+ All Categories
Transcript
Page 1: Depozit de Deseuri Bumbesti

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Titlul proiectului de licen ţă

Depozit de deseuri menajere pentru municipiul Bumbesti Jiu.

Bucuresti 2011

CUPRINS

1

Page 2: Depozit de Deseuri Bumbesti

Capitolul 1. Prezentarea problemei

1.1. Aşezare. Date generale. Cadru legislativ

1.2. Deşeuri municipale 

1.3. Deşeuri de producţie

1.4. Prognoza privind generarea deşeurilor

Capitolul 2. Date privind starea factorilor de mediu pentru municipiul Bumbesti Jiu

2.1. Aşezarea geograficã

2.2. Clima şi relieful

2.3. Resurse naturale 

2.4. Vegetaţia şi fauna

2.5. Calitatea factorilor de mediu

Capitolul 3. Proiectarea rampei ecologice de deşeuri Bumbesti-Jiu

3.1. Prezentarea rampei ecologice

3.2. Nivelarea amprizei

3.3 Calculul volumelor de terasamente

3.4. Verificarea stabilitãţii taluzului prin metoda fâşiilor- Metoda Fellenius

3.5 Tehnologia de nivelare.

Capitolul 4. Constructii si lucrari anexe

4.1 Platforma tehnologicã

4.2 Drum de acces

4.3 Utilitati

4.4. Operarea în depozit

Capitolul 5. Lucrãri pentru protecţia mediului

5.1. Impermeabilizarea depozitului de deşeuri

5.2. Sistemul de drenaj al depozitului de deşeuri

5.3. Epurarea lixiviatului

5.4. Evacuarea gazelor

5.5. Acoperirea finalã

Capitolul 6. Impactul depozitului asupra mediului

6.1. Protecţia calitãţii apelor

6.2. Protecţia calitãţii aerului

6.3. Protecţia calitãţii solului şi subsolului

6.4. Protecţia cadrului natural şi a vegetaţiei

2

Page 3: Depozit de Deseuri Bumbesti

6.5. Impactul asupra peisajului

6.6 Impactul asupra mediului social, economic şi al calitãţii vieţii

6.7 Monitorizarea depozitului

CONCLUZII

Bibliografie

B. Piese desenate

- Plan de ansamblu al depozitului

- Asezare geomembrana

- Asezare drenuri

- Profil geotehnic

- Profil longitudinal al depozitului

- Profil transversal al depozitului

- Profil prin dig

- Stabilitate depozit

- Nivelarea

- Etansarea si inchiderea finala

3

Page 4: Depozit de Deseuri Bumbesti

CAPITOLUL 1.

PREZENTAREA PROBLEMEI

1.1. AŞEZARE. DATE GENERALE. CADRU LEGISLATIV

Teritoriul judeţului Gorj, este situat în partea de sud-vest a ţării şi este străbătut de

paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate de la

nord spre sud. Are o suprafaţă de 560174 ha (2.4% din teritoriul ţării), învecinându-se la nord cu

judeţul Hunedoara, în nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, la sud-est cu judeţul Dolj, la est cu

judeţul Vâlcea iar la sud-vest cu judeţul Mehedinţi şi o populaţie de 381643 locuitori, densitatea

fiind de 68.47 locuitori/km2 ( la 1 iulie 2007). Din totalul populaţiei judeţului, 52,96% trăieşte în

mediul rural, ponderea populaţiei feminine per total judeţ fiind de 50,6%.

4

Fig.1.1 Judeţul GORJ

Page 5: Depozit de Deseuri Bumbesti

Una din stringentele probleme de mediu cu care se confruntă judeţul Gorj este

nevalorificarea deşeurilor, care negestionate corespunzător atât în mediul rural, cât şi în cel urban

pot aduce atingeri grave factorilor de mediu si sănătăţii populaţiei.

Datorită tehnologiilor şi instalaţiilor încă învechite din industrie, în cadrul cărora se face

un mare consum de energie şi materiale ,în judeţ sunt generate anual mari cantităţi de deşeuri.

Odată generate, deşeurile ar putea fi reutilizate în cadrul agentului economic generator, tratate,

reciclate sau transferate către o staţie de tratare în cazul deşeurilor periculoase sau către un

incinerator pentru reducerea volumului acestora.

Deşeurile nerecuperate sunt,de obicei depozitate, fiecare etapă din gestiunea acestora

putând prezenta un potenţial risc pentru mediu.

Mineritul,petrolul,industria energetică, agricultura si activităţile gospodăreşti sunt surse

importante de generare a deşeurilor atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere

al impactului asupra mediului.

Cunoaşterea situaţiei producerii de deşeuri şi a practicilor curente de gestionare a acestora

este importantă pentru cunoaşterea potenţialelor riscuri pentru mediu si sănătatea umană.

1.2. DEŞEURI MUNICIPALE

Cantităţi şi compoziţie

În cursul anului 2007 in judeţul Gorj s-au generat peste 241925 mii tone (valoare

aproximativă, întrucât ancheta statistică pentru gestiunea deşeurilor se încheie ulterior predării

acestui document), din care aproximativ 0.03% reprezintă deşeuri colectate de municipalităţi şi

99.97 % sunt deşeuri generate de minerit, industrie, agricultură, construcţii s.a.

Tabel 1.1. Compoziţia deşeurilor

Compoziţia deşeurilor

%

Hârtie, carton

%

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total%

15 4 2 12 2 57 8 100

Din analiza tabelului 1.1 se observă că cea mai mare cantitate o deţin deşeurile orfanice

fermentabile, ce reprezintă un procent de 57%, ceea ce recomandă ca odată cu depozitul şă se

construiască şi staţie de compostare.

5

Page 6: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig.1.1. Compoziţia deşeurilor

Tabel 1.2. Distribuţia cantităţilor de deşeuri total generate, 2008

PRINCIPALELE TIPURI DE DEŞEURI

CODUL DEŞEURILOR

CANTITATE (TONE)

1 DEŞEURI MUNICIPALE COLECTATE NESELECTIV

20 15 01 71225

2 NĂMOLURI DE LA STAŢII DE EPURARE (NĂMOL UMED)

19 08 05 -

3 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

17 01 07 187

TOTAL DEŞEURI GENERATE 71412

Tabel 1.3. Prognoza cantitãţilor de deşeuri menajere colectate

DEŞEURI MENAJERE ŞI ASIMILABILE ÎN

AMESTEC

POPULAŢIE 35736AGENŢI ECONOMICI 28720

DEŞEURI DIN PIEŢE, GRĂDINI, PARCURI ŞI SPAŢII VERZI 6767TOTAL DEŞEURI 71225

Deşeuri biodegradabile

In general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de

deşeuri actuale, se numară printre obiectivele determinante cu impact şi risc pentru mediu şi

sănătatea populaţiei.

Modificările de peisaj şi disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplăcute cât

şi a apelor de suprafaţă sunt principalele forme de impact determinate de acestea.

In anul 2008 au fost colectate de către municipalităţi 97.2 mii tone (valoare

aproximativă).

După provenienţa lor deseurile urbane au inclus :

6

Page 7: Depozit de Deseuri Bumbesti

deşeuri menajere de la populatie ;

deşeuri menajere de la agentii economici ;

deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi) ;

deşeuri din constructii si demolări ;

Ponderea deşeurilor urbane este de 55.44 % deşeuri menajere de la populatie si 44.56 %

deşeuri menajere de la agenti economici.

Colectarea selectivă a deseurilor menajere este in faza incipientă, în principalele oraşe ale

judeţului.

De aceea aproximativ 35 % din componentele deşeurilor menajere reprezentând

materiale reciclabile (hârtie, carton, materiale plastice, sticlă ) nu se recuperează ci se elimină

prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri urbane.

De asemenea ţinând cont ca 91.3 % din populaţia urbană beneficiază de servicii de

colectare a deşeurilor menajere şi de faptul că în zona rurală în general nu există servicii

specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor se pot estima următoarele date :

Total deşeuri menajere generate în mediul urban 105.6 mii tone din care colectate

97,2 mii tone şi necolectate 8.4 mii tone.

Total deşeuri tip menajer generate (urban şi rural estimativ) 142 mii tone, diferenţa

de 25.4 % o reprezintă cantităţi depozitate ilegal,în locurile destinate acestui proces.

Deşeuri de ambalaje

Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s-a

stabilit că cel care produce este şi cel care reciclează şi este obligat să adune o parte dintre

deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze.

Toţi suntem răspunzatori de calitatea vieţii noastre, fiecare cetăţean are obligaţia de a

selecta gunoiul menajer şi a-l depozita în pubele speciale. Reciclarea reprezintă procesarea

unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Pentru a nu

ocupa prea mult spatiu, sticlele de plastic se compactează sau se taie fâşii. , iar apoi se vinde

firmelor care se ocupă cu reciclarea acestui material.

Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, este de a

armoniza măsurile naţionale privind managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în

vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Directiva urmareste, de

asemenea, eliminarea barierelor în calea liberei concurente pe piaţa unică europeană.

Directiva 94/62/EC stabileşte măsuri care au ca scop în primul rând:

prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje,

creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

7

Page 8: Depozit de Deseuri Bumbesti

creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje;

creşterea gradului de valorificare a acestor deşeuri.

Aceste măsuri includ cerinţe esenţiale pentru materialele din care sunt produse

ambalajele şi obiective pentru valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.

Modalităţi de gestionare:

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deşeurilor de ambalaje se pot

realiza:

a)individual, de către operatorii economici, prin gestionarea deşeurilor de ambalaje

generate şi a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piaţă;

b) prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul

Mediului si Gospodăririi Apelor.

Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să

nu introducă bariere în calea comerţului.

Tratarea si valorificarea deşeurilor municipale

In anul 2007 au fost valorificate 593 t plastic si 838 t hârtie şi carton .

In judeţul Gorj , în anul 2007 nu s-a făcut tratarea deşeurilor municipale .

Eliminarea deşeurilor municipale

In judetul Gorj , nu se face eliminarea deşeurilor, ci doar depozitarea acestora.

Colectarea deşeurilor municipale se realizează în recipiente speciale, care sunt prezentate

în figura 1.2..

Fig. 1.2 Recipiente pentru colectarea dedeşeurilor.

Depozite de deşeuri municipale

In fiecare localitate urbană există câte un depozit pentru deşeuri, 83 % din deşeurile

urbane sunt depozitate. In anul 2008 în judeţul Gorj, erau inregistrate 8 depozite urbane ocupând

o suprafaţă de 19.95 ha.

8

Page 9: Depozit de Deseuri Bumbesti

Depozitele de deşeuri urbane au capacităţi libere variabile, care nu îndeplinesc cerinţele

Directivei 1999/31/CEE si H.G. nr. 349/2005 care având în vedere tipul deşeurilor depozitate

seîncadrează în clasa “b” (depozite de deşeuri nepericuloase), s-au întocmit bilanţuri de mediu

nivel I şi II in vederea închiderii .Cele mai multe depozite de deşeuri urbane sunt mixte,

acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip urban, cât şi deşeuri industriale, de obicei

nepericuloase.

Dintre depozitele de deşeuri urbane, din care 15% se găsesc în interiorul localităţilor,

80% sunt amplasate în afara oraşelor, iar 15% se află pe malul apelor. Toate depozitele de

deşeuri urbane din judeţul Gorj ocupă suprafeţe între 0.5 si 3.5 ha.

In privinţa gradului de amenajare, 90% dintre depozite nu beneficiază de nici un fel de

facilităţi pentru protecţia mediului.

Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, datorită activităţii deficitare a acestora,

pe depozitele orăşeneşti sunt depuse şi deşeuri industriale periculoase ce pot conduce la poluări

ale apelor de suprafaţă şi implicit să afecteze sănătatea populaţiei.

Depozite de deşeuri industriale

Deşeurile industriale generate de activităţile agenţilor economici din judeţul Gorj sunt

depozitate în mare parte pe teren descoperit în depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine.

Aceste statii de depozitare nu au fost realizate conform cerintelor H.G. nr. 349/2005 nici din

punct de vedere al deseurilor admise si nici din punct de vedere constructiv.

Cele mai importante dintre acestea sunt :

Haldele de zgură şi cenuşă de la CE ROVINARI (Cicani-Beterega şi Balta

Uncheaşului)

Haldele de zgură şi cenuşă de la CE TURCENI (Turceni si Valea Ceplei)

Depozitul de zgură şi cenuşă SC UATAA Motru

9

Page 10: Depozit de Deseuri Bumbesti

Depozitul SC ARTEGO SA (Preajba)

Depozitul SC MACOFIL SA (Runcu-Rachiti)

Batal şlam Ticleni-Parcul mare

Anumite categorii de deşeuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate în condiţii

de siguranţă la agenţii economici colectori în vederea valorificării acestora.

Deşeurile de provenienţă anorganică (nămoluri de la tratarea apelor industriale) sunt

stocate în condiţii de siguranţă la agenţii economici producători în vederea găsirii unor soluţii

pentru valorificare sau eliminare fără riscuri pentru mediu.

1.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE

Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase reprezintă o problemǎ de importanţǎ deosebitǎ, atât prin cantităţile

de deşeuri generate, cât şi datoritǎ diversitǎţii compoziţiei. Cantitatea de deşeuri industriale

periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datoritǎ încetării activităţii unor unităţi economice.

Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

In judetul Gorj au fost identificate peste 502 tone utilizând noua listă a deşeurilor cca.

15 tipuri de deşeuri periculoase. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin

depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2007 au fost :

Deşeuri din industria petrolului 379 tone

Uleiuri uzate 71 tone

Deşeuri anorganice din chimie 1.5 tone

Deşeuri de la fabricarea azbestului 50 tone.

Fig.1.3. Gestionarea deşeurilor periculoase

Deşeuri generate din activitãţi medicale

10

Page 11: Depozit de Deseuri Bumbesti

In judetul Gorj există 9 unităţi spitaliceşti, care în cursul anului 2008 au generat 75.3

t deşeuri medicale periculoase spitaliceşti .

In cursul anului 2008, conform H.G. nr.128/2002 - privind incinerarea deşeurilor,

modificată şi completată prin H.G. nr.268/2005 nu a fost închis nici-un incinerator, urmând ca

în cursul anului 2009 să se inchidă incineratoarele de la Spitalul Judeţean 700 şi Spitalul

Judeţean nr.2 Spitalele care au încetat activitatea de incinerare în cursul anului 2006 , au făcut

contracte pentru predare în vederea incinerării şi transportul deşeurilor medicale periculoase cu

firme autorizate.

Spitalele Bumbeşti Jiu, Novaci, Tg.Cărbuneşti, Spitalul de Pneumoftizilogie

Dobriţa, Rovinari, Motru cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare, iar pentru

transportul deşeurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu ;

Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deşeurilor medicale

periculoase cu SC STERICARE SRL Bucureşti, iar pentru transport cu SC ECOSERV TRANS

SRL Sibiu;

De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul

judetulu Gorj, şi au fost consiliate în ceea ce priveşte obligaţia de a încheia contracte cu societăţi

aututorizate în vederea transportului şi incinerării deşeurilor medicale periculoase ce rezultă din

activitatea proprie, cu obligaţia transmiterii cantităţilor predate, în vederea monitorizării acestora

la nivelul A.P.M. Gorj.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Impactul asupra mediului produs de deşeurile de echipamente electrice şi electronice este

îngrijorător. aceste deşeuri conţin substanţe deosebit de periculoase:Hg, Pb, Cr, Br, CFC care

diminuează sratul de ozon. Fiind atât de periculoase aceste deşeuri nu trebuie sa ajungă la

groapa de gunoi, trebuie colectate separat şi reciclate.UE a dat directive care obligă fabricanţii

să organizeze reciclarea şi să producă aparate ecologice cu o durată de viaţă mai mare.

Vehicule scoase din uz

VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deşeurilor periculoase

din cauza substanţelor chimice pe care le conţin, fiind toxice. Se degradează într-o perioada

lungă de timp , iar substanţele eliberate poluează solul, apele şi aerul. Depozitarea bateriilor auto

trebuie făcută containere speciale, rezistente le coroziune. Reciclarea deşeurilor de cauciuc este

necesară pentru valorificarea materiei prime pe care o conţin, valorificarea energiei prin ardere

în industrie fără eliberare de gaze toxice.

11

Page 12: Depozit de Deseuri Bumbesti

Judeţul Gorj are o reţea de societăţi comerciale distribuite pe tot teritoriul, care şi-au

dezvoltat ativităţile de colectare şi recuperare vehicule scose din uz .Activitatea este viabilă din

punct de vedere economic dacă reciclarea se concentrează pe recuperarea oţelului datorită

preţului ridicat şi cererii de oţel recuprat din vehicule scoase din uz (aproximativ 60% din

greutate este oţel). Topitoriile vând otelul recuperat către turnătorii fie ele în Romania sau peste

graniţă.

In cursul anului 2008, judetul Gorj a generat 338 vehicule scoase din uz.

Au fost autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, urmatoarele societati :

S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L.din Municipiul Tg.- Jiu ;

S.C. PETROM SERVICE Bucureşti – Sucursala Craiova, sector Ticleni ;

S.C. ELECTRICA S.A. Bucureşti - AISEE din Municipiul Tg.- Jiu .

1.4. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

In conformitate cu prevederile Directivei cadru şi Directiva 1996/EC , s-a realizat

Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor .

Decizia Consiliului European nr. 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor

pentru acceptarea deşeurilor la depozite prevede îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor pentru

gestionarea deşeurilor prin :

extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural ;

introducerea şi extinderea colectării selective la sursa deşeurilor ;

controlul activităţii de transport deşeuri ;

încurajarea tratării în vederea valorificării prin reciclare , neutralizare ;

închiderea depozitelor neconforme cu cerinţele U.E. ;

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate ;

Tabel 1.4. Indicele de producere a deşeurilor menajere ( kg/loc.an )

AN2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

I.G.(KG/

LOC.AN)389 393 397 401 405 409 413 417 421 425

Prognoza generarării deşeurilor de producţie

12

Page 13: Depozit de Deseuri Bumbesti

H.G. nr. 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor, prevede ca operatorul depozitelor

să facă automonitorizarea tehnologică şi a calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea

postînchidere prin solicitarea autorizatiei integrate de mediu .

Tabel 1.5 Prognoza cantităţilor de deşeuri menajere colectate

ANPOPULAT

IE ( NR. LOC)

ARIE DE ACOPERIRE

( % )

INDICE DE GENERARE

(KG/LOC.AN)

CANTITATE DEŞEURI

MENAJERE COLECTATE

(TONE )2010 387308 57.71 413 923122011 387308 60.71 417 980512012 387308 63.71 421 1038832013 387308 66.71 425 109809

Imbunătăţirea calităţii gestiunii deşeurilor

In vederea îmbunătăţirii calităţii managementului deşeurilor este necesară întocmirea

unei baze de date pentru colectarea selectivă a deşeurilor , pentru valorificare prin

reciclare ,neutralizare :

selectarea locaţiei pentru statiile de sortare , procesare şi pretratare în zonele de

generare a deşeurilor

minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer

Pentru îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor sunt necesare :

organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei ;

îmbunătăţirea sistemului de colectare , prelucrare şi analizare a datelor şi

informaţiilor şi raportarea privind gestiunea deşeurilor ;

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate ;

In afara centrelor de colectare, funcţionarea sistemului de management al deşeurilor

implică existenţa unui depozit ecologic de deşeuri unde sunt aduse deşeurile ce nu pot fi

reciclate. O astfel de rampă este un spaţiu unde poţi arunca orice. Depozitul ecologic trebuie să

corespundă normelor europene.

Găsirea unui alt teren pentru amenajarea unei rampe şi a unui depozit ecologic pentru

resturile menajere şi deşeuri se află în atenţia Primăriei Municipiului Târgu-jiu.

