+ All Categories
Transcript

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 179

Miercuri, 1 august 2012

Se dã liber la achiziþii

publicedirecte, prin

dublareasumei plafon

D eºi contractarea de ser-vicii prin atribuire direc-

tã a creat mari scandaluri,Guvernul intenþioneazãcreºterea plafonului permis dela 15.000 euro, la 30.000 euro,cu eliminarea garanþiei de par-ticipare la selecþia de oferte.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Petrileniisupravegheazãcu sufletul lagurã lucrãrile

lui AvramT imp de 3 ani, o parte a

locuitorilor din partea de josa Petrilei au reclamat an de ancã le sunt puse în pericol imo-bilele datoritã apei care bãltealuni întregi în subsoluri.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Curtea deApel Alba Iulia

decide, astãzi, soarta

Ambulatoriuluide la PetroºaniS oarta Policlinicii de la

Petroºani, se decideastãzi, când judecãtorii de laCurtea de Apel Alba vor lua odecizie vizavi de contestareasoluþiei date de CNSC de con-tinuare a procedurii de licitaþie.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Minerii dinValea Jiului cerrenegocierea

CCMS indicaliºtii din mineritul

de huilã cer sã renegociezeContractul Colectiv de Muncã.Asta pentru cã nu sunt deacord cu cuantumul primelor deZiua Minerului...

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Stâlpii de înaltã Stâlpii de înaltã tensiune tensiune

sunt noile sunt noile þinte ale þinte ale

„„mmaaggnneeþþiilloorr””S tâlpii metalici de

înaltã tensiuneau intrat în atenþiahoþilor de fier vechicare taie segmentelemetalice pentru a levalorifica. Echipele dementenanþã abia mairãzbesc sã repare ceeace furã „magneþii”peste noapte. Dacãsunt prinºi, hoþii riscãani grei de închisoarepentru furt calificat,iar poliþiºtii sunt peurmele lor.

PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

F irmele careau avut

datorii la stat nus-au înghesuit sãºi le achite integral pentru a beneficia de scutirea plãþii penalitãþilor.

Potrivit datelorDirecþiei Generale aFinanþelor Publice(DGFP) Hunedoaradoar 450 de firme dincirca 12.000 aureuºit sã facã rost debani la timp pentru a-ºi achita datoriile lastat ºi pentru a scãpaastfel de penalitãþi, oripentru a plãti jumã-tate din sumadatoratã.

Potrivit OrdonanþeiGuvernului nr. 30 din2011 pentru modifi-carea ºi completareaLegii nr. 571 din2003 privind Codulfiscal, firmelor care auplãtit datoriile restanteînregistrate de

Direcþie la data de 31august, pânã în 31decembrie 2011, li s-au ºters penalitãþilede întârziere aferenteacestor sume. Deasemenea, legeaprevedea facilitãþi ºipentru hunedoreniibun-platnici care nuau reuºit sã seîncadreze în acest ter-men.

Potrivit datelor sta-tistice întocmite deDGFP Hunedoara,procentual societãþilehunedorene care s-auîncadrat în primul ter-men menþionat delege nu a reprezentatdecât aproximativ 3 lasutã din totalulfirmelor, în condiþiileîn care la 31 august2011 aproape

11.700 de firmehunedorene, active ºiinactive, înregistraudatorii la Fisc.

Conform statisti-cilor DirecþieiGenerale a FinanþelorPublice Hunedoara,cele mai multe firmehunedorene, peste3.200, au datoriicuprinse între 1.500ºi 7.500 de lei. Maibine de 2.300 de

companii hune-dorene au adunatrestanþe de câtevasute de lei, iar înjur de 1.700 audatorii cuprinseîntre 15.000 ºi150.000 de lei.

Dacã anul trecutpeste 360 de con-tribuabili au achitatdebite principale ºiaccesorii în valoaretotalã de 4,9 milioanede lei ºi au beneficiatde anulãri în valoarede aproape 600.000de lei, purtãtorul decuvânt al DGFPHunedoara, CristinaPoenariu, spune cã,anul acesta numai 70de contribuabili auachitat o sumã de treiori mai micã (aproxi-mativ 1,5 milioane delei) ºi nu au mai plãtitpenalitãþi în valoarede 70.000 de lei.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)

16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 220:15 Suflete pereche 21:15 În cãutarea comorii

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 22:15 În puii mei

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)13:00 ªtirile Pro TV16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:15 Serviþi, vã rog! 21:45 Fotbal Champions

League: Fenerbahce - Vaslui23:45 Chuck

9:30 Erori reversibile (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Orãºelul leneº 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Anotimpul vrãji-toarelor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Cãlãtoria 2: Rãtãciþiîn San Francisco

9:25 Legendele palatului:concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Akzente 15:30 Convieþuiri 16:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 20:30 Jurnalul TVR 21:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 23:15 Ultimul atentat 0:15 Jocurile Olimpice2012 - Londra

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Nici facilitãþile nu i-a convins sã-ºiplãteascã datoriile la stat

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 Actualitate 3

D eºi contractarea deservicii prin

atribuire directã a creatmari scandaluri, Guvernulintenþioneazã creºtereaplafonului permis de la15.000 euro, la 30.000euro, cu eliminareagaranþiei de participare laselecþia de oferte.Hotãrârea are ca scopcreºterea absorbþiei fondurilor europene, dardeschide larg uºile cãtrefirme de casã ale partidelor politice, care s-a dovedit cã ºtiu sã-ºi ”construiascã” documentede îndeplinire a condiþiilorimpuse.

Pragul valoric al contractelorde la care autoritãþile publicepot cumpãra direct produse,servicii sau lucrãri, fãrã a fiobligate sã iniþieze licitaþii pu-blice, va fi dublat, de la 15.000euro la 30.000 euro, pentruachiziþiile sub acest plafonurmând sã fie eliminatã ºigaranþia de participare.

Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanþã deurgenþã care modificã legislaþiaachiziþiilor publice ºi care a fostdiscutat deja în Guvern înprimã lecturã. Modificãrile suntargumentate în document prin“flexibilizarea ºi transparenti-zarea” procesului de atribuire acontractelor de achiziþie publicã, explicã ZF, având în vedere ºi gradul scãzut deabsorbþie a fonduriloreuropene.

S e stopeazãînþelegerile

prealabile, dar caietul desarcini nu mai conteazã

“În orice situaþie, autoritateacontractantã asigurã, la cerere,operatorilor economici impli-caþi acces la informaþiile dinofertele contracandidaþilor”,este o altã prevedere dinproiectul de ordonanþã, argu-mentatã prin “creºterea trans-parenþei în proceduri ºi eli-minarea practicilor actuale,excesive, de ascundere a unorinformaþii sub pretextul confi-denþialitãþii lor”.

“Candidatul/ofertantul nuare dreptul ca, în cadrulaceleiaºi proceduri, sã fie nomi-nalizat ca subcontractant încadrul unei oferte ºi ca terþsusþinãtor în cadrul aceleiaºisau unei alte oferte, sub sancþi-

unea excluderii acesteia dinurmã”, este o altã mãsurãprezentatã în ordonanþã cuscopul de a elimina înþelegeriposibile sau presiuni asupraofertanþilor din partea furni-zorului unic.

Autoritatea Naþionalã pentruReglementarea ºi MonitorizareaAchiziþiilor Publice (ANRMAP)va evalua, înainte de trans-miterea spre publicare aanunþului de participare, con-formitatea documentaþiei deatribuire, dar fãrã ca aceastãevaluare sã mai aibã în vedereºi caietul de sarcini. Astfel, sepropune eliminarea evaluãriispecificaþiilor “pur tehnice” alecaietului de sarcini de cãtreANRMAP, cu argumentul cãastfel va fi redus termenulnecesar evaluãrii conformitãþiidocumentaþiei de atribuire.

Dar ce se va întâmpla cu

acele caiete de sarcini createspecial pentru o firmã sau altaîn dauna celor concurente, nuse spune în textul proiectului dehotãrâre.

O fertanþii sancþionaþipenal în ultimii cinci

ani, eliminaþi!

Autoritatea contractantã areobligaþia de a exclude din pro-cedura aplicatã pentruatribuirea contractului de achi-ziþie publicã orice ofertant/can-didat despre care arecunoºtinþã cã, în ultimii cinciani, a fost condamnat prinhotãrârea definitivã a uneiinstanþe judecãtoreºti, pentruparticipare la activitãþi ale uneiorganizaþii criminale, pentrucorupþie, pentru fraudã ºi/saupentru spãlare de bani, dar ºipentru prezentarea de infor-maþii false în scopul de-monstrãrii îndeplinirii criteriilorde calificare ºi selecþie.Dispoziþiile vor fi aplicabile ºi încazul în care condamnareapriveºte persoane care facparte din consiliul de adminis-traþie/organul de conducere alofertantului.

“În practicã, nu sunt întâlnitedes situaþii în care este atrasãrãspunderea penalã a per-soanei juridice, în schimb, înforma actualã a textului, suntacceptaþi ofertanþi cu adminis-tratori-directori condamnaþi”,se explicã în document.

N e aliniem…

“Vrem ca acel prag de15.000 de euro de la careautoritatea contractantã esteobligatã sã iniþieze o procedurãde achiziþie publicã sã fie ridi-cat. Evident, nu vom ridica laun nivel foarte înalt, pentru cãatunci vom trezi suspiciuni,firesc, la nivelul ComisieiEuropene, dar mie mi se pareanormal ca Bulgaria sã aibãacest prag la nivelul de 20.000de euro pentru contractele careau ca obiect produse ºi serviciiºi 60.000 de euro pentrulucrãri, respectiv 66.000 deeuro pentru proiectare, iarRomânia sã fie la acelaºi nivella care s-a aflat în 2006”, aspus preºedintele ANRMAP,Lucian Vlãescu.

