+ All Categories
Transcript

CURS 1. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN DEMOGRAFIE

Obiectivele cursului de astăzi

� Să înțelegem care este obiectul și relevanța demografiei;

� Să înțelegem (și să putem opera cu) noțiunile de bază din demografie .

Întrebări pe care le auzim zi de zi…

� Vom putea susține sistemul public de pensii peste 20 de ani?

� Câte persoane vor mai trăi în România în 2050?

� Vor fi mai mulți romi decât români în 2050?

� Se căsătoresc oamenii rar decât în trecut?

� Trăiesc bărbații mai mult sau mai puțin decât femeile în� Trăiesc bărbații mai mult sau mai puțin decât femeile înRomânia?

� Cum s-a modificat numărul și structura populației din mediulrural în ultimii ani?

� Ce efecte au toate aceste schimbări asupra politiciloreducaționale/sociale, asupra strategiilor firmelor, a partidelorpolitice etc?

Ce este demografia?

� ”Demografia este o știință socială care are ca obiect studiulpopulațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lornumerice și a schimbărilor de volum.” (Rotariu, pg 14)

Ce este demografia?

Informația analizată poate fi împărțită în trei categorii:

1. Mărimea populației și distribuția acesteia.

2. Procese de populație (fertilitate, mortalitate și migrație).

3. Structura populației și caracteristicile acesteia.

Populație

� Def1: Sumă, agregat sau colectivitate de persoane care trăiescpe un anumit teritoriu, delimitat corespunzător.

� Def2: Grup de persoane constituit în raport cu o caracteristicăoarecare, care nu este neapărat teritorială: ex. p. școlară, p. înoarecare, care nu este neapărat teritorială: ex. p. școlară, p. învârstă de muncă etc.

� Populațiile din demografie - populații mari, conținând un număr de

indivizi suficient de ridicat pentru a putea stabili regularități

statistice.

Evenimente ce afectează volumul populației

Există 4 evenimente ce influențează direct dimensiuneademografică:

� Nașterile și decesele ce determină mișcarea naturală a

populației

� Imigrările și emigrările (ce sunt componente ale mișcării� Imigrările și emigrările (ce sunt componente ale mișcării

migratorii – teritoriale).

Intrări în populație: nașterile și imigrările.

Ieșiri din populație: decesele și emigrările.

Evenimente ce afectează volumul populației

� Căsătoriile și divorțurile - Evenimente secundare sauevenimente cu acțiune demografică indirectă (sau mediată)ce vizează constituirea și disoluția familiilor.

Ecuația fundamentală a mișcării populației

� Pt1=Pt0+N-D+I-E

� N – numărul de născuți

D – decese� D – decese

� I – imigrări

� E - emigrări

� Dacă D>N atunci avem creștere naturală negativă sau scăderenaturală

� Dacă N>D atunci avem creștere naturală pozitivă

Evenimente demografice – fenomenedemografice

Eveniment demografic – unitate statistică în demografiereprezentând cazul de naștere, deces, căsătorie, divorț.

Prin extensie, se referă și la schimbarea domiciliului legal (migrația),schimbarea statutului profesional etc.

Fenomen demografic – ansamblul evenimentelor demograficede același tip

� Masă de evenimente ce se comportă după legi statistice.

De ex. nașterea este un eveniment demografic în timp ce natalitateaeste fenomen demografic; în mod similar moartea și mortalitatea,căsătoria și nupțialitatea; divorțul și divorțialitatea.

