a dominantă a unui comportament dat, o fort,ă irezistibilă, mai ales când prezent,a ei ascunsă nu începe să fie cons,tientizată.

Mecanismul defensiv este în general ascuns în subcons,tient s,i s-a format în perioada copilăriei din nevoia de securitate s ,i de valorizare a propriei existent ,e. Câtă vreme compulsiunea s,i mecanismul defensiv rămân neidentificate, adevărata alegere liberă s,i cons,tientă nu este posibilă. Dacă nu ne-am confruntat cons,tient cu ea s,i nu înt,elegem modul în care ne condit,ionează, ea

307

Page 308: Eneagrama și diverse.docx

va continua să ne apese s,i să ne afecteze în ansamblu atitudinile, comportamentul, deciziile s,i act,iunile.

Călătoria în interiorul fiint,ei pe care o oferă Eneagrama nu este însă un lucru us,or de realizat. Numeros,i sunt cei care o percep ca fiind plină de pericole. Este, desigur, neplăcut să caut,i s,i să recunos,ti la rădăcina propriei personalităt,i o tendint,ă inferioară caracteristică. În plus, compulsiunea constă tocmai în evitarea acestei mărturisiri. Dorint,a de a o discerne înseamnă, într-un fel, o moarte: ea implică analizarea, criticarea s,i mai ales transformarea propriului mod de a act,iona în viat,ă, care este deja pe deplin format în tendint ,ă încă de la vârsta de s,ase ani. Eneagrama ne ajută să identificăm această tendint ,ă inferioară s,i ne oferă diferite mijloace prin care putem să o integrăm superior, armonios în structura fiint,ei, ce este astfel eliberată s,i vindecată de influent,a ei negativă. Trebuie s,tiut că această fort,ă va continua în realitate să subziste în tendint,ă, doar că, fiind superior modulată s ,i controlată, va ajunge treptat să nu mai afecteze în rău persoana.

Sfântul Pavel prezintă păcatul ca pe o fort,ă care înrobes,te omul (Romani 7,14-23). Compulsiunea este, analogic vorbind, precum “păcatul originar”, căci îngreunează manifestarea calităt,ilor s,i aspectelor superioare ale omului. Compulsiunea conduce întotdeauna la o formă de iubire egoistă, ori aceasta corespunde întocmai definit,iei păcatului sau patimii. Cele nouă înfăt,is,ări pe care ea le prezintă constituie de fapt nouă tipuri de gres ,eli, nici una dintre ele nefiind mai mică decât celelalte. Fiecare reprezintă o formă particulară de deformare a personalităt,ii.

Singurul mijloc veritabil de familiarizare cu Eneagrama este acela de a face apel la întreaga sinceritate a fiecăruia s,i la curajul de a privi adevărul în fat ,ă. Doar adevărul ne poate face cu adevărat liberi. Identificarea propriei tipologii trezes,te astfel în fiecare dintre noi spiritul autocritic, care ne permite să regretăm s,i să mărturisim gres,elile, pentru ca apoi să luăm hotărârea de a le îndrepta. Recunoas,terea deficient,elor constituie un pas esent,ial pentru dobândirea libertăt,ii promise de sistemul Eneagramei, pentru eliberarea de tensiunea care ne face să cădem pradă, adesea fără să ne dăm seama, aspectului tenebros al fiint,ei noastre. În conformitate cu gândirea cres ,tină, eliberarea de păcat presupune recunoas,terea, cons,tientizarea lui. Numai as,a, păcatul poate fi regretat s,i apoi iertat (1 IOAN 1,8-10).

308

Page 309: Eneagrama și diverse.docx

Mecanismele de evitare ale celor nouă tipuri de personalitate ale Eneagramei sunt: 1-Mânie, 2-Nevoie, 3-Es,ec, 4-Banalitate, 5-Vid, 6-Deviere, 7-Suferint,ă, 8-Slăbiciune, 9-Conflict.

Identificarea tipului nostru ne va conduce, de asemenea, la recunoas ,terea, în straturile mai profunde ale fiint,ei, a unei lipse de încredere, care reflectă, în fapt, o scădere a credint,ei. În spatele fiecărei compulsiuni există întotdeauna un mod de apărare al eului închistat în egoism, care blochează relat ,ia cu ceilalt,i. Această strategie de protect ,ie este o modalitate de salvare “de unul singur”. Personalitatea alege să-s,i garanteze sigurant,a s,i reus,ita prin propriile eforturi, ceea ce constituie, în mod evident, o gres,eală.

Descoperirea compulsiunii conduce, dimpotrivă, la abandonarea treptată a stratagemelor personale, folosite pentru asigurarea succesului. Ea indică adevărata cale de salvare.

Fondată pe o strategie de apărare s,i protejare de sine a fiint ,ei, compulsiunea este, în mod fundamental, o modalitate de a evita, de a ascunde o anumită stare nedorită cu care ne confruntăm. De aici îs ,i extrage ea puterea asupra noastră. În plus, des,i nu suntem niciodată mândri de ceea ce numim “păcatele noastre”, ne facem în general un titlu de mândrie din această atitudine compensatoare ce maschează problemele. Astfel, în mod incons ,tient, fiecare ajunge să creadă că tocmai mecanismul său compulsiv îl face superior celorlalt ,i, care nu îl manifestă!

Recunoscând în prealabil propria sa tendint,ă psihică inferioară (sau altfel spus, propriul său “păcat-tip”), fiecare va putea apoi recunoas ,te s,i admite cu mai mare tolerant,ă compulsiunile celorlalt,i. Astfel, în loc să favorizeze accentuarea propriilor compulsiuni, a ostilităt,ii sau urii fat,ă de ceilalt,i, descoperirile pe care le face posibile Eneagrama vor cataliza sentimentul comuniunii, căci fiecare va putea înt,elege mai bine că tot,i avem tendint,e inferioare, că suntem cu tot,ii “păcătos,i”. Natura compulsiunii este mult mai us ,or de înt,eles prin prisma propriei experient,e. Simpla intuire a motivelor s,i tendint,elor care-i animă pe ceilalt,i nu înseamnă nici pe departe cunoas ,terea lor efectivă, trăită. Scopul nostru este dobândirea unei înnoite libertăt,i de alegere. În acelas,i timp însă, concentrarea întregului nostru demers pe o tendint ,ă inferioară, pe un “păcat-tip” poate conduce, dacă este gres ,it înt,eleasă, la o exacerbare a atitudinii negative fat,ă de sine care să blocheze procesul de auto-cunoas ,tere sau la o anumită ret,inere în acceptarea încadrării în sistemul tipologic al Eneagramei.

309

Page 310: Eneagrama și diverse.docx

Fiecare tipologie prezintă o compulsiune caracteristică (mecanism de apărare sau de evitare), care provoacă o integrare unilaterală, part ,ială a trăsăturilor pozitive ale esent,ei umane, ceea ce face ca, dintre toate, un anumit aspect al fiint,ei să fie amplificat s,i să devină predominant. Tipologia corespunde, deci, unui aspect pozitiv, superior al fiint ,ei umane, iar compulsiunea nu face decât să exacerbeze acest aspect; astfel, ceea ce trebuia să constituie doar o fat ,etă a persoanei tinde să pună stăpânire pe întreaga persoană. Pret ,ul plătit în acest caz este incapacitatea de a integra în totalitate sfera de cuprindere a umanului. Compulsiunea constituie astfel un adevărat păcat împotriva plenitudinii. Ea exaltă doar o parte a personalităt ,ii, care tinde să se substituie întregului. Cons,tiint,a individualităt,ii rezultă printr-o “sciziune între eu s ,i lume”. Iată cum o explică Oscar Ichazo: “Apare o opozit ,ie între stările lăuntrice ale copilului s ,i realitatea exterioară, socială la care el trebuie să se adapteze. Cons ,tiint,a de sine rezultă astfel prin limitarea la care îl supune pe individ es ,ecul social. Personalitatea ia forma unei carapace defensive care îmbracă esent ,a individuală, de unde sciziunea între eu s ,i lume. De cele mai multe ori, fiint ,a nu reus,es,te să-s,i satisfacă nevoile cele mai profunde ale eului s ,i ajunge să perceapă lumea ca străină s,i periculoasă.”

Ichazo consideră că descoperirea acestei lipse de “sincronizare” între stările lăuntrice s,i lumea înconjurătoare survine la o vârstă situată între 4 s ,i 6 ani. Societatea îi pare copilului într-un anumit mod ostilă, ceea ce conduce la o stare de lipsă. În general, această ruptură între sine s ,i realitatea exterioară nu este cons,tientizată s,i fiecare crede că atingerea unei dezvoltări personale plenare este posibilă prin realizarea dorint ,elor personale, nu prin intrarea în comuniune cu întreaga realitate sau, altfel spus, cu ansamblul constituit de cosmos s ,i de Dumnezeu. De fapt, aceasta nu este decât o manifestare a dorint ,ei de a compensa pierderea unităt,ii ideale dintre sine s,i marele tot printr-un efort individual de asigurare a propriei reus,ite. Dar succesul nu este posibil în condit,iile unei idei limitate despre sine s ,i despre propria dezvoltare. Hotărând să-s,i construiască propria viat,ă prin ruptură cu lumea exterioară s,i pretinzând să se realizeze de unul singur, omul se izolează de fapt de lume. Refuzul de a accepta participarea semenilor la realizarea de sine conduce, dacă ar fi să ne exprimăm în termeni cres,tini, la adoptarea unei atitudini aberante de “auto-mântuire” s,i la căderea în patima orgoliului, cu toate consecint,ele sale.

310

Page 311: Eneagrama și diverse.docx

Există trei idei pe care ni le putem face despre sine care sunt precum un filtru prin care este percepută lumea, ceea ce conduce fiint ,a la centrarea pe o viziune particulară s,i part,ială asupra evolut,iei s,i dezvoltării. Persoanele care se cred “superioare lumii” consideră că viat,a este în primul rând de ordin interior s ,i sunt centrate pe sine. Persoanele care cred că trebuie să se adapteze la lume consideră că viat,a este înainte de toate armonie s,i implică o cât mai bună integrare lăuntrică a lumii exterioare. Persoanele care se simt inferioare lumii cred că adevărata viat,ă constă în focalizarea asupra lumii înconjurătoare.

În toate cazurile, credint,a egoului este că împlinirea în viat ,ă se atinge, înainte de toate, prin depunerea unui efort. Acesta ia aspecte diferite, în funct ,ie de trei moduri fundamentale de comportament: 1) comportamentul ofensiv: este cel care corespunde tipurilor agresive, 8, 3, 1. 2) comportamentul receptiv (de acceptare): este cel care corespunde tipurilor dependente, 2, 6, 7. s ,i 3) comportamentul defensiv: este cel care corespunde tipurilor neutre, 5, 9, 4.

Tabel cu raporturile posibile dintre percept,ia realităt,ii s,i comportament: 1) Ofensiv :

8. Control ;

9. Aparent,ă ;

10. Datorie ;

2) Receptiv :

2. Aprobare ;

3. Alertă ;

4. Planificare ; 3) Defensiv :

5. Exactitate ;

6. Adaptare ;

7. Exprimare .

311

Page 312: Eneagrama și diverse.docx

Virtutea este cea care conduce omul spre împlinire, în vreme ce viciul îl ruinează. Cel care nu mai discerne cu claritate lucrurile ajunge cu us ,urint,ă să se îns,ele. Astfel, el poate să nu mai vadă ce anume trebuie să schimbe s ,i care sunt faptele pe care ar trebui să le regrete. După ce defectul său dominant devine o a doua natură, fiint,a nu îs,i mai face nici un repros, s,i ajunge chiar să îl vadă ca pe o calitate, chiar dacă ceilalt,i îl percep înainte de toate drept un viciu. Aceasta este problema “filtrului” sau a “ochelarilor” prin care sunt văzute lucrurile.

Compulsiunea individuală reiese s,i din modul în care persoana se confruntă cu timpul s,i, prin urmare, cu schimbarea. În mod obiectiv, timpul este cel care măsoară transformarea realităt,ii exterioare. Fiecare persoană are un fel de orologiu interior, care permite măsurarea modulat ,iilor experient,ei personale. Fiecare tip al Eneagramei este caracterizat de tendint ,a de a absolutiza o valoare, o calitate care, în sine, este limitată. Individul se atas ,ează cu putere de ceea ce i se pare binele în sine, consacrându-i energia sa. Tocmai fort ,a acestui atas,ament este cea care duce la aparit ,ia unui mecanism defensiv, pe care noi l-am numit compulsiune s,i care, în anumite limite, protejează persoana s ,i îi permite să atingă reus,ita. Fixarea unui t,el în viat,ă urmează descoperirii faptului că lumea înstrăinează, alienează, iar societatea se opune dorint ,elor s,i stărilor celor mai intime ale individului. Încercând să scape de alienare, fiint ,a se lasă prinsă în angrenajul unei anumite tendint ,e de apărare, care devine modalitatea sa particulară de act,iune s,i realizare. Această tendint,ă, la rândul ei, impune o limitare a libertăt,ii de exprimare a naturii umane; prin modul său îngust de a traduce în viat,ă bogăt,ia potent,ială a fiint,ei, ea conduce la izolarea într-o veritabilă celulă. Dacă fiint,a ar putea evita această mărginire a esent ,ei sale, atunci ea nu ar cunoas,te tarele nici unei compulsiuni s,i s-ar putea apropia de modelul oferit de Iisus Hristos. Putem spune, astfel, că El este prototipul autentic al omului perfect, care, permit ,ând persoanei sale să-s,i exprime plenar toate fat,etele s,i calităt,ile, aboles,te dezechilibrul omului obis,nuit, ce manifestă doar în parte datul său de fiint,ă. Altfel spus, prin El s-a dovedit că fiint ,a umană nu are nevoie de o compulsiune, de un mecanism defensiv pentru a se elibera de constrângerile acestei lumi alienante.

Încetând să mai simtă plenitudinea naturii umane, omul se centrează pe aspecte limitate ale acesteia, astfel că iubirea, tendint ,a esent,ială a fiint,ei noastre, cea care ne impulsionează să atingem împlinirea, ajunge să ia o formă distorsionată, numită patimă în tradit,ia cres,tină. Iubirea atas,ată nu este, în

312

Page 313: Eneagrama și diverse.docx

sine, coruptă: ea nu este decât o deformare a răspunsului pe care trebuie să-l dea fiecare dintre noi chemării absolutului. Această deformare este cauzată de o eroare gravă pe care o facem în căutarea adevăratei împliniri, eroare datorată unei viziuni false asupra realităt,ii.

După ce îs,i cons,tientizează încrederea nejustificată în propria persoană s,i neadecvarea ei la realitate, tipurile agresive tind să-s ,i compenseze tendint,a compulsivă bătând în retragere s,i reprimându-s,i comportamentul agresiv. Căutând, însă, să scape în felul acesta de propria agresivitate, ele cad pradă disperării.

Tipurile dependente văd posibilă realizarea personală doar prin adaptarea la lume as,a cum este ea. Atunci când au, însă, impresia că s ,i-au făcut iluzii s,i nu sunt capabile să-s,i atingă t,elul, ele se scufundă în incertitudine. De aici, tendint,a comportamentului lor de a urma săgeata care le conduce la o atitudine caracteristică tipurilor agresive. În încercarea de a-s,i compensa propria tendint,ă psihică inferioară, ele alunecă din iluzie în suficient ,ă sau, altfel spus, în exagerată încredere în sine.

Tipurile retractile tind să îs,i compenseze compulsiunea printr-un comportament de dependent,ă, corespunzător sensului involutiv al Eneagramei. Ele react,ionează astfel la disperarea pe care o resimt făcându-s,i sperant,e des,arte.

“CENTRII” ENERGETICI FUNDAMENTALI AI PERSONALITĂT, II :

a) Centrul energetic visceral sau vital corespunde înrădăcinării în instinctivitate s,i în obis,nuint,e a comportamentului. Motivat,ia esent,ială este aceea a subzistent,ei. Această funct,ionare la nivel instinctiv se traduce printr-o cons,tientizare pregnantă a corpului, de la care se as,teaptă react,ii prompte la situat,ia prezentă.

b) Centrul energetic al inimii sau emot,ional corespunde unei viet,i trăite predominant la nivelul sensibilităt,ii emot,ionale s,i sentimentului. Experient,a este, înainte de toate, de ordin afectiv, sensibil. Grija esent ,ială prives,te relat,ia cu ceilalt,i, iar această relat,ie se bazează pe emot,ie. A trăi înseamnă a simt,i.

c) Centrul energetic al capului sau cerebral este asociat cu reflect ,ia, cu gândirea. Putem vorbi astfel de un centru activ sau gânditor. Reflect ,ia

313

Page 314: Eneagrama și diverse.docx

necesită o anumită detas,are de planul imediat, care permite reconstruirea realităt,ii prin intermediul unui model, în conformitate cu o semnificat,ie. Această gândire trimite apoi la act ,iune, consecint,ă firească a unei hotărâri cons,tiente. Cel care trăies,te la nivelul gândirii înt,elege ceea ce se petrece cu el s,i poate fi cons,tient de ceea ce face.

Fiecare tip al Eneagramei prezintă un centru dominant, prin intermediul căruia se afirmă mai mult exponent ,ii săi, s,i datorită căruia apare o disfunct ,ionalitate, un dezechilibru. În mod ideal, fiecare dintre aces ,ti centri ar trebui să intervină în situat,iile specifice activităt,ii sale, dar integrându-se într-un joc de ansamblu, în care omul este privit ca un întreg. Nici unul dintre aces ,ti centri nu trebuie să-l substituie pe altul; a face o alegere între ei înseamnă a tulbura cursul armonios al fluxului energetic, deci a sărăci s,i a denatura experient,a personală. În realitate, în loc să recurgă la centrul potrivit fiecărei circumstant ,e, eul îs,i limitează singur sfera de cuprindere, făcând apel mai ales la un anumit centru, în care crede că îs,i găses,te energia ce-i asigură reus,ita.

DOBÂNDIREA UNEI DEPRINDERI

Fiecare centru energetic are un anumit grad de autonomie, prin care îs ,i asigură funct,ia specifică, dar activitatea lui este, în mod normal, permanent influent ,ată de ceilalt,i doi. Putem vorbi în acest sens chiar de o proiect,ie funct,ională a fiecărui centru în ceilalt,i doi. Astfel, centrul visceral generează nu doar instinctivitate pură, ci s,i emot,ii s,i gânduri modulate la nivelul său. “Inima” sau centrul emot,ional poate produce, la rândul său, gândire s ,i instinctivitate, desigur modulate în propriul registru, iar “capul” sau centrul cerebral poate da nas,tere unor emot,ii s,i react,ii instinctive filtrate pentru nivelul său. În anumite momente, această substitut,ie funct,ională poate avea avantaje s,i este chiar necesară. Astfel se petrec lucrurile, de exemplu în cazul în care se urmăres ,te dobândirea unei deprinderi. Gândirea capătă o nuant ,ă de instinctivitate. Dacă batem la mas,ină un text, “capul” comandă mis,carea degetelor. O secretară experimentată însă, nu mai are nevoie de această coordonare mentală, care chiar ar determina-o să gres,ească. În cartea sa “In Search of the Miraculous” (În căutarea miraculosului), Piotr Uspenski dă exemplul soldatului exersat s ,i al recrutului la un exercit,iu de tir. În vreme ce recrutul nu a dobândit încă deprinderea necesară, făcând apel la centrul “cap” pentru fiecare mis ,care, veteranul face totul din instinct, obt,inând rezultate mult mai bune.

314

Page 315: Eneagrama și diverse.docx

Un tip visceral abordează situat,iile spunând: “Sunt as,a cum sunt. Luat,i-mă ca atare.” Un tip emot,ional se întreabă: “O să mă placă, sau nu?” Un tip cerebral începe prin a face un pas înapoi, întrebând: “Vor merge oare toate acestea împreună?”

Tipurile 3, 6, 9 sunt tipurile-nucleu ale fiecărui centru energetic sau “punctele de refuz” ale acestor centri, adică tipurile de personalitate cele mai tentate să îs,i nege problemele. Altfel spus, ele refuză să recunoască faptul că se lasă coples,ite de tendint,ele specifice unui centru anume. Aceste persoane fac, în mod stereotip, apel la un singur centru, chiar s ,i în situat,iile în care ar fi mai potrivită intervent,ia celorlalt,i. Din această cauză, însă, nici centrul dominant nu funct,ionează corespunzător. Astfel, persoanele din tipul NOUĂ au probleme de funct,ionare la nivel instinctiv, cele din tipul TREI au deficient ,e la nivel emot,ional, iar cele din tipul S, ASE au unele dificultăt,i de natură intelectuală.

Orice tip are tendint,a naturală de a impune tendint,ele centrului preferat,“scurtcircuitând” centrul energetic vecin s,i blocând, aproape în totalitate, centrul “opus” în favoarea centrului dominant.

DEPĂS, IREA COMPULSIUNILOR. CONTRACARAREA COMPULSIUNII

Dacă suntem dominat,i de o compulsiune, avem nevoie de ajutor. În principiu, o intervent,ie salvatoare poate veni din trei surse: de la noi îns ,ine, de la ceilalt,i s,i, în mod nemijlocit, de la Dumnezeu.

Compulsivul poate, în primul rând, să se ajute singur, urmărind să-s ,i înt,eleagă problemele s,i străduindu-se să găsească o solut ,ie. El poate, de asemenea, să primească sprijin de la ceilalt ,i, mai ales de la prietenii capabili să-i înt ,eleagă dificultăt,ile s,i să-l sust,ină în depăs,irea lor. În sfârs,it, dar nu în cele din urmă, el poate să caute sust,inere la Dumnezeu, descoperind prin credint ,ă calea de scăpare s,i tămăduirea oferite de El.

Cele trei forme de ajutor nu sunt decât cele trei aspecte ale mântuirii. Acest ultim cuvânt, mântuirea, desemna, în vechime, plata pentru răscumpărarea unui sclav. Ori, dacă privim analogic, compulsiunea scăpată de sub control chiar este o formă de sclavie, un gen de piedică lăuntrică ce nu permite accesul neîngrădit la plenitudinea naturii umane. Eliberarea de sclavia naturii inferioare a omului are “pret,ul” ei, care trebuie plătit. Prin Patimile s ,i Învierea Sa, Iisus a deschis întregii omeniri o cale pentru eliberarea din această robie. Astfel, El ne cheamă pe tot,i să murim pentru viat,a patimilor pentru a ne regăsi sufletul,

315

Page 316: Eneagrama și diverse.docx

eliberându-l s,i trezindu-l la o nouă viat,ă, întru duh (Matei 16,25). Cu put,in înainte de răstignire, Iisus le cere ucenicilor Săi să se slujească unul pe celălalt (Ioan 13,14 s,i următoarele) s,i insistă asupra necesităt,ii de a trăi cu credint,ă în suflet, căci aceasta deschide fiint,a către lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu, care-l face pe om părtas, al Împărăt,iei Sale.

