+ All Categories
Transcript
Page 1: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

ELEMENTE DE EMBRIOLOGIE A

APARATULUI GENITAL FEMININ

Page 2: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Sexul genetic este determinat în momentul fecundaţiei de către spermatozoid ( 23 x sau 23 y )

• Caracterele morfologice masculine sau feminine ale aparatului genital apar din săptămâna 7

Page 3: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Dezvoltarea organelor genitale externe

Stadiul indiferent

• Din săptămâna a 4-a la extremitatea cranială a membranei cloacale se dezvoltă tuberculul genital

• Pe părţile laterale ale membranei cloacale se dezvoltă cutele urogenitale în jurul cărora se formează eminenţele labioscrotale

• După săptămâna a 6-a septul urorectal fuzionează cu membrana cloacală, care se va divide:

- într-o regiune dorsală – membrana anală

- într-o regiune ventrală – membrana urogenitală

• După săptămâna a 7-a membrana anală şi cea urogenitală dispar, rămânând două orificii: anal,urogenital

Page 4: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Stadiul de diferenţiere sexuală

• Tuberculul genital îşi încetează creşterea, devenind clitoris

• Cutele urogenitale determină labiile mici

• Eminenţele labioscrotale:

- fuzionează în partea posterioară pentru a forma comisura labială posterioară

- fuzionează în partea anterioară pentru a forma comisura labială anterioară şi muntele lui Venus

- cea mai mare parte a eminenţelor labioscrotale rămân nefuzionale,formând labiile mari

• Şanţul urogenital se va transforma în vestibulul vaginului

Page 5: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Dezvoltarea căilor genitale

• Embrionul prezintă două perechi de canale sau ducte genitale:

- Ductele mezonefrotice ( Wolff ) – joacă un rol important în dezvoltarea căilor genitale masculine

- Ductele paramezonefrotice ( Műller ) – joacă un rol important în dezvoltarea căilor genitale feminine

Page 6: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Stadiul indiferent

• Ambele perechi de ducte sunt prezente

• Ductele paramezonefrotice au un traiect paralel cu cele mezonefrotice până în regiunea caudală unde le încrucişează, trec ventral de acestea, fuzionează în planul median → trunchi cumun – canalul sau primordiul uterovaginal. Acesta se proiectează pe peretele posterior al sinusului urogenital,unde determină o proeminenţă – tuberculul sinusal sau műllerian

Page 7: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Stadiul de diferenţiere sexuală• Duclele paramezonefrotice Műller dau naştere căilor

genitale feminine• Segmentele craniale şi mijlocii ale ductelor Műller

(nefuzionate) dau naştere trompelor uterine• Părţile caudale ale ductelor Műller, fuzionează într-

un trunchi comun – canalul sau primordiul utero-vaginal, care este împărţit în două printr-un perete sagital - septul utero-vaginal

• Extremitatea inferioară a canalului uterovaginal este obstruată de dopul műllerian, care va forma tuberculul műllerian ( sau sinusul )

• Din canalul utero-vaginal iau naştere:- uterul- partea superioară a vaginului

Page 8: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ
Page 9: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Miometrul şi stratul muscular al vaginului se dezvoltă din mezenchinul adiacent canalului utero-vaginal

• În săptămâna a 11-a septul utero-vaginal dispare, iar în dreptul dopului műllerian epiteliul sinusului urogenital proliferează → bulbii sinovaginali, care prin fuzionare determină placa vaginală

• Placa vaginală este iniţial compactă, dar porţiunea centrală dispare → lumenul vaginal, care va comunica cu lumenul canalului uterovaginal

• Până în ultima perioadă a vieţii fetale, lumenul vaginal este separat de cavitatea sinusului urogenital printr-o membrană numită himen, care ulterior devine discontinuu → o cută subţire în jurul orificiului extern al vaginului

Page 10: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Dezvoltarea ovarelor

• Gonadele se dezvoltă din trei surse:

- epiteliul mezodermal ( mezoteliul ) – care acoperă peretele posterior al cavităţii celomice

- mezenchimul subiacent acestuia

- celulele germinale ( gonocitele ) primordiale

Page 11: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Stadiul indiferent• Dezvoltarea viitoarei gonade apare în săptămâna a 5-a ca o

