Dou experimente care demonstreaz c timpul poate merge napoi i c viitorul poate influena trecutul
Dou experimente care demonstreaz c timpul poate merge napoi i c viitorul poate influena trecutul
miercuri, 17 Iun 2015, 02:15 Sci&Tech 18473 afiri
Timpul s-ar putea derula dinspre viitor spre trecut, lucrurile pot exista simultan n multiple stri, iar vechea dilem a copacului care se prbuete ntr-o pdure ar putea s nu fie legat doar de prezena unui martor care s-l aud cznd ci i, cumva, de a ti dinainte dac va fi sau nu vzut, conform unui nou studiu publicat de revista Nature Physics, informeaz site-ul secondnexus.com.
Foto (c): secondnexus.com
HYPERLINK "http://secondnexus.com/" \t "_blank"
n general cu toii suntem de acord c trecutul este cel ce influeneaz prezentul care la rndul su influeneaz viitorul. Probabil c aproape nicio persoan care nu sufer de afeciuni psihice sau nu este sub influena drogurilor nu ar putea susine c evenimentele viitoare le pot influena pe cele din trecut. i totui acest lucru ar putea s se schimbe n lumea plin de paradoxuri a fizicii cuantice.
Pentru un om obinuit, nelegerea lumii observabile, dominat de fizica newtonian, clasic, ine de "bunul sim". Timpul se scurge dinspre trecut spre viitor, lucrurile nu pot exista dect ntr-un singur loc ntr-un anumit timp, iar dac un copac cade ntr-o pdure fr ca nimeni s-l observe va produce un sunet. Nite fizicieni de la Universitatea Naional din Australia (ANU) nu sunt ns de acord c lucrurile sunt att de simple.
Noul studiu publicat n Nature Physics "demonstreaz c totul ine de msurarea direct", susine profesorul asociat Andrew Truscott de la Research School of Physics and Engineering din cadrul ANU. "La nivel cuantic, realitatea nu exist dac nu este observat direct", a adugat el.
Aceast concluzie aparent absurd deriv din rezultatele a dou experimente, dintre care unul mai vechi, un "clasic" pentru fizica cuantic i unul care a fost ncheiat cu succes n urm cu doar cteva sptmni.
Experimentul clasic:
Oamenii de tiin au observat de mult timp comportamentul ciudat al particulelor de lumin, fotonii, n cadrul aa-numitului Experiment al celor dou fante. Atunci cnd lumina a fost proiectat asupra unui ecran n care se afl dou fante nguste, fotonii s-au comportat ntr-un mod neprevzut, de-a dreptul schizoid. Experimentul implic o configuraie simpl, un "tun" care trage cu particule de lumin (fotoni), unul cte unul prin dou fante mici dintr-un ecran un laser care produce lumina. Lumina este atenuat n aa fel nct s emit doar cte un singur foton. Aceti fotoni trec prin cele dou fante, existnd i o camer care nregistreaz tiparul din spatele ansamblului celor dou fante. De vreme ce fotonii trec unul cte unul, unii printr-o fant, alii prin cealalt, ar trebui ca ei s lase o urm cu dou dungi pe perete, dar nu se-ntmpl acest lucru. n schimb acetia creeaz n mod misterios mai multe dungi, dincolo de locurile de pe perete corespunztoare fantelor de trecere. Acesta ar fi rezultatul ateptat atunci cnd o raz constant de lumin s-ar rspndi pe perete ca o und. Rezultatul care se obine ar fi posibil numai dac particula ar trece prin ambele fante n acelai timp, cu alte cuvinte, particula este n dou locuri deodat n acelai timp. Atunci cnd sunt pui senzori n jurul fantelor pentru a urmri fotonii, acest tipar de und dispare. Dac excludem senzorii din experiment, patternul de und revine. Acest lucru sugereaz c putem schimba modul n care se comport realitatea pur i simplu prin observarea direct. Cu alte cuvinte realitatea nsi nu ar fi real. Celebrul fizician austriac Anton Zeilinger consider c rspunsul modern la aceast ntrebare este c drumul fotonului nu este un element al realitii. Acest experiment poate fi replicat i cu electroni i cu orice alt tip de particul.