Trebuie să act,ionăm pentru a ne controla propria compulsiune, trecând astfel de la starea de dependent,ă pulsională la cea de “răscumpărare din sclavie”. Nu se pune problema să ne schimbăm tipologia, adoptând o alta, căci oricât am dori, nu vom putea reveni asupra alegerilor pe care le-am făcut în copilărie. Salvarea nu constă, deci, în suprimarea personalităt ,ii existente, ci în transformarea sa profundă, care act,ionează în mod direct asupra cauzelor originare, seminale ale compulsiunii. (notă personală: studiul din ayurveda al celui de-al s,aptelea constituent corporal shukra dhatu s,i funct,ia sa psihică garbopathi ar putea ajuta)

În principiu, transformarea la nivel intelectual constă în a depăs ,i o “idee falsă” prin adoptarea treptată a “ideii divine” pe care cea dintâi o oglindes ,te în mod deformat, în vreme ce, la nivel afectiv, transformarea presupune o adevărată metamorfoză a fiecărei patimi în virtutea a cărei “umbră” este, iar la nivel instinctiv transformarea este legată de o anumită deschidere a fiint ,ei fat,ă de influent,a s,i inspirat,iile divine al căror purtător este Duhul Sfânt (notă personală: obt,inerea unei init,ieri în svara yoga ar putea ajuta). Toate aceste metamorfoze se desfăs,oară în mod diferent,iat pentru fiecare tip de personalitate.

Propria noastră contribut,ie la “răscumpărare” presupune să mergem “în sens integrator”, adică să ne opunem atitudinii pe care tipul nostru de personalitate o consideră în mod obis,nuit ca pe un motiv de mândrie.

AFIRMAT, II INTEGRATOARE: 5: EU S, TIU –> 8: EU SUNT PUTERNIC –> 2: EU AJUT –> 4: EU SUNT UNIC

–> 1: EU LUCREZ –> 7: EU SUNT FRUMOS –> 5: EU S , TIU ;; 6: EU SUNT LOIAL –> 9: EU MĂ SIMT FOARTE BINE –> 3: EU AM SUCCES –> 6: EU SUNT LOIAL –> ...

Dobândirea controlului asupra compulsiunii plecând de la cele trei atitudini fundamentale: agresivă, dependentă s,i retractilă : 8, 3, 1 : OFENSIVĂ(AGRESIVITATE) –> 2, 6, 7 : ADAPTARE (DEPENDENT , Ă) –> 5, 9, 4 : DEFENSIVĂ (RETRAGERE)

316

Page 317: Eneagrama și diverse.docx

Tipurile agresive (8, 3, 1) în loc să-s ,i mai reverse agresivitatea împotriva societăt,ii vor învăt,a să accepte lumea as,a cum este ea. Tipurile dependente (2, 6, 7) în loc să cadă mereu pradă conformismului social vor urmări să-l evite cât mai mult posibil. Tipurile retractile (5, 9, 4) vor urmări să se afirme mai mult s ,i vor trece de la o atitudine defensivă la una ofensivă în raport cu societatea.

TRANSFORMAREA LĂUNTRICĂ :

Este bine să urmărim eliberarea de compulsiunea caracteristică tipologiei noastre fie făcând apel la propriile resurse, fie recurgând la ajutorul unui prieten capabil să ne înt,eleagă, dar urmând de fiecare dată sensul de integrare al Eneagramei. Ca să ne vindecăm în profunzime însă, crucială este relat ,ia personală, directă pe care o avem cu Dumnezeu. Pentru a o descrie, vom vorbi de abandonarea în fat,a voint,ei divine, căci aceasta constituie unica modalitate de a intra în comuniune cu Dumnezeu s ,i de a recunoas,te locul care-I revine, ca sursă creatoare a tuturor lucrurilor s ,i ca Mântuitor venit să restaureze lumea. Doar încredint,ându-ne cu totul voint,ei Sale vom reus,i să trezim energiile profunde ale fiint,ei noastre. Pentru o mai us,oară înt,elegere a procesului, îl vom împărt,i teoretic în etape: mai întâi, are loc transformarea intelectuală, metamorfoza viziunii noastre asupra lucrurilor, care ne permite să intuim, să întrezărim perspectiva planului divin. Această primă modalitate de transformare o antrenează pe a doua, cea afectivă, emot ,ională, care ne atinge inima. Apoi, devine posibilă cu adevărat transformarea s ,i integrarea superioară a energiilor vitale, instinctive ale naturii umane.

Transformarea lăuntrică survine, prin urmare, atunci când, prin credint ,ă, ne înrădăcinăm în Dumnezeu, acceptându-l drept ceea ce este s ,i redobândindu-ne astfel încrederea în puterea s,i în iubirea Sa. Această încredere în El este cea care ne permite apoi dobândirea încrederii în fort ,ele noastre interioare cele mai profunde, chiar incons,tiente, s,i rebrans,area la propriile resurse energetice, fără a ne simt,i amenint,at,i că am pierde controlul sau că am fi strivit ,i de o posibilă evolut,ie nefastă a lucrurilor. (notă personală: o init ,iere în s,ivaismul cas,mirian ar putea ajuta)

CAPCANELE CARACTERISTICE CELOR NOUĂ TIPOLOGII ALE ENEAGRAMEI :

1: PERFECT, IONISM ; 2: SLUJIRE ; 3: EFICIENT, Ă ; 4: AUTENTICITATE; 5: CUNOAS, TERE ;

6: SECURITATE ; 7: IDEALISM ; 8: JUSTIT, IE ; 9: DISPRET, DE SINE

317

Page 318: Eneagrama și diverse.docx

CAPCANA constă s,i este mijlocită de slaba manifestare în fiint ,ă a ideii divine corespunzătoare s,i este un gen de “umbră” a acesteia. Căderea în capcană constă în angrenarea incons,tientă s,i continuă într-o formă dată de act,iune, prin impulsul cons,tiint,ei egotice, fapt care duce la prinderea într-o schemă de comportament compulsiv, la pierderea libertăt,ii s,i la blocarea cres,terii personale. Cel care crede că se acceptă as ,a cum este, fiind, în realitate, prins în capcana compulsiunii sale, nu face, de fapt, decât să fugă de responsabilitate. Refuzul său de a act,iona îl conduce tocmai alegerea care îl înlănt ,uie. El consimte la sugestiile cons,tiint,ei egotice, care îl determină să creadă în sinea lui: “nu am nevoie de lume pentru a mă desăvârs,i”. Însă aceasta nu este decât o strategie subterană de conservare a acestei fat,ete limitate a fiint,ei.

La baza abandonării de sine în fat,a voint,ei lui Dumnezeu stă acceptarea unei idei divine care vine să dezrădăcineze eul din convingerile sale personale asupra mântuirii, ajutându-l să recunoască faptul că nu există vreo reus ,ită în afara celei care vine de la Dumnezeu. Acesta este adevărul în fat ,a căruia este important să ne deschidem, dacă dorim cu sinceritate să ne eliberăm de fixat ,ia asupra propriei persoane.

CELE NOUĂ IDEI, CREDINT, E SAU PRINCIPII DIVINE CARE ÎNCEP SĂ LUMINEZE TRĂIREA FIINT, EI, PE MĂSURĂ CE TRANSFORMAREA INTELECTUALĂ DEVINE MAI PROFUNDĂ :

1: PERFECT, IUNE DIVINĂ ; 2: GRAT, IE DIVINĂ ; 3: VOINT, Ă DIVINĂ ;4: ORIGINE DIVINĂ ; 5: PROVIDENT, Ă DIVINĂ ; 6: CREDINT, Ă DIVINĂ ; 7: LUCRARE DIVINĂ CREATOARE ; 8: COMPASIUNE DIVINĂ ; 9: IUBIRE DIVINĂ NECONDIT, IONATĂ

;; CELE NOUĂ VIRTUT, I SAU CALITĂT, I CARE POT FI DOBÂNDITE PRIN TRANSFORMAREA EMOT, IONALĂ PROFUNDĂ: 1: SENINĂTATE ; 2: UMILINT , Ă ; 3: CINSTE ; 4: ECHILIBRU ; 5: DETAS , ARE ; 6: CURAJ ; 7: CUMPĂTARE 8: PURITATE ; 9: ACT, IUNE .

Când sfera de fort,ă a “capului” s,i-a însus,it noua viziune a dezvoltării s ,i a evolut,iei s,i o transmite apoi “inimii” care răspunde cu dragoste urmează transformarea afectivă. Privind reus,ita deplină din perspectivă dumnezeiască s,i încredint,ându-se cu toată fiint,a divinului, persoana se poate elibera de devierea care este provocată de ideea mântuirii prin propriile puteri. Ea va

318

Page 319: Eneagrama și diverse.docx

putea percepe realizarea plenară de sine ca efect al mântuirii divine s ,i al participării la Împărăt,ia lui Dumnezeu.

Am văzut până acum că patima nu este nimic altceva decât o deformare caracteristică a fiecărui tip de personalitate. Virtutea vindecătoare, cea care îndreaptă fiecare patimă, conduce pe cel perseverent la o nouă atitudine, la o nouă stare afectivă.

Pentru un tip de personalitate dat, transformarea afectivă înseamnă depăs ,irea patimii specifice s,i însus,irea treptată a virtut,ii corespunzătoare. Această adevărată metamorfoză constă întotdeauna în descoperirea unui aspect particular al iubirii lui Dumnezeu, care trimite întotdeauna la iubirea Sa esent,ială.

CELE NOUĂ TIPURI DE PERSONALITATE - TIPUL UNU

Fort,a principală a tipului UNU este capacitatea de perfect ,iune Copilăria s,i

mecanismul de apărare

Despărt,irea de mediul perfect al esent,ei s,i de sânul matern se află la originea compulsiunii s,i a tendint,ei principale: mânia. Nu există nici o contradict ,ie între tendint,a principală s,i compulsiunea tipului UNU: el trăies ,te într-o permanentă luptă interioară. În general, în copilărie, persoana de tipul UNU a avut impresia că ceilalt,i as,teptau multe de la ea. A fost obligată să devină un copil bun, o elevă bună, fără să fie recompensată în vreun fel. Aceste as ,teptări erau adesea irealizabile, lucru care o făcea să se înfurie. O furie pe care a fost învăt ,ată să s,i-o reprime (“O fetit,ă atât de bună ca tine să se înfurie, ce bădărănie!”), astfel încât mânia a devenit - în acelas ,i timp (este singurul caz în Eneagramă) - s ,i compulsiunea, s,i tendint,a sa principală, adică lucrul de care este stăpânită cel mai des (tendint,a principală) s,i lucrul pe care încearcă să-l evite (compulsiunea).

Ca să evite criticile celorlalt ,i, o tânără de tipul UNU se critică ea singură. Astfel, ea s,i-a construit un nivel de exigent ,ă foarte înalt în privint ,a ei s,i, treptat, a început să aibă aceleas,i exigent,e s,i fat,ă de ceilalt,i.

Ca să se descurce, mica persoană de tip UNU s ,i-a creat un mecanism de apărare: react,ia - format,ie react,ională - adică: să react,ioneze altfel decât se as,teaptă ceilalt,i.

319

Page 320: Eneagrama și diverse.docx

ex: Când este furioasă pe colega ei Xenia, Gertrude îi surâde cu amabilitate s ,i îi dă sfaturi bune.

Prima atent,ie

Tipul UNU este în primul rând interesat de ceea ce este corect sau incorect în interiorul său, la ceilalt,i, în situat,ia în care se află, în funct,ie de criteriile personale.

ex: Când Alina intră într-o sală de conferint,e, ea se întreabă în primul rând dacă atitudinea s,i înfăt,is,area sa sunt sau nu corecte, apoi studiază locul s,i verifică dacă totul este în ordine...

Compulsiune: evitarea mâniei. Aceasta înseamnă, în mod special: să evite să se înfurie, să-s,i reprime mânia.

Ordinea centrilor: 1. Centrul instinctiv 2 s,i 3. Centrii emot,ional s,i mental, reprimat,i amândoi în egală măsură.

Tendint,a principală: mânia ; În mod fundamental, tipul Unu este mâniat pe viat,ă. El consideră că lumea nu este bine făcută s ,i că oamenii sunt nis,te incapabili. El simte că trebuie să o perfect ,ioneze. El depune mult efort ca să-s ,i stăpânească mânia. Dar, din când în când, presiunea este prea puternică s ,i atunci face în as,a fel încât furia sa să pară justificată.

ex: Oana se înfurie pe sot,ul ei: “T, i-am spus că nu trebuie să-i las,i pe copii să se joace în curte. Es,ti un...!”

Motivat,ii principale: Să fie apreciat pentru calitatea lucrurilor pe care le face. Tipul Unu vrea să aibă dreptate, vrea să-i schimbe pe ceilalt ,i - uneori, cu multă învers,unare - ca să-s,i justifice punctul de vedere, vrea să fie deasupra oricăror critici, astfel încât nimeni să nu-l condamne.

Viat,a relat,ională : În viat,ă, tipului Unu îi este teamă înainte de toate de mânie. A sa sau a celorlalt,i. As,a că s-a gândit că există un mod radical de protect ,ie: să fie perfect. Aceasta l-a făcut să fie extrem de exigent cu el însus ,i s,i cu ceilalt,i. Din păcate, nimeni nu este perfect, nimeni nu poate să facă toate lucrurile perfect. Tocmai din această cauză, el ar vrea să scape de mânia pe care o simte împotriva lui însus,i.

Când ceilalt,i nu sunt “perfect,i” în ochii lui, tipul Unu va îndrăzni să-s ,i exprime furia abia după ce va fi convins de justet ,ea mâniei pe care o resimte împotriva lor. Această mânie stăpânită provoacă adesea gelozie în relat ,iile intime, lipsă de

320

Page 321: Eneagrama și diverse.docx

suplet,e în relat,iile sociale, când persoana de tip Unu se închide cu us ,urint,ă în atitudini dogmatice (integriste).

Toate aceste lucruri îl împing pe tipul Unu să încerce să aibă dreptate. De aceea este mai bine să evităm disputele cu el s,i să-i lăudăm seriozitatea, dar aceasta nu înseamnă că el nu apreciază umorul. Tipul Unu se enervează (s,i tocmai acest grad de neexprimare al adevăratei mânii, care este enervarea, va învenina lucrurile, pentru el - în mintea sa) atunci când ceilalt,i nu sunt atent,i la detalii (respect în modul de a-l trata, punctualitate, modul de a se prezenta).

Tipul Unu încearcă să perfect,ioneze aproape totul, chiar s,i relat,iile pe care le are cu ceilalt,i. Îl vet,i vedea preocupat de simt,ul de răspundere, cu atent,ia îndreptată către etica relat,iilor. Fiindcă tipul Unu consideră viat,a ca fiind un lucru foarte serios, el nu este un mare amator de distract,ii, putând deveni un partener dezagreabil “dacă îl faci să-s,i piardă vremea”.

În orice caz, atunci când simte că există un aspect negativ într-o relat ,ie, el este înclinat să-i pună capăt. Dimpotrivă, când se angajează într-o relat ,ie, el face acest lucru cu multă seriozitate. În mod obis ,nuit, tipul Unu consideră că relat ,iile familiale sunt extrem de importante.

Mesaje apreciate: Tipul Unu apreciază:

¤ să fie felicitat, fără să fie flatat, pentru calitatea muncii sale;

¤ franchet,ea s,i corectitudinea în expunerea problemelor;

¤ grija pentru detalii (într-un raport, când îl primes,te);

¤ să-i arăt,i că îi apreciezi sfaturile;

¤ să-i arăt,i că îl apreciezi chiar s,i atunci când nu este perfect; ¤ ca

în prezent,a sa lucrurile să fie făcute “cum trebuie”.

Mesaje care îi displac: Tipul Unu nu apreciază:

¤ repros,urile, criticile;

¤ subestimarea detaliilor;

¤ improvizat,ia, dezordinea;

¤ exprimarea spontană a emot,iilor, marile scene.

Relat,iile cu celelalte tipuri

321

Page 322: Eneagrama și diverse.docx

¤ Cu un alt tip Unu: parteneriat convent,ional. Se vor comporta ca doi parteneri model, fără mari efuziuni sentimentale, dar e posibil să se simtă plictisit ,i...

¤ Cu un tip Doi: parteneriat contradictoriu.

Parteneriat destul de dificil (tipul Unu se refugiază în perfect ,iune, căutând defectele tipului Doi, tipul Doi se refugiază în emot ,ii, acuzându-l pe tipul Unu de răceală). Cu except,ia cazului când partenerii evoluează s,i când fiecare se îmbogăt,es,te cu calităt,ile celuilalt...

¤ Cu un tip Trei: parteneriat cu un mare risc exploziv. Tipul Unu poate să aprecieze în mod pozitiv caracterul cuceritor al tipului Trei, dacă reus ,es,te să nu-l agaseze cu exigent,ele sale de perfect,iune. Tipul Trei poate să aprecieze simt,ul organizatoric al tipului Unu. Pot apărea dificultăt,i pentru că există un spat,iu prea îngust pentru exprimarea emot,iilor s,i datorită modului lor diferit de a aborda aspectele morale: tipul Unu este intransigent, tipul Trei este nepăsător.

¤ Cu un tip Patru: parteneriat foarte delicat. Tipul Patru riscă să-l indispună în permanent,ă pe tipul Unu pentru că îs ,i exprimă emot,iile. Tipul Unu vrea exactitate, “seriozitate”, acolo unde partenerul său îi răspunde prin provocare s ,i prin etalarea stărilor lui sufletes,ti. Posibilitate de evolut,ie, care necesită răbdare s,i curaj, datorită dorint,ei de autenticitate care îi animă pe amândoi, des,i metodele lor sunt diferite.

¤ Cu un tip Cinci: parteneriat bazat pe înt ,elegere. Facilităt,i în găsirea multor puncte de înt,elegere: rigoare, atitudine distantă fat ,ă de emot,ii. Riscuri de conflict dacă tipul Unu încearcă să-s ,i exercite controlul asupra partenerului. Posibilităt,i de înt,elegere dacă încheie un acord conform căruia tipul Unu va asigura, pentru ambii parteneri, “legătura socială” cu restul lumii.

¤ Cu un tip S, ase: parteneriat de complicitate. Mari complicităt ,i bazate pe aceeas,i nevoie de rigoare, de securitate, de rutină. Viat ,ă destul de ternă care - în cele din urmă - poate să devină dificilă, în special dacă unul dintre parteneri evoluează...

¤ Cu un tip S, apte: parteneriat “contra naturii”. Nu poate să evolueze pozitiv decât prin bunăvoint,ă reciprocă, afect,iune s,i dragoste. O cale - specializarea rolurilor, tipul Unu asumându-s,i sarcinile riguroase pe care le implică viat,a socială, iar tipul S, apte ocupându-se de distract,iile de care tipul Unu are atâta nevoie, chiar dacă nu mărturises,te întotdeauna acest lucru cu us,urint,ă.

322

Page 323: Eneagrama și diverse.docx

¤ Cu un tip Opt: parteneriat cu risc competitiv. Dificil, mai ales dacă amândoi vor să conducă. Evolut,ie posibilă dacă se instalează o reală complicitate de specializare: tipul Unu să aprecieze capacitatea de a lua decizii a tipului Opt, tipul Opt să aprecieze caracterul sârguincios s ,i bărbatul (femeia) rat,ional(ă) din fat,a sa.

¤ Cu un tip Nouă: parteneriat de complicitate. Înt ,elegere destul de evidentă în privint,a unor probleme considerate ca importante pentru ei: ordinea, armonia, luarea de decizii după o gândire matură, imaginea unor persoane senine care îs ,i stăpânesc emot,iile. Dificultăt,i: tipul Nouă să suporte discursurile moralizatoare ale tipului Unu, tipul Unu să suporte tendint ,a de “aplanare cu orice pret ,” a tipului Nouă.

Luarea de decizii: Pentru tipul Unu, este important să analizeze “justet ,ea” unei decizii. “Important este ca lucrurile să poată fi făcute corect!” Virtute: răbdarea - Evoluând, tipul Unu îs,i învinge tendint,a principală s,i devine răbdător.

ex: Des,i i-a comunicat sot,ului ei că nu dorea ca micut,ii să se joace în curte, Irina îi va spune pe un ton calm, asertiv s,i agreabil: “Dragul meu, vrei să le spui copiilor să se joace în altă parte, dar nu în curte? Mult ,umesc.” Cuvântul-cheie: trecutul

Dat fiind faptul că, pentru el, solut,iile problemelor de astăzi sunt în conformitate cu unele norme, în mod evident tipul Unu se va orienta cel mai adesea spre căutarea acestor norme. La fel de important pentru el este să-s ,i poată planifica lucrurile. Fiind perfect,ionist, este evident că niciodată nu cere suficient timp ca să le facă pe toate corect.

“Niciodată nu ai destul timp ca să faci lucrurile cum trebuie”.

Regresiv: foxterrier; evolutiv: furnică. Descrierea

succintă a tipului Unu

Tipul Unu evoluat

În faza de integrare, tipul Unu evoluează spre înt ,elepciune s,i tolerant,ă. Este capabil să dea dovadă de realism, să fie nuant ,at s,i să accepte părerile altora. Este rat,ional, cons,tiincios s,i moderat. În acest caz, el face mari eforturi pentru idealurile sale înalte s,i încearcă să fie agreabil s,i obiectiv cu ceilalt,i. Acordă multă important,ă caracterului etic al act,iunilor sale (uneori, act,ionează ca un bun profesor de morală), al judecăt,ilor s,i al comportamentelor sale.

323

Page 324: Eneagrama și diverse.docx

Dă dovadă de o înaltă integritate personală. Asimilează calităt ,ile tipuluiS, apte.

