1

DEZVOLTARE STRATEGICA A MICROREGIUNII

MARA NATUR

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

CUPRINS

I. INTRODUCERE...................................................................................... ..........................................2

II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA............................................................................................8

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu.............................................. ................................8

II.2 Strategia de dezvoltare locala.................................................................................... ........11

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică................................................................... .......48

II.3 Planul de finanţare..................................................................................................... .........240

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI.............................248

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a planului de dezvoltare locala..........................248

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional...........................................................................261

III.2.1 Descrierea partenerilor........................................................... ...........................261

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului..................................................................265

III.3 Organizarea Gal-ului........................................................................................................269

III.3.1 Resurse umane....................................................................................................269

III.3.2 Resurse materiale...............................................................................................270

III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului...........................................271

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare..........................................................273

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului.............................................................275

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR.........................................285

III.5.1 Cooperare................................................................................. ...........................285

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei......................................................................291

2

I. INTRODUCERE

Grupul de Actiune Locala MARA NATUR s-a constituit ca urmare a înţelegerii de către

administraţiile locale partenere a faptului că lipsa unei planificări comune, bazată pe o

colaborare activă şi pe un proces comun de luare a deciziei determină o folosire

neraţională a resurselor naturale si de mediu şi poate conduce la migraţii nejustificate si

neindreptatite a forţei de muncă. In plus, lipsa unei coordonări a politicilor locale poate

conduce la ineficienţă în funcţionarea pieţei de muncă, educaţie, cercetare, agricultura sau

sanatate.

GAL MARA NATUR reprezintă o mai bună configuraţie a resurselor locale în interesul

dezvoltării economice regionale, oferind entităţilor locale şansa să-şi creeaze şi ulterior să

folosească un avantaj instituţional pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, ridicarea nivelului

de dezvoltare a zonei şi pentru a asigura, prin redistribuţie, grupurilor dezavantajate acces

la beneficiile dezvoltării economice şi sociale.

Obiectivele de cooperare sunt legate de înlăturarea disparitãţilor dintre unităţile

administrativ-teritoriale partenere, reducerea disparităţilor sociale şi economice prin

îmbunãtăţirea calităţii vieţii şi creşterea competitivităţii economice a localităţilor din

GAL faţă de regiunile învecinate.

Avand la baza motivatia conform careia „spaţiul rural românesc se confruntă cu

numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural

prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic,

sănătate, şcoală, cultură, etc.”, grupul de actiune locala MARA NATUR se concretizeaza

in instrumentul unor strategii integrate de dezvoltare elaborate si implementate de către

comunităţile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi

potenţialul endogen.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, contribuie la realizarea unei

dezvoltări dinamice administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta

interlocutorii populaţiei din teritoriul respectiv, în vederea îmbunătăţirii continue a

strategiei şi a acţiunilor ce vor fi implementate.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale va fi programată şi coordonată de actorii locali ce

vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp.

Parteneriatul public-privat astfel constituit isi concentreaza atentia exclusiv asupra

spatiului rural romanesc, asupra masurilor de dezvoltare rurala: cresterea competitivitatii

sectorului agricol si forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, calitatea vietii in

zonele rurale, diversificarea economiei rurale, raportandu-se mereu si facand totodata

dovada coerentei si omogenitatii teritoriale, economice si sociale a regiunii GAL.

Având în vedere că majoritatea populaţiei ocupată din regiunea vizata este atrasă în

agricultură, trebuiesc găsite metode ca această populaţie să rămână în continuare la

această ocupaţie, oferindu-i-se şi condiţii optime şi o motivaţie materială, începând a

3

atrage şi tineri în această activitate, mai ales că 66 % din populaţia rurală este în vârstă de

peste 65 de ani, iar veniturile celor de la sate sunt cu 50 % mai mici decât cele din mediul

urban.

Acest concept modern a dezvoltării durabile pentru regiunile rurale prin întărirea

nivelului regional, fără intervenţii în rolul statului sau a formelor de conducere locală,

urmăreste principiile parteneriatului, subsidiarităţii, descentralizării şi concentrării

folosirii resurselor cautand solutii propice pentru a relansa agricultura si a mentine forta

de munca tanara in aceasta ramura a economiei.

De asemenea, intre motivele conceperii acestui parteneriat puternic, al acestui grup de

localitati partenere se incadreaza si faptul ca micile comunitati nu au administratie

publica locala, nu dispun de resurse sa plateasca personal si nici experti locali pentru

proiecte care le acopera necesitatile, astfel incat, acest gen de proiecte se finanteaza greu

si sunt mai costisitoare decat daca sunt gandite si implementate in echipa, incadrate intr-

un proiect comun complex.

Un rol aparte in acest deziderat il ocupa spiritul comunitar din zona rurala, caracterizat

prin existenţa unei comunităţi unite şi responsabile, ce participă la viaţa publică şi îşi

manifestă interesul faţă de domeniul public al localităţii si al localitatilor vecine si

infratite.

Se urmareste sprijinirea zonelor rurale, atât prin creşterea accesibilităţii locuitorilor la

servicii şi dotări sociale de bază cât şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de echipare edilitară

a localităţilor, sprijinirea activităţilor economice de bază şi a celor care asigură

diversificarea economică.

Avem convingerea ca in teritoriu, grupul de actiune locala reprezinta motorul care va

putea pune in functiune angrenajul in vederea intaririi capacitatilor de dezvoltare si

implementare a strategiilor locale, a conservarii patrimoniului cultural si natural si de

eficientizare a agriculturii, dezvoltare a turismului si micilor afaceri, de valorificare a

traditiilor.

Viziunea Gal Mara Natur

Scopul viziunii de dezvoltare comună a GAL Mara Natur este acela de a agrega

obiectivele socio-economice formulate la nivelul partenerilor GAL cu priorităţile

naţionale şi regionale şi cu schimbările care au loc în prezent în dinamica spaţială,

economică şi socială a zonei.

Tinând cont de natura cooperării în cadrul GAL Mara Natur şi de problematica diversă a

acestui teritoriu, viziunea trebuie să răspundă dezideratelor comune de dezvoltare ale

tuturor cetăţenilor zonei, dar şi celor specifice ale locuitorilor din mediul rural in scopul

4

asigurării creşterii economice a zonei pe termen mediu şi lung, combaterii disparităţilor

sociale şi teritoriale şi conformării progresive cu standardele de mediu.

Microregiunea avand un puternic caracter rural, iar spatiul delimitat fiind omogen din

punct de vedere geografic, economic si social, caracteristicile teritoriului Mara Natur

corespund principiilor LEADER, avand suficienta capacitate si consecventa pentru a

elabora si aplica strategii de dezvoltare viabile.

Astfel, teritoriul reprezinta o grupare de comunitati locale care impartasesc o identitate

comuna bazata pe un sentiment de apartenenta la acelasi mediu natural si cultural.

Viziunea de dezvoltare

o Comunitati locale vibrante, abilitate şi conectate, capabile sa furnizeze soluţii

inovatoare şi durabile provocarilor economice, sociale şi de mediu curente şi

viitoare, pentru a-si spori bunastarea individuala şi comuna, contribuind astfel la

succesul mai larg al intregii regiuni Mara Natur.

o Zona cu o economie competitiva la nivel national si european, cu o populatie implicata activ si ambitioasa

o Loc de viata confortabil intr-un mediu curat o Produse si servicii specifice

Prin Strategia de Dezvoltare locala a microregiunii se urmăreşte impulsionarea şi

coordonarea dezvoltării generale a spatiului delimitat de GAL Mara Natur prin

valorificarea potenţialului local, pentru a obţine o dezvoltare teritorială echilibrată.

Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia

publică locală, celelalte instituţii de la nivelul judeţului, agenţii economici, organizaţiile

5

non-profit şi societatea civilă în ansamblu, cât şi o intensă colaborare cu alţi parteneri din

ţară, europeni şi internaţionali.

La baza întocmirii acestei strategii stau analizele realizate, sugestiile şi ideile primite de

la actorii de la nivelul microregiunii implicaţi în dezvoltarea economică şi socială.

Scopul strategiei este acela de a pune la dispoziţia actorilor socio-economici din teritoriu,

un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltării

armonioase şi echilibrate a regiunii.

Pentru microregiunea Mara Natur dezvoltarea rurală este considerată direcţia prioritară

prin care se urmăreşte punerea în valoare a tuturor tipurilor de potenţial ale spaţiului

rural: zootehnia, agricultura vegetală, colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure,

piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea meşteşugurilor, turism rural, agroturism,

turism montan, turism cultural, ecoturism, etc.

Datorită funcţiei de spaţiu economic, natural şi social, spaţiul rural trebuie dezvoltat pe termen lung.

Strategia se bazează pe o abordare integrată care cuprinde dezvoltarea spatiului rural,

diversificarea economică prin stimularea industriei mici şi mijlocii şi a serviciilor rurale –

managementul resurselor naturale, imbunatatirea potentialului uman , punerea în valoare

a funcţiilor ambientale şi promovarea culturii, a turismului şi a activităţilor recreative.

Pentru a se produce diversificarea activităţii economice şi sociale trebuie sprijinite

initiativele particulare şi ale comunităţii, prin care să se asigure noi investiţii, asistenţă

tehnică, servicii în afaceri, infrastructură adecvată, educaţie şi dezvoltarea durabilă a

localităţilor partenere. Comunitatile rurale din regiune pot fi revigorate prin resursele

alternative de venituri ca de exemplu: turismul rural, agroturismul, expoatarea resurselor

antropice ale acestor localităţi.

Lansare GAL Mara Natur

6

7

8

II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

II.1. LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU

In momentul de fata, potentialul GAL Mara Natur are in componenta sa 51 membri (15 autoritati publice, 28 parteneri privati, 8 ONG-uri), acoperind un teritoriu cu 68 de

localitati (cu satele apartinatoare), 66.176 locuitori si 120274 ha.

Conform criteriului administrativ şi al cooperării zonale care are la bază actul constituirii

Grupului de Actiune Locala, componenţa GAL Mara Natur este următoarea:

Orase:

o Baia Sprie (Chiuzbaia, Satu Nou de Sus, Tăuţii de Sus)

Comune:

o Sisesti (Bontăieni, Cetăţele, Dăneşti, Negreia, Plopiş, Şişeşti, Şurdeşti) o Baiut (Poiana Botizii, Strâmbu-Băiuţ) o Dumbravita (Dumbrăviţa, Cărbunari, Chechiş, Rus, Şindreşti, Unguraş) o Grosi (Groşi, Ocoliş, Satu Nou de Jos) o Lapus (Lapus) o Coroieni (Coroieni, Vălenii Lăpuşului, Drăghia, Baba, Dealu Mare) o Copalnic Manastur (Berinţa, Cărpiniş, Copalnic, Copalnic-Deal, Copalnic-

Mănăştur, Curtuiuşu Mic, Făureşti, Lăschia, Preluca Nouă, Preluca Veche, Ruşor, Vad)

9

o Cernesti (Cernesti, Fanate, Ciocotis, Trestia, Magureni, Brebeni, Izvoarele) o Cupseni (Costeni, Cupș eni, Libotin, Ungureni)

o Suciu de Sus (Larga, Suciu de Jos, Suciu de Sus) o Vima Mica (Aspra, Dealu Corbului, Jugăstreni, Peteritea, Sălniț a, Vima Mare,

Vima Mică)

o Grosii Tiblesului (Grosii Tiblesului) o Recea (Bozânta Mică, Lăpuşel, Mocira, Recea, Săsar) o Coltau (Cătălina, Coltău)

Codul

comunelor

INSSE

Numele localităţii

Nr. locuitori Suprafaţa

totală

Densitate

Comune

Oraşe

Sate Din

oraşe Total

teritoriu km

2 loc./km

2

106363 Grosi Groşi, Ocoliş, Satu

Nou de Jos

2550 23,53 108,37

106407 Recea Bozânta Mică,

Lăpuşel,

Mocira,

Recea,

Săsar

5642 43,88 128,58

107582 Cernesti Cernesti, Fanate,

Ciocotis,

Trestia,

Magureni,

Brebeni,

Izvoarele

3696 96,04 38,48

107733 Copalnic

Manastur

Berinţa, Cărpiniş,

Copalnic,

Copalnic-

Deal,

Copalnic-

Mănăştur,

Curtuiuşu

Mic,

Făureşti,

Lăschia,

Preluca

Nouă,

Preluca

5794 117,45 49,33

10

Veche,

Ruşor, Vad

107939 Cupseni Costeni,

Cupș eni,

Libotin, Ungureni

108035 Dumbravita Dumbrăviţa, Cărbunari, Chechiş,

Rus,

Şindreşti,

Unguraş

108712 Baiut Poiana Botizii,

Strâmbu-

Băiuţ

109096 Sisesti Bontăieni,

Cetăţele,

Dăneşti,

Negreia,

Plopiş,

Şişeşti,

Şurdeşti

179846 Coltau Cătălina,

Coltău

179654 Coroieni Coroieni,

Vălenii Lăpuşului,

Drăghia,

Baba, Dealu

Mare

3636 89,56 40,60

4367 51,67 84,52

2497 113,50 22

5449 90,02 60,53

2249 12,95 173,67

2284 66,93 34,12

179676 Lapus Lapus

3888 86,55 44,92

109050 Suciu de Sus Larga,

Suciu de

Jos, Suciu

de Sus

109434 Vima Mica Vima Mică, Peteritea,

Vima Mare,

Sălniţa,

Jugăstreni,

Dealul

4024 114,69 35,08

1452 76,55 18,97

11

106372 Grosii

Tiblesului

106684 Baia

Sprie

Corbului,

Aspra

Grosii

Tiblesului

Chiuzbaia,

Satu Nou de Sus, Tăuţii

de Sus

2127 123,40 17,24

11601 16521 96,02 172,06

Total

%

14 1 68 11601 66176 1202,74 55,02

locuitori

oraşe din

total

locuitori

(≤25%) - - -

17,53 % - - -

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures, Primariile localitatilor

II.2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZA

DIAGNOSTIC

Existenta zonelor sarace in GAL Mara Natur:

Cod SIRUTA

Denumire localitate

Rata Saraciei

Profunzimea Saraciei (Deficitul de Consum) - Index

Severitatea Saraciei

106363 GROSI 28,8% 8,6% 3,9%

106407 RECEA 30,5% 9,3% 4,2%

107154 BAIUT 34,1% 10,3% 4,7%

107582 CERNESTI 38,7% 12,1% 5,6%

107733 COPALNIC-MANASTUR 40,1% 12,6% 5,8%

107868 COROIENI 38,1% 12,3% 5,8%

107920 CUPSENI 39,4% 11,9% 5,4%

108035 DUMBRAVITA 31,4% 9,6% 4,4%

108222 LAPUS 37,5% 11,5% 5,3%

109096 SISESTI 35,1% 10,6% 4,9%

109425 VIMA MICA 39,4% 12,1% 5,6%

109041 SUCIU DE SUS 41,1% 12,9% 6,0%

12

Sursa: Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL aprobat prin

Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 176/30.07.2010, Anexa nr 6

Lista localitatilor in functie de gradul de saracie

Lista UAT din Gal Mara Natur incluse în Zona Montana Defavorizata (ZMD):

Cod SIRUTA Denumire localitate 106684 Baia Sprie 107154 Baiut 107582 Cernesti 107868 Coroieni 107920 Cupseni 179622 Grosii Tiblesului 108222 Lapus 109041 Suciu de Sus 109425 Vima Mica 109096 Sisesti

Sursa: Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 176/30.07.2010, Anexa nr 4

Lista zonelor defavorizate

Lista UAT din Gal Mara Natur, eligibile în cadrul Pachetului „Pajisti cu Înalta

Valoare Naturala” si Pachetului „Practici agricole traditionale” din PNDR:

Cod SIRUTA Denumire localitate 106684 Baia Sprie 107154 Baiut 107582 Cernesti 107868 Coroieni 107920 Cupseni 107733 Copalnic-Manastur 108035 Dumbravita 106363 Grosi 179622 Grosii Tiblesului 108222 Lapus 109041 Suciu de Sus 109425 Vima Mica 109096 Sisesti

Sursa: Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 176/30.07.2010, Anexa nr 5

Zone HNV

13

Descriere localitati componente Gal Mara Natur

1.Suciu de Sus

Economia Locala terenuri libere propice pentru investitii

agenti economici mici (mag. alimentare), prelucrare lemn, exploatare lemn, comerţ)

Invatamant 1 Şcoala clasele I-VIII

3 gradinite

Sanatate 2 medici de familie

1 dispensar

1 medic veterinary

Agricultura cultura cartofului, creşterea animalelor, oieritul

Turism 5 pensiuni

Sport 1 teren fotbal (concesionat)

2 echipe de fotbal

O.N.G Asociaţie de Ovine şi Asociaţie de Bovine

Cultura Ansamblul „Plaiurile Suciului”

Există sculptor în lemn

Biserica de lemn din Larga

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

2.Sisesti

Comuna Sisesti, atestata documentar in 1411, si localitatile apartinatoare: Negreia atestata

documentar in 1648, Bontaieni atestata documentar in 1648, Danesti atestata documentar in

1405, Cetatele atestata documentar in 1411, Plopis atestata documentar in 1583 si Surdesti

atestata documentar in 1411, sunt situate la altitudinea de 300-450 m, avand in partea de

nord-est si nord masivul vulcanic Gutai (1443 m) si Ignis (1307 m). Localitatile sunt situate

pe piemontul Negreii, la adapostul muntilor vulcanici.

Comuna beneficiaza de un climat moderat continental, la adapost fata de influentele est-

europene, fiind barate de lantul muntilor vulcanici Ignis-Gutai-Tibles.

Temperatura medie anuala este de 8°C, iar precipitatiile medii anuale 800 mm.

Comuna Sisesti si satele apartinatoare se incadreaza in satele de tip rasfirat, cu vetre bine

conturate. Aici s-a dezvoltat o economie complexa, axata in special pe cresterea animalelor,

pomicultura si prelucrarea lemnului.

Muzeul memorial Vasile Lucaciu cuprinde Scoala Romaneasca infiintata in anul 1905, Casa

parohiala, Locul de adunare si Izvorul Romanilor. In incinta muzeului se afla bustul "Leului

de la Sisesti" - opera sculptorului G. Abrihan.

14

Surdesti este o asezare cunoscuta printr-o importanta biserica construita din lemn de stejar, a

carei turla inalta de 54 m, impresioneaza prin eleganta si armonie.

Biserica a fost construita la inceputul sec. al XVII-lea (1766) de mesterul Toma Macarie, iar

pictura in tempera pe panza, este opera zugravului Stefan din Sisesti in anul 1781. Biserica

ramane una dintre cele mai inalte constructii si cea mai importanta opera a arhitecturii din

lemn. Ea se impune si prin ingeniozitatea cu care a fost rezolvata partea de rezistenta a turlei

impotriva vanturilor. Biserica este monument istoric si face parte din patrimoniul mondial.

La Plopis se afla o biserica de lemn de la sfarsitul sec. al XVIII-lea, monument de

arhitectura, construita in anul 1798 si face parte din patrimoniul mondial.

In Danesti se gaseste un parc de conifere, secular, la poalele dealului Mandra Verde. De la

Danesti porneste un traseu turistic nemarcat, pe Valea Bulzului, spre vf. Mogosa (1246 m).

Dealurile Negreia (549 m) si Mandra (410 m) impresioneaza prin frumusete, fiind excelente

locuri de belvedere.

Comuna Sisesti imbina fericit mirificul naturii, istoria, monumentalitatea bisericilor din lemn

si ospitalitatea specifica a oamenilor de pe aceste meleaguri.

Economia locala

agenti economici mici (mag. alimentare, transport, constructii turism, service auto)

culturi agricole

cresterea animalelor

Invatamant 4 scoli (3 dintre ele cu cls. I-IV)

Sanatate

4 medici

1 stomatolog

1 veterinar

Sport teren fotbal (Sisesti)

piscina privata (Danesti)

Resurse naturale Piatra, lemn, izvoare sulfuroase

Patrimoniu mediu 3 rauri (Cavnic, Chechisel, Bulz)

Turism

Baile de la Danesti (hotel 3*)-statiunea Secret Garden

2 pensiuni

2 pensiuni in constructie

Agricultura zona pomicola si de cresterea animalelor (“Mogosa”- asoc. de cresc. de animale)

Cultura

Biserica de piatra din Cetatele

2 monumente UNESCO (Bis. De lemn din Plopis, Bis. de Lemn din Surdesti)

Muzeul Memorial Vasile Lucaciu

Festivalul “Udatoriul din Surdesti”

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

15

Investitii in curs: Complexul turistic pentru tratament

3.Dumbravita

Comuna Dumbravita este situata in partea de sud a municipiului Baia Mare, la o distanta

de 11 km de acesta, in frumoasa depresiune prin care trece raul Chechisel si care se

deschide in fata ochilor ca o panorama fermecatoare de la poalele Mogosei, la malul

raului Lapus. Ca asezare geografica Dumbravita face parte din zona morfologica si climatica de

tranzitie dintre ses si zona premontana, cu terenuri plane, terase favorabile cerealelor si

unor plante tehnice si cu terenuri situate pe versantii dealurilor cu pante line, favorabile

pomiculturii. Dumbravita este situata între coordonatele 47° 39’ – 47°48’ latitudine nordica si 21°10’ –

21°30’ longitudine estica, la o altitudine medie de 195 m fata de nivelul marii.

Comuna se învecineaza la nord cu orasul Baia Sprie, la sud cu comuna Copalnic

Manastur, la est cu comuna Sisesti iar la vest cu comunele Grosi si Sacalaseni.

Clima exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental

cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate, cu mici diferenţe între zonele de

munte de cele deluroase.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4 grade C. Cad bogate

precipitatii în tot cursul anului, media acestora fiind de 949 mm anual. Maximele se

înregistreaza la începutul verii iar minimele la sfârsitul iernii.

Temperatura medie anuala este de 9,2 °C. Temperaturile cele mai ridicate se înregistreaza

în lunile iulie iar minimele în ianuarie.

Reteaua hidrografica a comunei Dumbravita este alcatuita din raul Chechis format din

apele vaii Sasca, care vine din hotarul orasului Baia Sprie siValea Morii, care intalneste

valea Sasca in satul Unguras. La sud est de Mogosa izvoraste paraul Bulzului care

strabate satele Danesti, Bontaieni si Sindresti si se aduna in satul Rus cu apele de la

Unguras, formand raul Chechisel.

Diversitatea conditiilor de relief, clima, hidrografice si de sol ale comunei, explica

varietatea vegetatiei si faunei : paduri de stejar si foioase, fanete, culturi de grau, porumb

si catofi, de asemenea pomicultura, avand suprafete intinse cu meri si pruni. Dintre

speciile de interes vanatoresc intalnim: vulpea, caprioara, mistretul si iepurele.

16

Formele de relief întâlnite sunt suprafete structurale si versanti. Aceste sunt afectate de

alunecari de teren. De asemenea se întâlnesc lunci si terase de-a lungul râului Chechisel

si a vaii Lapusului. În general acestea sunt plane, cu denivelari foarte mici.

Solurile sunt brune, podzolice acide si grele în cea mai mare parte a hotarului argile

marnoase cu intercalatii de gresii.

În structura suprafetelor cultivate ponderea cea mai mare o au culturile de grâu, porumb

si cartofi.

Pomicultura ocupa un loc însemnat, având suprafete întinse cu meri si pruni. În padurile

din comuna speciile dominate sunt de stejar în amestec cu alte specii foioase.

Efectivul de animale releva o pondere însemnata de bovine, porcine, ovine si pasari

precum si familii de albine.

Patrimoniu mediu 1 rau (Chechisel)

Cultura

monumente istorice: bis. piatra (Carbunari si Rus)

Mestesug specific: picturi pe sticla la scoala din Rus

3 asambluri folclorice “Dumbraviceana”, “Fisculasul” , “Chechisel”

Agricultura zona pomicola (cultura mar, prun, nuc, par si cires) si de cresterea animalelor (bovine)

Economia Locala

Fabricarea tuicii (horinca de Maramures)

Fabrica componente extrudate fuselaj avioane

Ferme

Brutarie

Prelucrarea marmurei (CMC Carbunari)

crescatorie pui

brichete de rumegus

magazine alimentare

Invatamant 6 scoli (3 din ele cu cls. 1-8)

1 gradinita

Sanatate

2 medici

1veterinar

1 farmacie

Turism

Băile Cărbunari (ape sulfuroase)

Popasul Regal (pe DJ 182 Baia Mare - Tg. Lăpuş)

Biserica de zid şi piatră Cărbunari (1888)

Biserica de Piatră Rus (1815)

Sport 2 terenuri fotbal

club sportiv “Gloria Chechis”

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

17

Investitii in curs:

o Retea de apa potabila in sistem centralizat – lungime 100 km o Inceperea lucrarilor la statia de epurare si la reteaua de canalizare a apei menajere

uzate

o Accesare finantare Phare - retea canalizare Dumbravita si Chechis o Reabilitare drumuri (Dumbravita,Sindresti,Unguras,Rus,Carbunar,Chechis) L o Lucrari consolidare maluri pe raul Chechisel o Reabilitarea si extinderea Scolii Dumbravita o In executie extinderea Scolii din Dumbravita cu un corp de 6 clase o In executie reabilitarea Scoala Chechis o In executie reabilitarea Scoala Carbunari o Reabilitare Camin Cultural Unguras o Finalizarea constructiei Caminului Cultural din Rus o Inceperea lucrarilor la Caminul Cultural Carbunari o Atragerea de investitori care vor asigura locuri de munca si venituri pentru

bugetul local

o Dotarea cu microbuz pentru transportul scolar al elevilor o Lucrari de imbunatatiri funciare pentru pasuni (Sindresti, Unguras) o Initierea Sarbatorii Comunei la inceputul lunii iulie in cadrul careia se desfasoara

si Festivalul Cantecului Portului si Dansului de pe Fisculas

o Infratirea cu microregiunea Koszep-Niyrseg (Ungaria)

4.Recea

Comuna Recea, aşezare rurală cu oameni gospodari si harnici, este situată în depresiunea

Baia Mare, la 5 km distanţă de municipiul cu acelasi nume.

Relieful, caracteristic zonei în care se găseşte comuna, este predominant reprezentat de

câmpii si dealuri. Reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile Săsar si Lăpuş şi

amenajarea piscicolă "Două Veveriţe". Raul Săsar străbate, pe o distanţă de 8 km, zona

satului cu acelaşi nume, de la hotarul municipiului Baia Mare până la hotarul localităţii

Bozânta Mare. Râul Lăpuş, străbate comuna pe o lungime de 15 km, formând numeroase

lunci si terase care, având un grad ridicat de fertilitate, favorizează culturile de legume,

frecvent întâlnite în această zonă.

Pădurile ocupă suprafaţa de 146 ha din suprafaţa localităţii, iar împreună cu fâneţele,

păşunile, viile si livezile - 1894 ha.

Marea diversitate a vegetaţiei alături de ceilalţi factori naturali a determinat si o varietate

de specii de animale. Răspândite pe întregul perimetru, sunt bine reprezentate mamiferele

de interes cinegetic, unele specii de păsări sedentare, reptile si insecte specifice mediului

ambient. Creşterea animalelor reprezintă pentru locuitorii comunei şi o sursă de venit,

produsele animaliere fiind comercializate pe piaţa oraşului Baia Mare.

18

Această zonă are climă temperat-continentală, cu ierni blânde, fără viscol şi cu veri

răcoroase. Unele caracteristici specifice mai aparte sunt datorate existenţei lanţului

carpatic ce îndeplineşte rolul benefic de paravan împiedicând intemperiile reci dinspre

nord-est.

Situarea în vecinătatea municipiului Baia Mare conferă satelor limitrofe un grad ridicat

de cultură şi civilizaţie specific urbanistică. Cei mai mulţi dintre locuitori îşi desfaşoară

activitatea în unităţile industriale din oraş, dar aceasta nu-i împiedică să participe si la

muncile câmpului de la începutul primăverii până toamna târziu. Agricultura şi zootehnia

reprezintă pentru locuitorii comunei Recea o sursă destul de importantă de venit.

Fiecare gospodărie deţine suprafeţe minime de teren pentru a putea obţine legume si

fructe, consumabile în gospodaria proprie si chiar un surplus pe care îl valorifică pe piaţa

libera.

În comuna există Asociaţia Crescătorilor de Animale, înfiinţată în anul 2001 şi având 125

membri. Alături de aceasta, funcţionează şi o asociaţie familială, "Dobra", cu obiectiv

agricol si zootehnic, având o fermă cu 17 vite si 50 porcine. Societatea S.C. Toto SRL, cu

profil de activitate - abator, are un număr de 50 porcine si 20 vite in crescătorie proprie.

Sunt şi întreprinzători particulari, persoane fizice, care au înfiinţat pe suprafeţe

importante diferite culturi agricole. De exemplu, în localitatea Lăpuşel există o cultură de

legume ecologice pe o suprafaţă de 0,50 ha, în cultură protejată şi o sera de legume iar în

localitatea Mocira, aproape la fiecare gospodărie se găsesc solarii pentru culturi

extratimpurii, fiind una din localităţile de baza care asigură municipiul cu diverse culturi.

În localitatea Lăpuşel funcţionează o asociaţie S.C Multifruct S.A., care deţine o

suprafaţă de 123 ha livadă, având culturi foarte diversificate, asociaţia fiind bine

organizată si cu produse cotate foarte bine si pe piaţa externă.

Activitatea industrială a comunei este îmbogaţită prin numărul destul de mare de agenţi

economici, care se găsesc în special în satele Recea, Mocira si Săsar şi mai puţin în

celelălte, având ca obiect de activitate o gamă foarte largă de profiluri . Astfel de

importanţă deosebită este societatea S.C. I.M.I. S.R.L. mare producătoare de instalaţii

industriale, deja foarte cunoscută şi apreciată în lumea industrială. Urmează societăţile

S.C. Excomob si Făgetul Deac, care se ocupă de prelucrarea lemnului, societatea Nevada,

abatoare,( S.C. Maruani COM S.R.L., Toto S.R.L.) magazine, restaurante, gatere si în

localitatea Lăpuşel, demn de menţionat este societatea Multifruct S.A. care exploatează

suprafeţe importante de teren, arendate de la populaţie.

Comerţul în această zonă este reprezentat de firme particulare, societăţi care au puncte de

desfacere în toate cele cinci sate. Magazinul Metro, la iesirea din Baia Mare, este situat în

apropiere de satul Săsar, de unde populaţia se aprovizonează în funcţie de posibilităţile

financiare de care dispune.Pentru cei aflaţi în satul Mocira, există variant aprovizionării

de la hipermarketul Real, situate între Mocira şi Baia Mare. Aceste două hipermarketuri

au antrenat o parte mare a forţei de muncă din comună.

19

Turismul este axat în special pe vizitarea Lacului si cabanei "Două Veveriţe", amenajate

si reconstruite în ultimul timp, fapt care atrage un număr însemnat de turişti. Importantă

zonă de agrement este amenajarea piscicolă "Două Veveriţe", cu o suprafaţă de 6,4 ha,

reprezentând în luciul de apă, suprafaţa destinată pentru practicarea pescuitului sportiv,

de către locuitorii comunei si alti pasionaţi.

Patrimoniu mediu balta pentru pescuit sportiv (la “Doua veverite”)

Cultura

tonuri si ciubere (familia Lazea din Lapusel)

ansambluri folclorice in fiecare localitate (adulti, copii, tineret)

1 festival al strugurilor

Economia Locala

constructii termopane

ferma pomicola

productie inghetata

prelucrare lemn

distributie piese auto

Brutarii

fabrici mezeluri

productie alcool

distributie utilaje agricole

Agricultura

Legumicultura

Porumb

Triticale

Invatamant 5 scoli (4 din ele cls. 1-8)

5 gradinite

Sanatate

3 medici

1veterinar

2 farmacii

Sport 3 terenuri fotbal

1sala de sport in constructie

ONG “Concordia Sasar”- ecologizare

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

5.Coroieni

Comuna Coroieni (sau Coruieni, ce şi-a luat numele după întemeietorul său, Corui) este

situată în partea de sud a judeţului Maramureş, la 60 de km faţă de reşedinta judeţului

Baia Mare şi 15 km de oraşul Târgu Lăpuş, in sudul "Tarii Lapusului", la interferenta

dintre depresiunea Lapusului si a Somesului.

Comuna se invecineaza: la est cu satul Magoaja din judetul Cluj si orasul Targu-Lapus, la

sud cu satele Gostila si Poiana Blenchii din judetul Salaj, la nord cu comuna Vima Mica

din judetul Maramures, la vest cu localitatea Barsaua din judetul Salaj.

20

Comuna este inconjurata de dealuri ce apara imprejurimile asemeni unui scut. Pitorescul

caselor insiruite de-a lungul vailor, ca margelele unui colier, au o semnificatie aparte ce

vorbeste despre dragostea pentru frumos a locuitorilor de aici, despre impletirea

armonioasa a calitatilor acestora cu frumusetea naturii inconjuratoare.

Satele comunei sunt situate la altitudini cuprinse intre 350-450 m. Cea mai joasa

altitudine o au satele: Baba, Draghia si Valeni; iar cea mai mare o au satele Coroieni cu

428 m. si Dealu Mare cu 450 m. Pe teritoriul comunei se gasesc doua varfuri mai inalte:

Ticlui 550 m. si Aruncas 788 m.

Satele de deal cum sunt si satele apartinatoare comunei Coroieni sunt in majoritate de tip

rasfirat cu densitate medie si cu sol de fertilitate scazuta.

In documentele vremii, satele comunei sunt atestate doar din anii 1300-1500, Valeniul

fiind satul cel mai vechi – atestat din 1331, dar continuitatea populatiei pe aceste locuri

este mult mai mare, marturie stand descoperirile arheologice din raza satului Valeni in

locul numit Valea Morii.

Din punct de vedere climatic, comuna Coroieni se incadreaza in sectorul de clima

continentala moderata. Clima este in general racoroasa si uneori cu geruri aspre si veri

racoroase. Datorita acestui fapt temperatura medie anuala este mai scazuta ca in alte parti

ale tarii, iar precipitatiile mai abundente si se resimpte influenta vanturilor din vest.

Teritoriul comunei se caracterizeaza climatic printr-o temperatura medie anuala de 7,8ºC.

Valorile anuale ale temperaturii medii sunt foarte variate, cea mai scazuta medie anuala

de 6,5ºC a fost inregistrata in anul 1933, iar cea mai ridicata de 9,5ºC in anul 1972.

Valorile medii lunare, la fel ca cele anuale nu se mentin constante, inregistrandu-se mari

diferente intre mediile maxime si minime de la o luna la alta sau de la un an la altul.

Schimbari foarte variabile prezinta si temperaturile medii zilnice ale aerului, datorita

inlocuirii in mod brusc a maselor de aer de temperaturi deferite.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor atmosferice, ce cad in zona comunei Coroieni se

ridica la 119,4 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad vara, cand dupa perioada

de seceta urmeaza ploi torentiale, uneori si grindina; iar cele mai mici, cu o repartitie

neuniforma cad iarna. Media precipitatiilor anuale este de 900 mm., iar temperatura

medie este de 7,8ºC.

Vegetatia este strans legata de conditiile climatice, de relief si de natura solului, acestea

oferind conditii prielnice pentru plantele agricole de baza: porumb, grau, orz etc., pentru

vegetatia forestiera care este o vegetatie de tip vest - european (gorunet, faget), pentru

terenuri agricole cu livezi de pomi fructiferi si pentru pajisti.

21

Pe versantii dealurilor sunt paduri de foioase si conifere, acestea din urma fiind plantate.

Pe dealurile mai inalte: Ticlui, Plesu, Aruncasu, Barsau, sunt paduri de fag, stejar, carpen,

mesteacan, artar.

Pe mlastini apar rogozul si pipirigul. In lungul vailor sunt prezente speciile de lemn

moale: arin, plop, salcie.

Pe teritoriul comunei nu prea se gasesc resurse ale subsolului decat in satul Baba unde

singura resursa naturala este piatra calcaroasa din care localnicii prepara varul alb. De

asemenea si in satul Valeni se gaseste o cariera de piatra folosita la drumuri si in

constructii de locuinte.

Functiunea social-economica dominanta a comunei o reprezinta agricultura. Suprafata

ocupata de paduri este de 1930 Ha. reprezenand 28%. Padurile sunt administrate de

ocolul silvic Tg. Lapus care asigura asistenta tehnica, exploatarea rationala, intinerirea

padurilor, reimpadurirea terenurilor defrisate. Tot ocolul asigura material saditor pentru

reimpadurire si lucrari de igiena fitosanitara in cadrul padurilor.

In comuna functioneaza trei puncte de colectare a fructelor de padure. Activitatea

industriala se desfasoara in afara teritoriului comunei, persoanele active deplasandu-se

pentru munca in orasul Tg. Lapus si Baia-Mare.

Gospodariile din comuna sunt majoritatea cu activitate mixta: cresterea animalelor si

cultivarea pamantului. Exista de asemenea in zona si intreprinzatori particulari in

domeniile: tamplarie, fierarie, cojocarie, dar intr-un numar redus.

Comuna se leaga de orasul Tg. Lapus prin drumul judetean 109 F precum si de

municipiul Baia Mare; drumul fiind asfaltat. Drumurile comunale sunt si ele unele

asfaltate, altele pietruite, pe care se circula corespunzator, insa altele sunt deteriorate care

necesita lucrari de intretinere si reabilitare.

Pana la resedinta de judet este o distanta de 60 km. Drumurile comunale se intind pe o

distanta de 8 km., iar cele satesti pe 59 km. Comuna nu are acces direct la calea ferata;

distanta pana la cea mai apropiata cale ferata este de 15 km. (gara Galgau).

Situata intr-o zona predominant deluroasa, in comuna nu pe toate suprafesele se poate

practica o agricultura performanta, datorita imposibilitatii executarii lucrariilor

mecanizate pe unele suprafete. Zonele cu alunecari de teren limitrofe localitatiilor si

zonele inundabile, de-a lungul vaii din satul Valeni, prezinta restrictii in agricultura si in

ceea ce priveste extinderea suprafetei construibile.

22

Actualele gospodarii agricole ale locuitorilor comunei trebuie consolidate si pregatite

pentru ca in viitor sa devina ferme agricole capabile sa asigure produse alimentare

superioare din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Necesitatea organizarii crescatorilor de animale este imperios necesara pentru o mai buna

functionalitate. Aceasta organizare se poate concretiza intr-o societate de tip asociativ cu

rol de a urmari si coordona producerea si valorificarea productiei obtinute de la

agricultori, asigurand astfel, chiar exploatatiilor mici, avantaje egale cu ale economiei pe

scara larga.

Ponderea mare a padurilor, fanetelor si pasunilor conduce la dezvoltarea in continuare a

zootehniei si viticulturii.

Patrimoniu natural valea Valeni si Cheile Babei, rezervatie geologica

Cultura

bis. monument istoric de la Draghia

manastirea Sf. Ilie

Fesivalul ”Fiii satului” (de ziua comunei)

Sculpura in lemn (sat Baba)

Economia Locala

Ferma pomicola (sat Coroieni)

Cariera de piatra (sat Valeni)

Piatra calcaroasa (sat Baba) Fabricare var – varastin

magazine alimentare

prelucrare lemn

2brutarii

productie mobilier

Agricultura

Pomicultura, zootehnie, viticulture

Apicultura

gospodarii de subzistenta

Invatamant 6 scoli (5 din ele cls. 1-4)

5 gradinite

Sanatate

1 medic de familie

1veterinar

Turism Manastiriea ’’Gruiu Rotund’’

Cheile Babei

Sport

1 teren de sport

1sala de sport

1 teren sintetic

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Proiecte investitionale aflate in curs de desfasurare:

aductiune de apa in satele Coroieni, Draghia, Baba si Dealu Mare

23

construirea unui sediu noi de primarie

asfaltarea DC 57 Draghia - Dealu Mare

Construirea a patru poduri in localitatile Valenii Lapusului si Baba

Finalizate:

reabilitarea scolilor din comuna

reabilitarea caminului cultural Coroieni

construirea unui sediu de scoala nou pentru copiii rromi din localitatea Valenii

Lapusului, cartier Ponorata

redeschiderea Carierei de piatra de la Valenii Lapusului

6.Copalnic Manastur

Comuna Copalnic Mănăştur este situată în spaţiul determinat de următoarele coordonate

geografice: latitudine 47.5°, şi longitudine 23.6833333°. Relieful comunei Copalnic Mănăştur este predominant deluros, cca 75 % din suprafaţa

comunei. Pe teritoriul comunei există suprafeţe cu zone de risc natural, alunecări de teren

accidentale şi risc de prăbuşiri cca 140 ha, cu alunecări de teren frecvente şi de mare

intensitate cca 710 ha.

Clima este caracteristică zonelor de deal şi depresionare, cu temperaturi moderate,

precipitaţii in limite normale , ierni cu zăpadă abundenţă şi veri răcoroase.

Climat temperat, temperatura medie anuală fiind de cca 9,2 grade Celsius. Regimul

pluviometric al comunei Copalnic Mănăştur se situează în zona apropiată de media

precipitaţiilor abundente, fiind ca medie anuala de cca 795 ml.

In comuna nu există reţea centralizată de alimentare cu apă, dar ea este in priorităţile

Consiliului Local Copalnic Mănăştur. Comuna nu este electrificată total dar există

posibilitatea extinderii reţelei, iar comunicarea se realizează prin telefonie fixă şi mobilă,

dar şi prin internet. Alimentarea cu gaz metan este realizată în proporţie de cca 50%,

existând proiect pentru extinderea acesteia.

Potenţialul agrar asigură producţii suplimentare faţă de nevoile locale de consum

constând în: fructe (prune, mere, etc.), lapte şi produse lactate, carne, lână, piei şi blănuri

de ovine, miere şi alte produse apicole, etc.

Infrastructura căilor de comunicaţie este reprezentată prin drumuri judeţene şi comunale,

singurele drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică fiind DJ 182 (Baia Mare - Târgu Lăpuş) şi

DJ 182 C (Copalnic Mănăştur – Cavnic), în lungime de circa 70 de km. Restul drumurilor

sunt pietruite (în proporţie de peste 90%), sau din pământ, acestea din urmă fiind

impracticabile pe timp umed, mai cu seamă de mijloacele de transport auto. Localităţile

situate pe platoul Preluca rămân izolate o bună parte a iernilor cu căderi masive de

24

zăpadă. La aceasta se adaugă lipsa autobuzelor pentru unele sate, fapt ce îngreunează

legătura locuitorilor cu centrul.

Mineritul a fost incontestabil, factorul economic major in evolutia asezarilor

omenesti, atat in ceea ce priveste expansiunea edilitara si impunerea unui anumit

mod de viata socio-economica, cat si in ceea ce priveste marimea geodemografica.

Datele colectate au evidentiat numeroase interdependente, dar de cea mai mare

actualitate este analiza celor de tip disfunctie generate de somaj si alterarea generala

a conditiilor si a modului de viata.

Pe teritoriul comunei există un număr de 21 agenţi economici, care desfăşoară diferite

activităţi de comerţ şi prestări servicii către populaţie. În fiecare sat există unităţi

comerciale aparţinând Cooperaţiei de Consum, precum şi agenţi economici privaţi, care

asigură buna aprovizionare a populaţiei.

Economia Locala

5 persoane particulare specializate în croitorie

1 persoana care confecţionează pălării

2 brutarii

2 ateliere frizerie-coafor

3 ateliere reparaţii auto

2 ateliere reparaţii uz casnic

atelier de depanare radio-tv

singura comuna din regiune cu targ de animale saptamanal

Prelucrare lemn

Transport mărfuri

Zootehnie

Comerţ

Agricultura Creşterea animalelor

Culturi agricole

Turism

Defileul Râului Cavnic, Vf. Florii (800m)

Ruinele Bisericii de piatră din Berinţa

Pensiunea agroturistica "Casa de peste râu "

Invatamant

11 scoli

8 camine culturale

Cultura

22 biserici (16 ortodoxe si catolice si 6 pentru alte culte)

Sărbătoarea comunei Copalnic Mănăştur - 5-6 septembrie

gospodarie traditionala de peste 100 de ani

festivalul “Jocul dintre hotare” , iulie

revista “Vatra Chioreana”

tabara anuala de teatu “Teatru la sura” (200 de participanti in sept.

2009)

primaria care dateaza din 1500 (initial acoperita cu paie)

centru civic (construit in forma rotunda cu expunere si vanzare la

25

geam)

4 biserici vechi de peste 300 de ani: Bis. Carpinis, Laschia, Berinta

si Copalnic-monumente istorice

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

7.Baiut

Comuna Baiut este situata intre masivele Gutai si Tibles, pe una din vaile de unde

izvoraste Lapusul, la 30 km de Targu Lapus, 80 km de Baia Mare pe ruta catre Targu

Lapus si 52 km pe ruta catre Cavnic (drum inchis insa pe timp de iarna). Are hotar comun

cu Botiza, Jereapan (Budesti), Cavnic, Cupseni (Ungureni) si Lapus.

Forma de relief a zonei este constituita in proportie de 78% din munti vulcanici de

inaltimi mijlocii (Muntii Lapusului), cu o erodare intensa si in proportie de 22% din

dealuri si depresiuni intramontane. Predominanta reliefului muntos influenteaza si

celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetatia si fauna.

Mai influenteaza deasemenea si extinderea limitata a gospodariilor, orientarile

profesionale (legate in principal de existenta unor importante resurse ale subsolului dar si

a vegetatiei forestiere) si, nu in ultimul rand, specificul cultural.

In ceea ce priveste climatul, localitatea Baiut se incadreaza in sectorul cu clima de munti

mijlocii si dealuri inalte, care este expusa vanturilor de vest, favorabil padurilor. Datorita

maselor de aer umed vestice sunt caracteristice ploile de lunga durata si temperaturi de

primavara mai reci decat cele de toamna.

Temperatura medie anuala este de 6,5 C. In ceea ce priveste precipitatiile, zona Baiut - Cavnic este considerata "polul

precipitatiilor" din nordul Romaniei, cu precipitatii ce pot ajunge si pana la peste

1400mm/an in zonele mai inalte. Numarul zilelor anuale cu precipitatii oscileaza intre

150-170. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in sezonul cald incepand din aprilie si

pana in septembrie.

Diversitatea formelor de relief, climatul temperat continental, reteaua hidrografica bogata

si nu in ultimul rand subsolul bogat in minereuri auro-argentifere si complexe au facut ca

in depresiunea Lapusului si implicit in Baiut sa existe continuitate si existenta umana inca

din Paleoliticul superior, si continuand cu Neoliticul, bronzul, fierul dacic etc. O dovada a

existentei vietii in aceasta regiune este data de cercetarile efectuate in zona in urma carora

s-au descoperit urme (masele, cranii si oase de ursi) in pestera de la Poiana Botizii,

declarata in prezent rezervatie speologica.

Exploatarea resurselor minerale reprezinta activitatea principala a locuitorilor comunei.

Pe langa minerit, se practica exploatarea lemnului, fiind in functiune mai multe gatere

hidraulice actionate de apa colectata din rau si dirijata prin canale ingenios construite.

Mai functioneaza ateliere de tamplarie, fierarie, un atelier de fabricat pipe, si un atelier de

26

uscat seminte de brad pentru valorificarea potentialului padurilor din zona. Se practica la

scara mica cresterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de padure si a ciupercilor.

Satele din jur valorifica legume, fructe si produse animaliere pe pietele din Baiut.

Patrimoniu natural pestera cu oase din sec. 19 – rezervatie naturala

ONG ecoclub montan “Montana Pro Baiut”

Patrimoniu cultural centru de meserii traditionale (lenchere)

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Proiecte depuse de comunitate pana in prezent:

o Reabilitare drum comunal DC 56 Poiana Botizir

o Meseriile tradiţionale - aurul nou al Băiuţului. Revitalizarea

meşteşugurilor tradiţionale. Băiuţ- zonă minieră defavorizată

o Diamant de Maramureş - reţea transfrontalieră de centre pentru

dezvoltarea/perfecţionarea/recalificarea forţei de muncă provenită din sectorul minier, Maramureş-Teceu

o Reabilitarea Căminului Cultural Băiuţ pentru redarea în folosinţă

o Reabilitare străzi secundare în localitatea Băiuţ

o Modernizarea şi perfecţionarea profesională - garanţia dezvoltării locale

o O comunitate curată şi informată prin gestionarea eficientă a

deşeurilor

o Reabilitare imobil Cămin Cultural Strâmba Băiuţ

o Centru social multifuncţional pentru elevi şi bătrâni

o Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a Comunei Baiut, jud.Maramureş

o Reabilitarea centrului civic al localităţii Baiut

o Amenajarea centrului civic al localităţii Strambu-Baiut

o Dotarea căminului cultural din localitatea Baiut

8.Cernesti

Comuna Cerneşti este situată în sudul judeţului Maramureş, în depresiunea Copalnicului,

la 32 km de municipiul Baia Mare. Comuna Cerneşti este o poartă de intrare în Ţara

Lăpuşului şi este atestată documentar din anul 1424. Zona este deluroasă şi clima este

blândă.

Aşezată pe firul cristalin al Văii Bloaja şi Văii Brebului, localitatea îşi datorează existenţa

şi vechimea neîntreruptă bogăţiei pământului şi hărniciei oamenilor.

27

Formele de relief sunt: luncile, terasele şi versanţii. Lunca şi terasele se întind de o parte

şi alta a văii Bloajei cu o lăţime ce variază între 100-250m. Terasa Bloajului constituie

"situl" localitaţii Cerneşti, cu un aspect general plan, cu uşoară înclinare.

În zona de munte a versanţilor întâlnim soluri brune acide montane, iar în zona

depresionară, soluri podzoloice argolo-iluviare şi brune podzolice.

Bogaţiile comunei sunt reprezentate prin depozite de calcare, izvoare de apă minerală şi

depozite de roci granitice.

Ocupaţia de bază a locuitorilor este creşterea animalelor, pomicultura, agricultura şi

apicultura. Există la Cerneşti şi un prestigios festival anual al apicultorilor. Acest festival

se organizează în fiecare an, în ultima duminică din august, pe dealul Pietriş, unde se

reunesc apicultori din toată ţara. La serbarea câmpenească se organizează standuri cu

produse apicole, diferite întreceri între tineri şi se alege Miss Regina Mierii.

Vegetaţia este reprezentată prin păduri de conifere pe versanţi (brad şi molid), păduri de

foioase: fag, paltin, carpen, mesteacăn, frasin, etc. Stratul ierbos este bine reprezentat, el

constituind o importantă sursă pentru creşterea animalelor.

În această zonă deluroasă cu climă blândă, pomicultura a cunoscut o mare înflorire încă

din feudalism. Localitatea Brebeni, spre exemplu, purta denumirea “La Cireş”.

Pomii fructiferi cultivaţi în zonă sunt: prunul, mărul, părul, cireşul. Pe suprafeţe mai mici

se cultivă: vişini, gutui, piersici, caişi, nuci.

Patrimoniu cultural 2 bis. monumente vechi de peste 300 ani (Bloaja)

Economia Locala

pensiuni turistice

Fondul de vânătoare pe Bloaja: mistreţ, urs

Terasit si andezit

Textile si confectii

1 asociatie apicola – Cernesti

fabrica lapte

prelucrare lemn

cariera piatra

Constructii

certificare tuica traditionala (Asoc. Producatorilor de produse traditionale MM- dl Ioan Tataran)

Agricultura

Pomicultura

Zootehnie -creşterea ovinelor, bovinelor şi cabalinelor, dar şi a porcinelor

gospodarii de subzistenta

Apicultura - marca inregistrata pt Ansamblul Stuparilor (editia 21)

28

Sanatate 2 medici de familie

2 farmacii

Invatamant 6 scoli (3 dintre care cu cls.I-VIII)

Sport teren de sport (Cernesti, Brebeni)

Observator Vanatoare Bloaja

Cultura Festivalul stuparilor, 15 august

Muzeul Internaţional Florian - Sculptură în marmură în aer liber

Monumentul Eroilor

Turism Valea Babei - băi având ape cu proprietăţi curative

Zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potenţial pentru dezvoltarea agroturismului

Resurse naturale Ape balneare

Trestia - calcedonia albastră - piatră semipretioasă

Brebeni - apă minerală sulfuroasă

ONG “Ansamblul Magura Cernesti”

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

9.Lapus

Aşezarea Lăpuş, aflată în Munţii Lăpuşului şi cei ai Ţibleşului, se situează la 13 km de

oraşul Târgu Lăpuş şi la 55 km de municipiul Baia Mare. Deasemenea este situată la 50

de km nord de oraşul Dej.

Comuna este brăzdata de râul cu acelaşi nume care are ca afluenţi parâurile Rotunda şi

Suciu. La rândul său râul Lăpuş este un afluent principal al Someşului. Cu un climat

temperat continental definitoriu pentru această regiune a ţării, comuna Lăpuş se poate

defini ca o zona cu nuanţe moderate.

După cercetările făcute de-a lungul anilor şi a izvoarelor arheologice descoperite în aceste

părţi, zona Lăpuşului s-a menţinut vreme îndelungata ca o vatră sigura de vieţuire a unor

grupuri de oameni a căror îndeletnicire principală o constituia creşterea animalelor.

Lacurile din zona Zambriţa au fost amenajate până în anii 90 ca puncte funcţionale tip

strand şi sunt un potenţial economic major pentru o bază de agrement exclusivistă, de lux

sau un loc plăcut în care agroturismul se poate exprima în voie.

Invatamant 1 şcoală cu clasele I-VIII

2 gradinite

Sanatate

1 farmacie

1 centru de permanenta

1 dispensar

2 medici de familie

Sport 2 echipe sportive

29

1 Sala sport

Patrimoniu natural valea Raoaia

lacurile din zona Zambriţa

Economia locala

1 agent în prelucrarea lemnului

1 agent în industria alimentară şi a băuturilor alcoolice

1 agent în pielărie, blănărie şi încălţăminte

Agricultura

Legumicultura

Culturi porumb, secară

Pomicultura

Viticultura

Zootehnia

Cultura festivalului “Zilele Lăpuşului Românesc”

Patrimoniu cultural Mănăstirea Raoaia

Castru dacic

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Proiecte in derulare:

- Existenţa unui proiect finanţat prin fonduri europene pentru extinderea reţelei de

canalizare

- Existenţa unui proiect pentru introducerea unei reţele de gaze naturale în comună

- Începerea construcţiei unui pod peste râul Lăpuş susţinută momentan de fonduri private.

10.Vima Mica

Comuna Vima Mica se învecinează cu teritoriul administrativ al oraşului Târgu Lăpuş la

nord-est, al comunelor Copalnic Mănăştur la nord, Coroieni la est şi sud-est, Boiu Mare

şi Şomcuta Mare la vest şi cu judeţul Sălaj la sud şi vest.

Modalităţi de acces:

Legătura cu restul judeţului Maramures se realizează numai pe căi de circulaţie rutiere.

Drumuri judeţene:

- DJ 109 G - (Mesteacăn (DN 1C) - Boiu Mare - Frâncenii Boiului - Româneşti - Sălniţa -

Vima Mică - Peteritea - DJ 109 F)

- DJ 110 C - (limita judeţului Sălaj - Vima Mare - Vima Mică (DJ 109G)

Drumuri comunale:

- DC 42 - (Sălniţa (DJ 109 G) - Dealu Corbului - Preluca Veche (DC 52)

- DC 43 - (Preluca Veche (DC 42) - DJ 184 B - Preluca Noua - Aspra - Sălniţa (DC 42)

- DC 50 - (DJ 109 G - Jugăstreni)

Satele care compun astăzi comuna au aparţinut Cetăţii Chioar, excepţie făcând

localităţile Peteritea şi Vima Mare care au aparţinut Cetăţii Ciceu. Teritoriul comunei se

30

încadrează în unitatea de legătură între Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni în care apar

ca nişte insule mai înalte masivele Preluca şi Prisaca, resturi ale unui vechi masiv

cristalin care s-a scufundat şi s-a fragmentat. La sud de Masivul Preluca se găseşte

Podişul Boiu având forma unei zone alungite situată între râul Someş şi râul Lăpuş.

Relieful este unul tipic de deal, cu altitudine medie (500-600m), dar care are totuşi

multe porţiuni plate. Versanţii acestor dealuri cu diferite înclinaţii şi expoziţii sunt

frecvent fragmentaţi de văi cu caracter torenţial, fiind afectaţi de alunecări de teren şi de

eroziuni de suprafaţă. Acţiunea de dizolvare exercitată de apele de ploaie asupra

straturilor calcaroase foarte puţin înclinate a dat naştere la fenomene carstice: doline,

cursuri subterane, soholduri (văi oarbe), ponoare, tăuri, chei.

Clima este temperat-continentală, cu ierni lungi şi veri răcoroase, cu temperatura medie

anuală de 9,3 grade C, iar cantitatea medie a precipitaţiilor este de 800 mm anual.

Hidrografia este reprezentată prin văi: Valea Vimei, Valea Sălniţei, Valea Balului,

Valea Dezuniilor, văi cu debit variabil în funcţie de anotimp care se varsă în râul Lăpuş.

Acest râu traversează teritoriul comunei în partea de nord pe direcţia est-vest fiind

flancat de maluri abrupte ce au format renumitele chei ale Lăpuşului.

Vegetaţia acestei zone aparţine pădurilor de foioase ale Europei centrale. În componenţa

pădurilor, alături de fag se mai întâlnesc: carpenul, paltinul, mesteacănul, cireşul,

frasinul şi ulmul iar la marginea pădurii se îngrămădesc fel de fel de arbuşti: alunul,

păducelul, dârmozul şi lemnul câinesc. De-a lungul văilor şi râului se întâlnesc: arinul,

răchita roşie, plopul, sângerul şi hameiul. Suprafeţe întinse din hotarul comunei sunt

ocupate de fâneţe şi păşuni care asigură hrana animalelor. De-a lungul drumurilor din

sate ori pe cele laterale care duc spre câmp se întâlnesc plante şi arbuşti cum sunt:

cătina, porumbarul, scaietele, brusturul, cucuta, pătlagina, loboda, iarba-lui-Tatin, coada

şoricelului, troscotul, rostopasca.

Fauna este caracteristică pădurilor de foioase: ursul brun, căprioara, mistreţul, lupul,

vulpea, iepurele, jderul de pădure, veveriţa, iar din păsări: huhurezul, cocoşul de

mesteacăn, mierla, privighetoarea, ciocănitoarea, sturzul, cinteza, uliul, cucuveaua,

bufniţa, rândunica şi barza. În tufişuri şi pâlcuri răzleţe de pădure întâlnim potârnichea

şi fazanul. În râul Lăpuş şi pe cursurile inferioare ale văilor care se varsă în el trăiesc

peşti cum ar fi: cleanul, mreana, scobarul şi ştiuca.

Din analiza mişcării naturale a populaţiei (născuţi vii / decedaţi) şi a celei migratorii

(stabiliri de domiciliu în comună / plecaţi cu domiciliu din comună), se constată că

mişcarea reală a populaţiei la nivelul întregii comune este în continuă descreştere.

31

În fiecare sat din comuna Vima Mică există câte o şcoală. Singura şcoală cu clasele I-

VIII se găseşte în Vima Mică unde vin copii din cinci sate: Vima Mică, Vima Mare,

Sălniţa, Peteritea şi Jugăstreni. Transportul elevilor se face cu un microbus şcolar primit

de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Activitatea didactică se desfăşoară în clădiri ale

şcolii cu excepţia satului Aspra unde este închiriată o cameră din casa unui localnic.

Există, în total, un număr de 20 de săli de clasă în care învaţă 204 copii sub îndrumarea

a 21 de cadre didactice. Învăţământul preşcolar există în cele patru sate mai mari cu

excepţia satelor: Jugăstreni, Dealu Corbului şi Aspra. În satele Vima Mică şi Vima

Mare există câte o bibliotecă şcolară.

În comuna Vima Mică există câte un cămin cultural în fiecare sat cu excepţia satului

Aspra. Activitatea acestor cămine culturale constă în: închirierea sălilor pentru nunţi,

botezuri, pomene, organizarea de jocuri sau discoteci, adunări pentru informarea

locuitorilor, adunări electorale, serbări şcolare, activităţi sportive etc. Patru dintre ele

sunt dotate cu mese de ping-pong iar la Vima Mică există un calculator cu staţie şi boxe

pentru muzică.De asemenea, există în Vima Mică o bibliotecă comunală având un

număr de 8600 de cărţi.