Pentru o mai bun explicaie a acestui experiment:
Acest principiu se afl n centrul fizicii cuantice. O particul aa cum este fotonul se comport ca i cnd ar avea mai multe stri indefinite, n suspensie. Ea nu are proprieti fizice i este definit n schimb de un set de probabiliti conform crora ar putea exista ntr-una sau alta din respectivele stri. Aceste probabiliti nu sunt doar rezultatul unor teorii bombastice din fizica modern ci se afl la baza noiunilor noastre moderne de chimie i fac posibile tehnologii precum microprocesoarele i reaciile nucleare. Modernitatea nu ar fi existat aa cum o cunoatem fr aceste proprieti bizare ale particulelor.
Aici intervine cea de-a doua ciudenie: Atunci cnd fizicienii observ un foton n mod direct, n cadrul unui experiment, nsui faptul c este observat l face s cad ntr-una dintre cele dou stri posibile ale sale fie particul, fie und. Orice ar face oamenii de tiin, ori de cte ori observ n mod direct un foton este ca i cnd chiar fotonul "ar decide" cum s fie vzut. Astfel, se crede c actul de a observa aduce fotonul din trmul cuantic al probabilitilor n cel real. Acest principiu este explicat de celebra paradigm a pisicii lui Schrdinger unde o pisic ipotetic, pus ntr-o cutie nchis alturi de nite otrav, nu este nici vie, nici moart, pn cnd deschidem cutia i operm o observaie direct asupra sa.
Cel de-al doilea experiment:
Aceast concluzie bizar conform creia actul de observaie direct definete realitate (realitatea nu exist n afara observaiei) circul de mult timp n rndul fizicienilor, fiind susinut i de un experiment propus de americanul John Wheeler nc din 1978, experiment despre care se credea c nu va putea fi niciodat pus n practic. Din acest motiv a primit numele de "Experimentul cognitiv al alegerii ntrziate" (cognitiv pentru c nu putea fi pus n practic). Acest experiment i propunea s rspund la o ntrebare aparent simpl: Cnd mai exact un foton alege s se comporte ca o particul sau ca o und? Atunci cnd este tras, nainte de a trece prin fant sau poate dup ce a trecut de fant?
John Wheeler a propus n experimentul su cognitiv introducerea unui al doilea ecran, dar doar dup ce fotonul a trecut deja de primul ecran. Introducerea acestui al doilea ecran ar fi o decizie aleatoare n cadrul experimentului uneori se introduce al doilea ecran, alteori nu. De asemenea, atunci cnd este introdus n experiment, acest al doilea ecran este conceput s produc acelai timp de interferen ca i primul ecran. Astfel, teoretic, un om de tiin ar fi putut urmri n ce stare se afl fotonul dup ce a trecut de primul ecran i dac rmne n aceeai stare i dup ce trece de al doilea.
Dificultatea tehnic a fost c nimeni nu a reuit s introduc n experiment cel de-al doilea ecran la timp, imediat dup ce fotonul a trecut de primul ecran i nainte de a ajunge la perete. Aceast problem prea insurmontabil pn acum cteva sptmni. Echipa de fizicieni australieni a transformat acest experiment de gndire ntr-unul ct se poate de concret, de laborator, cu ajutorul unei instalaii de lasere. Subiectul lor de experiment nu a fost ns un foton ci un atom de heliu, care dei este mult mai masiv dect un foton, ar trebui, din punct de vedere teoretic, s aib acelai comportament n cadrul experimentului i anume s existe ntr-o stare indefinit i apoi, odat observat, s se comporte fie ca o particul fie ca o und. Laserele au fost folosite pe post de grilaje, unul n faa celuilalt, iar cel de-al doilea laser era pornit aleator, n cadrul experimentului.