Direcţia de Servicii Comunale are ca obiect deactivitate prestările de servicii privind

ridicarea şi transportul gunoiului stradal, întreţinerea şi funcţionarea canalizării pluviale,

întreţinerea spaţiilor verzi, parcurilor şi grădinilor oraşului, precum şi plantarea materialului

dendrofloricol Compoziţia medie a deşeurilor menajere este următoarea: hârtie, carton 12%,

sticlă 7%, metale 6%, plastice 12%, textile 3%, materiale organice 41%, altele 19%.

13

Page 14: Depozit de Deseuri Bumbesti

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitul de deşeuri reprezintă

unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi de risc pentru mediu şi sănătatea

publică .

CAPITOLUL 2.

DATE PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU

PENTRU MUNICIPIUL BUMBESTI-JIU

2.1. AŞEZARE GEOGRAFICÃ

Orasul Bumbesti Jiu este cuprins intre paralela 45°10' latitudine nordica si meridianul 

23°20' longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord in plina zona

temperata.

Ca incadrare in judet, teritoriul administrativ al orasului Bumbesti Jiu se plaseaza in

partea de nord a judetului si in zona centrala a acestuia, facand granita cu judetul Hunedoara (la

nord) si avand ca vecini municipiul Tragu Jiu (la sud) si comunele Musetesti si Balanesti (la

est ), Schela si Turcinesti (la vest).

Formele de relief intalnite in limitele teritoriale studiate sunt in cea mai mare parte muntii

(aici facandu-se demarcatia intre muntii Vulcan si muntii Parang ) care se continua catre sud cu

zona de dealuri. Orasul Bumbesti Jiu este strabatut de la Nord la Sud de raul Jiu.

Suprafata administrativa totala a orasului Bumbesti Jiu conform Planului Urbanistic

General intocmit in anul 2009 era de 21402.40 ha, din care in intravilan 1275.37 ha.

Din suprafata totala de 21402.40ha ternul agricol ocupa 4981.10 ha, adica 23.27%.

Defalcarea terenului agricol dupa folosinta si suprfata ocupata este urmatoarea: arabil – 1580 ha

(7.38%), pasuni 2053 ha (9.59%), fanete 826ha (3.86%), vii 265 ha (1.24%), livezi 256ha

(1.2%).

Defalcarea terenului neagricol dupa folosinta si suprafata ocupata este urmatoarea: paduri

15512ha (72.48%), ape 235 ha (1.1%), drumuri 234ha (1.1%), constructii 341ha (1.6%),

neproductiv 96ha (0.45%).

Impartit pe localitati intravilanul orasului este impartit astfel: Bumbesti Jiu 640.53ha,

Curtisoara 253.16ha, Lazaresti 65.28ha,Plesa 116.79ha, Tetila 199.61ha.

2.2. CLIMA ŞI RELIEFUL.

14

Page 15: Depozit de Deseuri Bumbesti

O analiza succinta a formelor de relief plaseaza orasul Bumbesti Jiu exact la confluenta

muntilor Valcan (catre vestul judetului) cu muntii Parang (catre estul judetului), zona muntoasa

se continua cu zona de dealuri.

Clima este in general temperat continentala cu o varietate de nuante determinate de

circulatia atmosferica si de componentele de relief prezente si se caracterizeaza prin urmatoarele

particularitati:

-radiatia solara este in jur de 1000 kcal / cmc / an in nord si creste la cca 1100 kcal / cmc /

an in sud.

-temperatura medie anuala variaza intre  3°C in zonele de munte, 8°C in zona colinara si

cca 10° C in zona depresiunilor intracolinare.

-temperatura  medie a lunii ianuarie (cea mai friguroasa) este de -5°C iar a lunii iulie (cea

mai calduroasa) este de 22° C.

-precipitatiile au o distributie neuniforma in teritoriu si scad de la nord la sud de la 1900

mm/an la cote de peste 1600m, la 950 mm/an in zona colinara in maxime in mai iunie si apoi in

noiembrie si minime in februarie

-stratul de zapada are o repartitie neuniforma, in zona montana inalta dureaza 180 – 200

zile cu grosimi ce pot atinge 80 – 90 cm, scazand in zona de deal de 60 – 80 zile / an.

-vanturile dominante sunt din directia nord – vest catre sud – est.

Solurile intalnite in zona de studiu sunt foarte variate si specific formelor de relief

pornind de la zona de munte cu soluri brune acide, soluri brune podzolice continuand in zona

colinara cu soluri brune podzolice si ajungand in zona depresionara in care predomina solurile

brune.      

2.3. RESURSE NATURALE

Reteaua hidrografica din zona orasului Bumbesti Jiu este formata din raul Jiu si afluentii

acestuia, curs de apa ce strabate orasul, dar si judetul de la nord la sud.

Principalii afluenti ai Jiului pe teritoriul orasului sunt: paraul Polatistea (suprafata de

bazin de 1050 kmp si o lungime de 55 km) si paraul Sadu (suprafata de bazin de 95 kmp si

lungime de 21 km) care se regasesc pe partea stanga la care se adauga alti numerosi afluenti mai

mici pe ambele parti ale Jiului (paraiele Cerbanasu, Chitiu, Porcului, Bratcu, etc.).

Densitatea hidrografica este diferita pe diferitele etaje ale reliefului pornindu-se de la 0.7

– 0.8 km/kmp in zona montana si ajungand la 0.5 – 0.6 km/kmp in zona subcarpatica si la 0.4

km/kmp in zona colinara.

15

Page 16: Depozit de Deseuri Bumbesti

Unul din cele mai importante obiective de investitii ale judetului – amenajarea 

hidrotehnica a raului Jiu – care pe teritoriul orasului are ca obiectiv distinct lacul de acumulare

Valea Sadului cu un volum proiectat de 360 milioane mc si cu cele trei centrale hidroenergetice

proiectate initial  cu o putere instalata de 57MW capacitati asupra carora s-a revenit de mai multe

ori

Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu, sectorul defileu cuprinde doua centrale pe

derivatii, dupa cum urmeaza:

-CHE Dumitra

-CHE Bumbesti.        

Sectorul de defileu al raului Jiu cuprins intre Livezeni si confluenta cu raul Sadu, are  o

lungime de 30 km dispunand de un potential hidroenergetic de 52 MW, respectiv de o energie de

460 Gwh/an.

Valorificarea acestui potential prezinta avantaje multiple, cum ar fi:

-producerea de energie din resurse regenerabile si nepoluante;

-eliminarea in consecinta a unor producatori de energie bazata pe resurse fosile, care

produc o importanta degradare a mediului (emisii de noxe, degradari de teren pentru exploatarea

lignitului, halde de steril sau cenuse) sau care necesita eforturi de import (petrol si /   sau gaze

naturale) impovoratoare pentru economia nationala;

-imbunatatirea bilantului energetic national intr-o perspectiva de dezvoltare durabila

intrucat orice productie de energie hidroelectrica reprezinta un castig absolut de energie

(economisind resursele fosile limitate), in timp ce neproducerea sa reprezinta o pierdere

irecuperabila de energie.

Lucrările complexului hidroenergetic Jiu aflate în cea mai mare parte pe teritoriul

administrativ al oraşului Bumbeşti – Jiu, a devenit odată cu aprobarea noii investiţii, respectiv

galeria de aducţiune Petroşani – Bumbeşti – Jiu,una dintre cele mai importante investitii a

judetului Gorj,lucrari care au fost atacate in anul 2005.In acest sens a fost aprobat Planul de

Amenajare Interjudetean,in anul 2005, in vederea executarii lucrarii de interes national

‚”Amenajarea hidroenergetica a Raului Jiu pe sector Livezeni-Bumbesti

2.4. VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Padurile ca structura si vegetatie forestiera reflecta specificul formelor de relief pe care

sunt dezvoltate.

16

Page 17: Depozit de Deseuri Bumbesti

 In zona montana se remarca o anumita "etajare" pe altitudine a principalelor formatiuni

forestiere  si anume gorunete, fagete, amestecaturi de fag cu rasinoase, molidisuri, etajare mai

clara in muntii Parang si mai difuza in muntii Vilcan.

In zona dealurilor subcarpatice se intalnesc, cu o frecventa mai mare, gorunete pe

versantii insoriti si fagete pe versantii umbriti. In zona Bratcu se gasesc cativa arbori de Tisa care

sunt ocrotiti prin lege.

Starea generala fito-sanitara a padurilor se apreciaza ca buna, majoritatea arboretelor

fiind relativ sanatoase, cu toate ca au fost semnalate si unele atacuri ale daunatoarelor. Pe

ansamblul padurilor din teritoriul studiat, procesul de stabilire fiziologica a arborilor s-a

accentuat mai ales dupa 1995 afectand in prezent cca 20% din arbori:

- paduri din grupa I cu functiuni speciale de protectie a apelor, solului, climei si a

obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, monumente ale naturii si rezervatii.

- paduri din grupa a II-a cu functiuni de productie si protectie, in care se urmareste sa se

realizeze in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, ,

protectia factorilor de mediu.

Pe langa activitatile de baza, ce constau in efectuarea impaduririlor (cca 0.8ha anual),

cresterea, intretinerea si protectia padurii, organele silvice desfasoara si alte activitati de

productie cum ar fi: colectarea fructelor de padure, vanatul, precum si vanzarea masei lemnoase

(ajunsa la exploatare intr-un volum de 10-11mii mc anual).

In continuare, activitatea organelor silvice va trebui sa puna accent deosebit pe

dezvoltarea si valorificarea padurii ca element constitutiv al peisajului cu multiple functiuni, ca

protectie impotriva fortelor naturale cu rol distructiv şi protectia rezervelor de apa potabila.

Incepand cu luna ianuarie 2006 s-a instituit regimul de arie naturala protejata si   s-a

aprobat incadrarea in categoriile de management corespunzatoare parcul national Defileul Jiului 

in vederea conservarii diversitatii biologice. Astfel cu ocazia lucrarilor de amenajare a fondului

forestier, toate padurile incluse in parcul national se incadreaza in grupa I functionala, iar

17

Page 18: Depozit de Deseuri Bumbesti

padurile din zonele de conservare speciala se incadreaza in categoriile functionale

corespunzatoare tipului I functional, conform normelor tehnice in vigoare pentru amenajarea

padurilor).

2.5. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU.

O analiză a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indică o scădere a coeficientului general

de poluare în raport cu anul 1990, dar reducerile înregistrate sunt în cea mai mare măsură

rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care caracterizează în

ultimii ani industria românească.

Calitatea aerului

Atmosfera este cel mai important vector de propagarea poluanţilor, ale căror efecte asupra

componentelor mediului biotic şi abiotic se manifestă atât local, cât şi

la scară globală.

În prezent, calitatea factorilor de mediu este analizată de Inspectoratul de Protecţie a

Mediului Târgu-jiu, care a efectuat în cursul anului 2002 monitorizarea poluanţilor SO2, NO2,

NH3. Concentraţiile pentru poluanţii SO2, NO2, NH3 nu au depăşit pragurile critice.

Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de confort şi

sănătate a populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine

aerul.

Fig. 2.1. Morbiditatea prin bronşitã şi bronsiolitã acutã în principalele zone ale judeţului

Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci cand intensitatea

poluării este mai mare, acţiunea asupra organismelor este imediată. Cel mai frecvent însă,

acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă, determinând o acţiune cronică, de durată,

cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. Poluarea atmosferei produce în primul rând

afecţiuni la nivelul aparatului respirator.

Disfuncţionalităţi

18

Page 19: Depozit de Deseuri Bumbesti

lipsa instalaţiilor performante de filtrare la unităţile economice ce evacuează

direct în aer pulberi în suspensie şi sedimentabile;

mirosurile de la fermele de păsări din teritoriu, de la crescătoria de porci de lângă

localitatea Iezureni, de la combinatul de cauciuc regenerat, precum şi fumul rezultat din

autoaprinderea gunoaielor de la gropile de gunoi de pe teritoriul oraşului;

circulaţia auto reprezintă o puternică sursă de poluare, în special pe arterele de

transport în comun şi de tranzit.

Fig. 2.2. Morbiditatea prin pneumonie în principalele zone ale judeţului

Calitatea apei

Resursele de apa de suprafata ale orasului sunt constituite din reteaua hidrografica a

raului Jiu si a afluentilor acestuia.

Daca raul Jiu, prin poluarea pe care o suporta inainte de intrarea in judet are categoria a

III-a de calitate, ceilalti afluenti sunt de buna calitate si pot constitui surse de alimentare cu apa a

localitatilor, asa cum este acumularea de pe paraul Sadu.

Resursele de apa subterane sunt bogate in zona studiata, astfel ca intalnim o

hidrostructura complexa, de mari dimensiuni in care se dezvolta pe verticala o succesiune de

orizonturi acvifere.

In prezent, pentru orasul Bumbesti Jiu capacitatea rezervorului existent de compensare –

inmagazinare este de 2x500mc, iar distributia se face printr-o retea a carei lungime totala este de

26 km si care este montata pe o lungime de 13 km de strazi, iar pentru satele Curtisoara si

Lazaresti inmagazinarea se asigura de 2x 500 mc, cu o lungime de retele de 10km. Satul Tetila

este alimentat de la puturile care se afla in zona.

Prin instalatiile existente la sfarsitul anului 2008, debitul total de apa distribuit

consumatorilor a fost de 1457.5mc / zi, din care 1449.3mc / zi pentru uz casnic si 8.2mc / zi

pentru uz public, beneficiind 2391 apartamente, 1700 gospodarii individuale si 79 agenti

economici.

19

Page 20: Depozit de Deseuri Bumbesti

Canalizarea si epurarea apei uzate se face numai pentru o mica parte din populatia

orasului, deoarece reteaua de canalizare a apelor menajere si pluviale, rezolvata in sistem unitar

are o lungim totala ampla de 7.2km si este montata pe 13 km de strazi.S-au demarat procedurile

pentru executarea unei statii de epurare .

Agentul termic.   

Pentru gospodariile individuale  asigurarea caldurii necesare se face cu sobe cu

combustibili solizi sau cu gaze naturale prin centrale si convectoare de apartament fiind

desfiintat sietemul de incalzire centralizat.

Alimentarea cu gaze naturale priveste atat consumatorii industriali cat si consumatorii

casnici, orasul avand aprobata functionarea distribuirii de gaze.

Analiza situatiei din anul 1996 evidentia un  consum anual  de 12920 mii mc gaze

naturale din care 4415mii mc gaze naturale pentru populatie (atat pentru centrale termice, cat si

pentru gospodariile populatiei), numarul consumatorilor casnici crescand foarte mult pana in

prezent.

 Infrastructura rutiera si de transport.

Din punct de vedere al accesibilitatii, teritoriul orasului Bumbesti Jiu are o buna

accesibilitate atat de la centrul judetului (municipiul Targu Jiu), fata de care se afla la o distanta

de 18 km si de orasul Novaci, fata de care se afla la o distanta de 37 km.        

Reteaua de cai rutiere din oras, analizata in contextul legaturilor cu comunele invecinate

si cu legaturile de transport judetean, este formata din:

-DN 66 Targu Jiu – Petrosani;

-DJ 665 care face legatura cu orasul Novaci si cu zona de nord a judetului;

-DC 149 care face legatura cu comuna Schela;

-DC 2, 3, 3A care asigura legatura cu satele apartinatoare.

   Lungimea totala a strazilor din intravilan este de 55.11 km din care 13.235 km

reprezinta drumul national, 8.725 km drumul judetean si 33.15 km este reprezentat de strazile

propriu – zise din orasul Bumbesti Jiu (6.2 km) si de strazile rurale si drumurile locale

(26.95km). Caile de comunicatie reprezentate de caile ferate si caile rutiere au o densitate peste

media pe judet, fapt ce demonstreaza o data in plus gradul de dezvoltare al orasului.

Reteaua de cai ferate este reprezentata in primul rand de calea ferata normala ce

traverseaza orasul de la nord la sud si care face legatura intre Oltenia si Ardeal prin defileul

Jiului cu un circuit simplu, electrificat si cu o capacitate scazuta de transport.

20

Page 21: Depozit de Deseuri Bumbesti

Energia electrica.

Alimentarea cu energie electrica a localitatilor se asigura din sistemul energetic national

prin intermediul liniilor electrice a statiilor si posturilor de transformare (LEA 220 KVParoseni –

Targu Jiu, LEA 110KV Paroseni – Barsesti, LEA 110KV Paroseni – Barbatesti, respectiv

statiile electrice de transformare 110/20KV si posturile de transformare).

Este de mentionat faptul ca in orasul Bumbesti Jiu se afla un producator de energie

electrica prin centrala hidroelectrica de pe raul Sadu cu o putere instalata de 1.4 MW la care se

vor adauga in viitor centralele aferente complexului de lucrari hidroenergetice de pe raul Jiu.In

general se apreciaza ca problema alimentarii cu energie electrica este solutionata pentru

intravilanele localitatilor cu mici extinderi de retea de joasa tensiune necesare pentru satul Tetila.

Telecomunicatii.

Pe teritoriul orasului Bumbesti Jiu se afla importante instalatii de telecomunicatii care

deservesc nevoile locale, ale judetului si la nivelul intregii tari. Astfel pentru telefonia

interurbana teritoriul orasului este strabatut de cablul coaxial Targu Jiu – Petrosani si cablul cu

fibre optice pe directia Craiova – Targu Jiu – Caransebes.

Pentru nevoile orasului a fost montata o centrala telefonica digitala cu o capacitate de

1500 de posturi telefonice la care se adauga inca 500 suplimentare.

Din punctul de vedere al telefoniei mobile, teritoriul localitatii este acoperit de antenele a

patru companii (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp).

Constructii, terenuri.

Pe teritoriul orasului Bumbesti Jiu sunt 4327 locuinte repartizate astfel: in orasul

Bumbesti Jiu 3114, in satul Plesa 186, in satul Lazaresti 152,  in satul Tetila 481, in Curtisoara

394. Suprafata locuibila este de 114442mp. Suprafata bilantului teritorial administrativ

demonstreaza caracterul montan al orasului dupa cum urmeaza:

        Arabile 1580.ha (7.38%)

        Paduri 15512ha (72.48%)

        Pasuni 2053ha (9.59%)

        Fanete 826ha (3.86%)

        Vii 265ha (1.24%)

        Livezi 256ha (1.20%)

        Ape 236ha (1.1%)

        Drumuri 234ha (1.1%)

        Constructii 341ha (1.6%)

21

Page 22: Depozit de Deseuri Bumbesti

        Neproductiv 97ha (0.45%).

Din suprafata totala de 21402.40ha a teritoriului administrativ al orasului, terenul agricol

ocupa 4981.1ha (23.27%), iar intravilanul 1275.37 ha.

Potenţialul natural al solului şi subsolului teritoriului administrativ situează oraşul

Bumbeşti - Jiu  printre localităţile cu resurse naturale deosebite, fapt ce a determinat o activitate

economică diversă şi complexă.

 Potenţialul economic evidenţiază existenţa unor activităţi economice complexe în

domeniul industriei, agriculturii şi silviculturii care oferă oraşului Bumbeşti – Jiu un loc aparte în

contextul economic al judeţului.

Principala unitate industriala o reprezinta UM SADU – care are ca obiectiv fabricarea de

produse speciale pentru aparare si produse economice de larg consum. Istoria acestei unitati

infiintate in anul 1938 ca si etapele in care productia a cunoscut atat diversificari specifice

momentului dar si perioade de avant sau stagnare fac din acest important obiectiv pentru oras

principalul furnizor de locuri de munca pentru o zona care depaseste limita teritoriului

administrativ studiat.

 In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale

caror produse au cautare atat in judetul Gorj, cat si in afara acestuia la modernizare drumuri, cai

ferate, constructii industriale si civile, etc.

Mentionam ca in localitate se afla SC Suinprod SA Bumbesti Jiu, care are ca activitate

cresterea si ingrasarea porcilor, avand capital privat, unde lucreaza peste 100 angajati.

Precizam de asemenea ca in luna mai 2003 s-a infiintat SC Parc Industrial SRL Bumbesti

Jiu, la fosta  UM Sadu II, fiind sub tutela Consiliului Judetean Gorj.  Acest parc industrial are o

suprafata de 18,9ha, din care suprafata construita este de 40 % din total suprafata si are toate

utilitatile:retea de drumuri, cale ferata,  alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare, gaze

naturale, energie electrica, in concluzie o infrastructura foarte puternica.