Tipul Unu mediu

Demn de încredere, productiv, autodisciplinat, loial, cons ,tiincios s,i săritor la nevoie, el este amabil s,i plin de umor. Act,ionează ca un ves,nic idealist, învers,unat, înclinat spre perfect,iune în toate domeniile: este un reformator aflat într-o permanentă luptă. Uneori, se simte depăs ,it de responsabilităt,ile pe care le are. Îs,i face timp ca să-s,i sust,ină părerile s,i încearcă să-s,i convingă anturajul. Ordonat s,i eficient, el este mai curând impersonal s,i îs,i controlează prea mult emot,iile. Judecându-i pe ceilalt,i într-un mod foarte critic (este campionul expresiilor “Trebuie”, “Tu trebuie să”...), devine perfect ,ionist s,i “workaholic”(persoană care se spetes,te muncind, care simte încontinuu nevoia de a munci.) se indignează repede, este art,ăgos s,i dornic să-i pedepsească pe ceilalt,i. Convins că în orice domeniu nu există decât o singură cale, el se străduies,te să-s,i impună gândirea binară (alb sau negru, bun sau rău), iar din această cauză ia cu greu o hotărâre (“S , i dacă nu este bine as,a?”) s,i încearcă să amâne termenele scadente. Suportă foarte greu să fie surprins pe picior gres ,it.

Tipul Unu către regres

În faza regresivă, tipul Unu poate să fie vanitos, intolerabil, dogmatic s ,i sever în judecăt,ile sale, nesuportând să fie prins pe picior gres ,it. Act,ionează uneori în opozit,ie cu propriile declarat,ii, în mod ipocrit. În fine, îi pedepses ,te cu us,urint,ă pe ceilalt,i. Devine “integrist”. Asimilează aspectele negative ale tipului Patru. Tipul Unu către patologic

Devine crud, este expus la profunde depresii. DSM III: obsesiv-compulsiv (perfect,ionism permanent s,i maladiv).

Caracteristici specifice ale tipului Unu

Îs,i dezvoltă adesea un mecanism de defulare care se bazează pe existent ,a a două viet,i: una serioasă, alta în care este mai bizar. Întrucât societatea occidentală face deseori din tipul Unu un model, nu trebuie să ne mirăm atunci când vedem nenumărate persoane, care apart ,in altor tipuri de personalitate, “împrumutând” de la el câte ceva.

Dificultăt,i majore

324

Page 325: Eneagrama și diverse.docx

¤ Să fie obligat să suporte “ceva aproximativ”. ¤ Să întârzie la o întâlnire. ¤ Să plece în vacant,ă fără să fi studiat în prealabil harta turistică a regiunii, a hotelurilor s,i restaurantelor, fără să-s,i fi planificat deplasările. ¤ Să suporte vreo întârziere în aranjarea biroului său sau a colt ,ului personal de acasă. ¤ Să fie încontinuu “urmărit” de un “judecător interior”. ¤ Să aibă deseori sentimentul că este depăs,it de responsabilităt,ile sale, că nu poate niciodată să facă lucrurile atât de bine pe cât ar dori. ¤ Să fie obligat să suporte ca restul lumii să nu facă la fel ca el.

Gânduri s,i cuvinte frecvente

¤ “Se spune adesea despre mine că sunt metodic s,i organizat.”

¤ “Nu este prudent să-t,i arăt,i sentimentele.”

¤ “Eu nu mă supăr decât din motive extrem de serioase.”

¤ “Îi apreciez pe oamenii care se conformează regulilor.”

¤ “Îmi place să fac lucrurile cât mai perfect posibil, până în cele mai mici amănunte.”

¤ “Nu trebuie să act,ionăm decât în sensul ameliorării lucrurilor.”

¤ “Dacă cineva mă admonestează, ies din încurcătură cu un surâs.”

¤ “Nu îmi place să întârzii.”

¤ “Cred că în viat,ă trebuie să faci ce este bine s,i să condamni ce este rău.”

¤ “Nu îmi place să pierd timpul degeaba.”

¤ “Am în cap o voce care mă obligă să fac lucrurile cât mai bine cu putint,ă.”

¤ “Mi se întâmplă să fiu decept,ionat de mine însumi s,i de ceilalt,i atunci când ceva nu este în regulă.”

¤ “Am deseori impresia că timpul zboară tocmai atunci când am multe lucruri de făcut.”

¤ “Pentru a fi iubit sau apreciat de ceilalt ,i, este suficient să faci lucrurile perfect.”

¤ “Vasile rămâne întotdeauna până când termină treaba.”

¤ “Ea s,i-a dat demisia pentru că i s-a cerut să falsifice unele facturi.”

325

Page 326: Eneagrama și diverse.docx

¤ “Pentru fiecare fiint,ă, există un gen de activitate prin care poate să fie utilă societăt,ii, găsindu-s,i în acelas,i timp s,i ea fericirea.” ¤ Totul este interpretare a mint,ii."

Ce se spune despre ei

¤ “George este un bărbat foarte sensibil, foarte inteligent s,i foarte cultivat.Este o plăcere să te numeri printre prietenii săi.”

¤ “Este un pisălog, un perfect,ionist!”

¤ “În ziua în care Tudor ne va părăsi, vom avea nevoie de două persoane ca să-l înlocuim!”

¤ “Dacă ceva nu este în ordine, Viorel se supără!”

¤ “Pentru ea nu există o alternativă, un lucru este bun sau rău.” ¤ “Alexandru este un excelent colaborator. Întotdeauna se străduies,te foarte mult.”

Stările Eului în Analiza Tranzact,ională

¤ Adult ¤ Copil Adaptat ¤ Părinte Dominator Critic (care se poate transforma în Persecutor), în special în privint,a sa; act,ionează cu multă dificultate ca Părinte Protector.

Dispozit,iile Eului: 1. Fii perfect (s,i Fii perfect pentru mine) 2. Fii puternic.3. Grăbes,te-te.

Personalităt,i de tipul Unu

Jean Delors, Rika Zarai, Ioan-Paul al II-lea, Margaret Thatcher, Martin Luther, Elisabeta a II-a, Cousteau. ¤ Personaje: Mister Spock, Mary Poppins. Ce nu ar avea lumea dacă n-ar exista Tipul Unu

În fat,a greutăt,ilor viet,ii, tipul Unu a reus,it să-s,i sublimeze mânia orientândus,i această energie spre idealuri înalte s,i dezvoltându-s,i un talent important pentru omenire: simt,ul exigent,ei personale.

¤ Integrare (Evolut,ie) prin cumpătare s,i optimism. Fort,a principală: perfect,iunea, virtutea: răbdarea, mecanism de apărare: react ,ia, prima atent,ie: ce este corect/incorect la mine s,i la ceilalt,i.

¤ Regres (Dezintegrare) prin invidie. Compulsiune: evitarea mâniei, tendint ,a principală: mânia, mândrie: “sunt drept, eu muncesc”, orgoliu: “muncesc”. Ce

326

Page 327: Eneagrama și diverse.docx

este important: să aibă dreptate, să fie apreciat pentru calitatea lucrurilor pe care le face.

Eneagrama propune o teorie despre fiint,a omenească conform căreia fiecare îs,i făures,te o personalitate plecând de la compulsiunea sa, adică de la ceea ce fiecare “încearcă să evite cu orice pret,”. Această importantă not,iune este explicată în continuare.

Fiecare om posedă cele nouă fort ,e/tendint,e care alcătuiesc personalitatea umană, dar cum numai UNA este dominantă în fiecare om, de acum înainte vom vorbi despre tipul “Unu” sau “Doi” sau “Trei”, înt ,elegând prin aceasta: ¤ persoana la care domină fort ,a/tendint,a Unu ; ¤ persoana la care domină fort,a/tendint,a Doi etc. Tipul 1 pe scurt

ex: Popescu este contabil. Conducerea s,tie că se poate baza pe el fiindcă munces,te cu scrupulozitate. Cu colegii, Popescu are unele dificultăt ,i, dar mai ales cu Maria, căreia el îi repros ,ează “că plânge sau râde din nimic”, lucru care îl înfurie, dar nu îs,i arată mânia. În ceea ce prives ,te copiii, Popescu consideră că trebuie “să le bage în cap not ,iuni morale fundamentale”, as,a cum spune chiar el. Aceste lucruri îl fac să fie put ,in cam distant, dar, cu ei, ca s ,i cu ceilalt,i, i se întâmplă să fie răbdător s,i plin de umor.

O persoană care corespunde tipului Unu este o persoană care se deosebes ,te de celelalte printr-un înalt grad de exigent,ă (morală, în special) s,i printr-o dorint,ă de perfect,iune în tot ceea ce face. Este o persoană grijulie, ordonată, meticuloasă. Deseori, consideră că rezultatele nu sunt la înălt ,imea exigent,elor sale s,i acest lucru o face să se înfurie pe ceilalt ,i, ca s,i pe ea însăs,i. Nu-s,i exprimă însă această mânie, nu-s,i exprimă nici celelalte sentimente decât rareori, deoarece crede că asta i-ar determina pe ceilalt ,i să aibă păreri proaste despre ea. În fine, o mai caracterizează teama de a nu face lucrurile bine s ,i un mod de judecată binar (este bine sau rău, alb sau negru).

Pentru că în copilărie s-a identificat într-un mod negativ cu o “imagine de autoritate ideală”, mica persoană de tip Unu a acordat multă important ,ă interdict,iilor s,i a simt,it curând că nu se potrives,te cu modelele indicate de ceilalt,i, fapt care a dezvoltat în ea o teamă considerabilă fat ,ă de mânie (a sa s,i a celorlalt,i).

Compulsiunea sa: să evite mânia.

327

Page 328: Eneagrama și diverse.docx

¤ Atunci când sunt dominante trăsăturile sale pozitive, persoana de tip Unu este atentă cu ceilalt,i, răbdătoare. Îs,i exprimă cu dezinvoltură s,i respect idealurile înalte.

¤ Ce contează pentru tipul Unu: să fie apreciat pentru calitatea actelor sale să nu fie prins pe picior gres,it - să aibă dreptate.

DEFECTELE TIPULUI UNU:

Au o atitudine de resentiment. Obsesia unei perfect ,iuni ireale îi împinge să încerce să îndrepte totul: pe sine, pe ceilalt ,i, lumea. Incapacitatea lor de a realiza aceasta trezes,te în ei sentimentul coroziv al mâniei, care-i face resentimentari.

Se regăsesc deseori în fat,a unor munt,i atât de mari de lucrări, încât se simt dintr-o dată incapabili să ducă treaba la bun sfârs ,it. Dorint,a lor de perfect,iune le poate face să react ,ioneze cu disperare. Când au, însă, impresia că nu pot atinge indispensabila perfect,iune, ele riscă să renunt,e să mai facă ceva, devenind deprimate, melancolice s,i es,uează în disperare, burnout sau nebunie.

Involut,ia către patologie

Psihologia clasică este intransigentă în această privint ,ă: condit,ia umană este de asemenea natură încât toate fiint,ele omenes,ti îs,i dezvoltă o tendint,ă patologică. Dacă modul de a react,iona la condit,iile de viat,ă, în cazul unui număr - din fericire - limitat de indivizi, îi conduce pe aces ,tia spre ceea ce în mod convent,ional se numes,te patologia gravă, este bine să ne reamintim, că fiecare poartă în sine, în mod potent ,ial tendint,ele patologice la fel cum se întâmplă cu talentele s,i cu virtut,ile. (Îi aud pe unii spunând că există zile în care “parcă toată lumea a înnebunit!”. Îi sfătuiesc să recitească părerea mea despre rolul mass-mediei, al cărei succes depinde tocmai de gusturile morbide pe care mult,i dintre noi le vehiculează, având grijă, în general, să nu le considere ca atare).

Aceasta este marea diferent,ă dintre Eneagramă s,i psihologia clasică. Eneagrama este o s,coală de psihologie orientată către dezvoltarea s ,i înflorirea personalităt,ii umane, în timp ce a doua - tipic occidentală - s-a născut mai mult dintr-o nevoie de organizare socială, s ,i din această cauză a fost mai mult interesată de cunoas,terea diferitelor tipuri patologice.(notă personală: psihologii au ajuns asemeni unor ghicitoare t ,igănci care au un set de cărt,i cu mutre de hidos,i din anii 1930, s,i pacientul naiv s,i credul orice ar alege că-i place

328

Page 329: Eneagrama și diverse.docx

sau îi displace cade în plasa unui calcul matricial simplist s ,i se potcoves,te cu un diagnostic ce nu mai poate fi infirmat.)

Totus,i, unii specialis,ti în Eneagramă - în special Helen Palmer, unul dintre promotorii acestei s,coli - au considerat că ar fi interesant să confrunte cele două abordări. Datorită acestui lucru, avem acum această diagramă a patologiilor, stabilită după “clasica s,i celebra” clasificare americană “Diagnostic and Statistical Manuel (Third Edition,) siglă DSM III”, tipologie de referint ,ă a medicilor, folosită s,i de companiile de asigurări în studierea asigurărilor pe viat,ă.

Ultima versiune a lui DSM, denumită DSM IV (1996), defines ,te patologia corespunzătoare lui Trei ca fiind “mitomanie”. (notă personală: se s,tie cătipologia Trei este specifică culturii americane actuale)

ENEAGRAMA PATOLOGIILOR

¤ UNU: Obsesiv/compulsiv în DSM; domină partea compulsivă. Tipul ambivalent pasiv al lui Milton.

¤ DOI: Isteric s,i dependent în DSM.

¤ TREI: Fără corelat,ie cu DSM. Mitomanie. Drogat de muncă, personalitate de tip A.

¤ PATRU: Depresiv s,i cu dezordini bipolare în DSM.

¤ CINCI: Schizoid s,i schimbător în DSM.

¤ S, ASE: Paranoic în DSM.

¤ S, APTE: Narcisist în DSM.

¤ OPT: Sociopat în DSM.

¤ NOUĂ: Pasiv, agresiv, obsesiv/compulsiv în DSM III; partea obsesivă domină. Tipul ambivalent activ al lui Milton.

Tipul de regresiune indicat de săgeată

Ceea ce provoacă o s,i mai mare admirat,ie fat,ă de această metodă, dinamică s,i riguroasă în acelas,i timp, este rolul - legat de surprinzătoarele aspecte matematice - săget,ilor Eneagramei. Într-adevăr, constatăm că, în faza regresivă, dacă o persoană de un anumit tip se ment ,ine în tendint,a sa principală s,i în compulsiunea sa, ea îs,i adaugă aspectele negative ale tipului indicat de săgeată.

329

Page 330: Eneagrama și diverse.docx

Dimpotrivă, observând sensul contrar al săget ,ilor (pe care le vom numi în continuare contra-săget,i), obt,inem tipul de la care preia aspectele pozitive în faza de integrare.

Când Mihut, (tipul Trei) este în faza de regres, el preia aspectele negative ale tipului Nouă, adică devine lenes, s,i începe să se teamă de conflicte.

SIFILISUL

SIFILISUL este o altă mare afect,iune diatezică, cunoscută de orice medic, sub toate aspectele ei: bacteriologic, anatomo-patologic, epidemiologic, clinic, terapeutic etc. Ba chiar, dintre toate maladiile specifice, sifilisul este, incontestabil, singura afect,iune căreia i se recunosc - unanim - posibilităt,i aproape nelimitate de a se transmite s,i de a impregna ereditar terenul biologic din tată în fiu, sau chiar sărind peste generat,ii.

Asemenea transmitere ereditară a morbidităt ,ii sifilitice este admisă în medicina oficială, într-un număr destul de mare de afect ,iuni s,i de distrofii. Din acest punct de vedere, singura deosebire mai importantă între cele două doctrine medicale constă în faptul că homeopatia se arată mult mai precaută s ,i mai judicioasă decât alopatia (mecanicistă).

Într-adevăr, medicina oficială clasează adesea sub eticheta generică de“sifilis”, un număr destul de mare de afect,iuni, pe care, neînt,elegându-le sau necunoscându-le, le atribuie foarte generoasă, singurei diateze ereditare admisă astăzi, fără contestare, în alopatie.

În realitate însă, multe dintre cazurile etichetate alopatic drept sifilis intră în cadrul altor diateze (psoră sau sicoză), pe care alopatia încă le ignoră, refuzând să le acorde cetăt,enia de onoare... morbidă, la care au dreptul.

Mai mult decât atât: cu tot Wassermanul lor negativ s ,i absent,a simptomelor certe de eredo-lues, se face adesea acestor pretins ,i sifilitici un tratament specific, mai mult sau mai put,in intens, care adaugă intoxinat,iei lor diatezice (de natură psorică sau sicotică) s ,i o intoxicat,ie medicamentoasă terapeutică, capabilă de a le bloca emonctoriile deficiente.

De altfel, această constatare este la fel de valabilă s ,i pentru cazurile de sifilis cert: dozele mai mult sau mai put ,in toxice, folosite în tratamentul alopatic al sifilisului, provoacă adesea o intoxinat ,ie medicamentoasă, care-s,i supra-adaugă propriile efecte toxice, intoxinat ,iei sifilitice originare a bolnavului. Mai tot ,i

330

Page 331: Eneagrama și diverse.docx

sifiliticii tratat,i alopatic sunt adevărat,i intoxicat,i medicamentos,i (mercuriali, bismutici sau arsenicali), s,i adesea, tratamentul lor homeopatic trebuie să înceapă printr-o adevărată dezintoxicare a exceselor terapeutice.

Ca s,i tuberculoza, sifilisul este o diateză care poate fi dobândită sau mos ,tenită. Sifilisul poate fi dobândit în cursul viet ,ii unui individ. Acesta, netratânduse sau tratându-se incorect, poate deveni la rându-i, funestul întemeietor al unei descendent,e morbide intoxinată diatezic. Impregnarea ereditară a organismului, prin toxine sifilitice, se poate traduce - ca s ,i la tuberculoză printr-o construct,ie particulară s,i patognomonică a scheletului: constitut ,ia fluorică a lui Nebel-Vannier.

Constitut,ia fluorică constituie deci o manifestare somatică a eredo-luesului, cu acelas,i titlu ca s,i celelalte stigmate eredo-luetice, descrise în patologia alopatică: nasul în s,a, dint,ii lui Hutchinson etc. Ca s ,i la tuberculoză, fondul diatezic sifilitic constituie un teren de predilect ,ie, pe care se pot dezvolta o sumă de afect,iuni, mai mult sau mai put,in specifice, precum: scarlatina, anginele recidivante, cres,terea defectuoasă, arierat,ia mentală, etc. “Scarlatina este o criză de eliminare a toxinelor sifilitice, afirmă Vannier. Când, în cursul unui tratament anti-sifilitic cu novarsenobenzol apare o erupt ,ie scarlatiniformă, Milian admite că acest medicament a creat o stare de mai mică rezistent ,ă fat,ă de germenul scarlatinos, care, trăind în t ,esuturile noastre, a profitat de această slăbiciune trecătoare, pentru a se manifesta vizibil...

... În realitate, scarlatina nu apare decât la fluorici, pojarul numai la fosforici, iar ambele maladii, numai la bolnavii cu o constitut ,ie mixtă, fosfo-fluorică, adică prezentând ambele eredităt,i, sifilitică s,i tuberculoasă." Ca s,i pentru diateza tuberculoasă, aceste afirmat,ii, care sunt rezultatul unor observat ,ii foarte cons,tiincioase, nu trebuie respinse “de plano”, pentru simplul motiv că ele sunt surprinzătoare s,i că nu figurează încă printre concept ,iile admise în medicina contemporană.

Sifilisul este deci s,i el o diateză specifică din punct de vedere morbid, constituind un teren de receptivitate electivă pentru anumite afect ,iuni mai mult sau mai put,in specifice. Sifilisul mai este numit s ,i diateza distructivă, în poves,tile românes,ti el fiind denumit “Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră”, cunoscut s,i ca frânt,ie, de unde gluma: Na-t,i-o frântă, că t,i-am dres-o! Persoanele cu monturi la degetele mari de la picioare, cu cataractă s ,i proteză Corega e foarte probabil să apart,ină stigmatului luetic.

331

Page 332: Eneagrama și diverse.docx

Iată grupul principalelor remedii diatezice toxi-infect ,ioase corespunzând sifilisului: Remedii isopatice: Syphilinum, Remedii homeopatice: Mercurius, Aurum, Kalium bichronicum, Argentum nitricum, Platina, Phytolacca, Nitricum acidum, Baryum carbonicum.

LUEZA (sau luetismul)

Hahnemann a descris a treia diateză ca fiind datorată sifilisului. Pentru homeopat,i, un sifilis, chiar bine tratat, nu numai că modifică profund organismul, dar poate imprima descendent,ei modificări precise. Prin termenul de luetism (diateză luetică) se înt ,elege tulburări patologice ereditare datorite nu atât direct treponemei, cât toxinei (care până la ora actuală este numai ipotetică, dar pe a cărei prezent,ă se bazează tratamentele homeopatice, care se dovedesc modificatoare active ale terenului (ADN-ului)).

Consecvent cu recomandarea făcută în cadrul sicozei, Hahnemann spune s ,i despre s,ancrul sifilitic: “nu-l atac niciodată, mult ,umindu-mă să administrez în interior cel mai bun preparat mercurial, convins că viciul intern odată învins, ulcerul s,ancros va dispărea cu el, ca o dependint ,ă necesară, ca un membru inseparabil de corp.”

“Cu toate acestea, în ciuda experient,ei a trei secole, numeros,i medici continuă să nu vadă într-un s,ancru decât o boală locală, pe care se grăbesc să o vindece la exterior, pentru a feri, zic ei, organismul de infectarea generală, după cum, în sicoză, sunt convins,i că nu au de a face decât cu un rău extern, pe care se grăbesc să-l distrugă prin excizie, ligatură s ,i cauterizare, fără să bănuiască că, încă înainte de aparit,ia vreunui simptom extern, sifilisul s,i sicoza preexistau s,i că un asemenea tratament nu poate decât să irite s ,i să agraveze, privând aceste vicii interne de supapa pe care s ,i-au deschis-o, spre avantajul organismului, pacificat pe această cale. Să mi se permită o întrebare: întreb ce ar deveni globul terestru dacă suveranilor statelor în care există vulcani, le-ar veni în minte să-i astupe?”