Rezultatul acestui experiment este chiar mai ciudat dect se ateptau fizicienii specializai n domeniul cuantic: De fiecare dat cnd cele dou grilaje laser erau pornite, atomii de heliu s-au comportat mereu ca unde. De fiecare dat cnd al doilea grilaj laser nu era introdus n sistem, atomul de heliu a trecut prin sistem sub form de particul. Ceea ce este fascinant, sau de-a dreptul nfricotor, este c decizia privind prezena celui de-al doilea grilaj laser n sistem a fost cu totul aleatoare i din punctul de vedere al atomului de heliu care tocmai a trecut de primul grilaj, nici mcar nu s-a ntmplat nc !
Cu alte cuvinte, este ca i cum atomul de heliu ar fi putut vedea n viitor i ar fi tiut dac va exista cel de-al doilea grilaj laser chiar n timpul n care trecea prin primul astfel de grilaj. Ori cu alte cuvinte, eventuala prezen n viitor a celui de-al doilea grilaj pare s determine starea din prezent a atomului de heliu care trece prin primul grilaj laser ! Dac atomul de heliu apare ca particul sau ca und este determinat cu precizie de ceva ce nc nu s-a ntmplat, ci urmeaz s se ntmple n viitor. Pe scurt, viitorul determin prezentul!
Cum este acest lucru posibil? Cum este posibil ca un eveniment viitor activarea celui de-al doilea grilaj din sistem s determine starea din trecut a atomului de heliu? Timpul ar trebui s se scurg napoi.
Profesorul Andrew Truscott ne ofer explicaia: 'Atomii nu au parcurs distana dintre punctele A i B. Abia cnd au fost msurai, la sfritul drumului, a devenit real una dintre cele dou stri posibile, de particul sau de und". Dac ar fi s credem c aceti atomi chiar au ales o anumit cale, sau ci, atunci trebuie s acceptm c o msurtoare viitoare determin trecutul acestor atomi, a mai adugat el.
Ideea c viitorul afecteaz trecutul are implicaii profunde care transcend lumea fizicii cuantice. O astfel de idee pune sub semnul ntrebrii, spre exemplu, conceptul de liber arbitru. Acest experiment, care va fi fr ndoial repetat, precum i implicaiile sale vor ridica mai multe ntrebri dect vor oferi rspunsuri.
AGERPRES/(AS autor: Codru Blu, editor: Mariana Ionescu)
Etichete:
experiment
timp
trecut
viitor
fizica newtoniana
stiinta
paradoxuri
Comenteaz
8 comments
INCLUDEPICTURE "http://zor.fyre.co/wjs/v3.0.1434144253/images/lf-logo.png" \* MERGEFORMATINET
Sign in
402 people listening
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/81948873/" \o "danvasilemihael"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/81951684/" \o "IoanHas"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/76960286/" \o "SimonaSimona1"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/81954145/" \o "MihaiGandore"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/81967834/" \o "EdwEdwcs"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/72279266/" \o "Alkado"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/77087115/" \o "PaulaDiana"
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/82009366/" \o "O ve"
Newest | Oldest | Top Comments
O ve 31 minutes ago
Cu toata stima eu cred ca exista o explicatie si mai simpla a acestor evenimente. Daca presupunem ca particulele elementare au pe langa dualitatea particula-unda si un camp extins mult in afara particulei, pe care nu suntem inca in stare sa il observam si teoretizam inca. In functie de mediul inconjurator aflat in raza de actiune a campului, se pot produce modifcari ale particulei. Asa s-ar explica multe, ca de exemplu numeroasele tipuri necunoscute aparute in exploziile din tunelele din particole. S-ar putea unifica in sfarsit teoria campurilor: slabe, electromqgnetic, gravitational, tari.
FlagShare
LikeReply
Alkado 3 hours ago
Timpul e o notiune inventata de oameni. De fapt timpul este infinit, si in nici un caz liniar. Iar prezentul contine in el trecutul si viitorul. Cand oamenii vor folosi mai mult de 4% din creierul lor vor descoperi cunoaterea care acum pare SF...