De asemenea, se găsesc şapte biserici ortodoxe, trei biserici greco-catolice şi două

penticostale. Se mai găsesc şi trei biserici din lemn, foarte vechi care sunt declarate

monumente istorice. Merită să menţionăm aici valoarea arhitecturii bisericilor din lemn

care se păstrează în localităţile Vima Mică, Jugăstreni, Aspra şi Peteritea. Pe lângă

monumentalitatea arhitectonicii obţinută prin proporţii echilibrate, bisericile din lemn

din Vima Mică, datorită elementelor decorative care se găsesc pe pereţi, cruci de lemn

fixate în perete cu motivul funiei şi motive solare, inscripţii chirilice indescifrabile,

contribuie la impunerea lor ca valori artistice ale creaţiei populare. Cea mai veche este

biserica din Vima Mică, de la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Referitor la instalaţiile tehnice ţărăneşti, amintim morile de pe râu care erau în număr

mare în aceste sate. Pe lângă aceste instalaţii acţionate de forţa apei, în toate satele au

fost şi teascuri de ulei (oloiniţe) şi pentru oţet (şitău). Pentru depozitarea produselor se

mai păstrează încă şi azi coşuri de nuiele pentru seminţe de pepeni (dovleci), de floarea

soarelui şi gropi pentru cartofi.

Patrimoniu cultural obelisc pentru cinstirea eroilor din primul război mondial - Vima Mică

Biserica monument ”Sfinţii Împăraţi” din Aspra din 1892

Biserica monument ”Sfinţii Arhangheli” din Peteritea, sec. XVIII

Biserica monument ”Sfinţii Arhangheli” din Jugăstreni din 1861

32

Biserică monument – Vima Mică – „Sfintii Arhangheli” sec. XVII

Patrimoniu natural Cheile Lapuşului – 75% din suprafata este pe teritoriul Vima Mică

Râul Lăpuş

Economie locala magazine alimentare

număr mic de agenţi economici, constituiţi în diverse forme (SRL, asociaţii cooperatiste şi familiale sau independenţi), predominând

activităţile comerciale

comerţ, prelucrare lemn, brutărie, fierarit

Agricultura fermă melci realizată cu fonduri europene

creştere animale

oierit intensiv

Terenuri agricole-Principala resursă locală în suprafaţă de 4.945 ha reprezentând 64,6% din teritoriul administrativ al comunei.

980 ha arabil

1 ha livezi

1.650 ha fâneţe

2.314 ha păşuni

Pomi fructiferi: pruni (bistriţeni, negruţă, fortoşe, albăucă, galbene, prune grase), meri (batule, parmine, ponice, şovare, boncane,

sarceşti, ionathan, ţitroane), peri (dulci, stălnicioşi, peri de vreme,

şandoreşti, pere de Sf. Marie, cuculbete, pere de iarnă).

Sere

Invatamant 2 biblioteci

4 şcoli cu clasele I – IV

1 şcoala cu clasele I-VIII

4 gradinite

Sanatate 1 medic de familie

1 medic veterinary

Turism 3 pensiuni, agroturism

Cultura revistă scolara „Suflete inocente” -apariţie lunară

Asociatii 2 composesorate padure

Asociaţia de creştere a animalelor „Bubulina”

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Proiecte:

o Modernizarea şcolii din Vima Mică (cu implementarea unui sistem modern de încălzire cu pompe de căldură, în pardosea)– în derulare

o Modernizarea şcolii din Vima Mare – în fază de licitaţie o realizarea reţelei de apă şi canalizare care este în fază de proiect o Economia Bazată pe Cunoaştere - dezvoltarea sectorului privat, stimularea

utilizării tehnologiei informaţionale în şcoli şi în mediul întreprinderilor mici şi

33

mijlocii, consolidarea capitalului uman şi reduceriea decalajului rural-urban, în

conformitate cu programul de integrare europeană.

o Pod de beton armat peste râul Lăpuş o Construirea unui nou sediu de primărie

11. Grosii Tiblesului

Comuna este situata in partea de S-E a judeţului Maramureş, pe DJ 171 la 80 km faţă de

reşedinţa de judeţ si 22 km faţă de oraşul Târgu Lăpuş.

Patrimoniu natural Arii protejate: peştera „Ponorul Jitelor”

Rezervaț ia naturală “Arcer - Ț ibleș Bran” (150 ha).

Valea Minghetului şi Valea Ţibleşului care fac râul Suciu

Economie locala exploatare şi prelucrare lemn

Confecţionat geamuri şi uşi din lemn

magazine desfacere cu amănuntul

Comerţ

Agricultura Culturi: cartofi (intensiv), porumb, păioase, etc

Colectarea fructelor de pădure, a plantelor medicinale şi a ciupercilor

Apicultură cu floră de munte

creştere animale

Invatamant 1 scoala (clasele I-VIII)

2 gradinite

Sanatate 1 medic de familie

1 dispensar uman

ONG Asociaţia Culturală Ţibleşul – 3 ansambluri

Asociaţia pentru turism durabil Groşii Ţibleşului

Turism 3 pensiuni agroturistice

Acţiuni de vânătoare

Acţiuni de silvoturism

Trasee pe Munţii Ţibleş

Cabane turistice

turism montan

2 cabane ale Ocolului Silvic

Cultura 6 sculptori în lemn

hramul bisericii

Festival de tradiţii şi obiceiuri pe Valea Ţibleşului- anual in ultima duminică din luna august

Muzeul Satului

Sport 1 teren fotbal

34

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Proiecte de investitii:

o Canalizare şi staţie de epurare o Amenajare bază sportivă o Construire sală de sport o Modernizare drumuri comunale o Extindere reţea de electricitate

12. Grosi

Comuna Groşi este situată la 5 km sud de municipiul Baia Mare avand 3 sate componente

(Groşi,Ocoliş şi Satu Nou de Jos) aşezate în unitatea de relief specifică zonei de contact a

dealurilor din depresiunea Baia Mare şi zona muntoasă.

Teritoriul comunei Groşi aparţine Depresiunii Baia Mare, situată în zona de contact

dintre Platforma Someşană şi Carpaţii Orientali. Relieful are forme specifice regiunii de

contact a dealurilor din depresiunea Baia Mare cu zona montană, specific zonelor de deal

cu mari denivelări de teren alternate cu mici depresiuni plane. Înălţimile comunei variază

în limite foarte mici, între 160-320 m.

Nota generală a reliefului este cea caracteristică pentru Depresiunea Baia Mare.

Depresiunea Baia Mare este un golf cu câmpie joasă, de terase şi piemonturi de

acumulare, astfel cadrul natural se prezintă sub forma unor dealuri colinare cu altitudini

de 250 m. Terasa cu cea mai mare altitudine din întrega depresiune, cea de 50-60 m se

află pe teritoriul comunei Groşi, între Satu Nou de Sus şi Satu Nou de Jos, la nord de

Dealul Iezerului (330 m) şi Dealul Groşilor (305 m).

Relieful deluros prezintă pante între 5-20%, cu un grad avansat de eroziune atât ca

suprafaţă cât şi ca adâncime, cu frecvente situaţii de alunecări de teren.

Sectoare de alunecări:

– localitatea Groşi- zona de sud-vest

– zona denumită “După Coastă”

– localitatea Ocoliş – la Sălăjeni

– localitatea Satu Nou de Jos – la ieşirea din localitate, în stânga drumului judeţean DJ

182B

Formele de relief sunt: Lunca Lăpuşului, terase, platouri, versanţi şi văi între versanţi.

Lunca râului Lăpuş se întinde de-o parte şi de alta în satele Ocoliş şi Satu Nou de Jos.

Terasele se întind pe teritoriul satului Groşi în trei trepte, în jurul râului Lăpuş şi a

pârâului Cărbuneasa care constituie hotar cu Baia Mare. Trecerea de la o terasă la alta se

face brusc dar diferenţele de nivel sunt mici. Terenul prezintă adâncituri unde adesea

bălteşte apa. Platourile ocupă suprafeţe mici în satele Ocoliş şi Satu Nou de Jos şi

prezintă un aspect plan.

35

Versanţii constituie forma de relief dominantă pe teritoriul comunei şi se găsesc în toate

cele trei sate componente ale comunei. După aspectul lor, se împart în două categorii: lini

şi frământaţi. Versanţii lini se întind pe o fâşie îngustă de la Satu Nou de Jos, trecând la

nord de Groşi spre localitatea Satu Nou de Sus. Versanţii frământaţi domină satele Groşi,

Ocoliş şi Satu Nou de Jos şi au în general expoziţii şi pante diferite şi abrupte, destul de

frământate, prezentând frecvent rupturi şi alunecări. Între versanţi există văi care

colectează apa din pâraie şi torenţi care seacă de regulă pe timp de vară.

Caracteristicile climei în comuna Groşi sunt condiţionate îndeosebi de relief, mai ales

prin prezenţa formelor înalte situate pe marginile Depresiunii Baia Mare şi orientarea lor,

cu influenţă hotărâtoare asupra distribuţiei maselor de aer şi mersului vremii. Lanţul

muntos constituie o barieră de protecţie pentru depresiune de curenţii mai reci ai iernii

dinspre nord şi est, asigurându-i un regim termic favorabil, fapt ce rezultă şi din prezenţa

unor specii de plante termofile, cum este castanul dulce.

Pentru comuna Groşi, media multianuală a temperaturii aerului este de 9,80 C. Valorile

medii anuale ale temperaturii sunt foarte variate. Cea mai scăzută temperatură medie

anuală, de 7,90 C a fost înregistrată în anul 1933, iar cea mai ridicată, de 11,40 C, a fost

înregistrată în anul 1956.

Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0o C este de aproximativ 86 de zile pe an.

Aproximativ 25 de zile pe an întregistrează temperaturi de peste 30o C.

Durata medie a intervalului de zile cu îngheţ este de 120 de zile. Îngheţurile târzii de primăvară sau cele timpurii de toamnă provoacă uneori mari pagube culturilor agricole şi

pomilor fructiferi.

Dintre fenomenele atmosferice deosebite, se pot aminti pentru zona comunei Groşi roua,

chiciura, poleiul şi lapoviţa.

Pentru comuna Groşi, reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Lăpuş, un afluent pe

care Someşul îl primeşte la Ardusat. Pe teritoriul comunei Groşi curg apele râului Lăpuş

şi ale afluenţilor săi: Valea Cărbuneasa, Valea Groşilor şi câteva pâraie cu şiroaie

temporare, mai abundente la topirea zăpezilor sau în urma ploilor.

Un pericol ridicat de inundaţii apare pe teritoriul comunei Groşi în satele Ocoliş, unde

există o zonă inundabilă pe partea dreaptă a râului Lăpuş pe toată lungimea acesteia şi în

Satu Nou de Jos pe Valea Cărbuneasa.

Pentru că pânza freatică este la o adâncime destul de mare, asigurarea apei potabile

reprezintă una din problemele ce au creat greutăţi în dezvoltarea comunei. De asemenea,

apele minerale lipsesc pe teritoriul comunei Groşi.

Deoarece comuna este situată într-o zonă de contact a şesului, dealurilor cu munţii, se vor

întâlni atât plante caracteristice pentru şes cât şi pentru zona deluroasă, vegetaţia fiind

reprezentată prin asociaţii lemnoase şi ierboase.

Pe terasele râului Lăpuş vegetaţia lemnoasă este reprezentată de păduri de stejar si arin.

36

Tăierea neraţională a acestor păduri a determinat înmlăştinirea solului şi declanşarea

proceselor de pseudogleizare, vegetaţia acestor soluri evoluând spre vegetaţia de

mlaştină.

O mare parte din jurul zonei deluroase este ocupată de păduri de gorun, în special pe

pantele însorite. În această zonă, vegetaţia mai este reprezentată de cer, gârniţă, carpen,

alun. Alte specii lemnoase sunt: plopul negru, plopul alb, măceş, rug etc. Pe pantele cu

expoziţie sudică se cultivă castanul dulce.

În luncile Lăpuşului predomină asociaţia de iarba câmpului, păiuşul roşu, măcriş, bucăţel.

În urma degradării terenurilor, locul plantelor furajere este luat de păiuţ, scăzând mult

calitatea păşunilor. Pe alocuri domină speciile de mlaştină ca dentiţa, izma broaştei,

răchitan etc.

Fauna pădurilor cuprinde specii de interes vânătoresc: vulpe, căprioară, iepuri; specii mai

strâns legate de păduri, reprezentate de veveriţe şi şoareci de pădure. Dintre păsări, se pot

aminti cucul, ciocănitoarea pestriţă. Unele insecte de pădure, cum sunt cărăbuşul

(Melolontha vulgaris), omida, diferite specii de melci provoacă mari pagube, atacând

lemnul arborilor sau frunzele.

Fauna de şes este reprezentată prin chiţcanul de ogor (Sorex araneus), cârtiţa (Talpa

europaea), ariciul (Erinaceus europaeus), dihorul (Putorius- putorius), şopârla cenuşie

(Lacerta agilis), vrabia (Paser domesticus) etc.

Solurile podzolice argiloiluviale ocupă suprafeţe relativ mari pe teritoriul comunei Groşi,

ca şi în întreaga Depresiune Baia Mare. Acestea se găsesc situate, în general, în condiţiile

unui relief orizontal sau puţin înclinat, pe versanţii cu textură grosieră şi un drenaj destul

de slab. Depozitele de suprafaţă pe care s-au format aceste soluri sunt destul de variate:

argile, nisipuri, gresii etc. În general apa freatică se află la mare adâncime. Fertilitatea

solurilor podzolice argiloiluviale este limitată de lipsa calciului şi de reacţia acidă. Prin

urmare, aceste soluri sunt folosite ca păşuni, fâneţe naturale. Ramura agricolă principală

pe aceste soluri este pomicultura.

Resursele subsolului sunt practic inexistente în comună.

Localitatea Groşi este atestată documentar din anul 1411, însă primii locuitori s-au aşezat

aici cu mult inainte.

Coordonatele geografice ale comunei sunt de 47o 36` lat N şi 23o 36` long E.

Limitele comunei Groşi sunt determinate de:

• teritoriul municipiului Baia Mare, la nord

• oraşul Baia Sprie, prin localitatea Satu Nou de Sus, în nord-est

• teritoriul comunei Dumbrăviţa, prin localităţile Dumbrăviţa şi Rus, în est şi sud-est

• comuna Săcălăşeni, prin satul Chechiş, în sud-vest

• teritoriul comunei Recea, prin satul Mocira, la vest.

37

Legătura comunei cu municipiul Baia Mare se face pe şosea prin intermediul a două

drumuri judeţene asfaltate care trec prin localitatea Groşi şi Satu Nou de Jos, iar

localitatea Ocoliş are acces pe drumul comunal pietruit până la drumul judeţean asfaltat

ce trece prin Satu Nou de Jos.

Comuna e amplasată între drumurile judeţene DN 182B spre Săcălăşeni şi DJ 182 spre

Târgu Lăpuş, ambele drumuri asfaltate fiind în stare bună din punct de vedere al stratului

de uzură, însă marcajele şi rigolele de scurgere ale apelor nu sunt întreţinute. Restul

drumurilor comunale necesită lucrări de consolidare prin pietruiri, regularizări de terase,

precum şi mărirea lăţimii platformei de rulare.

Alimentarea cu energie electrică se face în prezent din sistemul energetic naţional, fiecare

localitate din cadrul comunei Groşi având câte două posturi de transformare de 20/0.4

KV.

Comuna nu are un sistem integrat şi coerent de alimentare cu apă potabilă, ci numai

sisteme locale materializate prin aducţiuni sau fântâni particulare.

Lipsa apei potabile pune în dificultate dezvoltarea agenţilor economici şi funcţionarea

instituţiilor social-culturale. Stingerea incendiilor e dificilă pentru că nu există nici o

sursă suplimentară de apă în afara fântânilor individuale. În comună nu există lucrări

hidrotehnice sau hidroameliorative.

Pe teritoriul administrativ există o platformă de compostare şi depozitare a deşeurilor

menajere şi industriale din municipiul Baia Mare, platformă de care ar putea beneficia şi

localitatea Satu Nou de Jos. Salubrizarea şi ecologizarea acestei platforme e o problemă

prioritară atât pentru municipiul Baia Mare cât şi pentru comuna Groşi.

Alimentarea cu gaze naturale s-a făcut după proiectul 231/1998 şi cuprinde două staţii de

reglare şi măsurare, o staţie de distribuţie a gazelor naturale pentru localităţile Groşi şi

Ocoliş şi o altă staţie de distribuţie pentru Satu Nou de Jos.

În distribuţia populaţiei pe sate, se constată că aproape jumătate din populaţia comunei

este domiciliată în reşedinţa de comună, respectiv 45% din total, celelalte două localităţi

ale comunei înregistrand un număr de locuitori mai redus.

În prezent, locuitorii comunei Groşi sunt în proporţie de 99% români (alaturi de maghiari

si ucrainieni), iar din punct de vedere confesional, se constată o uşoară mozaicare, dar

predomină net populaţia ortodoxă, ce deţine 89,8% din totalul populaţiei.

Localitatea Groşi este satul cu cei mai mulţi solişti instrumentali la taragot: Dumitru

Fărcaş, Dumitru Dobrican, Ioan Berciu, Dan Gadea, sau la alte instrumente: Dorel

Rohian, Vasile Marian – Filarmonica din Viena, Vasile Pop, Ştefan Herţeg şi alţii. Ei sunt

cei care poartă costumul popular pe scenele ţării şi ale lumii, făcând cinste satului lor.

38

Locurile ideale pentru agreement sunt zona pod Cătălina de pe râul Lăpuş (care străbate

localitatea Ocoliş), Popasul “Regal” şi S.C. Amaretto S.R.L. care oferă posibilităţi de

servire a mesei cu preparate deosebite şi băuturi rafinate.

Un alt punct de atractie este mănăstirea de măicute HABRA, dispărută în urmă cu mai

bine de 400 de ani şi reconstruită începând cu anul 1996. Mănăstirea HABRA are hramul

în a treia zi de Paşte cât şi în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Reconstucţia

mănăstirii atrage turişti mai mult sau mai puţin credincioşi, care gasesc aici un loc de

meditaţie, de pregătire sufletească şi de îmbogăţire a cunoştinţelor religioase şi culturale.

Deşi sunt aproape de municipiul Baia Mare, groşenii păstrează obiceiurile şi tradiţiile

populare. Dansul la şură, botezul, nunţile, înmormântările şi alte evenimente ale satului,

se desfăşoară şi azi ca altădată.

Patrimoniu natural stejar de 250 ani (arbore ocrotit)

raul Lapus

Patrimoniu cultural

Manastirea Habra (500 ani) cu hramul “Învierea Domnului”

mesteri populari sculptura in lemn

cosuri de nuiele (Ocolis)

picturi in ulei

tesatorie traditionala

Economie locala

Mobilier SC DIANED SRL

1 service auto (Ocolis)

Cate o moara in fiecare sat

Cate o distilerie in fiecare sat

1 pensiune

Termopane

targ auto

depozit materiale de constructii

Comert SC GADEA SNC, SC HAUS BAU SRL, SC TDS AUTO SRL, SC MARZROM PAULA SRL

Patiserie SC PATIS LUPAN SRL, SC BDA COM SRL

Cofetarie

Restaurant

10 campinguri si un restaurant de vara pe albia raului Lapus

Agricultura

Apicultura

Culturi: porumb, cartofi, ovaz

Pomicultura

zootehnie :bovine, porcine, ovine(cu desfacere direct la piata din Baia Mare)

Invatamant 3 gradinite

4 scoli (2 dintre ele cu clasele 1-8)

2 medici

39

Sanatate 1 veterinar

1 stomatolog

Sport 2 terenuri fotbal

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Investitii in derulare:

o Alimentare cu apa a localitatii Grosi - finantat prin O.U.G. 7/2006 o Retea de alimentare cu apa si retea de canalizare menajeraa localitatii Satu Nou de

Jos si extindere si modernizare drum de interes local,comuna Grosi- finantare prin F.E.A.D.R.

13. Baia Sprie

Orasul este atestat documentar relativ tarziu intr-o diploma din 1329, in timpul regelui

ungur Carol Robert care acorda locuitorilor primele privilegii.

Daca Baia inseamna mina, Spria vine de la latinescul ASPER care inseamna aspru, cu

alte cuvinte in Baia Sprie existau mine cu conditii aspre de exploatare.

Orasul Baia Sprie, asezat pe valea raului Sasar, la poalele muntilor Gutii, este inzestrat cu

un peisaj natural deosebit, fiind in secolele XVIII si XIX si statiune turistica.

Mineritul activitate de baza a locuitorilor din Baia Sprie, si-a inscris in timp propriile file

de istorie. O activitate minieră în regiunea localităţii este semnalată deja în epoca

bronzului. Exploatarea aurului şi argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea

saşilor în regiune. În anul 1774 este publicată prima cercetare ştiinţifică a exploatării de

minereuri.

In perioada comunista minele au fost folosite si ca locuri de detentie pentru asa zisii

dusmani ai poporului de fapt pentru cei care se impotriveau regimului de atunci.

O data cu revolutia din Decembrie 1989, datorita dreptului la libera exprimare castigat o

data cu multe alte drepturi, minerii de la Baia Sprie au cerut si au obtinut o serie de

revendicari, printre care : reducerea programului de lucru in subteran de la 8 ore la 6 ore

pe zi, acordarea de zile libere platite cu ocazia sarbatorilor religioase sau a evenimentelor

mai deosebite din familiile acestora. Noile valuri de disponibilizari ce au afectat si

bazinul minier al Baii Sprii a lasat la ,,suprafata’’ mii de ortaci care vor fi obligati in

continuare sa ,,deschida noi galerii’’ ale cunoasterii intr-o continua lupta cu propriul lor

destin, cu insasi supravietuirea.

Inca din secolul al XVII-lea in Baia Sprie exista un centru de ceramica, alcatuit din bresle

de olari. In 1780 in oras erau 50 de olari, ca dupa aproape 160 de ani in anul 1938

numarul acestora sa scada la 7. Acestia locuiau pe strada Olarilor strada ce-si pastreaza

denumirea si astazi. Prelucrarea lutului si tehnica modelarii vaselor nu se deosebeste mult

de tehnica celorlaltor centre de ceramica din tara. Ca elemente de decor, predomina

formele geometrice si cele vegetale. Centrul de ceramica de la Baia Sprie se incadreaza in

familia ceramicii romanesti zmaltuita si nezmaltuita.

40

In Baia Sprie se afla si astazi casa in care a pictat intre anii 1932-1960 unul dintre cei mai

de seama reprezentanti ai scolii baimarene de pictura Aurel Pop.

Aurel Pop devine mesagerul unei arte profund realiste si umaniste, pictand aspecte din

munca si viata grea a minerilor din Baia Sprie.

Casa de cultura din Baia Sprie a fost si ramane institutia culturala cea mai de valoare a

zonei, antrenand in activitatile desfasurate aici oameni de cultura de o inalta calitate

profesionala si morala. A fost locul unde multi dintre acestia si-au promovat operele prin

numeroasele axpozitii personale si lansari de carte.

Incepand cu data de 15 august 1997, orasul Baia Sprie are la granita dintre centrul vechi

si centrul nou o statuie numita ,,MINERUL’’ realizata de sculptorul Adi Joseph.

Inca din 1876 in Baia Sprie exista si o fanfara a minerilor, care in zilele de sarbatoare

evolua pe strazile orasului. Aceasta si-a desfasurat activitatea neintrerupt pana in zilele

noastre.

Oras minier, Baia Sprie isi mentine in timp o individualitate aparte in zona, oferind

vizitatorilor multe obiective turistice de interes:

- centrul vechi al orasului de forma unui trapez alungit ce se ingusteaza spre est,

cuprinde un complex arhitectural deosebit cu monumente istorice si de arhitectura

veche, edificat in secolele XVIII-XIX.

- primaria orasului, construita in naul 1739 in stil baroc, pe ruinele vechii cladiri a

primariei distrusa de tatari in anul 1539 (emblema miniera a celor doua ciocane

incurcisate poate fi vazuta pe bolta celor doue intrari in subsolul cladirii,

impreuna cu inscirsul 1798).

- Biserica romano-catolica din p-ta. Libertatii este o constructie monumentala cu

doua turnuri inalte purtatoare a doua cruci aurite, ridicata in stil neoclasic intre

anii 1847-1855, este flancata la intrare de statuile impunatoare a doi sfinti.

- Biserica reformata a fost ridicata in anii 1889-1890. - Biserica ortodoxa ,,Adormirea Maicii Domnului’’, fosta si biserica greco-catolica

a fost ridicata in anul 1793, cu altar in stil tipic rasaritean, cu acoperisul turnului

mai deosebit in forma de bulb, biserica este cel mai vechi lacas de cult din Baia

Sprie.

- cladirea masiva a fostei directii a minelor, a fost construita in 1733 si a gazduit in

timp institutii legate de activitatea de baza a orasului, adica mineritul. Astazi

cladirea va fi renovata si tranformata in hotel.

- cladirea actualei scoli generale nr. 1, cunoscuta si sub numele de Zarda terminata

in anul 1890;

- fantana lui Stoll situata pe latura sudica a bisericii romano catolice montaj metalic

clasic realizat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea purtand numele

primarului din acea vreme ;

- casa Samuel Csaszi, casa veche si modesta din lemn ridicata in anul 1754 probabil

una din cele mai vechi case de acest fel existente in zona ;

- capela Calvaria biserica ridicata in anul 1848 sub dealul Minei, o constructie

caracteristica prin forma cilindirca a altarului.

41

- monumentul ridicat in p-ta. Libertatii, in anul 1992, in cinstea eroului

sublocotenent post mortem Horia Daniel cazut la datorie in timpul tragicelor

evenimente din Decembrie 1989. In anul 2004, cu ocazia aniversarii a 675 de ani

de atestare documentara a orasului Baia Sprie, se sfinteste in acelasi loc

monumentul care impreuna cu primul formeaza grupul monumental ,,in

memoriam’’.

- parcul de sculptura moderna, situat la bifurcatia drumului spre Cavnic, cuprinde

statui de marmura realizate de artisti contemporani, pe parcursul mai multor

tabere de sculptura organizate in zona.

- Complexul turistic Suior este amplasat la 11 km de orasul Baia Sprie intr-un

cadru peisagistic montan deosebit, are o capacitate de cazare de 99 de locuri,

dispune de restaurant, crama, braserie, terasa . Complexul dispune de asemenea

de o sala de conferinta, o sala de fitness, sauna, jacuzzi, solar, masaj, biliard, tenis

de masa, darts. Baza sportiva este formata din terenuri de sport, teren de tenis pe

zgura, poligon si echipamente de paint ball, partii de schi cu o lungime totala de

3600 m dotate cu telescaun cu o capacitate de 1250 turisti pe ora si partie de

saniute. In dotarea complexului se afla si un parc pentru distractia copiilor dotat

cu un joc gonflabil de 21 m lungime.

- Cabana Mogosa, asezata pe malul lacului Bodi, la o altitudine de 731 m, si la o

distanta de 10km de Baia Sprie, dispune de 89 locuri de cazare in camere cu unul,

doua sau trei paturi, restaurant cu 100 locuri si terasa cu 150 de locuri. Complexul

mai dispune de o baza de agrement-sport cu terenuri de tenis handbal si baschet.

In apropierea cabanei se afla cea mai lunga partie de schi amenajata din zona, cu o

lungime de 3,8 km si o diferenta de nivel de 600 m, partia dispune de un telescaun

cu o capacitate de 600 de turisti/ora, ce face legatura intre cabana si varful

Mogosa.

- Pe langa bazele turistice amenajate in jurul Baii Sprii gasim si arii naturale

protejate de interes turistic.

Un astfel de loc este si cel situat pe dealul Minei la 3 km de oras, unde in anul 1920,

prin prabusirea unei vechi galerii de mina s-a format un frumos lac artificial.

Reziduurile metalice cu abundenta de ioni de cupru si sulfat de fier, face ca apa

acestui lac, sa capete cu timpul o culoare verzuie, dar in anumite conditii meteo si de

luminozitate, aceeasi apa sa devina albastra de aici si denumirea lacului de lacul

Albastru.

Rezervatia geologica Creasta Cocosului, din m-tii Gutii, a fost declarata arie ocrotita

in 1954. Creasta reprezinta o portiune dintr-un vechi crater vulcanic constituita din

punct de vedere petrografic din andezite bazaltice cu piroxeni si biotit de Gutii.

Accesul la rezervatie se poate face urmand doua trasee: unul pe valea Suiorului si

celalalt din durmul national ce leaga Baia Sprie de Maramuresul istoric prin dreptul

hanului PINTEA VITEAZUL urmand marcajul turistic.

O alta zona naturala protejata, de un interes aparte, este cea a vaii Chiuzbaii, unde pe

versantul sudic al varfului Ignis pe o suprafata de 50 ha se afla rezervatia fosilifera

Chiuzbaia. Flora fosila din aceasta rezervatie cuprinde 55 de familii, 107 genuri si

42

240 specii. Localitate apartinatoare de orasul Baia Sprie, Chiuzbaia este o asezare

pitoreasca situata intr-o depresiune intramontana deosebita marginita de abruptul

stancos al varfului Ignis si de conurile vulcanice : Chiuz, Poca si Magura.

Tautii de sus este a doua localitate apartinatoare orasului Baia Sprie. Aceasta face

legatura la vest cu municipiul Baia Mare. Tautii de Sus este renumit ca limita maxima

de nord a arealului de paduri de castani comestibili din Romania.

Patrimoniu natural

Raul Sasar

Lacul Mogosa

Lacul Albastru- rezervatie naturala

Rez. Fosilifera Chiuzbaia

Patrimoniu cultural

Biserica Tautii de Sus

Ansamblu case- monument istoric – centrul vechi

Primaria orasului- mon. istoric

Zarda-fosta scoala

centru de ceramica

Economie locala

Exploatatii silvice

Fabrica ciocolata (Galactic)

Constructii

Transport

Brutarii

Agricultura Zootehnie- zona Satu Nou

Invatamant

1 liceu

5 scoli cls.1-8

7 gradinite

Sanatate

Spital boli cornice

Dispensar uman

3 medici veterinary

7 medici familie

ONG Asociatii si fundatii

Camin de pensionari

Turism

Lacul Albastru

valtorile din Chiuzbaia

Valea Neagra

Vf.Ignis

groapele Chiuzbaii-sat de vacanta

Cabana Mogosa

Acces spre Creasta Cocosului

Statiunea Suior

Sport Clubul Sportiv Scolar Baia Sprie

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

43

14. Cupseni Aşezat în partea central sudică a judeţului Maramureş, şi în cea nord-vestică a ţinutului

Ţării Lăpuşului, spaţiul geografic al comunei Cupşeni se află la intersecţia paralelei de

47o

şi 31’ latitudine nordica cu meridianul de 23

o şi 57’ longitudine estică. Comuna este

compusă din centrul de comună, Cupşeni şi 3 localităţi apaţinătoare: Costeni, Libotin şi

Ungureni. Oraşul cel mai apropiat de centrul de comună este Tg. Lăpuş, la o distanţă de

20 km, distanţa Baia Mare-Cupşeni fiind de 68 km. Legătura cu judeţul Cluj se realizează în direcţia Cupşeni-Gâlgău-Dej, distanţa fiind de 69 km.

Reţeaua totală de drumuri care se desfăşoară pe teritoriul comunei Cupşeni, însumează

21,5 km. Soseaua asfaltată se identifică cu drumul judeţean D.J. 109 F şi se întinde pe o

lungime de 9 km. Diferenţa de 12,5 km îl reprezintă drumul judeţean 109 J – Cupşeni,

Costeni, Stoiceni şi drumul comunal Ungureni, ambele neasfaltate, pietruite doar.

Distanţa de la centrul de comună la staţia CFR cea mai apropiată – Gălgău – este de 50

km în timp ce gara Baia Mare este la o distanţă de 70 km.

In comuna nu există reţea de alimentare cu gaze naturale. Populaţia foloseşte gazul de

butelii.

Energia electrică este asigurată de Renel Tg. Lăpuş printr-un nr. de 6 puncte de

transformare alimentate de la linia de medie tensiune de 20000V Tg. Lăpuş-Văratec.

Există un nr. de 11 locuinţe nelegate la reţeaua de alimentare cu energie electrică datorate

poziţiei lor izolate.

În comună există telefonie digitală, prin Romtelecom, cu un nr de 320 abonaţi.

De asemenea reţeaua de internet este asigurată de acelaşi operator având un nr. de 20

abonaţi în Cupşeni şi unui nr. mai mic în restul satelor datorită lipsei aparaturii necesare

unei legături independente de reţeaua de telefonie digitală.

Reţeaua de cablu TV este asigurată de firma TGA Cluj având un nr. de aproximativ 1000

abonaţi. Deasemeni mai există un nr. restrâns de abonaţi la televiziune digitală prin

satelit.

Instituţiile publice sunt legate la internet, cablu şi telefonie digitală.

Telefonia mobilă este asigurată în principal de COSMOTE care au instalat în zonă un

releu. Şi celelalte reţele de telefonie mobilă au semnal în zonă dar cu caracter sporadic.

Relieful comunei Cupşeni se caracterizează printr-o mare complexitate a formelor de

relief, forme de relief care pot fi grupate în trei mari unităţi: zona luncilor sau a teraselor

care se situează şi se întinde în imediata apropiere a văilor Ungureni, Şatra, Runcu şi a

râului Rotunda, zona deluroasă cu o altitudine medie de 500 – 600 m şi o zonă mai înaltă,

muntoasă cu o înălţime de peste 1000 m.

44

Zona luncilor se intinde pe suprafeţe foarte mici în satele Ungureni, Cupşeni şi Costeni

ocupând aproape numai intravilanul localităţilor (la care se adaugă suprafeţele mici de

luncă din extremitatea sudică a localităţilor) şi pe suprafeţe mai mari în partea sudică a

comunei, în hotarul satului Libotin, în lungul râului cu acelaşi nume, ocupând o suprafaţă

de peste 120 ha (Intre Râuri, Râul Sătrii, Grădina, Pămpeni, Lăbuţ, Rotunda etc).

Zona dealurilor se întinde în zona central sudică a comunei şi cuprinde Dealurile

Libotinului, Delurile Ungureniului Dealurile Cupşeniului şi dealurile Costeniului.

Dealurile Libotinului (Vf. Săcăturii, Dealul Miercii, Vf. Dosu Bozghii, Dealul Corbului,

Dealul Mănesii, La săcătură etc. ) situate în partea sudică a comunei între râurile Lăpuş şi

Dobric au altituduni în jur de 500 m, un caracter interfluvial şi o formă arcuită datorită

faptului că însoţesc coturile formate de râurile Lăpuş, Rotunda (Libotin) şi Dobric.

Un caracter aparte îl prezintă Masivul Şatra cu o altitudine de 1041 m numit de localnici

“Şatra lui Pintea” care este izolat în partea nord-vestică a comunei. Acesta are o origine

vulcanică, având forma unui con nivelat la partea superioară şi este înconjurat de un larg

piemont. Alternanţa văilor cu a culmilor, paralelismul culmilor şi blândeţea peisajului,

dau ţinutului comunei un farmec aparte, un aspect pitoresc deosebit.

Este o zonă destul de săracă chiar în materiale locale de construcţie (pietrişuri, nisipuri)

acestea fiind aduse uneori chiar de la distanţe foarte mari (zona Someş).

Cea mai importantă arteră hidrografică a comunei o formează Râul Rotunda (sau Râul

Libotin), afluent al Râului Lăpuş, care confluează cu acesta în satul Rogoz. Râul Libotin

izvorăşte din Munţii Lăpuşului şi se formează prin unirea a două pâraie: Valea

Ungurenilor şi Valea Fundăturii care pornesc de sub Vârful Sdârcea mare (1064 m). In

drumul său spre Râul Lăpuş, prin hotarul satului Libotin, Râul Rotunda primeşte apele

văilor : Valea Poienii, Valea Rusului, Valea Fericii, Valea lui Balog, Valea Lespezilor,

Valea Lazului Lung, Valea Zăvoiului lui Blaznic, Valea Petrii, Valea Rotunzii Mici,

Valea Rotunzii Mari, Valea Răchiţilor, Valea Merilor, Valea Fundăturilor, Valea Prisăcii,

Valea Marii.

Principalul afluent al Râului Rotunda este Şatra, (sau Râul Cupşenilor) care izvorăşte din

Masivul Şatra (1041 m).

Râul Şatra (sau Râul Cupşenilor) străbate partea centrală a comunei până la confluenţa sa

cu Râul Ungurenilor cu care împreună formează Râul Libotin, adunănd în drumul sau

apele pâraielor din teritoriul localităţii Cupşeni (Izv. Zdârcii, Vl. Peştilor, Valea

Glimeiului, Valea Pripoarelor, Valea poieţilor, Valea Cremenii, Valea Ruşorului din

hotarul satului Cupşeni şi Valea lui Maldău, Valea Dănesii şi Valea Zimbrilor din hotarul

satului Libotin).

In general debitele râurilor şi a văilor mai sus amintite nu sunt prea mari dar în perioadele

cu multe ploi, ploi torenţiale sau în perioada topirii zăpezilor, toate acestea se pun în

45

mişcare iar apele lor repezi determină eroziunea malurilor, distrug poduri şi fac ca Râul

Libotin să iasă sistematic din matcă inundând mari suprafeţe de teren agricol.

Comuna Cupşeni se află în regiunea solurilor brune podzolite, moderat sau puternic

erodate, slab gleizate, care ocupă cea mai mare parte de suprafaţă şi a solurilor aluvionare

situate în luncile văilor care străbat comuna.

Aceste soluri au o fertilitate destul de ridicată şi sunt cele mai bune soluri din zonă pentru

agricultură. Pe versanţi şi interfluvii se dezvoltă mai ales soluri argiloiluviale, brune

luvice şi luvisoluri albice din clasa argiluvisolurilor.

Fertilitatea este mijlocie pentru plante agricole şi ridicată pentru păduri de foioase şi pomi

fructiferi. In zona montană se dezvoltă soluri care aparţin claselor cambisolurilor,

spodosolurilor şi umbrisolurilor, care sunt slab fertile pentru culturi.

În ce priveşte fauna, prezenţa animalelor sălbatice este destul de numeroasă şi

diversificată: vulpea, mai rar lupul, căprioara, ursul, mistreţul, iepurele iar dintre păsări

trebuie amintite ciocănitoarea, uliul, coţofana, cioara, piţigoiul, turtureaua, cucul, buha,

corbul, vrabia etc.

Agricultura Legumicultura (cartoful)

Cultura cerealelor (porumb,ovăz, grâu de toamnă, triticale) mai ales a plantelor furajere (în special leguminoase perene şi graminee

perene)

Arbuşti (zmeurul, murul, măceşul, porumbarul, alunul, sângerul, socul negru, chiar afinul)

Pomi fructiferi (mărul, părul, prunul, şi mai rar nucul şi cireşul)

Zonă bogată în păduri

Cresterea animalelor

Economia locala 42 unităţi economice, majoritatea comerciale, din care 4 unităţi sunt de stat şi 38 sunt unităţi particulare

24 persoane fizice autorizate din care marea majoritate lucrează în domeniul construcţiilor şi al tâmplăriei

nu există forme asociative de gospodărire a terenurilor agricole

8 puncte de colectare a laptelui

Sanatate

un cabinet medical de medicină generală

un dispensar medical

1 punct sanitar (Libotin)

3 cadre medicale cu studii medii

1 farmacie privată

1 medic specialist în medicină generală

Invatamant 7 educatoare, 11 învăţători, 24 profesori şi 3 personal didactic auxiliary

46

7 unităţi de învăţământ, 1 Cupşeni, 1 Costeni, 2 Libotin şi 3 în Ungureni

Cultura monumente ridicate în cinstea eroilor

obiceiurile tradiţionale agricole ca părândatul şi măsurişul oilor, măsuratul laptelui sau datinile religioase ca pluguşorul, colindul,

capra, sorcova, chiralexa, pusul moşului şi a babei, vergelul,

sângeorzul etc. constituie elemente de atracţie pentru turişti

Biserica de lemn de cult ortodox din satul Ungureni (“In Dâmb”) – “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în secolul al.

XVIII-lea

Biserica de lemn de cult ortodox din satul Libotin – “Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril” , construită în anul 1671 şi strămutată

în Cupşeni la începutul secolului al XIX-lea din Baia Sprie

Biserica de lemn de cult ortodox, tot din satul Cupşeni (“In hat”) – ”Sfântul Prooroc Ilie, construită în secolul al XVIII

Biserica de lemn de cult ortodox din Cupşeni (“Lângă drum”) - «Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril » construită în secolul al XVIII-

lea, strămutată în Cupşeni în anul 1847 din satul Peteritea, com.

Vima Mică

Biserica de lemn de cult ortodox tot din Costeni – “Sfântul Nicolae”, construită în anul 1870

Biserica de lemn de cult ortodox din Costeni - “Sfinţii apostoli Petru şi Pavel”, construită în anul 1885

Participarea artiştilor locali la festivaluri de folclor

număr mare de case construite în stil tradiţional, respectând arhitectura locală

corul de bărbaţi din Libotin

formaţie de dansuri populare cu specific local, păstrătoare a portului şi datinilor populare, participantă şi deţinătoare a multor premii şi

menţiuni la diferite festivaluri de folclor judeţene şi interjudeţene

5 biblioteci din care o bibliotecă comunală cu un fond de carte de 6291 de volume

Resurse naturale Păduri de fag, brad şi stejar, păşuni şi fâneţe naturale, terenuri agricole şi mai rar ciupercile şi fructele de pădure

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

Investitii in derulare:

o Reţea publică de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare o Lucrări de protecţie împotriva calamităţilor naturale o Dezvoltarea unui parteneriat cu oraşul Cavnic pentru realizarea unui drum de

legătură între localităţi

o Reţea de alimentare cu gaze naturale

47

o Extindere retea de alimentare cu energie electrica o Colectarea şi reciclarea deşeurilor o Regularizarea cursurilor de apă o Construire Cămin Cultural Cupşeni o Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice o Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere o Renovarea clădirilor publice o Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural

15. Coltau

Cultura

ansamblu-2 trupe de dans

Castelul din Coltau (la etaj muzeul Petofi Sandor, la parter gradinita, parc 2ha)

Teatru de amatory

ONG AGAPE

6 ONG-uri culturale, sociale, educatie

Patrimoniu natural Raul Lapusel

Economia locala

17 pensiuni autorizate (2 sau 3 margarete)

Sercice auto

Comert

Constructii

Tamplarie

Transport

Brutarie

Utilaje agricole

Agricultura

Legumicultura – exista o asociatie

Sere

Zootehnie

Invatamant 2 gradinite

2 scoli (cls. I-VIII)

Sanatate 2 medici de familie

1 farmacie

Sport 1 teren fotbal

1 sala de sport

Sursa: Strategia locala, Date preluate de animatori de pe teren, Fise de intentie

48

II.2.1 PREZENTAREA GEOGRAFICA SI FIZICA

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Teritoriul GAL Mara Natur, cu o suprafata totala de 120274 ha, este inclus in totalitate

in Sud-Vestul judetului Maramures si se concentrează în principal in Depresiunea

Baia Mare si in zona montana si subcarpatica vestica a muntilor Ignis, Gutai si

Tibles, aceste elemente geografice constituind prin configuraţia lor un spaţiu propice

dezvoltării aşezărilor şi de conlucrare între acestea.

Depresiunea Baia Mare este o zona coborata, cu o altitudine medie de 200 m, situata in

partea de vest a judetului Maramures fiind inconjurata la nord si est de muntii Gutai si

deschizandu-se spre vest prin culoarul Somesului.

Zona de studiu se caracterizeaza printr-o mare diversitate şi bogăţie a resurselor

naturale. Intre acestea resursele subsolului au influenţat preponderent dezvoltarea

economică şi socială de-a lungul timpului. Activităţile legate de exploatarea şi

prelucrarea minereurilor au constituit suportul economic al zonei, dar şi principala cauză

a deteriorării factorilor de mediu.

Teritoriul incadrat de GAL MARA NATUR este continuu afectat de transformări în plan

demografic, economic, social, politic şi cultural ca rezultat a relaţiilor reciproce dintre

elementele administrativ constitutive.

49

Caracteristica pricipala a acestui spaţiu este insasi concretizarea lui in elementul esenţial

de susţinere a intregii zone urbane a municipiului Baia Mare, intinzandu-se fata de

resedinta judeteana la sud pana la limitele sudice ale judetului, la est pana la

limitele Carpatilor, iar la vest pana aproape de culoarul Somesului.

Faţă de Baia Sprie, centrul de polarizare a GAL dezvoltat ca centru ce concentrează

servicii şi activităţi complexe, se dezvoltă spre exterior, pe principalele căi de

comunicaţie (rutieră şi feroviară), un ansamblu de relaţii cu celelate localităţi din

spatiul Mara Natur. De asemenea, principalele bazine hidrografice ale depresiunii Baia

Mare structurează spaţiul GAL, cursurile de apă alcătuind liniile de accesibilitate maximă

în teritoriu.

Unitãtile de relief cuprinse în cadrul judetului Maramures au prezentat dintotdeauna un

grad ridicat de habitabilitate . Referindu-ne numai la unitatea montanã se impune

sublinierea cã aceastea, ca de altfel întregul lant Carpatic Românesc, a oferit dintotdeauna

numeroase “facilitãti“, cãci numai asa se explicã prezenta atât de numeroasã si de veche a

omului în cuprinsul muntelui. Pentru spatiul incadrat de Grupul de Actiune Locala Mara

Natur predomina zona de deal si zona de deal-munte.

Înãltimea moderatã - altitudini mici si mijlocii; spatii habitabile extinse în lungul

vãilor, în depresiunile montane sau submontane, care au înlesnit aparitia a numeroase

vetre de asezãri, devenite în perioada feudalã renumite “ Tãri “; multimea vãilor care au

deschis adevãrate culoare accesibile, deopotrivã cãilor de comunicatie si asezãrilor;

interfluviile întinse si plane valorificate agricol sau pastoral cu numeroase drumuri de

culme; climatul blând sau de adãpost în depresiuni, fãrã contraste sezoniere mari;

sursele bogate de apã; resursele subsolului(cãrbune, minereuri complexe, roci de

constructie, sare, izvoare minerale s.a.) si resursele solului (pãduri, terenuri arabile,

pãsuni, fânete, vii, livezi ), toate la un loc au constituit premisele unei vechi populãri.

În alta ordine de idei, reţeaua hidrograficã, prin numeroasele sale praguri, cascade şi

repezişuri cu pante accentuate de scurgere, a constituit din vechime principala forţã

motricã pentru acţionarea unor instalaţii tehnice ţãrãneşti: mori, pive, vâltori, joagãre etc.

Cu ajutorul acestor instalaţii se valorificau principalele resurse locale ( lemn, cereale,

prelucrarea textilelor ).

O altă componentă hidrică cu mare impact în peisajul geografic o constituie suprafeţele lacustre – lacurile.

Lacurile au devenit, împreună cu barajele şi arealul limitrof, zone turistice amenajabile

(de exemplu Lacul Albastru din Baia Sprie).

Datorită cadrului natural geografic, activităţile economice ale regiunii sunt legate în cea

mai mare parte de creşterea animalelor, pomicultură, exploatarea şi prelucrarea lemnului

şi mineritului. Agricultura, ramura cu tradiţie în aceasta zona rurala, atrage aproximativ

jumatate din populaţia ocupată.

50

Regimul climatic general este diferenţiat în funcţie de altitudine. În zona montană sunt

caracteristice verile mai răcoroase şi cu precipitaţii mai abundente. Zonele depresionare

se caracterizează prin veri mai calde şi cu precipitaţii relativ frecvente. Se remarcă

frecvenţa aproape în tot cursul anului a advecţiei maselor de aer umed dinspre vest şi

nord, constituind o caracteristică pentru acest spaţiu geografic.

Învelişul vegetal în zona colinară şi de munte este dominat de pădure, cel mai complex

ecosistem natural, structurat, de mari dimensiuni, cu caracter peren, foarte prelungit sau

permanent. Are o funcţionalitate complexă şi fizionomie silvestră variată, cu dominanţa

componentei arboricole, diferenţiată pe etaje forestiere.

Fauna terestră (cervidee, urside, capreolide, suide) şi cea acvatică (salmonicolă) constituie obiectul unor forme de turism aparte (cinegetic şi piscicol).

Resursele hidrominerale sunt, din punct de vedere balneo-turistic, una dintre

componentele cele mai reprezentative ale ofertei cadrului natural.

Ca urmare a fenomenelor postvulcanice s-au format zăcăminte hidrominerale cu caracter

predominant bicarbonatat, carbogazos, feruginos, cu numeroase subtipuri hidrochimice.

La acestea se adaugă emanaţiile uscate de CO2, mofetele.

Cat priveste alimentarea cu apa, la majoritatea asezarilor rurale predomina alimentarea

din surse autohtone de origine subterana (izvoare, puturi, drenuri).

Deoarece zona Mara Natur corespunde spatiului montan si deluros limitrof, in aceste arii depresionare din spaţiul montan se concentrează resurse însemnate de apă.

Râurile, în zona montană sunt favorabile dezvoltării păstrăvului şi lostriţei, iar în

depresiuni lipanului şi sobarului.

O altă caracteristică a acestei zone este prezenţa relativ frecventă a suprafeţelor umede de

variate tipuri, lacuri, bălti, mlaştini, izvoare minerale s.a., unele beneficiind de statutul de

zona protejată conform Legii Nr. 5/ 2000 : Lacul Albastru (Baia Sprie), Mlaştina Tăul

Negru (Baiut).

Rocile utile, cu multiple întrebuinţări sunt reprezentate prin argile refractare pe raza

comunei Băiuţ, nisipuri şi pietrişuri în albiile minore ale râurilor.

Forme de relief

Comuna

Total suprafaţă în admi- nistraţia comunei

Din care

Munţi

Depresiuni montane

Dealuri şi podişuri

Depresiuni intra-

colinare

Câmpie, deltă, luncă

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 96,02 3.840 40 2.881 30 2.881 30 0 0

Băiuţ 113,50 4.540 40 0 6.810 60 0 0

Cerneşti 96,04 0 1.920 20 7.203 75 481 5 0

51

Copalnic Mănăştur

117,45

0

1.174

10

8.809

75

1.762

15

0

Coroieni 66,93 0 669 10 6.024 90 0 0

Dumbrăviţa 51,67 0 517 10 4.650 90 0 0

Groşi 23,53 0 0 2.118 90 235 10 0

Lăpuş 86,55 1.731 20 5.193 60 1.731 20 0 0

Recea 43,88 0 0 439 10 3.949 90 0

Suciu de Sus 114,69 1.147 10 1.147 10 9.175 80 0 0

Vima Mică 76,55 0 765 10 6.890 90 0 0

Cupşeni 89,56 1.792 20 3.582 40 3.582 40 0 0

Şişeşti 90,02 1.800 20 5.402 60 1.800 20 0 0

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Zone naturale protejate

Comuna

Total

suprafaţă în admi- nistrarea comunei

Din care:

Rezervaţii ale biosferei

şi parcuri naturale

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Zone cu complexitate

mare de resurse ale

naturii

Zone

dominant agricol

Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 96,02 500,5 5,2

Băiuţ 113,50 0,5 0,004

Cerneşti 96,04 0

Copalnic Mănăştur 117,45 0

Coroieni 66,93 15 0,2

Dumbrăviţa 51,67 0

Groşi 23,53 150 6,37

Lăpuş 86,55 0

Recea 43,88 0

Vima Mică 76,55 0

Suciu de Sus 114,69 0

Cupşeni 89,56 0

Şişeşti 90,02 0

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

52

Modul de folosire al terenului

Comuna

Total agricul-

tură

Din care:

Arabil

Vii

Livezi Păşuni, fâneţe

Alte categorii

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 3.522 525 15 0 59 2 2.938 83

Băiuţ 1.130 94 8 0 0 1.036 92

Cerneşti 6.225 1.107 18 0 308 5 4.810 77

Copalnic Mănăştur 8.595 2.150 25 0 321 4 6.124 71

Coroieni 4.510 1.020 23 0 28 1 3.462 77

Dumbrăviţa 4.303 1.620 38 6 0 307 7 2.370 55

Groşi 2.115 565 27 0 155 7 1.395 66

Lăpuş 8.285 1.085 13 0 0 3.200 75

Recea 3.508 1.770 50 4 0 123 4 1.611 46

Suciu de Sus 10.070 1.345 13 0 0 8.725 87

Vima Mică 4.945 980 20 0 1 0 3.964 80

Cupşeni 6.156 1.615 26 0 0 4.541 74

Şişeşti 4.610 870 19 1 0 62 1 3.677 80

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Tipuri de sol

Comuna

Total suprafaţă

teren agricol

Din care:

Rendzină Pseudo rendzină

Brun argiloiluvial

Brun luvic Luvisol albic

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 3.522 0 0 0 0 185 5 1.848 52 411 12

Băiuţ 1.130 0 0 0 0 0 0 20 2 0 0

Cerneşti 6.225 0 0 354 6 3.469 56 137 2

Copalnic Mănăştur

8.595

Necartat

Coroieni 4.510 0 88 2 1.160 26 1.979 44 285 6

Dumbrăviţa 4.303 0 0 700 16 1.232 29 300 7

Groşi 2.115 0 18 1 0 713 34 710 34

Lăpuş 4.285 0 0 0 1.483 35 571 13

Recea 3.508 0 0 105 3 224 6 933 27

Suciu de Sus 10.070 0 98 1 100 1 3.754 37 289 3

Vima Mică 4.945 83 2 187 4 584 12 2.117 43 247 5

Cupşeni 6.156 0 0 150 2 2.965 48 280 5

Şişeşti 4.610 Necartat

53

Comuna

Total suprafaţ ă teren agricol

Din care:

Brun eumezoba

zic

Brun acid

Sol humicosilic

atic

Sol gleic

Sol negru clinohidrom

orf

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 3.522 0 100 3 0 14 0 0

Băiuţ 1.130 0 858 76 0 7 1 0

Cerneşti 6.225 58 1 500 8 0 41 1 0

Copalnic Mănăştur 8.595 Necartat

Coroieni 4.510 75 2 10 0 0 18 0 7 0

Dumbrăviţa 4.303 95 2 0 0 179 4 0

Groşi 2.115 0 0 0 12 1 0

Lăpuş 4.285 18 0 806 19 0 8 0 0

Recea 3.508 131 4 0 0 1.062 30 0

Suciu de Sus 10.070 577 6 309 3 0 108 1 0

Vima Mică 4.945 188 4 0 0 44 1 0

Cupşeni 6.156 88 1 714 12 0 33 1 0

Şişeşti 4.610 Necartat

Comuna

Total suprafaţ ă teren agricol

Din care:

Sol pseudoglei

c

Litosol

Regosol

Protosol aluvial

Sol aluvial

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

Baia Sprie 3.522 0 357 10 91 3 217 6 0

Băiuţ 1.130 0 0 0 79 7 0

Cerneşti 6.225 13 0 41 1 0 167 3 33 1

Copalnic Mănăştur 8.595 Necartat

Coroieni 4.510 0 64 1 118 3 42 1 115 3

Dumbrăviţa 4.303 0 0 0 109 3 130 3

Groşi 2.115 126 6 0 0 36 2 115 5

Lăpuş 4.285 0 18 0 69 2 198 5 301 7

Recea 3.508 188 5 0 0 331 9 371 11

Suciu de Sus 10.070 0 610 6 2.393 24 273 3 308 3

Vima Mică 4.945 0 464 9 334 7 148 3 0

Cupşeni 6.156 27 0 249 4 0 31 1 176 3

Şişeşti 4.610 Necartat

Comuna

Total suprafaţ ă teren agricol

Din care:

Erodisol

Coluvisol

Sol desfundat

Sol organic

turbogleic

Rocă la zi

Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %

54

Baia Sprie 3.522 231 7 0 0 0 68 2

Băiuţ 1.130 124 11 42 4 0 0 0

Cerneşti 6.225 1.358 22 54 1 0 0 0

Copalnic Mănăştur 8.595 Necartat

Coroieni 4.510 409 9 78 2 62 1 0 0

Dumbrăviţa 4.303 755 18 196 5 0 0 0

Groşi 2.115 366 17 31 1 0 0 0

Lăpuş 4.285 739 17 74 2 0 0 0

Recea 3.508 163 5 0 0 0 0

Suciu de Sus 10.070 1.046 10 205 2 0 0 0

Vima Mică 4.945 551 11 107 2 0 0 69 1

Cupşeni 6.156 1.403 23 40 1 0 0 0

Şişeşti 4.610 Necartat

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Precipitaţii medii anuale

Comuna

Total

Din care:

500- 549

550- 599

600- 649

650- 699

700- 749

750- 799

Peste 800

Baia Sprie 670,2 670,2

Băiuţ 720,2 720,2

Cerneşti 730,3 730,3

Copalnic Mănăştur 800,2 800,2

Coroieni 792,1 792,1

Dumbrăviţa 792,3 792,3

Groşi 824,3 824,3

Lăpuş 720,1 720,1

Recea 810,2 810,2

Suciu de Sus 714,7 714,7

Vima Mică 730,1 730,1

Cupşeni 720,1 720,1

Şişeşti 817,7 817,7

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Temperatura medie anuală

Comuna Din care:

Sub 7 7-7,5 7,5-8 8-8,5 8,5-9 9-10

Baia Sprie 9,2

Băiuţ 7,0

Cerneşti 8,5

Copalnic Mănăştur 9,0

55

Coroieni 8,0

Dumbrăviţa 9,0

Groşi 9,7

Lăpuş 7,2

Recea 9,5

Suciu de Sus 7,8

Vima Mică 7,2

Cupşeni 7,3

Şişeşti 9,1

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Echiparea cu utilitati a teritoriului

Infrastructura Potentialul unei infrastructuri fizice locale cu care sa fie satisfacute cerintele economiei,

ale populatiei, reprezinta o premisa a dezvoltarii durabile si sustenabile a regiunii.

A. Infrastructura de transport In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un

loc important, fiind compusa din:

o Reteaua de drumuri Regiunea Mara Natur beneficiaza la acest capitol de o pozitie defavorabila, dispunand de o retea de drumuri publice care confera deschidere nationala sau internationala

slab reprezentata. Drumurile nationale nu sunt modernizate, situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica slaba.

Principalele cai rutiere care strabat regiunea si care faciliteaza accesul din si inspre

aceasta sunt: - drumul european E58 (DN1C)

- drumul national DN18

56

Există insa o densitate bună a reţelei de drumuri judeţene şi comunale in

microregiune, dupa cum reiese si din cartograma alaturata, dar aflate în stare precară si

nu există un sistem de transport public între localităţile din GAL Mara Natur;

drumurile comunale de pamant ingreunand accesul intre centrele de comuna si

satele apartinatoare, cat si accesul la drumurile nationale si judetene.

57

Drumurile publice, in cea mai mare parte, traverseaza localitati, viteza de circulatie fiind

redusa pe aceste sectoare. De asemenea, latimea platformei drumului nu este

corespunzatoare datorita frontului ingust al limitei de proprietate.

Drumurile judetene si comunale, in mare parte, nu asigura o suprafata de rulare

corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic in conditii optime de siguranta si confort.

Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale (pasaje, poduri si podete) au o stare

tehnica buna, insa din analiza starii de viabilitate a drumurilor locale, comunale si

judetene s-a observat ca, de regula, starea de viabilitate a podurilor este similara cu cea a

drumurilor, necorespunzand cerintelor de capacitate portanta si cerintelor traficului

actual.

Intre localitatile partenere din GAL Mara Natur transportul in comun este realizat de

operatori privati si de regii locale de transport rutier. Transportul de calatori este

organizat pentru a deservi activitatile economice si sociale ale populatiei. Transportul

elevilor este asigurat in marea parte a localitatilor de minibuzele galbene special destinate

acestui scop. Calitatea serviciilor de transport in privinta confortului este

necorespunzatoare, in cele mai multe cazuri datorita gradului avansat de uzura al

autobuzelor si numarului mic de dotari noi.

Calitatea si rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie sau a unor operatori de

transport locali sau regionali, au contribuit la dezvoltarea acestor servicii in ultimii ani.

In perspectivă se doreste creşterea accesibilităţii, prin drumul rapid Baia Mare – Satu

Mare – Petea, autostrada Baia Mare – Zalău sau Baia Mare – Dej – Cluj Napoca.

o Reteaua de cai ferate Reteaua de cale ferata prezenta in regiune este parte a retelei care asigura

conexiunea municipiului Baia Mare cu Bucurestiul, precum si cu vestul tarii: Satu-

Mare-Oradea-Arad-Timisoara. Toata reteaua este linie simpla, neelectrificata cu stare

tehnica in general buna. Totusi nivelul dotarilor nu permite viteze mai mari de 60-80

km/ora.

B. Retele de comunicatii date

o Internet si telecomunicatii

Dezvoltarea şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale şi de

telecomunicaţii au un rol cheie în politica de dezvoltare locala, în scopul atingerii

obiectivelor. Gradul de telefonizare poate fi crescut prin instalarea de noi posturi

telefonice, mai ales în zonele cu deficit de linii (Baiut).

