+ All Categories
Transcript
Page 1: Diagnostic Global

Capitolul 1

Analiza diagnostic – abordare conceptuala si tipuri de diagnostic

1.1 Consideraţii generale

In sens larg, analiza diagnostic este o metoda generala de cunoaştere, investigare si acţiune, având obiective precise, de la finalitatea de cunoaştere ştiinţifica a unor sisteme economico-sociale la identificarea unor problematici ale acestora, in scopul optimizării funcţionarii si creşterea performantelor lor. Dintre finalităţile mai importante ale analizei diagnostic pentru o întreprindere, enumerăm:

Identificarea problemelor existente in activitatea întreprinderii si a cauzelor acestora pentru a lua masuri de remediere si reducere a riscurilor provenite din mediul extern concurenţial;

Identificarea avantajelor competitive ale întreprinderii in ideea de a maximiza utilizarea lor pentru valorificarea oportunităţilor provenite din mediul extern concurenţial;

Identificarea celor mai potrivite modalitatea de creştere a eficientei si eficacităţii, de creştere a profitabilităţii, de reducere a costurilor, in general de optimizare a activităţilor întreprinderii;

Evaluarea efectului unor strategii ( de creştere, de menţinere sau de restrângere ) sau politici diverse de firma ( investiţionale, de finanţare, de dividende, de marketing, de resurse umane, etc. ) asupra activităţii si valorii întreprinderii;

Pregătirea operaţiunii de evaluare a întreprinderii; din acest punct de vedere, analiza diagnostic trebuie sa permită evaluatorului sa identifice principalii determinanţi ai valorii afacerii.

Abordarea analizei se poate efectua din diverse perspective. Vom prezenta in continuare pe cele mai importante.

1. Perspectiva sistematica asigura o prezentare logica a activităţii unei firme creând posibilitatea disecării si analizei detaliate a acesteia.

2. Perspectiva integratoare sau sistemica utilizează un diagnostic prin prisma întregului si nu a parţilor componente. Consecinţa este agregarea diagnosticelor pe componente- funcţiuni ale întreprinderii intre –un diagnostic global sau general, care oferă evaluatorului o imagine de ansamblu asupra situaţiei firmei.

3. Prin perspectiva potenţiala se considera ca potenţialul firmei este cel mai important atribut generator de valoare; din aceasta cauza, diagnosticul, ca si evaluarea, este de fapt o problema de potenţial. Scenariile previzionale valorifica aprecierile evaluatorului asupra potenţialului afacerii evaluate. Ele se transforma intre–o plaja de valori

1

Page 2: Diagnostic Global

(opinii) asupra preţului afacerii, care pot sau nu fi confirmate de tranzacţiile efective înregistrate.

4. Din punct de vedere al perspectivei temporale, aprecierea viabilităţii unei firme trebuie sa se facă in funcţie de evoluţia in timp a potenţialului si a rezultatelor obţinute. Dinamica indicatorilor selectaţi de evaluator permite estimarea tendinţelor afacerii si previzionarea veniturilor si cheltuielilor viitoare.

Finalitatea diagnosticului consta in aprecierea stării de sănătate a firmei, inclusiv a riscului de faliment, in special in ipoteza continuării funcţionarii întreprinderii in orizontul previzional. Diagnosticul global este menit, ca intre –o forma sintetica sa pună in evidenta in ce măsura se realizează obiectivul major al activităţii firmei si care este potenţialul sau de dezvoltare viitoare. Diagnosticul in vederea evaluării poate fi separat in trei faze distincte:

1. Pregătirea diagnosticului- consta in strângerea si trierea documentelor si informaţiilor necesare evaluării.2. Analiza documentelor si a informaţiilor - este partea principala a diagnosticului, cea care permite evaluatorului sa cunoască mediul general si cel specific al firmei, sa determine locul acesteia in mediul sau concurenţial, cat si sa elaboreze scenariile previzionale de evaluare;3. Redactarea in scris a concluziilor- constituie un fundament pentru alegerea ipotezelor, metodelor si coeficienţilor de evaluare si pentru întocmirea previziunilor.

Perspective diverse asupra analizei

Perspectiva calitativa si cea cantitativa asupra analizei Direcţiile principale de investigare in analiza calitativa sunt oarecum apropiate de tipul de riscuri urmărite in analiza fundamentala.

a) Aspecte legate de afacerea analizata: Istoric, mărime, reputaţie, soliditate; Structura si interese acţionari; Poziţia pe piaţa si cota de piaţa; tendinţe si perspective; Caracteristicile cererii si ofertei specifice produselor si pieţelor unde

concurează firma; Structura clienţilor; tendinţe si putere de negociere; Structura furnizorilor; tendinţe si putere de negociere; Calitatea distribuţiei; dependenta de reţeaua de distribuţie; Structura produselor/serviciilor, micul de marketing, ciclurile de viata; Calitatea si loialitatea resurselor umane; Forţa sindicatelor, conflicte de munca; Calitatea si performantele tehnologiilor deţinute; necesarul investiţional.

b) Aspecte legate de calitatea echipei de conducere: Profil si experienţa; Cunoaşterea specificului afacerii;

2

Page 3: Diagnostic Global

Abilitaţi: organizare, strategie, plan de afaceri, etc.; Persoane cheie de neînlocuit.

c) Aspecte legate de mediul general si domeniul de activitate al întreprinderii: Factori generali politici, economici , sociali, tehnologici, ecologici (STEEP); Factorii sectoriali: importanta in economie, cadru legislativ, intensitatea

concurentei, barierele la intrare si ieşire, ciclicitatea, performantele, factorii cheie in succesul companiilor din sectorul respectiv.

Deşi analiza cantitativa are la baza studiul performantelor trecute ale firmei iar aceste nu constituie o garanţie a performantelor viitoare, abordarea cantitativa este mai mult decât simplul calcul al unor indicatori economico- financiari pe baza bilanţului si contului de profit. Elementul cheie îl constituie corelarea aspectelor calitative de cele cantitative cuantificabile si interpretarea indicatorilor sub toate aspectele relevante pentru evaluator:

* in evoluţia lor istorica (in dinamica);* in structura;* comparativ cu indicatorii principalilor concurenţi;* comparativ cu indicii medii sectoriali;* identificarea tendinţelor in orizontul previzional;* identificarea unor elemente sensibile care trebuie analizate mai in detaliu;* identificarea factorilor cei mai importanţi in analiza de senzitivitate.

Trebuie subliniat ca factorii calitativi nu se substituie factorilor cantitativi ci au rolul de a- i completa, de a facilita înţelegerea si interpretarea lor. Practic, analiza si înţelegerea mai buna a factorilor calitativi permite evaluatorului realizarea unor scenarii previzionale mai credibile 1.2. Abordare conceptuala si tipuri de analiza-diagnostic

Diagnosticul economico-financiar al intreprinderii are in vedere ansamblul fenomenelor si procesele economice si financiare ce se desfasoara la nivelul unui agent economic. In conditiile economiei concurentiale, analiza economico-financiara este un instrument indispensabil al managementului modern, instrument la care trebuie sa se recurga in mod permanent si nu doar in momentele de criza, cand se semnaleaza anumite disfunctionalitati in activitatea intreprinderii. Peter Druker considera ca un conducator eficient trebuie sa consacre cel putin jumatate din timpul sau problemelor privind diagnosticarea activitatii intreprinderii pe care o conduce. Analiza diagnostic urmareste caracterizarea unei situatii existente la un moment dat, precum si explicarea cauzelor care au condus la respectiva stare de fapt. Aceasta consta in cuantificarea anumitor parametrii care caracterizeaza fenomenul analizat si in compararea valorilor acestora cu un set de valori de referinta. In urma acestor comparatii se trag concluzii cu privire la situatia analizata (daca aceasta este normala

3

Page 4: Diagnostic Global

sau anormala, favorabila sau nefavorabila) si, pe baza relatiilor cauzale ce guverneaza fenomenele analizate, se identifica actiunile ce trebuiesc intreprinse pentru a redresa sau imbunatati situatia constatata. Orice agent economic functioneaza ca un sistem deschis, intr-o permanenta legatura cu mediul astfel ca analiza economico-financiara include practic ramura de feed-back, asigurand functia de reglare a sistemului in concordanta cu obiectivele parametrizate. In linii generale, analiza situatiei economico-financiare are ca obiective evaluarea “starii de sanatate”, a viabilitatii unui agent economic. Se urmareste deci evidentierea potentialului tehnico-economic si financiar al intreprinderii si a modului in care acest potential este valorificat prin desfasurarea activitatii in termeni de rentabilitate si risc.

Prin analiza situatiei economico-financiare sunt vizate patru mari aspecte:

A) patrimoniul intreprinderii (valoare si structura)B) performantele economico-financiare prin prisma rentabilitatii si a risculuiC) echilibrul financiar sub aspectul asigurarii resurselor financiare necesare

desfasurarii unei activitati rentabile D) lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii

Diagnosticul poate fi realizat:a) – din interiorul intreprinderii (diagnostric financiar intern) de care

beneficiaza managerii si patronatul (actionarii) in vederea mentinerii si dezvoltarii intreprinderii in contextul sistemului economic concurential.

b) – din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) printre cei interesati de el fiind:

- furnizorii intreprinderii; - institutiile financiare; - potentialii investitori. Exista diferite tipuri de analiza diagnostic dintre care distingem cele diferentiate prin gradul de cuprindere in:

- analize diagnostic globale (multifunctionale)- analize diagnostic partiale ( functionale).

In functie de obiectivele urmerite analiza diagnostic se clasifica in:

- analiza diagnostic de rezultate;- analiza diagnostic de perspectiva;- analiza diagnostic de evaluare .

4

Page 5: Diagnostic Global

Capitolul 2

Metodologia de elaborare a analizelor diagnostic si sursele informationale

2.1 Metodologia de elaborare a analizelor diagnostic

Realizarea diagnosticului unei firme in scopul evaluarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. stabilirea problemelor supuse analizei; 2. asigurarea informatiilor si analiza documentelor care stau la baza lor; 3. analiza si prezentarea rezultatelor intr-un raport.

Pentru evaluarea unei întreprinderi, diagnosticul poate fi structurat in: diagnostic juridic, operaţional, al resurselor umane, comercial si financiar. Intre acestea, un rol esenţial revine diagnosticului financiar care cuantifica prin instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte secţiuni si realizează o interfaţa intre cele doua componente de baza ale procesului de evaluare a afacerii ( diagnostic si evaluarea propriu-zisa).