Hahnemann a conceput s,i combinat,ii de diateze, spre exemplu o combinat,ie între psoră s,i sifilis. Prion

Prionii sunt agent,i infect,ios,i nonconvent,ionali de natură proteică, lipsit,i de orice tip de acid nucleic, care produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale animalelor s,i omului, numite boli prionice (encefalopatii spongiforme transmisibile). Dintre acestea, cea mai cunoscută este

332

Page 333: Eneagrama și diverse.docx

encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), dar există forme de encefalopatie spongiformă s,i la alte specii de animale: scrapia (la ovine s ,i caprine), encefalopatia spongiformă a cervidelor etc. Din categoria bolilor prionice ale omului fac parte: boala Creutzfeldt-Jacob, insomnia fatală familială, boala Kuru, sindromul Alpers (la copil) etc.

Prionii sunt molecule normale de proteină, care devin infect ,ioase când iau o formă anormală. Ei nu sunt văzut ,i de sistemul imunitar, prin urmare nu sunt atacat,i, ei rezistă la temperaturi extreme s ,i la solvent,i puternici. (notă personală: s,tim că există (1) materie (2) antimaterie (3) materie întunecată

putem specula că forma anormală a proteinelor prionice ar putea fi o combinat,ie de materie s,i materie întunecată; am putea intui un focar de asamblare “jos” s,i probleme cu centrii de fort,ă muladhara s,i s,ahas,rara. Nanotehnologia merge până la 10ˆ-12 metri, cons ,tiint,a până la 10ˆ-24 metri, microscopul electronic măres,te de 10.000 de ori, microscopul optic Riff suprimat măres,te de 60.000 de ori. Cobra a făcut promisiunea că vor aparecamerele de vindecare cu tahioni, deci există sperant,ă!)

CUGETĂRI DIN SHANKHARA

(1) Toate judecăt,ile sunt false pentru că ele sunt part,ial limitate.

(2) Lumea în întregul ei este o frază în curs de rostire. Este o ordine care tocmai se formulează.

(3) Ordinea este a ansamblului s,i nu a episodului.

(4) Înregistrarea dezordinii echivalează cu un viciu în perspectivă.

(5) A percepe de fapt eroarea, este de a nu percepe mersul lumii.

(6) Răbdarea este condit,ia geniului. (Sfântul Augustin)

(7) A trage concluzii înseamnă de fapt slăbiciune mentală.

(8) Intelectul preferă prejudecata pentru că incertitudinea îl deranjează.

(9) Judecata ascunde un critic s,i nu un îndrăgostit.

(10) “NU” - întăres,te egoul în timp ce “DA” îl dizolvă.

(11) “NU” pune capăt oricărei posibilităt,i de dragoste, de abandon.

333

Page 334: Eneagrama și diverse.docx

(12) A crede în Dumnezeu înseamnă să spui da viet,ii, să stabiles,ti relat,ii.

(13) Cel care trăies,te în ignorant,ă este adormit.

(14) Cel care nu ascultă sfaturile bune este surd.

(15) Cel care nu rostes,te cuvinte frumoase atunci când sunt necesare, este mut.

(16) Puterea rezidă în răbdare.

(17) Lipsa de pasiuni s,i atas,amente este curajul.

(18) Cel care este lipsit de pasiuni este liber.

(19) Pasiunea necontrolată este poarta către iad.

(20) Cel care este plin de pasiuni este în întregime orb.

(21) Înt,elept este cel care poate să discrimineze între real s,i iluzie.

(22) Inima unui nebun sau a unui om care este incapabil de recunos ,tint,ă, care se teme, nu poate fi cucerită.

Prostituarea psihologiei în România

sau

Despre cum concurent,a neloială poate distruge credibilitatea unei profesii

Scris de S, tefan ALEXANDRESCU31/07/2013

Există unele profesii care conferă un titlu, de exemplu: medic, avocat, jurist, economist, psiholog. Reprezentant,ii acestor profesii au privilegiul de a-s ,i spori credibilitatea folosind un titlu cu acoperire legală în fat ,a numelor lor: dr., av., jur., ec., psih. Toate acestea, s ,i multe altele, sunt încetăt ,enite în gândirea comună precum figuri ale autorităt,ii. Oamenii de rând pot fi tentat,i să acorde mai multă greutate spuselor s ,i sugestiilor acestor oameni în baza titlului pe care îl folosesc. Am explicat despre mecanismul încrederii pe acest criteriu la români în acest articol publicat pe Economia Online (1) s ,i mai pe larg în cartea mea, “Căile persuasiunii în negociere” (2)

334

Page 335: Eneagrama și diverse.docx

Astăzi mă voi apleca în mod deosebit asupra unuia din aceste domenii, s ,i anume psihologia, în spet,ă consilierea psihologică s,i psihoterapia.

Psihologia, ca s,tiint,ă, a început să se dezvolte din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea, iar părintele fondator al psihologiei moderne este considerat filosoful american William James (3). De fapt, SUA au reprezentat s ,i domină în continuare, ca locomotivă a descoperirilor în psihologie, datorită aparatului incredibil de sofisticat s,i a metodologiei perfect,ioniste pe care a s,lefuit-o în ultimele două secole. În mod deosebit, psihologia a prosperat în SUA datorită faptului că a fost pusă în slujba corporat ,iilor s,i datorită fondurilor de cercetare. Această combinat,ie particulară, împreună cu sprijinul guvernamental, a făcut din psihologia modernă o afacere foarte profitabilă, care a explodat odată cu anii ’40. Nu doar psihologia industrială ca ramură, ci o adevărată industrie a psihologiei, pe fundamente de cercetare. Odată cu sfârs ,itul celui de-al doilea război mondial, mare parte din tehnicile psihologice de propagandă folosite pe timp de război cu scopuri militare au fost transformate într-o urias ,ă mas,inărie de relat,ii publice s,i publicitate, care angajau psihologi (4).

Un lucru mai greu de recunoscut este pentru mult ,i faptul că un vârf de lance în ceea ce prives,te descoperirile despre cum funct ,ionează mintea umană au avut-o armata s,i agent,iile de spionaj. Declasarea multora din dosarele secrete de acum 60-70 de ani dezvăluie metodele folosite cu succes de către acestea pentru investigarea s,i experimentarea facultăt,ilor intelectuale, a personalităt,ii s,i a memoriei, cum a fost spre exemplu proiectul MK-Ultra (5). Odată cu reîntregirea Germaniei după căderea Cortinei de Fier, s-a dezvoltat tot mai mult un nou pol pe harta psihologiei mondiale, constituit în centrul Europei. Nemt ,ii au dezvoltat s,i folosesc mii de teste psihometrice în domeniul corporativ, la standarde internat,ionale comparabile cu cele americane.Am făcut această scurtă descriere istorică pentru a întări ideea că psihologia a fost dezvoltată pentru a produce rezultate concrete, măsurabile s,i puternice în câmpuri foarte serioase, care depind de rezultate efective s,i, în general, ai căror conducători nu aruncă foarte mult,i bani de pomană.

România, la rândul ei, a produs mari psihologi, unii cu vocat ,ie filosofică sau sociologică. Aces,tia au rămas cunoscut,i ca autori de referint,ă în analele psihologiei moderne: Constantin Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dumitru Drăghicescu, Ernest Bernea, Mielu Zlate, Andrei Cosmovici, acum adormit ,i întru ves,nicie. Actualmente, alt,i mari psihologi români au preluat “făclia cunoas ,terii”

335

Page 336: Eneagrama și diverse.docx

s,i o duc mai departe în România prin cercetare, dezvoltare s ,i educat,ie. Numesc doar cât,iva: Dragos, Iliescu, Daniel David, Ticu Constantin, Florin Alin Sava, Dan Stănescu, Ion Dafinoiu, Aurel Stan, Zoltan Boghaty, Mihaela Porumb.

Student,ii lor s,i actualii proaspăt absolvent,i de psihologie, pe de altă parte, trăiesc în lumi diferite. Tinerii absolvent,i de psihologie au o lume complet separată de măiestria profesorilor lor. Această situat,ie este complexă s,i are mai multe cauze.

1. Student,ii români valoros,i în domeniul psihologiei preferă să îs,i continue studiile s,i să practice în alte t,ări ale UE, unde beneficiază de resursele s,i sprijinul necesar pentru un înalt nivel de performant ,ă. Această opt,iune este us,or de înt,eles, mai ales citind scrisoarea prof. univ. dr. psih. Daniel David adresată student,ilor din străinătate (6).

2. Distrugerea sistematică a sistemului de învăt ,ământ românesc a scăzut nivelul de cunos,tint,e ale student,ilor, nivelul de interes al profesorilor, cantitatea s,i calitatea programei de învăt,ământ din facultăt,i s,i standardele pentru evaluarea a ceea ce reprezintă o lucrare s ,tiint,ifică sau o cercetare universitară.

3. Scăderea sau tăierea fondurilor pentru cercetare acordate de Guvernul României a afectat negativ toate sectoarele, scăzând standardele s ,i calitatea cercetărilor din mediul universitar, de la an la an. Sensul cuvântului “cercetare” a fost pervertit, mutându-se accentul de la cercetarea de tip survey către studiile de caz sau as ,a-zisele “studii experimentale”. Pentru a încuraja student,ii, masteranzii s,i doctoranzii, sunt acum acceptate la conferint ,e nat,ionale s,i internat,ionale lucrări care acum 10 sau 15 ani nu ar fi obt ,inut nici măcar o notă acceptabilă ca proiect de facultate.

4. Student,ii nu mai citesc cărt,i tipografiate, iar profesorii nu îi mai condit,ionează să citească materiale de specialitate, îndeosebi din aria cercetării, pentru a obt,ine trecerea examenelor.

5. Inflat,ia diplomelor are ca efect goana după cursuri, specializări s ,i formări în afara ariei universitare, în care accentul este mutat, îndeosebi în psihologia clinică, de pe supervizare pe încasarea unor onorarii de către formatorii care astfel îs,i câs,tiga pâinea pe care nu apucă să o primească

336

Page 337: Eneagrama și diverse.docx

lucrând în sistemul universitar. Desigur, pregătirea suplimentară a oricărui psiholog este necesar să fie completată s,i după facultate, dar insist pe cuvântul: “completată”, iar nu “cârpită pe bandă rulantă”.

6. Calitatea costă. Psihologii români foarte buni sunt s ,i foarte scumpi, raportat la buzunarul românului sau al studentului. Un bun specialist în România, cu cel put,in 10 ani de experient,ă practică, poate să câs,tige cu us,urint,ă peste 1000 de euro net din cumulul: activitatea universitară, fonduri europene, training s,i cabinet de consultat,ii. Prin urmare, marea majoritate preferă să se reorienteze către psihologii de mâna a doua, a treia sau a s,aptesprezecea, ale căror servicii sunt ieftine s ,i, de multe ori, pe măsură de proaste.

As,adar, ce observă proaspătul absolvent de psihologie, cu atestatul de liberă practică obt,inut, după 5-6 ani de studii s,i examene? În cele din urmă, îs,i poate practica meseria într-un cadru organizat, ca angajat sau liber-profesionist, dar se confruntă cu o mult,ime de neajunsuri.

1. Îs,i dă seama că nu s,tie cum să-s,i vândă munca. Nu s,tie, pentru că pe nicăieri în facultate nu a studiat tehnici de vânzare, iar studierea tehnicilor de promovare s,i negociere nu s-a făcut decât la nivel abstract. S, i se frustrează.

2. Fos,tii lor colegi de liceu câs,tigă sute sau mii de euro lunar lucrând ca: programatori, vânzători în corporat,ii, avocat,i, publicitari, fotografi/operatori la nunt,i s,i botezuri, ori în străinătate, ca îngrijitori de bătrâni sau oameni de serviciu. S, i se frustrează.

3. La formările de specialitate la care participă licent ,iatul în psihologie, vin zeci de psihologi, marea majoritate nepregătit ,i, tot,i cu întrebări, fiecare cu ideile lor, care nu reus,esc să obt,ină ce au nevoie de la formator în scurtul timp dedicat formării de specialitate. Banii se duc s ,i se întreabă adesea pe ce. S, i se frustrează.

4. Traineri străini, din Occident s ,i Orient, ai căror compatriot ,i îi expulzează ca s,arlatani s,i incompetent,i, vin cu tot felul de vrăjeli exotice s ,i încasează mii sau zeci de mii de euro de la participant ,i creduli, disperat,i

337

Page 338: Eneagrama și diverse.docx

să afle secretul transformării universal valabile cum ai pocni din degete. S, i absolventul român se frustrează.

5. Proaspătul psiholog vede că lucrează două slujbe ca să câs ,tige o pâine, în timp ce “mama Omida” s,i fiecare din neamul ei câs,tigă salariul lunar de psiholog într-o zi. S, i se frustrează.

6. Supervizorul său, de la care a învăt ,at psihoterapie, apare la TV s ,i face reclamă la tot felul de tehnici de vindecare holotropică, terapie cu îngeri, s,amanism, zodiac s,i primes,te foarte multă apreciere. S, i tânărul practicant din nou se frustrează.

7. Potent,ialii client,i îi spun că n-au bani să plătească s ,edint,ele de consultant,ă, pentru că se duc în weekend la un seminar de meditat ,ie transcendentală, într-o cabană la munte. S , i fostul student, care mai are o fărâmă de decent,ă în calificarea lui s,tiint,ifică, se frustrează.

8. Observă că mult,i oameni par deplin sereni în incons ,tient,a s,i ignorant,a lor de a accepta gândirea magică, în loc să-s ,i rezolve propriile probleme, în loc să se confrunte cu trecutul s,i să-s,i facă planuri realiste pentru viitor. S, i se frustrează.

9. Când spune în dreapta s,i în stânga că e psiholog, oamenii încep să îs,i des,ire (pe gratis!) toată încărcătura psihoemot,ională acumulată în zeci

de ani pentru că – nu-i as ,a? – psihologii sunt buni ascultători. S , i se frustrează.

10. Vede buni specialis,ti, care nu sunt psihologi, dar lucrează în marketing, au urmat studii certificate internat,ional sau formări în analiza tranzact,ionala sau NLP (de asemenea recunoscute pe drept de Colegiul Psihologilor în România), cu aplicat ,ii în terapie. Aces,ti specialis,ti le iau fat,a s,i client,ii s,i au mai multă practică în mai put ,ini ani de studiu. S, i psihologul nostru iar se frustrează.

Cum deci, în asemenea condit ,ii, calitatea serviciului psihologic în România să nu scadă, de la un an la altul, sub invazia unor curente ideologice, spirituale s ,i religioase, care nu au nicio legătură cu s,tiint,a?

Cum deci să nu apară ca o rus,ine pentru unii absolvent,i faptul de a se declara

338

Page 339: Eneagrama și diverse.docx

“psiholog”? Eu, de exemplu, am lucrat în resurse umane din 2006, domeniu în care am experient,ă în cercetare, două masterate, certificări de formator s,i inspector, precum s,i patru specializări/formări finalizate cu certificate emise de organizat,ii internat,ionale cu corespondent,ă s,i recunoas,tere în România. Primul lucru pe care oamenii care mă cunosc mă întreabă este: “es,ti cumva psiholog?”. Sunt mândru să răspund că nu. M-a întrebat deunăzi cineva dacă nu regret că n-am licent,a în psihologie. Eu am răspuns că mi-ar fi plăcut să fiu student la psihologie, dar nu cea care se predă acum în facultăt,i, ci care se preda acum 10-15 ani.

Cum deci, în asemenea situat,ii, tinerii psihologi să nu se orienteze către deplina ignorant,ă? Această ignorant,ă oferă o fericire trecătoare, dar face clientul să vină din nou s,i din nou, fără să-s,i rezolve problema, ci creându-i în schimb dependent,ă?

Cum deci să nu îi considere pe adevărat ,ii psihologi profesionis,ti în psihologie ca “depăs,it,i”, “fumat,i”, “babalâci”, în comparat,ie cu guru-s,i venit,i să propovăduiască tot felul de scamatorii de doi bani?

Cum deci student,ii români să nu plagieze, când uneori chiar profesorii lor dau tonul (7) ?

Vă mai amintit,i cine a câs,tigat la “Românii au talent” în 2012? Cristian Gog, iluzionistul demascat în presă (8)(9)(10)(11). Deci talentul care a fost cel mai apreciat a fost iluzionismul. Desigur, s ,i mie îmi place, de exemplu Derren Brown (12), dar mă uit la show-urile lui ca divertisment, îmi place să o fac pe-a detectivul, iar vreo jumătate din scamatoriile pe care le face, s ,tiu cum le face. Desigur, în spate e un real talent, dar mult ,i au considerat că de fapt în spate e o magie, o vrajă, iar cel care o performează este un mare guru. Aici, premiul cel mare nu l-a luat talentul de iluzionist, ci gândirea magică a românului. De exemplu, dacă pentru un iluzionist de profesie, este o virtute faptul că i-a ies ,it o scamatorie pe scenă, nu acelas,i lucru se poate spune despre un psiholog, care ar trebui să se bazeze pe s,tiint,ă.

Unele guri rele spun că t,ara întreagă este condusă de un iluzionist care a“reus,it să facă să dispară o întreagă flotă”, dar aici apare s ,i cheia interpretării: flota nu mai este, în mod real în România. Nu este vorba despre o disparit ,ie urmată de o aparit,ie pe o scenă în aplauze. La mijloc, nu se află o iluzie, ci o mas,inat,iune extrem de reală, iar scena întreagă e constituită de popor. Însăs ,i

339

Page 340: Eneagrama și diverse.docx

aluzia în sine consider că este reprezentativă despre cum anume este percepută realitatea de către români: aluzia devine iluzie, dar nu o iluzie în adevăratul sens al cuvântului, ci una folosită destul de transparent de către cel care-s ,i ascunde căciula s,i apoi începe să o caute.

Când iluzia învinge s,tiint,a, când subiectivismul incompetent învinge cercetarea profesionistă, când realul s,i imaginarul se îmbină într-un melanj relativist, atunci psihologia nu mai are un loc real pe piat ,ă, iar profesionis,tii au de împărt,it o plăcintă ce se mics ,orează. Psihologia în România a fost învinsă de concurent,a neloială, sau, dacă vret,i, acea concurent,ă indirectă care apare la un studiu aprofundat al rot,ii lui Bernstein (13). Problema este una de branding, mai exact de pozit,ionare. Preotul îl sprijină pe om să-s ,i conducă sufletul, medicul îl sprijină pe om să-s,i conducă trupul, iar psihologul îl sprijină pe om să-s,i conducă mintea. Vrăjitorul, sau scamatorul de ocazie (nici măcar de profesie) ît,i oferă solut,ia magică fără efort: nu mai trebuie să conduci nimic, t ,i le conduce el pe toate, s,i încă la pret,uri pentru buzunarul fiecăruia. În mâinile magicianului amator, iluzia devine realitate, iar s ,tiint,a doar o vrăjeală pentru neinit,iat,i.

Dacă dezvoltarea personală ar trebui să se diferent,ieze de cea profesională(14), iar psihologia de alte “surori” cum sunt coachingul(antrenoriatul) s ,i NLP-ul(programarea neuro-lingvistică a oamenilor-robotizat ,i închinători laYaldabao) (15), atunci cu atât mai mult psihologii n-ar trebui să-s ,i discrediteze meseria asociindu-se cu tot felul de halucinat,ii, bazaconii s,i vrăjeli. Dacă vret,i să vă luminat,i asupra nu s,tiu cărei terapii ezoterice despre care v-a povestit cineva cu entuziasm, ajunge să căutat ,i după denumirea în engleză a acelei terapii, împreună cu “scam” sau “fraud” pe Google – foarte probabil vet ,i putea afla nis,te lucruri foarte interesante despre fondatorii lor.

PS: Nu cred în magie, dar se spune că orice magie îs ,i pierde puterea după un timp. Iar cei ce au crezut în ea vor fi, pe bună dreptate, foarte, foarte supărat ,i.(Cabala - elita malefică - posedă piatra materiei întunecate, care poate provoca revolte spontane în masele manipulate.) Realitatea e o iluzie, chiar dacă una foarte persistentă. (Einstein)

Imaginat,ia e mai importantă decât realitatea. (Einstein)

Imaginat,ia conduce lumea. (Napoleon)

Imaginat,ia învinge voint,a. (Labă-Tristă)

340

Page 341: Eneagrama și diverse.docx

Mintea umană sau fiint,a umană este alcătuită dintr-o serie de frecvent,e foarte complexe s,i are o semnătură electromagnetică. Realitatea în care trăim nu este altceva decât un grup de frecvent ,e sau un ansamblu de note muzicale. Inteligent,a sau prostia depinde de modul în care comunică aceste frecvent ,e unele cu celelalte (viziunea de pe manipura chakra). Ele se pot corela în funct ,ie de amplitudine, cicluri pe secundă s,i faze. Atunci când încercăm să înt,elegem ce este mintea, cel mai important concept nu este cel de frecvent ,ă, ci cel de fază. Faza se referă la anumite frecvent ,e diferite (uneori, diferent,ele între ele sunt foarte subtile), care sunt grupate împreună pentru a ob- t ,ine o frecvent,ă nouă. Aceasta este inclusiv definit,ia formei-gând. La rândul lor, formele gând se pot combina cu alte gânduri sau cu con- s ,tiint,a umană într-o varietate infinită de manifestări. Creierul uman este un sistem fizic pe care îl raportăm la mintea umană. Modelul teoretic acceptat în proiectele guvernamentale afirmă că cerebelul nu reprezintă decât o interfat,ă foarte inteligentă cu mintea reală care este multidimensională, iar cartierul ei general se află într-o realitate paralelă, aflată într-un cadru de referint,ă situat la un unghi de 90 de grade fat ,ă de realitatea în care ne aflăm noi. S-ar putea spune că e ca s ,i cum mintea reală nu ar exista în realitatea noastră. Există totus ,i o legătură indiscutabilă între creier s,i minte. Mintea reprezintă un grup de frecvent ,e pe care creierul le reflectă prin frecvent,ele sale, dar mintea se află la un unghi de 90 de grade fat ,ă de realitatea în care ne aflăm noi, într-un cadru care are lungime s ,i lăt,ime, dar nu s,i înălt,ime. Lumea mint,ii este bidimensională.

As,a se explică de ce marea majoritate a oamenilor nu au o gândire foarte eficientă, des,i capacitatea teoretică a creierului uman este uluitor de mare.

Aces,ti oameni nu stabilesc un contact cu restul dimensiunilor la care ar putea avea acces. Dacă se ment,in în cadrul de referint,ă bidimensional situat la un unghi de 90 de grade fat,ă de realitatea în care trăim noi, ei nu au acces la întreaga realitate. Aceasta este starea mentală a marii majorităt,i a oamenilor de pe această planetă. Marea majoritate a oamenilor gândesc numai în două dimensiuni, căci nu sunt cons,tient,i de alte cadre de referint,ă în afara celui situat la 90 de grade fat,ă de realitatea noastră.

