+ All Categories
Transcript
Page 1: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

(orr|pleta

Page 2: Curtenie completa

CURTENIE COMPLETA

Nancy L Van Pelt

-(g"{itii#,s"

Page 3: Curtenie completa

Dacd pomiti de la ideea cd ,,Dragostea noastrd aa dobori totceea ce ne ua sta tn cale", ud jucayi cu o Jilazolie periculoasd.

Capitolul 1

RAIUPA DE IA]{SARE

Cei doi tineri aflali in biroul consilierului nu-si sdrbdtoriserd inciprima aniversare a nunlii gi deja se certau foarte des. Doar cu optluni in urmi, Sharon, de 19 ani, fusese o splendidd mireasi. Asum.ea incerca din greu sd-si stepaneascd laciimile, dar ele nu vroiaudeloc si o asculte. ,,C[snicia este atat de diferitd de ceea ce amcrezut eu ci va fi", suspina ea.

Roger, solul ei, era la fel de tulburat si plin de resentimente intimp ce isi exprima nemultumirea. ,,Sharon i inceput si se schimbeimediat dupi nunti", incepu el, vizibil stdnjenit. ,,inainte de cisitorieeram de acord in totul si puteam discuta despre orice. Toate acesteas-au incheiat insi de indatl ce ne-am intors din luna de miere. Amincercat sd. aduc in discufie problemele noastre, dar ea se impotrivestetuturor sugestiilor mele, pldnge foarte mult si refuzd se vorbeascedespre schimbirile pe care ar trebui s[ le facem. Relatia noastri. nueste nici pe departe ceea ce am sperat se fie. Ce sd facem?"

Ce a spulberat visul acestui cuplu tdnir? Fiecare igi imaginase,inainte de nunti, cum va ardta viata lor de cdsltorie. Roger se vizusein rolul de vedeti, cel al sogului puternic. El iqi ldsase fantezia secolinde printre multimea de scene de dragoste, pe care avea se leinterpreteze. Visase la plicerea qi la satisfaclia pe care i le va aducecdsdtoria. Vizualizase de multe ori in minte toate aceste scene, astfelcI, din clipa cdnd spusese ,,Da" in fala altarului, el incepuse sijoacerolul pe care-l repetase atata weme.

Curtenie completd

Scenariul pe care Ei-l imaginase Roger includea qi o solie, iar el o

alesese pe Sharon sdjoace rolul acesteia. Problema era insd ci Sharon

nu citise niciodatd scenariul lui Roger. De aceea, ea nu invelaseniciodatd rolul pe care il repartizase el. Sharon se pregdtise sd joace

un alt rol, cu totul diferit de cel care ii fusese pregltit. Era cat se

poate de fuesc ca scenariul ei sd arate cu totul diferit de al lui, dinmoment ce fusese scris de o alte persoand. Scenariul lui Sharoncuprindea toate amintirile $i intampHrile pe care le trdise din copildriaei gi pAnd in prezent.

Tatdl lui Roger era de modl veche gi obiqnuia si facd pe geful

acasd. Mama lui acceptase de bunivoie locul din umbri si se ldsase

cu totul dominati de o lume a birbalilor. Roger qi fratele luiinvdtaserd repede cd, atunci cdnd mama lor ii disciplina, puteau sialerge la tatil lor, pentru ca acesta si le ia apdrarea. De obicei, tatiltrecea de partea lor impotriva mamei, iar, dacd ea indrf,znea sicomenteze in weun fel situalia, el ii spunea: ,,Nu mai avem ce discutape aceasti teme" gi ii arunca o prMre care o aducea la tacere pentrumai multe ore.

Cam aqa arita scenariul lui Roger, scenariu pe care-l repetasevreme de douizeci de ani. Observase cu aten{ie modul in careaclioneazi un so! $i exact tipul acesta de personaj se pregitise sf,Jintruchipeze dupd cdsitoria sa. Acum urcase pe scend, dar lucrurilenu mergeau deloc bine.

Fuseseri gi alfi factori care influenlaseri conceplia lui Roger. Elculesese idei de la televiziune, din cnrli, din viala unchilor sau aprofesorilor lui, de la biserici, precum si din alte surse. In toatAviala sa de pAnd atunci, el colectase qi inmagazinase, in modincongtient, tot felul de informalii despre cum trebuie si se poarteun so!. In plus, el igi construise o imagine gi despre cum va trebui sise poarte so{ia lui. Dar Sharon intruchipa idealul pe care gllconstruise el doar prin felul cum ardta. Era inaltd gi zveltl. Pasiuneaascunsese, sub o lumind falsd, toate deosebirile atat de demne deluat in seami.

12 13

Page 4: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Sharon dorise intotdeauna sdjoace rolul de solie, dar nu acel gen

de solie intruchipat de mama lui Roger! Sharon nu crescuse intr-unastfel de cimin. Mama ei fusese departe de a fi partenera aceeatimide Ei ne$tiutoare, gata sd pdmeascd ordine de la un dictator. inloc de aceasta, ea fusese o gospodind eficienti, avdnd in acelagi timpgi o slujbi cu jumltate de normi in lumea afacerilor. Tatll lui Sharon

ldsase administrarea casei ;i creEterea copiilor pe seama mamei, intimp ce el se dedicase cu totul propriei slujbe ;i cAgtigirii mijloacelorfinanciare, bucurAndu-se in acelaqi timp de practicarea sportului sau

participand la diferite proiecte de serviciu. Sharon fusese o elevifoarte silitoare in a urma modelul mamei sale. Acum, ea avea propriulslu cdmin si stia exact cum trebuie s[ se poarte o solie buni gi ce se

agteaptd de la ea. inainte de cisdtorie, ia nu se indoise cAiugi de

pulin de abilitatea ei de a-gi juca rolul de regini a ciminului. Aveasi-gi dovedeasci aceasti iscusinld imediat ce avea si i se ofere ocazia.

Dar acum, cdnd venise ocazia, lucrurile se dovedeau a fi cu multmai dificile decat i$i imaginase. Refuzul lui Roger de a interpretarolul pe care toatl lumea qtie cd trebuie siJ joace un sol complicase

situatia. ,,Tot ce. fac pare sd-l irite", spuse Sharon, gtergAndu-gi dinnou lacrimile. ,,Incearcd sl faci mereu pe geful. Nu mai seamdnideloc cu cel de dinainte de a ne cdsdtori."

Bineinleles ci Roger nu mai era ca inainte de cdsitorie, pentrusimplul fapt ci, pe atunci, nu incepuse incd s[ joace rolul solului. Elinterpreta incd partea din scenariu, rezewatl logodnicului indrigostit.InsI in ziua cAnd peqise allturi de Sharon pe culoarul care avea si-iducd in fata altarului, rolul acesta incetase pentru el. Acum se straduiasi intruchipeze personajul pentru care se pregitise atAt de mult, darpe care nu avusese ocazia sdJ joace dec6t in propria imaginatie

Dupi opt luni, Roger Ei Sharon au venit se caute consilierea unuispecialist in domeniu, pentru a rezolva ceea ce ei numeau,,incompatibilitate". Incompatibilitate! Oricare doui persoane care

formeazd un cuplu pot fi incompatibile, atdta timp c6t nu ;tiu ce fac.

$i lucrul acesta se intAmpld mult prea adesea cu tinerii din zilelenoastre. Ei nu sunt pregetili pentru prietenie, curtenie sau cdsdtorie.

Curtenie completd

Slaba lor pregetire se dovedegte intotdeauna insuficientd. Astfel, eifac tot ceea ce pot - impiedic6ndu-se la tot pasul - sperdnd, visdndqi rugdndu-se ca totul sI se schimbe, cdndv4 in bine.

Dar aceasta nu este suficient. Nu a fost suficient nici pentru Rogerqi Sharon, fiindci nu erau incompatibili, ci ignoranti! Pdsiseri citrecisitorie ducAnd cu ei imagini romantice despre ce insemna sitrdiascd impreuni, ca so! gi io1ie. in tot acest timp, ei nu ficuserinici o incercare serioasi de a descoperi ce responsabiliteti le reveneau,fiecdruia in parte, pentru a avea o cisnicie implinitd.

Perspectivele reugitei in cdsitorie devin, cu fiecare an, tot maislabe. Unul din trei americani care se cisdtoresc va divorta in maipulin de doisprezece ani. in momentul cAnd scriu aceasti clrte, ratanalionale a divorturilor in prima cdsitorie este de aproape 41 7o sitinde sd devini cea mai inaltd ratl a divorlurilor din intreaga lume.Statele Unite ale Americii au nedorita reputa,tie de a deline supremaliain ceea ce priveste cdsniciile destrimate. Da, Statele Unite sunt peprirnul loc in ceva! Si lucrurile nu stau deloc mai bine nici in ceea cepriveste cea de-a doua cisdtorie. Mai mult de 60 % dintre acesteasfdrqesc prin divort.

In plus, pe hnge rata inalti a divo4urilor din zilele noastre, totmai mulgi oameni cisdtoriti se simt din ce in ce mai nefericili incisniciile lor, o date cu ffecerea anilor. Curba satisfacliei in cdsitorielintegte mai degrabd in jos, decat in sus, cu cit anii de cdsnicie suntmai multi!

Prezentarea unor asdel de informalii s-ar putea si vi se pard unmod destul de ciudat de a incepe o carte despre prietenie, curtenie qicisdtorie. Cu toate acestea, ins6, trebuie si privim realitatea in fali.In ultimii doispre^zece ani, am petrecut multe ore consiliind cupluriaflate in impas. Imi sunt foarte cunoscute diferitele capcane alecisdtoriei, dar aceasti cunoastere a problemelor maritale num-a invenunat deloc impotriva cisitoriei. Doamne fereste! Ea m-adeterminat insd si scriu aceastd carte qi sd o pun in mdinile tinerilorcare doresc si evite asemenea capcane. Magnifica institulie a ces[torieioferi rdsplitiri extraordinare acelora care pdsesc in ea cu inlelepciune.

14 15

Page 5: Curtenie completa

Nuncy L. Van Pelt Cutlenie completd

Un educator, dr. R. R. Bietz, a verificat orarul unui colegiu $i a

descoperit, in lista prezentatd., o mullime de cursuri la care studenliiputeau alege sA participe. Ele se ingiruiau, in ceea ce privea scopul,de Ia topologie la mamologie. Dintre cele 844 de cursuri trecute pe

listd, doar zece aveau, cAt de cAt, de-a face cu familia, dar nici unuldintre ele nu era obligatoriu. Dr. Bietz se intreba: ,,Ci1i dintre tineriicare trec prin acest colegiu devin experli in comportamentulqobolanilor gi al sopdrlelor, dar nu invald absolut nimic desprecomportamentul a doi oameni care poartl numele de sol gi solie?"

Altcineva a remarcat cd suntem foarte preocupati sd ne trimitemcopiii la gcoali pentru o perioada de. zece pdnl la cincisprezece ani,astfel incat se poatdinvita o meserie. In schimb, nu ii invilem aproape

nimic despre clsitorie, care este cu mult mai importantd decAt oriceprofesie.

Nimeni nu ar trebui sd se cdsdtoreascd fiird sd parcurgd o seie de

studii efciente cu pivire la cdsdtoie ;i la rclaliile personale carc conducIa cdsdtoie. $i nici mdcar aceasta nu va reugi, probabil, sd opreasclvalul divorgurilor care amenintd lumea, dar cel pulin ar fi un pas indirec{ia cea bund. O perioadi de preghtire premaritald de gase pindla opt siptlmAni, susfinuti de pastor si de sotia acestuia, ar fi foarteutild. Aceia care au procedat astfel au o ratd a divorlurilor mult marscAzutI.

Studiind unele dintre materialele referitoare la prietenie gi curtenie,aflate in librlrii, am descoperit cI foarte mulli autori sunt in mareparte straini de ceea ce vor se stie tinerii. Imi amintesc de ceea ce

am citit eu pe aceastA temf,, in anii adolescenlei. De-abia cAteva

aluzii. Pentru a afla ceea ce doream se $tiu cu adevdrat, a trebuit se

parcurg o sumedenie de cn4i gi de broguri obtuze qi plictiSitoare.Lucrul acesta a fost gi este adeverat in privinla cdrlilor care abordeaziproblema sexuali qi care sunt adresate tinerilor. Cdt de mult as fiwut si gtiu cum stau lucrurile in aceastd privinla! $i, dac5 reuseamsd gisesc in cele din urmi weo astfel de carte, ea trata subiectul intermeni atat de clinici incdt nu-l puteam inlelege decat foarte vag.

De ce esueazd atat de multe cdsnicii? Existd mai multe cauze,dar prima dintre ele este lipsa de pregdtire. Atunci cdnd discut cudiferitele cupluri care trec prin dificulteti maritale, incerc doud feluride sentimente: de compasiune si de mhnie. Compasiune sgrltru cdnu si-au implinit visele, in ceea ce oriveste o relatie care 51-i 5atisfacipe amAndoi. si mAnie din pricina ignoranlei lor cu privire lacomplextatea unei asemenea responsabilitifi. $i cAnd m6 gAndescla societatea noastr;., gnls se complace si ingiduie o asgmeneaignoranld, irosirea resurselor umane pe care o implici aceasta meingrozegte. Aceste familii si-arfi pututfolosi timpul qi talentele pentruDlnele sl pentru progresul societdtii.

Sislemul nosl.ru educational asiguri o instrube adecvatd linerilorin privinta responsabilitdtilor cetdtenesti si a aleqerii ynsi profesii,astfel ca suntem destul de bine piesatlti ia

""oitlolul uss51a. Acasd

inveilm despre valori, despre stanairOe si despre idealuri. Ilisencane pregdte$te, la rdndul ei, pentru o viate pljnd

'de sens, care sd tind[

spre atingerea unui scop. iu toate ac€st;a, noi ingaduim ca tineriinoqtri sd ramani cu totul nepregitili pentru cdsitorie qi pentru clipacano vor devent parnfl.

Fiecare cuplu trebuie si priveasci viata de cisnicie ca oe o sarcinedificil de realizat, dar nu imposibili. Daci va lisa{i pufi;ri in derivicitre cdsnicie, gAndindu-vi ce aceasta va impli de Ia sine indelungaagteptare dupd o fericire durabili, sunteti naivi $i nerealisti. Dacigdndili cd ,,dragostea noastre va dobori tot ce ne va 51a in cale",cochetali cu o filozofie periculoasd. $i dacl spuneli: ,,Stai putin! Eunu mi gdndesc la cdsitorie. Vreau doar o aventure 11 gu1inadistraclie" inseamnd. ce nu sunteti suficient de maturi ca sdrealizali cd modul in care vi implicati in prietenie $i cuttenieagazl temelia pentru modul in care vi veli implica, mai taflu, incisitorie. Nu vd veli c;tsdtoi niciodatd cu cineva cu care nu alt foslmai intdi" prieten.

Cisitoria iqi are cerintele ei. Pentru a-i obtine resDldtirile, estenevoie de cunoastere com6inatd cu efort. matu;tate s1 i566a.e. Estenevoie, de asemenea. de indrumare qi de suport din afarI.

16 17

Page 6: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Alteori, prezentare a era atat de diluatd, incdt nu-mi rdspundea nicipe departe la intrebdri.

Din nefericire, multe ce4i sunt de felul acesta. Poate ce acesta

este motiwl pentru care tinerii aproape cA au renuntat sI mai citeasciceva despre prietenie, curtenie ;i sex. Sper insi cd aceasti carte varispunde, intr-adevir, intrebdrilor noii generatii. Pentru a fi sigurici voi realiza lucrul acesta, arn prezentat in mai multe licee si colegiiun chestionar pe aceasti temd. Mi voi referi adesea la rezultateleacestui sondaj. De asemenea, in cuprinsul clrtii, voi cita intrebirilegi pirerile tinerilor, in propriile lor cuvinte, pentru ci o fac atAt de

,,direct" qi de explicit.

Nu uei putea trdi niciodatd o adeudratd relalie de dragose cucineua, dacdnu li-ai rezoluat mai intdi problemele de acceptare

de sine dinduntrul niu.

Capitolul 2

lurnnuurgn-rE cu nNE it{suil

Lui Buford ii pldcea sf, inoate. Din fericire, casa lui avea si opiscin5. De fapt, toatd casa era o piscini - un adevdrat elegteu -pentru ci, vedeli, Buford era un broscoi, un broscoi grdsun si cuochii bulbucagi.

Buford recunostea cd nu era prea mare lucru de capul lui, in ceeace privea infb,tigarea, aga c[, in majoritatea timpului, stdtea ascunsprintre ierburile alunecoase, care cresteau din abundenld pemarginea elesteului. De obicei, doar vArful nasului si ochii mari sirotunzi i se vedeau iesind din apii. Ori de cite ori se apropia cinevade lac, Buford oriclia alarmat si plonja in adAnc, pentru a se ascundede orice privire. Era, cu adevirat, foarte ruginos. Poate ca se simteastanjenit din pricina petelor maronii, pe care le avea din nagtere sicare-i impestritau pielea verde.

Celelalte broaste nu prea woiau sd aibd ceva de-a face cu Buford.Ele aveau propriul lor cerc de broaste-prietene, in care Buford nuera niciodatd inclus. CAt de mult isi ura existenta aceea, atdt desinguraticd! Se simlea sters, posac, urdt, respingltor, lenes si greude cap. Uneori se credea chiar inapoiat mintal. Drept urmare, igipetrecea aproape tot timpul stdnd pe cate-o ridicituri de nisip, deunde le putea urmiri pe celelalte broaste cum se amuzau, sdrind dinnufdr in nufir. Buford, broscoiul fird prieteni... Printre broaste, eraun ratat!

1918

Page 7: Curtenie completa

Wm I'clt

in unole zile, cAnd razele soarelui invdluiau ele$teul in cdlduralor plIcull, Buford isi aduna tot curajul si se intindea la plaji pe cAteo ridicdturd mai vizibild. Desigur cd nu-gi permitea si leneveascdprea mult asa, pentru ce, altfel, pielea i s-ar fi uscat prea tare si ar fidevenit asprl si sflrAmicioasi. $i tot soarele fusese acela care-rinnegrise si mai mult semnele cafenii pe care le avea din nastere.Dar chiar dacl tolenitul la soare presupunea atatea riscuri, tot iifdcea bine se se incumete din cdnd in cdnd.

intr-o zi c duroase de vare, Buford trdnddvea la soare, pe ofrunzi mare de nufdr. Cum cdldura li scilda trupul rece si lipicios,lenesul Buford se cufundase intr-o stare de aoatie.

^ , -- , . iDeodatd, el auzipagipe mal. Igi indreptd letargic privirea in direclia

din care venise zgomotul si inimioara incepu sd-i batd cu putere, mai,mai sd-i sarl din piept. Ziri chipul unei fete tinere qi frumoase.Niciodati nu se oprisere ochii bulbuca{i ai broscoiului asupra uneifEpturi atAt de incdntitoare. Frumuselea ei il cuceri pe loc.

- Bund! ii spuse fermecdtoarea vizitatoare. Cum te cheamd?Buford nu putu sd rosteascd, drept rdspuns, nici micar un ordcdit

rigusit.- Hai sd fim prieteni, il invit[ ea, intrtnd in api si inaintAnd cdtre

frunza pe care stdtea micul Buford.Frumusetea ei parce il stripunse, pironindu-l pe loc, astfel cd

uiti si cum si sari! Ea l-a luat in palmi si l-a ridicat pAni in dreptulochilor. Buford ar fi putut spune feri nici o soviire c[ era o printesd;nu exista nici cea mai micd indoiali.

- Vrei o sdrutare? il intrebd ea.

$i, fdrd sn agtepte respunsul lui Buford, igi lipi buzele catifelatede vdrful nasului lui. Buford era extaziat.

Dar cdnd ea l-a lisat ugor inapoi, pe frunzd, vechile reflexe alebroscoiului au biruit din nou, astfel cn, grdbit, i-a slrit din mAni. Afdcut bdlddbdc in ape, stropind-o, gi a dispdrut. Apoi, inotAnd putemiccu picioarele din spate, a apdrut din nou la suprafali. CAnd qi-a scoscapul din ap5, a prins unduirile muzicale ale glasului ei, spunAndu-i:

- M[ voi intoarce sd te vid si meine. Imi olaci.

20 21

Curlenie completd

La inceput, Buford a fost atat de entuziasmat, incdt simlea ce nu

mai poate ii aEtepte pane a doua zi. insd, in cele din urmi, cinismul

siu a biruit. De ce ar fi o tinir[ atit de incAntitoare interesati de el,

un broscoi prapedit?insi, respectdndu-gi promisiunea, minunata fdpturi s-a intors 9i

a doua zi. De fapt, ea a continuat sd vine in fiecare zi, cu un serut 9i

cu ceteva cuvinte frumoase pentru Buford, care se simlea teribil de

megdit de atenlia care i se acorda'Fdri ca Buford si-gi didea seama, dovezile de afecliune ale acelei

fiinle minunate produserd in viala lui o adeviratd metamorfozi. Acum

nu ie mai compl5cea sa se beEceasci in apele murdare ale elegteului;

nu-i mai plecea se sard pe toate cele patru picioare, iar pielea nu-i

mai era impestrilatd de urdtele pete cafenii. Buford lisase deoparte

sirntlmintele lui de broascd $i se transformase intr-un prin! frumos

Ei chipeg!Poate cA v[ amintili, din copildrie, de vreuna dintre variantele

acestei binecunoscute poveqti. Existi o mulgime de versiuni. Cele

mai multe dintre ele scot in evidenli puterea transformatoare a

dragostei, aga cum este ea simbolizati de sirutul frumoasei prinlese.

Cred ci dintr-o astfel de paraboli s-ar putea trage mal multe

invdfdminte. Unele dintre leclii pot fi de naturd spirituald. in timp ce

alteie pot prinde latura sociali a moralei. Pentru noi, este

important se refnem cd avem capacitatea de a ne zidi unul pe celehlt

gi de a ne ridica unul pe celilalt atunci cAnd cidem. Dar a; ltea sd

facem un pas mai deParte...

Cele trei mari decizii ale vielii

Fiecare tAndr trebuie si ia trei mari decizii in via1d. Probabil ciunii dintre voi vi confruntali chiar acum cu una sau chiar cu mai

multe dintre ele. Acestea sunt: ce loc va ocupa religia in viala mea,

ce profesie sd-mi aleg gi cu cine si md cdsitoresc? Noi trebuie siluf,m aceste decizii serioase la o vintd destul de timpurie, de obicei

intre 18 gi 22 de ani. Aceste decizii apasl gteu asupra voastr6, din

Page 8: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

moment ce consecintele lor vd vor umAri toati viala. Haideli sd leluim pe rAnd:

Ce loc va ocupa religia in viala mea? Fie cn ili dai seama, fie cdnu, deja ai inceput sI alegi punctul central in jurul cdruia va gravitavia{a ta. Daci in copillrie ai asimilat valori spirituale, Dumnezeu vadeveni, probabil, centrul vielii tale. Dac[ insi ai primit o educalienegativl in aceasti privinli gi ai crescut in preajma unor plrinli ipocrilisau legaliqti, probabil ci in tine se di o Iupte intre a urma ceea ce aivizut la ei sau ceea ce Etii acum ci este bine. Dacd ai ales plicerea ca

lintl majori, atunci viafa ta va fi cu totul diferit[ de una dedicatdvalorilor qi lintelor nobile. Astfel, aceastd primd decizie a vie$ ledeterminl pe celelalte doui.

Ce profaie sd aleg? Alegerea unei profesii, fie ea aceea de inginersau de gospodind, este de o importanll vitald, deoarece noi petrecemmulte ore pe zi angajali in meseria pe care ne-am ales-o. Dac6activitatea de fiecare zi nu reprezinte o permanente provocare penkutine gi nu-!i aduce rlspl[tirea ;i satisfaclia la care ai sperat, te veitrezi condamnat la ani de plictiseald, de frustrare gi de nefericire.

Cu cine sd md cdsdtoresc? Studiile fdcute aratd ci 9,5 din 10

americani se c[sdtoresc. Consecinlele acestei decizii vor determrnacu cine ili vei petrece anii maturit[lii, in cadrul celei mai intimerelalii care poate exista intre oameni. Aceastd persoand ili vadeveni partener in cregterea copiilor 9i va impdrtisi fiecare aspectal vielii tale. O decizie greEite, Iuati in aceastd privinli, vareprezenta un dezastru nu numai pentru tine, ci qi pentru solulsau solia pe care li-ai ales-o, pentru familiile voastre;i pentruprieteni. Situalia va fi qi mai tragici, dacd din cesatoria voastriau rezultat copii.

In concluzie, o alegere greEitd intr-una dintre aceste trei maridecizii ale vielii ili va reduce considerabil Eansele la fericire qi laautoimolinire.

Cuftenie completd

Ai visat cu ochii deschisi s[ gisegti un ,,prin!" sau o ,,prin{esd",sd renunli la qcoali qi s[ nu-1i mai faci nici o grijI, pentru cd vei triiintr-o lume minunat[, numai a ta? Mulli oameni fac asta gi se agteaptica dupi cisdtorie toate problemele vietii si se rezolve de la sine.Dincolo de aparente ne simlim singuri in aceasti lume atat de mare.Ne descurcim singuri intr-o lume depersonalizatl doar pAni cdnddescoperim o persoand care si se potriveasclin schemavietii noastre.Atunci cAnd gisim pe cineva pe care sdl iubim Ei cu care si neimpirlim via1a, scdp[m pentru o vreme de zbuciumul luptei cuproblemele viejii. Cel pulin ne pasi si de altcineva! Tdnjim - uneoninconEtient - dupd o astfel de relalie, pentru ce ea pare a fi in staresi ne ofere rispunsul la dilema in care ne gdsim. Pentru milioane de

oameni, postura de indrdgostit are o atractie formidabild. Mii detineri agteaptl neribddtori si giseascf, dragostea, sperdnd cd astfelvor putea scipa de toate problemele.

- V[ sfituiesc si nu vi l[saji viitorul pe mAna viselor si a sperantelor.In loc sd faceli asta, adicd si dali vrabia din mAni pe cea de pe gard,

aveli griji de clipa prezent[, fiind atenli in special la simlimintulpropriei valori. Ce fel de persoani esti in realitate?.Ce tecaracteiueazd? Care ili sunt lintele. valorile si convingerile? Incotrote indrepfi? igi controlezi singur viala sau !i-o controleaze allii? ilipoli asuma responsabilitatea propriilor acliuni? Te poli increde inpropriile simliminte? Eqti in stare sd-!i privesti viala in fafd gi si vezidaci nu cumva trebuie si faci lteo schimbare? Este ceva sau cinevacare te impiedici si fii aga cum ii-ai dori sl fii?

Cine si ce esti determind modul in care vei cAuta rispunsurile laaceste intreblri. Daci te consideri o broasci, vei lua decizii asemenea

unei broa.gte. Daci te consideri un prin! sau o prinlesd, atunci multmai probabil ci vei face alegeri inlelepte in ceea ce prives,te cele treimari decizii ale vielii. Ca sd fii pregltit pentru prietenie si curtenie,trebuie sd incepi cu tine. Dacl nu ai invdtat niciodatd si te accepti si site placi, gansele de a iubi pe altcineva sunt foarte slabe. Fiecaretdnir are nevoie, de o imagine s[n[toasi cu privire la propriapersoand. Daci nu-!i place de tine, atunci nu vei fi in stare nici si

22

Page 9: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh Curtenie completd

Ce inseamnd se-fi place de fine?

Fiecare dintre noi avem o anumitd imagine mintall despre pro-pria persoand. Ea reflectl conceplia noastrl cu privire Ia genul de

persoanl care oedem cisuntem. Dacd aio imagine de sine sinitoasd,aceasta inseamnd, pur Ei simplu, ci te-ai acceptat pe tine insugi. Nuinseamni deloc ci te-ai umflat in pene gi ci i{i acorzi o prea mare

importanle. Nu faci pe modestul, dar nici nu ai preteniii false, ci,

mai degrabd, te accepli aEa cum egti, cu defectele gi caItalile tale, si

simli cd merili respectul celorlalli. Efti constient ce mai dai greg dincdnd in cdnd, dar egti sigur de tine in ceea ce ;tii c[ poli si faci. Aiinvltat sA construie$ti pe calitn!ile tale gi sA-!i compensezi slibiciunile.Ai invilat sd accepli ceea ce nu ai reugit sl schimbi. Egti sincer 9ideschis. Te consideri o persoan[ demni de luat in seamd.

Un astfel de respect de sine slndtos ili ofere libertatea de a-!i

indrepta atenlia gi cdtre cei din jur. Doar atunci poli manifesta faF de

slibiciunile celorlalli aceeagi toleranld pe care o manifeEti fald de ale

tale. in loc si te deranjeze sau si te inspdimante faptul ci nu sunteli la

fel poli aprecia deosebirile dintre tine qi ei. Realizezi, astfel, ci aceste

deosebiri sunt ceea ce fac ca fiecare fiin1d omeneascl sd fie unicd. Oastfel de insusire ili oferi in acelaqi timp qi libertate spirituale, pentru

cd in felul acesta po,ti aprecia mai bine faptul cA Dumnezeu te acceptA

a$a cum eqti, preluind potenlialul bun pe care-l ai in tine. Dacd

Dunuezeu te accepE aqa cum es,ti, tu de ce nu ai face-o?

Ce se intAmpld atunci cend nu te placiT

Fiecare dintre noi am putea alcltui o in^treagd listi cu motivepentru care nu ne place propria persoanf,. In anumite ocazii, s-ar

putea chiar si ne urAm pe noi ingine! Pot apdrea situalii cAnd ni se

pare ci nici o alte fiinld omeneascd nu a mai trecut prin ceea ce

trecem noi. Astfel, incercdm sd ne ascundem indoielile si nelinistile

in spatele unor baricade false, cdutdnd tot timpul sa ne minlim pe

noi inqine, in timp ce credem c[ incercdm si-i minlim pe ceilal1.i.

iei decizii inlelepte si nici si pui bazele unei relatii romantice cu oaltd persoanl.

li se intAmpld vreodatd sd te urdgti?

Te-ai simtit vreodati ca Ferdie? La fel de bleg, de urdt, de grisun,de nltiflet si de pripddit ca Ferdinand?

Judi se simte de multe ori asa, cu toate cd tu nu vei sti, probabil,niciodatd lucml acesta. Are un'chip dr[gut si haine frumoase, esteatrdgetoare si talentatd la muzicS. Cu toate acestea, sapdmana trecutdmi-a spus cdt de stdngace si de urAti se simte.

t91 cel inalt, chipes si blond, este un tip cizelat, inteligent sisociabil, insi a c6ztt la examenul de admitere la colesiu. De ce?Pentru ce are un asemenea complex de inferioritate, incAinu a crezutca ar putea sd reuseascd.

Joan are o personalitate pldcutd gi numerogii ei prieteni tin foartemult la ea. Este bund la sport si activi h toate disciplinele scolare.Ea nu se place pe sine, in special pentru ce este diferitd ca ra;e, fiindde culoare, lucru pe care nu a invdtat niciodatd sil accepte.

Kurt, mai bun la invitlturd decit majoritatea colegilor lui, estegeful asociatiei studentesti si participd frecvent la activitilile religioasede la biseric5. Are reale calitlli de conduci.tor, dar se simte incapabilgi inutil. Acesta este motiwl pentru care Kurt nu realizeazi in viatitot ceea ce i-ar sta in Dutere.

O alte ilustratie sugestivd: pe peretele toaletei unui restauranterau scrise aceste cuvinte: ,,Am inghilit pilula, am purtat fuste scurtede tot sau lungi pini la glezne,... m-am rlzvritit impotnvauniversitdtii, am schiat la Aspen, am iubit doi bdrbali, m-am cisdtoritcu unul, mi-am castigar existenla, mi-am pdstrat identjtatea si, ca sdfiu sincera cu mine insdmi, SUNT O RATATAI"

. Daci te-ai simtit \.Teodatd ca unul dintre aces,ti tineri, poF sd staivisdtor pe frunza ta de nufdr si sd astepli un prin! sau o printese, caresd-!i schimbe viata cu un sdrut fermecat. O cale mai bund insi ar fiaceea de a-ti imbunetdli imaginea de sine. invafi si te placi pe tine insuli!

24 25

Page 10: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Sim![mantul de inferioritate te poate afecta in mai multe feluri.Poti fi foarte timid, atunci cdnd intri intr-o incdpere, crezAnd cd totiau privirea indreptati asupra ta. Te intrebi daid ardti bine si dacltotul este in reguld. ,,Oare mi-am inchis fermoarul li pantaioni?,',,,Mi-am incheiat nasturii la rochie?,,, ,,Ce si fac cu mAinile?,,, ,,Undesi md ascund?" ,,Ce bine ar fi daci s-ar deschide podeaua sub minesi m-ar inghiti!"

Desconsiderarea ii face pe oameni foarte sensibili, atdt la aqtzatii.c6t si la laude. Cum rispunzi atunci cand cineva igi face un compli_ment p€ntru modul cum esti imbrdcat? Te inrosesti pdni in vArfulurechilor, nestiind ce sd faci cu mAinile, si in cele din urmabolborosesti un ,,Oh, bluza aceasta caraghioasd? E veche de c6ndlumea!"? Daci rdspunzi in felul acesta, nu faci altceva decAt si ouila indoiald atat gusturile celeilalte persoane in ceea ce privesteimbricimintea, cdt si sinceritatea complimentului pe care ti l_a fdcut.Cum artrebui sI rdspunzi? Un simplu ,,Mullumeic!,'va fi de ajuns.Modul in care stii sd primesti un compliment arate cat de ;ultrespect ai pentru tine insuli.

_ Simfemantul de inferioritate se manifestd si prin visdrile cu ochiideschisi. Visatul cu ochii deschigi este un efoit de a evita realitatea.Cu cdt visezi mai mult, cu atat e$ti mai nemultumit de tine insuti. Cutoli.i visim din cdnd in cdnd cu ochii deschisi, dar acela .-" ui" unprofund simldmdnt de inferioritate isi va petrece o mare parte dintimp torcdnd fantezii. in incercarea de a evada din realitatea imaginiisdrdcicioase, pe care o are despre sine, visitorul cu ochii deschisitrlieste intr-un paradis imaginar, pe care-l considerd a fi mai bundecdt viata reald.

De asemenea, simtimintele de inferioritate scad eficienta la lucru;j.la s.coald. Performangele tale scolare sau la serviciu, vor fi afectatedlrect proportional de cat de sigur sau de nesigur te simri in legiturdcu propria persoani. Daci ai o imagine de sine umild si egti tot impulnemullumit de tine insuli, nu vei fi in stare sd_gi mnc"ntreri intreuguatenlie gi energie pentru a duce la bun sfArgit sarcina care i1i stdinainte. Vei fi prea ocupat s6 te desconsideri, sd te acuzi sau sd_ti

27

Curlenie compktd

ridiculizezi performanlele. Din cauza proastei lor imagini de sine,

mulfi oameni renunld la gcoali sau acceptl slujbe cu mult sub

pregetirea sau sub capacitdlile lor. Ei au, de asemenea, tendinfa de a

ibandona proiectele realizate doar pe jumltate, serind de la o sarcini

de serviciu la alta. Nu au incredere in ei inEiqi 9i nu pot concepe ce ar

putea se duce ceva la bun sfa$it.Simlemantul de newednicie te face s[ retreieqti mereu trecutul,

imaginindu-1i cii prin care ai fi putut sau prin care ar fi trebuit sd

aboidezi situaqiile intr-un mod diferit. Ai tendinia de a-!i retriigre$elile qi egecurile, impovlrandu-te de fiecare dati cu noi repro;uri

sau cu noi simllminte de vinovelie?Un astfel de sim![mdnt te face sd ai o atitudine critice fa![ de

ceilalli. Barbara se lauda tot timpul cu casa ei, cu piscinar cy llqinqcu perinlii sau cu hainele ei, manifestand, de fiecare dati, disprel

fali de lucnrrile celorlalli. De ce se poarti astfel? Se teme ci nimeni

nu o va accepta doar pentru ceea ce este ea. Lauda ei este o incercare

de a se convinge pe sine;i de a-i mnvinge si pe ceilalli ca ea este un

om de valoare. CriticAndu-i pe ceilalli, ea incearci si-qiimbuniteleasca ProPria imagine.

Critica nu estl ufor de primit. Dar modul in care stii se acc€pd o

cridce constructivi indicd ce simldminte ai fale de tine insu,ti' O poli

primi cu noblele sau incepi s[ hrdnqti resentimente in inima ta,

ietrdgdndu+e din preajma celui care te-a criticat? Poii mulgumi acelei

persoine gi poli evalua critica in mod obiectiv sau te superi ;i incepi

sA te aperi?DupA citirea acestei secliuni ar trebui s[ ai deja o imagine corecti

a ceei ". simli in legiturd cu propria persoani' Dar nu fi prea

exigent! Nu dta: Din cdnd tn cdnd, fecare dintre noi ne..luptdm cu

simldminte de Wioitate! PAni ;i cea mai ,,echilibrati".p^ersoanaare momente cend nu se place. Asemenea simleminte ii incearci

indeosebi pe tineri. Ele fac parte din procesul de maturizare 9i au

prea pulin de-a face cu o autoapreciere veritabili.

Page 11: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Consecinlele unei imagini de sine negative

O imagine de sine negativd are consecinfe cu betaie lungi. Nunumai ci simtdmintele persoanei respective sunt deform;te deneacceptarea de sine, dar aceastl adevdrati urd fati de propriapersoand afecteazA si imaginea despre toti aceia cu care vine inconlact.

O imagine negativd de sine i'i va limita capacitatea de a-i iubi siaccepta pe ceilalti. Psihologia moderne a descoperit cd oamenii nuse pot iubi, dace nu au despre ei insisi o imagine sdnitoasd. putem siiubim cu adevdrat si sd primim dragoste din partea celorlalli in func1iede ceea ce simlim despre noi insine. Daci nu ne putem iubi, nu_rvom putea iubi nici pe ceilalfi. Daci nu avem, in strifundul fiin1einoastre, un simllmdnt de siguran;d si de apreciere cu privire lapropria persoani, nu-i vom putea aprecia si respecta nici pe altii.

Cu toate ci imaginea de sine negativi te afecteazl direct, togiaceia cu care vii in contact vor resimli tulburarea dinduntrul tau.Cei care igi sunt apropiali - pdrinfii, rudele, prietenul, prietena saucercul mai larg de prieteni - vor fi afectati de nelinistea si denefericirea ta. Mai mult decAt atdt, mai tirziu chiar 9i partenerul tdude cdsnicie si copiii tdi vor suferi ca victime nevinovate ile atitudinilortale, dace nu-ti vei birui aceste simtdminte inainte de cisdtorie.

O imagine negativd de sine tl va influenp alegerea parlenentlui dcO persoand cdreia ii lipseste respectul de iine igi va lua,

adesea, un partener de cisdtorie care o va subaDrecia, ciitica .uuumili. De ce? Pentru a-si alimenta sentimentel; cu care deia s-aobignuit. Allii igi vor alege un partener care este un model de vinuresi de reusitd. Atunci, nemultumitul de sine se va compara intotdeaunacu celalalt pentru a se gasi inferior, atit in ceea ce priveste rea.lizdrile,cdt si in ceea ce privegte pozitia pe care gi-ar fi dorit se o detind. Siaceasta este tot o incercare de a perpetua trecutul, in care el s_acomparat tot timpul cu ceilalli, nereugind niciodat[ sd se situeze lainiltimea lor.

/6 29

Curtenie completd

O imagine negativd de sine va influmla viitorul copiilor tdi.Pdinllile pot transmite copiilor o imagine de sine negativi. Poate te gandegti

ca o poli ascunde atat de bine, incdt nimeni nu va sti ce crezi cu

adeverai despre propria persoane. Dar eivorvedea in fiecare atitudine

a ta cd nu te respecli, 9i atunci nu te vor respecta nici ei. Vor cdpita'

in mod incongtient, tendinla unei imagini de sine negative. Este foarte

greu ca o persoanl cu o imagine de sine negativl s[ le transmitd

iopiilor simllmAntul valorii penonale 9i o imagine de sine senetoase,

dici nu existd altceva sau altcineva care sd compenseze aceastd lipsa

de autoprefuire.

O imagine negativd dc sine tti va afecta viala sewald in cadrul

cdsd.to ei. Societatea ne-a invelat cA, dace wem si ne cucerim

partenerul, trebuie si fim preocupali de felul cum ardtdm. A face

iot ce este cu putinld pentru a arita cat mai atregetori a devenit o

preocupare de bazd pentru ambele sexe. Prin urmare, dacd simlim

ci nu ni incadrim perfect in dimensiunile cerute, avem tendinla de

a deveni nemullumili de propriul corp. Dacd nu-li place corpul tiu- dacd nu egti suficient de inalt, picioarele ili sunt prea subliri sau nu

ai pdr pe piept - i1i va fi greu sf, crezi cd cineva poate s[ te gAseasci

ahlgitor. Acest simlemant te va face sd te dezbraci doar in baie si

sd-li fie teame de relaliile sexuale.

O imagine negativd de sine te poate face sd te impotrive;ti autoritdlii.

Ori de cdte ori nu ne place cum suntem fbcu;i sau cum acliondm,

incepem si gdndim cd viala ne-a ingelat' Conqtient sau inconqtient,

noi dezvoltim conceplia cd lumea din jur ne este datoare. Aceastl

atitudine conduce la resentimente fati de pirin,ti, profesori, polilie

sau Qefi de sewiciu, qi chiar fali de 1ari. Ori de cite ori un reprezentant

al autoritatii ne asazl inainte anumite restriclii, pe care le considerdm

piedici in calea propriei fericiri sau impliniri, ne simlim nedrePte$$

si ne supdrim.

Page 12: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Asemenea simldminte nu sunt percepute in mod conltient, Glmai adesea ele sunt murmuriri sau carteli subcongtiente, pe care nule explorim niciodatA si cdrora nu le ddm glas cu bunl $tiin!d. Darele sunt larg respandite in mijlocul tinerilor a ciror neacceptare de

sine ii impiedici si aibl o relalie buni cu Dumnezeu.

Unde md pot ascundeT

O persoane poate suferi mai mult din cauza lipsei respectului de

sine decat din cauza rreunei dureri fizice. SimldmAntul de inferioritateroade sufletul in mod congtient in timpul zilei, iar noaptea bintuievisele. AtAt de dureroasd este lipsa respectului de sine, incat intregulnostru sistem emolional a fost anume proiectat ca sd ne apere de

apdsarea ei. O mare parte din viala noastrd este destinata tocmaiprotejirii noastre de aceasti durere lduntrici a inferioritdlii. Dacdwei si te inlelegi pe tine insuli, precum gi prietenia cu ceilalfi 9idrumul citre cisitorie, trebuie sd studiezi diferitele atitudini pe care

le iau oamenii fald de propriile nedesf,vdryiri.

Mdqtile. Oamenri au inventat o mullime de mdqti pentru a se

ascunde de lume. Una dintre ele este cea de ,,clovn". Clovnul trateazeinferioritatea luAnd-o in rAs. El iEi ascunde nesiguranla de sine fdcdndglume pe orice subiect. Mulli dintre comicii renumili au strans aven

uriaqe doar ficAnd haz de propria inftliEare - Phyllis Diller, JimmyDurante, Woody Allen, Carol Burnett. Sarcasmul, vorbirea durd,atitudinea de superioritate sau argumentele excesiv de ralionale $ide logice, toate acestea pot fi simple miqti prin care cei care le folosescincearci si-i convingi pe ceilalgi ce puutea mai scurti a bdlului de

chibrit nu este la ei.

Negarea realitd,ti. O persoani care nu-gi poate ridica o fortirealdin spatele c[reia sd se ascundl este posibil sd aleagd o metode multmai psihoticd de abordare a inferioritilii - aceea de a nega realitatea.O astfel de penoani isi trage inaintea ochilor o cortini mintald si iqi

O imagine negativd de sine ate o piedicd in calea unei adevaratepietenii. Anrnci cAnd ne urAm pe noi insine, nu numai cd nu reusimsi rispundem sentimentelor celorla.lli, dar ii impiedicam si pe ei sirdspundd sentimentelor noastre. Dacd esti hipersensibil in ceea ceprivegte felul cum ardli sau in ceea ce priveste pdrerea altora despretine, deviiincapabil de a-giindrepta atentiasi asupra nevoilor celorlalti.Esti prea preocupat de modul in care-1i voi rdspunde ceilalli! Singuiacale de a construi o prietenie veritabild este aieea de a uita de tineinsuli si de a te mncentra asupra nevoilor celorlalli.

_ O imagine negativd de sine tli va indrepta atentia cdte tinte fabe.Dacd sim{i ci es,ti tipsit de valoare in anumjte domenii, s_ar putea siincerci sd ob$i acceptarea celorlalli prin atingerea unor tint; carc sdle atragd aprobarea si aprecierea. De exemplu,-unii oameni isi cumpardhaine scumpe, conduc masini strline si trdiesc in case eleguni -obilut",intr-un efort asiduu de a-Ei invinge simldmAntul propriei nedesivArsiri.Acumularea posesiunilor materiale le-a distrasate;tia de la linte cumult mai importante. Drcpt umare, ciutarea lor dupd acceptarea desine se prelungeste la nesfdnit, pentru cI lucrurile materiale, oricAt demulte- qi de costisitoare ar fi, nu pot inlocui aprecierea de sine.Adevarata realizare implicE dezvoltarea trisdturilor bune de caracrer.Pe mdsurd ce-!i vei dezvolta calitdlile intedoare, lucrul acesta se vaobserva gi in ac$unile tale exterioare.