In oras sunt in evidenta aproximativ 270 societati comerciale. De asemenea, exista 32

Asociatii Familiale si 111 activitati pe persoane fizice. Societatile comerciale cu activitate sunt

profilate pe productie industriala, semifabricate, prestari servici, comert (cea mai mare parte) ,

produse alimentare, etc.

Exista si capacitati nepuse in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare

aferenta la Parcul industrial Bumbesti Jiu (Sadu II) .

In localitate activeaza si Serviciul public de gospodarie comunala care se preocupa de

gospodarirea orasului. Lucrarile de investitii pentru constructia hidrocentralelor de pe raul Jiu

vor incadra un numar de 1500 angajati.

22

Page 23: Depozit de Deseuri Bumbesti

Solul.

În afara pulberilor sedimentabile şi a funinginei emise de unele unităţi economice,

calitatea solului este afectată de depozitările necontrolate de reziduri menajere şi industriale cu

arie mare de răspândire pe teritoriul oraşului, datorate cu precădere unor SRL-uri care nu au

abonamente la serviciile de salubritate şi fermei de păsări SC INSTANT SRL, care depozitează

dejecţii pe sol.

Groapa de gunoi a oraşului, neamenajată corespunzător şi neîmprejmuită, degradează

solul pe o zonă mare. În afara suprafetei de 1,05 ha teren destinat iniţial depozitării deşeurilor

urbane în present se constată depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de-a lungul drumului de

acces la depozit pe o suprafaţă aproximată la 0,5 ha

În zona Bârseşti, ca urmare a activităţii desfăşurate de SC LAFARGE – ROMCIM SA şi

SC FIBROCIM SA, solul prezintă un caracter alcalin. În comparaţie cu anii precedenţi, în anul

2002 se observă o tendinţă de scădere a alcalinităţii solului spre valori normale.

În zona Târgu-jiu se observă o uşoară alcalinitate a solului, un conţinut ridicat de mangan

şi se înregistrează valori mari ale indicatorilor azotaţi şi amoniu.

Spaţii verzi

Zonele verzi ale oraşului (ecologice, agrementrecreative, complementare) constituie un

domeniu în care rezolvările urbanistice privind suprafaţa şi distribuţia vegetaţiei în intravilan

sunt determinante pentru confortul cetăţenilor.

Potenţialul natural al solului şi subsolului teritoriului administrativ situează oraşul

Bumbeşti - Jiu  printre localităţile cu resurse naturale deosebite, fapt ce a determinat o activitate

economică diversă şi complexă.

 Potenţialul economic evidenţiază existenţa unor activităţi economice complexe în

domeniul industriei, agriculturii şi silviculturii care oferă oraşului Bumbeşti – Jiu un loc aparte în

contextul economic al judeţului.

Principala unitate industriala o reprezinta UM SADU – care are ca obiectiv fabricarea de

produse speciale pentru aparare si produse economice de larg consum. Istoria acestei unitati

infiintate in anul 1938 ca si etapele in care productia a cunoscut atat diversificari specifice

momentului dar si perioade de avant sau stagnare fac din acest important obiectiv pentru oras

principalul furnizor de locuri de munca pentru o zona care depaseste limita teritoriului

administrativ studiat.

23

Page 24: Depozit de Deseuri Bumbesti

  In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale

caror produse au cautare atat in judetul Gorj, cat si in afara acestuia la modernizare drumuri, cai

ferate, constructii industriale si civile, etc.

Mentionam ca in localitate se afla SC Suinprod SA Bumbesti Jiu, care are ca activitate

cresterea si ingrasarea porcilor, avand capital privat, unde lucreaza peste 100 angajati.

Precizam de asemenea ca in luna mai 2003 s-a infiintat SC Parc Industrial SRL Bumbesti

Jiu, la fosta  UM Sadu II, fiind sub tutela Consiliului Judetean Gorj.  Acest parc industrial are o

suprafata de 18,9ha, din care suprafata construita este de 40 % din total suprafata si are toate

utilitatile:retea de drumuri, cale ferata,  alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare, gaze

naturale, energie electrica, in concluzie o infrastructura foarte puternica.

In oras sunt in evidenta aproximativ 270 societati comerciale. De asemenea, exista 32

Asociatii Familiale si 111 activitati pe persoane fizice. Societatile comerciale cu activitate sunt

profilate pe productie industriala, semifabricate, prestari servici, comert (cea mai mare parte) ,

produse alimentare, etc.

Exista si capacitati nepuse in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare

aferenta la Parcul industrial Bumbesti Jiu (Sadu II) .

In localitate activeaza si Serviciul public de gospodarie comunala care se preocupa de

gospodarirea orasului. Lucrarile de investitii pentru constructia hidrocentralelor de pe raul Jiu

vor incadra un numar de 1500 angajati.

   

Turismul:

Teritoriul administrativ al orasului Bumbesti Jiu, se inscrie in arealul turistic montan si

detine un valoros potential turistic caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate

componentele sale dar si prin importante atractii turistice antropice. La aceasta se adauga

pastrarea unor vechi ocupatii si mestesuguri, a unor frumoase datini si obiceiuri populare.

Zona aceasta cuprinde o concentrare deosebita de obiective turitice, atat in aria montana

cat si in cea deluroaa si depresionara subcarpatica ce se impune prin:

-aspecte peisagistice de mare densitate si frumusete in care defileul Jiului este de o

deosebita frumusete;

-versantii sudici ai muntilor au mari disponibilitati pentru realizarea amenajarilor necesare

practicarii sportului de iarna la altitudini de 1450 – 1500m;

-areale forestiere extinse in zona montana ca locuri ideale pentru recreere si odihna;

-important fond cinegetic;

-muzeul de arhitectura populara de la Curtisoara;

-manastirea Lainici si alte biserici de lemn cu valoare de monumente;

24

Page 25: Depozit de Deseuri Bumbesti

Deoarece accesul in zona se asigura pe drumul national DN 67 si prin alte drumuri

modernizate se apreciaza ca se poate practica un turism complex, montan, sporturi de iarna,

rafting, alpinism, pescuit sportiv si vanatoare, turism cultural.

Structurile turistice de primire sunt reduse ca grad de confort si numar de locuri

inregistrandu-se ca structuri organizate complexul Lainici, motel Castrul Roman si motel Visina.

In acelasi timp prin Decizia Delegatiei Permanente a Consiliului Judetean Gorj, nr.

82/1994 s-au stabilit zone si monumente ala naturii din judetul Gorj, conform caruia, pentru

orasul  Bumbesti Jiu sunt nominalizate urmatoarele zone care au un regim de protectie speciala

stabilita prin actele normative in vigoare:

a)Rezervatii forestiere:

-Padurea Chitu – Bratcu pentru padurea de conifere.

-Padurea Gornacel- satul Plesa – pentru pinul silvestru.

b)Rezervatii geologice:

-Piatra "Sfinxul Lainicilor".

-Stancile de la Rafaila. 

Calitatea vegetaţiei este afectată atât de poluare, cât şi de dezinteresul unor membri ai

comunităţii, ceea ce impune o schimbare radicală de optică în relaţia dintre administraţia locală

şi agenţii economici poluanţi, precum şi în strategia de planificare urbană.

Disfuncţionalităţi

Lipsa unor perdele verzi de protecţie între sursele de poluare şi zonele de locuit; dotarea

spaţiilor verzi sub necesar, mobilierul urban fiind insufficient .Deficitul foarte mare al spaţiilor

verzi publice: squaruri, grădini şi parcuri, având în vedere faptul că suprafaţa acestora pe locuitor

este de 4,2 mp/loc, faţă de un necesar de 8- 12 mp/loc pentru localităţile cu până la 100.000

locuitori

25

Page 26: Depozit de Deseuri Bumbesti

CAPITOLUL 3.

PROIECTAREA RAMPEI ECOLOGICE DE DEŞEURI BUMBESTI JIU

3.1. PREZENTARE

Depozitul de deşeuri este amenajat la cca. 7km de municipiul Târgu Jiu – zona

Bumbesti-Jiu şi are capacitatea totală de 500000 mc.

In prima etapã numărul de locuitori beneficiari este de cca.35000 de locuitori din

municipiul Bumbesti Jiu si localitatile Curtisoara ,Lazaresti,Plesa si Tetila.

Suprafaţa totalã a depozitului este de 500000 mp şi va fi împãrţit în 2 compartimente ce

vor avea urmãtoarele caracteristici:

Compartimentul 1(C1) suprafaţa -27.000mp,înălţime-15m;10ani-timp de

funcţionare;

Compartimentul 2(C2) suprafaţa -20.500 mp, înălţime- 13m; 10ani-timp de

funcţionare;

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă colinară situată la sud, sud – est

de localitatea Curtisoara la o cotă superioară Jiului cu 50 m. Depozitulde deşeuri Bumbesti-Jiu

este amplasat în fosta microcarierei Curtisoara din care a fost extras cărbune.Din punct de

vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar având formaţiunii sedimentare în

fundament.Înălţimile absolute ale acestor dealuri variază dela 600 m în zona albiei minore a

râului Jiu, până la 950 m la contactul cu Cristalinul.Amplasamentul pe care se găseşte depozitul

de deşeuri Bumbesti-Jiu are o suprafaţă de 500000 mp,din care:

– terenul ocupat de groapă =47.500 mp CF 74 Curtisoara nr. topo (961- 968)/1

– terenul ocupat de drumuri =2500 mp CF 74 Curtisoara nr. topo (961- 968)/2

– zona situată în partea de est a gropii, este expropriată de la alţi proprietari şi face parte

din alte CF-uri.

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 250 m lăţime şi 200 m

lungime, dispus sub forma unei trepte cu înălţimea de 15-20 m. Din înălţimea treptei numai 7m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului în partea nordică, iar în cea sudică acesta se

află la nivelul terenului.

26

Page 27: Depozit de Deseuri Bumbesti

În anul 1976 acest teren a trecut în administrarea Consiliului Local Bumbesti-

Jiu.Principalul curs de apă din zonă este un afluent de dreapta a Jiului de Vest, care are o

lungime de peste 3000 m. Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă, iar prin amplasarea

acestuia în excavaţia microcarierei se reduce impactul negativ asupra peisajului, rezultat în urma

execuţiei acestei lucrări.

Fig. 3.1. Localizarea oraşului Bumbesti-Jiu

Fig. 3.2 Vedere de ansamblu a depozitului de deşeuri menajere Bumbesti-Jiu

27

Page 28: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig. 3.3. Acumulare de apă în zona activă a depozitului de deşeuri Bumbesti-Jiu

Astfel, durata de funcţionare a întregului depozit va fi de 25 de ani. Dupã închidere, în

funcţie de stabilitate, depozitul va fi monitorizat minimum 20 de ani.

Lucrãrile de construcţie realizate în depozitul de deşeuri sunt prezentate în tabelul

urmãtor:

OBIECT 1. INCINTA DE DEPOZITARE A

DEŞEURILOR

TERASAMENTE ETANŞARE

DRENAJ

OBIECT 2. ARIA DE SERVICII

SEDIU ADMINISTRATIVPLATFORMĂ ELECTRONICĂ DE CÂNTĂRIRE

ŞI CABINĂ POARTĂPARCARE PENTRU MAŞIN ŞI UTILAJE

ALEI DE ACCESSTAŢIE CARBURANŢIBAZIN SPĂLARE ROŢI

REZERVOR APĂREMIZĂ PENTRU UTILAJE

OBIECT 3. LUCRĂRI PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI

BAZIN COLECTOR PENTRU LEVIGATBAZIN COLECTOR PENTRU APA TRATATĂ

(PERMEAT)BAZINE APĂ PLUVIALĂ

STAŢIE PENTRU TRATAREA LEVIGATULUIFOSĂ VIDANJABILĂ PENTRU APA MENAJERĂ

ÎMPREJMUIREFORAJE DE OBSERVAŢIE LIZIERĂ DE PROTECŢIE

CANALE DE GARDĂ ŞI REPROFILARE CANALE EXISTENTE

Conform HG 349/2005, art.4, alin. B depozitul este încadrat în depozit de deşeuri

nepericuloase, deşeurile admise la depozitare conform HG 349 art. 7(2) fiind:

28

Page 29: Depozit de Deseuri Bumbesti

a) deşeuri municipale;

b) deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a

deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase;

c) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care

la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile

relevante de acceptare; aceste deşeuri periculoase se depozitează în celule separate.

3.2. NIVELAREA ŞI CALCULUL VOLUMULUI DE TERASAMENTE.

Conform axelor de coordonate xOy, în prealabil, nivelarea se va face numai pe direcţia

ox. Dupã ce aceste lucrãri vor fi încheiate, pe direcţia oy se va realiza o nivelare în coame, pentru

a favoriza scurgerea lixiviatului spre drenurile absorbante. Coamele vor avea o pantã de 3%. Ca

şi metodã de calcul se va aplica metoda poliedrelor Marin Rãdulescu

La calculul nivelării în plan înclinat problema fundamentă o constituie determinarea

pantei optime de nivelare.

Calculul pantei s-a efectuat utilizând următoarele relaţii:

Ix =

Iy =

în care:

Ix, Iy – pante optime de nivelare în planul înclinat pe direcţia axelor X şi Y;

n – numărul punctelor sau numărul liniilor;

m - numărul punctelor sau numărul coloanelor;

l – latura caroului;

+h – diferenţa pozitivă dintre cota terenului şi cota centroidului fâşiei:

+h = ZT – ZC.

Etapa I. Determinarea pantelor optime de nivelare pe direcţiile X şi Y.

Pantele sunt determinate cu metoda poliedrelor M. Rădulescu.

Ix=0.5% si Iy=1.0%

Etapa a II-a. Determinarea diferenţei de nivel proiectate

ΔZPRx = Ix·l

ΔZPRy = Iy·l – pentru direcţiile care au număr de puncte fără soţ.

Pentru direcţiile care au număr de puncte cu soţ va trebui să se calculeze şi:

29

Page 30: Depozit de Deseuri Bumbesti

Etapa a III-a. Calculul cotelor proiectate în plan înclinat.

Se observă în figura de mai sus

că în centrul de greutate al

suprafeţei este reprezentată cota

centroidului Zc,= 227.95. Această

cotă se obţine atât pe direcţia X, cât şi

pe direcţia Y cu formula mediei

aritmetice a cotelor fiecărei direcţii şi

va rezulta aceeaşi cotă pe ambele direcţii. Cota centroidului reprezintă cota proiectată a centrului

de greutate al suprafeţei nivelate şi este cota de la care se va pleca în calcularea cotelor

proiectate. Pentru calcularea cotelor proiectate trebuie să se facă precizarea că terenul are o

evoluţie generală pe direcţia X şi Y.

Calculul cotelor proiectate porneşte de la Zc, din care, pe direcţia x se vor calcula

consecutiv cotele proiectate a punctelor 43, 53, 63, 73, 74, 64, 54, 44, şi se vor închide în Zc sau

43 cu formulele:

pe direcţia X:

1 2 3 4 5 6 7

1

1

21 31 41 51 61 71

1

2

22 32 42 52 62 72

1

3

23 33 43 53 63 73

1

4

24 34 44 54 64 74

1

5

25 35 45 55 65 75

1

6

26 56 46 56 66 76

30

yx

Page 31: Depozit de Deseuri Bumbesti

Celelalte cote proiectate se vor calcula după aceeaşi metodologie. Cotele proiectate sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1 Calculul cotelor proiectate

Nr.punct Nr.punct Nr.punct

Nr.punct

43 317.45 72 314.45 7 315.17 76 314.4553 316.45 62 315.45 6 313.10 66 315.4563 315.45 52 316.45 5 311.72 56 316.4573 314.45 42 317.45 4 310.10 46 317.45

74 314.45 32 318.45 3 310.23 36 318.4564 315.45 22 319.45 2 310.62 26 319.4554 316.45 12 320.45 1 312.75 16 320.4544 317.45 11 316.62 15 320.45 17 320.4534 318.45 21 318.45 25 319.45 27 319.4524 319.45 31 317.45 35 318.45 37 318.4514 320.45 41 316.45 45 317.45 47 317.4513 320.45 51 315.45 55 316.45 57 316.4523 319.45 61 314.45 65 315.45 67 315.4533 318.45 71 313.45 75 314.45 77 314.45

Aplicând această metodologie se vor obţine cotele proiectate pentru nivelarea suprafeţei

în plan înclinat pe ambele direcţii.

Etapa a IV-a. Calculul înălţimilor de umplutură şi adâncimilor de săpătură.

±ΔZUS = ZT - ZPR

umplutură U: -ΔZUS = Z3 – Z3PR,

săpătură S: +ΔZUS = Z32 – Z32PR.

Etapa aV-a. Calculul sumelor înălţimilor de umplutură şi adâncimilor de săpătură

Σ(-ΔZU) ≡ Σ(+ΔZS).

În principiu, nivelarea terenului în plan înclinat este terminată din punct de vedere

teoretic. Dar, în momentul executării nivelării, zona de umplutură va avea pământul afânat, iar în

zona de săpătură, pământul va fi tasat. Pentru evitarea acestor influenţe se va calcula cota de

execuţie ZEX.

Etapa a VI-a. Calculul cotei de execuţie (ZEX)

ZEX = ZPR ± (20-30%)ΔZUS

Procentul de 20-30% din ΔZUS a fost obţinută din studii pedologice privind textura şi

structura diferitelor tipuri de sol.

Etapa a VII-a. Calculul înălţimii de umplutură–execuţie şi adâncimii de săpătură-

execuţie

±ZUSex = ZT – ZEX.

31

Page 32: Depozit de Deseuri Bumbesti

Etapa a VIII-a. Calculul sumelor înălţimilor de umplutură – execuţie şi adâncimilor

de săpătură – execuţie.

Etapa a IX-a. Calculul volumului de pământ de umplutură şi săpătură

Odată cu încheierea etapei a IX-a se obţin toţi indicii de nivelare a suprafeţei: cotele

proiectate, înălţimile de umplutură, adâncimile de săpătură, cotele de execuţie, înălţimile de

umplutură de execuţie, adâncimile de săpătură de execuţie, volumul de umplutură – săpătură pe

întreaga suprafaţă şi specific la hectar.

Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 3.2.