58

o Presa În orice timp şi în orice loc, presa reprezintă oglinda fidelă a societăţii respective. Aspectele pozitive şi cele negative, starea de spirit, dar şi problemele specifice cu care se

confruntă societatea în acele momente transpar, mai mult sau mai puţin evident prin

presa. Dintr-un anumit punct de vedere, presa, reprezintă pentru cei cărora li se adresează

oportunitatea de a percepe şi înţelege timpurile si istoria în derularea ei firească.

Televiziuni

PRO TV Baia Mare

NATIONAL TV Baia Mare

ANTENA 1 Baia Mare

TV IMPACT Baia Mare

REALITATEA TV Baia Mare

RTV Club Baia Mare

Canal7 Baia Mare

Radio

Radio ALPHA TOTAL Frecventa: 103.9 FM

Radio ANTENA FM Frecventa: 98.5 FM

Radio CLUB FM Frecventa: 91.6 FM

Radio EUROPA FM Frecventa: 90.5 FM

Radio GALAXIA Frecventa: 92.1 FM

Radio IMPACT Frecventa: 96.9 FM

Radio INFO PRO Frecventa: 105.3 FM

Radio KISS FM Frecventa: 88.5 FM

Radio NATIONAL FM Frecventa: 107.4 FM

Radio TRANSILVANIA Frecventa: 106.1 FM

Ziare

„Graiul Maramureşului” care a apărut la 1 martie 1932 la Sighet, rămâne cea mai

cunoscută publicaţie din Maramureş. „Graiul Maramureşului” a apărut fără întrerupere

până în 1940 luna august, când din cauza războiului şi-a întrerupt apariţia. Din 1932 şi

până la nr. 83 inclusiv, s-a intitulat Organ al Asociaţiei Presei din Maramureş, iar

incepând cu anul 1937, devine organ al Asociaţiei Culturale „Graiul Maramureşului”.

eStrada Baia Mare - saptamanal generalist de reportaje, anchete si dezvaluiri de

naravauri (g)rele

Gazeta de Maramures - saptamanal cultural de rafinament si atitudine Glasul Maramurestului - cotidian generalist de informatii, sport, divertisment si

publicitate; cel mai important cotidian din judetul Maramures.

Hora Locala - saptamanal de divertisment

Ne-cenzurat - un ziar saptamanal despre oameni simpli si despre clasa politica.

59

C. Infrastructura tehnico-edilitara

o Sistemul de alimentare cu apa/canal

Majoritatea surselor de apa sunt ape subterane(izvoare, puturi, drenuri) care au debite

relativ mici si incerte si care pe timp de vara pot seca sau isi micsoreaza debitul foarte

mult.

In ceea ce priveste sistemele de canalizare, situatia este destul de dificila datorita

importantei mici care se da acestor lucrari, astfel ca in unele localitati rurale, canalizarea

lipseste sau unde exista fose septice acestea nu sunt utilizate si intretinute corespunzator.

Serviciul de alimentare cu apă se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea

autorităţilor administraţiei publice locale si se prestează prin exploatarea infrastructurii

tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentării cu apă pentru toţi

utilizatorii din unitatile administrativ teritoriale şi cuprinde activităţile de captare, tratare,

transport, inmagazinare şi distribuţie.

S-a constituit o asociatie la nivel judetean, din care fac parte si membrii GAL Mara

Natur, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, avand ca obiect de activitate serviciul de

utilităţi publice pentru alimentare cu apa potabila si canalizare menajera, pe raza de

competanta a unitatilor administrativ teritoriale membre.

Asociaţia a fost constituită în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare apa si de

canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ - teritoriale membre, precum

şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional

destinate înfiinţării, modernizării şi /sau dezvoltării, dupa caz, a sistemelor de utilităţi

publice aferente serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a serviciului.

Gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă/canal este organizată in sistemul de

gestiune delegată. Operatorul regional al acestor servicii este S.C. VITAL S.A. BAIA

MARE, in temeiul contractului de delegare a gestiunii perfectat in numele şi pe seama

unitatilor administrativ teritoriale membre, de către Asociatia de Dezvoltare

Intercomunitara ADI-Maramures pe de o parte, respectiv S.C. VITAL S.A. pe de altă

parte, contract aprobat prin Hotărarea nr. 15/2008 a ADI Maramureş.

Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare au drept scop

asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii

de pe teritoriul ariei de delegare a unitatilor administrativ teritoriale membre ADI din

judetul Maramures.

Operatorul regional al sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare S.C. VITAL S.A

Baia Mare trebuie să asigure funcţionarea permanentă a sistemului de alimentare cu apă

la toţi utilizatorii, precum şi continuitatea evacuării apelor colectate de la aceştia.

60

Regulamentul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, respectă

următoarele principii:

- securitatea serviciului;

- tarifarea echitabilă;

- rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului;

- transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzand consultarea cu

patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora;

- continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

- adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor;

- accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;

- respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor,

protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.

- conservarea resurselor de apa si protejarea acestora;

- educatia utilizatorilor in directia folosirii rationale a apei si protectiei mediului;

- reducerea poluarii resurselor primare;

- reducerea riscului asupra sanatatii umane.

o Sistemul de distributie a gazelor naturale Gazele naturale sunt o sursă de energie eficientă, care conferă siguranţă în exploatare si

reprezintă principala sursă de energie pentru producătorii de energie electrică şi termică,

în industria metalurgică, textilă, chimică, alimentară, industria lemnului, sticlei,

materialelor de construcţii, în industria petrolieră şi extractivă.

Diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale a României reprezintă un

obiectiv strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului şi este o preocupare majoră a

Ministerului Economiei şi Comerţului, cuprinsă în Strategia de dezvoltare durabilă a

României ORIZONT- 2025, care a fost elaborată de minister împreună cu toţi factorii

implicaţi în domeniul gazelor naturale.

Cat priveste reţeaua de alimentare cu gaze naturale, microregiunea, ca intreg judetul

Maramures de altfel, are un regim mai special neavand un sistem centralizat de încălzire,

ci centrale proprii.

Reteaua de alimentare cu gaze naturale lipseste insa in unele localitati (ex. Lapus).

Furnizorul principal de gaz natural in regiune ramane compania E.ON Gaz România,

unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa specifică. Astfel, E.ON Gaz România se numără printre principalii furnizori de gaze naturale care

asigură industriei energia necesară derulării proceselor de producţie oferind o sursă de

energie competitivă şi sigură cu un randament mare şi un coeficient de poluare redus.

61

o Sistemul de alimentare cu energie termica

La nivelul zonei studiate resursele energetice sunt gazele asociate şi libere, cărbuni şi

şisturi bituminoase şi lemnul, cea mai mare parte a teritoriului nu ducand lipsa de păduri.

Asigurarea energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum menajer

se realizează în sistem individual, cu sobe cu lemne, cărbuni şi gaze naturale.

In orasul Baia Sprie exista si o centrala (blocul ANL) care se alimenteaza geotermal.

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la

care este disponibilă şi poate fi transformată direct în energie electrică sau termică.

o Sistemul de alimentare cu energie electrica

Sunt necesare lucrări de reabilitare a reţelelor de distributie. Echipamentele sunt uzate

atât tehnic cât şi moral iar la majoritatea staţiilor este depăşită durata normală de

funcţionare a echipamentelor .

Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune s-a dezvoltat treptat în localităţile rurale în sistem

radial. Aceste reţele se compun din reţele aeriene şi reţele subterane.

Reţelele aeriene de joasă tensiune sunt construite pe stâlpi de lemn şi stâlpi de beton,

ponderea având-o aceştia din urmă. Conductoarele utilizate sunt în marea majoritate din

aluminiu neizolat cu secţiuni cuprinse între 25 şi 70 mm2.

În ultima perioadă, prin programele de electrificări, reparaţiile capitale şi curente, precum

şi la lucrările care se construiesc pentru consumatori noi (terţi), se utilizează conductoare

de aluminiu, fasciculare, izolate (torsadate), cu secţiuni cuprinse între 35 şi 70 mm2,

montate pe stâlpi de lemn sau beton.

Reţelele subterane de joasă tensiune sunt construite cu cabluri subterane de joasă

tensiune, cu izolaţie de policlorură de vinil (PVC), având secţiuni cuprinse între 16 şi 150

mm2

aluminiu. Configuraţia acestor reţele este în sistem complex buclat, cu alimentarea

consuamtorilor radial, având posibilitatea de a prelua zone adiacente zonelor pentru care

au fost proiectate .

În zonele cu concentraţie mare de consum, unde pe lângă consumatorii casnici există şi

alţi consumatori de utilitate publică, cum ar fi spaţii comerciale şi de deservire, centrale

termice de cartier, şcoli, spitale şi centre de sănătate, unităţi de interes public, etc. , reţeua

de distribuţie de joasă tensiune s-a dezvoltat pentru a putea prelua şi acest gen de

consumatori (în unele cazuri s-a construit o reţea separată pentru aceştia) .

Consuamtorii casnici şi edilitari gospodăreşti sunt racordaţi la aceste reţele prin

branşamente monofazice sau trifazice în funcţie de consum sau de modul de utilizare a

energiei consumate, respectiv de receptorii pe care îi au în dotare .

62

Racordarea la sistemul energetic al localitatilor izolate si a obiectivelor dispersate,

amplasate la distante mari faţă de centrele comunale, necesită eforturi materiale mari,

care de regulă, nu pot fi suportate de consumatorii respectivi şi nici nu se pot recupera

din beneficiile obţinute prin vânzarea energiei electrice .

Pentru electrificarea micilor localităţi şi a consumatorilor izolaţi, ce solicită o putere

redusă, sunt necesare soluţii tehnice simple, sigure şi economice, care trebuie să se

încadreze în soluţiile de dezvoltare ale ansamblului sistemului. Cu aceasta ocazie

mentionam ca in microregiunea Gal Mara Natur exista o singura localitate (Izvoarele - in

comuna Cernesti) neracordata inca la sistemul de energie electrica.

Semnalele de alarmă cu privire la schimbările climatice şi previziunile pesimiste ale

grupurilor de experţi de mediu au determinat autorităţile de la toate nivelurile să găsească

soluţii pentru rezolvarea dependenţei energetice a Europei. În reducerea efectelor

schimbărilor climatice şi pregătirea pentru declinul epocii petrolului, regiunile Europei au

un rol foarte important în promovarea, dezvoltarea şi implementarea surselor de energie

regenerabilă împreună cu strategii de eficienţă energetică care să ajute la depăşirea

impasului energetic, prevenirea încălzirii globale şi protecţia mediului înconjurător. De

asemenea, fiind mai aproape de cetăţeni, regiunile se găsesc într-o poziţie mai bună

pentru a realiza creşterea gradului de conştientizare şi a motivaţiei de a economisi energia

în rândul cetăţenilor.

Peste 80 de regiuni din Uniunea Europeană, printre care şi Maramureşul, au semnat

"Declaraţia pentru eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie" iniţiată de

Ansamblul Regiunilor Europene (ARE) în 2006, subliniind caracterul deosebit de

important al acestor chestiuni şi rolul regiunilor.

În acest context, Consiliul Judeţean Maramureş, prin Biroul Relaţii Internaţionale,

participă la implementarea proiectului MORE4NRG (Măsurarea progresului regiunilor în

domeniul surselor regenerabile de energie şi eficienţei energetice) finanţat prin programul

de cooperare interregională INTERREG IVC şi încadrat la prioritatea 2 «Mediu şi

prevenirea riscurilor».

Obiectivul proiectului este de a contribui la elaborarea şi îmbunătăţirea strategiilor

regionale pentru creşterea eficienţei energetice şi a utilizării surselor regenerabile de

energie, prin schimb de bune practici cu privire la politicile de energie durabilă şi prin

realizarea în comun a unui instrument integrat de măsurare a efectelor strategiilor

regionale pentru energie durabilă.

Proiectul INTER PARES - Instrumente inovatoare pentru uniuni de provincii cu privire la

reglementările în domeniul surselor regenerabile de energie - este finanţat prin programul

Energie Inteligentă-Europa, partenerul lider fiind Uniunea Provinciilor Italiene (UPI).

România este reprezentată în proiect de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din

63

România (UNCJR) care, în urma unui proces atent de selecţie, a ales judeţul Maramureş

ca partener asociat pentru implementarea proiectului.

Proiectul INTER PARES intenţionează să sprijine autorităţile locale în implementarea şi

elaborarea de politici şi strategii care să promoveze producerea de energie electrică din

surse regenerabile. Pentru a impulsiona investiţiile este esenţial ca barierele

administrative şi ne-administrative care blochează creşterea producţiei de energie

electrică din SRE să fie reduse.

II.2.1.2 Harti- planul localizarii teritoriului

De când a fost lansat în 1991, Leader a oferit comunităţilor rurale din UE instrumentele

necesare pentru a juca un rol activ în modelarea propriului lor viitor. A evoluat de-a

lungul timpului, odată cu celelalte politici agricole comune.

Informaţiile care reies din evaluări şi cele aduse de factorii rurali interesaţi arată că

abordarea Leader este un instrument care funcţionează eficient în situaţii şi în tipuri de

zone diferite, prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse

ale zonelor rurale. De aceea, a devenit o parte integrantă a politicii de dezvoltare rurală.

Încurajând participarea locală în elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare

durabilă, abordarea Leader se poate dovedi o resursă de valoare în politica rurală viitoare.

În perioada de programare 2007-2013, Leader nu se mai vrea un program separat, ci

integrat („încorporat”) în toate programele naţionale/regionale de dezvoltare rurală.

Datorită acestui lucru, este posibilă aplicarea abordării Leader pe o scară mult mai largă

şi într-o serie mult mai vastă de activităţi de dezvoltare rurală decât până acum.

Diferitele abordări privind dezvoltarea rurală, experimentate înainte de începutul anilor

’90, erau în general sectoriale, concentrându-se îndeosebi asupra fermierilor şi urmărind

încurajarea modificării structurale a agriculturii. Abordarea se făcea „de sus în jos”,

cu ajutorul unor planuri de susţinere decise la nivel naţional sau regional. Factorii locali

interesaţi nu erau întotdeauna încurajaţi să dobândească abilităţi care să le permită să

proiecteze singuri viitorul propriilor lor zone.

Abordarea „de jos în sus”, axată pe zonă, implicând comunităţile locale şi sporind

valoarea resurselor locale, a început, treptat, să fi e considerată o modalitate nouă de a

crea locuri de muncă şi societăţi economice în zonele rurale.

Leader a început ca un mod experimental de a reuni, la nivel local, diferite proiecte şi

idei, factori interesaţi şi resurse. S-a dovedit a fi un instrument ideal pentru testarea

modului de extindere a oportunităţilor pentru zonele rurale. Porţiunea teritoriului UE în

care se aplică abordarea Leader, numărul grupurilor Leader şi nivelul finanţării alocate

abordărilor de tip Leader au crescut considerabil de la lansarea în 1991 a programului

Leader.

64

Harta europeana leader + (2008)

65

În termeni de politică, Leader a fost introdus ca o „Iniţiativă Comunitară”, fi nanţată din

Fondurile Structurale ale UE. Au existat trei generaţii de Leader: Leader I (1991-1993),

Leader II (1994-1999) şi Leader+(2000-2006).

În această perioadă, statele membre şi regiunile au avut programe Leader autonome fi-

nanţate separat din fonduri rezervate la nivelul UE. Începând cu 2007, abordarea Leader

este integrată („încorporată”) în politica globală de dezvoltare rurală a UE. Aceasta

înseamnă că Leader este inclus în programele naţionale şi regionale de dezvoltare rurală

sprijinite de UE, alături de alte axe de dezvoltare rurală. Din 2007, finanţarea axei Leader

se face din suma globală acordată fi ecărui stat membru de către UE, în conformitate cu

noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), pentru a sprijini

dezvoltarea rurală.

In Romania au existat si exista o serie de initiative in dezvoltare comunitara, cum ar fi:

grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER.

Harta GAL-urilor implementate pe teritoriul Romaniei - 2010

66

2010 GAL Mara Natur

67

68

69

II.2.1.3 Populatie-Demografie

70

Populatie 2004 2008 Evolutie Soldul

migrarii

2008

Soldul

natural

2008

Sub 15

ani

Peste 60

ani Populati

a activa

Somaj

Baia Sprie

16100 16521

+421

-4

18

3.840

1.782 6.573 600

Băiuţ 2728 2497 -231 -1 0 752 409 1.230 117

Cerneşti 3776 3696 -80 -1 -22 845 779 1.851 47

Copalnic Mănăştur

5821

5794 -27 0 -32 1.173 1.304 2.545 114

Coroieni

2351 2284

-67

0

10

458

535 1.174 66

Dumbrăviţ a

4440

4367 -73 -1 -20 888 902 2.096

102

Groşi 2387 2550 +163 0 -17 415 518 970 43

Lăpuş 3926 3888 -38 0 3 973 682 1.957 159

Recea

5379 5642

+263

1

-16

935

1.001 2.212 33

Suciu de Sus

4179

4024 -155 0 -18 1.732 1.191 2.705

116

Vima Mică

1578

1452 -126 0 -16 316 542 870 15

Cupşeni 3838 3636 -202 0 -23 983 889 2.224 49

Şişeşti

5547 5449

-98

0

-9

1.290

805 2.374 90

Coltau 2140 2249 +109 0 36 522 471 911 64

Grosii Tiblesului

2180 2127 -53 0 -8 587 408 832 101

Total 66370 66176 -194 -6 -114 15709 12218 30524 1716

%

100%

-0,29%

-0,01%

-0,17%

23,74%

18,46%

46,13%

2,60%

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

Subliniem vechimea locuirii acestor teritorii, fapt confirmat de numeroasele descoperiri

arheologice şi de atestãrile documentare ulterioare.

De-a lungul timpurilor s-au conturat arii de mare concentrare a populaţiei, cantonatã în

sate, regiunea fiind locuitã încã din paleolitic şi epocile bronzului şi fierului.

Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor se leagã de cultivarea pãmântului, creşterea

animalelor şi lucru la pãdure, toate practicate prin vechi sisteme tradiţionale.

71

Pe fondul politicii geodemografice nationale au evoluat si componentele sporului

migratoriu, s-a înregistrat cunoscutul “exod rural”, care a avut consecinte dintre cele

mai negative pentru sate, atât sub aspectul reducerii numarului de locuitori, cât si a

îmbatrânirii populatiei rurale.

În aceste conditii, este deosebit de riscant sa se afirme ca în etapa imediat urmatoare vor

fi înregistrate intrari de populatie cât de cât semnificative la nivelul teritoriului analizat.

Se are totusi în vedere un început de reemigrare urban-rural, se contureaza o anumita

situatie de crestere a populatiei, evidenta în arealele GAL-ului Mara Natur, fenomenul

înregistrand insa o evolutie foarte lenta. Odata cu scaderea potentialului demografic,

scade incontestabil si latura calitativa a populatiei, prin îmbatrânire, reducerea

capacitatii informationale, a intelectualitatii si în final printr-o scadere a

potentialului economic (agricultura de subzistenta reprezinta o regula pentru majoritatea

gospodariilor taranesti).

Problema esentiala este cea a somajului, care se caracterizeaza prin modificari destul de

semnificative de la o perioada la alta, în raport de restructurarea diferitelor activitati, în

primul rând a celor industriale. In graficul urmator se prezinta evolutia populatiei ocupate

esalonata pe diverse domenii de activitate:

72

In vederea reducerii ratei somajului, în prezent se încearca o serie de masuri cu privire la

reconversia fortei de munca si reorientarea ei spre agricultura. Cu un nivel de instruire

insuficient este greu de presupus a forma categoria fiermierilor rurali, capabili de

performante economice notabile în domeniul agricol. Se cer de asemenea masuri de

coagulare a intereselor pentru satul natal din partea celor stabiliti la orase.

Incurajarea remigratiei trebuie facuta prin sustinerea unei infrastructuri de comunicatii

acceptabile (drumuri rurale, telefonie) (cei stabiliti în orase, cu salarii mici ori someri

industriali ar fi încurajati sa revina la “vetre” în conditiile unui contact facil cu urbanul,

pe care nu-l pot abandona brusc, cel putin din considerente de confort, igiena si

scolarizare pentru copii);

Satul trebuie sa capete o polivalenta functionala si o infrastructura adecvata. Mica

industrie, comertul modern si eficient, agroturismul etc, trebuiesc secondate de alte

activitati tertiare locale. Satul pe care dorim sa-l edificam nu este un sat al “taranilor”, ci

un sat al unei populatii cu o diversa paleta ocupationala, capabila sa ofere atât împlinirea

aspiratiilor profesionale cât si un trai mai civilizat.

Staruintei diabolice de a spori numarul oraselor si ponderea populatiei urbane trebuie sa i

se opuna o politica realista de promovare sustinuta a dezvoltarii rurale. Din punctul de

vedere al calitatii vietii ele ar trebui sa se situeze peste nivelul mediu al marilor

aglomeratii urbane, sa se transforme în centre cautate si râvnite de cei care nu mai sunt

atrasi de “mirajul orasului” .

Plecând de la populaţia totală a localităţilor din zona Mara Natur, observăm că marea ei

majoritate este dată de populaţie rurală, cele mai multe dintre comune avand o funcţie

agricolă, urmate apoi de cele cu funcţie mixtă, iar cele cu funcţie industrială fiind în

număr mai redus.

Unităţile administrative cu funcţie industrială corespund, în general, urbanului, dar şi

unor aşezări rurale situate în apropierea oraşelor sau în zonele în care apar o serie de

resurse naturale sau mici unităţi industriale.

Pe ansamblu, populaţia totală a regiunii GAL Mara Natur a cunoscut o creştere în

intervalul 2004-2009 fenomen determinat de noile condiţii social-economice, adică

creşterea şomajului în mediul urban şi reimproprietărirea cu pământ în rural, fapt ce a

condus la atragerea unei oarecare forţe de muncă, prin procesul de remigraţie.

Se remarca faptul ca evoluţia numerică negativă a populaţiei din mediul rural este

direct proporţională cu distanţa faţă de căile de comunicaţie, mai precis cu gradul de

izolare al acestora.

73

Volumul populaţiei

Comuna

Total Populaţie

Din care – număr de locuitori:

Sub 1000

1000- 1999

2000- 4999

5000- 7999

8000 şi Peste

Baia Sprie 16521 16521

Băiuţ 2497 2497

Cerneşti 3696 3696

Copalnic Mănăştur 5794 5794

Coroieni 2284 2284

Dumbrăviţa 4367 4367

Groşi 2550 2550

Lăpuş 3888 3888

Recea 5642 5642

Suciu de Sus 4024 4024

Vima Mică 1452 1452

Cupşeni 3636 3636

Şişeşti 5449 5449

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

Densitatea populaţiei

Comuna

Total populaţie număr de locuitori

Total supraf. În

admin. Km2

Din care:

Sub 30

30 – 49,9

50 – 79,9

80 – 99,9

100 şi peste

Baia Sprie 16521 96 172

Băiuţ 2497 114 22

Cerneşti 3696 96 38

Copalnic Mănăştur 5794 117 49

Coroieni 2284 67 34

Dumbrăviţa 4367 52 85

Groşi 2550 24 108

Lăpuş 3888 87 45

Recea 5642 44 129

Suciu de Sus 4024 114 35

Vima Mică 1452 77 19

Cupşeni 3636 90 41

Şişeşti 5449 90 61

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

74

Dependenta economica:

75

Gradul de ocupare a populaţiei

Comuna

Total populaţ

ie

Total popul aţie

activă

din care:

În activitate Şomaj

total

din care:

Total

din care

Privat

Stat

bărbaţi Femei

Până la 30 ani

30 – 50 ani

Peste 50 ani

Până la 30 ani

30 – 50 ani

Peste 50 ani

Baia Sprie 16521 6.573 5.973 2.612 3.361 600 84 91 137 175 101 12

Băiuţ 2497 1.230 1.113 399 714 117 18 28 5 25 34 7

Cerneşti 3696 1.851 1.804 663 1.141 47 11 8 3 11 12 2

Copalnic Mănăştur 5794 2.545 2.431 754 1.677 114 18 28 6 29 30 3

Coroieni 2284 1.174 1.108 480 628 66 22 8 2 15 16 3

Dumbrăviţa 4367 2.096 1.994 682 1.312 102 18 30 2 16 31 5

Groşi 2550 970 927 321 606 43 13 14 2 7 6 1

Lăpuş 3888 1.957 1.798 632 1.166 159 33 35 3 41 45 2

Recea 5642 2.212 2.179 921 1.258 33 8 7 0 8 9 1

Suciu de Sus 4024 2.705 2.589 996 1.593 116 23 28 2 29 30 4

Vima Mică 1452 870 855 221 634 15 3 5 0 4 2 1

Cupşeni 3636 2.224 2.175 722 1.453 49 15 6 1 12 12

Şişeşti 5449 2.374 2.284 817 1.467 90 24 19 3 25 18 1

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

76

77

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

În conditiile economiei tãrãnesti traditionale, dependenta omului fatã de mediu se face

încã simtitã. Conditiile de mediu îsi pun amprenta asupra profilului ocupational al

locuitorilor - agriculturã în zonele de ses, pãstorit si agriculturã montanã si lucru la

pãdure în zonele mai înalte - si ca urmare domeniul culturii materiale, care cuprinde

îndeosebi mijloacele de productie proprii economiei tãrãnesti, se diferentiazã.

Poluare

Calitatea aerului în orasul Baia Sprie este alterată în mod semificativ de noxele emise de

SC Romplumb SA Firiza care prelucrează minereu de plumb. Ca urmare aerul este

puternic poluat de către procesele de producţie cu dioxid de sulf şi particulele de praf care

conţin mari cantităţi de praf, cadmiu şi arsen.

Eliminarea plumbului în atmosferă se face sub formă de aerosoli care se transformă apoi

prin condensare în formaţiuni cu mare stabilitate în aer aderând la funingine, particule de

cărbune nearse etc. putând fi transportat până la mari distanţe afectând astfel mediul pe

mari suprafeţe.

Poluanţii aerului alcătuiţi din gaze toxice, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie

sunt vehiculaţi la distanţă datorită mişcării maselor de aer, caracteristice fiecărei zone,

proces ce este dependent de condiţiile de dispersie ce depind de factorii climatici legaţi de

inversiunile termice, dominanţa unor vânturi în curenţii de aer, de geomorfologia zonei

etc.

De asemenea mediul hidric, apele de suprafaţă şi apele subterane freatice contribuie la

transportul şi diseminarea poluanţilor la mari distanţe.

Calitatea solului este şi ea afectată de aceste procese de transport ale elementelor

poluante de către aer şi apă, aria de diseminare a acestora fiind dependentă de procesele

de sedimentare- decantare- depunere a particulelor poluante sau de extinderea ariilor

ploilor acide.

Sterilul de mină provenit din săparea lucrărilor miniere, atât în fazele de exploatare cât şi

în cele de exploatare a substanţelor minerale utile, este depozitat în halde de steril plasate

în apropierea lucrărilor miniere.

Sterilul depus în iazurile de decantare în apropierea uzinelor de preparare a

minereurilor poate fi antrenat de către vânturile mai puternice şi genera mari cantităţi de

praf care afectează terenurile din jur precum şi aşezările umane.

Direcţia dominantă a vântului dinspre nord-vest care caracterizează teritoriul aflat în

studiu, favorizează aducerea unui important aport poluativ peste teritoriu.

Cu cât nivelul emisiilor este mai ridicat cu atât eficienţa energetică este mai scăzută iar

preţurile pentru energie electrică, termică şi pentru apa caldă sunt mai ridicate. Eficienţa

scăzută este ea însăşi o problemă de mediu, reprezentand o problemă economică (pentru

industrii) şi una socială (pentru populaţie).

78

Se constată o creştere alarmantă a gradului de poluare a solului cu plumb, zinc, cupru,

mangan, cadmiu, cobalt provenite de la industria extractivă şi metalurgică. Sursele de

poluare sunt apele de mină, haldele de steril neprotejate împotriva vântului şi apele de

şiroaie ce provin de pe aceste halde. Metalele grele din sol modifică însuşirile chimice

ale acestuia rezultând un sol acid. De asemenea, excesul de metale grele determină o

creştere a acidităţii hidrolitice şi o scădere a elementelor nutritive din sol.

Din industria metalurgică cantitatea cea mai importantă de deşeuri o constitue zgura din

procesul tehnologic care este însă utilizată ca materie primă în procesul de flotaţie.

In zona localităţii Băiuţ sunt depozitate concentrate de pirită sau concentrate de plumb şi

zinc care nu corespund calitativ. Datorită depozitării necorespunzătoare precum şi a

degradării lor în timp există pierderi de concentrate în apropierea depozitelor fapt care

duce la creşterea acidităţii solului.

Din activitatea de gospodărie comunală rezulta o cantitate de deşeuri menajere care sunt

depozitate în halde fără a li se aplica tratamente specifice.

La nivelul fondului forestier existent, pădurile puternic afectate de poluare sunt pădurile

de stejar brumăriu, gârniţă, salcâm, pini şi plopi euroamericani. Funcţie de procentajul de

arbori foarte grav bolnavi şi morţi, foarte afectate sunt pădurile de stejar brumăriu,

salcâm şi gârniţă. De asemenea păduri puternic afectate sunt cele de stejar pedunculat,

gorun şi cer, pe când cele de molid au o stare relativ bună de sănătate. Cea mai bună stare

de sănătate o prezintă pădurile de fag. În cadrul pădurilor din perimetrul studiat cele mai

afectate de către poluare sunt speciile de foioase.

Când secetele se combină cu poluarea consecinţele sunt dezastruoase.

Creşterea nevoilor societăţii umane, pe măsura sporirii ei numerice, dar şi a cerinţelor ei

de bunăstare materială şi spirituală a determinat o intervenţie antropică de dimensiuni

apreciabile asupra ecosistemelor; efectele se văd frecvent în deteriorarea structurii şi

funcţiilor ecosistemelor, în scăderea potenţialului lor productiv, în limitarea lor de a

asigura o calitate superioară a vieţii.

Managementul deşeurilor

Se doreste aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în teritoriu şi

soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a problemelor specifice acestui domeniu prin:

Incurajarea eliminarii poluării solului, apei subterane, aerului, patrimoniului

natural si construit şi peisajului în interiorul localităţilor şi zonele adiacente

cauzata de existenta depozitarii sau incinerarii necorespunzătoare de deseuri

Promovarea educaţiei ecologice şi informări în legătură cu efectele negative ale

poluării cu deşeuri menajere

79

Incurajarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, în toate localităţile zonei

De asemenea, prin proiecte in derulare pe Programul Operational Sectorial de Mediu

(POS Mediu), gropile ecologice din sate, comune vor fi închise, iar deseurile menajere

vor fi transportate, din fiecare localitate, la cele două gropi ecologice de gunoi, care se

vor construi în Maramureş. Unul dintre amplasamente este în zona Recea (localitate din

GAL Mara Natur), pe o păşune între Arieşu de Pădure şi Coltău, pentru că autorităţile

locale din Recea şi-au dat acordul pentru realizarea unui asemenea obiectiv.

Trebuie de asemenea incurajate investitii in selectarea, sortarea, recuperarea, valorificarea

sau depozitarea deşeurilor, inclusiv cele provenite din ambalaje sau deseuri industriale

nepericuloase (ex: valorificarea energetica a rumeguşului şi a deşeurilor rezultate din

prelucrarea lemnului).

POS Mediu – cel mai important program de asistenta fianciara pentru infrastructura de

mediu – este conceput pentru a fi un catalizator pentru o economie mai competitiva, un

mediu mai curat si o dezvoltare regionala mai echilibrata.

Obiectivul global al POS Mediu vizeaza îmbunatatirea standardelor de viata ale

populatiei si a standardelor de mediu si, în acelasi timp, contribuie substantial la

realizarea angajamentelor de aderare si la respectarea legislatiei de mediu.

În cadrul Masurii ISPA nr. 2003 RO/P/PA/013-6 „Asistenta Tehnica pentru pregatirea

proiectelor în domeniul gestiunii deseurilor”, pentru judetul Maramures a fost aprobat

Master Planul judetean pentru sectorul de deseuri, care identifica masurile necesare

pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor în conformitate cu

obligatiile legale, pentru o perioada de 20 de ani, 2006-2026.

Trebuie mentionata de asemenea si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru

Gestionarea Integrata a deseurilor menajere în judetul Maramures infiintata cu scopul de

a stabili si gestiona un sistem integrat de management si colectare selectiva si ecologica a

deseurilor la nivelul membrilor.

Patrimoniu natural

Un obiectiv primordial il consta garantarea protejării şi utilizării durabile a ariilor

naturale valoroase şi a biodiversităţii.

Patrimoniul natural aferent regiunii GAL în studiu se compune dintr-o succesiune

de tipuri de relief, cu geneza, structura geologica si morfologie diversa, vai în chei,

defilee, cascade, un bogat fond forestier si cinegetic, cu rauri si lacuri naturale si

antropice, unele cu amenajari pentru agrement si piscicultura, precum si numeroase

izvoare cu ape minerale (utilizate, cel putin în faza actuala, doar pe scara locală).

80

Dintre ecosistemele naturale au fost identificate până în prezent o parte din bunurile de

patrimoniu natural, considerate cele mai valoroase, care necesită un regim special de

ocrotire. În zona studiată au fost identificate două categorii de arii naturale protejate

(rezervaţie naturală şi monument al naturii), fiind indicate în lista mai jos.

Rezervaţii şi obiective naturale

Nr. crt.

Denumirea şi locul monumentului naturii şi a rezervaţiilor ştiinţifice

Suprafaţa Ha

Obiectivele special ocrotite în rezervaţie

1

Rezervaţia fosilieră „Răzvan Givulescu” Chiuzbaia situată în hotarul satului Chiuzbaia- Monument al naturii

500

Punctele fosiliere de pe pârâul Jidovoaia şi Valea Plopilor, unde în diatomit se păstrează fosilele care alcătuiau pădurea cu 1.200.000 ani în urmă.

2

Arcer – Ţibleş Bran, aflat în Groşii Ţibleşului

150

Geologic – floristic – peisagistic Conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice

3

Rezervaţia naturală Cheile Babei, situată în raza comunei Coroieni, staul Baba

15

Formaţiune geologică şi fosiliferă de o deosebită valoare peisagistică.

4

Lacul Albastru de pe versantul sudic al dealului Dosul Minei, în hotarul oraşului Baia Sprie

0,5

Rezervatie naturala -Loc unic în Ţară prin origine şi compoziţia apei

5

Peştera cu oase, situată în raza comunei Băiuţ, satul Poiana Botizii

0,5

Monument al naturii - Formaţiune geologică de importanţă documentară

6 Arboretul de castan comestibil Tăuţii de Sus

500

Forestiera

7

Defileul Lăpuşului (confluenţa râului Lăpuş cu râul Cavnic, în Munţii Preluca)

Lungime 25 km

Geologic – peisagistic

8 Mlaştina Tăul Negru din Munţii Lăpuşului – Baiut

1 Rezervatie naturala -Specific floristic de mlaştină

Sursa: Agenț ia pentru Protecț ia Mediului Maramures

Mai exista arii naturale protejate constituite prin Hotarare de Consiliu Local, de exemplu:

o Peştera Ponorul Jitelor din Grosii Tiblesului constituita prin H.C.L. nr. 32/2005 (arie naturală geologică şi faunistică, categoria a III-a IUCN).

81

Rezervaţia ARCER – ŢIBLEŞ – BRAN Cheile Babei

Lacul Albastru- Baia Sprie

Pestera cu oase-Poiana Botizii Arboretul de castan comestibil-Tautii de Sus

82

Defileul Lăpuşului

Natura 2000

4 SCI-uri - Situri de importanţă comunitară (desemnate prin Ordin nr. 776/2007 privind

declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România) sunt cuprinse si pe teritoriul GAL Mara Natur:

- Arboretele de castan comestibil - Baia Mare (8%);

- Defileul Lăpuşului - Boiu Mare (1%), Coaş (2%), Copalnic-Mănăştur (<1%),

Remetea Chioarului (4%), Şomcuta Mare (3%), Târgu Lăpuş (<1%), Vima

Mică (9%);

- Gutâi Creasta Cocoşului - Budeşti (1%), Cavnic (2%), Deseşti (2%), Ocna

Şugatag (1%), Şişeşti (2%);

- Valea Izei şi Dealul Solovan - Băiuţ (<1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15%),

Botiza (99%), Budeşti (<1%), Călineşti (1%), Dragomireşti (95%), Groşii

83

Ţibleşului (2%), Ieud (>99%), Lăpuş (<1%), Moisei (<1%), Onceşti (20%),

Poienile Izei (>99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%),

Şieu (>99%), Sighetu Marmaţiei (15%), Strâmtura (27%), Vadu Izei (14%).

Pestera din Dealul Solovan Valea Izei

Prezentarea zonelor existente in reteaua Natura 2000:

Numele zonei

Suprafata

in ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor

privind Habitatele, Pasari, Habitate si Pasari)

Arboretele de castan

comestibil

1897,1 Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare

a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

diversităţii biologice şi se mai urmăreşte dezvoltarea

durabilă a zonei.

Rezervaţia se situează pe marginea sudica a munţilor

Gutâi în zona sa centrală, până la zona de racord cu

depresiunea sedimentară Baia Mare. Partea sudică, de

racord cu depresiunea Baia Mare, se grefează pe roci

sedimentare panoniene şi subordonat sarmaţiene.

84

Vegetaţia corespunzătoare: Castanea sativa, Quercus robur,

Acer pseudoplatanus, Tibia tomentosa, Cerasus avium, Corylus

avelana, Crataegus sp., Vaccinium dicranium, Calluna vulgaris,

Polytricum sp.

Directiva Habitate 92/43/EEC Directiva Păsări 79/409/EEC

Gutâi Creasta Cocoşului 693,2 Creasta Cocosului este o rezervatie naturala care se

afla in Muntii Gutai, la circa 30 km nord de orasul

Baia Sprie. Denumirea este data de localnici datorita

aseamanarii crestei privite dintr-un anumit unghi cu o

creasta de cocos.

Directiva Habitate 92/43/EEC Directiva Păsări 79/409/EEC

Valea Izei şi Dealul Solovan

47692,8

Dealul Solovan este format din roci sedimentare

(gresii, argile, conglomerate) in general orizontal

situate. Pe portiunile abrupte ( cu pante de peste 30-40

grade) roca este la suprafata (la Ciredi, pe alocuri pe

serpentine, deasupra gradinii Bota), iar in cateva

cazuri s-au format alunecari de teren (Lazu Sesului,

Val. Spinului ). In partea superioara a serpentinelor se

gaseste o pestera sapata de ape de precipitatii in gresii

oligocene, numita Pestera din Dealul Solovan.

Directiva Habitate 92/43/EEC Directiva Păsări 79/409/EEC

Defileul(Cheile) Lăpuşului 1487,1 Scopul instituiriii rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

diversităţii biologice.

Aria narurală protejată este constituita din cursul

raului Lapus intre localitatea Razoare si confluenta cu

raul Cavnic ( Impreunaturi), având lungimea de 25,00

85

km, iar altitudinea medie la care se găseşte este de 220

m.

Aici se găseşte un defileu epigenetic considerat unicat

în România prin dimensiuni şi prin rocile în care se

dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcar şi

dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare

de tip canion (Vima Mică - Sălniţa, Buteasa Râu - La

Împreunătură) şi are în versanţi custuri stâncoase

(Custura Cetăţelii, Custura Vimei), pereţi şi pinteni

stâncoşi, cascade (La Pişătoare) şi peşteri.

Directiva Habitate 92/43/EEC

Directiva Păsări 79/409/EEC

Sursa: Agenț ia pentru Protecț ia Mediului Maramures

Se urmareste gospodarirea acestor zone protejate prin menţinerea sau reabilitarea stării ecologice optime a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice şi, dacă este cazul, refacerea statutului favorabil de conservare.

Pentru dovedirea includerii pe teritoriul parteneriatului a siturilor Natura 2000, prezentam

atasat Planului de Dezvoltare, documentul eliberat de catre Agentia pentru Protectia

Mediului, document care certifica acest aspect.

Arealul montan, care adăposteşte o serie de specii faunistice de interes cinegetic, permite

dezvoltarea formei de turism aferente, monitorizarea acestei activirăţi impunându-se în

vederea protejării speciilor ocrotite şi prevenirii actelor de braconaj.

II.2.1.5 Patrimoniu architectural si cultural

In zona de studiu s-a păstrat până în prezent o mare bogăţie de valori culturale încă

insuficient evaluate şi valorificate a caror protecţie costituie principalul obiectiv al

strategiei pentru domeniul patrimoniului cultural autohton.

Aceasta zona incadrata de GAL Mara Natur este posesoarea unui bogat si complex

patrimoniu cultural, a carui traditie istorica multimilenara este dovedita de numeroasele

vestigii arheologice descoperite în acest spatiu, de prezenta unui numar impresionant de

monumente istorice, de arhitectura si de arta plastica, precum si de marea diversitate a

obiceiurilor si activitatilor etnofolclorice traditionale transmise din generatie in generatie.

Conditiile specifice ale dezvoltarii istorice, economice si social- politice ale acestei

regiuni, induse de pozitionarea geografica (în partea de nord- vest a tarii) si de conditiile

86

fizico- geografice specifice (caracterizate de prezenta apropape tuturor formelor majore

de releif existente la noi în tara) au avut o reflectare particulara în cultura si traditiile

populatiei.

Este prezent pluralismul cultural, situaţie valabilã în regiunea studiatã, un adevãrat

mozaic de subculturi, cu substrat etnic şi religios, o societate multiculturalã. Studii

empirice au confirmat cã existã o corelaţie pozitivă între modernizare şi gradul de

urbanizare. Ea poate fi extrapolatã şi asupra culturii: cu cât este mai urbanizatã o regiune

cu atât este mai avansatã modernizarea, deci implicit nivelul cultural al populaţiei. Se

poate constata concentrarea activitãţii culturale şi a infrastructurii aferente regiunii

studiate a GAL, în osasul Baia Sprie.

Desi în cuprinsul zonelor etnografice, pe lângã populatia româneascã majoritarã trãiesc si

alte etnii, în peisajul etnografic de ansamblu se surprind trãsãturi comune, datorate unor

îndelungate convietuiri si ca urmare în decursul timpului s-au statornicit schimburi

permanente de bunuri materiale si culturale. În egalã mãsurã, influentele venite pe diferite

cãi reprezintã în fond o prelungire a mostenirii culturale de veche traditie si o continuã

îmbogãtire a unitãtii fondului originar, imprimând adeseori creatiilor din domeniul

culturii materiale si spirituale trãsãturi specifice zonale.

Unitar sub aspect istoric, etnografic, folcloric, lingvistic şi geografic (depresiune

intracarpaticã tipicã ), teritotiul Mara Natur se incadreaza in inedita vatra etnoculturala a

Maramuresului.

Civilizatia ruralã din regiunea Mara Natur oglindeste un mod de viatã specific ce se

caracterizeazã prin vechime si continuitate. Ea se constituie într-un ansamblu de valori

materiale si spirituale si reprezintã totalitatea cunostinselor tehnice prin care omul a

valorificat un potential natural foarte variat, de la cel montan la cel de câmpie, inclusiv

treapta intermediarã a dealurilor si podisurilor, în vederea organizãrii vietii sale social -

economice.

Astfel, reţeaua de aşezãri, indiferent de rang, s-a nãscut şi format pe un puternic fond

tradiţional, ca un produs propriu şi specific de civilizaţie româneascã, având un caracter

unitar impus de specificitatea ocupaţiilor – cultivarea pãmântului, creşterea animalelor,

exploatãri forestiere, iar mai recent prin valorificarea resurselor subsolului.

Pãstoritul este o ramurã cu pondere însemnatã în economia acestui spatiu rural, care este

prin excelenţã agropastoralã. Obiceiurile şi practicile magice ( “ focul viu “, descântecele

pentru sãnãtatea animalelor, împreunatul oilor ş.a. ) pledeazã pentru vechimea acestei

ocupaţii. Referindu-ne numai la “ împreunatul oilor “ sãrbãtoare îndãtinatã în zonã,

remarcãm cã nici un moment din viaţa agrarã a satelor nu prezintã atâta interes economic

şi nu adunã atâta lume ca aceste forme asociative ce marcheazã începutul activitãţilor

pastorale.

Sistemul autarhic al regiunii a impus şi practicarea unor meşteşuguri care sã satisfacã

87

necesitãţile gospodãreşti sau ale comunitãţilor. Astfel ţesutul, confecţionarea ţolurilor,

cergilor, covoarelor, a pãnurilor pentru piesele de port, a ştergarelor ş.a. au determinat

apariţia unor centre specializate care - şi valorificã produsele şi “ prin Tarã “.

Maramureşul este o zonã etnograficã în care prelucrarea lemnului este o îndeletnicire de

veche şi frumoasã tradiţie. Aproape cã nu existã obiect în gospodãrie, casã, anexe gos

podãreşti etc. în care lemnul sã nu constituie materialul de bazã.

În ceea ce priveşte arhitectura, în aceasta zona ea reprezintã o simbiozã dintre om, prin

creaţiile sale, şi mediul geografic, iar materialul de construcţie a fost dintotdeauna stejarul

şi mai rar bradul sau molidul. Aproape cã nu existã piesã din ansamblul gospodãriei care

sã nu se impunã prin echilibrul proporţiilor sau sculpturile realizate ( porţi,

ancadramentele de la uşi, ferestre ).

Îmbinarea utilului cu frumosul reprezintã o caracteristicã definitorie a artei rurale din

regiune. Ce exemplu mai edificator poate fi decât “ poarta maramureşanã “, realizatã în

diverse sisteme constructive, sculptate în relief cu motive ca “ funia “, “ pomul vieţii “, “

crucea “, “ soarele “ ş.a. Dar culmea artei de a construi în lemn o întruchipeazã vestitele

biserici de lemn construite în veacurile XIV – XVIII. Aceste lãcaşe de cult ortodox şi-au

câştigat de foarte mult timp o faimã în întreaga lume. Aceste biserici de lemn, împreunã

cu cimitirele( semnele de morminte ), troiţele şi porţile de intrare, reprezintã ansambluri

arhitecturale de o extraordinarã valoare, o chintesenţã a artei cioplitorilor în lemn.

In microregiune exista biserici vechi de lemn dintre care 2 fac parte din patrimoniul

UNESCO. Acestea pot fi vizitate la Surdesti (comuna Sisesti) si Plopis (comuna Sisesti).

Biserica de lemn de la Surdesti a fost construită în 1721 sub directa supraveghere a lui

Toma Macarie si poartă hramul Sfinț ilor Arhangheli Mihail ș i Gavril.

Este considerată ca fiind cea mai înaltă construcț ie veche din lemn de stejar, turnul

măsurând 54m, înălț imea totală de la sol fiind de 72m. Pe langă înălț imea impunătoare,

trebuie remarcat că este singura biserică din Ț ara Chioarului care are acoperiș cu poală

dublă. De asemenea, este unic în această zonă ș i pridvorul cu două rânduri de arcade

suprapuse. Picturile interioare au fost realizate de zugravul Ș tefan din Ș iș eș ti în 1783

ș i reprezintă scene biblice din Vechiul ș i Noul Testament. Frumuseț ea bisericii este

sporită de existenț a brâului în funie rasucită.

88

Biserica de la Plopiș poartă hramul Sfinț ilor Arhangheli Mihail ș i Gavril, hram ce se

sărbătoreș te în fiecare an la data de 8 nioembrie. Datele care atestă sfinț irea bisericii

sunt extrase dintr-un document gasit în piciorul prestolului. De asemenea, s-au descoperit ș i cele 49 de monede, depuse câte una de fiecare familie din sat care a participat la

ctitorirea bisericii. In ciuda dimensiunilor relativ modeste ale bisericii: 17m lungime, 7m lăț ime ș i 47m

inălț ime, biserica din Plopiș se remarcă prin proporț iile sale bine echilibrate, lucru ce

o face să se înscrie în categoria construcț iilor religioase bine închegate.

Inscripț ia de pe spatele icoanei de prestol atestă faptul că biserica a fost pictată de

Ș tefan Zugravul.

Meşteşugurile ţãrãneşti din Lãpuş au cunoscut o înfloritoare dezvoltare. Sã amintim, de

centrele de olari de la Lãpuş ( ceramicã roşie decoratã în dungi şerpuite sau drepte în

culori brune şi verzi, de forme deosebite ), de cele de prelucrare a lemnului ( mobilier

ţãrãnesc, “ mese cu secrie “, laviţe de lemn sculptate sau pictate prezente şi astãzi în

casele lãpuşenilor ), sau instalaţiile tehnice ţãrãneşti acţionate de forţa motricã a apelor:

mori cu roatã verticalã, de pivele cu ulei sau pentru ţesãturi grupate pe râul Lãpuş sau

Valea Ţibleşului, unele prezente şi astãzi în peisajul zonei.

Gospodãriile, nu numai cele de la munte si de la deal, dar si cele de la câmpie, stânile,

morile, pivele, bisericile, mobilierul, uneltele, mijloacele de transport, pe pãmânt si pe

ape, o bunã parte din obiceiuri, din viaţa spiritualã ( creatia literarã si artisticã ) a

tãranului sunt strâns legate de codru, de civilizatia lemnului.

În aceasta zona gospodãriile formeazã ansambluri unitare îmbrãcând forme specifice:

gospodãrii cu curţi duble în Ţara Lãpuşului sau gospodãrii deschise în Chioar;

Aşezãrile se desfãşoarã de-a lungul vãilor şi se integreazã armonios în peisajul natural al

regiunii. Dacã satele din lungul vãilor ( “ josânarii “ ) au structurã adunatã, cu cât ne

apropiem de rama montanã a depresiunii, nota specificã o dau aşezãrile de tip rãsfirat sau

risipit ( “ susânarii “ ), multe dintre aşezãri cu douã biserici ( “ din deal “ şi “ din şes “ ).

Portul încã viu mai ales în zilele de sãrbãtoare se impune, dupã arhitecturã, ca a doua

trãsãturã specificã zonei. Diferenţiat dupã anotimp, vârstã, sex, lucru sau sãrbãtoare, într-

o cromaticã ce aminteşte de o deosebitã sensibilitate artisticã ( alb, roşu, galben, negru,

89

albastru, gri ), portul popular se impune de semenea ca unicat în ansamblul creaţiilor

artistice de acest fel din ţara noastrã.

Dacã la cele menţionate mai sus amintim şi multitudinea obiceiurilor de iarnã ( colin - de,

jocuri cu mãşti - “ viflaimul “, “ jocul caprei “, “ jocul ursului “ ) de primãvarã ( “

Tânjaua “, “ Sângeorzul “, “ Ruptul sterpelor “ sau “ Sâmbra oilor “ ş.a. ) ca şi cele

legate de ciclul vieţii ( naştere, nuntã, înmormântare ), putem conchide cã regiunea

delimitata de GAL Mara Natur se înscrie, fãrã dubii, în rândul ariilor de interes naţional.

Obiceiurile din Tara Lapusului, puţin numeroase ( “ cununa grâului “, “ colindatul “, “

rãscolul “ ce marcheazã împreunatul oilor ) sunt întregite de jocurile de duminicã sau la

sãrbãtori, nunţi, şezãtori şi sunt însoţite de cântece specifice zonale ca “ Hora lungã “, “

Hora adâncã “ ş.a.

Ocupaţiile de cãpetenie ale locuitorilor din Tara Chioarului se leagã de agriculturã,

pãstorit şi minierit, primele douã pãstrându-şi şi astãzi aspectele tradiţionale ( “ îmblãtitul

“, “ gardul ţarinii “, plugul cu corman schimbãtor, “ mãsurişul laptelui “ cu “ cupa “, “

felea “, “ fârtaiul “ şi “ deţul “ ).

În acelaşi context tradiţional se înscriu şi meşteşugurile ţãrãneşti legate de vãrãrit, olãritul

( Baia Sprie, Copalnic etc ) producând ceramicã de uz casnic sau decorativã în cromatica

specificã zonei, valorificatã la târgurile din Baia Sprie, Copalnic - Mãnãştur, Lãpuş,

Coroieni ş.a.

Analiza situatiei existente privitoare la monumentele (atestate de specialisti în domeniu)

la nivelul regiunii GAL luate în studiu, reliefeaza o distributie areala discontinua, cu

concentrari deosebite în anumite localitati sau unitati administrativ teritoriale (unde si

gradul de diversificare tipologica, a valorii atractive si a complexitatii se amplifica) si

prezenta redusa sau chiar absenta în arealul unor unitati administrativ – teritoriale din

zona de referinta (numarul celor din cea de-a doua categorie este, totusi, redus).

Trebuie sa mentionam ca microregiunea Mara Natur dispune si de un monument

architectonic unicat - si anume Castelul de la Coltau.

90

Castelul din centrul satului a fost construit în stil baroc simplu pe vremea domniei Mariei

Tereza (1740-1780) de contele Teleki József.

Castelul din Coltau a intrat in 1845 in posesia lui Sandor Teleki, prieten apropiat al

poetului maghiar Sandor Petofi. Acesta din urma avea sa-si petreaca la castel luna de

miere. Mai tarziu, in 1937, Ioan Teleki avea sa daruiasca acest castel satului de care

apartine. In timpul comunismului a fost transformat in ferma de animale iar mai tarziu in

centru cultural si post de prim ajutor, pana in 1989. Dupa Revolutie gazduieste o scoala

elementara, o gradinita si libraria comunala. Un muzeu Teleki a fost infiintat la etajul unu

al castelului inca din 1960.

Un alt punct de atractie este mănăstirea de măicute HABRA, de la Grosi, dispărută în

urmă cu mai bine de 400 de ani şi reconstruită începând cu anul 1996.

Fondata in sec. XVI, inainte de anul 1604, manastirea Harba a fost atestata documentar

ca manastire ortodoxa la sud-est de Baia Mare in tinutul "Chioarului" in 1604.

Manastirea a fost distrusa de generalul Bucow in 1761.

Crucea a fost ridicata pe locul viitoarei reconstructii monahale, dupa aprobarea titlului de

proprietate, sub ingrijirea preotului paroh Ioan Coltan din com. Grosi, cu sprijinul

eparhial si al credinciosilor din jur.

Casa Samuel Csaszi din Baia Sprie este o casa veche si modesta din lemn ridicata in

anul 1754 si este, probabil, una din cele mai vechi case de acest fel existente in zona.

Manastirea Dealu Mare de la Coroieni este un asezamant monahal nou, infiintat in anul

1992, de parintele Paisie Cosma. Ansamblul cuprinde biserica in stil bizantin, corp de

chilii, paraclis si poarta in stil maramuresean.

91

Schitul Chiuzbaia este o ctitorie a credinciosilor din Chiuzbaia. Biserica de zid si corpul

de chilii s-au ridicat in perioada anilor 1995-1998, prin grija preotului paroh Viorel

Mada.

Muzeul memorial Vasile Lucaciu din Sisesti a fost inaugurat în anul 1968. Cuprinde

sase obiective importante: Casa parohiala în care a locuit preot dr. Vasile Lucaciu (1852 -

1922) cu familia în perioada 1885 - 1914; Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor

ctitorita de Vasile Lucaciu si sfintita în anul 1890; Locul de adunare si Izvorul

Românilor; Documente, fotografii de epoca, piese de mobilier originale; Biblioteca

(15000 volume) ofera informatii necesare pentru a cunoaste viata, activitatea si puternica

personalitate a "Leului de la Sisesti", memorandist si fauritor al României Mari.

92

Strategia de protecţie a patrimoniului cultural al zonei trebuie să pornească de la

conştientizarea populaţiei locale asupra importanţei valorilor ei specifice, a respectului şi

şanselor de valorificare a sa în procesul dezvoltării economice ulterioare.

Protecţia valorilor de patrimoniu nu se poate valorifica fără o participare active din partea

autorităţilor şi populaţiei locale. Această implicare are rolul de a asigura continuitatea şi

perpetuarea acţiunilor de protecţie asupra elementelor de patrimoniu.

Zestrea de aur, ce trebuie valorificată o reprezintă obiceiurile locului, tradiţiile

moştenite din generaţii în generaţii, autentice şi deosebit de interesante atât pentru simpli

privitori sau participanţi cât şi pentru specialişti.

Măsurişul oilor La câteva zile după ieşirea oilor în păşune, în zi fără post, de regulă joia sau sâmbăta are loc “măsurişul oilor”.

Cu o seară înainte de măsuriş are loc “părândatul oilor”, când “stânaşii” se duc la stână,

o parte din ei mulg toate oile, după care acestea sunt verificate de alţi “stânaşi”. Apoi oile

sunt la păşunat până noaptea târziu.

A doua zi, “măsurişul” începe în jurul orei 11 când “stânaşii”, însoţiţi de membrii de

familie sau prieteni, îmbrăcaţi de sărbătoare, cu măncăruri prergătite, deosebite şi cu

băutură fel de fel se adună în apropierea stânei.

Fiecare proprietar îşi mulge oile după ce în prealabil staulul a fost împărţit în mai multe

ţarcuri şi în staul a avut loc o binecuvântare de către preot a stânei, ciobanilor şi oilor iar

vasele pentru muls au fost verificate de către şefii de stână şi ciobani.

Măsuratul laptelui se face în prezenţa tuturor, cu unităţile de măsură tradiţionale,

specifice fiecărui sat iar evidenţa se înscrie într-un caiet păstrat de ciobanul şef care va

avea în grijă repartizatul laptelui de la stână, peste vară, la fiecare proprietar în ordinea şi

cantităţile stabilite la măsuriş. In timpul verii proprietarii îşi vor prelua şi prelucra laptele

în “comarnic”, la stână, de obicei în trei etape, uneori patru, funcţie de cantitatea şi

calitatea păşunii din acel an.

După măsuratul laptelui urmează căteva măsuri organizatorice şi în final sărbătoarea

propriu-zisă care durează până seara târziu.

93

Colindul Dintre toate sărbătorile religioase de peste an Crăciunul se pare a fi cea mai frumoasă. In seara de Crăciun, cu mic cu mare, toţi localnicii cinstesc şi preamăresc prin colinde

deosebit de frumoase Naşterea Domnului Iisus Hristos. Decuseară se aud la ferestre

glasurile cristaline a grupurilor de copii iar mai tărziu, în noapte satele răsună de

colindele grupurilor de tineri şi adulţi. Pentru colindă copii sunt cinstiţi cu mere, nuci,

prăjitură iar tinerii şi adulţii cu gustări, prăjitură şi băutură .

Colindatul durează până în zori când se merge la biserică şi se continuă uneori chiar şi în

ziua şi seara zilei de Crăciun.

Pluguşorul, sorcova, capra Umblatul cu pluguşorul, sorcova, capra, se desfăşoară în seara zile de Anul Nou când grupuri de copii merg din casă în casă şi urează gospodarilor belşug şi sănătate, primind

de obicei mere şi bani.

In dimineaţa de Anul Nou mai există obiceiul de a umbla “în pťiez”, “pťiezarii” fiind

copii mici şi foarte mici care umblă la casele din vecini, gazdele oferindu-le mere,

prăjitură şi bani.

Chiralexa “Chiralexa” – din limba greacă – “Doamne miluieşte”. În ajun de Bobotează, seara, după vecernie şi după ce se trag clopotele, femeile şi

bărbaţii, avănd în mâini o “păpuşă”, - o legătură făcută din busuioc, spice de grâu,

mlădiţe de pomi fructiferi etc. şi două lumânări (sau o lumănare cu două braţe), - toate

prinse într-un ştergar frumos ornamentat, înconjoară casa şi grădina şi strigă peste sat

94

“Chiralexa Doamne”. După ce se termină de înconjurat casa şi grădina, înainte de a intra

în casă cu “păpuşa “ şi cu lumânările aprinse, cel de afară este întrebat de cei din casă:

“Ce-ai văzut ?”, întrebare la care cel de afară răspunde: “Am văzut vaci cu viţei, oi cu

miei, scroafe cu purcei, meri cu mere, peri cu pere etc”.

După ce intră în casă, acesta stinge cele două lumânări în grâu sau făină şi în funcţie de

numătul boabelor de grău sau de făina ce se leagă de lumânări se apreciază care ţarină va

fi mai bogată în anul în care abia s-a intrat – ţarina de sus sau ţarina de jos.

Totul durează cam o oră, timp în care tot satul răsună de strigătele gospodarilor.

Pusul moşului şi a babei Este un obicei care se desfăşoară tot cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de obicei de Bobotează, cănd se obişnuieşte ca la feciorii mai vârstnici şi la fetele de vîrsta măritişului,

nehotărâte însă să facă pasul, grupuri de tineri, prieteni, să le pună “babe” şi “moşi”. De

obicei acestea sunt făcute din haine vechi, rupte, umplute cu paie, “împodobite” cu

diferite “podoabe”, iar în buzunar sau pe piept li se pune o etichetă sau o scrisoare, de

obicei în versuri, de cele mai multe ori cu adresă precisă.

Apoi “moşii” şi “babele” se pun în apropierea caselor celor vizaţi, obligatoriu noaptea, cu

faţa spre casa acestora şi de obicei în pomul cel mai înalt şi greu accesibil unde să rămână

căt mai mult timp.