* Diagnosticul comercial. Diagnosticul vizează analiza pieţei pe care operează întreprinderea. Obiectivul urmărit este estimarea pieţei actuale si potenţiale a întreprinderii si a poziţiei sale pe piaţa.

Pentru aceasta evaluatorul urmăreşte aspecte precum : - evoluţia vânzărilor- analiza structurala a vânzărilor pe produse si pieţe de desfacere;- evoluţia preturilor;- analiza clienţilor;- analiza repartitiei vânzărilor in funcţie de ciclul de viata a produselor;- analiza furnizorilor întreprinderii;- studierea concurentei;- etc.

Cunoaşterea pieţei curente a firmei si a tendinţelor principale ale evoluţiei acesteia este esenţiala pentru efectuarea de evaluări competente de întreprinderi.

* Diagnosticul juridic. Diagnosticul are drept scop analiza aspectelor legale privind activitatea firmei evaluate. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice referitoare la drepturile de proprietate, luarea deciziilor conform actelor constitutive ale întreprinderii, relaţiile contractuale ale societarii comerciale cu statul, partenerii comerciali, băncile, angajaţii, litigiile in care este implicata firma, etc..

* Diagnosticul de producţie. Acesta presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie a produselor precum si a organizării producţiei si a muncii. Aspecte precum : starea de funcţionare a maşinilor, utilajelor, gradul de uzura fizica, performantele acestora, posibilităţile de utilizare in viitor, evidenţierea

5

Page 6: Diagnostic Global

activelor imobilizate redundante (in afara exploatării) etc. sunt, de regula, semnificative in judecata valorii firmei.

* Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei. Diagnosticul are in vedere cunoaşterea da câtre evaluator a resurselor umane din punct de vedere al evoluţiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizării lor, precum si prezentarea si analiza echipei de conducere a întreprinderii. * Diagnosticul economico- financiar. Aşa cum prezintă si standardul de evaluare a întreprinderii SEV 5, diagnosticul economico- financiar urmăreşte: - înţelegerea performantelor realizate si a riscurilor inerente in

activitatea întreprinderii, precum si a perspectivelor de performanta financiara viitoare, inclusiv prin analiza tendinţelor care s-au manifestat de-a lungul timpului;

- ajustarea situaţiilor financiare istorice pentru a estima abilitatule întreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital, precum si perspectivele acesteia;

- compararea cu întreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc, rentabilitate si de valoare.

Din punct de vedere metodologic analiza diagnostic presupune parcurgerea urmatoarelor etape principale:

A. Elaborarea planului de analiza B. Cercetarea documentara.

Informatii si documente interne necesare: Documentele financiare ( bilant, balanta, contul de profit si pierderi,

anexele); Interviurile cu persoanele cheie din întreprindere pe fiecare functiune (in

primul rând cu managerii); Chestionarele si tabelele intocmite de personalul întreprinderii, pe funcţiuni

si nivele ierarhice la indicatiile evaluatorului; Rapoartele Consiliului de Administratie, rapoartele Adunarilor Generale ale

Actionarilor, rapoartele auditorilor si ale comisiei de cenzori, constatarile diverselor organe de control (garda financiara, curtea de conturi, protectia consumatorului, inspectia mediului, etc.);

Bugetele de Venituri si Cheltuieli; Planurile de afaceri; Alte rapoarte si documente (de exemplu eventualele baze de date de care

dispune întreprinderea, inclusiv despre concurenta); Informatii si indicatori sectoriali, inclusiv privind sectoarele din amonte si

respectiv aval; Evoluţia si tendinţele pieţei financiare ( piaţa monetara si piaţa de capital ) si

a pieţei imobiliare; Etc.

C. Verificarea informatiilor

6

Page 7: Diagnostic Global

D. Prelucrarea informatiilor E. Elaborarea raportului final F.

2.2 Sursele informaţionale

* Sursele interne de colectare a informaţiilor despre societate: - Secretariatul general al întreprinderii; - Arhiva; - Diverse compartimente ale întreprinderii: financiar- contabil, comercial, personal, producţie, oficiul de calcul etc.; - Personal intervievat, in primul rand managerii.

* Surse externe de colectare a informaţiilor despre societate si mediul sau concurenţial specific si general- - Presa obisnuita sau de specialitate; - Institutul Naţional de Statistica si Directiile sale teritoriale - Bursa de Valori; - Camerele de Comert, Industrie si Agricultura; - Oficiile pentru Registrele Comertului; - Ministerele de resort; - Provideri internaţionali sau locali de informaţii - Institute de Cercetare Economica; - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Bucuresti ( OSIM; - Institutii publice sau private care au tangenta cu activitatile economice: Agentia Romana de Dezvoltare, Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Agentii locale de dezvoltare, etc.; - Asociatii profesionale sau patronale: Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania ( ANEVAR ), Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati ( CECCAR ), Corpul Expertilor Tehnici ( CET )etc.;

Produse- principalele grupe de produse si ponderea acestora in activitatea de baza in ultimii 3 ani si proiectii pe urmatorii 3 ani.

Piaţa întreprinderiiA. Evoluţia pieţei specifice si a poziţiei pe care întreprinderea o ocupa pe

piaţa pe ultimii 3 ani si pe urmatorii 3 ani B. Natura pieţei specifice interna si externa ( descriere )

Clientii. Se vor prezenta principalii clienti externi si interni, cifrele de afaceri asociate si ponderea lor. Furnizorii. Se vor enumera principalii furnizori interni si externi. Concurenta. Intereseaza principalii concurenţi interni si externi precum si ponderea acestora pe pietele interne si externe.

De asemenea, intereseaza descrierea avantajelor actuale ale întreprinderii fata de concurenţi pe cele doua pieţe.

7

Page 8: Diagnostic Global

Distribuire. Contractele comerciale si reteaua de distributie.

Pentru diagnosticul activităţii de producţie se vor solicita informaţii despre procesul tehnologic. Calitate- se vor solicita informatii despre reziduurile rezultate din procesul tehnologic si modul de eliminare a acestora si indicatorii caracteristici pentru poluarea aerului, apei si solului, daca depasesc valorile maxime admisibile. Sunt importante si informatiile despre propunerile de restructurare si investiţii ale întreprinderii si dinamica mijloacelor fixe in ultimii 3 ani. Pentru diagnosticul resurselor umane si managementului se vor solicita informatii despre structura organizatorica a întreprinderii si despre forta de munca. Chestionarele cu informatii primare trebuie sa cuprinda date cu rubrici privind: structurile, conducaturii, personalul si date sociale. Pentru diagnosticul economico- financiar vor fi solicitate următoarele documente: - bilantul;

- contul de profit si pierdere;- anexele la bilant.

Acestea vor cuprinde informatii din ultimii 3 ani.

Bilantul- principala sursa informationala in analiza financiar- patrimoniala

Contul de profit si pierdere si tabloul soldurilor intermediare de gestiune in analiza performantei intreprinderii, a rentabilitatii intreprinderii

Tabloul soldurilor intermediare oferă sase indicatori sintetici foarte utili in analiza economico- financiara a întreprinderii.

1. Productia exercitiului 2. Valoarea adăugata .3. Excedentul brut al exploatării 4. Rezultatul exploatării 5. Rezultatul cure nt 6. Rezultatul net

8

Page 9: Diagnostic Global

Capitolul 3

Diagnosticul global al firmei- modele de diagnostic global

Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico- financiare a firmei se simte nevoia sintetizării diagnosticelor componente (producţie, calitate, concurent, cifra de afaceri, situaţie financiara, personal, etc.) intr– un diagnostic global, care sa sintetizeze situaţia întreprinderii. Prin diagnostic se fixează punctele tari si punctele slabe ale activităţii întreprinderii, disfunctionalitatile care apar in activitatea firmei si cauzele lor. Analiza diagnostic si demonstrează utilitatea prin funcţiile pe care le realizeze in managementul firmei:- cunoaşterea si interpretarea realităţii in domeniul abordat;- stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării si ale relaţiilor dintre ele;- informarea conducerii, a partenerilor de afaceri si a organelor financiare cu privire la starea economico- financiara, la performantele realizate, la eficienta valorificării resurselor;- identificare de noi surse de avantaj concurenţial;- fundamentarea masurilor de reducere si/sau de ameliorare a performantelor- fundamentarea strategiilor de dezvoltare intr–un mediu concurenţial dinamic. Diagnosticul global este menit sa pună in evidenta in ce măsura se realizează obiectivul major al activităţii firmelor. In legătura cu definirea obiectivului major, punctele de vedere au evoluat in timp. Profitul a fost mult timp plasat singular ca obiectiv major. In ultimele decenii s- au conturat si alte formulări ale obiectivului major care sunt mai cuprinzătoare. Astfel, au fost formulate:

* asigurarea viabilităţii firmei ţinând cont si de lichidităţile necesare;* creşterea valorii întreprinderii.

Noi definim ca obiectiv major asigurarea viabilităţii in condiţii de competiţie interna si internaţionala cu respectarea restricţiilor impuse de dezvoltarea durabila ( sustenabila ).

Construcţia diagnosticului global presupune fixarea unor criterii menite sa pună in evidenta întreprinderea in complexitatea ei. In acest sens menţionam următoarele criterii după care ne putem ghida in alcătuirea unui diagnostic global:

~ funcţiile întreprinderii in corelaţie cu atributele conducerii;~ definiţia întreprinderii in conceptul structuralist;~ criteriul celor 5 M;

9

Page 10: Diagnostic Global

~ alte criterii. Primul criteriu se bazează pe relaţiile dintre atributele managementului si funcţiile întreprinderii Al doilea criteriu, respectiv definiţia întreprinderii in conceptul structuralist, conţine următoarele elemente: resurse, relatii, activitati, rezultate si eficienta. Al treilea criteriu, al celor 5 M, are următoarea semnificaţ:Men,Money, Machandise, Materials, Markey

Modele de diagnostic global

In teoria si practica mondiala se întâlnesc diferite modele de diagnostic global. Supunem atenţiei următoarele tipuri de diagnostic global:

* SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities and threats); * Rolland Berger; * A. G. (Alexandru Gheorghiu) * CEMATT.