32

Page 33: Depozit de Deseuri Bumbesti

Tabel 3.2. Calculul pantelor de nivelare şi a volumelor de terasamenteNr.

punct Zt Zpr -ΔZUS +ΔZUS ZEX ±ZUSex

Nr.punct Zt Zpr -ΔZUS +ΔZUS ZEX ±ZUSex

1 314.29 312,31 1.9875 0 320.1125 1.9875 14 321.1 320.45 0.4125 0 320.5875 0.41252 313.4 310.62 2.2125 0 319.1875 2.2125 24 320.2 219.45 0.5625 0 319.6375 0.56253 311 310.23 1.9125 0 318.0875 1.9125 34 319.8 318.45 1.0125 0 318.7875 1.01254 312.4 310,10 2.2125 0 317.1875 2.2125 44 318.1 317.45 0.4875 0 317.6125 0.48755 313 311.72 2.7125 0 315.2875 2.7125 54 316.6 316.45 0.1125 0 316.4875 0.11256 316.7 313.10 3.9875 0 313.7125 3.9875 64 314 315.45 0 1.0875 315.0875 -1.08757 312.4 315.17 3.6125 0 312.7875 3.6125 74 312.8 314.45 0 0.1875 312.9875 -0.187511 311.8 319.45 1.7625 0 320.0375 1.7625 15 320.8 320.45 0.4375 0 320.3625 0.437521 322.2 318.45 2.0625 0 319.1375 2.0625 25 319.8 313.45 4.7625 0 315.0375 4.762531 319.8 317.45 2.5125 0 318.2875 2.5125 35 318.1 319.45 0 1.0125 319.1125 -1.012541 318.2 316.45 2.0625 0 317.1375 2.0625 45 317.5 312.45 3.7875 0 313.7125 3.787551 314.8 315.45 1.7625 0 316.0375 1.7625 55 314.8 318.45 0 2.5875 317.3875 -2.587561 316.1 314.45 2.2875 0 313.8125 2.2875 65 313.6 311.45 1.6125 0 311.9875 1.612571 315.1 313.45 2.5375 0 312.5625 2.5375 75 312.5 317.45 0 2.8125 315.3125 -2.812512 311.4 320.45 0.7125 0 320.6875 0.7125 16 320.1 320.45 0.2125 0 319.8875 0.212522 320.7 319.45 0.9375 0 319.7625 0.9375 26 319 319.45 0 0.2125 319.2125 -0.212532 319 318.45 1.1625 0 318.8375 1.1625 36 318.5 318.45 0.0375 0 318.4625 0.037542 318.2 317.45 1.3125 0 317.8875 1.3125 46 317 317.45 0 0.1375 317.1375 -0.137552 317.4 316.45 1.4625 0 316.9375 1.4625 56 315 316.45 0 1.0875 316.0875 -1.087562 318.4 315.45 3.1125 0 314.2875 3.1125 66 314 315.45 0 1.1375 315.1375 -1.137572 315.2 314.45 1.0375 0 313.1625 1.0375 76 313.1 314.45 0.1875 0 312.9125 0.187513 311.59 320.45 0.4125 0 320.5875 0.4125 17 3119.5 320.45 0 0.1625 319.6625 -0.162523 319.5 319.23 0.0375 0 319.4625 0.0375 27 318.6 319.45 0 0.4375 319.0375 -0.437533 318.66 318.48 0.1875 0 318.5125 0.1875 37 318.1 318.45 0 0.2625 318.3625 -0.262543 317.79 317.45 0.2625 0 317.5375 0.2625 47 316.3 317.45 0 1.0375 317.3375 -1.037553 316.3 316.15 0.15 0.1125 316.4125 -0.2625 57 315.8 316.45 0 0.4875 316.2875 -0.487563 313.1 313.1 0 0.6875 314.7875 -0.6875 67 314.9 315.45 0 0.4625 315.3625 -0.462573 314 314 0 0.1875 313.1875 -0.1875 77 313.8 314.45 0.7625 0 313.0375 0.7625

33

Page 34: Depozit de Deseuri Bumbesti

3.3. CALCULUL VOLUMULUI DE TERASAMENTE

Pentru stabilirea cantităţii de lucrări, respectiv a volumelor de terasamente s-au

determinat elementele geometrice în secţiuni longitudinale şi transversale şi s-au trecut în

tabelele următoare volumele de terasamente pe tipuri de lucrări.

Tabel. 3.3. Calculul profilului longitudinal al digului de împrejmuire al depozitului de deşeuri

Nr.

pu

nct

Cot

a te

ren

Cot

a p

roie

ctat

ă

Dis

tan

ţã

par

ţial

ã(m

)

Dis

tan

ţã

cum

ula

(m)

Dif

eren

ţã

niv

el

pan

tã.

H (m)

1 316.8 314 0 02 316,6 313.8 10 10 0.009 0.253 316.4 313.6 40 50 0.009 1.24 316 313 10 60 0.01 1.35 315 312.8 60 120 0.01 9.26 314 311.8 30 150 0.02 27 313 311.5 25 175 0.00 3.18 312.8 311.3 10 185 0.11 1.659 311.7 310.2 20 205 0 0.7510 311.5 309.8 15 220 0 0.4511 311.3 309.5 25 245 0 0.6512 311 309.3 40 285 0 0.9513 311 309.2 90 375 0 0.3514 312 310 30 405 0 0.3515 312.7 310.2 10 415 0 1.4516 313 310,3 40 455 0 2.3517 313.5 310.2 10 465 0 2.85

Depozitul de deşeuri va fi împrejmuit de digul perimetral în partea de nord, est şi sud, în

partea vesticã aflându-se un taluz natural.

Caracteristicile digului perimetral:

pentru ca pozarea geomembranei pe taluz sã fie posibilã, panta interioarã a fost

aleasã de 1:4;

panta exterioarã va fi de 1:1.5

înãlţimea maximã a digului va fi de 6m;

lãţimea la coronament este b=5m;

lungimea totalã a digului este de 1011m;

digul este realizat din argilã bine compactatã.

Tabel. 3.4. Calculul profilului transversal

34

Page 35: Depozit de Deseuri Bumbesti

Nr.

pu

nct

Cot

a te

ren

Cot

a p

roie

ctat

ă

Dis

tan

ţã

par

ţial

ã(m

)

Dis

tan

ţã

cum

ula

(m)

Dif

eren

ţã

niv

el

pan

tã.

H (m)

V(

)

1 318,5 316,5 0 0.352 318,2 316,2 20 20 0.02 0.35 17.5

3 318 314,5 30 50 0.02 0.35 17.54 317 313,5 40 90 0.02 0.05 105 316 312,5 50 140 0.02 1.65 42.56 316 312,5 40 190 0.02 1.65 82.57 316 312,5 30 220 0.02 1.95 117

Tabel. 3.5.Calculul volumului de terasamente

Nr.

pu

nct

Cot

a te

ren

Cot

a p

roie

ctat

ă

Cot

a fu

nd

tr

anşe

e

Cot

a ax

d

ren

Dis

tan

ţã

par

ţial

ã(m

)

Dis

tan

ţã

cum

ula

(m)

Dif

eren

ţa

niv

el (

m)

Sec

ţiu

ne

(mp

)

Vol

um

p

arţi

al

(mc)

Vol

um

cu

mu

lat

(mc)

1 315,3

319 315.275 315.4 0 0 1.5 0 0

2 315,5

319 315.275 315.4 50 50 1.5 0.6 30 30

3 315,8

319 315.275 315.4 50 100 1.5 0.6 30 60

4 316 319 316.275 316.4 50 150 1.5 0.6 30 905 317 319 317.275 317.4 50 200 1.5 0.6 30 1206 318 319 318.275 318.4 50 250 1.5 0.6 30 150

3.4. Verificarea stabilititatii taluzului prin metoda fasiilor –Metoda Fellenius

Complexitatea fenomenelor naturale de instabilitate a masivelor de pãmânt, existentã

practic a diferite tipuri de cedãri de teren, pe zone cu întinderi diferite necesitã o sistematizare a

acestor fenomene, a cauzelor şi factorilor determinanţi pentru a se putea realiza o cuantificare a

gradului de risc pe care îl implicã.

Apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de instabilitate sunt asociate cu elemente

caracteristice. Astfel, primul semn al unei alunecãri iminente îl constituie fisurile ce apar la

partea superioarã a taluzului sau versantului, perpendicular pe direcţia de mişcare. Aceste fisuri

se pot umple treptat cu apa, care se infiltreazã în pãmânt, slãbindu-i rezistenţa şi mãrindu-i

greutatea. Se mai pot observa şi fisuri înclinate de forfecare pe ambele laturi ale masei în

mişcare ca şi o uşoarã refulare la piciorul pantei.

Alunecãrile de teren sunt o urmare a perturbãrii stãrii de echilibru dinamic în care se aflã

versanţii, echilibru menţinut, pe de o parte de acţiunea factorilor de mediu (forţe active), iar pe

35

Page 36: Depozit de Deseuri Bumbesti

de altã parte, de opoziţia masivului la aceastã acţiune (forţe rezistive). Echilibrul între forţele

active şi cele rezistive asigurã versantului o stare de repaus sau de mişcare uniformã. Dacã

forţele active le depãşesc pe cele rezistive, mişcarea versantului devine acceleratã, pânã la

atingerea unei noi stãri de echilibru relativ.

Conform unei clasificãri generale, se pot întâlni urmãtoarele tipuri mari de alunecãri:

1. Prãbuşirile de maluri se produc în cazul maselor de pãmânt sau rocã, unde nu

este formatã o suprafaţã de alunecare, iar cedarea are loc datoritã eroziunii la baza taluzului sau

versantului.

2. Alunecãrile rotaţionale, care pot fi:

Alunecãrile rotaţionale simple – La partea superioarã direcţia suprafeţei de alunecare

este foarte înclinatã, practic verticalã, iar la baza de multe ori ia naştere o zonã de curgeri lente.

Alunecãrile multiple rotaţionale – Sunt provocate iniţial de o alunecare localã Datoritã

naturii specifice a pãmântului, la scurt timp dupã declanşarea alunecãrii, materialul remaniat îşi

micşoreazã mult consistenţa, transformandu-se uneori într-un fluid vâscos, care începe sã curgã.

Alunecãrile rotaţionale successive – Sunt caracterizate de un numãr de alunecãri

rotaţionale de suprafaţã. Ele se declanşeazã în zona de bazã şi se extind spre partea superioarã a

versantului.

3. Alunecãrile de translaţie se produc de-a lungul unor stratificaţii aproximativ

paralele cu suprafaţa terenului, astfel încât mişcarea masei alunecãtoare este predominant de

translaţie Acestea se împart în cãderi de blocuri, alunecãri de translaţie simple, alunecãri de

translaţie multiple şi alunecãri cu extinderi laterale.

4. Curgerile reprezintã un tip de alunecare a cãrei caracteristicã stã în faptul cã

materialul cedeazã pe masurã ce se deplaseazã în jos pe versant, curgând ca un fluid vâscos. In

funcţie de viteza mişcãrii şi de caracteristicile materialului se pot deosebi curenţii de pãmânt de

noroi, de grohotiş sau alunecãrile curgãtoare.

In cazul unui taluz de formã cunoscutã, a cãrui stabilitate urmeazã sã fie verificatã, se

considerã o suprafaţã posibilã de alunecare definitã prin arcul de cerc cu centrul în punctul O şi

care trece prin piciorul taluzului. Masa de pãmânt care alunecã se împarte în fâşii prin linii

verticale. Fie o fãşie oarecare i. Dacã se considerã cã forţele normale şi tangenţiale care

acţioneazã asupra forţelor laterale ale fâşiei sunt în echilibru (ceea ce este echivalent cu a admite

cã fiecare fâşie acţioneazã independent de celelalte) , rezultã cã asupra fâşiei acţioneazã

greutatea G, care trebuie echilibratã de forţele care se dezvoltã pe suprafaţa de cedare ΔA

36

Page 37: Depozit de Deseuri Bumbesti

aferentã fâsiei. Suprafaţa aferentã unei fâşii este egalã cu: ΔA= ·1, în care reprezintã

lungimea arcului de cerc aferent fâşiei i.

Calculul se efectueazã pentru o lungime de taluz egalã cu unitatea:

Forţele (+), care tind sã producã alunecarea sunt componente dupã direcţia tangentei

greutãţilor ale fâşiilor aflate la dreapta verticalei care trece prin centrul suprafeţei circulare.

În mod convenţional s-au notat cu (+) unghiurile α de la dreapta verticalei, cu (-) cele aflate la

stânga; semnul (-) nu afecteazã însã valoarea funcţiei trigonometrice.

Forţelor (+) care tind sã provoace alunecarea li se opun:

Forţele de frecare, ;

Forţele de coeziune, ;

Componentele (-) ale greutãţilor fâşiilor aflate la stânga verticalei, duse prin

centrul fâşiei.

Factorul de stabilitate (coeficientul de siguranţã) se exprimã ca raportul între momentul,

faţã de centrul O, dat de forţele (-), şi care se opun alunecãrii, numit moment de

stabilitate , şi momentul dat de forţele care tind sã provoace alunecarea, numit moment de

rãsturnare , astfel:

La calculul greutãţii unei fâşii i trebuie sã se ţinã seama de greutãţile volumice γ ale

diferitelor straturi pe care le strãbate fâşia; în cazul taluzului din proiect este un singur strat de

pãmânt, din argilã prãfoasã, greutatea volumicã având valoarea γ=18.5 kgf/mc.

Coeficientrul de siguranţã admisibil se ia egal cu 1,3…1,5 în funcţie de importanţa

construcţiei.

Se cere îndeplinitã condiţia:

37

Page 38: Depozit de Deseuri Bumbesti

Trebuie sã se verifice dacã pentru orice suprafaţã care trece prin piciorul taluzului,

inegalitatea de mai sus este satisfãcutã, deoarece poziţia centrului O a fost arbitrarã. Ar trebui

deci efectuate încercãri luând şi alte centre pentru a verifica aceastã relaţie.

Pentru a reduce numãrul de încercãri se poate folosi urmãtoarea metodã aproximativã: se

considerã cã centrele suprafeţelor circulare de alunecare cele mai periculoase, deci susceptibile

de a duce la coeficientii de siguranţã cei mai mici, se gãsesc situate pe o dreaptã definitã prin

punctele şi , dreapta lui Fellenius, ale cãror poziţii în planul considerat se stabilesc

astfel:

1. punctul se gãseşte pe dreapta de cota –H, la distanţa de 4,5·H spre amonte de

proiecţia B pe aceastã dreaptã a piciorului aval B al digului;

2. punctul se aflã la intersecţia segmentelor B si A, care fac unghiurile

β1 cu taluzul şi respectiv β2 cu orizontala.

Tabel 3.6. Valorile β1 si β2 în funcţie de înclinarea taluzului

1

:m

1

:1

1

:1,5

1

:2

1

:3

1

:5

β4

5o

3

3o41'

2

6o34'

1

8o25'

1

1o19'

β

1

2

8o

2

6o

2

5o

2

5o

2

5o

β

2

3

7o

3

5o

3

5o

3

5o

3

7o

Coeficientul de siguranţã aferent fiecãrui centru se calculeazã cu metoda fâşiilor şi se

reprezintã la o scarã convenabilã, luând dreapta ca axã de referinţã. Se construieşte

curba de variaţie a coeficienţilor de siguranţã.

Tangenta la curbã, paralelã cu , defineşte . Dacã > , taluzul este

stabil, iar verificarea se considerã încheiatã. Dacã < , urmeazã a se adopta mãsuri

pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de stabilitate ale taluzului.

Modificarea condiţiilor de stabilitate ale taluzului se produce atunci când o suprasarcinã

aplicatã la partea superioarã (fig. 3.4.a) sau o decapare la bazã ( fig.3.4.b) înrãutãţesc condiţiile

de stabilitate, determinând majoritatea forţelor ce tind sã provoace alunecarea şi diminuarea

38

Page 39: Depozit de Deseuri Bumbesti

celor care se opun alunecãrii. Dimpotrivã, o decapare la partea superioarã ( fig.3.4.c) sau o

supraîncãrcare la picior sub forma unei contrabanchete (fig. 3.4.d) contribuie la sporirea lui .

La verificarea stabilitãţii unui taluz se calculeazã factorul de stabilitate pentru cel puţin

trei cercuri de alunecare pentru a putea trasa curba de variaţie a coeficientului de siguranţã a

factorului de stabilitate, curbã care trebuie sã aibã un minim. Se considerã un cerc de alunecare,

cu raza R, fig.3.4.

Fig.3.4. Lucrãri care modificã condiţiile de stabilitate

Caracteristicile geotehnice sunt:

Coeficientul de coeziune: c=45kPA;

Greutatea volumetricã: γ=18.5 kN/mc;

Unghiul de frecare interioarã: φ=17°.

Calculul factorului de stabilitate se realizeazã pentru taluzul cu panta 1:1.5, înãlţime 7m,

lãţimea la coronament de 5 m şi lãţimea fâşiei L=2m, conform tabelului 3.4.1.a. Pentru a gãsi

valoarea minimã a factorului de stabilitate se mai aleg douã centre de alunecare ( O2 şi O3)

pentru care se face acelaşi calcul ca pentru cercul 1 (tabelul 3.4.1.b şi tabelul 3.4.1.c.) şi se

determina factorul de stabilitate şi .

Tabelul 3.5. Calculul pentru verificarea stabilitãţii taluzului-Metoda Fellenius

Nr.fasie

L(m)

H(m)

γ(kN/mc)

α Cosα sinα tgφ C kPa G(N)

N(N)

T(N) (m)

C(N)

1 1.5 0.4 18.5 2 0.999 0.0349 0.306 45 11.1 3.393 0.387 1.5 67.52 2 1.6 18.5 10 0.985 0.174 0.306 45 59.2 17.843 10.301 2.1 94.53 2 2.2 18.5 18 0.951 0.309 0.306 45 81.4 23.688 25.153 2.2 994 2 2.6 18.5 26 0.898 0.438 0.306 45 96.2 26.435 42.136 2.3 103.55 2 2.8 18.5 37 0.799 0.602 0.306 45 103.6 25.330 62.367 2.6 117

39

Page 40: Depozit de Deseuri Bumbesti

6 2 2.6 18.5 48 0.669 0.743 0.306 45 96.2 19.693 71.477 3.2 1447 1 0.1 18.5 60 0.5 0.866 0.306 45 1.85 0.283 1.602 1.8 81

SUMA 116.665213.422 706.5

Tabelul 3.6. Calculul pentru verificarea stabilitãţii taluzului- Metoda Fellenius

Nr.fasie

L(m)

H(m)

γ(kN/mc)

α Cosα sinα tgφ C kPa G(N)

N(N)

T(N) (m)

C(N)

1 1.5 0.2 18.5 2 0.999 0.0349 0.306 45 5.55 1.697 0.194 1.6 7.22 2 1 18.5 9 0.988 0.156 0.306 45 37 11.186 5.772 2.2 9.93 2 1.6 18.5 16 0.961 0.276 0.306 45 59.2 17.409 16.339 2.3 10.354 2 1.8 18.5 25 0.906 0.423 0.306 45 66.6 18.464 28.172 2.5 11.255 2 1.4 18.5 35 0.819 0.574 0.306 45 51.8 12.982 29.733 2.8 12.6

SUMA 65.119589.4884 63.30

Tabelul 3.7. Calculul pentru verificarea stabilitãţii taluzului- Metoda Fellenius

Nr.fasie

L(m)

H(m)

γ(kN/mc)

α Cosα sinα tgφ C kPa G(N)

N(N)

T(N) (m)

C(N)

1 1.5 0.6 18.5 2 0.999 0.0349 0.306 45 16.65 5.090 0.581 1.5 67.52 2 1.8 18.5 10 0.985 0.174 0.306 45 66.6 20.074 11.588 2 903 2 2.6 18.5 20 0.94 0.342 0.306 45 96.2 27.671 32.900 2.1 94.54 2 3.4 18.5 29 0.875 0.489 0.306 45 125.8 33.683 61.516 2.3 103.55 2 3.6 18.5 38 0.788 0.616 0.306 45 133.2 32.118 82.051 2.5 112.56 2 3.7 18.5 50 0.643 0.766 0.306 45 136.9 26.936 104.865 2.9 130.5

7 1 1.4 18.5 61 0.485 0.875 0.306 45 25.9 3.844 22.663 3.3148.5SUMA 149.416 316.165 747

Conform rezultatelor din tabele valoarea minimã a factorului de stabilitate este =1,52>1,5 în

cosecinţă taluzul este stabil

3.5 TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A NIVELARII.

40

Page 41: Depozit de Deseuri Bumbesti

Nivelarea se poate executa în condiţii bune în perioada de e vară şi toamnă. Se

recomandă mobilizarea terenului înainte de executarea nivelării în cazul când este foarte uscat.

Înainte de începerea execuţiei nivelării, lucrările proiectate se materializează în teren prin

două moduri: cu picheţi bătuţi la cotă şi semnalizarea lor cu balize de 1,4 m colorate în roşu

pentru săpături şi albastru pentru umpluturi; cu fişe-reper, formate din vergele de fier prevăzute

cu o traversă şi o tăbliţă; traversa se fixează pe fişa metalică la 15-20cm de la bază, iar tăbliţa la

partea superioară, pe tăbliţă se înscrie adâncimea de săpătură sau umplutură.

Execuţia nivelării se face pe benzi, o bandă fiind lucrată de un grup de 3-4 screpere.

Finisarea nivelării se face cu autogrederul sau nivelatorul.

Tehnologia clasică de nivelare a terenurilor agricole este o lucrare extensivă din punct de

vedere al consumurilor de timp, de muncă şi carburant, iar precizia realizată este relativ slabă.