Göethe afirma că nimeni nu este mai sclav decât acela care crede că este liber. Cei mai mult,i oameni urmează fără să le conteste normele stabilite care dictează ce e bine s,i rău, posibil sau imposibil, normal sau anormal. Prin ei

341

Page 342: Eneagrama și diverse.docx

act,ionează spiritul de turmă care a coples,it mintea umană colectivă din ultimele mii de ani.

Există însă s,i cei put,ini care pun la îndoială normele impuse, dar ei devin us ,or oile negre ale turmei umane s,i sunt ridiculizat,i s,i condamnat,i prin arogant,ă s,i ignorant,ă. Democrat,ia este tirania majorităt,ii care îi presează s,i pe ceilalt,i să se conformeze, cei condamnat,i pe nedrept servind drept avertisment pentru cei care au de gând să se rupă de această turmă.

Cel mai bun dintre cres,tini este adesea omorât ritualic prin trădare, există un proverb japonez care ne avertizează să nu fi un cui care stă deasupra tuturor, deoarece es,ti primul care este lovit. Masele mari de oameni sunt convinse să se ment,ină pe aceeas,i linie, turma este condit,ionată să accepte că normele impuse au devenit parte din viat,a lor s,i deci sunt cât se poate de reale s ,i astfel oaia devine câine pentru restul turmei, mai ales pentru oile negre care vor să evadeze. As,a apare fascismul psihologic sau polit,ia gândirii cu agent,i în fiecare cămin, pretutindeni în jurul nostru. Agent,ii sunt atât de condit,ionat,i, încât cei mai mult,i dintre ei nici n-au idee că sunt polit ,is,ti fără simbrie. Lipsa de discernământ spiritual a părint,ilor îi face să nu vadă diferent,a dintre educat,ie s,i îndoctrinare la care sunt supus,i copiii lor.

WETIKO ARCHONIC : EPIDEMIA ÎN MASĂ A EGOFRENIEI MALIGNE

Wetiko este infect,ia cu virusul mint,ii archontic care generează comportamentul autodistructiv, criminal, sinucigas,. Este o maladie psihică în care virusul este în dimensiunea 4D eterică cu capacităt ,i de influent,are non-locale, imposibil de obiectivat prin analize normale în 3D. Este o boală psiho-spirituală a sufletului, care des,i e 5D, depinde de starea capcanei “de carne”, filtrele karmice adn-creier (suflet adormit), o psihoză colectivă numită s ,i egofrenia malignă, o epidemie psihică veche de 25.000 de ani generată de un contact intergalactic.

Boală a psihicului, sufletului s,i spiritului, wetiko e sursa inumanului din sânul umanităt,ii, antibisericii din sânul bisericii. Pentru explorarea entităt ,ii wetiko trebuie să realizăm un ritual magic de contemplare în care invocăm numele entităt,ii pentru ca mai apoi să ne putem identifica cu ea(samyama). Wetiko e un obiect de contemplat,ie posibil de cunoscut de către o cons,tiint,ă antrenată. Datorită originii sale psihice unice, epidemiologia wetiko este diferită fat ,ă de celelalte boli. O provocare intrinsecă adresată investigat ,iei virusului wetiko este faptul că el se încarnează în însus ,i psihicul care este t ,inta principală a

342

Page 343: Eneagrama și diverse.docx

investigat,iei. Trebuie să fim cons,tient,i de cadrul de referint ,ă în care examinăm virusul wetiko, adică capabili să obt,inem un adevăr subiectiv. O viziune clară este necesară pentru a demara procesul de vindecare. Odată pătruns ,i de adevărul existent,ei virusului wetiko, vom studia modul în care el se manifestă în ceilalt,i, precum s,i în părt,ile constitutive ale nouă îns,ine.

Persoana cunoscătoare s,i vindecătoare nu este imună la influent,a negativă a virusului mint,ii wetiko, deci autovindecarea alternează cu vindecarea.

Mintea descentrată devine rapid reptiliană s ,i îs,i pierde calităt,ile vindecătoare, deci inimă-în-minte s,i minte-în-inimă, capabili să activăm ajna s ,i anahata. Wetiko este un spirit eluziv despre care nu se poate spune că e aia sau aceasta, ci e un agent al karmei. Nu-t ,i pot,i schimba karma as,a cum ai schimba un cal cu un altul. Buddhismul e s,tiint,a karmei. Virusul wetiko poate fi asemănat cu particulele elementare studiate de fizica cuantică după urma lăsată, dar care nu pot fi obiectivate fizic. Fizica matematică e pentru particulele elementare ceea ce e religia s,i s,tiint,a spirituală pentru wetiko. Ca s,i în chi-kung trebuie să realizăm un cerc contemplativ al exercit ,iului s,i exorcizării, o integrare a adevărului subiectiv cu adevărul obiectiv.

A nu recunoas,te existent,a germenului wetiko, pur s ,i simplu să spunem că nu există, înseamnă să-i permitem să act,ioneze nestingherit.

Fiind în 4D el este “întotdeauna pe undeva”, adică nonlocalizat. Putem observa obiectiv cum sunt ceilalt,i afectat,i de el s,i subiectiv cum suntem noi îns,ine afectat,i de el. În simptomatologia wetiko este criptată (codată) o revelat ,ie a cărei cunoas,tere este foarte importantă pentru noi, deci intuit,ia are prioritate.

În credint,a gnostică archonii sunt conducătorii planetari s,i gardienii planurilor spirituale, esent,a astrologiei care înclină dar nu determină. Archonii sunt asociat,i cu cele s,apte planete vizibile s,i perceput,i ca agent,i ai Demiurgului(Micul Dumnezeu impostor), fiint ,e prădătoare care inhibă trezirea spirituală prin convingerea umanităt,ii de o falsă realitate(matrix-ul), fort ,e ale păcatului s,i tentat,iei. Ei influent,ează modul în care tu percepi lumea, dar nu lumea însăs,i. Puterea primară în lumea în care existăm este divinitatea intrinsecă a planetei, inteligent,a Gaia-ei, numită Sophia de către gnostici. Dacă suntem aliniat,i cu inteligent,a gaianică nu vom mai percepe lumea ca un loc de frică s,i prădare, ci ca frumuset,e, plenitudine s,i magie.

343

Page 344: Eneagrama și diverse.docx

Archonii sunt baza fort,ei satanice planetare constituită din archoni, anunaki, draconieni s,i cabala iluminat,ilor nazi-sionis,ti iezuit,i, complexul militar OrionDraco-Reptilian. Grupul Chimera este expresia tehnologică a fort ,ei satanice, el sust,inând fact,iunea militarilor negativi din cadrul armatelor nat,ionale. Posedă arma distructivă supremă exotică “bomba cu strangelet ,i”. Archon-ii sunt o consecint,ă a erorii apărută într-un experiment al eonului Sofia împreună cu eonul Philitti, asemănători avortonilor. Ei interferează major cu umanitatea fără s,tiint,a sau aprobarea acesteia. Aceste creaturi aliene au o inteligent,ă artificială de cyborgi s ,i cu ajutorul acestei inteligent ,e false au manipulat umanitatea care a intrat în cus,ca realităt,ii limitate s,i imitative a matrix-ului care se bazează pe propria lor psihopatie s ,i nevoie de a corupe ceea ce nu vor poseda niciodată, pe utopia controlului total.

Matematica nu a fost nici inventată, nici descoperită, ariditatea ei spirituală se potrives,te mai bine robotului, cyborg-ului, fiint,elor lipsite de emot,ie, inginerilor.

Solut,iile pentru a scăpa de vraja hipnozei care durează de eoni generată de archoni, pentru a ne curăt,a mintea s,i spiritul de impresiile induse de contagiunea wetiko sunt retrezirea naturii noastre adevărate prin lumina interioară a spiritului organic, care ne ghidează pe calea aproape fără de efort către propria suveranitate prin luminozitate s ,i frumuset,e a luminii organice interioare sust,inută de grat,ia Marii Puteri Cosmice a Grat ,iei s,i Compasiunii Tara.

Puterea distructivă a fiint,elor misterioase numite archoni a făcut ca lumea în care trăim să fie un loc al fricii cu caracter haotic, cu influent ,e întunecate, plină de cârtit,oi s,i cârtit,oaice, canibali, zombi, strigoi s,i vampiri.

Prin angajarea într-o relat,ie intimă cu zeit,a Sofia, noi cei care suntem creat,ia ei, ne vom reconecta cu mos,tenirea ancestrală care ne oferă o cale sacră către viitor. Povestea sacră a Gaia-ei Sophia ne repovestes ,te originea Pământului s,i a speciei umane din centrul galactic. Zeit,a înt,elepciunii Sofia ne oferă puterea Pământului, care e o fiint,ă vitală vie cons,tientă, puterea ADN-ului.

Vom putea combate eficient învăt,ăturile patriarhale s,i monoteiste ale tradit,iilor religioase oficiale, care se focalizează asupra unui dumnezeu tată impostor s,i dement (Yahve), care a pus în mis ,care pattern-uri istorice de distrugere (potop, exod, judecată de apoi, salvat ,ionism, mesia, supraom, păcat

344

Page 345: Eneagrama și diverse.docx

originar, vinovăt,ie, tabuuri, fanatism), să ne îndepărtăm deci de religia răscumpărării salvat,ioniste.

Din nefericire, realitatea nu poate fi percepută independent de minte, pentru că aceasta este precum un canal al percept,iilor pe care le avem de la tot ceea ce ne înconjoară. Desigur, nu putem vedea decât prin propriul nostru canal; de aceea se s,i spune că “frumuset,ea este în ochii privitorului” sau că “fiecare vede lumea în felul său” (în cazuri mai nefericite de vedere entoptică a mus ,telor volante trebuie exorcizată rezonant,a cu Belzebub Domnul Mus,telor).

Psihiatrie | Publicat la 11.5.2012

Cum ar trebui să funct,ioneze o psihiatrie de urgent,ă

Următoarele rânduri se bazează pe propria mea experient ,ă într-un serviciu de psihiatrie de urgent,ă francez (la Spitalul de Urgent,ă din Metz), confruntată cu realităt,ile din sistemul sanitar românesc. „Urgent,ele psihiatrice” sunt mult mai diverse decât s-ar putea crede. S , i mult mai put,in psihiatrice decât s-ar putea crede. Patologia psihiatrică „institut,ionalizabilă”, adică marile boli psihice aflate în situat,ii de urgent,ă (psihoza floridă, furorul maniacal, etc) reprezintă un compartiment relativ mic al urgent ,elor ce necesită un filtru psihiatric. Majoritatea cazurilor se află într-o zonă medicală s ,i socială gri, cu care psihiatria are de-a face, dar asupra căreia nu det,ine monopolul.

Cites,te mai mult s,i comentează pe blogul specialistului psihiatru Vlad Stroescu.

dr. Vlad Stroescu

Actualmente, în România, lucrurile se întâmplă cam as,a:

¤ cineva cheamă salvarea

¤ salvarea se deplasează, dar dacă persoana în cauză nu dores ,te să fie dusă la spital, nu se intervine în niciun fel

¤ dacă situat,ia este intenabilă, până la urmă anturajul va chema s ,i polit,ia, care intervine de abia într-un al doilea timp, pierzându-se timp pret ,ios ¤ salvarea duce pacientul (cu sau fără voia lui, adică plus/minus suportul polit ,iei) fie la camera de gardă de psihiatrie, fie la Urgent ,ă. Decizia o ia medicul sau asistentul din echipajul de salvare.

¤ dacă pacientul ajunge direct la psihiatrie, nu poate beneficia, de regulă, de niciun bilant, medical de urgent,ă, pentru că spitalele de psihiatrie nu sunt

345

Page 346: Eneagrama și diverse.docx

dotate pentru as,a ceva. Întrucât agitat,iile psiho-motorii au adesea o cauză non-psihiatrică (chiar dacă pacientul are „s ,tate vechi” la psihiatrie), în cazul cel mai bun, psihiatrul de gardă va reorienta pacientul, pierzându-se din nou enorm de mult timp foarte pret,ios. Cazul cel mai rău este cel în care pacientul nimeres ,te într-un serviciu în care nu poate primi îngrijiri corespunzătoare, punându-i-se viat,a în pericol. Cred că fiecare psihiatru care a făcut de gardă într-un spital de psihiatrie a fost martorul unor asemenea tragedii, s ,i s,tie cât de greu e să reorientezi un pacient care a apucat să treacă pe la psihiatrie.

¤ dacă pacientul ajunge la Urgent ,ă (as,a cum este cazul, de exemplu, cu tentativele de suicid), el va avea nevoie, pe parcurs, să fie văzut s ,i de un psihiatru. Toate spitalele de urgent,ă din România ar trebui să aibă măcar un psihiatru. Există spitale care chiar au, dar ele sunt o minoritate concentrată în marile oras,e. Chiar s,i în Bucures,ti, există astăzi spitale de urgent ,ă care nu au la dispozit,ie niciun psihiatru.

¤ dacă există un psihiatru disponibil, acesta va examina pacientul, dacă are timp s,i e disponibil, pierzând însă orice control asupra acestuia de îndată ce el e externat. E însă probabil să nu apuce să vadă pacientul: psihiatrii de la urgent ,e nu au linii de gardă, s,i un pacient nu stă niciodată prea mult la urgent ,e. Iar numărul de pacient,i care ar trebui să fie văzut,i este foarte mare.

¤ dacă nu există niciun psihiatru, atunci putem spera că medicul urgentist îi va recomanda pacientului să consulte el un psihiatru, când o putea. Eventual îi va face o trimitere către un spital de psihiatrie. Imensa majoritatea a acestor pacient,i vor fi pierdut,i pe drum.

¤ pentru pacient,ii internat,i în sect,ii medicale s,i chirurgicale, care ar necesita consult de specialitate psihiatric, cu except ,ia put,inelor spitale care beneficiază de psihiatru, pur s,i simplu nu ai ce să faci, i.e., pacientul nu primes ,te toată îngrijirea de care are nevoie.

Cum s-ar putea remedia toate obstacolele din calea unui pacient ce necesită

îngrijiri psihiatrice de urgent,ă? Respectând următoarele principii:

¤ tot,i pacient,ii trebuie să ajungă mai întâi la Urgent,e, niciodată mai întâi la psihiatrie. Chiar s,i pacient,ii cunoscut,i cu vechi tulburări psihiatrice, cu istoric de multe internări de urgent,ă la psihiatrie, cărora li s-a recomandat o nouă internare de urgent,ă, de către un psihiatru din teritoriu.

346

Page 347: Eneagrama și diverse.docx

¤ în toate serviciile de primiri ale urgent ,elor din spitalele generale ar trebui să existe as,adar un departament de psihiatrie de urgent,ă s,i de legătură.

¤ acesta ar trebui să fie rezultatul colaborării administrative dintre spitalul general s,i spitalul de psihiatrie, astfel încât, atunci când un psihiatru al departamentului de urgent,ă pune indicat,ia de internare în spitalul de psihiatrie, aceasta să se facă automat, fără pasul suplimentar al examinării la camera de gardă din spitalul de psihiatrie. În mai put ,ine cuvinte: camera de gardă de psihiatrie ar trebui transplantată în spitalul de urgent ,ă. În spitalul de psihiatrie ar rămâne un medic care să se ocupe exclusiv de problemele pacient,ilor deja internat,i. Procesul gestionării cazului s,i orientării pacientului ar deveni brusc mult mai simplu.

¤ departamentul de urgent,e psihiatrice ar trebui să cont ,ină nu doar 1, 2 sau 3 psihiatri, ci o echipă completă, cu tot cu rezident ,i, asistente medicale cu experient,ă în psihiatrie, psiholog care poate interveni în criză, infirmiere, etc. În general, în România, asistentele medicale nu sunt utilizate la întregul lor potent,ial, mai ales în psihiatrie, fiind doar pe post de distribuitoare de tratament. O asistentă ar trebui să fie capabilă să stea de vorbă cu pacientul din pozit,ie de profesionist al sănătăt,ii („anamneză”), să cunoască tehnici de intervent,ie în criză s,i chiar să ajute la trierea cazurilor, atunci când medicii sunt insuficient,i. S, i sunt mereu insuficient,i.

¤ psihiatrul ar trebui să vadă pacient,ii la solicitarea medicul urgentist. În cazurile clare, venite cu indicat,ie psihiatrică precisă, psihiatrul poate să fie primul care vede pacientul, dar are luxul posibilităt,ii de a cere ajutorul colegilor urgentis ,ti, la nevoie, sau de a cere el însus,i alte consulturi s,i investigat,ii.

¤ ar trebui să existe o legătură strânsă a departamentului de psihiatrie de urgent,ă cu serviciile de asistent,ă socială, tot la nivelul asistentei medicale. (În Frant,a, de ex, există as,a numitele „echipe de precaritate”, alcătuite din polit,is,ti, asistent,i sociali, asistente medicale s,i asistente de psihiatrie, care „patrulează” teritoriul s,i sunt la curent cu cazurile sociale (persoane fără domiciliu, etc) susceptibile a apela frecvent la departamentul de urgent ,e, psihiatrice sau non-psihiatrice.

¤ ar trebui să existe câteva paturi de criză. Un fel de stat ,ionar psihiatric, în care un pacient poate fi internat pe termen scurt (48-72 de ore). Adesea rezolvarea unei crize necesită timp, s,i primirile urgent,elor medicale nu pot fi blocate de

347

Page 348: Eneagrama și diverse.docx

pacient,i ce as,teaptă orientarea psihiatrică. Faptul că pot,i să mai as,tept,i, s,i să-i oferi pacientului posibilitatea unei internări scurte într-un mediu care nu este cel psihiatric clasic, înseamnă uneori diferent ,a dintre viat,ă s,i moarte. Un pacient suicidar nu va merge de bună-voie la spitalul de psihiatrie, un loc ce are stigma s,i reputat,ia lui nefastă, dar ar putea fi convins să rămână la Urgent ,ă o zi în plus.

¤ departamentul ar trebui să se ocupe s ,i cu legătura cu sect,iile medicale s,i chirurgicale ale spitalului de urgent ,ă, adică spitalul de urgent,ă ar avea luxul de a solicita consulturi psihiatrice ori de câte ori e nevoie, pentru pacient ,ii internat,i. De asemenea, un pacient internat, care ar beneficia de o îngrijire psihiatrică după externare, poate fi orientat rapid s ,i direct de către departamentul de psihiatrie din spital. Cu alte cuvinte, din rat ,iuni practice, psihiatria de urgent,ă ar trebui să fie indisociabilă de psihiatria de legătură.

¤ departamentul ar trebui să poată chema pacientul la control, ocupându-se s ,i de init,ierea unei terapii ambulatorii, pentru a se profita de aliant ,a terapeutică stabilită în timpul crizei. Ea ar putea avea loc, de ce să nu visăm, s ,i prin vizita la domiciliul pacientului, măcar a unei asistente medicale. (De exemplu, pentru un pacient cu risc de suicid, care nu dores ,te să fie internat s,i nici nu întrunes,te criteriile unei internări împotriva voint,ei).

¤ competent,a psihiatriei de urgent,ă ar trebui să facă parte din pregătirea rezident,ilor de psihiatrie, printr-un stagiu într-un astfel de departament.

În fine, un asemenea departament, dacă ar exista, ar trebui să poată să gestioneze urgent,ele psihiatrice cu marea finet,e de care acestea au întotdeauna nevoie, s,i de care nu beneficiază aproape niciodată. Urgent ,a psihiatrică nu este numai o situat ,ie periculoasă, ci s,i o ocazie de a rupe inert,ia s,i a interveni, în sfârs,it.

Cites,te mai mult s,i comentează pe blogul specialistului psihiatru Vlad Stroescu.

ADEVĂRATA POVESTE DESPRE MATRIX BAZATĂ PE POSTĂRILELUI COBRA

CONFORM DATEI DE 18 APRILIE 2015

Informat,ii compilate de Therese Zumi despre Archoni s,i cele două fact,iuni corespondente, Archonii Iezuit,i (cu agent,ii lor Rothschild s,i Rockefeller) s,i Archonii Chimera.

348

Page 349: Eneagrama și diverse.docx

Adevărul despre închisoarea planetară:

S, tim că Sistemul Nostru Solar a fost până de curând sub controlul Imperiului Orion/Andromeda Chimera (sau Imperiul Trekle) s ,i agent,ii lor Draco/Reptilieni pe durata ultimelor 26 de milenii, ceea ce a dus efectiv la instaurarea stării de carantină pentru planeta Pământ, izolând-o fat ,ă de rasele extraterestre benefice din galaxie. Aces,ti archoni (guvernatori) îs,i au originea în Galaxia Andromeda s,i sunt cei care au creat prin inginerie genetică rasele malefice draconiene s,i reptiliene în urmă cu multe milenii s ,i pe care le-au folosit pentru a-s,i extinde s,i controla imperiul lor. Fort ,ele Luminii au fost obligate să semneze un tratat de neintervent,ie care stabilea că ele nu vor interfera în mod direct cu suprafat,a planetei Pământ cu condit,ia ca s,i Grupul Chimera să nu interfereze în mod direct cu suprafat,a planetei Pământ.Des,i acest tratat a adus prejudicii serioase dezvoltării umanităt ,ii în ultimii26.000 de ani, totus,i el a protejat umanitatea să nu devină o sursă de hrană pentru Chimera s,i agent,ii lor draco-reptilieni. Acesta este motivul pentru care agent,ii Mis,cării de Rezistent,ă nu intră în contact direct cu fiint ,ele umane la suprafat,a planetei Pământ. Acest tratat de noninterferent ,ă ne-a protejat deasemeni s,i în timpul celei de-a treia invazii archonice din 1996 (prin portalul din Congo), când des,i în subteran au fost prezente peste 500 de milioane de entităt,i invadatoare, totus,i reptilienii nu au canibalizat masiv fiint ,e umane din oras,ele de la suprafat,ă. Acest tratat de neintervent ,ie a împiedicat de asemeni ca bombele cu particule stranii să fie detonate de către Grupul Chimera. De îndată ce amenint,area Chimera va fi înlăturată, Fort ,ele Luminii vor interveni în mod direct pe suprafat,a acestei planete.