Vergelul Este un obicei vechi, păstrat şi practicat în multe din localităţile din regiune, ocazie cu care tineretul, feciori şi fete, se adună la cămin sau în alt loc stabilit pentru joc.

Durează toate sărbătorile Crăciunului şi anului Nou. Feciorii se ocupă de “ceteraşi’ iar

fetele se ocupă de pregătirea mesei. De cele mai multe ori la vergel participă şi familiile

tinere, nou întemeiate şi chiar cei mai vărstnici.

Sângeorzul Este un obicei care marchează sosirea primăverii şi se desfăşoară la data de 23 aprilie – Sfântul Gheorghe – când grupuri de copii şi tineri se udă cu apă de făntănă sau la rău

uneori schimbănd câteva rănduri de haine .

95

Sărbătoarea Sfintelor Paşti Există obiceiul ca de Sfintele Paşti să se încondeieze ouă roşii care se duc la biserică la înviere sau la “moşi” şi se dau la copii. Tot de Paşti este obiceiul ca fiecare om să se

înnoiască atât material cât mai ales spiritual, cu haine noi şi sufletul curaţit de păcate prin

spovedanie şi împărtăşanie.

Din noaptea Învierii până la Rusalii oamenii se salută cu “Hristos a înviat” iar în această

perioadă vor exista “zile ţinute pentru ţarină”, zile în care se oficiază slujbă la biserică

şi oamenii nu lucrează la câmp, toate acestea pentru ca ţarina să rodească şi să fie ferită

de grindină şi inundaţii.

Armindenul In curtea bisericii, un grup de tineri gospodari, ridică în vinerea de Rusalii un lemn înalt de brad de 20 – 30 m, curăţat de coajă, frumos împodobit cu cununi vegetale sub formă

de cerc, funie, cruce etc. La înălţare se trag clopotele şi se strigă: “Veniţi la Arminden”.

In ziua de Rusalii, la “moşi”, se ia frunză de frasin din Arminden şi se înstruţează

parcelele cultivate cu porumb ca să nu “îl taie” (să fie ferit de dăunătorii din sol).

Armindenul se ia jos la data de 24 iunie (Naşterea lui Ioan Botezătorul). Este un simbol

al înălţării, al creşterii şi dezvoltării vegetaţiei.

Moşii

Este un obicei străvechi legat de cultul morţilor, este cinstirea celor trecuţi în veşnicie.

Obiceiul este legat de sărbătoarea Sfintelor Paşti, a Floriilor şi a Rusaliilor.

96

La “moşi” săracii sunt serviţi cu mâncăruri şi colaci iar la “moşii” de Paşti copii primesc

ouă roşii. La biserică se oficiază Sfânta Liturghie şi vecernia şi se face de asemenea un

colac numit “prinos”, foarte frumos ornamentat cu forme din aluat (spirale, cruce, frunze

) care se împarte la gospodari şi la săraci.

Momentele importante din an sunt marcate prin serbari si sezatori in cadrul carora se

evidentiaza portul popular, traditiile si obiceiurile locale.

II.2.1.6 Economia locala

La nivelul regiunii, sub aspectul activităţii economice, în fiecare domeniu de activitate,

sunt agenţi economici activi care, pentru a-şi realiza cifra de afaceri, stabilesc relaţii de

cooperare, pe de o parte cu activităţile conexe (de aprovizionare şi desfacere) şi pe de altă

parte cu activităţile complementare (sursa de energie şi apă, resursa financiară, servicii de

deservire).

Interesul prioritar al agentului economic ( indiferent de domeniul de activitate) este de a

fi prezent pe piaţă ( a realiza cifră de afaceri ) şi de a realiza profit.

În domeniul său de activitate agentul economic acceptă să intre în relaţii de cooperare cu

alţi agenţi economici dictate de propriile interese şi de conjunctura pieţii.

Se constată o concentrare a agenţilor economici în domeniul de profitabilitate

imediată ( comerţ, industrie uşoară, servicii, în special servicii de transport) cu consecinţe

directe în structurarea unor anumite relaţii de colaborare.

Se remarca existenţa la nivelul regiunii Mara Natur a unui potenţial economic ridicat în

domeniile industriei, agriculturii şi a construcţiilor, ceea ce indică posibilitatea impunerii

unei anumite politici în relaţiile de cooperare. Ponderea numărului agenţilor economici cu

capital privat, din totalul agenţilor economici depaseste 90% in regiunea delimitata de

Gal Mara Natur.

Cifra de afaceri realizată pe domenii de activitate indică o polarizare în cadrul regiunii a

unor anumite domenii de activitate ( industria extractivă, industria chimică, industria

metalurgică, industria constructoare de maşini), ceea ce conduce la existenţa unor relaţii

de cooperare bine conturate:

97

- Relaţii de cooperare la nivelul regiunii între agenţii economici din domeniul

agriculturii şi silviculturii (furnizori de materii prime) şi industria uşoară (utilizatorii

materiilor prime)

- Relaţii de cooperare între agenţii economici din regiune şi agenţii economici din

restul regiunilor judetului Maramures sau din alte judeţe.

Pentru realizarea într-o primă etapă a unei activităţi profitabile şi a maximalizării

profitului iar într-o etapă ulterioară a realizării la nivelul regiunii a unei dezvoltări

durabile este esentiala cunoaşterea segmentului de piaţă de interes şi a cooperărilor

necesare intre toti agentii economici din regiunea GAL.

De asemenea este necesara determinarea structurilor de cooperare şi a nivelului

cooperării în condiţiile asigurării reciproce a eficienţei.

Conceptul de GAL doreste asigurarea echilibrului economic al spatiului delimitat, prin

eliminarea disfuncţionalităţilor din interiorul regiunii datorate unei dezvoltări inegale a

localitatilor componente.

De asemenea se urmareste asigurarea stabilităţii sistemului prin realizarea unei dezvoltări

a regiunii care să îi permită preluarea tuturor presiunilor defavorabile din exterior.

Mai trebuie specificat ca, desi se vrea a fi un sistem unitar, dezvoltarea localităţilor din

spatiul GAL Mara Natur este condiţionată şi se încadrează în dezvoltarea socio-

economică a judeţului, respectiv regiunii de N-V, fiind defavorizată sau avantajată de

aceeiaşi factori.

Restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare.

Restructurarea agriculturii va avea un impact deosebit asupra economiei rurale în general,

având în vedere că agricultura continuă să rămână cea mai importantă activitate din

spaţiul rural şi o sursă esenţială de venit pentru gospodării.

II.2.1.6.1 Repartizarea populatiei active

Populatia activa

Sector agricol

Sector

industrial si de

artizanat

Sector privind

serviciile

Sector de comert

Baia Sprie 6.573 650 1.753 1.245 296

Băiuţ 1.230 428 103 35 172

Cerneşti 1.851 748 107 47 208

Copalnic Mănăştur

2.545

732

209

171

306

Coroieni 1.174 205 112 87 301

98

Dumbrăviţa 2.096 689 156 122 290

Groşi 970 366 36 71 109

Lăpuş 1.957 741 120 91 222

Recea 2.212 874 232 72 149

Suciu de Sus

2.705

675

478

170

300

Vima Mică 870 321 119 12 70

Cupşeni 2.224 721 315 97 201

Şişeşti 2.374 777 235 126 286

Coltau 911 472 54 10 10

Grosii Tiblesului

832 346 105 18 30

Total

30.524

8.745

4.134

2.374

2.950

% 100% 28.64% 13,54% 7,77% 9,66%

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

II.2.1.6.2 Agricultura si silvicultura

99

Terenuri

agricole

Total arabil

Paduri Pasuni,

fanete

Vita de vie si

livezi

Baia Sprie 3.522

525 4.841

2.938

59

Băiuţ 1.130 94 9.797 1.036 0

Cerneşti 6.225 1.107 2.451 4.810 308

Copalnic Mănăştur

8.595

2.150

1.569

6.120

325

Coroieni 4.510

1.156 1.334

3.326

28

Dumbrăviţa 4.303 1.620 530 2.370 313

Groşi 2.115 565 24 1.395 155

Lăpuş 4.285 1.085 3.992 3.200 0

Recea 3.508

1.949 131

1.432

127

Suciu de Sus

10.070

4.431

1.690

5.639

0

Vima Mică 4.945 980 1.691 3.964 1

Cupşeni 6.156 1.615 3.674 4.541 0

Şişeşti 4.610

872 4.841

3.675

63

Coltau 1.011 639 873 313 59

Grosii Tiblesului

9.789

6.703

1.245

3.086

0

Hectare 74.774 25.491 38.683 47.845 1.438

% 100%

34,09%

63,99%

1,92%

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Datele statistice arata că, în general, cu foarte puţine excepţii, producţiile mari se obţin in

sistemul asociativ, unde potenţialul economic permite asigurarea dotării cu maşini

agricole, prezenţa specialiştilor şi aplicarea tehnologiilor corespunzătoare.

Populaţia angajată în agricultură şi silvicultură are o pondere mare, reflectând şomajul, şi

o productivitate redusă a muncii.

Restructurarea activităţilor la nivelul fermelor şi intensificarea capitalului pentru fermele

comerciale va duce inevitabil la utilizarea unei forţe de muncă mai scăzute, pentru

îmbunătăţirea competitivităţii.

100

Cooperarea între sectorul agricol, ramurile industriei alimentare, industriei usoare şi turism

reprezinta solutia posibila pentru rentabilizarea zonelor defavorizate de pozitia geografica

(distante relativ mari fata de zona urbana şi caile principale de comunicatie).

Dezvoltarea gospodariilor agro-turistice, in care imbinarea activitatii de crestere a

animalelor, a mestesugurilor specifice zonei, cu activitatea turistica conduce la dezvoltarea

productiei agricole corelat cu cresterea veniturilor realizate.

Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în

timp ce diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o provocare.

Potenţialul agricol – teren agricol /ha

Comuna

Total suprafaţă agricolă

ha

Total

populaţie

teren agricol / locuitor (ha)

Sub 0,5

0,5 – 0,9

1 – 1,9

2 – 3,9

4 şi Peste

Baia Sprie 3.522 16521 0,213

Băiuţ 1.130 2497 0,452

Cerneşti 6.225 3696 1,684

Copalnic Mănăştur 8.595 5794 1,483

Coroieni 4.510 2284 1,974

Dumbrăviţa 4.303 4367 0,985

Groşi 2.115 2550 0,829

Lăpuş 4.285 3888 1,102

Recea 3.508 5642 0,621

Suciu de Sus 10.070 4024 2,502

Vima Mică 4.945 1452 3,405

Cupşeni 6.156 3636 1,693

Şişeşti 4.610 5449 0,846

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Potenţialul agricol - încărcătură de animale la 100 ha (UVM)

Comuna

Total suprafaţă agricolă

ha

Total UVM

Încărcătură de animale la 100 ha (UVM)

Sub 30

30-44,9

45-74,9

75-99,9

100 şi peste

Baia Sprie 3.522 1.963 55,7

Băiuţ 1.130 375 33,1

Cerneşti 6.225 3.255 52,2

Copalnic Mănăştur 8.595 4.919 57,2

Coroieni 4.510 2.440 54,1

Dumbrăviţa 4.303 3.902 90,6

101

Groşi 2.115 2.195 103,7

Lăpuş 4.285 2.239 52,2

Recea 3.508 2.246 64,0

Suciu de Sus 10.070 4.791 47,5

Vima Mică 4.945 2.499 50,5

Cupşeni 6.156 4.881 79,2

Şişeşti 4.610 3.539 76,7

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Unităţi sanitar veterinare, selecţie şi reproducţie

Comuna

Total

persoane active

Număr unităţi sanitar

veterinare

Număr pers.

Număr centru

reproduc.

Nr. puncte

însămân- ţare

artificială

Nr. pers.

Baia Sprie 6.573 1 3 3 2

Băiuţ 1.230 1 2 1 1

Cerneşti 1.851 1 2 3 3

Copalnic Mănăştur 2.545 1 5 1 6 5

Coroieni 1.174 1 2 3 2

Dumbrăviţa 2.096 1 3 4 3

Groşi 970 1 3 3 2

Lăpuş 1.957 1 2 2 2

Recea 2.212 1 4 3 2

Suciu de Sus 2.705 1 3 4 3

Vima Mică 870 1 3 4 4

Cupşeni 2.224 1 3 4 3

Şişeşti 2.374 1 4 3 3

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Potenţialul forestier

Comuna

Total suprafaţă forestieră

ha

Total locuitori

Suprafaţă forestieră / locuitor (ha)

Sub 0,04

0,04-0,19

0,20- 0,69

0,70- 1,39

1,40 şi peste

Baia Sprie 4.841 16521 0,29

Băiuţ 9.797 2497 3,92

Cerneşti 2.451 3696 0,66

Copalnic Mănăştur 1.569 5794 0,27

Coroieni 1.334 2284 0,58

Dumbrăviţa 530 4367 0,12

102

Groşi 24 2550 0,01

Lăpuş 3.992 3888 1,02

Recea 131 5642 0,02

Vima Mică 1.690 1452 1,16

Cupşeni 1.691 3636 0,46

Şişeşti 3.674 5449 0,67

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

II.2.1.6.3 Industria

GAL Mara Natur se vrea la nivelul industriei, si nu numai, o structura sistemica, stabila,

echilibrata si deschisa pentru cooperare in primul rand intrinsica si in al doilea rand

extrinseca.

O serie de factori care acţionează în perioada actuală, marcată de declinul industriei

miniere, au creat oportunitatea dezvoltării activităţilor alternative la minerit si au mutat

centrul de interes pe alte domenii şi nu in ultimul rand au condus la conturarea unui

mediu de colaborare între comunităţile locale, în vederea rezolvării problemelor proprii şi

a celor comune.

Relatii de cooperare

103

Dezvoltarea economica a localităţilor din regiune este asigurata atat de diversificarea

ofertei de locuri de muncă pentru ocuparea populaţiei disponibilizate în urma

restru c turării se ctoru lu i min ier cat şi de alternativele la minerit tot mai

pregnante in

industria locala.

Astfel, restrângerea sectorului minier generează şomaj crescut, schimbări în economia

locală, efort bugetar pe plan local, riscul excluderii sociale a şomerilor, dar are si efect

benefic prin îmbunătăţirea situaţiei mediului si creerea oportunitatii adăugării unui plus

de specific identitar zonei, prin valorificarea elementelor de patrimoniu industrial

tradiţional.

Activităţi alternative la minerit în funcţie de potenţialul zonei sunt: industria

materialelor de construcţii, industria alimentară, industria confecţiilor şi pielăriei,

exploatarea şi prelucrarea lemnului. Industria alimentară şi a băuturilor, industria

confecţiilor şi ţesăturilor, industria pielăriei şi încălţămintei pot cunoaşte creşteri pe

seama valorificării resurselor şi a tradiţiilor locale.

Existenţa unui mare segment de populaţie tânără şi calificată crează premizele dezvoltării

unor activităţi economice moderne/de vîrf cum sunt cele din domeniul comunicaţiilor –

TIC-, protecţiei mediului, prelucrării superioare a metalelor şi alte domenii bazate pe

creativitate.

La nivelul "Industriei uşoare" numărul angajaţilor economici şi cifrele de afaceri realizate

in viitorul GAL, vor trebui sa reflecte tendinţe de valorificare a materiilor prime existente

la nivel de regiune, deci a unor relaţii de cooperare între furnizorii de materii prime şi

fabricanţii de produse finite la nivel de regiune.

O prioritate consta in a realiza la nivelul regiunii structuri de activitate complet integrate,

structuri in care materiile prime sa se prelucreze in cadrul activitatii industriale a regiunii

( extractia de materii prime, fabricarea de materii prime, fabricarea de semifabricate si

realizarea de produse finite), astfel incit in exteriorul sistemului (regiunii) sa se livreze in

majoritatea situatiilor numai produse finite.

Alta prioritate se regaseste in colaborarea pentru retehnologizare si in domeniul

managerial ( atat cu unnitatile de cercetare si proiectare, cat si intre intreprinderi) pentru

realizarea unei eficiente economice echilibrate si superioare nivelului national, eficienta

economica care conduce la o situatie de stabilitate in raporturile industriei cu piata.

De asemenea este necesara eliminarea disfunctionalitatii existente între sectorul privat şi

sectorul public alaturi de cooperarea la nivel de regiune între sectoarele economice

(agricultura,industrie,servicii) şi între ramurile industriale.

104

Total

intreprinderi

Micro -

intreprinderi cu

1-10 salariati

Intreprinderi cu

10 - 50 salariati

Intreprinderi cu

50 - 250 salariati

Intreprinderi cu

peste 250 salariati

Baia Sprie

73

55

12

4

2

Băiuţ 11 9 2 0 0

Cerneşti 18 17 1 0 0

Copalnic Mănăştur

27 24 3 0 0

Coroieni

20

19

1

0

0

Dumbrăviţa 17 14 2 1 0

Groşi 16 15 1 0 0

Lăpuş 12 12 0 0 0

Recea

26

23

3

0

0

Suciu de Sus

16 16 0 0 0

Vima Mică 9 9 0 0 0

Cupşeni 11 11 0 0 0

Şişeşti 21 20 1 0 0

Coltau 14 14 0 0 0

Grosii Tiblesului

14 14 0 0 0

Numar 305 272 26 5 2

% 100% 89,18% 8,52% 1,64% 0,66%

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara,

Directia Judeteana de Statistica Maramures

105

Potenţialul industrial – gradul de complexitate a activităţii industriale

Comuna

Gradul de complexitate a activităţii industriale

Fără industrie

O ramură industrială Două şi mai multe ramuri industriale

Baia Sprie Da

Băiuţ Da

Cerneşti Da

Copalnic Mănăştur Da

Coroieni Da

Dumbrăviţa Da

Groşi Da

Lăpuş Da

Recea Da

Suciu de Sus Da

Vima Mică Da

Cupşeni Da

Şişeşti Da

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Activităţi de tip industrial desfăşurate

Comuna

Total

populaţie activă

Industrie alimentară Industrie constr. de maşini

Extracţie Prestări servicii

Nr. unităţi

Nr. pers.

% total pop.

Activă

Nr. unităţi

Nr. pers.

% total pop.

activă

Nr. unităţi

Nr. pers.

% total pop.

activă

Nr. unităţi

Nr. pers.

% total pop.

activă

Baia Sprie 6.573 0 0 0 1 180 2,74 3 2840 43,21 35 124 1,89

106

Băiuţ 1.230 1 22 1,79 0 0 0 1 762 61,95 5 35 2,85

Cerneşti 1.851 3 20 1,08 0 0 0 0 0 0 1 4 0,22

Copalnic Mănăştur

2.545 3

19 0,75 0

0

0 0 0 0 12 71

2,79

Coroieni 1.174 3 11 0,94 0 0 0 0 0 0 6 30 2,56

Dumbrăviţa 2.096 1 2 0,1 0 0 0 0 0 0 4 22 1,05

Groşi 970 3 10 1,03 0 0 0 0 0 0 18 21 2,16

Lăpuş 1.957 1 6 0,31 0 0 0 0 0 0 3 21 1,07

Recea 2.212 5 25 1,13 0 0 0 0 0 0 12 72 3,25

Suciu de Sus 2.705 2 12 0,44 0 0 0 0 0 0 7 28 1,04

Vima Mică 870 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 3 0,34

Cupşeni 2.224 1 6 0,27 0 0 0 0 0 0 2 3 0,13

Şişeşti 2.374 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 6 0,25

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Unităţi de industrie alimentară

Comuna

Total populaţi

e activă

Carne Ulei Panificaţie Lapte

Nr. unităţi

Nr. pers.

Nr. unităţ

i

Nr. pers.

Nr. unităţ

i

Nr. pers.

Nr. unităţ

i

Nr. pers.

Baia Sprie 6.573 2 18 0 0 4 36 0 0

Băiuţ 1.230 1 5 0 0 1 10 0 0

Cerneşti 1.851 0 0 0 0 2 17 1 5

Copalnic Mănăştur

2.545 0

0 0

0 2 15 1 4

Coroieni 1.174 0 0 0 0 2 10 1 5

Dumbrăviţa 2.096 0 0 0 0 0 0 1 2

107

Groşi 970 2 14 0 0 0 0 0 0

Lăpuş 1.957 0 0 0 0 1 6 0 0

Recea 2.212 3 18 3 8 3 22 0 0

Suciu de Sus 2.705 0 0 0 0 2 12 0 0

Vima Mică 870 0 0 1 3 1 4 0 0

Cupşeni 2.224 0 0 0 0 0 0 1 6

Şişeşti 2.374 0 0 0 0 0 0 0 0

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

108

Potenţialul industrial – prelucrarea produselor agricole

Comuna

Prelucrarea produselor agricole

Inexistent

Existent

Baia Sprie Da

Băiuţ Da

Cerneşti Da

Copalnic Mănăştur Da

Coroieni Da

Dumbrăviţa Da

Groşi Da

Lăpuş Da

Recea Da

Suciu de Sus Da

Vima Mică Da

Cupşeni Da

Şişeşti Da

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

IMM-uri – Micro-intreprinderi

Dezvoltarea sectorului privat s-a realizat în toate domeniile activităţii economice,

rezultatele concretizându-se în ponderea veniturilor realizate de sectorul privat în totalul

veniturilor (peste 50%).

Deşi lipsit de mijloace materiale şi financiare şi puţin sprijinit de organismele abilitate ale

statului, sectorul privat s-a dezvoltat (cel puţin la formele juridice SNC;SCS şi SRL) prin

eforturile proprii ale acestor societăţi, dispunând şi de un management interesat (prin

propria participare cu capital) în dezvoltarea firmei.

Pe totalul activităţilor, agenţii economici cu capital de privat au desfăşurat activităşi care

au realizat profit, profit care în general a fost reinvestit.

Prin implementarea si functionarea acestui GAL se doreste, legat de mediul de afaceri,

realizarea unui climat adecvat pentru informare, cooperare şi accesibilitate la tendinţele

de dezvoltare cerute de piaţa concurenţială.

Dezvoltarea durabila a regiunii este posibila din prisma mediului de afaceri daca pentru

membrii comunitatii regionale (in sensul de agenti economici) sunt realizate functiunile de

baza: economica, tehnica, de cooperare şi informare,etc., pe de o parte, iar pe de alta parte

sunt realizate posibilitatile de valorificare, in interesul comunitatii regionale, a potentialului

economic dat de arealul geografic al regiunii.

Pentru dezvoltarea durabila a regiunii delimitate este necesara realizarea unui anumit raport

de unitate, de relatii şi actiuni reciproce, in acele domenii de interferenta a intereselor şi

109

prioritatilor agentilor economici, alaturi bineinteles (ceea ce defineste insasi axa LEADER)

de un parteriat puternic intre sectorul public, privat si sectorul civil.

Dezvoltarea regiunii devine durabila (si deci reala) în momentul în care sunt asigurate

pentru fiecare zona din arealul geografic al regiunii, conditii apropiate de trai, care să faca

atractiva stabilitatea populatiei, deci să elimine tendintele de migrare.

O premiza a dezvoltarii durabile este valorificarea în interesul regiunii a potentialului

economic (din sfera productiei şi a serviciilor), astfel incat în relatiile comerciale exterioare

regiunii să se livreze în principal produse finite.

Având o dotare inferioară sectorului de stat,sectorul privat a reuşit să se afirme pe piaţă,

realizând venituri ce depăşesc nivelul de 50% din totalul veniturilor realizate în spatiul

GAL analizat, dispunând de un ctive circulant corelat ca pondere cu veniturile realizate.

Totusi, diseminarea de informaţii şi comunicarea cu cetăţenii nu este realizată sistematic

în comunităţile mai restrânse, prin proceduri stabilite. Astfel informarea şi consultarea

populaţiei în privinţa proiectelor de investiţii şi a dezvoltării localităţii se petrece

sporadic. Tocmai acest lucru se doreste a se schimba in primul rand, prin acest grup de

actiune locala.

II.2.1.6.4 Comert si sector de servicii

Acest element al economiei locale trebuie sa se bazeze pe relatia producator - comerciant

- client, in sensul ca intr-o economie reala de piata venitul comercial se realizeaza din

cantitatea de marfa vanduta nu din adaosul comercial.

Sectorul serviciilor are perspective reale de dezvoltare in:

a) Domeniul turismului prin valorificarea la nivelul cadrului natural existent în zona a

ofertei turistice;

b) Domeniul serviciilor catre populatie şi agenti economici corelat cu dezvoltarea

sectorului industrial şi a sectorului agricol;

c) Segmentul de cercetare-dezvoltare şi informatica, care sprijinit financiar pentru a fi

utilizat la nivelul valorii intelectuale existente, poate deveni un promotor al relansarii

dezvoltarii industriale şi agricole.

Prioritatile rezulta din necesitatea de a asigura un sistem concurential care sa permita

valorificarea capacitatii intelectuale de a desfasura activitati comerciale. Insasi faptul ca

desi lipsite de resurse financiare societatile comerciale reusesc sa se mentina active pe

piata in proportie de peste 50% demonstreaza existenta unui potential uman capabil, dar

care trebuie instruit, format si sustinut continuu.

O dezvoltare favorabilă se prevede în domeniul serviciilor conexe activităţilor turistice.

110

Tipuri de comert Numar

total

% din

numarul

total

Intreprinderi din

sectorul tertiar

Numar total % din

numarul

total Alimentar 90 86%

Prelucrare lapte si produse din lapte, ciocolata, specialitati de ciocolata, inghetata

4 57%

Agro-industrial 8 8% Componente pentru industria aeronautica

1 14%

Artizanat 6 6%

Cergi, costume populare 2 29%

104

100% 7

100%

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

Turism

Tertoriul în discuţie se constituie ca o sursă şi o resursă pentru dezvoltarea economică

locală, turismul /ecoturismul fiind o varianta alternativa de profit, într-o zonă minieră

aflată în restructurare.

Varietatea resurselor, bogăţia valorilor culturale şi naturale, pitorescul zonei sunt

elemente de potenţial pentru dezvoltarea unui turism variat.

Piaţa turistică se estimează că va fi formată din turişti din Ungaria, Ucraina , Sebia, din

turisti din regiunea de nord-vest şi din rezidenţi.

Se pune în evidenţă o dezvoltare monovalentă a zonelor turistice cu o valorificare în stare

brută a resurselor turistice, neexistând diversitatea ofertei. Această situaţie reduce drastic

atracţia pieţei potenţiale turistice. În aceste condiţii oferta turistică este valorificată parţial

şi în majoritatea cazurilor în condiţii de vreme bună. Această scădere a randamentului

economic a determinat scăderea investiţiiloir în infrastructură, turismul devenind astfel o

activitate nerentabilă. Această stare a declanşat un alt fenomen grav, acela al turismului

neorganizat, haotic, cu nuanţă de dispersare spaţială. Acest tip de turism degradează

potenţialul turistic, determinând scăderea valorică a acestuia şi a atractivităţii zonei.

Această stare dacă va dura în continuare va duce întradevăr la scăderea rentabilităţii

investiţiilor turistice.

Formele de cazare specifice spatiului GAL sunt casele de odihnă (vile), cabanele (sau

case de adăpost, reprezentative pentru regiunea montană), unităţile hoteliere. În ultimele

decenii se remarcă unităţi turistice destinate unor forme noi de turism, itinerante (turismul

automobilistic), respectiv motelul sau hanul turistic, campingul sau popasul turistic.

Tendinţa de liberalizare a activităţilor turistice are în prezent rezonanţă chiar dacă încă

timidă, în sistemul pensiunilor şi a gospodăriilor rurale impuse unui început de sistem de

evaluare-clasificare şi standardizare.

111

Ele sunt intrate deja într-un circuit de funcţionare cu un anumit statut, fac parte din

cataloage cu o tot mai amplă circulaţie în care sunt descrise toate categoriile de facilităţi

şi servicii pe care le poate oferi fiecare categorie de gospodării în parte (număr de locuri,

categorie de camere, acces la mijloacele de comunicaţie şi telecomunicaţie, dotări

sanitare, servitul mesei, posibilităţi de agrement şi măsura în care gazdele pot comunica,

într-o limbă de circulaţie internaţională, cu turiştii străini).

Infrastructura de comunicaţie cu cel mai mare impact în accesul în zonele turistice este

reprezentată de reţeaua rutieră, adeseori dublată de căi ferate magistrale şi căi ferate

locale. Şoselele sunt cele care conduc cel mai adesea direct la obiective turistice din zona

analizata. Drumurile forestiere pot fi şi sunt utilizate în accesul şi chiar amenajarea

spaţială a unor zone turistice. Drumurile forestiere se desprind din reţeaua forestieră

modernizată, şi în situaţia reducerii sau suspendării exploatărilor forestiere, pot deveni

112

drumuri turistice la nivel altitudinal mediu, care pătrund în zona montană, până la limita

superioară a pădurilor. Potecile turistice marcate permit accesul direct în zona mai înalta

şi deplasările în cadrul acesteia. Ele se desfăşoară adeseori pe vechi plaiuri.

Infrastructura turistica generală dependentă de nivelul de dezvoltare social-economică a

regiunii şi nivelul venitului dimensionează şi filtrează fluxurile turistice prin cucerirea de

noi pieţe şi prin participarea la procesul turistic a noi categorii umane (de vârstă, inclusiv

categoriile I şi a III-a şi socioprofesionale).

În ultimul deceniu se înregistrează două tendinţe care se condiţionează una pe alta. Pe

fondul general al declinului continuu al vieţii social-economice se produce o degradare a

bazei materiale turistice generată de diminuarea cererii (solicitării) de turism, care

contribuie, la rândul său, la reducerea fondurilor de investiţii pentru întreţinerea,

modernizarea sau realizarea de noi dotări.

La schimbarea acestei stări de fapt ar putea contribui si orientarea către turismul rural,

prin care s-ar putea produce dispersia circulaţiei turistice şi valorificarea întregului areal

administrativ aparţinând comunităţilor şi în folosul comunităţilor.

Încurajarea practicarii pe scară largă a turismului rural va permite valorificarea

patrimoniului natural şi, mai ales antropic, pecum şi a produselor locale din această zonă.

Acest fapt presupune identificarea, clasificarea şi ierarhizarea tuturor gospodăriilor rurale

care îndeplinesc condiţiile necesare (cu integrarea în cadrul unei reţele specializate şi

alcătuirea unui catalog), aici existând numeroase gospodării în care se prelucrează

produsele agricole după metode tradiţionale, care s-ar putea transforma în mici ferme în

cadrul cărora turiştii ar putea cunoaşte şi chiar practica o serie de activităţi tradiţionale

concrete.

Această formă de turism, atât de potirvită în situaţia inexistenţei unor sume mari de bani

pe care le impune edificarea infrastructurilor de cazare turistică va contribui la ridicarea

nivelului de trai al celor care au manifestat o asemenea iniţiativă, menţinând sau

revitalizând activităţi şi obiceiuri tradiţionale, industria mică şi artizanală, activităţile

agricole, care se ataşează aproape firesc turismului rural.

Turismul rural este un factor de progres social, contribuie la îmbunătăţirea nivelului de

trai şi la conservarea tradiţiilor materiale şi spirituale specifice populaţiei din regiune,

susţine producţia agricolă, contribuie la protejarea mediului înconjurător şi la schimbarea

mentalităţilor uneori prea retrograde în conservatorismul lor.

Nu ar trebui neglijate nici posibilităţile de practicare a turismului cultural itinerant, cu

vizitarea principalelor obiective antropice, de exemplu bisericile de lemn.

Strategia de dezvoltare a turismului în zonă are în vedere respectarea principiilor

dezvoltării durabile, prin crearea unui sistem integrat de zone turistice care să ofere o

mare varietate de servicii turistice fără a aduce prejudicii mediului natural.

113

Potenţial turistic

Comuna

Total

suprafaţă

Gradul de atractivitate turistică

Fără activitate turistică

Mic

Mediu

Mare

Foarte mare

Baia Sprie 96,02 Da

Băiuţ 113,50 Da

Cerneşti 96,04 Da

Copalnic Mănăştur 117,45 Da

Coroieni 66,93 Da

Dumbrăviţa 51,67 Da

Groşi 23,53 Da

Lăpuş 86,55 Da

Recea 43,88 Da

Suciu de Sus 114,69 Da

Vima Mică 76,55 Da

Cupşeni 89,56 Da

Şişeşti 90,02 Da

Sursa: Consiliul Judetean Maramures, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Al imentara

BAIA SPRIE - Pe DN 18 - 10 km de Baia Mare – localitatea cu gradul cel mai inalt de

atractivitate turistica din microregiunea GAL Mara Natur.

La poalele versantului sudic al vârfului Igniş, în gropile Chiuzbăii pe pâraiele Izvorul

Plopilor şi Jidoaia, s-au descoperit bine conservate în diatomit – rocă moale, friabilă,

deschisă la culoare – urme de vegetaţie terţiare depuse în urmă cu milioane de ani, când

omul nu locuia încă planeta noastră; ceea ce atrage atenţia în mod cu totul deosebit sunt

impresiunile de frunze ale castanului comestibil, ca şi ale altor specii mediteraneene cum

ar fi magnolia – Magnolia Dianae-, arborele de lalele – Liriodendron Procaccinii – şi au

mai fost citate ca prezente 27 de specii noi pentru ştiinţă.

Pe versantul sud – vestic al Dealului Minei (729 m) la cca 3 km se află Lacul Albastru

unic în ţară prin originea sa cât şi prin compoziţia apei Lacul Albastru s-a format în anul

1920 prin prăbuşirea unei vechi mine de minereuri neferoase, apa are o reacţie acidă şi

conţine acid sulfuric, dar mai ales ioni de cupru sub formă de sulfat de cupru, din care

cauză capătă culoarea albastră; lacul are formă circulară şi este înconjurat de o pădure de

stejar în amestec cu conifere.

La 15 km de oraş pe DN 18, pe o deviere dreaptă ce urcă spre Mina Şuior se află lacul

Bodi (730 m altitudine) iar la sud de lac se înalţă muntele Mogoşa din vârful căruia (1246

m altitudine) coboară o pârtie de schi lungă de 2100 m cu diferenţă de nivel de 500 m;

telescaunul, care face legătura cu vârful dă o mai mare accesibilitate pârtiei.

114

Creasta Cocoşului este o formaţiune stâncoasă zimţată, oferă posibilităţi de ascensiune

pentru alpinişti, se poate ajunge aici mergând 90 minute pe poteca marcată cu triunghi

roşu până la grajdurile din Poiana Boului, apoi urmând drumul forestier marcat cu bandă

roşie mergând 85 minute .

Monumente de arhitectură ale oraşului : biserica romano catolică din secolul XIX lea

construită prin contribuţia forţată a minerilor de aici şi Casa iezuiţilor construită în

secolul al XVII lea.

Oraşul este atestat documentar în 1329 sub numele de Mons Medius.

Baile de la Danesti: Staț iunea balneară sezonieră este amplasată la 7 km de Cavnic si 17 km de Baia Mare.

Amplasata intr-un peisaj rural plin de farmec, inconjurata de case taranesti, livezi cu pomi si strajuita la vest de Muntele Gutâi se impune cu siguranta in peisajul turistic local.

Tratamentele medicale si baile curative se fac sub supravegherea medicilor. Pachetul

medical cuprinde tratamente fizioterapeutice, magnetoterapie si hidromasaj. În terapie se

foloseste saramura cu următoarea mineralizaț ie: 1500mg/lCO2, 243mg/lHBO2,

3,1mg/lH2S.

Baile Carbunari se afla la marginea satului Carbunari (comuna Dumbravita), la 15 km.

de Baia Mare, cu acces de pe DJ 182 spre Tg.Lapus, intr-un parc natural deosebit, la

marginea padurii. Obiective turistice de vizitat: Manastirea Barsana, Manastirea Rohia,

Cimitirul vesel Sapanta,Valea Izei, Valea Marei, Turul bisericilor de lemn, Cheile

Lapusului.

II.2.1.7 Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii

Localitate

Medical Invatamant Dotari sportive

Spital Medic Dentist Primar Secundar Univers

itate

Teren

de

fotbal

Sala

de sport

Baia Sprie

DA DA DA DA DA NU

8km

DA DA

Băiuţ

NU

25km

DA NU

25km

DA DA NU

70km

NU

25km

NU

25km

Cerneşti

NU 10km

DA

NU

10km

DA DA NU 35km

NU

35km

NU

35km

115

Copalnic Mănăştur

NU 15km

DA NU

15km

DA DA NU 32km

NU

15km

NU

15km

Coroieni NU

25km DA

NU DA DA NU 68km

DA DA

Dumbrăviţa

NU 18km

DA NU

18km

DA DA NU 18km

DA NU 18km

Groşi NU 5km

DA DA DA DA NU 5km

DA NU 5km

Lăpuş

NU 8km

DA NU

8km

DA DA NU 50km

NU 8km

DA

Recea

NU 3km

DA

NU

3km

DA DA NU 3km

DA DA

Suciu de Sus

NU 15km

DA NU

15km

DA DA NU 60km

DA NU 15km

Vima Mică

NU 15km

DA NU

15km

DA DA NU 60km

NU

15km

NU

15km

Cupşeni

NU 7km

DA NU

7km

DA DA NU 55km

NU

7km

NU

7km

Şişeşti NU 4km

DA

DA DA DA NU 12km

DA NU 4km

Coltau

NU 15km

DA NU

15km

DA DA NU 15km

DA DA

Grosii

Tiblesului

NU 20km

DA NU

20km

DA DA NU 65km

DA NU 20km

Sursa: Strategii locale, Primariile localitatilor

Invatamant Este cunoscut faptul că, în prezent, dezvoltarea economică este tot mai dependentă de procesul

educaţional şi de nivelul de perfecţionare a resurselor de muncă. Astfel, se poate afirma că dezvoltarea

sistemului de învăţământ pregăteşte evoluţia sectoarelor economice şi le orientează spre eficienţă ridicată.

Dezvoltarea învăţământului preşcolar şi primar şi accentuarea rolului său educaţional

duce la formarea deprinderilor comportamentale şi a celor practice, în corelare cu

116

respectul pentru mediul înconjurător, valorile naturale şi culturale, precum şi cu

recunoasterea originilor si traditiilor populare.

Baia Sprie are dotări reprezentative pentru toate tipurile şi treptele de învăţământ, în timp

ce liceele sunt insuficiente în mediul rural, iar dotările pentru învăţământul profesional şi

postliceal lipsesc.

La nivelul învăţământului preşcolar, majoritatea unităţilor sunt foarte mici, în fiecare

sat, aproape insa, existând grădiniţe.

De cele mai multe ori, efectivele sunt sub 25 de copii/unitate la nivelul comunelor. Nu

întotdeauna personalul de aici este calificat. La acest prim nivel al şcolarizării nu poate fi

vorba de nici o comasare căci nu pot efectua navete scurte de 2 – 6 km copii de 4 – 6 ani

nici cu mijloace de transport special destinate acestui scop.

Numar elevi pe sala de clasa:

Numar elevi pe profesor:

117

Dacă ritmul scăderii populaţiei se va menţine sau dacă va urma un proces de revigorare a

ruralului prin infuzia tinerilor în valorificarea sa economică, prognozăm ca satisfăcătoare

infrastructura cu unităţi ale învăţământului preşcolar cu amendamentul modernizării lor.

In cazul unităţilor de învăţământ primare (cl. I – IV) majoritatea şcolilor din regiunea

delimitata sunt mici, sub 100 elevi, fiind şi foarte numeroase astfel că se pretează la

efectuarea unor comasări.

Unităţile de învăţământ gimnaziale (cl. V – VIII) prezintă aceeaşi mare varietate in

regiunea GAL Mara Natur, fiind de cele mai multe ori mici şi foarte mici.

Învăţământul complementar (de ucenici) şi profesional se desfăşoară în unităţi care

funcţionează în cadrul grupurilor şcolare, a liceelor sau chiar în cadrul şcolilor generale.

Nomenclatorul de specializări din invăţământul liceal este mai diversificat decât în

cazul şcolilor profesionale. O pondere mai mare ar putea-o constitui pregătirea agricolă

cu diversele sale specializări.

Învăţământul postliceal

Nu exista scoli de arte si meserii.

118

Alte tipuri de învăţământ Învăţământul special cuprinde în programele sale de asistenţă copii cu deficienţe fizice

şi motorii.

Cluburile elevilor cuprind dotările moştenite de la Casele Pionierilor, sunt prezente în

special in orasul Baia Sprie si reprezintă o alternativă de petrecere a timpului liber într-un

cadru organizat familiarizând elevii cu o serie de aptitudini practice – nave şi

aeromodelism, operarea pe calculator, karting, învăţământ de artă etc. Numărul mic de elevi/sală de clasă la nivelul comunelor din GAL Mara Natur pune în

evidenţă faptul ca populaţia de şcolari a scăzut dramatic si datorita precaritatii deosebite a

unităţilor şcolare din mediul rural care au condiţii minime de funcţionare – lipsesc

încălzirea, canalizarea, apa curentă şi ambientul atractiv pentru studiu în şcolile rurale.

La Baia Sprie chiar dacă scăderea populaţiei şcolare nu este atât de accentuată, oraşul se

află la periferia zonei de influenţă a municipiului Baia Mare spre care converge o parte a

populaţiei şcolare pentru şcoli profesionale, licee, şcoli postliceale.

Valorile ridicate, de peste 15,0 elevi/sală de clasă sunt proprii comunelor cu o activitate

economică relativ bună care prelucrează o serie de materii prime locale şi care atrage

forţă de muncă.

Se doreste pentru viitor revigorarea şi remodelarea spaţiului rural printr-o infuzie de

capital uman şi financiar in activitatea agro-zootehnică.

Grupul de Actiune Locala isi propune a renunţa la păstrarea cu orice preţ a “graniţelor”

care trebuie să fie flexibile şi să poată asigura în orice sens fluxul şcolar;

De asemenea GAL Mara Natur isi propune incurajarea unui învăţământ complementar şi

profesional la nivel comunal într-o serie de centre cu căi de acces lesnicioase axate pe

agricultura şi agroturism.

Sanatate

Zona Mara Natur, prin caracteristicile sale socio-economice şi de mediu creează o mare

varietate de nevoi cu privire la serviciile de sănătate şi ocrotire socială: volum mare de

populaţie vârstnică şi cu venituri reduse în localităţile rurale, incidenţa crescută a bolilor

profesionale şi a celor determinate de poluarea factorilor de mediu în depresiunea Baia

Mare.

Din condiţiile de mediu şi habitat uman de viata si munca defavorizante pentru starea de

sănătate a populaţiei din zona studiata, menţionam deficienţe şi insuficienţe în

aprovizionarea cu apă potabilă de calitate, poluarea atmosferică şi condiţiile de expunere

la intemperii, prin specificul activităţii.

119

Volumul şi calitatea prestaţiilor medico-sanitare oferite populaţiei au o serie de aspecte

negative legate de insuficienţa personalului calificat, neutilizarea posibilităţilor de ofertă

comunitară, navetism şi neintegrarea în viaţa comunitară a cadrelor medicale, slaba

organizare a supravegherii stării de sănătate a populaţiei.

Cu privire la numărul personalului medico-sanitar din regiune, deficitar este personalul

cu pregătire medie, farmaciştii şi medicii stomatologi, dar nici numărul medicilor de

medicină generală nu este suficient. Dotarea tehnico-materială şi edilitară necesară pentru

o asistenţă medicală decentă este sub solicitările sociale şi posibilităţile comunitare.

Infrastructura spitaliceasca are o situatie precara, in microregiune existand un singur

spital, (Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie) si acesta necesitand imperios reabilitari.

În localităţile rurale accesibilitatea la servicii medicale de bază este diminuată prin

numărul redus de cadre medicale şi situarea lor la mare distanţă de dotările de sănătate de

nivel urban.

Medici la 10.000 locuitori:

Sistemul medical de urgenta este slab dezvoltat, lipsa investitiilor in sistemul de sanatate

reflectandu-se si in acest aspect. Sistemul medical de urgenta este supraincarcat si cu

cazuri care nu necesita in mod necesar tratament de urgenta. Deoarece nu exista servicii

de asistenta primara 24 de ore din 24, sistemul de ambulanta si SMURD (Serviciul

Medical de Urgenta, Reanimare si Descarcerare) acopera si aceste solicitari, in zonele

120

rurale timpul de raspuns variind intre 30 si 45 de minute. Acest timp de raspuns se

datoreaza in primul rand calitatii proaste a infrastructurii de transport dar si multitudinii

de actori implicati, lipsa planificarii strategice, operationale si a coordonarii teritoriale.

Infrastructura de siguranta publica pentru situatii de urgenta, dezastre naturale si

tehnologice nu este corespunzatoare pentru a face fata unor incidente majore. Calitatea

echipamentelor de protectie si a instrumentelor de interventie este medie si adecvata doar

pentru stingerea incendiilor; vehiculele de interventie in caz de catastrofe naturale sunt

dotate mult sub nevoile reale si standarde.

Din motivele de mai sus, starea de sănătate a populaţiilor analizate, este mai afectată ca

media judeţeană sau naţională, respectiv nu poate fi considerată deloc liniştitoare la

capitolul morbiditate specifică, care nu este corect supravegheată şi controlată în teritoriu.

Acest fapt este accentuat prin slaba cunoaştere a factorilor de risc pentru sănătate,

rezultaţi din factori de mediu fizic, habitat de viaţă şi comportament prosanogenetic.

Analiza sintetică a morbidităţii din acest spatiu permite semnalarea prezenţei clar

dominante a patologiei cardio-vasculare, frecvenţa crescută a bolilor aparatului respirator

şi osteo-articular, pe lângă o îngrijorătoare pondere a patologiei maligne şi a sistemului

nervos. În comparaţie cu statisticile naţionale, semnalăm prevalenţa crescută a bolilor

nervoase.

Pentru imbunatatirea si reabilitarea serviciilor medico-sanitare din teritoriul delimitat este

de dorit, fiind singurul mijloc de asigurare pe termen mediu a creşterii şi promovării stării

de sănătate a populaţiilor din zonă, repopularea cu tineret a teritoriilor rurale şi

armonizarea calităţii vieţii cu standardele urbane.

În asigurarea serviciilor de sănătate este necesară corelarea cu politicile naţionale care au

în vedere:

- accesul sporit la servicii medicale de bază;

- creşterea eficientă în folosirea resurselor;

- schimbarea relaţiei medic-pacient, pentru creşterea nivelului de satisfacere a

populaţiei şi a furnizorilor de servicii medicale.

Sport Zona se caracterizează din punct de vedere al necesarului de dotări de sport si agrement

printr-un deficit generalizat (prezenţă şi stare) cât şi printr-o serie de factori care

determină o nevoie suplimentară de astfel de servicii: pondere tot mai mare a tinerilor,

preponderenţa activităţilor bazate pe efort fizic, pensionarea timpurie s.a.

Ca măsuri principale sunt necesare:

- reabilitarea dotărilor sportive existente

121

- realizarea de noi dotări sportive asociate punctelor turistice, dar accesibile

deopotrivă populaţiei locale cu venituri mai reduse;

- amenajarea zonelor de agrement;

- diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea

resurselor naturale ale zonei, pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de

interes turistic: schi, patinaj, turism sportiv, mountain bike, enduro, zbor cu

parapanta, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

Trebuie amintite performantele extraordinare ale sportivilor de la Clubul Sportiv Scolar

(CSS) Baia Sprie cu merite recunoscute in special in probele de schi si orientare turistica.

Clubul Sportiv Scolar Baia Sprie a cucerit in anul scolar 2008/2009 120 de medalii si a

avut sapte sportivi in loturile nationale. In cadrul Campionatelor balcanice de biatlon, au

fost obtinute trei medalii: una de aur, una de argint si una de bronz. La orientare, patru

medalii de aur, trei de argint si una de bronz. In total, sportivii din Baia Sprie au obtinut

11 medalii balcanice si au cucerit 32 de titluri nationale: 27 la orientare, 2 la schi alpin si 3 la biatlon.

II.2.1.8 Activitati sociale si institutii locale

Institutii locale: o Primarii o Consilii locale

Asociatiile de comune: o Asociatia Comunelor din Romania

Administraţia publică locală este autoritatea care reprezintă comunitatea unei localităţi şi

asigură serviciile publice ale acesteia. Administraţia publică locală este formată din

consiliul local şi primărie. Compartimentele care intră, în general, în structura

organizatorică a primăriilor sunt compartimentele de urbanism, administraţie, fond

funciar şi registru agricol, stare civilă şi asistenţă socială, contabilitate, finanţe şi buget,

impozite şi taxe. Instituț iile publice locale constituite conform Legii nr.215/2001 care fac parte din teritoriul Gal Mara Natur sunt:

Primaria

Primar Viceprimar Secretar

Adresa

Telefon

E-mail

Primaria Baia Sprie Pasca Dorin Vasile

Szakacs Levente

Strada Piata

Libertatii,

0262262303

260059

primaria@baiasprie.com

122

Mada Livia nr. 4, Baia

Sprie

Primaria Băiuţ Ceteras Mihai

Zoltan Negrai

Pop Aurelian

Principală,

nr. 413,

Baiut

0262-380012

primariabaiut@yahoo.ro

Primaria Cerneşti Girda Marcel

Gherghel Ion

Danci Gheorghe

Principală,

nr. 146,

Cernesti

0262-382021,

382144

cernesti@go.ro

Primaria Coltău Csende Lajos

Teglas Lajos

Pakk Attila

Principală,

nr.62/A,

Coltau

0262-289289

coltau@yahoo.com

Primaria Copalnic

Mănăştur

Mihalca Vasile

Costin Ioan

Dragomir Leontina

Principală,

nr. 225A,

Copalnic

Mănăştur

0262-497003

copalnicmanastur@yaho

o.com

Primaria Coroieni Ropan Gavril

Bot Dănuţ

Roman Vasile

Principală,

nr. 161,

Coroieni

0262-389311

primariacoroieni@gmail.

ro

Primaria Dumbrăviţa Ciceu Felician

Trif Alexandru

Dobrican Dacian

Principală

nr. 225,

Comuna

Dumbrăviţa

0262-299.001

primariadumbravita@ya

hoo.com

Primaria Groşi Lupan Gheorghe

Ciocotisan Ioan

Mihut Alina Carmen

Principală,

nr.187

Comuna

Groşi

0262-258.685

primaria.grosi@maramu

rescounty.ro

Primaria Lăpuş Giurgiu Nicolae

Buda Ioan

Moş Iulia-Graţiela

Principală,

nr. 1027

Lăpuş

0262-381.566

primaria@primaria-

lapus.ro

Primaria Şişeşti Bud Gheorghe

Tentis Ioan Mircea

Marosan Ştefania

Principala

nr. 430,

Sisesti

0262298.000

298.001,

298.070

primaria@sisesti-mm.ro

Primaria Suciu de

Sus

Pasca Viorel

Bodea Eugen-Ioan

Chindriş Mirela-Maria

Principală,

nr. 791,

Suciu de

Sus

0262-388467,

388046

primaria_suciu@yahoo.c

om

Primaria Vima Mică Roman Ovidiu Daniel

Roman Ovidiu

Alexandru

Principala,

nr. 23,

Vima Mica

0262-383511

primariavima@email.ro

123

Tibil Valer

Primaria Cupşeni Boga Mircea Ioan

Dragomir Constantin

Buda Dumitru

Principală,

nr. 120

Cupşeni

0262-383.021

primaria@primaria-

cupseni.ro

Primaria Groşii

Tibleşului

Burzo Nicolaie

Minolca Valer

Manu Gabriela

Principală,

nr. 497,

Groşii

Tibleşului

0262-388690,

388777

Primaria Recea Octavian Pavel

Mădăras Valer

Petruş Maria

Principală

nr.140,

Recea

0262-287202,

0262-287240

primariarecea2000@yah

oo.com

Sursa: Strategii locale, Primariile localitatilor partenere

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes

local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice,

locale sau centrale.

Consiliul local are următoarele atribuţii principale:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, stabileşte, în

limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare

şi funcţionare a consiliului;

c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare

economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de

amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de

dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în

condiţiile legii;

d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a

rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte

impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

e) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

f) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor

proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor

publice de interes local, în condiţiile legii;

g) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a

comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;

124

h) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes

local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora;

i) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare

necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul

local pentru acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi

fenomenelor meteorologice periculoase

j) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local;

k) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea

drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de

comunicaţii de interes local;

l) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

m) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice

pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în

vederea realizării acestora;

n) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare

pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate,

cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi

protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

o) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient,

acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit

legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi

pot fi acordate şi personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi

de agrement;

q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea

gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de

protecţie civilă, în condiţiile legii, şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii

acestora;

r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul

creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea

în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor

naturale, în condiţiile legii;

125

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură

protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile

pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor

instituţii de binefacere de interes local;

t) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie,

baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;

u) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în

vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau

proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu

unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări

v) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale

administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la

asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale,

în vederea promovării unor interese comune;

x) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.

y) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege

Protecț ia cetăț enilor este asigurată de organele de poliț ie locale în timp ce comunicarea este inlesnită de Poș ta. Parte dintre localităț ile componente ale teritoriului Mara Natur prezintă agenț ii bancare. Pe teritoriul Gal Mara Natur îș i desfăș oară activitatea câteva asociaț ii de tip public, privat ș i public, privat, cele mai reprezentative fiind:

o Asociatia Parintilor -Felsobanyai Szulok Egyesulete - Baia Sprie o Asociatia de Serviciu Cultural de Creatie Artistica si Interpretare – Baia Sprie o Asociatia QZ-Ignis- Chiuzbaia o Asociatia Crescatorilor de Animale- Recea

o Ansamblul “Magura” – Cernesti o Asociatia Agromix – Coltau o Asociatia “Concordia Sasar”- Recea

126

II.2.1.9 Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu

Benef iciar

Denumire

proiect

Activităţi principal

e

Sursa de finanţare*

Data încep ere

Data finaliz

are

Valoare proiect**

Valoare finanţare

nerambursab ilă

Valoare contribuţie

proprie

Stadiu la data de 31

iulie a.c.

Obs

Valoare totală

Valoare eligibilă

Valoare neeligibilă

RON

Euro

RON

Euro

Valoare decontată din

care:

Fizic

RON E ur o

RON

Euro

RON

Euro

Sume nerambu rsabile

Contri buţie

proprie Dumb

ravita

Extindere

retea de

canalizare in

localitatile

Dumbravita

si Chechis,

comuna

Dumbravita

Phare

2005CES

Schema de

investitii pt

sprijinirea

initiativelor

sectorului

public in

sectoarele

prioritare de

mediu

E-

Alte

le

01.02.

2008

30.09.

2010

1,728,0

00.00

1,728,0

00.00

588,05

3.55

1,728,0

00.00

529,2

48.20

58,80

5.53

336,144.

66

29,370.

83

66%

80%

127

Dumb

ravita

Retea de

canalizare si

statie de

epurare a

apelor uzate

menajere in

comuna

Dumbravita

Dumb

ravita

Infiintare

baza

sportiva in

loc

Dumbravita

OG7/2006

G

.05.20

09

531,774

.11

10%

Dumb

ravita

Drum de

acces

Universal

Alloy

Corporation

Europe SRL

Buget local

G

.11.20

08

2,273,0

00.00

1,710,00

0.00

100

%

Dumb

ravita

Extindere

scoala

Dumbravita

buget de stat

G

.09.20

07

0

989,000

.00

584,000.

00

60%

Dumb

ravita

Reabilitare

scoala

Chechis

buget de stat

G

.09.20

07

0

826,000

.00

500,000.

00

63%

01.09. 4,044,0 3,821,00 2007 00.00 0.00

OG7/2006 G 90%

128

Dumb

ravita

Reabilitare

DC

25,26,27

Dumb

ravita

Extindere

scoala

Unguras

buget de stat

G

.10.20

09

0

380,000

.00

85,000.0

0

23%

Copal nic

Manas

tur

Alimentare

cu apa etapa

1

OG7/2006

G

2006

2010

4,100,8

80.00

3,790,8

80.00

310,0

00.00

3,412,00

0.00

222,77

6.00

97%

Copal

nic

Manas

tur

Baza

sportiva

OG7/2006

G

2009

2010

651,000

.00

626,000

.00

25,00

0.00

150,000.

00

25,000.

00

10%

Copal

nic

Manas

tur

Reabilitare

drum

comunal

DC31

HG577

G

2002

2012

2,000,0

00.00

2,000,0

00.00

800,000.

00

40%

Copal

nic

Manas

tur

Reabilitare

drum

comunal DC

43;45

Buget local

G

2008

2012

6,300,0

00.00

6,300,0

00.00

900,000.

00

17%

buget local G .09.20

07 0

10,000,

000.00

19,000.0

0

129

Copal

nic

Manas

tur

Alimentare

cu apa

potabila,

canalizare si

statie de

epurare

Reabilitare

camin

cultural

Copalnic

Manastur,

construire

Gradinita

Noua in

Copalnic

Manastur

Cerne

sti

Construire

sediu

Primarie si

Politie

comunitara

Construir

e sediu

buget local

G

2006

3,800,0

00.00

3,800,0

00.00

35%

Cerne

sti

Modernizare

DC32

Ciocotis-

Izvoarele

Construir

e drum

HG577

G

2008

4,747,4

24.00

4,747,4

24.00

4,747,4

24.00

695,769.

00

35%

30%

2013 411.00 862.00 20.00 862.00 20.00 finant

are si s-a licitat proiec tarea

Alimentar

e cu apa,

canalizare FEADR

E-

30.06. 30.06. 12,993,

10,852,

492,4 10,852,

492,4

s-a

semna

t

contra

ctul

de

si statie

de

epurare

Masura 322 FEA

2010 DR

130

Reabilitar e HG370/HG96 998,264 998,264 998,264 270,000. 30% constructi 2

G 200 8

.00 .00 .00 00 34% e

Cerne

sti

Reabilitare,

modernizare

si utilare

Scoala I-IV

sat Fanate

Cerne

sti

Reabilitare

si extindere

Scoala I-IV

sat

Magureni

Reabilitar

e

constructi

e

HG962

G

2007

1,012,9

78.00

1,012,9

78.00

1,012,9

78.00

170,000.

00

34%

17%

Cerne

sti

Reabilitare,

modernizare

camin

cultural

Trestia

Reabilitar

e

constructi

e

buget local

G

2008

763,758

.00

763,758

.00

763,758

.00

405,00

0.00

17%

91%

Cerne

sti

Reabilitare,

modernizare

si extindere

Scoala cu

clasele I-

VIII Trestia

Reabilitar

e

constructi

e

HG635/HG96

2/HG1432

G

2008

1,211,0

00.00

1,211,0

00.00

1,211,0

00.00

490,000.

00

24,000.

00

91%

131

Cerne

sti

Reabilitare

si amenajare

spatiu

Dispensar

comunal

Grosi

Retea de

alimentare

cu apa si

retea de

canalizare

menajera si

extindere si

modernizare

drum de

interes local

in comuna

Grosi, jud.

Maramures

FEADR

E-

FEA

DR

26,09,

2008

26,09,

2011

10,844,

537.00

5

9,029,7

1

2,428,3

32

1,814

,786 4

488,0

2

100%

100%

85,07

7

85,077

lei

Grosi

Modernizare

DC 79 In

intravilanul

loc. Ocolis

HG.

577/1997

G

.08.20

09

2011

1,307,1

11.23

100%

200,000

lei

20000

166,76

1

e

constructi Buget local

120,000 120,000 120,0 40,000. 100

G 2010 .00 .00 00.00 00 %

i

Reabilitar

132

Grosi

Asfaltare

strada

Dambeni

loc. Grosi

Grosii

Tibles

ului

PROIECT

INTEGRAT

PRIVIND

CREŞTERE

A ŞI

MODERNI

ZAREA

INFRASTR

UCTURII

FIZICE DE

BAZĂ ŞI

DEZV

OLTAREA

SERVICIIL

OR

PENTRU

POPULAŢI

A RURALĂ

ÎN

COMUNA

GROŞII

ŢIBLEŞUL

UI

CANALI

ZARE

CU

STAŢIE

DE

EPURAR

E

EXTIND ERE APĂ

POTABI

LĂ

CENTRU

SOCIAL

PENTRU

PERSOA

NE ÎN

VÂRSTĂ

MODER

NIZARE

CĂMIN

CULTUR

A

FEADR

E-

FEA

DR

30.06.

2010

30.06.

2013

12,855,

127.00

0

10,794,

31

2,483,0

98

2,061

,096 4

474,1

3

stadiu

l de

organi

zare a

licitati

ei

Groşii Ţibleş

Alimentare

cu apa

01.01.2007

31.12.2008 1,43 0.0

1086

sapard 344cofi

nantare

Buget local G iunie sept 130,711 .23

100%

in curs

de

implem

entare

133

ului

Recea

Constructie

baza

sportiva -

stadion

comunal tip

1

OUG7/2006

G

01.04.