Tehnologia de nivelare folosind utilaje comandate cu laser înlătură principalele

dezavantaje ale metodelor actuale de nivelare, obţinându-se în principal o precizie de execuţie de

±1-2cm, fără a mai fi nevoie de rectificări şi finisări.

Executarea nivelării se face în general pe material(deşeuri) cu umiditate de 15-16%; nu

se face nivelare pe soluri cu exces de umiditate.

Săparea şi deplasarea pământului cu utilaje terasiere

Lucrările de compensare reprezentând lucrările de săpătură, cu transportul materialului

pe distanţe mijlocii şi mici cu depozitare direct în umplutură se execută cu: screper sau

autoscreper, buldozer, autogreder.

Faţă de sistema de maşini excavator-autovehicule, în special, autoscreperul, care are un

domeniu de suprapunere pe o anumită distanţă de transport, prezintă următoarele avantaje:

scheme tehnologice de mecanizare mai uşor de aplicat, fiind eliminate întreruperile de aşteptare

ale excavatorului sau autovehiculelor; consum de manoperă specifică mai mic, deoarece un

screper reclamă un singur maşinist faţă de un excavatorist (sau excavatorist cu ajutor plus şoferii

de pe autovehicule; are capacitatea de a tăia pământul în straturi de grosime mică, lucru care

permite şi executarea lucrărilor de nivelări; este şi un utilaj apreciat de împrăştiere şi compactare

a pământului în anumite limite.

Cu ajutorul screperelor se pot executa săpături în debleu sau umpluturi în rambleu având

adâncimi, respectiv înălţimi, de până la 6m, funcţie şi de dimensiunile frontului de lucru. Peste

1,5m adâncime sau înălţime sunt necesare a se realiza rampe pentru accesul utilajului la punctele

de săpare şi descărcare.

Este indicat lucrul cu screperele pentru:

41

Page 42: Depozit de Deseuri Bumbesti

- lucrări de compensări, la platforme de pământ, prin tăierea supraînălţărilor

(movilelor) şi umplerea adânciturilor (gropilor);

- lucrările de decopertare, prin îndepărtarea stratului steril, la zăcămintele de balast,

piatră, nisip, cărbune;

În timpul săpăturii pământului şi încărcării cupei, screperul trebuie să învingă cele mai

mari rezistenţe. Mărimea timpului de încărcare a screperului depinde de: tipul constructiv al

screperului, puterea disponibilă a screperului, natura pământului şi grosimea stratului de pământ

care se taie.

Autoscreperele cu două motoare şi cele cu elevator, de regulă se încarcă singure

neajutate. Screperele tractate şi autoscreperele cu un singur motor sunt împinse în timpul săpării

de un utilaj împingător (buldozer, tractor) sau mai rar sunt trase de un autotractor. Din

construcţie, toate screperele sunt prevăzute la partea din spate cu un tampon de împingere.

Ca metode de împingere la încărcare se folosesc: încărcarea cu întoarcere în urmă a

utilajului împingător; încărcarea dus-întors; încărcarea în lanţ, care este cea mai răspândită

metodă.

42

Page 43: Depozit de Deseuri Bumbesti

CAPITOLUL 4

CONSTRUCTII SI LUCRARI ANEXE.

4.1 PLATFORMA TEHNOLOGICÃ

Paltforma tehnologicã va fi amplasatã la intrarea în depozit, va fi betonatã în întregime şi

prevazutã cu şanţuri de gardã care se vor descãrca în bazinul colector de la rampa de spãlare

auto, iar din acest bazin , efluentul va fi condus în deznisipator.

Ca dotãri constructive, în cadrul platformei au fost prevãzute:

sediu administrativ

platformă electronică de cântărire şi cabină poartă

parcare pentru maşinile personalului şi utilaje

alei de acces

staţie carburanţi

bazin spălare roţi

rezervor apă

remiză pentru utilaje

bazin colector levigat din beton armat, etanşat cu geomembrană, cu V=850mc;

bazin colector pentru apa tratată(permeat)

bazin apă pluvială

staţie pentru tratarea levigatului

2 staţii pentru tratare apa menajeră

împrejmuire cu porţi de acces

foraje de observaţie:

lizieră de protecţie

43

Page 44: Depozit de Deseuri Bumbesti

utilaje: compactoare, buldozere, autovidanjă

4.2 DRUM DE ACCES.

Accesul la depozit se va face pe un drum de exploatare pietruit. Acest drum are o lãţime

de 5m şi o lungime de…..km. Accesul în încinta depozitului se va face pe o rampã de acces

realizatã din pãmânt compactat cu panta taluzului de 1:1.5 şi cu lãţimea de 4m. Lungimea totalã

a rampei de acces va fi de 380m şi ea va compartimenta practic incinta închisã.

4.3 UTILITATI.

Ca utilitãti, proiectul prevede:

alimentarea cu apã potabilã;

alimentarea cu energie electricã;

evacuarea apelor uzate.

Depozitul de deşeuri va fi alimentat cu apã potabilã de la reţeaua orăşenească. Punctul de

racordare la reţeaua cu apă potabilă se află la intrarea în incinta depozitului de deşeuri, pe partea

stângă a drumului de acces.

Alimentarea cu apă pentru incendiu este asigurată într-un bazin deschis cu V=200mc,

îngropat, V = 16,6m x 10,6m x 3,0m, impermeabilizat cu geotextil peste care s-a montat o

geomembrană, netedă pe ambele părţi, cu polietilenă PEHD, cu grosimea de cca 2,0mm.

Volume de apă autorizate:

zilnic maxim = 3,08 mc

zilnic mediu = 2,10 mc

anual = 0,7665 mc

din care:

apa potabilă:

Qzi max = 2,08mc/zi

Qzi mediu =1,60 mc/zi

apa tehnologică utilizată la rampa de spălare.

Qzi max = 1,0mc/zi

Qzi mediu = 0,5mc/zi

Evacuare apelor uzate se va realiza prin colectarea în canalizarea proprie şi conducerea

într-un bazin etanş betonat vidanjabil cu capacitatea de 9mc. LEvigatul va fi colectat în bazinul

44

Page 45: Depozit de Deseuri Bumbesti

de stocare levigat(V=850mc), va fi direcţionat către staţia de epurare proprie. De asemenea se

va realize şi un sistem de canalizare pentru apele pluviale.

Alimentarea cu energie electrică se realizează din reţeaua existentă în baza contractului

încheiat cu S.C. CEZ Vânzare S.A.

Consumul de energie electrică este 2.400 kw/an.

Unitatea şi-a implementat măsuri de eficientizare atât pentru utilaje cât şi pentru clădiri.

Pentru respectarea recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a energiei, se va avea

în vedere:

urmărirea periodică şi contorizarea cantităţii de energie consumată;

funcţionarea corespunzătoare a sistemului de încălzire;

asigurarea iluminării spaţiilor cu sisteme ce asigură consum redus de energie.

Anual operatorul va întocmi un raport privind consumul de energie, va identifica şi va

aplica măsurile de utilizare eficientă a energiei.

4.4. OPERAREA ÎN DEPOZITUL DE DEŞEURI. ACOPERIRI PERIODICE.

Rar deşeurile sunt livrate la staţia de salubrizare pe sortimente pure, de obicei găsindu-se

sub forma amestecurilor sau a cumulărilor de componente diferite şi având o structură instabilă.

Pot avea însă şi o formă omogenă solidă, semisolidă sau lichidă sau pot fi compuse din mai

multe componente solide, semisolide sau lichide.

Printr-o examinare vizuală pot fi considerate omogene următoarele deşeuri care

pot fi pompate sau pot curge:

materiale păstoase;

deşeuri lichide;

deşeuri solide cu structură granulată sau fină (de ex. din instalaţiile de desprăfuire

şi de epurare a gazului de ardere de la instalaţiile de incinerare).

Toate celelalte sunt eterogene sau omogenitatea lor nu poate fi determinată prin control

vizual, astfel încât trebuie încadrate în categoria eterogenelor.

În ciuda acestei eterogenităţi, chiar şi în cadrul unei şarje de livrare trebuie să se realizeze

o descriere a fiecărui tip de deşeu pe baza câtorva caracteristici chimicofizice.

Deşeurile care pot fi acceptate în depozitul de deşeuri sunt descrise în tabelul 3.4.

1. Deşeurile din grupa 20, Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,

instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, din Catalogul European, marcate cu X în tabelul de

mai sus, sunt deşeuri pentru care există o metodă fezabilă de valorificare şi se va proceda în

mod prioritar la valorificarea acestora.

45

Page 46: Depozit de Deseuri Bumbesti

2. Deşeurile de chipamente electrice şi electronicee - din grupa 20 01 36 – se supun

prevederilor HG 448/2005 sunt deşeuri pentru care există metodă fezabilă de valorificare şi se va

proceda în mod prioritar la valorificarea acestora.

3. Deşeurile voluminoase( din gospodării) – 20 03 07 - trebuie mărunţite înainte de

depozitare, să fie repartizate pe suprafeţe mari, în mod uniform în corpul depozitului, parcurse de

mai multe ori cu compactorul, asigurând în acest fel o bună stabilitate depozitului.

Tabel 4.1 Lista de deşeuri acceptate la depozitare şi condiţii de depozitare

Denumire deşeuCod deşeu conform CED

O.M. 856/2002

Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

Hîrtie şi carton 20 01 01

Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine

20 01 08

Îmbrăcăminte 20 01 10

Textile 20 01 11

Uleiuri şi grăsimi comestibile 20 01 25

Detergenţi, altii decât cei specificaţi la 20 01 29

20 01 30

Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

20 01 36

Lemn,altul decât cel specificat la 20 01 37 20 01 38

Materiale plastice 20 01 39

Metale 20 01 40

Deşeuri de la curăţitul coşurilor 20 01 41

Deşeuri biodegradabile 20 02 01

Deşeuri municipale amestecate 20 03 01

Deşeuri din pieţe 20 03 02

Deşeuri stradale 20 03 03

Nămoluri din fose septice 20 03 04

Deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 06

Deşeuri voluminoase 20 03 07

NOTĂ: Sub aspectul prevederilor reglementărilor legislative privind regimul deşeurilor,

care transpun reglementările comunitare în domeniu, se vor respecta următoarele condiţii:

46

Page 47: Depozit de Deseuri Bumbesti

Nu se vor accepta la depozitare următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri lichide ;

deşeuri explozive, corozive, oxidante , foarte inflamabile, inflamabile;

toate tipurile de anvelope uzate întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca

materiale în construcţii într-un depozit;

deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi

medicale sau veterinare

orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform Anexei

nr.3 a HG 349/2005.

Operatorul depozitului trebuie să asigure toate măsurile necesare pentru ca deşeurile pe

care le preia în vederea depozitării îndeplineasc următoarele criterii:

1. se regăseasc în lista deşeurilor acceptate pe depozit, conform

autorizaţiei integrate de de mediu;

2. transportate de societăţi autorizate cu exceptia transportatorilor

particulari, care aduc deşeuri în cantităţi mici;

3. însoţite de documente doveditoare în conformitate cu normele

legale şi cu cele impuse de operatorul depozitului.

Deşeurile tehnologice rezultate din activitatea de exploatare a depozitului vor fi

gestionate în conformitate cu natura lor:

deşeurile reciclabile vor fi recuperate şi revalorificate

deşeurile nevalorificabile nepericuloase vor fi depozitate în depozit

deşeurile nevalorificabile periculoase (provenite de la atelierul de reparaţii, staţia

de epurare) vor fi fi eliminate în funcţie de natura lor prin firme autorizate;

Operatorul depozitului de deşeuri trebuie să asigure garanţia financiară, conform

legislaţiei în vigoare, pentru siguranţa depozitului şi pentru respectarea cerinţelor de protecţia

mediului. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire

postînchidere a depozitului

Operaţii de depozitare

La primirea transportului de deşeuri se va efectua un control de recepţie. Controlul de

recepţie poate fi efectuat numai de persoane specializate şi constă din:

verificarea documentelor care însoţesc transportul de deşeuri: cantitatea,

caracteristicile, sursa de provenienţă şi natura lor, cod conform HG 858/2002, buletine de analiză

când există suspiciuni, precum şi date privind identitatea producătorului sau a destinatarului

deşeurilor.

47

Page 48: Depozit de Deseuri Bumbesti

inspecţia vizuală a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare, şi după caz

verificarea conformării cu descrierea prezentată în documentaţia înaintată de destinator, conform

procedurii stabilite la pct.3.1 nivelul 3 din anexa 3 la HG 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor;

păstrarea în registrul depozitului a datelor privind cantităţile, caracteristicile

deşeurilor, natura şi originea lor, data livrării, identitatea producătorului.

Criterii de acceptare a deşeurilor

Pot fi acceptate fără a fi supuse unei testări, deşeurile municipale care îndeplinesc

criteriile definite conform HG 349/2005, care se regăsesc în categoria 20 a Listei Europene a

deşeurilor “ Deseuri municipale si asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni

colectate separat “

Operatorul la recepţia deşeurilor trebuie să fie instruit astfel încât să aibă competenţa

necesară pentru verificarea transporturilor de deşeuri şi a documentelor însoţitoare şi pentru a

sesiza neconformările, de exemplu:

documentele însoţitoare sunt incorecte, insuficiente sau necorespunzătoare,

deseurile transportate nu corespund cu cele descrise în documentele însoţitoare,

sau nu se încadrează în condiţiile impuse de autorizaţia de mediu. În acest caz de neconformare,

operatorul trebuie să aplice procedurile stabilite, vehiculul de transport fiind direcţionat către o

zonă special amenajată, unde va rămâne până ce autoritatea de control a depozitului ia o decizie

în ce priveşte deşeurile transportate.

În Registrul depozitului vor fi consemnate toate neconformările înregistrate, împreună cu

date referitoare la acţiunile întreprinse.

Criteriul preliminar de acceptare a deşeurilor în clasa de depozitare a deşeurilor

nepericuloase, bazat pe caracteristicile deşeurilor, adoptat în prezenta autorizaţie: deşeul nu

trebuie să conţină constituienţi periculoşi prevăzuţi în Anexele 1D şi să nu aibă proprietăţile

periculoase prevăzute în Anexa 1E la OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată şi

modificată prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 61/2006, aprobată prin Legea 27/2007.

Procedura de aceptare a deşeurilor la depozitare constã în:

Verificarea la locul de depozitare;

Inspecatrea vizualã înainte şi dupã descãrcare a fiecãrui transport de deşeuri adus

la depozit;.

Acceptarea la depozitare a deşeului numai dacă este conform cu cel descris în

cadrul caracterizării generale şi testării de conformare, respectiv cu cel pentru care sunt

48

Page 49: Depozit de Deseuri Bumbesti

prezentate documente însoţitoare. Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiţii, deşeul nu este

acceptat în depozit;

Obligaţia pe care o are operatorul de a demonstra cu documente că deşeurile au

fost acceptate în conformitate cu condiţiile din autorizaţie şi că îndeplinesc criteriile pentru clasa

de depozit respectivă, la orice control efectuat de protecţia mediului

Obligaţia operatorului de a informa imediat generatorul şi autoritatea competentã

pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile, în cazul în care deşeurile

nu sunt acceptate în depozit. Până la aplicarea măsurilor decise, deşeurile rămân în zona de

securitate.

Interzicerea amestecãrii deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare

la o anumită clasă de depozite.

Operatorul depozitului păstreză înregistrările cu privire la fiecare tip de deşeu,

pentru o perioadă de un an.

Modul de exploatare a depozitului :

Modul specific de exploatare utilizat de cãtre operatorul depozitului depinde de natura

deşeurilor acceptate şi trebuie sã ţinã cont de:

starea fizicã a deşeurilor;

condiţiile meteo din momentul depozitãrii;

cerinţele speciale pentru evitarea riscurilor.

Metode de depozitare / descãrcare

Pentru depozitarea deşeurilor urbane procesul tehnologic este urmãtorul:

cântãrire pe platforma electronicã de cântãrire, amplasatã la intrare;

inspectia vizualã a compoziţiei deşeurilor;

descãrcarea la locul de depozitare;

împrãştiere şi compactare, pentru reducerea volumului;

aşternere de straturi de acoperire, periodic;

cântãrirea la ieşire a autogunoierei fãrã încãrcãturã.

Metoda de depozitare a deşeurilor municipale propusã este depozitarea pe suprafaţã –

prin descãrcarea şi compactarea deşeurilor se formeazã o platforma relativ orizontalã a carei

înãlţime maximă de obicei nu depãşeşte 2,5 m.

Activitatea de descãrcare propriu-zisã a deşeurilor se supune unor reguli stricte pe care

trebuie sã le cunoascã toţi lucrãtorii depozitului, precum si conducãtorii vehiculelor de transport.

Descãrcarea unui transport de deşeuri este supravegheată şi controlată de o persoanã instruită în

acest scop. In cazul în care apar îndoieli cu privire la caracteristicile deşeurilor şi acceptabilitatea

49

Page 50: Depozit de Deseuri Bumbesti

acestora la depozitare, va fi informatã imediat conducerea depozitului, astfel încât să fie luate

măsurile necesare.

Nivelarea si compactarea

Deşeurile descãrcate vor fi imediat nivelate şi compactate, aceastã practicã având mai

multe avantaje:

creeazã posibilitatea depozitãrii unei cantitãţi mai mari de deşeuri în unitatea de

volum;

reduce impactul determinat de împrãştierea gunoaielor pe diferite suprafeţe,

proliferarea insectelor, a animalelor şi pãsãrilor şi apariţia incendiilor;

minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt.

Operare în depozit

In cazul depozitãrii deşeurilor cu potenţial biodegradabil ridicat s-a calculat un grad de

compactare optim, astfel încât densitatea stratului de deşeuri sã nu împiedice procesele de

formare şi evacuare a levigatului şi a gazului de depozit. Valoarea densitãţii deşeurilor

compactate de 0,8 t/mc este optimă pentru desfăşurarea normală a proceselor de biodegradare a

deşeurilor.

Operaţiunile de nivelare - modelare şi compactare în straturi a deşeurilor în interiorul

compartimentului de depozitare se va face cu utillajele proprii ale depozitului: buldozer şi

compactor cu role din oţel.

Depozitarea se va face în perimetre zilnice bine stabilite şi delimitate într-un plan de

exploatare detaliat.

Depozitarea se va face în arii de 25 m lungime şi 15 m lãţime, în straturi compactate de

1,5 m, pe toatã lãţimea depozitului. Lungimea de 25 m a fost aleasã pentru a asigura o

funcţionare eficientã a utilajelor de imprastiere şi compactare, iar lãţimea de 15 m este impusã de

lãţimea lamei buldozerului. Zona de depozitare zilnică, respectiv celula zilnică de depozitare va

50

Page 51: Depozit de Deseuri Bumbesti

avea o suprafată de cca. 375 mp, o înãlţime de cca. 1,5 m de gunoi compactat şi un volum de 562

mc gunoi compactat. Gradul de compactare optim va ajunge la cca. 0,8-0,9 to/mc.

Dispunerea celulelor se va face intreţesut, precum cãrãmizile la o zidãrie, pentru a asigura

o stabilitate cât mai bunã corpului depozitului în rambleu, pe de o parte şi pentru a permite

infiltratrea apei din precipitaţii cãtre sistemul de drenaj, pe de altã parte.

Acoperirea periodică

Acoperirea periodică trebuie sã se realizeze mai ales în perioadele cu temperatură şi

umiditate ridicate, aceste conditii favorizând degajarea de mirosuri neplãcute şi proliferare a

dăunătorilor.

Celulele zilnice vor fi acoperite cu un strat de pământ sau deşeuri inerte provenite din

concasarea deşeurilor de construcţii cu scopul de:

a nu permite antrenarea de catre vant sau curentii de aer a deseurilor usoare

a asigura infiltrarea apelor din precipitatii catre sistemul de drenaj

a asigura colectarea si evacuarea gazelor de depozit de catre puturile colectoare

verticale, care vor penetra toata coloana de gunoi, pana la stratul filtrant de baza

a preveni aparitia mirosurilor neplacute, proliferarea insectelor, a pasarilor

pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.