_. O imagtne negativd de sine i;i va impiedica crqterea spiituald.Tinerii sunt adesea descurajafi de incapacitatea de a se increde inl)umnezeu. Desi incearcd, ei simt ci le lipseqte credinla. Adesea,aceastd incapacitate de a se increde in Dumnezeu igi are riddcinileintr-o respingere a propriei persoane. O tdndri gindeain felul acesta:,,Dumnezeu a creat totul, nu-i asa? Se spune d El este intelept si cine iubeste. cu o iubire vegnici. Daci ceei ce vid in oglindi repiezinteun exemplu al crealiunii si al iubirii Lui, atunci nu sunt inter;satl deun astfel de Dumnezeu".

30 31

Page 13: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curlenie completd

invaSd sd te ptaci pe tine insu,ti

Ai avut vreodatd de luptat cu vreunul dintre aspectele pe care

tocmai le-am menlionat? Daci da, nu crezi cd este timpul se te

imprietenegti cu tine insuli? Nu-!i provoacd viafa gi aga destule dureride cap ca si te mai lovesti si tu cu capul de zidul inferioritllii? Dacd

po4i in suflet o grea povard a umilinlelor, egecurilor, stingherelii qi

respingerilor pe care le-ai trdit in trecut, este timpul si te eliberezi

de ea chiar acum. Nu trebuie s[ cari aceastd povari toatl viala! $i cu

cat ifi vei accepta mai repede valoarea propriei umanitlli, cu atit vei

fi mai capabil sd construiegti o prietenie solidi cu o persoand de sex

oDus.Nimeni nu are solutii usor de aplicat la profundele probleme ale

simFmantului de inferioritate, dar existl un ajutor constructiv. Cu

tofii ne simlim inferiori;i nesiguri cdteodati. Insigi cunoasterea

acestei reattali ar trebui si te ajute in multe dintre fremantArile tale.

Ai o mullime de tovarisi de suferinll.Chiar qi eu am, uneori, serioase simldminte de inferioritate (cu

toate ci v-ar fi greu sd le depistali, deoarece ;i eu, ca qi al1ii, am

invdlat se mi le ascund cu mare griji). De obicei, mi simt cea mai

incomDetente atunci cind trebuie si acord interviuri la radio sau lateleviziune, in care si suslin valoarea si calitilile unui cdmin care ilare iir centru pe Hristos. ,,Ghetsemani"-ul meu l-am trdit atunci cand

mi s-a cerut sd particip la o dezbatere altturi de preqedinta fiIialeilocale a NOW (Organizafia Nalionald a Femeilor). Md tot intrebam,

in sinea mea: ,,Ce caut eu aici? Cum am ajuns aici? Dacd a1i fi putut

cunoagte conflictul liuntric care md mdcina, v-a!i fi simlit foarteinalti in compara{ie cu mine!

Astfel deci, oricine are simgdminte de inferioritate. $i acum, ce

vom face in continuare? Haideli si vedem cdteva cii prin care ne

putem imbunitili imaginea de sine.

Fd-li un inventar al calitdlilor qi defectelor. Ia o foaie de hArtie qi

traseazi, cu creionul, o linie prin mijlocul ei. Scrie in dreptul coloanei

creeazd. in imaginalie propria lume de vis. Ea trateazd problemeleprin a refuza sd le recunoasci existenta. Consumul de droguri esteuna dintre metodele de a nega realitatea. De aceea, narcoti;ele suntatat de respendite printre tineri. Alcoolicii folosesc si ei o metodasimilard.

Conformistul. Conformistul este, din punct de vedere social,asemenea unuipres de sterspicioarele sise teme sd_si exprime pirerilepersonale.. El cautd aprobarea celorlalti, sacrifiidndu_si piopriileconvingeri si principii. Timp de aproape zece ani, majoriiateaadolescengilor sunt pringi in menghina conformdrii cu colelii lor descoali in imbrdclminte, muzicd si preocupiri. Conformism-ul joaca,la rindul siu, un rol important in problema abuzului de drozuri inrAndul adolescenlilor.

Retragerea in propia carapace. Persoana care alege aceaste caleabandoneazd.lupta total si definitiv. Ea s-a comparaicu ceilalti si aajuns la concluzia cA este lipsite de orice valoare. HotdrAnd ci nuare numai defecte, ea incearci si se protejeze ca si nu fie rdnitd si

1ai lult de.ceilal1i. Astfel, cel in cauzi se retrage intr-o carapace atdcerii si a singurdtifii, alegdnd sd nu-si ilcerce norocul si si nu-srasume nici un.risc emotionalgatuit. Else teme sa initieze oconversa!ie,sd ia cuvdntul intr-un grup, si participe la o competilie, sd candidezela alegeri sau chiar sd-si apere propriile convingeri gi idei. El treceprin viali incercdnd s[-si trateze inferioritatea prin retragere.

Luptdtorul. Au fost ocazii in viagd cdnd luptitorul a invitat cdeste mai pulin dureros si lupfi decdt se te retragi. asa ci, in loc siabandoneze atunci cAnd se simte respins, se infurie. El ii sfideazdintotdeauna pe ceiialli, asteptdnd si fie provocat. igi pierde cumpitulin controverse minore, jignindu-i gi ironizAndu-i pe ceilalli, fnriscrupule. Este o persoane josnicd, temperamentali gi invergunatd,care caute tot timpul gdlceavl. Vai de penoana care se va c[sdtoricu un astfel de mecanism defensiv!

32 33

Page 14: Curtenie completa

7

Nancy L. Van Pelt

din stAnga ,,Defecte", iar in dreptul celei din dreapta ,,Calitdti,,. incoloana din stanga trece toate lucrurile care nu i1i plac'la tine. ta-titimp si asigure{e cd nu ai uitat nimic. CAnd ai incireiat lista, fe unsemn in dreptul lucrului care te.deranjeaze cel mai tare la propnapersoand. Apoi, parcurge lista din nou. De data aceasta, notaaza_t,ce poli face ca si schimbi lucrurile pe care le-ai bifat. Daca te simiitimid. scrie citerra idei despre cum fi-ai putea infrdnge ,irniOlirr.^'iice estt dlspus sd faci in privinta aceasta.

In a douacoloanl, trece acelepuncte tari, calititi, talenl.e sicapaqtitipe care le admiri ceilatti Ia tine. S_ar putea *a_1i t" g..u. Se iure ";este mai usor si-ti enumeri defectels decdt *iitep!, 6u1 ;n_'1i timppentru aceasta. Ai weun talent deosebit? $ti un bun ascultdtor? Stiicum sd fii prieren cu cineva? Ce hobby_uri ai? Scrie ce gdnde$i d;sp;;tine insuti, av6nd in vedere urmitoareie direclii: insusiri fizic., U"a*riputemice de caracter, trdsdturi de personalitate, realizdri, talente,domenii in care esti priceput. abilitari. atribute p..-" f. po.ti of"ri.uso1/so1ie, atribute pe care le ai de oferit ca tati,hama, in.ti'nuiii in .""uce privegte_o_ anumiti profesie (tehnice, intelectuale), talent artisticsau muzical (picturd, artd decorativi, si cen! din guri, sd canf la uninstrument) sau in ceea ce priveste sportul si diferiiele hobbv_uri(sctuatut, cro$etatul. fotbalul etc_).

,--|s-t1 nolUit g nu reuse$ri sd r;alizezi acest proiect dintr_o singurirncercare, dar, descoperind potentialul pe care il ai de oferit. iti veioezvolta simqdmdntul valorii personale si vei avea mai multd incredereln une. t4tl o persoanl de valoare, un om cu un potential nelimitat,un individ unic, cum nu mai existd nicdieri un altul.

Remodeleazd-ti tiparele de g6ndire. Un cercetetor a realizat unexperment cu trei grupuri de studenti, cirora li s_a cerut si executearunclri cu mingea la cosul de baschet. Unul dintre grupu;i s_aantrenat zilnic, timp de doulzeci de zile. Cel de_al aoitla grup nus-a antrenat deloc. Cel de-al treileagmp nu a aruncat deloc.u"rning"ula cog, dar a petrecut cate doudz;ci de minute in fiecaie ziimagindndu-gi ci executd aruncdri la mq. Daci in imaginagia lor ratau

Curtenie completd

vreo aruncare sau nu o executau corect, iqi ajustau, tot in imagina{ie,

tehnica, incercdnd se execute de fiecare date tot mai bine.Cercetdtorul a testat cele trei grupuri atat in prima, cAt gi in ultimazi din cele doudzeci ale experimentului. Primul grup, cel care se

antrenase in fiecare zi, Ei-a imbunltdlit performanla cu 24 la sutd.

Grupul care nu s-a antrenat deloc nu a realizat nici un progres. Celde-al treilea grup, cares-a antrenat doar in imaginalie, gi-a imbundtilitperformanla cu 23 la suti! RemodelAndu-li tiparele de gAndire 9iimagindndu-fi civei reugi, aplici o metodd eficientd, care dA rezultate.

Bitilia ta cea mai importantd este aceea de a ajunge se-!i controlezipropriile gAnduri. Vei fi ince tentat si gdndegti ce nu valorezi prea

mult gi, inainte chiar de a-!i da seama, in mod incongtient, te ver

simji lipsit de valoare. De aceea, programeazl-li in avans ocaziilecdnd si gAndegti pozitiv despre tine insuli. Nu te da bdtutl

Eu le sugerez, celor care doresc sd-gi reprogrameze gindirea, sd

poarte cu ei nigte cartonage pe care au scris diferite texte biblice sau

pasaje inspirate. Ve puteli pestra aceste cartonase in Biblie sau inportofel. Le puteli fixa la oglindi, pe bordul maginii sau laintrerupdtorul pbntru lumina. IatA citeva astfel de pasaje biblice care

vi vor ajuta si meditali la valoarea pe care a agezat-o Dumnezeu invoi: Romani 8,31-39, Psalmi 56,9 (ultima parte); 100,3; 139,14;

Isaia 40,11.28-31; 41,,10;43,7.2. Dacd ili orientezi voinla in direcliacea bunl, sentimentele o vor urma.

invald sd compensezi. inlocuind cu altceva o caracteristici pecare nu !i-o poli schimba inseamnd ci ai compensat. Daci aiprobleme cu genunchiul qi gtii ci nu vei fi niciodatd bun la sport,pofi compensa aceasta dezvoltdndu-li interesul intr-o alte direclie -fotografii, picture in ulei sau decoraliuni interioare. Poate cd egti

supraponderal, dar aceasta nu inseamnd cd egti o persoani inferioard.Oamenii sunt de diferite forme ;i dimensiuni. Dumnezeu nu a creat

la inceput o singure fiinld omeneasci, pentru ca apoi sd ne spund citrebuie sd ard6m toli Ia fel. Fii cinstit cu trne insuti. Nu-li exagera

defectele doar pentru simplul fapt cd allii !i le amintesc mereu. in

34 35

Page 15: Curtenie completa

7

Nancy L. Van Pelt

loc de aceasta, concentreaze-ti atentia asupra unei alte insusin -ochi frumosi, plr ondulat natural sau altceva.

Atunci cdnd compensezi, asigurd-te ci iti cunosti limitele. Nurisca orice de dragul de a birui un handicap. Dacd te-ai nescut cu unpicior mai scurt decAt celilalt, nu te astepta se ca$tigi locul intdi la ocursd de alergdr! dacd ai o infiiligare $tearse, comund, nu te asteptasi cdstigi un mncurs de frumusele. Sunt unele lucruri pe care, pur slsimplu, nu le poli schimba - esti prea inalt sau prea scund, prei slabsau, dimpotrivd, cu o conformafie masivd, egti orb, surd, diferit carasd, cu strabism sau cu picioarele strAmbe.

Dacd vei fi cinstit cu tine insugi in ceea ce priveste propriile limite,nu teva mai deranja cand ceilaui ti levor aminti. Tu egti deja constientde ele, asa ci ei nu te vor mai putea rdni, din moment ce ti le poticompensa. Astfel, vei fi eliberat de povara de a-ti confectiona totfelul de mdsti, in spatele cirora sd te ascunzi pentru a te proteja. Veiavea libertatea si dezvolli o prietenie autenticd. Nu va mai trebuis5-!i faci atat de multe griji cu privire la tine. Vei fi liber si ddruiesti,s[ iubesti, sd accepti, se respecfi si si impdrtdsesti cu ceilal]i opiniiletale. Propriile limite nu-ti pot ruina via{a decat in mdsura in care telasi invins de ele.

Dezvoltd-yi calitdgi prin care sd te remarci. Adoptd un fel de a ficare si te facd sd fii deschis pentru experien{e noi si dezvolti-1i acelecalitili interioare, care se-I incurajeze sim{imdntul de autoapreciere.Imbogdtegte-1i cunostinlele si perfeclioneazd-1i abilititile in domeniilecare stii ci te vor ajuta sd pui cit mai bine in valoare calititile pecare le posezi. Alege oricari dintre talentele pe care le-ai trecut pelisti si incepe si ti-l dezvolli. Bineinleles ci va trebui sd exerseli,pentru ce nimeni nu poate si invete ceva fard munci, fhrd exercifiu.Iar pentru aceasta va trebui sI investesti timp.

Daci egti timid gi vrei sd inveli si poli sta de vorbi cu oameniifiri si-1i mai fie team[, atunci inscrie-te intr-un club care te va obligasi faci tocmai acest lucru. Daci ai o figuri stears[ gi banald, invalitot ceea ce poli cu privire la ginutd, bune rnaniere, imbrdcdminte si

JO J/

Curtenie completd

conversagie. Cei mai fermecf,tori oameni din lume nu sunt, neaperal

si frumoqi. Daci trebuie sA porli ochelari cu lentile groase sau nu

poli face parte din echipa de gimnasticd, dar te pricepi si scrii

povestioare, atunci urmeazl nigte cursuri care se te ajute se-!i dezvolli

icest talent. Daci nu poli ca$tiga titlul de ,,cel mai cunoscut 9i

admirat", nu plinge. Mai bine croqeteaze macrame sau invale siioci tenis, dar fd ceva!

incepAnd sd practici ceva nou, vei cAgtiga incredere in tine insugi!

Treptat, vei iegi din spatele m[gtilor pe care le-ai folosit atata weme

si vei deveni o persoand mult mai deschisi 9i mai-spontani. Dar nu

ie agtepta sd se produca miracole peste noapte. Ofera-li timp pentru

schimbare. Te poli elibera de teami 9i de obsesia nereulitei doar

inlocuindule cu incredere, aia ce ai rdbdare cu tine pind cAnd vei

scdpa de vechile atitudini!

Nu te compara nititd.atd cu al1ii. Principala qi chiar singura cauzl

a unei imagi;i de sine negative este @mpararea cu altcineva. Noi

avem tendinla de a ne judeca 9i misura nu dupe propriul nostru

standard, ci dupi standardul altcuiva. Daci vom proceda astfel, vom

iegi intotdeauni pe locul doi. C-onsecinla unui astfelde mod de gindire

es'te aceea ci vom incepe si ne considerem lipsili de valoare, crezand

c[ nu meritem fericirea sau succesul 9i ci ar fi nepotrivit se ne

manifest[m calitelile sau talentele.Nu trebuie se arali sau sd te compor,ti ca altcineva Nu eqti in

competilie cu nici o alti persoand de pe pdmdnt. Adevdrul este cinu egti nici inferior, nici superior - es,ti pur si simplu fi, egal cu toli

ceilalf. $i acest TU este unic, aEa ci inceteazd se te mai compafl cu

allii.

Ddruieste sj altora o parte din tine. Proptlile noastre nevoi ;iprobleme par'mult mai pulin ameninlitoare atunci cind ajutim pe

ilt.in"uu s[-gi depdgeascd momentele dificile. Atunci cind te vei

implica activ in cdutarea unei solulii pentru problemele altcuiva' nu

vei mai avea timp si te vaigi gi s[ i]i phngi de mili. Pentru fiecare

Page 16: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt Curtenie completd

Dacd il crezi pe Dumnezeu pe cuvant, fiind convins cd egti iubitgi preluit, atunci ai o baz[ solidl de la care si pomegti. Viala ta are

o temelie fermd. Atunci vei putea sd pui la lucru, in relaliile cu ceilal$

- chiar in cele cu sexul opus - aceeaqi dragoste qi acelagi respect pe

care le nuffegti fali de tine insuli. Nu uita, nu vei putea experimentaniciodatd dragostea adevdrati in relalia cu altcineva, pAnd cdnd nuvei rezolva mai intai toate problemele de autoacceptare. Aceasta nuinseamnd ci nu mai pot fi ficute imbundtlliri. Va fi intotdeaunasuficient loc pentru cre$tere. Nu trebuie sd te consideri desivAnjt,ci doar acceptabil atat pentru Dumnezeu, cit Ei pentru ceilalli. CAnd

vei ajunge in punctul acesta, te va cuprinde un minunat simldmAntde pace gi de usurate. Nu numai ci Dumnezeu te accepte aga cumegti gi te socotegte ca avdnd valoare in ochii Lui, dar El este gata silucreze adevirate miramle in tine gi se-!i transforme cele mai teribileegecuri in biruinle.

A fost odatd o broascd. Nu era o broascd adevirati. Era un prinlcare ardta si se simlea ca o broascl. $i iatdJ acolo - prea speriat,

prea dezgustat ;i prea broscos pentru a se clinti de pe frunza aceea

de nufdr, pe care plutea in josul marelui rAu al vielii. Doar s[rutulunei fete frumoase il putea salva. Dar de cind sdrutd fetele frumoasebroaqte? lga ci prinful cu chip de broasci stdtea acolo, nesdrutatde nimeni. $i iatd ci minunea se intamph! Intr-o zi, o fermecitoarefati l-a luat in mdni Ei i-a dat o sirutare. Bum! Poc! Trosc! In sfdryit,

iatd-l pe chipegul prin!! Restul povegtii il $ti!i. Au trAit fericili pAnd.. .

Si tu poli schimba orice simlemant ,,de broascl" pe care-l porliin suflet. Dar asta nu se va intAmpla a6ta timp cat stai acolo, pe

frunza ta de nufEr, si nu faci nimic. Aduni-li curajul s,i roagi-L pe

Dumnezeu sd preia controlul vieiii tale ii se te ajute si sari pe

marginea elesteului. El Se va ingriji de ndmolul gi de murdiria care

te-au impiedicat atdta weme si devii prinJul sau prinlesa care eqti inrealitate. Dumnezeu wea sa-!i scoate la lumini valoarea, dar tutrebuie sd-Iingddui sd pregiteascd caleapentru o asemenea aventure.

Di-I o sansd!

dintre voi, care vi simtiti respinsi de ceilalli, neiubigi 9i lipsili devaloare, existd cineva care se afl6 intr-o situatie cu mult mai rea.

Pregete$te ceva de mAncare pentru un prieten, fi o surprizd uneipersoane in vdrstd, oferindu-i un dar, viziteaze pe cineva bolnav,inscrie-te ca lucrdtor voluntar pentru cineva care are nevoie de ajuror,folosegte-1i masina pentru cineva care nu are cu ce sd se deplasezesau ia-ti timp sd asculgi pe cineva care are o problem[. Lumea esteplini de oameni singuri si descurajali, care au nevoie de prezenla siempatia ta. Ficdnd asrfel, simldmdntul propriei nedesdvdrqiri nu-1iva mai apdrea atAt de important. Crl mai bun medicament impotrivaautocompdtimirii este se deruiegti altora o parte din tine.

Roagd-L pe Dumnezeu sd scoatd ceva bun din vinta ta. Roaed-Lpe Dumnezeu sa te ierte pentru atitudinile tale din trec-ut -resentimente pentru felul cum arili, pentru lipsa de talent intr-unanumit domeniu, pentru vdrsta pdrinlilor t[i sau pentru orice altceva,Cere-I lui Dumnezeu sI te ierte pentru orice nemultumire pe care aimanifestat-o fa!5 de crealiunea Sa - fali de tine.

Cind ai trecut de hopul acesta, mullumeste-I lui Dumnezeu cite-a orcaI exact ay cum qti, Acesta nu va fi un pas prea usor. S-arputea si simfi cd nu-I poli mullumi ce te-a fdcut atat de inalt, candtu ,,/dr, li sd fii inalt! Poate vei considera cd aceasta ar insemna ipocrizie9i ci nu-I poli mulEurni lui Dumnezeu atata timp cat tu inca nu simlimultumire in inima ta, A multumi este un act de vointd. .4 fimultumitor, recunoscitor, in inima ta, este un simtemant, o bmotie.

!1 i1i poli disciplina simEimintele de recunostinli ;i poli multumichiar daci nu simti astfel. Orienteazd-fi vointa in directia cea bundgi, cu timpul, emoliile tale o vor unna.

CAnd gtii ci Dumnezeu te iube$te gi te ac0eptd, exact ay cum Eti,nu-ti mai faci probleme ci trebuie mai intdi sd te schimbi, Dentru cade-abia apoi Dumnezeu sd te poati iubi. Nu trebuie sa te piefaci. Nutrebuie sd devii un fanatic religios gi nici mdcar si faci pe evlaviosul. Elte wea asa cuxn esti. Singurele lucruri care nu-I plac lui Dumnezeu latine sunt acelea care i1i fac rdu, care te distrug. El wea sd te ajute sep[rdsesti toate atitudinile si obiceiurile distructive din viata ta.

38 39

Page 17: Curtenie completa

Prea adesea, cuplurile parcurg etapele in ordine inuersd. Eideuin iubiyi lnainte de a deueni prieteni.

Capitolul 3

GET MAI POPUI.AR JOG DII'I IUME.iocul pfieleniei inlrc un EL $i o EA

Prietenia cu o persoan[ de sex opus reprezintl una dintre cele maimari probleme cu atre se confrunti tinerii de astizi. Adesea ei trecprin stiri de frustrare, descurajare si depresie in ceea ce privegte acestfoarte important aspect al vielii. Unii se simt de-a dreptul terorizati desimjimdntul de vinovdtie datorat implicdrii intro relalie sexuali. A\iisufer[ depresii pentru c5. nu au pe nimeni cu care sd se intdlneasci saupentru cd tin la cineva care nu rispunde afectiunii lor.

Standurile libririilor sunt pline de cursuri si de cirli pe temacds[toriei, dar existd o adevdratd penurie de informa{ii despre cumigi poate imbundtali cineva viala de dragoste de dinainte de cdsitorie.Cursurile de clsdtorie gi familie pe care le lin profesorii de liceu,incearci sd-i ajute pe tined se-gi clarifice standardele deja adoptate,dar le oferd prea pufne informafii pentru a-i ajuta sd discearnd binelede rf,u. In acelasi timp, programele de radio qi de televiziune, filrnele,reclamele, revistele, romanele gi miliardele de alte surse ii alimen-teazd aproape continuu cu informajii deformate despre dragoste,sex qi cdsdtorie. Ce ar trebui si cread[ un tandr in fata atatorinvii 1d tu ri?

Poate cd acest capitol vi va oferi cdteva dintre rdspunsurile pecare le ciutari. El contine o combinatie de informilii practice

Curtenic completd

impletite cu concepte biblice. Sper ca aceia dintre voi care doresc cu

adevdrat si-gi aducd vielile in armonie cu voinla lui Dumnezeu, sd

poate gesi acceptare, siguranti 9i fericire pentm anii prieteniei gi aicurteniei.

Etapele prieteniei intre un bdiat ,i o fatd

Cdnd ii cer unei tinere si defineasc[ termenuT inthlnire (in engl. -

date), ea imi rdspunde ce acest cuvant o face si se gdndeascd la oexperienli deosebiti, cdnd un bdiat suni o fati gi pro gameazd ziua,

ora gi locul cAnd si iasi impreund in oraq. AmAndoi se imbracipotrivit ocaziei, apoi el opregte in fala casei ei, sund la ugi ..' 9i aEa

mai departe. Da, cu siguranla, aceasta inseamn5. a merge la intilnire,dar prietenia dintre un bdiat qi o fatd (in lb. engl. acelagi termen -

date) nu se referd atat de mult la a merge la intilnire, la a iegi in orag,

cAt la relalia dintre un anumit beiat gi o anumitd fatd.

$i atunci, ce este acest date? EsIe acel tip special de prieteniedintre dou[ persoane de sex opus, relalie care poate conduce ladragoste, curtenie gi cdsitorie. Observali, vl rog, cd aceast[ relalieincepe cu prietenie - un fel special de prietenie. Dragostea gi totcoloritul romantic apar dupl construirea acestei prietenii. Prea adesea,

cei doi parcurg etapele in ordine inversd. Ei devin iubifi inainte de a

deveni prieteni.Aceastl rela{ie speciali dintre un beiat qi o fate evolueaz I in trei

etape, prima dintre ele fiind prietenia. Da, ea izvorlgte dintr-oprietenie intre doui persoane de sex opus. Cu cdt invdlim sd neimprietenim de la o vArsti mai tAndrd, cu atat vom fi mai pregitilipentru jocul prieteniei cu o persoanl de sex opus gi pentru curtenie.Dacd weli sd aveli o relalie reugitd cu o persoanl de sex opus gi o

curtenie reusiti, atunci trebuie si incepeli s[ invilali cum si construilio prietenie pozitivi.

in a doua etapi, pdetenia obignuit[ progreseazi citre o relatje

mai deosebitd. Aceasti relalie se dezvoltd in ftei etape - ocazionald,

speciali qi stabild.

40 41

Page 18: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

_ ?,71!"*. ocazionald nu presupune nici o implicare emo[ionali.re rntalnestl cu o tata sau cu un biiat doar din pldcerea de a mergeintr-un anumit loc sau de a realiza o anumitd activitate imDreundcu o persoa-nd de sex opus. Acest pas necesar si poziti; ili ddqansa de a face cunostintd cu persoane de sex opus si de a leinlelege comporramenrul si particularitd]ile, inainte de a ie implicaemoUonal.

_ Intdlnirea speciald cere un oarecare grad de implicare emolionali.Si zicem

^cd, peste putin timp, va avei loc la scoali un eveniment

oeosebrt. sue este de cateva sdptdmAni cu ochii pe cineva si sperd ciacesta o va invita la serati. Aproape ci nu-i vine si creadi clndrispunde la telefon si aude vocea lui la capdtul celdlalt al firului.Simte cum ii zboard niste fluturasi prin stomic in timp ce sa!,ureazidialogul de cAteva minute. Cdnd, in'cete din urma, ei o'iit

""fJc*ewea sdl inso.teascd, ea rispunde, aparent nepisitoare, cd i-ar facepldcere. In clipa c6nd el inchide, ea dd telefon la cel pulin doudzecide p-rietene ca sd le spund vestea. Apoi, Sue igi cumpird o rochienoud si asteapti nerdbddtoare ziua cea mare. Cind, in sfArsit, aceastasosegte, fata igi petrece ore in sir pentru a-gi aranja unghiiie, pdrul sitata.

int'hlnitea stabtld, reguhtd, inseamna ce doi tineri se angaieazi sise intdlneascd doar unul cu celilalt (sau, cel pugin, asa ar"t;e;;i sefie - qi este - din cAte qtiu). profunzimea angajiriiemoilonate variazaoe.la cuplu la cuplu. Unii adolescenli iau in serios acest gen deintAlnire 9i ajung la relagii durabile. Algii folosesc relatia iceastao9g

9u p. un mijloc de siguranti, astfel incar sa nu se trezeascanlctodatd in situatia de a merge singuri la o ceremonie sau de a sta pemargrne.

_ Cea de-a treia etape - aceea a ,,angajamentului de a rlmdne cum

a fost" -este relativ noui gi cuprinde perioada dintre angajarea stabili9l recxnoasterea oficiald a acesteia. Un cuplu care a devenit stabil deun ump oarecare incepe sd vorbeascd in termenii unei relatiipermanente ;i sd facd planuri de cdsitorie. inlelegerea este privaid

42 43

Cunenie completd

gi personale, ci nu definitivd sau obligatorie. Cei doi nu fac nici unanun! oficial, nu fixeaze data nunlii gi nu pregetesc nici un plan denuntl. Cu toate acestea, ei pldnuiesc sd se clsdtoreasc[ gi discutddespre un moment, oindva, in ii:or, c6nd se vor cisdtori.

in aceasti perioadi, cei doi igi testeazi 9i retesteazd valorile, linteleqi planurile de viitor. Aceasti abordare oferi mai multe avantajecuplului gi reduce numirul logodnelor rupte fecand, in acela$i timp,ca perioada logodnei sd fie mult maiplini de semnificalie. Eainldturdtensiunea din cadrul cuplurilor care doar se intahesc stabil, fere ca

cei doi si fie impinsi cdtre o relagie prematurd. In acelasi timp,perioada aceasta ofere un timp lejer, neoficial, cAnd cei doi pot sd

verifice mai serios daci stilurile de viald qi penonalitdlile lor pot ficompatibile pentru cdsitorie.

Pe locul patru, dupi nivelul ,,angajamentului de a te angaja", vineangajamentul oficial sau logodna. [a logodni, cei doi igi iau oficialangajamenhrl ci se vor cisitori, schimbAnd intre ei unele simboluricare le pecetluiesc angajamentul unul fald de celilalt. In acelas,i timpei iqi anunli public intenlia de a se clsitori, concluzioneazdexplorarea persona[teflor lor gi stabilesc o dati cAnd sd aibi locnunta.

Cea de-a cincea etapi gi ultima este, desigur, cisdtoria. Cisdtoriaar trebui sd urmeze dupi logodni. Spun ,,ar trebui", pentru ci 40

pind la 50 de procente dintre logodne sunt rupte.Mulli autori au scris cir{i despre epcul cisitoriei in societatea

de astiizi, dar nu auzim aproape nimic despre qecul curteniei 9i allogodnei. $i totuti, in realitate egecul cisdtoriei este, de fapt, eqecul

prieteniei gi al curteniei. In general vorbind, cuplurile nu-qi iau destul

timp pentru a se cunoagte unul pe celilalt gi equeazi in luarea unordecizii inlelepte, in corelarea valorilor cu comportamentul gi in aface alegeri bune. Ocazia de a-!i verifica partenerul !i se ofetdtnaintede cisitorie, dar rezultatele acesteia devin evidente doar dupd nuntd.

Page 19: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

De ce sd fii prieten cu o persoane de sex opusT

De ce sd-1i faci un prieten de sex opus? Daci nu ai inci un prieten(sau o prieteni), de ce ai wea si-1i faci unul? Pentru cd scopul cucare pornesti intr-o astfel de rela,tie va determina si rezultatul finalal acesteia. Nu este suficient se te intAlnesti cu cineva doar pentru cAprietenii tii fac astfel, pentru ce ai ajuns la varsta potrivite, pentruce te-a invitat cineva in oras sau pentru ci n-ai altceva mai bun deficut. Este important si-ti verifici motivele. Si eistd o multime demotive pozitive pentru a te lansa intr-o astfel de relatie.

Pentru a-ti dezvolta personalitatea. Cu totli avem domenii alepersonalitdlii qi caracterului care trebuie dezvoltate si imbunitilite.Arunci cind, mergAnd la htalnire, intri in legdturd cu o p..rouni d"sex opus, ajungi se te cunogti mai bine pe tine insugi. Pe parcursulidilei, vor iesi la suprafat[ diferite calitdli sau sldbiciuni pe care nu !ile cunogteai prea bine. Aceastd cunoastere te va ajuta sd inlelegicum si te raportezi fald de ceilalli. De la fiecare persoand cu care teintilnesti vei invila ceva cu privire la tine insuti si cu privire la modulin care personalitatea influenleazd sexul opus.

Pmtu a ajunge sd cunoqti qi sd tnpelegi saatl opus. Prietenia cu opersoand de sex opus pregiteste calea pentru a infelege o varietatede personalititi, de atitudini si de probleme ale sexului opus, pe care,altfel, s-ar fi putut se nu le cunosti niciodati. Un specialist a sugeratcd un adolescent pini la vAnta de 19 ani ar trebui sd cunoasci celputin doudsprezece persoane de sex opus. in felul acesta, vei inccpesd inlelegi anumite diferenle existente intre gdndirea fetelor gi abdietilor si sd descoperi modul in care trebuie si te raportezi la ele.

Pentru a-ti tmplini nevoia umand de d,ragoste. Orice fiinliomeneascd tanjeste dup[ o relalie apropiati, in care dragostea sipoati fi oferiti si primitd in mod liber. Idilele adolescen{ei contribuiela maturizarea acestor deprinderi. (Aceste nevoi pot fi implinite si

44 45

CurTenie completd

pe alte cii decit cele ale prieteniei si cdsetoriei. Ca dovada, privi,ti lamulte dintre persoanele singure).

Pentnt a-1i implini nevoile sociale dc amuzament Si recreere - MuncA,

fird joacd si recreere, conduce la o personalitate obtuzd ;i moroci-noasa. O vialA sociale, creativa, ili deschide posibilitAli de a petrece

momente plicute aldturi de cineva la care 1ii. Ea implineqte nevoia

acelei perioade din viali cAnd tinerii doresc si fie impreund, si se

relaxeze, se se amuze gi se se joace.

Pentru a-li gdsi un viitor partener de cdsdtoie. $ansele de a tecesetori cu cineva cu care ai fost mai intdi prieten sunt de 100 Vo.

Degi afirmalia s-ar putea si nu fie prea profunde, ea este totuqiadevdratd. Fiecare prietenie cu o persoane de sex opus ar trebuise-li dezvolte capacital e ralionale astfel ca, atunci cend febuie sIiei decizia finaliin privinla cdsitgriei, sd poli face o alegere inleleaptlin privinla insugirilor pe care le agtepli de la viitorul tdu partener de

via1d. PaulMeier, un psihiatru cre$tin,ii sfetuieqte pe tineri sd dezvolte

prietenii cu cat mai multe persoane de sex opus, pentru a putea

evalua tipul de partener care li se potrive$te cel mai bine.

Pentru a realiza tqterea spiituald. O relalie de prietenie cu opersoani de sex opus ar trebui se te ajute sa cregti din punct de

vedere spiritual. Pe mlsurd ce te apropii de persoana cu anre teintdlneqti, ar trebui se te apropii gi de Dumnezeu. Vi rog sd re$ne1i

ce prietenia este un predecesor al clsdtoriei, iar cesetoria este

replica, in miniaturi, a relaliei care ar trebui si existe intre noi qi

Dumnezeu. Astfel, dacd viala de prietenie nu te ajuti si creEti

spiritual, inseamni cd ceva este gregit.

Gande$te-te la prietenie ca la un atelier in care ili dezvollideprinderile de a realiza o relagie pozitivd Ei intim[ in cadrulcisdtoriei. Aceaste perspectivd va face din viala ta de prietenie gi

curtenie o actMtate sdnitoasd, in care sI poli cregte ca individ.

Page 20: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Motive neintemeiate pentru prietenia cu o persoandde sex opus

Asa cum existd motive bune pentru a te intAlni cu cineva de sexopus, existd si motive rele. Cele mai multe dintre ele implici scopuriego$te.

Fran, o fati foarte cunoscutS. in campus, este trecute la panoulde onoare, are o infdligare simpaticd si se imbraci atractiv. Ea estepregedinta clubului fetelor si reporterd a ziarului gcolii. ko, unpersonaj mediocru, se descurci foarte bine doar la sport, darde-abia reuseste si treaci clasa Ia celelalte materii. El se afli in toateprivinlele doar pe la mijlocul drumului. ko doreste o mai mareacceptare din pirtea celorlalti qi o mai bund recunoastere sociald Eidecide ci le poate obline afisAndu-se cu Fran. Fran nici nu l-ar bdgain seami pe I-eo, dace acesta nu ar umbla tot timpul la volanul uneimagini moderne. Fran si Leo se exploateazi reciproc, pentru cdfiecare posedd ceva ce celilalt isi doreste foarte mult.

Carl considerf, cd Ellen este o fate foarte drdguli gi face totposibilul si gi-o faci prieteni. Pentru cd el este atat de insistent gi obate la cap, Ellen refuzi. Drept urmare, Carl plinuiegte si o invitepe Donna in orag, doar pentru a o face pe Ellen geloasi. El stie cdDonna va accepta invitatia, pentru cA a flirtat adesea cu el. Dar Carlo folosegte pe Donna doar ca pe un mijloc de a-;i atinge scopul. Luinu-i pasi deloc de ea ca persoand.

Frank gi Mary au o prietenie stabile. Dupd qase luni, Frank seplictiselte de Mary ;i rupe relagia. Mary se simte teribil de rlnitd ;i,in doar o sipt[mind, incepe si se intdlneascd cu Herb. Ea nu numaice iese cu Herb, dar afigeazi in public o adevdrati afectiune fali deel, imbrdligindu-l si s6rutdndu-1, astfel incat prietenii si observe sisi-i spunl lui Frank. Mary nu nutreste nici un fel de simtiminte deafecliune fali de Herb, dar pretinde cd le-ar avea doar pentru a serizbuna pe Frank.

David este indrigostit de chipul Melindei. Ea este o fatd foarteatrdgitoare, dupi care se intorc privirile pe stradi. Aratl atdt de

Curtenie completd

bine, incAt David de-abia a$tepta se o adngd - atat cet igi poatepermite. El se intalnegte cu ea avdnd un singur lucru in minte - sd

foloseascd la maximum implicarea fizicd pe care ea i-o permitea.Toate aceste situalii au un numitor comun - exploatarea. Fiecare

dintre cei implica$ iEi exploateazd prietenul sau prietena pentru a-9i

atinge scopul egoist. Cel care se intAlne$te pentru a-gi spori prestigiulexploateazl popularitatea celeilalte persoane pentru a-gi cAgtiga unstatut in cadrul grupului. Cel care urmdreste rizbunarea sau treasIJ faci pe celilalt gelos, exploateazi noua relajie doar pentru a orecdgtiga pe cea veche. Bliatul care se intalnes,te pentru sexexploateaze trupul prietenei lui ca si-gi satisfacd propriile dorinlesexuale egoiste.

Ce le place bdielilor Ia fete?

intr-o seard, in timp ce eu qi Harry sdteam de vorbe cu un grupde tineri, o taniri ne-a pus o intrebare foarte interesanti: ,,Ceas.teaptd beielii intre 13 gi 18 ani de la o fat6? I-e plac fetele de moddveche, cele moderne sau care? Tare as wea se stiu c€ se intdmpld inmintea lor Ei ce aqteaptl de la noi".

Jane pusese o intrebare foarte bund, pentru cd fetele inleleg foartepulin despre biiefi, gi invers. Inainte de a rdspunde in mod direct laintrebarea ei, haideli sd ne gAndim la cAteva dintre sentimentelesociale gi psihologice ale unui biiat intre 13 ;i 14 ani. La virstaaceasta, sistemul lui reproductiv incepe si produci celule spermicesau spermatozoizi. In mod normal, indUimea lui va cre$te gi atitudinilei se vor schimba. Maginile devin foarte importante pentru el, qi totuEiincd nu are voie sd le conduci. Nu are voie sd voteze sau sA consumebiuturi alcoolice pAni cdnd nu implinegte 18 ani. Adesea, simte cdtrebuie se suporte prea multe restriclii: nu are voie si se cdsitoreascd,si se inroleze, sd imprumute bani, si bea, sd ia singur hotdrdri sau sd

voleze, dar lrebuie sI continue sI mearga la gcoali, fie ci wea, fie cinu. $i situalia aceasta va dura atata timp cit va rdmine dependentfinanciar de pirinlii s[i. In aceasti perioadi, el nu mai beneficiaza

46 47

Page 21: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh Curtenie completd

nici de privilegiile copildriei, dar nici de libertatea adultului.AIlat in continud schimbare, lui ii lipseqte increderea in sine -

desi nu ar recunoaste niciodatl lucrul acesta, striduindu-se dinrdsputeri sd-si ascundi adeveratele simtiminte. Dar acestea existe,firi nici o indoiald. In plus, el se simte nesigur de sine, si de dorinlelesale sexuale. Este, de asemenea, nesigur de via{i si se afld in cautareapropriei identiti{i si a unei tinte.

Bdielilor nu ar trebui si le fie rusine de pubertate, ci ar trebui sifie fericili, mAndri 9i onorali de faptul ci stau la porlile maturirilii.

Ceea ce experimenteaza este normal si natural. Fetele si pdrintiiar trebui sa incerce sd-i ingeleagd pe baieli atunci cand trec prinaceasti perioadd de incertitudine.

Acum, cd am inleles toate acestea, haideti si vedem ce le placebdielilor la fete Ei ce vor de la ele. Sd stabilim mai intAi un lucru cert:bdietilor le plac fetelel Pe parcursul anilor preadolescenlei, lor le placadundrile mixte, (deci cele la care participi bdiegi si fete), dar voravea tendinta se stea pe gnrpuri din cauza lipsei lor de experienld inceea ce priveste sexul opus. In cea mai mare parte a timpului, ei vorezita si-si manifeste interesul fali de relalia fati-biiat. Pe la versta de14 ani, baielii tind si-gi piardi pentru o weme interesul fat[ de fete.Unii dintre ei nu revin la acest interes pAne pe la varsta de 17-18 ani.Allii se angajeazd intr-o serie de idile pe care le schimbd o dat[ cuanotimpul. Ruperea unei astfel de relafii nu pare sd-i deranjeze deloc.

Sunt si bdiefi cirora le plac intdlnirile de grup dintre fete si bdietichiar pe la vArsta de 15-16 ani. Ei se simt mai in siguranti atunc.icAnd nu sunt nevoili sd se bazeze doar pe priceperea lor in ceea cepdveste distraclia, conversatia sau deprinderile sociale. Allii insd sesimt cel mai bine in cadrul unor relalii ,,frate-sori". Fiul nostru,Mark, a awt mai multe astfel de relagii in perioada de mijloc aadolescentei ;i i-au prins foarte bine. El a invdlat cum gindesc sicum se poarti fetele si a realizat prietenii solide, care l-au ajutat sinu se lanseze prematur intr-o relatie de dragoste. Biiegii se bucuride camaraderii, dar vor renunla la ,,sori" imediat ce aceasta incepesd ia lucrurile mai in serios.

Sunt si destui bdieli care se grAbesc sd. realneze relalii stabile 9i

serioase.'in marea lor majoritate, cei care aleg aceaste cale se simt

nesiguri de ei si nu vor sd facd efortul de a mai cunoafte 9i alte

repr;zentante ale sexului opus. Lipsa de incredere in priceperea qi

capacitatea lor de a face cunoqtinle cu o alte persoana, de a purta o

conversalie, de a interacliona, ii face sd aleagd o relalie stabile, p n

care se se protejeze de imprejurdri noi, care le-ar putea accentua

timiditatea si simlamAntul de inferioritate.Degi celor mai mulli dintre bdielii afla1i la mijlocul adolescenlei

le place tovdr{ia fetelot majoritatea dintre ei nu sunt pregiti}i pentru

reiagiile serioase pe care fetele ar dori sI le aibd. La 18 ani, Mark a

inceput si iasi cu o fate de aceeali vdrsti cu el, care Pur $i simplu ilimpingea cetre cesatorie. El a temperat-o foarte bine 9isi-iu continuat astfel relalia instabili incd weo doi ani. Atunci cdnd

am discutat despre statutul relaliei lor, I-am intrebat pe Mark daciSally tot il mai grdbea spre cisitorie 9i acum, la 20 de ani, asa cum o

flcea ta 18. ,,O, nu", mi-a rdspuns el, ,,acum de-abia dacd mai

aminteste cateodate". CAt de mult li se schimbaserd valorile si

interesele in acegti doi anil incepeau amandoi si se descopere pe et

insisi gi nu mai aveau nevoie si priveascl la cdsetorie ca Ia solulia

tuturor problemelor lor.

Ce Ie place fetelor la bdieliT

Aqa cum fetele vor si ;tie ce agteapti biielii de la ele, tot a$a 9i

bdielii ar wea s[ ,stie ce doresc fetele de Ia ei. C-e vor fetele intre 13

gi 1.8 ani de la un bdiat? k plac biielii cuviinciogi, isteli' perseverenli,

indrdane$ sau cei de modd veche? Pdni la urmi, vor sau nu se stea

in preajma lor?Haidefi si vedem cum se dezvoltd o fat[ in timpul pubertifii'

care incepe pe la 12 ani gi jumdtate. Acum incepe ciclul menstrual ;itot acum se produc, o mullime de schimbiri ale corpului s,i psihicului.

Viala incepe si aibi de acum o altd semnificalie gi de acum incep sio intereseze beie{ii.

48 49

Page 22: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh

Unele fete intri in pubertate inci de la 11 ani sau chiar mardevreme. Ele vor deveni interesate de sexul opus cam cu doi aniinainte ca bdielii si manifeste vreun interes fati de ele. Aceasta lepune adeseori intr-o situalie jenantd, atAt din punct de vederesocial, cat si emolional. Pnringii gi colegii de vdrsta ei s-ar putea se oconsidere ,,innebuniti dupn beief", cAnd ea nu face altceva decAt sirdspundd pur gi simplu schimbirilor care se petrec induntrul ei. Ealasi in urmd copiliria, deci statutul de fetili, si se indreapti cdtrematuritate, cdtre statutui de femeie. Pdrintii ar trebui si fie mAndride dezvoltarea ei, in loc si-i faci gi mai dificild aceastl perioadi.

Fetelor le plac bnie{ii si le vor da de stire acest lucru pe diversecii, mai mult sau mai pulin subtile. in general, fetelor le plac biie.tiicurali, aranjali gi dichisili. lr plac bdrbalii care sunt cinstili, care ilirespectd promisiunile 9i i,si duc planurile la indeplinire. Ele vor unbiiat care sd fie punctual si sd vini atunci cdnd a spus c5. vine, nu cuo ori mai tdrziu. k plac cei care stiu se intrelin[ o conversalie si seo face interesantS, nelisdnd totul pe seama lor. Nu le plac tineriicare vorbesc intr-una si se laudd tot timpul sau cei care devin gelosigi posesivi atunci cAnd se afl[ intr-un gmp.

