+ All Categories
Transcript
Page 1: De~i sistemulfolosit de creier pentru a interpreta informa ...images4.wikia.nocookie.net/nccmn/ro/images/c/c6/Perceptia_si_iluzia.pdf · perceptia obiectelor tridimensionale, creierul

,De~i sistemulfolosit de creierpentru a interpreta informa-tiile primite de la ochi este

foarte complex, perceptianoastrtl asupra lumii poate fiuneori fn~eliitoare.

O inflor;rea ~;decaderea constituieun bun exemplu alunei ilustra,iiambigue, care poatefi perceputa fie ca uncraniu de om, fie cadoi oameni in fa,aunei deschizaturi deforma arcuita.Ambele interpretarisunt logice ~i suntgreu de observatsimultan.

O O alta imagineambigua celebra.Acesta poatereprezenta un pahar .sau doua profiluri.Cele doua figurialterneaza in per-cep,ia noastra. chiardaca informa,iaintrodusa prin inter-mediul ochilor nuvariaza.

ce ~tie ca seafla acolo. O carte, indiferent dince unghi este priviti1, va fi desenata sub formade dreptunghi. Pentru a percepe obiectele inintregime, indiferent de modul in care suntprezentate pe retina, este nevoie de antrena-ment. Pentru a dobandi aceasta constanta inperceptia obiectelor tridimensionale, creierulnecesita inforrnatii referitoare la distanta fatade obiecte. Aceste inforrnatii sunt dobanditeprin rnijloace variate, numite indicatori vizuali.

Unul dintre cei rnai importanti indicatorieste inegalitatea binocular:l -diferenta dintrevederea celor doi ochi. Paralaxa de mi~careeste un alt indicator de profunzime. Daca ca,.pul este mi~cat dintr-o parte in alta, obiecteledin apropiere se mi~ca la o distanta rnai marein fata imaginii din retina, decat cele

~ mina care ajunge la ochi ~i este apoitransmisa sub forma de semnale codifi-ate la creier este insuficienta. Nici un fel

de informatie nu ajunge la creier fara sa treacamai lntai "prin recepto.rii senzoriali. Avemnevoie de acest sistem de interpretare a sem-nalelor, pentru a reactiona corespun-zator )aacestea. Procedeul prin care facem acest luciu-obtinem cuno~tinte asupra lumii lncon-juratoare din informatia colectata prin inter-mediul ochilor -este cunoscut sub numele de

perceptie.Creierul uman recunoa~te imediat orice

obiect familiar, din orice unghi ~i de la orice ~distanta. De exemplu, o carte arata ca o carte ~fie ca o vedem a~ezata In pozitie orizontala, ~verticala sau pe o margine. Totu~i, forma ~imarimea imaginii pe care cartea o provoacaasupra retinei ochiului variaza foarte mult. Deexemplu, daca tinem o carte lnchisa aproapede ochi, imaginea pe care o produce sereduce treptat, fund mult mai lngusta In spatedecat In fata. insa, li putem observa formadreptunghiulara, deoarece creierul se adap-teaza automat variatelor imagini pe carecartea le poate produce. Acest fenomenpoarta denumirea de constanta perceptiva.Modul prin care creierul dobande~te aceastaconstanta perceptiva nu este lnteles pedeplin, lnsa procesul recunoa~terii obiectelorQUnoscute are loc probabilln partea inferioaraa lobului temporal Cportiunea creierului carepoate fi stimulata la oameni con~tienti pentrua produce halucinatii).

Indicatori vizualiCeea ce cunoa~temeste faptul ca percepem Inmod automat adevarata forma ~i marime aobiectelor. Acest lucru reiese din desenelecopiilor mici, care sunt lipsite de perspectiva;un copil nu deseneaza ceea ce vede, ci ceea

~,

10;;?\

~...

O Contextul este foarte important pentrupercep,ie. Formele identice sunt percepute caliterele H ~i A. Creierul selecteaza combina'iacea mai probabila ~i le respinge pe altele,cum ar fi TAE CHT.

,,

~

../

Perceptia este oforma de rezolvare aproblemelor. insauneori, ca $i in cazulacestui obiect

"imposibil",problema nu aresolutie. Diferite partiale obiectului pot fiinterpretate, insadupa cum suntdispuse liniiledesenului. ipotezelenoastre perceptive sedovedesc a fi

incompatibile.

197

Page 2: De~i sistemulfolosit de creier pentru a interpreta informa ...images4.wikia.nocookie.net/nccmn/ro/images/c/c6/Perceptia_si_iluzia.pdf · perceptia obiectelor tridimensionale, creierul

PERCEPTIA ~I ILUZIA

Indep(lrtate. Un alt factor puternic este inter-pozitionarea. Dac(l un obiect umbre~te partialpe altul, vom ~ti c(l este mai aproape de noi.