Delimitarea zonelor de lucru

Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda este foarte simplu

de aplicat, dar necesită un control strict, pentru a evita amplasarea incorectã a marcajelor şi deci

descãrcarea deşeurilor în afara zonei de lucru.

Delimitarea zonelor de lucru zilnice se va face ţinând cont de:

securitatea muncii;

prevenirea efectelor dezagreabile (mirosuri, insecte, pasari, impact vizual);

suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului;

tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;

forma celulelor de depozitare;

modul de eliminare a gazului si a levigatului;

stabilitatea depozitului.

Echipamente mobile pentru exploaterea depozitului: compactoare , buldozere,

autovidanjă.

51

Page 52: Depozit de Deseuri Bumbesti

Cerinţe şi metode de depozitare:

Primul strat de deşeuri de deasupra stratului de drenaj, în grosime de 1m, se depun cu

atenţie, fără compactare. Compactarea deşeurilor depozitate începe numai după ce stratul de

deşeuri depăşeşte 1m grosime. Este interzisă depozitarea în primul strat de un metru de deşeuri a

deşeurilor masive, voluminoase, cele sub formă lichidă, mâloasă, nisipuri fine şi alte tipuri de

deşeuri care pot penetra în sistemul de drenaj , colmatându-l.

Celulele de depozitare trebuie umplute repede, pentru a se putea instala sistemul

de închidere, evitând astfel formarea levigatului.

Deşeurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilităţii se depun în

amestec cu deşeuri stabile. Nămolul va fi repartizat uniform pe depozit în amestec cu deşeurile

menajere în proporţie de 1:10.

Operatorii din zona de descărcare trebuie să poarte echipament de protecţie

colorat, uşor de recunoscut.

Prevenirea riscurilor producerii unor accidente se realizeazã astfel:

execuţia lucrãrilor sã se facã cu respectarea strictã a proiectului;

măsurile cuprinse în planurile de intervenţie în caz de accidente, avarii ce pot avea

impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător sã se respecte;

sistemele de etanşare sã se aplice numai după recepţia fundaţiei de către factorii

responsabili;

aprovizionarea cu materiale de etanşare sã se facã simultan cu execuţia terasamentelor;

canalizarea pluvială sã se execute la cotele din proiect şi din materialele prevăzute;

repartizarea deşeurilor în depozit astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deşeuri

şi a structurilor asociate, în special pentru evitarea alunecărilor;

se vor asigura condiţii minime de igienă la locul de muncă;

dotarea personalului muncitor cu echipament de protecţie;

construirea de rezervor de combustibil semiîngropat în cuvă de beton, pe radier

metalic;

se vor lua măsuri pentru eliminarea riscului de incendiu şi explozii prin existenţa unui

pichet PSI şi asigurarea rezervei intangibile de apă necesară pentru intervenţii în caz de

incendii;

construirea de rezervor de combustibil semiîngropat în cuvă de beton, pe radier

metalic;

se va interzice accesul persoanelor neautorizate în incinta depozitului;

se vor institui sisteme corespunzătoare de siguranţă şi pază.

52

Page 53: Depozit de Deseuri Bumbesti

În vederea conformării cu cerinţele OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, se va urmări introducera şi utilizarea celor

mai bune tehnici prin:

implementarea unui sistem de management de mediu în exploatarea depozitului;

elaborarea de instrucţiuni pentru operarea în rampă şi instruirea personalului

pentru respectarea acestora

raţionalizarea colectării deşeurilor prin colectarea selectivă la sursă şi utilizarea

unor staţii de transfer;

utilizarea sistemelor de colectare levigat şi colectare gaz de depozit

corespunzătoare celor mai bune practici la nivel mondial;

exploatarea celulară a depozitului şi înaintarea frontului de lucru cu aducerea

treptată la cota finală a suprafeţelor introduse în exploatare;

realizarea acoperirii depozitului cu sistem de impermeabilizare, sistem de drenare

a apelor deasupra impermeabilizării, strat de pământ şi strat de sol fertil suficient pentru

refacerea ecologică a suprafeţei eliberate de sarcini tehnologice;

folosirea unei proceduri de acceptare, control şi verificare a deşeurilor până la

trimiterea lor la celule de depozitare.

53

Page 54: Depozit de Deseuri Bumbesti

CAPITOLUL 5

LUCRÃRI PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI

5.1. IMPERMEABILIZAREA DEPOZITULUI DE DEŞEURI

Acest depozit de deşeuri se va construi într-o fostã carierã de argilã care are baza

constituitã din 20-30 m de argilã, ce are o permeabilitate de 110-9 m/s.

Executarea etanşãrilor din argilã

Etanşările cu argilă constau în executarea unui ecran din argilă pe toată suprafaţa de

depunere a deşeurilor în scopul împiedicării pătrunderii lixiviatului din depozit în sol.

Înainte de executarea propriu-zisă se efectuează unele analize mecanice, fizice şi chimice

ale argilei, atât în stare naturalã cât şi în condiţiile unor solicitări similare celor din lucrare, şi se

pregãteşte ampriza, operaţie care constă în îndepărtarea (de obicei cu buldozerul) a obstacolelor,

tufişurilor şi a depunerilor vechi. Apoi se transportă argila, fără impurităţi, din carieră la lucrare

şi se imprăştie în strat de 15…20cm grosime. Dacă argila este uscată se umezeşte până la

umiditatea optimă de compactare, umiditate care asigură condiţii optime de plasticitate,

compresibilitate şi coeziune.

Compactarea se face în straturi cu grosimi mai mici de 15 cm cu un compactor greu (sau

alt utilaj greu) pe pneuri.

Dezavantajele unei etanşãri cu argilã pot fi :

în timp permeabilitatea argilei scade ca urmare a atacului chimic efectuat de unele

substanţe chimice din depozit, care alterează mineralele argiloase;

există riscul ca unele metale grele (fier, crom) prezente în deşeuri să difuzeze prin

stratul de argilă;

argila este sensibilă la cicluri de uscare - umezire fapt ce poate conduce la apariţia

de fisuri în stratul de argilă, în special în perioada de execuţie a etanşării; aceste fisuri

favorizează fenomenele de infiltrare a lixiviatului din depozit în subteran;

argila este sensibilă şi la fenomenele de îngheţ - dezgheţ repetat, care pot genera

creşteri importante ale permeabilităţii.

54

Page 55: Depozit de Deseuri Bumbesti

Datoritã apariţiei în timp a acestor dezavantaje se va propune o etanşare mixtã : argilã –

geomembranã HDPE

Sistem de etanşare cu geosintetice

Consecinţele serioase ale scurgerilor datotate reacţiilor levigatului cu geomembra-

na sau degradarea ei prematură fac, ca alegerea geomembranei în cazul depozitelor de deşeuri să

fie mai critică decât în cazul oricãrei alte aplicaţii.

Alegerea este mai dificilă din cauza variaţiei mari a compoziţiei levigatului

rezultat din deşeurile solide. De aceea, pentru alegerea geomembranei corespunzătoare este

necesară testarea acesteia la contactul cu levigatul. Nenumăratele determinari de acest fel, în care

a fost utilizat levigat propriu-zis sau sintetizat (conţinând solvenţi organici sau compuşi chimici

agresivi) au condus la rezultatul că geomembrana utilizată va fi o polietilenă, cu o densitate

funcţie de densitatea levigatului.

Astfel, s-a ajuns la utilizarea membranelor de HDPE pentru etanşarea depozitelor de

deşeuri solide. Cu toate că HDPE are o rezistenţă bună (de dorit şi necesară) alte caracteristici

sunt mai puţin dezirabile:

Datorită cristalinităţii ridicate, poate fi sensibilă la fisurare sub sarcinã;

Datorită coeficientului ridicat de expansiune termicã împreunã cu faptul că este

foarte densă (rigidă) este mai puţin recomandabilă ca material de fundaţie ;

Are un coeficient de frecare foarte scăzut, care conduce la probleme de stabilitate.

Pentru eliminarea acestor probleme se utilizează HDPE texturat. Deşi procesul de texturare

diferă, toate au ca rezultat îmbunătăţirea frecării la suprafaţă ;

Are alungirea de deformaţie asimetrică – micã ;

Tehnologia de realizare a impermeabilizãrii cu geomembranã

Suprafaţa de impermeabilizat

se împarte in făşii de geomembrane ce

trebuie îmbinate în teren, realizate

dintr-o rolã întreagă sau din fâşii tăiate

la faţa locului. Pe durata instalării

specialistul firmei instalatoare va nota

cu un cod de identificare fiecare fâşie

de geomembrană în concordanţă cu

planul de instalare.

55

Page 56: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig.5.1. Instalarea geomembranei

Instalarea geomembranelor reprezintă o problemă cu care se confruntă muncitorii,

deoarece pe suprafaţa argiloasă nu se poate intra cu maşini de mare tonaj. De asemenea, trebuie

purtată o încălţăminte adecvată, care să nu lase urme în sol. Astfel, rolele grele de geomembrană

nu pot fi amplasate decât în afara zonei de lucru.

Echipamentul cel mai potrivit pentru manevrarea rolelor este excavatorul hidraulic

prevăzut cu dispozitiv de manipulare, ce ridică rolele de geomembrană

Excavatorul hidraulic poate aşterne geomembrana din exteriorul zonei de construcţie.

Geomembrana poate fi derulată în două moduri:

a) amplasarea rolelor pe suport şi împingerea manuală a geomembranei;

b) ridicarea geomembranei şi derularea acesteia în zona de lucru.

Ambele tehnici de instalare se realizeazã manual

Tabel. 5.1. Specificaţiile tehnice ale geomembranei HDPE

Proprietăţi Unitatea de măsură

Metoda de testare Valori nominale

Grosime mm EN ISO 2286-3 2,0Densitate

g/cm3±EN ISO 1183-1/A ≥0,94

Proprietăţi la tracţiune(fiecare direcţie)

EN ISO 527-3

Rezistenţa la rupere MPa ≥0,35Rezistenţa la fluaj MPa ≥17Alungire la rupere % lo=50mm ≥700Alungire la fluaj % lo=50mm ≥ 11Rezistenţa la sfâşiere N ISO 34-1/B(a) ≥300Rezistenţa la poansonare N ASTM D 4833 ≥690Stabilitate dimensională(fiecare direcţie)

% DIN 53377, 1200C/1h ±2

Durata de inducere a oxidării min ASTM D 3895,2000C, O2 pur, 1atm

≥100

Friabilitate la temperaturi scăzute

0C ASTM D 746 - 77

Rezistenţa la UV % ASTM D 5885 ≥50

Vehiculele cu roţi sunt în general utilizate pentru transportul geomembranei pe şantier,

fiind mult mai indicate decât excavatoarele hidraulice prevăzute cu console sau braţe

telescopice.

56

Page 57: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fiecare folie se va instala pe poziţia indicată în planul de instalare. Orice modificare se

poate face de către reprezentantul firmei adaptându-se la condiţiile locale. Geomembranele se

pot instala utilizând una din schemele:

toate foliile se amplasează conform planului de pozare (ATENŢIE: toate foliile se

vor fixa prin lestare cu saci umpluţi, cauciucuri, etc.).

foliile sunt instalate una câte una şi sunt sudate imediat.

orice combinaţie a celor două procedee.

Instalatorul va întocmi un raport de înregistrare, poziţionare, datare a fiecărei folii aşezată

pe suprafaţa rampei sanitare, inclusiv a porţiunilor mici de la colţurile depozitului.

Fig. 5.2. Sudarea geomembranei

Acceptarea sistemului de etanşare

După finalizarea lucrării,

şeful de şantier şi/sau tehnicianul care

asigură calitatea execuţiei etanşării vor

efectua o verificare finală (pe jos) a

suprafeţei, pentru a confirma că toate

reparaţiile au fost executate corect, toate

testele sunt acceptate şi toate resturile

materiale au fost îndepărtate de pe

suprafaţă.

Numai după ce şeful de

şantier a efectuat această verificare

minuţioasă şi clientul a recepţionat lucrarea, se va trece la depozitarea deşeurilor.

Sistemul de impermeabilizare va fi acceptat de client dacă:

Materialul a fost instalat în întregime

S-au efectuat toate verificările pentru suduri şi reparaţii, s-au încheiat toate testele

şi s-a întocmit documentaţia privind lucrările ascunse.

Acceptarea va fi indicată prin semnarea de către toate părţile implicate a unui Certificat

de acceptare. Se poate realiza acceptarea pe porţiuni a lucrării pentru a asigura avansarea

lucrărilor.

57

Page 58: Depozit de Deseuri Bumbesti

La executarea impermeabilizării cea mai pretenţioasă operaţiune este realizarea sudurilor

de montaj a rolelor de geomembrană pentru a obţine o etanşare foarte bună şi fără întrerupere pe

toată suprafaţa compartimentului rampei de deşeuri (Fig.5.2.)

Calculul grosimii geomembranei

Pentru determinarea grosimii geomembranei se utilizează formula:

tnec =

în care:

p – presiunea exercitată de masa de deşeuri, ;

- γ- greutatea volumetricã, γ=1.2 kN/mc;

- H- înãlţimea stratului de pãmânt; H=20.0m

x – distanţa de mobilizare a HDPE

σadm – efortul de curgere al HDPE

δn – unghiul de frecare dintre materialul de deasupra şi geomembrană

δL – unghiul de frecare dintre geomembrană şi materialul de dedesubt

β – unghiul taluzului natural

Pentru stabilirea grosimii geomembranei necesare acoperirii depozitului de deşeuri Dealul

Calului- Târgu-Jiu se folosesc următoarele date de bază:

geomembrană din polimer HDPE

înălţimea coloanei de pământ 20 m

greutatea volumetricã γ=1.2 kN /mc

unghiul de taluz - 35˚

stratul de drenare este aşezat deasupra geomembranei şi este compus dintr-un

geotextil de protecţie cu m = 1200 g/mp şi pietriş spălat de râu sort 16/32 mm cu o grosime de

0,50m

geomembrana este aşezată pe deşeuri compactate;

unghiul de frecare geotextil-geomembrană este δn = 27˚

unghiul de frecare geomembrană-teren natural este δL = 18˚

Soluţia:

a. din testul de încercare la întindere în afara planului, efortul de curgere al HDPE

este σa = 180,6kg/cm2

b. distanţa de mobilizare pentru HDPE la:

σadm = 1,5m×1,8t/mc = 2,7t/mp x = 0,68 m

58

Page 59: Depozit de Deseuri Bumbesti

c. grosimea necesară a geomembranei se calculează:

Suprafata de geomembrana.

Suprafaţa totalã ce trebuie acoperitã cu geomembranã se poate calcula cu relaţia:

5.2. SISTEMUL DE DRENAJ AL DEPOZITULUI DE DESEURI

În scopul protejării mediului înconjurător, izolarea deşeurilor prin intermediul unui strat

de material argilos natural, a fost înlocuită cu sisteme de etanşare complexe care reduc

semnificativ poluarea apei, aerului şi pământului în vecinătatea depozitului. Ca măsură de

minimizare a transportului advectiv de poluanţi lichizi din corpul depozitului în terenul de

fundare, respectiv, apa subterană, a apărut necesitatea reducerii sarcinii hidraulice deasupra

sistemului de etanşare. Soluţia constructivă constă în realizarea unui sistem de drenare a

levigatului şi a apelor din precipitaţii care „spală” deşeurile pe perioada umplerii depozitului.

Soluţii tehnice de realizare a sistemului de drenare a levigatului

Soluţiile tehnice, utilizate la ora actuală şi recomandate de agenţiile de mediu, aplicate în

scopul drenării, colectării şi epurării levigatului produs în corpul depozitelor de deşeuri sunt

(figura 4.2.1.): strat drenant, reţea de drenuri şi colectoare, rezervor tampon şi staţie de epurare a

levigatului.

Sistemul de drenare a levigatului este dispus deasupra sistemului de etanşare de bază şi,

de cele mai multe ori, a celui de pe taluz. Este alcătuit în general dintr-un strat de material

granular cu permeabilitate ridicată, o alternativă la această soluţie constituind-o utilizarea

geocompozitelor de drenaj.

Sistemul de drenaj alcătuit din material granular (pietriş) are un coeficient de

permeabilitate recomandat de 10-4 ÷ 10-2 m/s (Manassero et.al., 1998) şi o grosime de cca. 50 cm.

59

Page 60: Depozit de Deseuri Bumbesti

Prin dispunerea materialului granular peste sistemul de etanşare, trebuie avută în vedere

posibilitatea perforării geomembranei, respectiv, trebuie luate măsuri în scopul păstrării

integrităţii acesteia. Astfel, la interfaţa strat drenant - geomembrană este obligatorie dispunerea

unui geotextil cu rol de protecţie a geomembranei (figura 4.2.2.).

Deasupra stratului drenant este dispus în general un geotextil cu rol atât de filtrare a

levigatului cât şi de separare a stratului drenant de corpul depozitului.

Figura 5.3. Alcătuirea sistemului de drenare şi colectare a levigatului

Reţeaua de conducte de drenaj se construieşte deasupra sistemului de etanşare a bazei

depozitului. Diametrul nominal al conductelor de drenaj (DN) nu trebuie sã fie mai mic de 200

mm, materialul pentru fabricarea acestora fiind polietilenã de înaltã densitate (PEHD).

Dimensiunile fantelor conductelor de drenaj se proiecteazã în funcţie de diametrul particulelor

materialului de filtru în care acestea sunt înglobate.

Conductele trebuie sã aibã perforaţii numai pe 2/3 din secţiunea transversalã, rãmânând

la partea inferioarã 1/3 din secţiunea transversalã neperforatã, pentru a fi asiguratã astfel şi

funcţia de transport a levigatului. Lungimea maximã a unei conducte ce constituie o ramurã a

reţelei de drenaj este de 200 m. Pantele finale, ţinând cont de greutatea corpului depozitului şi de

tasarea subsolului, trebuie sã fie de minimum 1% de-a lungul conductelor de drenaj şi de

minimum 3 % în secţiune transversalã,de-o parte şi de alta a conductelor.

Sistemul de colectare a levigatului cuprinde: stratul de drenaj pentru levigat, drenurile

absorbante, drenurile colectaore, cãminele, statia de pompare, rezervorul de stocare, conducta de

eliminare pentru levigat, instalatia de transvazare - în cazul tratarii pe un alt amplasament.

60

Page 61: Depozit de Deseuri Bumbesti

Atât drenurile absorbante cât şi cele colectoare trebuie sa fie confecţionate din PEHD şi

sã aibã un diametru nominal DN > 200 mm.

Cãminele pentru levigat se amplaseazã în afara suprafeţei impermeabilizate de depozitare

şi se construiesc din PEHD sau beton cãptuşit la interior cu un strat de protecţie împotriva

acţiunii corozive a levigatului. Diametrul interior al cãminelor pentru levigat trebuie sã fie de

minimum 1 m, iar instalaţiile se amplaseazã astfel încât sã permitã controlarea si curãţarea

conductelor de colectare şi a celor de eliminare.

Figura 5.4. Stratificaţia la baza depozitului

Pompele pentru levigat trebuie sã fie confecţionate din materiale rezistente la acţiunea

corozivã a levigatului.

Rezervoarele subterane se confecţioneazã din PEHD sau beton, cele de beton se cãptuşesc

la interior cu un strat de protecţie rezistent la acţiunea corozivã a levigatului. Rezervoarele

supraterane se confecţioneazã din beton sau oţel şi se cãptuşesc la interior cu un strat de protecţie

rezistent la acţiunea corozivã a levigatului. Rezervoarele supraterane se izoleazã la exterior

împotriva îngheţului. Rezervoarele pentru levigat se dimensioneazã astfel încât sã aibã capacitate

suficientã pentru stocarea unui volum de levigat egal cu diferenţa dintre volumul maxim de

levigat generat şi capacitatea instalaţiei de tratare..

Conductele de eliminare pentru levigat trebuie sã fie confecţionate din PEHD şi sã aibã

un diametru nominal DN > 200 mm.