FlagShare
LikeReply
Alkado 3 hours ago
Mecanica newtoniana e de mult depasita, asta e foarte clar. Noile tehnologii sunt datorate cercetarilor fizicii cuantice, dar ci cu ajutorul unor civilizatii cu mult mai avansate decat noi. Practic materia, si implicit orice atom, este substanta inteligenta, este vie, este ... spirit.Viitorul poate influenta trecutul, cateodata logica este depasita, pentru ca adevarul se manifesta in paradoxuri! Si totul depinde de observator. Sa dam un exemplu: daca un copil a trait drama bolii unui parinte si si-a dorit enorm de mult sa fie medic, sa poata vindeca oameni si sa ii poata face sanatosi si fericiti - deci, in cazul acesta motivatia este foarte clara si puternica, energetic vorbind - el cand si-a stabilit acest obiectiv, practic l-a creat, prin puterea mintii si a sufletului lui. Paradoxal poate, dar aceasta realitate este creata deja, cumva in alta "dimensiune". Si tot ce se intampla din momentul in care si-a dorit, pana in momentul cand se intmpla efectiv in aceasta realitate, este predestinat! Adica acel viitor determina toti pasii ulteriori momentului prezent. Calea i se netezeste. Pana la implinirea "visului" apar o multime de "coincidente" care il ajuta. De pilda, langa el se muta un vecin simpatic, profesor de chimie, care il va ajuta enorm; in plus, copilul observa cu ce usurinta invata biologia si anatomia; obtine premii la olimpiade si chiar si o bursa nesperata; copilul mai are o matusa care incepe sa-l sustina foarte mult, material si sufleteste, sa-si implineasca "visul"; se imprieteneste cu un copil care are acelasi vis, etc. ,apar o multime de factori care conduc la acel viitor, SUNT DETERMINATI DE ACEL VIITOR! DECI OMUL ISI CREEAZA SINGUR TOT, PRIN DECIZIILE PE CARE LE IA. OMUL ESTE FAPTURA INTELIGENTA CARE POATE CONTROLA TOATA ASA-ZISA MATERIE. (Se stie deja ca materia este energie.) Trebuie doar sa faca alegeri intelepte, altfel se pot intoarce impotriva lui! Civilizatia atlantica a disparut tocmai pentru ca nu au folosit corect informatiile avansate pe care le aveau si s-au autodistrus.... Asa ca, atentie mare! Fa bine, si binele te va urma, ca o umbra, pretutindeni!
FlagShare
LikeReply
IoanHas 10 hours ago
Comentariul d-lui Dan e mai corect si mai realist decat articolul, care reia on tema de senzational dar nerealista
FlagShare
LikeReply
danvasilemihael 11 hours ago
Aspectul dual al materiei, unda/corpuscul este de mult cunoscut in fiziica pentru fotoni si alte particule nucleare care se misca cu viteze comparabile cu cea a luminii. Aspectul de unda si aspectul de corpuscul sunt simultane, depinde ce vrea experimentul sa masoare. E ca si cum ari ca rezultatul obtinut este in functie de ce cauti. Experimentul clasic cu un ecran cu doua fante a demonstrat principiul Huygens (ca orice punct de pe suprafata unor unde poate deveni sursa) si a produs interferenta luminii cu dungi de maxime si minime. Acest aspect nu poate fi decat cel ondulatoriu al materiei in miscare, reprodus mai tarziu si pentru electon. La fel este si experimentul cu doua ecrane cu fante. Nu inseamna ca daca se pune in evidenta un caracter, ondulatoriu ori corpuscular a unei particule, celalat caracter s-ar pierde. Difractia prin fante in ecran a particulelor mai mari, cu masa de repaus, ca electronii si nucleele de heliu, pentru a se putea produce, necesita ecrane cu fante foarte stranse si foarte inguste, ceea ce putem obtine fie prin trecerea particulror prin cristale, fie prin ecrane cu fante succesive (2, 3 ecrane folosite pentru fotoni). Astfel incat nu e de mirare ca, pentru a da interferente si pentru a-si manifesta caracterul de unda este nevoie de 2 ecrane cu fante in cazul nucleelor de heliu. Faptul ca nucleele de heliu ar prevedea, prin manifestarea lor cate ecrane li se pun inainte este o pura speculatie, din cauza dificultatii masurarilor la intervale de nanosecunde sau picosecunde a evenimentelor produse. Totul in experiment, repet, s-a desfasurat la viteze comparabile cu viteza luminii, pentru particule foarte mici, unde intervine si realtia de incertitudine intre masurarea impulsului unei particule si distanta la care ea se afla pe traseu Chiar daca viitorul, prin absurd, ar influenta trecutul, acesta nu ar fi o teza valbila decat pentru particule foarte mici, la viteze comparabile cu viteza fotonilor. Pentru viteze obisnuite si exceptand particulele, va ramane valabila mecanica newtoniana. Pe de alta parte, experimentele prezentate, tinand fizica cuantica, interpretarea rezultatelor nu se poate face decat statistic, statistica dand si ea previziuni referitoare la ata la viitor, cat si la ce s-ar fi putut imtampla in trecut mai mult sau mai putin. Masuratorile facute pot arata, dupa analiza statistica cam de unde s-ar fipornit in trecut, de la unda sau particula, ceea ce nu inseamna ca trecutul este modificat de viitor.