îngroşare a epiteliului mezodermal ( mezoteliu ) pe versantul medial al mezonefrosului ( epiteliul germinativ Waldeyer )

•Această proliferare ca şi mezenchimul subiacent determină creasta gonadală

• La acest nivel ajung în săptămâna a 6-a gonocitele primordiale, sub a căror inducţie morfogenetică se formează cordoanele sexuale primare

• Gonada în stadiul indiferent prezintă o zonă corticală şi o zonă medulară

• La embrionul cu cariotip 46 xx corticala se diferenţiază în ovar, iar medulara involuează

• Gonocitele migrează până în creasta genitală, în care pătrund în săptămâna a 6-a. În săptămâna a 7-a sunt încorporate în cordoanele sexuale primitive

Page 12: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Sexul genetic, care se stabileşte în momentul fecundaţiei determină dezvoltarea sexului gonadal, respectiv a tipului de gonadă care se formează: testicul sau ovar

• Absenţa cromozomului y dertermină dezvoltarea gonadei spre ovar

• Tipul de gonadă care se formează determină diferenţierea sexuală a căilor genitale interne şi a organelor genitale externe

• Testosteronul determină masculinizarea • Dezvoltarea caracterelor sexuale feminine nu pare

dependentă de hormoni – apare şi în absenţa ovarelor• Masculinizarea este activă, în timp ce feminizarea este

pasivă

Page 13: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Stadiul de diferenţiere sexuală• Structura ovarului începe să se schiţeze în săptămâna a 10-a• Cordoanele sexuale primare au o perioadă scurtă de

dezvoltare în medulara gonadei formând rete ovarii, care va involua

• Epiteliul germinativ de origine mezotelială îşi reia activitatea determinând formarea cordoanelor sexuale secundare, numite cordoanele corticale sau cordoanele Valentin-Pflűger

• Din săptămâna a 16-a cordoanele corticale se fragmentează în agregate celulare mai mici, care înconjoară o ovogonie → foliculul primordial

• Ovogoniile se multiplică prin mitoză numai în timpul vieţii fetale, fiecare producând mii de celule germinale primitive

Page 14: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

ANATOMIA ORGANELOR

GENITALE FEMININE

Page 15: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vulva

• Ansamblul formaţiunilor genitale externeMuntele pubian ( muntele lui Venus )

• Forma triunghiulară • Structura• Pilozitatea

Formaţiunile labiale• Labiile mari

- Pliuri cutanate - Feţe, margini, extremităţi

- Structura• Labiile mici

- Pliuri cutanate, care au suferit o transformare mucoasă

- Prepuţul şi frenum-ul clitoridian – anterior

- Comisura – posterior- Structura

Page 16: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Spaţiul interlabialVestibululMeatul urinarOrificiul vaginal

Aparatul erectil• Clitorisul

- Lungime de 1,5 cm- Format de corpi cavernoşi- Glandul

• Bulbii vestibulari- Două mase de ţesut erectil- Sunt acoperiţi de muşchi bulbo-cavernoşi

Glandele vulvare- Glandele vestibulare- Glandele uretrale (Skine)- Glandele vestibulare mari ( Bartholin )

- Situate de o parte şi de alta a orificiului vaginal, în jumătatea posterioară

- Canalul excretor – se deschide în treimea posterioară a şanţului himeno-labial

Page 17: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vaginul• Conduct musculo – fibros• Lungime 8 cm• Se inseră pe colul uterin → 4 funduri de sac• Orientare postero – superioară → unghi de 65-75º cu orizontala• Raporturi

Anterior: - vezica urinară - uretra

Posterior: - fundul de sac Douglas - rectul - anusul

Lateral – în segmentul deasupra ridicătorilor anali – pediculul conjunctivo-vascular - la nivelul ridicătorilor anali - sub ridicătorii anali – muşchiul bulbo-spongios, glandele

BartholinSuperior – colul.Inferior - vulva

Page 18: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Configuraţia internă

• Roluri

• Structura peretelui – 3-4 mm

- tunica externă – prelungire a fasciei pelvine

- tunica medie ( musculatura )