Aceste fiint,e nebune numite archoni ne controlează prin intermediul a două grupuri distincte. Primul grup sunt Archonii Chimera, al doilea grup fiind Archonii Iezuit,i încarnat,i în fact,iunea familiilor nobilimii negre (italiene s ,i europene). Archonii sunt fiint,e aliene din dimensiunea 4D care nu gândesc asemeni oamenilor s,i nu funct,ionează asemeni fiint,elor umane. Archonii constituie un pericol îngrozitor care au obligat Fort ,ele Luminii să semneze acest tratat de non-interferent,ă, datorită s,antajului răpirilor s,i bombelor exotice plasmatice cu particule stranii (strangelet). Ei au creat pe parcursul ultimelor milenii grila electromagnetică de control - Vălul - Matrix-ul în acest sector al galaxiei s,i până când vălul nu va fi “sfâs,iat” s,i îndepărtat Evenimentul sau ziua finală a eliberării acestei planete nu va începe. Controlul Archonilor :

349

Page 350: Eneagrama și diverse.docx

Adevărul despre realitatea existentă aici pe planeta noastră este atât de s ,ocant s,i de necrezut deoarece pare a fi o fict ,iune a unui complot extrem de complicat dintr-un film de războiul stelelor. De fapt act ,iunea de intoxicare cu scenarii gen războiul stelelor a fost foarte eficientă. Aproape 80% din scenarii au fost create, scrise s,i inspirate de agent,i ai extrateres,trilor malefici care ne t ,in ostatici de peste 25.000 de ani. Cobra a înfiint,at blogul său în primăvara anului 2012. Pas cu pas au urmat dezvăluiri incredibile care au fost treptat digerate mental de cititori. Cobra a fost ales să fie purtătorul de cuvânt al Mis ,cării de Rezistent,ă s,i informat,iile oferite de el ne-au permis construirea unei imagini de ansamblu, Big Picture. În aprilie 2014 ne-a fost oferită informat ,ia despre Grupul Chimera s,i bazele lui militare. Astfel am aflat despre existent ,a a două grupuri de archoni separate dar care cooperează strâns, care urmăresc să ne controleze la orice nivel imaginabil, s,i anume la suprafat,ă, din bazele subterane chimera s ,i nu în ultimul rând în planurile eteric s,i astral.

Militarii Pozitivi au devenit cons,tient,i de imensitatea controlului impus umanităt,ii. Grupul Militarilor Pozitivi a planificat de decenii arestarea în masă a cabalei (elita criminală). În primăvara lui 2012 au fost dezvăluit ,i puternicul grup de archoni fizici din interiorul fact ,iunii Archonii Iezuit,i care aveau acces la armele nucleare s,i amenint,au cu folosirea lor în cazul în care arestările în masă ar fi început. Dar în iunie 2012 le-a fost interzis accesul la armele nucleare. Totus,i un alt pericol chiar s ,i mai mare rămânea să fie dezvăluit. Până în aprilie 2014 nu s-a s,tiut că un alt grup de archoni, cel numit Chimera, controla 12 baze principale militare subterane răspândite pe întreaga planetă, care dispuneau de cele mai periculoase bombe imaginabile, bombele toplet s ,i bombele strangelet (cu quarci stranii). Părea că nu există nici o s ,ansă să fim vreodată eliberat,i de sub dominat,ia acestor fiint,e nebune. O veste bună a venit pe 29 ianuarie 2015, s,i anume că au fost dezactivate toate bombele fizice toplet s ,i strangelet. Dar mai rămâneau active bombele plasmatice toplet s ,i strangelet. Planul plasmatic rămâne fieful grupului Chimera s ,i este ultimul bastion care trebuie cucerit înainte ca Evenimentul să poată avea loc. Bombele plasmatice pot avea un efect direct imediat asupra planului fizic, deci sunt extrem de periculoase s ,i pot provoca extinct,ia umanităt,ii.

Nobilimea neagră s,i Organizat,ia Iezuit,ilor

350

Page 351: Eneagrama și diverse.docx

Prezent,a fizică la suprafat,a planetei a archonilor se face prin încarnarea acestora în cadrul familiilor Nobilimii Negre s,i în Organizat,ia Iezuit,ilor. Archonii încarnat,i controlează spiritual pe administratorii ce le sunt subordonat ,i:

1) Grupul Iluminat,ilor Draconieni care controlează sistemul financiar.

2) Armatele private constituite din mercenari reptilieni care îi protejează pe iluminat,i.

3) Marea masă a sclavilor “liberi”, adică fiecare dintre noi cu o slujbă de la 9 la 5.

VĂLUL/MATRIX-UL s,i cele două nivele de exercitare a controlului (Veil/Grid/Web/Matrix/Net)

Exercitarea controlului se face pe două niveluri.

(1) Nivelul fizic. Fact,iunea Archonilor Iezuit,i este cea care se ocupă de nivelul fizic. Fact,iune = grup, partidă, clică de indivizi care caută să provoace tulburări într-un stat, într-un oras,, într-o adunare etc.

Ment,inerea controlului se face prin mai multe ramuri.

1a) Sistemul financiar al sclaviei datoriilor de tip Orion Babilonian.

1b) Programarea mentală prin mass media. Fact ,iunea Rothschild gestionează banii s,i controlează media urmând ordinele iezuit,ilor.

1c) Fact,iunea Rothschild a infiltrat complet medicina modernă s ,i ne alterează genetic prin vaccinări obligatorii ale Organizat ,iei Mondiale a Sănătăt,ii, metode dezvoltate în lagărele naziste de exterminare din timpul celui de-al doilea război mondial.

1d) Îndoctrinarea religioasă s,i conceperea s,i realizarea iadului pentru a ne ment,ine în frică s,i vinovăt,ie.

1e) controlul educat,iei la nivel planetar (prizonieri ai emisferei stângi).

(2) Nivelul eteric, astral s,i mental

351

Page 352: Eneagrama și diverse.docx

2a) Camerele de distorsionare electromagnetică a continuumului spat,iotemporal care crează iluzia unei bucle închise care apare a fi eternă (vezi experimentul Philadelphia) s,i versiunile lor as,a numite de Rai s,i Iad etc.

2b) La nas,tere fiecare fiint,ă umană este implantată cu un cristal eteric de implant care ne s,terge memoria din planurile subtile s ,i viet,ile anterioare. Cu ajutorul tehnologiei eterice scalare de la distant ,ă aceste implanturi sunt activate s,i controlate. Archonii sunt cunoscut ,i ca “Lorzii karmei” s,i au pretins să fie recunoscut,i ca fiint,e înalt spirituale care controlează lant ,ul reîncarnărilor mereu s,i mereu în închisoarea lor, noi devenind suflete captive în matricea Lună-Saturn. Ceea ce noi numim karma este sistemul lor de programare în această realitate virtuală cu linie temporală falsă generată de un supercomputer. În medie archonii decid asupra 65% din alegerile noastre în viat,ă (deci trăim într-o anomalie de alegere a obiectului). În planurile eteric s ,i astral inferior archonii dispun de administratori draconieni care ment ,in tehnologia inteligent,ei artificiale care sust,ine matrix-ul să funct,ioneze. La rândul lor, administratorii draconieni folosesc sclavi războinici reptilieni (un fel de gladiatori) care exercită constant presiune mentală s ,i emot,ională asupra fiint,elor umane încarnate în as,a fel încât să suprime orice dezvoltare spirituală sau luptă pentru libertate. Deasemenea ei folosesc elementali gen amoebe semi-cons,tiente care exercită o presiune adit ,ională, as,a numita funingine mentală sau pitici pe creier (wetiko 4D, prioni, miasme, diateze etc.).

Controlul de către archoni a relat,iilor umane interpersonale :

Archonii s,i-au ment,inut controlul la nivel eteric, astral s,i mental cu ajutorul unei tehnologii speciale care este numită Vălul (The Veil). Aceasta este o barieră din frecvent,e electromagnetice din astralul inferior s ,i în special din planul eteric, care se extinde în intervalul [+13,76 km,-13,76 km] de la nivelul solului planetei noastre. Acest văl împiedică în mare măsură ca lumina să ajungă la Pământul aflat sub carantină. Vălul este operat de archoni nonfizici. Această tehnologie ar putea fi descrisă ca o instalat ,ie HAARP eterică. Această tehnologie distorsionează structura spat,iu-timpului la nivel cuantic s,i în felul acesta crează dificultăt,i majore sistemelor de propulsie ale OZN-urilor fort ,elor extraterestre pozitive. În trecut, acest obstacol a împiedicat contactul acestei planete cu civilizat,iile extraterestre benefice în mare măsură. Există o ret ,ea specifică la nivelul planului eteric s,i astral dedicată controlului relat ,iilor interpersonale umane veche de milenii. Ea este sursa majorităt ,ii conflictelor interpersonale.

352

Page 353: Eneagrama și diverse.docx

Ret,eaua are două nivele principale. Primul nivel este eteric s ,i astral, de pe care archonii s,i agent,ii lor urmăresc să ne controleze. Al doilea nivel este în planul fizic, unde archoni iezuit,i fizici din fact,iunile iezuite secrete oculte se află la control. Aceste fiint,e sunt extrem de periculoase s,i Cobra a insistat că ele trebuie îndepărtate de resursele lor de control pentru ca apoi Evenimentul să poată avea loc. Draconienii, gladiatorii reptilieni s ,i elementalii semicons,tient,i de genul amoebelor se ascund în faldurile structurii distorsionate a continuumului spat,io-temporal de unde atacă luptătorii luminii s,i fiint,ele trezite spiritual cu emot,ii negative, gânduri negative. Există un sistem de alarmă care detectează când lumina biologică interioară a unei fiint ,e spirituale face o gaură de lumină în Matrix s ,i prin ejaculare, conflict s,i prigoană nivelul de vibrat,ie a fiint,ei este coborât drastic s,i gaura “astupată”. Puterea lor constă în frică s,i în agendele secrete. Ei îs,i pierd puterea în fat,a luminii, adevărului s,i curajului. Dacă vom cons,tientiza această realitate fără frică, atunci lumina cons,tiint,elor noastre va îndrepta aceste falduri de distorsiune ale structurii continuumului spat,io-temporal s,i toate aceste fiint,e negative vor fi îndepărtate din planurile eteric s,i astral ale planetei Pământ. Cât de numeroase sunt aceste fiint,e care exercită controlul asupra umanităt,ii? Conform informat,iilor din mai 2012, la suprafat,a Pământului erau câteva duzini de archoni în Organizat ,ia Iezuit,ilor, câteva sute de draconieni, în principal în familiile bancherilor illuminati, s,i câteva mii de reptilieni, în principal în armatele de mercenari precum Blackwater, mai târziu Academi etc. La acea vreme nu eram cons ,tient,i de existent,a sau prezent,a archonilor din fact,iunea Archonii Chimera, care aveau sub control 6 baze militare US s ,i 6 baze militare UE. La un moment dat în 1996 după invazia archonilor dinCongo erau 500 milioane de reptilieni s,i cenus,ii în bazele militare subterane. Pe de altă parte numărul acestor fiint ,e aflate la controlul realităt,ii noastre a fost mult mai mare în planurile eteric s,i astral. În 03 ianuarie 2013 ni s-a spus că ret,eaua archonică eterică este controlată de un mic grup de archoni eterici care dau ordine la milioane de draconieni eterici, as ,a-numit,ii comandant,i de sector, iar aces,tia din urmă la miliarde de războinici reptilieni, iar reptilienii la hoarde de amoebas (fiint,e elementale semi-cons,tiente care doar urmează orbes,te ordinele fără crâcnire). Vălul ne t,ine în întunericul ignorant,ei fat,ă de existent,a Confederat,iei Galactice a raselor extraterestre binevoitoare, care cooperează între ele în cadrul Galaxiei noastre (Calea Laptelui) precum s ,i în alte galaxii, cea mai apropiată fiind Galaxia Andromeda. O a doua funct ,ie a Vălului este

353

Page 354: Eneagrama și diverse.docx

programarea s,i reprogramarea umanităt,ii prin nesfârs,ite reîncarnări s,i procese de reciclare, noi fiind efectiv folosit,i ca sclavi pentru nevoile lor.

GRUPUL CHIMERA :

Conform dezvăluirilor din aprilie-octombrie 2014 făcute de Cobra se s ,tiu următoarele:

1) Acest grup include conducătorii fort,elor întunericului din Galaxia Andromeda.

2) Ei au venit pe Pământ în trupuri umane fizice acum 25.000 de ani s ,i au instituit carantina asupra planetei. (Carantină = ment ,inerea în izolare a persoanelor bănuite că ar putea răspândi o boală molipsitoare. Figurativ izolare, vine de la guarante - patruzeci (de zile), interval cât dura carantina; împlinirea sorocului.)

3) Ei au construit o barieră electromagnetică scalară în jurul Pământului (Vălul), împiedicând efectiv contactele cu extrateres ,trii pozitivi s,i în felul acesta izolând umanitatea. Conducătorii fact ,iunii archonilor Chimera sunt gardienii zonei de nul electromagnetic. [Veil/Net/Grid/Web/Matrix = ret,eaua globală de control mental cu plasmă scalară] ;

4) Această ret,ea este generată din baze militare s ,i cuprinde întreaga planetă.

5) La început ei au construit o ret,ea vastă de oras,e subterane, folosind draconienii ca stăpâni de sclavi s ,i reptilienii ca s,i sclavi s,i de acolo au controlat populat,ia umană de la suprafat,a planetei. De asemeni existau s,i baze extraterestre pe fundul oceanelor cu acelas ,i scop, la care se adaugă bazele de pe Lună, de pe Saturn s ,i lunile sale, Pluto cu luna lui Charon etc.

6) La începuturi principalele lor fortăret ,e erau sub Africa, China s,i Tibet. Ei nu au avut contact direct cu civilizat ,ia de la suprafat,ă până la începutul secolului 20.

Acest grup negativ foarte secret cu nume de cod Chimera dinlăuntrul Militarilor Negativi au infiltrat fort,ele militare ale principalelor puteri nat,ionale planetare în

timpul s,i după invazia archonilor din Congo în 1996. Acest grup controlează în

354

Page 355: Eneagrama și diverse.docx

secret vasta majoritate a bazelor militare de pe planetă, în special cele ale Statelor Unite. Fact,iunea archonilor Chimera au semnat tratate secrete cu conducătorii

militari ai tuturor nat,iunilor pentru a suprima s,i s,terge toate urmele contactelor cu civilizat,iile extraterestre benefice. Ei au legături strânse cu Archonii Iezuit,i s,i cu

NSA (National Security Agency). Strangelet Bombs - Bombele cu materie întunecată (quarcii stranii) : Strangeletul este o particulă ipotetică care consistă într-o stare de

legătură între un număr egal de quarci stranii, superiori s,i inferiori. Mărimea particulei ar fi de minimum cât,iva femtometri în diametru (cu masa egală cu un

nucleu us,or). Odată mărimea devenită macroscopică, un asemenea obiect este de obicei numit o stea din quarci sau “o stea stranie”. Echivalent strangeletul este un

mic fragment de materie stranie sau materie întunecată.

Bombele exotice

Grupul Chimera a pus bombe fizice cu quarci stranii în interiorul majorităt ,ii bazelor militare ale Statelor Unite s ,i în câteva baze militare ale altor nat ,iuni s,i aceste bombe formează principala linie defensivă împotriva avansului Confederat,iei Galactice s,i a fort,elor Mis,cării de Rezistent,ă în direct,ia suprafet,ei acestei planete. Pe lângă bombele exotice din planul fizic, Grupul Chimera a creat deasemenea bombele exotice la nivelul eteric astral plasmatic. As,adar Vălul sau ret,eaua globală de control mental scalar plasmatică este conexată cu bombele exotice cu quarci stranii s ,i datorită acestui fapt îndepărtarea vălului este o operat ,iune extrem de delicată care necesită un timp îndelungat. Toate bombele exotice fizice au fost deactivate de Mis ,carea de Rezistent,ă în ianuarie 2015. Pe 29 ianuarie 2015 am fost informat ,i că este deasemenea adevărat că Chimera controlează un sistem subteran de buncăre, cu insula Long Island ca punct major de acces la suprafat ,a planetei. Grupul Chimera det,ine un sistem de detectoare, monitorizate din Long Island, care detectează orice vehicul spat,ial care ar vrea să aterizeze sau să stabilească un contact. DUMBs sunt baze militare de mare adâncime. (deep underground military bases). Toate DUMBs au fost deja evacuate sau distruse s ,i ele nu au nici o legătură cu buncărele Chimera. Militarii Negativi s ,i Cabala nu au acces la buncărele Chimera, as,a încât sunt “legat,i” de suprafat,a planetei.

Fort,a satanică planetară:

Fact,iunea Chimera

Savant,ii nebuni ai grupului Chimera, maes ,trii planificării strategice ai complexului militar Orion/Draco/Reptilieni, creatori ai ret ,elei de implanturi

355

Page 356: Eneagrama și diverse.docx

plasmatice, conectate între ele prin Tunelurile lui Set, integrate cu bombele plasmatice cu strangelet,i s,i toplet. Implanturile eterice s,i astrale constau din microgăuri negre plasmatice care se rotesc într-un câmp electromagnetic plasmatic intens s,i care distorsionează continuum-ul spat ,io-temporal s,i ment,in anomalia primară care a indus starea de carantină pentru planeta Pământ.

Planul material fizic este de fapt o undă de plasmă condensată, iar anomaliile plasmatice se reflectă direct în planul fizic. Grupul Chimera a manipulat anomalia cuantică de-a lungul mileniilor s ,i au activat numeroase port ,i stelare negative prin detonări de bombe nucleare s ,i cu acceleratoare de particule după al doilea război mondial s,i în mod special după 1996 Grupul Chimera a act ,ionat în direct,ia transformării planetei noastre într-o poartă stelară cuantică sau portal, care să atragă toate anomaliile primare care au mai rămas în întreg universul înconjurător.

Mitologia ne oferă surse superioare de inspirat ,ie, avem legenda imemorială a zeului S, iva, numit s,i Dumnezeul Dumnezeilor, cel atât transcendent cât s ,i imanent. În Mahabharata avem exemplul lui Yudhistira, regele pandavas ,ilor care a învins probabilitatea aleatorie manipulatoare printr-o realizare supremă de sine care implică un control total al evenimentelor.

Pe de altă parte, tot în mitologie avem exemplul personajului negativ Ashwataman, despre care nu e hazardat să afirmăm că a căzut pradă infect,iei cu virusul mint,ii wetiko. E posibil de asemenea ca la baza trădării lui Iuda să fie tot infect,ia cu virusul wetiko.

ing. Cristian Alexandru

Punctul de asamblare din zona inimii, este epicentrul sistemului energetic uman, un factor care determină us ,urint,a sau dificultatea propriei călătorii spirituale. Diagrame s,i descrieri ale zonelor unde se poate deplasa punctul de asamblare s,i stările de sănătate sau de boală asociate acestora. Rolul CD-urilor realizate de Perfect Mind pentru a aduce Punctul de Asamblare în zona de echilibru. Corelat,ii cu învăt,ăturile lui Ramana Maharishi legate de Revelarea Sinelui Suprem Atman. www.perfect-mind.com

Despre noi

Bine ai venit în Lumea Perfect Mind!

356

Page 357: Eneagrama și diverse.docx

Prin conferint,ele, workshop-urile s,i seminariile sust,inute, Perfect Mind este o lume a transformării, a dezvoltării personale s ,i a evolut,iei spirituale cons,tiente. În acest spat,iu al transformării beneficiat,i de un magazin on-line cu CD-uri de Neurorezonant,ă sonoră, de articole, de interviuri s,i de multe informat,ii de factură s,tiint,ifică s,i spirituală. Programele audio Perfect Mind determină prin antrenament o reconfigurare pozitivă a subcons,tientului s,i generează efecte terapeutice remarcabile de optimizare cerebrală, echilibrare energetică, vindecare emot,ională s,i restabilire a sănătăt,ii. Perfect Mind îmbină Spiritualitatea cu S, tiint,a, s,i astfel pune în acord profunzimea inimii cu puterea creierului. Deviza Perfect Mind este: “Mintea perfectă este aceea care lasă Inima să se exprime.” Prin CD-urile cu efecte terapeutice remarcabile, Cercetare S, tiint,ifică, Seminarii de dezvoltare spirituală, Interviuri, Articole, oferim acces la dezvoltarea personală prin transformarea nivelului de cons,tiint,ă.

Nu ne putem lăsa gândit,i de alt,ii, care nu ne gândesc din «sinea» noastră românească; s,i nu mai putem nici întârzia de-a ne gândi, căci, dacă n-o facem, vine gândul altora peste noi. Constantin Noica

ENEAGRAMA - DESCRIEREA TIPULUI DE PERSONALITATE DOI

Persoanele din tipul Doi evită recunoas,terea propriilor nevoi, urmărind, dimpotrivă, să satisfacă nevoile celorlalt ,i. Dincolo de acest spirit de întrajutorare, la un nivel mai profund al fiint ,ei, se ascunde (nes,tiută) dorint,a lor de a obt,ine, în schimb, iubire s,i apreciere prin condit,ionarea celorlalt,i. De fapt, acest tip de persoane se află într-o serioasă stare lăuntrică “de nevoie”, iar ajutorul acordat de ele celorlalt,i face parte dintr-un mecanism de apărare adesea prea put,in cons,tientizat, prin care atrag atent ,ia s,i câs,tigă afect,iunea celor din jur. Decelarea resorturilor reale ale atitudinii lor de ajutorare cere trecerea dincolo de aparent,e, printr-o trezire adecvată a discernământului.

Prin urmare, persoanele din tipul Doi “au nevoie ca ceilalt ,i să aibă nevoie de ele”, concentrându-s,i atent,ia la un singur lucru: cum să răspundă la chemarea celorlalt,i, s,i mai ales a celor care au important ,ă în ochii lor. Ele sunt cele care, jucând un meci de dublu la tenis, aleargă mereu după mingi. Astfel, slujindu-i pe ceilalt,i, intră în relat,ie cu ei. Apoi, se preocupă de ceea ce le-ar face plăcere, îngrijindu-se mereu să le procure mâncarea preferată, sau, când urmează să se întâlnească, să poarte haine pe placul lor. Dacă, însă, ceilalt ,i nu observă eforturile lor, fiint,ele din tipul Doi sunt profund rănite, spre surpriza acestor prieteni ai lor, care le repros ,ează atunci că “fac din t,ânt,ar armăsar”. Chiar dacă

357

Page 358: Eneagrama și diverse.docx

nu îs,i manifestă imediat mânia, un numărul Doi resimte profund neplăcerea acestei “desconsiderări” s,i izbucnes,te uneori, plângându-se cu lacrimi în ochi că nu i se apreciază strădania. Unii ajung chiar să se răzbune, denigrându-s ,i prietenii “nerecunoscători” în fat,a altora. Pentru persoanele din tipul DOI, timpul este un instrument care le permite angajarea relat ,iilor personale. La întruniri, caută să atragă atent,ia celorlalt,i, de exemplu servind cafeaua. Pentru ele, valoarea întrunirii este măsurată mai degrabă după gradul în care aceasta le-a permis să intre în relat,ie cu cei din jur, decât după progresul lucrărilor.