De asemenea, le plac tinerii care sunt cwiinciosi si amabili, tinerii,,de modd veche", care le respecti ca persoane. Preferd biielii carele respectd mdul moral qi nu insistd si meargd mai departe. Se simtbine in prezenfa celor care se pricep sd infepe si sI tachineze, darstiu cand s[ se opreascd. Le plac biietii care fac complimentesincere, care le apreciazl farmecul, dar care stiu sd le preluiasci gicalite! e interioare, Fetele vor si iasi in societate cu tineri care cunoscbunele maniere. Ii preferi pe nefumdtori, pe cei care nu consumdbiuturi alcoolice si care nu folosesc droguri. Nu pot suferi biieliicare injurd, care sunt bidirani gi obraznici sau care spun glumemurdare in prezenla lor.

50 )1

Cunenie completd

La ce virstd ar tebui sd incepem sd ne intillnim cucineva de sex opusT

Existi doul feluri de varsti: una fizici si una emotionali. Varsta

emolionale arati cAt egti de matur, in ceea ce prive$te o prietenie cu

o persoana de sex opus. Ea este cu mult mai importantd decit vdrsta

fizici. Deosebirile de vArsti emo{ionald variazi foarte mult de la un

tAndr la altul. Unii adolescenli de 13 ani sunt la fel de stabili emolionalca unii de 18 ani, in timp ce, printre tinerii de 18 ani, sunt unii care

se poafte de parci ar avea doar 13. Aqa ci este dificil si rdspunzi la

aceasti intrebare in termenii numdrului de ani.

Dr. Thomas Poffenberger a realizat un studiu gi a descoperit cd

13 % dintre elevii de liceu iegeau cu prieteni de sex opus de la vdntade 13 ani. El a mai constatat, de asemenea, cd 5Vo dtnl're ei erau

implicali in relalii stabile chiar de la 12 ani, in timp ce 9 procente

amdnaseri aceasta pani pe la 13 ani $i jumetate. Daci ludm inconsideralie ci virsta medie la care incep fetele pubertatea este de

12 ani ;i jumitate, in timp ce pentru bdieli ea este de 13 ani 9ijumdtate, ne ddm seama cd un numir considerabil dintre cei cuprinqi

in acest sondaj au contactat o prietenie cu o persoanf, de sex opus

inainte de a intra in pubertate!Studiul pe care l-am realizat eu a scos la iveald cam aceea$i situafie.

Un procent nesemnificativ, de doat 2Vo, au afirmat ci au inceput sIse intaheasc[ cu prieteni de sex opus la vArsta de 10-12 ani, dar unsfert dintre ei o ficuseri pe la 13-14 ani. Atunci c.ind au fost intrebali:

,,Ia ce virsti credeli ci ar trebui si incepeli si iegigi mnstant doarcu un singur prieten sau cu o singurd prietend?", 1'lVo dntre ei au

sugerat cA pe h 13-14 ani, in timp ce 67 de procente au apreciat cd

vdrsta cea mai potrivitd ar fi 15-16 ani. Restul celor intervievali auconsiderat ci prietenia cu o persoand de sex opus n-ar trebui sitnceapl inainte de 17-18 ani, sau chiar mai tdrziu.

Pirintii care le permit copiilor lor sd iasl cu pridteni de sex opus

inainte de pubertate sau, in unele cazuri, chiar igi imping copiii cdtreastfel de intdlniri, se mmporti in mod iresponsabil. Pe de altd parte,

Page 23: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

pirinlii care in mod arbitrar le refuzd fiului sau fiicei lor sd-si faci oprietene respectiv un prieten inainte de 16 sau chiar 18 ani, auagteptlri absurde.

Cu cincisprezece ani in urm[, vArsta acceptabild pentru primaintAlnire era cea de 16 ani, dar acum tinerii isi incep idilele ceva maideweme. Lucrul acestase datoreaze. in mare parte, afluenteicrescutea filmelor, a programelor de televiziune Ei a celorlalte mijloace mass-media, din societatea noastrd. Mul[i pirinti sunt de-a dreptul alarmatide aceaste nou[ tendinti. Unele persoane bine intengionate chiar ausugerat Congresului sI dea o lege prin care si le interzicd tinerilorsd-gi facd prieteni de sex opus inainte de virsta de 15 ani! Idileleprecoce creeazi anumite probleme emolionale gi de personalitate,dar o lege nationald in aceastd privinle nu reprezinte o solulie!

Dacd esti fate gi ai intre 12;i 14 ani, probabil ci esti foarteneribdltoare sa-li faci un prieten. Majoritatea fetelor de 13 ani sesimt mai mature decAt celelalte fete de vdrsta lor gi de aceea se credindreptdtite la anumite prMlegii in privinta relatiilor cu biielii. Dacnaceasti descriere !i se potriveqte, iar pdrinlii tdi 1i-au pus anumiterestricfii, aceasta se intAmpld nu pentru ci ar wea sd-ti refuze weoplicere sau pentru cd ar fi prea ,,bdtrAni" ca si te mai inleleagi, cipentru cd ei stiu prea bine ce te aEteapte. Statisticile arate cd, cu catiti faci mai deweme un prieten, cu atat te vei cesetori mai timpunu.$i o alti realitate este aceasta: cu cat te casetoresti mai deweme, cuatat ai mai multe sanse sd ajungi la divorl.

Este cAt se poate de normal ca biietii si fetele afla1.i la inceputulsau mijlocul adolescenfei sI manifeste interes fald de sexul opus.Daci nu manifestl nici un interes, atunci pirin{ii au motive serioasede ingrijorare! Dar daci o lege nationali nu oferi solutia pentrurelaliile prea timpurii dintre sexe, atunci care poate fi aceastl solutie?Rispunsul la aceasti dilemd este destul de simplu. Fiecare organizaiiereligioasi si fiecare gcoah ar trebui se programeze activititi recreativeregulate pentru adolescenfi, prin care sd-i ajute sA-gi adaptezedorintele astfel incat si se poate acomoda cu persoanele de sex opus.Aceste intruniri pot permite gi disculii sau imprieteniri intre doi

Curtenie compktd

tineri de sex opus. Lucrul cel mai important este ca tinerii si fieimpreund intr-o atmosferi relaxant[ gi sdnitoasl, sub supraveghereapotrivit[ a cAtorva adulli.

Pirintii ar trebui si sus$ne $i s6 incurajeze planurile care oferiacest tip de oportunitate sociald. Ei ar trebui sA facd chiar un pas

mai departe. Daci fiul sau fiica lor, manifestl interes faji de opersoand de sex opus, plrinlii pot s[ invite persoana simpatizat[ de

copilul lor gi pe familia acesteia la o ie$ire impreunf,, pentru unpicnic, pentru o plimbare pe lac, intr-o excursie la munte etc.

Conversalia cu persoanele de sex opus

Dac[ wei sd supravieluieqti in lumea idilelor, trebuie sd invelicum sd vorbegti cu persoanele de sex opus. Aici apar de obicei doueprobleme. Mai intii, trebuie si avem in vedere ci, atunci cind birbaliivorbesc unul cu cel alt, ei discutd de obicei despre mas,ini, sport,locuri de munce sau femei. Maniera lor de mnversagie tinde si fiegrosolane, adesea chiar vulgari. Cdnd femeile stau de vorbi intreele, tendinla lor este sd discute despre haine, despre alli oameni,despre relaliile lor cu birbafii, despre relete culinare sau despre

cusut, De cele mai multe ori, ele se grupeazi pe ,,bisericule".Evident cd, dacd cele doui sexe ar incerca sl vorbeasc[ despreasemenea lucruri, s-ar plictisi teribil gi unii, si ceilalii. in al doileardnd, nervozitatea $i timiditatea care apar atunci cand suntem insitualia de a sta de vorbi cu sexul opus ne fac sl ne purtim de multe

ori proste$te.Atitudinea pe care o ai fali de sexul opus este, de fapt, cu mult

mai importantd decdt cuvintele, pentru ce ea i1i va determinacomportamenhrl. Daci un bdiat este preocupat de sentimentele uneifete, el nu va vorbi cu ea intr-o manieri wlgard s,i nici nu va face

glume necuviincioase. In schimb, va pune intrebdri care si-l ajute sidescopere ce fel de fate este $i ce o preocupd. Un birbat care ingirivrute $i ner.rute, liudindu-se cu decoraliile pe care le-a cAqtigat inarmati sau cu banii pe care i-a cd;tigat dintr-o afacere recent[, nu

52 53

Page 24: Curtenie completa

fNancy L. Van Peh

arati a fi catugi de putin interesat de prieten-a lui. Nimeni nu-l vamnsidera bun in ceea ce priveste conversatia. ln acelaqi fel, o tinirdcare este preocupate doar de coafura ei, de imbrdciririnte, de a seconfesa unei prietene sau de a face remarci usturdtoare pe seamaaltor fete, il va face pe prietenul ei se se simti stdnjenit. $i ea, inaceeaqi mdsurS, trebuie si renunle la o parte dintre propriile dorintesi preocupiri pentru ca gi prietenul se se simti bine.

Atunci cdnd initiezi o conversalie, pune intreberi care selincurajeze pe interlocutorul tiu la un rispuns mai larg. De exemplu,dac[ intrebi ,,I]i place pizza?" ,vei primi, cel mai probabil, un rispunsde genul ,,Da" sau ,,Nu". O intrebare care s[ invite la disculie artrebui formulatd cam asa: ,,Vorbegte-mi despre mAncdrurile talepreferate". Poli continua cu invitalia de a spune mai mult:,,Spune-mi mai multe despre aceasta!", ,,M-ar interesa si-li cunoscpdrerea", ,Am impresia cd ai mai avea ceva de spus pe tema aceasta',etc. Aceste r[spunsuri oferi celeilalte persoane ocazia de a-!iimpdrtegi pdrerile gi preocupdrile ei. Disk-jockeii si reporterii deziar siau dezvoltat deprinderea de a pune astfel de intrebdri. Aqareusesc s[ oblini informa$i interesante de la publicul lor. $i tu poliinvila aceste deprinderi!

Pentru a-ti manifesta interesul fate de preocupArile celeilaltepersoane, va fi nevoie si-1i concentrezi atenlia in mod deosebit inaceastl direcfie. Conc€ntrandu-te doar asupra persoanei din falata, vei pierde din vedere propria timiditate, pentru cA, pe moment,nu ai timp si te gAndesti gi la tine. Cu cdt vei fi mai putin timid, cuatit vei fi mai pulin in pericol sd faci gafe sociale. Timiditatea te fac€sd vorbesti prea mult, prea tare si doar despre propria persoani.

Dac[ egti unul dintre aceia care devin teribil de nervoqi atuncicdnd trebuie sd discute cu o persoani de sex opus, incearce si uili detine si s[ te gAndesti doar la persoana din fala ta. Doar aceasti singuristrategie poate se schimbe radical atat modul in care te raportezi tula ceilal$, cit si modul in care te accepd ei pe tine.

Curtenie completd

Cum sd-i propui cuiva ointehire @entru bdiefi)

Dupd c€ a,ti inleles bazele conversaliei cu o persoand de sex opugurmitorul lucru, deosebit de important, este cum se invili o fate inorag. Sunt o mullime de lucruri de care trebuie sA lii cont qi osuccesiune de evenimente care trebuie si aibd loc.

Pasul 1: Hotdrdqte-te cu ce fatl wei si te intAlneqti. Probabil civa fi cineva pe care o consideri driguld gi atrigetoare - o fati pecare o cuno$ti, dar nu suficient de bine. Alegind-o pe ea, probabilc[ ai luat in considerare $i alte caracteristici, in afara aceleia cd iliplace cum arate qi te atrage felul ei de-a fi. GAndegte-te gi la caracte-risticile ei morale si la relalia ei cu Dumnezeu. Dacd este deficitariin ambele privinle, ar trebui sd pui sub semnul intrebdrii molivelepentru care vrei sd te intAlnegti cu ea.

Pasul 2: Cr ai vrea sd faceli la prima voastre intehire? Primaintelnire trebuie si fie o activitate care si poatd fi usor acceptati decineva ale cirei gusturi gi preferinle nu le cuno;ti prea bine gi, inacela;i timp, o activitate care si vd permitd sd stali de vorba gi se

vd cunoagteli mai bine. Cea mai ugoari prim[ intdlnire din lumeeste o invitalie la un film, dar urmdrirea unui film lasd prea pulinloc pentru a discuta subiecte care si vd ajute si vi cunoagteli maibine.

Pasul 3: Unde va avea loc intdlnirea? Dac[ wei si luali impreundmasa la un restauran! va trebui sd alegi locul qi ora. Dacd inten{ionezisI participali la un eveniment sportiv, locul gi ora de desfisurare aleacestuia au fost deja stabilite de allii, in locul tiu.

Pasul 4: Pune totul la punct. Noteaze-$ zl:,a, ora gi locul pe oagendi, astfel incit sd nu fie posibild nici o confuzie. Apoi, pregiteqtegi un plan B, de rezervi. Cu alte cuvinte, in cazul in care ea te refiJzA,alege o altd activitate sau un alt loc. Fii pregltit dinainte. Dace

))

Page 25: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

activitatea aleas[ presupune rezervdi, este timpul si cumperi dejabiletele. Dacd nu ai propria ta maqini, trebuie sd te gindeqti qi la unmijloc de transport.

Pasul 5: Propune-i fetei. Aceasta este cea mai complicatd etapi aintregului proces, pentru ci celor mai multi dintre noi ne este teamide un eventual refuz. Cauti o ocazie cand sd fie singur[ gi cand s[puteli discuta feri si fili intrerupli. Mulli biieli consideri ci le estemai ugor se faci lucrul ac€sta prin telefon decat personal.

Atunci cand ii propui intdlnirea evild intrebdrile de genul: ,,Ceplanuri ai pentru duminicd seara?" sau ,,Iti place patinajul pe rotile?"Obiceiurile ei personal^e sau planurile ei de duminicl nu sunt,deocamdatl, treaba ta. In orice caz, nu-i spune: ,,Hei, Judy, ce-aizice se ddm o raitd prin oras sdmbdti seara?" $i nu fi negativ:,,Nu-i aqa ci wei sd iegi cu mine sambet[ seara?"

Probabil ci modul cel mai potrivit de a face o invitalie ar fi cevade genul: ,,Judy, ag wea si putem ie$i undeva impreund, astfel incdtsd ne putem cunoaqte mai bine. S-a deschis un nou restaurantmexican. Tocmai am auzit cd servesc acolo nigte specialiti{i grozaveqi m-am gindit ci poate !i-ar plicea si mergem impreunl."Poart[-te gi vorbegte ca si cdnd te-ai agtepta ca ea sd-!i accepteinvitalia, gi ili vei mdri gansele ca acest lucru si se intdmple.

Nu trebuie sd-1i fie fricl de ea. Nu este altceva decat o altd fiinldomeneascf,, asa cum esti si tu. Marea deosebire este aceea cI ea estede sex feminin. Fere$te-te sd vorbegti prea repede sau sd fii preainsistent. Altfel, probabil c5 va bate in retragere. Dacd te bAlbdi si teporli ca ;i cdnd nici tu nu stii prea bine ce faci, o vei indeplrta s,i nuva accepta niciodatd si iasd undeva cu o penoani ca tine.

Propune-i intdlnirea cu cAteva zile inaintea evenimentului la carete-ai gandit se participati. Dac6 este vorba despre un banchet anual,care are loc duminici seara, ai face bine sd nu astepli pdnd simbitdseara ca si invili pe cineva; insd dacd pldnuiegti doar si vi plimbalicu masina la p[dure sau pe malul unei ape, nu este nevoie si faciinvitalia cu trei sdptdmAni inainte. Cu cAt ocazia este mai oficial5, cu

56 57

Curtenie completd

atat trebuie se o invi{i mai din weme. IntAlnirile mai neoficiale pot fiprogramate cu doar una pAni la cinci zile inainte.

Pasul 6: Daci fata i1i rlspunde afirmativ, inseamni ci ai reugit.Evitii insd si te areli prea recunoscitor, astfel incat s[ nu ajungd sd

se mire de ce eqti atat de entuziasmat ce te vei intalni cu ea. Aceastaar putea si o face sd creadd ci nu ai mai ieqit niciodati cu nimeni!Dupd ce accepti sd se intAlneasci cu tine, adund-li gAndurile gi

asigurd{e cd i-ai oferit toate detaliile necesare gi ci i-ai spus totceea ce trebuie si qtie. Dacd pldnuiegti sd o iei de-acasl cu omagind decapotabild, va avea nevoie de o egarfd pentru pdr, ca sinu i-l deranjeze curentul. De asemenea, rochia pentru un banchetdiferl cu totul de costumajia pe care ar purta-o la o partidi degolf.

Daci te refuzi, inc€arce si nu te pierzi cu firea. Analizeazd c,e fe|de ,,Nu" !i-a oferit. Au spus tonul 9i atitudinea ei: ,,Nu, s,i nu maiinsista!" sau au spus: ,,Datoriti unor circumstanfe care nu depindde mine, nu pot se merg cu tine de data aceasta, dar mi-ar facepldcere sd m[ invili intr-o altd ocazie!"?

^ ,,Nu, gi nu mai insista!" poate fi exprimat in cuvinte de genul:

,,Imi pare riu, dar sunt ocupa6" sau ,,Am alt program $i nu-l potschimba." Acest gen de rispunsuri vor sd spuna, de fapt, ce nu aretimp pentru tine s,i ci nici nu wea sd-gi facd.

Celilalt gen de refuz, ,,Datoritd unor circumstante care nu depindde mine", poate include: ,,Sunt ocupatijoi seara, dar m-ag bucura siglsim o altd ocazie" sau ,,Mi-ar face pldcere sd merg cu tine, dar amaltceva prognmat pentru seara respectivi. Ce zici de o alti ocazie?"Daci o fatd i;i sugeteazd o alternativd, atunci poli fi sigur c[ vrea siiasd cu tine.

Apropo, dacd o fati te refuzd flri nici o explicalie, nu face gregeala

sd o intrebi de ce. Nu ai nici un drept la aceastd informa{ie, doar invirtutea faptului c[ i-ai propus o intdlnire, iar ea nu este obligatisd{i rlspund[. Ar fi ceva cu totul deplasat s[ insiEti.

Page 26: Curtenie completa

Nancy L. Van Pek

Pasul 7: Daci imaginea ta de sine este inc5 intactd qi inci i$ maidoreqti si iesi cu cineva in oraE, atunci invitd o altd fati. Dar nucumva si las,i si-1i scape vreo vorbd cum cd ea ar fi a doua incercare!Sinceritatea gi felul deschis de a fi sunt bune pana h un anumit punct,dar un astfel de adevlr iar rdni sentimentele si probabil cd vei firefuzat d.in nou-

Cum sd accepyi o intehire

Prima intAlnire este la fel de tensionanti gi de exasperanti atdtpentru fete, cat si pentru bdieli. Am auzit despre o taneri care inziua primei ei intdlniri i-a bulversat pe toli ceilalti membri ai familiei,cerindu-le sd-i satisfacd dorinlele, a rcfuzat sA ajute Ia treburilecasei, pentru ce fiebuia se se pregeteascl pentru intilnire, a strigatla toti sd o lase singuri, ca sd aibi liniste deplini, si s-a incuiat in baiepentru mai multe ore. Aceasta este, totuqi, exagerare!

Scena 1: Sun[ telefonul. R[spunde mama ta gi spune cd estepentru tine. Are o expresie amuzati pe fali qi afiEeazi un zAmbetcomplice. ,,Este un bliat!", sopteqte ea cu subinleles,

Scena 2: Gdndurile incep se !i se inv miseascA in minte, inimaparci-ti bate in git, iar pulsul are un ritm alert. in ciuda tutuor acestoremo$i, asculti cu atenlie, pentru ce trebuie si afli cine este ;i ce doreste.

Scena 3: ii auzi vocea si imediat iti dai seama cine este. Ai fi datorice ca si-!i acorde pulini atenlie. in timp ce el te inviti, ai doarc6teva fractiuni de secundd la dispozitie ca s[ hotdrdsti daci acc€pfisau nu sd. te intahegti cu el. (Se pare cd nu existf, decdt o singurd calede a lua o decizie in privinta aceasta. Fd o inlelegere cu perinlii tii dea nu accepta niciodatd si ieEi cu cineva firi si le ceri, mai intdi,pdrerea. Aceasta s-ar putea se sune pulin cam copillregte, dar iF vaoferi timp se te interesezi cu privire la beiat, si te gAndesti lapropunerea lui si sd cunogti si pdrerea altora despre persoana lui. Ce

Curtenie completd

cunogti, in realitate despre el - reputalia lui, caracterul, trisdturilemorale? De ce wea se se intilneascd cu tine?)

Scena 4: inainte de a-i da un rdspuns, evalueazd oferta. Esteceva la care 1i-ai dori si participi? Dace ti-a sugerat se mergeliimpreuni la un concert rock, iar tu ai hotfuat deja sd nu padcipiniciodati la asemenea spectacole, va trebui se-i rlspunzi in a5a felincAt el si inleleage cA refuzul teu este in ceea ce priveste concertelerock, $i nu persoana lui. Dac[ este vorba despre o activitate senetoasi,decentd, amuzantl, cu pdvire la care nu ai nici o relinere, atunci,spune-i cat de mult te bucuri sd poli merge impreuni cu el.

Scena 5: Verifici-li agenda, pentru a nu intra in conflict cu alteactivitdli programate dinainte. Dacd nu Pofi merge la ora propusi,nu este nimic deplasat sd-i spui c[ te-ai bucura dac.e ali putea merge

altd date.

Scena 6: Daci nu ai nici o obiecliune cu privire la biiat, cu privirela caracterul lui sau la activitatea pe care li-a propus-o, atunci accepte

qi fE-o cu entuziasm (totuqi, fdri sd exagerezi). DacA te ar1ii preaindiferenti, bdiatul ar putea trage concluzia cd, de fapt, nici nu-!iprea pasd daci iegi cu el sau nu.

Scena 7: Suni telefonul. Rispunde mama ta Ei spune cd estepentru tine. Are o expresie amuzantd pe fa!e. Ili dd receptorul gi

spune: ,,Este un bf,iat care vrea s6. vorbeasci cu tine". Inima ili bate

cu putere in timp ce iei receptorul. De data aceasta nu recunoqtivocea. Dupd ce biiatul se prezint5" ili dai seama ci l-ai cunoscut iaun curs la care ai participat semestrul trecut. Marea probleme: N&este cineva cu care li-ai doi sd te inthlnqti.

Atunci cind refuzi o propunere de intdlnire, sinceritatea este

intotdeauna cea mai bunl altemativi, chiar daci pe beiat s-ar putea

siJ doari pulin. Evita si tot cauli scuze, pentru cA rareod atitudineaaceasta reprezintd o solufie.

58 59

Page 27: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Un bliat tot suna o fatd, incercdnd sd obtini o intAlnire cu ea, intimp ce fata inventa scuze, una dupd alta. Intr-o seari, el asunat-o din nou, iar ea l-a refi.vat, motivAnd ci trebuie sI se spele pecap. El i-a spus: ,,Aga miai spus si acum doui zile". Ea i-a rispuns:,,Ei bine, in clipa cdnd ai sunat, am decis si md spil qi in aceastdseare". El a prins mesajul.

Eviti sd spui: ,,Pdrinlii mei nu-mi dau voie", daci nu acesta esteadevdnrl. S-ar putea si te vade mergdnd Ia acelasi eveniment impreundcu altcineva. De asemenea, nu spune: ,,Sunt ocupate astd-seard",pentru ce s-ar putea si te invite altd dati. Nu-i rdspunde: ,,Suntprietend cu Charlie Brown", dacd nu egti cu adevdrat; nu-i replica:,,S-o l[sim pe alti datl!", dacd nu wei, in realitate, acest lucru. Evitdremarcile sarcastice, de genul: ,,Ce, sd ies cu tine?" sau,,Cred ceglumegtil", prin care l-ai umili. Faptul ci nu doregti sd te intdlnesticu el nu inseamnd. deloc ci el este o persoane lipsite de orice valoare.El te-a preluit suficient de mult, ca si-!i propund si iegi cu el.PreguiegteJ si tu mdcar atat cat sd nu-i afectezi respectul de sine.

Nu spune: ,,Eu am stabilit o intdlnire cu Skip, pentru seara aceea,dar stiu ci lui I-ori iar pllcea si iasd cu tine". Nu incerca si-i paseziweo prietend de-a ta in locul teu. Este de prost gust se procedeziastfel si il pui intr-o posturd tare nepldcutd. Poate cd nu este cdtuside pulin interesat de l-ori. Di un rispuns simplu, explicAndu-i cdtmai politicos cu-putinqd de ce nu poli se ie$i cu el. Ai putea spuneceva de genul: ,,Ili muUumesc cA m-ai invitat, Ron, dar, penfiu mo-ment nu sunt pregAtite pentru o astfel de relatie cu tine". Sau, dacieste cineva pe careJ cunosti destul de bine, ai putea chiar sd-i spui:,,Am fost buni amici pdnf, acum $i {i-am apreciat prietenia. Sper cinu mi-o vei lua in nume de riu, dar pentru moment nu mf, simtpregetite pentru ceva mai mult. Decizia mea nu are nimic de-a facecu pererea pe care o am despre tine, ca persoani".

In funclie de cit tact ai, refuzul tIu poate rini sau nu sentimentelecelui care te-a invitat. S-ar putea ca, pentru o weme, sd nu te potisimli in largul teu atunci c6nd te afli in preajma lui, dar este maicinstit se-l refuzi sincer, decat sdl tii in tensiune Si sa tot inventezi

Cuftenie completd

scuze l'reme indelungat5. Respingerea nu este niciodatd plecuta sau

amuzanta; ea doare intotdeauna; dar va fi mult mai greu, si pentrutine, si pentru el, dacd ii vei oferi ,,minciuni convenlionale", scuze

inventate ad-hoc sau rispunsuri nesincere, pline de incertitudini.Un rlspuns simplu si politicos, prin care si-i oferi un motiv real, vareprezenta intotdeauna atitudinea cea mai potrivitd.

Dacd este cineva ^care

nu-!i impertegegte convingerile religioase,nu trebuie sd spui: ,,Imi pare riu, dar eu sunt crestind Ei nu md potintdlni cu tine, pentru ce tu nu e$ti cre$tin". O astfel de atitudine arlSsa s[ se inleleagd ce te simli cumva superioari celorlalli. AtuncicAnd refuzi sd te intalneEti cu o asemenea persoani, fi-o in aga felincAt si nu dai irnpresia ci faci pe sfdnta. Este mai potrivit sd-i spuici !i-ai ales valorile personale gi ai hotirdt sd nu iegi cu persoanecare nu-!i impdrtdgesc credin{a. De asemenea, po{i si-i spui cd ar

ficut o inlelegere cu pirinlii tii si nu ili faci prieteni biieli care auvalori spirituale diferite de ale tale. Dac[ nu cunosti prea binepersoana, astfel incdt se-i $tii inclinaliile spirituale, poli sd-i spuiastfel: ,,Nu gtiu care este pozilia ta in problemele spirituale, dar,dacd weodati vei wea si o discuti cu mine, as fi fericitd si stdm devorbd". Acest respuns poate pregeti calea pentru a-1i impirtagiidealurile religioase intr-un mod pozitiv. Dacd persoana care te invitdeste cineva cu care oricum nu !i-ai dori si iqi weodatd, atunci nutrebuie si aduci in disculie deloc problema religiei.

$i inci un lucru: Atunci cand vor si se intdlneascd cu cineva,ambele sexe vor si iasi cu cea mai formidabili persoand -binein{eles!Este normal si bine sd fie asal Dar dali-mi voie sd ve sugerez camulfi tineri se dovedesc a fi prieteni foarte agreabili, in ciuda faptuluicd poarte ochelari, ce sunt scunzi, cA sunt prea slabi sau prea gragi.ce au acnee sau sunt timizi, ca nu fac parte din ,,elit[", ci nu suntcotali drept o stea a atletismului sau o reginl a frumusefii. Uneori,,,cel mai bun" incl nu a apucat sd apare pe firmament. Este posibilsd fi trecut cu vederea pe cineva cu un potenlial extraordinar, doarpentru cd wei atat de mult se te afigezi cu o persoand care se aratefoarte bine, cu o persoand cu faime, pe care ai pus ochii de multd

60 61

Page 28: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

weme. Evit5 astfel de atitudini superficiale. S-ar putea se geseEti

persoanele cele mai interesante tocmai sub arnbalajele cele mai pulinatractive.

Unde sd mergem? Ce sd facem?

Peten Prima mea intahire cu Petunia. O cind cu spaghetti gi unconcert de muzici cregtind. De-abia agtept! Petunia este o fatdextraordinard. Ce seari va fi!

La cind:Petunia (in sinea ei): Vai de mine, ce maniere proaste are! Nici

nu gtie cum si mdnAnce in public! $i nu pare prea priceput nici inceea ce priveste convenalia!

Peter (in sinea lui): Petunia nu este nici pe departe aga de simpatici

9i de amuzantd cum mi-am inchipuit! A comandat o grlmadi demdncare, iar la preturile astea ar face bine si minince pdni la ultimafirimiture. (Tare) ,,Di-mi gi mie nigte pAine!"

Petunia: Poftim.

La concert:

Peter: Faind muzicl, nu?

Petunia: Da, chiar foarte bund.

in drum spre casd:

Peter: Chiar mi-a pldcut muzica din seara asta.

Petunia: $i mie.Peter: Noapte bunl!Petunia: Noapte buni!

Mai thniu:Peter (in sinea lui): A fost prima;i ultima oarl c6nd am iqit cu

Petunia. E o bleasi.

Cunenie compktd

. Petunia (in sinea ei): N-aq mai iegi cu Peter nici dac[ m-ar implora

in genunchi.

Ari fieit weodatd o experienle similard cu cea a Petuniei gi a luiPeter? Probabil ci tuturor ni s-a intampht. A,qteptem cu nerdbdaresd vind momentul, cheltuim o grdmade de bani ;i, drept urmare,petrecem irnpreund un timp mizerabil. $i apoi, cdnd totul a trecut,nu inlelegem de ce a fost aga. Imbinarea personalitdlilor joace,desigur, un rol important, dar la fel de important este gi locul undemergi gi ceea ce alegi sd faci.

In esenld, existi doud feluri de intalnid:(1) cea de tip spectator, pe parcursui cireia doar stali gi urmirili

un spectacol (privind sau ascultAnd).(2) intalnid care implicd participare, in cadrul cirora sunteli in

mod activ implicali in recreerea care ve este pusi la dispozilie saupe care v-o creali singuri.

Intilnirile de tip spectator includ filme, piese de teatru, concerte,evenimente sportive, vizionarea unui program TV, ascultarea unordiscuri muzicale. Acest gen de intAlniri sunt foarte obiqnuite,populare gi amuzante. De obicei, toli sunt doritori si participe la odistracgie ca spectatori. Aceastl alegere este frecventi inorganizarea primei intAlniri, deoarece reduce stresul gi tensiuneape care le implici suslinerea unei conversalii. Mai mult decAt atdt,fiecare este sigur c6 se va descurca ;i cI ;tie foarte bine ce are defecut - sA stea $i si urmireasci prezentarea. Acesta este incd unavantaj in plus.

Pe de altd parte insi, evenimentele la care participafi ca spectatorisunt costisitoare, iar daci urmdrili pe altcineva interpretdnd, vI mairdmAne doar foarte pulin timp pentru conversatie. Prin aceasta, unuldintre principalele scopuri ale intdlnirii este anulat, qi anume acelade a ajunge sf, vi cunoa$teli mai bine unul pe celdlalt. In plus, oricumstdm gi privim prea mult la ceea ce fac altii. Postura de ,,spectator"contribuie foarte pulin sau aproape deloc la cultivarea simlimintelorde valoare personali; ea cere foarte pulind creativitate qi vd face sa

62 63

Page 29: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh

vd plictisili unul de celalalt mult mai repede decit a1i face-o in timpulalto-r genuri de activitate.

IntAlnirile care implicd participarea active pot include jocul degolfsau de tenis, o plimbare cu canoea, vizitarea unui muzeu, a unorgalerii de arte sau a gredinii zoologice, un plan de a pregdti irnpreuneo mase etc. Acest gen de intAlniri conduc rareori la plictiseali. Elevi oferi ocazia de a vd pune in valoare priceperea qi talentele qi vldau mult mai puline ocazii pentru dezmierdat sau pentru tentaliisexuale. In plus, o astfel de intilnire vi va consolida simtlmAntulvalorii personale, pentru cA vi va dezvolta talentele $i priceperea qi

vd va oferi ocazia sd vi cunoaqtegi mai bine. De obicei, intilnirilecare implici o participare activi sunt mult mai pulin costisitoare sivi permit se vd cunoa$teli intr-o mesure mult mai mare decdt o facintilnirile la care sunteti doar spectatori,

IntAlnirile care implicd participare activd cer, insi, o investiliedin ambele pd4i. Mulli tineri sunt lenegi gi lipsigi de oeativitate. Eipreferi si aleagi intotdeauna calea cea mai ugoari de a ieqi dintr-oasdel de situa,tie - stind qi urmirind un program, in loc si plinuiascio activitate. Nu ali prefera un picnic sau o excursie la munte in locsd stali acasi gi si vi uitafi la televizor? Cu siguranli ci unii oameniconsideri ci nusunt buni la bowling, canoe sau navigat. Ei au tendinlade a se feri sd intre in competigie cu cineva care qtie sd vAsleasci, sijoace bowling sau si navigheze.

Din moment ce activiElile care cer participare oferd mai multeavantaje decdt distracliile de tip ,,spectator", ar trebui ca ele si fieprioritare in planurile voastre pentru o intAlnire in doi. Chiar gi pentruprima intAlnire, daci poli gisi ceva care sl nu ridice semne de mirarepe fala partenerei sau a partenerului prezumtiv, nu ezita sf, alegi oastfel de activitate.

Egti deja familiarizat cu intAlnirile Ia care cei doi sunt simplispectatori qi cu ceea ce includ ele, aqa ci nu voi mai insista cu altesugestii. Dar, uneori, tinerii au nevoie de pulin ajutor pentru a se

gdndi la intdlniri, mai creative. Iatd cAteva idei:- Participali la un cros pe schiuri:

64 65

Curtenie completd

- Luali leclii de tenis, de golf sau de inot;

- Jucagi ping-pong, crochet sau jocul cu aruncarea inelelor;

- Citigi o carte impreund;

- Mergeli la patinaj pe gheali sau pe rotile;

- Uitali-vd impreuni in albumele de fotografii ale familiilor voastre;

- incercali si realizali impreuni un lucru care cere miiestrie;

- Face{i o inghelati de casi;

- Vizitati un alt ora!;

- Merge{i la un picnic;

- Mergeli si facefi fotografii;

- Spilali magina impreuni gi bucurali-ve de o betaie cu apd;

- Reparali impreund o piesi de mobilier;

- Iegiti la alergat;

- Faceti o drume[ie la munte,

- Cumpdrali un bilet de autobuz gi faceli un tur complet ai ora.gului;

- Plimbali-vi cu bicicleta;

- Mergeli sd v[ uitali in vitrinele unor magazine de antichitili;

- Vizitali un muzeu sau o gridind zoologicd;

- Plimba$-vdprintr-un cimitir gi citili insaipliile de pe pietrele tune-

rarei

- Gitili impreund o mdncare;

- Ie$!i cu pirinlii la o plimbare;

- imprumutali o armi cu aer comprimat gi mergeli intr-un loc

sigur, unde puteli ochi cutii de conserve;

- Mergeli la plaji sau intr-un complex comercial gi imp[r1i1iliteraturi religioasi;

- Vizitali un sanatoriu sau mergeli acasd la o persoand singurd.

Fiul nostru, Rodney, a reugit intotdeauna se gdseascd o calecreativi de a petrece timpul atunci cand cerea vreunei fete si iasi cu

el. intr-o ocazie, el ;!a invitat prietena la o plimbare cu motocicletagi la un picnic in pidure. In ziua aceea a plouat, dar ei au mers,

totugi, au fdcut un mic adipost qi au aprins un foc, dupe care au

mancat cuibdrili la cildura fldcirilor. (L-am intrebat ce seryeau

atunci cdnd invita o fati la o astfel de intdlnire Ei el a spus - jeleu de

Page 30: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

fructe, pe care il prepara el insusi, la internat, cartofi prdjiti, mere srfursecuri sau biscui;i.) Petreceau un timp plicut impreund si reuseausi se cunoasci mai bine unul pe celdlalt, in ciuda imprejurdrilornefavorabile.

intAlnirile de genul acesta, care cer participare efectivl, nu numalcd sunt amuzante, dar stimuleazi si creativitatea. Sunt educative,dezvolti tendinta de a fi de folos celorlalti, sunt mai relaxante simai pulin egoiste. In esenli oferd cuplului posibiliteti unice de ase cunoaste mai bine unul pe cel5lalt, fdri s[ se grdbeasci. Celemai multe dintre ele sunt necostisitoare sau chiar sratuite. Esteposibil. insi ca unele persoane sa se simta prea irihibate, ca saincerce o intAlnire participativd, astfel cd, in cazul lor, nu este oidee bund ca prima intdlnire si fie una de genul acesta. Dar multitineri vor saluta cu pldcere o schimbare de ritm, iar acast gen deactiviteti interactive sau de implicare cu o persoand de sex opus voranima si vor inviora relalia dintre un biiat si o fate, care se intahescregulat.

Nu am mentionat evenimentele sociale semnificative - banchetegi toate celelalte de felul acesta. Pentru multi, astfel de ocaziiconstituie, de obicei, prima intilnire. O astfel de intdlnire oferdsiguranl6, pentru ce presupune un insotitor. Ea iti oferi timp siposibilitdti de a sta de vorbd cu partenerul sau cu partenera cu careai venit. Probabil ci vi veti afla in mijlocul prietenilor care vorcontribui si ei la conversafie si vi vor face se vi simtiti mai in largulvostru. Cu toate acestea, astfel de ocazii pot fi costisitoare siincurajeazi incercirile de a vi impresiona unul pe celilalt. Un altdezavantaj vine din faptul ci vd aflati in toverdsia unor persoanecare vI cunosc foarte bine, iar acestea pot se remarce: ,,Ia uite cucine iese cutare!"

Sd te sdruli sau nu

Dupi prima lor intAlnire, Sam a condus-o pe Susie pdnd la usi.Se simtise bine in prezenta ei si a luat-o de mdn5. ,,Este o dpA

CLLrtenie completd

drdguli", se gandea el. ,,Ne-am distrat bine impreuni. Mi-ar pldcea

s-o sdrut de 'noapte bund'."Inima lui Susie parcd a stat o clipl in loc atunci cAnd Sam a

luat-o de mini. Ea a anticipat ceea ce avea si urmeze 9i l-a lesat slo sirute. Dup[ ce a intrat in casd, s-a aruncat pe pat $i mintea a

inceput si-i colinde. D-R-A-G-O-S-T-E! In sfArgit, era indregostitd

si Sam o iubea si el!in drum spre casd, Sam se gAndea: ,,Mi-a plicut Susie, m-am

simli bine cu ea. intAlnirea cu o fatd este ceva interesant, aEa ce voi

continua. Bineinleles cI n-am de gAnd sd m[ leg de nimeni sau

sl-mi creez obligalii."Manifestirile de afecliune pot avea semnificalii diferite.

insemnitatea unei strAngeri de mind sau a unui sdrut variazi de lapersoani la persoanl. De obicei, fetele au tendinla si acorde o malmare importanle unui sirut decit o fac partenerii lor. In cazul de

mai sus, Susie se mai sdrutase doar cu un singur beiat - primul eiprieten stabil. De cealalti parte, Sam se intAlnise cu mai multe fete

astfel cd, pentru el, o s[rutare de primd-intdlnire insemna cu multmai pulin decdt o prietenie afectuoasi gi stabili. El nu luase lucrurileatdt de in serios ca Susie.

Imagina{i-vi ce s-ar putea intAmpla in continuare in cazul luiSam gi al lui Susie. Dacl ea crede cd a glsit adevirata dragoste,

atunci cdnd va incerca sd-i dea de inleles aceasta lui Sam, el va bate inretragere. Atunci ea va crede ce lui nu i-a pldcut deloc de ea Ei va ajunge

la concluzia cd toti birbatii nu vor de la femei altceva decit sex

in realitate, nici una dintre perceplii nu poate fi intru totul exacte.

in general vorbind, biielii cautd demonstratii de afecliune, pentru

cd le consideri amuzante. Cu toate acestea, fetele interpreteazeafecJiunea drept dragoste. Ambele sexe trebuie sd cunoasclperspectiva celuilalt gi sA nu atribuie o mai mare semnificalie anumitorgesturi decdt a intenlionat celilalt s[ comunice.

Daci un cuplu de-abia a inceput si iasi impreuni gi cei doi incepprea devreme cu astfel de gesturi de afecliune, in curdnd se vorconfrunta cu anumite probleme. Unul dintre principalele scopun

66 67

Page 31: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

ale intdlnirii este ca cei doi si ajungd sd se cunoasci mai bine. Evidentcd, dacd petreci cea mai mare parte a timpului cu mAngdieri siimbritisiri, va fi foarte greu sA te mai angajezi in comunicare verbald(chiar dacd o impresionante comunicare non-verbali tocmai este indesfdsurare). Relatia voastrd va tinde se rdmAni la un nivel foartesuperficial. Nu vreau sd spun c[ un bliat gi o fatd care ies impreunipentru prima datd nu ar trebui cu nici un chip se se tine de mAnI, daramAnarea pentru ince putin a acestor gesturi va ajuta cuplul sa-sidezvolte o relalie mai echilibrati. De multe ori, o relalie de prieteniefoarte buni a fost ruinatS. prematur, deoarece cuplul a fost preocupatmai mult de astfel de manifestdri de afectiune.

Cum sd oblii o intdlnire

Fie cd esti biiat, fie cd egti fate, alege pe cineva care se afli cam laacelagi nivel cu tine in ceea ce priveste experien(a intAlnirilor. Unstudent din anul I la colegiu, care incearci sd ,,aga!e" pe cineva dinultimul an, iese din mediul lui. Cind i1i alegi un prieten sau o prietendcare are aproximativ aceeagi experienle ca gi tine in privintaintilnirilor, atunci amindoi pute{i invdla si creste impreunl, risc6.ndcdt mai pulini frustrare gi durere cu putin{I. Inainte de a incepe sdiegili impreund, stabiliti prietenii. Trebuie sd stii ce inseamni si fiiprieten cu cineva, cum tribuie sa-l tratezi, sd-l ajuli gi sa-i implinegtinevoile. De-abia dupd ce ai invilat cum si fii prieten, esti pregitit sIte intilnesti cu cineva de sex opus.

Biieti, majoritatea fetelor au propriile lor a;tepldri despre cumle-ar plicea si fie abordate in vederea unei intdlniri. In general, unerfete nu ii place si o iei pe nepregdtite si, fdri nici un semn prealabil,care si ii dea de inleles ce intentie ai, sd vii si - bum! - si o invili inorag. In cele mai multe cazuri, ea ar prefera ca mai intdi sd ii acorziputine atentie. Salut-o de cateva ori si ia-o deoparte pentru o micadiscufie in doi. Cu alte cuvinte, o fatd asteapte ca mai intAi s[ fiiprietenos fati de ea gi si pregdtegti astfel invitalia de a iegi impreuni.

In zilele noastre, multor fete li se pare ceva normal si sune un

Ctutenie completd

biiat gi siJ invite in oras, insl majoritatea biietilor inci preferi sd

fie ei cei care sd facl aceastl propunere. Cu toate cd astlzi intAlnirilenu mai sunt nici pe departe la fel de formale qi de strict organizate cirinainte, intr-un sondaj recent, efectuat de revista Seventeen, pe tnnumdr de 1005 fete,64 Vo dintre ele au spus cd nu au propus niciodatdunui biiat sd iasi impreuni. (Aproape 71 7o dintre fete aveau, la oraaceea, un prieten cu care se intilneau.) Doar un nesemnificativprocent de 2Vo obignuiau sd invite un biiat la intdlnire. Chiar gi

studentele de la colegiu, care au un comportament mai degajat, adoptiin aceasti privinld modelul tradilional. Mai mult de jumltate dintreele nu ceruser[ niciodatl intAlnire unui bdiat qi doar 10 Vo o fdcluseriruneori.2

Fetele care devin prea agresive in felul de a se purta cu biielii iisperie gi ii indepArteaze. (Bdielii sunt gi aEa pulin cam speriali defelul de-a fi al fetelor! Acesta este motivul pentru care unii dintre einu ies deloc cu fetele. Tinerele uiti adesea cd un biiat igi pune in jocmasculinitatea qi se expune riscului de a fi refuzat atunci cand face oinvitalie. Refuzul doare $i de aceea mulli biieli nu-si vor asumariscul decAt dac5, au motive serioase sd creadi cd fata va accepta.)

Dar wemurile se schimbl Ei o fati are astdzi multe posibilitili pecare cu caliva ani in urmd nu le-ar fi alut. Unele gcoli iniliazd un

,,weekend pe dos" sau o ,,zi anapoda", in care totul este invers decitde obicei. Fetele ii inviti pe beieli, achiti biletele de intrare sau

consumalia la cofetdrie, ii ajuti sd-gi imbrace paltoanele,le duc ce4ilesau le deschid uga la ma;in[. Astfel de ocazii pot fi deosebit deamuzante gi pot reprezenta ocazii potrivite, cAnd o fati si-l invite laintdlnire pe biiatul pe care a pus ochii. Cu toate acestea, atunci cindo fati face primul pas, ea trebuie si fie foarte subtili sau si giseascdo cale prin care se-l face pe bdiat si creade ci a fost ideea lui.