- tunica internă

• Conţinutul vaginal

- transudat

- bacilii Doderlein

Page 19: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Uterul

• Situaţie• Consistenţă• Direcţie

- Unghiul de flexie = 140 -170º

- Unghiul de versie = 90 - 110º

• Greutate- 40 -50 g la nulipare- 50 – 70 g la multipare

• Forma• Dimensiuni

- nulipară = 6 / 4 / 2 cm- multipară = 7 / 5 / 3 cm- raportul corp / col

Page 20: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Părţi componente• Corpul• Colul – porţiune supravaginală

- porţiune vaginală- porţiune intravaginală – OCE

• Istmul → segmentul inferiorStructura

• Corpul uterin• Peritoneul• Miometrul – stratul extern

- stratul mijlociu – plexiform → „ legătura vie a lui Pinard”

- stratul intern – circular• Endometrul

• Colul uterin• formaţiune cilindrică = 2,5 cm• structură fibromusculară• canalul cervical – „arborele vieţii”

- epiteliul cilindric- epiteliul pariventos – OCE- joncţiunea scuaneo-cilindrică

• IstmulRaporturile uterului

• Anterior• Posterior• Lateral

Page 21: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Trompele uterine

• Forma• Dimensiuni 10-12 cm• Localizare - mezosalpinx• Configuraţia externă

- Partea uterină ( interstiţială )- Partea istmică- Partea ampulară- Partea pavilionară

• Configuraţia internă- Canalul tubar- Ostiumurile tubare- Cavitatea trompei – pliuri mucoase paralele cu axul

trompei

Page 22: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Structura trompei

• Tunica seroasă

• Tunica subseroasă

• Tunica musculară

- stratul profund – circular

- stratul periferic – plexiform

• Tunica mucoasă

Page 23: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Ovarele

• Forma

• Culoarea

• Volumul

• Dimensiuni 4 / 2 / 1 cm

• Aspectul exterior

• Situaţie şi orientare

- fosetele parauterine în fosa ovariană Waldeyer

Page 24: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Mijloacele de fixare• Suspendat de ligamentul larg• Fixat relativ prin

- ligamentul suspensor- ligamentul utero-

ovarian- ligamentul tubo-

ovarian- mezoovarul

• Mobilitatea ovarului• Structura

- Epiteliul- Albugineea- Corticala- Medulara

Page 25: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia aparatului

genital feminin

Page 26: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia ovarului Arterele

1. Artera ovariană2.Artera uterină – se termină la nivelul cornului uterin prin trei

ramuri:- ovariană internă- tubară medială- retrogradă – a fundului uterin

• Arcada preovariană, care primeşte o colaterală din artera tubară• Arteriolele ovariene

Venele• Densitate maximă la nivelul hilului ovarian• Două sisteme venoase

- aferent – se varsă în arcada venoasă- eferent – drenajul arcadei venoase se realizează

ascendent – vena cavă inferioară şi vena venală stângădescendent – venele uterine

Limfaticele• Drenează spre ganglionii lombari, latero şi preaortici

Page 27: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia trompelor uterine

Arterele• artera uterină şi ovariană

Venele• Venele mucoasei – drenează în venele musculare şi reţeaua subseroasă• Venele parietale – sunt colectate în arcada tubară, care drenează în venele ovariene, tubare medii şi istmice

Limfaticele• drenează spre ganglionii lombari, iliaci interni şi externi

Page 28: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia uterului

Arterele• Artera uterină• Traiectul arterei uterine• Încrucişarea cu ureterul• Ramurile colaterale:

- ramul ureteral- ramuri vezico-vaginale- artera cervico-vaginală- ramuri pentru ligamentul larg- ramuri pentru col

• Ramurile terminale:- artera retrogradă a fundului

uterin- o ramură anexială

Page 29: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Venele• Reţea plexiformă la suprafaţa uterului care

drenează în- plexul uterin – corpul uterin- plexul cervico-vaginal - reţeaua cervicală

• Sângele din aceste plexuri se varsă în trei trunchiuri eferente:

- venele ligamentului rotund – se varsă în vena epigastrică şi vena femurală

- venele anexiale – se varsă în venele ovariene

- venele uterine – se varsă în vena iliacă internă

Page 30: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Limfaticele• Rol în tratamentul cancerelor de col şi corp uterin• Reţeaua din structurile uterului drenează într-o reţea colectoare periuterină• Reţeaua colectoare periuterină drenează în - colectoarele superioare

• pediculul utero-ovarian - drenează în ganglionii latero-aortici drepţi şi ganglionii pre şi latero-aortici stângi• pediculul funicular - drenează în ganglionii inghinali superficiali

- colectoarele inferioare - de pe marginea colului, formează un plex limfatic juxtacervical, după care se despart în:

- pediculul iliac extern- pediculul iliac intern

- pediculul sacrat

Page 31: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ
Page 32: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia endometrului

Arterele• Arterele arcuate → arterele radiale interne• La baza endometrului artera bazală →

arteriolele bazale• În stratul funcţioal al endometrului –

arteriole terminale, spiralateVenele

• Sistemul capilar se varsă în venele care merg paralel cu suprafaţa epiteliului – drenează în trunchiuri venoase

Limfaticele• Reţea limfatică bogată în jurul glandelor tubulare

Page 33: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia vaginului Arterele

• Artera uterină → ramuri cervico-vaginale şi vezico-vaginale• Artera vaginală → artera azygos a vaginului• Artera rectală medie

Venele• Reţeaua venoasă plexiformă se varsă într-un plex latero-vaginal• Se anastomozează cu plexul latero –vezical drenând spre venele uterine (superior), venele rectale şi ruşinoase interne ( inferior)

Limfaticele• Originea – mucoasă şi musculară• Se formează trei pediculi:

- pediculul superior → gonglionii iliaci externi- pediculul mediu → gonglionii iliaci interni- pediculul inferior → gonglionii sacraţi şi promontorieni

Page 34: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Vascularizaţia vulvei

Arterele•Teritoriul anterior

- arterele ruşinoase externe – ramuri din artera femurală

- o ramură terminală a arterei obturatorii- ramură din artera funiculară

• Teritoriul posterior- ramuri din arterele ruşinoase interne

• Mai participă- artera perineală- arterele profunde ale clitorisului - artera dorsală a clitorisului- artera bulbului vestibular

Page 35: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Venele• Venele muntelui pubian şi partea anterioară a labiilor → venele ruşinoase interne → vena femurală• Venele din partea posterioară a labiilor mari → prin venele perineale drenează în venele ruşinoase externe• Venele clitorisului – drenează spre

- vena ruşinoasă internă- plexul venos de la nivelul bulbilor vestibulului- plexul venos preuretral Santorini

Limfaticele• De la nivelul vulvei (cu excepţia clitorisului) ajung în ganglionii inghinali superficiali interni• De la nivelul clitorisului ajung în

- ganglionii inghinali profunzi- ganglionii iliaci externi

Page 36: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ
Page 37: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Inervaţia aparatului

genital feminin

Page 38: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Fibrele nervoase responsabile de inervaţia organelor pelvine aparţin sistemului nervos vegetativ pentru: ovare, uter, trompe, porţiunea superioară a vaginului şi sistemului nervos somatic cu nervi spinali periferici pentru: porţiunea inferioară a vaginului, vulva, perineu

Inervaţia de tip vegetativ – este formată din fibre simpatice şi parasimpatice organizate în plexuri nervoase

• Plexul hipogastric inferior ( plexul uterovaginal )

• Plexul ovarian

Page 39: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Inervaţia de tip somatic• Nervul ruşinos intern

- inervează perineul şi organele genitale externe- îşi are originea la nivelul plexului sacrat S2 – S3 – S4

• Nervul ilioinghinal – are originea în segmentul medular L3

• Nervul posterior cutanat al coapsei – cu originea în S1 – S2 – S3

• Nervul genitofemural – are originea la nivelul segmentelor medulare lombare L1 – L2

Page 40: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Statica organelor genitale

Page 41: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Mijloace de suspensie