61

Page 62: Depozit de Deseuri Bumbesti

Primul strat de deşeuri de deasupra stratului de drenaj, în grosime de 1 m, se depune cu

atenţie, fãrã compactare şi cu evitarea circulaţiei excesive a mijloacelor de transport pe acesta.

Compactarea deşeurilor depozitate începe numai dupã ce stratul de deşeuri depãşeşte 1 m

grosime. Primul metru de deşeuri depozitate trebuie sã fie constituit din deşeuri menajere cu

granulozitate medie. Deşeurile masive, voluminoase, cele sub formã semilichidã, mâloasã,

nisipurile fine şi alte tipuri de deşeuri care pot penetra în sistemul de drenaj colmatându-l sunt

interzise a se depune în primul metru de deseuri deasupra drenajului

Aspectele de proiectare a sistemului de drenaj constau în estimarea debitului de levigat.

Estimarea cantitãţii de levigat

Cantitatea şi debitul de levigat produs în corpul depozitului de deşeuri este influenţată de

o mulţime de factori, motiv pentru care nu se poate elabora o metodă unică de estimare a acestor

parametrii.

Un rol important îl au natura şi caracteristicile fizice şi chimice ale deşeurilor depozitate.

Spre exemplu, deşeurile menajere vor genera o cantitate suplimentară de levigat ca urmare a

descompunerii lor.

Alegerea sistemului de drenare şi colectare a levigatului poate modifica în mod

semnificativ, nu cantitatea de levigat, dar debitul acestuia.

Precipitaţiile au cu siguranţă cel mai mare rol în producerea levigatului, motiv pentru care

metodele de estimare a cantităţii de levigat diferă semnificativ în funcţie de amplasamentul

depozitului de deşeuri. Alegerea ca valoare de calcul a unei precipitaţii de o anumită intensitate,

durată şi frecvenţă trebuie făcută după o atentă analiză a tuturor factorilor care contribuie la

generarea levigatului.

În paralel cu precipitaţiile, perioada de închidere a depozitului (sau a unei celule a

depozitului) poate reduce cantitatea de levigat produs, dar în detrimentul unui chimism ridicat al

deşeurilor depozitate. Închiderea unei celule după o perioadă mare de timp conduce la drenarea

unei cantităţi mari de levigat pe perioada de exploatare a depozitului.

Măsurători in situ efectuate la depozite ecologice de deşeuri au arătat că debitul de levigat

este maxim în momentul începerii depozitării deşeurilor şi scade pe perioada exploatării

depozitului, debitele înregistrate în momentul instalării sistemului de etanşare de suprafaţă fiind

de cca. 2 ÷ 5 % din debitul maxim înregistrat. Aceleaşi măsurători au arătat că, după închiderea

depozitului, debitul de levigat colectat rămâne aproximativ constant pentru o perioadă de timp

62

Page 63: Depozit de Deseuri Bumbesti

semnificativă (în exemplul citat, măsurătorile au fost efectuate pentru o perioadă post-închidere

de 3 ani) (Bonaparte, 1995).

Valoarea de calcul a debitului de levigat pentru care se vor dimensiona sistemul de

drenare şi colectare, bazinele tampon sau staţiile de epurare, este exprimată pe unitatea de

suprafaţă de depozit [L3T-1L-2] şi se mai numeşte şi rată de percolare [LT-1].

Dimensionarea drenurilor

Dimensionarea drenurilor s-a realizat la debite provenite din precipitaţia maximă în 24

ore cu asigurare 10%. Pentru municipiul Bumbesti Jiu după cum rezultă din studiul climatic

precipitaţia este 83 mm.

Calculul debitului de levigat ce trebuie evacuat s-a făcut pe baza relaţiei:

Q= qS în care:

q – debitul specific de evacuare (drenaj)

S – suprafeţele aferente drenurilor

Debitul specific de evacuare se calculează cu relaţia:

H- ploaia de calcul cu sigurarea de 10%, 70m;

T- timpul de evacuare a apei, 72 ore;

K- coefficient de scurgere a lexiviatului, 0.6

;

;

=18.74 l/s

63

Page 64: Depozit de Deseuri Bumbesti

Dimensionarea drenurilor s-a făcut grafic pe baza debitelor calculate şi a pantei

proiectate. Valoarea diametrului a rezultat din diagrama pentru dimensionarea hidraulicã a

conductelor, dupã formula lui Manning. Toatã baza depozitului este special modelatã în coame,

astfel încât panta suprafeţei cãtre drenurile absorbante este de 3% iar catre drenul colector de 2%

Tabel 5.2. Dimensionarea drenurilor

Dren Suprafaţa

(ha)

Debit()

Panta

(%)

Diametru

(mm)

10.702

97.103

2 250

20.800

110.600

2 250

30.832

115.038

2 250

40.837

115.729

2 250

51.041

143.866

2 250

61.023

141.377

2 250

71.005

138.879

2 250

80.900

124.416

2 250

91.050

145.152

2 250

101.060

146.534

2 250

111.100

152.064

2 250

121.221

168.791

2 250

Colector1

723.713

250

Colector2

547.398

250

Pentru cã intervenţia asupra drenurilor este dificilã, drenurile se supradimen-sioneazã, în

general diametrul minim având valoarea de 200mm; în funcţie de calculul tabelar efectuat

anterior, s-a propus ca diametrul pentru drenurile absorbante si cele colectoare sã fie de 250 mm.

Materialul din care sunt executate drenurile este PEHD (polietilenã de înaltã densitate) cu pereţi

dubli:- peretele din exterior riflat pentru preluarea încãrcãrilor date de deşeuri, iar peretele din

64

Page 65: Depozit de Deseuri Bumbesti

interior neted, pentru a nu favoriza sedimentarea materiilor în suspensie aflate în lixiviat.

Levigatul astfel colectat va fi evacuat gravitaţional în bazinul colector pentru levigat.

Calculul distanţei dintre drenurile absorbante

Calculul distanţei dintre drenuri presupune studiul debitului specific ce trebuie evacuat în

douã condiţii: la început, când sistemul de drenuri este acoperit doar cu 1 m de strat permeabil

(nisip) şi pe mãsurã ce înãlţimea de deşeuri creşte- am ales înãlţimea de 19 +1 m. Astfel pentru

debite ce variazã de la 0.0001- 2 s-a elaborat un tabel în care s-au determinat

distanţele dintre drenuri. S-a utilizat formula Hooghoudt pentru profil omogen şi drenuri

amplasate pe stratul impermeabil:

L- distanţa între drenuri,(m);

K- conductivitatea hidraulicã; 0.9 m/zi;

D -adâncimea stratului impermeabil ; 1m;

h- sarcina sub care are loc curgerea (h=H-D=20-1);19m;

q- debitul unitar evacuat

Tabel 5.3. Calculul distanţei dintre drenurile absorbante

Nr.crt.L(m)

pentru H=1mL(m)

pentru H=20m1 0.05 8.944 178.8852 0.075 7.303 146.0593 0.1 6.325 126.4914 0.25 4.000 80.0005 0.5 2.828 56.5696 0.75 2.309 46.1887 1 2.000 40.0008 1.25 1.789 35.7779 1.5 1.633 32.66010 1.75 1.512 30.23711 2 1.414 28.284

65

Page 66: Depozit de Deseuri Bumbesti

Stratul drenant

Pentru prevenirea colmatãrii şi asigurarea funcţionãrii lor, drenurile vor fi înconjurate de

filtru invers. Alegerea şi dimensionarea filtrului se realizeazã folosind curba granulometrică a

solului care urmează a fi drenat. Prin curba granulometrică se exemplifică măsura în care

particulele de sol urmează a fi protejate cu geotextil.

Conductivitatea hidraulică a acestui sol, de tip argilã de K=110-9 m/s încărcat cu sarcină

hidrostatică; d10 = 0,002mm, d50 = 0,021mm, d60 = 0,032mm, d90 = 0,12mm, rezultă că acest sol

după DVWK se încadrează la granulometria A, adică d40 0,06mm, se aplică 3 criterii care sunt

66

Page 67: Depozit de Deseuri Bumbesti

satisfăcute, cel puţin unul dintre ele, solul are o mare mobilitate a particulelor şi necesită un

geotextil pentru reţinerea lor.

Criteriul 1: Pentru mărimea particulelor < 0,06mm este necesar ca d60/d10 < 15,

calculându-l din curba granulometrică rezultă: = 16, deci criteriul nu este satisfăcut.

Criteriul 2: Particulele cuprinse între 0,02mm<d<0,1mm să fie peste 50%, din curba

granulometrică rezultă doar 39%, deci criteriul nu este satisfăcut.

Criteriul 3: Plasticitatea solului din studiile de laborator, are indicele lp < 15 şi, în funcţie

cu raportul: argilă/praf = = 0,16<0,5, deci criteriul este satisfăcut.

Din criteriul 3, rezultă că acest argila are o mare mobilitate a particulelor şi este necesar

un filtru din geotextil sau din pietriş

Fig. 5.5 Pozarea geotextilului.

Pentru aceste soluri, cu o mare mobilitate a particulelor, care vor fi protejate cu un

geotextil, trebuie respectate condiţiile pentru coeficientul de încărcare hidrostatică CH care

trebuie să fie: CH<10d50; calculând, rezultă 0,21mm şi: CH<d90 care este 0,12mm.

Pentru siguranţă alegem o valoare mai mică cu 0,8-1, rezultând:

CH =(0,10,12)mm, corespunzându-i valoarea 0,1mm.

Grosimea necesară a geotextilului este: (25-50)CH, deci: d = 500,1 = 5mm.

67

Page 68: Depozit de Deseuri Bumbesti

Se alege un geotextil tip GT800, cu următoarele caracteristici:

grosimea 6mm;

densitatea 1,38 g/cm3;

proporţia porilor n = 0,9;

permeabilitatea Kf = 910-3 m/s la o încărcare de 2 KPa.

Confirmarea eficienţei filtrului din geotextil se face calculând produsul

ndCH = 0,960,1 = 0,54 mm2 = 5,410-7 m2

şi raportul:

150

= 610-2 = 0,06

Eficienţa geotextilului este asigurată dacă:

Kf > Ksol

0,06910-3 110-9 m/s; 2,1610-4 110-9,

Tabel 5.4. Calculul înãlţimii de pietriş, respectiv geotextil necesarã

stratului filtrant de drenaj

PIETRIŞ GEOTEXTIL

Coeficient de filtraţie

k(m/s)

Gradientul hidraulic, i 0.004 0.004

H (m)

H(mm) 500 4.5

Calculul suprafeţei de geotextil necesarã pentru a realiza stratul drenant al depozitului de

deşeuri se face aplicãnd formula de calcul a suprafeţei de geomembranã:

68

Page 69: Depozit de Deseuri Bumbesti

Din motive economice s-a ales ca stratul drenant sã fie alcãtuit din pietriş spãlat de râu

sort 16/30 mm. Din calculele realizate anterior stratul drenant va avea o grosime de 0.50 m

5.3. EPURAREA LIXIVIATULUI.

Pentru a proteja mediul înconjurãtor, apa uzatã rezultatã în urma drenajului şi a

activitãţilor din depozit trebuie eupratã înainte de a fi evacuatã în Pârâul Iazu. Astfel, acest

depozit de deşeuri necesitã:

deznisipator – epurare ape uzate rezultate de la spălarea autovehiculelor;

staţie de epurare pentru tratarea levigatului

1 staţie de epurare pentru apa menajeră

Staţia de epurare pentru tratarea levigatului este o staţie de epurare modulară, care

funcţionează pe principiul osmozei inverse, cu capacitatea de de 60- 90 mc/zi; levigatul tratat va

avea caracteristicile conform NTPA 001. Staţia de epurare este modulară, astfel volumul ce

urmează a fi tratat să poată fi mărit, dacă se dovedeşte a fi necesar.

Tratarea levigatului se realizează în două trepte:

treapta mecanică, în care are loc o reducere a valorii pH şi prefiltrare;

treapta biologică, în care are loc procesul de tratare propriu-zis prin osmoză

inversă şi nanofiltrare

Procedeele mecanice de epurare a levigatului (preepurarea) constau în reţinerea din

influenţã a substanţelor voluminoase, de obicei nisip şi materii aflate în suspensii astfel încât sã

faciliteze epurarea şi sã reducã dimensiunea construcţîîlor staţiei de epurare.

Reţinerea acestor materii se face cu ajutorul:

grãtarelor ce reţine elementele grosiere;

sitelor ce reţin elementele de dimensiuni mai mici;

deznisipatoarelor ce reţin nisipul;

separatoarelor de grãsimi ce reţin grãsimi, produse petroliere şi spuma de

detergenţi;

decantoarelor primare care sunt intslaţii în care se depun suspensiile de

dimensiuni mici.

Prin osmozã înţelegem trecerea lichidelor printr-un perete despãrţitor. Acest fenomen

joacã un rol foarte important pentru fiinţele ale cãror celule sunt înconjurate de membrane

semipermeabile.

69

Page 70: Depozit de Deseuri Bumbesti

Osmoza inversã este utilizatã de mulţi ani cu succes în hidraulicã şi în tehnica apelor

uzate. Ca metodã pur fizicã de despãrţire, cu ajutorul unei membrane artificiale, prezintã, în

comparatie cu alte metode, avantaje diverse:

a) Nu are selectivitate faţã de diferitele substanţe, ci reţine, cu puţine excepţii,

toate substanţele aproape la fel de bine. De aceea este adecvatã şi pentru tratarea unor

amestecuri complicate de substanţe, cum ar fi apa de infiltraţii de la rampele de depozitare.

b) Pe lângã metoda evaporãrii, foarte scumpã din cauza costurilor în energie, este singura

care micşoreazã conţinutul în sãruri al amestecului.

c) Aceasta metodã nu necesita nici o substanţã auxiliarã, numai pentru curãţarea

membranelor este necesarã din când în când utilizarea detergenţilor.

La osmoza inversã se obţine un concentrat care trebuie prelucrat în continuare prin

metode adecvate (de ex. evaporare, uscare) sau îndepartat pe alte cãi.

In cazul unei poluãri accentuate a apei de infiltraţii şi a unor pretenţii ridicare în privinţa

calitãţii acţiunii, osmoza inversã nu mai este destul de performantã singură. Acest lucru este

valabil îndeosebi pentru retenţia amoniului, care este dependent de valoarea pH-ului. In acest

caz, ar trebui utilizate combinaţii de metode.

Fig. 5.6 Diferenţa dintre hidroghidare la filtrare şi la osmoza inversã

Epurarea levigatului prin osmoza inversã

Diferenţa de baza între filtrarea normalã şi osmoza inversã constã în aceea cã, la filtrare,

substanţele solide sunt îndepãrtate dintr-un lichid, în timp ce la osmoza inversã dintr-un solvent.

In cazul filtrãrii, debitul lichidului trebuie sã strãbatã în totalitate filtrul, iar substanţele

solide rãmân pe materialul de filtru. Membrana, în cazul osmozei inverse, este strãbãtutã

tangenţial, la o presiune mare şi o viteza ridicatã. Debitul lichidului se transformã atunci într-un

70

Page 71: Depozit de Deseuri Bumbesti

debit scurs, care se infiltreazã prin membrana, separând un debit de concentrat îmbogãţit, care

trebuie sa fie indepãrtat ulterior.

O descriere matematicã a efectului osmozei inverse furnizeazã aşa-numitul model al

difuziunii solutiilor. La baza acestui model stau urmãtoarele premize:

a) Conform legii lui van‘t Hoff, presiunea osmoticã a unei soluţii este proporţionalã cu

concentraţia ei:

π = b • C (1)

π = presiunea osmotica in bari

b = coeficientul osmotic in bari • m³/kg

C = concentratia in kg/m³

b) Debitul scurs prin membrana semipermeabilã este proportional cu diferenţa de

presiune care pune totul în mişcare:

φp = A (Δp − Δπ) (2)

φp = debit scurs în m/h

A = constanta membranei în m/(h • bari)

p = presiunea exercitatã în bari

Aceasta se determinã din presiunea exercitatã minus diferenţa presiunilor osmotice pe

ambele pãrţi ale membranei.

Fig. 5.7 Procese posibile ale osmozei

c) Trecerea sãrurilor prin membrana aratã cât de mult se depãrteazã membrane realã de

una idealã. Debitul de sãruri scurse este independent de presiune şi proporţional cu diferenţa

concentraţiilor de pe ambele pãrţi ale membranei:

φs = B (CF − Cp) = φp Cp (3)

φs = debitul de saruri scurs in kg/(m² • h)

71

Page 72: Depozit de Deseuri Bumbesti

B = constanta membranei in m/h

CF = concentratia la alimentare

Cp = concentratia dupa scurgere)

De aici rezultã cã retenţia la osmoza inversã este dependentã de desfãşurarea procesului:

(4)

R = retenţia membranei

Retenţia se determinã din raportul concentraţiilor la scurgere şi al concentratului şi se

apropie şi în cazul membranelor imperfecte la o presiune crescutã de 100%. Debitul scurs aratã

în schimb o evolutie linearã, dacã presiunea procesului depãşeşte clar presiu-nea osmoticã.

5.4. EVACUAREA GAZELOR

In toate rampele în care sunt depozitate gunoi menajer se ajunge, dupã o scurtã perioadã

de timp, prin procese microbiene de descompunere, la crearea biogazului.Componentele

organice din deşeuri, ca de ex. resturi de alimente, de mâncare,deşeuri verzi, textile, hârtie, lemn

etc., sunt descompuse prin activitãţi bacteriale. In principal se formeazã metan (CH4) şi monoxid

de carbon (CO2). Apar şi alte componente gazoase, însã numai în proporţie redusã. Este vorba în

principal de componente gazoase, care, datoritã proprietãţilor lor chimico-fizice, apar în aceastã

fazã din materialele depozitate. Rezultã aici o cotã mare de hidrocarburi clorurate şi fluorurate

(HCFCl).

Potenţialul principal de risc în cazul gazelor din rampe constã în pericolul de explozie şi

de asfixiere, dacã biogazul se emite necontrolat. Mai mult, materialele mirositoare din biogaz

reprezintã un deranj pentru localitãţile învecinate. Componentele toxice au efecte negative

asupra oamenilor şi animalelor, cât şi asupra vegetaţiei apãrute în cursul recultivãrii suprafeţei

rampei de depozitare.

72

Page 73: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig. 5.9 Descompunerea anaerobã a substanţelor organice

Un alt pericol pe care gazul de la rampa de depozitare îl poate constitui este transformarea

lui în agenţi ai modificãrilor climatice nou observate. La apariţia efectului de serã, gazul metan

are o influenţã de 32 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon (CO2). Proporţia

metanului rezultat de la rampele de gunoi este estimatã la 8-18% din cea a metanului eliberat în

întreaga lume.

Din motivele prezentate mai sus este obligatoriu ca gazul rezultat de la rampa de gunoi,

dacã se aflã într-o cantitate considerabilã, sã fie colectat şi îndepãrtat pe cãi nedãunãtoare.

La un conţinut de umiditate convenabil, componenta care se poate descompune biologic a

deşeurilor poate fi transformatã, în condiţii anaerobe, cu ajutorul microorga-nismelor, în metan şi

dioxid de carbon. Apa din precipitaţii infiltratã în deşeuri creeazã condiţiile de mediu necesare,

dacã lipseşte o izolaţie a suprafeţei.

.In mediul anaerob din interiorul unui depozit de deşeuri, organismele trebuie sã-

şiacopere nevoia de energie pentru diviziunea celularã, prin fosforizare. Urmãtoarea figurã

înfãţişeazã procesele complexe care conduc la ruperea legãturilor polimerice pânã când se ajunge

la formarea metanului

73

Page 74: Depozit de Deseuri Bumbesti

Gazul de la rampele de depozitare mai conţine urme de gaze care ajung la rampa o datã

cu deşeurile livrate [de ex. HCCl(F)] sau care sunt produse ale reacţiilor chimice sau biochimice

(de ex. combinatiile sulfului).