2010

30.06.

2010

630,000

.00

575,631

.00

54,36

9.00

315,000

.00

315,0

00.00

inche

iat

contr

act

exec

utie

Recea

Modernizare

strada

Principala

Lapusel

HG577

G

01.04.

2010

30.06.

2010

539,260

.00

539,260

.00

280,000

.00

259,2

60.00

inche iat

contr

act

exec

utie

proprie

134

Proiect

integrat:

Modernizare

retea

stradala,

constructie

sistem de

canalizare

cu statie de

epurare ape

uzate

menajere,

Recea extindere

APDRP

E-

FEA16.06. 16.06. 10,852,

9,026,8

504,5 9,026,8

504,5

proce

dura

de

achiz

retea de

alimentare

cu apa

potabila,

modernizare

Camin

cultural si

constructie centru social

de zi pentru

batrani in

comuna R

Masura 322 DR

2009

2012 854.00 05.00 03.00 05.00 03.00 itie

in

curs

135

Sisesti

Baza

sportiva

multifunctio

nala model

tip II in

comuna

Sisesti

localitatea

Surdesti

Sisesti

Asfaltare

drum

comunal

Sisteti

Negrea

asfaltare

drum

HG 577

G

2006

1,344,6

86.00

1,344,6

86.00

320,16

3.00

1,344,6

86.00

320,1

63.00

66,17

4.00

15,75

5.00

459,040.

00

66,174.

00

45%

OG7 G 2008 909,423 873,723 208,02 35,70 8,500. 446,250 106,2 463,1 110,2

.00 .00 9.00 0.00 00 .00 50.00 73.00 79.00

136

Sisesti

Modernizare

drumuri,

infiintare

centru After

School in

localitatea

Surdesti,

organizare

festival

Udatoriu din

Surdest,

achizitii

utilaje

pentru

interventii

in situatii de

urgenta in

Comuna

Sisesti

Vima

Mica

Pod de

beton armat

peste râul

Lăpuș

OG7

G

.10.20

07

.06.20

10

1,123,2

00.00

1,123,2

00.00

1,123,0

88.00

112.0

0

1,123,08

8.00

112.00

Modrniza

re

drumuri

Masura 322

E-

FEA2010 13,072,

10,866,

507,4 10,866,

507,4

faza

de

proiect

finantat DR

300.00

578.00 12.00 578.00 12.00 licitati i

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures

SITUAŢIE PRIVIND PROIECTELE DERULATE DE AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE LA NIVELUL COMUNEI BĂIUŢ, JUD.

MARAMUREŞ, LA DATA DE 28.02.2010

137

Beneficia

r

Denumire

proiect

Activităţ

i

principa

le

Sursa

de

finanţa

re

Data

începe

re

Dat

a

fina

lizar

e

Valoare proiect Valoare finanţare nerambursabilă

Valoare contribuţie proprie

Stadiu la data de 28 februarie a.c.

Valoare totală Valoar e

eligibil

ă

Valoar e

neeligi

bilă

RON

Eur

o

RON

Euro

Valoare decontată din care

Fizic

Ron E u

r

o

R o

n

E u

r

o

R o

n

E u

r

o

Sume nerambursab

ile

Contribu ţie

proprie

Comuna

Băiuţ

Reţea

canalizare menajeră şi

staţie de

epurare a

apelor uzate în

loc. Băiuţ şi

Strîmbu-Băiuţ, jud. MM

- 4 km

canaliza

re

- staţie

de

epurare

OG7

Sept.

2007

-

3.005.000

-

-

-

-

-

3.005.000

-

300.500

-

2.795.000

191.000

80%

Sursa: Primaria Comunei Baiut

SITUATIE PRIVIND PORTOFOLIUL DE PROIECTE DE LA NIVELUL COMUNEI BĂIUŢ, JUD. MARAMUREŞ

LA DATA DE 28 FEBRUARIE 2010

138

Nr.

crt.

Solicitant/

Localitate

Denumire proiect propus Activităţi principale

Sursa de

finanţare

Valoare proiect (dacă este

cazul) Stadiu la data de 28

februarie a.c. RON Euro

1 Băiuţ Îmbunătăţire sistem de alimentare cu apă în comuna

Băiuţ, jud. Maramureş.

- captare nouă de apă - extindere reţea

alimentare cu apă

- reabilitare staţie de tratare

HG 577

1.817.000

-

- proiect depus spre finanţare în 2007 şi

respins; posibilităţi

de redepunere pe alte

programe

2 Băiuţ Amenajare teren de sport cu gazon sintetic în centrul loc.

Băiuţ

- demolare clădire veche şcoală; amenajare

teren

ARDZZI

-

12.000

- idee de proiect

3 Băiuţ Reabilitare şi extindere şcoală de arte şi meserii din Băiuţ,

jud. Maramureş

- îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de

educaţie şi a dotării

şcolii din Băiuţ;

POR

Axa prioritară

3

3.098.147

-

- proiect depus în

2009 şi respins;

posibilităţi de

redupenere pe alte

programe;

4 Băiuţ Reabilitarea termică a blocurilor din centrul loc.

Băiuţ

- întăbularea blocurilor, creeare asociaţii de

locatari, lucrări de

reabilitare;

Guv. României

MDRL

-

-

- idee de proiect

5 Băiuţ „MINERITUL CA ATRACŢIE TURISTICĂ” -

Amenajarea unor galerii,

maşini de extracţie, abataje,

filoane de minereuri etc. în

vederea valorificării turistice

a trecutului minier al zonei

- fundamentare cu studiu de fezabilitate

- realizare lucrari de

amenajare

POR

Axa Prioritara

5

-

-

- idee de proiect

139

6 Băiuţ Construcţie bloc locuinţe – sat Băiuţ

- fundamentare cu studiu de fezabilitate;

- realizare construcţie

bloc;

ANL

1.500.000

-

- idee de proiect

7 Băiuţ Amenajare zonă turistică, de agrement şi balneară Tocila

- facilitare investiţii private;

- realizare lucrări de

amenajare;

POR

Axa prioritară

5

2.250.000

-

- idee de proiect;

8 Băiuţ / Sat Strimbu

Baiut

Amenajare zonă turistică Valea Strîmbului

- facilitare investiţii private;

- realizare lucrări de

amenajare;

POR

Axa prioritară

5

2.000.000

-

- idee de proiect

9 Băiuţ Marketing şi vânzare colectivă a produselor silvice

(ciuperci, fructe de pădure,

plante medicinale)

- Facilitarea creari unui

centru de marketing si

vanzare colectiva a

fructelor de padure;

- Elaborare studiu de

fezabilitate

- Identificare resurse pubice, private

- Amenajare si dotare cu

echipamente de stocare si

refrigerare.

POR

Axa prioritara

4

235.000

-

- idee de proiect

10 Băiuţ Centru de meserii tradiţionale - Asocierea mestesugarilor locali

- Identificarea, amenajare

si dotarea unui spatiu al

Asociatiei

Recrutarea si instruirea

personalului in furnizarea

de servicii de consiliere a

POR

Axa prioritară

5

110.000

-

- idee de proiect

140

mestesugarilor, marketingul produselor.

11 Băiuţ Refacere pod peste râul Lăpuş în zona Tocila

- fundamentare cu studiu de fezabilitate

- realizare lucrări de

amenajare

FEADR

96.000

-

- idee de proiect

12 Băiuţ Amenajare drumuri forestiere - fundamentare cu studiu de fezabilitate;

- lucrări de amenajare

FEADR

-

-

- idee de proiect

13 Băiuţ Modernizarea reţelei de străzi şi drumuri de interes local

- fundamentare cu studiu de fezabilitate;

- lucrări de amenajare

FEADR

-

-

- idee de proiect

14 Băiuţ Extindere spaţii verzi şi amenajare locuri de agrement

şi de joacă pentru copii

- lucrări de amenajare a spaţiilor din centrul

civic al loc. Băiuţ şi

Strîmbu Băiuţ

POS Mediu

-

-

- idee de proiect

15 Băiuţ Promovarea competivităţii economice prin înfiinţarea de

infrastructuri tip „Parc

industrial” sau incubatoare de

afaceri în fostele incinte ale

EM Băiuţ

- parteneriate public- private;

- trecerea clădirilor în

proprietatea Primăriei

- reabilitare clădiri;

POR

DMI 4.2.

-

-

- idee de proiect

16 Băiuţ Deschiderea unei cariere pentru materiale de

construcţii

- organizare licitaţie - lucrări de amenajare

carieră;

Parteneriat

public-privat

-

-

- idee de proiect

17 Băiuţ Dezvoltarea serviciului comunitar local de evidenţă

infrmatizată a persoanei

- amenajare sediu; - achiziţie tehnologii;

Buget Local

-

-

- idee de proiect

18 Băiuţ Introducerea si utilizarea

141

cadastrului general la nivelul unităţii administrativ

teritoriale - realizarea

cadastrului general al

localiăţii

Buget Local - - - idee de proiect

19 Băiuţ Asigurarea

functionalitatii permanente a drumului Strambu Baiut –

Cavnic

- fundamentare cu studiu de fezabilitate a

porţiunii de drum de pe

raza comunei Băiuţ;

- parteneriat cu Primăria

Cavnic;

- realizare lucrări de

amenajare;

Bugete Locale

Consiliul

Judeţean

Maramureş

-

-

- idee de proiect

20 Băiuţ Amenajare obiective eco- turistice şi administrare locală

- elaborare plan de management

(Rezervaţiile „Tăul

Negru” şi „Peşterea cu

Oase”)

- amenajare turistică

- promovare turistică şi

dezvoltarea serviciilor

suport

Buget Local

ONG-uri CJ

MM

-

-

- idee de proiect

Sursa: Primaria Comunei Baiut

SITUAŢIE PRIVIND PROIECTELE DERULATE DE AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DE LA NIVELUL COMUNEI LĂPUŞ,

JUD. MARAMURES LA DATA DE 28 FEBRUARIE 2010

142

Nr.

Crt.

Beneficiar

Denumire

proiect

Activităţi

principale

Sursa de

finanţare

Data

începer

e

Data

finalizar

e

Valoare proiect

Valoare finanţare

nerambursa-

bilă

Valoare

contribuţie

proprie

Stadiu la data de 28

Februarie a.c.

Valoare

totala Valoare

eligibilă Valoare

neeligibi- lă

Ron

E

ur

o

Ron

Euro

Valoare decontată din

care:

Fizi

c Ron

E

u

ro

Ron

E

ur

o

Ron

E

ur

o

Sume

nerambur

sabile

Contribuţi

e

proprie

1. Comuna Lăpuş

,,Reabilita- rea reţelei

de distribuţie

apă potabilă în comuna Lăpuş,jude

ţul

Maramureş

”

-Lucrări de pozăre de

conducte

-Lucrări de demontare şi de

înlocuire a conductelor

şLucrări auxiliare

pentru conducte de apă

-Lucrări de

inginerie şi de construcţii

HG 577

28.08. 2009

28.04. 2010

2.760.000

2.760.000 0

2.760.000 0 0 245.407,37

- 7%

Sursa: Primaria Comunei Lapus

SITUAŢIE PRIVIND PORTOFOLIUL DE PROIECTE DE LA NIVELUL COMUNEI LAPUS, JUDEŢUL MARAMURES LA DATA DE 28

FEBRUARIE 2010

Nr.

Crt. Solicitant/

Localitate Denumire proiect

propus

Activităţi principale Sursa de finanţare

(dacă este

identificată)

Valoare proiect(dacă este cazul Stadiu la data de 28

februarie a.c. RON

Euro

1. Comuna Lăpuş ,,Lăpuş-comună la

standardele UE,,

1.Extindere reţea de canalizare în comuna

Lăpuş,judeţul Maramureş

2.Reabilitare drumuri

comunale şi vicinale în

comuna Lăpuş,judeţul

FEADR-PNDR Măsura 322

- - -în curs de obţinere,avize,acordu-ri

autorizaţii

143

Maramureş

3.Construcţie şi dotare

Centru multifuncţional de

tip After –School şi Centru

de zi pentru persoane în

vârstă în comuna Lăpuş,

judeţul Maramureş

4.Renovare Cămin cultural

pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor

locale

5.Achiziţionare

autospecială pentru

colectarea gunoiului

menajer.”

2.

Comuna Lăpuş

,,Încurajarea activităţilor

turistice în comuna Lăpuş”

1.Centru local de

informare şi promovare

turistică ; 2.Dezvoltare şi marcheting

turistic ;

3..Amenajare traseu tematic.

FEADR-PNDR

Măsura 313

-în curs de

obţinere,avize,acordu-ri autorizaţii

3. Comuna Lăpuş şi comuna Groşii

Ţibleşului

,,Reabilitare şi modernizare drum

de legătură între comuna Lăpuş şi comuna Groşii Ţibleşului”

HGR 577 2.910.000 Euro

-în curs de obţinere,avize,acordu-ri

autorizaţii

4. Comuna Lăpuş ,,Îmbunătăţirea calităţii apei

(captare ,aducţiune şi

aducţiune şi staţie de tratare )”

HGR 577 850.000 lei -în curs de obţinere,avize,acordu-ri

autorizaţii

144

5. Comuna Lăpuş ,,Extindere reţea de

canalizare şi reabilitare uliţe rurale

-uliţă Valea Mischireni -- -

uliţă pe lângă râu , în

comuna Lăpuş,judeţul

Maramureş ”.

Masura 22 1.000.000

Euro -în curs de

obţinere,avize,acordu-ri autorizaţii

6. Comuna Lăpuş ,,Sală de sport în comuna Lăpuş”

1.500.000 Euro

-în curs de obţinere,avize,acordu-ri

autorizaţii

Sursa: Primaria Comunei Lapus

SITUAŢIE PRIVIND PROIECTELE DERULATE DE AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DE LA NIVELUL COMUNEI COROIENI,

JUDEŢUL MARAMUREŞ LA DATA DE 28 FEBRUARIE 2010

Nr. crt

Beneficiar

Denumire proiect

Sursa de finanţare*

Valoare proiect**

Valoare finanţare nerambursabilă

Valoare contribuţie

proprie

Valoare totală Valoare eligibilă

Valoare neeligibilă

RON

mii lei

Euro

RON mii lei

Euro

RON mii lei

Euro

RON

Euro

RON

Euro

1 comuna Coroieni

Amenajarea paraului Valea Mare in localitatea

Valenii Lapusului

AFM 4087 60% 40%

145

2 comuna Coroieni

3 comuna Coroieni

4 comuna

Proiect integrat “ Modernizare ulite,

Constructia unui centru pentru persoane

varstnice, reabilitare camine culturale .

Dezvoltarea infrastructurii turistice in

comuna Coroieni si proximitatii

Infiintare spetii verzi in

PNDR Masura 3.2.2.

PNDR Masura 3.1,1.

10773 20% 70% 2155

1204 30% 70% 361

Coroieni

5 comuna Coroieni

6 comuna Coroieni

7 comuna Coroieni

8 comuna Coroieni

comuna Coroieni AFM 500 40% 20

Modernizare DC 55

Coroieni – Vima Mare HG 577 6154

Sediu nou Primaria

Coroieni Buget local 1900

Reabilitare camine

culturale Buget local 1500

Infiintare terenuri de

sport Buget local 500

Studiu de fezabilitate “

9 comuna Coroieni

Canalizare Valenii Lapusului

Buget local 22.3

Sursa: Primaria Comunei Coroieni

146

SITUAŢIE PRIVIND PORTOFOLIUL DE PROIECTE DE LA NIVELUL ORASULUI BAIA SPRIE, JUDEŢUL

MARAMUREŞ LA DATA DE 28 FEBRUARIE 2010

Denumire proiect propus

Activităţi principale

Sursa de finanţare (dacă este

identificată)

Valoare proiect (dacă este cazul)

Stadiu la data de 28

februarie a.c.

RON

Euro

Parc Nou str. Strabunilor Amenajare parc nou Fondul de mediu 897300 proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

Reabilitare termica blocuri Reabilitare termica blocuri MDRL 4832497 proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

Camin Cultural Tautii de

sus Constructie Camin Cultural CNI proiect tip

proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

Centru de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii

Reabilitare clădire existente pentru

activităţii sociale Ministerul Muncii 124468

proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

Plan Integrat de

Dezvoltare Urbana Imbunatatire infrastructura rutiera

si siguranta populatie POR 15058132

proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

Construire Gal Axa 4 FEADR 199045 42624 Proiect in implementare

Parc Fotovoltaic în loc. Baia Sprie

Producere energie

POS CCE 5E+06 proiect depus spre finantare,

aflat in evaluare

147

Sursa: Primaria Orasului Baia Sprie

Valoare proiecte contractate si aflate in implementare din fonduri externe nerambursabile impreuna cu perioadele,

Primaria orasului Baia Sprie

Titlul proiectului

Programul din care este finantat

proiectului

AM

Nr contract de finantare

Data semnare

contract

Data incepere

proiect

Data estimata

finalizare proiect

Valoare total

proiect

Valoare eligibila proiect

Plan integrat de dezvoltare urbana Baia Sprie

POR Axa 1

AM POR

MDRL

01/08/10

01/09/10

01/09/12

4 mil Euro

3,23 mil Euro

Grup Actiune Locala Mara

Natur

PNDR Axa 4

APDRP 6 SM

C431.1010962600001/29.12.2009

01/12/09

01/12/09

01/10/10

42.624 euro

34.099 euro

Centru Consiliere si sprijin pentru parinti si copii

Min. Muncii

Ag. Nat. Protectia Copilului

01/10/10

01/10/10

01/10/11

124.468 euro

107.637 euro

Camin Cultural Tautii de sus

Min. Culturii + MDRL

Pr. Asez.

Cuturale in localitatile in

care nu exista

Proiect aprobat prin HG in 2008

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

Proiect tip II petru localitate cu mai puti nde

5000 de locuitori

Parc Nou strada Strabunilor

AFM

AFM

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

249.250 euro

224.320 euro

Parc fotovoltaic in localitatea Baia Sprie

POS CCE

AM POS CCE

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

Nu se cunoaste

4.510.000 euro

3.553.774

Euro Retea de

canalizare in satele Satu Nou de Sus si Tautii

de Sus

Guv. Romaniei

OG 7

976/09.08.2006

2006

2006

2010

1.100.000 euro

990.000 euro

Sursa: Primaria Orasului Baia Sprie

148

II.2.1.10 Elemente complementare

Contextul Strategic si politic

În timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspândit, în întreaga lume, noi

manifestări ale „europenizării” îşi fac simţită prezenţa pe continent. Graniţele devin din

ce în ce mai puţin importante prin procesul de unificare iar timpul şi distanţele îsi pierd şi

ele din semnificaţie. Cetăţenii din diferite ţări vin în contact direct iar comunităţile

concureaza între ele pe o scară globală.

Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabilă, identitatea comunităţii, siguranţa,

serviciile de sănătate, asistenţa medicală, devin nişte chestiuni din ce în ce mai sensibile

pentru procesul de planificare.

O provocare importantă o reprezintă dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi

moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare şi

pentru a satisface interesele comune a tuturor grupurilor. Participarea cetăţenilor oferă o

mai bună întelegere a cerinţelor oamenilor. Acestea pot începe o evoluţie culturală care să

conducă la acceptarea unei mari varietăţi de soluţii, pentru a rezolva necesităţile

diferitelor grupuri, menţinând în acelaşi timp o identitate comună.

Strategiile pe termen lung trebuie luate în considerare cu atenţie mai ales cu privire la

viitoarele rezultate fructificate. Istoria a demonstrat că viitorul este în bună măsură

determinat de trecut – astfel, curentele strategice, aşa cum apar ele în prezent, trebuie

examinate cu atenţie. În acelaşi timp, trebuie acceptat ca rezultatul real al acestora nu

poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă

importantă asupra acestora.

Activităţile lansate în microregiunea GAL Mara Natur se incadreaza intr-un context

strategic bine definit, format din strategii şi politici la nivel european, national, regional,

judetean cât şi la nivel local. Există o considerabila sinergie între diferitele niveluri de

strategie, în special în ceea ce priveşte perspectivele economice şi sociale.

Astfel, prin aceasta sinergie intre strategii si politici europene, regionale, nationale,

judetene si locale se identifica punctele comune cu zona Mara Natur, si alaturi de

elementele de unicitate se evidentiaza identitatea acestei regiuni, toate acestea ducand la

conturarea strategiei de dezvoltare rurala durabila a microregiunii.

Acest document de strategie de dezvoltare locala este elaborat în conformitate cu Cadrul

Strategic Naţional de Referinţă, Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013/Transilvania

de Nord şi cu practica UE privind finanţarea din fonduri structurale. Strategia se bazează

pe consultarea şi coordonarea cu beneficiarii direcţi – reprezentanţi ai unităţilor teritorial

administrative ce alcătuiesc grupul de actiune locala.

149

Obiective generale:

Creşterea competitivităţii economice bazate pe cunoaştere

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de bază

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea

excluziunii sociale

Principiile strategiei de dezvoltare durabila:

1. Democraţia - Administraţia locală este controlată de populaţia locală prin

intermediul reprezentanţilor săi aleşi.

2. Subsidiaritatea - Deciziile trebuie adopate la un nivel cât mai apropiat posibil de

populaţia afectată.

3. Responsabilitatea - Trebuie definită clar responsabilitatea faţă de decizii.

Competenţele pentru adoptarea deciziilor trebuie adoptate din start.

4. Transparenţa - Procesul de adoptare a deciziilor trebuie să fie transparent.

5. Participare pubică - Participarea cetăţenilor în adoptarea deciziilor

Strategii UE Statutul de membru al Uniunii Europene presupune coordonarea politicilor economice,

monetare şi de mediu ale României cu cele ale ţărilor membre ale Uniunii, generându-se

pe de-o parte o presiune asupra formelor economice de planificare şi de management al

resurselor existente, precum şi asupra condiţiilor de funcţionare a administraţiei publice.

Viziunea de dezvoltare a GAL Mara Natur se formulează pe oportunităţile pe care

integrarea României în Uniunea Europeană le creează pentru valorificarea potenţialului

local.

La întocmirea strategiei s-au avut în vedere principiile europene directoare pentru

dezvoltare teritorială durabilă a Continentului European:

- promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-

economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii;

- promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

- dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;

- reducerea agresiunii asupra mediului;

150

- valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural;

- valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării;

- dezvoltarea resurselor energetice concomitent cu asigurarea securităţii;

- promovarea unui turism de calitate şi durabil;

- limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

Strategiile de la nivelul UE ofera un cadru la nivel inalt pentru alte strategii si politici

europene, nationale si locale. Cele doua directii principale pentru regenerarea economica

si sociala sunt:

o Agenda Lisabona:

Actualizata în 2005, în timpul preşedinţiei britanice a UE, această agendă stabileşte

obiectivul ca economia UE să devină "cea mai dinamică şi competitivă economie bazată

pe cunoastere din lume" până în 2010. Statele membre sunt însărcinate cu dezvoltarea de

programe naţionale de reformă stabilind programe de acţiune detaliate, concentrându-se

în principal pe dezvoltarea de locuri de muncă şi creştere economică, contribuind la o mai

mare prosperitate şi justiţie socială. Acestea sunt aspectele cheie pentru realizarea cu

succes a dezvoltării rurale şi un fundal cheie pentru această strategie.

o Agenda Gothenburg:

În anul 2001, această strategie a adăugat un unghi nou de dezvoltare durabilă Agendei

Lisabona, solicitand de asemenea, integrarea problemelor de protecţie a mediului si în

alte politici ale UE. Aceasta agenda este importantă în contextul de muncă în zonele

rurale sensibile, în sensul folosirii unei abordari coordonate la examinarea economica,

sociala şi de mediu a noilor politici şi acţiuni. Acest context va avea un rol important la

incadrarea proiectelor in planul de afaceri dezvoltat pentru a furniza aceasta strategie.

De asemenea, aceste documente ofera contextul pentru acordarea fondurilor de finanţare

2007-2013 ale Uniunii Europene, în special fondurilor structurale, prin programe de

convergenţă. Ca atare, aceasta strategie de dezvoltare rurală durabila va contribui la

obiectivele cadru de dezvoltare a economiei şi de crestere a numarului de locuri de

muncă.

Prin sprijinirea investiţiilor în modernizare şi inovaţie, va fi îmbunătăţită productivitatea

sectoarelor primar şi de prelucrare. Prin sprijinirea schimbărilor structurale în zonele

rurale, agenţii economici care activează în sectorul primar, secundar sau terţiar vor

beneficia de o dezvoltare a competenţelor umane prin politica de investiţii şi instruire.

Totodată, strategia va asigura crearea de locuri de muncă, cu precădere în sectorul de

prelucrare, precum şi în alte activităţi economice alternative care vor contribui la

dezvoltarea durabilă a zonei rurale.

151

De asemenea, strategia va sprijini creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pe

baza unei competitivităţi sporite, valorificării resurselor umane şi dezvoltării durabile,aşa

cum s-a stabilit la Lisabona în 2000, la Göteburg în 2001 şi aşa cum s-a reconfirmat la

Consiliul European de la Bruxelles din martie 2005. Strategia şi obiectivele generale ale acesteia sunt în conformitate cu obiectivele de la

Göteburg, în special prin faptul că sprijină activităţile din zonele defavorizate,

încurajează investiţiile în protecţia mediului, realizează conformitatea cu standardele

europene şi încurajează investiţiile în sisteme durabile de management al fermei şi în

sectorul de prelucrare.

Strategii Nationale

O mare varietate de strategii au fost dezvoltate si implementate de catre Guvernul

Romaniei, dintre care o parte au un impact direct asupra acestei strategii de dezvoltare

rurala a spatiului Mara Natur.

o CSNR (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă)

Dintre obiectivele specifice menţionate prin CSNR în luna aprile 2006 mentionam

creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă prin:

Creşterea pe termen lung a competitivităţii economice

Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman

Promovarea unei dezvoltării teritoriale echilibrate

(sursă: CSNR, aprile 2006, pagina 62)

Prin Obiectivul Creşterea Competitivităţii se coordonează politici privind creşterea

productivităţii/crearea unui mediu de afaceri dinamic, modernizarea infrastructurii şi

serviciilor în susţinerea afacerilor, întărirea ECO-inovaţiilor, crearea unui cadru favorabil

privind Dezvoltarea, Cercetarea şi Inovarea, dezvoltarea sectorului ITC şi a turismului.

Prin Obiectivul Dezvoltarea şi Utilizarea Eficientă a Capitalului Uman se coordonează

politici privind investiţii în educaţie, sănătate şi bunăstare a populaţiei, în scopul

asigurării accesului complet al copiilor la forme de învăţământ, al integrării şi păstrării

forţei de muncă prin programe de educaţie vocaţională şi formare, prin consiliere şi

îndrumare, prin aplicarea formelor de combaterea şomajului şi prin asigurarea unei

integrări sociale fără nici o formă de descriminare.

Prin Obiectivul Promovarea Dezvoltării Teritoriale Echilibrate sunt coordonate politici de

planificare de investiţii multi-sectoriale prin care să se asigure dezvoltarea zonelor rurale,

152

protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural precum şi acţiuni şi

investiţii de dezvoltare şi cooperare.

o PNS (Planul National Strategic)

Planul Naţional Strategic reprezintă baza pentru implementarea Programului Naţional de

Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013.

Centralizarea procesului de programare este justificată prin faptul că, majoritatea

instrumentelor măsurilor planificate sunt orizontale prin natura lor şi procesul poate fi

greu transferat la nivel regional, datorită lipsei structurii administrative şi a complexităţii

programului. Setul de instrumente planificat, va implementa priorităţile strategice la nivel

naţional luând în considerare şi necesităţile regionale.

Programul Naţional Strategic este centrat pe trei aspecte-cheie:

1. Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii,

precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a

contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul rural (acolo unde

este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste

zone.

2. Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României, prin

promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele

forestiere.

3. Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte

sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi

economic.

Abordarea folosita in PNS este una complexă, care asigura o complementaritate între PNS şi alte programe naţionale.

În abordarea primului aspect cheie, s-a acordat atenţie în principal modului de abordare şi

atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol şi cel forestier, în vederea

modernizării, consolidării şi restructurării, care să permită atingerea unui nivel ridicat de

competitivitate şi durabilitate din perspectiva protecţiei mediului. Acest lucru va oferi un

mecanism puternic de conservare a vieţii din spaţiul rural, lărgind gama de locuri de

muncă viabile atât în cadrul fermei cât şi în afara ei şi contribuind astfel la atingerea

obiectivului de convergenţă a veniturilor în paralel cu păstrarea texturii sociale.

În abordarea celui de-al doilea aspect cheie, PNS vizează îmbunătăţirea echilibrului

dintre dezvoltarea economică a zonelor rurale şi utilizarea durabilă a resurselor naturale,

prin menţinerea şi creşterea atractivităţii zonelor rurale - ca elemente de bază în

diversificarea exploataţiilor şi identificarea unor activităţi economice alternative. Pentru a

realiza acest lucru, este prevăzută sprijinirea continuării practicării agriculturii în zonele

defavorizate, abordându-se astfel problema abandonului terenurilor, de asemenea

agricultorii vor fi sprijiniţi pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole care

153

nu afectează mediul sau schimbării categoriei de folosinţă a terenului din agricol în

forestier.

Al treilea aspect cheie este faptul că PNS are în vedere nevoile a două mari categorii de

populatie din zonele rurale: populaţia trecută de vârsta pensionării şi populaţia activă, dar

angajată cu timp de ocupare parţial sau şomeră. În acest sens, orientarea strategică

priveşte facilitarea transferului de terenuri între generaţii şi a diversificării economiei

rurale non-agricole.

Ideea de bază este că dezvoltarea rurală trece dincolo de dezvoltarea sectorului

agroalimentar propriu-zis şi implică promovarea funcţiilor agriculturii care nu au

tangenţă cu produsele, utilizarea alternativă, multifuncţională a terenurilor pentru

silvicultură sau alte activităţi economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în general.

Această abordare recunoaşte nevoia unei ample restructurări a sectorului agroalimentar,

care va necesita, la rândul lui, foarte multe investiţii, prin acţiuni axate pe protecţia

mediului şi gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere, dar şi pe dezvoltarea sectorului

economic rural non-agricol, care să faciliteze exodul previzionat al forţei de muncă din

agricultură.

Strategia naţională de dezvoltare rurală este implementată prin Programul Naţional pentru

Dezvoltare Rurală (PNDR), fiind sprijinită prin FEADR şi printr-o serie de programe

naţionale complementare, care au ca obiectiv dezvoltarea rurală. Aceste programe vor

completa PNDR în conformitate cu articolul 88 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

PNDR – Programul National de Dezvoltare Rurala

Odată cu integrarea României în structurile unite ale marii familii europene realitatea

socio-economică a ţării intră într-o nouă etapă a existenţei sale. Se prefigurează o

explozie a investiţiilor în infrastructura de bază şi în diferitele sectoare ale economiei

pentru crearea unui mediu propice dezvoltării durabile şi creşterii bunăstării populaţiei.

Fondurile europene înseamna o pârghie financiară vitală pentru dezvoltarea armonioasă a

ţării. Astfel, programele concepute pentru reducerea disparităţilor dintre ţările membre

ale Uniunii Europene şi regiunile acestora oferă posibilităţi de finanţare variate atât

pentru autorităţile publice locale cât şi pentru investitorii privaţi.

Astfel, elementul cheie în angrenajul conceput pentru dezvoltarea mediului rural, care

prevede sprijin financiar atât investiţiilor private în agricultură şi serviciile conexe

acesteia cât şi pentru eforturile autorităţilor publice de a dezvolta şi moderniza

infrastructura socială şi de bază a satului românesc este Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală. Ca şi continuator al programului de „pre-aderare” SAPARD, PNDR

pune la dispoziţia aplicanţilor fonduri nerambursabile pentru activităţile agricole

declarate prioritare pentru dezvoltarea întregului sector şi pentru investiţiile majore de

interes local/regional, negeneratoare de profit.

154

Astfel, Programul „Fermierul” a fost lansat de către Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale, în anul 2005, având ca scop încurajarea investiţiilor pe termen lung în

agricultură şi în sectorul agroindustrial, precum şi accelerarea absorbţiei fondurilor

SAPARD, derulate prin Fondul de Credite pentru Investiţii Agricole.

Programul „Renta Viageră Agricolă” are ca scop concentrarea suprafeţelor agricole în

exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României şi

adaptarea acesteia la agricultura practicată în Uniunea Europeană. Renta viageră agricolă

reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează

terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranţa unei surse viagere de venituri

garantate de stat.

Programul de creştere a competitivităţii produselor alimentare a fost iniţiat de către

Ministerul Agriculturii pentru susţinerea investiţiilor în domeniul implementării

sistemelor de management al calităţii şi siguranţei alimentare în unităţile de procesare din

industria alimentară, în perioada 2003-2009.

Pentru sectorul de dezvoltare rurală, în perioada de pre-aderare, România a pus în

aplicare Programul SAPARD, a cărui implementare efectivă s-a derulat în perioada

2002-2007. Programul a reprezentat o sursă valoroasă de experienţe atât din punct de

vedere al consolidării capacităţii administrative cât şi în privinţa manierei de abordare a

problemelor de implementare a programelor comunitare.

La baza implementării Programului SAPARD în România se află Planul Naţional pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR), aprobat prin Decizia Comisiei nr.3742 din

12 decembrie 2000. Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special

în ceea ce priveşte dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare pentru

elaborarea noului program.

Strategii Regionale

o Regiunea NV

Obiectivele strategice de dezvoltare pe termen mediu şi lung (2027) pentru Regiunea

Nord-Vest sunt următoarele:

Dezvoltarea de avantaje competitive prin investitii în sectoarele de excelenţă ale

regiunii;

Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii,

informaţii şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune

logistica”;

Creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al Regiunii, în vederea asigurării

suportului pentru o dezvoltare durabilă;

155

Creşterea eficienţei economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului şi

patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al Regiunii;

Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi

trans-regională.

Viziunea de dezvoltare a GAL Mara Natur se integrează în propunerile pentru viziunea

regiunii Nord-Vest, după cum urmează (ADR Nord-Vest, 2005):

Propunerea1:

,,Comunităţile din regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice

împreună, respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiale,

umane, tradiţiile istorice şi interculturale, în scopul unei dezvoltări susţinute, constante,

care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale,

îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul

şi Nordul său.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ şi

poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria

alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi

echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de

formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel

internaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un

nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din

Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa

Centrala şi de Est.”

Propunerea2:

,,Transilvania de Nord este regiunea cu :

Cel mai ridicat nivel al calităţii vieţii din România, având la bază existenţa unor locuri de

muncă bine remunerate, implicarea activă a cetăţenilor în asigurarea bunăstării

comunităţilor şi calitatea deosebită a habitatelor.

Cea mai diversificată ofertă turistică din România, inedită şi accesibilă, atât din punct de

vedere spaţial, cât şi al preţului.

Cea mai mare investiţie în capital uman din România, fiind recunoscute produsele

educaţionale adresate adulţilor (fie educaţie, fie formare continuă) precum şi calitatea

învăţământului universitar, având una dintre cele mai mari rate de ocupare a populaţiei în

regiunile din centrul şi estul Europei.

Un PIBR/locuitor de 55% faţă de media europeană, care se distinge prin ritmul constant

de dezvoltare, bazat pe domeniile sale de excelenţă: agricultura, industria alimentară şi a

bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente şi IT&C”.

156

Rezultă câteva avantaje comparative:

1. poziţia geografică,

2. resursele naturale

3. tradiţiile culturale

precum şi o serie de avantaje competitive şi pe care se poate construi viziunea de

dezvoltare a GAL Mara Natur:

a. capitalul uman,

b. potenţialul turistic

c. domenii de excelenţă

Strategii judetene

Viziunea strategică a microregiunii este în conformitate cu stategia de dezvoltare a

judetului Maramures privind atat domeniile strategice:

o Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale prin diversificarea economiei

rurale

o Dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatiilor agricole o Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier si adaptarea

ofertei la cerintele pietei

cat si prioritatile de dezvoltare durabila:

1. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe

cunoastere

2. modernizarea infrastructurii de transport

3. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

4. dezvoltarea turismului prin punerea in valoare a potentialului recunoscut al zonei

5. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator

6. dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea

excluziunii sociale

Pornind de la problemele actuale ale agriculturii si ale zonelor rurale, si luând in

considerare interdependenta dintre ele, strategia judeteana cat si strategia de dezvoltare a

regiunii Mara Natur se bazeaza pe aplicarea unui model multifunctional de dezvoltare

agricola si rurala. Principiul de baza in aplicarea acestui model consta in promovarea

dezvoltarii functiilor agricole ale zonelor rurale insotita de promovarea in egala masura a

functiilor non-agricole ale acestor zone. Acest model este compatibil cu politica

economica si sociala a Uniunii Europene, al carei obiectiv principal consta in reducerea

disparitatilor de dezvoltare intre regiunile UE.

157

SUBM Viziunea strategica a microregiunii se poate corela cu obiectivul strategiei SUBM, acela

de a oferi Consiliilor locale din cadrul asociatiei un instrument metodologic şi tehnic, pe

baza căruia să poată realiza, în parteneriat, planificarea spaţială a teritoriului în context

regional şi naţional, în scopul:

(1). Obţinerii unui teritoriu competitiv din punct de vedere economic şi

(2). Reducerii disparităţilor teritoriale şi socio-economice existente.

Strategii Locale

Strategia de Dezvoltare Locală este amprenta unei viziuni, este dovada implicării

conducătorilor locali, a mediului de afaceri şi a populaţiei în planificarea strategică a

bunăstării comunităţii pe termen lung, este dovada maturităţii politice necesare asumării

unei asemenea importante decizii.

Acesta a fost şi motivul pentru care primariile şi Consiliile Locale au considerat de o

importanţă vitală crearea unei strategii de dezvoltare durabilă a fiecarei localităţi in parte.

Dezvoltarea armonioasă a teritoriului este un imperativ al oricărui stat civilizat, pentru

asigurarea bunăstării tuturor cetăţenilor săi.

În condiţiile tranziţie spre o economie concurenţială şi ale descentralizării, a devenit

posibilă crearea cadrului instituţional, stabilirea obiectivelor, competenţelor şi

instrumentelor specifice politicii de dezvoltare regională în România. La baza acestora stă

Legea nr. 151 din 1998 privind dezvoltarea regională în România, însoţită de un set de

Hotărâri de Guvern şi ordonanţe de urgenţă care asigură transpunerea sa în practică -

suportul afirmării iniţiativelor locale de dezvoltare locală. Aceste initiative locale de dezvoltare locala ale tuturor localitatilor din GAL Mara Natur

constituie baza, suportul strategiei de dezvoltare socio-economica a intregii microregiuni.

Strategii locale de dezvoltare ale localitatilor din Gal Mara Natur se pot consulta la

urmatoarele adrese:

www.sisesti-mm.ro

www.sindresti.nvn.ro

www.recea.ro

www.primariacoroieni.ro

www.primariacernesti.ro

www.primaria-lapus.ro

www.primariagrosi.ro

www.baiasprie.com

158

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

Capacitatea de dezvoltare GAL Mara Natur:

Puncte tari Puncte slabe

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

resurse naturale,

valori de peisaj

iniţiativa de

cooperare a

administraţiei locale

situarea faţă de

graniţă

dinamica

economică

valori de patrimoniu

resurse teren liber

existenţa unei

infrastructuri de

bază

disparităţi privind

echiparea

teritoriului

aspecte mediu

calitate

infrastructură

capacitatea redusa

de cofinanţare a

proiectelor

0portunităţi Pericole (Amenintari)

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

accesul la fonduri

structurale

crearea unei noi

imagini a regiunii

dezvoltarea

capacităţii de

management a

GAL

atragerea de noi

investiţii

competiţia

regională

scăderea interesului

de colaborare între

membrii GAL

proces lent de

absorbţie a forţei

de muncă în servicii

persistenţa

problemelor de

mediu

capacitatea redusă

de absorbţie a

fondurilor

structurale

neacceptarea

strategiei de

dezvoltare

159

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI RISCURI

Teritoriul Unităţi de dealuri şi podiş ce prezintă sub raport altitudinal

un grad înalt de favorabilitate

agrozootehnic;

Resurse estetico- peisagistice

cu un grad de atractivitate

ridicat;

Potenţialul morfoturistic al

reliefului;

Biodiversitatea mediului

inconjurator;

Zona de depresiune sub raport

altimetric se înscrie în regiuni

fără restricţii agrotehnice

Climatul este temperat, fără

excese în nici unul din

anotimpuri

Fertilitate ridicată pentru

Frecvenţa alunecărilor de teren (superficial profunde) determină reducerea indicelui de

productivitate agricolă;

Prezenţa acviferului în apropierea

suprafeţei topografice condiţionează

fenomene de supraumectare, cu apariţia

unor fenomene de băltiri sau înmlăştiniri

locale;

Inscrierea culoarelor şi depresiunilor în

perimetrul cutelor diapire favorizează

fenomene de sărăturare a solurilor

(soloneţuri) ce reduc productivitatea

agricolă, iar pe de altă parte, favorizează

instabilitatea versanţilor (alunecări de

teren, solifluxiuni)

Infrastructură de bază precară

Asimetria reliefului condiţionează diferenţieri ale

peisajului geomorphologic;

Solurile brune podzolice ale

dealurilor sunt utilizate ca

teren pentru culturi, păşuni,

fâneţe şi pomicultură;

Zone care prezintă pericol de alunecări de teren

Risc geomorfologic ridicat

prin intensitatea proceselor

erozionale: ravenaţie,

torenţialitate, solifluxiune,

deraziune (colinele înalte şi

joase) care reduc indicile de

pretabilitate pentru lucrări

agrotehnice

Râurile prezintă văi largi,

evazate, cu fund plat ce

prezintă fenomene de

pseudogleizare introducând

factori de risc economic;

Raportul albie-versant este

definit printr-un aport deluvial

foarte mare ce condiţionează

dezvoltarea unor văi largi

(incompetente cu frecvente

fenomene de înmlăştinire,

pseudogleizare, ce atenuează

160

păduri de foioase şi pomi fructiferi

Reţea hidrografică complexă

Faună diversificată

productivitatea agricolă şi introduce fenomene de risc

natural şi tehnologic.

Populatia

Bine calificata;

Existenta unui potential uman

capabil care trebuie insa

instruit, format si ajutat;

Populaţia rurală este distribuită

relativ uniform in teritoriul

delimitat;

Disponibilitatea forţei de

muncă

rurale.

Creşterea numărului de

absolvenţi

ai facultăţilor de profil agricol.

Deprinderi în domeniul

confecţionării produselor

meşteşugăreşti tradiţionale;

Somaj ridicat;

Lipsa locurilor de muncă pentru tinerii

absolvenţi ai învăţământului mediu sau

superior;

Imbătrânirea demografică;

Scăderea natalităţii;

Emigraţia în ţările mai dezvoltate;

Lipsa investiţiilor şi a infrastructurii de

transport;

Stagnarea produsului intern brut / locuitor,

în raport cu preţul de cost al vieţii;

Protecţia socială a populaţiei de către

asigurările sociale prin pensii, ajutoare

pentru şomeri, ajutoare sociale pentru

ocrotirea mamei şi copilului, a

Rata netă pozitiva a migraţiei urban-rural;

Spatiul rural – alternativa

pentru aglomerarea urbană;

Diversificarea activităţilor

din

zonele rurale poate fi

sprijinită. Existenţa unor programe de

asistenţă socială şi programe

de pensii. Reîntinerirea generaţiei de

şefi de exploataţii.

Formarea profesională poate

ajuta la îmbunătăţirea

competenţelor fermierilor.

Concedieri colective datorate restructurii şi demersurilor de

rentabilizare ale unor societăţi

comerciale din diferite ramuri

de activitate;

Monoindustrializarea unor

areale;

Migrarea externa;

Cresterea atractivităţii

pieţei muncii din spaţiul

urban;

Scăderea şi îmbătrânirea

populaţiei rurale.

Migrarea în afara zonelor

rurale a populaţiei tinere şi

calificate din mediul rural.

161

Profil multi-etnic: romani, maghiari, rromi;

Datorită situării într-o zonă cu

influenţe religioase

considerabile, caracteristicile

de bază ale populaţiei sunt

respectul şi încrederea în

oameni;

Zonă fără conflicte sociale;

Existenţa forţei de muncă

specializate la nivel de regiune pe sectoarele: producţia de

elemente tradiţionale specifice,

prelucrarea produselor

lemnoase, munci agricole şi

altele;

Tineri talentaţi în domeniu

dansurilor cu specific;

handicapaţilor etc. este deseori insuficienta şi ineficienta sub aspectul unei protecţii

adecvate;

Declinul pronuntat al populaţiei rurale;

Scaderea ratei de ocupare a populaţiei din

mediul rural;

Spre deosebire de situaţia la nivel

comunitar, suprafaţa agricolă utilizată de

tinerii sub 35 de ani este mult mai mică faţă

de cea utilizată de celelalte categorii de

vârstă;

Forţa de muncă

excedentară, concentrată

în fermele mai mici. Niveluri scăzute de

productivitate a muncii,

conducând la venituri

mici. Nivel mediu scăzut al

cunoştintelor şi

competenţelor (agricole).

O pondere importantă a

Schimbarea mentalităţii şi creşterea

competenţei emigranţilor

întorşi acasă;

Beneficii în urma accesului

la

programe de pregătire

profesională şi

de calificare;

Potenţialul economic ar

permite crearea şi

dezvoltarea unor

întreprinderi care ar creea

locuri de muncă;

Majorarea costurilor salariale.

Costul redus al forţei de

muncă, ce determină

migrarea;

Lipsa investiţiilor;

Natalitate scazuta;

Neadaptarea la normele

comunităţii europene deoarece nu există un centru

de informare a programelor

încurajate de Uniunea

Europeană;

Nu există centre de

perfecţionare a forţei de

muncă astfel încât populaţia

să fie conştientă de

necesităţile actuale ale pieţei

în vederea calificării pentru

adaptarea la aceste condiţii;

Creşterea ponderii muncii la

negru, cu efecte negative

asupra pieţei muncii şi

economiei locale datorită

162

SAU este lucrată de agricultori mai vârstnici,

din exploataţii mai mici.

Ponderea scăzută a şefilor

de exploataţie tineri.

Prezenţa redusă a femeilor pe piaţa muncii;

Migrarea tinerilor spre zonele

industrializate;

Rata de ocupare slaba a fortei de munca;

Lipsa diversităţii în calificarea pe sectoare

lucrative;

Încrederea relativ scazută în instituţiile

statului;

Inexistenţa unor puncte economice la nivel

de regiune în care forţa de muncă să

activeze;

fiscalităţii ridicate;

Activitati economice

Potenţial agricol semnificativ;

Suprafeţe întinse cu condiţii

favorabile practicării

agriculturii,

Productivitatea agricolă, este sub potenţial;

Pondere de paticipare la activitatea

economică sub nivelul national, la

Disponibilitatea unei pieţe mari, aflate în plină

dezvoltare, atât pe plan

intern,

cât şi pe plan european şi

Capacitate slabă de absorbţie a fondurilor UE.

Concurenţa străină (inclusiv

pentru produsele

163

care permit totodată şi diversificarea culturilor;

Introducere dinamică a

agriculturii

ecologice

Existenţa unui echilibru al

activităţii socio-economice în

zona studiată;

Decalaj nu foarte mare a

potentialului economic existent

intre localitatile componente;

Existenta unui potential uman

capabil;

Potenţial de

dezvoltare important, însă

nefolosit;

Rol social vital;

Sistemul financiar a fost

restructurat, privatizat şi

modernizat în mare măsură;

Diversitate economică

sectoarele economice "Agricultură" şi "Servicii";

Ineficienţa activităţii ecnomice din sectorul

"Agricol" datorat pe de o parte dotării

tehnice precare existente in sectorul privat

şi pe de altă parte pierderilor realizate în

sectorul de stat;

Lipsa resurselor financiare necesare

desfăşurării normale a proceselor de

producţie;

Nivelul ridicat al datoriilor la agentii

economici organizaţi la nivel de SRL;

Lipsa resurselor financiare pentru

modernizarea,dezvoltarea şi diversificarea

activităţilor;

Activităţiile turistice, de cercetare-

dezvoltare şi informatică, nu pun în valoare

potenţialul existent

(natural,material,uman);

Slaba diversificare a

culturilor;

Nivel scăzut de

care ar putea fi exploatată

(inclusiv produsele

ecologice).

Aducerea sectorului agricol

neperformant la potenţialul

real, prin facilitarea

eforturilor de modernizare şi

restructurare a acestuia.

Prioritatea UE, de utilizare a

energiilor din surse

regenerabile.

Îmbunătăţirea eficienţei

energetice şi hidraulice a

infrastructurii de irigaţii,

prin

lucrări de reabilitare.

Potenţial de creştere

substanţial;

Politica şi programele de

finanţare ale Guvernului

României şi Uniunii

Europene de valorificare a

surselor de energie

ecologice).

Schimbările climatice.

Calamităţile naturale.

Creşterea preţului energiei şi

eficienţa hidraulică scăzută

a infrastructurii contribuie la

creşterea costurilor

irigaţiilor.

Epizootiile.

Determinismul politic,

interese entice, individuale

sau locale;

Neglijarea unor sectoare de

activitate din

cadrul economiei regiunii.

Dezvoltarea prin modernizare

a unuia din sectoarele de

activitate, fără o dezvoltare

armonioasă a potenţialului

economic oferit de regiune,

poate conduce la

imposibilitatea preluării în

164

notabilă, existenta a numerosi agenti economici mici si

mijlocii;

Exista cunostinte si aptitudini

pentru anumite mestesuguri:

impletitul nuielelor, tamplarie,

broderie etc.

Resurse naturale si culturale

locale suficiente pentru a

dezvolta activitati economice

productive si servicii;

Initiative private locale

(productie, comert, exploatari

forestiere-pietris, ateliere de

tamplarie etc.) de succes, ce

valorifica potentialul local;

conformitate cu normele UE.

Dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate,

în

exploataţiile mai mici.

Nivel scăzut de utilizare a

energiei din surse

regenerabile.

Infrastructura agricolă

inadecvată, inclusiv

structuri de irigaţii

ineficiente.

Grad ridicat de disperie a proprietatilor

funciare;

Proprietati funciare mici, grad scazut de

mecanizare, numar mare de agricultori;

Stagnarea produsului intern brut / locuitor,

în raport cu preţul de cost al vieţii;

Majoritatea mijloacelor de producţie sunt

în proprietate de stat;

Concentrarea potentialului economic intr-

regenerabile poate permite amenajarea cursurilor de apă

pentru valorificarea

potenţialului hidro-energetic

şi turistic (pescuit sportiv) şi

acvacultură. Posibilitatea dezvoltării de

micro-ferme cu punct de

tăiere şi a unor puncte de

prelucrare produse din carne

şi/sau lapte

Persoane cu experienţă în

cultivarea de plante

medicinale, meşteri populari

în împletituri din nuiele,

mobilier rustic, albinărit;

Promovarea diversificării

activităţilor prin asimilarea

de noi competenţe

antreprenoriale, dobândirea

de noi abilităţi şi furnizarea

de noi servicii pentru

populaţia rurală;

Reducerea gradului de

dependenţă faţă de

alte sectoare de activitate a personalului disponibilizat

prin modernizările şi

adaptările în anumite sectoare

de activitate;

Accesul redus la informatie,

instruire si management

calificat;

Marirea discrepanţei faţă de

zonele urbane;

Riscul diminuării, închiderii

sau neînceperii activităţilor

economice datorită stării

precare a infrastructurii;

Focalizarea investiţiilor pe

raza oraşului Baia Mare;

165

un numar relativ mic de agenti economici;

Economia rurală este slab diversificată şi

încă dependentă de activităţile agricole,

ceea ce are

drept consecinţă venituri reduse pentru

întreprinzătorii din mediul rural; Gradul redus de pătrundere al sistemului

financiar, în spaţiul rural.

Rata de ocupare slaba a fortei de munca;

Mentalitatea refractară la ideea de

capitalizare a bunurilor şi a resurselor

naturale;

Inexistenţa unui plan de investiţii bine

determinat la nivel de regiune;

Nu estesuficient exploatat potenţialul

regiunii în domeniul turistic;

Economie prediminantă de tip pastoral-

agrar;

agricultură;

Crearea şi diversificarea

serviciilor pentru populaţia

rurală prestate de către

micro-întreprinderi;

Turism

Resurse naturale şi produse locale.

Nivel scăzut al veniturilor medii.

Baza restrânsă a activităţilor

Beneficii obţinute în urma participării la

programe de dezvoltare a

Timp îndelungat necesar pentru

dezvoltarea infrastructurii

166

Prezenţa facilităţilor de confort rural.

Diversitatea tipurilor de turism

şi a locurilor care pot fi

vizitate.

Moştenirea meseriilor

tradiţionale –

ceramică, lemn, lână.

Ospitalitatea specifică.

Costul redus al forţei de

muncă.

Numarul, varietatea si

complexitatea monumentelor

istorice existente este foarte

ridicata;

Ridicat interes turistic a celor

care practica îndeosebi forma

de turism cultural si istoric.

Potenţial turistic deosebit din

punct de vedere al varietăţii,

densităţii şi importanţei

economice alternative.

Cultura antreprenorială slab dezvoltata.

Sprijin redus.

Accesul redus pe piaţă al

produselor meşteşugăreşti.

Calitate slabă a infrastructurii şi a

serviciilor turistice.

Nivelul redus al ofertei turistice prin

sistemul de agroturism;

Dezvoltare monovalentă a zonelor turistice

cu o valorificare în stare brută a resurselor

turistice, neexistând deversitatea ofertei;

Degradarea continua a obiectivelor din

patrimoniul cultural;

Valorificarea insuficienta sau

nevalorificarea prin intermediul turismului

a anumitor areale care poseda o concentrare

ridicata de obiective culturale sau a unor

monumente care detin o valoare istorica

sau turistica exceptionala, dar sunt

dezavantajate de pozitionarea in teritoriu

spiritului antreprenorial.

Pondere ridicată a populaţiei

rurale.

Agroturism/agricultura

extensivă.

Dezvoltarea patrimoniului

natural şi a

produselor aferente

turismului rural.

Dezvoltarea produselor

agroalimentare tradiţionale

şi ecologice.

Dezvoltarea şi punerea în

valoare a

activităţilor meşteşugăreşti.

Dezvoltarea sectorului de

servicii.

Beneficii obtinute în urma

aplicării

programului LEADER.

rurale.

Putere de cumpărare relativ

redusă a

locuitorilor din mediul rural,

pentru

următorii câţiva ani.

Tendinţa de îmbătrânire a

populaţiei.

Impunerea noilor norme

sanitare, care

limitează accesul produselor

tradiţionale in agroturism.

Probleme conflictuale intre

oferta turistica

a cadrului natural existent in

regiune si eficienta activitatii

turistice;

Scăderea investiţiilor în

infrastructură, turismul

devenind nerentabil;

Cresterea pericolului

degradarii patrimoniului

natural;

167

resurselor atractive naturale şi

antropice.

Prezenţa unor resurse estetico-

peisagistice cu un grad de

atractivitate turistică ridicat.

Elemente valoroase de natură

etnofolclorică.

O serie de drumuri comunale

care permit accesul spre zonele

pitoreşti;

Mediu pitoresc, curat şi de o

naturaleţe deosebită;

(situarea laterala fata de principalele artere de circulatie rutiera sau feroviara sau în asa

numitul “rural profund” si, în consecinta,

greu de integrat în circuitele turistice);

Lipsa puterii financiare a locuitorilor;

Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin existenţa

unor facilităţi de scutire de

impozite şi creditarea

avantajoasă a celor care

investesc în amenajări

agroturistice.

Utilizarea măsurilor

topografice existente pentru

execuţia unui proiect pentru

asflatarea uliţelor;

Pensiuni certificate de către

Autoritatea Naţională Pentru

Turism

Posibilitatea ca numărul de

turişti să crească în zonă

datorită promovării tot mai

intense a agro-turismului la

nivel naţional

Posibilitatea de a amenaja

muzee ale satului în aer liber

care ar permite organizarea

de evenimente propice

dezvoltării turistice

Dezinteresul străinilor faţă de

regiune dacă nu se crează

structuri de turism la nivel

european;

Mediu

168

Potenţial deosebit al surselor de energie

regenerabilă;

Zonă deluroasă nepoluată;

Calitatea aerului este alterată în mod semificativ de noxele emise de SC

Romplumb SA Firiza care prelucrează

minereu de plumb.

Din activitatea de gospodărie comunală

rezulta o cantitate de deşeuri menajere care

sunt depozitate în halde fără a li se aplica

tratamente specifice.

Pierderi economice datorate degradării

pădurii/poluării solului

Management de Mediu necorespunzător;

În zonele rurale nu există locuri amenajate

pentru colectarea deşeurilor menajere;

Costuri mari pentru reconstrucţia ecologică

a unor terenuri degradate datorită

depozitării la întâmplare a deşeurilor.

Poluarea şi degradarea naturii, pădurii,

solului şi a apei subterane;

Utilizarea restrictivă a terenurilor agricole

din jurul platformelor industriale;

Terenuri degradate datorită depozitării la

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor

neguvernamentale şi a

şcolilor în programe comune

de educaţie ecologică;

Diminuarea fondurilor alocate ocrotirii naturii;

Creştere alarmantă a gradului

de poluare a solului cu plumb,

zinc, cupru, mangan, cadmiu,

cobalt provenite de la

industria extractivă şi

metalurgică;

Creştere a acidităţii hidrolitice

şi o scădere a elementelor

nutritive din sol datorita

excesului de metale grele din

sol;

Lipsa de interes a populaţiei

cu privire la mediu;

Posibilităţi de îmbolnăvire

datorita degradarii mediului;

Lipsa de interes a

administraţiilor de a găsi noi

locuri de depozitare a

deşeurilor care să poată fi

amenajate corespunzător din

punct de vedere ecologic;

169

întâmplare a deşeurilor de orice tip;

Nu se practică o colectare selectivă a

deşeurilor;

Mijloacele de transport ale companiilor de

salubritate învechite şi neeficiente;

Lipsa unor mijloace de transport care să

compacteze deşeurile;

Nivel scăzut al pânzei freatice;

Degradarea mediului ameninţa calitatea

lemnului debitat din păduri; Deteriorarea zonelor de agrement datorită

degradării pădurilor;

Apele subterane în zona platformelor

industriale nu mai pot fi utilizate în scopuri

gospodăreşti;

Distrugerea echilibrului geologic al

terenurilor;

Degradarea surselor de apă subterană;

Degradarea mediului ameninţa calitatea lemnului

debitat din păduri;

Distrugerea humusului şi al

stratului arabil datorită

fenomenelor de eroziune si

alunecărilor

Folosirea iraţională a

fertilizatorilor şi a

substanţelor fitosanitare;

Fenomenele naturale cum ar

fi seceta;

Sărăcia este direct

proporţională cu agresivitatea

populaţiei faţă de păduri

având consecinţe şi

semnificaţii sociale,

economice şi ecologice;

Dezvoltarea economică non-

ecologică;

Creşterea procentului de

arbori în curs de uscare mai

ales în arboretele puternic

170

Apariţia fenomenului de uscare a pădurilor

şi rezervaţiilor naturale;

Tehnologii învechite ceea ce face ca

poluările accidentale să fie dese;

Staţii de epurare necorespunzătoare şi

depăşite tehnologic;

Evacuarea în canalizările localităţilor a

apelor uzate industriale, insuficient epurate

sau neepurate;

Lipsa unui management cu privire la

utilizarea resurselor

Lipsa conştientizării angajaţilor companiilor

cu privire la necesitatea economisirii

resurselor;

Lipsa stimulentelor financiare, pentru

reducerea consumurilor de apă, cu

consecinţe grave asupra evacuărilor;

Deteriorarea sistemelor de irigaţii;

Uscări intense în culturile de răşinoase

(pin, molid) şi de salcâm grefate în condiţii

naturale neprielnice;

destructurate ecologic prin

supraexploatare, păşunat,

erori silviculturale etc;

Degradarea pădurilor prin

doborâturi şi rupturi produse

de vânt şi de zăpadă;

Climatul si insectele

defoliatoare;

Carenţe de politică forestieră

şi de aplicare a ştiinţei silvice;

Carenţe legislative;

Presiuni externe exercitate

asupra padurilor în vederea

utilizării lor ca materie primă

şi în special ca sursă de

energie (lemne de foc), ce

determină scoaterea din

cadrul ecosistemelor naturale

a unor suprafeţe întinse de

păduri, situaţie ce la rândul ei

determină dezechilibrul altor

componente environmentale;

Aridizarea la nivel local şi

171

Extinderea în cultură a răşinoaselor în afara

arealului natural;

Mari defrişări şi supraexploatări;

Daune provocate de păşunat, vânat, turism,

lucrări hidrotehnice şi exploatări forestiere,

cu efecte asupra calităţii pădurilor;

Instabilitatea culturilor de molid care au

înlocuit făgetele sau amestecurile de fag cu

răşinoase;

Creşterea delictelor silvice în paralel cu

fragmentarea pădurilor ca urmare a actelor

de privatizare;

Parcelarea excesivă a terenurilor agricole

care contravin atât normelor agrotehnice de

utilizare a terenurilor cât şi organizării

ecosistemelor naturale;

Lipsa operatorilor de salubritate autorizati

care sa colecteze deseurile;

accentuarea extremelor climatice;

Dispariţia unor specii de

plante şi animale;

Suprapăşunarea excesivă care

determină distrucţia

ecosistemului de păşune;

Culte

Structura multiconfesionala.