Ileana FIRÞULESCU

SSSSeeee ddddãããã llll iiiibbbbeeeerrrr llllaaaa aaaacccchhhhiiii zzzz iiii þþþþ iiii iiii ppppuuuubbbbllll iiii cccceeee ddddiiii rrrreeeecccctttteeee,,,,pppprrrr iiiinnnn dddduuuubbbbllllaaaarrrreeeeaaaa ssssuuuummmmeeeeiiii ppppllllaaaaffffoooonnnn

S indicaliºtiidin mineritul

de huilã cer sãrenegociezeContractul Colectivde Muncã. Astapentru cã nu suntde acord cu cuan-tumul primelor deZiua Minerului ºipentru cã vor sãºtie clar ce pot facepe viitor cu anga-jaþii din minerit.

Potrivit liderului dsla Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului,Zoltan Lacataº, în

aceste zile se continuãnegocierile pentruprimele de 6 august.

„Luni am avut oîntâlnire cu organizaþi-ile sindicale ºi adminis-traþia CNH, în urmaunei adrese transmisede cãtre directorulgeneral, prin care amdiscutat despre adao-surile salariale de ZiuaMinerilor. În urma dis-cuþiilor, însã, nu amajuns la nici un rezul-

tat, iar organizaþiilesindicale au solicitat caaceste adaosuri sã fieîntr-un cuantum egalpentru toþi salariaþii.Oferta administraþiei afost 3 milioane de leivechi, net, pentrufiecare salariat, lucrupe care nu l-am nego-ciat, ci, dimpotrivãvom avea în contin-uare ºi alte întâlniri.Abia apoi vom puteastabili o renegociere acontractului Colectivde Muncã ºi un nouact adiþional, care sãînsemne adaosul salari-al de Ziua Minerului”,a declarat ZoltanLacataº, preºedinteleLSMVJ.

Liderii de sindicatspun cã au avut dis-cuþii, ºi acum au maimulte variante ce vor fiprezentate lanegocieri, în ceea cepriveºte cuantumuladaosurilor salariale.

„Credem cã minerii armerita mai mult decât3 milioane de lei net ºimandatarea directorulgeneral pentru aceastãsumã, cred cã nu esteconformã cu legislaþiaîn vigoare. Acest lucrune impune nouã, sindi-caliºtilor sã nu trecempeste un anumit cuan-tum ºi sã nu fim deacord cu acest lucruinechitabil ºi incorect.Nu poþi sã transmiþiminerilor cã asta e ºila revedere”, a maiadãugat ZoltanLacataº.

Directorul general alCNH a fost mandatatde cãtre Consiliul deAdministraþie sã nego-cieze cu sindicatele dinminerit ºi sã le oferelucrãtorilor de unitãþileminiere prime de ZiuaMinerului în cuantumde 300 de lei.

DianaMITRACHE

B enzina ºi motorinas-au scumpit,

începând de marþi, cu 9bani pe litru la staþiilePetrom.

Compania ºi-a motivatdecizia pe baza evoluþieicotaþiilor, dar ºi a deprecieriimasive a leului în raport cudolarul, monedã în care se factranzacþiile cu produse ener-getice.

Astfel, dupã scumpire,

preþurile sunt urmãtoarele:benzina standard 95 - 5,95 leilitrul, benzina Extra 99 - 6,37lei litrul, motorina Standard6,00 lei litrul, motorina Extra6,23 lei litrul.

Ultima datã companiaPetrom a scumpit carburanþiiîn data de 17 iulie, cândpreþul benzinei ºi motorineicrescuse cu 9, respectiv 8bani pe litru.

Diana MITRACHE

Minerii din Valea Jiului cerrenegocierea CCM

Petrom a majorat preþulcombustibililor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 201244 Actualitate

N u mai puþin de1043 de anga-

jaþi au intrat înatenþia justiþiei, dupãce inspectorii demuncã au sesizatorganele de cercetarepenalã cã, în urmacontroalelor, i-audepistat cã foloseaumai mult de cincipersoane fãrã formelegale de angajare, dela intrarea în vigoarea noului Cod alMuncii.

Potrivit bilanþuluiîntocmit de InspecþiaMuncii, inspectorii demuncã au efectuat, înprimele ºase luni aleacestui an, 50.531 con-troale pentru reducereaincidenþei muncii nede-

clarate ºi au depistat 739angajatori care foloseaumai mult de cinci per-soane fãrã încheiereaunui contract individualde muncã, trimiþândorganelor competentedosarele respective, învederea declanºãriiurmãririi penale. În perioada menþionatã,au fost identificate 7.500persoane care munceaufãrã a avea încheiate con-tracte individuale demuncã în formã scrisã ºiau fost aplicate sancþiunicontravenþionale pentrumunca fãrã forme legalede angajare în sumã de46,186 milioane lei (circa

10,74 milioane euro). Anul trecut, din mai ºipânã în decembrie,respectiv dupã intrarea învigoare a noului Cod almuncii, inspectoratele te-ritoriale de muncã ausesizat organele de cer-cetare penalã pentru 304fapte prevãzute de legis-laþia muncii ca fiindinfracþiune, respectiv,pentru primirea la muncãa mai mult de cinci per-soane fãrã forme legalede angajare. Sancþiuneaprevãzutã de lege în acestcaz este ‘închisoare de launu la doi ani sauamendã penalã’. ‘În cazul persoanelordescoperite cã au pestecinci lucrãtori fãrã formelegale se constituieinfracþiune ºi se trimitactele respective laProcuraturã. De când se

aplicã Codul muncii nicimãcar un caz nu a fostrezolvat în acest senspentru cã toate au primitneînceperea urmãririipenale pentru cã anchetase face de cãtre poliþistuldin zona respectivã carescrie un proces verbalcare constatã cã nu existãfaptã sau alte conside-rente, iar procurorul, în

baza procesului verbal, dãNUP (neîncepereaurmãrii penale - n.r.). Caatare, este o mãsurã deprotecþie a angajaþilor pecare trebuie sã orezolvãm în momentul încare vom modifica Codulmuncii’, a afirmat mi-nistrul muncii MarianaCâmpeanu. Pentru a veni în sprijinul

cetãþenilor ºi pentruscãderea incidenþeimuncii nedeclarate,Inspecþia Muncii a înfi-inþat linia telefonicã gra-tuitã pentru sesizãriprivind munca fãrã formelegale: TEL VERDE -munca la negru 0800-868-622.

Diana MITRACHE

PPPPeeeesssstttteeee 1111....000000000000 ddddeeee aaaannnnggggaaaajjjjaaaattttoooorrrr iiii ddddeeeeppppiiiissssttttaaaaþþþþ iiii ccccãããã aaaavvvveeeeaaaauuuu aaaannnnggggaaaajjjjaaaaþþþþ iiii ““““llllaaaa nnnneeeeggggrrrruuuu””””

ª omerii din Petroºanisunt total dezintere-

saþi de oferta de locuri demuncã în strãinãtateprezentatã de agenþia dinCapitala Vãii Jiului. Estevorba despre job-urileoferite, legal, în statelemembre ale UniuniiEuropene.

În acest an, un singur om avenit pentru a se interesa decondiþiile de angajare oferite de ofirmã din Norvegia. Acesta, însã,nu a mai revenit pentru a-ºidepunele actele de angajare…“Am avut, de-a lungul întreguluian, o singurã persaonã care avenit sã se intereseze de un loc demuncã, legal, oferit în strãinãtate.A venit, a luat referinþe desprefirma respectivã ºi condiþiile deangajare solicitate, dar nu a mairevenit. Chiar dacã susþinea cã ºtielimba norvegianã…”, a precizatJudith Babþan, ºef Agenþia Localãpentru Ocuparea Forþei de Muncã

Petroºani. În general, ºomerii din Valea

Jiului nu îndeplinesc, în primulrând, condiþiile de calificare solici-tate de cãtre firmele din Europa.Apoi, aceºtia nici nu cunoscmãcar o limbã de circulaþie inter-naþionalã. “Calificãrile solicitate îidepãºesc pe cei mai mulþi dintreºomerii înregistraþi la noi.Europenii au nevoie de medici, deingineri zootehniºti, de specialiºtiîn silviculturã, ºamd. Ori, ºomeriidin Valea Jiului nu deþin calificãri

la nivelul solicitat în þãrile dinUniunea Europeanã ºi apoi, nicinu cunosc limba care se vorbeºteîn þara din care vine o ofertã demuncã. Acestea sunt motiveleprincipale datoritã cãrora nu amavut, în acest an, niciun singur cazde plecare legalã pe locurile demuncã oferite în UniuneaEuropeanã”, a mai spus JudithBabþan. În prezent, în municipiulPetroºani, numãrul oficial alºomerilor este de 1004.

Mircea NISTOR

Aproape 100 de tineriabsolvenþi s-au prezentat,pânã în prezent, laAgenþia Localã pentruOcuparea Forþei deMuncã pentru a-ºi întoc-mi actele de ºomaj. Estevorba despre absolvenþiidin acest an ai liceelor,ºcolilor profesionale,unitãþilor de învãþãmântsuperior sau ºcolilorpostliceale. Aceºtiaurmeazã a primi, timp de6 luni de zile, câte 250de lei. “Dacã nu-ºi gãsescun loc de muncã pot optapentru ajutorul de ºomaj.Acesta are valoarea de

250 de lei ºi este acordatpe cel mult 6 luni de zile.Nu este o sumã deosebitde mare dar, decât nimic,este foarte bun ºi acestajutor”, a declarat Judith

Babþan, ºef AgenþiaLocalã pentru OcupareaForþei de MuncãPetroºani.

