Modul didactic pentru testarea
comutatoarelor automate magneto-termice
Disjunctoare
Un disjunctor asigură protecția unei instalații împotriva suprasarcinilor (disjunctorul termic),
scurtcircuitelor (disjunctorul electromagnetic), defectelor de izolație (disjunctorul diferențial), prin
intermediul releelor termice și/sau electromagnetice încorporate. Pot indeplini și funcția de
separare.
Aceste aparate stabilesc, suportă și întrerup curenții normali și curentii de scurtcircuit, și sunt
de obicei instalate la începutul unei instalații electrice. Pe scurt, intr-o instalație electrica,
disjunctoarele au același efect ca și siguranțele fuzibile, cu următoarele diferențe:
- acționarea nu duce la distrugerea lor;
- în funcție de tipul constructiv, pot supraveghea unul sau mai mulți parametri;
- sunt mult mai eficiente decât siguranțele din punctul de vedere al protecției;
- pot suporta un timp determinat o suprasarcină.
Principalele caracteristici ale unui disjunctor:
- tensiunea nominală;
- curentul nominal (curentul permanent);
- curentul de reglaj - curentul maxim suportat fără a declanșa;
- curentul de rupere (curent de funcționare) - curentul care provoacă declanșarea;
- capacitatea de rupere - cel mai mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul îl poate întrerupe, la
o tensiune dată;
- capacitatea de limitare - capacitatea disjunctorului de a nu lasa sa treacă decât un curent inferior
celui de scurtcircuit;
- numarul de poli;
Tipuri de disjunctoare
Disjunctor cu releu termic
Principala utilizare: asigurarea protecției conductoarelor unui circuit contra suprasarcinilor;
Principiul de functionare: curentul traversează disjunctorul, un bimetal este încălzit prin efect Joule,
iar dacă această încălzire este suficient de importantă, bimetalul declanșează, întrerupând curentul.
Acest sistem este simplu și robust, dar nu suficient de precis, fiind caracterizat de timpi de reacție
mari (este lent).
Disjunctorul magnetic
Principala utilizare: protecția echipamentelor electrice contra defectelor (suprasarcină,
scurtcircuit, lipsă tensiune,etc.
Principiu de functionare: în regim normal, curentul nominal circulă prin bobina disjunctorului fără
să aiba efect asupra armăturii mobile (lamelei); circuitul rămâne închis. Dacă apare un defect în
circuit, impedanța circuitului scade iar curentul crește pînă la valoarea maximă admisă. În acest
moment, armatura mobile este atrasă de miezul bobinei, ceea ce duce la întreruperea circuitului.
Întreruperea este instantanee, ceea ce face ca acest tip de disjunctor să poate fi folosit cu succes în
locul siguranțelor fuzibile pentru protecția la scurtcircuit.
Disjunctor electromagnetic
Înglobeaza cele două tipuri de disjunctoare amintite mai sus, magnetic pentru protecția la
scurtcircuit, termic pentru protecția la suprasarcină
.
Disjunctoare magneto-termice monopolare
După cuvântul "mono" ne putem da seama că aceste elemente asigură protecția unui circuit
întrerupând un singur conductor din al circuitului respectiv Fig 1. În instalațiile electrice acestea se
montează atât pe conductorul de fază cât și pe cel de nul (câte un element pentru fiecare) vezi fig.2 .
sau doar pe conductorul de fază , nulul fiind conectat direct în bara de nul după cum putem vedea în
fig3.. Obs.: Marcat cu roșu traseul de faza și cu albastru traseul de nul .
fig1.
fig.2 fig3.
În tablourile electrice acestea au dezavantajul că , față de cele bipolare ocupa un spațiu dublu
atunci când sunt conectate ca în fig.2 deoarece sunt necesare două astfel de siguranțe pentru un
circuit . Un alt dezavantaj îl constituie când , de exemplu apare un scurtcircuit, în 80% din cazuri se
declanșează doar o singură siguranță (din cele două ) folosite pentru a proteja circuitul respectiv ,
fie că e vorba de cea instalată pe fază sau cea de pe nul .