Prevenirea de catre autoritatile

Inconsecventele de reglementare legislative.

Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit

statutelor proprii.

Tensiuni cu implicatii defavorabile asupra bunei

convietuiri.

172

statului a oricaror actiuni de invrajbire interreligioasa si

medierea, din proprie initiativa

sau la solicitare a astfel de

situatii.

Asistenta religioasa in armata,

spitale, penitenciare, aziluri si

orfelinate.

Existenta unor asociatii si

fundatii cu caracter

neguvernamental si nonprofit

pentru conservarea si

restaurarea monumentelor de

arhitectura si arta religioasa.

Practicile de prozelitism agresiv la care recurg unii membri si conducatori ai unor

organizatii cultice.

In scolile de stat,

invatamantul religios este

organizat si garantat prin

lege

Sprijinirea oficiala a

activitatii institutiilor

teologice de invatamant,

precum si organizarea si

buna desfasurare a

invatamantului religios in

scolile de stat.

Sprijinul organelor

administratiei publice pentru

evidenta, pastrarea,

conservarea, restaurarea si

valorificarea bunurilor de

patrimoniu.

Actiuni de relatii externe si

de promovare a colaborarii

intre bisericile din regiune.

Manifestari izolate de

intoleranta confesionala.

Tendintele separatiste pe

criterii etnice in cadrul unor

culte.

Imixtiunile exterioare in

activitatea unor culte

recunoscute de stat.

Cultura

Pluralismul cultural;

Arhitectură tradiţională,

meşteşuguri şi îndeletniciri

Dotare slabã cu unitãţi din domeniul cultural;

Diferenţe însemnate dintre urban şi rural;

Coexistenţa, în cadrul aceleiaşi societãţi, unor

elemente moderne şi

tradiţionale ale formelor

Beneficierea de investiţiile din mediul rural de catre

satele cu funcţie

administrativă;

173

populare, manifestări tradiţionale de o mare

rezonanţă şi popularitate;

Peisaj cultural unic;

Spiritualitatea rurala plina de

semnificatie si originalitate; Patrimoniul istoric şi cultural

se remarcă prin cantitate,

diversitate şi valoare, precum

şi prin amplasarea echilibrată

în teritoriu;

Varietate mare la nivel de

datini, cântece şi obiceiuri

populare;

Implicarea tinerilor în activităţi

artistice folclorice;

Implicarea cadrelor didactice în

activităţi educative şi culturale

la nivelul comunităţii;

Diferenţe dintre centrele de comună şi

satele fãrã funcţie administrativã.

socio-culturale;

Coordonarea strategiilor de

dezvoltare din domeniul

cultural cu cele din alte

domenii de dezvoltare, în

special din sfera amenajãrii

teritoriale;

Existenţa ansamblurilor

protejate face ca aproape

fiecare unitate administrativă

să beneficieze de

oportunitatea economică pe

care acestea o oferă;

Infiinţare a unui centru

pentru păstrarea tradiţiilor la

nivel de microregiune;

Promovarea folclorului şi a

artiştilor locali;

Diferenţe însemnate intre

arealele rurale periferice,

izolate, unde infrastructura, în

general, este slab dezvoltatã,

dezvoltarea culturii fiind,

astfel considerabil îngreunatã

si arealele situate in

apropierea centrelor urbane

sau arealele situate pe axe

majore de dezvoltare;

Dispariţia în timp a culturii

tradiţionale dacă nu se

promovează intens;

Agricultura si silvicultura

Gradul de utilizare a terenurilor agricole este

superior mediei de utilizare la

Dotarea tehnică este inferioară dotării medii existente la nivel naţional;

Valorificarea potenţialului economic al fondului

funciar.

Posibilitatea existenţei unei presiuni economice date de

cantitatea şi calitatea

174

nivel naţional;

Producţia agricolă valorică

realizată este mai mare decât

producţia agricolă valorică

realizată la nivel naţional;

Arealul geografic favorizează

sectorul agricol;

Areal geografic propice pentru

producţia pomilor fructiferi.

Preocuparea crescuta pentru

creşterea bovinelor

Fata de valorile medii la nivel

national, se realizează

productivităţi superioare in

domeniul silviculturii.

Valoarea productiei agricole

obtinute în regiune este

superioara fata de media

realizata la nivel national,cu o

dotare tehnica inferioara celei

existente la nivel national;

Eficienta activitatii societatilor

Deficitul produselor agricole conduce la diferenţierea preţurilor acestor produse pe

piaţă;

Interesul scazut de utilizare a potenţialului

economic al terenului agricol, în special al

fânaţelor şi păşunilor sau viilor.

Preocuparea redusă pentru creşterea

porcinelor, ovinelor şi păsărilor;

Preocuparea redusă pentru creşterea

albinelor;

Producţia de lână, comparativ cu numărul

ovinelor la hectar, conduce la constatarea

de disfuncţionalităţi;

Se constata disfunctionalitati prin

comparaţia numărului de bovine şi porcine,

a terenurilor agricole şi a producţiei de

carne;

Introducerea şi cultivarea unor culturi cu

randament agroproductiv redus în

condiţiile pedoclimatice existente în zonă

(grâu, porumb, etc). Astfel asistăm la o

folosinţă iraţională a terenurilor agricole;

Dezvoltarea valorificării

potenţialului agricol prin

societăţi comerciale sau

structuri asociative;

Includerea în activitatea

economică din agricultură şi

a structurii de industrializare

a produselor agricole

(aplicarea conceptului de

“Activitate complet

integrată”), care să permită

creşterea valorii producţiei

marfă şi a diversificării

activităţii;

Specializarea productiei

functie de fertilitatea solurilor

şi extinderea suprafetelor

cultivate cu plante tehnice;

Colaborarea între sectorul

agricol şi industria

alimentara,pentru realizarea

instalatiilor de prelucrare a

produselor agricole,de

capacitate mica şi mijlocie şi

amplasarea lor în imediata

terenurilor agricole, asupra costului vieţii şi implicit

asupra nivelului de trai, cu

implicaţii directe în

ierarhizarea, în cadrul

regiunii, a standardului de

viaţă.

În domeniul agriculturii

valoarea mică a productivităţii

muncii are consecinţă directă

asupra preţurilor de piaţă a

acestor produse;

Accesul limitat la credite de

către segmentele cele mai

dense ale agricultorilor;

Competiţia străina, în special

cea din UE; Situatia igienei produselor

animaliere; Incidenţa bolilor la animale

(gripa aviară, pesta porcină).

Impactul schimbărilor

climatice (atât frecvenţa, cât

175

comerciale care activeaza în sectorul privat al agriculturii;

Eficienţa sectorului privat în

comparaţie cu sectorul de stat;

Pădurile acoperă o suprafaţă

importantă, însă se situează

încă sub potenţial.

Revigorare în sectorul

zootehniei;

Potential ridicat pentru

cresterea animalelor;

Padurile au potential economic

si de mediu ridicat;

Climat propice pentru

dezvoltarea sectorului pomicol

şi zootehnic;

Numărul semnificativ al

ciupercilor, fructelor de pădure

şi a plantelor medicinale pe

care pădurile înconjurătoare îl

oferă;

Reducerea terenurilor agricole şi in special a celor arabile prin procese de extindere a

vetrelor localităţilor, eroziunii în adâncime,

alunecări de teren;

Productivitate slaba obţinuta din

numeroasele exploataţii individuale, de

mici dimensiuni;

Predominanţa agriculturii de subzistenţă;

Ponderea suprafeţelor împădurite se

situează sub media europeană; Suprafaţa agricolă

medie a unei exploataţii agricole este

situata sub dimensiunea medie a unei ferme

europene; Lipsa pieţelor care să sprijine restructurarea

şi modernizarea sectorului

agricol; Lipsa competitivităţii reflectata prin

deficitul din ce în ce mai mare al balanţei

comerciale agroalimentare;

Pretul ridicat al furajelor;

vecinatate a fermelor agricole;

Scaderea gradului de saracie

in mediul rural;

Suprafeţe mari ale fondului

funciar românesc pot fi

utilizate pentru practicarea

agriculturii;

Aproape toată suprafaţa

agricolă si o buna parte din

fondul forestier au fost

privatizate;

Există un număr de ferme

eficiente şi competitive care

obţin performanţe

economice bune, dispunând

şi de capital şi de know-

how;

Promovarea şi susţinerea

unei agriculturi ecologice

prin dezvoltarea unor

tehnologii concepute să

protejeze mediul.

şi intensitatea inundaţiilor, în perioada de

primăvară şi a

secetelor, în perioada de vară,

au crescut);

Infrastructura

inadecvată;

Problema legislativă, rezultată

în urma procesului de

privatizare a terenurilor

agricole;

Exploataţiile de subzistenţă

diminuează

performanţa sectorului agricol în general;

Fluctuaţii nefavorabile ale

preţurilor datorita

exploatatiilor de subzistenta;

Costurile ridicate ale

tranzacţiilor încetinesc

transferul terenurilor către

utilizări mai

competitive sau fac vânzarile

respective accesibile doar

176

Traditie in legumicultura, existenta mai multor sere in

regiune;

Modul de lucru in agricultura

respecta anumite aspecte

traditionale de agricultura

biologica;

Numărul absolvenţilor studiilor de specialitate e în

scădere; Parcul actual de maşini agricole este în

mare măsură depăşit; Absenţa unor sectoare de piaţă cheie: piaţa

funciară, serviciile de consultanţă şi

pregătire, de creditare şi marketing.

Producatorii agricoli locali nu au putere de

cofinantare sau capital pentru a-si dezvolta

ferme sau alte initiative agricole;

Lipsa pietei de desfacere pentru produsele

agricole locale;

Activitatea silvica locala nu favorizeaza

dezvoltarea economica locala;

Fărâmiţarea excesivă a terenului agricol şi

implicit a celui arabil, dispersia foarte mare

a parcelelor;

Preţurile mari de achiziţie a agregatelor

agricole performante şi slaba putere de

cumpărare a ţăranilor;

Valorificarea potentialului agricol, pomicol si zootehnic

al regiunii, prin înfiintarea

de microferme si exploatatii agricole cu produse

ecologice;

Mecanizare accelerată a

dotărilor pentru agricultură;

investitorilor mai mari;

Reticenţa la asociere;

177

Numărul redus al persoanelor care deţin suprafeţe mai mari de teren;

Industria

Din analiza pieţei rezultă interesul agenţilor economici

din industrie şi comerţ pentru

modernizare sau dezvoltare;

Predominantă activitatea

industrială fata de cea

comerciala;

Mari resurse de materii prime;

Pozitie favorabila pentru

ramurile industriale alimentara

sau textila si pielarie.

Ramuri industriale in care

eficienta economica este

superioara mediei realizate la

nivel national (ex. industria

chimica);

Creşterea competitivităţii în

ultimii ani.

Creşterea investiţiilor directe

străine şi naţionale.

Existenta de zone neelectrificate sau zone cu grad de fiabilitate si incarcare a retelelor

electrice diminuat;

Deşi sursa de materii prime existentă în

regiune este favorabilă relaţiilor de

cooperare în domeniul industriei

electrotehnice, această industrie este puţin

reprezentată;

Existenţa unei industrii uşoare bine

reprezentată( atât în ceea ce priveşte

numărul agenţilor economici, cât şi cifra de

afaceri realizată) nu se regăseşte în

producţia agricolă din regiune ( principala

sursă de materii prime).

Raportând populaţia ocupată în agricultură

la productivitatea valorică, aceasta conduce

la resurse de venituri reduse pentru

persoanele ocupate în agricultură.

Management deficitar;

Ramuri industriale in care eficienta

economica este inferioara mediei realizate

Prospectarea pieţei şi adaptarea produselor (

calitativ, sotimental, preţ) la

cererea reală a pieţei;

Patrimoniul existent al

sectorului industrial,in special

acea componenta a

patrimoniului cu ciclu mare

de amortizare;

Colaborarea între sectorul

agricol şi industria

alimentara,pentru realizarea

instalatiilor de prelucrare a

produselor agricole,de

capacitate mica şi mijlocie şi

amplasarea lor în imediata

vecinatate a fermelor

agricole;

Continua nevoie de

modernizare şi restructurare.

Creşterea cererii pentru

produse tradiţionale, de

Amplasarea retelelor electrice in zone de risc: zone

mlastinoase, supuse

inundatiilor , torentilor,

alunecarilor de teren, zone

poluate, accidentate sau zone

muntoase cu conditii

meteorologice deosebite

(chiciura, viteze mari a

vanturilor);

Disponibilitatea neomogena

pentru piaţă a materiilor

prime şi posibila presiune

exercitata de preţul acestora;

În domeniul industriei,

valoarea mică a productivităţii

muncii, are consecinţe directe

privind nivelul veniturilor

salariale şi deci a puterii de

cumpărare a populaţiei;

Diferente mari a eficientei

economice in diferite

ramuri industriale;

178

Existenţa unei game largi de

produse tradiţionale.

Resurse însemnate de material

lemnos, zăcăminte pentru

industria materialelor de

construcţii;

S-au înfiinţat firme în

domeniul prelucrării lemnului,

sticlei, procesarea laptelui,

procesarea culturilor din ulei

de floarea soarelui;

la nivel national( industria extractiei energetice, industria textila.)

Ramuri industriale care incheie exercitiile

financiare cu pierderi;

Disfunctionalitati de cooperare in industria

electrotehnica;

Disfunctionalitati de cooperare intre

industrie si activitatea de cercetare;

Industrie

alimentară neperformanta;

Existenţa unui număr

mare de întreprinderi mici,

cu nivel scăzut al

economiei de scară, nivel

scăzut de utilizare a

capacităţilor, nivel scăzut

de conformitate cu

normele UE;

calitate, ecologice.

Multitudinea speciilor de

arbori şi volumul însemnat

al acestora permite crearea

unei industrii de profil în

zonă;

Concurenta straina;

Comert si servicii Ponderea produselor agricole în relaţia de piaţă "Cerere-

ofertă" este mai mare de 50%;

La activitatea de servicii există un deficit al ofertei;

Analizând "balanţa ofertă-cerere" la

La activitatea "Producţie industrială" există deficit al

ofertei faţă de cerere ( sold

pasiv), iar la activitatea

Numarul mare al agentilor economici care activeaza in

sfera comertului devine

deficitar prin potentialul

179

Puterea economică "favorabilă" a agenţilor

economici;

Ponderea ridicata la nivelul

regiunii a activitatii de

transport,

ceea ce indica orientarea

agentilor economici catre surse

de venituri imediate si catre

oferta de piata sigura.

Activitatea comerciala este

bine reprezentata (comertul en gros si en detail)

si asigura prin oferta

acoperirea cererii de piata;

Numarul mare al agentilor

economici care activeaza in

sfera comertului este

benefic prin sistemul

concurential;

Existenta unui potential uman

capabil care trebuie insa

instruit, format si ajutat;

Dinamica ascendentă a

sectorului serviciilor;

principalele produse alimentare se constată un deficit al ofertei de legume;

Potenţialul economic redus al agenţilor

economici din structura comerţului, ce

conduce la îngreunarea relaţiilor de

colaborare;

Interesul scăzut al agenţilor economici

pentru relaţiile de cooperare cu activităţile

de informatică şi cercetare-dezvoltare;

Capacitatea de plată redusă a agenţilor

economici din sfera comerţului;

Lipsa surselor financiare a agenţilor

economici din sfera comerţului pentru a-şi

face cunoscută oferta pe piaţă.

Ponderea sub nivelul naţional al activităţii

de servicii.

Eficienta activitatii sub media realizata la

nivel national la activitatile de

hoteluri si restaurante si transporturi;

Deficit managerial in prezentarea ofertelor;

In domeniul de cercetare-dezvoltare, lipsa

"Producţie agricolă" există surplus al ofertei ( sold

activ);

Existenta unor relatii de

cooperare in sfera

aprovizionarii, direct de la

producatori sau prin

intermediar;

Venituri rapide cu dotare

minima;

economic redus.

Probleme conflictuale in

relatia vanzator/ comparator;

Reducerea in timp a

potentialului intelectual din

domeniul de cercetare-

dezvoltare datorita lipsei de

interes sau a resurselor

financiare.

Lipsa de interes a bancilor

pentru a asigura credite ( in

special micilor

intreprinzatori) pe baza de

planuri de afaceri poate

conduce la blocarea din start a

intiativelor de dezvoltare.

Risc asumat de procesatorii

de produse agricole în

colaborarea cu exploataţiile

agricole mici.

180

Existenţa unor reţele de

comercializare pentru

exploataţiile

mari.

Dezvoltarea lanţurilor de

supermarket-uri.

interesului sau lipsa resurselor financiare conduce la dezinteresul specialitilor pentru

a activa in acest domeniu.

Nivelul redus de utilizare a sisemelor

informationale.

Consumul alimentar însumează cea mai

mare parte a cheltuielilor;

Reţelele de comercializare

nu sunt încă dezvoltate

pentru exploataţiile agricole mici.

In cea mai mare parte se desfasoara un

comert de proximitate;

Serviciile suferă datorită infrastructurii

edilitare şi de transporturi care nu este la

standarde ridicate;

Invatamant Infrastructura cu unităţi ale învăţământului preşcolar,

satisfăcătoare;

Existenta unui potential uman

capabil;

Existenţa de centre de educare

Scaderea accentuata a populaţiei şcolare;

Precaritate deosebita a unităţilor şcolare din

mediul rural care au condiţii minime de

funcţionare – lipsesc încălzirea,

canalizarea, apa curentă şi ambientul atractiv pentru studiu.

Comasarea unităţilor şcolare în cadrul organizării locale;

Polarizarea supracomunală,

care atrage şcolarii din

comunele limitrofe;

Implicarea primăriilor în

Convergenta unei parti a populaţiei şcolare rurale spre

unitatile de invatamant

urbane.

Depopularea satelor si

necorelarea cu acest fenomen

a politicii de învăţământ;

181

şi integrare al rromilor; Puţini elevi specializaţi în mediul rural pentru activităţile agro-zootehnice.

Lipsa dotărilor, în special a celor

informatice;

Lipsa unor posibilitati de educatie non-

formala pentru copii si tineri;

procesul de renovare al şcolilor generale şi a

coordonării de proiecte care

să asigure menţinerea şi

aducerea de specialişti în

zonă

Distanţa relativ mică de la

localitatile rurale până la

centrele urbane unde tinerii

işi pot continua studiile ceea

ce duce la menţinerea unui

nivel destul de ridicat de

specialişti şi meseriaşi la

nivel de microregiune.

Pierderea îndeletnicirii în

meseriile tradiţionale

deoarece nu se promovează

aceste aspecte într-un cadru

organizat;

Având în vedere condiţiile

precare în care se desfăşoară

educatia rurala, sunt îngrădite

posibilele performanţe ale

elevilor;

Sanatate

Existenta unui potential uman capabil;

Resurse mari şi diversificate în

domeniul florei, de la arbori de

esenţă tare până la multe specii

de plante cu avantaje

medicinale;

Buget mic, fiind atat de stat prin MS, cat si local sau donatii, dar oricum insuficient

(insuficienta bugetara).

Scaderea gradului de ocupare

populatională, inferior faţă de media pe

ţară;

Stagnarea produsului intern brut / locuitor,

în raport cu preţul de cost al vieţii;

Alocarea financiară redusa pentru ocrotirea

sănătăţii populaţiei (subfinanţarea

Asigurare de garda medicala la domiciliu;

Elaborarea de programe

naţionale socio-medicale de

sănătate publică;

Potenţial pentru cultivarea

de plante medicinale, şi

eventual amenajarea de

laboratoare pentru studiul

efectelor acestora.

Poluarea frecventă, chimică şi microbiologică a alimentelor,

deficienţe în modul de

prelucrare, înmagazinare şi

desfacere a alimentelor.

Continuarea degradării

mediului înconjurător;

Funcţionarea în condiţii

necorespunzătoare a unitatilor

sanitare dacă nu se dotează cu

materiale de uz curent

182

accentuată a serviciilor specifice);

Investiţiile pentru prevenţia primară reală şi

asistenţa medicală primară la nivele

subeficiente.

Personalul medico-farmaceutic insuficient;

Starea defavorabilă a situaţiei demografice,

de mortalitate şi morbiditate;

Deficienţe în priorizarea onorării unor

nevoi sociale reale în relaţie cu starea de

sănătate;

Deficit de personal mediu calificat (condiţii

deficitare în cadre de specialitate);

Acoperirea teritorială cu prestaţie

stomatologică şi accesibilitatea la

medicament este insuficientă şi sub media

ţării;

Adresabilitatea este diminuată prin

fenomenul „navetismului”;

Repartiţie bugetară prioritară spre marii

consumatori reprezentaţi de spitale, în

defavoarea asistenţei primare;

Efectuarea de stagii de pregătire în cadrul spitalului

orăşenesc din Baia Sprie

pentru calificarea

personalului sanitar din

mediul rural;

Infiinţarea unui centru

pentru situaţii de urgenţă la

nivel de microregiune;

Infiinţare a unor centre de

ingrijire socială şi de odihnă;

medical actual.

183

Ponderea crescută a condiţiilor

defavorizante pentru activitate, în primul

rând aceea a dotării tehnico-materiale;

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor,

respectiv, nivelul de acoperire vaccinală a

grupelor de populaţie eligibile sunt net

inferioare atât faţă de media pe judeţ cât şi

faţă de media pe ţară;

Sunt foarte crescute numărul

consultaţiilor/medic şi al

tratamentelor/cadru mediu, aproape

depăşind capacitatea pentru asigurarea unei

calităţi în prestaţie;

Naveta influenteaza negativ procesul de

asistenta medicala;

Lipsa dotărilor sanitare majore (spitale,

dispensare, policlinici).

Lipsa locuintelor sociale;

Investitii si relatii de afaceri Proiecte aplicate pentru fonduri europene pentru

reabilitare de: drumuri, retea

Nu toate proiectele vor obtine finantare la nivelul solicitarilor.

Valoarea relativ mică a terenului aferent localităţilor

rurale care poate fi un factor

Cadru legislativ incomplet pentru o economie organizată

pe principiile economiei de

184

de apa, retea canalizare, infrastructura sociala,

infrastructura sportiva si de

turism.

Eficienţa sectorului privat în

comparaţie cu sectorul de stat;

Concentrarea agentilor

economici din domeniul

productie in special in

industria bunurilor de consum

( cu precadere in domeniul

produselor alimentare si al

bauturilor alcoolice), domenii

cu desfacere relativ certa;

Decalaj nu foarte mare a

potentialului economic existent

intre localitatile componente;

Existenta unui potential uman

capabil care trebuie insa

instruit, format si ajutat;

Sistem informaţional defectuos;

Un sprijin ineficient dat sectorului

privat,pentru a-şi face cunoscute pe piaţa

de capital programele de dezvoltare;

O cunoaştere insuficientă a pieţei şi a

tendinţelor de dezvoltare a acesteia;

Accesul limitat la informaţia privind

interesul capitalului străin faţă de piaţa din

România şi în consecinţă,accesul dificil la

structurile de cooperare externe;

Lipsa unui cadru organizat pentru

cunoaşterea, realizarea şi dezvoltarea

relaţiilor de colaborare între diferiţi agenţi

economici;

Ponderea redusă a programelor pentru sfera

serviciilor;

Nivelul de dotare al sectorului privat

comparativ cu sectorul de stat;

Lipsa resurselor financiare;

Pătrunderea sistemului financiar în spaţiul

rural prin segmentul exploataţiilor agricole

de decizie pentru investitori. Infiintarea unitatilor de

procesare a produselor

agricole;

Concesionarea terenurilor

pentru investitii private

(fabrici si depozite de

materiale de constructii,

depozite de produse

metalice, statie de betoane,

ateliere de tâmplarie PVC)

Deschiderea administratiei

locale catre oferirea de

facilitati investitorilor;

piaţă; O rată de presiune fiscală

ridicată,care conduce la o rată

scăzută a economiei şi o rată

negativă a economiei

financiare;

Implicarea relativ redusă a

Camerelor de Comerţ şi

Industrie în promovarea

relaţiilor de cooperare între

agenţii economici;

Subiectivitate în analiza

ofertelor;

Puterea financiară mai redusa

a agenţilor economici din

sectorul privat, ceea ce

conduce la o diminuare a

posibilităţilor agenţilor

economici privaţi de a-şi

valorifica real capacităţile

manageriale.

Piata de desfacere

dezorganizata in mediul rural;

Acces dificil la credite;

185

medii şi prin IMM-uri rămâne în mare măsură

dificilă;

Birocratia administrativa

excesiva;

Infrastructură de transport si comunicaţii Localitati rurale aflate in apropierea centrelor urbane:

Baia Mare, Targu Lapus, Baia

Sprie, Cavnic

Majoritatea localitatilor dispun

de uliti pietruite;

Existenţa serviciului de

telefonie fixă, telefonie mobilă

şi servicii de furnizare internet;

Exista unor proiecte de

reabilitare a infrastructurii

locale;

Acces la informatie al

populatiei si un grad relativ

bun de informare (presa scrisa,

radio, tv);

Drumurile săteşti neasfaltate;

Malurile Someşului neconsolidate;

Localitatile rurale nu dispun de centre de

întreţinere a drumurilor;

Lipsa unui drum ocolitor pentru devierea

traficului greu din sate;

Drumurile comunale nu au structura de

rezistenta pentru masinile care lucreaza la

balastiere sau cariere, deci se distrug

repede;

Starea precara a drumurilor de interes

local;

Lipsa lucrarilor de îmbunatatiri funciare

din perspectiva alunecarilor de teren;

Acces rapid la majoritatea facilităţilor economico-

sociale oferite de centrele

urbane;

Devalorificarea resurselor în timp;

Riscul deteriorării drumurilor,

chiar şi după reabilitarea lor

dacă nu se infiinţează un

centru de îngrijire permanentă

a reţelei rutiere;

Bugetul local insuficient

sustinerii investitiilor în

infrastructura;

Piedica în calea potentialilor

investitori;

Infrastructura tehnico-edilitară şi de mediu

186

Un mediu curat, zonă deluroasă nepoluată;

Reţeaua hidrografică bogata;

râuri, pâraie, văi şi izvoare de

suprafaţă;

Reţeaua de apa necesită extindere pentru a acoperii tot efectivul microregiunii;

Debitul de apă este insuficent în perioadele

secetoase;

Reţeaua de canalizare necesită extindere;

Există deja proiecte in derulare pentru extinderea

reţelei de apă şi suplimentare

debit de apă , care fac parte

din proiecte mari, integrate;

Exista deja proiecte in

derulare de extindere a

reţelei de canalizare a apelor

menajere;

Valoarea mare a contribuţiei locale pentru proiecte şi

lucrări;

Există riscul surpării

malurilor Someşului dacă

acestea nu se consolidează;

Costurile mari pentru

realizarea integrala a retelelor

de alimentare cu apa,

canalizare, modernizare retea

alimentare energie electrica si

iluminat public în regiune;

Organizare sociala si institutionala

Existenta in cadrul teritoriului Mara Natur de structuri

asociative care functioneaza

ca ONG-uri

Disponibilitatea

administratiilor publice locale

de a dezvolta proiecte de

cooperare

Numar insuficient de asociatii de tip agricol

Slaba implicare in actiuni de voluntariat a

locuitorilor

Insuficienta informare privind avantajele

fenomenului asociativ

Experiente anterioare de cooperare ale UAT din

regiunea GAL

Existenta unor surse de

finantare care incurajeaza

fenomenul asociativ

Reticenta unui mare procent al locuitorilor fata de

fenomenul asociativ

Capacitate redusa a bugetelor

locale de sustinere a

proiectelor

187

Proiecte accesate sau implementate de structuri

asociative

Constructii

Pondere superioară mediei la nivel naţional în domeniul

construcţiilor;

Transferul suprafeţelor de

teren către sectorul

construcţiilor;

În domeniul constructiilor, valoarea mică a productivităţii

muncii, are consecinţe directe

privind nivelul veniturilor

salariale şi deci a puterii de

cumpărare a populaţiei;

188

Analiza SWOT este un element esential al procesului de planificare si contribuie la

definirea obiectivelor de dezvoltare. Prin realizarea analizei SWOT se prezinta o imagine

succinta a teritoriului in oglinda punctelor tari si slabe, a oportunitatilor de dezvoltare

precum si a riscurilor/amenintarilor cu care se poate confrunta. Pe baza aspectelor

identificate de analiza SWOT teritoriul trebuie sa urmeze o strategie orientata spre

schimbare.

PARTEA A III-A: PRIORITATI (scenarii alternative)

Elaborarea prioritatilor, a directiilor si obiectivelor de dezvoltare a teritoriului au la baza

combinarea metodei participative, de implicare a tuturor actorilor locali si analiza actuala

a teritoriului in care au fost identificate prin SWOT – punctele tari si slabe, precum si

oportunitatile de dezvoltare si riscurile. In cadrul forumurilor/dezbaterilor publice, la

prezentarile pentru diferitele stadii de elaborare a documentului de planificare,

participantii au completat diverse chestionare care aveau ca scop identificarea

principalelor domenii care necesita interventie.

Prelucrarea si analiza chestionarelor s-a concretizat in marcarea principalelor

probleme/priopitati ale locuitorilor.

Initiativa Leader a fost conceputa pentru încurajarea aparitiei si testarii de noi abordari

pentru dezvoltarea integrata si durabila, completarea si/sau revigorarea politicii de

dezvoltare rurala. Obiectivul strategic general al axei Leader este de a construi

capacitatea locala pentru ocuparea fortei de munca si diversificare.

Axa Leader ofera posibilitatea pe baza nevoilor locale si a punctelor forte, de a combina

toate cele trei obiective – competitivitate, mediu si calitatea vietii / diversificare.

Abordarile integrate ce implica fermieri, silvicultori si alti actori din spatiul rural pot

proteja si îmbunatati patrimoniul local natural si cultural, cresterea constientizarii asupra

mediului, stimularea investitiilor si promovarea serviciilor de specialitate, turism si

resurse regenerabile pentru energie.

Trebuie distinse cel putin trei roluri principale pe care le poate îndeplini axa Leader:

stimularea dezvoltarii locale endogene, cresterea capacitatii organizationale a

comunitatilor rurale (guvernanta) si spargerea circuitului vicios al declinului înca prezent

în multe zone rurale prin încurajarea inovarii.

O caracteristica a acestui instrument specific al dezvoltarii rurale este abordarea “de jos

in sus” al carui avantaj este acela ca pot fi mobilizate mai multe resurse locale pentru

procesul de dezvoltare. Acest lucru are loc deoarece actorii locali au o mai buna

întelegere a oportunitatilor resurselor disponibile si ei au simtul proprietatii si angajarii

proiectelor.

189

Grupurile de actiune locala joaca un rol important în reunirea tuturor organizatiilor

publice, private si ale societatii civile care îsi desfasoara activitatea într-un teritoriu dat si

care creeaza treptat metode si practici de lucru împreuna pentru scopuri comune, printr-

un parteneriat puternic. Astfel, Leader trebuie sa implice un simt al identitatii locale care

depaseste granitele limitate ale unui sat, avand la baza o acoperire unitara si viziunea de

schimbare ca sansa de dezvoltare.

Principalul obiectiv al axei Leader este cresterea capacitatii organizationale comunitatilor

rurale (revigorarea managementului local si capacitatii de dezvoltare a proiectelor).

Aceasta tinde sa implice o acoperire extinsa a comunitatilor rurale. Totodata, înseamna

dezvoltarea încrederii, structuri pe termen lung, experienta si expertiza.

Leader poate juca un rol important în stimularea unor abordari noi si inovative pentru

dezvoltarea zonelor rurale. Aceasta inovatie este încurajata prin limite largi de

flexibilitate si libertate în luarea deciziei privind actiunile pe care le sprijina. Inovatia nu

este necesar definita în termeni de noutati high tech ci este privita ca gasirea unor solutii

noi pentru nevoile zonei, adaptata la cele mai presante probleme.

Abordarea Leader este un instrument pentru implementarea schemelor integrate care

combina diferite sectoare economice pentru dezvoltarea unei abordari globale în

dezvoltarea rurala si organizarea coalitiei actorilor rurali.

Leader este un instrument care permite dezvoltarea unei abordari teritoriale la nivel

microregional care are în vedere diversitatea zonelor urale. Avantajul real al abordarii

Leader rezida în abilitatea ridicata a acestuia de a cuprinde complexitatea sistemului

teritorial, respectiv infrastructura rurala, bunuri comune, patrimoniu local, capacitate

organizationala, transfer de cunostinte, îmbunatatire culturala, etc.

Beneficiul înfiinţării acestor asociaţii de dezvoltare intercomunitare îl constituie

progresul social condiţionat de recunoaştere şi admitere a nevoilor fiecărui individ,

protejarea eficientă a mediului, utilizarea raţională a rezervelor naturale, păstrarea unui

nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, dezvoltare

culturală şi păstrarea tradiţiilor, fructificarea potenţialului turistic al zonei.

In acest plan de strategie locala urmeaza sa precizam priorităţile strategice şi direcţiile

dezvoltării rurale la nivel de regiune, în strânsă legătură cu priorităţile nationale, luând în

considerare necesităţile la nivel de GAL.

Acţiunile vor fi axate pe protecţia mediului şi gospodărirea terenurilor agricole şi

forestiere (Axa 2) , dar şi pe dezvoltarea sectorului economic rural non-agricol, care să

faciliteze exodul previzionat al forţei de muncă din agricultură (Axa 3).

190

Prioritati Obiective operationale Masuri AXA 1: “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic”

Resurse umane (Îmbunătăţirea abilităţilor fermierilor şi a

altor persoane implicate în

sectoarele agroalimentar şi

forestier, ca mijloc de

stimulare a unui management

mai bun al exploataţiilor

agricole, pădurilor şi unităţilor

de procesare.)

Sprijinirea fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară

activitatea în sectoarele

agroalimentar şi forestier,

astfel încât să-şi

imbunătăţească

capitalul uman şi capacitatea

de adaptare la noul context.

111. Formare profesională(training),

informare şi difuzare de

cunoştinţe.

143. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă

pentru agricultori.

Îmbunătăţirea competitivităţii exploatatiilor (fermelor

comerciale şi de semi-

subzistenţă şi a

asociaţiilor acestora) cu

respectarea principiilor

dezvoltării durabile.

Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi

încurajarea fermelor de semi-

subzistenţă să pătrundă pe

piaţă.

112. Instalarea tinerilor fermieri.

Modernizarea exploataţiilor agricole

121. Modernizarea exploataţiilor agricole.

Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic

şi de mediu.

125. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii

legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi

silviculturii.

141. Sprijinirea fermelor agricole de semi-

subzistenţă.

Restructurarea si modernizarea sectoarelor de

procesare si comercializare a

produselor agroalimentare si

forestiere, în paralel cu

respectarea principiilor de

dezvoltare durabilă.

Sprijinirea industriei agro-alimentare.

122. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

Îmbunătăţirea modului de gospodărire a pădurilor şi

dezvoltarea produselor

silvice

123. Creşterea valorii adăugate a produselor

agricole şi forestiere.

142. Înfiinţarea grupurilor de producători.

AXA 2: “Imbunatatirea mediului si a spatiului rural”

Evitarea abandonului activitatilor agricole in zonele

defavorizate şi promovarea

agriculturii durabile

Utilizarea continuă a terenurilor agricole din zona

defavorizata, menţinându-se

astfel viabilitatea spaţiului

rural şi susţinându-se

activităţile agricole durabile.

211. Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

191

Conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a

habitatelor

Dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor

de terenuri agricole să

introducă sau să continue

metode de producţie agricolă,

compatibile cu îmbunătăţirea

mediului, inclusiv a

biodiversităţii, a apei, a solului

şi a peisajului rural.

214. Plăţi de agro – mediu

Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor

specifice rezultate din

implementarea reţelei Natura

2000, pe baza obligaţiilor ce

revin din directivele privind

protecţia păsărilor şi

conservarea habitatelor

naturale şi a speciilor

sălbatice.

Promovarea managementului durabil al terenurilor

forestiere.

Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a

apei, solurilor, împotriva

factorilor naturali şi antropici

dăunători, precum şi de

asigurare a funcţiilor

recreative, pe baza rolului

multifuncţional al acesteia.

221. Prima împădurire a terenurilor agricole

Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin

compensarea dezavantajelor

specifice rezultate din

implementarea reţelei

Natura 2000, pe baza

obligaţiilor ce revin din

directivele pentru protecţia

păsărilor şi conservarea

habitatelor naturale şi a

speciilor sălbatice.

AXA 3: “Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”

Mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice prin

cresterea numarului de locuri

de munca

Diversificarea activităţilor economice non-agricole din

gospodăriile agricole şi

încurajarea micilor

312. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-

întreprinderi

192

întreprinzători din spaţiul rural

Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea facilităţilor şi

atracţiilor turistice.

313. Încurajarea activităţilor turistice

Cresterea atractivitatii zonelor rurale

Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază

din zonele rurale.

322. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea

serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală

şi punerea în valoare a

moştenirii rurale.

Îmbunătăţirea calităţii mediului social, natural şi

economic din spaţiul rural.

Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi

natural.

313. Încurajarea activităţilor turistice

Crearea, ameliorarea şi diversificarea unităţilor şi

atracţiilor turistice.

Beneficiari pe tipuri de masuri:

Tip beneficiar Masura

Persoane fizice 111,121,322

Persoane fizice care se obliga sa devina PFA sau intreprindere individuala

111,121,312,313

Persoane fizice autorizate (PFA) 111,121,123,312,313,322

Intreprinderi individuale 121,123, 312,313,322

Intreprinderi familiale 121,123, 312,313

Micro-intreprinderi 121,123, 312,313,322

IMM 121,123,322

Consilii Locale 313,322

Asezaminte culturale si institutii de cult 322

Societati agricole 121

Societati cooperative agricole 121

Societati cooperative de valorificare 123

Cooperative agricole 121,123

Grupuri de producatori 121,123

ONG-uri 313,322

PRIORITĂŢI OBIECTIVE OPERAȚIONALE MĂSURI

CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI AGRICOL

Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectorul agroalimentar, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataţiilor agricole şi unităţilor de procesare

Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-subzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

111 Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe 112 Instalarea tinerilor fermieri

121 Modernizarea exploatațiilor agricole 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii 141 Sprijinirea fermelor de semi- subzistenţă

143 Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori

122 Îmbunătăţirea valorii economice a padurii

142 Infiintarea grupurilor de producatori

193

Conservarea si imbunătăţirea resurselor naturale si a habitatelor

211 Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

IMBUNATATIREA MEDIULUI ȘI A SPATIULUI RURAL

Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere

214 Plati de agro-mediu

Evitarea abandonului activitatilor agricole in zonele defavorizate si promovarea agriculturii durabile

221 Prima impadurire a terenurilor agricole

CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII ȘI DIVERSIFICAREA

ECONOMIEI RURALE LOCALE

Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă

Creşterea atractivităţii teritoriului

312 Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi 313 Încurajarea activităților turistice

322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a potenţialului endogen

194

195

Un proiect poate cuprinde actiuni care se regasesc in una sau mai multe masuri.

Activitati/actiuni:

1. Dezvoltarea producţiei agricole prin utilizarea tehnologiei de producţie cu

mijloace de mecanizare moderne.

2. Crearea de grupuri de c onsul tanţă pentru a gri cult orii individuali şi

asociaţii, ţinându-se cont de specificul zonei, care vor cuprinde specialişti

din diferite domenii legate de agricultură.

3. Crearea sau modernizarea de microferme zootehnice cu animale de rasă

selectate şi aclimatizate zonei, cu posibilităţi de industrializare a produselor şi

subproduselor rezultate din aceste microferme.

4. Iniţierea şi organizarea unor programe regionale pentru cultivarea pomilor

fructiferi adaptaţi zonei, precum şi a plantelor medicinale, dezvoltarea si

incurajarea acti vit ăţi i de creşter e a albi nelor în această zonă.

5. Folosirea forţei de muncă disponibilă din zonă pentru valorificarea eficientă a

resurselor zonei de munte si padure, prin cule ger e a şi indus trializ area f

ruct elor

de pădure, m elcilor, broa ştelor şi a ciuper cil or .

6. Crearea unei publi caţi i specializ ate sau a unor prospecte care să

cuprindă principalele verigi tehnologice din cultura plantaţiilor pomicole, a

arbuştilor fructiferi, şi a culturilor agricole.

7. Valorificarea eficient ă a surplusul ui di n gospodări a ţărăn easc ă .

8. Incurajarea agroturismului si turismului rural sau ecumenic.

9. Crearea la nivel de comună, în funcţie de specificul comunei sau a zonei, a

atelierelor tr adiţ ionale pentru olărit, ţesut, confecţionare de măşti

populare, prelucrarea lemnului.

10. Sprijinirea micilor investitori, mai ales în sfera serviciilor

11. Reevaluarea resurselor agro-pedologice, restructurarea agriculturii si

reamenajarea spatiului rural.

12. S toparea de gr adării t erenurilor si amenajarea patrimoniului natural (pajişti, păduri).

13. Redimensionarea activităţilor de exploatare a resurselor de subsol (cărbune,

petrol, materiale de construcţie).

14. P rotecţi a şi r ef ace rea mediului înconjurător

în zonele de exploatare miniere sau

zonele defrişate.

15. Execuţia sau modernizarea de aducţi uni dinspre teritorii cu surse bogate

de apa spre arealele deficitare;

16. Amenajarea de noi reţele de dist ribuţi e şi de cana li z are , precum şi

extinderea

celor existente;

17. Realizarea de noi branşări la gospodării şi întroducerea sistemelor de

alimentare cu apa prin cişmele stradale.

196

18. Cunoasterea si promovarea culturii religioase, pentru punerea in valoare a

marturiilor de arta si arhitectura religioasa prin expozitii, simpozioane, sesiuni

de comunicari, spectacole artistice.

19. Stimularea activitatii culturale prin asigurarea unor condiţii optime de

funcţionare a bibliotecilor şi creşterea stocului de cãrţi existent precum si

reorganizarea activitãţii căminelor de cultură sau susţinerea activităţii

cinematografelor din mediul rural alaturi de editarea unor cataloage lunare cu

calendarul manifestãrilor culturale;

20. Valorificarea turisticã mai accentuatã a patrimoniului cultural, în conlucrare

cu firmele de turism.

21. Realizarea unor edificii vitale cum ar fi “ cas a prof esorilor”, “ casa m

ediculu i” .

22. Promovarea si sustinerea formarii fermierilor moderni de nivel mediu.

23. R emodelare a indus trei î n corela re cu cer er ea pieţe i pentru a creşte

ponderea pe piaţă a acestui segment economic.

24. Agricultura: valorificarea potenţialului economic al terenurilor.

25. Industrie: diversificarea productiei si promovarea acelor domenii cu nivel

mare al valorii adaugate.

26. Servicii: valorificarea potenţialului turistic si a potenţialului uman de

cercetare si proiectare.

27. Realizarea la nivelul non-guvernamental a unui centru de instruire pentru

agroturism.

28. Mijloace de transport în comun proprii pentru scolari (asigurarea navetei).

29. C olectare, tr ansport şi de poz it are deseuri m enaj er e.

30. Stabilirea unor mecanisme economico-financiare care să stimuleze refacerea

sis temelor de irigaţi i şi de combatere a eroziunii solurilor de către actualii

proprietari de terenuri

31. S alubriz area pieţelor a gr oali mentare.

32. Amenajarea de rampe d e deşeuri i ndust riale separate.

33. Înfiinţarea de noi par curi, spaţii verz i şi terenuri de joacă .

34. C olectare a difer enţi ată a deşeur il or spi taliceşti .

35. Procesele naturale de autoepurare să fie suplimentate cu material biologic

provenit din pepiniere. 36. Conservarea arboretelor naturale şi de tip natural care oferă o maximă

stabilitate la secetă; (imprejmuirea zonelor periclitate)

37. Implementarea de pe rdel e foresti e re de p rotecţi e.

38. Modernizerea căilor de acces spre principalele obiective turistice;

39. Instruirea şi pregătirea personalului din turism;

40. Stimularea turismului prin metode specifice de pu bli cit ate turist ică .

41. Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport, locuri pentru

pescuit, patinoar artificial etc.)

42. Organizarea unor târ gu ri şi ex poz iţ ii agricole a f er meril or .

197

43. Realizarea unor structuri pentru dezvoltarea activităţilor turistice din timpul

sezonului de vară (alpinism, drumeţii, ciclism montan, raliuri automobilistice, planorism, parapante, vânătoare, pescuit etc);

44. Realizarea unui centru cultural modern multifuncţional unde să poata fi

organizate festivaluri folclorice, teatrale, reuniuni ştiinţifice, conferinţe etc

45. Reactivarea industriei artizanale şi a meşteşugurilor locale tradiţionale.

46. Valorificarea apelor minerale.

47. Fabricarea produselor agrozootehnice specifice zonei şi distribuirea în reţeaua

de unităţi agroturistice din zonă.

48. Modernizarea tehnologiilor existente in industrie pentru eficientizarea lor.

49. Gestionare computerizata a tehnologiilor de fabricatie care să permita punerea la

dispozitia factorilor de decizie (in fiecare moment) a situatiei economice a

întreprinderii (cheltuieli efectuate şi venituri realizate pe faze de flux tehnologic).

50. Cursuri de orientar e si re orientare p rofesional ă .

51. Sisteme de instruire manageriala si de marketing, accesibile financiar.

52. Ameliorarea materialului săditor, a sistemelor de irigaţii etc. 53. Reintinerirea plantatiilor de pomi fructiferi, achiziţionarea îngrăşămintelor,

pesticidelor, insecticidelor şi utilajelor, reabilitarea sistemelor de irigaţii şi

construirea unor cap acit ă ţi de depoz it are ade cvate .

54. Asigurarea dotarii tehnologice a fermelor.

55. Investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării, reducerii costurilor

de producţie, asigurarea calităţii produselor, protejării mediului, etc.)

56. P rocesar ea şi promova re a pe piaţă a produselor a gricol e;

57. Asistenta sociala comuna;

58. Asistenta psihologica scolara;

59. Spatii de joaca pentru copii, parcuri gradinite, programe extrascolare (scoli in

aer liber), piste biciclete;

60. Tabere de tineret;

61. “ Inverz ire a” loc ali tatil or (viitor verde);

62. Energii regenerabile alternative;

63. Achizitionarea de utilaje pentru agentii economici pentru a incuraja folosirea

fortei de munca din microregiune;

64. Crearea de noi locuri de munca in microregiune;

65. Incurajarea micro-intreprinderilor (exemplu: afaceri muraturi, dulceturi,

confectii metalice, morarit)

66. Reinoire a comunelor; 67. Exploatarea domeniului piscicol;

68. Siguranta cetatenilor;

69. P iata de desfa cer e a p rod uselor locale ( “piata ma r amuresan a”);

70. Asigurarea unui sistem de transport publi c înt re lo cali tăţil e din GA L

Mara

Natur.

71. Realizarea unui circuit turistic al microregiunii.

198

72. Asigurarea necesarului de dotări m ini me sanit are de bază în localităţile

rurale;

73. Sprijinirea / dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice

(cămine de bătrâni, centre de recuperare, servicii de asistenţă la domiciliu

ş.a.;)

74. S prij ini rea / dez volt area servicii lor de prote cţi e şi educaţi e a m

inorilor, a

mamelor cu copii mi ci, p ersoanelor cu dez abil it ăţi ;

75. Dezvoltarea serviciilor de educ aţi e sanitară în vederea prevenirii

îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială;

76. Moderniz area unit ăţi lor medicale (spit ale, policli nici, dis pensare);

77. Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de spor t şi agr ement si

modernizarea acestora în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi

şi a creşterii atractivităţii lor;

78. Realizarea de noi dot ări sportive aso ciate punct elor turist ice , dar

accesibile

deopotrivă populaţiei locale cu venituri mai reduse;

79. R eabil it area dotă rilor sporti ve ex ist ente si amenaja rea z onelor de a

gre ement ;

80. Diversifica rea of ertei d e dotări sportive şi de agr ement , prin

utilizarea resurselor naturale ale zonei, pentru des făşur are a unor a cti vit

ăţi sportive de interes turistic: schi, patinaj, turism sportiv, mountain bike,

enduro, zbor cu parapanta, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

81. Reabilitarea solului degradat prin activităţile antropice;

82. P revenire a de gr adă rii terenurilor prin alunecări de teren;

83. Îmbunăt ăţi rea recup eră rii şi tratării deşeuril or indu striale ;

84. C onservare a şi re abil it are a monum entelor ist orice;

85. Îmbunăt ăţi rea şi c reşte re a sigur anţei cir culaţiei (achizitionarea si

montarea de semnale reflectorizante, semafoare, panouri de circulatie,

imbunatatirea starii troruarelor, sensurilor giratorii);

86. Moderniz area reţelei ruti ere cu rol turist ic;

87. Moderniz area li nii lor de înaltă tensiun e si a reţel elor de dist ribuţi e

pe joasă

tensiune;

88. Echipare a en er geti c ă nec esară d ez volt ării t urism ului ;

89. Îmbunătăţirea accesului zonelor cu potenţial turistic prin reabilitarea

infrastructurii tehnice;

90. Valorifica rea deş euril or prin reuti li z are , reciclare sau orice alt

proces care

vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de

199

deşeuri c a sursă d e ene r gie .

91. Acţiuni de conservar e, protejare, puner e în valoare şi acc esibi li

z are a

obiectivelor de patrimoniu si valorificarea lor in scop turistic;

92. Amenajar ea ac ces elor, parcărilor semnaliz ări lor în z ona monu

mentelor istorice, în vederea includerii în circuitul turistic;

93. S emnaliz area şi m ediatiz area t rase elor cult ural e specifice zonei:

mineritul, legendele locale, personalităţi istorice, meşteri populari, târguri şi

obiceiuri şi utilizarea lor în scop turistic.

94. C ompl etarea şi m oderniz area dot ărilor din învăţă mânt , în funcţie de

nevoile proprii şi exigenţele contemporane;

95. Imbunăt ăţi rea condiţ ii lor de funcţi onare a unit ăţi lor şcolare prin:

reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării

specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină,

locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii

de cazare pentru elevi;

96. R eabil it area cl ădirilo r de locuit cu valoare ist oric ă sau am bientală; 97. Amenajarea z onelor pent ru vânătoa re şi pescuit : Băiuţ, Chiuzbaia, Şişeşti;

98. Organizarea unui circuit de pescuit sportiv l a păstr ăv ;

99. Aducerea ofertei pentru sporturile de iarnă la standarde internaţionale prin

amenajarea unor dotări performante şi diversificate care să exploateze eficient

domeniul schiabil: pârtii de dificultăţi diferite, pârtii de schi fond/biatlon,

pârtii de săniuţe/ lenchere, amenajări pentru utilizare vara -mountain bike;

100. Amenajar ea în scop turis ti c a mi nelor şi galeriilor

101. Amenajarea de locuri de campare omologate şi servicii în zonele de

interes pentru turismul de week-end;

102. Marcarea/ amenajarea traseelor turistice de maxim interes;

103. Construirea/modernizarea/extinderea de cladiri si anexe aferente exclusive

pentru activitati de producrie si servicii pentru firme;

104. Construirea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza din interiorul

structurii de sprijinire a afacerilor;

105. Crearea infrastructurii necesare accesului la Internet (conectarea la retele

broadband si cablarea cladirilor);

106. Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor

construite/modernizate/extinse;

107. Constructie/extindere cladiri (institute, centre, laboratoare);

Incadrare pe axe a activitatilor/actiunilor:

200

Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic Imbunatatirea mediului si a spatiului

rural

Calitatea vietii in zonele rurale si

diversificarea economiei rurale

Dezvoltarea producţiei agricole prin utilizarea tehnologiei de producţie cu mijloace de mecanizare moderne.

“Inverzirea” localitatilor (viitor verde); Constructie/extindere cladiri (institute, centre, laboratoare)

Ameliorarea materialului săditor, a sistemelor de irigaţii etc. Energii regenerabile alternative; Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor

construite/modernizate/extinse;

Reintinerirea plantatiilor de pomi fructiferi, achiziţionarea îngrăşămintelor, pesticidelor, insecticidelor şi utilajelor, reabilitarea

sistemelor de irigaţii şi construirea unor capacităţi de depozitare

adecvate.

Reinoire a comunelor; Crearea infrastructurii necesare accesului la Internet(conectarea la

retele broadband si cablarea

cladirilor);

Asigurarea dotarii tehnologice a fermelor.

Reabilitarea solului degradat prin

activităţile antropice;

Construirea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza din interiorul

structurii de sprijinire a afacerilor;

Investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării, reducerii costurilor de producţie, asigurarea calităţii produselor, protejării

mediului, etc.)

Prevenirea degradării terenurilor prin

alunecările de teren;

Marcarea/amenajarea traseelor

turistice de maxim interes;

Procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole;

Îmbunătăţirea recuperării şi tratării

deşeurilor industriale;

Amenajarea de locuri de campare omologate şi servicii în zonele de

interes pentru turismul de week-end;

Piata de desfacere a produselor locale (“piata maramuresana”);

Valorificarea deşeurilor prin reutilizare,

reciclare sau orice alt proces care vizează

obţinerea de materii prime secundare sau

utilizarea unor categorii de deşeuri ca

sursă de energie.

Amenajarea în scop turistic a minelor şi galeriilor

201

Exploatarea domeniului piscicol; Stoparea degradării terenurilor si amenajarea patrimoniului natural (pajişti,

păduri).

Aducerea ofertei pentru sporturile de iarnă la standarde internaţionale prin

amenajarea unor dotări performante

şi diversificate care să exploateze

eficient domeniul schiabil: pârtii de

dificultăţi diferite, pârtii de schi

fond/biatlon, pârtii de săniuţe/

lenchere, amenajări pentru utilizare

vara -mountain bike;

Dezvoltarea producţiei agricole prin utilizarea tehnologiei de producţie cu mijloace de mecanizare moderne.

Redimensionarea activităţilor de exploatare a resurselor de subsol

(cărbune, petrol, materiale de

construcţie).

Organizarea unui circuit de pescuit sportiv la păstrăv;

Crearea de grupuri de consultanţă pentru agricultorii individuali şi asociaţii, ţinându-se cont de specificul zonei, care vor cuprinde

specialişti din diferite domenii legate de agricultură.

Protecţia şi refacerea mediului înconjurător în zonele de exploatare

miniere sau zonele defrişate.

Amenajare zone pentru vânătoare şi pescuit (Băiuţ, Chiuzbaia, Şişeşti);

Crearea sau modernizarea de microferme zootehnice cu animale de rasă selectate şi aclimatizate zonei, cu posibilităţi de industrializare a

produselor şi subproduselor rezultate din aceste microferme.

Colectare, transport şi depozitare deseuri menajere.

Reabilitarea clădirilor de locuit cu valoare istorică sau ambientală;

Iniţierea şi organizarea unor programe regionale pentru cultivarea pomilor fructiferi adaptaţi zonei, precum şi a plantelor medicinale,

dezvoltarea si incurajarea activităţii de creştere a albinelor în această

zonă.

Stabilirea unor mecanisme economico- financiare care să stimuleze refacerea

sistemelor de irigaţii şi de combatere a

eroziunii solurilor de către actualii

proprietari de terenuri

Imbunătăţirea condiţiilor de

funcţionare a unităţilor şcolare prin:

reparaţii curente, asigurarea

condiţiilor igienice de bază,

asigurarea echipării specifice a

spaţiilor specializate – biblioteci, săli

de sport, ateliere, grădină, locuri de

joacă/sport s.a. – facilităţi pentru

202

persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

Folosirea forţei de muncă disponibilă din zonă pentru valorificarea eficientă a resurselor zonei de munte si padure, prin culegerea şi

industrializarea fructelor de pădure, melcilor, broaştelor şi a

ciupercilor.

Amenajarea de rampe de deşeuri industriale separate.

Completarea şi modernizarea dotărilor din învăţământ, în funcţie de

nevoile proprii şi exigenţele

contemporane;

Crearea unei publicaţii specializate sau a unor prospecte care să cuprindă principalele verigi tehnologice din cultura plantaţiilor

pomicole, a arbuştilor fructiferi, şi a culturilor agricole.

Colectarea diferenţiată a deşeurilor spitaliceşti.

Semnalizarea şi mediatizarea traseelor culturale specifice zonei:

mineritul, legendele locale,

personalităţi istorice, meşteri

populari, târguri şi obiceiuri şi

utilizarea lor în scop turistic.

Valorificarea eficientă a surplusului din gospodăria ţărănească. Procesele naturale de autoepurare să fie suplimentate cu material biologic

provenit din pepiniere.

Amenajarea acceselor, parcărilor

semnalizărilor în zona monumentelor

istorice, în vederea includerii în

circuitul turistic;

Reevaluarea resurselor agro-pedologice, restructurarea agriculturii si reamenajarea spatiului rural.

Conservarea arboretelor naturale şi de tip natural care oferă o maximă stabilitate la

secetă; (imprejmuirea zonelor periclitate)

Acţiuni de conservare, protejare,

punere în valoare şi accesibilizare a

obiectivelor de patrimoniu si

valorificarea lor in scop turistic;

Promovarea si sustinerea formarii fermierilor moderni de nivel mediu.

Implementarea de perdele forestiere de protecţie.

Cursuri de orientare si reorientare profesională.

Agricultura: valorificarea potenţialului economic al terenurilor. Valorificarea apelor minerale. Sisteme de instruire manageriala si de marketing, accesibile financiar.

Salubrizarea pieţelor agroalimentare. Decolmatare santuri si vai Asistenta sociala comuna;

Organizarea unor târguri şi expoziţii agricole a fermerilor. Crearea unui centru de Protejare a resurselor naturale

Asistenta psihologica scolara;

203

Fabricarea produselor agrozootehnice specifice zonei şi distribuirea în reţeaua de unităţi agroturistice din zonă.

Exploatare ape sulfuroase Spatii de joaca pentru copii, parcuri gradinite, programe extrascolare

(scoli in aer liber), piste biciclete;

Înfiinţare puncte de colectare agricola Imprejmuire padurice perdea de protectie la iazurile de decantare

Tabere de tineret;

Desfacere produse animaliere Amenajare spatiu de protectie pentru arborele

ocrotit „stejar” (250 de ani)

Achizitionarea de utilaje pentru agentii economici pentru a incuraja

folosirea fortei de munca din

microregiune;

Comercializarea produselor lactate, piscicole, viticole Salubrizarea şi ecologizarea platformei de

compostare şi depozitare a deşeurilor

menajere şi industriale

Crearea de noi locuri de munca in microregiune;

Promovarea pe piata a fructelor de la producatorii locali Lucrari de îmbunatatiri funciare si de

combatere a alunecarilor de teren

Incurajarea micro-intreprinderilor (exemplu: afaceri muraturi, dulceturi,

confectii metalice, morarit)

Minifabrica de conserve de legume si fructe Realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei şi a retenţiei

gazelor cu efect de seră

Siguranta cetatenilor;

Centru de procesare a strugurilor Protecţia solului împotriva eroziunii

eoliene şi hidrice

Asigurarea unui sistem de transport public între localităţile din GAL

Mara Natur.

Amenajarea de serii si solarii pentru cresterea plantelor (flori, plante medicinale etc.)

Îmbunătăţirea stării de sănătate umană

prin implementarea unor măsuri de

prevenire a poluării şi ameliorarea

Realizarea unui circuit turistic al microregiunii.

204

problemelor existente (ex: calitatea apei

de băut, canalizare, depozitarea

deşeurilor, poluare sonoră)

Impadurirea terenurilor degradate Asigurarea protecţiei peisajului natural şi

cultural prin revitalizarea zonelor degradate

Asigurarea necesarului de dotări minime sanitare de bază în localităţile

rurale;

Valorificare fructe padure si ciuperci (productie si procesare) Sprijinirea / dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor

vârstnice (cămine de bătrâni, centre

de recuperare, servicii de asistenţă la

domiciliu ş.a.;)

Uscatoare fructe Sprijinirea / dezvoltarea serviciilor de protecţie şi educaţie a minorilor, a

mamelor cu copii mici, persoanelor

cu dezabilităţi;

Plantatii nuci Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii

îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de

devianţă socială;

Dezvoltarea fermelor zootehnice si exploatatiilor pomicole Modernizarea unităţilor medicale (spitale, policlinici, dispensare);

Achizitionare sisteme de irigatii, indispensabile pentru bunul mers agricol intr-o perioada fara precipitatii

Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement si

modernizarea acestora în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în

205

localităţi şi a creşterii atractivităţii lor;

Reabilitarea livezilor

Realizarea de noi dotări sportive

asociate punctelor turistice, dar

accesibile deopotrivă populaţiei

locale cu venituri mai reduse;

Infiintarea unor ferme zootehnice si vegetale de tip ecologic Reabilitarea dotărilor sportive existente si amenajarea zonelor de

agrement;

Infiintarea unor asociatii locale de agricultori, legumicultori, fermieri etc.