Modelul SWOT – va face obiectul acestui proiect fiind metoda aleasa Literatura de specialitate abunda in multiple abordări ale analizei firmei in vederea evaluării. ANEVAR in cursurile sale de analiza tip SWOT, de altfel larg utilizata pe plan intern si internaţional. SWOT este acronimul unor termeni din limba engleza cu următoarele semnificaţii:

S (strengths) = Puncte tari, Forte W (weaknesses) = Puncte slabe, Slăbiciuni O (opportunities) = Oportunitatea, Şanse T (threats) = Riscuri, Ameninţări

Relevarea punctelor tari si slabe, care redau potenţialul si situaţia actuala a întreprinderii, se face prin analiza mediului intern al întreprinderii, iar oportunităţile si riscurile sunt identificate prin analiza mediului extern al întreprinderii, reflectând influenta acestuia asupra afacerii. Componentele distinctive ale întreprinderii, care o diferenţiază de concurenta, dandu-i avantaje asupra competitorilor, reprezintă ceea ce numim in metoda SWOT puncte tari sau forte. Natura lor poate fi diversa, de tipul unor resurse deosebite, mai bune decât ale concurenţilor sau, dimpotrivă, de natura unor procese sau activitatea pe care firma le organizează mai bine. Slăbiciunea si/sau insuficienta unora dintre resursele întreprinderii sau mai slaba organizare a unor activitatea, procese etc. fata de ale concurenţilor reprezintă punctele slabe ale afacerii. Daca tendinţele si schimbările mediului extern al întreprinderii prezintă aspecte potenţial pozitive pentru afacerea evaluata, pe care aceasta le- ar putea valorifica in

10

Page 11: Diagnostic Global

orizontul previzional al evaluării, acestea reprezintă oportunităţile evidenţiate prin metoda SWOT. In mod similar, daca tendinţele si schimbările mediului extern al întreprinderii prezintă aspecte potenţial negative pentru afacerea evaluata, de natura unor situaţii care ar putea influenta sensibil in râu activitatea întreprinderii, acestea reprezintă riscurile sau ameninţările identificate prin metode SWOT. Slăbiciunile si atuurile firmei sunt o problema de potenţial. Din acest punct de vedere putem considera analiza mediului intern ca o analiza de potenţial.

Pentru a fi siguri de completitudinea abordării vom lua in considerare sase direcţii ale analizei de potenţial:

Diagnosticul special 1. Diagnosticul juridic;

Diagnosticul general 2. Diagnosticul funcţiunii de cercetare-dezvoltare (pe funcţiuni) 3. Diagnosticul funcţiunii comerciale; 4. Diagnosticul funcţiunii de producţie; 5.Diagnosticul funcţiunii de management, resurse umane si organizare; 6. Diagnosticul funcţiunii financiar- contabile.

Analiza in care sunt urmarite funcţiunile întreprinderii se numeşte diagnostic general, iar analiza prin care este investigata situaţia juridica se numeşte si diagnostic special. Din punct de vedere metodologic, pentru aprecierea potenţialului celor sase direcţii de analiza, vom întocmi profilograma pe trei problematici distincte, rezultând noua criterii de apreciere:

I. Compararea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor funcţionale cu resursele disponibile ale întreprinderii in orizontul previzional. Investigaţiile vor viza cele patru categorii principale de resurse: umane, materiale, financiare si informaţionale. Finalităţile urmărite constau in determinarea corespondentei dintre resursele existente si cele necesare si in estimarea necesarului minim investiţional pentru continuarea funcţionarii in condiţii normale.

Criterii de apreciere:1. Resurse umane;2. Resurse materiale;3. Resurse financiare;4. Resurse informaţionale.

II.Calitatea organizării si a managementului funcţional. Investigaţiile vor viza structura organizaţionala, atribuţiile compartimentelor cu fisele si cerinţele posturilor, sistemul informaţional, gradul de adaptare a politicilor funcţionale si de firma la mediul extern concurenţial si nu in ultimul rând calitatea managementului.

11

Page 12: Diagnostic Global

Aceasta direcţie pune in evidenta eventualele disfuncţionalitatea organizatorice si manageriale , cat si posibila neadaptare a structurii organizaţionale la specificul activităţii si al mediului concurenţial al firmei. Criterii de apreciere:

5. Structura organizaţionala, sistem informaţional si atribuţii pe compartimente; 6. Adaptarea politicilor funcţionale la mediul extern concurenţial; 7. Calitatea managementului.

III. Eficienta si eficacitatea activităţilor, dinamica rezultatelor obţinute si potenţialul întreprinderii privind perspectiva rezultatelor in orizontul investiţional. Lipsa rezultatelor, indiferent de natura lor ( număr de produse noi lansate intr- un an, obţinerea de profit, creşterea cotei de piaţa, reducerea costurilor, penetrarea unei pieţe noi, menţinerea unei discipline corespunzătoare, lipsa conflictelor de munca, etc. ) reprezintă puncte slabe care trebuie cuantificate de evaluator.

Criterii de apreciere: 8. Rezultate istorice; 9. Perspectivele rezultatelor in orizontul investiţional investigat.

Urmărind ca din analiza sa rezulte o utilitate cat mai ridicata pentru evaluare vom folosi, pe ranga metoda SWOT si o metodologie complementara pentru efectuarea diagnosticului si anume metoda profilogramei. Profilograma permite următoarele:

a) Cuantificarea potenţialului firmei prin note corespunzătoarefiecărei din cele sase direcţii de analiza. Notarea se face prin aprecierea fiecăruia din cele noua criterii precizate mai sus. Ponderea acordata unui criteriu, exprima gradul de importanta data de evaluator criteriului respectiv, in funcţie de specificul sectorului de activitate al firmei. De exemplu, intr- un domeniu caracterizat de o rata foarte mare a reînnoirilor si respectiv de o valoare adăugata ridicata a produselor, este rezonabil sa acordam o pondere mai mare resurselor informaţionale. In orice caz, indiferent de tipul sectorului, ponderea maxima trebuie acordata in ipoteza funcţionarii continue, perspectivei rezultatelor in orizontul de timp al evaluării. De asemenea, calitatea managementului si a resurselor umane pot fi punctate in plus, in special in domenii de vârf sau in domenii unde personalul are o importanta sporita, cum este sectorul serviciilor. Suma ponderilor pentru cele noua criterii este 1 sau, exprimate in procente, este

de 100 % ( = 100%).

Obţinerea unei note globale pentru firma evaluata facilitează comparaţiile dintre aceasta si sectorul sau de activitate sau fata de principalii concurenţi cat si alegerea celor mai potrivite metode de evaluare.

12

Page 13: Diagnostic Global

SCALA NOTELOR DIAGNOSTICURIL

valoare minima valoare maxima

1 2 3 4 5↔ ↔ ↔ ↔

Interval I

Interval II

Interval III Interval IV

Calificativ aferent

F S B FB

In aceasta schema este prezentata scala notelor celor sase diagnosticuri cuprinse intre 1 si 5.

SCALA NOTELOR ÎNTREPRINDERII

valoare minima valoare maxima

6 12 18 24 30↔ ↔ ↔ ↔

Interval I

Interval II

Interval III

Interval IV

Calificativ aferent

F S B FB

Metode de evaluareRelevante pe intervale

ANLANC

VenituriANC

Comparaţii

VenituriANC

Comparaţii

VenituriComparaţii

In aceasta este reprezentata scala notelor întreprinderii cuprinse intre 6 si 30. calificativele corespund la patru intervale de încadrare, respectiv F- Faliment, S- Satisfăcător, B- Bine si FB- Foarte bine. Notarea in apropierea extremelor intervalelor necesita o investigare suplimentara pentru a putea decide in privinţa metodelor de evaluare cele mai adecvate. O nota de 6 sau 7 corespunde practic stării de faliment, si deci metoda cea mai indicata este Activul Net de Lichidare (ANL). Având notele pentru concurenţii cei mai importanţi ai întreprinderii evaluate, se va analiza distribuţia acestora in jurul mediei si deci poziţia întreprinderii evaluate.

b) Vizualizarea potenţialului direcţiilor de analiza, prin unirea punctelor corespunzătoare notelor acordate pe criterii rezultând o linie frânta care permite

13

Page 14: Diagnostic Global

vizualizarea dintr- o privire a atuurilor si slăbiciunilor cat si situarea acestora fata de nota medie.

c) Estimarea probabilităţii de realizare a scenariilor de evaluare optimiste/ pesimiste sau respectiv de evoluţie pe stadii sau trepte ale firmei. Ponderea si notarea propriu- zisa sunt elemente cu un grad ridicat de subiectivism. Practic ambele depind de următoarele aspecte:- experienţa profesionala a evaluatorului, cazuistica investigata in cursul carierei sale;- nivelul pregătirii profesionale a evaluatorului, gradul de cunoaştere a standardelor si metodelor de evaluare;- personalitatea evaluatorului, in special gradul sau de optimism/ pesimism;- gradul de cunoaştere a domeniului/ domeniilor specifice de activitate din care face parte firma evaluata;- altele.

Un avantaj deosebit al notarii îl constituie posibilitatea de comparare cu sectorul sau cu principalii concurenţi prin intermediul notei globale. Trebuie insa subliniat ca pentru ca doua note sa poată oferi o baza solida de comparaţie, acordarea lor trebuie făcuta de aceeaşi persoana sau echipa de evaluatori. In caz contrar, subiectivismul si aspectele detaliate mai sus vor reduce sensibil utilitatea comparaţiei in evaluare. Finalităţile succesive urmărite si identificate prin analiza fundamentala sunt:

1. Identificarea principalilor determinanţi ai valorii întreprinderii, adică elementele cu impact asupra valorii întreprinderii pentru a le putea cuantifica mărimea si modalitatea de influenta in cadrul scenariilor previzionale. Aceasta etapa cuprinde:

1.1 Identificarea punctelor tari si a celor slabe, provenite din mediul intern; 1.2 Identificarea oportunităţilor si riscurilor pentru afacerea evaluata, provenite din mediul extern si care pot fi asociate cu activitatea firmei, cu sectorul sau de activitate, cu regiunea si contextul economic, social si geo- politic in care operează.

2. Fundamentarea si cuantificarea coeficienţilor si ratelor utilizate in evaluare:

2.1 Ratele utilizate in metodele financiare de evaluare: - rata de actualizare (a); - rata de capitalizare (c); - rata anuala de creştere a veniturilor (g). 2.2 Gradul de depreciere luat in calcul la mijloacele fixe in metodele patrimoniale.

3. Identificarea necesarului minim investiţional in orizontul previzional al scenariilor astfel incot sa se asigure funcţionarea întreprinderii in condiţii normale.