În cazul în care, în ter-men de 60 de zile de la

data absolvirii, tinerii nuse prezintã la agenþialocalã sau la furnizoriiparticulari de servicii demediere acreditaþi pepiaþa forþei de muncã, eiriscã sã piardã ºi brumade bani oferitã de cãtrestatul român. “Dacã nuvin, în termen de 60 dezile, sã-ºi depunã acteleatunci pierd ºi baniiãºtia”, a mai spus JudithBabþan. În acest timp, înValea Jiului, foarte puþinidintre absolvenþii dinacest an ai diferitelorforme de învãþãmânt aureuºit sã-ºi gãseascã unloc de muncã.

Mircea NISTOR

1111 ssss ---- aaaa iiii nnnntttt eeeerrrr eeeessssaaaa tttt ,,,, 0000 aaaauuuu pppp llll eeeeccccaaaa tttt

Tinerii, nevoiþi sã aleagã ºomajul

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 Actualitate 5

T imp de 3 ani, o partea locuitorilor din

partea de jos a Petrilei aureclamat an de an cã lesunt puse în pericol imo-bilele datoritã apei carebãltea luni întregi în subsoluri. SC Apa ServPetroºani nu avea soliþiipentru o reþea decanalizare subdimesio-natã, iar locuitoriipregãteau acþionarea îninstanþã cu expertizareaInspecþiei în Construcþii.Acum existã soluþii ºi selucreazã intens, spuneCostel Avram, directorulgeneral al societãþii.

Locuitori ai cartierelor de josale Petrilei, respectivRepublicii, Prundului, Mãgura,fac cu rândul câte o ”vizit㔺antierului unde se reabiliteazãreþeaua de canalizare în virtuteaprimului contract al SC ApaServ Petroºani, de extindere ºireabilitare a infrastructurii deapã ºi canalizare, în valoare de40 milioane de euro.

Interesul cetãþenilor faþã delucrãri este crescut în aceastãzonã având în vedere cã decirca 2-3 ani subsolurileblocurilor în care locuiesc sunt

inundate periodic. Durerea eramare ºi soluþii nu prea existau,deºi lucrãtorii Apa Serv auîncercat cu vidanje, cu tot felulde instrunemte de desfundat,dar fãrã rezultat. Blocurileavând construite la subsol gara-je, pivniþe, amenajate boxe dealimente ºi de combustibil,pierderile erau considerabile,iar structurile de rezistenþã aleimobilelor erau în pericol încondiþiile în care apa infiltratãbãltea ºi câte 3-4 luni.

În disperare, locuitorii afec-taþi erau hotãrâþi sã dea înjudecatã Apa Serv pentrupunerea în pericol alocuinºelor, unii dintre aceºtiaau antamat ºi expertize ale

Ispecþiei în Construcþii pentru aface dovada cã au dreptate.Dar, se pare cã acest calvar allor a luat sfârºit.

”Dupã terminarea acesteilucrãri oamenii nu vor mai aveaprobleme cu inundarea sub-solurilor. Am spus atunci, deºinu eram director al Apa Serv,ci coordonator din parteaConsiliului Judeþean, cã reþeauaprincipalã de canalizare estesubdimensionatã dupã dez-voltarea oraºului ºi nu existausuficiente modalitãþi de prelu-are, pe lângã faptul cã celeexistente erau învechite ºi pealocuri obturate ºi de aceealocuitorii de acolo aveau pro-bleme. Atunci nu existau posi-

bilitãþi de rezolvare. Acumexistã! Personal am fost la faþalocului sã vãd care este stadiullucrãrilor” – a declarat direc-torul general al SC Apa ServPetroºani, Costel Avram.

Acest prim contract al ApaServ prevede extinderea ºireabilitarea sistemelor de ali-mentare cu apã ºi de canalizareîn Petrosani, Petrila ºiAninoasa.

”În ce priveºteîmbunãtãþirea sistemului decanalizare ºi reducerea ratei

infiltraþilor, se vor construi14.396 metri de reþea decanalizare pentru deservirea a2.740 de racorduri la Petrila,reabilitarea a 3.309 metri dereþea de canalizare tot la Petrilaºi constructia a 6.938 metri dereþea nouã de canalizare înAninoasa”, declara lademararea proiectului, MonicaTarcea, director de dezvoltareApa Serv.

Proiectul privind extindereaºi reabilitarea sistemului de ali-mentare cu apa ºi de canalizareare valoarea de 40 de milioanede euro, din care 85 la sutã -34 de milioane de euro, suntfonduri comunitare, 13 la suta- 5,2 milioane de euro, de labugetul de stat ºi 2 la sutã -800.000 de euro, de labugetele locale.

Durata de derulare a primu-lui contract este de 36 de luni,iar a întregului proiect de 50de luni. Startul s-a dat în 28martie 2011.

Ileana FIRÞULESCU

P rimarul GheorgheIle va participa

astãzi, la Bucureºti, lacea de-a doua întâlnire a Comitetului deCoordonare la nivelnaþional.

Întâlnirea are loc în cadrulproiectului „Îmbunãtãþirea efi-cienþei energetice în gospdãri-ile ºi comunitãþile ce veniturireduse din România”, la careparticipã reprezentanþii MDRTºi cei ai administraþiilor locale.

Deciziile care vor fi luate încadrul acestei întâlniri vor per-mite accelerarea procesului deimplementare a Proiectului ºivor asigura atingerea obiec-tivelor în mod transparent ºieficient.

Administraþia localã aVulcanului se înscrie în acestproiect cu mai multe blocuri,case ºi clãdiri sociale (grã-diniþe). Numãrul exact al celorce vor putea fi izolate va ficunoscut în etapa de selecþieîncheiatã de Comitetul deCoordonare.

A nchetã de la Petrilaîncã este în

desfãºurare.Reprezentanþii ITMPetroºani se afla în difi-cultate în ceea ce priveºtefinalizarea anchetei de lamina Petrila, în urmaaccidentului care a avutloc în datã de 18 iunie aacestui an. Potrivitreprezentanþilor ITM dela dosar lipseºte o piesãfoarte importantã.

“Nu putem finaliza anchetãpentru cã nu avem certificatulmedico-legal al lui DanutCodreanu, cel care a decedatîn urma accidentului. Cuªerban am reuºit sã vorbimînsã nu am putut sã îi luãmdeclarative scrisã pentru cã

încã este la spital”, a declaratIleana Bodea.

Potrivit sursei citate, cei dela Bucureºti întârzie cu certifi-catele medico-legale.

“Existã cazuri în care cei dela Bucureºti trimit certificatulmedico-legal chiar ºi cu ºaseluni întârziere. Noi am vorbitcu colegii de la ITM Bucureºtiºi i-am rugat sã ne ajute sãurgenteze lucrurile pentru cãcertificatul medico-legal este

absolute necesar pentrusoluþionarea anchetei”, a maiprecizat ºefa ITM Petroºani.

La Mina Petrila a avut loc unaccident de muncã în 18 iunie.În urma acestui incident unminer ºi-a pierdut viaþa, iarunul a fost rãnit. Cãtãlinªerban se afla internat ºi laaceastã orã la spitalul Sf. Iondin capitalã.

Raul IRINOVICI

Petrilenii supravegheazã cu sufletul la gurã lucrãrile lui Avram

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Un nou episod în proiectulde izolare a blocurilor,

caselor ºi cladirilor sociale

Certificatul medico-legal al lui Codreanu,întârzie finalizarea anchetei de la Mina Petrila

C u ocaziaºedinþei de ieri,

consilierii locali dinPetroºani au aprobatalocarea sumei de2.500 de lei în ve-derea suportãrii chel-tuielilor de transportale AnsambluluiFolcloric “Parângul”în Olanda.

Aici, mai exact înlocalitatea

Heikenszand, tineriipregãtiþi de coregrafulNicu Nicoarã vorreprezenta Româniala un festival inter-naþional de folclor.“Mã bucur pentru fap-tul cã membriiConsiliului Local aufost de acord cu acor-darea acestei sume debani, þinând cont de

faptul cã în Olandatinerii dansatori dinPetroºani vorreprezenta nu numaimunicipiul nostru ci ºiRomânia”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

În cadrul aceleiaºiºedinþe a fost apro-batã ºi alocarea altei

sume de bani pentrucheltuielile de trans-port ale compo-nenþilor trupei Gothicîn Germania. Rockeriidin Petroºani urmeazãa participa, în locali-tatea Wacken, la unconcurs internaþional.

Mircea NISTOR

“Parângul” pleacã în Olanda

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 Reportaj 76 Reportaj

P este 20 de copiiau venit în

tabãrã, la poalelemunþilor Parâng,unde timp de o sãp-tãmânã vor dormi lacort, vor mânca laceaun, vor fotografianatura, vor scriepoezii ºi vor picta.La final, unul dintreparticipanþi, un elev,va crea un filmdespre tabãrã.

Ideea a pornit de lao mânã de oameni,care vor sã antrenezecopiii la distracþie ºiaventurã.

Totul se petrece înzona de deasuprastaþiei de îmbarcare atelescaunul din Parâng,unde copiii au montat

o tabãrã de corturi ºi sepregãtesc sã facã faþãprovocãrilor naturii.„Tabãra este la a III-aediþie ºi se desfãºoarãsub egida AsociaþieiLes amies de la France,doar cã de data aceasta

avem ºi noi colabora-tori. Vom cere pãrereacopiilor cu privire laorice activitate ce ovom organiza. Avempanouri cu „ne place”,„nu ne place”, le vor-bim despre ce vrem ºi

avem acces la artavremelnicã ºi aici încer-cãm sã facem câte cevadin ceea ce gãsim înnaturã aici, facem ºi opetrecere în pijamale,ori frigãrui. Apoiîncepem sã elaborãmartã. Pornim de lanecuvintele lui NichitaStãnescu ºi fiecarecopil va crea pornindde la un astfel de pasaj,pe care îl va reda înarta plasticã, fotografiesau picturã”, a declaratIonel Zmãu, organiza-tor.