Diversificarea ofertei de dotări

sportive şi de agrement, prin

utilizarea resurselor naturale ale

zonei, pentru desfăşurarea unor

activităţi sportive de interes turistic:

schi, patinaj, turism sportiv,

mountain bike, enduro, zbor cu

parapanta, sporturi nautice, înot,

pescuit şi vânat sportiv s.a.

Realizarea unei marci locale pentru produsele traditionale din zona

Conservarea şi reabilitarea

monumentelor istorice;

Infiintarea unor centru de prelucrare a produselor traditionale din

zona

Îmbunătăţirea şi creşterea siguranţei circulaţiei (achizitionarea si montarea

de semnale reflectorizante,

semafoare, panouri de circulatie,

imbunatatirea starii troruarelor,

sensurilor giratorii);

206

Incurajarea agriculturii ecologice, a legumiculturii, pomiculturii, silviculturii, cu prelucrarea produselor obtinute si prelucrarea

lemnului-mobila

Modernizarea reţelei rutiere cu rol

turistic;

Modernizarea liniilor de înaltă

tensiune si a reţelelor de distribuţie

pe joasă tensiune;

Echiparea energetică necesară

dezvoltării turismului;

Îmbunătăţirea accesului in zonele cu

potenţial turistic prin reabilitarea

infrastructurii tehnice;

Incurajarea agroturismului si turismului rural sau ecumenic.

Crearea la nivel de comună, în funcţie de specificul comunei sau a

zonei, a atelierelor tradiţionale pentru

olărit, ţesut, confecţionare de măşti

populare, prelucrarea lemnului.

Sprijinirea micilor investitori, mai ales în sfera serviciilor

Execuţia sau modernizarea de aducţiuni dinspre teritorii cu surse

bogate de apa spre arealele deficitare;

Amenajarea de noi reţele de distribuţie şi de canalizare, precum şi

207

extinderea celor existente;

Realizarea de noi branşări la gospodării şi întroducerea sistemelor

de alimentare cu apa prin cişmele

stradale.

Cunoasterea si promovarea culturii religioase, pentru punerea in valoare

a marturiilor de arta si arhitectura

religioasa prin expozitii,

simpozioane, sesiuni de comunicari,

spectacole artistice.

Stimularea activitatii culturale prin asigurarea unor condiţii optime de

funcţionare a bibliotecilor şi creşterea

stocului de cãrţi existent precum si

reorganizarea activitãţii căminelor de

cultură sau susţinerea activităţii

cinematografelor din mediul rural

alaturi de editarea unor cataloage

lunare cu calendarul manifestãrilor

culturale;

Valorificarea turisticã mai accentuatã a patrimoniului cultural, în conlucrare

cu firmele de turism.

Realizarea unor edificii vitale cum ar fi “casa profesorilor”, “casa

medicului”.

208

Remodelarea industrei în corelare cu cererea pieţei pentru a creşte

ponderea pe piaţă a acestui segment

economic.

Industrie: diversificarea productiei si promovarea acelor domenii cu nivel

mare al valorii adaugate.

Servicii: valorificarea potenţialului turistic si a potenţialului uman de

cercetare si proiectare.

Realizarea la nivelul non- guvernamental a unui centru de

instruire pentru agroturism.

Mijloace de transport în comun proprii pentru scolari (asigurarea

navetei).

Înfiinţarea de noi parcuri, spaţii verzi şi terenuri de joacă.

Modernizerea căilor de acces spre principalele obiective turistice;

Instruirea şi pregătirea personalului din turism;

Stimularea turismului prin metode specifice de publicitate turistică.

Realizarea unor structuri pentru

209

dezvoltarea activităţilor turistice din timpul sezonului de vară (alpinism,

drumeţii, ciclism montan, raliuri

automobilistice, planorism,

parapante, vânătoare, pescuit etc);

Realizarea unui centru cultural modern multifuncţional unde să poata

fi organizate festivaluri folclorice,

teatrale, reuniuni ştiinţifice,

conferinţe etc

Reactivarea industriei artizanale şi a meşteşugurilor locale tradiţionale.

Modernizarea tehnologiilor existente in industrie pentru eficientizarea lor.

Gestionare computerizata a tehnologiilor de fabricatie care să

permita punerea la dispozitia factorilor

de decizie (in fiecare moment) a

situatiei economice a întreprinderii

(cheltuieli efectuate şi venituri

realizate pe faze de flux tehnologic).

Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport, locuri

pentru pescuit, patinoar artificial etc.)

210

Exemple de opţiuni de dezvoltare ale comunităţilor locale

Unitatea teritorială Sectoare prioritare Propuneri proiecte Actiuni inovative

Suciu de Sus Vima Mica

Grosii Tiblesului

Agricultura Alte activităţi de servicii prestate în principal

întreprinderilor

Industria textilă şi produse textile

Industria de maşini şi aparate electrice; Industria

confecţiilor de îmbrăcăminte Piscicultura

Industria alimentară şi a băuturilor Producţie de

mobilier şi alte activităţi industriale

Hoteluri şi restaurante

Silvicultura

Dispensar uman Dotare cabinet medical Pubele si containere, procurare autospeciala,

compactare si transport deseuri

Alei pietonale, parcuri de joaca Decolmatare santuri si vai Construire pod Extinderea reţelei de apă şi suplimentarea debitului de apă Extinderea reţelei de canalizare Consolidarea malurilor râului Someş prin îndiguire Promovarea turismului religios Înfiinţarea unui camping pentru turişti Înfiinţare pieţe agroalimentare Modernizare Cămin Cultural Realizarea unei Săli de sport multifuncţionale Modernizare baze sportive Amenajare Centru de conservare a tradiţilor locale Amenajare loc de joacă pentru copii Realizarea de spaţii verzi Crearea în cadrul primăriei a unui centru de informare pentru programele Uniunii Europene Reparatii si modernizari de drumuri

Crearea unui centru de protejare a resurselor naturale Înfiinţare puncte de colectare agricola Piste ATV, mountain bike

Centre de zi pentru batrani Crearea unei zone industriale

Baia Sprie Recea Groşi

Dumbrăviţa

Şişeşti

Informatică şi activităţi conexe; Industria de maşini şi echipamente Producţia de

mobilier şi alte activităţi

Cercetare Hoteluri şi restaurante

Activităţi anexe şi auxiliare de transport

Modernizare drumuri comunale Aductiune apa potabila

Retea gaz metan

Salon de frumusete

Piata agroalimentara (linie panificatie)

Amenajare zona turistica : Tau cu arini

Centru colectare si prelucare prod. agricole si silvice Linie

conservare ciuperci Cresterea

albinelor: infiintare societate

de procesare a mierii de albine

211

Activităţi ale agenţiilor de turism;

Industria confecţiilor

Recuperarea deşeurilor şi resturilor de

materiale reciclabile

Gospodărirea resurselor de apă

captarea, tratarea şi distribuţia apei

Club sportiv

Amenajare club tineri (Internet)

Confectionare costume populare

Modernizare dispensar medical

Desfacere produse animaliere

Reabilitare si dotare sediul primariei

Microbuz pentru comunitate

Modernizare camine culturale (dotare grupuri

sociale, scena sonorizare, inlocuire sarpanta,

instalatie de iluminat, reabilitare termica)

Amenajare platforme si echipare cu containere

stradale si dotarea gospodariilor cu pubele

pentru colectare selectiva a deseurilor

menajere, panouri de afisaj

Zona agreement la “2 Veverite” Imprejmuire padurice perdea de protectie la

iazurile de decantare

Pista alergare

Spijinirea fermelor de animale

Dotare, modernizare, finisare exterioara

gradinite si scoli

Infiintarea/amenajarea muzeului satului sau

muzeul localitatii

Realizarea unui monument in memoria

invatatorului satului (Grosi)

Monumente ale eroilor comunei

Spatiu de joaca copii Tabara de vara pentru copii

Comercializarea produselor lactate, piscicole,

Exploatare ape sulfuroase

(Sisesti)

Utilaje prelucrare biomasa

Amenajarea unei ferme de

ovine si de tineret bovin

Distilerie si imbuteliere alcool

Prelucrare legume, fructe

(inclusiv fructe de padure)

Hala confectii metalice- cu

produse specifice zonei

Cantina sociala

Uscatoare fructe Moara pe apa

Dotare cu aparatura moderna,

competitiva a unei patiserii care

desface produsele in zona (Grosi)

Amenajarea unei zone

agroturistice de interes local

(strand, locuri de agrement: banci,

mese, foisoare de lemn,

modernizare drum de acces,

grupuri sociale, refacerea retelei

de alimentare cu energie electrica,

platforme de colectare a

deseurilor, amenajarea de

chioscuri si terase pentru

desfacerea produselor locale,

constructia unei pensiuni si

cabane turistice, amenajarea uneui

212

viticole

Incadrarea intr-un traseu turistic al microregiunii

Pastrarea identitatii culturale: valorificarea caselor

vechi

Amenajare spatii recreere (parcuri, parcuri gradinite:

amenajarea de alei, dotarea cu bancute, mese, cosuri

de gunoi, amenajarea spatiilor verzi, iluminat

ornamental, complexe de joaca, minifantani

arteziene)

Amenajare spatiu de protectie pentru arborele ocrotit „stejar” (250 de ani) din custodia Scolii Generale

Grosi

Promovarea pe piata a fructelor de la producatorii

locali

Organizarea festivalului „Dansul la sura” si

„Sarbatoarea Marului”(Grosi)

Amenajarea unui complex multifunctional, cultural

si de deservire(amenajare sala festivitati, grupuri

sociale, bucatarie , spatii de depozitare, anexe pentru

bowling, biliard, tenis de masa )

Constructia de capele mortuale Marcaje si

indicatoare rutiere Achizitionarea de

costume populare pentru

formatiile de dansuri, asigurare cu instructori de dans

si achizitionare aparatura audio-video Aductiune apa Dotare pensiuni agroturistice Dotare societati comerciale cu aparatura de colectare deseuri Salubrizarea şi ecologizarea platformei de

spatiu de cazare in casute) Minifabrica de conserve de legume si fructe Achizitionare tehnologie moderna pentru fabrica de paine Centru de procesare a strugurilor Amenajarea de serii si solarii pentru cresterea plantelor (flori, plante medicinale etc.)

213

compostare şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale de la Grosi Extinderea retelelor de iluminat public Impadurirea terenurilor degradate Lucrari de îmbunatatiri funciare si de combatere a alunecarilor de teren

Coroieni Lăpuş

Băiut

Cerneşti

Copalnic Mănăştur

Agricultura; Silvicultura;

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale

Industria de prelucrare a lemnului (producţia

de mobilă)

Industria textilă

Industria confecţiilor de îmbrăcăminte Hoteluri

şi restaurante

Activităţi anexe şi auxiliare de transport

Activităţi ale agenţiilor de turism

Plantatii nuci Posibilitati crestere catina si plante medicinale

Turism religios

Parc pentru copii, teren fotbal, patinoar

Pod pietonal

Reabilitare Observator Vanatoare Bloaja

Constructie/reabilitare monumente

Centre informare turistica

Realizare complex sportiv( terenuri diverse,

Sali de sport)

Parc agrement cu bazin de inot

Baza tratament si agrement, loc. Brebeni (apa

sulfuroasa)

Modernizare campus scolar

Construire si modernizare pensiuni Amenajare, modernizare pescarii si pastravarii Reabilitare si modernizare cabane si observatoare de vanatoare Infiintari ateliere si spalatorii auto Modernizare distilerii Reabilitare si modernizare camine culturale Modernizare centru civic Centru voluntariat Pompieri (amenajare spatiu) Reabilitare monumente istorice (biserici de lemn) Reinvierea traditiilor si portului popular-

Uscator fructe Valorificare fructe padure si

ciuperci (productie si

procesare)-productie gem,

compot etc.

Unitati prelucrare carne, lapte

Centru prelucrare fructe de

padure (afini de cultura)

Amenajare lac pentru

agrement si pescuit Dezvoltarea fermelor zootehnice si exploatatiilor pomicole prin achizitionarea de tehnologii moderne Infiintare ferme animale, abatoare (procesare primara si vanzare) Populare lacuri cu pesti si exploatare in regim turistic Construire moara apa (Cernesti), modernizare mori Amenajare camere frig Achizitionare utilaje procesare fructe de padure: taiere,

uscare, ambulate etc.

214

Ansamblul Magura (Cernesti) Reabilitare, modernizare si punere in valoare a Muzeului Florian- Cernesti (sculptura in piatra) Consolidarea malurilor vailor Dezvoltarea infrastructurii rurale Regularizarea retelei hidrologice in localitatile Valenii Lapusului, Draghia si Baba Reabilitare iluminat Recondiţionarea drumurilor comunale Pietruirea şi asflatarea uliţelor Amenajarea lacurilor din zona Zambriţa Sprijinirea producătorilor agricoli şi a meşterilor artizanali Înfiinţarea unui festival de promovare a tradiţiilor şi obiceiurilor Extindere si retehnologizare service auto (constructie hala, dotare cu echipamente) Imbunatatirea calitatii serviciilor de reparatii a tractoarelor agricole si autovehiculelor

Cupseni Agricultura; Silvicultura;

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale

Industria de prelucrare a lemnului (producţia

de mobilă)

Industria textilă

Industria confecţiilor de îmbrăcăminte Hoteluri

şi restaurante Activităţi anexe şi auxiliare de transport Activităţi ale agenţiilor de turism Turism cultural şi religios Turism ecologic Turism de recreere Agro-turism

Demararea unor programe de educaţie sanitară în şcoli care să asigure cunoaşterea şi

prevenirea imbolnăvirilor

Îmbunătăţirea infrastructurii/dotării unităţilor

de învăţământ şi cultură Imbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local Amenajarea concomitentă cu drumurile comunale a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, a trotuarelor pentru traficul pietonal şi amenajarea unor staţii acoperite de autobuze Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri,

echipamente de colectare Investiţii în regularizarea cursurilor râurilor în vederea protejării terenurilor agricole

Dezvoltarea unei industrii de prelucrare a laptelui

Investiţii în sistemul de irigaţii

a terenurilor agricole

Echipamente moderne de

salubrizare ale comunei

Înfiinţarea unui centru de

îngrijire a persoanelor

vârstnice

Modernizarea exploataţiilor

agricole în funcţie de

potenţialul şi necesităţile zonei

(ferme de creştere a

215

Înfiinţarea şi dotarea serviciului local de voluntari pentru situaţii de urgenţă

Transport public în comună

Modernizarea sistemului de iluminat public în

comună

Dezvoltarea serviciilor de asistenţă medico-

socială adresate persoanelor cu probleme

sociale

Modernizarea unitatilor sanitare publice de

interes local

Modernizarea unităţilor de învăţământ de la nivel local

Eficientizarea sistemului de ajutoare sociale

Dezvoltarea infrastructurii culturale de la nivel

local (cămine culturale, biblioteci, muzee,

centre culturale)

Dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă

Mediatizarea obiectivelor turistice existente pe

raza comunei

Realizarea site-ului comunei, site-uri şi

materiale informative pentru promovarea

capitalului turistic al zonei

Parteneriate strategice cu agenţii de turism Promovarea fondurilor europene în cadrul

populaţiei din zonă pentru încurajarea

investiţiilor în domeniu

Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a

altor activităţi tradiţionale

Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi

animalelor, investiţii în sectorul vegetal: plantaţii de

pomi fructiferi, plantaţii de

fructe de pădure, ciupercării

etc)

Sprijinirea investiţiilor în

activităţi de procesare primară

a produselor lemnoase

Amenajarea unei pieţe

agrozootehnice Înfiinţarea unei circumscripţii sanitar-veterinare în comună Dezvoltarea unor puncte de colectare şi prelucrare a

plantelor medicinale

Informatizarea bibliotecilor

Unităţi de procesare a

produselor agricole (unităţi de

morărit şi panificaţie, unităţi

din sectorul producţiei de

dulciuri şi produse zaharoase,

fabricare îngheţată, conserve

de fructe şi legume, dulceţuri

şi paste de legume şi fructe)

Unităţi de procesare a

produselor forestiere

nelemnoase (seminţe, fructe,

frunze, răşini, ciuperci, plante

medicinale)

216

obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor

meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi

tradiţionale non-agricole cu specific local

(prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul,

confecţionare instrumente muzicale tradiţionale

etc.), precum şi marketingul acestora (mici

magazine de desfacere a propriilor produse

obţinute din aceste activităţi).

Îmbogăţirea continuă a fondului de carte al

bibliotecilor şcolare şi comunale

Amenajarea/modernizarea spaţiilor de lectură

în cadrul bibliotecilor

Organizarea unor cercuri de lectură, grupuri de

teatru

Încurajarea activităţilor cultural-folclorice în

şcoli: grupuri de dansuri şi cântece populare,

meşteşuguri tradiţionale

Participarea grupurilor folclorice la concursuri

şi festivaluri de folclor

Revitalizarea zonelor şi clădirilor istorice

Crearea/reactivarea tradiţiilor „pierdute”

respectând specificul cultural, etnic şi

confesional al comunităţilor

Crearea de circuite turistice cultural-religioase

Înfiinţarea unui Muzeu al satului /Amenajarea

unui spaţiu tradiţional în Caminele culturale din

localităţile aparţinătoare

Asfaltare drum comunal Ungureni Amenajare

217

trotuare si alei pietonale Amenajare centru civic al comunei

Amenajare parcari in zonele aglomerate

Amenajare spatii publice de recreere (parcuri,

terenuri/săli de sport, locuri de joaca pentru

copii etc)

Constructie si dotare gradinite

Renovare, modernizare şi dotare a

aşezămintelor/căminelor culturale

Amenajare staţie de transfer pentru deşeuri şi

dotarea cu echipamente de gestionare a

deşeurilor

Modernizare/echipare şcoli

Servicii pentru populaţia locală (croitorie,

frizerie, coafură, conectare şi difuzare internet,

însămânţare artificială a animalelor, protecţie

fitosanitară, reparaţii maşini, unelte, obiecte

casnice etc)

Coltău Agricultura; Industria de produse minerale

nemetalifere;

Silvicultura;

Hoteluri şi restaurante

Activităţi anexe şi auxiliare de transport

activităţi ale agenţiilor de turism

Industria alimentara şi a băuturilor

alcoolice

Gospadărirea resurselor de apă

captarea, tratarea şi distribuţia apei

Realizarea unor spatii de agrement pentru tineri Modernizarea infrastructurii

Asfaltarea tuturor drumurilor si ulitelor din sate

Educarea cetatenilor pentru a respecta curatenia

Achizitionarea unor masini pentru transportul

copiilor din sate la scoala

Amenajarea cu grinzi de beton a malurilor pe

anumite vai

Amenajarea centrului comunei

Realizarea de biblioteci in sate

Realizarea de trotuare si spatii verzi

Achizitionarea unui sistem de irigatii, indispensabil pentru

bunul mers agricol intr-o

perioada fara precipitatii

Infiintarea unui centru de

prelucrare a laptelui

Infiintarea unor ferme

zootehnice si vegetale de tip

ecologic

Deschiderea unei fabrici de

mobila

218

Transporturi terestre Realizarea unei aductiuni de apa Amenajarea unui teren de sport pentru localnici

Radioficare la nivel de comuna si existenta

unei statii locale de radio

Reabilitarea livezilor

Dezvoltarea sectorului de prelucrare a

lemnului, sectorului de morarit, panificatie si

industrie alimentara si de prelucrare a

legumelor si fructelor, prelucrarea laptelui

Valorificarea produselor animaliere

Incurajarea agriculturii ecologice, a

legumiculturii, pomiculturii, silviculturii, cu

prelucrarea produselor obtinute si prelucrarea

lemnului-mobila

Incurajarea initiativelor din domeniul

agroturistic

Imbunatatirea infrastructurilor de transport si

tehnico-edilitare

Constructie gradinita noua (Coltau)

Reabilitare camin cultural, sediu primarie

Reabilitare Castelul de la Coltau

Realizarea unei marci locale pentru produsele traditionale

din zona

Infiintarea unor asociatii

locale de agricultori,

legumicultori, fermieri etc.

Prelucrarea si comercializarea

produselor de balastiera

Dezvoltarea fermelor de

crestere si ingrasare a

tineretului taurin

Achizitie utilaje agricole,

amenajare camere frig

Amenajare piscine

Sursa: Strategii Locale, Fise de intentie, Date adunate de animatori de pe teren, Discutii si Intalniri ale partenerilor

219

PARTEA A IV-A: PREZENTAREA MASURILOR

Masura 111 - Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte

Obiectivul – miza interventiei

Îmbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza în sectoarele

mentionate.

Numar proiecte estimate 4 2

2

Suma alocata 30.853 15.533

€ Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Masura sprijina programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), în vederea îmbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice în domeniul agricol, forestier si agro-alimentar,

introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco-

conditionalitate etc.

Beneficiari

Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare.

Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau

private care activeaza în domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte.

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare

220

o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu:

a) Diversificarea activitatilor în exploatatiile agricole, îmbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii

pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultura în

concordanta cu standardele Uniunii Europene;

b) Îmbunatatirea si încurajarea afacerilor; c) Îmbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;

d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii si a gestionarii durabile a

resurselor naturale etc.);

e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;

f) Dezvoltarea unor capacitati inovative în lantul agro-alimentar;

g) Însusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu întretinerea si

ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.

2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri, expozitii, proiecte de succes, evenimente

care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate în diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de

experienta etc.

221

Masura 112 - Instalarea tinerilor fermieri

Obiectivul – miza interventiei

Îmbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;

Îmbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reînnoirea generatiei sefilor acestora, fara cresterea populatiei active

ocupate în agricultura.

Numar proiecte estimate 5

Suma alocata 156.000 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

a) Îmbunatatirea managementului exploatatiei agricole;

b) Îmbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole; c) Adaptarea productiei la cerintele pietei;

d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerintele de eco-conditionalitate, de protectie a muncii, protectia mediului si

sanitar-veterinare.

Beneficiari

Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor

Criterii de selectie

O Proiecte care prevăd achiziții sau investiții în domeniul protecției mediului.

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

222

Modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel: - construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzându-le si pe cele pentru

protectia mediului;

- achizitionarea sau achizitionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si

accesorii, echipamente si software specializate;

- achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;

- plantarea si replantarea plantelor perene;

- achizitionarea de teren pentru activitati agricole

223

Obiectivul – miza interventiei

Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole

Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie.

Numar proiecte estimate 2

Suma alocata 22.697 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde: a) Îmbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;

b) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;

c) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei;

d) Înfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pâna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativa (lastari,

drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabila;

e) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si

comercializarea directa a acestora.

Beneficiari

Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor. Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.

Criterii de selectie

o Proiecte care prevad achizitii sau investitii in domeniul protectiei mediului.

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

i.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzând investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea îngrasamintelor;

224

ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri

identificate ca necesare;

iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii

tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice în scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc.;

iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor în vederea

respectarii conditiilor de mediu;

v. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si

accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare;

vi. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie,

identificate ca necesare;

viii. Înfiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

ix. Înfiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

x. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;

xi. Investitii pentru înfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, în scopul

producerii de energie regenerabila;

xii. Investitii în apicultura;

xiii. Investitii pentru procesarea produselor agricole, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, racire

etc.;

xiv. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

xv. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

225

Masura 122 - Îmbunatatirea valorii economice a padurii

Obiectivul – miza interventiei

Cresterea valorii economice a padurilor tinând cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor.

Numar proiecte estimate 1

Suma alocata 46.748 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Prin aceasta masura se sprijina investitiile în padurile care se supun regimului silvic. Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de amenajare silvica, sau strâns legate de acestea si care contribuie

la cresterea valorii economice a padurilor si pentru investitii în echipament de recoltare a produselor lemnoase.

Beneficiari

a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora; b. Comunitati locale detinatoare de padure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora;

c. Comune detinatoare de padure sau asociatiile acestora;

d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si

asociatiile acestora;

e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus.

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

226

A. Indiferent de suprafata de padure: - Achizitionarea materialului de plantat, îmbunatatirea structurii arboretelor în concordanta cu tipul natural fundamental de

padure;

- Refacerea arboretelor slab productive si substituirea celor derivate;

- Realizarea lucrarilor de îngrijire si conducere a arboretelor prevazute în planurile de amenajare, incluzând raritura pre-

comerciala;

B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha:

- Crearea cailor de acces în interiorul arboretelor, pentru facilitarea executarii lucrarilor silvice prevazute în planurile de

amenajare.

- Achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru realizarea lucrarilor de îngrijire si conducere a arboretelor prevazute în

planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri, combatere boli si daunatori).

- Infiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru producerea de material

forestier de reproducere de calitate

C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha:

- Achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului, în

vederea cresterii economice a padurilor.

D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha: - Achizitionarea de echipamente hardware si software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de reglementarile

forestiere în vigoare.

227

Masura 123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectivul – miza interventiei

Cresterea competitivitatii întreprinderilor de procesare agro-alimentare si forestiere prin îmbunatatirea performantei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor

umane si a altor factori de productie.

Numar proiecte estimate 1

Suma alocata 140.000 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii; b) Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

c) Adaptarea la cerintele pietei, în functie de resursele locale precum si deschiderea de noi oportunitati de piata;

d) Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;

e) Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;

f) Cresterea productivitatii muncii în sectorul agro-alimentar;

g) Aplicarea masurilor de protectia mediului, inclusiv masuri de eficienta energetica;

h) Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca.

Beneficiari

- Micro-întreprinderi si Întreprinderi Mici si Mijlocii

- Alte întreprinderi

Criterii de selectie

o Proiecte care prevăd achiziții sau investiții în domeniul protecției mediului

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

228

Constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor;

Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate;

Investitii pentru îmbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute

în cadrul unitatilor de procesare si marketing;

Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie si marketing,

identificate ca necesare

Constructii noi si modernizarea tuturor categoriilor de spatii si încaperi pentru producerea si stocarea produselor forestiere,

necesare realizarii proiectului, inclusiv utilitati si bransamente;

Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi instalatii, masini si echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor

tehnologice complexe), transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investitii

pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente, cu respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii.

229

Masura 125 - Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Obiectivul – miza interventiei

Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor în vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.

Numar proiecte estimate 8

Suma alocata 166.831 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

a. construirea, extinderea si modernizarea infrastructurii de exploatare si de acces a exploatatiilor agricole; b. modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigatii si a altor lucrari de îmbunatatiri funciare;

c. lucrari de corectarea torentilor situate în fondul funciar agricol;

c. construirea, extinderea si modernizarea drumurilor forestiere si a cailor ferate forestiere;

d. lucrarile de corectarea torentilor din bazinele hidrografice torentiale situate în padure;

Beneficiari

a) Organizatii/federatii de utilitate publica ale proprietarilor/detinatorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislatia în vigoare;

b) Consilii locale si asociatii ale acestora;

c) Proprietari/detinatori privati de padure si asociatiile acestora;

d) Consilii locale si asociatii ale acestora detinatoare de padure;

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

230

a. Construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare - consolidare, lucrari de siguranta

circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare, drumurilor agricole de exploatatie- Infrastructura rutiera;

b. Construirea si modernizarea modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare,

tunele, lucrari de semnalizare si avertizare- Infrastructura feroviara;

c. Instalatii de transport pe cablu (funiculare);

d. Cnstruirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari- Lucrari de corectare a torentilor;

e. Modernizare si/sau retehnologizare inclusiv lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare;

f. Modernizare si/sau retehnologizare sisteme de desecare si drenaj si alte lucrari de îmbunatatiri funciare;

Masura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Obiectivul – miza interventiei

Cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, având în vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice.

Numar proiecte estimate 17

Suma alocata 76.500 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura transformarea fermelor de semi-subzistenta în exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a factorilor de productie, îmbunatatirea managementului prin diversificarea productiei agricole,

precum si introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor locale. Ca urmare, implementarea masurii va conduce la

cresterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scaderea costurilor de productie.

Beneficiari

Sprijinul se acorda fermierilor

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic

231

o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Imbunatatire a managementului însotita de transformarea fermelor agricole de semi-subzistenta în exploatatii familiale comerciale,

capabile sa identifice noi oportunitati de valorificare a productiei

Dotare tehnica avansata si corespunzatoare Imbunatatirea pregatirii profesionale prin utilizarea serviciilor de consultanta

Diversificarea productiei în functie de cerintele pietei

Introducerea de noi produse

Masura 142 - Înfiintarea grupurilor de producatori

Obiectivul – miza interventiei

Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele

consumatorilor.

Numar proiecte estimate 0

Suma alocata 0

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Domeniul de actiune al masurii îl constituie încurajarea înfiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute în conformitate cu prevederile legislatiei nationale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;

b) Asigurarea comercializarii în comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vânzare, centralizarea vânzarilor si distributia

produselor cu ridicata;

c) Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute în comun si o mai buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor

obtinute;

d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveste informatiile asupra productiei, în special cu privire la cantitate, calitate si tipul

ofertei, acordându-se o atentie deosebita produselor obtinute în cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru

232

reteaua de comercializare.

Beneficiari

Grupuri de producatori recunoscute oficial conform prevederilor legislatiei în vigoare.

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Încurajarea înfiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic Imbunatatirea capacitatii tehnice si de management a membrilor grupurilor de producatori

Masura 143 - Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori

Obiectivul – miza interventiei

Îmbunatatirea competitivitatii sectorului agricol prin ameliorarea gestionarii durabile de catre fermieri a exploatatiilor lor având ca rezultat cresterea performantei acestora .

Numar proiecte estimate 1 0

Suma alocata € 9.426 0

€ Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Scopul masurii este de a sprijini agricultorii sa utilizeze serviciile de consiliere si consultanta în vederea restructurarii si îmbunatatirii performantelor generale ale activitatii acestora.

Consilierea va contribui la diseminarea si întelegerea practica a aplicarii si respectarii bunelor practici agricole si de mediu,

233

asigurând conditiile de protejare a mediului înconjurator si utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Consultanta va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativa a productiei,

diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de productie compatibile cu conservarea si promovarea peisajului, pentru protejarea

mediului, respectarea standardelor de igiena si bunastare animala si pentru dobândirea aptitudinilor manageriale

necesare administrarii unei exploatatii viabile din punct de vedere economic.

Consultanta vizeaza si aplicarea standardelor privind siguranta ocupationala la locul de munca bazate pe legislatia comunitara.

Beneficiari

Beneficiarii directi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere si consultanta respectiv entitati publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare si de selectie.

Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii care detin ferme de semi-subzistenta.

Criterii de selectie

o Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului o Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare o Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de activitate o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole o IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta agricultorilor care beneficiaza de sprijin pentru exploatatiile de semi-subzistenta

Masura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi

Obiectivul – miza interventiei

Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activitatilor non-agricole, în scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Numar proiecte estimate 5 6

234

Suma alocata 175.020 199.766

€ Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Sprijinul activitatilor non-agricole în spatiul rural prin intermediul dezvoltarii microîntreprinderilor atât nou create cât si existente.

Beneficiari

- Micro-întreprinderile - Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pâna la data semnarii contractului de finantare sa se

autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-întreprindere.

Criterii de selectie

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare o Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca o Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat. o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor. o Micro-întreprinderi nou înfiintate o Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor/mostenirii culturale si specificului local. o Proiecte integrate de investitii, care combina minim 2 actiuni din „Investitii în infrastructura de primire turistica”,

„Investitii în activitati recreationale”, „Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.” sau „Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”

o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile o Proiecte de investitii în infrastructura sociala o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Actiunile prevad: i. Investitii în activitati non-agricole productive cum ar fi:

_ Industria usoara (articole de pielarie, încaltaminte, lâna, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.);

_ În activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - începând de la stadiul de cherestea (ex. mobila);

_ Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific

local (prelucrarea fierului, lânii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si

marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).

235

iii. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi:

_ Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie;

_ Servicii de conectare si difuzare internet;

_ Servicii de mecanizare, transport (altele decât achizitia mijloacelor de transport) protectie fitosanitara, însamântare artificiala a

animalelor;

_ Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice.

iv.Investitii în producerea de energie regenerabila _ Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.

236

Masura 313 - Încurajarea activitatilor turistice

Obiectivul – miza interventiei

Dezvoltarea activitatilor turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Numar proiecte estimate 7

Suma alocata 664.339 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii în spatiul rural: a) Investitii în infrastructura de primire turistica;

b) Investitii în activitati recreationale;

c) Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.;

d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Beneficiari

- Micro-întreprinderile; - Persoanele fizice (neînregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pâna la data semnarii contractului de finantare sa se

autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-întreprindere;

- Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare

intercomunitara realizate doar între comune si înfiintate conform legislatiei nationale în vigoare;

- ONG-urile.

237

Criterii de selectie

o Proiecte care prevăd achiziții sau investiții în domeniul protecției mediului

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare

o Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca o Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat. o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor. o Micro-întreprinderi nou înfiintate o Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor/mostenirii culturale si specificului local. o Proiecte integrate de investitii, care combina minim 2 actiuni din „Investitii în infrastructura de primire turistica”, „Investitii în activitati recreationale”, „Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea

de marcaje turistice, etc.” sau „Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”

o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile

o Proiecte de investitii în infrastructura sociala o Actiuni innovative

Actiuni eligibile

a. Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structure agro-turistice si alte tipuri de structuri

de primire turistice realizate de o micro-întreprindere)

b. Investitiile de racordare la utilitatile publice, achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile

decât bio-combustibii

c. Investitii private în infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii

de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru

echitatie inclusiv prima achizitie de cai în scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor

acestora, rafting etc.

d. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;

e. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la

sistemele regionale si nationale;

f. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica etc.;

g. Investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust, a amenajarilor complementare

acestora (ex: constructii, plan înclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

h.Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, “al olaritului”, “cioplitorilor in lemn”, etc.).

i. Elaborare de materiele promotionale precum prima editare a materielelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de

prezentare, panouri de informare etc.

j. Achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea in leasing a acestora.

238

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si

punerea în valoare a mostenirii rurale

Obiectivul – miza interventiei

Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural în vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Numar proiecte estimate 13

Suma alocata 568.276 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii în spatiul rural pentru: a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;

b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;

c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.

Beneficiari

-Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare; -Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investitiile în

infrastructura de apa/apa uzata;

-Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate între doua sau mai multe comune înfiintate conform legislatiei nationale în

vigoare;

-ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale în vigoare;

-Persoane fizice si juridice care detin în proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local

Criterii de selectie

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare o Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca o Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat. o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor.

239

o Micro-întreprinderi nou înfiintate o Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor/mostenirii culturale si specificului local. o Proiecte integrate de investitii, care combina minim 2 actiuni din „Investitii în infrastructura de primire turistica”,

„Investitii în activitati recreationale”, „Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.” sau „Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”

o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile o Proiecte de investitii în infrastructura sociala o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

-Înfiintarea de drumuri noi, extinderea si îmbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din

interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt

definite si clasificate în conformitate cu legislatia nationala în vigoare;

-Prima înfiintare, extinderea si îmbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale;

-Prima înfiintare, extinderea si îmbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale; -Prima înfiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat cu eficienta energetica ridicata;

-Prima înfiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu

sunt conectate la retea;

-Investitii în statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.

-Înfiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport,

piste de biciclete);

-Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri etc);

-Investitii în sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (în situatia în care este vorba de cladiri publice);

-Prima înfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, batrâni si persoane cu

nevoi speciale;

-Investitii în constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

-Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala în zonele unde o astfel de investitie nu

este atractiva pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine în sprijinul rezolvarii unei

importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz;

-Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, întretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din

240

investitia initiala pentru înfiintarea serviciului;

-Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale

audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale în vederea promovarii patrimoniului cultural si

material

-Achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj

-Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari,

cascade etc.);

-Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea

acestora la dispozitia comunitatii;

-Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

Masura 221 - Prima împadurire a terenurilor agricole

Obiectivul – miza interventiei

Îmbunatatirea conditiilor de mediu în spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenului prin împadurire. Aceasta masura este destinata prevenirii pagubelor produse de factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, îmbunatatirii

capacitatii de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin

mentinerea, sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii.

Numar proiecte estimate 0

Suma alocata 0 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Scopul acestei masuri este de a creste suprafata padurilor prin împadurirea de terenuri agricole.

Beneficiari

• Detinatorii privati de teren agricol, pentru înfiintarea plantatiei forestiere si executarea lucrarilor de întretinere; • Autoritati publice locale detinatoare de teren agricol, numai pentru înfiintarea plantatiei.

Criterii de selectie

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor.

241

o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Proiecte integrate de investitii o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Actiunile prevad:

• Costuri de înfiintare a plantatiei, incluzând costurile pentru materialul de plantare, plantarea în sine si alte costuri legate direct si

necesare pentru operatiunea de plantare;

• Costurile aferente perioadei de dupa plantare pentru întretinerea plantatiilor;

• Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a împaduririi.

Masura 214 - Plati de Agro-mediu

Obiectivul – miza interventiei

Obiectivul acestei masuri este de a contribui la dezvoltarea durabila a spatiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri sa introduca sau sa continue metodele de productie agricola compatibile cu protectia si îmbunatatirea mediului, inclusiv a

biodiversitatii, apei, solului si a peisajului rural.

Numar proiecte estimate 0

Suma alocata 0 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Platile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor care îsi asuma, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani de la data semnarii angajamentului.

Beneficiari

Fermieri.

Criterii de selectie

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor.

242

o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Proiecte integrate de investitii o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile o Actiuni inovative

Actiuni eligibile

Mentinerea pajistilor cu înalta valoare naturala.

Mentinerea biodiversitatii prin aplicarea practicilor agricole traditionale.

Managementul adecvat al pajistilor importante pentru pasari.

Asigurarea protectiei apei si a solului.

Masura 211- Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

Obiectivul – miza interventiei

Sa contribuie în zona montana defavorizata la utilizarea continua a terenurilor agricole, mentinându-se astfel viabilitatea spatiului rural si, de asemenea, mentinându-se si sustinându-se activitatile agricole durabile.

Numar proiecte estimate 0

Suma alocata € 0 €

Descrierea interventiei- domeniul de acoperire/actiune al masurii

Masura 211 este un instrument prin care se sprijina financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde productia agricola este mai redusa cantitativ si/sau calitativ din cauza unor conditii naturale induse de altitudine si panta.

Criterii de selectie

o Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare o Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic o Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare o Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor. o Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata o Proiecte integrate de investitii o Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile o Actiuni inovative

243

Beneficiari

Beneficiarii acestei masuri sunt fermierii care desfasoara activitati agricole pe terenurile agricole situate în Zona Montana

Defavorizata.

Masura 421 - Implementarea proiectelor de cooperare

Articole care stau la baza măsurii:

Art. 63 b şi 65 din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Articolul 39 şi punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr.1974/2006 ce stabileşte reguli detaliate de aplicare a

Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Obiective şi acţiuni

Obiectiv operaţional - Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de cooperare. Cooperarea reprezintă lucrul în comun

pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru

îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor

regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-

teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-private

selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER

(grupuri locale care sa aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală,

micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de statul membru.

Acţiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puţin un partener reprezintă un GAL finanţat prin axa LEADER.

Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Doar proiectele/acţiunile comune care corespund

obiectivelor măsurilor din cele 3 axe (Axa 1, 2 şi 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Acţiunile comune pot avea ca obiectiv şi construcţia

instituţională: schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală prin publicaţii comune, organizare de evenimente, proiecte de

twinning (schimb de manageri de program şi de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun.

Funcţionarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare.

Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal, pe reţeaua rurală din România şi reţeaua europeană.

Astfel, prin intermediul acestor reţele, GAL-urile care doresc să întreprindă proiecte de cooperare vor putea consulta baza de date şi îşi vor alege

GAL-ul/parteneriatul pe care îl doresc ca partener în elaborarea / implementarea proiectului.

244

Responsabilităţile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care

trebuie să conţină referinţe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activităţile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea

realizării acestora, rolul fiecărui partener şi participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului.

În ceea ce priveşte cooperarea transnaţională, pot fi iniţiate proiecte comune cu ţări non-UE, caz în care sunt eligibile pentru sprijin numai

cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.

În cazul cooperării între un GAL şi alte grupuri/ parteneriate din state membre UE acordul de cooperare va trebui să prevadă ca fiecare

partener să suporte cheltuielile în mod proporţional cu participarea sa la acţiunea comună.

Cheltuieli eligibile:

- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare,

multiplicare documente,

- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune

- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienţă neconcretizat într-o acţiune comună (întrucât se poate finanţa prin intermediul reţelei naţionale

de dezvoltare rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE.

Procedura, calendarul şi criteriile pentru selectarea proiectelor de cooperare

Cooperarea va fi lansată după desfăşurarea primei proceduri de selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală.

Proiectele de cooperare vor fi selectate de către:

A. Grupurile de Acţiune Locală, dacă au integrate în strategia lor de dezvoltare acţiuni de

cooperare. În acest caz, criteriile de eligibilitate şi de selecţie vor fi elaborate şi aplicate de către

GAL şi incluse în strategia de dezvoltare locală.

B. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevăzut aceste acţiuni în strategia de dezvoltare locală. În acest caz,

criteriile de selecţie vor fi elaborate de Autoritatea de Management.

În ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte:

a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL – implicarea partenerilor locali în operaţiunile

prevăzute.

b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni

derulate, valorificarea experienţei cooperării din afara teritoriului.

c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie şi/sau un schimb de experienţă ).

245

d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de

monitorizare, managementul proiectului.

e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz, fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori.

Criterii de eligibilitate

- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea LEADER

- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun

- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER

- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR

- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea

totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:

- implică mai mult de două GAL-uri din România

- implică un GAL din alt stat membru cu experienţă Leader +

- includ activităţi inovative

- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR

- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă

- se adresează tinerilor din zona rurală

- respectă normele de mediu

- urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.

Selecţia şi aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizată în aceeaşi manieră ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui

Comitet de Selecţie organizat după caz, fie în cadrul GAL, fie în cadrul Autorităţii de Management. În cazul în care selecţia proiectelor de cooperare

este realizată de către GAL, responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selecţie va reveni acestuia, iar în cadrul AM selectarea proiectelor de

cooperare va fi efectuata de 2 ori pe an în principiu în primul şi ultimul semestru al anului, astfel încât ultimul proiect să fie selectat înainte de 31

decembrie 2013.

Finanţare: Cost Total : 116.538 Euro , Cost Public: 116.538 Euro.

Bugetul alocat proiectelor, de 2.173.228 euro reprezinta 87% din totalul cheltuielilor publice eligibile, defalcat astfel pe cele 2 axe si pe masura

421:

246

Axa Procent Suma in euro

Axa 1 37

28,73%

%

799.504

624.309

Axa 2 0% 0

Axa 3 58

65,91 %

%

1.257.185

1.432.381

Implementarea proiectelor de

cooperare

5

5,36 %

%

116.538

Formatted Table

Formatted: Left, Indent: Left: 0"

247

II.3. PLANUL DE FINANTARE

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total

Contribuţii publice

Contribuţii private

FEADER Contribuţii naţionale

% din costul total

% de contribuţie FEADR

Suma % Suma % Suma % Suma %

1. 111 Formare profesională(training), informare şi difuzare de cunoştinţe 1%

80%

30.853 15.533 €

127.482 64.181 lei

100%

24.682 12.426 €

101.984 51.343 lei 80%

6.171 3.107 €

25.498 12.838 lei

20% 0 € 0 lei

0%

2. 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 0%

80%

9.426 0 €

38.947

0 lei 100%

7.541 0 €

31.159 0 lei 80%

1.885 0 €

7.789 0 lei

20% 0 € 0 lei

0%

3. 112 Instalarea tinerilor fermieri

5% 80%

156.000€ 644.576lei

100%

124.800€

515.661lei 80% 31.200€ 128.915

lei 20% 0 € 0 lei

0%

4. 121 Modernizarea exploataţiilor agricole 2%

32%

56.743€ 234.456lei

100% 18.158 € 75.027lei

32% 4.539€ 18.755lei

8% 34.046€ 140.675 lei

60%

5. 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii

5%

80% 166.831 € 689.329 lei

100% 133,465 €

551.464 lei 80% 33,366 € 137.865 lei

20% 0 € 0 lei

0%

6. 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 4%

80%

76.500€ 316.090lei

100% 61.200€ 252.872lei 80% 15.300€ 63218 lei

20% 0 € 0 lei

0%

248

7. 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 3%

40%

93,496 € 386,316 lei

100% 37,398 €

154,525 lei 40% 9,350 € 38,633 lei

10% 46,748 € 193,158 lei

50%

8. 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 8%

40%

280.000 € 1.156.932

lei 100% 112.000 €

462.773 lei 40% 28.000 €

115.693 lei

10% 140.000€

578.466 lei

50%

9. 142 Înfiinţarea grupurilor de producători 1%

80%

0€ 0lei

100% 0€ 0lei 80% 0€ 0lei

20% 0 € 0 lei

0%

10. 211 Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata 0% 0%

0€ 0lei 0% 0€ 0lei 0% 0€ 0lei

0% 0 € 0 lei

0%

11. 214 Plăţi de agro – mediu 0% 0%

0€ 0lei 0% 0€ 0lei 0% 0€ 0lei

0% 0 € 0 lei

0%

12. 221 Prima împădurire a terenurilor agricole

0% 0%

0€ 0lei 0% 0€ 0lei 0% 0€ 0lei

0% 0€ 0lei

0%

13. 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi

5%

56%

250.029

285.380 €

1.033.095 1.179.162 lei

100%

140.016

159.813 €

578.532 660.331

lei 56%

35.004

39.953 €

144.633 165.082

lei 14%

75.009

85.614 €

309.930 353.748

lei 30%

14. 313 Încurajarea activităţilor turistice 32%

40%

1.328.678€ 5.489.965 lei

100% 531.471€

2.195.985 lei 40% 132.868€

548.997 lei

10% 664.339€

2.744.982 lei

50%

15. 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 23%

56% 811.823 €

3.354.371 lei

100% 454.621 €

1.878.449

lei 56% 113.655 € 469.611 lei 14% 243.547 €

1.006.312 lei

30%

16. 421 Implementarea proiectelor de cooperare 3%

80% 116,538 € 481,523 lei

100% 93,230 €

385,219 lei 80% 23.308 € 96.306 lei

20% 0 € 0 lei

0%

Asistenţă tehnică 9%

80% 317,895 €

1,313,510 lei

100% 254,316 €

1,050,808 lei 80% 63.579 € 262.702 lei

20% 0 € 0 lei

0%

TOTAL 100%

55%

3.694.812

15.266.59415.310.413

100% 1.992.898 €

8.234.457 lei 55%

498.225 €

2.058.616 lei

14%

1.203.689 1.214.294

31%

249

3.705.417 € lei €

250

AXA 1: “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic”

Masura Procent din totalul

sumei aferente axei 1

Suma

1. 111 Formare profesională(training), informare şi difuzare de cunoştinţe.

4 2

%

30.853 15.533 €

2. 143 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru

agricultori.

1 0

%

9.426 0

€ 3. 112 Instalarea tinerilor fermieri. 25%

156.000 €

4. 121 Modernizarea exploataţiilor agricole.

4%

22.697 €

5. 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi

silviculturii.

26%

166.831 €

6. 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.

12%

76.500 €

7. 122 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

7%

46.748 €

8. 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.

22%

140.000 €

9. 142 Înfiinţarea grupurilor de producători.

0%

0 €

Formatted Table

251

AXA 2: “Imbunatatirea mediului si a spatiului rural”

Masura Procent din totalul

sumei aferente axei 2

Suma

1. 211 Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

0%

0€

2. 214 Plăţi de agro - mediu

0%

0€

3. 221 Prima împădurire a terenurilor agricole

0%

0€

AXA 3: “Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”

Masura Procent din totalul

sumei aferente axei 3

Suma

1. 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi

10 14

%

175.020 199.766 €

2. 313 Încurajarea activităţilor turistice

45 46

%

664.339 €

3. 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală

şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

45 40

%

568.276 €

Formatted Table

252

Finantare :

Masura Nr. de

proiecte

prevazute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe masura

Contributia

FEADR-

masura

Contributia

privata

1. 111 Formare profesională(training),

informare şi difuzare

de cunoştinţe.

4 2

7,713 7.766 €

30,853 15.533 €

24.682 12.426 €

2. 143 Furnizarea de servicii de consiliere

şi consultanţă pentru

agricultori.

2 0

4.713

0 €

9.426

0 €

7.541

0 €

3. 112 Instalarea tinerilor fermieri.

5 31.200 €

156.000€

124.800 €

4. 121 Modernizarea exploataţiilor agricole

2

28.371 €

56.743 €

18.158 €

34.046 €

5. 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea

infrastructurii legate

de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii

şi silviculturii.

8

20,890 €

166.831 €

133.465 €

6. 141 Sprijinirea fermelor agricole de

semi-subzistenţă.

17

4.500 €

76.500 €

61.200 €

7. 122 Îmbunătăţirea valorii economice a

pădurii.

1

93.496 €

93.496 €

37.398 €

46.748 €

Formatted Table

253

8. 123 Creşterea valorii adăugate a

produselor agricole şi

forestiere.

1

280.000 €

280.000 €

112.000 €

140.000 €

9. 142 Înfiinţarea grupurilor de

producători.

0

0 €

0 € 0 €

10. 211 Sprijin pentru Zona Montana

Defavorizata

0

0€

€

0€

11. 214 Plăţi de agro – mediu

0

0€

0€

0€

12. 221 Prima împădurire a

terenurilor agricole

0

0€

0€

0€

0€

13. 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea

de micro-întreprinderi

5 6

50.005 47.563 €

250.029 285.380 €

140.016 159.813 €

75.009 85.614 €

14. 313 Încurajarea activităţilor turistice

7

189.811 €

1.328.678 €

531.471 €

664.339 €

15. 322 Renovarea, dezvoltarea satelor,

îmbunătăţirea

serviciilor de bază

pentru economia şi

populaţia rurală

şi punerea în valoare

a moştenirii rurale.

13

62.447 €

811.823 €

454.621 €

243.547 €

254

Ne propunem ca din cele 74 de proiecte estimate, 23 sa se adreseza tinerilor si femeilor, respectiv 1 proiect selectat din 3

sa aibe ca beneficiari tineri si femei. De asemenea estimam ca minim 19 proiecte din cele 74 estimate, echivalentul a 25%,

vor fi proiecte ce vor cuprinde actiuni pentru protectia mediului. Asiguram totodata, prin criteriile de selectie locala, ca

strategia se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta.

248

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA

GAL-ULUI

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL

III.1 PREZENTAREA PROCESULUI DE ELABORARE A

PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA (PARTENERIATUL

CARE REALIZEAZA PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA)

Procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala a teritoriului Mara Natur a fost

initiat de catre primaria orasului Baia Sprie, care a mobilizat si reunit, prin eforturile

animatorilor locali, factori decizionali la nivelul teritoriului – din sectorul public si privat.

În timpul fazei de analiză, abordarea „de jos în sus” a impus conştientizarea (prin

informare) şi angajamentul cu scopul de a analiza punctele forte şi slabe ale zonei şi de a

identifica nevoile şi aşteptările, folosind metode de analiză participativă. Această etapă a

vizat întreaga comunitate. În timpul fazei de planificare a alegerilor strategice pentru

zona locală, abordarea „de jos în sus” a impus participarea mai multor grupuri de interese

prin alcătuirea unor grupuri de lucru ad hoc.

Reunirea actorilor locali şi analiza teritorială a facilitat identificarea celor care trebuie să

fie incluşi în parteneriatul public-privat.

Astfel, strategia de dezvoltare socio-economica a reagiunii GAL Mara Natur a fost

elaborata în mod participativ, prin implicarea reprezentantilor tuturor grupurilor social-

demografice din comunitate.

Participarea populatiei la elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica contribuie

la cresterea spiritului de initiativa a cetatenilor din comunitate, la implicarea categoriilor

vulnerabile în procesul de luare a deciziilor si la responsabilizarea comunitatii pentru

deciziile luate si pentru întreg procesul de dezvoltare.

Totodata, implicarea actorilor din comunitate creeaza premisele cresterii gradului de

dezvoltare a parteneriatelor dintre administratia publica locala, organizatiile comunitare si

sectorul privat, în vederea solutionarii problemelor comunitare.

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica a regiunii Mara Natur s-a

pornit de la identificarea nevoilor locale, repartizate pe domenii de interes, de la resursele

locale si cele potentiale, de la prioritatile stabilite, urmându-se cadrul strategic de

dezvoltare national, regional si judetean.

De asemenea, reclamam existenta unei planificari a investitiilor si proiectelor de

dezvoltare, precum si a consultarii populatiei privind proiectele ce urmeaza a fi elaborate,

finantate si implementate.

249

In procesul de elaborare a planului de dezvoltare locala s-au constituit urmatoarele

grupuri de lucru:

Nr. Denumire generica Participanti

1

“Grup1”

Primaria Baiut– Primar Ceteras Mihai

Primaria Cupseni- Primar Boga Mircea Ioan

Primaria Lapus– Primar Giurgiu Nicolae

Primaria Grosii Tiblesului- Primar Burzo Nicolaie

Primaria Suciu de Sus- Primar Pasca Viorel

SC Bufet Poiana Bradului SRL- Cupseni

Bildrom SRL - Baiut

2

“Grup2”

Primaria Cernesti– Primar Girda Marcel

Roxar Prod Com SRL - Cernesti

Primaria Vima Mica– Primar Roman Ovidiu Daniel

Primaria Coroieni– Primar Ropan Gavril

Primaria Copalnic Manastur– Primar Mihalca Vasile

SC Coroieni Ticlui SRL- Coroieni

SC Ripolin Prod SRL- Coroieni

SC Xpert Project SRL- Coroieni

Asociatia Culturala “Magura Cernesti”-Cernesti

Nivandrei SRL - Copalnic Manastur

3

“Baia Sprie”

Primaria Baia Sprie – Primar Pasca Dorin Vasile

Primaria Sisesti– Primar Bud Gheorghe

Primaria Grosi– Primar Lupan Gheorghe

Primaria Dumbravita– Primar Ciceu Felician

Primaria Recea– Primar Octavian Pavel

Asociatia “Concordia Sasar”- Recea

Primaria Coltau– Primar Csende Lajos

Asociatia Crescatorilor de Animale- Recea

SC RometcoProd. SRL – Baia Sprie

Asociatia de Serv. Cult. Creatie Art. si Int. – Baia Sprie

Parohia Reformata – Baia Sprie

SC Chad Trans SRL – Baia Sprie

Asociatia Parintilor -Felsobanyai Szulok Egyesulete - Baia Sprie

Vulcrom- Baia Sprie

Asociatia QZ-Ignis- Chiuzbaia

Alaval Prod Com-Dumbravita

Asociatia Agromix - Coltau

SC Kemak SRL- Coltau

SC EcoTurist-Park SRL - Coltau

250

SC ArnoldService SRL - Coltau

Intreprinderea Familiala Bencze- Coltau

SC Erik-Plast SRL - Coltau

SC Riade Trans Deac SRL- Coltau

SC Elfi- Impex SRL - Coltau

SC Tomeldor SRL - Coltau

SC Nora SRL - Coltau

Persoana Fizica Autorizata Szasz Zsolt Csaba - Coltau

Persoana Fizica Autorizata Kiss Robert- Coltau

Asociatia Familiala “Apyok Zoltan Sando” - Coltau

Desa Construct- Baia Sprie

RBS Metropolis SRL - Baia Sprie

S.C. BayerLine S.RL. -Coltau

Sc. Anviori Srl Baia Sprie

Turist Suior SRL - Baia Sprie

Grupul de actiune locala GAL Mara Natur prezinta o atitudine deschisa si cooperanta

pentru identificarea de oportunitati de parteneriat cu diverse organizatii si asociatii pentru

realizarea unor proiecte comune în vederea îmbunatatirii comunicarii cu cetatenii, a

organizarii unor evenimente de interes regional, precum si de creare a mijloacelor de

dezvoltare comunitara, de valorificare si de promovare a potentialului turistic al regiunii.

De asemenea, pentru realizarea unor evenimente de interes local pot fi realizate

parteneriate cu diverse ONG-uri care sa sprijine administratia locala în demersurile ei de

apropiere de cetatean si de dezvoltare a spiritului civic al cetatenilor.

Metodologia de animare în vederea elaborării candidaturii Leader în cadrul PNDR 2007 –

2013 s-a realizat după următorii paşi:

a) Conturarea leader-ului;

b) O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune,

sate, număr de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru

viitorul potenţial GAL;

c) Identificarea persoanelor-resursă (cu care se va colabora). Acestea s-au stabilit

cu ajutorul autorităţilor din localităţile respective şi al DADR-urilor.

d) Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi gruparea lor în

vederea prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader-ului

în prezenţa DADR-ului;

e) Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea

acestora în diferite întâlniri.

Schema de animare a elaborarii candidaturii:

251

252

Leader+ Animator – Primaria Baia Sprie

Tabel cu persoanele resurse:

PRIMARIA BAIA SPRIE BREBAN CLAUDIA

PRIMARIA BAIUT MAN CRISTIAN

PRIMARIA CERNESTI GHERGHEL ION

PRIMARIA COLTAU CSENDE LAJOS

PRIMARIA COPALNIC MANASTUR CHIRA IOAN

PRIMARIA COROIENI BUD VALENTIN

PRIMARIA DUMBRAVITA DOBRICAN DACIAN

PRIMARIA GROSI SILING VALER

PRIMARIA LAPUS COSTAN EMILIAN

PRIMARIA RECEA POP DOINA

PRIMARIA SUCIU DE SUS PASCA VIOREL

PRIMARIA VIMA MICA ROMAN OVIDIU DANIEL

PRIMARIA CUPSENI DRAGOMIR COSTEL

PRIMARIA GROSII TIBLESULUI BURZO NICOLAIE

PRIMARIA SISESTI TENTIS IOAN

ROXAR PROD CERNESTI GIRDA LILIANA

NIVANDREI COPALNIC MANASTUR TAMAS IOAN

ROMETCO PROD BAIA SPRIE COZMA CARMEN CORINA

ASOCIATIA DE SERVICIU CULTURAL SAJTOS MARIA

PAROHIA REFORMATA ALFOLDI LAKATOS

TIBERIU

CHAD TRANS CHINCEA DUMITRU

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE

ANIMALE- RECEA

MOCIRAN VIRGIL

ASOCIATIA PARINTILOR BAIA SPRIE -

FELSOBANYAI SZULOK EGYESULETE

HITTER ANNAMARIA

ASOCIATIA QZ-IGNIS, CHIUZBAIA AVRAM BOGDAN

BILDROM BAIUT DANCIU GABRIEL

TURIST SUIOR BAIA SPRIE COZA MIRCEA VASILE

253

ALAVAL PROD COM DUMBRAVITA PARASCINETI IOAN

RBS METROPOLIS PRODAN IOAN

VULCROM BAIA SPRIE ROMAN MARCEL VASILE

SC RIPOLIN PROD SRL COROIENI MIHIS VIOREL

SC COROIENI TICLUI SRL, COROIENI VELE ALEXANDRU

SC BUFET POIANA BRADULUI SRL,

CUPSENI

BUDA AUREL

XPERT PROJECT SRL, COROIENI MEDISAN RADU

ASOCIATIA CULTURALA “MAGURA

CERNESTI”

ROMAN GAVRIL RADU

ASOCIATIA AGROMIX - COLTAU KONCSARD BALINT OTTO

SC KEMAK SRL- COLTAU KEMENCS ZSOLT AKOS

SC ECOTURIST-PARK SRL - COLTAU CENDES ANDREEA

SC ARNOLDSERVICE SRL - COLTAU SZASZ ILONA

INTREPRINDEREA FAMILIALA BENCZE-

COLTAU

BENCZE LUDOVIC

SC ERIK-PLAST SRL - COLTAU APJOK ROBERT STEFAN

SC RIADE TRANS DEAC SRL- COLTAU DEAC VASILE

SC ELFI- IMPEX SRL - COLTAU IOSIP MIHAI

SC TOMELDOR SRL - COLTAU TOMOIAGA NUTU

SC NORA SRL - COLTAU ILIES MARIA

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA SZASZ

ZSOLT CSABA - COLTAU

SZASZ ZSOLT CSABA

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA KISS

ROBERT- COLTAU

KISS ROBERT

ASOCIATIA FAMILIALA “APYOK ZOLTAN

SANDO” - COLTAU

APYOK ZOLTAN SANDO

S.C. ANVIORI S.R.L- BAIA SPRIE HAN GABRIELA

S.C. BAYERLINE S.RL. COLTAU SZABO IOAN ZOLTAN

DESA CONSTRUCT BAIA SPRIE AVRAM SORIN

254

Au avut loc intalniri multiple ale grupurilor de lucru pentru prezentarea analizei

diagnostic pe teme, pentru schimburi si aport de idei noi, pentru cautarea de eventuale

informatii suplimentare, pentru stabilirea principalelor actiuni ce urmeaza a fi

desfasurate, pentru formalizarea si structurarea propunerilor. La majoritatea acestor

intalniri au fost prezenti si membrii DADR, pentru identificarea masurilor din cadrul

PNDR adaptate actiunilor prevazute.