InsA o fatd poate folosi o mullime de metode prin care si-i arateunui bdiat cd este interesati de el. Poti arania se te asezi linsd el sau

vizavi de el. incearcd si-i surprinzi privirea gi se-i zambe$;i. Ochiitii pot sd-i comunice mult. (Atenlie: Nu exagera!) El va prindemesajul. Un bdiat obiEnuia se se aseze ldngi cel mai bun prieten al

68 69

Page 32: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

lui si ii spusese acestuia sd-i dea cdte un ghiont ori de cAte ori fata devizavi se uita la el.

Daci por{i o conversa(ie cu el, acordi-i atentie in timp ce-!ivorbegte. Arate-te interesate de ceea ce iti spune. Acest lucru ilimpresioneazi pe un birbat. Uneori, o pdeteni poate transmite oinformalie aga cum trebuie. Asiguri{e ci aceasti persoani poateface o aluzie cu mult tact, altfel s-ar putea se te afli intr-o situaliemai rea decAt la inceout.

inscrie+e in acelasi club sau angajeazi+e in activitdlile la careparticipd gi el. Cere-i ajutorul la leclii sau pentru un proiect la carelucrezi. Organizeaze o petrecere care sd includd citeva cupluri, dargi citeva persoane fdri partener, astfel incdt oamenii si nu se vaddobligali sd stea doi cAte doi. Participd la intAlniri de grup gi mergiacolo unde se adund de obicei tinerii - petreceri, evenimentesportive sau activitlti ale bisericii. Ia legdtura cu un cuplu de prieteni

;i plnnuigi un picnic impreuni. Invitl caliva prieteni si vi se allture.(Amdnunt: ai grijd si nu fie un numdr par, ca si evi{i tensiuneagdsirii unei perechi.)

Fetele se simt mai degajate, daci se pdstreazl un echilibru, inprivinla rolurilor si lucrul acesta poate fi benefic. Unele fete vors6-gi pliteasci chiar gi partea lor de cheltuiall in activititile la careparticipd impreund cu partenerii lor. In acelasi timp pAn[ gi uniidintre bdielii plini de orgoliu birbdtesc, nu mai consideri aspectulfinanciar drept un tabu. Atat fetele, cdt ;i biietii de astlzi sunt maiputin interesali de rolurile stricte ale prieteniei decAt erau cei deodinioard. Astizi, in relatia de prietenie dintre un bdiat 9i o fati, estemai important ca cei doi sd se suslind unul pe celilalt decAt si fieprea mngtienli cu privire la care sex s-ar cuveni si faci lucml respectiv.

Caracteristicile unui bun paftener

Un studiu interesant a relevat ci 90 % dintre studenlii intervievaficonsiderau cA sunt niqte ,,buni" parteneri de intdlnire. Cu toateacestea, atunci cind aceia;i blieli qi aceleaqi fete au fost intreba{i

Cunenie completd

unii cu privire la ceilalfi, ei au fost foarte critici cu privire la calitdlilegi abilitdlile partenerilor in a face o intAlnire reugitl! Fetele lereproqau lipsa de respect Ei de curtozie, aldturi de un comportamentblddran s,i necuviincios, manifestate prin consumul de alcool, limbajurat, folosirea drogurilor qi a tutunului; eqecul de a organiza ointdlnirein care fata si hotdrasci; incerciri agresive de a o imbr[liga inci dela prima intAlnire gi prea multd liuddroqenie gi egocentrism.

Bdielii s-au plAns cd fetele sunt greu de mullumit, increzute, egoistegi preficute; se poarti asemenea unor ,,ceutetori de aur"; acordiprea multi importanle ,,popularitdlii" atunci cAnd iqi aleg padenerii;insistd ca intAlnirea si li se propund cu foarte mult timp inainte gi, de

obicei, intArzie foarte mult la intAlnire.Cind cel care a realizat studiul i-a intrebat pe studenli cu prilT re

la calitilile qi valorile pe care le apreciazi cel mai mult, atdt in cazulintAlnirilor ocazionale, cdt gi in al celor stabile, au iqit ca predo-minante urmitoarele gapte trlsituri (le-am scris in ordinea apdrutdin sondaj):

I . sanehte fizic'l gi mintala;2. si fie demn(d) de incredere;3. frumusele in infiliEare gi atitudine;4. vorbire si actiuni curate;5. o fire plicuti gi sim! al umorului;6. infelepciune qi chibzuin!6;7. comportament matur, corespunzdtor vArstei.

Deci succesul in prietenia cu o persoand de sex opus depinde inmare misurd de personalitate, comportament si infdlisare. Totugi,vd rog sd relineli ce toate aceste lucruri sunt determinate deconceplia pe care o aveli cu privire la voi ingivd. Toate sfaturiledespre ce si faci gi ce si nu faci pentru a avea in viitor o intAlntrereugiti Ei o relalie de prietenie reugiti, nu vi vor fi de nici un folosdacd nutrili simliminte negative cu privire la voi insivd. Cui ii place

se stea in preajma unei persoane care se desconsiderd pe sine gi iidesconsiderl gi pe ceilalgi sau care nu se acceptE pe sine Ei nu are

i

i

70 11

Page 33: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

incredere in capacitatea sa de a face diferite lucruri? O persoand cusimf[minte pozitive in ceea ce prive$te propria valoare poate fi unpartener de intalnire mult mai bun

Cercetarea de sine inainte de momentul orimei intdlniri cu unprieten de sex opus este esentiale, dar te pogi evalua pe tine insulichiar dacd es,ti deja implicat intr-o astfel de relalie. Priveqte-te $iascultd-te mai ales atunci cind te afli in preajma prietenilor. Ti-arplicea si stai cu tine insu,ti? Informaliile pe care le capeli cu privirela propria persoane vor areta cat de preg[tit eqti pentru a te implicape viitor intr-o relalie de prietenie cu o persoand de sex opus.

lnterdicliile

,,Dragd familit Van Pelt,Pirinlii mei sunt imqosibili! Nu m[ lasl si intarzii niciodati in

ora$, dupd miezul nopfii. In zilele noastre, aga ceva este ridicol. AdeseamA vdd nevoitl se plec de la o petrecere tocmai cind distrac$a estein toi. Este asa de jenant! Tata spune cd nu wea si intru in vreoincurcdturi. Aceasta mi s-ar putea intdmpla la fel de bine inainte demiezul nopgii, ca gi dupi miezul noplii. $tiu ci se cwine sd-mi ascultplrin{ii, dar trebuie si o fac chiar si atunci cdnd ei nu sunt rezonabili?"

Cum ar trebui si reaclioneze tinerii, atunci cdnd li se pare cdpdrinlii lor adopti o pozilie nerealist[, stabilind o serie de interdicliigi de reguli in ceea ce priveqte participarea lor la diverse intahiri?Probabil cf,, cel mai adesea, atunci cind plrinlii vogtri vi stabilescinterdiclii gi reguli in ceea ce priveEte ora cdnd trebuie sd fi1i acasd,

ei se gdndesc la wemea cdnd ei ingiqi erau la vArsta voastrA $i la ceeace fdceau ei dupd miezul nopfiil Amintirile acelor vremuri ii urmerescsi ar wea si-si protejeze propriii copii de anumite greseli pe care eiinsisi le-au ficut - gi aceasta indiferent dace dnerii carc le sunt mpiidoresc sau nu o astfel de protecgie.

Uneori, o reguld simpli, precum ,,Trebuie si fii acasi pAnd lamiezul nopgii", vd poate scuti de multe suferinli. Acele petrecericare la miezul noptii sunt in toi mi deranjeazi. Ce se intdmpld

Cutlenie completd

intr-o astfel de petrecere care de-abia atunci incepe cu adevirat?Indiferent care ar fi activitatea, nu ar putea avea loc mai devreme?Multe momente intime incep dupi miezul nopfii. Eviden! dacl egtisingur aldturi de o persoani de sex opus pentru un timp maiindelungat, pind dupi miezul noplii, toate hotirdrile prealabile cuprivire la cit de departe puteji merge se pierd foarte ugor in stareade excitare care existd.

Firi indoiali ci existe o mullime de alte lucruri de ficut dupimiezul nopgii decit aceste gesturi de manifestare a afectiunii. Dacisimlili cu adevirat ci pirinlii vogtri vd trateazd nepotrivit prinimpunerea anumitor restriclii, cerefi-le si discute cu voi regulilerespective. Explicali-le exact ce plinuili si faceli dupi miezul noplii,de ce nu vi puteli intoarce acasi mai deweme, c6t de stAnjenitoreste pentru voi sI vi scuzali gi sd plecali din mijlocul prietenilor,precum gi timpul exact cAnd vell fi acasi.

Daci in trecut nu ali dovedit ci sunteli niEte persoane demne deincredere - dacd afi intarziat in repetate randud dupi ora stabilitimergdnd in locuri unde ali spus cA nu vi veli duce gi fdcind lucruripe care ali promis cd nu le veli face - nu vi aqteptali ca rugiminlilevoastre de ingdduinli si-i impresioneze pe pirin{i. Dace wefl sA

dovedi$ ci meritali increderea lor, atunci va trebui sd fiii cu adeveratdemni de lncredere. Pirinlii vostri se vor ardta mai dispuqi si viasculte punctul de vedere atunci cdnd le propuneli voi un acord inceea ce prive,qte intilnirile voastre cu prietenii de sex opus.

Nu uitagi, pdrinlii care v-au dat nas,tere si v-au crescut pot s[ vdcunoascd mai bine decat ve cunoastef, voi ingivd!

Prieteni i le i nterrasi al e

Aproape un sfert dintre cele 1005 fete intervievate in sondajulefectuat de reista Seventeen se intdlneau cu cineva de altd rasd.Aproape 50 de procente dintre cele de culoare trecuserd linia rasiald,in comparalie cu numai 20 de procente dintre fetele albe. Cel maiadesea, in intAlniri interrasiale erau implicate fetele care erau departe

72 73

Page 34: Curtenie completa

v

Nancy L. Van Pelt

de casi sau cele care depdgiserl vdrsta de 20 de ani. 47 Vo dinfietinerele intervievate au declarat cd nici m[car nu se gdndeau laposibilitatea implicdrii lor intr-o prietenie interrasial5.3

Biblia nu vorbqte despre problema prieteniilor si a cdsdtoriilorinterrasiale. Ea este explicitd doar asupra faptului ci cei,,credinciofi" nu ar trebui sd se uneascd in cisdtorie cu,,necredincioEii". Cu toate acestea inse, prieteniile interrasialeprezinti anumite probleme. Cuplurile interrasiale vor intAmpmaimpotrivire, cel mai probabil din partea ambelor perechi de pirinli- iar aprobarea pdrintilor deline o influenld foarte ridicati cdndeste vorba despre succesul in cisdtorie. Dacd spui: ,,Stai puJin, eudoar ies din cAnd in cdnd cu aceaste persoan[, nu m[ cdsi.toresc cueal", inseamnd c[ nu esti suficient de matur(i) ca s5.-ti dai seamaci aceste intdlniri pregdtesc cadrul pentru cisetorie. Dacd teangajezi intr-o prietenie interrasiali, vei avea de ficut fati la omullime de presiuni, de suportat un stress continuu si de inliturato mullime de bariere.

Cind plrinlii nu sunt de acord cu relalia, respingeli ideea de amerge la intdlnire pe furig. Mentinerea unei prietenii impotrivadorinlei piringilor vd va impovdra cu simgiminte de vinovilie 9i viva crea si mai multe probleme. Daci simlili impulsul de a etala faptulci iubifi o persoani de altd rasi, ar fi mai bine se ve luali timp gi simai aruncali o privire asupra relaliei voastre. In cazul cAnd ieqiliimpreund doar ca sL demonstrali ceva, este foarte probabil ci vaindreptali spre un dezastru.

Oare chiar conteazd religiaT

in timp ce clericii, consilierii in probleme maritale ;i pirinliicontinue sA dezbatS. argumentele pro si contra unei cisf,torii cu cinevade alti religie, tendinla de a se realiza astfel de cdsnicii este in continudcrestere. Estimdrile curente arate cA unul din patru ewei se cislto-reste cu un ne-evreu si ci unul din doi catolici si protestanli secdsetoreste in afara religiei lor.'

Curtenie completd

Cind revista Seventeen a intervievat 200 de adolescente dindiferitele pe4i ale lerii despre pirerea lor cu privire la prietenia cuun bdiat gi la legdtura acesteia cu religia, 97 Vo dintre ele au rispunscd, in ceea ce le privegte, nu cred ci religia ar trebui sl joace weunrol in alegerea persoanei cu care se intAlnesc. Nu toate acesteadolescente doreau ca rela{ia lor ,,interconfesionali" sI conducd lacdsetorie, dar chiar Ei in acest caz, mai mult de 75 7o dintre ele auspus ce nu ar avea nimic impotrivi se se cdsetoreasc5. cu cinevadintr-un mediu religios diferit.5

S-o ludm, de exemplu, pe Shelly. Ea spune: ,,Da, sunt prietena cuJeff. Stiu ci el nu este cre$tin. Eu doar ies cu el din cind in cAnd. Numd cdsdtoresc cu el. Acum nu am pe altcineva cu care se me intalnescgi s[ ies undeva. Este singurul din preajma mea gi, dacl weau sd ampe cineva cu care se mi intdlnesc, atunci trebuie siJ accept pe el".

Pentru ci nu existe nici un verset biblic care se spund: ,,Si numergi la intilnire cu un necreqtin", trebuie totugi se cdutim nigteprincipii scripturistice care se ne ajute sA tragem o concluzie corectlin aceasti privinle. Cu toate acestea, existe in Biblie anumite pasaje

care invali ci un ,,credincios" nu ar trebui si ia in cdsitorie un

,,necredincios". Sl citim, spre exemplu, 2 Corinteni 6,14: ,,Nu vdlegagi cu cei necredincioqi; cici ce tovarigie este intre neprihinire ;ifrridelege? Sau ce prietenie poate exista intre lumind si intuneric?"(N.A.S.B.).' Expresia ,,Nu vd legali" este tradusd in versiunea KingJames (gi Comilescu, in lb. romAni) cu ,,Nu vi injugali la un jugnepotrivit".

Daci inhlmali un mlgar qi un cal si tragi impreuni la o cdrufi,probabil ci se vor smuci sau vor trage in direciii diferite - incercAnd

orice numai ca se scape unul de celelalt. Sau, pentru cd picioarelecalului sunt mai lungi declt cele ale mdgarului, s-ar putea sl meargiin cerc. Oricare ar fi rezultatul, un lucru este sigur: nu vor face oechipl prea reugitd.

In acelaqi fel, a intra intr-o relalie de prietenie cu o persoanl de

sex opus care nu impartigegte convingerile tale religioase inseamnd

a-gi atrage singur o mul{ime de probleme. O weme vei rezista, dar

74 /)

Page 35: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

cu timpul, procesele logice din mintea ta cdstigd bitilia 9i incepi sd

petreci tot mai mult timp cu aceastd persoani. Apoi, ajungi si teintrebi dac[ nu cumva cazul tlu este unul aparte. S-ar putea sd fiecea mai extraordinard relalie pe care ai alut-o vreodatd gi, inaintesi-!i dai prea bine seama, ajungeli sd v[ iubili profund.

O datd ce esti indregostit, incep problemele. Vei simli cd se trage

de tine in direclii opuse. In cele din urmd, va veni un timp cdnd va

trebui si faci o alegere. Congtient sau nu, va trebui sd alegi intreDumnezeu si prietenul sau prietena ta. Dacd II alegi pe Dumnezeu,te vei simli rdnit emolional, pentru cd vei pierde afecliunea cuiva pe

care il iubegti. Dar dac[ il alegi pe prietenul tiu mai predus deDumnezeu, atunci vei fi renit spiritual, pentru ci ai agezat relalia tacu o altd fiinld omeneasci inaintea celei cu Creatorul t5u. Dacialegi a doua alternativd, s-ar putea sd descoperi ci-!i pierzi rapidinteresul pentru lucrurile spirituale 9i in curdnd te vei impietri qi veideveni indiferent fali de orice fel de aspecte spirituale. Incerci s[ teconvingi singur ci esti fericit in alegerea pe care ai ficut-o, dar undeva,

induntrul teu, gtii cA, atunci cdnd nu stai bine din punct de vedere

spiritual, nu poli se fii bine in nici un alt domeniu al vielii.Clsitoria trebuie sd fie o relalie bazatl pe unitate emolionali,

fizici gi spirituald. O datd ce te cisdtoreEti, vei avea de luptat impotrivaa tot felul de adversitdli gi influenle care ifi vor solicita toate resurselepentru a le putea face fa!i. Adesea, tinerii resping aceaste idee. Ofat[ spunea: ,,Dacf, iubesc un bdrbat, credinla lui nu are importanlf,.Religia nu conteazf, - dragostea este ceea ce conteazd!" Un tdnir aafirmat: ,,Relalia de cdsetorie este intre tine gi partenera ta, iar relaliareligioasd este intre tine gi Dumnezeu. Cele doud sunt diferite!"

Dacf, lnei sd intemeiezi un c[min, considerAnd ce te vei puteabizui doar pe puterile tale in momentele de crizi, eEti liber sd incercr.

Dar toate dovezile 9i statisticile te contrazic. In medie, cam una dindoui cisdtorii se sfaryegte prin divorl. Ins[, dupi cum afirmi BillyGraham, acolo unde rugdciunea qi momentele de devoliune familiallfac parte din viala de fiecare zi, doar una din 400 de cesetorii se

destram[. Vdputeli potrivi foarte bine din punct de vedere emolional

Cut'tenie completd

si fizic, dar fdrl unitate spirituald gansele de reugitA sunt extrem de

reduse. $i atunci, ce nebunie si ili asumi un asemenea risc!Josh McDowell, un cunoscut autor si lector in mijlocul tinerilor,

ne povesteqte despre o tandre atractivi, care era una dintre cele marpopulare studente din campus. Mulli biieli ar fi wut sd se afiseze cuea sau sd o aib[ prieteni. Ea era foarte interesatd de aspectele socialeale cregtinismului, astfel cd a inceput se participe la intilnirile MiscdriiBlack Nationalist. Lua adesea cuvdntul la aceste intdlniri, legdndtoate aspectele de Dumnezeu. Grupul o asculta, pentru cI ceea ce

spunea avea sens si pentru cd trAia ceea ce spunea.Dup[ una dintre intdlniri, un adevarat ,,fante" din campus, care

obisnuia si iasd cu oricine avea chef qi oricdnd avea chef, i-a propuso intdlnire. A fost gocat s[ vadi ca este refuzat. in modul cel marsimplu 9i mai politicos, ea i-a spus: ,,M-am predat lui Hristos gi nuweau si am o relalie cu cineva care nu I s-a predat, la rindul lui, luiHristos. Iar tu nu eqti predat lui Hristos".

Rlspunsul ei nu l-a fbcut sd dea inapoi, ci doar i-a mlrit gi maimult dorinta de a iesi cu ea, astfel ci s-a hotlrAt sd incerce s-oinfrAngi. Timp de trei sdptimini el a persistat in eforturile lui de a oface si se rdzgdndeasci. In cele din urmi, ea a rdspuns: ,,Ei bine,uite, asti seard este o intdlnire religioasi in cadrul colegiului. Poli simi insolesti acolo".

Tinirul vroia atdt de mult sd iasd cu ea. incAt a insotit-o laintAlnirea religioas[. in sdptdmdna urmdtoare, a invitat-o din nou siiasi undeva impreuni. Ea i-a spus cd acceptd doar dacd vor mergedin nou la intalnirea religioasi. In patru sdptdmdni, fata I-a conduspe acest tdnir la H stos, iar xtdzi sunt amdndoi misionari.

Ea si-a stabilit standardele in alegerea unui prieten si apoi I-aincredinlat lui Dumnezeu viala ei ;i in aceastd privintl. Dacd weisd-L vezi pe Dumnezeu ficdnd lucruri mari prin tine, atunci trebuiesi fii atent in privinla inilierii unei astfel de relalii cu cineva carenu-!i impdrtigeqte convingerile religioase.

lil I

ii

lli

I

/o 77

Page 36: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Siguranla sociald pentru cei tineri - stabilizarea relaliei

Fiecare avem mAnciruri preferate, prieteni preferafi, profesoripreferali, haine preferate. Dup6 ce s-a intilnit cu destul de multepersoane, in relalii ocazionale, un tdnir ajunge sd-gi dea seama cd

una dintre ele se ridici deasupra tuturor celorlalte. Astfel incepeformarea unei perechi qi acel gen de prietenie pe care o numim

,,exclusivi". Unii ajung la o relalie stabild pur 9i simplu, pentru ce

nimeni altcineva nu le-a acordat atenlie sau pentru ci sunt mu\umilide siguranla pe care le-o oferi.

ln cadrul prieteniei stabile, regulile jocului se schimbi. De obicei,

in cazul intdlnirilor ocazionale, cei doi se plac unul pe celdlalt, darnu sunt indrdgostili, gi amAndoi sunt liberi sd se intilneascS. si cu altepersoane. In prietenia stabi16, fiecare are drepturi exclusive asupra

timpului gi asupra atenliei celuilalt. Nici unul dintre parteneri nupoate si accepte sau sd ini;ieze o intdlnire cu altcineva. Este de

asteptat, de asemenea, schimbul de daruri in ocaziile speciale, precumziua de nagtere, Ziua Indrigostililor (Sf. Valentin) sau Crdciunul.

Prietenia stabili oferd cAteva avantaje. Nici unul dintre partenerinu se fiimdnti cu cine va merge la o serati sau la o ceremonie. Este

ceva de la sine inleles - si fdri si fie nevoie de o invitalie oficiald - cicei doi vor merge impreuni, ca un cuplu. Stabilizarea relaliei oferasiguranli pentru ambele sexe. Ea ii scutegte de nepldcerea de a nuavea cu cine si iasd sau de a se vedea obligali si accepte o toviris,ienedoritd.

Ea oferi, de asemenea, siguranli emolionale. Anii tinereliiintAmpini numeroase crize cind se pare cd pdrinlii, profesorii, fraliiqi surorile, prietenii gi chiar biserica se agazi in calea a tot ceea ce

wei si faci. Uneori !i se pare ci intreaga lume se sparge in capul tf,ugi ci nimeni nu infelege prin ce treci. Un Pafiener stabil, care gtie sd

te asculte gi inlelege ce simfi, poate reprezenta un valoros suportemotional.

intr-o relalie stabili, un Iucru plin de insemndtate este acela de aprimi atenlia Ei afecliunea cuiva. Aceasta dovedegte incredere,

Curtenie completd

atraclie gi un oarecare grad de angajare, care te face.sd simli ci egtipreluit si Ji se acordi atentie intr-un mod aparte. In felul acesta,cregte simlemantul valorii personale. Poate cd nu ai avut niciodatdocazia si te bizui pe cineva in mod special. Dar acum, cAnd ai orelalie stabil5, descoperi cd increderea ta in alte domenii ale vieliipersonale a crescut. Te simti mai valoros ;i mai capabil de a cAstigaaprecierea gi preluirea celorlalli. lncepi sI cauti compania altora sisd ai curajul si iei cuvdntul intr-un grup - ceea ce nicidecum n-ai fiindriznit mai inainte. Gdndul ci esti iubit si cd este cineva ciruia iipasd de tine poate face minuni in ceea ce privefte simlamdntul valoriipersonale.

O relatie stabili poate si insemne, in acelasi timp, economie debani. Cu cdt un cuplu are o relalie mai stabile, cu atat iegirile inIocuri pretentioasevor fi mai rare. Nuva mai fi nevoie sE aveli intdlnirioficiale gi costisitoare. Acum, puteli planifica un timp in care pur sisimplu si fiti impreuni - si urmirili un program Ia televizor, acasdla unul dintre voi, si. mergeti la cumpdrdturi sau si studiali impreuni.Nu mai incercati si vi impresionati unul pe celdlalt, astfel cd pute$incepe sd vi bucuali de prezenla celuilalt gi de pdrtiEie.

In cele din urmf,, o relatie stabild vd poate invlta mult cu privirela relatiile interumane. Cu cat devii mai apropiat de cineva, cu atdtcunos,ti gi intelegi mai bine acea persoand. Aceastd apropierepresupune sd devii mai altruist si mai darnic. Drept urmare, vei invdlacum si te intelegi cu persoanele de sex opus din cercul mai larg alvielii sociale.

Pe de alti parte, o relalie stabild nu inseamni numai bucurii.Prea mult timp petrecut impreuni poate ajunge o povari, mai alesdacd. avansati prea repede in apropierea voastri. A ajunge la o relatieshbile prea curdnd sau la o virstd prea tAndri, prezintd anurniteispite care vd pot inhiba cresterea personald si spirituali. Cel maimare impediment al unei relagii stabile premature constd in stagnareacresterii personale, emolionale si sociale.

Pentru unii tineri, prietenia stabile poate genera probleme deidentitate. Paulei ii plac rondelele de ceapd, maginile de epoci si

78 79

Page 37: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

muzica clasici, pentru cd prietenului ei ii plac acaste lucruri. Ea adevenit o copie fidele a preferinlelor gi aversiunilor actualului ei

iubit. Asemenea unui cameleon, Paula iqi schimbd valorile qi

personalitatea o dati cu prietenii. Ea nu gi-a lisat niciodatd propriapersonalitate sl se dezvolte qi probabil ci, intr-o zi, se va trezi la

realitate gi se va simli plictisitn gi frustratd.Un alt dezavantaj al unei relagii stabile il reprezintd numirul

crescut de ocazii in care poli sd ,,te infierbAnli". Este dificil si pistrezrritmul unei relalii stabile, mai ales atunci cAnd te despart ani buni de

clipa cisdtoriei. De multe ori, chiar tinerii cu idealuri inalte cad inispita unei relalii sexuale premaritale, tocmai ca rezultat al stabiliziriipremature a acesteia. Adesea, astfel de cupluri tinere se trezesc insitualia unei sarcini nedorite tocmai datoriti faptului ci se considerinigte copii cuminli, care nu vor merge niciodati prea departe. Ei se

lasi pringi de emolia de moment, iar fata sfirgegte prin a rimAneinslrcinatd. Chiar daci nu ar r[mdne insircinatd, fiindcd gi-au Iuat

din timp mdsuri de precaulie, ar insemna ci nu au ascultat de

Dumnezeu in mod premeditat.Un alt pericol major al stabilizdrii relaliei este acela cd totul poate

deveni doar obiqnuinll. Multe cupluri continui si fie impreuni chiarqi dupl ce lucrurile bune dintre ei au incetat se mai existe, pentrusimplul fapt ci nici unul dintre cei doi nu;tie cum-sau nuindrizneqte

-sd pund capdt relaiiei. Un tAnirse exprima astfel, in aceasteprMnld:

,,1-a inceput mi-a plecut mult de Connie. Pinilaurmi, am determina-

t-o sd accepte si facem anumite lucruri de care acum nu sunt prea

mAndru. Acum mi-am pierdut interesul in ceea ce o privegte. Misimt ca un qobolan, dar nu gtiu cum sd scap de ea fdrd si o rinesc."

Ce se intdmpl[ dupd ce devenili un cuplu stabil? Vd gdndili laeventualitatea cd s-ar putea ca, intr-o zi, si puneli capet relaliei sau

plinuili ca intr-o zi, in viitor, se treceli la faza urmitoare - aceea a

angajamentului de a vi logodi? Cum puteli clddi o relalie cu cineva

firi si vi gdndili la cisitorie?Un cuplu pe care il despart ani buni de momentul cisdtoriei, dar

care, cu toate acestea, doregte o relalie bun6, va trebui si facd fali

Cuftmie completd

mai multor dificultlti. Cei doi nu vor sd rupd relalia, dar nici nu suntpregltili pentru cdsltorie. Ei nu vor se agtepte in privinla sexului.Aceasta ii determind sd continue relalia din ratiuni sociale, darea nu le ofer[ un scop sau o direclie de bazd. Este o situaliepericuloasil

A trece la o relatie stabili nu este in sine nici bine, nici riu. Oastfel de etapl este esenliald in experienta curteniei. Ea reprezind operioadi de serioase incerciri, pe parcursul cdreia fiecarepoate studiah amenunt caracteristicile emolionale, morale, spirituale si socialeale celuilalt, analizdnd in acelagi timp daci este inlelept sI isi asumeriscul de intra impreund in relalia de cisitorie.

Atunci cAnd incercali sd vd evaluati compatibilitatea, timpul esteprietenul vostru. Nimeni nu poate juca pentru totdeauna teatru. Maideweme sau mai tirziu masca va cddea. Pe parcursul procesului deevaluare, evitali condiliile artificial aranjate, care nu vi ingdduie sivl observali si se ve cunoasteli unul pe celilalt in condilii Variate,naturale. Prea adesea, cei doi isi prezint[ unul celuilalt doar calitelile,comportamentul cel mai bun de care sunt in stare, astfel cdamindurora le este foarte dificil sd afle cum sunt in realitate.

Anii adolescentei sunt ani prelioEi, de aceea folosili-i cu cel maimare profit pentru voi. Sunt nigte ani lipsili de griji gi cu doar foartepuline obligatii. Este timpul cel mai bun pentru dezvoltarea valorilordemne de respectat, a scopurilor nobile si a standardelor decomportament. Implicali-vn! Cunoaqteli oameni noi! Contactali citmai multe prietenii nestabile cu persoane de sexopus! Dacdvilimitaliocaziile in acesti ani de inceput, vd nedreptelili singuri.

Fiecare persoand care vine in contact cu viala voastri va ldsa invoi o parte din sine. Puteti invela leclii valoroase chiar qi de la opersoand cu totul plictisitoare, liuddroasd sau clevetitoare - lectiiprecum toleranta. Oferili-vi o bazd, reald, pentru comparafii. Nufili asemenea mustei din sticla cu olet, care crede ce acela este celmai dulce loc din lume doar pentru c[ este singurul in care a fostweodati!

80 81

Page 38: Curtenie completa

x

INancy L. Van Pelt

Un cuvAnt pentru cei singuri

Charlie Brown, din benzile desenate ,,Peanuts", a devenit unuldintre preferalii mei, pentru ci prezintd, cu realism, unele dintrecele maiimportante probleme ale vielii. Am urmlrit una dintre ediliilespeciale Charlie Brown, dedicati Zilei Indrigostililor (Sf. Valentin),un alt episod din viala singuratic[ a acestui personaj. Toli elevii dinclasa lui Charlie au adus la gcoal[ felicitiri ;i cadouri specifice gi

le-au pus intr-o cutie strelucitor impodobiti. CAnd a venit momentulserbirii, cutia a fost bine agitatl, dupi care ,,rlsfilatul dirigintei" a

inceput si ofere darurile. Toli cei de fali au primit cAte ceva - toli,cu exceplia lui Charlie Brown. Iati-l acolo, printre toli prietenii lui,dar cu desivArgire uitat. Ajuns acasi, el se aqazi lAng[ propria cutiede scrisori, in aceeaqi zi, de Sf. Valentin, ;i ii spune lui Snoopy: ,,Amde gAnd sd stau aici panl cdnd voi primi vesti de la cineva". Dar nuprimegte nimic de la nimeni. Este cel mai singur bdiat din orag. $itocmai de aici incepe popularitatea lui Charlie Brown, pentru ce

mul;i oameni se identificd cu episoadele din viala lui.CAt de greu este si stai pe margine Ei sd te uili cum ceilalli se

distreazi, inconjurali de prieteni gi nemaiqtiind cu care dintre ei siiasd mairepedein oraq! Un t6nir rf,mas pe dinafard in aceaste privinlipoate s[ strige, in singuritatea lui, citre Dumnezeu: ,,Te rog,Dumnezeule, daci exigti, de ce nu-mi poli gisi Ei mie un prietenapropiat, chiar acum?"

Oh, cAt de mult doare si fii lisat pe dinafari! Simli cum sufletulili este pustiu qi plin de amiriciune, pentru ci gtii ci nu egti iubit, intimp ce ceilalli par se aibe totul. Ce disperare! Poate fi simlimdntulcel mai descurajator pe care-l poate trii o persoani tinirl. Un sondajefectuat de Purdue Public Opinion Poll confirmd faptul cd

singuretatea este cea mai mare probleml cu care se confruntiadolescenjii de astdzi.

Dar a sta pe margine ;i a-L implora pe Dumnezeu se ,,trimite pe

cineva - pe oricine", nu reprezintd in nici un caz calea cea mai bunide a scipa de singuritate. Dacl inci nu ai mers niciodati la o

Curtenie completd

intilnire, relaxeaz1.-te. Gdndegte{e c[ in gase luni s-ar putea se iegi

cu cineva, intr-o relatie statornic[, si ci persoana cea mai populard,pe care acum o invidiezi, s-ar putea se stea in locul tdu pe margine.Faptul cI cei mai faimosi dintre mlegii tii au prieteni de sex opus nuinseamni cd, neapirat, trebuie si ai gi tu. Fiecare grup are diferitesubgrupuri. Daci ,,gmpul in care eqti inclus" nu se miqci in ritmultiu, atunci cauti un subgrup mai familiar, in care s[ te poli sim,ti maidegajat. Impirtiqe$te celor din grup cAte ceva din propria tapersonalitate - un timp pe care sd-l petreceli impreune intr-undomeniu de interes comun sau intr-o activitate pldcutl. Dezvoltd-finoi hobby-uri gi pune-li linte noi. Atunci nu te vei mai mesura atatde des dupd standardele altora gi ili va fi mult mai u$or sd stabilegtirelalii pe care sd le apreciezi cu adevirat.

Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le puteli face este acelade a v[ trdi viala de pe o zi pe alta, aqteptAnd sd apard cineva sau

ceva. Nu vA purtali ca gi cdnd aIi fi cdznt intr-un somn fermecat,aqteptand sd revenili la viali doar atunci cAnd ,,domnul Perfecfiune"sau ,,domnisoara Desdvirsire" va intra in scen5. Fird linte binestabilite qi fird o buni orientare, nu veli fi decAt niqte sirmanireprezentanli ai speciei umane, pe care nimeni nu wea sd gi-i faclprieteni. $i, daci in cele din urmi ajungeli si voi si fili prinsi in acestjoc al intilnirilor cu o persoand de sex opus, veti descoperi ci nu aliglsit incd secretul fericirii. $i aceasta pentru ci niciodati nu v-afidezvoltat acele calit5li de care aveli nevoie pentru a reusi in viald.Existd. sanse sn vi simlili ,si atunci tot singuri si frustrafi.

Invitati si acceptati singurf,tatea ca ceea ce este de fapt - o stareemolionald. Emoliile noastre nu sunt permanente, ci se schimbi infunc1ie de dispozilia sufleteasca. Intre timp, stabilili c6teva prieteniisolide cu persoane de ambele sexe, astfel incat se puteti fi gata pentruo relalie unici, atunci cAnd aceasta va veni. Aldturali-vI unui grup,adoptali un hobby si rimdneli activi. Singurdtatea pe care o treilipoate dezvolta in voi o capacitate de a v[ ingriji de cei din jur pecare, altfel, n-ati putea-o dobdndi niciodatd. Poate c[ Dumnezeuwea ca voi si ciutali alte persoane care se simt singure gi sd slujifi

82 83

Page 39: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

T-

nevoilor acestora. Astfel, este posib se incepeli sd uitali de propna

nenorocire si si fili o adevaratd binecuvantare pentru allii. De

asemenea, este posibil ca Dumnezeu si ingdduie se treceli prinexperienla singuritllii tocmai ca si vi poate atrage mai aproape de

Sine. Poate cd wea intreaga voastre atenlie Ei supunere.

NOTE DE SUBSOL*Din versiunea New Anerican Stan.lard a Bibliei, The Lockman Foundation, 1960,

1962. 1963. 1968. 1971, 1972, 1973, 1975. Folosil cu permisiune.rHerbe( J. Miles, The Dating Gane (Grand Rapids: Tnnder\an' 1975r, p 32.rJody Gaylin, ,,What Girls Really Look for in Boys", Seventeent Ibid.aJanice Kaplan, ,.Can Interfaith Romance work (or yo\t'!" Se\)enlcen' January, 1981,

pp. 104,105,120.

'lbi.l.

Relalia idilicd realizeazd un cerc - intiilnirile ocazionale,

stabilizarea relaliei $i apoi ruperea acesteia. cu exceplia

pernanei cu care, in cele din urmd, te \ei citsdtoi, fu fecaredatd aind uei auea o relatie stabild, uei ajunge $i la mommtulrupeii ei.

Capitolul 4

ESIE GREU SA RUPI (l RE1ATIE

El te-a tratat altfel. N-ai putea sd spui exact ce se intAmpli, darlucrurile nu mai sunt la fel ca inainte. Asearl, dupi intahfue, te-acondus pAni in fala ugii gi nici mlcar nu a intrat pufin. A spus citrebuie sd meargd direct acasi. Apoi, ai auzit de la o prieteni ci,dupi aceea, el a petrecut inci o buni bucati de weme inft-un altgrup de colegi. Ultima dati cdnd te-a sdrutat de noapte bune ai alutimpresia ci a fecut-o doar pentru ce tu asteptai aceasta. In ultimultimp, tu il cauli la telefon mai des decdt te cautd el.

Nu pare si mai fie atAt de fericit cum era inainte. Nu mai rAde,

nu mai glumeqte 9i nu mai sti de vorbd cu tine aga cum o flceaaltedata. Cand il intrebi daci s-a intAmplat ceva, ili de intotdeauna

.. t . ,.,acelagi rdspuns negativ. lndoielile nu-!i dau pace gi-!i creeazi o stare

de nelinigte. Nu ai vqti de la el de cAteva zile, dar nu-l suni nici tu.CAnd, in cele din urm[, vi intdlni.ti din nou, il intrebi in goaptd, ,,Cese intdmpli cu noi?" li-este teama sI auzi rispunsul. El privegte inaltd parte. Umerii i se lasi in jos. $tii ce va spune inainte de a rostiweun cuvant: ,,Cred ci ar fi bine sd ne gisim, fiecare, pe altcinevacu care sd iegim."

S-a sfargit. Prietenul tiu doregte compania altcuiva. Ce se va

8584

Page 40: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

intdmpla acum? Relalia idilicd realizeazd un cerc - intilnirileocazionale, stabilizarea relaliei 9i apoi ruperea acesteia. Cu excepgia

persoanei cu care, in cele din urmi, te vei cesetori, de fiecare daticind vei avea o rela{ie stabil6, vei ajunge gi la momentul ruperii ei.

Dar modul de a proceda atunci cdnd vine acest moment este de oimportanll cruciald. Haideli s[ invildm si proceddm as,acum trebute.

Recunoagterea semnalelor care anunld pericolul

Sunt situalii cand este mai bine sd rupi o relalie decdtsi o continui.Uneori, cei doi sunt atAt de absorbili unul de celilalt, incdt nu reuEesc

sd obsewe semnalele de avertizare $i, astfel, sunt cu totul nepregdtiliin fala pericolului care le ameningi viitorul. Iatd citeva semne care

vi vor ajuta s[ vi dali seama de momentul in care dependenlaemolionali a inibugit in voi simlul realitilii.

Discutiile tn contradictoiu si conflictele excesive. Intr-o oarecare

mdsurS, disculiile in contradictoriu gi conflictele, intr-o relalie stabilS,

sunt ceva normal. Daci un cuplu nu trece gi prin momente dedezacord sau de conllict de opinie intr-o anume privinl[, inseamnicd cei doi nu-gi manifestd propria personalitate in acea relaSe gi cinu au invdfat ca, fiind ei ingigi, sI se influenleze reciproc. Dar existiqi situa(ii cand aceste certuri Ei disculii in contradictoriu sunt preamulte, in special daci ele sunt lungi, purtate pe un ton ridicat sau au

devenit aproape permanente. Chiar gi cuplurile care se potrivescfoarte bine pot avea o serie de neinlelegeri dar, dincolo de acestea,

dacd certurile gi conflictele dintre voi depigesc in numdr gi in duratiperioadele de pace, atunci aveli un motiv de ingrijorare.

Implicarea fbicd excesivd. Fred gi Claudia aproape cd nu auribdare si aEtepte cateva minute in care si fie singuri, ca sd se poatdimbrd!\a qi dezmierda. In mare parte, relalia lor gaviteazi in jurulsenzaliilor fizice pe care qi le oferd unul altuia. Ei i9i petrec cea maimare parte din timpul cdnd sunt impreuni bucurAndu-se de farmecelefizice ale celuilalt, dar se angajeazl in extrem de puline activitdli

Curtenie completd

participative si intr-o foarte slabi comunicare verbali. Atunci cdndun cuplu este atat de implicat din punct de vedere fizic, celelaltedomenii ale relaliei lor nu se dezvoltd deloc. Daci relalia voastri cucineva este dominati de intimitatea fizici, atunci ar trebui si rupetiaceasti relalie si si incepeli una noui, cu o altd persoand, astfelincat sd existe un echilibru intre implicarea voastrd emolionall, fuiciqi spirituald.

lelui Ei valoi in conflicl. Phillip si Penny cred ce sunt compatibili.Amdndurora le place baschetul, muzica country hamsterii gi pbza.Dar acestea sunt singurele lucruri care vorbesc despre ceea ce leplace sd faci atunci cAnd sunt impreuni. Telurile si valorile pe carele aveli spun ce sunteti, cine sunteli si ce veti fi in anii care vor veni.Dacd unul dintre voi a abandonat liceul, iar celdlalt doreste se studiezepentru a-Ei lua doctoratul in chimie, inseamnd ci lintele voastre deviali diferi atat de dramatic, incdt nici m;car compromisul nu vaputea rezolva problema. Studen{ii de colegiu care au rlspuns lachestionarul meu au mentionat valorile si filozofia vietii ca fiindcataa cea mai frecventd a neinfelegerilor in relalia de dragoste inciue erau implicali in prezent sau in care fuseseri implica{i cel maide curdnd.

Abuzul. A tolera abuzul mintal sau fizic, suferind in ticere gi

sperdnd c[ celilalt se va schimba in timp, nu face altceva decdt sdincurajeze un astfel de comportament. Dacd un beiat resuceste bratulunei fete s,i i-l stringe pind cAnd se invinefe;te, suslindnd c[ faceaceasta ,,doar pentru distractie", fata ar face bine si ce(ceteze maicu atenlie relalia lor. Se poate intdmpla, de asemenea, ca unul dintreparteneri sA initieze tot felul de ,jocuri ale minlii" care il pun pecelilalt in situalii umilitoare sau il fac si se simtd stupid qidesconsiderat. Crearea unor situafii publice stAnjenitoare, care tefac sd pari prost in fala altora, poate fi catalogati drept abuz mintal.Ea arati ci persoana aceea are nevoie de mai mult ajutor decAt iipoji oferi tu.

86 87

Page 41: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Retragerca. Christy petrece atat de mult timp cu Dave, incatprietenele ei de-abia dacd mai reugesc se o vade cateodati. Ea pur 9isimplu nu are timp pentru ele. Notele de la gcoah sunt tot mai miciqi se pare ce qi-a pierdut orice interes pentru sport, pentru Ecoala,pentru prieteni sau pentru actMtdtile de la biserici. Dragostea ar fitrebuit si ldrgeasci sfera de interes a lui Christy, nu si i-o inchidd.Dragostea este o forli constructiva, care te ajute se-!i atingipotenlialul maxim. Ea elibereazi in tine acele energii care sd te ajutesd dai tot ce poli mai bine, nu si te retragi din activitdlile viejii.Relaliile care te indeperteaze cu totul de prieteni, de poal5, de sportgi de bisericd trebuie sI fie rupte.

Separarea. Atunci cdnd distanla separd un cuplu, doi factoritrebuie luali in considerare pentru a hotdTi dace cei doi trebuie sipuni capit relaliei lor - vArsta qi distanla dintre ei. Dac[ vArsta loreste de 14-15 ani, atunci o distan!5 de 15 km este suficientd pentruca, dupd un timp, s[ nu mai fie atat de dispuqi s[ as,tepte pdni c6ndse vor putea intalni. Cu toate acestea, un cuplu de vArsti mai marepoate se reuseascl si menlind relalia, chiar daci i-ar separa 1500 dekm. Dacd te afli pe la mijlocul adolescenlei Ei prietenul sau prietenata se mutl intr-o altl localitate, nu incercali s[ vi prelungili agoniaprin a vi jura unul altuia credincioqie ,,vegnici". Toate telefoaneleinterurbane, scrisorile de dragoste gi promisiunile nu vor reducerata mortalitllii. Dragostea voastri nu poate supravielui decfltintr-un context de ,,acum gi aici"

O combinayie de personalitdti nepotrivitd. De fiecare dat[ cdndincepi sd te intdlnegti cu cineva, ili legi personalitatea de cea a aceleipersoane. Uneori, aceste personalitlli se combind intr-un duetdinamic, insi alteori ele scot la suprafald tot ce este mai rdu infiecare. Daci doi tineri care sunt amabili, bine dispugi ;i pliculidevin egoigti, mohorili si aspri atunci cdnd sunt impreuni, ei artrebui sd puni capat relatiei lor. Orice persoani implicati intr-orelafie de dragoste trebuie sd-qi puni intrebarea: ,,Atunci cand sunt

Curtenie completd

cu prietenul meu (prietena mea), sunt eu o persoani mai buni sauuna mai rea?"

Desp dr,ti re a care rd n egte

Ruperea unei relalii este dureroase, astfel ci refuzim sd negAndim prea mult la eventualitatea ei si, drept urmare, nu invildmniciodatd acele metode prin care sd trecem cu bine prin acest aspectal vielii. O mare parte din durerea asociati. cu despir{irea poate fievitatd, dacd cei doi dau dovadi, in timpul acestui proces, de putintact. Iati cAteva lucruri pe carc nu trebuie sd le fqceli atunci candpuneli capet relaliei voastre.