4. Fundamentarea si elaborarea in cadrul metodelor financiare de evaluare, a unor scenarii previzionale credibile in orizontul previzional ales de evaluator.

14

Page 15: Diagnostic Global

In funcţie de complexitatea, dinamica si incertitudinea asociate mediului extern al întreprinderii, evaluatorul poate elabora mai multe scenarii previzionale stabilind, cu ajutorul analizei fundamentale, gradul de probabilitate in realizarea fiecăruia. De la caz la caz, ţinând cont de complexitatea situaţiei interne a firmei sau a mediului sau extern, se pot elabora fie doua scenarii (pesimist si realist- optimist) fie chiar trei scenarii (pesimist, realist si optimist), rezultatele evaluării urmând a se situa intr- o plaja de valori, având un minim si un maxim. Pentru o imagine de ansamblu, este recomandabil ca rezultatele analizei SWOT sa fie sintetizate tabelar. Acest lucru se poate realiza distinct: punctele tari si slabe pe fiecare dintre cele sase direcţii de diagnostic si respectiv oportunităţile si riscurile provenite din analiza mediului extern. Totodată, sinteza poate fi realizata si intr -un singur tabel.

15

Page 16: Diagnostic Global

Capitolul 4

Prezentarea întreprinderii

IV.1 Scurt istoric si activitate

Firma ZORPIDES S. R. L. a luat fiinta in 1990 ca societate cu raspundere limitata cu sediul in comuna Stefanesti, judetul Ilfov, fiind inmatriculata la Registrul comertului sub numărul J40/1063/1990 si inregistrata sub codul fiscal R 10252. Firma are asociat unic o persoana fizica romana. In perioada 1990-1995 firma a desfasurat cu preponderenta o activitate de comert interior, dar capitalul insuficient pentru aceasta activitate a determinat trecerea la activitatea de producţie. Pana in anul 2003 piaţa de desfacere a produselor a fost cea interna si datorita dificultatilor intampinate pe aceasta piaţa se hotaraste trecerea la regimul de lucru tip lohn ca o etapa intermediara pentru a trece la exportul de marfuri pe cont propriu.

IV.2 Prezentarea principalilor indicatori

In Anexa.1 se prezintă bilantul in forma restrânsa pentru perioada 2003- 2005 si contul de profit si pirdere. Repartizarea profitului s-a facut in felul urmator:

Nr, crt

Element/ an 2003 2004 2005

1 Rezerve2 Dividende 250.000 147.868 139.3443 Profit nerepartizat 259.405 - -4 Total 509.405 1.763.375 2.267.360

Principalii indicatori: 2003 2004 2005

Venituri totale 9.673.902 10.965.602 7.905.236Cheltuieli totale 9.579.000 10.711.174 7.580.141Rezultat 94.902 254.428 325.095

16

Page 17: Diagnostic Global

Intrucat majoritatea veniturilor sunt realizate din vanzarile din productie proprie putem considera vaniturile totale ca cifra de afaceri. Nu au avut loc vanzari de mijloace fixe in cursul acestor ani.

Se observa ca CA a scazut foarte mult in 2005 fata de 2004 cu aproape 39% fapt care se va reflecta si in parametrii calculati in paragrafele anterioare.

Se pare ca cresterea cu 13% din anul 2004 fata de anul 2003 a fost una cojuncturala declinul a continuat in 2005.

Diagrama de variatie a veniturilor totale,cheltuielilor totale si profitului este reprezentata in anexa 2.

Prin urmare, pe baza informatiilor furnizate de documentele financiar- contabile ale firmei, situaţia întreprinderii ZORPIDES S. R. L. se prezintă sintetic astfel:Indicatori 2,003 2,004 2,005I.Indicatori de activitate1.Durata de rotaţie a ctivelor circulante 175.76 171.28 224.86II.Indicatori de rentabilitate1.Rata profitului 5.38 1.63 2.932.Rata rentabilitatii financiare 0.816 2.74 1.963.Rata rentabilitatii economice 0.82 2.23 2.054.Rata rentabilitatii activului 4.40 1.55 1.43III.Indicatori de inadatorare1.Rata stabilitatii financiare 53.92 56.43 73.10

III.Indicatori de indatorare       2.Rata datoriilor 46 44 273.Rata datoriilor pe termen scurt 28.61 32.93 21.524.Rata autonomiei financiare 71.33% 67.06% 80.49%IV.Indicatori de lichiditate 1.61 2.81 3.291.Lchiditatea generala2.Lichiditatea imediata 0.43 0.28 0.13.Solvabilitatea generala 2.16 2.29 3.724.Solvabilitatea patrimoniala 0.5391 0.5643 0.7309

Durata de rotaţie a activelor circulante scade in 2004 fata de 2003 cu 4.48 zile adică cu 2,61 % ceea ce este un lucru pozitiv. Dar in 2005 durata creste la 224.86 zile, adică cu 53.58 zile ceea ce inseamna o reducere a activităţii cu consecinte nefavorabile pentru activitatea întreprinderii. Rata profitului a scazut cu 3.75 % in anul 2004 si cu 2.45 % in anul 2005 fata de 2003 . In anul 2004 rata profitului este 30.29 % din rata anuala de baza (2003), iar in 2005, la 54.46 % ceea ce arata un declin serios al activităţii. Rata rentabilitatii financiare creste de la 0.816 o valoare foarte mica in 2003 ajungand la 2.74 % in 2004 si apoi scade la1.96 % in 2005

17

Page 18: Diagnostic Global

Rata rentabilitatii economice creste de la 0.82 % in anul 2003 la 2.24 % in anul 2004 si la 2.06 % in anul 2005. Luand referinta anul 2003 aceasta rata creste cu 1.96 procente in 2004 si cu 1.78 in 2005 Rata rentabilitatii activului are o descreştere cu 2.85 procente in anul 2004, iar in anul 2005 scade la 1.43. Rata stabilitatii financiare are valori bune crescand in 2004 cu 20,02% , iar in 2005 cu 35.5 % fata de 2003. Rata datoriilor creste de la 117% in 2003 la 130 % in 2004 ajungand la 272 % in 2005. Trendul crescator arata faptul ca datoriile totale ale firmei au crescut. Datoriile pe termen scurt au o evoluţie crescatoare cu 4.32% in 2004 si o scadere de 7.09 % in 2005 fata de 2003. Rata autonomiei financiare scade cu 4.27 % in primul an si creste cu 9.16 % in 2005 fata de 2003, avand o evolutie buna. Ratele de lichiditate generala si solvabilitatii generale au valori supraunitare ceea ce reprezintă un punct forte pentru întreprindere.

18

Page 19: Diagnostic Global

Capitolul 5

Diagnosticul global al S. C. ZORPIDES S. R. L.

5.1 Scopul diagnosticului

Diagnosticul global al firmei ZORPIDES S. R. L. se face pentru evaluare in vederea determinarii modurilor de acţiune viitoare. 5.2 Studiu de caz

5.2.1. Diagnosticul juridic

Analiza juridica se impune in scopul evidentei si controlului adminitrativ, economic si financiar. Obictivul diagnoticului juridic este aprecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu tertii, cu proprietari si cu proprii salariati. Elementele specifice pentru S.C. ZORPIDES – SRL, prevazute in statutul aprobat la data constituirii sunt:

Denumirea societatii : S.C. ZORPIDES – SRL ; Forma juridica : persoana juridica romana, fiind o societate cu

raspundere limitata; Societatea are trei actionari; Sediul societatii : Romania, judetul Ilfov, comuna Stefanesti strada

Sperantei nr.8; Societatea poate avea sucursale si filiale in toata tara; Durata de viata a societatii este nelimitata, cu incepere de la data

inregitrarii la Camera de Comert si Industrie ; Obiectul principal de activitate al societatii este :

fabricarea produselor din cacao,a ciocolatei si a produselor zaharoare ;

Capitalul social la infiintarea societatii a fost de 989600ron.Inmatricularea societatii comerciale ZORPIDES – SRL s-a efectuat conform

prevederilor legale din Legea nr.31/1990 si este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J40 – 1063/1990, are personalitate juridica, poate beneficia de credite bancare, are relatii economico – financiare si juridice cu alte societati si incheie contracte de munca.

Dreptul civil Sediul societatii se afla in cladirea aflata in proprietatea firmei, avand adresa

Romania, judetul Ilfov, comuna Stefanesti strada Sperantei nr.8. Firma avand in proprietate un teren, o vila de protocol, utilaje specifice industriei alimentare, mijloace de transport.

19

Page 20: Diagnostic Global

Dreptul comercial Societatea are contracte de aprovizionare cu furnizorii de materii prime si de desfacere cu clientii din portofoliu.

Dreptul muncii La nivelul societatii comerciale exista contracte de munca individuale. Evidenta personalului si statele de plata sunt tinute la zi. Obligatiile declarative ale intreprinderii catre: asigurari sociale, somaj, sanatate si fonduri speciale sunt indeplinite la timp satisfacand criteriile de legalitate, forma, fond si sinceritate. S-a prelucrat la nivelul muncitorilor Normele Tehnice de Securitate, existand fise individuale de protectia muncii. Spatiul de lucru fiind amenajat conform legislatiei in vigoare din punct de vedere al normelor de protectie a muncii. Salarizarea fortei de munca se face conform legilatiei in vigoare si reglementarilor in domeniu. Specific sectorului de activitate al firmei este salarizarea in acord (functie de rezultatele obtinute in munca).

Dreptul mediului

Societatea ZORPIDES –SRL a obtinut autorizatia de mediu si isi desfasoara activitatea in cadrul impus de legislatia de mediu (problemele de mediu care apar la societatile cu profil alimentar sunt leate in pricipal de: poluarea fonica, depozitarea resturilaor ramase in urma defasurarii activitatii specifice, etc.).

Concluziile diagnosticului juridic

Puncte tari:

Statutul societatii este corespunzator taliei intreprinderii; Relatiile contractuale cu clientii sunt corecte; Finantare bancara asigurata; Absenta imprumuturilor restante; Absenta litigiilor contractuale si a celor de munca.

Puncte slabe:

Aprovizionarea cu apa si gaze nu se face printr-un contract direct cu furnizorii de utilitati ceea ce creaza mari probleme. Apa pentru muncitori fiind asigurata de patron prin intermediul unei firme specializata.

Oportunitati:

Tendinta de crestere a volumului de activitate in acest sector, prin diversificarea produselor

Riscuri:

20

Page 21: Diagnostic Global

Recentele modificari ale legilor privind exportul de produse alimentare, care introduc restrictii pana in 2009 .