Evenimente demografice – fenomenedemografice

� Divorțialitate� Nașteri� Fertilitate� Nupțialitate

� Imigrație� Imigrări� Emigrări� CăsătoriiNupțialitate

� Decese� Natalitate� Mortalitate

Căsătorii� Emigrație� Divorțuri

Evenimente demografice – fenomenedemografice

Evenimente demografice Fenomene demografice

Nașteri Fertilitate/natalitate

Decese Mortalitate

Imigrări ImigrațieImigrări Imigrație

Emigrări Emigrație

Căsătorii Nupțialitate

Divorțuri Divorțialitate

“Atenție! Fertilitatea și natalitatea nu sunt două fenomene demografice diferite, ci unul singur, ce se referă lanașteri. Cei doi termeni se folosesc pentru a desemna forme diferite de exprimare a acestui fenomen. Sevorbește despre natalitatea atunci când nașterile sunt privite în contextul întregiului efectiv al populației,reprezentând deci ceea ce produce pe acest plan populația ca întreg, câtă vreme fertilitatea se referă la aspectelereproducerii unei părți din populație implicată în acest proces (cuplurile sau, mai simplu, femeile între anumitevârste)”Rotariu, pg 15

Variabile demografice - Structura populației

� Variabile demografice - acele caracteristici ale populației careintervin în mod diferențiat în producerea evenimentelordemografice.

� Variabile principale: sexul și vârsta

� Alte variabile (secundare sau sociale): stare civilă; nivel de� Alte variabile (secundare sau sociale): stare civilă; nivel deșcolaritate, ocupația, mediul de rezidență, etnia.

� Structura populației reprezintă distribuția indivizilor la unmoment dat.

� Aspectul structural al stocului demografic existent la oanumită dată este esențial pentru evoluția ulterioară acelorlalte elemente, inclusiv pentru volumul general.

Procese demografice

� Schimbări ale valorilor indicatorilor demografici (modificăriale componentelor structurale, a natalității, mortalității etc.)

� Vorbim de procese demografice atunci când tendința estestructurată și are consecințe vizibile saupra volumuluipopulației sau asupra compoziției acesteia.populației sau asupra compoziției acesteia.

� Exemplu: Îmbătrânirea demografică

Caracteristicile și procesele sistemului demografic (după Trebici, 48-49)

Trăsăturile

elementului

Procesele

elementului

Caracteristicile

sistemului

Procesele

sistemului

Calitatea de membru

Naștere, deces și migrație (imigrare și

emigrare)

Mărimea Creștere: spor datorită natalității și imigrației; scădere

datorită mortalității datorită mortalității și emigrației

Vârstă Îmbătrânire Structură pe vârstă Redistribuție a vârstelor

Sex - Structură pe sex Redistribuție după sex

Domiciliul stabil Migrație internă Repartiție după domiciliu

Redistribuție după domiciliu

Ocupație Mobilitateocupațională

Structură după ocupație

Redistribuție după ocupație

Cohortă/generație/promoție

Cohortă - totalitatea persoanelor care, în decursul unui anumitinterval de timp, au trăit unul și același eveniment demografic(naștere, căsătorie etc.).

Exemplu: cohorta celor născuți în același interval de timp (un an);cohorta celor căsătoriți în același interval de timpcohorta celor căsătoriți în același interval de timp

Generație – cohortă specială, cuprinzând persoanele născute înacelași interval de timp (de obicei un an)

� Vom vorbi deci de ”generația 1900” în sensul de totalitate aindivizilor născuți într-o populație între 1 ianuarie și 31 decembrie1900.

Promoție – cohortă specială cuprinzând persoanele care auîncheiat căsătorii în aceeași perioadă de timp (în decursulunui an).

Analiză transversală

� Modalitate de descriere și de analiză a unei mase deevenimente demografice (nașteri, decese, căsătorii) îndecursul unei perioade de observare (an, de ex.), în careevenimentele respective sunt examinate din punctul devedere al structurii lor, al variației în funcție de vârsta sauvedere al structurii lor, al variației în funcție de vârsta saudurata lor, nu însă în funcție de cohortele sau generațiile careau furnizat aceste evenimente.

� Analiza masei de decese într-un an repartizată pe vârste

� Analiza masei de născuți vii repartizați pe anii de vârstă ai femeilordin populația în vârstă fertilă (15-49 ani),

� Analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populațieinupțiabile.