255

256

De asemenea, s-au desfasurat consultari pe plan local, s-au realizat anchete pe teren, a

avut loc derularea unei campanii de informare si promovare a proiectului, s-au realizat

rapoarte periodice.

Tot acest proces de animare a teritoriului este consemnat în documente aferente şi este

anexat la dosarul de candidatură. Toate elementele strategiei sunt sustinute prin procese

verbale si inregistrari ale intalnirilor.

257

S-au folosit urmatoarele metode de consultare:

- Chestionare adresate actorilor locali;

- Întâlniri/forumuri;

- Grupuri de lucru/focus grupuri,

- Consultări cu sprijinul liderilor locali de opinie;

Consultarile au avut ca scop clarificarea urmatoarelor aspecte:

Stabilirea etapelor de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală;

Conţinutul acestora;

Rezultatele aşteptate;

Rezultate aşteptate :

-apariţia unor noi societăţi comerciale cu activităţi diverse, bazate pe producţie şi

servicii;

-crearea de noi locuri de muncă în mediul rural;

-creşterea veniturilor populaţiei din mediul rural;

-reducerea diferenţelor dintre mediul rural şi cel urban;

-creşterea competitivităţii atracţiilor turistice locale bazate pe unicitate, specific

cultural şi natural;

-atragerea în circuitul turistic a unor locaţii rurale, în zone izolate, fără alte

alternative de venituri;

-prezervarea moştenirii naturale, istorice şi culturale a judeţului pentru generaţiile

viitoare;

-menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor

din zonele rurale;

-extinderea zonelor împădurite în scopul creşterii valorii adăugate a produselor

forestiere.

-cresterea nivelului de viata

-cresterea numarului de locuitori

-resurse in plus pentru administratia locala

-resurse financiare alternative pentru persoanele implicate

Principiile, modalităţile si calendarul de lucru;

Calendarul activitatilor:

LUNA 1: ( 30.12.2009 -29.01.2010) LUNA 2: ( 30.01.2010 -28.02.2010) LUNA 3: ( 01.03.2010 -30.03.2010) LUNA 4: ( 31.03.2010 -29.04.2010) LUNA 5: ( 30.04.2010 -27.05.2010)

258

Luna 1 2 3 4 5 6 7 ...

Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 … …. 7

1. Activitatea de informare

si promovare X

Subactivitati: 1.1. Lansarea oficiala a proiectului

X X X X X X X X X X

X

1.2. Organizarea unei reuniuni a membrilor parteneriatului

1.3. Derularea unei campanii de informare si promovare a proiectului 2. Activitati in procesul elaborarii strategiei si planului de dezvoltare locala

Subactivitati: de ex: 2.1. Organizarea unei reuniuni a membrilor parteneriatului pentru alegerea liderului

2.2. Consultarea opiniei publice pt. dezv. locala, identificare prioritati si idei de proiecte

2.3. Organizarea de intalniri a grupurilor de lucru

2.4.Elaborare proiect strategie si Plan de dezvoltare

2.5. Organizare dezbatere publica proiect strategie si Plan de dezvoltare

2.6. . Organizarea intalnirii grupurilor de lucru

2.7.Seminar de prezentare a Planului de Dezvoltare locala

X

X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X

X

X X X X X X X X X X

X

X X X X X X X

X

X

X

259

2.8. Elaborarea candidaturii si prezentare la DADR

X X

2.9. Validarea dosarului de candidatura final de catre parteneri

X

2.10 Conferinta de presa la incheierea proiectului

X

3.Activitati de pregatire a actiunilor de cooperare

X X X

Subactivitati: de ex: 3.1 Identificare 2 GAL-uri din Ungaria si Slovacia

X X

3.2 Organizarea unui schimb de experienta cu 2 GAL-uri din Ungaria si Slovacia

X

4. Managementul proiectului

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

Subactivitati: 4.1. Organizarea de intalaniri ale echipei de management

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

4.2. Elaborarea rapoartelor periodice

X X X

4.3 Achizitii publice

X X X X X X X

4.4. Audit proiect X

Factorii relevanţi si parteneriatele necesare;

Nevoile parteneriatului privind cooptarea de experţi;

De exemplu s-a observat si hotarat necesitatea interventiilor unui expert in arhitectura,

capabil a lua decizii avizate in acest domeniu pentru promovarea identitatii culturale

arhitecturale in microregiunea studiata prin:

260

- iniţierea şi organizarea unor programe cu privire la instruirea şi pregătirea

cetăţenilor şi a funcţionarilor publici cu privire la protejarea patrimoniului

construit, a arhitecturii specifice locale

- identificarea, inventarierea patrimoniului construit

- realizarea de documentaţii ce asigură păstrarea arhitecturii specifice locale

(regulamente locale, îndrumar de aplicare a regulamentelor locale, ghid de

construire pt păstrarea specificului local, fişele monumentelor istorice şi

realizarea obligaţiunii privind folosinţa monumentului istoric)

- conservarea arhitecturii specifice locale prin susţinerea finanţării unor

lucrări ce protejează, conservă imaginea arhitecturii specifice locale

- organizarea de tabere prin care se promovează valorile peisajului cultural,

material şi imaterial.

- Crearea unui centru de cultura traditionala prin care se va asigura

consultanta cu privire la protejarea specificului local

Nivele de cooperare si parteneriat local, judeţean, regional, naţional şi european;

Modalităţi de diseminare (consultarea populaţiei, mijloace de comunicare in mass

media – aparitii in ziare si reviste locale : Graiul Maramuresului, Informatia zilei,

Gazeta de Maramures, Glasul.ro, Infomm.ro, Sighet-online.ro, web site, broşuri,

întâlniri etc.),

In acest sens mentionam crearea site-ului Gal Mara Natur www.maranatur.ro,

precum si conceperea si distribuirea brosurii organizatiei.

Conştientizarea actorilor locali şi a locuitorilor prin consultari locale, intalniri si

mijloace de comunicare in masa, media;

Formarea echipei locale (identificarea si stabilirea structurii de lucru pe nivele,

factori de decizie, echipa tehnica, factori consultativi, grupuri reprezentative,

mijloacele de comunicare in masa etc.);

Colectarea si structurarea datelor privind teritoriul (s-au intocmit fise de interviu

distribuite si colectate din teritoriu);

Analiza datelor;

Elaborarea analizelor (SWOT, analiza diagnostic)

Formularea viziunii de dezvoltare si stabilirea obiectivelor strategice majore,

Elaborarea de versiuni pentru viziunea de dezvoltare;

Diseminarea rezultatelor analizelor şi a consultării cetăţenilor privind viziunea de

dezvoltare prin chestionare, întâlniri,etc. (rezultatele consultării s-au validat in

selectarea variantei finale a formulării viziunii si a obiectivelor strategice majore

aferente);

Detalierea obiectivelor strategiei propuse in sub-obiective - pe baza scheletului

iniţial (viziune si obiective strategice majore);

Analiza factorilor cheie (factori instituţionali, organizaţionali, a comunităţii,

privind interesul si capacitatea in implementarea strategiei);

261

Analiza reglementărilor locale, naţionale şi europene (cu privire la facilitarea

implementării strategiei de dezvoltare, propuneri de abordare a instrumentelor, a

masurilor necesare pentru implementarea strategiei);

Analiza resurselor necesare si disponibile in vederea implementării strategiei

(umane, instituţionale, de organizare, de reglementare, de teren, financiare -

propuneri de abordare a articularii resurselor in vederea implementării strategiei);

Elaborarea sistemului de monitorizare, evaluare si control a procesului de

implementare a strategiei (pachetul de indicatori aferent obiectivelor, sub-

obiectivelor, programelor si proiectelor, sisteme de baze de date disponibile la nivel

local, sisteme de luare a deciziilor in parteneriat privind implementarea strategiei);

Prioritizarea proiectelor si elaborarea unui plan de acţiune pentru implementarea

strategiei;

Informarea potentialilor beneficiari cu privire la activităţile întreprinse în cadrul Grupului

de Acţiune Locală se va realiza prin urmatoarele instrumente: întâlniri, conferinţe

tematice, seminarii ad-hoc, grupuri de lucru, afişe, publicaţii, pliante, acces la baze de

date, elaborare şi diseminare de materiale, mas-media, internet etc.

III.2 PREZENTAREA PARTENERIATULUI DECIZIONAL

III.2.1 DESCRIEREA PARTENERILOR

INCLUZIUNE SOCIALĂ ŞI PROMOVAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE

Gal “Mara Natur” isi propune si militeaza pentru eliminarea oricăror forme de

discriminare în toate sferele vieţii socio-economice, aceasta fiind in sine o precondiţie

esenţială pentru asigurarea drepturilor omului şi a bunăstării fiecărui cetăţean.

Promovarea constantă, sistematică şi concertată a principiului egalităţii de şanse între

bărbaţi şi femei, alături de asigurarea unei participări sporite a femeilor sau minoritatilor

de orice fel în viaţa economică şi socială, ca protagoniste cu drepturi depline, constituie

preocupări constante şi susţinute a fondatorilor acestei organizatii.

Prevenirea oricăror forme de discriminare bazate pe sex, rasă, origine etnică, convingeri

religioase sau credinţe, invaliditate, vârstă sau orientare sexuală şi promovarea egalităţii

de şanse între bărbaţi şi femei este si pentru autorităţile GAL “Mara Natur” un aspect

foarte important. Obiectivul este nu doar de a asigura oportunităţi egale pentru toate

categoriile sociale, ci şi acela de a creşte reprezentativitatea acestora în acele domenii

unde participarea lor nu este echitabilă, implicarea activă în politică, afaceri, educaţie,

cultură, asistenţă socială etc.

262

Reprezentanti ai minoritatilor entice:

- Asociatia de Serviciu Cultural de Creatie Artistica si Interpretare Baia Sprie

(asociatie constituita cu sprijinul membrilor UDMR – Uniunea Democrata

Maghiara Baia Sprie)

- Parohia reformata Baia Sprie (desfasoara activitatea in limba maghiara)

- Asociatia Parintilor din Baia Sprie – Felsobanyai Szulok Egyesulete

Reprezentare echilibrata a tinerilor:

- Asociatia QZ-Ignis Chiuzbaia (asociatie de tineri ce are ca obiectiv ecologia si

protectia mediului)

Nr. Organizatie Reprezentant legal CNP

1 Asociatia QZ-Ignis Chiuzbaia Avram Bogdan Ioan 1800221244210

2 SC XpertProject SRL- Coroieni Medisan Radu 1790912243104

3 SC Chad Trans SRL – Baia Sprie Chincea Dumitru 1811216245033

4 SC RometcoProd SRL- Baia Sprie Cozma Carmen Corina 2740907241126

5 Asociatia Parintilor din Baia Sprie – Felsobanyai Szulok Egyesulete

Hitter AnnaMaria 2770607241121

6 SC RBS Metropolis SRL Baia Sprie Prodan Ioan 1731025241138

7 Primaria Dumbravita Ciceu Felician Gheorghe 1770514240015

8 SC Bildrom SRL Baiut Danciu Gabriel Ioan 1760712243102

9 SC Ripolin Srl Coroieni Mihis Viorel 1710622243103

10 SC Ecoturist Park SRL Coltau Csendes Andreea Renata 2850712245026

11 Asociatia Familiala “Apyak Zoltan Sando” Apyak Zoltan Sandor 1750403242539

12 Persoana fizica autorizata Szasz Zsolt Csaba 1760203242556

13 S.C. Kemak Srl Coltau Kemencs Zsolt Akos 1880717245030

14 S.C. Erik Plast Srl Coltau Apyak Stefan Robert 1761015240012

15 S.C. Bayerline Srl Coltau Szabo Ioan Zoltan 1830720245060

16 SC Nivandrei SRL-Copalnic Manastur Tamas Ioan Valer 1710322243102

Total 16 persoane

Procent 31,37% din totalul partenerilor

Astfel,consideram ca indeplinim criteriul unei reprezentari echilibrate a tinerilor deoarece

31,37% din reprezentantii legali ai organizatiilor ce formeaza GAL-ul au sub 40 de ani.

Reprezentare echilibrata a femeilor:

Organizatie Reprezentant legal

Ascociatia de Serviciu Cultural de Creatie Artistica si Interpretare Baia Sprie

Sajtos Maria

Presedinta Asociatiei Parintilor-Felsobanyai Szulok Egyesulete Baia Sprie

Hitter AnnaMaria

Roxar Prod Com SRL Cernesti Girda Iuliana

Rometco Prod SRL Baia Sprie Cosma Carmen

263

Asociatia “Concordia Sasar” - Recea Babut Rodica

SC Nora SRL - Coltau Ilies Maria

SC ArnoldService SRL Szasz Ilona

SC Ecoturist-Park SRL Cendes Andreea

Sc. Anviori Srl Baia Sprie Han Gabriela

Total 9

Procent din totalul partenerilor privati 32,14%

Reprezentanti ai organizatiilor agricole: - Asoc. Agricola AgroMIX Coltau

- Asociatia Crescatorilor de Animale Recea

Reprezentanti ai sectorului forestier

- Bildrom SRL Baiut – activitate forestiera

Reprezentanti ai sectorului economic

- ROXAR PROD COM S.R.L. CERNESTI

- NIVANDREI S.R.L. COPALNIC MANASTUR

- ROMETCO PROD S.R.L. BAIA SPRIE

- CHAD TRANS S.R.L. BAIA SPRIE

- TURIST SUIOR S.R.L. BAIA SPRIE

- ALAVAL PROD COM S.R.L. DUMBRAVITA

- RBS METROPOLIS S.R.L. BAIA SPRIE

- VULCROM S.R.L. BAIA SPRIE

- DESA CONSTRUCT S.R.L. BAIA SPRIE

- SC RIPOLIN PROD SRL COROIENI

- SC COROIENI TICLUI SRL, COROIENI

- SC BUFET POIANA BRADULUI SRL, CUPSENI

- XPERT PROJECT SRL, COROIENI

- SC KEMAK SRL- COLTAU

- SC ECOTURIST-PARK SRL – COLTAU

- SC ARNOLDSERVICE SRL – COLTAU

- INTREPRINDEREA FAMILIALA BENCZE- COLTAU

- SC ERIK-PLAST SRL – COLTAU

- SC RIADE TRANS DEAC SRL- COLTAU

- SC ELFI- IMPEX SRL – COLTAU

- SC TOMELDOR SRL – COLTAU

- SC NORA SRL – COLTAU

- PERSOANA FIZICA AUTORIZATA SZASZ ZSOLT CSABA – COLTAU

- PERSOANA FIZICA AUTORIZATA KISS ROBERT- COLTAU

- ASOCIATIA FAMILIALA “APYOK ZOLTAN SANDO” – COLTAU

- S.C. ANVIORI S.R.L- BAIA SPRIE

- S.C. BAYERLINE S.RL.- COLTAU

Reprezentanti ai organizatiilor de mediu

- Asociatia QZ-Ignis, Chiuzbaia

- Asociatia “Concordia Sasar” – Recea

264

Partenerii privati si reprezentantii societatii civile reprezinta 70,59% din

totalul partenerilor.

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip/Obs

Pasca Dorin Vasile Primaria Baia Sprie primar

Ceteras Mihai Primaria Băiuţ primar

Girda Marcel Primaria Cerneşti primar

Csende Lajos Primaria Coltău primar

Mihalca Vasile Primaria Copalnic Mănăştur primar

Ropan Gavril Primaria Coroieni primar

Ciceu Felician Primaria Dumbrăviţa primar

Lupan Gheorghe Primaria Groşi primar

Giurgiu Nicolae Primaria Lăpuş primar

Bud Gheorghe Primaria Şişeşti primar

Pasca Viorel Primaria Suciu de Sus primar

Roman Ovidiu Primaria Vima Mică primar

Boga Mircea Ioan Primaria Cupşeni primar

Burzo Nicolaie Primaria Groşii Tibleşului primar

Octavian Pavel Primaria Recea primar

PARTENERI PRIVAŢI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip/Obs GIRDA LILIANA ROXAR PROD COM S.R.L. CERNESTI administrator

TAMAS IOAN NIVANDREI S.R.L. COPALNIC MANASTUR administrator COZMA CARMEN CORINA

ROMETCO PROD S.R.L. BAIA SPRIE administrator

CHINCEA DUMITRU CHAD TRANS S.R.L. BAIA SPRIE administrator CENDES ANDREEA SC ECOTURIST-PARK SRL – COLTAU administrator DANCIU GABRIEL BILDROM S.R.L. BAIUT administrator

COZA MIRCEA

VASILE

TURIST SUIOR S.R.L. BAIA SPRIE administrator

PARASCINETI IOAN ALAVAL PROD COM S.R.L. DUMBRAVITA administrator

MIHIS VIOREL SC RIPOLIN PROD SRL COROIENI administrator ROMAN MARCEL

VASILE

VULCROM S.R.L. BAIA SPRIE administrator

AVRAM SORIN DESA CONSTRUCT S.R.L. BAIA SPRIE administrator VELE ALEXANDRU SC COROIENI TICLUI SRL, COROIENI administrator BUDA AUREL SC BUFET POIANA BRADULUI SRL, CUPSENI administrator MEDISAN RADU XPERT PROJECT SRL, COROIENI administrator SZASZ ILONA SC ARNOLD SERVICE SRL – COLTAU administrator BENCZE LUDOVIC INTREPRINDEREA FAMILIALA BENCZE- COLTAU reprezentant

APJOK ROBERT

STEFAN

SC ERIK-PLAST SRL – COLTAU administrator

265

DEAC VASILE SC RIADE TRANS DEAC SRL- COLTAU administrator KEMENCS ZSOLT AKOS

SC KEMAK SRL- COLTAU administrator

IOSIP MIHAI SC ELFI- IMPEX SRL – COLTAU administrator TOMOIAGA NUTU SC TOMELDOR SRL – COLTAU administrator SZASZ ZSOLT CSABA

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA SZASZ ZSOLT CSABA – COLTAU

reprezentant

ILIES MARIA SC NORA SRL – COLTAU administrator KISS ROBERT PERSOANA FIZICA AUTORIZATA KISS ROBERT-

COLTAU reprezentant

APYOK ZOLTAN SANDO

ASOCIATIA FAMILIALA “APYOK ZOLTAN SANDO” - COLTAU

reprezentant

SZABO IOAN ZOLTAN

S.C. BAYERLINE S.RL.- COLTAU administrator

HAN GABRIELA S.C. ANVIORI S.R.L. BAIA SPRIE administrator PRODAN IOAN RBS METROPOLIS S.R.L. BAIA SPRIE administrator

ONG

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip/Obs

SAJTOS MARIA

ASOCIATIA DE SERVICIU CULTURAL DE CREATIE ARTISTICA SI INTERPRETARE BAIA

SPRIE

presedinte

HITTER ANNAMARIA

ASOCIATIA PARINTILOR DIN BAIA SPRIE presedinte

ALFOLDI LAKATOS TIBERIU

PAROHIA REFORMATA BAIA SPRIE preot

ROMAN GAVRIL RADU

ASOCIATIA CULTURALA “MAGURA CERNESTI” presedinte

BABUT RODICA ASOCIATIA “CONCORDIA SASAR”-RECEA presedinte KONCSARD BALINT OTTO

ASOCIATIA AGROMIX- COLTAU presedinte

MOCIRAN VIRGIL ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE - RECEA

presedinte

AVRAM BOGDAN ASOCIATIA QZ-IGNIS, CHIUZBAIA presedinte

266

III.2.2 CREAREA SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI

1. Adunarea generala

Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea partenerilor.

Partenerii privati si reprezentantii societatii civile reprezinta 70.59% din totalul

partenerilor (parteneri publici 15, parteneri privati, ONG-uri si societati civile 36).

Competenta adunarii generale cuprinde:

a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

b) Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie;

d) Alegerea si revocarea cenzorului.

Adunarea generala se intruneste anual si are drept de control permanenet asupra

celorlaltor doua organe precizate mai sus (consiliul de selectie si cenzorul).

Hotaririle luate de adunarea generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului

sunt obligatorii chiar si pentru membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala

sau au votat impotiva.

2. Consiliul director Consiliul director asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale.

Rolurile consiliului director:

267

o Director general o Director tehnic o Reprezentant parteneri publici o Reprezentant parteneri privati o Reprezentant societate civila, ONG-uri

Selectati pe baza unei proceduri de selectie transparenta.

In exercitarea competentei sale, consiliul director:

a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si

cheltuieli si proiectele asociatiei;

b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;

c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei;

d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.

3. Cenzorul In conditiile legii, cenzorul trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil.

In realizarea competentelor sale cenzorul:

a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;

c) participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;

d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

4. Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 15 persoane, reprezentanţi ai

autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. La nivelul luării deciziilor,

partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, trebuie să

reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului,

în această situaţie persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participa la

întâlnirea comitetului respectiv. Astfel, pentru fiecare membru titular al comitetului de

selectie va fi prevazut un supleant care sa il inlocuiasca in astfel de situatii.

Modul de stabilire a membrilor comitetului de selectare a proiectelor:

Primaria Baia Sprie, in calitate de lider si fondator, primeste dreptul de a fi membru

permanent in Consiliul de selectare a proiectelor. Ceilalti 14 membri titulari ai

comitetului de selectare vor fi alesi 5 din partea partenerilor publici si 9 din sectorul

agentilor privati si ONG-urilor. Astfel, la nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi

sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, vor reprezenta 60% din

parteneriatul local.

268

Cei 14 parteneri publici ramasi (fara primaria Baia Sprie) vor trage la sorti cate un numar

de ordine. Primele 5 numere de ordine vor desemna primariile membrii titulari in

comitetul de selectare a proiectelor pentru primul an. La fiecare apel (anual) se trece, prin

rotatie, la urmatoarele 5 numere de ordine pentru a desemna membrii pentru anul in curs.

Astfel, in primii 3 ani de functionare ai Gal-ului toti cei 15 reprezentanti ai societatii

publice vor avea sansa de a fi membri titulari in comitetul de selectie.

Cei 9 membri ai comitetului de selectare, reprezentanti ai partenerilor privati si

societatilor civile, vor fi desemnati astfel: toti partenerii din aceasta categorie vor trage la

sorti un numar de ordine. Primele 9 numere vor desemna membri titulari in comitet

pentru primul an. La fiecare apel (anual) se trece, prin rotatie, la urmatoarele 9 numere de

ordine pentru a desemna membrii pentru anul in curs. Astfel, in primii 4 ani de

functionare ai Gal-ului toti cei 36 de reprezentanti ai societatii private si civile vor avea

sansa de a fi membri titulari in comitetul de selectie.

Cat priveste supleantii, acestia vor fi alesi: pentru al n-lea numar de orine din grupa,

supleantul va fi desemnat de al n-lea numar de ordine din grupa selectata pentru anul

urmator.

Supleantul pentru membrul titular “primaria Baia Sprie” va fi tras la sorti din ultima serie

selectata.

Componenţa unui parteneriat public-privat:

5. Compartimentul administrativ Compartimentul administrativ are urmatoarea componenta:

269

a) Responsabil administrativ– coordoneaza activitatea GAL atit sub aspect organizatoric

cit si al respectarii procedurilor de lucru;

b) Responsabil finanaciar – contabil– se ocupa de supravegherea si controlul gestiunii

financiar – contabile a GAL-ului;

c) Animatori: – desfasoara activitati de animare pentru promovarea actiunilor GAL;

d) Responsabil tehnic avand ca sarcina verificarea si selectia proiectelor ce se vor

implementa;

e) Consultanti externi: – functie de necesitati pentru buna desfasurare a activitailor

GAL;

f) Angajat pentru activitati de secretariat;

Selectati si numiti de Consiliul Director pe toata durata existentei organizatiei.

III.3 ORGANIZAREA GAL-ULUI

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 RESURSE UMANE

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare, activitate realizata de animatorii din cadrul

departamentului administrativ;

b) apel pentru proiecte, activitate realizata de reprezentantii administrativ, tehnic

si financiar din cadrul departamentului administrativ;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte, activitate realizata de membrii

compartimentul administrativ din cadrul GAL-ului;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse,

activitate realizata de membrii Comitetului de Selectie;

e) monitorizare, evaluare si control a proiectelor, activitate realizata de membrii

Consiliului Director.

Toti partenerii publici ai GAL Mara Natur dispun de personal calificat in derularea de

proiecte si au persoane angajate la biroul de relatii cu publicul, care indruma cetatenii

spre departamentul administrativ al grupului de actiune locala ori de cate ori acestia

solicita sau actiunile lor necesita acest lucru.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va intocmi o fisa a postului, in care vor fi cuprinse

toate activitatile la care care participa si atributiile lor in cadrul acestor activitati.

270

III.3.2 RESURSE MATERIALE Resursele materiale cuprind localuri disponibile, materiale, combustibil, energie,

echipamente şi produse, mărfuri ş.a. ce trebuie achiziţionate pentru îndeplinirea

obiectivelor organizaţiei dar si resurse de acest tip identificate in cadrul teritoriului care

pot contribui la implementarea actiunilor in cadrul proiectului.

Planificarea necesarului de aprovizionat se efectuează pe baza specificaţiilor de materiale

întocmite în concordanţă cu obiectivele şi activităţile organizaţiei avându-se în vedere o

serie de elemente:

- fluctuaţiile preţurilor pe piaţă; - rata inflaţiei;

- costul imobilizării datorită stocării materialelor;

- disponibilitatea materialelor pe piaţă ;

- reglementările legale.

Selectarea furnizorilor se va face în funcţie de oferta de preţ pe care o propun, de

condiţiile de livrare, de posibilităţile de reducere a cheltuielilor de transport, de siguranţa

pe care o oferă şi de calitatea materialelor.

Formele de achiziţionări depind de obiectivele urmărite şi de condiţiile existente. Se pot

efectua în mai multe variante:

- achizitionare pentru o perioadă determinată;

- achizitionare în ritmul apariţiei cerinţelor, aplicată în cazul consumurilor intermediare;

- achizitionare frecventă în cantităţi mici, formă recomandată în perioadele de

instabilitate a preţurilor;

Achiziţionarea resurselor materiale se poate realiza în trei moduri:

- pe bază de contract, metodă mai sigură care oferă posibilitatea unei aprovizionări

continue şi cu avantaje de preţ;

- pe bază de comandă, pentru resursele care se cumpără în cantităţi mici; se poate lansa o singură comandă pentru mai multe materiale;

- prin programarea achiziţiilor de resurse care se comunică furnizorului pentru a-şi putea

planifica livrările la timp.

Asigurarea resurselor materiale, controlul şi evidenţa lor se realizează în cadrul

compartimentului administrativ al GAL.

Resursele materiale cu care va lucra echipa de proiect sunt puse la dispozitie in principal

de primaria orasului Baia Sprie, adica: spatiu cu chirie, utilitati, calculatoare, imprimanta,

xerox, scanner, telefon cu fax, mobilier si accesorii, consumabile, insa fiecare primarie si

partener privat sau ONG din cadrul GAL, are in dotare componente electronice gen

271

calculator, fax, telefon, imprimanta, xerox, acces la internet pentru desfasurarea in bune

conditii a activitatii, echipamente care in anumite conditii pot fi puse temporar la

dispozitia GAL-ului.

III.3.3 BUGET INDICATIV ANUAL DE FUNCTIONARE A GAL-ULUI

Bugetul pentru cheltuielile de functionare a GAL-ului reprezinta 20% din totalul

cheltuielilor publice eligibile si anume 571358,34 euro impartite astfel:

Componenta a – total 457.086,68 euro- 16% din totalul cheltuielilor

publice eligibile

Cheltuieli : Suma

- Salarii si alte plati pentru personalul GAL 23.500

- Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea

strategiei de dezvoltare publica

51.000

- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 25.000

- Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice

25.000

- Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor 11.000

- Cheltuieli achizitii autoturism autohton 15.000

- Cheltuilei legate de comunicare, transport si plata utilizatilor

20.000

TOTAL – an 1 170.500

Cheltuieli : Suma

- Salarii si alte plati pentru personalul GAL 23.500

- Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea

strategiei de dezvoltare publica

37.000

- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 25.000

- Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice

15.000

- Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor 13.000

- Cheltuilei legate de comunicare, transport si plata utilitatilor

28.000

TOTAL – an 2 141.500

272

Cheltuieli : Suma

- Salarii si alte plati pentru personalul GAL 23.500

- Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea

strategiei de dezvoltare publica

35.000

- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 25.000

- Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice

8.000

- Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor 7.000

- Cheltuilei legate de comunicare, transport si plata utilitatilor

26.586.68

TOTAL – an 3 125.086,68

Cheltuieli : Suma

- Salarii si alte plati pentru personalul GAL 6000

- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii si alte cheltuieli operationale

4000

TOTAL – an 4 10.000

Cheltuieli : Suma

- Salarii si alte plati pentru personalul GAL 6000

- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii si alte cheltuieli operationale

4000

TOTAL – an 5 10.000

Componenta b –total 114.271,66 euro- 4% din totalul cheltuielilor

publice eligibile

Cheltuieli : Suma

- Studii ale zonei 25.000

- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala

15.000

- Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala

15.000

- Evenimente de promovare 10.000

273

- Instruirea liderilor locali 10.000

TOTAL – an 1 75.000

Cheltuieli : Suma

- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala

10.000

- Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala

3.000

- Evenimente de promovare 8.000

- Instruirea liderilor locali 7.000

TOTAL – an 2 28.000

Cheltuieli : Suma

- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala

2.000

- Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala

2.000

- Evenimente de promovare 2.271,66

- Instruirea liderilor locali 5.000

TOTAL – an 3 11.271,66

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi

achiziţionarea de teren.

III.3.4 DISPOZITIVUL DE COMUNICARE SI INFORMARE

Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapa de constituire a

parteneriatului public – privat cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL, în

acţiunile sale de funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.

Cel mai bun canal de informare este practica reuniunilor în cadrul cărora modelul de

management strategic este prezentat şi implicaţiile sale sunt discutate înainte de a se trece

la acţiune. În ceea ce priveşte mesajele pe care le comunică GAL-ul, comunicarea are în

vedere gândirea elementului central care stă la baza mesajelor vehiculate de parteneriatul

Mara Natur.

274

Comunicarea este considerată o modalitate de armonizare a mijloacelor (relaţii publice,

publicitate, informaţii, comunicare internă, marketing etc.) in scopul creerii şi dezvoltarii

unei imagini generale a parteneriatului, implementarii si cunoasterii tuturor actiunilor din

cadrul strategiei de dezvoltare locala, si nu in ultimul rand in scopul bunei functionari a

grupului de actiune locala. Comunicarea utilizează acele forme şi instrumente care permit

construirea unei imagini dorite în ochii gruparilor externe, cu scopul ca aceasta să se

constituie într-un avantaj concurenţial.

Gestiunea comunicării duce la sporirea eficacităţii şi coerenţei tuturor acţiunilor din

cadrul strategiei de dezvoltare locala. Metodologia gestiunii permite organizaţiei

construirea unei imagini proprii clare. Pe baza acestei imagini, diferitele categorii de

public percep realitatea dintre discursurile GAL-ului şi acţiunile sale.

Comunicarea se caracterizează prin:

1. axarea pe câteva mesaje puternice, prezentate într-o manieră coerentă, care reflectă

identitatea şi poziţionarea parteneriatului public-privat; (vezi afise, pliant, site, publicatii,

informari mas-media)

2. armonizarea semnelor GAL-ului cu scopul de a facilita recunoaşterea acestuia şi de a

permite punerea în valoare a acţiunilor de informare; (vezi sigla GAL Mara Natur, site,

pliant)

Strategia de comunicare a GAL Mara Natur se manifestă în mai multe directii. Astfel,

membrii consiliului director sau reprezentantul administrativ al GAL intervin prin

sustinerea de discursuri în conferinte tematice sau cu prilejul altor manifestări (intalniri,

simpozioane, seminarii ad-hoc, talk show-uri etc.). În această manieră se transmit în mod

direct semnalele necesare pentru ca cei interesati să poată reactiona.

Un alt prilej prin care membrii din staff-ul GAL, în mod special cei din consiliul director,

comunică cu factorii interesati îl constituie întâlnirile cu reprezentanti ai unor institutii

sau asociatii colaboratoare, întâlniri la care sunt dezbătute problemele legate de factori

care le influenteaza cooperarea.

Un alt punct al strategiei de comunicare il reprezinta comunicarea interna, astfel au loc

mereu consultări cu partenerii GAL pentru opinii si sugestii de îmbunătătire a

parteneriatului.

Prin aceste dialoguri, grupul de actiune locala răspunde cerintelor unui proces democratic

si transparent de luare a deciziilor, dovedind totodată că este responsabil în actiunile

întreprinse.

O altă modalitate prin care grupul de actiune locala poate comunica cu publicul o

reprezintă diferitele publicatii: o serie de rapoarte privind activitatea sa, analize studii,

lucrări de cercetare pe diverse problematici, pliante, afise etc.

Pe lângă aceste publicatii GAL Mara Natur întretine site-ul www.maranatur.ro, prin care

va interactiona on-line cu factorii interesati.

275

Tinand cont si de elaborarea si diseminarea de materiale, accesul la o baza de date

comuna, implicarea mas- media, spunem ca strategia de comunicare a GAL Mara Natur

este una eficientă din punct de vedere al canalelor de comunicare.

III.4 IMPLEMENTAREA PROIECTELOR IN CADRUL GAL-ULUI

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Departamentul de dezvoltare rurala din cadrul DADR va desfasura activitati legate de

sprijinirea parteneriatului atât înainte de selectia GAL-ului cât si dupa constituirea

acestuia.

GAL-ul va fi responsabil de selectarea proiectelor locale în conformitate cu strategia

proprie si, de asemenea, trebuie sa asigure verificarea dosarului administrativ si a cererii

de plata înaintate de beneficiar, înainte de depunerea acestora la Centrul Regional de Plati

pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit în vederea asigurarii conformitatii acestora.

Modul de distribuire a responsabilitatilor:

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea elaborării proiectelor

X

Lansarea apelului pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor X

Controlul administrativ al

dosarelor

X X

Decizie X

Notificarea către beneficiar

X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

Arhivare X

276

Circuitul unui dosar:

277

Sarcinile de implementare Activitatile de implementare a masurilor au în vedere urmatoarele etape: - Publicarea anuntului/apelul;

- Verificarea aplicatiilor în vederea aprobarii proiectelor în baza termenelor si conditiilor

de eligibilitate si în baza continutului strategiei de dezvoltare locala;

- Selectia proiectelor în conformitate cu procedurile si criteriile de selectie aprobate;

- Emiterea aprobarii pentru începerea lucrarilor;

- Efectuarea verificarilor pe teren (când este cazul) atât înainte cât si dupa aprobarea

proiectului;

- Urmarirea progresului în implementarea proiectelor; AXA 1: “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic”

Beneficiari eligibili sunt persoane fizice sau juridice, grupuri de producatori, care

practica în principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola este situata pe

teritoriul microregiunii si este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol, unităţi

administrativ-teritoriale partenere GAL Mara Natur deţinătoare de terenuri agricole şi/

sau de infrastructura de acces la exploataţiile agricole, prin reprezentanţii lor legali.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin FEADR prin GAL Mara Natur pe axa 1, un solicitant

trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul agricol.

Pentru a putea primi sprijin din partea GAL Mara Natur, în cadrul axei1, solicitantul

sprijinului trebuie sa prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole

din cadrul exploatatiei agricole si bugetul defalcat pe activitati plus documente de

raportare periodica.

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează

demonstrând că o buna parte din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea

conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei.

Conditii de eligibilitate: Verificarea conditiilor minime de acordare a sprijinului se efectuează de către expertii administrativ, tehnic si financiar ai GAL pe baza documentatiei conforme primite de la

solicitant si constă în:

o verificarea eligibilitătii solicitantului; o verificarea Planului de comercializare si a cifrei de afaceri; o verificarea documentelor justificative.

Conditii minime de acordare a sprijinului:

o conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect cu obiectivele axei o proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstreze

imbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei;

o beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie să dovedească o

pregătire profesională, în raport cu proiectul

o beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate

278

o beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate

avizele si acordurile conform legislatiei in vigoare din domeniul sanitar, sanitar-

veterinar, fitosanitar si de mediu, necesare realizarii investitiei in cadrul

proiectului

o beneficiarul nu trebuie sa fie în dificultate (in intelesul prevederilor din

Indrumarile Comunitatii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea si

restructurarea firmelor aflate in dificultate )

o beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei o Solicitanţii trebuie să prezinte acceptul scris al tuturor deţinătorilor de teren

(persoane fizice şi juridice) care sunt implicaţi în proiect;

o Investiţiile pentru imbunatatiri funciare vor fi realizate în amenajări viabile din

punct de vedere economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau

modernizare;

o Solicitantul s-a angajat că va întreţine obiectivele de investiţii prevăzute în proiect

pe toată durata de funcţionare a acestora;

o Proiectele pentru investiţii situate în siturile Natura 2000, sunt însoţite de studii de

impact. Aceste proiecte trebuie să corespundă obiectivelor generale ale planului

de management a sitului.

În urma verificării conditiilor minime de acordare a sprijinului pot exista două situatii:

o proiectul este declarat eligibil ; o proiectul este declarat neeligibil.

Proiectele se depun în cadrul sesiunii de depunere anuala. În situatia în care valoarea totala a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se situeaza peste valoarea

totala alocata acesteia, atunci proiectele prin care se solicita sprijin financiar sunt supuse

unui sistem de selectie, în baza caruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor

criterii de selectie:

Nr. Criterii de selectie locala Punctaj

1 Proiecte care prevăd achiziții sau investiții în domeniul protecției mediului.

10

2 Solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta 10

3 Solicitantul detine o exploatatie agricola într-o zona defavorizata

10

4 Exploatatia agricola este detinută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

15

5 Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei în vigoare

5

6 Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD /FEADR pentru acelaşi tip de

activitate

5

7 Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic

5

279

8 Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole

10

9 IMM-uri care proceseaza produse traditionale atestate conform legislatiei în vigoare

10

10 Investiţii privind adaptarea la standardele comunitare

10

11 Actiuni inovative 10

TOTAL 100

AXA 3: “Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”

Beneficiari eligibili sunt micro-întreprinderile, societatile comerciale cu capital privat,

cooperativele de consum, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale, persoanele

fizice autorizate, asociatiile familiale, persoanele fizice neautorizate, ONG-uri, definite

conform legislatiei nationale în vigoare, comunele prin reprezentantii lor legali conform

legislatiei nationale în vigoare, persoanele fizice si juridice care detin în proprietate sau

administreaza obiective de patrimoniu cultural sau natural, precum si asociatiile de

dezvoltare intercomunitara realizate între comune si înfiintate conform legislatiei

nationale în vigoare.

Conditii de eligibilitate: Verificarea conditiilor minime de acordare a sprijinului se efectuează de către expertii administrativ, tehnic si financiar ai GAL pe baza documentatiei conforme primite de la

solicitant si constă în:

o verificarea eligibilitătii solicitantului; o verificarea Planului de comercializare si a cifrei de afaceri; o verificarea documentelor justificative.

Conditii minime de acordare a sprijinului:

o Proiectul trebuie sa fie realizat în spatiul rural, iar beneficiarul se identifica

întruna din categoriile de beneficiari definite;

o Micro-întreprinderile, atât cele existente cât si cele nou înfiintate trebuie sa fie

înregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect în spatiul rural (atât

sediul social, cât si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate în mediul rural)

o Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea/mentenanta investitiei; o Micro-întreprinderea trebuie sa nu fie în dificultate

280

o Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini

manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusa prin proiect

(experienta/cursuri de formare profesionala absolvite – cel putin la nivel de

initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobândeasca pâna la efectuarea ultimei

plati;

o Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei

respective;

o Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu necesare investitiei; o Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere ca va asigura cofinantarea

proiectului

o În cazul investitiilor în agroturism, beneficiarul/membrul gospodariei agricole

trebuie sa desfasoare o activitate agricola în momentul aplicarii;

o Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de

clasificare prevazute în legislatia nationala în vigoare

o Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze

arhitectura specifica locala

o Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional în

circuitul turistic;

o Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care

urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin

10 ani;

o Nu este permisa dubla finantare a aceleasi activitati/investitii din alte fonduri

comunitare sau nationale;

o Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie sa demonstreze

oportunitatea si necesitatea socio-economica a investitiei;

În urma verificării conditiilor minime de acordare a sprijinului pot exista două situatii:

o proiectul este declarat eligibil ; o proiectul este declarat neeligibil.

Proiectele se depun în cadrul sesiunii de depunere anuala. În situatia în care valoarea

totala a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se situeaza peste valoarea

totala alocata acesteia, atunci proiectele prin care se solicita sprijin financiar sunt supuse

unui sistem de selectie, în baza caruia fiecare proiect este punctat, conform urmatoarelor

criterii de selectie:

Nr. Criterii de selectie locala Punctaj

1 Proiecte care prevăd achiziții sau investiții în domeniul protecției mediului.

10

2 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare

10

3 Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca

10

4 Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat.

10

5 Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor.

15

281

6 Micro-întreprinderi nou înfiintate 5

7 Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor/mostenirii culturale si specificului local.

10

8 Proiecte integrate de investitii, care combina minim 2 actiuni din „Investitii în infrastructura de primire

turistica”, „Investitii în activitati recreationale”,

„Investitii în infrastructura la scara mica precum

centrele de

informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.”

sau „Dezvoltarea si/sau marketingul

serviciilor turistice legate de turismul rural”

10

9 Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile

5

10 Proiecte de investitii în infrastructura sociala 5

11 Actiuni inovative 10

TOTAL 100

Nota: Prin aceste criterii de selectie locala cu privire la cele 2 axe ne propunem

ca din cele 74 62 de proiecte estimate, minim 23 19

sa se adreseze tinerilor si femeilor, adica 1 proiect selectat din 3 sa aibe ca

beneficiari tineri si femei.

De asemenea, prin aceste criterii de selectie locala relative la cele 2 axe,

asiguram ca strategia se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta.

Sarcinile de plata catre beneficiarii finali În vederea efectuarii platii catre beneficiari, sunt parcurse urmatoarele etape:

- Verificarea cererilor de plata ale beneficiarilor proiectelor;

- Efectuarea verificarilor pe teren în vederea stabilirii eligibilitatii platii;

- Autorizarea platii pentru beneficiarii proiectelor;

- Efectuarea platii pentru beneficiarii proiectelor;

- Contabilizarea angajamentelor si platilor catre beneficiarii proiectelor;

- Efectuarea controlului privind beneficiarii proiectelor dupa plata sprijinului în vederea

stabilirii daca sunt respectate conditiile sprijinului financiar nerambursabil.

282

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea

problemelor);

- Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;

- Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită

factorilor de decizie la cel mai înalt nivel.

Monitorizarea prevede un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în

care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care sa

permita colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile

desfăşurate. Este asigurata de departamentul financiar contabil si auditor.

Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi

raportării către Autoritatea de Management a unor sugestii şi remarci privind rezultatele

implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea,

evaluarea este o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune

elaborarea unui set de indicatori şi a unei metodologii de evaluare a rezultatelor

implementării. Monitorizarea şi evaluarea vor asigura implementarea efectivă şi la timp a

proiectelor, managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a

resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor

acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va

efectua auditul de către auditorul stabilit. Este asigurata de responsabilii departamentului

administrativ si cenzor. Consiliul Director al GAL are obligatia de a institui un sistem de management si control

si instrumente care sa ofere garantii privind gestionarea corespunzatoare a fondurilor

comunitare. Controlul managementului implementarii vizeaza urmatoarele puncte principale:

• Asigurarea respectarii regulilor de procedura;

• Utilizarea documentelor tip;

• Documentarea indicatorilor de analiza si evaluare;

• Respectarea conventiilor tehnice si financiare;

• Calitatea gestionarii dosarelor pâna la momentul arhivarii acestora, care vizeaza ritmul

în care un dosar este depus, instrumentat, programat, avizat, platit si arhivat;

• Calitatea accesarii instrumentului IT în diferitele stadii de avansare a dosarului care

vizeaza respectarea functiilor de gestiune, evaluare, urmarire, alerta, control si restituire

ale acestuia.

283

Controlul va avea în vedere urmatoarele aspecte:

• Analiza dosarelor în functie de criteriile aplicabile (de eligibilitate si de selectie);

• Analiza criteriilor de eligibilitate (geografice, temporale, referitoare la coordonatorul

lucrarilor si, respectiv la tipul de cheltuieli);

• Instrumentarea tehnico-economica a dosarului;

• Consultarea serviciilor;

• Planul de finantare/cost total eligibil;

• Respectarea obligatiilor regulamentare.

Desfasurarea activitatilor de control al calitatii managementului se va realiza în baza unui

plan de control elaborat trimestrial. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.

Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar

fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea

doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.

Rezultatele acestor controale vor fi analizate de Consiliul Director al Gal si de Agentia de

Plati care trebuie sa stabileasca masurile corective ce vor fi luate în vederea imbunatatirii

dispozitivului.

Astfel, prin exercitarea activitatilor de control, Autoritatea de Management urmareste

realizarea urmatoarelor obiective specifice: a) Punerea la dispozitia factorilor implicati a tuturor informatiilor referitoare la

gestionarea si implementarea masurilor;

b) Informarea periodica cu privire la evolutia masurilor;

c) Interventia în timp real asupra întregului lant de management si de control Având în vedere numarul mare al masurilor, precum si complexitatea implementarii

acestora este de dorit constituirea de sisteme informatice care sa permita buna

functionare a sistemului de management si control propus. Este necesar un sistem

informatic pentru monitorizarea proiectelor, evaluare, raportare si impact plus

managementul documentelor si arhivare. Procesarea cererilor de finantare depuse pentru masurile de dezvoltare rurala necesita

introducerea unei cantitati de date importante pentru verificarea conformitatii si

eligibilitatii, controale pe teren, date de finantare, cereri de plata si executarea cererilor de

plata. Sistemul asigura functionarea colectarii datelor din cererile de finantare pentru masurile

de dezvoltare rurala si urmareste progresul lor într-un flux definit, manipuleaza si

urmareste toate paginile scanate/atasate din fiecare locatie. Documentele depuse ca parte

a cererilor de finantare pentru masurile de dezvoltare rurala sunt scanate, pentru ca apoi

aceste date sa fie disponibile în sistem, la dispozitia tuturor utilizatorilor cu drepturi

corespunzatoare.

284

Toate datele introduse sunt înregistrate în tabele corespunzatoare din cadrul bazei de date,

acest lucru facând posibila monitorizarea în orice moment a statutului fiecarei cereri,

urmarindu-se astfel miscarea fizica a documentelor de la un serviciu la altul, de la

primirea initiala a cererii pâna la autorizarea finala si elaborarea facila a rapoartelor de

management, rapoartelor de audit, rapoartelor statistice si a altor rapoarte generale.

III.5 IMPLICAREA GAL-ULUI IN ACTIUNILE DE COOPERARE SI IN RNDR

PARTEA A – VIII – A: COOPERARE SI CREAREA SI

IMPLEMENTAREA RETELEI

III.5.1 COOPERARE

S-a semnat o conventie de parteneriat cu inca 7 GAL-uri din Romania:

• Asociaţia Grupului de Acţiune Locală Pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu

• Asociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata

• Asociaţia de Dezvoltare Durabilă GAL Curbura Carpaţilor

• Asociaţia ALUTUS Regio Egyesulet

• Asociaţia Microregiunea RIKA

• Grupul de Acţiune Locală Zona Montană Mureş

• Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Alcsik"

S-a semnat si o conventie de parteneriat cu

• Grupul de Acţiune Locală Litovoi Basarab

Aceste convenţii reflectă înţelegerea şi acordul dintre entităţile sus menţionate, cu scopul de a

coopera în cadrul programului LEADER pentru abordarea de noi oportunităţi de dezvoltare rurală

punând bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementării

strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării

mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale.

Obiectivele Cooperarii:

o Analizarea posibilităţilor de cooperare în domeniile programului LEADER. o Imbunătăţirea nivelului de trai si calitatii vietii populaţiei aflate în zonele LEADER

acreditate.

285

N r .

c r t

P a r t e n e r u l / p a r t e n e r i i T e m a t i c a

c o o p e r a r i i

O b i e c t i v e V a l o a r e a

p r o i e c t u l u i / p r o i e c t e l o r

d e c o o p e r a r e ( e u r o )

R e z u l t a t e

1. Experiente de cooperare deja intreprinse

Asociaţia Grupului de Acţiune Locală

Pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu Asociaţia Microregională Târnava Mică

Bălăuşeri-Sovata Asociaţia de Dezvoltare Durabilă GAL Curbura Carpaţilor Asociaţia ALUTUS Regio Egyesulet

Asociaţia Microregiunea RIKA

Grupul de Acţiune Locală Zona Montană

Mureş Asociaţia de Dezvoltare Microregională

„Alcsik"

Intalniri de cunoasteri

parteneriale Schimburi de idei privind intocmirea documentului strategic

Schimb date de contact, cunostere persoane resurse, stabilire

retea comunicare

Fiecare partener si-a suportat din bugetul

propriu cheltuieli transport, cazare si aditionale

Reteaua de

comunicare interparteneriala

2. Intentii de cooperare

Asociaţia Grupului de Acţiune Locală Pentru Dezvoltarea Regiunii Giurgeu Asociaţia Microregională Târnava Mică

Bălăuşeri-Sovata Asociaţia de Dezvoltare Durabilă GAL

Curbura Carpaţilor Asociaţia ALUTUS Regio Egyesulet

Asociaţia Microregiunea RIKA

Grupul de Acţiune Locală Zona Montană

Mureş Asociaţia de Dezvoltare Microregională

„Alcsik"

Schimburi de experienta privind: oDerularea de

fonduri oVizitare proiecte

implementate

oProiecte comune

Imbunatatirea mediului economic privat prin sprijinirea mediului de afaceri local

Modul de atragere a beneficiarilor (animarea teritoriului) Evaluarea

cererilor Monitorizare implementare proiecte

Stabilirea de

legaturi intre

agentii

economici

parteneri ai

galurilor

asociate

Actiuni

comune de

promovare a

produselor si

serviciilor

4000

75 000

Experienta in derularea de proiecte

Rezultate proiecte comune Realizarea retelei de comunicare intre agentii economici ai microregiunilor partenere

Targ expozitie si desfacere comuna cu promovare la nivel regional

286

Educarea tinerei generatii supra importantei protejarii mediului inconjurator

Conservarea si

imbunatatirea

mediului cu

directa

implicare a

populatiei

tinere din

teritoriu GAL;

Educarea tinerilor si a

populatiei

rurale in protejarea

mediului si a

biodiversitatii

15 000

Protejarea mediului si a Biodiversitatii (materiale, vizite pe teren, dezbateri)

1. Experiente de cooperare deja intreprinse

Grupul de Acţiune Locală Litovoi

Basarab

Grupul de actiune locala “Zold Jovo- Tapiogyorgyen” Ungaria

Intalniri de cunoasteri

parteneriale Schimburi de idei privind intocmirea documentului strategic

Schimb de experienta Dobandirea de

competente in

elaborarea Planului

de Dezvoltare

Locala al GAL –

Mara Natur;

Stabilirea de legaturi

in vederea

derularii unor actiuni

de cooperare viitoare

Schimb date de contact, cunostere persoane resurse, stabilire retea comunicare

Trasarea liniilor

generale ale

viitoarelor

cooperari

Vizitarea celor mai

reprezentative investitii realizate cu ajutorul fondurilor

LEADER

Fiecare partener si-a suportat din bugetul

propriu cheltuieli transport, cazare si aditionale

Reteaua de

comunicare interparteneriala

S-au dobandit

competente in

elaborarea

strategiei de

dezvoltare

locala;

2. Intentii de cooperare

Grupul de Acţiune Locală Litovoi Basarab

Schimburi de experienta privind:

Modul de atragere a

beneficiarilor

2538 Experienta in derularea de

proiecte

287

oDerularea de fonduri

oVizitare proiecte

implementate

oProiecte commune

Cresterea rolului

femeilor in

dezvoltarea

teritoriului GAL –

Mara Natur

(animarea

teritoriului) Evaluarea

cererilor Monitorizare implementare proiecte -

implementare

a de activitati

intre femeile

din teritoriile

GAL, care

urmaresc

promovarea si

participarea

acestora la

viata sociala si

economica;

- realizarea de

actiuni care sa

faciliteze

accesul

femeilor;

- activitati

comune in

vederea

facilitarii

accesului

femeilor catre

angajare cat si

conciliere

intre viata de familie si locul de munca;

20 000

Rezultate proiecte comune

Implicarea

femeilor

in dezvoltarea

rurala a

teritoriului

GAL – Mara Natur

Schimb de experienta cu Grupul de actiune locala “Zold Jovo-Tapiogyorgyen” Ungaria:

288

289

290

III.5.2 CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI

Reţeaua Naţionala de Dezvoltare Rurală (RNDR) reprezinta o oportunitate de colaborare

intre factori interesati in legatura cu dezvoltarea rurala.

Reţeaua Naţionala de Dezvoltare Rurală pune la dispoziţia GAL-urilor o serie de facilităţi

prin care acestea beneficiaza de participare în cadrul acţiunilor desfăşurate de RNDR

(training, informare, comunicare etc.).

Măsura de cooperare naţională şi transnaţională este facilitată de sprijin metodologic care

se bazeaza, în principal, pe reţeaua rurală din România şi reţeaua europeană. Astfel, prin

intermediul acestor reţele, GAL-urile vor putea consulta baza de date şi îşi vor alege

parteneriatul pe care îl doresc în elaborarea/implementarea proiectului.

In acest sens, partenerii Asociatiei de Dezvoltare Durabila Gal Mara Natur si-au exprimat

interesul fata de RNDR, avand initiativa ca in cel mai scurt timp acest GAL sa adere la

RNDR.

291

Pentru ca, identificarea unor actiuni comune cu asociatii sau autoritati publice care au

acelasi scop privind dezvoltarea rurala, reprezinta o modalitate foarte buna de transfer de

cunostinte si bune practici.

Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, România va înfiinta Reteaua

Nationala de Dezvoltare Rurala care va grupa, la nivel national, organizatiile si

autoritatile implicate în procesul de dezvoltare rurala.

Functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala va fi finantata prin componenta

Asistenta Tehnica a Programului National de Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al

Regulamentului Consiliului (EC) nr.1698 /2005.

Având în vedere principalele orientari strategice stabilite de România cu privire la

dezvoltarea rurala pentru perioada 2007 – 2013 si consolidarea acestor orientari prin

facilitarea cunoasterii si însusirii lor de catre actorii din spatiul rural, Reteaua Nationala

de Dezvoltare Rurala are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în

procesul de dezvoltare rurala si promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de

idei si bune practici si cooperarea dintre actori, grupând toate organizatiile si institutiile

care sunt implicate în dezvoltarea rurala în vederea:

- crearii unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa

se angajeze pe calea modernizarii;

- dezvoltarii unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea

mediului;

- îmbunatatirii calitatii vietii si dezvoltarii economice în spatiul rural; - îmbunatatirii guvernantei locale în vederea crearii si implementarii strategiilor

de dezvoltare locala.

RNDR va funcţiona pe baza următoatelor principii:

- cooperare orizontala si verticala în cadrul Retelei si cu organizatiile si institutiile

externe la nivel national si European;

- retea; - parteneriat voluntar;

- egalitate;

- parteneriat reprezentativ si organizat.

Planul de actiune al RNDR a fost stabilit având în vedere actiunile obligatorii prevazute

în Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful 2 (b), alte actiuni aditionale

obligatorii care trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute în Planul National

Strategic si respectiv, Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor

fi realizate în functie de nevoile identificate pe parcursul implementarii.

În acest context, RNDR urmareste asigurarea îmbunatatirii guvernantei locale,

îmbunatatirea capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate în

292

implementarea PNDR si a capacitatii de parteneriat între teritorii si actorii implicati în

dezvoltarea rurala, diseminarea bunelor practici si a cunostintelor.

Astfel terotoriul Mara Natur se va inscrie la forumul national permanent on line de

discutii pentru parteneriate care va fi înființ at de RNDR, prin intermediul caruia toti

actorii implicati în dezvoltarea rurala din România îsi vor putea exprima opiniile si sugestiile privind dezvoltarea zonelor rurale în legatura cu stadiul de implementare al

PNDR.

De asemenea va participa la programele de instruire pentru Grupurile de Actiune Locala

organizate de RNDR si va solicita informatii si asistenta tehnica pentru realizarea

actiunilor de cooperare inter-teritoriala si trans-nationala.

Prin intermediul bazei de date care va fi elaborată ș i actualizată permanent de RNDR, referitoare la proiectele de cooperare inter-teritorială ș i trans-naț ională existente sau propuse la nivel naț ional ș i european, GAL Mara Natur va identidica potenț iali parteneri pentru proiecte cooperare ș i, în acelaș i timp, îș i va înscrie intenț iile ș i domeniile de cooperare pentru a fi contactat de către alte parteneriate interesate.

GAL Mara Natur se va înscrie pe lista membrilor RNDR ș i va disemina în teritoriu informț iile cu privire la rolul ș i instrumentele RNDR, informând totodată actorii locali din teritoriul acoperit de GAL cu privire la posibilitatea de a se înscrie ca membrii ai RNDR.

GAL Mara Natur va asigura transmiterea punctelor de vedere ale parteneriatului către

RNDR prin intermediul reprezentării în Comitetul de Coordonare a RNDR de către o

oragnizaț ie aleasă în mod democratic.

În final, GAL Mara Natur va asigura participarea la evenimentele organizate de RNDR pe teme de interes LEADER/GAL sau cooperare, ș i va pune la dispoziț ia RNDR toate informaț iile necesare relevante solicitate cu privire la activitatea parteneriatului.

Anexe:

Formular de aderare la parteneriat:

Asociaţia GAL Microregiunea Maranatur | Piaţa Linertatii nr- 4 | 435100 Baia Sprie

Tel. (0756) 20.33.88 Email: primaria@baiasprie.com |

293

Nr. / (pt. pers. jur.)

Către Asociaţia G. A. L. MICROREGIUNEA MARANATUR

c/o Primăria Oraşului BAIA SPRIE

P-ţa Libertăţii nr. 4

435100 Baia Sprie

Fax: (0262) 262303

Email: primaria@baiasprie.com

Numele UAT/ firma/ asociaţia , reprezentat/ă prin

, solicit să devin membru al asociaţiei „GAL

MICROREGIUNEA MARANATUR” şi susţin acordul de parteneriat menţionat mai jos.

- ACORD DE PARTENERIAT -

MICROREGIUNEA MARANATUR să devină o regiune model pentru o dezvoltare rurală

durabilă în România prin bogăţiile istorice şi naturale ale peisajul ei cultural.

1. Să îmbunătăţim condiţiile de viaţă ecologice, sociale şi economice ale populaţiei MICROREGIUNII

MARANATUR , obiectivele noastre fiind crearea unui mediu atractiv şi motivant pentru toate segmentele de

populaţie care trăiesc aici, încurajarea menţinerii tineretului în regiune.

2. Să păstrăm peisajul cultural istoric componentă de basă a patrimoniului natural şi patrimoniului cultural

european, ce contribuie la bunăstarea umană şi la consolidare identităţii regionale.

3. Să susţinem în MICROREGIUNEA MARANATUR o agricultură ecologică, să ne angajăm pentru diversitatea

raselor zootehnice şi a soiurilor de plante tipice pentru zonă şi să promovăm produsele provenite din

această microregiune.

4. Să sporim atractivitatea economică a MICROREGIUNII MARANATUR şi să susţinem meşteşugurile,

serviciile precum şi prelucrarea produselor regiunii şi promovarea acestora.

5. Să facem din MICROREGIUNEA MARANATUR o regiune-ţintă pentru un turism rural durabil şi astfel să

creem un cadru economic nou şi important în regiunea noastră.

6. Să realizăm promovarea MICROREGIUNII MARANATUR şi asocieria ei cu alte regiuni în ţară şi străinătate

şi să contribuim la întărirea spaţiului rural.

Reprezentant legal.

(localitate, data)

Semnatură

Stampila