Evitali gre;eala vinovd{rzi. Georgette s-a plictisit de I-ance gi gtieci ar trebui si pund capit relaliei dintre ei, dar se simte vinovatipentru ce il va rini. Astfel, ea ii hiperbolizeazi in mintea ei oricetrisiturl negativd, pAni cind gisegte o justificare ca sf, se despartide el. Dupd ce ii aduce lui I-ance argumentele pe care le-a pregitit,el se simte teribil de rdnit, si aceasta nu numai pentru ce Georgettes-a descotorosit de el, ci qi pentru cA l-a fdcut se se simtl desconsi-derat s,i lipsit de orice valoare, o persoand. pe care nu o poate pliceanimeni.

Daci incepe sd te intereseze altcineva gi nu qtii cum sd-i dai aceastdveste actualului tdu prieten (prietenn), cel mai josnic mod de-a oface este sd apari in public cu noua ta iubire. In special, alungati dinminte ideea de a ve exprima in public afecliunea fali de noua cucerirein fala persoanei de care wefl se vi despirtiti, in speranla ca aceastadin urmd va prinde mai repede mesajul.

Nici a-i aplica persoanei cu care te intehesti in prezent tftt tamentultdceii s u a eita sd-i descoperi ceea ce ai de gdnd si faci nu este unmod corect de a proceda. O astfel de atitudine va ridica in mintea er

tot felul de intrebdri: ,,Cu ce am gregit? Am spus aseard ceva carei-a renit simlimintele? Poate cd incearci de mai mult timp se scap€de mine gi eu am fost as,a de prost, incat nu mi-am dat seama.Niciodatd nu pricep la timp!"

88 89

Page 42: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Evitafi 9i tratamentl4l duturilor scoliene (fierbinte-rece). Bruce se

gindegte in mod serios si se desparti de l-ori. Cu toate acestea, luinu-i place si piardl siguranla relafiei lor. I-ori este foarte drdguln gi

multi biieti il invidiazd pentru prietenia lui cu ea. El oscileazi inpurtarea lui fali de ea in funcfie de starea sufleteasci pe care o arepe moment - uneori este atent gi grijuliu, alteori uite gi si-i deatelefon. Adevdrul este cl Bruce s-a plictisit de I-ori. Atunci cdnd se

poarti atent $i curtenitor cu ea, el incearcd sd se mnvingi singur ciincd mai pot continua relalia, iar atunci cAnd o ignori wea si-i deade inleles c[ intre ei totul s-a incheiat. Un astfel de procedeu nu facedecAt si creeze confuzie in mintea celuilalt. Nu vd complaceli in el,in timp ce incercali sl luali o hotdrAre.

Ferili-vd sd trimiteli mesaje pe care partenerul vostru le-ar puteainterpreta greqit. S-ar putea ca nici micar si nu in{elege{i, la nivelulconEtientului, ce se intAmpld induntrul vostru gi sI spuneli lucruricare nu exorimf, cu adevirat ceea ce ati wea sd-i comunicati celuilalt.

DacA spuneli: Cealalfe persoani s-ar putea si int€rpretez€:

,,inc,e nu sunt pregetit(d) si avem ,,Am intahit pe altcineva cale imi place maio relatie stabili." mult decat fine. Hai s-o lesim baltd."

Dacd simli ci a sosit timpul si rupeli relalia, examineazi-li cu

atenfie motivele qi apoi prezinti-i-le partenerului tdu in mod deschis,

clar si cu sinceritate.O persoanl imature poate pune capdt unei relalii doar pentru

faptul c[ partenerul siu nu-i mai impline;te nevoile' Cu siguran]d,

insd, ci reprezintd o evidenti dovadd de egoism si privegti o relaJie

doar in termenii implinirii propriilor nevoi. O astfel de persoand

imatud se pare ci nu a in,teles cd este, la rAndul ei, responsabilipentru anumite aspecte ale relaliei. I se pare mai uqor si-gi acuze

partenerul decat sA accepte sf,-gi asume ea inslEi o parte din vini;prin urmare, persoana imaturd alege adesea calea cea mai ugoarl de

a pune capdt unei rela1ii. in loc si incerce si rezolve problemele

diniuntrul slu, ea va trece Ia un partener nou, lisdndu-l pe ce1 de mai

inainte confuz gi rinit.Persoanele mature vor privi cu realism neajunsurile relaiiei lor 9i

vor evalua daci sunt in stare sd depigeasci agteptdrile neimplinitesau daci ar fi mai potrivit sl se desparti. Cei care nu au standarde

morale inalte pot rupe relalia frri si se mai vadd niciodati. Dar un

astfel de mod insensibil si nepdsdtor de a pune caplt unei relaliistabile nu va fi intdlnit la cei care nutresc idealuri inalte. Astfel de

persoane incearci si pund capdt unei relalii procedAnd intr-unasemenea mod, incAt intre ei sd nu apari resentlmente.

Este posibil si te despar,ti de cineva intr-un spirit de recuno$tinld'

de mulfumire pentru ceea ce ali impirtigit, pentru timpul petrecut

impreund, pentru aminttile plicute ^9i

pentru cresterea personald,

care a rezultat din prietenia voastrd. In ultimii cd$va ani, Rodney a

avut gapte sau opt idile; el a r[mas insd in relalii amicale cu fiecare

dintre acele fete. Este, deci, cu putin{i.

Despdr,tirea dare nu zdrobe1te inima

Nu qtiu nici un mod pl[cut de a rupe o rela]ie. Ori de cAte ori se

despart doi oameni cirora le-a p[sat de celilalt, suferinla este

prezente. Dar puteli face ceva pentru a mai atenua socul 9i pentru a

Cuftenie completd

,,An impresia ce ne instreinemunul de celilalt."

,,Mie mi se pare ce nu mai avemprefednle comune."

,,Te-ai schimbat fi nu imi place schimbarea dintiDe."

,.inainte imi pareai interesanl(6). dar acum maplictise$ti."

,,Nu mai comunicim la acelali nivel." ,,Inainte eram pe aceeagi lungime de und6,dar acum nu prea mai avem ce sA ne spunem."

,,Luna viitoare voi pleca Ia colegiu ,,Cind voi merge la colegiu, weau se fiusi nu ne vom mai vedea prea des." liber(d) sd-mi aleg pe oricine."

,,Sunt aga de ocupat cu studiul gi cu ,,Nu mai €qti la felde important(e) pentruslujba, cd de-abia mai am timp pentru mine cum erai inainte."o viale sociald."

90

l

91

I

Page 43: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

preveni aparifia unor probleme mai serioase, care pot apirea in astfelde situalii.

Cduta\ sfat. Dacd aveli indoieli in ceea ce privegte ruperea uneirelalii, cdutagi sfat din partea unei persoane in care aveti incredere sipe care o respectali. Atunci cind suntem tulburali gi afectaliemolional, se intdmpld adesea sd spunem qi sf, facem lucruri pe caremai tdrziu le regretlm. Multe cupluri care s-au despdrlit in momentele

,,fierbin1i" ale unei dispute verbale ar fi vnrt, mai tdrziu, sd nu fificut astfel. Dacd simfili nevoia, descdrcali-vi sufletul inaintea unuiprieten, a pastorului, a unui consilier sau a unui profesor. Explicindaltcuiva intreaga situalie, in detaliu, o veli inlelege voi inqivd maiclar, iar pirerea obiectiv[ a cuiva neimplicat emo,tional in situalie se

dovedqte adesea de mare folos.

Rugali-vd. Clutati cdlduzirea divini. Rugali pe Domnul sd viarate dace ali ales calea cea mai bund. Cerelil, de asemenea, ajutorulpentru a vd putea duce hotirdrea la indeplinire, procedind cubundtate $i cu delicatele. Rugali-v[ ca persoana de care pldnuili sivi despdrligi si treacd peste aceasta fdr[ consecinle serioase,emolionale sau fizice.

Puneli capdt rehpi imediat ce ayi hotdnit sd faceli aceasta. in locsd ldsa$ cealaltd persoani si creadi ce rehlia voastra va continua,face{i pagi spre a incheia lucrurile. Nu vd prefacegi cf, line1i la cinevacare nu vi mai intereseazl. O datd ce a1i luat hotirdrea, duceli-opan[ h capdt. Nu vi lisali amegili de promisiuni de schimbare saude compromis.

Dacd este posibil, avertizali tn vreun fel cealaltd penoand cu pivirela ceea ce aveli de gdnd. Ruperea bruscd a unei relalii poate avea unimpact asemAndtor cu acela al mo4ii subite a unei rude apropiate.Majoritd{ii oamenilor li se pare mai ugor s[ accepte moartea cuivadrag, dacd aceasta suwine in urma unei boli lungi qi incurabile, decit

Curtenie completd

dacd este urmarea unui neasteptat accident de circulalie. Aceastapentru cl, in primul caz, au awt ocazia sA se pregeteascd emotional.Atunci cAnd nemullumirea voastri in ceea ce privegte relatia devineatat de acute, incat ve face se ve gandili la desplrlire, puteli si lisalis5 se intrevadi ceea ce sim,tili. Spre exemplu, putefi spune ce vi se

pare cd a1i ajuns sd depindeli prea mult unul de celdlalt. Explicali ciar fi mai bine, dupl pirerea voastrd, sd vd intilnili fiecare gi cu altepersoane, pdstrAnd posibilitatea de a relua firul relaliei mai tArziu,dupd ce amAndoi veli fi alut ocazia s[ faceti comparalii.

Crulali sim1imintele cebihlte percoane tn ceea ce pive$e respectul

de sine. Pentru imaginea de sine, este o mare pierdere ca persoanape care ai iubilo si te respingi. Evitati sA^scoateli in evidenle toatetrdsiturile negative ale celeilalte persoane. In loc de aceasta, sublinialimomentele plicute pe care le-a1i petrecut impreuni. Vorbili desprecontribulia pe care a adus-o celelalt in cadrul prieteniei voastre, intimpul cat ali fost impreun5. Exprimali-vd aprecierea pentru calitililepe care le are.

RecunoaEtefi-vd propiul e;ec tn ceea ce pive$e dezvoltarea uneirelalii care sd meargd. Poate cd persoana care v-a fost prieten(d) nua posedat acele trdsituri de caracter pe care le-ali vdzut la inceput inea. Recunoasteti-vi propria lipsi de pitrundere, in aceaste privinli.(Daci nu puteli recunoagte lucrul acesta in fala ei, recunoagteli-lmdcar in voi inqivd). Astfel, veli invdla s[ vd asumali responsabilitateapentru propriile acliuni gi sd vi dovedili maturitatea. Descoperiliacele lucruri care nu au mers bine in relalia voastrd qi rolul pe carel-a!i jucat voi in egecul ei.

Fili onqti tn ceea ce privqte motivele voastre di a rupe reh,n. Aveliresponsabilitatea de a spune celeilalte persoane motivele pentru carerreji sI vi despdrlili. To$ tinerii cu care am vorbit despre lucrul acestami-au spus ce vor si cunoasce motivele, chiar daci aflarea acestoras-ar putea se Ie producd suferinli. Lucrul acesta s-a dovedit a fi beneficcu bltaie lunge. Persoanele mature vor s[ invete din propriile gregeli.

92 93

Page 44: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Cw'tenie completd

Cum sd-!i manifegti sufeinfa dupd despdrfire

S-a sfArsit. Prietenul teu (sau prietena ta) de pind acum wea sdiasi cu altcineva. Ce vei face? Bifeazi una dintre variante:

1. Cazi in genunchi 9i il (o) implori Si se intoarcd Ia tine.2. Faci promisiuni nerealiste si devii exact persoana care wea el

(ea) sd fii. homiti sd te schimbi3. Iei o mini tristd qi ver;i cdteva lacrimi, astfel ca lui (ei) s[-i

pard riu pentru tine. Daci. metoda nu este eficiente, recurgi la plansulin hohote, suspindnd induiosdtor.

4. Ameninti cd te vei arunca de pe clidirea World Trade Center.5. Ii mulgumesti pentru clipele frumoase petrecute impreuni gi

pleci cu capul sus si cu pasul usor. Apoi, te duci si dai frAu libersimtdmintelor de regret in singuritatea camerei tale.

Dacd nu ati trecut inci prin experienla unei idile desfemate,aveli destule ganse sd treceli in viitor. Ce veti face atunci cdndpersoana la care tineli cu adevdrat vd va da de inleles ci wea se pundcapdt relaliei dintre voi? Sunt gi cii demne de a supraviegui. Dacivei reusi s[ faci fald cu bine unei despdrliri, lucrul acesta va faceadeverate minuni in ceea ce privegte imaginea de sine gi te va ajutasi ai mai multd incredere in tine. Pe de altd parte, despd4irea poatefi teribil de neplicute si poate crea scene jenante, care vA vor urmdritoati viaia. Alegerea este a voastre.

De cele mai multe ori, cel care tocmai a fost pdrdsit se simte atatde jignit, incat simte nevoia si loveasci in celilalt. Oameniiprocedeazi astfel de obicei pentru a-qi justifica sim{dmAntul defrustrare. S-ar putea ca gi voi sd fili renrati sd bateli cdmpii gi sdvorbifi cu patog in primul rind despre cAt de stupid si de ndting afost celilalt si, in al doilea rdnd, despre faptul cd voi ar fi trebuit sifi1i aceia care sd puneli capdt relafiei, si asta cu veacuri in urmi.Dar, calomniinduJ pe celilalt, refuzali sd vd corectafi si si vi vjndecatipropriul ego. Incercati sd nu vi apdrali singuri, proclamdnd: ,,Eleste cel de nesuportat, nu eu. Eu sunt inci o persoand destul de

Chiar daci doare destul de mult, este mai bine se ,ti se spuni de ce,

decat se te intrebi nedumerit ce ai spus sau ce ai ftcut Sreqit. Procedali

in felul urmdtor: (1) Recunoa;teli-vi propriile lipsuri in a face relafase meargi; (2) scoateti in evidenle trdseturi ale penonalitetii celuilalt'

pe care le-afi apreciat gi (3) prezentali in mod deschis ,si franc problema,

ftrd sd f4i brutal de sinceri. Nu oferi! informalii negative, dacd nu o

putefi face cu tact qi amabilitate.

Alegeli timpul ;i locul potrivit pmtnt a vorbi dcspre despd(ire- Ntaruncali bomba in timp ce vd pregdtili s[ participali la un mare

eveniment, in noaptea dinaintea unui examen sau atunci cand sunt qi

alte persoane de fa!i. Despd4irea este destul de dureroasi chiar 9i

atunci cend se petrece ,,intre patru ochi", iar a da o astfel de veste

inaintea unui eveniment important sau in public este o atitudine cmdigi inumani.

Dupd ruperea rcln{Ei Pdstrali pentru voi orbe problemi personald

pe care af avut-o cAt timp a1i fost impreuni.Invinge{i tentalia de a

bdrfi 9i de a da informalii prietenilor. Lucrul cel mai potrivit pe care

il poli spune (atat pentru tine, cdt 9i pentru cel sau cea de care te-ai

despa4it) este: ,,Am iegit impreund o weme 9i pot spune cd este o

persoane deosebitd. Vom rimAne prieteni". Daci veli pune iniirculalie informalii defiimitoare, vi veli face singuri riu' Dacipersoana de care v-a!i despirlit a fost atat de lipsite de valoare, cum

de ali iesit, totugi, impreuni? Nu faceti reclami propriei nechibzuinle !

inainte de a tncerca sd intdlnili din nou penoana de care v-a1i

dtspd(4 tdsagi un timp pmrnt vindecare emoyionald. Cand vd intAlnifi

din nou, conversalia dintre voi trebuie sd fie scurtl ;i superficiali. Nu

incerca,ti s[ pereli peste mdsurl de prietenogi, ca nu cumva cealalti

persoanl sd ia aceasta drept o incercare de a vl apropia din nou.

94 9)

Page 45: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

plicut[". Sau: ,,Cind ceilalli vor afla cum egti in realitate, puigor,

nici pe tine n-o si te mai vrea nimeni ! Prin asta mi se va fac€ dreptate !"

Nu vi ingddui$ eltravaganla de a vi spune in sinea voastri: ,,Dacdeu nu te pot avea, atunci m[ voi ingriji personal ca si nu te aibd ni-

meni". Pulini dintre noi dau glas unor astfel de gdnduri, dar in mintea

unora ele sunt mereu ptezenre gi induc rispunsuri subcongtiente.

Alteori, rdzbunarea ia forma unui atac mai direct. Cind Mattpune capdt relaliei 1ui cu Sue, ea izbucneqte: ,,Este exact lucrul Iacare mi a$teptam din partea ta. Stiam ci o vei face. N-ar fi trebuit

niciodati si am inoedere in tine. i1i place si-i rlneqti pe cei din jur,

nu-i aga? M-ai rdnit de atAtea ori, ci nici nu mai lin minte. De data

asta vrei cu adevirat s[ me termini. !i-am dat totul, am fecut totulpentru tine qi uite cum mI tratezi! Niciodatd nu m-ai meritat!" Sue

wea siJ facd pe Matt sd se simtd la fel de ingrozitor, pe cet se simte

ea, cea care a fost pfuesite.

Uneori, atunci cind dependenla emoiionali in cadrul relaliei afost mare, reacfia impotriva persoanei care iniliazi despdrlirea ia

forma ameninldrilor, a santajului sau chiar a violenlei deschise'

Ameninleri cd-i vei da in vileag secretele, ci te vei imbdta sau chiar

ci te vei sinucide, precum qi alte declaralii, la fel de nesibuite, nu

reprezintd de obicei decAt nigte incerciri disperate de a te agIla de

cineva. Uneori, persoana respinsi se arunci intr-o relalie fizici intenslcu' altcineva, fie ca si se rezbune, fie ca sd compenseze iubireapierduti.

Ferili-vi si incepeli o noud idild imediat ce tocrnai aJi incheiat

una. Daci pldngi pe umirul lui Ron pentru c[ tu 9i Fred v-a]idespir$t, nu-i nici o problemd dacl accepli compasiunea lui Ron,

dar nu te ldsa ispititi de conjunctura emolionald. Nu uita c[ acum

egti foarte vulnerabili fali de oricine ili acordd atenfe 9i egti gata sd

profigi de orice ocazie, ca se umpli golul r[mas. Idilele astfel legate

sunt in$eldtoare $i se sting repede.

Curtmie completd

Cum sd supravieluiegti unei despdrliri

Dacd lnci mai lineli la persoana care a ini;iat despdrlhea, cu atdtmai bine ar fi sd o facegi sI se intrebe daci nu cumva a fdcut ogregeald teribili rupAnd relagia, decAt sd creali o scend jenanti, princare sd-i inldturali din minte orice indoiali cu privire la hotirdrealuat[. Prin atitudinea voastr6, determinafi-o sd gdndeasci maidegrab6: ,,Este, cu adevdra! un om de valoare", decdt ,,Ohl Ce binec-am scipat de el (ea)!"

Iesili din sceni cu demnitate gi cu respectul de sine intact.Spunefi-i celuilalt ci prietenia cu el a reprezentat un moment bun alviefii voastre. Nu inlelegeli de ce a trebuit si se incheie, dar dacdtrebuie sd fie astfel, atunci ii dorili numai fericire pentru viitor.Asigurali-l cd ii veli purta intotdeauna prietenie. Dacd gisili decuviinld, ii puteli spune qi ci vd este greu sd incetali sd iubiti pecineva dintr-o datd Ei ca, probabil, el sau ea va face incd parte dinviala voastrd pentru un timp. Puteli intreba si carc au fost motiveleruperii relaliei. Dacd puteli, discutali despre acestea pe indelete.Dar cAnd totul a fost spus gi hodreq acceprali situalia gi folosi$-omai degrabi in avantajul, decat in detrimenrul vostru. in loc se ardtaliti sd vd purtali ca ;i cdnd intreaga voastrS. lume s-ar fi pribugit,pdstrali-vd respectul de sine.

Nu vn simlili rusinati de faptul ci sunteli tristi. Este o reaclienormali atunci cAnd a1i fost rdnili afectiv. Dacd simtiti nevoia sdpldngeli, face!-o - ,si sfatul acesta este valabil atat pentru fete, cat Qipentru biiefi. Pldnsul este un mijloc natural de usurare gi liniqtiredupi situalii stressante, prin care se reduce tensiunea nervoasi. Darpldngegi c6nd nu mai este nimeni de fa(d.

Probabil ci v-ar fi de folos sd aruncati o privire asupra rdspunsuluipsihologig generat de o pierdere grea. Psihologii au descoperit cd,dupd o durere intensi, oamenii trec in general prin anumite etapecaracteristice. Acest proces are loc indiferent de natura pierderiisuferite - moartea cuiva drag, divortul sau ruperea unei relaliiapropiate. Mai intii aparc negareo - refuzul de a accepta tragedia

97

Page 46: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

care s-a intimplat. Apoi, urmeazi mdnia indreptatd, spre in afard,atdt impotriva celor care au provocat suferinfa, cat si impotriva luiDumnezeu. In cea de-a treia fazd, afit mAnia, cdt si vinovdtia sefudreaptd cdtre interior, citre propria persoanl - un proces de auto-condamnare pentru ceea ce s-a intdmplat. C-ea de-a patra Ei ultimaetap:a - faza rezolufiei. Acum, persoana indurerate poate, in sfirqit,si priveascd realitatea in fate Ei s[ caute o solufie.

Cunoasterea acestor patru etape psihologice nu vi poate scuti detulburarea emotionali, dar vd poate ajuta se heceli mai usor prin ea.Prin urmaie, orice persoand care trece prin experienja ruperii uneirelali.i parcurge acest proces al suferintei. Cu cit cuplul a fost marmult timp impreund gi cu cAt relaJia lor a fost mai apropiati, cu atatmai profund[ va fi durerea. Trecerea prin fiecare dintre aceste fazeeste o reaclie normali. Dupd un pldns serios, probabil ci te vei linigti,convins cd ceea ce a fost mai r[u a trecut. Evitali se ve Hsali pringide oricare dintre aceste faze, pentru cd rdmanerea prelungiti in elepoate conduce la depresie.

Gindifi-vd, de asemenea, cA nici ex-partenerului vostru nu i-afost mai ugor se vi dea aceastd veste decat v-a fost voud sd o primili.Poate ci, inh-o prirnd reacfie, a1i trecut prin stdri de mdnie si defrustrare qi a,ti adunat resentimente. Dar dincolo de toate acestea,incercali sd inlelegefi s,i ce simte celdlalt. Explicaliile lui (la fel dedureroase pentru el, ca sA vi le ofere, cet au fost pentru voi atuncicdnd le-afi auzit), pot contribui la cresterea voastre personah $i ladezvoltarea personalitllii voastre. Simplul fapt c[ prietenul sauprietena ta a ales sd se despartd de tine nu inseamnd ci nimeni dinlume nu te wea sau ci esti o persoani lipsiti de valoare.

Deci, ce vei face acum, cand relalia voastri s-a sfdrsit? Ai impresracd viala ta nu mai are nici o direclie. Poate simli ca-!i vine s[ laqi baltigcoala, si fugi de-acasa, sd-li pereses,ti serviciul, si te apuci de bdut, sd

te arunci de pe o stAncS, sau altceva de felul acesta. Poate cI te simliumilit, desconsiderat, mai jos decit ai fost rreodatd in viata ta.

Indiferent ce simli, nu ciuta imediat o alti relalie. Oferd.liposibilitatea de a te vindeca. Timpul este un excelent vindecdtor,

Curtenie completd

chiar dacl unora le ia mai mult decit altora pentru a-si reveni. Timpulnecesar recuperirii dupd o despdrtire va fi^ direct proportional cuintensitatea si cu stabilitatea relaliei rupte. In timp ce i1i revii, ia-1itimp se privqti la tine insuli gi s[-!i evaluezi progresul in ceea ceprivegte cregterea personald.

Da, acordi-li timp s[ pldngi, sI regreli gi apoi sd te adaptezi lanoua situalie. Dar, dupd ce li-ai stabilit gradul de responsabilitatepentru ceea ce s-a intimplat si ai stat de vorbd cu un prieten despreaceasta, este timpul ca viala ta s[ meargd mai departe. Poate cd dincdnd in cAnd esti tentat se te afunzi tot mai mult in propria nenorocire

Ei durere, incercAnd se atragi prin aceasta simpatia si compasiuneaprietenilor. Este insi nevoie si inveti si lasi trecutul in urmd si sinul mai rdscolesti.

Menline-te ocupat. Nu intra la hibernat in camera ta, meditAndabitut la propriile nereugite. Participi la activitili de grup care ilivor distrage atentia de la probleme. Implicdte in a-i ajuta pe allii. Infelul acesta, vei fi mai inclinat si uili de propriile necazuri si s[ tegAndeqti la allii care poate ce au probleme mai mari decdt tine.

Roagi-te. Dumnezeu stie ca !i s-a intAmplat si este preocupat detine. Spune-I cAt de mult te doare si cere-I ajutorul ca si te vindeci.Apeleazi la fnglduinja ci ,,toate lucrurile lucreazd impreund sprebinele celor care-L iubesc pe Dumnezeu" (Rom. 8,28). Dumnezeuare un scop pentru care ingiduie ca in viala noastrd sa existe suferinta.Ea ne invald cum sd fim mai sensibili fa!6 de nevoile altora. Deasemenea, noi avem tendinla ca, atunci cand trecem prin durere, sine apropiem de Dumnezeu. Dar oricare ar fi motivele penku careftecem prin suferin!5" noi trebuie sd avem incredere in El.

Andrae Crouch, cdntirelul de muzicl religioasd, a iubit cuinfl[cirare o femeie. Apoi, intr-o zi, s-au despdrfit. Andrae Croucha suferit mult, dar si-a indreptat gdndurile cd.tre Dumnezeu si, dinaddncul durerii sale, a scris minunatul cdntec evanghelic ,,ThroughIt All"' (,,Prin tot"). Prin tot ce a trecut, Andrae Crouch a aiuns sise bizuie pe Cuvdntul lui Dumnezeu. Prin tot, el a invitat ceDumnezeu poate sd-i rezolve, intr-adevir, problemele.

98 99

Page 47: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Mergi pe stradd impreuni cu o prietenl ;i deodati il vezi pe el la

bral cu o rogcat5. Nu o cunogti, dar ai mai vizut-o. AsJepli ca durerea

sa tL cuprinda, dar nu sim{i decit o strangere de inimd care vine ;itrece. 4ti surprinsd. Apoi, mai arunci o privire citrg ro991t1 $ teintrebi ce are ia cure lie ili lipseqte' Este firesc s[ te intrebi daci a

aiuns deia sa simte fa1d de ea ceea ce spunea' pdnd nu de mult, cd

,itnt" o"nt* tine. Reflectezi doar o clipi. Prietena ta te intreabd

cev4 iar tu ii rispunzi calm. Apoi sm;i un oftat de uqurare, fiindcd

i!.i e clar ci despi4irea nu te mai afecteazd ca altedate' ,'In sfdr;it"'

qoptegti ugor, ,,am reugit se ml adun qi s[-mi revin!"

NorA DE suBSoL'Andrae Crouch !i Nina Ball, Through It AII (Waco, Tex,1974), pp 93-95'

Aproape cd nu ea jicut nici un studiu care s,i detemirv compcnmtele, etectele sau renltatele iubiii pdtima$e, pasionale, tntimp ce penml dragoste au fost consaTate uolume intregi.

Capitolul 5

DTIEMA 1{R. 1 A ill{Entron -Gum si glii daci iubegti cu adeuint

Potrivit studiilor recente, majoritatea oamenilor trdiesc, lndecursul vietii, sapte pAn[ la zece idile. Un sondaj a descoperit ci, inmedie, un student de colegiu se va indragosti de qase, sapte ori qi vaiubi o dati sau de doud ori.t Probabil ci voi v-a1i consumat deja oparte din porlia de idile. intrebarea este ins[: Cum poli fi sigur daciiubesti cu adevirat sau dac[ este vorba doar de un simtamantpasional?

Tesrul pentru tineri, intitulat ,,Ce gtii despre dragoste? ,; vi va ajutasi inlelegeli ce gAndili cu adevirat despre dragoste. Acest test ve vaajuta si vd dafi seama cdt de bine informa{i sunteli cu privire la acestsubiect. El consti dintr-o serie de afirmatii pe care trebuie sd lebifali cu Adevirat sau Fals. incercuili A pentru adevirat ;i F pentrufals. Parcurgeli teshrl inainte de a citi restul capitolului.

T*tttl -Ce rtii @re dag6E?" rerrtu tinuii indrtgeliA F 1. intre anumili oameni este posibild dragostea la prima

vedere.A F 2. Sexul premarital este acceptabil atunci cAnd cei doi 1in

mult unul la celilalt.

100

101

Page 48: Curtenie completa

Curtenie completd.Nancy L- Van Pelt

A F 3. CAnd vei gdsi dragostea adevdratd, vei gti'

A F 4. Cand doi oameni se iubesc cu adevarat unul pe celdlalt'

nu se cearta.- e n S. Este uEor si faci deosebirea intre dragostea adeverat' ;icea pasionald.

,i F 6.E t"."uu normal sd fii indr[gostit de mai multe persoane

in acelasi timP.-- I ei. Caita esd cu adevarat in&agostit, ili pierzi interesul fa![

de alte persoane, iucruri sau activit[li'A F 8. C6nd te indrlgostegti de cineva, la intdmplare' propriile

simtiminte iti spun dace este vorba despre. dragoste adevirati'--f e S. O A'"ta

"" un cuplu geseEte dragostea adeviratd' cei doi

ar trebui si se cdsitoreasci indat[ ce este posibil'- ;; io. in meoie, o persoand tAnire, inainte de a deveni adult

matur, se indragosteEte di mai multe ori de penoane diferite'

A F 11. Drigostea este ceva ce nu se poate studia 9i pentru care

nu te poli pregdi, pentru ce este doar un rdspuns emoliolal'-- i'p' n. dana'esti cu adevirat indrdgostit, vezi in cel[lalt doar

lucrurile bune.A F 13. Nu are prea maro importanld daci familia sau prietenii

sunt de acord cu rehiia ta de dragoste - ea vi priveqte doar pe voi doi'--e f' f+. Absenla face ca inima s[ se atageze 9i mai mult de

celilalt.---e F t5. e,unci cdnd doi oameni sunt cu adevdrat indrdgosti$' ei

nu se cearti, nu discut[ in contradictoriu $i nu ajung la nelnlelegeri'---

e f fO. Este mai bine si te cdsitoregti cu cineva nepotrivit'

decSt si rdmii singur.-- e f fZ. Cdrid es,ti indrigostit, poli dePe$i- orice obstacol'

indiferent de deosebirile dintre tine qi cel pe care il iube;ti'- A F 18. CAnd esti indrdgostit, petreci cea mai mare parte din

timo visind cu ochii deschigi.' i f fS. Cdnd eqti indrlgostit, muncegti mai sdrguincios' egti

.ui "n.i""t,

ptu"ifici mai bineli ac$onezi la un nivel mai inalt decat

oricind.

102

A F 20. Dumnezeu a creat gi a ales pentru mine o persoandspeciald qi, prin rugdciune si cdutare, voi fi indrumat cdtre aceastipersoane.

Ciutali la sfdrgitul capitoluiui pentru instructiunile de punctaregi de evaluare.

,,Ajutor! Cred cd m-am indrdgostit!"

_ .Dacd esti un tdndr obignuit, sunt ganse sd crezi cf, esti indregostitchiar in aceast[ clipi! Un cercetdtor a intrebat 500 de tinere din 19colegii americane dacd credeau ci sunt indrdgostite in momentulacela. '72 7o au spus DA, gi doar 27 7o au r[spuns NU.z

. Degi majoritatea tinerilor cred ci sunt indrdgostiti, mulgi dintreei exprimd indoieli serioase in aceastd privinfd. Aproape o treimedintre tinerele incluse in acest studiu au declarat cI ,,dbar cred cisunt in&egostite", deci un oarecare grad de probabilitate, iar alte23 de procente dintre ele considerau cA ,,sunt destul de indrieostite".Cu alte cuvinte, mai mult de jumdtate se simleau nesigure dJceea cesimleau. $i avem motive serioase si credem ci multe dintre celecare au spus ci sunt indregostite experimentau de fapt un sentimentpasronal.

Un alt cercetetor a intrebat un gmp de studenti dacd, dupd pdrerealor, stiau ce este dragostea adevdratd. intrebarea aceasta a condus laurmetoarcle rezultate:

Bniefi

Sunt sigur cd stiu ce este dragostea. 25Vo

Cred ci gtiu ce este dragostea. 59Vo

Nu cred ci $tiu ce este dragostea. 1,2Vo

Sunt sigur ci nu stiu ce este dragostea. 47o 2Vo

Studiul a relevat, de asemenea, ci studendi considerau relatiilelor romantice, curente, ca fiind dragoste, insd pe cele din trecut leconsiderau simple infliciriri pasionale. Fdrd indoiali cA, dace studiul

Fete

36Vo

54%

8Vo

103

Page 49: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

ar fi fost realizat la wemea lor, multe dintre aceste idile din trecut arfi fost descrise drept dragoste adeviratd.

Mai mult decdt atdt, in ciuda intensitilii lor, puline dintre relaliilede dragoste ii conduc pe cei doi la altar. Un studiu a aritat cide-abia un firav procent de 15 Vo conduce la clsitorie. Un alt studiureferitor la modelul de curtenie a 400 de studenli de colegiu adescoperit cI aproape trei pdtrimi dintre cele 582 de relalii de dragostedeclarate s-au destrdmat inainte de cdsdtorie.

O astfel de informalie ne ajuti sd inlelegem cd existi o teribildconfuzie in ceea ce privegte recunoasterea adevdratelor simlemintede dragoste. Toate acestea ne conduc lnapoi, la intrebarea inilial[:,,Cum poli si qtii dacd egti cu adevirat indrdgostit?" Inainte de arispunde direct la aceasti intrebare, haideli si aruncim o privirespre etapele dragostei.

Cum se dezvoltd dragostea

in general, in ceea ce privegte dragostea, o persoani parcurgecinci faze.

Faza infantild. Un bebelug primeste dragoste pentru simplul faptci s-a ndscut. El nu-i poate iubi pe ceilalli gi nimeni nu agteapteaceasta din partea lui. Nou-ndscutul se gAndeste doar la el. Estepreocupat doar de cum si primeasci ceea ce vrea 9i cum s[-gisatisfacd propriile dorinte. Nu-i pasd c5-i deranjeazi pe ceilalli atatatimp cAt obtine ceea ce wea. P[rinlii au nevoie de somn, dar pebebelug nuJ intereseazd nevoile lor. El ii trezegte la ora 2:00 noapteadoar pentru ci ii este sete. Un bebeluq se iubes,te doar pe sine.

Hall pare sd se fi impotmolit la faza infantile, pentru ce se gAndeqtedoar la sine. Este destul de mare, incdt si poati vota, dar se comportiadesea ca un copi.l de gase luni, care pretinde sd primeascd ceea cewea, atunci cAnd wea.

Faza iubiii fatd de pdin{i. Prima dragoste a copilului - pentrualtcineva in afard de sine - graviteazi in jurul p[rinlilor lui, in spe-

t04

Curtenie completd

cial al mamei. Aceasta probabil pentru cd impreund cu ea igi petrececea mai mare parte din timp Ei pentru cd ea se ingrijegte demajoritatea nevoilor lui. In curdnd, ea va reprezenta pentru el maimult dec.at oricine altcineva. Copilul wea ca mama sd stea cu el si se

line dupi tatil lui ori de cdte ori acesta este prin preajmi. Acum else iubeqte pe sine qi igi iubeqte pirinlii.

Faceli cunoqtinld cu Jennie, care nu a trecut niciodatd de fazaiubirii fa16 de pirinfi. Ea wea se trdiascd intr-o lume a viselor, dincare se nu se trezeasci niciodatd. Ea agteapti ca Uoyd sd-gi petreacdtot timpul invaftindu-se in jurul ei, si-i pregiteasci mici surprize, sd

fie inlelegitor gi s[ se poarte frumos cu ea, si organizeze picnicuri gi

peheceri la care ea sd fie in centrul atenliei. Pe scurt, Jennie vrea unalt pdrinte care si-i satisfacd toate capriciile.

Faza iubiii prietenq| camaraderqti. Caliva ani mai tarziu, copilulse aventureazd in afara ciminului Ei incepe sd manifeste interes falede ceilalli copii de virsta lui - in special faJd de cei de acela;i serAcum el adopti mai degrabi standardele prietenilor lui de joacddecAt pe cele ale pdrinlilor. Devine sociabil si invati cum sA se poartecu cei care ii sunt egali. Pdrinlii ocupi acum locul al doilea ingdndurile lui, in timp ce dependenla de cimin incepe sd scadd. Acum,el se iubegte pe sine, pe prietenii lui de joacd gi pe pirinfi - in aceastd

ordine.Ia acest nivel este ks, care-qi petrece timpul doar cu b[ie1ii. Nu

are prea mult de-a face cu fetele. DeEi este insois in cdteva cluburi,ii lpseqte increderea in sine Ei, daci prietenii nu sunt pe lAngd elsiJ susEind, are impresia ci nu este bun de nimic. Daci Irs nu trec€de faza aceasta a imprietenirii doar cu persoane de acelagi sex, s-arputea s[ se team[ intotdeauna de femei, chiar Ei de sofia lui. S-arputea se nu wea sd o scoati niciieri la plimbare, preferAnd si steaacasd $i se a$tepte ca ea s[ fie mereu o gazdi bund pentru prieteniilui. Probabil ci igi va consuma energia in cluburi, la biserici sau lasewiciu - ocupindu-gi astfel trei sau patru seri pe sdptdmAni!

!I

105

Page 50: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Faza adolescentel, In timpul adolescentei, orizontul se lirgeEtedin nou. Acum individul devine interesat de sexul oous. La acestnivel, o fati gdseste c[ un anume bAiat merite un stuiiu mai arenrdin partea ei si viceversa, dar tendinfa este aceea de a concepedragostea in mare parte asemenea unui bebelug - fiind interesat deceea ce poate face respectiva persoand pentru implinirea propriilornevoi, 9i nu de ceea ce ar putea face el pentru cei din jur.

George, care este si acum la fel de intoxicat de sex ca si atuncic6nd era in colegiu, s-a impotmolit la acest nivel. in timpul anilor decolegiu, camera ii era impodobiti numai cu poze qi postere cu fetesexy, in timp ce el umbla numai dupd aventuri amoroase. Acum,cand s-a cisetorit, George igi critice tot timpul sofia, pentru ce nu seimbraci, nu se fardeazd gi nu se coafeazd la fel ca o anumiti femeie.El incearci. tot timpul se-si mascheze simtimintele de nesiguran![,fdcdnd glume pe seama ei gi vorbind cu disprel despre clsltorie cadespre o formi de sclavie. Cdnd ies undeva impreun[, el se de inspectacol, acorddnd o prea mare atenlie altor femei. Atunci cindajung acase, se ceartl de fiecare datd. Scuza lui este mereu a@easi:

,,Ei bine, sunt $i eu doar un om!" Da, dar unul rimas la niveluladolescen!ei!

Nivelul adolescenfei este perioada invdldrii din propriile greqeli,cdnd atenlia se concentreaze asupra unei singure persoane pentruperioade de timp din ce in ce mai lungi. I-a inceput, pentru Evie totibeielii sunt la fel de interesanli. Ea iese in orag de fiecare dati cualtcineva. Mai tArziu, in perioada liceului, ea se intaheste cu Bill 9iies impreune dmp de un semestru intreg inainte de a trece la altcineva.Apoi, Evie are o relagie stabill cu Ted, timp de un an intreg, pentruca apoi sd inceape una noui la inceputul toamnei. In anul majoratuluiea se logodeste cu Stuart, dar dupe absolvire se desparte de el. incetulcu incetul,^Evie invale cum sunt b[rbatii ,i cum este ea in relatie cubirbalii. In cele din urmd, interesul i se focalizeazi si ea secisatoreqte cu Ben. Sentimentele ei s-au maturizat.

Mai ales in primii ani ai adolescenlei, o fati poate si viseze la unbirbat mai mare decat ea, care arate bine - o stea de cinema, o

vedete de televiziune, un canEre! cunoscut, un muzician sau altcineva

aflat in atenlia publicului. Pe misurd ce se maturizeaze, ea devine

mai realisti. In loc si viseze la o vedete inaccesibili, ea poate s[viseze la cel mai ardtos biiat din gcoali, la campionul de atletism sau

la geful asocialiei studenlegti. Cu toate acestea, nici acum nu se

gandegte la ceea ce ar putea face ea pentru visul dragostei ei, ci

numai la ceea ce ar putea face el pentru ea. Ea viseazd cu ochiideschigi ci, dacd l-ar putea cuceri, toate c€lelalte fete o vor invidia.Ele vor trebui si admitd ce ea este cu adevirat deosebitd, dinmoment ce l-a putut cuceri!

Astfel, &agostea incepe cu gdndul la ceea ce poii obline intr-orelalie, nu la ceea ce poli oferi. $i daci nu ai nimic de oferit, relalianu poate si dureze prea mult. Vei invlla, probabil (dacd ince nu ai

invltat), ce este posibil ca prietenul tdu sd agtepte sd faci mult pentrurelalia voastri, si-i implineqti nevoile, si faci sacrificii gi s6-i satisfaci

capriciile. in cele din urmd, i1i vei da seama ce partenerul t[u nu este

dispus sd-gi petreace toate seara fdcAndu-1i complimente,goptindu-!i la ureche -cuvinte dulci, agteptandu-1i sugestiile sau

aprobindu-li pirerile. Ili vei da seama cd Ei el doreste recunoaqtere

si apreciere la fel de mult ca si tine.' incetul cu incetul, dupe multe experienle care incep prin a pirea

dragoste adeviratd, dar nu conduc la nimic semnificativ, incepi siinlelegi ci dragostea inseamnd cu mult mai mult decat sentimentele

implicate intr-o idili, in timpul primelor etape ale prieteniei cu opersoani de sex opus.

Faza iubiiimature. Cind ajungi la acest nivel, atraciia fizicl devine

din ce in ce mai pulin semnilicativ[, in^ timp ce factorii emofionali ;ipsihologici devin tot mai importanli. Incepi si-!i transferi interesulde la ceea ce poli obline din relalie, la c€ea ce poli oferi in cadrul ei.

incepi si nu te mai gAndeqti la tine, ci si te gdndegti la celilalt. Dactr

eEti cu adevirat indrngostit(d), dintr-un spirit altruist, incerci s[ faci

ceea ce este cel mai bine pentru partenerul tdu. $i daci persoana

care ili este dragi te iubegte cu adevlrag la rdndul ei se gindegte la

Curtenie completd

106 107

Page 51: Curtenie completa

binele tiu intr-un mod cu totul lipsit de egoism. Astfel, in timp ceoferi, primesti.

Este nevoie de timp ca sd treci prin toate aceste etape gi cei maimulli dintre noi intrdm in cdsltorie pdstrand incd iniuntrul nostruceva dragoste infantild. De fapt, cei mai mul{i dintre noi nu nematurizdm niciodati in toate privinlele. Unii oamenii insd suntatat de serios rdmaqi in urmd in dezvoltarea lor emotionali, incdtle este aproape imposibil s5. se raporteze la ceilalli intr-un modmatur.

in urma unei observalii atente, ar trebui sd fi{i in stare sdidentificati dacd relalia voastrd prezentd se afli la nivelul infantil,perintesc, camaraderesc, adolescent sau matur. Ve puteli studiacomportamentul judecAndu-vi singuri. Multi tineri insd aleg in moddeliberat si-si inchide ochii faie de anumite semnale de pericol. Deasemenea, este trepidant se fii taner, si fii indrdgostit si si !i serispundd cu dragoste! Tinerilor nu Ie place ca ceva sd le strice sau sile umbreasc[ bucuria experienlei prezente. Este pulin mai dificil sdfaci deosebire intre nivelul adolescentin al iubirii pasionale si nivelulmatur, al iubirii adevirate. Urmdtoarea secliune vi va ajuta siinlelegefi aceste diferenle.

Dngostea in contrast cu pasiunea nebune

Un tAndr i-a scris lui Abigail Van Buren, renumita autoare deeditoriale, si a intrebat-o cum gtie cineva cind este indrngostit. Abbyia rispuns: ,,Daci simli nevoia sd intrebi, inseamnd cd nu eqti."3Caracterul nepotrivit al rlspunsului lui Abby md surprinde, dar mullioameni, atunci cAnd sunt intrebali cum poli se qtii daci elti sau nuindrdgostit, rlspund: ,,Oh, cAnd te loveste dragostea, gtii pur;i simplu,fdri sd te mai intrebi!" Nu este adevirat, nu gtii par qi simplulDragostea pasionali, nebuneasci, este un amestec ciudat de sex siemotii. Dicfionarul meu defineqte acest cuvant in felul urmitor: ,,afi stdpAnit in totul de o pasiune sau de o atraclie irationali". Vinedintr-un cuvdnt latin care inseamnd ,prostesc sau nebunesc".

Curtmie completd

intotdeauna este complicat sd faci deosebire intre emoliile impli-cate in dragoste qi cele implicate in pasiunea halionale.

Dragostea gi pasiunea au un singur lucru ln comun - putemicesentimente de afecliune fald de o persoani de sex opus, triseturecomune care complici gi mai mult descoperirea diferenlelor, pentruce multe dintre simptome coincid. Cea mai oarbd qi mai nebuneascdpasiune poate sA conlini, intr-o oarecare mesurA, $i dragosteveritab e. La randul ei, dragostea adeveratd poate sA include mai multesimptome caracteristic€ pasiunii. Asdel deosebirile dintre cele doudcnnst^v, in gradrl dc manifestare mai degrabi decat in definilie. Deaceea, este nevoie ca toate lucrurile sd fie examinate cu marc atentie.