Abordând în mod constant un rol de ajutor, ele îs ,i aleg în general profesiuni care răspund acestei dorint ,e. În muncă, riscă să caute prea mult relat ,ia personală cu cei pe care îi asistă. Găsind tot felul de moduri de a-i face pe ceilalt,i să depindă de ele, îs,i prelungesc intimitatea cu aceasta. Sacrificiul pe care îl fac le dă un sentiment de mândrie. Când persoanele din tipul DOI joacă un rol de consilier, cel mai mult contează plăcerea cu care clientul le întâlnes ,te, ele tinzând să se preocupe numai de problemele care pot fi remediate prin dovezi de prietenie. Nevoia compulsivă ca ceilalt ,i să depindă de ele le pune teribil în încurcătură atunci când aces ,tia pot să se lipsească de sprijinul lor sau arată cea mai mică reticent,ă în a se lăsa ajutat,i. S, i pentru că, în ciuda nevoilor lor, anumite persoane opun rezistent,ă la încercarea de impunere a unei situat,ii de dependent,ă s,i chiar reus,esc într-o oarecare măsură să le scape, persoanele din tipul Doi trag concluzia că, dacă nu este nimic de făcut pentru ele, atunci nu este cu desăvârs,ire nimic de făcut.

Calităt,ile persoanelor din acest tip sunt us,or de observat. Ele sunt devotate, sensibile, primitoare, atente la ceea ce este bun pentru ceilalt ,i, întotdeauna gata să dea ce au mai bun, călduroase, pline de tact, doritoare să-i atingă pe ceilalt,i, să-i prindă de mână, să-i facă să se simtă în largul lor, să-i facă fericit ,i. În loc să se închidă în mica lor lume, ele observă tot ce îi interesează pe oamenii pe care îi întâlnesc s,i caută să le dea sentimentul că sunt iubit,i s,i că ele au un rol important în aceasta.

Conversat,iile lor se referă adesea la nevoile celorlalt ,i. Persoanele din tipul DOI sunt gata să alerge acolo unde este nevoie de ele, în familie sau în altă parte. Nu este de mirare că se spune de multe ori despre ele că sunt “asemenea sfint ,ilor”. Non-violent,a este ceva firesc pentru ele, deoarece sunt capabile să trăiască într-o fericită inocent,ă în raport cu lumea. În loc să condamne gres ,elile morale sau

358

Page 359: Eneagrama și diverse.docx

de altă natură ale oamenilor, ele încearcă să-i sust ,ină în dificultăt,ile cu care se confruntă. Pentru ele, important este nu să judece s,i să condamne, ci să ajute.

Persoanele din tipul Doi se vor recunoas ,te în cea mai mare parte a afirmat ,iilor următoare:

4.) Există mult,i oameni care depind de mine s,i de generozitatea mea.

13.) Mă mândresc cu serviciile pe care le fac celorlalt ,i mai mult decât cu orice

altceva.

26.) Simt nevoia să cred că sunt important(ă) în viat,a celorlalt,i. Îmi place

ca oamenii să aibă nevoie de mine.

35.) Există o mult,ime de oameni care se simt apropiat,i de mine.

39.) Le fac mereu complimente celorlalt,i.

50.) Îmi place să vin în ajutorul oamenilor când îi văd în dificultate sau în

situat,ii neplăcute.

51.) Vreau, nu vreau, simt că trebuie să-i ajut pe ceilalt,i.

68.) Mult,i oameni vin la mine ca să-mi ceară sfaturi sau mângâiere.

74.) Mă simt adesea coples,it(ă) de modul în care ceilalt,i depind de mine.

84.) Nu mi se pare că eu as, avea nevoie de mare lucru.

85.) Am adesea sentimentul că ceilalt,i nu apreciază cu adevărat ceea ce am

făcut pentru ei.

101.) Îmi place să mă simt “apropiat(ă)” de oameni.

112.) Am uneori sentimentul că sunt victima celorlalt,i, ca s,i cum aces,tia

m-ar exploata.

359

Page 360: Eneagrama și diverse.docx

118.) Cel mai important pentru mine este să iubesc s,i să fiu iubit(ă).

119.) Consider că problemele sentimentale sunt importante.

136.) Cred că merit primul loc în viat,a cuiva, luând în considerare

tot ce am făcut pentru el.

147.) Mă consider un fel de educator (educatoare).

160.) Când am timp liber, îl petrec adesea ajutându-i pe ceilalt ,i.

161.) În relat,iile mele cu prietenii, aproape întotdeauna eu sunt cel

(cea) care ia init,iativa.

172.) Îmi place să am grijă de ceilalt,i.

O CAPCANĂ: “AGĂT, AREA” DE CEILALT, I :

În dorint,a lor de a-i ajuta pe ceilalt,i, persoanele din tipologia Doi manifestă compulsiunea de a intra în relat,ii cu scopul de a-i face pe ceilalt,i să depindă de ele. Serviciul pe care îl fac altora devine astfel un mod de a se “agăt,a” în mod subtil de aces,tia s,i de a atrage atent,ia asupra propriei persoane. Pur s,i simplu au nevoie ca ceilalt,i să le perceapă ca necesare s,i visează să fie mereu apreciate. Cel mai adesea fără să-s,i dea seama, ele sunt mânate de un fel de servilism egoist. Semnul caracteristic al acestuia este via nemult ,umire pe care o manifestă persoanele din tipologia Doi dacă ceilalt,i nu observă ce au făcut ele pentru a le face plăcere.

Această preocupare de a câs,tiga iubirea celorlalt,i, făcând eforturi pentru ei s,i ajutându-i, este însot,ită la fiint,ele din tipologia Doi de un refuz de a-s ,i recunoas,te propriile nevoi. Ele declară că nu trăiesc decât pentru a-i face pe ceilalt,i fericit,i, dar, în realitate, simt că trăiesc doar dacă ceilalt ,i as,teaptă de la ele ceva ce nimeni altcineva nu le poate oferi. Dacă descoperă vreodată că persoanele importante pentru ele se descurcă s ,i singure, se simt frustrate, vexate. Identitatea lor constă în a fi necesare.

Cunoscut fiind faptul că marile idealuri s,i, în particular, cele evanghelice insistă asupra ajutorării celorlalt,i, persoanele din tipologia Doi ajung să se amăgească, văzându-s,i compulsiunea ca pe un gen de răspuns la aceste idealuri. Cu toate că

360

Page 361: Eneagrama și diverse.docx

sunt convinse că act,ionează din pură bunăvoint,ă, ele ajung, în realitate, la o veritabilă manipulare a celorlalt,i, s,i aceasta cu unicul scop de a li se cere ajutorul s,i de a intra în centrul atent,iei. De fapt, ele devin atas,ate, dependente de ceilalt,i, ceea ce nu constituie, desigur, un mod autentic de a iubi.

RECUNOAS, TEREA PROPRIILOR NEVOI :

Este o dovadă de înt,elepciune să recunoas,tem că nu putem câs,tiga printr-un gen de troc iubirea celorlalt,i sau iubirea lui Dumnezeu, deoarece iubirea este, prin natura sa, un dar gratuit, necondit ,ionat. Iubim o persoană pur s,i simplu, iar nu pentru că răspunde dorint,elor noastre sau pentru că avem nevoie de ea. Putem alege, prin liberă voint,ă, să iubim sau să nu iubim.

Conform Evangheliei, Dumnezeu a ales să-i iubească pe tot ,i oamenii ca pe fiii s,i fiicele Sale. Nu putem, prin urmare, să-i câs,tigăm iubirea făcând ceva anume pentru El. Numai cons,tientizând faptul că iubirea pe care Dumnezeu ne-o poartă este un act de grat,ie (oferit în mod gratuit), putem ajunge să ne considerăm demni de iubire pentru ceea ce suntem, iar nu pentru ceea ce facem. Credint,a în actul de favoare divină este aceea de care au nevoie persoanele din tipologia Doi. Astfel, vor deveni capabile să admită că au s ,i ele nevoi s,i că Dumnezeu le poartă de grijă, dorind să le vadă iubindu-se, atât cât este nevoie, s,i pe ele însele. Treptat, vor descoperi că nu este bine să se gândească doar la nevoile celorlalt,i, pentru că aceasta ar însemna să cadă în capcana de a-i ajuta pe ceilalt,i doar pentru a le câs,tiga afect,iunea. Numai adevărata iubire de sine, cea prin care fiint,a se acceptă ca atare, cu tot cu nevoile sale - pe care se străduies,te să le împlinească - poate să o elibereze de această centrare egotică pe “a da pentru a primi”, care îi alimentează iluzia că trăies,te pentru ceilalt,i.

Persoanele din tipologia Doi au, în primul rând, nevoie de o meditat ,ie profundă asupra relat,iilor cu ceilalt,i, în care să se lase pătrunse s,i inspirate de lumina divină. Aceasta este o formă de rugăciune de care ele au tendint ,a să fugă, pentru că, undeva în profunzimea fiint ,ei lor, visează să îs,i petreacă viat,a ajutându-i pe ceilalt,i s,i “act,ionând pentru Dumnezeu”. Ele sunt în mod instinctiv reticente la ideea de a lăsa pe altcineva să facă ceva pentru ele, fie că este vorba de Dumnezeu, fie că este vorba de ceilalt ,i. S, i cum rugăciunea s,i meditat,ia presupun “să nu facă nimic”, se simt vinovate să apeleze la ea. Credint,a cres,tină constă, însă, înainte de toate, în încredint ,area că Dumnezeu ne poartă mereu de grijă. Întreaga mântuire se bazează pe ceea ce face

361

Page 362: Eneagrama și diverse.docx

Dumnezeu pentru om. Persoanele din tipologia Doi trebuie, prin urmare, să reflecteze la adevăratul sens al mântuirii, la modul în care aceasta le schimbă perspectiva asupra viet,ii s,i viziunea asupra propriei fiint,e.VIZIUNEA COMPULSIVULUI ASUPRA LUMII. EUL ÎN RAPORT CU LUMEA

Tipurile dependente: 2, 6, 7. (2): “Lumea nu este la înălt ,imea mea” : În materie de relat,ie, persoanele din tipul Doi îs,i imaginează că sunt superioare lumii, astfel că preiau init,iativa. Ele se străduiesc să le dea în acest mod celorlalt ,i sentimentul că sunt necesare s,i că trebuie prin urmare să se ocupe de ele. Această dependent,ă de apropierea celorlalt,i se manifestă prin purtarea lor de grijă, dar s,i prin refuzul de a fi la rândul lor servite de ceilalt ,i. Practic, ele refuză orice relat,ie în care ceilalt,i nu devin dependent,i de ele. Pentru ele, “a fi” înseamnă “a fi necesar celorlalt,i”.

PERCEPT, IA DEFORMATĂ A REALITĂT, II :(2): Realitatea este în primul rând de ordin interior : Persoanele din tipul Doi sunt convinse că pentru a reus,i, trebuie să devină necesare celorlalt,i. Lăuntric, ele nu se pot simt,i justificate în ceea ce fac fără aprobarea celorlalt ,i. Pentru a obt,ine acest acord, ele caută să fie plăcute s ,i abia după aceea se consideră bune. Aceasta este pentru ele singura cale pentru auto-acceptare.

PERCEPT, IA DENATURATĂ A CALITĂT, ILOR S, I A DEFECTELOR :

(2): Persoanele din tipul Doi cred că marea lor calitate t ,ine de important,a pe care o dobândesc în ochii celorlalt,i prin serviciile oferite. Ele consideră că cea mai mare calitate a lor este disponibilitatea, cu atât mai mult cu cât fac fără încetare totul pentru a deveni necesare. Această manipulare a celorlalt,i t,ine de negarea propriilor nevoi. Pentru ele, virtutea este egală cu refuzul de a se lăsa servite, ceea ce în realitate nu este decât o modalitate de manipulare; în schimb, viciul prin excelent,ă este pentru ele egoismul, confundat chiar s,i cu iubirea de sine.

PERCEPT, IA TIMPULUI :(2): Persoanele din tipul Doi trăiesc timpul ca pe un prilej de întâlnire cu ceilalt ,i. Pentru ele, nu există moment potrivit sau nepotrivit pentru întâlnire, căci singurătatea le apasă. Având impresia că nu au profitat de clipă decât cu condit,ia de a se simt,i mai aproape de ceilalt ,i, ele au tendint,a de a abuza de timpul semenilor, de a le acapara timpul, de a se infiltra. Când nu reus ,esc, se plâng că timpul trece greu. De aici, dificultatea la întrunirile de afaceri: pentru

362

Page 363: Eneagrama și diverse.docx

ele, acestea nu prezintă interes decât în măsura în care le permit să-s ,i facă noi cunos,tint,e. În astfel de întruniri, ele se arată foarte sensibile la orice cuvânt susceptibil să rănească pe cineva s ,i, dacă cred că e cazul, se grăbesc să sară în ajutorul persoanei. Atunci când găsesc că o întrunire este plictisitoare, ele îs ,i aduc corespondent,a neîncheiată sau ceva de tricotat, ca măcar să facă ceva util pentru ceilalt,i.

TOTEMURILE ANIMALE ALE TIPURILOR COMPULSIVE :

(2): În compulsiunea lor, persoanele din tipul Doi seamănă cu pisicile. Acestea se gudură mereu pe lângă oameni s,i nu pleacă înainte de a fi mângâiate. În schimb, ele pot să se întoarcă împotriva celui care se apropie prea mult. Pisicile se strecoară s,i se agat,ă cu abilitate de cine doresc, pândind pe la spate; le place să fixeze oamenii cu privirea, dar nu le place să fie t ,intuite în acelas,i mod. La fel, persoanele din tipul Doi, des,i sunt foarte afectuoase, îs,i păstrează precum pisicile independent,a, nelăsându-se servite de ceilalt,i.

TENDINT, ELE COMPULSIVE SAU “GÂNDURILE RĂULUI”

(2): ORGOLIUL. Aceasta este forma de patimă a persoanelor din tipul Doi. Ea constă în centrarea pe sine s,i conduce la negarea, la refuzarea nevoii de celălalt. Totus,i, în mod contradictoriu, persoanele din tipul Doi caută aprobarea s ,i acceptarea celor pe care îi ajută. Pozit ,ia acestui tip constă în negarea constantă a celor mai mici nevoi personale s,i, odată cu ele, chiar a realităt,ii aspirat,iilor profunde ale fiint,ei. Dacă ceilalt,i le dau de înt,eles că le-au ajutat într-un fel sau în altul, persoanele din tipul Doi se indignează spontan. Ele vor să aibă totul sub control pentru că, desigur, ceilalt,i sunt cei care au nevoie de ele. De aici apare sentimentul lor de împlinire. Imediat ce nu mai au nimic de făcut pentru alt ,ii, se simt stânjenite. Caracterul de patimă, de orgoliu al acestui tip de manifestare este evident: de îndată ce ceilalt ,i încetează să le aprobe sau să le mult ,umească pentru serviciile lor, devin vexate. Ele cred că, dacă nu li se mai cere ajutorul, înseamnă că nu mai sunt deloc pret ,uite; devin astfel acre s,i îi denigrează pe cei care, chipurile, le neglijează sau, mai rău, chiar se răzbună într-un fel sau altul. Oricum, le lipses,te minimul de umilint,ă necesar pentru a accepta reciprocitatea s,i pentru a intra cu adevărat în comuniune cu ceilalt,i.

URMAREA SĂGET, ILOR COMPULSIUNII. SENSUL INVOLUTIV SAU DEZINTEGRATOR :

363

Page 364: Eneagrama și diverse.docx

(2): Tip dependent. Imediat ce nu mai primesc aprobarea s ,i felicitările la care visează, persoanele din tipul Doi ajung la atitudinea revans ,ardă proprie tipului Opt. Aces,tia au mereu impresia că se lovesc de un mediu ostil s ,i îs,i afirmă atunci puterea cu duritate, fără urmă de finet ,e. Argumentele lor vin cu fort,a unor lovituri. Ei neagă cu promptitudine s,i aprobă cu încetineală. Atacând fără încetare, ei se rup de realitate. La fel se vor comporta s ,i persoanele din tipul Doi. Îi văd pe ceilalt,i ca super-prieteni, dar imediat ce li se dă de înt ,eles că nu e cazul, nu mai simt nimic pentru ei s ,i, înăcrite, îs,i compensează problemele afective încercând să se răzbune. Ajung astfel să îs ,i denigreze super-prietenii de ieri s,i să-i atace pe la spate. Desigur, se simt stânjenite să îi înfrunte în mod deschis, dar sunt foarte hotărâte să îi elimine din teritoriul lor.

PERSOANELE CU DOMINANTA EMOT, IONALĂ : 2, 3, 4. (2): Persoanele din tipul Doi corespund “aripii” centrului energetic emot ,ional aflate în vecinătatea centrului “visceral”. Chiar dacă acceptă să recurgă uneori la “viscere”, deci să nu se limiteze la centrul dominant, “inima”, ele refuză în schimb centrul “cap” s ,i, când trebuie să gândească, apelează la intervent ,ia centrului emot,ional. Ele ignoră folosul unei viziuni ample asupra lucrurilor, limitându-s ,i preocuparea la problema unei relat,ii interpersonale. Conversat,ia lor obis,nuită dezvăluie această îngustime de vederi: nu vorbesc decât de persoanele care le sunt apropiate, fără să se preocupe de cea mai mică problemă exterioară cercului familial. Astfel, ele par să aibă o prejudecată privitoare la orice formă de gândire abstractă, cu atât mai mult cu cât aceasta nu este de nici un ajutor pentru cei din cercul cunoscut,ilor.

DEPĂS, IREA COMPULSIUNILOR. CONTRACARAREA COMPULSIUNII. ORIENTAREA

ÎN SENS INTEGRATOR

(2): Persoanele din tipul Doi vor react ,iona împotriva compulsiunii de a depinde de aprobarea celorlalt,i prin adoptarea motivului de mândrie al celor din tipul Patru, care se consideră unici (s,i, deci, neînt,eles,i). Cei din tipul Patru sunt romantici s,i se vor mereu înconjurat,i de lucruri frumoase, pe care îs ,i închipuie că doar ei le pot aprecia cu adevărat. Pasiunea lor pentru spontaneitate s ,i grat,ie îi conduce adesea la ies,irea în natura plină de prospet ,ime s,i simplitate. Incapabili să-s,i exprime sentimentele profunde, ei sunt înclinat ,i spre ritualism, dramatizare, teatru, pe scurt, spre tot ce li se pare apt să exprime plenar originalitatea s,i caracterul lor unic.

364

Page 365: Eneagrama și diverse.docx

Persoanele din tipul Doi au numai de câs,tigat prin orientarea spre Patru, deoarece le stimulează să-s,i exprime propria fiint,ă - cu tot ce are ea unic s,i deosebit - s,i să-s,i asume capacitatea de a trăi sentimente profunde de bucurie s,i de suferint,ă. Ele vor putea astfel să se elibereze de fixat ,ia asupra propriei persoane s,i să-i ajute pe ceilalt,i în mod firesc, fără a mai face din aceasta o necesitate compulsivă. Însus,indu-s,i atitudinea care constituie mândria caracteristică tipului Patru, persoanele din tipul Doi vor putea să admită propria nevoie de a fi apreciate nu doar pentru ajutorul acordat celorlalt ,i, ci s,i pentru propriile lor calităt,i, pentru ceea ce sunt ele însele, cu întreaga lor poveste personală. Ele vor descoperi astfel, cu uimire, că pot fi iubite tocmai pentru caracterul lor sensibil s,i afectuos.

În loc să t,ină mereu seama doar de nevoile celorlalt ,i, cei din tipul Doi vor putea să-s,i acorde mai mult timp pentru a medita asupra sentimentelor lor s ,i pentru a studia cum îs,i pot exprima mai bine realitatea personală. Astfel, ei vor acorda mai mult loc inimii, devenind mai apt,i pentru împărtăs,irea sentimentelor lor intime.

AJUTORUL PRIETENILOR :

(2): Persoanele din tipul Doi se cred independente, des ,i, în realitate, sunt cât se poate de dependente de modul în care le apreciem serviciile. Un adevărat prieten va urmări să le ajute să-s ,i cons,tientizeze propriile nevoi s,i sentimente, să-s,i admită fără ret,ineri lipsurile s,i să înt,eleagă măret,ia celor care se acceptă pe ei îns,is,i ca simple fiint,e umane, precum tot,i ceilalt,i. Pentru a-s,i atinge scopul, el va urmări să se abt,ină de la exploatarea serviabilităt,ii persoanelor din tipul Doi, pentru că, imediat ce-t,i exprimi o dorint,ă, ele trec la act,iune fără cea mai mică obiect,ie. De fapt, ele au nevoie de o afect,iune care să le hrănească, dar nu s,tiu să o ceară, într-atât detestă să-s ,i revendice drepturile. Cu sigurant,ă, nu bătându-le recunoscător pe umăr sau felicitândule mereu pentru diferite mici servicii le vom putea ajuta să iasă din schema lor compulsivă: un adevărat prieten chiar va evita să le aprobe de fiecară dată când ele fac un serviciu. În loc să le iubească pentru ceea ce fac, el le va iubi pentru ceea ce sunt. Adevăratul moment în care vor merita să fie felicitate nu este cel în care vor suferi pentru ceilalt,i, ci acela în care reus,esc să fie cu adevărat ele însele.