Sarcinile îndepãrtãrii tehnice a gazelor sunt:

Reducerea drasticã a emisiilor urât mirositoare;

Impiedicarea migrãrii gazelor din zona de depozitare (mai ales in cazul

rampelor de depozitare sau al celor îngropate) ;

Impiedicarea migrãrii gazelor în interiorul clãdirilor, protecţia împotriva exploziilor,

Reducerea drasticã sau împiedicarea afectãrii vegetaţiei în cadrul plantãrilor de

recultivare.

Compoziţia gazului din depozitul de deşeuri

Gazul de la rampã iniţial, uscat, care este în mod normal saturat, constã aproape exclusiv

(cca. 99% din volum) din cele douã componente inodore, metan CH4 (50-60% din volum) şi

dioxid de carbon CO2 (40-50% din volum). Celelalte componente care, însumate depãşesc

numai rar 1% din volum, sunt totuşi decisive pentru efectul gazului ca substanţã urât mirositoare

(în special mercaptani, amoniac, sulfuri) sau dãunãtoare. Efectul dãunãtor poate fi evaluat din

perspectiva poluãrii atmosferei (de ex.concentraţii de gaz inadmisibile pentru personalul de la

rampa de depozitare şi pentruplante) sau a prejudicierii posibilitãţilor de utilizare a gazelor (H2S,

hidrocarburi).

Compozitia gazului de la rampa de depozitare variaza în funcţie de vârsta

rampei,producerea de CO2 începând imediat dupã depozitare, iar formarea metanului dupã o

fazã scurtã de fermentaţie anaeroba acidã.Incinerarea sau valorificarea gazului de la rampa de

depozitare poate fi realizatã la scara industrialã numai dupa atingerea „fazei metan stabile“.

Intrarea în faza metan stabilã este caracterizata prin faptul cã se obţine raportul:

Acum existã suficient gaz metan pentru un proces independent de incinerare.

74

Page 75: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig. 5.10 Modificarea compoziţiei gazului de la rampa dedepozitare în

functie de timp [Farquhar/Rovers,1973]

Tabel 5.4 Componentele gazoase identificate la rampele de depozitare

Componente Formula chimicã

Caz de la rampa iniţial

Intervalul concentraţiilor

Metan 50 - 60% din vol. 0 - 70% din vol.

Dioxid de carbon 40 - 50% din vol. 0 - 50% din vol.

Monoxid de carbon CO 0 – 2.8% din vol.Amoniac 0 – 0.35 ppm

Hidrogen 0 – 3.6 % din vol.

Oxigen 0 – 18 % din vol.

Azot 0 – 82.5% din vol

Acid sulfuric 0 – 70 ppm

Etil- mercaptan 0 – 120 ppm

Acetaldehyd 150 ppm

Acetona 100 ppm

Benzol 0.07 ppm

Alcani fara metan 0 – 0.5 ppm

HCCl CxHyClz 30 – 600 mg/m

Metanul este purtãtorul de energie al gazului de la rampã. Are o valoare caloricã de 35,5

MJ/m³n. Conform compoziţiei gazului colectat de la rampã poate fi calculate valoarea caloricã.

Deoarece la o valorificare termicã elementele ignifuge, inerte, adicã în principal CO2 şi azotul,

trebuie sã fie incãlzite şi ele, pentru un gaz cu 55 % CH4, 36 % CO2, 8 % N2 şi 1 % O2 rezultã

o valoare caloricã minimã de: Val.cal. = 18,5 MJ/m³n.

75

Page 76: Depozit de Deseuri Bumbesti

Aburii de apã joacã, la reducerea valorii calorice, un rol subordonat, deoarece gazul de la

rampã înainte de valorificare este eliberat de condens.

Principii ale colectãrii gazelor la rampa de depozitare

In prezent existã sisteme orizontale şi verticale de evacuare a gazelor. In Germania s-au

folosit pânã la ora actualã cu precãdere sisteme verticale pentru evacuarea gazelor de la rampele

de depozitare.

"Subpresiunea poate fi numai atât de mare, încât rarefierea aerului sã rãmânã suportabilã.

Experienţa a arãtat cã la puţ nu ar trebui sã depãşeascã 30 pânã la 50 mbar " [TABASARAN si

RETTENBERGER, 1987].

In practica evacuãrii gazelor se folosesc captãri specifice de gaze atât mai mari, cât şi mai

reduse prin reglarea suflantelor. Sistemele verticale de evacuare a gazelor au o zonã de influenţã

în formã de cerc. Estimarea zonei de influenţã şi a gradului de captare a acesteia se face dupã

urmãtoarele ecuatii:

: captarea de gaz (puterea de sucţiune) a puţului de gaz (m³n/h)

: lungimea perforatã a conductei drenate (m)

: captarea specificã de gaz (m³n/m h)

: producţia de gaz în zona de influenţã a puţului (m³n/h)

: productia de gaz specificã în zona de influenţã a puţului (m³n/m³ h)

R: raza de influenţã a puţului (m)

h: înãlţimea rampei, hp + 4 m, câte 2 m interval de sigurnaţã sub stratul de

acoperire sau deasupra bazei (m)

E:gradul de colectare a gazului Qc/Qt (-)

f: factor care ţine cont de restul suprafeţei dintre cercurile în cea mai densã

depozitare şi suprafaţa totalã.

Cantitãţile de gaz calculate dupã model se referã la gaz în stare normalã. Capaci-tatea

unui agregat de sucţiune trebuie totuşi raportatã la cantitatea de gaz în condiţiile de funcţionare;

acest lucru se referã la capacitatea fãcliilor de gaz.

76

Page 77: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig. 5.11. Zona teoreticã de influenţã a unui puţ de gaz

Pe lângã elementele verticale de colectare a gazelor (puţuri) sunt încorporate în corpul

deşeurilor şi elemente de colectare orizonatale (drenaje) sau o combinaţie din cele douã.

Elementele unei instalaţii de eliminare a gazului din depozitul de deşeuri

a. Elemente de colectare a gazului

Elementele de colectare a gazului ilustrate sunt:

punctifotme

în plan vertical

liniare

în plan orizontal.

Pentru colectarea gazului de la rampã cât mai aproape posibil de locul de formare, în

corpul deşeului se încastreazã colectori de gaz şi aceştia sunt supuşi subpresiunii de cca. 25−30

mbar. Colectorii de gaz sunt înfãţişaţi de cele mai multe ori ca „drenaje de gaz“ orizontale sau ca

„puţuri de gaz“ verticale, (cu conducta de conducere a gazului perforatã integratã) şi completate

în anumite situaţii prin corpuri de pietre, prin care gazele pot circula. In cazuri individuale,

camerele de evacuare a gazelor sunt create în corpul de deşeuri, din material cu granulaţie mare

si mai târziu perforate şi evacuate de gaze.

77

Page 78: Depozit de Deseuri Bumbesti

Puţurile de gaz trebuie sã fie prevãzute cu o conducta centralã Ø 200 mm, care sã fie

înconjuratã de pietre (granulaţie 16 / 32 mm). Elementele de colectare în plan orizontal sunt de

ex. straturile de eliberare a gazelor sau de drenaj de sub stratul izolator de la suprafaţa unei

rampe de depozitare.

Fig. 5.12 Elemente ale unei instalaţii de evacuare a gazelor de la o

rampã de depozitare

Aceste straturi, la fel ca şi corpul din pietre, trebuie sa conţinã cât mai puţin carbonat de

calciu, pentru a nu se ajunge la degradare, prin intervenţia chimicã a apei, de infiltraţii acide sau

a condensului de gaz de la rampã.

Conductele de colectare a gazului

Conductele de colectare a gazului unesc elementele de colectare a gazului cu locurile

(staţiile) de colectare a gazului.Conductele de colectare se pot conecta flexibil de puţul de gaz,

deoarece în aceste sectoare ne putem aştepta la depuneri de deşeuri. La locurile de racordare se

gãsesc adesea instalaţii de colectare a probelor şi de închidere. Conductele de colectare a gazului

nu trebuie sã fie sub Ø100 mm, iar viteza de curgere a gazului nu trebuie sã depãşeascã 10 m/s.

Pentru protecţia împotriva punctelor de legãtura mai profunde, unde se pot face depuneri şi

condensul de gaz se poate aduna, legãturile de colectare subterane nu trebuie instalate sub o

panta de 5%.

78

Page 79: Depozit de Deseuri Bumbesti

Fig. 5.13 Puţ de gaz cu loc de mãsurare şi racordare

Puncte de colectare a gazului

In punctele de colectare a gazului se întâlnesc conductele de colectare. Aici se instaleazã

de obicei armãturi de reglare (presiune, debit volumic) şi se aşeazã echipa-mente de mãsurare şi

supraveghere. Dacã punctul de colectare se plaseazã în punctul relativ de adâncime al

conductelor de colectare aferente, se poate duce cãtre un centru condens de gaz din sistemul de

legãturi. Etanseitatea la gaz a sistemului la aceeaşi eliberare de condens se obţine prin construcţii

de conducte scufundate, asemãnãtoare sifoanelor.

Separarea condensului

Condensul de gaz apare în sistemul de legãturi prin rãcirea gazului sub forma de vapori

de apã. Poate fi însã şi preluat, direct înaintea instalaţiilor de compactare, printr-o separare

turbionarã.La calcularea cantitãţii de condens, rãcirea gazului cald de la rampa poate fi de la

55°C la 20°C. Astfel se formeazã cca. 100 g condens/m³ de gaz de la rampa.

Instalaţii de captare a gazelor

In instalaţiile de captare a gazelor se realizeazã o creştere a presiunii gazului cu cca

100−130 mbar (gazul de la rampa intrã în staţie cu cca. −50 mbar subpresiune şi iese cu cca. +80

mbar suprapresiune). Gazul este condus din instalaţiile de extracţie cãtre cele de valorificare

79

Page 80: Depozit de Deseuri Bumbesti

(motor cu gaz, turbinã cu gaz, cazane) sau cãtre fãcliile de gaz. Instalaţiile de extracţie a gazelor

trebuie prevãzute, din cauza riscului de explozii în cazul unei modificãri a amestecului de gaze,

cu posibilitãţi de analiza permanentã şi de protecţie

Arderea gazulu din depozitul de deşeuri

Dacã valorificarea gazului de la rampa de depozitare nu este posibilã, acesta trebuie

descompus, prin ardere la temperaturi înalte de cca. 1.200 °C,în pãrţile sale componente

netoxice. Astfel sunt distruse lanţuri lungi de legãturi toxice. In plus, prin ardere este înlãturat

metanul, un important gaz de serã. Biogazul colectat va fi ars controlat; arderea gazelor on-situ

se va realiza prin intermediul unui arzător agrementat, prevăzut cu o protecţie metalică perforată

cu capac. Arzătorul se va amplasa la cca.3m faţă de cota finală de închidere a depozitului, pentru

a evita orice contact al flăcării cu suprafaţa depozitului.

5.5 ACOPERIREA FINALÃ

CAPITOLUL 6.

IMPACTUL DEPOZITULUI ASUPRA MEDIULUI

6.1. PROTECŢIA CALITÃŢII APELOR

6.2. PROTECŢIA CALITÃŢII AERULUI

.

80

Page 81: Depozit de Deseuri Bumbesti

6.3. PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

6.4. PROTECŢIA FAUNEI ŞI VEGETAŢIEI

6.5. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI .

6.6. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL, ECONOMIC

ŞI AL CALITÃŢII VIEŢII.

6.7 MONITORIZAREA DEPOZITULUI

Perioada de urmărire postînchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru

protecţia mediului. Această perioadă este de minimum 30 ani şi poate fi prelungită dacă prin

programul de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă

un risc potenţial pentru factorii de mediu. Monitorizarea postînchidere vizează următoarele

aspecte:

– stabilitatea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine în contact

cu deşeurile;

– asigurarea canalizării apelor în zona depozitului;

– starea corespunzătoare a şanţurilor de colectare a apelor pluviale din partea sudică a

depozitului;

– existenţa gardului de împrejmuire al depozitului, a gradului de acoperire cu zgură şi

steril a deşeurilor;

– captarea şi drenarea apelor unor izvoare din perimetrul depozitului spre bazinul de

colectare;

– monitorizarea levigatului, a apelor de suprafaţă şi a aerului, prin analize chimice pentru

a se urmări influenţa activităţii depozitului asupra factorilor de mediu. Monitorizarea generării,

emisiei şi migrării gazului din halda de deşeuri se face în situ prin aspirarea gazelor printr-un

dispozitiv de măsurare fix sau portabil reprezentat printr-un dispozitiv de aspiraţie cu pompa

acţionată manual sau cu pompă acţionată electric. Pe durata măsurătorilor se vor înregistra:

– locul şi adâncimea punctelor de monitorizare;

– citiri ale mediilor şi maximelor obţinute la instrumentele portabile;

– condiţiile de microclimat din momentul efectuării măsurătorilor.

81

Page 82: Depozit de Deseuri Bumbesti

Depozitul de deşeuri Bumbesti-Jiu este amplasat în fosta microcarieră Curtisoara din care

s-a extras cărbune, situată pe valea cu acelaşi nume la o cotă superioară Văii Jiului cu 50m, iar

faţă de cartierul de locuinţe din oraşul Bumbesti la o distanţă de 1200 m est.

Din halda de deşeuri rezultă o serie de compuşi organici volatili, toxici, care pot afecta

negativ starea de sănătate a populaţiei din zonă. Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi

expusă la riscul unor îmbolnăviri atât datorită unor eventuale poluări biologice, în special

poluărilor cu dioxine, furani,

H2S; CH4;CO2, cât şi a unor compuşi de fermentaţie (acizi graşi volatili, acizi aminici,

aldehide, amoniac, etc.) aceştia din urmă fiind produşi metabolici. Conform HG 349/2005,

depozitul încadrat în clasa„b” îşi incheie activitatea în anul 2009.

Posibilele emisii de gaze şi presiune atmosferică precum şi nivelul apei subterane se vor

măsura lunar în perioada de funcţionare şi la 6 luni în faza de postînchidere.

Monitorizarea postînchidere vizează următoarele aspecte:

– stabilitatea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine în contact

cu deşeurile;

– asigurarea canalizării apelor în zona depozitului;

– starea corespunzătoare a şanţurilor de colectare a apelor pluviale din partea sudică a

depozitului;

– existenţa gardului de împrejmuire al depozitului, a gradului de acoperire cu zgură şi

steril a deşeurilor;

– captarea şi drenarea apelor unor izvoare din perimetrul depozitului spre bazinul de

colectare;

– monitorizarea levigatului, a apelor de suprafaţă şi aaerului, prin analize chimice pentru

a se urmări influenţa activităţii depozitului asupra factorilor de mediu.Parametrii cheie care

trebuie urmăriţi în toate forajele şi izvoarele din perimetru sunt: conţinutul de oxigen, valoare

pH, conductivitate, nitriţi, amoniu.

82

Page 83: Depozit de Deseuri Bumbesti

CONCLUZII

Activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Bumbesti-Jiu este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află în permanenţă administratorul,

paznicul depozitului şiconducătorii auto de pe utilajele de transport.

Încărcarea se realizează cu autoîncărcătoare frontale, iar transportul cu autobasculante.

Sistemul de descărcare este în strânsă corelaţie cu activitatea de împingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului. Colectarea şi încărcarea reprezintă 50 % din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere.

Activitatea de depozitare propriu-zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante, împingerea şinivelarea acestora cu ajutorul încărcătoarelor frontale.Deşeurile au

un caracter eterogen; acestea sunt depozitate în strate cu grosimi de 1,5 m, acoperite cu zgură

(provenită de la centralele termice ale oraşului) şi deşeuri rezultate din construcţii, compactate cu

încărcătoarele frontale.

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril în proporţie de 80 %, aspect care

conduce la diminuarea în mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţii de antrenare de vânt a

deşeurilor sau de incendiere a acestor Depozitul de deşeuri Bumbesti-Jiu este amplasat la

circa1000 m sud de limita localităţii Curtisoara.

În apropierea depozitului se găsesc câteva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul împrejmuitor.

Faţă de centrul civic al localităţi, depozitul se află Ia o distanţă de 500 m sud-est, iar faţă

de cartierul de locuinţe din oraşul Bumbesti la o distanţă de 1200 m

est. Singurele obiective afectate de depozit sunt locuinţele situate în imediata apropiere, şi

mai ales când în mod accidental sunt aprinse hârtiile-cartoanele, textilele, plasticul, conţinute de

gunoaie.

În cazul depozitului de deşeuri (gestionat de către S.C GOSCOMLOC S.A Bumbesti) nu

se aplică nicio tehnologie pentru neutralizarea şi valorificarea deşeurilor stocate.

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este împrejmuit corespunzător, o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vânt şi împrăştiate pe terenurile limitrofe producând pe

lângă o poluare peisagistică, o poluare de fond a solului şi subsolului prin degradarea lentă, în

timp a acestora.

În prezent, levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteorice şi

umiditatea deşeurilor, prin scurgere liberă spre aval, produce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului. Se impune realizarea în aval de latura nordică a rampei a unui drenaj cu şanţ colector

83

Page 84: Depozit de Deseuri Bumbesti

şi bazin de stocare a levigatului ce va fi vidanjat şi transportat periodic la staţia de epurare

orăşenească.

În partea estică a deponei se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp,

alimentată dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei, iar din cauza adâncimii

mari şi contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii în deponie, cu poluări

semnificative a apelor subterane.

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor îmbolnăviri atât

datorită unor eventuale poluări biologice, în special poluărilor cu dioxine, furani, H2S;

CH4;CO2, cât şi a unor compuşi de fermentaţie (acizi graşi volatili, acizi aminici, aldehide,

amoniac, etc.) aceştia din urmă fiind produşi metabolici. Din halda de deşeuri rezulta o serie

de compuşi organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sănătate a personalului care

activează în zonă.

Totodată, diferiţi agenţi patogeni, existenţi în produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial în răspândirea unor boli. Prezenţa insectelor care au ca biotop

principal platformele de gunoi neigienice, sporesc riscul contaminării oamenilor şi animalelor.

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se realizează pe cale naturală rezultată din relaţiile trofice

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali. De aceea, în combaterea lor nu se vor aplica metode

bazate pe prădătorism, ci atenţia se va concentra pe metode genetice (sterilizarea masculilor,

încrucişări între specii folosind hormonii).

În perimetrul localităţii Bumbesti, există o zonă de protecţie naturală, a cărei limită

sudică este situată pe culmea înălţimilor care străjuesc bazinul în partea nordică. După închiderea

depozitului, pentru integrarea lui în ecosistem se va realiza înierbarea suprafeţei acestuia cu

plante – graminee – şi plantarea unor specii rezistente la factorii poluanţi, în vederea refacerii

structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea surselor de poluare şi cu introducerea

treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.

De asemenea se recomandă realizarea unei perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă. Pe perioada de funcţionare a

depozitului sunt stabilite măsuri de supraveghere şi monitorizare a depozitului propriu-zis cât şi

a factorilor de mediu care vor fi influenţaţi de existenţa acestuia. Conform HG 349/2005

operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul

postînchidere al depozitului, conform autorizaţiei integrate de mediu.

84

Page 85: Depozit de Deseuri Bumbesti

BIBLIOGRAFIE

1. Studiu de evaluare a riscului privind depozitul de deşeuri Bumbesti –Jiu, Jud. Gorj 2004.

2. Fodor, D., Baican, G. Impactul industriei miniere asupra mediului, Ed. Infomin, Deva,

2001.

3. HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

4. Proiect tehnic pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru depozitul de

deşeuri Bumbesti din Jud. Gorj INCD INSEMEX, Sadu – 2007.

5. N.N. Antonescu, Dan Paul Stanescu, Letitia Popescu – Gestiunea si tratarea deseurilor

urbane, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006

6. Planul National de Gestionare a Deseurilor

7. Gabriela Rosu Tartarea si valorificarea deseurilor Editura BREN, . 2003

8. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Vest

9. Strategia Judeteana de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Caras Severin

85


Top Related