Aproape ce nu s-a ficut nici un studiu care se determinecomponentele, efectele sau rezultatele iubirii pasionale, in timp ce

pentru dragostea adevdratd au fost consacrate volume intregi. Lucrulacesta este regretabil, pentru ce pasiunea iralionald le aduce celorprinEi in capcana ei inqelitoare suferinle gi dureri de iniml firi sfirqit.

Dragostea adeviratd gi patima nebuneasci impdrtl;esc treisimptome similare: pasiune, apropiere qi emolii neobignuite. Pasiuneapoate fi prezentd qi ferd o dragoste veritabild. Este pe deplin posibilsd fii pasionat sau si ai puternice siml5minte sexuale fali de ooersoani cu care nici micar nu ai fdcut cunostinti vreodati.imbrnligdrile gi dezmierdirile maresc urgenla sentimentelor eroticepAnd acolo, incdt sexul poate si devini o parte semnificativd a asocieriivoastre, Dar aceste simlaminte nu indicd, neapirat, o dragosteautentici. Atraclia sexuali poate fi la fel de stringentd in pasiuneairalionali ca $i in dragostea adeviratd

In acelaqi fel, dorinla de a fi tot timpul impreuni poate fi la fel decoplegitoare in pasiunea iralional[, ca si in dragostea adeviratl. Putelidori sd fili mereu impreund, agteptdnd cu groazd clipa cAnd trebuies[ vi despirfili. Puteli trii un sentiment de gol sufletesc dupdplecarea prietenului sau a prietenei voastre, dar aceasta nu inseamneneapdrat ci ali gdsit dragostea adev[ratd. Dorul dupi cealaltipersoani poate fi la fel de intens in pasiunea iralionali ca qi indrasoste.

I,

{I

III

Iq

i{

{

108 109

Page 52: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Nici trdirea unor emolii neobisnuite, atunci cand te gAndegti laprietenul sau la prietena ta, nu este un indiciu valabil. Vd putelisimli in al nouilea cer atunci cdnd totul merge bine, pentru ca apoisi fili de-a dreptul bolnavi, daci lucrurile merg rau. Dar aceasta sepoate intamph exact la fel de frecvent cu dragostea adevlrati, ca gicu pilsiunea iralionald, cu toate ci sentimentele ciudate si emotiileexcesive o caracteizeazd mai degrabd pe ultima.

Ciutitorii nepricepuli confundl uneori pirita cu aurul. ,,Aurulprost" poate fi depistat daci este pus intr-o tigaie si asezat pe o plitdincinsd. El emani un miros greu, sfArdie si fumegi, in timp ce auruladevdrat nu este in nici un fel afectat de cilduri. Din nefericire, nuvd puteli pune dragostea intr-o tigaie pe plitd, ca si verificali dacitrece sau nu testul, dar vi puteli verifica sentimentele observdndurmitoarele indicii. Nu le-am asezat in ordinea importan,tei lor, ci artrebui si apreciagi fiecare factor intr-un mod c.at mai obiectiv cu putin{i.

Egti indrdgostit cu adeverat sau egti lovit de o pasiuneoarbi? Cum sd facem deosebirea?

Dragostea se dezvoltd tncet; pasiunea erupe rapid.Dragostea creqte,gi cregterea cere timp. Pasiunea nebuneascd lovegte dintr-o datd, peneaqteptate. Nu poli cunoagte cu adevdrat pe cineva doar dupi cAtevaintahfi. Mulli oameni poarti masci qi afiseazd, la inceput, cel maistrdlucit comportament de care sunt in stare. Ei incearci si fie tottimpul pldculi qi distractivi gi igi lin sub control atitudinile negative,ca de exemplu mAnia. Din aceastd cauzd, este nevoie de luni gi chiarde ani ca sd ajungi sd cunogti bine pe cineva. Acesta este, deasemenea, si motivul pentru care unii oameni se pling ci s-aucdsitorit cu un ,,strdin". Sunt persoane care, in timpul curteniei, igiascund cu succes adevlrata personalitate, pentru a-qi descoperiadevlratul caracter de-abia dupd cisitorie.

Acum cred ci inlelegeli de ce nu pot si accept teoria ,dragosteila prima vedere". Pot sd o accept pe aceea a ,,pldcutului la primavedere" sau a ,,pldcutului foarte mult, la prima vedere", dar a

Curtenie completd

,,dragostei", nu. Te poli simli puternic atras de o persoani cu caretocmai ai ficut cunostinld. Po;i sd simli cum laboratorul chimic alcorpului tiu lucreazd. Ili place ceea ce vezi - infrligarea, acliunile qi

rdspunsurile. Poate sd-!i place totul in legdturi cu acea persoand.Dar mai este incd drum lung de fdcut inainte de a o putea iubi.

Dragostea se stinge tncet; pasiunea pur emolionald se sfirEeqtedintr-o datd. Desigur ci acest factor nu poate fi verificat inainte carelalia sd se destrame. Dar, privind retrospectiv, ve puteti pune doudintreblri: Cit timp a durat idila? De c6t timp ai avut nevoie ca sd

deplgegti criza despe4irii?lqa cum dragosted adev5.rat5. are nevoie de timp ca si se dezvolte,

tot la fel este nevoie de timp gi pentru ca astfel de sentimente sl se

stingd. Nu poate fi altfel. Daci amdndoi ali crescut impreund qi a1i

implrtdgit impreuni multe experienle, nu puteli trece uqor pestesuferinla ruperii relaliei dintre voi.

Pasiunile infldcdrate se sfdrgesc in acelasi fel in care au inceput -repede - cu o singurd ucep,e. O astfel de pasiune nu se va incheiaugor gi dintr-o dat[, daci afi devenit implicali sexual. Un bdrbat ;i ofemeie pot si rimini impreund nu datoriti afinitdlilor dintre ei, cidatoritd relaliei sexuale care ii satisface pe amdndoi. De aceea, timpulnecesar refacerii dupi ruperea unei relalii nu este -un indiciusemnificativ in cazul in care cei doi sunt implicali sexual. Intr-o astfelde relalie, prelungirea emotiilor nu trebuie si conducd la concluziacA este vorba despre dragoste adeviratd.

Dragostea se concentreazd asupra unei singure percoane; pasiuneapoate implica mai multe penoane. Cineva lovit de pasiune poate fi,,indrlgostit nebuneste" de doui sau chiar de mai multe persoane inacelagi timp. Aceste persoane pot s[ difere considerabil atdt capersonalitate, cat $i ca temperament. De exemplu, o tdndrd poatespune cI este indrdgostitd de doi bdieli simlind ci ii este imposibil sialeagd intre ei. Unul este matur, ferm 9i responsabil, in timp ce celdlalteste un iresponsabil, amator de distraclii si de amuzament. Cel maiprobabil e ci fata nu iubegte, cu adevdrat, pe nici unul dintre ei. Se

110 111

Page 53: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

poate ca reactiile ei adolescentine se o atrage catre amatorul de;rmuzament, in timp ce sentimentele mature ii spun cI trds[turile decaracter ale celuilalt sunt mai importante. In mintea ei, fata combinecattdtile amandurora gi crede cd s-a indrigostit de amAndoi. insddragostea adevlrate se concentreazd asupra unei singure persoane,care intruneste acele calitdli pe care le-ai stabilit ca fiind esenliale.

Dragostea motiveazd un comportoment pozitiv; pasiunea oarbdare un efect dbhuctiv. Dragostea va avea un efect constructiv asuprapersonalitdlii tale qi va scoate la luminA tot ce este mai bun in tine.Ea iti va da energie, ambitie si interes pentru vialn. Ea genereazesentimente de respect de sine, de incredere;i de siguranle. Dragosteate va impinge spre succes. Vei studia mai sdrguincios, vei fi maieficient in planificare Ei vei economisi cu mai multi chibzuin@. Viatacapdti o semnifiralie qi un scop in plus. Poli si visezi cu ochii deschigi,dar rdmdi in limitele realitdtii, concentrdndu-ti atenfia asupraplanurilor pe care doregti sd le

^reatizezi. Dragostei te va inc,ruaja sd

activezi la cel mai inalt nivel. In contrast, pasiunea oarbi are unefect destructiv si dezorganizant asupra personalitilii. Vei descopericd esti mai pulin eficient, mai pugin activ, mai pufin in stare sdac\ionezi la adeviratul t[u potenlial. Membrii familiei sau prieteniiapropiali vor observa imediat acest efecL Unii dintre ei te vor intreba:,,Cr se int6mpli cu tine? Nu mergi niciieri gi nu vrei sd te implici innimic. Care este problema? E;ti bolnav sau ce ai?', Apoi, altcinevava comenta: ,,Nu, nu este bolnav, este indrigostit',. Dar observatiaaceasta pierde din vedere esenlialul. Esti innebunit dupd cineva, nuindrigostitl

Pasiunea orbeasci se dezvoltd pe visdri qi fantezii nerealiste, incare te imaginezi aldturi de persoana ,,iubite',, traind impreuni oviald de beatitudine, intotdeauna lntr-o perfecti armonie, in toateprivinfele. Aceste visiri cu ochii deschigi te fac s6 uili de realitdlileviefii de gcoalS, de serviciu, de studiu, de responsabilitili si de bani.

Dacd esti indregostit ifi vei idealiza dragostea gi aceasta te vaconduce la inlelegerea si aprecierea persoanei iubite, prin verificarea

Curtenie completd

simfamintelor in imprejurdrile reale ale vielii. Dace eqti ,,mort dupi"cineva, vei idealiza aceasti persoand in ciuda realitdlii.

Dragostea recwtoosJe importanla compatibilitdlii; pasiunea nu lineseama de ea. Daci egti indrdgostit, nu vei fi atras doar de infiligareafizici gi de comportamentul exterior al caleiialte persoane, ci 9i de

caracterul ei, de personalitatea, de emoliile, de ideile 9i de atitudinileei. Vei fi interesat de modul ei de a gAndi gi de a acliona in diferitesitualii. Te vei concentra asupra valorilor comune. Cum reaclioneazd

persoana pe care o iubegti la succesul sau la egecul t5u personal, lacapcanele Ei la provocar e vielii? Este amabili, inlelegatoare $i gata

si aprecieze? Vi potrivili in privinla atitudinii fali de religie, tsoah,familie, so<, finanle qi prieteni? Ce afinitdti aveli? Vd puteli bucura

de o searl petrecutd impreuni cu familia sau prietenii sau trebuie de

fiecare datd sl ieqifi singuri undeva, in orag? Provenili din acelagi

mediu social? Cu cat aveli mai multe lucruri in comun, in aceste

domenii, cu atat qansele ca intre voi si se dezvolte o dragosteadev[ratf, sunt mai mari.

S-ar putea si nu sune prea romantic sau prea emolionant, darperspectiva unei cdsnicii bune poate se agtepte chiar la uga de aldturi.Ali crescut impreun4 v-a!i jucat impreuni, ali fost la aceea;i gmali.Mediul vostru social gi familial este acelagi. Personalitllilecompatibile, alituri de punctele de interes gi de valorile comune,reprezinti o bazi importante pentru dezvoltarea unei relagii de

dragoste durabile.

Dmgostea recunoaqte gres,elilc; pasiunea oafud lz ignord.Dragosteate va determina sd recunogti ca[teflle celuilalt gi sd construiesti relaliape ele. Dar chiar dacd recuno;ti acele calitdli gi, intr-o oarecaremisurd, le idealizezi, nu consideri persoana cealalt[ ca fiind fdrddefecte. Es,ti capabil si recunogti in mod deschis acele aspecte alepersonalitilii sau ale caracterului ei, care sunt departe de a fi perfecte,

dar gdsegti in ea atat de multe calitlli demne de a fi respectate gi

admirate, incAt o accepli pe baza acestora,

112 113

Page 54: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

experimenteazi pentru prima dati senzalia aceasta ajunge, in mod

firesc, la concluzia ce intre ei trebuie sI fie neapdrat ceva deosebit,

deoarece nu a mai simlit niciodate mai inainte aqa ceva.

Cu toate cI $ &agostea adeviratd include atraclia fizicl, ea igi

are izvorul intr-o mu\ime de alli factori. Pentru un cuplu indrigostit'contactul fizic are de obicei o semnificalie mai profundd decdt pura

plicere. El exprimd ceea ce ei simt unul pentru celllalt. Din nefericire,

contactul fizig exprimat in cadrul pasiunii, devine adesea un smP insine. Plicerea este cea care domind intreaga oiperienfi.

Dragostea este altruistd; pasiunea este egoistd. A fi indrlgostitimplici mai mult decAt emoliile. Dragostea veritab e trece dincolode nivelul simlimintelor s,i pune principiul dragostei in fiecare zi la

lucru. Aceasta inseamnd ci nu doar vei aqtepta se fii tratat cu dragoste

gi consideralie, ci cd vei manifesta dragoste gi consideralie cftiar '/atunci cand nu-li vine s-o faci. Oricare dintre noi putem fi iubitoriatunci cdnd nevoile ne sunt irnplinite qi cdnd partenerul nostru se

poartd, la rAndul slu, iubitor. Dar testul dragostei adeverate stitocmai in a fi iubitor chiar gi atunci cAnd partenerul te trateazdnedrept, iJi neglijeazf, nevoile sau uitd ceva ce l-ai rugat sI fac6.

Unul dintre episoadele mele favorite, de benzi desenate, ilinfdliEeazn pe Charlie Brown imbrlcat in pijama ;i ducdndu-i luiSnoopy un pahar cu api, in timp ce acesta lancezegte tolanit pe cdsula

ciinelui siu. Textul de sub imagine spune: ,,Dragostea inseamnI se

aduci cuiva un pahar cu api in mijlocul nop!ii". Charlie prinde aici

ideea. Nu este ugor si te scoli in mijlocul noplii gi si pui nevoileceluilalt inaintea propriilor nevoi.

Pasiunea este egocentristd. Te gdndesti mai mult la ceea ce poate

facr rela$a pentru tine, decit la ceea ct poli face tu pentru ea sau

pentru cealaltd persoani. Te simli bine atunci cdnd eEti insolit de

prietenul sau de prietena ta, pentru c[ o mare parte din sentimenteletale sunt legate de mdndria pe care o simli atunci cdnd ceilallircalizeazd cd aceasti persoane ili aparfine.

De cenlalti parte, pasiunea te va impiedica sd vezi ceva sresit incelilalt. vei idealiza atat de mult, incat nu vei admite-cd areweun defect. il vei apfua impotriva oriclrei critici si a""uriu p""t-cd ii admiri una sau doui calititi atat de mult, incAt te amdgestisingur ci acestea pot cantdri mai greu decdt toate defectele sauproblemele.

. . De asemenea, dragostea recunoaste toate caltetile persoaneiiubite, dar nu te orbeste fate de aspectele-problemd din pen^onalitateaei. Cu toate aceEtea, ea te va face in stare sd o iubesti in ciudadefectelor.

Dmgostea supravieyubste despartii i ; pasiunea, nu. Dr a1ostea Doatechiar si creasci in timp ce cei doi sunt separati Oe aistaiEa. efLngaface ca afecliunea sd devind mai intense ai inimile se se ataseze maimult una de cealaltd. Daci dragostea voastri a fost autentiid. itr veruni tot mai mult viala de cea a persoanei pe care o iubesti. Candac€asta persoane este departe, vei avea simlemantul cA o parte dintine lipsegte. Absenla te ajure sd-1i dai seama cAt de mult inseamnaaceasti relatie pentru tine.

Pasiunea moare repede cAnd cei doi nu se vid o weme. Dictonul,,ochii care nu se vid se uiti,, este valabil, in acest caz, deoarecepasiunea se bazcazl_ pe- atraclia fizici gi pe una sau doue calteli pecare le admiri la celdlalt. Astfel, arunci c6nd o astfel de relatii nueste susfinute de contacg interesul se va stinge destul de reoede.Pasiunea nu poate supraviegui probei timpului.

_ Dlagostea line sub control contactul fizic; pasiunea il exploateazd.Doi tineri care se iubesc cu adevirat isi vor line sub controi gesturilede afectiune fizici pentru un timp relativ indelungat de la i;ceputulrelagiei dintre ei. Pasiunea cere astfel de expresii fizice cu muli mardevreme. Mai mult decat atat, contactul fizic reprezintd o parte arelaliei.cu mult mai mici pentru un cuplu indrdgostit, decat pentruunul prins de o pasiune oarbi. Motiwl este acela ci pasiunea dipindeintr-o mare mdsuri de atractia fizicd si de exiitalia simgita laexplorarea particularitel or fizice ale celeilalte persoane. CJL car"

It4

Page 55: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Dragostea aduce aprobarea familiei qi a prietmilor; pasiunea aducedezaprobare. Atunci cAnd iubesti cu adevirat pe cineva, cel maiprobabil ci familia si prietenii tei apropiali vor aproba relalia. Ei vorputea sd vadd cdt de bine vi se imbin[ personalitltile, cit de multeafinitdli vd leagd si cum, in aceastd. relafie, vi completali gi vi motivatiunul pe celdlalt.

Daci pnrinlii gi prietenii nu vi aprobd - fi1i atenti. Daci ei suntmnvinqi ci sunteli pe cale si faceli o mare greseali, s-ar putea sd.

aibi dreptate. Ei sunt deosebit de interesati de binele vostru si nuvor se fili rinifi. Pentru ci ei nu sunt la fel de implica.ti emolionalcum sunteli voi, s-ar putea si fie in stare sd vadd anurnite aspecte pecare voi nu le putelj vedea. Aprobarea pdrintilor este elemuttu)-chere .

Statisticile arati ci acele cdsnicii cirora le lipsegte binecuvdntareapirintilor au un inalt procent de esec.a

Atunci cind existi pasiune oarbi, s-ar putea ca prietenii si nuaprobe alegerea voasfe. Probabil cA nu vor veni sd vi spune aceastadirect, dar de multe ori puteti si vi dati seama din atitltdinea lor ciar wea si vi revenili gi si vd trezigi la realitate.

Existd dovezi puternice cd aprobarea perinlilor gi a prietenilorindici o dragoste adevlratd. Locke a comparat nemullumirile qipldngerile venite din partea persoanelor cisetorite, care au o cdsniciefericitd cu cele venite din partea persoanelor divo4ate. Persoaneledivorgate se phng de aproape patru ori mai mult de faptul ci nu auprea multe in comun cu prietenii partenerului lor. lncke a descoperit,de asemenea, ci acele cupluri care au o cisnicie fericitd aproape cenu au probleme cu plrintii weunuia dintre parteneri. Dacn pdrin]ii$i prietenii obiecteazi impotriva relatiei tale, ai grijd! Daci sunt deacord cu ea" bucurA-te! Cu cdt aprobarea lor va fi mai deplind qi cuc6t vor fi mai mulfi aceia care vi aprob[ relalia, cu atat sunt maimulte $anse de a fi g[sit dragostea adevdrati.

Dragostea genereazd sigurantd; pasiunea genereazd nesigurantd.Daci esti indrigostit dupd ce ai luat in considerare toate elementelerelaliei in care e$ti implicat, vei cepeta un simtdmanr de siguranli si

Curtenie completd

de incredere. Pe de alt5 parte, o persoani ,,innebunit5" dupd cineva

se va lupta cu simliminte de nesiguranfi, incercand sil controleze

pe cal pe care il iubefte, din cauza geloziei. Aceasta nu inseamni cd

atunci cind iubesti cu adevirat pe cineva nu vei fi niciodate gelos, ci

cd sentimentele tale de gelozie nu vor fi frewente Ei intense.

Unii oameni se simt flatali de accesele de gelozie ale partenerilor

lor. Ei cred cL gelozia este o dovadd de adevlrati dragoste 9i

consideri ci sunt cu atat mai iubili cu cat persoana cealaltd este mai

geloase. Cu toate acestea insd, gelozia nu este dovada unor sentimente

slnetoase, ci mai degrabi a nesiguranlei qi a unei proaste imagini

de sine. Oricare ar fi cauzele geloziei, ea va genera in tine dorinlade a ridica un gard in jurul celeilalte persoane, astfel incit si o polipistra numai pentru tine. Cu alte cuvinte, gelozia te face egoist gi

posesiv.

Dragostea recunoa;te realitatea; pasiunea o ignord. Dragosteaautentice priveste problemele viefii in mod realist' Ea nu incearcA sIminimalizeze gravitatea lor. Doi elevi de liceu care sunt indregostifse vor stridui si-gi termine studiile inainte de a se clsltori, pentru

ci gtiu ci, dacd va fi construitd pe o temelie educalionald solidS,

cisnicia lor va fi mai puternici. Ei nu vor simfi nevoia sI se

cisetoreascd in grabi de teaml ci persoana pe care o iubesc se va

rdzgdndi qi ii va pdrlsi.Fasiunea ignori deosebirile de mediu social, rasial, educalional

sau religios. Uneori, pasiunea iralionall cuprinde o persoane care

este deja cdsitorite sau care se afle intr-o situalie ce face imposibilio relafie deschisi, publicd. intr-un astfel de caz, pasiunea

argumenteaze cd, de fapt, aceste lucruri nici nu conteazi, 9i te

amdgesti cu gdndul cd, daci vd iubili unul pe celdlalt, orice problemiDoate fi rezolvate.

Un cuplu cu adevlrat indrigostit tpteaazd problemele in mod

corect qi realist, incercdnd si le rezolve. Dace anumite aspecte par

sI le ameninle relatia, ei le discutd deschis gi incearcd sd le solulioneze

in mod inteligent. Un cuplu cuprins de o pasiune oarbi va ignora

116 117

Page 56: Curtenie completa

Nanq L. Van Peh

sau va ascunde deosebirile dintre ei. Un cuplu indrlgostit va anticipain mod inteligent problemele care, dupi toate probabilititile, voraperea in cadrul relaliei lor.

Acum, ci ali prins imaginea generald a tipului de relalie pe careil ave1i, ce este de fdcut? Lucrul cel mai important este acela de a nuface nici o schimbare &asticd - cel pulin nu acum. Chiar dac[ a1iinaintat triumfitori pdni in acest stadiu al relagiei, oprillvi! Nu vf,lansafi in angajamente pripite inainte de a vi fi supus sentimentele laproba timpului. Nu uitali: dacd afi gdsit adevdrata dragoste, ea va fitot acolo ,si sdptdmdna viitoare, gi peste doui septemani, si dupeaceea. Puteli evita multe suferinle procedand cu prudenle $i fdrdgrabi.

Dacl cercetdndu-vl relalia a1i descoperit cd este vorba doar de opasiune oarbd - si este foarte probabil sd fie asa - nu vd gdndi,ti citrebuie sf, puneti imediat capat relaliei, daci pdnl aici ati tratat-o cuseriozitate. Uneori, pasiunea se poate transforma in dragosteadevdratd, dar daci inainta$ prea repede in oricare dintre direclii,nu veli gti niciodatd cu certitudine ce se inlimpli.

Aqa ci, relaxali-vi gi bucurati-vd de relatia voaske - chiar dacieste doar pasiune . Dar fti constienli de ceea ce este tntre uoi in realitate,gi nu vI amdgili singuri cu gindul la ceva ce nu este. A@asta poate fidoar una dintre numeroasele relalii pe care le veli avea inainte de alua decizia finald gi de a rdmAne allturi de cineva pentru toati viala.Ceea ce veli invdla din relatia actuali vi va fi de folos in relatiileviitoare.

ATENPE: Evitali orice rela{ie sexuald! Este normal si firesc sisimlili o dorinle puternic6, ceva ciue vi impinge citre intimitateasexuah, Uneori, aceasta poate sd pard irezistibild, dar sexul aducecu sine o mullime de stdri emolionale si de probleme despre carevom discuta in urmdtoarele doui caDitole.

Ti-ai analizat situalia cat ai putut de bine, dar incd nu egti in staresi spui dacd ai gisit sau nu dragostea adeviratd? !i-ai dat seama cd"cu cat incerci mai mult sd afli, cu atat devii mai confuz in aceasteprivinln? Daci da, lasi sI mai treacl pulin timp. Timpul inseamnd

experienli. El i1i va oferi posibilitatea unei cunoagteri mai bune 9i

ocazia de a descoperi ceea ce trebuie sd gtii pentru a lua decizia

finald. Vei descoperi dragostea adevdrata atunci cand relalia voastrlreciproci va incuraja cregterea personah pentru fiecare dintre voi 9i

va adanci dragostea voastrd unul pentru celdlalt'

Pe scurt despre dragoste gi pasiune

PASIUNEA ...1. Se bazeazd, adesea, pe atribute absurde, de-a dreptul prostqti,

precum felul in care merge sau rdde cineva. Lucrurile mici te

,,innebunesc".2. Adesea depinde in mare mdsurd de atraclia fizici - fiorii, bitiile

accelerate ale inimii sau pielea ca de gf,ind, pe care le simli atunci

c6nd atingi c€alaltd persoand

3. De multe ori, are un efect destructiv $ dezorganizant asupra

personalitilii, frcindu-te si uili de realitn!ile vielii.4. Adesea se sfaneqte rapid - daci nu esti implicat sexual. Daci

existi implicare sexuali, acesta nu este un indiciu valabil.

5. Adesea te face sd ideallzezi cealalti persoand in aqa mlsuri,incAt nu eqti dispus si admili ci ar putea avea 9i defecte'

6. De cele mai multe ori, familia gi prietenii dezaprob[ alegerea

ta.7. Sentimentele se sting foarte repede, dacd vd desparte distanla'

8. Adesea include cernrri frecvente, argumentalii 9i neinlelegeri

ca parte semnificativi a relaliei.-1.

$ti rnai interesat de ceea ce poli obline din aceastd relalie.

10. Adesea include frecvente 9i severe simldminte de gelozie.

11. Este, in general, folositd pentru a descrie relaliile trecute.

12. Se concentreazi asupra unor persoane total nepotrivite.

13. Include frecaente simleminte de vinovilie, de nesiguranli qi

de frustrare.14. Este cel mai adesea intaLrite htre persoane aflate h varsta

adolescenlei sau imature.

Curlenie completd

de frustrare.

118 119

Page 57: Curtenie completa

f

Nancy L. Van Pelt

15. Poate ap[rea imediat dupd ce s-a incheiat precedenta relalie

de dragoste.16. Atunci c6nd interesul sexual s-a stins, este urmat[ de plictiseali

1?. Cuplul depinde de distraciii exteme pentru a se simli bine

imoreuni.18. Relalia cregte qi se schimb[ foarte puJin, chiar daca sunteli

de mult timp impreund.19. Este adesea insoliti de simllminte super{iciale si de senza{ii

care pur qi simplu te ,,wijesc", ili dau fiori'20. In general dureazi foarte pu$n.21. Adesea exploatezi cealalti persoani in avantajul tiu'22. Reprezintd intotdeauna o baz[ slabd ;i nesiguri pentru

cdsltorie.

DRAGOSTEA...

1. Privegte in profunzime la compatibilitatea tresiturilor de

caracter, la valorile gi la punctele de interes comune.

2. Ia in considerare Ei a\i factori, in afari de ataciia fizicd. Atrac'$a

fizicd va reprezenta doar o micd parte din relalia totaE.3. Scoate la lumind tot ce este mai bun in tine, promoveazi

cresterea personald, respectul de sine, ambijia 9i progrest{.

4. Necesite timp ca si se dezvolte gi si se maturizeze' Exact a$a

cum este nevoie de timp pentru ca adeverata dragoste se creasci,

este nevoie de timp qi pentru ca ea sA se sting[.5. Recunoa;te calitd!ile, dar recunoaste ;i defectele.

6. Aduce aprobarea familiei gi a prietenilor. Ei pot si vadi ce

face relalia pentru amandoi.7. Poate supraviegui despn{irii prin distanla'8. Reduce tensiunile dintre voi, pentru cl apelali la disculii

deschise pentru rezolvarea problemelor, f6rd argumentalii gi discuf.ii

in contradictoriu.9. Este interesatd de plrtiEie qi ddruire, pentru a-i aduce celuilalt

fericirea 9i siguranla.

Cutenie completd

10. Promoveaz[ increderea si siguranta care te fac in stare sd-ioferi celuilalt fibertate.

11. Descrie, de obicei, relalia actuald.12. Este indreptat[, cel mai adesea, c5.tre persoane potrivite.13. Este caracterizate de sentimente de incredere in sine qi in

celilalt, precum ,si de sigurantd.14. Cregte in timp gi aduce cu sine maturitate emotionald si

biologici.15. Se dezvolti incet, dupi un timp destul de indelungat de la

relalia precedenti.16. Genereazd un interes crescind gi o bucurie continui atunci

cAnd sunteli impreund.17. Aprinde interesul unul fald de celf,lalt Ei fagd de activitel e

comune.18. Se schimbd gi devine mai profundd o dati cu continuarea

relaliei.19. Asigurl un climat de adincire a simlemintelor gi de crestere

a intimitdlii, pe misurd ce vd impirtaqili unul celuilalt tot mai multdin viala voastrd.

20. In general, dureazd mult timp.21. Prolejeazd, cealalti persoand, ii poartd de grijn 9i o ajuti sd

creasc6.22. Este suficienti pentru a construi o cisnicie pe temelia ei -

dacd toli ceilnlti factoi sunt in reguld.

Adevdrul despre,,indrdgostire"

in timpul unui seminar Complete Marriage (Cdsnicie completi),i-am intrebat pe participanti de ce s-au cisltorit. ,,Pentru ci'ne-amindrigostit' unul de celdlalt", au rlspuns cele mai multe cupluri.S-au cdsAtorit, pentru ca au experimentat un sentiment pe care. l-auinterpretat ca fiind dragoste. Cu toate acestea, este foarte dificil sdspui cu exactitate ce este dragostea. George Bernard Shaw a afirmatci dragostea este cuvdntul cel mai gresit folosit qi cel mai greqit inleles

120 121

Page 58: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

din vocabularul nostru. Este posibil sf, fi avut dreptate. Cum agi

defini dragostea? Cu care dintre urmdtoarele definilii ale dmgosteisunteli de acord?

- ,,CAnd doi oameni se afld sub influenja celei mai violente, mainebunegti, mai amdgitoare gi mai trecetoare pasiuni (gi) li se cere sd

jure ci vor rdmAne in acea stare euforicd, anormali gi epuizantipind cAnd moartea ii va desperli."

- ,,O stare de anestezie perceptuall."

- ,,Dragostea este o boale mintali gravi."

- ,,Dragostea este un demon, un foc, un rai gi un iadr/ Undelocuiesc deopotrivi plicerea, durerea Ei tristele regrete."

- ,,Dragostea este sentimentul pe care il simli atunci cdnd simlici egti pe cale si simli ceva ce n-ai mai simlit niciodate inainte."

- ,,A iubi pe cineva nu este doar un sentiment putemic - este odecizie, un discemimdnt ;i o promisiune."

-,,Dragostea este un angajament necondilionat fald de openoaniimperfectd."

Mai mult decdt atdt, noi folosim termen]J dragoste cu ^o

multimede sensuri diferite. De exemplu, obignuim sd spunem: ,,Imi iubescpdrin{ii"; ,,Il iubesc pe Dumnezeu"; ,,Imi iubesc ciinele". Presupunc[ nu avefi, fald de cAinele vostru, acelagi rispuns emogional pe careil aveli fa1[ de Dumnezeu. Noi vorbim despre ,,indrdgostire", dar ce

inseamni, cu adevirat, si te in&dgostegti?Cind spunem cl Sue gi Tom s-au indrigostit, ne referim in gene-

ral la faptul ci cei doi au fost ,,lovi1i" de un sentiment neas1eptat,ceva asupra ciruia nu au nici un control Aceasta ii scutegte de oriceresponsabilitate legati de indrdgostire. lnsd, atunci cdnd spunem cio persoani ,,se indrdgosteste" (in lb. englezi - 'a cddea in dragoste'),expresia aceasta nu ar trebui si implice un fel de cidere intr-ocapcani, intr-o stare independentl de voinJa ei.

Un alt aspect. Atunci cind folosim acest termen, ne referim de

obicei la faptul cd persoana respectivd este ,,indrlgostite", ,,iazutdin dragoste" numai cu inima. Dar a te indregosti cu inima reprezintidoar o parte din intregul proces al dragostei. Cdnd te indrigostegti,

Curtenie completd

trebuie si o faci si cu inima, .,ri cu capul.Ar fi cu mult mai potrivit sf, spunem a ,,creste" in dragoste, nu a

,,cidea" in dragoste. Este o exprimare mai aproape de adev[r, darsuni atdt de neromantic, incit nu ne place s-o folosim. Desi cinevapoate ,,cddea" pe neasteptate intr-o violente stare de pasiune orbeasci,adev[rata dragoste are nevoie de timp ca sd se dezvolte. Dragosteaeste complex[. Ea nu loveste pe neasteptate si nici nu ,,cade,, peneasteptate peste noi asemenea stelelor cdzdtoare. Ea vine doar atuncicdnd doi oameni si-au reorientat viefile, fiecare avAnduJ pe celdlaltca nou centru de interes.

Poate ci vd gAndili la dragostea adevdratd ca la un sentimentfierbinte, incandescent, care va arde constant pani la sfirsitul vietuiriivoastre impreunl. Dar dragostea nici nu rdmAne pe loc si nici nucontinui la acela;i nivel sau Ia aceeasi intensitate intreaga viatd. Amputea compara cursul normal al dragostei cu un val care se inaltd siapoi cade pini cind, in cele din urmi, se risipeste pe plaj[. in ceiemai multe cazuri, dragostea incepe cu putere. Ea poate sd creascindvalnic sau poate se se dezvolte incetul cu incetul. Por{iunea ceamai inaltf, a valului apare de obicei la inceputul ,,indrigostirii" saucurdnd dupi aceea.

Daci doi oameni care se indregostesc unul de celdlalt se cdseto-resc inainte de a fi trecut de creasta valului, s-ar putea si se trezeascimai tirziu ci s-au cisdtorit cu o persoane total nepotrivite. O tanardmireasi dezam[giti mi-a povestit ce s-a intdmplat:

,,Ku gi cu mine ne-am indrigostit la nebunie unul de celilaltde cind ne-am vizut pentru prima dati. Am incercat se ne linemsub control sentimentele, pentru cA nu woiam si mergem preadeparte.

Apoi, am inceput se ne certdm foarte des si sd ne cllcim pe nerviunul pe celilalt. Am discutat despre situagia aceasta qi am ajuns laconcluzia ce totul trebuie si fie din cauza tensiunii sexuale, genera-te de faptul cd mersesem destul de departe, dar nu pind la capit.Ne-am gindit ca, daci ne-am cisdtori, tensiunea creati ar dispireaqi noi am fi mult mai fericiti.

122 123

Page 59: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Ne-am cdsitorit imediat $i timp de doui luni totul a fost aproapeperfect. Acum insd ne certim mai des decAt o fdceam inainte de

cdsdtorie. Am invltat trista leclie cA, pentru o relalie care nu merge,

solutia nu este niciodatf, cdsitoria."in majoritatea cisniciilor, sentimentele de dragoste au tendinla

si scadi uqor dupe trecerea primilor ani de cunoastere reciproce.

Fiecare noud experienli treiti impreun[ gi fiecare ocazie de alinlelege mai deplin pe celilalt ii apropie in mod natural pc cei doi,

astfel cd sentimentele lor ajung din nou pe creasta valului. Insi acest

gen de evenimente Ei de experienle probabil ci vor scidea in frecvenlio datd cu trecerea anilor.

Cu toate acestea, cu cdt cineva iubeEte mai mult timp, cu atdt iiva fi mai greu sd inceteze s[ iubeasci. In primele zile de prietenie, o

crizd minord va pune adesea capdt relaliei, aproape inainte ca aceasta

si fi inceput cu adeveral Dacd o tAniri mireasd sau un proaspltmire descoperi, la pulin timP dupi nunte, ce persoana cu care tocmai

s-a cisitorit i-a fost necredincioas5" cel mai probabil e ci aceasta va

pune capet cisniciei lor imediat. Cu toate acestea, eu ;i solul meu

am lucrat cu nenumerate persoane cdsitodte, de vdrstd mijlocie,care a{teptau rdbditoare ca partenerul necredincios sd pund capitrela{iei extraconjugale $i sd restabileasci ceea ce fusese intre ei, inainte

ca respectiva aventurd sd se intAmple. Cuplul cu o vechime mai marea experimentat o dragoste mai mare gi mai profundd, pe care cuplulmai tdnir nu a descoperit-o inci.

Cu toate ci indrigostirea reprezinti un element important inprocesul curteniei, trebuie si realizati cd ea nu este suficienti. Trebuiese vI testali sentimentele de dragoste in fala realitililor vielii.

Un cintec spune: ,Au incercat sA ne spund ci suntem prea tineri,prea tineri ca se fim cu adeverat indr[gostili ..." Eu nu incerc sd vd

spun ci sunteli prea tineri ca sd fili indrigostifi, de;i cu cet suntelimai tineri cu atat sunt mai multe sanse ca c€ea ce simtili sd fie pasiune

gi nu dragoste adevdratf,. Dar nu aceasta este problema, fiindcioricine, tAnir sau bdtrAn, se poate indrigosti. Problema vine din a

incerca se rdmAi indrigostit !

Curtenie completd.

Rdspunsurile la testul ,,Ce gtii despre dragoste?',

Toate afirmaliile sunt false, cu exceplia numerelor 10 si 19. Dacdali adunat I7 sau mai muhe puncre, aveti o intelegere destul debuniin ceea ce privqte dragostea autenticd. Daci punctajul vostru esteintre 15 si 17, vi descurcati binisor, dar v-ar fi de folos un mic aiutor.Dac[ aveli 13 puncte sau mai pu1in, aveti in mod cert nevoie deaJutor pentru a inlelege dragostea autentici.

NOTE DE SUBSOL'l"y E-. f-!9.1, Sex, Love, ot Infatuation: How Can I ReattJ Know? (Minneapotis:

Augsburg Publishing House, 1978), p.12.!ldem. o,21.rThe Fresno Adr, July 8, 1980.ashort, op. cit., p.129,

124 125

Page 60: Curtenie completa

Orice persoand tdnird, inddeient de sex, ar trebui sd aibd

foane clar detinite standardele conduitei suuale si sd se tinide ele.

Capitolul 6

slruAil sEl{stBttE

De obicei, statisticile ne plictisesc, dar ac€ste cifre probabil cd vise vor p[rea interesante. Dupd intilnirile romantice cu o persoanide sex opus, se pare cd mdngdierile qi dezmierddriie constituie celmai popular ,,sport" printre tineri. Studiul meu a aretat cit 17 Vo

dintre studenlii intervievali nu ,,practicau" dezmierdatul gi nici nupldnuiau si o faci; 27 de procente ficuseri acest lucru, dar nuintenlionau sdJ mai repete; aproximativ 43 de procente practicauacest gen de contact fizic !i intenlionau sd-l facd gi in continuare, iar4 7o nu avuseseri inci ocazia si-l faci. (9 procente nu au dat nici unrispuns.)

Cdnd le-am cerut sd indice nivelul cel mai avansat de afecliunefrzi{ pe carel considerau potrivit intr-o relatie ocazionald, 85 Vo

dintre tinerii chestionali au spus cd totul trebuia sd se limiteze lalinutul de mini, imbrnlig[ri gi snrutdri. Doar 9 Vo dintre ei au spuscA indmitatea ar putea merge pdn[ la ugoare mdngAieri. $i totugi,17 Vo dtntre cei care practici contactul sexual spun ci intre ei estevorba doar despre ,,o relalie ocazionali"!

50 Vo dinlre cei intenrievali avuseseri. unul sau doi parteneri cucare practicasere deznierdatul gi mdngdiani;28 Vo dintre ei avuseseriintre trei.si gase astrel de parteneri. Cele mai rnulte episoade de intimitatede genul acesta avuseseri loc in ma;ind, cu toate ci ,,acasi" ocupa

126 127

Curlmie completd

locul al doile4 la foarte micn distanle. Majoritatea studen$lor au inceputsd practice mangaiatul in relatiile lor idilice incd de la vAnta de 15 sau16 ani si un numir mvdr;itor dintre ei sus(ineau ci fdcuseri acestlucru pentru a-si exprima dragostea fa;i de prietenul sau prietenalor sau pentru ci ,,se lisaseri ispitili de waja momenhrlui',. 30 Zodintre ei simleau ci mdngdiatul le slibise relafia, dar un procent egalapreciau ci relatia fusese intiritd. 66 7, se considerau usor, moderatsau foarte religiosi la momentul celei mai recente experienle de genula@sla.

Dupd episoadele de mingiiere, 31 de procente se simtiseri pozitivin timp ce 29 de procente dintre ei percepuser[ simtdminte negative.Cei care nu practicaseri mdngiiatul in idilele lor au afirmat, intr-unnumir covArsitor, ci se ablinuserd de la a face ac€st lucru datoritevalorilor personale $i nu datorite educatiei religioase sau familiale.Mai putin de 1 la sutd dintre ei discutaseri cu partenerul saupartenera despre limitarea apropierii fizice si hotirdserd sd se ablindde la mAngdieri.

Cei chestionali au mai declarat ci se intimplase si se angajeze inmAngdieri si dezmierddri chiar si atunci aand nu doriserd sd faciacest lucru, pentru unul dintre urmdtoarele motive: ,,Nu am vnrt sdrdnesc sentimentele celuilalt"; ,,M-am simlit impins citre aceasta',;,,Am vmt sd-l asigur pe prietenul meu de dragostea mea',; ,,Mi-afost teame sd nuJ pierd". 98 Vo dtntre participanlii la acest sondajerau de pirere ci o fatii nu trebuie neapemt sA accepte mangaierileca sd aibe succes in relaliile cu biielii.

49 de procente practicaseri mangaiatul pAni la atingereaorgasmului. Majoritatea tinerilor considerd mangeiatul pand laatingerea orgasmului ca fiind ,,mAngdiat profund", iar l0 Vo dinfteei il consideri la fel de grav ca qi actul sexual in sine. Cei mai multiil practicaserd pentru propria plicere sexuali, in timp ce intr-unprocent mai mic fhcuserd acest lucru pentru a-si satisface partenerul.Sondajul a ardtat ci, in marea majoritate, fetele fuseserl acelea carepracticaserd mAngdiatul pind la orgasm din dorinta de a-si satisfacepartenerul si nu pentru propria pldcere.

Page 61: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Ajunge cu cifrele gi cu statisticile! Haideli acum si privim maiindeaproape la practica mAngiiatului! Cu toate ci jocul acesta estefoarte larg rispindit, regulile lui diferi uimitor de mult. Tinerii autendinla sI nu se incadreze in tipare, fdcindu-qi propriile lor regulipe mesure ce igi heiesc propria experienli. Mingdiatul include olistl lungi de activitili de ,,explorare a corpului celuilalt", si fiecaregrup de tineri pare sd aibd o definife proprie a ceea ce constituiemingdiatul ,,usor" sau ,,greu". In sondajul meu am folosit urm6-toarele definilii: ,,manifestdri de afectiune fizicd'r - imbrdligdri gi

seruteri, fard dezmierddri gi firi 'pipiirea' trupurilor; ,,mAngAieriu$oare" - dezmierdarea $i 'pipAirca' trupului celuilalt pe derNuprahainelor; ,,mAngAieri grele" - dezmierdarea gi 'pipdirea' trupuluic€luilalt pe sub haine.

Indiferent de definilie, acest gen de intimitate fizicd este oactivitate care spune ceva important. Cum majoritilii tinerilor lelipsegte capacitatea de a line discursuri romantice, ei incearcd s6

comunice ceea ce simt prin mAngdieri 9i dezmierd[ri. Cei mai mullicred ci, daci ar incerca sd-gi transpuni simldmintele in cuvinte,ceea ce ar spune ar suna banal gi risuflat. Ei simt c[ dragostea loreste ceva deosebit gi vor ca partenerii lor sd fie convingi de sinceritateasimldmintelor lor. De asemnea, ei qtiu ci actul sexual reprezintiexprimarea finali a dragostei, dar simt ci nu sunt inci preg[tili pentrua9a ceva.

Mdngiiatul merge un pas mai departe decit imbrilisarea sausirutul, dar nu atAt de departe precum actul sexual. Atunci cand uncuplu se angajeazi in mdngAieri, au senzalia ci isi comunici unulaltuia ceva de genul: ,,Te iubesc si 1in la tine. C6ndva, rela$a noastrdpoate cd va inflori in ceva mai mult, dar acum ne afllm doar aici."

Dar mai este Ei un alt factor. Cu toate cd tinerii nu sunt prea dispufisi recunoasci aceasta, adesea ei se angajeazd in mdngAieri gi

dezmierdiri datoriti phcerii fizic€, carevine in urma stimul5rii sexuale.Ei se bucuri de senzaliile pHcute de moment, ;i unii ajung chiar sd

caute asemenea pliceri ca pe un scop in sine. In asemenea situalii,mdngdierile reflecti mai degrabd dragostea de sine decat dmgostea

128 129

Curtmie completd

pentru celdlalt. Astfel, in aceste cazuri, mAngAieri.le Ei dezmierddrilevioleazi tocmai principiile care dorim si gwemeze rela$a dintre unbirbat gi o femeie. Lucrul acesta este adevdrat in special la nivelulintdlnbilor ocazionale, cind cei doi nu sunt indrdgostigi _si nu au niciun plan de a se cisdtori unul cu celdlalt. Cuplurile care se angajeazd inmAngAieri atunci c6nd nu sunt indrdgostili, fac lucrul acesta exclusivpentru a se simli bine qi pentru a se distra. Trebuie sd fineti cont, ins5,de faptul ci experienlele sexuale in lipsa adevdratei dragoste fac relaliaftri valoare. A folosi cealalt[ persoand pentru a-li satisface propriiledorinle sexuale de moment este o josnicie. Riscul este mare $i rdsplataeste mult prea mici, prin compara$e.