Analiză longitudinală

� Analiză a evenimentelor demografice care au loc într-ocohortă sau generație în decursul întregii vieți a acesteia, deunde și expresia ”analiză pe cohorte”.

� De exemplu, urmărirea deceselor într-o generație concretă, de lavârsta de 0 ani până la vârsta i ani, când dispare ultimulvârsta de 0 ani până la vârsta i ani, când dispare ultimulreprezentant al acestei generații este un caz tipic de analizălongitudinală.

� Analiza unei generații masculine/feminine de la vârsta de intrare înpopulația nupțiabilă, până la împlinirea evenimentului de căsătorie.

� a. Studiul realizat pe acest lot de 10.000 de respondenți, neindică faptul că unul dintre factorii fundamentali ce preziceabandonul școlar pare să fie interesul părinților față deeducația copiilor la vârsta preșcolară (4-5 ani).

� b. Studiul ne arată că copiii ai căror mame au consumat cel� b. Studiul ne arată că copiii ai căror mame au consumat celpuțin 10 țigări pe zi în perioada sarcinii au riscuri mai ridicateîn primii cinci ani de viață comparativ cu copii ai căror mamefumează mai puțin de 5 țigări pe zi.

� c. Studiul ne indică faptul că nivelul de educație al părințiloreste predictor semnificativ al abandonului școlar la copii.

� d. Tipul evaluărilor învățătorilor(sumativă sau formativă) esteun predictor semnificativ al performanțelor școlare în clasele5-8.

Risc demografic

� Risc – posibilitate obiectivă ca o persoană dintr-o populațiesau subpopulație să sufere un anumit eveniment demografic.

� În acest scop, populația trebuie riguros delimitată pe grupeomogene capabile să aibă evenimentul respectiv

� Riscurile diferă de la o populație la alta, de la o subpopulație la alta.� Riscurile diferă de la o populație la alta, de la o subpopulație la alta.Astfel, riscului de deces îi este expusă întreaga populație, riscului decăsătorie numai populația nupțiabilă, riscului de divorț este expusănumai populația căsătorită.

Risc - exemplu

“De exemplu, populația expusă riscului la căsătorie este formată

de indivizii care nu sunt căsătoriți (celibatari, văduvi,

divorțați) și care au atins vârsta minimă legală de

căsătorie.”(Rotariu, 2003:48)

Tipuri de indicatori

Indicatori

� Valori absolute/valori relative

� Mărime relativă – raport capabil să exprime un fenomen,înlăturând particularitățile acestuia legate de efectivulpopulației studiate.populației studiate.

� Tipuri de indicatori (pe lângă cei clasici – medie, mediană,etc):

� Raport

� Rată

� Probabilitate

Raport

� Valoare obținută prin împărțirea unei cantități la alta

� Indică mărimea relativă a numărătorului față de numitor

Ex:

� Raportul băieți/fete la naștere (numărul de nașteri de băieți la 100� Raportul băieți/fete la naștere (numărul de nașteri de băieți la 100de nașteri de fete).

� Raportul copii-femei (numărul de copii cu vârste între 0 și 4 aniîmpărțit la numărul de femei cu vârste între 15 și 44 sau 14 și 49 deani)

� Rata de dependență (populația sub 15 ani sau peste 64 de aniîmpărțită la populația totală cu vârste între 15 și 64 de ani înmulțităcu 100).

Rată

� Indicator statistic care măsoară frecvența unui eveniment înraport cu o populație sau subpopulație statistică din careprovine evenimentul respectiv.

� e=E/Pmediu*1000e=E/Pmediu*1000

� Unde E=masa de evenimente demografice dintr-o perioadă(un an, de obicei)

� Pmediu=numărul populației medii (la mijlocul perioadei)

Ex: Rata de natalitate – numărul de născuți vii – evenimente petrecuteîn parcursul unui an calendaristic – la populația medie a anuluirespectiv.