TRANSFORMAREA LĂUNTRICĂ : TRANSFORMAREA INTELECTUALĂ :

IDEILE DIVINE :

365

Page 366: Eneagrama și diverse.docx

(2): Capcana persoanelor din tipul Doi este ideea că ele îi servesc pe ceilalt ,i, ceea ce le face să creadă că au renunt ,at cu totul la ele însele, des,i, în realitate, manifestă dependent,ă de aprecierea celor pe care îi servesc, de gratitudinea s ,i de afect,iunea lor. Ajutorul pe care îl oferă rămâne, de fapt, legat de ele prin fire invizibile, dovadă că le repros,ează celorlalt,i că nu le acordă dragostea pe care o as,teaptă de la ei, exercitând un veritabil s ,antaj asupra anturajului lor. Persoanele din tipul Doi repetă într-un fel sau altul: “Cum pot ,i să-mi faci asta, după tot ce am făcut pentru tine?”. Desigur, acest repros , nu este decât rareori explicit, dar ele încearcă, indirect, să-i facă pe ceilalt ,i să-l perceapă. Dacă aces,tia nu se lasă manipulat,i, ele trăiesc cu impresia că au fost îns ,elate. Ajutorul lor este, astfel, mai degrabă o modalitate de satisfacere a propriilor nevoi, decât o adevărată preocupare pentru ceilalt ,i. Ele devin lingus,itoare, răspunzând celei mai mici dorint,e a celui de la care as,teaptă totul. Revărsând pline de efuziune complimentele, se precipită să ajute chiar dacă nu este nevoie, dau sfaturi care nu le sunt cerute s ,i ajung să fie mieroase, atât de mare le este setea de aprobare. Geloase s ,i posesive, ele trăiesc mânii ascunse s ,i resentimente după ce încetează să mai fie apreciate.

Doar descoperirea a faptului că sfint,enia t,ine, în realitate, de grat,ia lui Dumnezeu poate să le dezrădăcineze ideea gres ,ită. Pentru ele, abandonarea cu toată fiint,a în fat,a voint,ei divine înseamnă, înainte de toate, cons ,tientizarea faptului că nu există mijloc de a câs ,tiga iubirea, pentru că aceasta este întotdeauna un dar necondit,ionat. Dumnezeu le-a iubit înainte ca ele să Îi facă vre-un serviciu. Toate fiint,ele sunt chemate la viat,ă s,i sunt mântuite din pură iubire. Alegerea Sa este liberă s ,i gratuită, astfel că nu poate fi cumpărată sau dobândită prin merit. Această grat,ie divină ne face demni de iubire s,i ne conferă sens s,i valoare. Căzute în capcana ideii lor de serviciu, persoanele din tipul Doi tind să intre în relat,ie cu Dumnezeu în acelas,i mod în care intră cu ceilalt,i, adică făcând ceva pentru a fi plăcute. Din această cauză, ele trebuie să se transforme cu adevărat, să-s,i schimbe atitudinea, pentru a putea accepta că sunt iubite de Dumnezeu pentru ceea ce sunt s ,i nu pentru ceea ce fac. Această descoperire este singura care le poate elibera, dându-le sentimentul că sunt acceptate fără condit,ii. Ele vor putea atunci renunt,a la tentativa lor disperată de a câs,tiga iubirea celorlalt,i pentru a-s,i satisface nevoia de aprobare s,i acceptare.

366

Page 367: Eneagrama și diverse.docx

O astfel de transformare intelectuală va fi, probabil, fructul unei rugăciuni pline de linis,te s,i de răbdare. Persoanele din tipul Doi vor avea dificultăt ,i, pentru că vor avea impresia că “nu fac nimic”, în vreme ce ele simt impulsul de a “face ceva pentru ceilalt,i.” Ori, a petrece timp cu Dumnezeu înseamnă a face ceva s ,i pentru sine, prin deschiderea fat,ă de grat,ia Lui. În refuzul lor de a face ceva pentru sine, ele nu ajung să se roage decât dacă încep să îs ,i ia în considerare propriile nevoi s,i dacă acceptă astfel să folosească o parte din timp pentru propriul beneficiu.

TRANSFORMAREA EMOT, IONALĂ: VIRTUTEA VINDECĂ PATIMA:

(2): Transformarea afectivă a persoanelor din tipul Doi le va ridica de la patima orgoliului la virtutea umilint ,ei. Ele se simt superioare s,i atât de mândre în atitudinea lor de servire a celorlalt ,i, încât ajung să dezvolte un veritabil complex mesianic, considerându-se capabile să salveze întreaga lume! Realizând că iubirea lui Dumnezeu nu se obt,ine prin troc, vor începe să accepte că au valoare în sine, independent de ajutorul pe care îl dau celorlalt ,i. Prin umilint,ă, ele vor reus,i să se realizeze. Acceptându-s,i limitele s,i nevoile proprii, persoanele din tipul Doi vor deveni capabile să accepte la rândul lor să fie ajutate s ,i vor înt,elege sensul real al reus,itei. Acesta constă în deschiderea fat,ă de o iubire care nu poate fi nici meritată s,i nici controlată prin act,iuni exterioare. Adevărata iubire a lui Dumnezeu, fiind necondit ,ionată, este singura capabilă să le coples,ească inima.

CONVERTIREA INSTINCTELOR: DISCERNĂMÂNTUL SPIRITUAL:

(2): Mângâierea sau consolarea divină a persoanelor din tipul Doi este legată de locul din ce în ce mai important pe care ele urmăresc să îl acorde centrului emot,ional, prin orientarea spre tipul Patru. Starea integratoare va genera în fiint,a lor un adevărat elan de recunos ,tint,ă, care le va permite să descopere că la acest nivel nu mai trebuie să facă demonstrat ,ii, nici măcar fat,ă de Dumnezeu. EL Însus,i va răspunde chiar la nevoile pe care ele refuzau să le exprime fat,ă de ceilalt,i. În sfârs,it, vor putea să le cons ,tientizeze s,i să se preocupe de ele.

La persoanele din tipul Doi, starea de dezamăgire sau dezolare este de ordin visceral s,i rezultă printr-o mis,care involutivă spre tipul Opt. Ele, care cunos ,teau bucuria sărbătorii împreună cu prietenii, dar s ,i cu dus,manii, ajung să fie, dintr-o dată, coples,ite de o stare tenebroasă, devenind incapabile să-i mai ajute pe

367

Page 368: Eneagrama și diverse.docx

ceilalt,i s,i ajungând să creadă că nici măcar Dumnezeu nu le mai apreciază eforturile.

TOTEMURILE ANIMALE S, I CULORILE SIMBOLICE ASOCIATE

TIPURILOR ENEAGRAMEI DUPĂ TRANSFORMAREA SPIRITUALĂ:

(2): După ce transformarea lăuntrică s-a produs, persoanele din tipul Doi pot fi asemănate cu setterii irlandezi. Aces,tia au blană lucioasă cu colorit cald. Radiind de afect,iune, ei nu-i uită niciodată pe cei care îi iubesc. Extrem de fideli, nu fac decât arareori probă de agresivitate. Ei îs ,i manifestă cu vioiciune emot,iile, sar de bucurie când regăsesc pe cineva drag s ,i îl ling într-una. Ei sunt întotdeauna gata să urmeze un prieten.

Culoarea celor din tipul Doi este ros ,ul. Aceasta este culoarea inimii, a căldurii, a pasionalităt,ii, a intensităt,ii. În anumite locuri, însă, nu este perceptibilă: obscuritatea o face să pară albastră, aproape invizibilă. În mod asemănător, persoanele din tipul Doi sunt capabile să aplice o limitare intensităt ,ii lor emot,ionale. Prin vindecarea spirituală s ,i prin transformarea lor lăuntrică, ele vor reus,i să-s,i iubească semenii fără atas ,amente, respectându-le libertatea. În plus, devin mai deschise la cadourile ce le sunt oferite de cei care le iubesc, răspunzându-le acestora cu recunos,tint,ă.

TIPUL DOI: DONATORUL/PROTECTORUL

CARACTERISTICI GENERALE: Acest tip este elocvent exemplificat de arhetipul cultural cunoscut sub numele de “mama rănit ,ilor”. Nativii dăruiesc s,i îngrijesc pe oricine, ei identificându-se aproape în întregime prin relat ,iile lor; dacă întrebat,i o femeie Doi ce mai face, ea vă va răspunde vorbindu-vă de sot ,ul sau de copiii ei. Persoanele născute sub acest semn caută relat ,iile cu alt,ii, dar într-un fel de parcă ar încerca să găsească răspuns la întrebarea: “Oare or să mă placă?” Ei au o nevoie accentuată de afect,iune s,i aprobare, vor să fie iubit,i s,i protejat,i, s,i îs,i găsesc satisfact,ia (uneori egotică) în a-i ajuta pe alt ,ii. Generozitatea lor are deseori un aspect cointeresat, căci des ,i se consideră fiint,e pline de iubire s,i devotament, totus,i de cele mai multe ori ei as,teaptă ca ceilalt,i să le răspundă cu aceeas,i iubire.

Des,i sunt oameni înclinat,i către sociabilitate, relat,iile cu ei nu sunt chiar atât de simple; trebuie să vă as,teptat,i întotdeauna la replici de genul: “Bine, sunt dispus să fac ce vrei tu, dar ce primesc în schimb de la tine?” sau “Nu vreau să mă culc cu tine, dar mi-ar place să s ,tiu că tu ai vrea acest lucru”. Ei pot deveni

368

Page 369: Eneagrama și diverse.docx

simultan posesivi s,i necredincios,i, preferă uneori relat,iile în trei (nu neapărat amoroase), montându-s,i partenerii pe ascuns unul împotriva celuilalt; dacă au înclinat,ii religioase visează în secret la a deveni salvatori ai umanităt ,ii sau la diferite miracole pe care le-ar putea înfăptui. Atunci când sunt însă cu adevărat evoluate, fiint,ele aflate în acest tip sunt într-adevăr altruiste, depăs ,indu-s,i sub acest aspect condit,ia umană. La cealaltă extremă, ele pot folosi seduct ,ia s,i flatarea ca pe nis,te arme agresive, numai cu scopul de a obt ,ine maximum de atent,ie, devenind, cu timpul, persoane acrite s,i false (îndeosebi la bătrânet,e).

EXEMPLE: Majoritatea exemplelor se numără printre femei (datorită tipului actual de civilizat,ie): Madonna, Elisabeth Taylor, Maica Teresa. Între bărbat ,i: Elvis Presley, Bill Cosbi, Yogananda.

PROBLEME ÎN STABILIREA RELAT, IILOR: Când manipulările (adesea evidente) sau devotamentul unui Doi devin excesive, este extrem de dificil să ment ,ii o relat,ie de apropiere cu el, căci aproape orice vei spune poate fi interpretat ca fiind ostil, lipsit de afect,iune, sau dorint,ă de a contrazice (cu tot dinadinsul). Doi-ii au adesea o auto-apărare ies,ită din comun, iar dacă sunt s,i inteligent,i, ei pot găsi nenumărate argumente pentru a-s,i justifica manipulările.

CUM TE POT, I APROPIA DE UN DOI: Cel mai bun lucru pentru a înt ,elege empatic atent,ia excesivă pe care t,i-o acordă o fiint,ă de tipul Doi, este să te interiorizezi s,i să te focalizezi asupra sentimentului de a te lăsa prins în plasa ei. Vei încerca atunci fie dorint,a de a-i rezista, fie pe aceea de a depinde de ea s ,i vei putea înt,elege (ca o reflectare în propria cons,tiint,ă) dependent,a fiint,ei respective de cei din jur (inclusiv tu) pentru a-s ,i găsi propria identitate. Pornind de la această viziune lăuntrică, i te vei putea adresa apoi în particular, cu multă înt ,elegere s,i afect,iune, spunându-i: “T, in foarte mult la tine, dar mă deranjează toate aceste atent,ii cu care mă înconjori. Bănuiesc că este ceva care te preocupă; dacă vrei, pot,i să-mi spui despre ce este vorba”. Nu uitat ,i însă că relat,ia cu un Doi solicită mai mult tact s,i delicatet,e decât în cazul celorlalte tipuri. Încercat ,i să-i sugerat,i: “Te iubesc, dar te voi iubi încă s,i maimult dacă îmi respect,i felul meu de a fi.”

DEFECTELE CELOR DIN TIPUL DOI:

Orgoliu, egocentrism care constă în centrarea pe sine s ,i conduce la negarea, la refuzarea nevoii de celălalt. Sunt mereu gata să se autoaduleze. Ele se hrănesc din aprecierea, din atent,ia s,i din aprobarea celorlalt,i, căci doar acestea le dau

369

Page 370: Eneagrama și diverse.docx

sentimentul valorii. Se cred independente dar în realitate sunt cât se poate de dependente de modul în care le apreciem serviciile. Percep societatea ca pe o mult,ime de “client,i” aflat,i în as,teptarea ajutorului lor. Ele se doresc necesare, se consideră generoase, îs,i închipuie că sunt gata să-s,i dea viat,a pentru alt,ii s,i au orgoliul de a fi indispensabile s,i de a aduna astfel numeros,i prieteni. Depind de aprobarea celorlalt,i. Pot deveni lingus,itoare, revarsă pline de efuziune complimentele, se precipită să ajute chiar dacă nu este nevoie, dau sfaturi care nu le sunt cerute s,i ajung să fie mieroase, atât de mare le este setea de aprobare. Povestea “Sarea-n bucate” exemplifică lingus ,eala “zahărului” s,i a “mierii”.

Visează să primească aprobări s,i felicitări. Îi văd pe ceilalt ,i ca super-prieteni, dar imediat ce li se dă de înt ,eles că nu e cazul, nu mai simt nimic pentru ei s ,i, înăcrite, îs,i compensează problemele afective încercând să se răzbune. Se indignează spontan. Vor să aibă totul sub control. Devin vexate, acre, denigrează, se răzbună. Nu sunt umile s ,i nu intră cu adevărat în comuniune cu ceilalt,i. Geloase s,i posesive, cei din tipul Doi trăiesc mânii ascunse s ,i resentimente după ce ceilalt,i încetează să le mai aprecieze (în mod explicit). Ca o paranteză putem să amintim următoarele efecte nocive: MÂNIA provoacă o eliberare de toxine ce act,ionează asupra tuturor organelor s,i în special cu efecte asupra ficatului s,i sistemului nervos. RANCHIUNA declans,ează s,i întret,ine reumatismul. URA intoxică considerabil organismul; efectele apar la nivelul digestiei, favorizând ridicarea tensiunii sanguine, provocând s ,i tulburări de metabolism. AVIDITATEA, RAPACITATEA ne predispun la anumite boli de inimă. TRISTET, EA provoacă slăbiciunea plămânilor. FRICA se repercutează mai ales asupra activităt,ii genitale, sexuale; face să scadă tensiunea sanguină, să apară afect,iuni ale inimii, febră. De altfel, primul lucru pe care trebuie să-l facem pentru un bolnav de febră este să-i înlăturăm frica cât mai rapid s ,i complet.

DEFECTELE CELOR DIN TIPUL DOI (-CONTINUARE-):

Dacă involuează s,i nu vor să ierte, atacul fără încetare duce la ruperea de realitate. Ajung astfel să îs,i denigreze super-prietenii de ieri s ,i să-i atace pe la spate (vezi analogia cu pisica care s ,i ea pândes,te pe la spate). Desigur, se simt stânjenite să îi înfrunte în mod deschis, dar sunt foarte hotărâte să îi elimine din teritoriul lor. Neagă cu promptitudine s ,i aprobă cu încetineală. Argumentele lor vin cu fort,a unor lovituri. Nu se lasă servite de ceilalt ,i. Începând din momentul

370

Page 371: Eneagrama și diverse.docx

în care ceilalt,i nu mai au nevoie de ele, au impresia că îs ,i pierd valoarea. Practic, îs,i proiectează propriile nevoi asupra celorlalt ,i, nerecunoscându-le s,i negându-le. La fel ca s,i pisicile se gudură pe lângă oameni. Detestă violent ,a, fie că ea este orientată spre ceilalt,i, fie că este orientată spre ele însele, dar aceasta poate arăta o slăbiciune mentală s ,tiut fiind că HIMSA (VIOLENT, A) este pe AJNA CHAKRA (în ideea că trebuie să opui rezistent ,ă răului s,i că suprema păcăleală este atunci când răul te convinge prin viclenie că nu există).

Depind de aprobarea celorlalt,i. Trebuie să-s,i acorde mai mult timp pentru a medita asupra sentimentelor lor s,i pentru a studia cum îs,i pot exprima mai bine realitatea personală. Trebuie să acorde mai mult loc inimii s ,i să devină mai apt,i pentru împărtăs,irea sentimentelor lor intime. Au nevoie de o afect ,iune care să le hrănească, dar nu s,tiu să o ceară deoarece detestă să-s ,i revendice drepturile. Trebuie să reus,ească să fie cu adevărat ele însele. Repros ,ează celorlalt,i că ei nu le acordă dragostea pe care o as ,teaptă de la ei s,i exercită un veritabil s ,antaj asupra anturajului lor. Repros,ul poate suna: “Cum pot,i să-mi faci asta, după tot ce am făcut pentru tine?”

Căzute în capcana ideii lor de serviciu, persoanele din tipul Doi tind să intre în relat,ie cu Dumnezeu în acelas,i mod în care intră cu ceilalt,i, adică făcând ceva pentru a fi plăcute. Au mari dificultăt ,i în abordarea unei rugăciuni pline de linis,te s,i de răbdare. Nu ajung să se roage decât dacă încep să îs ,i ia în considerare propriile nevoi s ,i dacă acceptă astfel să folosească o parte din timp pentru propriul beneficiu. Ele se simt superioare s ,i atât de mândre în atitudinea lor de servire a celorlalt,i, încât ajung să dezvolte un veritabil complex mesianic, considerându-se capabile să salveze întreaga lume! Trebuie să realizeze că iubirea lui Dumnezeu nu se obt,ine prin troc s,i să înceapă să accepte că au valoare în sine, independent de ajutorul pe care îl dau celorlalt ,i. Doar adevărata iubire a lui Dumnezeu care este necondit ,ionată este capabilă să le coples,ească inima. Trebuie să urmărească să acorde centrului emot ,ional un loc tot mai important s,i să obt,ină starea integratoare a elanului de recunos ,tint,ă. Trebuie să devină capabile să aplice o limitare intensităt ,ii lor emot,ionale, să-s,i iubească semenii fără atas,amente s,i să le respecte libertatea. Atunci vor descoperi că la nivelul lui anahata chakra nu mai trebuie să facă demonstrat ,ii, nici măcar fat,ă de Dumnezeu. Vor depăs,i logica s,i vor accede la supramental, la starea de cons,tiint,ă superioară care face posibilă coborârea grat,iei divine. Când “norii de furtună ai karmei” le coples,esc cu o stare tenebroasă s,i ele devin incapabile să-i

371

Page 372: Eneagrama și diverse.docx

mai ajute pe ceilalt,i, ele îs,i pot pierde credint,a s,i să ajungă să creadă că nici măcar Dumnezeu nu le mai apreciază eforturile. Totus ,i vocea înt,elepciunii le poate reaminti că adesea Dumnezeu trebuie să ne închidă o us ,ă în fat,ă pentru a putea ulterior (as,a cum percepem noi!) să deschidă o altă us ,ă prin care EL dores,te ca noi să mergem spre EL. Indiferent că noi trăim sau murim, noi tot ai Domnului rămânem! Mai presus de timp s,i spat,iu este iubirea

Iar mai presus de iubire doar Dumnezeu.

Ce este fascinant este că putem ajunge la Dumnezeu doar prin iubire.

LIBERTATEA INTERIOARĂ

MOTTO: Cel ce caută libertatea cu inima este deja un om liber.

Am vrut să posed iubirea s,i iubirea s-a transformat într-un lant,.

S, i atunci am renunt,at la a mai poseda.

As,a am aflat ce este libertatea de a iubi s,i iubirea de a fi liber. Am vrut să posed onoruri dar onorurile mi-au apărut imediat cu chipul lor scofâlcit s,i efemer.

Atunci am renunt,at definitiv la onoruri. Iată libertatea mea.

Am vrut să cunosc cu mintea, dar judecata mea lumina s ,i umbrea totul. Lucrurile îmi apăreau bune s,i rele. Acum însă caut să cunosc cu inima s,i lucrurile îmi apar în forma lor divină fără de formă.

Aceasta este libertatea mea, fascinată de lumina Ta.

Acum s,tiu că:

Soarele va dispare. Luna va dispare, dar iubirea din inima mea nu va dispare niciodată.

Aceasta este libertatea mea.

Mă închin Tată Divin, pentru a câta oară, în fat ,a Ta s,i îmi găsesc libertatea cea adevărată pentru că este libertatea Ta s,i nimic nu o poate atinge.

Tu mi-ai dăruit, demult, libertatea Ta. Acum ît ,i pun la picioare s,i eu libertatea mea, însăs,i libertatea de a nu mai fi liber.

Aceasta este libertatea adevărată.

Pentru că nu mai este a mea - este a Ta. de

Radu Cunescu .

372

Page 373: Eneagrama și diverse.docx

TIPOLOGIA DOI - ALTRUISTUL/DONATORUL/PROTECTORUL (Invidios) (+)

Motivat,ie: Dorint,a de a fi iubit, Dorint,a de a fi necesar

Comportament receptiv: Aprobare SUBTIPURI:

1. Altruistul dezinteresat

2. Fiint,a atentă-îndatoritoare

3. Cel ce hrănes,te

4. Prieten exuberant

5. Intimul posesiv

6. “Sfântul orgolios”

7. Manipulatorul ce se autoamăges,te

8. Dominatorul ce constrânge

9. Victima psihosomatică

Are teama de a nu fi iubit de ceilalt,i. Evită recunoas,terea propriilor nevoi.

În diferite sisteme la punctul 2 pe Eneagramă avem: “sfint,ească-se numele Tău”; MAMSA DHATU (T, esutul muscular s,i ligamente) –> Marte ; Swadhisthana ; Bucătăria la lucru ; Selectarea sculelor s ,i dispozitivelor ; constituirea unui grup uman bazat pe afinităt,i ; întâlnirea fiint,ei iubite, crearea unui cuplu ; Tripura Sundari ; Luna ; Apas ; Shalyatantra (Chirurgie generală) ; Apărare ; Gemenii(+ cunoas,tere , - sentiment) ; Lepana (Fortificarea, ceea ce acoperă, deplasarea) ; Daivavyapasraya - Rugăciunea ; Guna - calitatea generală ; Vikriti ; Mi ; Sthitinasa kali ; Meridian Stomac (Răsărit+2h, Răsărit+4h) ; s,ringara rasa- savoarea erotică, iubirea, bucuria s ,i adorat,ia ; Nord ; Incompetent,a (care face să existe neputint,a) ; Iertarea ; Act,iuni detas,ate ; Mânie ; Suferint,ă ; .

373


Top Related