Jocul acesta este riscant pentru ci iti oferi tentalia de a profitade cealalti persoand. Ia orice vAnti, oamenii se confrunta cu tentatiade a-i exploata pe allii. Dar probabil cd nu existi nici un alt timpcind o persoand sd fie mai rulnerabili la o astfel de exploatare caatunci cdnd este implicatd in mingAiere. Cei neiubili se simt iubili,cei uriii sunt ftculi si se simti frumogi, cei singuri se simt ca qi cAndar fi cineva ciruia ii pasd de ei - gi toate acestea sub pretextul uneiiubiri care poate c[ nici mf,car nu exist[. Dorinta intensi a cuiva dea gdsi pe cineva clruia sd-i pese de el sau de ea poate traduce foarteugor exprimarea ppftei senzuale ca pe o dovadi de dragoste qi deinteres, in ciuda falsitdfii motivelor liuntrice.

Jocul acesta este riscant qi pentru cd impinge cuplurile cdtrecontactul sexual. Cei doi cred ci isi pot gine sub control ;i trupurilesi emotiile, astfel ce incep sd se mAngAie si li se pare incantitor.CurAnd insi ei descoperi ci in ciuda tuturor intentiilor bune auajuns intr-un punct de unde vor se meargi mai departe. Pur si simplu,nu se pot opri!

De asemenea, mdngAierea poate produce o serie de efecte ulte-rioare in cadrul cisniciei. Medicii gi psihologii au descoperit caproblemele multora dintre femeile care nu pot rdspunde liber lastimularea sexuald dupd cisdtorie isi au originea in experienleletimpurii de mAngdiere si de apropiere fizicd. Unii specialigti spun ciele au ajuns sd fie atit de obisnuite sd rispundd la mAngAiere pdnd la

Page 62: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh

un punct, pentru ca apoi sd se opreasci de a merge pdni la capi!incit nici mai tirziu nu vor putea si meargd pinl la capdt.

$i prelul acesta este pletit gi de bdrbali. Experientele sexualenepotrivite sau prea timpurii pot conduce la ejaculare prematuri,pentru ci bdrbatul respectiv s-a obignuit sd se satisfacd singurprintr-o stimulare sexuald rapid[. Traumele se pot manifesta si prinimpotenle, adice prin incapacitatea menlinerii erecliei. Impotenlaeste, in proporfie de 90 %, o reaclie psihologici la o experienl5reald sau imaginard gi poate necesita indelungi perioade de tratamentspecializat.

MingAierea, in limitele cdsniciei, este o experienld minunatd. Esteexpresia naturald a dragostei, numitd preludiu, care conduce lacontactul sexual. $i atunci, care este deosebirea dintre mdngdiereadin timpul prieteniei si preludiu? MAngAierea sau ,,pipditul", cumii spun tinerii, inseamn6. explorarea trupului celuilalt intre douipersoane care nu intentioneaze se ajungd la actul sexual. $itocmai acesta este necazul cu mingAierea - ci ea nu se oDrestedoar la atdt. Ea este destinatd siconduci Ia altceva. in afaracesetoriei, mingdierea in sine aduce mai mult6 frustrare decatsatisfacere.

Nu ar trebui sd privili mangaierea ca pe un spop in sine. Este ogreseall si crezi cd ea este doar o aventure ce consti in explorarearece si calculatd a trupului unei alte persoane. Mdng2ierea, dezmizr-daul,lrnphcA emofii si pasiuni care te fac sd dai uitirii stlpinirea desine. Ea este progresivi, asa inc6t la urmdtoarea intAlnire vei dori sdmergi un pas mai departe pentru a reugi sd trdiesti aceleagi senzaliisi ca cele de care te-ai bucurat ultima datd.

Mdngdierea poate fi asemlnati cu un pod care trece peste abisuldintre ablinerea de la orice fel de exprimare fizice a dr^agostei sicontactul sexual. Haideti se folosim aceasti analogie. In timpulrnAngAierilor poli stribate acest pod pe o zecime din lungimea luisau pe noud zecimi. Persoanele care nu siau dezvoltat niciodatdstipinirea de sine se pot trezi ce au traversat podul inainte si-si deaseama de ac€asta. Oh, cu siguranli cd nu se intamph intotdeauna

130

Curtenie co

totul dintr-o date! Poate dura siptdmdni sau luni. Dar acera 'incep o relalie in care practicd in mod serios mdngdierea;idezmierdatul vor descoperi, mai devreme sau mai tarziu, cat deproglesiv este totul.

Cum procedeazd bdielii

Un profesor cttre preda cursud de educalie sexuald la o mareuniversitate le-a cerut studenlilor sdi si prezinte diferitele metodepe care le foloseau pentru a ispiti o fatd la mdngiieri sau la un con-

tact sexual. La inceput, acegti tineri, afla1i la varsta studentiei, au ras

de metodele descrise. Insd, in cele din urmd, ciliva dintre beiefis-au pl6ns ci disculia le va ruina viala sexuald. $i intr-adevir,rapoartele ulterioare au confirmat cd in timpul acelui semestru nus-au mai inregistrat cazuri de graviditate in rdndul studentelor.

Rolul acestor tactici $i metode in ademenirea tinerelor cetreactivitilile sexuale premature este mai putemic dec6t igi dau seama

majoritatea oamenilor. O tAnird ar trebui sd gtie nu numai pAni lace punct si limiteze imbrdliq[rile gi ,pipiitul", dar gi cat prE poatesi puni ;i ce incredere poate sd acorde cuvintelor convingitoare gi

insistente ale bdielilor. Iati, descrise pe scurL cateva dintre cele maiobignuite metode de abordare, folosite de birbafi:

Menda ,dragoste adevfuatd". Un sl]dldiu a relevat faptul ci metodacea mai des folositi este: ,,Daci mi iubegti, atunci imi vei permite".Bdielii au folosit dintotdeauna metoda aceasta. Dar, daci el oblineceea ce wea, tu ce garanlie ai ci te va iubi gi dupi aceea? Esle multmai probabil cd nu doregte dec6t si te foloseasci pentru a-gi satisface

propriile nevoi urgente. $i, mai mult decat ataL chiar dacd dupd ce

obline ceea ce wea nu te trece pe linia moarti, tu tot nu te alegi cuprea mult. De obicei, biiatul care folosegte aceasti metodd este un tipcare aclioneazi incet, dar hotdrdt, ;i care insistn pdni cdnd, in cele dinurmi, ob{ine ceea ce wea. Cel mai potrivit rdspuns la o astfel depropunere este: ,,Dacd md iubeEti, atunci nu-mi vei cere lucrul acesta!"

131

Page 63: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt

Metoda ll-otdni.,,Ai un corp atAt de minunat, incAt imi este foartegeu sd mi mai lin sub control!" Sau ,,Esti asa de frumoasd!,,. Sau,,Aj niste ochi atdt de frumosi!" Atunci cAnd au fost intrebati, bdieliicare folosesc metoda aceasta au declarat cd apeleazd la ea, pentruci nu le trece prin cap ce altceva ar putea spune. Cu alte cuvinte,existe atat de pulind atraclie intre cei doi, inc6t, ca sd obfind ceea cewea, el trebuie se o flateze cu privire la aspectul ei fizic. Desigur,cuvintele a@stea spun ceea ce unei fete atrdgitoare fr place sd audi,si chiar si fetele cele mai lipsite de atractivitate se simt flatate. Unstudiu pe aceaste tem[ a relevat ci biielii aflati in stare de excitaresexuali le-au evaluat pe femeile din fotografiile care le-au fostprezentate ca fiind mult mai atrlgdtoare decAt le-au considerat bdieliineexcitafi sexual atunci cdnd au vdzut acelea;i fotografii. Cu cdtnevoia sexuaii este mai mare, cu atit femeia i se va pirea bdrbatuluimai frumoasi si mai de doritl

Metoda conjunctumla'. ,,Toat[ lumea o face!" este argumenh:l folositde multimea de bdieti care au o etici de conjuncture. Acesti adepti ai,,noii morafiti!" incearci sd insinueze cd fata care nu se gribeste sAadopte spirituivremii, care nu face ceea ce este la modi siiu trdiestein felul in care o face restul lumii este .,rimasi in urmd" si are mnceotiiinvechite, Ei o acuzi de a avea idei Victoriene. ,,Timpurile siauschimbat", suslin ei. ,,Treieste prezentul si nu te uita inapoil" Ei insistiintr-o asemenea mdsuri, incit ea incepe sd se intrebe daci nu cumvaii scapi din vedere ceva de care restul lumii se bucurd.

Metoda simpatizi.,,Nimeni nu md inlelege, in afard de tine. Tolisunt impotriva mea - pdrinlii, cei de la scoald, legea. N-am nevoie dealtceva decdt de suslinerea qi de ajutorul teu, Si totul va fi OK.,'Folosind aceastd metodd, nu este nevoie de o insistenld prea mare,pentru a sensibiliza instinctul matern pe care il au majoritatea fetelor.Vrei si-l ajuli pe b[iatul dsta care ar putea insemna si el cev4 dacd is-ar oferi ocazia! $tii ci reputalia lui nu este chiar cea mai buni, darpoate cd s-ar schimba, dacd ceilalti i-ar da o sansi. Oricare ar fi

Curtenic completd

versiunea, fii atenti la modul acesta de a proceda! Biiatul acesta gtie

sd se joace cu sentimentele de simpatie gi de compasiune ale uneifemei. Imediat ce vei incepe s[ te laqi induiogati gi sil incojuri cusimpatie, el va incepe se te pregeteasce pentru pasul urmAtor.

Versiunea opusi a metodei simpatiei sune cam aga: ,,Biata detine! Nimeni nu te-a iubit weodate ata cum te iubesc eu! Pdni acumnu ai avut parte de cineva care se se poarte frumos cu tine gi se tetrateze aqa cum merili! Nu ai cunoscut fericirea. Dar eu i1i voi aritaadevdrata dragoste, chiar acum, pe bancheta acestei ma{ini ..." Oride cAte ori pretextul principal este simpatia, fii atenti! Aceasti,,tacticd" prezintd un pericol deosebit pentru o tAniri care provinedintr-o familie nefericiti sau care nu a alut niciodate parte de orelalie apropiatd cu mama sau cu tatdl ei. O astfel de persoane este

extrem de vulnerabili atunci cand iqi plAnge de mili. Cu siguranlicl rrei un biiat care sd te inleleagi, dar asigur[+e cd el inJelege maimult decAt doar atAt.

Menda ,,marea-loviturd". ,,Fetele stau la coadi pe sute de metrica si se nntilneasci cu mine. S[ stii cd esti o fatd norocoasd". Poate

ci nu di glas acestui gAnd, dar prinzi ideea din spatele cuvintelor 9iatitudinii lui. Probabil ci tipul acesta aratd bine, este inalt, atletiginteligent, prezentabil gi popular cu cei din jur. El are capacitatea dea te face sd simli ci eqti super-deosebitn. Vei fi in mod specialvulnerabili acestui mod de abordare, daci egti foarte tindri si lipsitlde experienli sau daci ai un complex de inferioritate.

Metoda logird. ,,Credeam ci avem de gdnd sd ne cdsitorim.";,,Cine are nevoie de un petic de hartie ca sd legalizeze o iubire ca anoastri?"; ,,Este o experienli care va lucra spre binele viitoruluinostru". Acest mod de a proceda inainteazl atat de incet, incat adesea

este foarte dificil s[ il recunoqti. El apare in general in rela]iile stabile,din partea unui biiat drngu!, despre care egti siguri ci este ,,cel maipotrivit" pe^ntru tine. Un rispuns adecvat la o astfel de abordare arputea fi: ,,ln caz cd Lreodatd ne-am rdzgdndi in ceea ce priveqte

132 133

Page 64: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt Curtenie completd

intimideze insinudnd cd, daci nu cedezi, \a trebui sd stai singurd incase tot restul vielii. El ili di de inleles cf, nu-i va fi deloc greu sigeseasci o alti persoani doritoare si-i satisfacd dorinlele. Dar tugtii exact ce wea el de la o relafie, si orice fati iqi va da seama delucrul acesta. Spune-i ci-i vei trece numele printre cele ale prietenilortdi s,i apoi vei cduta pe cineva care sd te aprecieze si pe tine, gistandardele tale.

Metoda promisiuruTor. ,,N-ai sl rdmdi inslrcinatd"; ,,Chiar dacdvei rdmdne insircinatd, voi avea eu gdjl de tine"; ,,Ne vom cisltori,',Sub presiunea excitdrii sexuale, unii bdieli sunt in stare s[ facipromisiuni pe care nu le vor putea respecta niciodatd. in momentulrespectiv, este posibil ca ei si creadi fiecare cuvAnt pe care vil spun,dar veli fi surprinse cit de repede pot uita acesti indivizi toatepromisiunile o datd ce tensiunea sexuali, 6are pirea atat de urgente,a trecut. Fetele cad in capcana promisiunilor, pentru cI doresc cudisperare s[ creadd ceea ce spun bdietii. Fetelor, pentru astfel debiieli, folosili o abordare logici. Gdnditi-vi la toate consecintele.Este posibil si rdmAi insdrcinatd? Este el in stare si dispus sd aibigrijd de tine in cazul in care s-ar intamph acest lucru? Ce wea sdspuni prin ,,voi avea griji de tine"? Este el in postura de a se cdsetoricu tine?

Metoda vinovdtiei. ,,Sunt atat de tensionat, incAt nu mai potsuporta! Tu m-ai adus in starea aceasta. Nu md poli lisa tocmaiacum! Trebuie neapdrat s-o fac!" Nu, nu ,,trebuie neapirat,,s-ofac[. Nu i se va intimpla nimic riu, daci nu va obline chiar atdncirelaxarea sexuald pe care o asteapte. Nu va face pe nea$teptate ohernie, nu va suferi un atac cerebral si nici nu se va opri din crestere.Lucrul cel mai riu care i s-ar putea intemph este acela ci s-ar puteasi fie nevoit sI alerge de cdteva ori in jurul blocului inainte de aputea merge acasd, dar nici aceasta nu-i va face rf,u.

Existi o multime de alte ,,metode". Biielii care le folosescformeazi o gamd foarte larg5, de la aceia care ;tiu foarte bine ce fac

relafia noastri, n-as wea sd te simfi obligat fati de mine,,. Apoi, fiipregdtitd pentru proteste! Raportul Sorenson a ardtat ce mai multde 33 Vo dintre fetele care au awt o experienli sexuald de felulacesta au crezut, atunci cdnd au ficut pentru prima datl sex, cese vor cdsdtori cu biiatul respectiv - dar foarte pufine dintre eleau fdcut acest lucru in cele din urme. S-a intamplat unul dintreurmitoarele doui lucruri: ori ea s-a amdgit, ori el i minlit.,ltege!

Metoda anormald. ,,Care-i problema ta? Egti frigidi sau ce-i cutine?"; ,,Doar nu lrei si te gtie toatd lumea cd egti ca un casfiaveterece, nu-i aga?" Orice fatI normale prive$te citre o relatie sexuallcomplet[ pe care s-o aibd intr-o zi aldturi de sogul ei. Dar acest bdiatcare i se adreseazi acum seamdni seminlele indoielii cu privire lacapacitatea sa de a reactiona sexual. Ea se intreabi dacd nu cumvaeste insensibil[ sexual. ATENTIE: indivizii care folosesc acest gende abordare cred cd femeile nu sunt altceva decat nitte ,,lucruri,' aciror menire este aceea de a fi ,,folosite" de birbati. Existi sanse caargumentele aduse de aceastd metodi sd faci o fatd si fie friSidd.(Nu uita$, fetelor, cd99 Vo dntte aanrile de frigiditare igi au duzain creier!)

Metoda intelectuab. Aici, individul promoveazd disculii serioase,intelectuale, ,;greie", cu privire la sex. La incepu! el nu,,face" nimic _ci doar te obignuiegte cu ideea de a vorbi despre sex. Este un excelentpafiener de convenajie, care te poate uimi cu ideile si cu frazele lui.Scopul lui este acela de a te conduc€ pe ftga;ul natural ai evenimentelor.Aceste discufi pot fi pline de informatii sexuale, care stamesc interesul;i dorinla. Unii dintre bdielii care folosesc acest gen de abordare sunt,4evinovafL', in trmp ce altii sunt nigte lingu$itod vicleni qi versali.CAnd lucrurile devin prea ,,natuate',, oprifi-le!

Metodn amenintdii. ,,Daci nu wei, atunci voi incepe si ies cualtcineva"; ,,DacI tu nu egti interesatd, sd stii cd nu-;i este greudeloc si-mi gisesc pe cineva cane si fie',. lndividul acesta speri iir re

134 135

Page 65: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt

pdni la aceia care sunt cu totul lipsili de experienld gi care dau,intdmpldtor, peste vreo tdnird naivi si sovdielnici in aceaste privinle.

Ei bine, s[ gtili ca nu am intenlonat cdtugi de pu]in s[ produc oimagine negativd cu privire la bdrbali. Ei sunt, cu adevemt, formidabili- gi eu sunt casitorite cu unul dintre ei! Tendinlele gi impulsurile lorau fost hsate de Dumnezeu, insd ele trebuie linute cu putere subcontrol. Simlemantul ascutit al masculinititii va cduta si va incercaintotdeauna sA cucereasce. Realitatea rimAne. insi. ci fetele suntcele care sufere cel mai mult^- printr-o sarcind nedoritd, dar si dinpunct de vedere emotional. In timp ce pentm un berbat contactulsexual este o ocazie de eliberare, de relaxare fizicd, pentru femeieeste o experien(e profund emolionali. Atunci cand le sunt starniteinstinctele sexuale biielii sunt dispusi se spune orice, ca se obfniceea ce vor. Ei igi vor lua angajamente verbale, vor face promisiuni,pe care atunci, la wemea aceea, le cred doar pentru a primi ceeace-si doresc. Cind sunt intrebali mai tdrziu, ei nu considerd purtarealor ca fiind necinstite sau cuvintele lor ca fiind mincinoase.

Un bdiat a fost prieten cu o fatd timp de trei ani de zile doarpentru faptul ca ii plnceau sAnii ei. in cele din urmi, a pirdsit-o.Imaginali-vi! A fost dispus sd menline o relalie timp de trei ani,doar pentru priviiegrul intimitdlii fizice. Oh, cite lucruri nu este instare sA spund si sd facd un birbat atunci cend hormonii intrd inacfiune! Biieli, fili cinstili cu fetele cu care sunteli prieteni!

P,S,: Nu vreau sd sugerez cd bdieyii delin morcpolul asupra folosiiiunor astfel d,e ,,metode" dz a impinge sau de a corctrdnge pe altrinevala a face sex In aceste vremui de ,,eliberare sentali", mulli tinei audeclarct cd au fost constrhnEi dt priztenele lor sd facd sa" ,,Tactbilc"acestea pot fi o stradi cu dublu sens.

De ce ii cred fetele

inci din clipa cdnd o fati manifestd un oarecare interes pentruun beiat, ea incepe sl se gAndeascd la acel cineva deosebit, care o va

Curtenic compktd

line strAns in brale gi ii va mdrturisi acel fel de dragoste la care avisat. C6nd lucrul acesta se intampl[ in cele din urmd, ea se simte insiguranli, ocrotite fi iubiti. Momentul p-e care l-a agteptat atataweme a sosit, in sfAryit. Dar stali pulin! In chiar clipa aceasta eadevine cea mai lulnerabild! Pentru a-l plstra pe cel pe care l-a gdsit,

ea este in pericol sd cedeze in orice privinli.Majoritatea tinerelor igi dau seama in mod instinctual cum pot se

atrage un beiat. Ele inleleg cA $armul fizic este cel care capteazd inspecial atenlia acestora. $i, pentru majoritatea fetelor, prietenele ;isocietatea sunt factorii care le indeamni, le constrAng gi le determindsi-qi faci un prieten qi sd se cdsitoreascd. Orice fatl simte cI poatese ispiteasci destul de mult un biiat, incAt sdl faci sd-i ofere afecliune

$i sI o scoate, din cdnd in cdnd, la plimbare.Acestea fiind spuse, haideli se aruncdm o privire asupra citorva

motive pentru care genul feminin este dispus si cedeze in falapropunerilor fdcute de bdrbali.

Ne-am ksat ispitili de euforia mommtului. Pam, o fatd cu adevdratdrlguli, este prietend cu Hal, un bdiat chipeg gi cu o fire plicutd. Eicred cd au glsit adevirata dragoste. Sunt un cuplu minunat si pAniacum au linut sub control gesturile de intimitate fizici. Dar, intr-oseare, ei s-au hsat purtali de instincte. Multe fete s-au lisat ispititeca qi Pam. Ele simgeau nevoia sd fie mAngAiate si dezmierdate deprietenul lor pentru a-Ei satisface nevoia de intimitate emolionah $de afectivitate. Ele invi;aseri, firegte, cd sexul aparline doarcisdtoriei, dar scuza pe care giau gdsit-o a fost aceea cI s-au lisatcopleqite, seduse de emolia momentului, fdrd si fi existat nici unplan premeditat pentru acest eveniment.

Dar faptul ci te-ai lisat ispitit nu este deloc o scuzi. Cu fiecarean care trece, ince un milion de adolescente din Statele Unite r[mdninsercinate Ei trei milioane de oameni contracteaze o boal5 cutransmitere sexuali (doui treimi dintre acestia fiind sub varsta deZ de ani). Multe dinire aceste fete s-au lesat coplegite de triirile demoment, dar acesta nu le ajutd si qteargi consecinlele pe care lesuportd ulterior.

117t -to

Page 66: Curtenie completa

--

Nancy L. Van Pelt

Complexul de infeioitate. Numeroase studii aratd cd activitateasexuali gi complexele de inferioritate merg mAni in mdni. Dacd otindri se simte teribil de ciudatd Ei de neadecvatd - considerand cInu este la fel de atractivd ca alte fete, cI nu este acceptate de ceilal$si cI nu face parte din ,,gmp" - atunci ea se afld pe un teren periculos.In majoritatea cazurilor, ea va fi dispusd s[ faci orice pentru a primiatenlie, afecliune si prietenie. De exemplu: Madge are in campusreputalia de a se lisa ,,pipditd" de oricine, ori de cAte ori se iveQte

ocazia. Un biiat a descris-o ca fiind un fel de ,,gAt de folosinlipublic[". Dorinta ei cea mai mare era si fie o fatd pldcutA" populad,care sd fie importante pentru cineva, dar avea o pirere atat de proastiidespre sine, incAt credea ce nu are nici o altl calitate prin care arputea trage pe cineva. In mod inconstient, ea igi spunea: ,,Daci nupot starni altfel interesul unui bdiat, cel pulin imi pot folosi trupul casd atrag pe cineva."

Acei tineri care au invetat si-gi aprecieze intr-un mod sinf,tos sirealist valoarea personald, is,i pot infrdna mult mai ugor pasiunile $ipornirile instinctuale. Cu cat o persoand se accepte gi se respectdmai mult pe sine, cu atat va simli mai pulin nevoia de a folosi sexulca pe un mijloc de a obtine afecfiune. Sentimentul valorii personaleii permite persoanei respective sd aibi ribdare si discemdmdnt intimp ce avanseazd catre atingerea unor scopuri cu implicalii inviitor.

Familie dezmembratd. Fete\e ai ciror pdrinli sunt divorlali sauseparagi sunt de trei ori mai predispuse la a accepta sexul inainte dec[sdtorie decit tinerele care provin din familii intege. Aceste fetereflecti exemplul si invd![tura primite din viala perinlilor lor. Cinevaspunea: ,,In momentul cand am Iacut pentru prima datd sex, perinliimei treceau printr-o crizi si erau aproape divorgaqi. Aceasta mi-acreat un simtemant de nesiguranfe gi m-a determinat si fac orice imisti in putinte pentru a-i face pe plac prietenului meu, pentru ceaveam nevoie de siguranfd, din moment ce acasd ea imi lipsea cudesivirqire."

Curtenie compktd

Fetele crescute intr-un orfelinat sau de cdtre altcineva decatpdrinlii lor manifestd, adesea, o agresivitate sexuale nestepanite.Caracterele puternice se dezvolte sub grija gi exemplul unor pdringiafectuogi, care igi invald in mod constant copiii valorile pozitive gicare incurajeazd stdpdnirea de sine. Tinerii care provin din familiifericite sunt mult mai pulin inclinaji citre ingdduinla sexuali.

Faele fdrd tatd. Unele fete exagereazi, in felul in care merg, incare se imbracA sau in care vorbesc. Cel mai probabil cd o astfel depersoane tinjeqte dupd atenfia masculind pe care nu a primit-oniciodat[ acasd. Tatdl ei era prea ocupat sau poate ce nu si-a cunoscutniciodati tatil adevirat datoriti divortului sau abandonului. Acum,ea a devenit o tdniri mchetl, domici si flirteze. Sondajele efectuateprintre adolescentele care au crescut fere tate au aretat ca acesteaau un comportament diferit atunci cand se afli in preajma bdielilordecAt cele care au dobdndit deprinderi sociale de la talii lor. Cu altecuvinte, fetele invatd de la talii lor cum sd se poarte in prczenlabdietilor si cum sI se acomodeze cu ei.

Fetele ai ciror pirinli divorlaseri s-au dovedit a fi pulin camprea insistente in relaliile lor cu biieJii. Ele aveau tendinla de a se

srAdui sA fie seducitoare $i de a se complecea in promiscuitatesexuale. Studiile au condus la concluzia ci acest comportament erarezultatul relaliilor tensionate, pe care aceste fete le avuseser[ cusexul opus. Aceastd tensiune genereazl acfiune, astfel cd, in loc sise poarte cu dezinvolturi qi in mod deschis fali de bdiefi, fetelerdspundeau mai impulsiv.

Fireqte ci nimeni nu ar trebui sd acuze o fat6 pentru un astfel decomportament atunci cAnd imprejurdri mai presus de controlul eiau stat la originea lui. Dar o tAndri poate se invele care ii suntpunctele cele mai wlnerabile, precum gi motivele pentru careaclioneazd, vorbeqte qi se poartl in felul in care o face. ATENpE:Este mult mai important sd te cunogti pe tine insili decat si-i cunogtipe bnieli!

138 139

Page 67: Curtenie completa

:-

Nanqt L. Van Pelt Curlenie completd

Bdfuatii sunt oientali vizual mai muk decdt femeik. Majoritateafetelor nu inleleg modul in care aspectul lor exterior ii afecteaze pe

bdieli. Pentru ci femeile nu sunt excitate vizual prin simpla privire atrupului birbatului sau a modului cum se imbracl acesta, ele nurealizeazd prea bine efectul acestor stimuli asupra bdrbafilor. Pry-

cholog Todayt prezinti rezultatele unui studiu cu privire la relatiadintre imbrlcdminte gi comportamentul adolescengilor. Acest studiua descoperit ci adolescentele care poar6 jeans stranEi pe picior Ei

bluze transparente, fdrd sutien, se considerd stilate. Cu toate acestea,

intr-o astfel de vestimentalie beiefii citesc invitalii sexuale. in schimb,nici una dintre adolescentele intervievate nu considera ci pantaloniistrAmli, cimaEa descheiatd, un sort mulat sau nigte bijuterii purtatede un bdiat ar arita cA acesta este in clutarea unei partenere de sex.

Atat biie$i, cdt gi fetele, au fost de acord cd o bluzd purtati de ofatd, ,prin care se vede tot", reprezinte o invitalie clard, insi bdieliiau tendinla sd interpreteze si un alt fel de imbricdminte careprezentind o chemare premeditatd - o bluzl cu talia dezgolitd,pantaloni scurli, jeans strdmli sau lipsa sutienului.

O tdniri nu trebuie neapdrat si poarte imbrdcdminte indecentdpentru a juca jocul provocirii. Ea poate fi imbrdcati decent gi totqisd trimiti semnale ademenitoare. De fapt, unele femei pot si aratesery chiar si infrsurate intr-un sac, in timp ce o femeie neglijentd ;ilibertini va ardta astfel indiferent ce gi-ar pune pe ea. Un biiat citegteo mullime de mesaje in migcirile corpului unei fete. Daci ea se

poarti ca gi cdnd i-ar spune ,,Vino-ncoace !", va fi tratati corespunzi-tor cu ceea ce cere.

Alegerile unei femei in ceea ce privegte imbrAcdmintea gi

comportamentul devin mesaje pe care sl le citeasci birbalii. Prinaspectul ei exterior, ea spune: ,,Sunt o persoani de vdloare, Eu mdrespect gi asjept ca gi ceila\i sd me respecte. Am idealuri inalte cuprivire la mine si la cailalti" sau poate spune: ,,Hei, ia uitali-vi lamine! Sunt accesibilS, vd stau la dispozilie. Am nevoie de atenJie!Sunt gata gi doritoare!"

Bdielii gi mAngAiatul - imblilnzirea fiarei din el

- Mdngdiatul ii afecteazl pe bdieli iotr-un mod diferit decat pefete. Insi cum reprezentantii ambelor sexe poartd o mulgime demigti, cel mai adesea ei nu infeleg ce simte celdlalt.

Societatea ii formeazd pe baieEi sd aibd o cu totul alte pereredespre ei insisi. Noi ne invefem b[ietii si fie puternici, duri,perseverenli, aspri, agresivi gi in stare sd se descurce intr-o mulEimede situatii care cer bfub5lie gi indrazneald. Capacitatea de a fi activisexual reprezintd unul dintre cele mai importante teste demasculinitate - in special in timpul anilor adolescenlei, cAnd indMdulincearci si se gdseascd pe sine. El simte nevoia sd-si dovedeascisiesi si celorlalti cd poate sd se poarte ca un bdrbat.

Bdrbatul este stimulat sexual in moduri de care foarte puline femeiigi dau seama. El este mai dominat de sex dec6t femeia, gi faptul acestaisj lasi amprenta asupra intregii lui vieti. Din moment ce DumnezeuInsusi a aqezat in el dorinfa dupd pldcerea sexual6, atunci cand unbdrbat aclioneazi in felul acesta, el nu face altceva decit sd rdsoundiin modul pldnuit de Dumnezeu. El nu este murdar sau neleeiuitituncicAnd rispunde la stimuli sexuali; el este pur qi simplu bdrbit, ri u."rtueste un lucru bun - cel pugin pane la un punct!

Studiile au ardtat in mod clar c[ bdrbatii si femeile au o concepliedestul de vagd cu privire la imensa pripastie dintre propriile lorsimldminte qi cele ale sexului opus. Unii dintre bdrbatii acuzati deviol au fost pringi, deoarece s-au intors la locul comiterii crimei lor,presupundnd cd victimei ia flcut plicere e4perienla trditi si se vaintoarce si o repete. Bdrbalii care au o adevirat[ pllcere de a se uitape gaura cheii pentru a vedea o femeie cind se dizbraci sunt pringiadesea, pentru cd fac un anumit zgomot ca se aFagd atenlia femeii,creaAnd cd aceasta se va bucura de interesul lor!

Sper ca urmitoarele doud secliuni si-i ajute atat pe tineri, cet sipe tinere, sd recunoascS. acele forle care ii ispitesc citre comporta-mentul serual.

140 141

Page 68: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt

Deoarece stimulii externi excite cu usurinte un birbat, sexul std

tot timpul la pAndi, undeva foarte aproape de gAndurile sale. Oreclamd, o glume murdare, o imagine sugestiv[, un film, un programde televiziune, toate il pot stami. Adiugali la acestea o melodie cu oliricd sugestivd Ei o fatd, Ei aveli scenariul intreg.

Pentru mulli dintre berbafi, totul poate si inceapi foarte inocent,ceva in genul acesta: ,,El o ia de mane; ea ii permite si amindoi se

simt bine. In sinea lui, el se gdndeqte ci, dacd ea i-a dat voie sd o ia demdnd, probabil ci nu va avea nimic impotrivi nici dacd si-ar petrecebralul in jurul ei; gi dace poate face aceasta, el gtie cd poate qi si osdrute. Dupd ce a ajuns pAni aici, el va incerca sirutul franluzesc.Dacd ea ii permite gi aceasta, el incepe s[ viseze la posibilitatea dea-i atinge sinii. Daci ea ii ingiduie si-i atingd sAnii, el va incerca sd

meargd tot mai departe, pdni la contactul sexual.

Dupi citeva rninute de contact apropiat al trupurilor sau de sdrutprelungit, birbatul are in mod obiqnuit o ereclie a penisului. Lucrulacesta nu este ceva murdar sau obscen. Dumnezeu a ldsat ca penisulsd reaclioneze astfel la stimuli mintali sau fizici. ln momentul acesta,birbatul este pregetit pentru contactul sexual, chiar daci nu trebureneaperat se se gi angajeze in el. Nu i se va intdmpla nimic rlu, dacd

nu o face, dar el este oricum pregetit.Erec,tia a apdrutpentru cd el se gdndeste la sex. Vede,ti, nu dureazi

mult ca un stimul si-i induci dorinla de a merge mai departe. Cutoate acestea, Scriptura interzice relalia sexuall in afara cisdtorieiqi o eticheteazd drept adulter sau desfrdnare. Astfel, in afara cazuluicdnd este cisitorit cu ea, dacd are o conqtiinld religioasi, bdrbatulnu are libertatea de a face sex cu o femeie,

Daci un cuplu s-a angajat in mAngAieri gi dezmierdiri prelungite,este foarte probabil ca b[rbatul sd resimtd o durere neplicutl intesticule. S-ar putea ca acestea sd il doari destul de riu, incAt siincerce orice mijloc care ii sti la dispozilie pentru a-qi atinge smpul.Toate cuvintele, promisiunile gi jurimintele rostite in astfel demomente vor fi, ulterior, nesocotite. El se afld pur qi simplu sub o

142

Curlenic completd

prea mare tensiune, ca sd gAndeasci ragional, astfel ci este dispus sd

spuni orice, ca si oblind ceea ce wea.Aceasti presiune care se acumuleazd nu-i va produce nici o

afecliune permanente si nici un riu, in ciuda pretenliilor lui! El nuva deveni steril, dacd nu obline relaxarea pe care o doreqte, nici nuva cheli si nici nu-i vor cidea dintii. Durerea aceasta va trece, in celmult o jumetate de ord.

Bhba(ii au o doin(d putemicd de a-ti dovedi bdrbd,n. Majoritateabdrbalilor simt nevoia si-qi dovedeasci masculinitatea. Mulliconsideri ci aceasti dovadi consti in a avea relatii sexuale, si chiarfoarte multe. Acegti indivizi preferi sI meargd in capdtul celilalt alora;ului, unde nu-i cunoagte nimeni gi sd ia cu ei dou[, trei fete. Se

ride mult, se glumegte, discutdndu-se direct gi rulgar sau doar aluzivdespre sex. Obiectivul lor principal este propria satisfactre.Preocuparea lor principal[ este aceea de a-gi inilla eul imatur gi

instabil. Ei nu manifestd nici un interes fali de ceea ce i s-ar puteaintdmpla femeii implicate sau fa15 de consecinlele acliunii lor. Pentruastfel de persoane, chiar ;i plicerea fizicd este mai pufin importantedecdt faptul cd au reugit si-gi exercite sarmul masculin.

Presiunea pietenilor ii motiveazd pe mu\i bdieli aflafi la vdrstaadolescenlei. Acegti indivizi folosesc sexul ca pe un mijloc de a-Ei

imbundtili poziiia in cadrul grupului de prieteni. Biielii mai maripot exercita o influenli constrangetoare qi, c6nd allii ii indeamnis-o facd, cei aflali la vArsta adolescenlei se tem sa dea inapoi, ca sd

nu fie luali in rAs. Adesea se fac pariuri cu privire la gansele unuiadintre colegi de a iegi in oras cu o fatd, de a reuEi si o s[rute sauorice altceva. Una dintre cele mai putemice motivaJii care ii impingpe adolescenli citre viala sexuali este aceea de a se conforma grupului

;i de a face ceea ce fac ceilalfi. Astfel, dacd toli ceilalti se angajeazdin relalii sexuale - sau cel pulin asa se laudi - acesti bdieti nesiguride ei si influentabili vor wea sd facd gi ei acelagi lucru. Lucrul acestaeste adevirat chiar 9i in dreptul celui mai timid bdiat din gmp, acela

143

Page 69: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt

pe care l-ai suspecta cel mai pulin in aceasti privinfd. De fapt, elsimte nevoia de a-gi dovedi masculinitatea mai mult decdt ceilalli.

Alli bdrbaf incearcd sd le exploateze pe femel. Unii bdrbali plinide viclenie se joacd de-a dragostea ca si c6.nd aceasta ar fi o competilie.Ei atrag in mod deliberat fetele in dezmierdiri gi mdngdieri, doarpentru a vedea cat de departe pot merge. Un studiu a investigat unnumdr de birbali de 20 de ani, care aveau la activ mai multeexperienle sexuale. In medie, fiecare dintre ei avusese deja mai multde trei partenere de sex. 34 Vo dintre ei seduseserS. aceste femeidoar in scop sexual sau pentru a exploata relatia cu ele. Ei foloseauaceste femei ca pe un mijloc de a-gi atinge un scop si au declarat cdnu aveau nici un fel de sentimente pentru ele. Birbalii care profitide naivitatea penoanelor de sex opus vor reprezenta intotdeauna oprovocare pentru orice femeie, oricdt de sofisticatd ar fi.

Unii tineifolosesc sutl ca pe o fonnd de rdzwdtire.Um adolescenlifolosesc agresivitatea sexualS ca pe un mijloc de a se rdzvrdti impotrivapirinlilor, a invf,fitorilor, a bisericii sau a altor simboluri aleautoritilii. Majoritatea penoanelor care exercitd o anumite autoritateii wertizeazd. pe adolescenii impotriva sexului premarital. De acee4un taner care nu suportd autoritatea gi considere ce cei care auputerea nu il pot fo4a si actioneze impotriva propriilor dorinle,poate sd se r5zweteasce doar pentru a ardta cd el este propriul lui$ef. Tinerii care provin din cimine foarte stricte, cu reguli severe, igiexprimi adesea rdzlrdtirea prin promiscuitate sexuald.

Unii simt nzvoia de a-si ardta supeioitatea. Unii beieli pot simlinevoia de a-gi ardta superioritatea asupra fetelor, in special asupraacelora care le-au provocat, in weun fel sau aitul, chiar gi foarte vagisimFminte de inferioritate. Boyd provine dintr-o familie sdrace gi,

in timpul anilor de gimnaziu, colegii lui de clasd l-au ridicr'lizn1 iamod constant. Drept urmare, Boyd a adunat in el resentimenteputemice gi gi-a propus se arate ci este mai bun decat ceilalfl beieli.

Curtmie completd

in liceu, el a muncit din greu ca sd ajunge un strelucit jucdtor defotbal, o adevdrati vede6. Acum, el are curajul sI se prezinte inainteafetelor bogate. I-e invitd la intAlnire gi intotdeauna incearcl sl ajungdcAt de departe poate in ceea ce priveste o rela{ie sexuald. Atuncicand reu$eQte, Boyd simte ce se rizbune pentru ruEinea gi umilinlape care le-a indurat pand acum.

Bdrbatul iubitor de aventui cautd senzalii tari. incintarea de avedea daci pot si ,,iasd basma curatd" ii conduce pe r'nulti bdrbati laagresiune sexuale. Aceaste adtudine ,,flu$turatici" ii impinge simeargi mai departe, si caute pericolul, sd-$i risJe chiar viala - gi sd

cigtige. Sexul premarital presupune mai multe riscuri - si fiidescoperil sd mntractezi vreo boali sau se apari o eventuah sarcini!A juca jocul acesta fbrd si fii prins sau afectat de weo boald serveste

drept fo4e motivatoare pentru mulli.

Fetete gi mingdiatut - imbtAnzirea tigrului din ea

B[rbalii care nu inleleg cu adevdrat natura feminind presupunadesea c[ o femeie este la fel de doritoare duoi contactul fizic cumsunt ei. in realitate, femeile rispund mult mai incet. Nu este vorbadespre faptul ci o femeie nu poate rdspunde, ci doar cd are nevoiede mai mult timp.

Datoriti erecliei penisului, bdrbatul este mult mai congtient derdspunsurile lui sexuale decdt este femeia de ale ei. Reacliile lui derespuns sunt mai localizate decdt ale ei, dar rispunsurile ei suntmai complicate decat ale lui. El rdspunde mai mult la factorii fizici,in timp ce ea rispunde la cei emolionali. Bdrbajii pot avea relafiisexuale cu femei de care nu le pasd citus,i de pulin, dar femeile aunevoie de o afecJiune puternici inainte de a ajunge la intimitatesexualA.

l-a femei, mingdiatul declans,eazd o reaclie de senzaSi fizice inlan1, dar o reaclie lenti. Primul lucru pe ciue s-ar putea sdJ simtieste o nelinigte, o stare de agitalie, de excitalie, qi poate un nod in

144 145

Page 70: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt

gat. Aceste relalii pot fi urmate de o furniciturl pe sira spinirii sauin alte p[rti ale corpului sau poate de o senzalie de sufocare, datoratdfaptului ci inima pompeazd mai repede gi necesitd accelerarearespiragiei. S-ar putea ca femeia si nu recunoasci de la inceput acestereaclii ca pe declansarea unui raspuns sexual. Dar este important caea sd-gi dea seama ci aceste prime senzafii, de dismnfort, atit devagi, reprezintd inceputul dorintei sexuale.

Deci, avem un biiat si o fat[ implicali in mdngAiere. El se bucurede fiecare minut s,i, in taini, sperd cd ea se va lisa sedusl si-i va daceea ce doregte atet de mult. Ea probabil c[ nu este nici pe departeatat de excitati cum este el. Dar aceasta nu inseamni cd nu-i placeepisodul. Cu toate acestea. ceea ce ii place nu este fiorul fizic, crsimldmantul ce este ,,iubita". Cineva o doreste, are nevoie de ea, o.wea, o consideri. atrlgetoare gi sery gi poate chiar o iubegte.

Haideli si presupunem ci, pe neasteptate, ea hotireste cd lucrurileau mers prea departe, asa cA se retrage. In timp ce se indreapti cdtrebuciterie, ea simte foarte pulin sau chiar nimic, pentru ci nu a ajunsla acea stare de excitare, care si o faci si doreascd mai mult. Darprietenul ei? El simte cu totul diferit. Ea l-a lisat intr-o stare detensiune, de disconfort gi, cumva, cu simFmantul cd a suferit oinfrdngere. Dacd este o persoand inteligente - un tip care este hotdratse face fali situaliei - i9i va inghili mAndria, isi va reprimasimlemintele gi igi va jura ca, intr-o ocazie viitoare, si reuseasci sd ostameasce mai mult. Fiecare intdlnire shbegte mecanismul de apirare.

De aceea, o fatd care acceptd sirutul sau dezmierdlrile prelungite,dar care nu are nici o intenlie de a merge mai departe, nu face altcevadecAt sdJ provoace pe biiat. Majoritatea femeilor inleleg foarte pulindin ceea ce se intAmple cu un berbat atunci cind ele ing[duie intimitilicare se opresc doar cu pulin inainte de contachl sexual propriu-zis.In sondajul efectuat, o fati a rdspuns: ,,Pentru mine, cea mai mareparte a episoadelor de 'pipdire' sunt de-a dreptul plictisitoare. Rareorimd excit. De obicei stau si asJept s[ se termine totul. Chiar mI intrebdaci biiatul se alege cu ceva de-aici". Poli fi sigurd cd el nu simte Iafeli cu toate acestea, fata era total neavizatd in aceastd Drivinte!

Curtenie completd

Nu weau si las impresia ci o femeie nu se bucura niciodatd deepisoadele de intimitate fizicd. Cu c6t devine mai experimentatd in,,mangaiat", cu atat iqi va cunoagte mai bine reacliile propriului corp.Ea poate incepe si se educe gi se-gi ,inve!e" corpul se rdspundd lastimulii sexuali. Mdngdierile qi dezmierddrile pot reprezenta oaventurd extrem de plecute $i de excitanti pentru femeile maiexperimentate, degi nu devin niciodatd la fel de imperioase ca pentruun blrbat.

Acum, haideli sA vedem cdteva motive pentru care tinerele se

angajeazl in intimit[li fizice de felul acesta.

tCa sd obyind dragoste. In sufletul fiecdrei femei se ascunde o

dorinld arzitoare de a fi iubiti in felul in care a visat intotdeauna sifie iubit[. Aceste visuri, care au in centrul lor nevoia de a fi ocrotite,preguiti, pldcutd" incep inci din primii ani ai adolescenlei 9i dureazdpind la bdtrinele. Aceastd dorinll dupd dragoste este principala

linti a femeilor qi reprezintd insiqi esenla sigurangei lor emolionale.De asemenea, o astfel de linti o pune pe femeie in competifie cuoricare alta pentru a cqtiga atenlia unui bdrbat. Aceastd presiuneeste greu se suportat pentru o femeie. Ea ii creeazi o astfel de staresufleteasci, incAt poate sd se lase usor si repede convinsi de unbirbat, cdnd acesta ii spune: ,,Te iubesc!" Ea il crede tocmai pentruce \Tea atat de mult s[ creadi.

Apoi, atunci cAnd el continul si argumenteze cd o rela{ie sexualdva face dragostea lor mai siguri, ea gdseEte cuvintele lui ca fiindconvingdtoare gi demne de crezare, pentru cd ii promit exact ceea cewea ea si se intAmple - nu neapirat un contact sexual, ci o rela(ie de

dragoste. De aceea, femeile coloreazd adesea realitatea in culori pnncare se amigesc singure sd creadi ceea ce vor sd fie adevirat.Majoritatea bdrba!ilor invald repede leclia aceasta gi o folosesc inavantajul lor.

Un alt factor care lucreazi impotriva femeilor este romantismul.Majoritatea fetelor singure nu rcalueazl c[ timpul cdnd se simt celmai inclinate cetre romantism coincide cu acea perioadd a ciclului

146 147

Page 71: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh

lunar cdnd sunt cele mai fertile. Chiar atunci cand contactul fizicpare cel mai de dorit, ele au cel mai mic control si sunt in cel maimare pericol de a rimdne insircinate.