Tipuri de rate

� Rată specifică – rată sau indice ce se calculează pentru osubpopulație oarecare (de exemplu rata specifică demortalitate a populației de 20-24 ani)

� Rată brută – rată sau indice ce se calculează pentru opopulație generală, compusă din grupe, fără să se ia înpopulație generală, compusă din grupe, fără să se ia înconsiderare lipsa de comparabilitate, sau efectul unorfenomene de perturbare.

� Ratele brute de mortalitate ale populațiilor A și B sunt determinatenu numai de ratele specifice pe vârste, care sunt diferite, ci și destructura pe vârste, care este diferită de la o populație la alta.

Tipuri de rate

� Rată standardizată – rată calculată pentru a anihila efectuldenaturant al unor structuri diferite și pentru asiguracomparabilitatea.

� Rată de moment – rată calculată pe baza datelor curente, deobicei pe o perioadă de un an, pentru contemporani. Esteobicei pe o perioadă de un an, pentru contemporani. Esterata asociată analizei transversale. În mod obișnuit, datelestatistice oferă posibilități numai pentru calculul acestor rate.

� Rată de cohortă sau generație – rată calculată pentru ocohortă (reală sau ipotetică), prin raportarea maseievenimentelor la o populație inițială. Este rata asociatăanalizei longitudinale, având în principiu caracter deprobabilitate.

Probabilitate

� Raport în care numărătorul conține tot numărulevenimentelor petrecute (ca și la rată), în vreme ce la numitorapare populația la începutul intervalului (cea din care suntrecrutați indivizii participanți în evenimentele de lanumărător).numărător).

� Probabilitatea este simiară cu ratele cu excepția faptului că iaîn considerare numărul de persoane expuse riscului laînceputul intervalului de timp în loc de numărul mediu depersoane (populația aflată la mijlocul intervalului).

Exemple

� Probabilitatea de deces – probabilitatea pe parcursul unui ancalendaristic, a unei categorii de indivizi care existau la 1ianuarie și din rândul cărora, în cursul anului, s-a produs osumă de decese.sumă de decese.

� Probabilitatea de deces între naștere și vârsta de 5 ani

� Probabilitatea de a supraviețui între 20 și 25 de ani –probabilitatea ca o persoană de exact 20 de ani să trăiascăpână la 25 de ani împliniți

Probabilitate - Condiții

� Condiții pentru probabilități:

1. populația este clar definită la începutul intervalului;

2. Pe parcursul perioadei respective nu există intrări în sauieșiri din populație cu excepția celor contabilizate lanumărător;numărător;

3. Toate evenimentele de la numărător implică indiviziexistenți în populație la începutul intervalului;

4. Toți indivizii de la momentul inițial sunt supuși riscului laevenimentul demografic respectiv.

Rolul sociologiei în demografie (Rotariu, pg 9)

Arsenalul metodologic mai bogat, prin transferul de metodespecifice sociologiei spre zona demograficului

Rigoarea paradigmelor explicative, necesară atunci când estevorba de a ieși din zona analizei demografice propriu-zise șide a privi componenta demografică ca un fragment alde a privi componenta demografică ca un fragment alrealității sociale complexe.

Structura cursului

Lecţie TemăL1 Ce este demografie/De ce studiem demografia, noţiuni fundamentale. Structura cursuluiL2 Surse de date în demografieFenomene demografice

L3 MortalitateL4 MortalitateL5 Nupţialitate şi divorţialitateL5 Nupţialitate şi divorţialitateL6 FertilitateL7 Evaluare partială

L8 MigraţieL9 MigraţieStructură de populaţie şi caracteristici

L10 Structura pe sex şi vârstăL11 Structură în funcţie de alte variabile L12 Îmbătrânire demografică

Evoluţii demografice

L13 Proiecţii de populaţieL14 Politici de populaţie


Top Related