Limitarea pietei la produsele mai rentabile pentru firma

5.2.2 Diagnosticul functiunii de producţie Obiectivul diagnoticului de productie este evaluarea capacitatii mijloacelor de productie materiala de a raspunda nevoilor actuale viitoare ale intreprinderii sau ale achizitorului potential.

Numarul mijloace de productie in activitate I =------------------------------------ Numarul mijloace de productie total inventar

I – reprezinta indicele de utilizare a mijloacelor de productieIn Anexa.3 sunt enumerate cele mai importante utilaje.

Puncte tari

o buna utilizare a capacitatii de productie; o buna organizare a productiei; se afla in derulare o investitie care va duce la automatizarea liniilor

tehnologice Puncte slabe

utilajele nu sant de ultima generatie. tehnica informatica este partial introdusa.

Oportunitati: aparitia pe piata interna a unor masini performante la preturi

accesibile posibilitatea de marire a pietei interne

Riscuri:

schimbarea legislatiei in domeniul alimentar fapt care implica schimbarea continua a cerintelor conform ISO 9000 general (respectiv specifice)

5.2.3. Diagnosticul functiunii de management, resurse umane si organizare Existenta unui agent economic nu poate fi conceputa fara factorul uman prevederile Codului Muncii si cu necesitatile proprii, cu privire la organizarea cat mai buna a activitatii salariatiilor in societate.

21

Page 22: Diagnostic Global

I. Regulamentul de Ordine Interioara

Regulamentul de Ordine Interioara se aplica angajatilor din toate categoriile, permanent sau temporar, indiferent de atributiile pe care le indeplinesc la locul lor de munca.

Intocmirea si desfacerea contractului de munca Angajarea personalului, prevazut de regulament, se face potrivit Codului Muncii, a Contractelor Colective de Munca si a celorlalte dispozitii legale in vigoare la data angajarii. Administratia societatii va aduce la cunostinta noului angajat indatoririle ce-i revin, regulile ale muncii pe care urmeaza sa o presteze, precum si modul de utilizarea utilajelor, pentru biroul personal va pune la dispozitia salariatului tot materialul necesar. Angajatului i se aduc la cunostinta normele de protectie a muncii.

Sanctiunile

Abaterile angajatilor de la normele de munca, pot aduce daune intereselor societatii si statului, atrag dupa sine sanctiuni contraventionale sau penale dupa natura faptelor. Pentru stabilirea ordinii in societate, conducerea este obligata sa aplice sanctiuni disciplinare angajatului care s-a abatut de la regulile stabilite in funcţie de gravitatea faptelor da indisciplina in munca. Responsabilitatea disciplinara este independenta de responsabilitatea materiala, contraventionala sau penala. Sanctiunile disciplinare sunt: atentionare, mustrare, avertisment, desfacere contract de munca pentru nerespectari grave ale regulamentului urmandu-se toata procedura legla de atentionare. Sanctiunea se aplica de câtre administratie imediat dupa cercetarea si cunoasterea abaterii. Angajatul nemultumit de sanctiunea aplicata are dreptul sa se adreseze conducerii executive, in termen de cinci zile de la comunicarea sanctiunii, conducerea este obligata sa rezolve aceasta contestatie in termen de cinci zile de la sesizare.

II. Conducatorul unitatii

Conducatorul societatii este unul din asociatii firmei este de profesie medic, are 42 de ani.

Caracteristica dominanta este cea tehnica, dar poseda abilitati comerciale. De asemenea stie sa adune angajaţii in jurul sau si sa-i motiveze pentru a-si duce la indeplinire sarcinile de serviciu.

22

Page 23: Diagnostic Global

III. Analiza personalului

a) Politica gestionarii personalului Datorita specificului muncii in domeniul alimentar, productivitatea este cu atat

mai mare cu cat gradul de specializare pe operatii este ridicat. De aceea s-a incercat, pe cat a fost posibil evitarea fluctuatiei personalului si in acest fel vom avea o specializare mai mare. b) Dimensiunea si structura potentialului uman Numarul mediu de angajati este 94 . Analiza structurii personalului pe categorii de salariati este redata in Anexa.4 Observam ca personalul direct productiv are o crestere constanta ca numar si pondere, iar neproductiv si TESA au ramas constante ca numar. Analiza si distributia angajatilor dupa varsta si sex este redata in tabelul redat pe pagina urmatoare. Dupa cum se observa intre 87-88% din totalul angajatilor sunt femei iar restul barbati, lucru normal in acest sector. In anul 2003 ponderea angajatilor de pana la 30 de ani a fost de 80,6%, in anul 2004 de 81,25% si in anul 2005 de 82,3 %. Personalul intre 30-50 de ani are o pondere redusa, majoritatea fiind in posturi de conducere impartasesc din experienta lor si tinerilor. Dinamica numarului personalului in perioada 2003 – 2005 este ilustrata in tabelul urmator :

Tabel cu numarul personalului in perioada 2003- 2005:Perioada 2003 2004 2005

Numarul de personal la inceput de perioada

56 60 75

Plecari 4 10 5Angajari 8 25 24

Numar personal la sfarsitul perioadei

60 75 94

Graficul evolutiei numarului de personal in perioada 2003- 2005este prezentat in anexa 3

Pentru a caracteriza fluctuatia fortei de munca se folosesc urmatorii indicatori : Coeficientul intrarilor = Intrari in cursul perioadei/Nr. Mediu de Salariati Coeficientul iesirilor = Plecari in cursul perioadei/Nr.mediu salariati Coeficientul miscarii totale = (Intrare+Iesire)/Nr.mediu salariati

Coeficientul de instabilitate a personalului= Efectivul permanent/ Nr.mediu salariati

23

Page 24: Diagnostic Global

Coeficientii sunt calculati conform tabelului din anexa 4 unde este data si reprezentarea grafica :

Putem constata ca numarul de persoane plecate este mai mic decat numarul de persoane angajate.Coeficientul de stabilitate al personalului are valori mari, peste 79,4% in 2003 scazand pana la 48,2% in 2004, crescand apoi la 65,7 in 2005. In aceasta perioada nu s-au inregistrat accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. Politica de salarizare este in raport cu realizarile, deci este stimulativa pentru angajati. La angajare se cere salariatiilor o vechime minima in domeniu de minimum doi ani. In aceasta perioada nu s-au inregistrat greve, iar climatul social al regiunii si al sediului firmei este bun.

b) Eficienta utilizarii resurselor umane:

Tabelul este aratat in anexa 4 Cifra de afaceri a crescut in anul 2004 fata de 2003 cu 17% , productivitatea muncii anuala a crescut cu 5%,iar timpul efectiv lucrat a crescut cu 30,21 %.

∆CA = - = 1.326.330 ron

Influenta modificarii numarului mediu de personal este:

∆ = (75-60) x 157787,4 = 2.366.811 ron

Influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii:

∆ = 75x(143914,32-157787,06) = -1.040.455 ron

din care, datorita modificarii timpului de munca mediu pe salariat: 1. ∆t = 75x(2500-2400)x65.74475 =493.085 ron si datorita modificarii productivitatii medii orare a muncii:

2. ∆ = 75x2400x(57.56573-65.74475) =-1.533.540 ron

Se observa ca marirea numarului de salariati cu 25 % exercita o influenta favorabila asupra variatiei cifrei de afaceri adica aduce un plus de 2366811 ron. In schimb, influenta modificarii productivitatii anuale medii a muncii exercita o influenta negativa asupra cifrei de afaceri, determinand o diminuare a cifrei de afaceri cu 1.040.481 ron Cresterea timpului mediu de munca pe salariat exercita o influenta favorabila determinand cresterea cifrei de afaceri cu 493.085 ron dar aceasta influenta este anihilata de productivitatea medie orara a muncii care determina o scadere a cifrei de afaceri cu 1.533.540 ron.

Concluzii ale diagnosticului resurse umane si managementului firmei

Puncte tari:

1.Organizare supla si adaptata cerintelor, orientata spre eficienta. 2.Management performant si competent.

24

Page 25: Diagnostic Global

3.Personal tanar, bine instruit si capabil sa se adapteze la tehnologii noi din mers. 4.Fluctuatie mica de personal. Puncte slabe: 1.Productivitatea muncii in scadere.

Oportunitati: 1. Zona in care este situata întreprinderea este in apropierea mediului rural, deci personalul este usor de recrutat; 2. Densitatea personalului instruit in zona este destul de mare.

Riscuri: 1.Exista riscul de migrare a personalului spre salarii mai bune, la concurenta cat si in spatiul uniunii europene.

5.2.4. Diagnosticul comercial Are drept scop determinarea pieţei întreprinderii si a locului ocupat de aceasta pe piaţa. Analiza clienţilor întreprinderii este făcuta cu ajutorul tabelului urmator: Tabel cu clientii S. C. ZORPIDES S. R. L.

Nr. crt.

Clienti/ani 2003 % 2004 % 2005 %

1 S.C.METRO 3.235.200 34 5.350.200 49 4.551.500 582 S.C. REWE S.A. 2.564.700 27 2.780.000 25 2.455.800 323 S.C. BILLA S.R.L. 1.325.100 14 1.560.000 15 480.256 64 ALTII 2.342.274 25 1.103.740 11 260.235 45 Total 9.467.274 100 10.793.574 100 7.747.791 100

Cel mai constant client al firmei este S.C. METRO SA care detine in anul 2003 , 34% din cifra de afaceri, in 2004 49% iar in 2005ponderea creste la 58%. Deoarece in 2003 si 2004 depinde prea mult de un singur client, in anul 2004 s-a reusit o diversificare a clienţilor si o incarcare relativ echilibrata a acestora pentru a evita golurile de producţie. Concurenta firmei este importanta din punct de vedere numeric iar din cauza dimensiunilor sale mici firma nu are forta concurentiala mare. Se mentine totusi destul de bine ca nivel de preturi practicate ( se fac eforturi serioase in acest scop ) si la nivel de calitate a produselor fabricate.

Concluzii:

25

Page 26: Diagnostic Global

Puncte tari:- competitivitatea in domeniul preturilor si al calitatii;- portofoliu de clienti echilibrat.

Puncte slabe:- capacitate de producţie destul de mica, fapt care poate determina

migratia clienţilor. Riscuri:

- schimbari majore in legislatia din domenu care pot determina disparitia clienţilor de pe piaţa romana.