Dan
FlagShare
2
HYPERLINK "http://www.livefyre.com/profile/81951684/" \o "IoanHas" \t "_blank"
LikeReply
MihaiGandore 9 hours ago
@danvasilemihael Ce specializare avei ?
FlagShare
LikeReply
danvasilemihael 7 hours ago
@MihaiGandore@danvasilemihael
Nu sunt fizician, sunt medic stomatolog in Iasi, dar sunt pasionat de fizica cuantica si citesc numeroase tratate si articole pe acesta tema. In liceu am fost la olimpiadele nationale de fizica.
FlagShare
LikeReply
EdwEdwcs 5 hours ago
@danvasilemihael@MihaiGandore
Salut,
eu nu sunt nici pe departe un cunoscator al fizici de nici un fel,
dar am si eu o parere, eu tind sa cred ca acele calcule sunt eronate, adica, atomul trece inaintea calculelor, mai excat, atomul trece a doua oara si dabia atunci pot fi facute calculele de catre fizicieni. Repet, nu sunt un cunoscator/fizician/etc, nu vreau sa contrazic pe nimeni pentru ca nu sunt in masura, este numai o parere personala .
FlagShare
LikeReply
Articole recomandate
Guvernul bulgar a aprobat nfiinarea unei instituii responsabile cu combaterea marii corupii Guvernul bulgar a aprobat miercuri nfiinarea unei noi instituii responsabile cu lupta mpotriva marii corupii, n ncercarea de a convinge Uniunea European de seriozitatea eforturilor sale de combatere...
acum 4 ore Externe
Sanciunile europene mpotriva Rusiei vor fi prelungite pentru nc ase luni (surse) Ambasadorii statelor Uniunii Europene au convenit miercuri la Bruxelles prelungirea cu ase luni a sanciunilor instituite mpotriva Rusiei, pn la sfritul lunii ianuarie, relateaz ageniile AFP i...
acum 6 ore Externe
Horia Tecu i Jean-Julien Rojer, calificai n semifinalele probei de dublu de la Halle Romnul Horia Tecu i olandezul Jean-Julien Rojer, capi de serie 1, s-au calificat miercuri n semifinalele probei de dublu a turneului pe iarb de la Halle (Germania), dotat cu premii de 1.574.640 euro...
acum 7 ore Sport
Guvernul palestinian i-a prezentat demisia; premierul Hamdallah, nsrcinat cu formarea unui nou cabinet Premierul palestinian Rami Hamdallah a prezentat miercuri demisia guvernului su de uniune preedintelui Mahmoud Abbas, care l-a nsrcinat cu formarea unui nou cabinet, transmite AFP, citnd declaraia...
acum 8 ore Externe
Ungaria va construi un gard de 4 metri de-al lungul frontierei cu Serbia pentru a opri imigraia ilegal Ungaria va construi un gard nalt de 4 metri de-a lungul graniei cu Serbia pentru a opri afluxul de imigrani ilegali, a declarat miercuri ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, dup edina...
acum 8 ore Externe