Alãturi de copii va fiºi Sorin Oprea, cel carespune cã în aceastãtabãrã va avea oricerol, dar pentru a le fide ajutor copiilor.„Sper cã voi fi cineva.Adicã, cineva care taie

lemne, face mâncare,salveazã pe altcinevadin impas. Indiferent cefacem, toþi vom plecaîn câºtig. Vom respiraun aer pe care foartemulþi îl invidiazã, vom

bea apã de la izvor, iardacã ne gândim cãtabãra se numeºte „artãºi naturã”, va fi, în modsigur, o experienþã decreaþie artisticã înnaturã”, a adãugatSorin Oprea, un altorganizator al taberei.

Tabãra se va încheiacu o expoziþie ce vacuprinde lucrãrile copiilor, dar finalul va fiasigurat de VladCiontescu, care va faceun film despre viaþa întabãra de la poaleleParângului. „Am venitîn calitate de fotograf,membru al AsociaþieiLes amis de la Franceºi am fost rugat sã facºi un film al taberei. Voista, voi filma, iar apoigândim ideea filmului”,a spus Vlad Ciontescu,

unul dintre participanþiila tabãra din munte,care recent a luat pre-

miul pentru cea maibunã imagine la un festival naþional de film.

Tabãra se va încheiasâmbãtã, când toþicopii îºi vor predalucrãrile, vor strângecorturile ºi îºi vorîmpãrþi adresele de e-mail ºi facebook, pen-tru cã aici se leagã celemai frumoase prietenii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C ampionat naþionalde ENDURO în

Strajã. La începutul luniiseptembrie în staþiuneamontanã Strajã va avealoc finala campionatuluinaþional de ENDURO.

Administraþia localã dinLupeni a alocat suma de9000 de lei din bugetul localpentru organizarea în comuncu Federaþia Naþionalã deMotociclism a Etapei Finalea Campionatului Naþional deENDURO.

T raseu cunoscutde motocicliºti

Pasionaþii de sporturiextreme se vor întrece pe odistanþã ce se întinde pe zecide kilometri. Aceastaporneºte din Strajã, de lapeste 1.000 de metri altitu-

dine, coboarã prin Sohodol,ajunge la circuitul demotocros de la intrarea înmunicipiu, iar de aici urcãspre vârful Negrele.Enduroeste una dintre cele mai pre-tenþioase ºi solicitante disci-pline ale motociclismului.

Aceasta este cea de-a IV-a etapa finalã a concursului

naþional de ENDURO.Organizatorul este EmilPârâu prin COMEXIM R,binecunoscutul investitor înturismul montan. El spunecã organizarea unei astfel deacþiuni are rolul de a promo-va turismul montan dinValea Jiului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

PrPromovaromovareeºi ºi adradrenalinãenalinãla pestela peste1000 de1000 demetri metri altitudinealtitudine

Î ncã de cum puipiciorul în Parcul

Naþional Retezat, lapoarta de intrare de laCârnic, eºti întâmpinatde un prim miracol almuntelui. CascadaLoloaia, ascunsã bineprintre „cotloanele”muntelui, îþi aratãdoar o pãrticicã dinaventura care teaºteaptã în cel mai sãlbatic munte alRomâniei.

Zeci de mii de turiºti carealeg sã ajungã în Retezatprin Nucºoara-Cârnic cupopas la Cabana Pietreleviziteazã o cascadã care ºi-acroit loc prin stâncã ºiimpresioneazã prin fru-museþe. Chiar dacã nu esteimpresionat de înaltã,Cascada Loloaia are o fru-museþe aparte, iar braziisemeþi ieºiþi ca din stâncãºi care se oglindesc în cãl-darea ei, fac spectacolul sãfie plin de culoare. Lolaiaeste la micã distanþã debariera de la Cârnic carepermite accesul în ParculNaþional Retezat însã estefoarte uºor pentru un turistsã o rateze în drumul sãuspre zona Pietrele. Situatãla altitudinea de 1050 metriîn partea de nord a parcu-lui, este accesibilã pentruvizitare tot timpul anului.

O biectiv pus învaloare

Pânã în iulie trecut, acce-sul era dificil la cascadã însãvoluntari ai APNR ºi AgentGreen, jandarmi montanidar ºi alþi temerari au ame-

najat o potecã cu trepte ºibalustrade astfel ca turiºtiisã nu se mai accidenteze.Totodatã au fost montateindicatoare ºi panouriinformative în limbileromânã ºi englezã, iarobiectivul nu mai poate firatat de turiºti. „Pe termenlung ne propunem sãaducem parcul Retezat lacele mai înalte standardeprivind atractivitatea ecotu-risticã. Doar astfel putemaduce în zonã turiºti româniºi din strãinãtate care sãlase bani membrilor comu-nitãþilor locale ce asigurãservicii de calitate. Suntconvins cã odatã cuimplicarea localnicilorîntr-un astfel de programva scãdea apetitul ºi pu-terea celor interesaþi deagresiuni asupra parcu-lui”, a spus Gabriel Pãun,Preºedinte Agent Green.

Proiectul ”Belvederepentru cascada Lolaia” afost desfãºurat înparteneriat cuAdministraþia ParculuiNaþional Retezat ºi real-izat cu sprijinul financiar

al Fundaþiei pentruParteneriat ºi al MolRomânia în cadrul progra-mului ”Spaþii verzi”. AgentGreen a dus la cascadaLoloaia, în urmã cu o lunãde zile, o delegaþie deambasadori din state caVenezuela, Emiratele ArabeUnite ºi Kazahstan, iaroaspeþii au fost invitaþi sã iamicul dejun fermecaþi desursurul Loloaiei. Acelaºilucru îl pot face ºi miile deturiºti care viziteazã obiec-tivul turistic de la poarta deintrare în Retezat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Tabãrã de creaþie la poalele Parângului

Vizitatorii Reteazatului- întâmpinaþi cu un miracol

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 Reportaj 76 Reportaj

P este 20 de copiiau venit în

tabãrã, la poalelemunþilor Parâng,unde timp de o sãp-tãmânã vor dormi lacort, vor mânca laceaun, vor fotografianatura, vor scriepoezii ºi vor picta.La final, unul dintreparticipanþi, un elev,va crea un filmdespre tabãrã.

Ideea a pornit de lao mânã de oameni,care vor sã antrenezecopiii la distracþie ºiaventurã.

Totul se petrece înzona de deasuprastaþiei de îmbarcare atelescaunul din Parâng,unde copiii au montat

o tabãrã de corturi ºi sepregãtesc sã facã faþãprovocãrilor naturii.„Tabãra este la a III-aediþie ºi se desfãºoarãsub egida AsociaþieiLes amies de la France,doar cã de data aceasta

avem ºi noi colabora-tori. Vom cere pãrereacopiilor cu privire laorice activitate ce ovom organiza. Avempanouri cu „ne place”,„nu ne place”, le vor-bim despre ce vrem ºi

avem acces la artavremelnicã ºi aici încer-cãm sã facem câte cevadin ceea ce gãsim înnaturã aici, facem ºi opetrecere în pijamale,ori frigãrui. Apoiîncepem sã elaborãmartã. Pornim de lanecuvintele lui NichitaStãnescu ºi fiecarecopil va crea pornindde la un astfel de pasaj,pe care îl va reda înarta plasticã, fotografiesau picturã”, a declaratIonel Zmãu, organiza-tor.

Alãturi de copii va fiºi Sorin Oprea, cel carespune cã în aceastãtabãrã va avea oricerol, dar pentru a le fide ajutor copiilor.„Sper cã voi fi cineva.Adicã, cineva care taie

lemne, face mâncare,salveazã pe altcinevadin impas. Indiferent cefacem, toþi vom plecaîn câºtig. Vom respiraun aer pe care foartemulþi îl invidiazã, vom

bea apã de la izvor, iardacã ne gândim cãtabãra se numeºte „artãºi naturã”, va fi, în modsigur, o experienþã decreaþie artisticã înnaturã”, a adãugatSorin Oprea, un altorganizator al taberei.

Tabãra se va încheiacu o expoziþie ce vacuprinde lucrãrile copiilor, dar finalul va fiasigurat de VladCiontescu, care va faceun film despre viaþa întabãra de la poaleleParângului. „Am venitîn calitate de fotograf,membru al AsociaþieiLes amis de la Franceºi am fost rugat sã facºi un film al taberei. Voista, voi filma, iar apoigândim ideea filmului”,a spus Vlad Ciontescu,

unul dintre participanþiila tabãra din munte,care recent a luat pre-

miul pentru cea maibunã imagine la un festival naþional de film.

Tabãra se va încheiasâmbãtã, când toþicopii îºi vor predalucrãrile, vor strângecorturile ºi îºi vorîmpãrþi adresele de e-mail ºi facebook, pen-tru cã aici se leagã celemai frumoase prietenii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C ampionat naþionalde ENDURO în

Strajã. La începutul luniiseptembrie în staþiuneamontanã Strajã va avealoc finala campionatuluinaþional de ENDURO.

Administraþia localã dinLupeni a alocat suma de9000 de lei din bugetul localpentru organizarea în comuncu Federaþia Naþionalã deMotociclism a Etapei Finalea Campionatului Naþional deENDURO.