Disjunctoare magneto-termice bipolare
"bipolar"=> bi=doi , polar=poli , deci doi poli . vezi fig.1
În comparație cu cele monopolare, într-un circuit este necesară doar un singur element de
acest tip ("bipolar") pentru a întrerupe atât nulul cât și faza . Pe aceste elemente de protecție apare
(in general) notația bornelor . Pe bornele de nul (intrare/ieșire) apare notația "N" iar cele de fază
(intrare/ieșire) sunt notate cu 1 (pentru intrare ) și cu 2 (pentru ieșire) sau cu notația "in" (pentru
intrare) și "out" (pentru ieșire) . La unele siguranțe marcarea fazei lipsește existând doar notația de
nul "N".
fig.1
Datorită funcției menționate mai sus cât și a spațiului redus pe care acestea îl ocupă în tabloul
electric comparat cu cele "monopolare" , disjunctoarele "bipolare" sunt cel mai des utilizate în
instalațiile din ziua de azi .
Exmplu de conectare
fig.2
fig.3
fig.4
Disjunctoare magneto-termice tripolare / tetrapolare
Aplicații : Uzual aceste siguranțe sunt folosite pentru protecția motoarelor trifazate dar și în
domeniul casnic (în tablourile electrice acolo unde există un branșament trifazat ) .
Denumirea de "tripolar" sau "tetrapolar" rezultă din numarul de poli al acestora . "tripolar" =
trei poli tetrapolar = patru poli. Mai pe scurt aceast disjunctor "cuprinde" trei disjunctoare unipolare
care se decuplează simultan dacă pe o ramură activă (fază) se depășește curentul maxim admis .
Acest lucru înseamnă că disjunctorul nu declanșează dacă suma celor trei faze depașește intensitatea
de siguranță .
De exemplu avem un disjunctor cu valoarea de 25 Amperi .
Suma intensităților pe faze este ( F1 = 17 A , F2 = 13 A , F3= 18 A . F1+F2+F3 = 48A) în
acest caz nu se decuplează circuitul.
Dacă de exemplu ( F1= 28 A , F2= 0 A , F3=0 A , F1+F2+F3 = 28 Amperi ) în acest caz
circuitul este decuplat deoarece intensitatea pe una din faze este mai mare decât cea admisă de
disjunctor (în cazul nostru 25 Amperi) .
În imaginea de mai jos este prezentat un exemplu a modului de legatura în tabloul electric a
unei siguranțe tripolare , fig.2 sau a unei siguranțe tetrapolare Fig.3 .
fig2.
fig3.
OBS : Schemele prezentate mai sus nu includ conductorii de împământare și legăturile acestora !
Diagrama topografică
26
2
PE
220/3
80
V
/
Y.
R1
R3
R2
R1
off
1
R2
17
7
off
F1
F3
F2
4
33
55
4
66
2
R3
off
17
4
35
1. Conectaţi alimentatorul DL 2102ALRM 8 la rețea.
2. Aduceți comutatorul sarcinii DL30040RM în poziția “0”
3. Instrument de măsură ampermetru: alegeți domeniul 2A curent alternativ.
4. Realizaţi conexiunile prezentate în diagrama topografică.
5. Alimentaţi sursa DL 2102ALRM.
6. Rotiți cele trei comutatoare ale sarcinii rezistive cu câte un pas. Urmăriți
efectul cu ajutorul ampermetrului.
7. La atingerea curentului maxim DL 2102T65RM1A se declanșează. Verificați
corespondența între valoarea măsurată și cea marcată pe aparat.
8. Întrerupeţi alimentarea cu energie electrică şi înlăturaţi toate conexiunile.
© 1996 - 2009 DE LORENZO SpA - Printed in Italy - All right reserved
DE LORENZO SpAV.le Romagna, 20 - 20089 Rozzano (MI) ItalyTel. ++39 02 8254551 - Telefax ++39 02 8255181E-mail: [email protected] site: www.delorenzogroup.com