Alte informatii importante provin din indi-catiile de perspeciiv(l. Perspectiva functionea-z(l In mediul nostru natural. Majoritateasuprafetelor naturale -paji~~i, plaje cu nisip,trunchiuri de copaci -sunt texturate. Dispozi-tiile texturii, cum ar fi mic~orarea treptat(1 anisipurilor pe m~surn ce se Indep(lrteaz(l, asi-gur(l un "cadru de referint(l" prin care putempercepe distanta oric(lrui obiect aflat In cadru.In mediile construite de oameni, convergentaliniilor paralele, pe m(lsurn ce acestea se Inde-p(lrteaz(l (de exemplu, liniile de cale ferat(l),este cea care ne d(l impresia de adancime.

Indicatorii perceptivi sunt In mod normal "eficienti, chiar ~i atunci cand sunt In esent~ ~ambigui. Dac(l liniile de cale ferat(1 formeaz~ a ~convergent(l pe imaginea retinei, le "interpre- :!i1m" ca pe ni~te linii paralele "convergente". iIns(l, interpret(1m destul de diferit aceea~i imag- ~ine a retinei, cand este produs~ de drepte con-vergente v(lzute de jos In sus -conturul turnu-lui unei biserici de exemplu. Rar suntem con~-tienti de asemenea interpret(lri alternative.Mecanismele de perceptie ale creierului preiauindicatia de la ochi ~i a interpreteaz(l adecvat.

Interpret(lrile alese adeseori de mecanis-mele de perceptie ale creierului, sunt celecare prezint(1 unghiuri drepte ~i linii drepte.La acest nivel se pot crea iluziile. Prin creareacatorva modele desemnate s(l dea aceea~iimagine a retinei ca obiecte familiare, de~i deforme foarte diferite, Adelbert Ames, un psi-hologamerican, a creat cateva rezultate vizu-

O Forma unghiu-lara bizara a camerei

lui Ames produce

aceea~i perspectivaca ~i cea a unei

incaperi dreptunghi-ulare norma le. inconsecin\a, femeiledin imagine suntpercepute in mod

gre~it, ca situandu-se la aceea~i distan\afa\a de privitor .

Creierul nudetecteaza marimeafeme ii din stanga,aceasta parand astfel

mai mica.

ale surprinz~toare. Camera lui Ames este unadeformat~, care pare normal~ dintr-un anumitpunct, Ins~ In interiorul acesteia m~rimeaobiectelor ~i oamenilo( apare deformat~.

In unele cazuri mai speciale, putemdeduce dou~ lucruri, aparent la fel de valide,din acela~i model senzorial. Un binecunoscutexemplu este figura reprezentand o cup~,care poate fi de asemenea v~zut~ ca dou~chipuri umane. Cele dou~ imagini djferite pars~ alterneze In perceptia noastr~, Intr-un felasupra c~ruia nu putem exercita nici un con-trol con~tient, chiar dac~ informatia "intro-dus~" prin intermediul ochilor nu variaz~.

O dat~ ce creierul ~i-a format o inter-pretare preliminar~ a informatiei pe caresimturile i-o ofer~, acest fapt determin~ modulIn care va fi interpretat Intregul model senzo-rial. O dat~ ce camera lui Ames este per-ceput~ ca fiind dreptunghiular~, cele dou~colturi ale peretelui din spate trebuie s~ aparala aceea~i distan~ de cel care prive~te, jariluzia este astfel reu~it~. Acest lucru seIntampl~ deoarece nu interpret~m un objectdoar din informatia furnizat~ de propriul s~umodel senzorial, dar ~i din ceea ce 11 1ncon-joara. Ceea ce vom percepe este obiectul a~acum 11 cunoa~tem din experient~.

Percep~ia ~i experien~a .

Modul In care reu~im s~ interpret~m infor-matia senzorial~ Intr-un mod atat de efjcient aconstituit subiectul multor discutii Intre filo-zofj ~i psihologi. Nativi~tii considera c~ abili-tatea de a percepe este Inn~scu~. Empiri~tiisunt de p~rere c~ toate cuno~tintele omului sedobandesc cu ajutorul simturilor.

Unele cerce~ri sprijin~ abordarea empiric~.S-a demonstrat c~ Inv~tarea perceptiv~ este po-sibil~ ~i c~ experienta 1ndelunga~ 1n realizareaunor distinctii perceptive subtile li permiteunui expert s~aib~ un disce~mant corect. Deexemplu, un naturalist experimentat poate s~identjfjce o specie de p~s~ri doar aruncand oprivire rapida asupra acesteia, 1n timp ce un1ncep~tor nu poate s~ o recunoasc~ deloc.

lnc~ din copil~rie, oamenii Inva~ .s~ inter-preteze diferitele sernnale pe care ochii letransmit creierului. In perceperea obiectelor ,clasjfic~m imaginile de pe retin~ sub fo~ defarfurii, ce~ti, mese sau c~rti, jar apoiaction~m In functie de aceast~ clasjfjcare.

O Creierele noastreinterpreteaza obiec-tul alb, rotund, depe cer, ca fiind luna.insa, dupa cum arataacest desen, per-cep'ia omului (~i agirafei) poate fi une-ori in~elatoare. Arta

reprezenta,ionalapoate crea impresiade obiecte reale,folosind modelefoarte simple.

_Corpul Omenes~ 8- AC11VITATI ALE CREIERULUII


Top Related