T raseu cunoscutde motocicliºti

Pasionaþii de sporturiextreme se vor întrece pe odistanþã ce se întinde pe zecide kilometri. Aceastaporneºte din Strajã, de lapeste 1.000 de metri altitu-

dine, coboarã prin Sohodol,ajunge la circuitul demotocros de la intrarea înmunicipiu, iar de aici urcãspre vârful Negrele.Enduroeste una dintre cele mai pre-tenþioase ºi solicitante disci-pline ale motociclismului.

Aceasta este cea de-a IV-a etapa finalã a concursului

naþional de ENDURO.Organizatorul este EmilPârâu prin COMEXIM R,binecunoscutul investitor înturismul montan. El spunecã organizarea unei astfel deacþiuni are rolul de a promo-va turismul montan dinValea Jiului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

PrPromovaromovareeºi ºi adradrenalinãenalinãla pestela peste1000 de1000 demetri metri altitudinealtitudine

Î ncã de cum puipiciorul în Parcul

Naþional Retezat, lapoarta de intrare de laCârnic, eºti întâmpinatde un prim miracol almuntelui. CascadaLoloaia, ascunsã bineprintre „cotloanele”muntelui, îþi aratãdoar o pãrticicã dinaventura care teaºteaptã în cel mai sãlbatic munte alRomâniei.

Zeci de mii de turiºti carealeg sã ajungã în Retezatprin Nucºoara-Cârnic cupopas la Cabana Pietreleviziteazã o cascadã care ºi-acroit loc prin stâncã ºiimpresioneazã prin fru-museþe. Chiar dacã nu esteimpresionat de înaltã,Cascada Loloaia are o fru-museþe aparte, iar braziisemeþi ieºiþi ca din stâncãºi care se oglindesc în cãl-darea ei, fac spectacolul sãfie plin de culoare. Lolaiaeste la micã distanþã debariera de la Cârnic carepermite accesul în ParculNaþional Retezat însã estefoarte uºor pentru un turistsã o rateze în drumul sãuspre zona Pietrele. Situatãla altitudinea de 1050 metriîn partea de nord a parcu-lui, este accesibilã pentruvizitare tot timpul anului.

O biectiv pus învaloare

Pânã în iulie trecut, acce-sul era dificil la cascadã însãvoluntari ai APNR ºi AgentGreen, jandarmi montanidar ºi alþi temerari au ame-

najat o potecã cu trepte ºibalustrade astfel ca turiºtiisã nu se mai accidenteze.Totodatã au fost montateindicatoare ºi panouriinformative în limbileromânã ºi englezã, iarobiectivul nu mai poate firatat de turiºti. „Pe termenlung ne propunem sãaducem parcul Retezat lacele mai înalte standardeprivind atractivitatea ecotu-risticã. Doar astfel putemaduce în zonã turiºti româniºi din strãinãtate care sãlase bani membrilor comu-nitãþilor locale ce asigurãservicii de calitate. Suntconvins cã odatã cuimplicarea localnicilorîntr-un astfel de programva scãdea apetitul ºi pu-terea celor interesaþi deagresiuni asupra parcu-lui”, a spus Gabriel Pãun,Preºedinte Agent Green.

Proiectul ”Belvederepentru cascada Lolaia” afost desfãºurat înparteneriat cuAdministraþia ParculuiNaþional Retezat ºi real-izat cu sprijinul financiar

al Fundaþiei pentruParteneriat ºi al MolRomânia în cadrul progra-mului ”Spaþii verzi”. AgentGreen a dus la cascadaLoloaia, în urmã cu o lunãde zile, o delegaþie deambasadori din state caVenezuela, Emiratele ArabeUnite ºi Kazahstan, iaroaspeþii au fost invitaþi sã iamicul dejun fermecaþi desursurul Loloaiei. Acelaºilucru îl pot face ºi miile deturiºti care viziteazã obiec-tivul turistic de la poarta deintrare în Retezat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Tabãrã de creaþie la poalele Parângului

Vizitatorii Reteazatului- întâmpinaþi cu un miracol

S -a stabilit: Universitatea nuva întreprinde nicio

investiþie în mini campusul de laUricani. Tot anul trecut, condu-cerea instituþiei de la Petroºani avorbit despre modernizarea ºidarea în folosinþã a cãminelor deaici, însã aproape de finalul anu-lui s-a constatat cã nu existãsuficienþi bani în buget.

Astfel, planul a rãmas pentruanul acesta, iar la începutul lui2012, noul rector, Aron Poanta,afirmã ca se încearcã obþinerea defonduri în acest sens. Acum, însã,dupã o altã analizã, cei de laUniversitatea Petroºani ºi-au luatgândul de la acest proiect.“Fonduri pentru investiþii nusunt, iar pe parcursul acestui ansunt slabe ºanse de a primiunele suplimentare pentru a faceaceastã investiþie. Existã un blocreabilitat în cadrul acestei bazede la Câmpul lui Neag ºi încer-cãm sã-l punem în circuit, însãfãrã aprobarea Ministerului nuputem”, ne-adeclarat MariusMarcu, prorec-tor laUniversitateaPetroºani.

Pânã acum,atât din fonduriproprii cât ºiextra,Universitatea dela Petroºani a

cheltuit destul de mulþi bani pentrulucrãri precum reabilitarea unuicãmin, plus punerea în funcþiune aunei centrale termice. Planul pen-tru aceastã locaþie era acela de acrea un loc ideal pentru tabereºcolare ºi studenþeºti pentru perioa-da verii ºi nu numai, în parteneriatcu Ministerul Educaþiei ºi PrimãriaUricani. Vreme de aproape un ande zile, aici a existat o problemãvizavi de intabularea terenului pecare este construitã baza, însã încele din urmã aceasta s-a rezolvat,iar Universitatea a devenit propri-etar cu acte în regulã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 augustp 2012 Actualitate 98 Actualitate

S tâlpii metalici deînaltã tensiune au

intrat în atenþia hoþilorde fier vechi care taiesegmentele metalicepentru a le valorifica.

Echipele de mentenanþãabia mai rãzbesc sã repareceea ce furã „magneþii”peste noapte. Dacã suntprinºi, hoþii riscã ani greide închisoare pentru furtcalificat, iar poliþiºtii suntpe urmele lor.

Pagube de zeci de mii delei sunt înregistrate lunar înValea Jiului la infrastructurade transport a energieielectrice. Echipele dementenanþã abia mairãzbesc sã repare ceea cefurã hoþii de fier vechipeste noapte. „Magneþii”

au început sã taie segmentedin stâlpii metalici de înaltãtensiune pe care le vândapoi la centrele decolectare a fierului vechi.„Sunt tãiate contravântuirilepânã la o înãlþime de zece

metri, pânã unde potajunge în siguranþã. Pun înpericol tot stâlpul care sepoate prãbuºi la unmoment dat.

Norocul nostru este cãmajoritatea „caprelor” cumle numim noi au fost con-struite în perioada rãposat-ului când nu se fãcea rabatla fier de calitate. În toateoraºele s-au pus pe tãiatsegmentele de contravân-tuire. Noi mergem ºi le

înlocuim pentru cã un sin-gur stâlp care s-ar prãbuºipoate provoca pagubeimense”, declarã un angajatde la Electrica, societatecare se ocupã de reparaþiilela infrastructura de trans-port a energiei electrice înzona Vãii Jiului.

Î nchisoare depânã la 15 ani

Poliþiºtii sunt pe urmelehoþilor fiind înregistrate

plângeri pentru acest tipde infracþiune. În acelaºitimp oamenii legii verificãºi centrele de colectare afierului vechi care nu auvoie sã primeascã acestecomponente.

„Ultima plângere înregis-tratã la Petroºani a fost îniunie 2012. S-a deschis undosar penal pentru furtulacestor tip de elemente dinzona Saºa ºi avem un cercde suspecþi. Este vorba defurt calificat, infracþiunecare se pedepseºte cuînchisoarea de la 3 la 15ani”, a precizat inspectorulBogdan Niþu, purtãtor decuvânt Inspectoratul dePoliþie al JudeþuluiHunedoara. Hoþii de fiervechi atacã ºi infrastructurade transport a energieielectrice ce aparþine CNHPetroºani. Mai mulþi stâlpicare merg spre EM Petrilaau fost, în apropiere decartierul Bosnia –Petroºani– „ciopârþiþi” de magneþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U n tânãr de 29 deani din judeþul

Mureº care venise deceva vreme în zonaVãii Jiului, a muritdupã ce i s-a fãcut rãuºi s-a prãbuºit la mar-ginea DN 66 în zonaPeºtera Bolii.

Un localnic l-adescoperit ºi a cerut ajutorprin 112. Echipele de laAmbulanþã ajunse la faþa

locului l-au gãsit pe bãrbatîn stop cardio res-pirator ºi deºi auîncercat sã-l readucã la viaþã,efortul lor a fost înzadar. „Am crezutcã e beat ºi apoine-am dat seamacã s-a întâmplatceva cu el, cândîncercau sã-l resus-citeze. E pãcat cãera tânãr”, spuneunul dintre mar-

tori. Poliþiºtii din comunaBaru Mare au începutcercetãrile pentru a stabilidacã este vorba de o faptãpenalã ºi din primele date,bãrbatul nu prezenta urme

de violenþã, însã vor puteafinaliza ancheta abia dupãverdictul medicilor legiºticare vor stabili cauza exac-tã a decesului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Stâlpii de pînaltã tensiune sunt Stâlpii de pînaltã tensiune sunt noile þinte ale „magneþilor”noile þinte ale „magneþilor”S oarta Policlinicii de

la Petroºani, sedecide astãzi, cândjudecãtorii de la Curteade Apel Alba vor lua odecizie vizavi de con-testarea soluþiei date de

CNSC de continuare aprocedurii de licitaþie.