5.2.5 Diagnostic economico –financiar

Obiectiv- aprecierea stării de sănătate financiara prin constatarea:

- cresterii activităţii;- rentabilitatii; - echilibrului financiar; - riscurilor financiare.

Mijloace de realizare- utilizare in dinamica a informatiilor despre:

I.Conturile anuale II.4.Cont de rezultate III. Anexe 1.Bilant contabil Reprelucrari Reprelucrari 5.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune2.Bilant financiar 3.Bilant funcţional Riscuri 6. Diagnostic economico- financiar

Analiza bilanţului contabil

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect:- stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale;- evidenţierea principalelor mutatii calitative in situaţia mijloacelor si a surselor generate de schimbările interne si de interactiunea cu mediul economico- social;- aprecierea stării patrimoniale si financiare;- fundamentarea politicii si strategiei financiare.

26

Page 27: Diagnostic Global

In tabelul de mai jos se prezintă bilanturile in forma simplificata din anii 2003- 2004 - 2005: Bilantul simplificat al S. C. ZORPIDES S. R. L. din anii 2003-2004-2005 este aratat in anexa 5: In anul 2004 se constata scaderea valorii activului total la 11.365.593 ron datorita : - amortizarii - 719.803 ron

- cresterii creantelor 1.352.516 ron - scaderii disponibilului -712.290 ron -scaderii stocurilor -133.932 ron Total 203.653 ron

Activele imobilizate au scazut ca pondere in total activ in 2004 fata de 2003 ajungand la 55.32% de la 60.56 %. Aceasta inseamna ca firma este insuficient dotata sau este dotata cu utilaje vechi ceea ce va avea repercursiuni asupra productivitatii muncii. Ponderea activelor circulante a crescut de la 39.4% la 44%.

Pentru un studiu mai aprofundat vom construi urmatorul tabel:Nr .crit. Indicator/an 2003 2004 20051 Cifra de

afaceri9.467.274 10.793.574 7.747.791

2 Indicator CA 1,00 111.57 81.833 (AC/CA)*360 175.76 171.28 224.86

Se constata ca cifra de afaceri a crescut cu 11,57%, iar viteza de rotaţie a activelor circulante in cifra de afaceri s-a marit, respectiv durata in zile a scazut, deci situaţia este favorabila in 2004.

Creantele in anul 2004 au scazut ca valoare cu 712.290 ron, iar in contextul cresterii cifrei de afaceri este un aspect favorabil. In anul 2005 fata de 2004 activul total a crescut cu 4.441.586 ron pe seama:

- scaderii disponibilitatilor cu 367.197 ron- cresterii creantelor cu 427.145 ron- cresterii imobilizarilor cu 4.737.244 ron- scaderii stocurilor cu 351.972 ron

Activele imobilizate cresc ca pondere in activ de la 55.32% la 69.74% ceea ce este apreciat ca o influenta favorabila cu consecinte asupra viitorului întreprinderii.

Activele circulante scad atat in suma absoluta cat si ca pondere in activ de la 44.56% la 30.19 %.

Cifra de afaceri scade cu 3.045.783 in 2005 fata de 2004 adica cu 39.3% iar fata de 2003 scade cu 18.17 procente.In acelasi timp viteza de rotatie a activelor circulante in cifra de afaceri s-a micsorat ,durata in zile s-a marit 53.58 zile ceea ce denota o influenta defavorabila.

In pasivul bilanţului examinand rata autonomiei financiare globale, adică raportul capitalului propriu/ total pasiv x 100, observam ca in anul 2003 aceasta rata are un nivel satisfacator iar in anii 2004 si 2005 are valori foarte bune, deci concluzionam ca firma are o autonomie financiara ridicata.

27

Page 28: Diagnostic Global

Calculand rata autonomiei financiare la termen data de raportul dintre capitalul propriu si capitalul permanent obtinem valorile:

2003 2004 2005Rata autonomiei financiare

71,33% 67,06% 80,49%

Aceste valori sunt de asemenea foarte bune.

Rata de indatorare globala este data de raportul

Datorii totale x 100 Pasiv total

Observam ca raportul este subunitar scazand de la 46% in 2003 la 44% in 2004 si la 27% in 2005.

Rata de indatorare la termen este data de raportul

Imprumut pe termen mediu si lung x 100 Capital permanent

Efectuandu-se calculele valorice rezulta:

2003 2004 2005Rata de indatorare la termen

28,61% 32,93% 21,52%

Valoarea acestei rate, care este inversa ratei autonomiei financiare la termen arata ca posibilităţile de indatorare sunt din ce in ce mai mari in 2005 dar mai restranse in 2004.

Ponderea datoriilor pe termen lung in pasiv creste de la 21.6% in 2003 la 27.71% in 2004 iar apoi scade la 17.71%.

Ponderea datoriilor pe termen scurt scade de la 24.48 % in 2003 la 15.86 % in 2004 iar in 2005 scade la 9.19%.

Rate de finantare

Rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente:

= Capital permanent

Active imobilizate2003 2004 2005

28

Page 29: Diagnostic Global

Rata de finantareActive imobilizateDin surse proprii

Deci activele stabile sunt finantate in intregime din surse stabile si exista surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global.Situatia este mai defavorabila in 2005 din cauza achizitionarii de mijloace fixe.

Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu

= Capitalul propriu

Active imobilizate

2003 2004 2005Rata de finantare active imobilizate din capitalul propriu

Daca in 2003 abia 89% din active imobilizate erau finantate din capitaluri proprii in 2004 si 2005 raportul este supraunitar ceeace implica un efect economic pozitiv, ofera intreprinderii o mai mare independenta financiara si posibilitatea de a investi in continuare.

Bilantul financiar Elemente teoretice sunt prezentate in anexa 6 Datele sunt prezentate in tabelul din anexa 7 Observam ca gradul de indatorare este de 46.08% in 2003, 43.57% in 2004 si

26.9% in 2005 deci scade in 2004 cu 2.51% iar in 2005 are o scadere accenutata cu16.67% fata de 2004.

Se constata ca întreprinderea inregistreza un excedent de fond de rulment,deci dispune de o marja de securitate care o poate proteja, partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati. De asemenea FR manifesta o creştere constanta care, corelata cu evoluţia gradului de indatorare,care are un trend descrescator, ne da informatii privitor la sursa de creştere a FR si anume capitalurile proprii.

Necesarul de fond de rulment este pozitiv avand valoarea cea mai mare in suma absoluta in anul 2004. situaţia este considerata normala datorandu-se cresterii duratei

29

Page 30: Diagnostic Global

ciclului de fabricaţie din cauza complexitatii sporite a produselor, aceasta a antrenat insa si o creştere a duratei de incasare a clienţilor, situatie rezolvata insa operativ de conducerea firmei. Trezoreria este pozitiva ceea ce semnifica faptul ca firma detine disponibilitati banesti, deci se gaseste intre-o pozitie favorabila . In anul 2004 trezoreria are o scadere cu 8,74% fata de 2003, iar in 2005 creste cu 83,5% fata de 2004. Pe termen lung abundenta resurselor stabile semnifica insuficienta utilizării lor cu efecte negative asupra remunerarii capitalului si respectiv rambursarea datoriilor.

Analiza activului net contabil Activul net contabil dau patrimoniul net reflecta activele întreprinderii

negrevate de datorii. Se poate determina in doua moduri:

- ca diferenta intre activul total si datoriile totale; - ca suma a surselor de finanţare ale acestoraTabelul este prezentat in anexa 8

Se constata ca in anul 2004 patrimoniul net a crescut cu 176.337 ron fata de 2003 adică cu 3%, iar in anul 2005 a crescut cu 5.140.756 mii ron fata de anul 2004 adică 80%.

In anul 2004 fata de 2003 datoriile totale scad intre-o masura mai mare (7%)decât activul total (2%).

In anul 2005 fata de 2004 indicele activului total arata o creştere cu 39% fata de o descreştere cu 14% a datoriilor totale.

Analiza corelatiei dintre creante si obligatii pe termen scurt. Creantele si obligatiile pe termen scurt reprezintă elemente pe seama carora se

reformeaza fluxurile banesti ale întreprinderii. Termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant in creante

= x T

Termenul mediu de folosire a resurselor atrase

= xT

30

Page 31: Diagnostic Global

unde si sunt suma soldurilor medii debitoare/creditoare ale

conturilor de creante/obligatii si , reprezintă suma rulajelor

debitoare/creditoare ale conturilor creante/obligatii pe termen scurt, T=365zile. Situaţia incarcarii creantelor si platii obligatiilor pe termen scurt este prezentata

in tabelul urmator:

Nr.crt. Simbol 2003 2004 20051 Durata medie a

incasarii clienţilor

78.19 81.5 108.8

2 Durata medie a platii pe termen scurt

75.69 81.75 78.4

In anii 2003 si 2004 firma nu a avut probleme de termenelor de incasare si a celor de plata dar in 2005 situaţia s-a deteriorat deoarece durata medie a incasarii clienţilor este mai mare cu 30.4 zile decât durata medie de plata a obligatiilor pe termen scurt. Solutia aleasa de conducerea firmei a fost apelarea la rezervele firmei si amanarea datoriilor care nu implica sanctiuni sau amenzi.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Lichiditatea firmei = Active circulante Pasive circulante

2003 2004 2005lichiditatea

Indicele lichiditatii relative este comparabil sau mai mare ca media pe industrie (1,8) si are o tendinta de creştere depasind cu 1.49 in 2005 aceasta valoare.

Lichiditatea rapida =Active curente - Stocuri Pasive curente

2003 2004 2005Lichiditate rapida

31

Page 32: Diagnostic Global

Si acest indice are valori bune si in crestere in 2003 1,15 iar in 2004 a crescut cu 87% si in 2005 cu 26% fata de 2004 ceea ce implica un efect economic pozitiv. Rata lichiditatii imediate se calculează astfel:

= Plasamente si disponibilitati

Datorii imediat exigibile2003 2004 2005

Rata lichiditatii imediate

Aceste valori sunt descrescatoare ,capacitatea de acoperire a datoriilor imediat exigibile din numerar si echivalent de numerar a scazut ajungand la 10% in 2005. Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.

Solvabilitatea generala = Activ total Datorii totale

2003 2004 2005Solvabilitate generala

Exceptand anul 2003 cand indicatorul are o valoare situata la limita inferioara, in 2004 si 2005 valoarea acestuia este foarte buna, trendul fiind crescator.