• Mijloace de susţinere

• Uterul şi colul se sprijină pe peretele vaginal posterior, care este orientat în sus şi înapoi, iar presiunea intraabdominală se transmite uterului perpendicular pe vagin şi în direcţia centrului de rezistenţă al perineului – centrul tendinos

Page 42: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Mijloace de suspensie

• Ligamentele largi

- Pliuri peritoneale

- Baza = parametru

• Ligamentele rotunde

- Pleacă de la coarnele uterine → ligamentul larg → fosa iliacă → canalul inghinal → muntele lui Venus

Page 43: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Mijloace de susţinere

• Planşeul pelviperineal format din ligamentele spaţiului pelvisubperitoneal, planşeul pelvian, perineul

• Ligamentele spaţiului pelvisubperitoneal – densificări ale ţesutului conjunctiv → „ retinaculum uteri”

- În plan sagital – lama sacro – recto – genito – pubiană = ligamentele utero – sacrate şi pubouterine

- În plan transversal – ligamentul cardinal- Ligamentele cardinale fixează colul şi bolta vaginală la pereţii laterali ai pelvisului- Sunt situate în parametru şi au în compoziţia lor pediculul vascular uterin

• Ligamentele utero – sacrate• Ligamentele pubo-uterine

Page 44: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

• Spaţiul pelvisubperitoneal este compartimentat de aceste ligamente în şase spaţii:

- spaţiul prevezical ( Retzius )

- spaţiul paravezical

- spaţiul retrovezical

- spaţiul prerectal

- spaţiul retrorectal

- spaţiul pararectal

Page 45: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Bazinul moale

•Totalitatea formaţiunilor musculo – aponevrotice şi vasculo – nervoase care tapetează peretele interior al excavaţiei şi închid strâmtoarea inferioară

• Planşeul susţine organele genitale interne pelviene şi este un obstacol în progresiunea fătului

• Este format din:- perineu- diafragma musculară pelviană

Page 46: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Perineul• Formă de romb, împărţit de linia biischiatică în două

triunghiuri:- unul anterior = perineul anterior sau uro –

genital- unul posterior = perineul posterior sau anal

• Fiecare din aceste regiuni este situată într-un plan diferit, fiind separat de planul musculo – fibros bi-ischiatic

• Acest plan este constituit pe linia mediană din nucleul central al perineului, iar de fiecare parte a acestuia de muşchii transvers perineal superficial şi profund

Page 47: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Diafragma musculară pelviană – formată din două planuri• planul profund – muşchii ridicători anali• planul superficial – muşchii perineului

Planul profund- muşchiul ridicător anal se

inseră pe marginea internă a peretelui antero – lateral al excavaţiei şi se uneşte cu cel de partea opusă la nivelul rafeului ano – coccigian

- marginea internă delimitează o fantă cu direcţie antero – posterioară

- prin această fantă trec: uretra, vaginul, canalul anal

Page 48: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Diafragma pelviană de la nivelul perineului posterior este formată din

- muşchii ridicători anali- muşchii coccigieni- sfincterul anal extern

Diafragma uro – genitală este alcătuită din

• planul superficial – format din- muşchiul transvers

superficial- muşchiul bulbo – cavernos- muşchiul ischio – cavernos

• planul profund – format din- muşchiul transvers profund- sfincterul extern al uretrei

Page 49: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Planul superficial – muşchii perineali

• Cei care au importanţă sunt muşchii transvers superficial şi profund

• Aceşti muşchi se unesc pe linia mediană = nucleul fibros central al perineului

• Muşchii formează în jurul orificiului vulvar al anusului un adevărat „8”

- orificiul anterior

- orificiul posterior

Page 50: ELEMENTE  DE EMBRIOLOGIE A  APARATULUI  GENITAL  FEMININ

Importanţa obstetricală a acestor formaţiuni

• În timpul coborârii are loc contactul prezentaţiei cu muşchii ridicători anali → orientarea prezentaţiei cu axul mare în sens antero-posterior → rotaţia internă

• În al doilea timp prezentaţia va apăsa pe planul muscular şi perineu → fibrele musculare se desfăşoară în evantai

• Ampliaţia → canalul musculo-fibros care prelungeşte curba canalului osos al excavaţiei, şi care de fapt este bazinul moale


Top Related