“Noi am primit deciziaConsiliului Naþional deSoluþionare aContestaþiilor, care ne-a

dat dreptate nouã, darfirma care a fãcut con-testaþia a mers maideparte ºi a atacat îninstanþã decizia CNSC.Acum sperãm cahotãrârea instanþei de laCurtea de Apel Alba Iuliasã fie favorabilãautoritãþii publice locale”,ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul

Municipiului Petroºani.În cazul în care mag-

istraþii de la Curtea deApel Alba nu vor aveaaceeaºi decizie cureprezentanþi CNSC,întreaga procedurã delictaþie a proiectului carevizeazã reabilitarea ºidotarea ambulatoriului cuaparaturã medicalã performantã, va trebuireluatã.

În aceastã situaþie,lucrãrile vor întârziafoarte mult, în timp cePoliclinica de laPetroºani are nevoiestringentã mãcar dereparaþii minime. Firmacare a câºtigat licitaþiaeste din Valea Jiului,Masa Adrigela, iar ceacare contestã rezultatuleste din Craiova.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Concurs pentrutrei posturi la Petrila

P rimãria Petrila a deblocatmai multe posturi în vederea

angajãrii. Primãria oraºuluiPetrila anunþa concurs pentruocuparea unor funcþii publice deexecuþie temporar vacante.

Este vorba de trei posturi din cadrulmai multor servicii din administraþialocalã. Astfel, se organizeazã concurspentru un post inspector clasa I, gradulprincipal, din cadrul Serviciului PublicLocal de Asistenþã Socialã Petrila. Ceicare vor sã opteze pentru acest post tre-buie sã întruneascã mai multe condiþii, ºianume sã aibã studii universitare delicenþã absolvite cu diploma, respectivstudii superioare de lungã duratãabsolvite cu diploma de licenþã sauechivalentã, 5 ani vechime în speciali-tatea studiilor necesare exercitãrii funcþieipublice. Totodatã la Petrila se mai facangajãri pentru un post inspector clasaI, gradul principal din cadrul Serviciul

achiziþii investiþii proiecte cu finanþareinternaþionalã managementul calitãþii ºiun post inspector clasa I, gradul asistent,din cadrul Serviciului Public ComunitarLocal de Evidenta Persoanei, condiþii: -studii universitare de licenþã absolvite cudiploma, respectiv studii superioare delungã duratã absolvite cu diploma delicenþã sau echivalentã, 1 an vechime înspecialitatea studiilor necesare exercitãriifuncþiei publice. Concursul pentru ocu-parea celor trei posturi vacante va avealoc în douã zile, ºi anume în data de 10august 2012 proba scrisã ºi 13 august2012 interviul. Cele douã probe se vordesfãºura începând cu ora 10 la sediuPrimãriei oraºului Petrila.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

T elescaunul dinMasivul

Parâng îºi porneºtemotoarele numai încazul în carenumãrul turiºtilorcare vor sã urce susîn munte, sau sãcoboare, este deminimum 10 per-soane.

În rest, staþioneazã…Prin urmare, turiºtii suntnevoiþi sã aºtepte pânã secompleteazã “decarul” alt-fel nu au nicio ºansã sã oia din loc. Mulþi, însã, seplictisesc aºteptând ºirenunþã la plimbarea cutelescaunul. Este cazul ºiunei familii din Bucureºti,cazatã la un hotel dinzonã, care, dupã câtevazeci de minute deaºteptare, a renunþat laproiectata ascensiune cãtrestaþiunea turisticã dinParâng. “Am stat ce amstat, nu ne-am strâns decât

noi trei, altcineva nu a maivenit, ne-am plictisit ºi amrenunþat. Ne-am întors încamerã. În parantezã fiespus, trecând pesteaceastã micã neplãcerelegatã de telescaun, þin sãprecizez cã aveþi aici ozonã turisticã extraordinarde frumoasã care, în uneleprivinþe, este peste ValeaPrahovei. Cel puþin înceea ce priveºte liniºtea.Spre deosebire de zonaSinaia – Braºov, înParâng, chiar te poþi odih-ni”, a spus Ioan Vãcãroaia.“Programul de funcþionareal telescaunului nu depindede primãrie ci, este fixat ºi

stabilit de cãtre cei care îladministreazã. Ei au unregulament intern în bazacãruia funcþioneazã ºitelescaunul”, a precizatTiberiu Iacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani. În viitorulapropiat urmeazã a fifinalizate ºi lucrãrile laviitoarea telegondolã.Rãmâne, însã, de vãzutdacã ºi aceasta va aveaacelaºi program restrictivde circulaþie… În paran-tezã fie spus, pe actualultelescaun, o cãlãtorie dus-întors are valoarea de16,5 lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mini-campusul de la Câmpul lui Neag nu se mai face

A murit la marginea drumului

Curtea de Apel Alba Iulia decide, astãzi, soarta Ambulatoriului de la Petroºani

Urcã ºi, apoi, coboarã

S -a stabilit: Universitatea nuva întreprinde nicio

investiþie în mini campusul de laUricani. Tot anul trecut, condu-cerea instituþiei de la Petroºani avorbit despre modernizarea ºidarea în folosinþã a cãminelor deaici, însã aproape de finalul anu-lui s-a constatat cã nu existãsuficienþi bani în buget.

Astfel, planul a rãmas pentruanul acesta, iar la începutul lui2012, noul rector, Aron Poanta,afirmã ca se încearcã obþinerea defonduri în acest sens. Acum, însã,dupã o altã analizã, cei de laUniversitatea Petroºani ºi-au luatgândul de la acest proiect.“Fonduri pentru investiþii nusunt, iar pe parcursul acestui ansunt slabe ºanse de a primiunele suplimentare pentru a faceaceastã investiþie. Existã un blocreabilitat în cadrul acestei bazede la Câmpul lui Neag ºi încer-cãm sã-l punem în circuit, însãfãrã aprobarea Ministerului nuputem”, ne-adeclarat MariusMarcu, prorec-tor laUniversitateaPetroºani.

Pânã acum,atât din fonduriproprii cât ºiextra,Universitatea dela Petroºani a

cheltuit destul de mulþi bani pentrulucrãri precum reabilitarea unuicãmin, plus punerea în funcþiune aunei centrale termice. Planul pen-tru aceastã locaþie era acela de acrea un loc ideal pentru tabereºcolare ºi studenþeºti pentru perioa-da verii ºi nu numai, în parteneriatcu Ministerul Educaþiei ºi PrimãriaUricani. Vreme de aproape un ande zile, aici a existat o problemãvizavi de intabularea terenului pecare este construitã baza, însã încele din urmã aceasta s-a rezolvat,iar Universitatea a devenit propri-etar cu acte în regulã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 augustp 2012 Actualitate 98 Actualitate

S tâlpii metalici deînaltã tensiune au

intrat în atenþia hoþilorde fier vechi care taiesegmentele metalicepentru a le valorifica.

Echipele de mentenanþãabia mai rãzbesc sã repareceea ce furã „magneþii”peste noapte. Dacã suntprinºi, hoþii riscã ani greide închisoare pentru furtcalificat, iar poliþiºtii suntpe urmele lor.

Pagube de zeci de mii delei sunt înregistrate lunar înValea Jiului la infrastructurade transport a energieielectrice. Echipele dementenanþã abia mairãzbesc sã repare ceea cefurã hoþii de fier vechipeste noapte. „Magneþii”

au început sã taie segmentedin stâlpii metalici de înaltãtensiune pe care le vândapoi la centrele decolectare a fierului vechi.„Sunt tãiate contravântuirilepânã la o înãlþime de zece

metri, pânã unde potajunge în siguranþã. Pun înpericol tot stâlpul care sepoate prãbuºi la unmoment dat.

Norocul nostru este cãmajoritatea „caprelor” cumle numim noi au fost con-struite în perioada rãposat-ului când nu se fãcea rabatla fier de calitate. În toateoraºele s-au pus pe tãiatsegmentele de contravân-tuire. Noi mergem ºi le

înlocuim pentru cã un sin-gur stâlp care s-ar prãbuºipoate provoca pagubeimense”, declarã un angajatde la Electrica, societatecare se ocupã de reparaþiilela infrastructura de trans-port a energiei electrice înzona Vãii Jiului.

Î nchisoare depânã la 15 ani

Poliþiºtii sunt pe urmelehoþilor fiind înregistrate

plângeri pentru acest tipde infracþiune. În acelaºitimp oamenii legii verificãºi centrele de colectare afierului vechi care nu auvoie sã primeascã acestecomponente.

„Ultima plângere înregis-tratã la Petroºani a fost îniunie 2012. S-a deschis undosar penal pentru furtulacestor tip de elemente dinzona Saºa ºi avem un cercde suspecþi. Este vorba defurt calificat, infracþiunecare se pedepseºte cuînchisoarea de la 3 la 15ani”, a precizat inspectorulBogdan Niþu, purtãtor decuvânt Inspectoratul dePoliþie al JudeþuluiHunedoara. Hoþii de fiervechi atacã ºi infrastructurade transport a energieielectrice ce aparþine CNHPetroºani. Mai mulþi stâlpicare merg spre EM Petrilaau fost, în apropiere decartierul Bosnia –Petroºani– „ciopârþiþi” de magneþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U n tânãr de 29 deani din judeþul

Mureº care venise deceva vreme în zonaVãii Jiului, a muritdupã ce i s-a fãcut rãuºi s-a prãbuºit la mar-ginea DN 66 în zonaPeºtera Bolii.