Solvabilitatea patrimoniala se calculează cu formula de mai jos:

Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii Pasiv total

2003 2004 2005Solvabilitatea patrimoniala

Indicatorul are o valoare in 2003 si 2004, dar peste valoarea minima de 0,3 iar in 2005 valorea este foarte buna.

32

Page 33: Diagnostic Global

Analiza cifrei de afaceri

Analiza dinamica a cifrei de afaceri este redata in tabelul uramator:

Nr. crt. Indicator 2003 2004 20051 CA 9467274 10793574 77477912 100 1,14 0,82

3 100 1,379 1,02842

Observam ca in anul 2004 ritmul de creştere al cifrei de afaceri este sub ritmul de creştere al sectorului cu 23.9 % iar in 2005 este cu 20.84 % sub media sectorului fapt datorat scaderii cifrei de afaceri. Daca luam in considerare indicele general de creştere a preturilor situaţia se prezintă in felul urmator:

Nr. crt.

Indicator 2003 2004 2005

1 CA in preturi comparabile

9467274 11592298 8785995

2 100 1.22 0.93

Observam ca in 2004 cifra de afaceri este a crescut cu 22% fata de nivelul din 2003 inregistrand o crestere cu 2.125.024 ron. In anul 2005 fata de anul 2003 cifra de afaceri scade in marime absoluta cu 2.806.303 ron fiind la un nivel de 93 % fata de anul 2003. Analiza factoriala a cifrei de afaceri se face dupa modelul prezentat in anexa 9:

Pentru variatia cifrei de afaceri din 2005 fata de 2004

∆ CA = -3.045.783 ron

din care datorita:

1. Influenta modificarii volumului fizic

∆ q = 7721861-10267850 =-2.545.989 ron din care datorita

33

Page 34: Diagnostic Global

1.1 Influentei modificarii

∆ = (94 – 75) x 143914.3 =3234165 ron

1.2 Influentei modificarii

∆ = 94 x (82423.3-143914.32) = -5780154 ron

1.2.1 Influenta modificarii t

∆t =94*(2400-2500)*57.56573= -541.118 ron

1.2.2 Influenta modificarii wh

∆wh = 94*2400*(34.34304-57.56573)=-5.239.036 ron

2. Influenta modificarii preturilor

∆p = -499794 ron

Scaderea cifrei de afaceri se datorează atat factorului cantitativ ( ca număr) care influenteaza cu-2.545.989 ron cat si modificarii preturilor care contribuie cu –499.794 ron.

Modificarea numarului de salariati contribuie cu un spor de 3.234.165 ron pe cand productivitatea anuala a muncii aduce o influenta negativa de – 5.239.036 ron. Cauza acestei influente este scaderea productivitatii orare a muncii.

Direcţii de acţiune: creşterea productivitatii anuale a muncii si a productivitatii orarea a muncii prin retehnologizare si reorganizarea proceselor de producţie.

Analiza cheltuielilor cu salariile Analiza in dinamica a cheltuielilor cu salariile, permite evidenţierea evoluţiei in

timp a acestora sub impactul cresterii volumului de activitate si a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp de munca.

Modificarea se analizeaza in marimi absolute si relative.

Nr. crt.

Indicatori

2003 2004 2005 ∆2005-2004

∆2004-2003

∆2005-2003

1 Chelt salar

297341 497759 579393 81634 200418

282052 1.16 1.67 1.95

34

Page 35: Diagnostic Global

iale2 CA 9467274 10793574 7747791 -

17194831326300

-1719483

0.72 1.14 0.82

Cheltuielile cu salariile au crescut in 2004 fata de 2003 cu 81634 ron adica cu 67% iar evoluţia dinamica este peste creşterea cifrei de afaceri cu 53%.

Acesta este un aspect negativ, deoarece in acest fel s-au consumat nemeritat din resursele firmei.

In anul 2005 fata de 2004 creşterea salariilor este cu 282052 ron mai mare iar indicele de creştere al cheltuielilor cu salariile depaseste cu 107% indicele de creştere a cifrei de afaceri. La fel ca anul trecut forta de munca este platita peste realizarile sale.

Analiza factoriala se face pe baza modelului prezentat in anexa 10:

Pentru anul 2005 fata de anul 2004 modificarea absoluta este: ∆ CS = 81.634 ron din care : 1. Datorita modificarii numarului mediu de personal ∆ N = (N1-N0)*W*cs0=(94-75)*143914.3*.046116=126.098 ron

2.Datorita modificarii productivitatii medii anuale a muncii

∆ =N1*(W1-W0)*cs0=94*(82423.3-143914.3)*0.046116=-

266.557.6 ron 2.1 Datorita modificarii timpului de munca ∆ t = N1*(t1-t0)*wh0*cs0=94*(2400-2500)*57.56573*.046116=-24.954 ron 2.2 Datorita productivitatii medii orare ∆ wh = N1*t1*(w1-w0)*cs0=94*2400*(34.34304-57.56573)*0.046116= -241.603,6 ron 3.Datorita modificarii cheltuielilor medii cu salariile la 1000 ron venituri cs =N1*W1*(cs1-cs0)=94*82423.3*(.07478-0.46116)=222.093,6 ron Creşterea numarului de personal va determina creşterea cheltuielilor cu salariile

cu 126098 ron. Influenta productivitatii medii orare determina scaderea cu 266557.6 ron a

cheltuielilor cu salariile.

Direcţii de acţiune:

- creşterea productivitatii medii orare a muncii prin retehnologizare si o mai buna organizare a muncii;- reconsiderarea politicii de salarizare.

Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii

35

Page 36: Diagnostic Global

Tabloul soldurilor intermediare la S. C. ZORPIDES S. R. L este aratat in anexa 11: Valoarea adăugata reflecta valoarea plusului de bogatie obtinut prin activitatea

productiva si comerciala a unei întreprinderi. Valoarea adăugata este unul dintre cei mai importanţi indicatori de reflectare a performantelor economico – financiare ale unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugata cuprinde numai echivalentul activităţii firmei in cauza.

Analiza se face pe baza datelor din tabelul prezentat in anexa 12:

Valoarea adăugata in 2005 fata de 2004 scade cu ron, scadere care se datorează scaderii cifrei de afaceri cu 1719483 ron iar consumurile intermediare au o influenta negativa cu 2171094 ron. Indicele de variatie a valorii adaugate este sub indicele de creştere a cifrei de afaceri si cel al cresterii consumurilor intermediare care exercita totusi o influenta mai mica datorita ponderii mai reduse in cifra de afaceri.

In anul 2004 comparativ cu anul 2003 valoarea adăugata inregistreaza o crestere cu 786931 ron datorita cresterii consumurilor intermediare cu 539369 ron si a unui aport favorabil dat de creşterea cifrei de afaceri cu 1326300 ron. Acest lucru se poate observa si din diferenta indicilor cifrei de afaceri 1,14 si ai consumurilor intermediare 1.07.

In anul 2005 fata de 2003 valoarea adăugata scade cu 87758 ron la aceasta suma contribuind cifra de afaceri cu 1719483 ron si consumurile intermediare cu 1631725 ron.

Analiza factoriala se face dupa modelul:

VA = CA x ( 1- ) = CA x va

Cu sistemul de factori de influenta prezentati in anexa 13 In anul 2005 fata de 2004:

∆VA = 1.580.584-2.455.273=-874.689 ron

1. Variatia cifrei de afaceri

∆CA =( )* =( 7747791-10793574

) x 0,22747 = -692.834 ronDin care datorita ∆T

1.1 variatia numarului total de ore lucrate

=498.853 ron 1.1.1 variatia numarului de personal

36

Page 37: Diagnostic Global

=(94-

75)*2400*0.22474*57.56573=589.941 ron10.248 ron 1.1.2 variatia numarului mediu de ore ∆t = 94*(2400-2500)*0.22747*57.56573=-123.088 ron

1.2 variatia productivitatii medii orare ∆wh = 94*2400*(34.34034-57.56573)*0.22747=-1.191.687 ron

2.Variatia valorii adaugate medii

∆va = 7747791*(0.204-

0.22747)= -181.850 ron

Studiind factorii de influenta se constata ca influentele nefavorabile sunt datorate modificarii cifrei de afaceri care determina o scadere a valorii adaugate cu 692.834 ron si variatiei valorii adaugate medii cu 181.850 ron. Singura influenta pozitiva se datoreaza cresterii timpului total de munca cu 498.853 ron care la randul ei se datorează cresterii numarului mediu de personal cu 589.941 ron si scaderii timpului mediu de munca cu –123.088 ron.

Influenta data de productivitatea medie orara a muncii este negativa determinand scaderea valorii adaugate cu 1.191.687 ron. Explicatia consta in inzestrarea tehnica deficitara, adică utilaje neperformante.

Valoarea medie adăugata a scazut cu 0,0235 ron la un leu cifra de afaceri ceea ce a determinat scaderea valorii adaugate cu 181.850 ron.

Gradul de integrare pe verticala este dat de relatia:

Gradul de integrare = Valoarea adăugata/ Cifra de afaceri

Nr. crt Indicator/ An 2003 2004 20051 CA 9467274 10793574 77477912 VA 1668342 2455273 15805843 GI 17.62% 22.75% 20.4%

Acest indicator are valori mici si are o evoluţie similara evoluţiei ratelor rentabilitatii.

Direcţii de acţiune pentru creşterea valorii adaugate sunt:

- creşterea productivitatii orare a muncii prin dotarea cu utilaje mai performante- orientarea spre tipuri de produse cu valori adaugate la un leu cifra de afaceri cat mai mari

37

Page 38: Diagnostic Global

Analiza rezultatului exploatării

Rezultatul exploatării se circumscrie la nivelul activităţii de baza a întreprinderii si caracterizeaza in marime absoluta rentabilitatea ciclului de exploatare. El se determina ca diferenta intre veniturile de exploatare si cheltuielile aferente acestora.