Un localnic l-adescoperit ºi a cerut ajutorprin 112. Echipele de laAmbulanþã ajunse la faþa

locului l-au gãsit pe bãrbatîn stop cardio res-pirator ºi deºi auîncercat sã-l readucã la viaþã,efortul lor a fost înzadar. „Am crezutcã e beat ºi apoine-am dat seamacã s-a întâmplatceva cu el, cândîncercau sã-l resus-citeze. E pãcat cãera tânãr”, spuneunul dintre mar-

tori. Poliþiºtii din comunaBaru Mare au începutcercetãrile pentru a stabilidacã este vorba de o faptãpenalã ºi din primele date,bãrbatul nu prezenta urme

de violenþã, însã vor puteafinaliza ancheta abia dupãverdictul medicilor legiºticare vor stabili cauza exac-tã a decesului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Stâlpii de înaltã tensiune sunt Stâlpii de înaltã tensiune sunt noile þinte ale „magneþilor”noile þinte ale „magneþilor”S oarta Policlinicii de

la Petroºani, sedecide astãzi, cândjudecãtorii de la Curteade Apel Alba vor lua odecizie vizavi de con-testarea soluþiei date de

CNSC de continuare aprocedurii de licitaþie.

“Noi am primit deciziaConsiliului Naþional deSoluþionare aContestaþiilor, care ne-a

dat dreptate nouã, darfirma care a fãcut con-testaþia a mers maideparte ºi a atacat îninstanþã decizia CNSC.Acum sperãm cahotãrârea instanþei de laCurtea de Apel Alba Iuliasã fie favorabilãautoritãþii publice locale”,ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul

Municipiului Petroºani.În cazul în care mag-

istraþii de la Curtea deApel Alba nu vor aveaaceeaºi decizie cureprezentanþi CNSC,întreaga procedurã delictaþie a proiectului carevizeazã reabilitarea ºidotarea ambulatoriului cuaparaturã medicalã performantã, va trebuireluatã.

În aceastã situaþie,lucrãrile vor întârziafoarte mult, în timp cePoliclinica de laPetroºani are nevoiestringentã mãcar dereparaþii minime. Firmacare a câºtigat licitaþiaeste din Valea Jiului,Masa Adrigela, iar ceacare contestã rezultatuleste din Craiova.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Concurs pentrutrei posturi la Petrila

P rimãria Petrila a deblocatmai multe posturi în vederea

angajãrii. Primãria oraºuluiPetrila anunþa concurs pentruocuparea unor funcþii publice deexecuþie temporar vacante.

Este vorba de trei posturi din cadrulmai multor servicii din administraþialocalã. Astfel, se organizeazã concurspentru un post inspector clasa I, gradulprincipal, din cadrul Serviciului PublicLocal de Asistenþã Socialã Petrila. Ceicare vor sã opteze pentru acest post tre-buie sã întruneascã mai multe condiþii, ºianume sã aibã studii universitare delicenþã absolvite cu diploma, respectivstudii superioare de lungã duratãabsolvite cu diploma de licenþã sauechivalentã, 5 ani vechime în speciali-tatea studiilor necesare exercitãrii funcþieipublice. Totodatã la Petrila se mai facangajãri pentru un post inspector clasaI, gradul principal din cadrul Serviciul

achiziþii investiþii proiecte cu finanþareinternaþionalã managementul calitãþii ºiun post inspector clasa I, gradul asistent,din cadrul Serviciului Public ComunitarLocal de Evidenta Persoanei, condiþii: -studii universitare de licenþã absolvite cudiploma, respectiv studii superioare delungã duratã absolvite cu diploma delicenþã sau echivalentã, 1 an vechime înspecialitatea studiilor necesare exercitãriifuncþiei publice. Concursul pentru ocu-parea celor trei posturi vacante va avealoc în douã zile, ºi anume în data de 10august 2012 proba scrisã ºi 13 august2012 interviul. Cele douã probe se vordesfãºura începând cu ora 10 la sediuPrimãriei oraºului Petrila.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

T elescaunul dinMasivul

Parâng îºi porneºtemotoarele numai încazul în carenumãrul turiºtilorcare vor sã urce susîn munte, sau sãcoboare, este deminimum 10 per-soane.

În rest, staþioneazã…Prin urmare, turiºtii suntnevoiþi sã aºtepte pânã secompleteazã “decarul” alt-fel nu au nicio ºansã sã oia din loc. Mulþi, însã, seplictisesc aºteptând ºirenunþã la plimbarea cutelescaunul. Este cazul ºiunei familii din Bucureºti,cazatã la un hotel dinzonã, care, dupã câtevazeci de minute deaºteptare, a renunþat laproiectata ascensiune cãtrestaþiunea turisticã dinParâng. “Am stat ce amstat, nu ne-am strâns decât

noi trei, altcineva nu a maivenit, ne-am plictisit ºi amrenunþat. Ne-am întors încamerã. În parantezã fiespus, trecând pesteaceastã micã neplãcerelegatã de telescaun, þin sãprecizez cã aveþi aici ozonã turisticã extraordinarde frumoasã care, în uneleprivinþe, este peste ValeaPrahovei. Cel puþin înceea ce priveºte liniºtea.Spre deosebire de zonaSinaia – Braºov, înParâng, chiar te poþi odih-ni”, a spus Ioan Vãcãroaia.“Programul de funcþionareal telescaunului nu depindede primãrie ci, este fixat ºi

stabilit de cãtre cei care îladministreazã. Ei au unregulament intern în bazacãruia funcþioneazã ºitelescaunul”, a precizatTiberiu Iacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani. În viitorulapropiat urmeazã a fifinalizate ºi lucrãrile laviitoarea telegondolã.Rãmâne, însã, de vãzutdacã ºi aceasta va aveaacelaºi program restrictivde circulaþie… În paran-tezã fie spus, pe actualultelescaun, o cãlãtorie dus-întors are valoarea de16,5 lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mini-campusul de la Câmpul lui Neag nu se mai face

A murit la marginea drumului

Curtea de Apel Alba Iulia decide, astãzi, soarta Ambulatoriului de la Petroºani

Urcã ºi, apoi, coboarã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

1 a u g u s t 2 0 1 2

Nu reuºeºti sã depãºeºti stareade agitaþie care te caracterizeazãîn ultimul timp. Astãzi eºti chiarceva mai pesimist ºi n-ar stricasã faci ceva care sã te relaxeze ºisã te ajute sã vezi viaþa în culorimai deschise. La slujbã eveni-mentele nu par sã te avantajeze.

Mintea ta va fi deosebit de vioaie,iar inventivitatea de care vei dadovadã va fi apreciatã mai ales înzona serviciului. Aici vei fi implicatîn tot felul de activitãþi mãruntedar cãrora le vei face faþã cu brio.Oricum, lucrurile se vor rezolvamai repede decât ai putea crede.

Nu este un moment favorabilpentru a lua decizii în chestiunilesentimentale. Implicarea ta înrelaþia cu partenerul este pro-fundã ºi tocmai de aceea aiputea greºi. Cheltuielile vor fidestul de mari în aceastãperioadã.

În plan profesional este operioadã în care ai putea faceunele schimbãri, în cazul în caredoreºti acest lucru. Oricum,capacitatea ta de decizie estebunã ºi poþi miza pe ea în oricesituaþie. Totuºi, este nevoie demai multã rãbdare.

Încercarea de a iniþia o nouãactivitate se va bucura de succes,cu condiþia sã nu aºtepþi rezul-tate imediate. La serviciu situaþiava fi destul de agitatã, deoarecevei avea de luat decizii mai deli-cate. Este posibil sã primeºti noisarcini de serviciu.

Pe cât posibil ar fi de dorit sã nute implici în activitãþi la limitalegalitãþii cãci existã un mare riscde a avea probleme cuautoritãþile. De asemenea, fiiprudent, cãci cineva încearcã sãþeasã o mulþime de intrigi în jurultãu.

La serviciu este mult de lucru,dar poþi spera la un ajutor dinpartea colegilor. Situaþia finan-ciarã va fi favorabilã, cel puþin înprima jumatate a intervalului. N-ar fi exclus ca unul dintre pri-etenii tãi sã aibã o problemã maideosebitã.

Vei fi deosebit de irascibil ºi acestlucru ar putea determina apariþiaunor neînþelegeri cu cei din jurmai ales cu rudele apropiate saucu partenerul de afaceri. Dacãvei reuºi sã îþi pãstrezi calmul,vei putea evita multe dispute.

Fii prudent în a te implica înactivitãþi de colaborare. Chiardacã nu va avea problemedeosebite, are nevoie mai multca oricând sã ºtie cã poate mizape sprijinul tãu. Iniþiativele pecare le ai în vedere se vor dovedirentabile.

Este posibil ca cineva aflat pealte meleaguri sã îþi transmitãveºti care nu te vor încânta într-oprea mare mãsurã. Nu trebuieînsã sã te alarmezi, deoarece seva demonstra cã lucrurile nu suntchiar atât de grave precum s-arputea crede.

Dai dovadã de suficientã energiefizicã pentru a duce totul la bunsfârºit. Dacã vei da dovadã deceva mai multã rãbdare ºi mod-estie, nu ai cum sã dai greº.Partenerul de suflet ar puteaavea unele nemulþumiri ºi vaavea nevoie de sprijinul tãu.

În relaþia cu partenerul vei aveao zi destul de tensionatã, în carete vei enerva pentru cã nu veireuºi sã ajungi la un acordasupra unor chestiuni de interescomun. Ofertele de distracþii separe cã nu vor lipsi ºi vor venimai ales din partea prietenilor.

H O R O S C O P

S unt aproape patru luni decând primarul Tiberiu Iacob

Ridzi ºi-a exprimat intenþia de aaduce la Petroºani o locomotivãveche, de patrimoniu, pentru a opune undeva în zona centralã amunicipiului, respectiv în PiaþaVictoriei, ca punct de reper.