Analiza rezultatului de exploatare se va face pe baza datelor din tabelul prezentat in anexa 14:

Pentru perioada 2003- 2004 cresterea profitului din exploatare cu 213816 ron este determinata in cea mai mare masura de cresterea profitului mediu la un leu cifra de afaceri determina cresterea rezultatului de exploatare cu 155080 ron. Urmatorul factor pozitiv ca influente este numarul de salariati care prin cresterea cu 15 persoane determina o crestere a rezultatului cu 48250 ron.Cifra de afaceri la un leu mijloace fixe direct productive determina o crestere a profitului din exploatare de 38832 ron. Factorul negativ cu cea mai mare influenta este gradul de inzestrare tehnica a munciicare determina scaderea rezultatului exploatării cu 60585 ron datorita scaderii cu 7%. Ponderea mijloacelor fixe in direct productive in total mijloace fixe are o influenta negativa determinand scaderea rezultatului cu 1958 ron. Pentru perioada 2004- 2005 scaderea profitului cu 46.391 mii ron este datorata urmatorilor factori:

- influenta scaderii gradului de inzestrare a muncii determina cresterea profitului din exploatare cu 23166 ron;- scaderea profitului mediu din exploatare la un leu cifra de afaceri determina scaderea rezultatului exploatării cu 4637 ron. - scaderea ponderii mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe determina o influenta negativa de 5297 ron;- creşterea numarului mediu de personal aduce un plus de 94738 ron rezultatului de exploatare fiind factorul cu cea mai mare influenta pozitiva;- cifra de afaceri la un leu mijloace fixe direct productive determina scaderea rezultatului din exploatare cu 227414 ron.

Direcţii de acţiune:

- creşterea gradului de inzestrare tehnica a muncii prin retehnologizare si creşterea ponderii utilajelor noi in totalul mijloacelor fixe;- orientarea activităţii spre produse mai profitabile.

38

Page 39: Diagnostic Global

In continuare, pentru următoarele S. I. G. este mai interesanta prezentarea lor sub forma ratelor de rentabilitate.

Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea financiara = Profit net x 100 Capital propriu

Rentabilitatea economica = Profit brut x 100 Activ total Rentabilitatea activităţii = Excedent brut expl. x 100 Productia exercitului

Evoluţia celor trei indicatori este redata mai jos:

Nr. Indicator/an 2003 2004 20051 0.816% 2.74 % 1.96 %

2 0.82 % 2.23 % 2.05 %

3 13.98 % 17.7 % 12.37 %

Rentabilitatea financiara reprezintă capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentului financiar al capitalului actionarului. Rata de rentabilitate financiara trebuie sa fie mai mare decât rata medie a dobanzilor, ceea ce in cazul de fata nu se intampla. Rentabilitatea financiara a capitalului propriu are o evolutie oscilanta crescand in anul 2004 la 2.74 si ajungand in 2005 la 1.96%. Rentabilitatea economica masoara gradul de valorificare a capitalului permanent exprimand cati ron profit brut se obtin la un leu capital permanent investit. Rentabilitatea economica a capitalului permanent are valori mai mari decât valori similare din ramura de activitate, dar trendul este descrescator, ceea ce trebuie sa fie un semnal de alarma pentru conducerea firmei. Corelatia intre rentabilitatea economica si cea financiara este:

39

Page 40: Diagnostic Global

= + ( - ) x x ( 1 - )

Cu cat firma are mai multe datorii, ea are riscuri, dar rentabilitatea capitalurilor proprii este mai buna ca atunci cand ar avea mai putine datorii cu conditia ca rata rentabilitatii economice interne a activului de exploatare sa fie superioara costului datoriei.

Analiza pragului rentabilitatii Punctul critic sau de echilibru reflecta egalitatea veniturilor cu cheltuielile aferente, profitul fiind nul. In raport cu dinamica volumului de activitate cheltuielile se grupeaza in variabile si fixe.

Cifra de afaceri critica se calculează cu formula:

=

Nr. crt.

Indicatori 2003 2004 2005

1 CA 9467274 10793574 77477912 CV 8370106 9437971 68152953 CF 1072258 1056432 7077424 9252329 8411489 5880386

5 0,02 0,28 0,32

6 T critic 293 234 228

=

Indicele de siguranta are valori foarte mici pentru anul 2003 iar cifra de afaceri critica este foarte aproape de cifra de afaceri realizata. Pentru realizarea

sunt necesare 293 zile in anul 2003 ceea ce implica imposibilitatea

realizarii unui profit convenabil.

40

Page 41: Diagnostic Global

Un fenomen pozitiv este scaderea timpului de realizare a cifrei de afacere critica de la 293 la 234 in anul 2004 deci cu 20% si cu 22% fata de 2003 in anul 2005.

Totusi timpul ramane foarte ridicat indicele de siguranta fiind foarte mic. Practi 76% din timpul de lucru in anul 2005 este destinat realizariii cifrei de afacere critica.

Capitolul 6

Concluzii generale ale modelului SWOT

Centrul de greutate al analizei diagnostic a S. C. ZORPIDES S. R. L. este diagnosticul de resurse umane pentru ca principalele cheltuieli vin din acest domeniu. In ciuda dimensiunii sale mici, firma dispune de personal tanar, dinamic si bine instruit, are rezultate financiare bune, echilibru financiar destul de stabil si posibilitate de a contracta noi imprumuturi.

Punctele slabe ale firmei se refera la dotarea tehnica slaba, lipsa unui plan de investiţii pe termen mediu si lung.

Oportunităţile oferite de mediul extern se refera la posibilitatea abordării pieţei interne si externe, scaderea ratei dobanzilor la imprumuturi si personal instruit usor de recrutat din zona.

Riscurile mediului de afaceri sunt reprezentate de concurenta in creştere, anularea unor facilitati privind exportul, inflatia si migrarea personalului.

41

Page 42: Diagnostic Global

Concluziile generale sunt prezentate in tabelul reprezentând analiza SWOT a S. C. ZORPIDES S. R. L din anexa 15.

Sistemul de punctaj este prezentat mai jos:

Nr.crt X1 X2 X3 X41 5 2 3 12 4 3 4 33 4 1 2 14 3 1 3 -5 5 2 3 16 3 2 4 -7 5 2 3 -8 4 2 - 39 5 - - 3

10 4 2 4 -11 - 2 - 212 3 - 3 1

Total 50 19 29 15

X1 = 50 : 12 = 4,16 X2 = 19 : 12 = 1,58 X3 = 29 : 12 = 2,41 X4 = 15 : 12 = 1,25

Punctajul mediu calculat ca medie aritmetica simpla

I = = 2,35 < 3

Sau

I = / = = 2,57

Media aritmetica simpla arata situaţia descendenta a firmei care este sub media poziţiei nr. 2 resurse umane, centrul de greutate al acestui diagnostic. Media ponderata arata mai fidel situaţia firmei.

42

Page 43: Diagnostic Global

Capitolul 7

Rolul diagnosticului global al S. C. ZORPIDES S. R. L. in fundamentarea strategiilor

Principalele direcţii de acţiune reiesite din analiza diagnostic a firmei ZORPIDES S. R. L. vor fi:

1. Elaborarea unui plan de afaceri care sa permita largrea pieţei interne cu produsele proprii. Acest plan va cuprinde studierea pieţei interne, analiza concurenţilor, incheierea de contracte cu parteneri externi iar in funcţie de aceste contracte se va lua hotararea de a mari sau mentine capacitatea de producţie.

2. Retehnologizarea procesului de producţie prin dotarea cu utilaje performante. Se va acorda atentie si aprovizionarii cu piese de schimb.

3. Prospectarea pietei intracomunitare in vederea abordarii dupa anul 2009 cand vor fi permise livrarile din Romania de produse alimentare.

43

Page 44: Diagnostic Global

4. Abordarea pietei externe (extracomunitare) deoarece aici nu sunt restrictii impuse de uniunea europeana;studierea modalitatilor optime de abordare a acestei piete.

5. Dotarea cu calculatoare performante,implementarea unui ERP pentru gestiunea firmei si implementarea AQ comunitar dupa ISO 19000.

5. Reconsiderarea politicii de salarizare. Problema este destul de delicata pentru ca la salarii mai mici are loc migratia personalului spre concurenta iar salarii mai mari nu pot fi acordate pentru ca nu au un fundament real ( productivitatea muncii nu a crescut, din contra). Solutia ar putea sa o reprezinte punctul 2 in combinatie cu ridicarea gradului de instruire a personalului.

6. Optimizarea politicii financiare a firmei pentru a evita excesul de numerar si a creste rentabilitatea capitalurilor.

Capitolul 8

Sistemul informatic

Redactarea proiectului s-a facut cu ajutorul procesorului de texte Word, folosindu-se pentru desene si scheme Microsoft drawing, ecuatii Microsoft Equation si pentru grafice Microsoft Graf.

Pentru calculul consumului de materii prime s-a folosit procesorul de tabele Excel cu ajutorul caruia s-au efectuat calcule simple si complexe care au utilizat functii matematice, logice(If). Exemplificate in Anexa:16 pag.1-5

S-au folosit instrumente de asistarea deciziei , care permit punerea in evidenta a unor informatii pe baza carora se pot construi rationamantele viitoare. In vederea simularii unor scenarii s-au calculat cantitatile maxime, minime, medii din fiecare produs vandut centralizandu-se datele la nivel de grupa de produse. Pretul de vanzare a constituit obiectul acelorasi operatiuni.

S-au construit scenarii : cantitate maxima- pret minim, cantitati minime – pret maxim, cantitati medii preturi medii. Exemplificate in anexa: 17 pag.1-17

44

Page 45: Diagnostic Global

BIBLIOGRAFIE

1.Gh. Valceanu-Analiza economico-financiara,Editura economica 2004 2. A. Gheorghiu – Diagnosticul global al firmei, Revista Tribuna Economica nr. 49/1997 3. A. Isfanescu- Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economica si colectiv 2005 4. C. Mereuta - Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia de tranzitie, Editura Tehnica ,1994 5. D. Manate - Diagnosticul si evaluarea intreprinderilor cotate si Necotate, IROVAL 2002 6.M. Chivulescu - Evaluarea economica si financiara a întreprinderii CECCAR 2005 7. I. Mihai - Analiza situaţiei financiare a agentilor economici, si colectiv Editura MIRTON, 1997 8. N. Georgescu - Analiza economico- financiara, ASE 2005 V. Robu 9. A. Isfanescu, - Analiza economico- financiara a intrprinderii C. Stanescu Tribuna Economica, 2003

45

Page 46: Diagnostic Global

10. M. Niculescu - Diagnostic global strategic,Ed.Economica 1997 11. V. Robu - Diagnostic economico- financiar, Romcart, 1994 D. Margulescu M. Niculescu 12. ANEVAR - Evaluarea întreprinderii, Bucuresti, 1998 13. ANEVAR - Catalogul standardelor ANEVAR 14. A. Isfanescu - Ghid practic de analiza economico- financiara Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003 15. S. Stan - Coerente si corelatii in evaluarea întreprinderii, IROVAL 2005

46


Top Related