De atunci ºi pânã acum, însã, nu s-amai luat nicio decizie vizavi de acestlucru, iar administraþia localã aºteaptã sãvadã ce locomotivã primesc de la CFR,pentru care s-a fãcut deja solicitarea.“Acest lucru depinde de cei de la CFRpentru cã locomotiva este în patrimoniullor. Din discuþiile pe care le-am avutrecent cu ei, vom primi locomotiva, cares-ar putea sã fie adusã de la Subcetate”,

ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-marul Municipiului Petroºani. Loculunde edilul s-a gândit sã amplaseze loco-motiva pe abur este scuarul din PiaþaVictoriei, care desparte cele douã staþiide îmbarcare pentru transportul încomun, respectiv cãtre Petrila ºi spreUricani.

Luiza ANDRONACHE

Locomotiva ajunge mai greu la Petroºani

P otrivit edililorlocali, deru-

larea lucrãrilor dereamenajare a cen-trului civic se aflãîn grafic.

Mai exact, acestaurmeazã a fi inaugurat,conform programãrii,la sfârºitul lunii augustsau, cel mai târziu, înprimele zile ale luniiseptembrie. “Lucrãrilese deruleazã conformgraficului, nu este

înregistratã nicioîntârziere, prin urmare,acestea vor fi încheiatepânã, la începutulprimei luni de toam-nã”, a precizat TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.Reamenajarea centruluicivic al localitãþii faceparte dintr-un proiectmai amplu careprevede, printre altele,ºi reabilitarea zoneiBrãdet.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 Actualitat 11

Î n Valea Jiului, doarindustria minierã

este motorul economiei,administraþiile localedin zona nefiind înstare, la peste 20 de anide la obþinereademocraþiei, sãgãseascã alternativepentru o zonã cesupravieþuieºte monoindustrial.

Buni la identificãri, slabi larezolvat problemele.

Reprezentanþii administraþi-ilor locale din Valea Jiului auidentificat ca punct slab lipsaterenurilor cu potenþial agricolcare sã poatã oferi resursepentru dezvoltarea economieialternative. Nici nu ar aveacum sã fie terenuri agricole în

Valea Jiului, depresiunea neo-ferind posibilitatea cultivãrii lascarã largã a niciuneilegume. Nici mãcarrecolta de fructe nueste una garantatã înaceastã zonã, tocmaidin prisma specificuluiclimatic. În Valea Jiuluis-a vorbit denenumãrate ori decreearea unor spaþii pentruvalorificarea fructelor depãdure. Nici aceste spaþii nuau fost realizate din lipsainvestitorilor dornici sã rea-lizeze astfel de spaþii.

F orþa de muncãnecalificatã, piedicã

în calea investitorilor

Dealtfel, nici locuitorii din ValeaJiului nu par foarte interesaþisã urmeze cursuri de reori-entare profesionalã care sã-ifacã pe investitori sã vinã înValea Jiului, pentru cã existapersonal calificat în anumitedomenii. Acest aspect negativ

a fost indentificat de cei dinadministraþia din Lupeni.

“Lipsa de interes a per-soanelor pentru programede reorientare profesio-nalã care reduce atractivi-tatea zonei pentru investi-tori”, se aratã în strategiaelaboratã la Lupeni.

Cursurile de reorientareprofesionalã organizate de

agenþiile pentru ocupareaforþei de muncã sunt foartepuþine. Astfel, cetãþenii potopta doar pentru cursurile carese organizeazã contra-cost.

T urismul, alterna-tivã temporarã

Edilii din Valea Jiului auajuns la concluzia cã turismul

poate fi o alternativã la mine-rit. Þinând cont cã în perioadade varã turismul nu este pro-movat la cote maxime ºi aiciexistã lacune. Doar pe timp deiarnã ce vin turiºtii în numãrmai mare în munþii din ValeaJiului. În tot acest timp, turis-mul se dezvoltã, se creeazãdomenii schiabile de kilometriîntregi, se are în vedere unireaPasului Vâlcan cu Strajã ºi dez-voltarea unor noi zone turisticeîn zone virgine. Chiar ºi aºaîncã turiºtii nu au aflat de ade-vãratul potenþial al Vãii Jiului,aºa cã totul este la stadiul deindustrie “monocromã” totulse bazeazã pe minerit.

Raul IRINOVICI

A u venit cabinelepentru insta-

laþia de transport pecablu care se constru-ieºte la Lupeni, spreStaþiunea Straja.

Maºinile de mare tonajcare au transportat gon-dolele au sosit la sfârºitulsãptãmânii trecute înValea Jiului.“ La acestmoment sunt venite toatecele 46 de cabine aletelegondolei. Capacitateauneia este de 8 locuri, iarcei 13 stâlpi ai instalaþieisunt deja montaþi pe

traseul de 2500 de metri.Aºteptãm sã ne vinã ºiun cablu dintr-o bucatãde 5 kilometri ºi cu ogreutate de 66 de tone.”,ne-a declarat GabrielLungu, city managerul dela Lupeni. Noua insta-laþie are capacitatea de atransporta 1800 de per-soane pe orã,iar drumulpânã în staþiune va dura8 minute. Cu vechiul

telescaun care a fost scosdin uz în primãvarã, dru-mul avea o duratã de 23de minute, iar capaci-tatea acestuia era de atransporta doar 300 depersoane pe orã.Primele probe pentrutelegondolã sunt progra-

mate pentru luna sep-tembrie, iar în octombrieeste preconizatãfinalizarea întreguluiproiect de construcþie ºidarea în folosinþã a insta-laþiei.

LuizaANDRONACHE

Inaugurarea, tot mai aproape

Valea Jiului, fãrã alternative reale la minerit

AAAAuuuu vvvveeeennnniiii tttt ccccaaaabbbbiiiinnnneeeelllleeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu tttteeeelllleeeeggggoooonnnnddddoooollllaaaa ddddeeee llllaaaa LLLLuuuuppppeeeennnniiii

C ei care iubescmuntele,

miºcarea în aer liberºi competiþia suntinvitaþi la un raidnocturn, primul deacest fel dinRomânia. În afarã deexperienþa de neuitat,participanþii primescmedalii, diplome,bani, plachete manu-facturate ºi au partede multã adrenalinã.

“Iorgovanu Night Run”este un concurs de semi-maraton nocturn ce se vadesfãºura în perioada 18-19 august 2012, începândcu ora 01.00 noaptea, peun traseu în Munþii Retezat.Mai exact, competiþia estelocalizatã în zonaRetezatului Mic din razalocalitãþii Uricani,Hunedoara ºi vine înîntâmpinarea celor caredoresc sã-ºi depãºeascãlimitele într-un cadru natu-ral deosebit. „Este practicprimul maraton nocturn,prima alergare pe timp denoapte de la noi din þarã ºi,pe lângã asta e ºi faptul cãtoatã aceastã competiþie sedesfãþoarã pe traseu montan. Adicã, nu e nimicasfaltat acolo, sunt porþiunide gol alpin, grohotiº,pãdure. E cât se poate deextrem, plus cã e noaptea,

iar asta e inedit. Vor fi concurenþi din toatã þara,iar dacã luãm în calcul cã înprimãvarã la Oslea Hikeand Ride Challenge auvenit peste 100 de oamenidin toatã þara. Doritorii nepot gãsi la adresahttp://www.iorgovanu-nightrun.com”, a precizatCristian Kuszai, PR-ul competiþiei.

Cei care se vor înscrienu vor regreta adrenalina,spiritul competiþional ºi voravea parte de premii, unelechiar inedite. „Înprimul rând câºtigãexperienþa unei par-ticipãri la un aseme-nea eveniment. Vorexista ºi premii înbani, pentru cã toþitrebuie sã ne plãtimfacturi, plus, cã

fiecare va primi câte un tri-cou inscripþionat cu denu-mirea concursului, medaliiºi statuete, create de unuldintre colegii noºtri de laClubul Aplin, Petre”, a maiadãugat Cristian Kuszai.“Totul a plecat de la omânã de prieteni, în timpne-am transformat într-unclub montan ºi momentanceea ce facem e sãîmpãrþim experienþele ºiideile noastre cu toatãlumea. La fel s-a întâmplatºi cu Oslea Hike and RideChallenge unde totul a ple-cat de la turele de freeride,la fel se întâmplã momen-

tan ºi cu Iorgovanu NightRun, totul pornind de laturele de noapte în Retezat.Chiar daca ideile suntîndrãzneþe ºi poate uneoripar chiar nebuneºti, înaintesã pornim cu o astfel decompetiþie ceremconsultanþã dinpartea salvamontu-lui, visãm traseulziua pentru cãnoaptea stãm maimult pe el, practicnu lãsãm nici undetaliu la voiaîntâmplãrii.Important e cã neplace ceea cefacem, punemsuflet în toate acti-vitãþile acestea ºi se

vede”, a spus ºi LaurentiuPetreanu, unul dintre organizatorii competiþiei,vicepreºedinte CAVJ.

Retezatul Mic este partea Parcului Naþional Retezatºi aduce competitorilorposibilitatea descopeririinaturii în forma ei brutã.Punctul cel mai înalt altraseului competiþiei se aflãpe vârful Iorgovanu la2.014 m, În peºterile deacolo, spune legenda, trãiademult un balaurînfricoºãtor. Acesta orãpeºte într-o buna zi peAna - sora cea micã aviteazului Iorgovanu -, iardrept pedeapsã eroul legendei, îl omoarã ºi îicarã leºul pe crestelemunþilor, urma putând fivãzutã pânã ºi azi de ceicare bat aceste cãrãri.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 201212 Turism

Raid Raid nocturnocturn n pe crpe cresteleestelemunþilormunþilordin Vdin ValeaaleaJiuluiJiului


Top Related