Ca sd cdEtige populaitate . Unele tinere cred ci, dacd sunt coope-rante sexual, aceasta le va asigura popularitatea. Unele dintre acestefete sunt chiar populare, puteli fi sigure de aceasta. Dar ar trebui sdauzili ce spun biielii despre ele. Mai mult decit atit, partenerii cucare se intahesc cauti acelasi lucru in acelagi loc. Sute de fete sepldng: ,,Cind wea si 'pipdie' pe cineva, md cautd; dar ori de qete orieste programat weun eveniment deosebit, treo serate sau weun altfel de intdlnire, invitd pe altcineva".

Pmtnt a-si manifesta simtimintele de fimrdtbe. Simlemintele defiz\l,etjre impotriva pirinlilor sau a altor persoane se pot dovedi oadevirati trambulind pentru activitatea sexuali. O fati rizwdtitivrea si le demonstreze ceva celorlalli. Ea igi urmiregte intereselepersonale gi wea si le dea adultilor o leclie. Aceastl tdnerd a crescut,in cele mai multe cazuri, sub supravegherea unor pirinfi foarteexigenli si bdnuitori. Ea doreste si puni lucrurile la punct cu ei gi sise rizbune pentru lipsa lor de incredere in ea. In mod inconstient,ea poate chiar si incerce si rdmdni insircinatd - Ei aceasta doarpentru a-i rdni in acelasi fel in care simte cd si ei au rdniro. in cadrulsondajului, o fatd a scris: ,,CAnd am f6cut pentru prima dati sex, nueram prea convinsd ci il iubeam pe partenerul meu. Am ficut-opentru cA eram plictisitd si doream ceva nou. De asemenea, eramfoarte pornitd gi rSzwdtitd impotriva pdrinlilor mei si a vielii in general,astfel cd oricum nimic nu conta,"

Pentra a vedca cdt dz departe pot merye. Fetele lipsite de scrupuleii vor impinge pe bdieli in situalii delicate doar pentru a vedea c6t dedeparte pot merge in aceastd privinle. Astfel de femei nu-i iubesc qi

nici nu pot sd-i iubeascl pe birbalii cu care ies. De fapt, la nivelsubcongtient, ele chiar ii urisc pe bdrba{i, probabil pentru cA ta.tii

Curtenie completd

lor le-au neglijat in timpul copildriei lor. Acest joc riscant nu le aducenici una dintre bucuriile dragostei, nici o satisfacgie reald, nicifrumusele, nici stabilitate. A te ldsa sedus de o astfel de femeie nueste nici pe departe un rnotiv de laudi, gi un birbat care cunoagtediferenla dintre sex qi dragoste nu va ceda uqor.

^ ATENIE: Un blrbat poate dori si faci sex fdrd sd fie indrdgostit.In acela.gi timp, nevoia lui de sex nu reprezinti o dovadi ci iubegte.El poate interpreta puternica atraclie sexuali pe care o simte cafiind dragoste, asfel ci va incerca s-o convingi pe femeie cd dragostealui este la fel ca a ei. La rdndul ei, femeia presupune ce el nu i-ar cereaqa ceva qi nu ar dori-o atat de mult, dacd nu ar iubi-o profund gi cuadevdrat. De aceea ea cedeazd dorinlelor lui, simlind ci, princontactul sexual, amAndoi pecetluiesc un legdmdnt, o inlelegere. Daraceasta nu face altceva decit si intireasci observalia cd el oferidragoste ca se obfnd sog iar ea oferi sex ca si oblin[ dragoste.

$i, in ultimul rAnd, cuplurile practici mdngiiatul pentru sigwonld

- nu Wntru dngoste. Ei simt nevoia de a face acest lucru pentru a-icomunica celeilalte persoane ci o iubesc, pentru a avea o bazd pentrurela,tia lor sau pentru a se ag6fa de cineva. Dar daci un cuplu nu maidezvoltl nimic altceva in afard de intimitate fizicl, relalia se vadestr5.ma. Sexul nu se va dovedi suficient atunci cand va trebui sd

trditi ahturi zi de zi. Sexul nu poate line o familie uniti. Daci acumte simli in nesigurangd gi recurgi la intimitatea fizici pentru a-!iconsolida simfim6ntul valorii personale, mai tdrziu va trebui si glsegtialtcev4 care se te ajute sd faci fald indoielilor gi nesiguranlei. Estemai bine si faci o pauzi in ceea ce priveqte intdlnirile, pdnn cAnd tevei maturiza.

CAt de departe este prea departeT

Ori de c6te ori $n o prezentare publici despre ,,Situafii Sensibile",tinerii pun intotdeauna aceleafi intrebiri: ,,C6t de departe pot merge?Ce este bine qi ce este greqit?" Un tAndr de 19 ani mi-a spus: ,,Suntprieten cu o fatd de noul luni s,i amdndoi ne iubim. Nu-i ating

148 149

Page 72: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

niciodate organele sexuale, dar o mdngii pe spate 9i pe picioare qi nedezmierdim. Il iubesc foarte mult pe Dumnezeu, dar nu qtiu dacdnu cumva am mers prea departe. C\rmva, simt ci Lam supdrat peDomnul. Cit de departe este prea departe?"

Tinerii vor sf, gtie cat de departe pot merge, ti totugi si rimdn[ inlimitele permise. Este bine si ne sdrutlm qi si ne imbrd$qim? Estepermis sdrutul franluzesc? Pot se-mi ating prietena atAta timp citrimAn deasupra taliei? Pot merge atat de departe, incdt... sau...C6t de departe pot merge?

Dumnezeu nu a alezat asupra mea drephrl de a stabili un stan-dard pe care si-l urmeze cuplurile. Dar daci, totus,i, at stabiliasemenea reguli 9i indrumdri, imediat ca tinerii ar pune mAna pe elear aplrea un fenomen deosebit de interesant. Ei le-ar studia cu aten$eca sf, vadi unde am asezat limitele gi s-ar glbi nerdbdltori gi impncaficdtre punctul acela, sirind peste toate etapele preliminare. Aceastaeste natura omeneasca!

Tim Stafford vorbegte despre zonele gri, pentru care Biblia nuoferl nici o reguld clard. El sugereazd c5" in aceste domeni.i, omultrebuie sd ia singur decizii in dreptul lui.

,jn ahra avenizirii impotd% relafei seoale in alara cislioriei, Biblia nu

spune prea mult in aceasri privinp. Nu oristi nici un cuvint dapre cit de depane

putem merge sau daci mingiiatul este bun sau riu. $i lucrul acesta nu este

surprinzitor In timpurile biblice, cei doi aproape ci nici nu se vedeau unul pe

celilalt inainte de cisitorie, a;a ci nu prea aveau ocazia sili dezmierde trupul unul

celuilalt.

Mangiiatul (sau 'pipiitul' reciproc) este definit in mai multe feluri. Eu vorbesc

acum despre mingiiatul sinilor uu al organelorgeniale. Chiar qi in cadrul acestei

definigii existi o mare wietate: un biiat care atinge sanii prietenei lui pe deasupra

hainelor se afli intro cu totul alti posturi dec.it un cuplu in care cei doi sau intinqi,

dezbricali, ficnnd orice in afari de contactul sexual propriu-zis. Dar Biblia nu

vo@te despre nici una dintre acestea. Ea nu men$oneazi nici linutulde mini"nici sirutul uu tnbr{i5irile, sirutul franluzesc sau dezmierdatul. Toate acestea se

gisesc in zona gri. Nu existi indic2fli biblice specifice in acersti privinli.

Curtenie compktd

Dar oamenii vor reguli. Ei vor sI $tie o€ct cet de depane pot merge firi siplcituiasci. Eu ii inleleg, fiindcd $i eu am simFt in acela;i fel, Dar nu existi nici un

rispuns. $i nici nu poate odsta, pentru ci totuldiferi de la o relalie la alta. Unele

rela i sunt ocazionale li este ridicolsi se piardi timpul cu manifestarea afecliunii

ffzice. A face asdel ar insemna pur qi simplu si se foloszuci unul pe celllalt.

De asemenea, oamenii reaclionezi diferit la aceleasj lucruri. Ceea ce pentru

o persoafli pare oespus de sexy, pntru o ala poate fi destul de obipnuit. $i lucrul

acesta este in mod deosebit adevirat intre fete si biieti. O fata poate sa aibe doar un

sentiment plicut atunci cind un biiat ii atinge sdnii, in timp ce panenerulei poate

6 inrebunit de dorinE.

Aqa ci nu vI pot da indicalii precise cu privire la ce si hceli qi ce si nu hce1i,

Nu odsd nici o linie magici de demarujie, ure si vi arate cit de depa(e putell

merge.'o

Cu toate acestea, Scriptura ne di citeva linii cilduzitoare, cdtevaindrumiri cu privire la principiile care si guvemeze relatiile cu sexulopus. Acestea nu spun ci este ingiduit linutul de mAni, ci este inregulf, qi cu sirutul obignuit, dar ci sdrutul franfuzesc este interzis.Ci ele ne prezintii c6teva principii clare. Pe baza acestor standardepute,ti fi in stare sd judecafi singuri gi sd faceli propriile alegeriinteligente cu privire la acliunile voastre.

1. Biblia condamni contactul sexual oentru oamenii necisitoriti.in Noul Testament, cuvdntul desfrAnare sau curvie se referd iaimoralitatea sexuali in general (Ioan 8,41; Fapte 1,5,20-29; 21,,25:Rom. 1,29; 1 Cor. 6,13, 18,2; 2 Cor. 72,2L; Efes.5,3). Doud pasaje(Matei 5,32 gi 19,9) folosesc cuvdnntl desfrfnare ca fiind sinonim cuadulterul. In patru pasaje, adulter Qtreacuwiz, in trad. Cornilescu) 9idesfrAnare (curvie, in trad. Cornilescu) sunt folosite amdndoui,aritAnd o distinclie categorice intre cele doud cuvinte (Mat. 15,19;

MatatT,2L;1 Cor. 6,9; Gal. 5,19). Doud pasaje se referi la contactulsexual voluntar intre persoane nec[sitorite sau intre o persoanecisitoritii gi una necisatoriti (1 Cor.7,2;1.Tes.4,3-5). In f Corinteni5,1, Pavel aplici termenul cuwie la o relalie incestuoasd.

Astfel, in urma unui studiu, desmperim c[ 37 de pasaje biblicedin 39 exclud contactul sexual premarital din planul ficut de

150 1s1

Page 73: Curtenie completa

rNanq L. Van Pek

Dumnezeu pentru birbali s,i femei. Cele doud excepfii sunt acolounde termenul cuwie este folosit ca un sinonim pentru adulter(preacurvie). Dumnezeu cere copiilor Sii si lirniteze relalia sexualidoar la cadrul cisniciei. De aceea, dac[ vreuna dintre activitetilevoastre de intimitate fizic:a v6, conduce cdtre contactul sexual,inseamnd ce ati mers prea departe.

2. Dacd propria constiinld nu vi dd pace, inseamnd cA ali mersprea departe. O adolescenti mi-a scris: ,,Regret unele dintre lucrurilepe care le-am fecuL precum mAngAiatul. Deqi a fost unul 'uQor', imidau seama ci am gresit - cd m-am ldsat dusd de emotiile de moment.Acum mi feresc sd ajung in situatii care m-ar putea conduce inacelagi punct gi ii spun de la inceput biiatului cu care ies c[ eu nusunt un asemenea gen de fatd $ cd asemenea episoade sunt dincolode limita acceptdrii mele. DacI nuii convine, poate gdsi pe altcineva."Aceastd fatd de 18 ani nu a avut nevoie de cineva care se-i enumereregulile. Ea si le-a stabilit singuri atunci cand propria conqtiinli amustrat-o. Unul dintre rolurile Duhului Sfant este acela de a neconvinge de pdcat prin constiinla noastr5. Daci propria congtiinliiji spune ca ceea ce faci este gresit $i tu continui si faci lucrul acela,atunci acest lucru devine pdcat (vezi Romani 14,1,4,23; I loan3,2l).

Din nefericire, noi nu ne putem baza intotdeauna pe celiuzteaconqtiinlei noastre. Acesta a fost cazul unui tdndr care mi-a spus:

,,Am avut relatii sexuale de mai multe ori si, sincer, nu-mi este ru$inedeloc. Cred ci Dumnezeu, Creatorul nostru, ne-a dat aceast[minunate capacitate de a ne bucura de ea. Acum, poate cA sunt euciudat sau hasnit, dar gandesc cam asa: Dacd mor mAine $i nu apucsA experimentez acest dar dat de Dumnezeu? Inseamni cimi-am irosit via1a. Aqa cd nu-mi este deloc rugine si fac acest lucru."Unii oameni au abuzat atdt de mult de constiinta lor, incit au devenitimpietrili. Acesti oameni trebuie si meargi imediat la Dumnezeu,in poclinld, cerdndu-I ajutorul pentru a-$i restabili standardele inarmonie cu voia Lui pentru viata lor.

3. Afi ajuns prea departe daci in mod nejustificat vi stArnigidorinlele sexuale. O datd ce unbliat si o fati se angajeazd in mdngdiat

Curtenie completd

gi dezmierdat pdnd in punctul cind amAndoi isi pericliteazi propnastepanire de sine, inseamni cA au ajuns prea departe. Este posibilca, in asemenea cazuri, fata sd nu fie intotdeauna congtienti de cdtde excitat este beiatul. Aproape toli bdielii au probleme dupi unsdrut prelungit,fie cd fata isj dd seama sau nu de lucrul aceslc. Punctulacesta limite diferd, desigur, de la persoani la persoani. Un interes

$i o stare de excitare normal[ sunt de a$teptat gi nu trebuie sl creeze

o ingrijorarea inutild. Dar, dacd tensiunea devine atAt de puternicd,incAt pasiunea incepe sd vi dicteze acliunile, atunci sunteli in pericol.

Josh McDowell face referire la Legea diminudii posibilitdlilor de

itttoarcere, care are de-a face cu progresivitatea contactului fizic. Unanumit tip de contact fizic este satisfecdtor pentru o weme, dar apoidevine plictisitor. Aqa ce inaintali citre nivelul urmdtor s,i stali gi

acolo un timp pAne cand gi noutatea lui se ponosegte. Apoi, mergelipulin mai departe, gi tot a;a. Cdnd fiecare noue senzalie se invechegtegi devine banali, trebuie sA mergeli pulin mai departe pentru a simliacelas.i fior. $i inainte de a vd da seama, ali mers deja prea departe.

Prietenia cu o persoani de sex opus este o activitate cu totulfireasci pentru tinerii din zilele noastre. De asemenea, este firesc sd

ai anumite sentirnente pentru persoana cu care te intAlnqti qi sd aitendinla de a o atinge $i de a line la ea. $i tocmai aici intri in sceniLegea dim uirii posibilild,tlor dn intoarcere. Mii de oameni, care auqe rt cL se pot opri oricdnd doresc, au descoperit ci, de fapt, nupot. Stimularea sexuah constantd cere o excitare gi mai intensi.

4. Ali mers prea departe atunci cdnd este implicatd goliciunea.Vechiul Testament asociazi in mai multe ocazii goliciunea cuconduita sexuali ilicit6, qi aq wea sd ve sugerez ci atunci cdnd uncuplu necdsltorit igi indepirteazd hainele de pe ei sau se mAngAie pe

sub acestea, au men prea departe. Aproape jumetate dintre cei care

au rdspuns la chestionarul meu au declarat ce participasera lamdngdieri pAni cdnd au ajuns la climax. MAngdierea pAnd la climax(sau masturbarea reciprocd) implicd atingerea gi mingAiereaorganelor genitale ale celuilalt pentru a se ajunge la orgasm fir[contact sexual propriu-zis, protejAnd astfel virginitatea. Cu toate

152 153

Page 74: Curtenie completa

Nancy L. Van Peb

acestea, virginitatea nu este un termen tehnic care se se aplice uneimembrane care a fost sau nu perforati. Virginitatea implici o curdgiesau o castitate totale. Mangaierea pdnl la climax poate se presupunesau nu nuditatea totali, dar cuplul nu ascunde aproape nimic. Genulde intimitate necesard pentru masturbarea reciprocd este genul deintimitate pe care trebuie sel pastrem doar pentru cisdtorie. Dinpunct de vedere tehnic, se afld doar la un pas sau doi de contactulsexual, de aici si termenul de ,yirginitate tehnicd".

MAngdierea pAni la climax poate oferi o destul de mare mulgumiresexual[, dar prezinte cateva riscuri. Unul dintre cele mai grave esteacela cd poate provoca un complex. Fiin{ele omenesti au anumitemoduri in care se obisnuiesc si faci lucrurile. Noi ne familiarizim cuele si ele ne devin a doua naturl. Dacd la nivelul acesta se stabileste opreocupare sau o obsesie, s-ar putea sd nu mai fiqi niciodatd capabilisd vd bucurali de sex la superlativ. De ce si periclitati sexul de mAinepentru o plicere pe jumltate ing[duitd astizi?

Si graviditatea poale sd apari in timpul masturbdrii reciproce. Seintdmpll astfel: spermatozoizii birbatului aratl cam ca ni$te mor-moloci minuscul. C.ozile lor lungi le permit si inoate foarte usor afuncicdnd sunt introdusi intr-un mediu umed. in fiecare ejaculare masculiniexisti doud pAnd Ia cinci sute de mitoane de spermatozoizi. Cbm intimpd mangaierilor ,,grele", organele genitale ale femeii sunt, cel maiprobabil, umede, fie degetul, fie organul genital al partenerului (inmdngAierea realizatd prin atingerea organelor genitale intre ele), poatetransfera spermatozoizi in zona din jurul vaginului. Astfel este posibilca sute sau chiar mii de spermatozoizi si inoate citre vagin, apoi princervix si uter pend in trompele uterine - chiar daci nu a awt loc nicio insenie a penisului. Aparilia graviditntii in asemenea imprejurdrieste foarte rare, dar totusi se intAmpli.

Pe 16nga masturbarea reciprocd, un numir semnificativ de cuplurise angajeazd in sexul oral - sau in sdrutarea organelor genitali alepartenerului. In timpul acestor episoade de mAngAieri gura producepldcere sexuald prin sdrutarea, prin suflarea sau sugerea organelorsexuale. Aceastd activitate poate fi continuat[ pani la atingerea

t54

Curtenie completd

orgasmului. ln son dajd,meu,28,6 Vo dintre cei intervievali au declaratci au incercat sexul oral. Dupi cum au mdrturisit, motivele pentrucare au fecut acest lucru au fost: ,,ca si-mi satisfac partenerul";,,pentru excitare sexuali" Ei ,,ca sd ved cum este". Simlimintele petermen lung ale c€lor care participasere la acest gen de intimitatefizicd variau de la fericire la vinovdiie.

Sdrutarea organelor genitale depdqeqte masturbarea reciprocd inierarhia experimentirii seruale. Pentru a se expune la o asemenea

nuditate .si deschidere sexuale, o persoand trebuie sd depdgeasci omai mare inhibilie decdt in cazul de mai inainte. Tinerii care se

angajeazd in sexul oral trebuie si ia in considerare anumili factori des[netate. Virusul herpes simplex de Tip ll produce herpesul genital.Virusul trece^de la o persoane la alta prin contact sexual sau prin sex

oral-genital. In decurs de o sdptimdnd de la contactul sexual intim,in zona organelor genitale pot sd aparl vezicule pline cu lichid. Rdnilese vor vindeca singure in decurs de doud pdni la patru septemani,dar virusul herpetic rdmAne in lesutul nervos, iar persoana infectatlva experimenta, probabil, eruplii repetate de vezicule gi ulceralii.Studii recente afiImd cd infeclia cu herpes genital le poate fac€ pefemei mai susceptibile la cancerul cervical, degi lucrul acesta nu afost inci dovedit. Herpesul difere de alte boli venerice prin aceea c5,

deocandatd, nu existd nbi un mijbc dc tratament impotriva lui.Dado femeie insdrcinate are in vagin o infectie activi cu herpes simplexII, bebelr.4ul ei se va nas,te prin operalie cezaiand; altfel, el ar puteacontacta boala in timpul nagterii gi ar putea muri.

Astfel de intimit5li presupun o goliciune a trupului care ar trebuipestrate doar pentru cadrul cisniciei. Termenul de ,,virginitate teh-nicd" se aplici gi aici. Doar o atitudine legalistd poate accepta ideeaci, dacd evili penetrarea, inseamne c[ evi]i desfrAnarea.

Daci vi angajali intr-o relalie de masturbare reciproci sau de

sex oral, trebuie sd luali in considerare ;i un alt factor: cu cat relaliavoastri este mai intensi gi cu cat aspectele ei particulare vi fascineazimai mult, cu atdt aveli mai multe s,anse s[ devenili mai inhibalipsihologic faji de o bucurie sexuali deplin[ in cadrul cisniciei.

l)J

Page 75: Curtenie completa

7r

Nancy L. Van Pelt

5. Ati mers prea departe, dacd relalia voastre are de suferit. Otindrd a scris pe foaia ei de chestionar: ,,Pirerea mea este ci, dacenu acr€pli mingiierile qi 'pipeitul', bnielii (cel pugin cei care meritiatenlia) te vor respecta mai mult si te vor invita la o nole intahre.Eram prieteni cu un bdiat de aproape un an. Odatd, cand eramsinguri, ne-am angajat, pentru foarte scurt timp, intr-o mdngdiereusoari. Nu o mai fdcusem niciodati mai inainte. De atunci, lucrurileau inceput se se schimbe intre noi. Cred cu toati convingerea cdne-am pierdut respectul unul pentru celllalt si cI 'iesirea' aceasta acondus la ruperea relaliei dintre noi."

A ficut cdteva remarci foarte bune. Intimitatea fizici Doate dlunarelaliei. Cum? Una dintre marile probleme ale cisniciil]or de astizieste comunicarea. Multe cupluri nu au dezvoltat niciodati tehnicilenecesare pentru a se putea cunoaste si pentru a rimAne prieteni.Este posibil ca ei s[ nu fi invdfat niciodatd cum sd comunice, inaintede cisdtorie, pentru simplul fapt cd s-au implicat atat de mult inintimitdli fizice, incit dezvoltarea unei comuniciri verbale, pline desemnificatie, se fi fost scurt-circuitat[?

CAnd se pomegte intimitatea fizicd, comunicarea verbalf, ince-teazd. Dacd, membrii unui cuplu nu ajung s[ se cunoasci bine unulpe celelalt inainte de cesdtorie, dupd cisetorie s-ar putea sd descopereci, in afari de atraclia fizicS, ei nu au nimic important in comun.Este absolut esential ca un cuplu si dezvolte un nivel intim decomunicare inainte de inceputul relaliei sexuale; altfel, sexul va deveniun inlocuitor al comunicirii verbale. Dupd cisitorie, sexul nu estesuficient mai ales pentru femeie.

Nu am auzit niciodatd despre o persoani tdndri, care secisitoregte, si aib[ un complex de vinovAle datoritd faptului cd estevirgind. Dar cunosc multi tineri care au cerut consiliere exact dinmotivul opus. Tinerii sensibili si inteligenli vor face deosebire intrea aprinde focul pasiunii sexuale si o lmbrdfigare romantici. Dacd nuputefi face aceaste deosebire, inseamnd ci nu suntefi suficient dematuri ca sd ave$ o relalie cu o persoani de sex opus.

Curtenk completd

Cine ar trebui sd propune opfirea gi de ce?

De-a lungul anilor, mulfi cercetdtori i-au intrebat pe tineri cinecred ei ce ar hebui si tragi linia si s[ punl capit gesturilor deintimitate fizicd. Rdspunsurile date reflecE-tendinfa treptate de aageza responsabilitatea asupra amdndurora. In zilele noastre, din cein ce mai pu,tini oameni consideri cI femeia trebuie si ducd greul ina pune punct in situaliile sensibile. Un studiu a ardtat cd 83 Vo dintrebirbatjqiT4 Vo dntre femei considerau cd responsabilitatea le revineamindurora. Doar 14 Vo dintre bdrbati si 26 Vo dintre femei auapreciat ca aceasta ar fi, in primul rAnd, responsabilitatea femeii. Se

pare ci birbalii sunt dispugi si-gi asume o mai mare responsabilitatein ceea ce privegte limitarea intimitililor fizice decAt ii cred femeilein stare si o faci.

Momentele de intimitate frzicd par si constituie un domeniu alintah rilor dintre un bdiat gi o fati in cale comunicarea inceteaze Einu este intotdeauna clar, nici micar pentru cei doi implica,ti, care dintreei trebuie sd ia iniliativa de a-i pune capet. Intr-un studiu efectuat pe3100 de studenli, 1,4 Vo dintre bdrbagi au spus cd ei erau cei carepropuneau oprkea. Cu toate ac€stea, doeli 4 Vo drntrefernei le amrdaubirbalilor oeditul de a-gi asuma o asemenea responsabilitate!

Teoretic vorbind, responsabilitatea de a propune oprirea trebureimpd4ite egal. Cu toate acestea, pentru doi tineri care consideri cdse iubesc cu adevirat Ei care au posibiiitdli nelimitate de a-gi exprimaafecliunea, este greu de gdsit un moment firesc qi logic de opnre.Simlamintele sexuale, o datd stdrnite, rdspund foarte greu, dacd nuchiar deloc, la deciziile inteligente, ralionale, riguroase, stabilite prinreguli anterioare sau la orice altceva decdt la dorinla de eliberaresexuald.

Astfel, de obicei se lasd la latitudinea femeii sd inilieze oprirea.Blrbatul, fiind mai agresiv, va merge atat de departe c6t i se va per-mite. Societatea, pdrinlii, educatorii, conducitorii religiogi, prietenii,rudele - toti se atteapti ca femeia se spund ,,Nu" atunci cdnd situaliao cere. Acest standard dublu este nedrep! dar este un fapt de viald.

156 1)/

Page 76: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

$i, cu toate cd acest standard dublu nu este la fel de putemic astdzica acum cAliva ani, el rf,mAne un factor pe care femeile trebuie silaccepte ca atare.

Cinstit vorbind, ca femeie sunt obositi de acest standard dublu.Cdnd tinerii no;tri igi fac de cap, sistemul nostru spune: ,,Biie1iisunt bdie!i", dar c6nd tinerele fac acelagi lucru, societatea le stigna-tizeazd ca ,,de proasti reputalie". Acelagi sistem propune astiziegalitatea in atat de multe privinle, ce ! se face lehamite; gi totugi,intr-unul dintre cele mai importante gi fundamentale aspecte ale viegiinoastre - sexualitatea - sistemul pdstreazi ticerea. Astfel, bdrbaliicare trec de la o ferneie la alta si igi caqtige reputalia de a fi maricuceritori sunt foarte categorici in a insista sd se cisitoreascd cu ovirgini. $i unde vor ei si giseascd aceste virgine, cind tocmai ei suntatat de ocupali sd le defloreze?

Putem inletura acest standard dublu doar pe una din aceste cii:fie ambii parteneri igi arcepti, de bundvoie, unul celuilalt sexul pre-marital, fie ambii parteneri igi pretind unul altuia virginitate gi casti-tate inainte de cdsltorie. Cea de-a doua opfiune are mai multeavantaje. Dupi pirerea mea, este timpul ca femeile sd inceapd sd

ridice gi ele anumite pretenlii. Este timpul ca femeile sd inceteze dea accepta marfa murdard gi sd insiste asupra curiliei gi a virginitiliidin partea b[rbalilor cu care aleg sI se cisitoreasci.

Cultural vorbind, gi chiar gi din alte puncte de vedere, femeia aremai mult de pierdut atunci cind accepte sexul premarital. Ceilallitind sd o blameze mai mult decAt pe bdrbat, daci afld desprecomportamentul ei. Exist[ doui motive principale care conduc laaceaste atitudine, fiecare dintre ele avind o lungi istorie.

l.Femeile i;i pot controla impulsuile sexuale mai usor decitbdftayii. Acegtia din urmi devin excitali sexual mult mai repededecdt ele. Un b[rbat se poate excita doar privind o fatd in bikini sauintr-o rochie mulatA pe corp, care ii descoperi toate formele.Addugali la aceasta un serut prelungit qi deja l-a!i stdmit. O fatdpoate considera toate acestea ca fiind aproape lipsite de semnificalie

Curtenie compktd

gi nu simte nici un fior de pe urma lor. Pe misuri ce starea lui deexcitare se accentueaz5, el simte o dorinld din ce in ce ai mici de ase opri. Tendinla lui fireasci este de a proceda in aqa fel, incAt sdpoati obJine relaxarea tensiunii crescAnde din corpul lui.

Deoarece fetele rdspund mai incet la stimuli sexuali, aclionareafranelor este lesati pe seama lor. $i, daci ea nu apasi la timp pefrAne, cel mai adesea ea va fi cea care va suporta blamarea. Societateail cosiderl rareori pe un birbat ca fiind o partidl proasta pentrucesetorie, pentru ce a alut aventuri cu un mare numir de femei. Darfoarte pulini birba(i vor sd se cdsdtoreascl cu femei care au o la felde mare experienld sexuald ca cea pe care o au ei.

2. Femeile isi asumd riscul dc a rdmlne insdrcinnte ;i suferd o matmare respingere sociald atunci cdnd se intdmpld asa ceva, Mai binede un milion de tinere adolescente necdsdtorite rimdn insdrcinate infiecare an. Dintre acestea, majoritatea au fost convinse cd nu vorrdmAne. 40 Vo dintte aceste adolescente se clsetoresc cu tatilcopilului; 30 Vo aLeg avortul; 10 7o pierd sarcina; restul de 2O Vo

ajung si dea na;tere copilului si fie il pesfieazd pentru a-l creEte ele,fie il dau spre infiere unei alte familii.

Harry gi cu mine prezentam un seminar Complete Marriage(Cisdtorie implinitd) intr-un oras din nord-vest. In casa in care amstat, locuia o fate de 16 ani, necisitorit5, care era insdrcinati in lunaa opta. Dupd ce a fbcut cunogtinli cu noi, a iesit din camerd incet, cumiscdri greoaie. A doua zi, dupi ce a inceput si se simt[ maiconfortabil in prezenla noastr[, ne-a arAtat o fotografie cu mama sicu tatel ei. Mama ei, o femeie durdulie si veseli, si tatil ei, un pastorcu o figuri distinsd, se allau la mai mult de 2000 de mile depirtarede ea si ii era dor de ei.

,,El wea sd se cisitoreasci cu mine", ne-a mdrturisit e4 ,,dar esteatat de prost, ci nu pot siJ sufir. $tili de ce? Nu poate nici mdcar siciteascd nigte cuvinte simple din Biblie, cum ar fi rdscumpdmre. Sepoticneste si se bilbAie la astfel de cuvinte. Are 19 ani qi spune cine-ar putea intre,me, dar n-am se me cisetoresc cu el niciodati."

158 159

Page 77: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Cdnd am intrebat-o ce avea de gind sd faci cu bebelusul, eamr-a_rdspuns: ,,Dau copilul pentru adop!ie,,. S-a oprit pufin, apoi acontinuat: ,,Acum iau cursuri prin coresponden{I si este atit deplictisitor! Algebra i se pdrea deosebit de dificild. Un meditarorvenea.din cdnd in cand se o ajute, dar ea tot nu inlelegea. Si ii era dorde prietenii ei. ,,Nu prea md distrez. Nu pot sI merg nicdieri.Bineinleles cd nici cu alli b[ie1i nu pot iegi,,, a adiugai ea cu unzambet amar, in timp ce !i privea trupul masiv si greoi, cu mpilul inpanrece.

Dupi discutia purtate cu ea, am stat si m-am gdndit la pregul teribilpe care il plitea pentru cd se angajase in sexul premirital. Tatilcopilului scipase cu mult mai ieftin. Nimeni nul exilase la 2000 demile depirtare de famitie si de prieteni. i$i petrecea Cr[ciunul acasi,impreuni cu familia. Nu a trebuit sA renunle la qcoali 9i sd parcurgitot anul respectiv cursuri prin corespondentd. Nu era nevoit si steainchis in casi si si nu mai iasi cu nici o fate dmp de noui luni. Nufusese obligat se-qi cumpere o noud garderobi. Corpul lui nu avea sdrdmini cu vergeturi si nici nu se va lupta cu hlogramele in plus decare multor femei, dupd na;tere, le este atat de greu sd mai scape. Elnu avea si indure durerea fizici asociati cu na$terea, si nici rdnileemoEionale care rdmAn atunci cdnd o tdnird mamd trebuie sd renunfela copilul ei, pentru a-l da s[ fie crescut de o altd mami.

Pentru ci femeia este aceea care rdmAne insircinat[, pentru cifemeia este aceea care poarti copilul in trupul ei, pentru id femeiaeste c€a care ii di nagtere, ea este aceea care are cel mai mult depierdut si isi asumd riscul cel mai mare in sexul premarital. De aceearesponsabilitatea finali pentru a pune capdt intimiteflor fizice stdasupra femeilor, in ciuda faptului ci, vorbind la modul ideal, cei doiar trebui sd-gi imparti in mod egal responsabilitatea.

Cum sd apegi pe frene

Dace societatea a asezat responsabilitatea de a trage linia peumerii femeii, cum si o facd? Dac6, mAinile b[iatului inceo sd

Curtenie completd

cutreiere, oare trebuie sdJ pdlmuiascd, sd-i zgdrie fa1a, siJ tragi deper, se radd de el .. . sau ce si-i facA?

Cum majoritatea blrbafilor vor merge doar atAt de departe cAt

ingiduie femeia, birbatul va incepe intotdeauna prin a testa terenul.El pomegte plin de speranF gi avanseazi pind cAnd femeia ii taieavintul. Probabil ca va incerca prin cuvinte frumoase s[ o mnvingdsl facd sex, dar nu agteapE in mod neapdrat se se intample asa. Maimult decat ataq un biiat nu se considere insultat atunci c6nd o fatispune ,,Nu". Cdnd o tinlrd refuzd in mod deschis ;i cu tact, ea nicinuJ rineqte, nici nuJ supdri. De fapt, s-ar putea ca prin acest refuz,el si se simtd chiar eliberat! Femeile is,i subestimeazi puterea de aopri un bdrbat printr-un ,,Nu" hotirat. Existi cAteva moduri politi-coase, dar eficiente, de a face acest lucru.

Lucrul cel mai important pe care trebuie sil inleleage o femeie,in ceea ce privegte limitarea activitllilor de intimitate. fizicd, esteacela ci nu trebuie si spuni gi sd facd nimic prin care ar putea rinieul tdndrului, simlimdntul valorii personale sau orgoliul siu masculin.Aqa cd, in loc s5-i discreditezi motivele, presupune ci el wea cuadeverat sd-!i arate ci te place Ei ce line la tine. In timp ce mntinuisi-i vorbeqti, ii poli lua cu hotirdre miinile gi s[ i le pui inapoi pegenunchii lui. Daci este posibil, (chiar dacd simli cum inima i,ti batein gAt), nu schimba inflexiunile vocii gi nici nu face weo aluzie lafaptul cd s-ar fi intdmplat ceva neobignuit.

De asemenea, ii pofi spune pe un ton indiferent qi intr-o manierdprieteneascS: ,,Nu te grebi" sau o alti remarca vesell, prin care si-idai de inleles c[ nu doreEti sd mergi mai departe in momentul acela,

dar care aratd clar ci nici nu ii judeci gestul in weun fel. Un bfiatcare meriti cu adevirat prefuirea ta, ili va respecta dorinlele si vaaprecia tactul tdu. El va inlelege cd egti in stare s[ faci deosebireintre acfiunile lui gi el ca persoand;i ci, degi doregti s[-i descurajezeacliunile, wei sd incurajezi prietenia voastri.

Marianne respinge gesturile nepotrivite sau prea indrlznele cuun refuz ferm de a coopera. Apoi zdmbeqte qi sugereazi o activitatealternativi: ,,Hai sd mergem sd lulm ceva de mAncare. Mor de

t6I160

Page 78: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

foame!" Acest gest si aceaste remarce il lasd sd inleleagi ci ea nu-iva ingedui sa mearge mai departe, dar cd il considerd o persoandfoarte deosebite si ca il place.

Intr-o noapte, tArziu, Carla s-a ghemuit in masind lAngi prietenulei. Amdndoi se sirnleau fericili gi relaxati - qi foarte atasali unul deceldlalt. El a inceput s-o serute, si ea i-a rdspuns doritoare. Apoi, aapdrut in sceni ceva nou, in timp ce mAinile lui au alunecat pe subbluza ei, iar sirutul lui a cepetat o intensitate pe care n-o maicunoscuse niciodatl pAnd atunci. Ea s-a smuls din irnbri{isarea lui,$ia scuturat capul gi, cu -un rds nervos, a comentat: ,,Oh, insemniprea mult pentru minel" Invdlagi sd anticipali anumite ,,strdnsori,' gidali-i partenerului vostru simlimAntul ci este plicut si iubit flri caceva de o intensitate neobisnuitd sd ajungi si se intdmple!

Alte tinere procedeazi altfel. Una dintre ele rni-a spus ci, daciun tandr incearcd ceva ce ea nu ingiduie, ea pune cheia in contact qiil intreabi dulce: ,,Conduci tu sau sI conduc eu?" O alti fati mr-aspus cd ea incepe sd plingd. Bdrbalii se simt atat de vinovati si deneputincioqi in fala lacrimilor unei femei, incit in nedumerirea loruitd chiar si de propriile lor dorinle. VMan ia o atitudine cu totuldiferitl. CAnd mdinile unui biiat incep s-o cutreiere, ea, cu o prefh-cuti si ironice mirare, spune: ,,Cum? Azi nu este ma4i, nu-i aga?',Acest umor banal salveazd situalia. In astfel de momente, tofi suntemfoarte fragili. Doar sinceritatea totali, amabilitatea si simtul umoruluine pot ajuta se o scoatem cu bine la capit.

Doud sute de studente la colegiu au fdcut o listi cu cincisprezecetehnici prin care sd tii sub control momentele de intimitate fizicdatunci cAnd te intahesti cu un biiat".

1. Fii deschisd si onesta - spune un ,,Nu" sincer si politicos.2. Continui si vorbegti. Menline o conversatie interesantd,3. Evitd situatiile care invird la mdngdieri qi ,,pipdif,.4. Planificd intdlnirile in amdnunt.5. intAlnili-vd in acelasi loc cu o altd preche sau in grup.6. Comunici-i prietenului tiu, inci de la inceput, atitudinea ta

in aceaste Drivintl.

7. Rdmai consecvente unei pozi,tii categorice, Iuate din timp'

8. Pldnuiegte activitdli pentru dupd intAlnire.

9. Folosqte-1i judecata; prezinte-F punctul de vedere'

10. Nu incuraja, prin modul de a te imbrdca sau prin acliunile

tale, dorinla dupe intimitate fizic5.

11. Stabile$te un punct dincolo de care nu vei trece'

12. Distrage atenlia partenerului t[u.13. Cere-i se te conduce acase.

14. Nu iegi cu beieli care par a fi peste mdsuri de interesali de

'pipeit' fi mangaieri.15. Ab{ine{e de la uriri de 'noapte bund' care par s' nu se mal

termine.

Vi este de folos si vi stabilili propriile standarde in aceasti

privinli. Christy qi Gwen erau colege de clasi. AmAndoui era! fete

iregule 9i atrlgdtoare, cirora mulli blieli le propuneau intilnire'Christy avea stindarde bine definite 9i categorice - doar pdnd.aici,

nici un pas mai departe. Ea nu accepta nici un'dac[...', '9i"''-sau'dar...'. Gwen... Ei bine, Gwen avea intenlii bune, dar nu era chiar

atdt de sigurd pe ea. Uneori, prietenii lui Christy se plictiseau de ea

qi incetau-sd mai incerce sd o convingd sd faci ceea ce ea nu woia inichimb, Gwen se simlea intotdeauna impinsd in situa{ii care i se

p[reau dificile gi jenante, bdielii fdcdndu-i tot felul de propuneri

indecente. Chriity era tot timpul fericite ;i plicutd in purtarea ^ei

fa1[ de ceilatli tineri, pentru ce ei ii acceptaseri standardele' Inschimb, Gwen trecea de la o situalie dificil[ la alta, in mare parte

Dentru ci nu se hotira cu adevlrat ce pozilie si ia ;i ce dorea se

iaci. Deosebirea dintre cele doud fete nu linea doar de standarde'

Christy era sigurd de standardele ei, pentru cd era sigurd de ea insdgi'

$ovdiala lui Gwen cu privire la propriul ei cod moral reflecta o ezitare

fundamentali cu privire la propria persoani.

Orice tdndr, beiat sau fati, trebuie sd aibi niqte standarde foarte

clar definite in ceea ce priveste conduita sexuali Ei apoi sf, le respecte

intru totul.

162 163

Page 79: Curtenie completa

Nancy L. Van PeL Curtenie compktd

bra! la bra!, precum gi asezarea unul ldng[ celilalt in sdlile de curs,

sunt gesturi de obicei potrivite qi decente, dar chiar qi atunci, tineriivor da dovadi de o discreqie adecvatd locului ;i momentului. Velidori o discretie si mai mare atunci cand este vorba despre sdrut sau

despre alte intimitnfi fizice, manifestate in public.

O tnlelegere potrivitd. A avea o inlelegere potrivitd inseamnl cicei doi au ajuns la o inlelegere cu privire la ceea ce sitnt nevoia s[-qi

spuni din punct de vedere fizic. Ei acceptf, un sirut ca pe o expresie

intimi de afecliune, dar nu privesc un astfel de comportament ca pe

o invitalie de a trece la niveluri mai profunde ale manifestdrii sexuale.

Ei inteleg ce sirutul trezegte dorinlele sexuale qi cd doi oameniinteligenli, care se respecte gi se iubesc unul pe cel5lalt, vor avea

griji si limiteze aceastd exprimare a dragostei.

O infrdnare potrivitd. Aceasta nu inseamnd o limitl de doui ore

de mdngiiat in magind, dup[ ce ali parcat intr-un loc romantic. Doitineri care cred cd se iubesc unul pe celilalt ar trebui sd discute

despre aceste lucruri, sd stabileasci nigte limite gi si rlmdni in cadrul

acestora indiferent de circumstanle. (Capitolul urmdtor va aduce

mai multd luminl in aceastd privinp)Astfel, este de bun gust ca un cuplu aflat in fazele inaintate ale

curteniei si practice anumite forme limitate ale afec,tiunii fizice atunci

cind sunt singuri - gi forme si mai limitate atunci cdnd sunt in pu-

blic. Este nerealist gi poate chiar nesdndtos, din punct de vedere

emolional, se a$epli ca un cuplu matur sa se serute pentru primadati cu ocazia nuntii, in fala altarului. Foarte puline extreme sunt

cu adevirat bune.Tinerii trebuie s6-qi manifeste respectul gi stlpinirea de sine faJi

de aleasa inimii lor in timpul curteniei. Atunci cAnd un cuplu nupracticd astfel de principii inainte de cisitorie, orice consilier inprobleme maritale ar putea prezice ci ii agteaptd multe suferinfe.

Respectul gi stdpdnirea de sine trebuie sd stea la baza comporta-

mentului oricdrui cuplu care are idealuri inalte.

Recomanddri cu privire Ia exprimarea afectiunii _ Cepoate fi ,,induntru" poate fi gi,,afard.

Este normal qi natural ca tu si partenerul tdu sd vreti sa veexprimali afectiunea unul fald de celdlalt la nivelurile mai avansatesi stabile ale prieteniei voastre. Cu toate acestea, modul in care vaexprimati afecriunea in timpul prieteniilor ocazionale trebuie si diferede acela in care o exprimati in fazele cele mai avansate ale curteruei.In fazele de inceput, doi tineri doar cred ci se iubesc unul pe celilalt.In fazele mai avansate, de relatie stabila, dragosrea veriiabila estemai siguri, iar cuplul kebuie sd fie suficient de matur emotional.social, fizic si spiritual, incAt si-si poati asuma responsabiiiteglecdsdtoriei. Existii deosebiri majore si importante.

- - Ce demonstralii de afecliune sunt adecvate fiecirei etape in parte?Un anumit numdr de gesturi afective, categoric linute sub c;nhol,sunt potrivite pentru ca tinerii sd-si exprime dragostea. Si la acestease va referi acest capitol - pentru a-i ajuta pe tineri sd hotirasca cevor pentru fiecare etapt a relaliei lor. Recomanddrile acestea seimpart in patru categorii.

. Locul ;i timpul potivit. Aceasta nu include ,,giugiulelile,, in vizul(total sau par,tial) celorlalli, in timp ce acestia treCin drumurile lorpfln.campus. Cuplurile imature, care se angajeazi in manifestiriplblice excesive creeazi probleme institutiei, administrajiei, facultitiiqi celorlalli studenli care se simt jenali de gesturile lipsite depudoare.Un astfel de comportament - fie cd. este manifestatln campus sau inoricare alt loc public - este lipsit de respect. grosolan, wigar si deprost gust.

Dragostea autenticd este o experienla privatd sipersonuia. O rnu."parte din frumuselea si din inocenla ei se pierdi atunci cdnd arespectatori. Aceste dezmierddri jenante degenereazi adeseaintr-o incercare de a folosi cealaltd persoand in scopuri cu totul strdinede dragostea adevdrati - pentru a indlla eul intr-o manieri ostentativdsau pentru a te rizbuna pe altcineva. Tinutul de mAni. sau mersul

164 165

Page 80: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

Rugdciunea unei adolescente

Mergi cu mine, b.tg!Md intr* - dm em P t'rene aindTu erai tdruir?

Exista $ in Namret un &ruP"?Oare ti Tu fudte^i P nwginc $Te uitai?

N trecut $ Tu singur prin izbucnirea glorioa*d a priruilErii?

Ai curcscut singur,itarea aperienlei de af altfel deai)t ceim,n

N coborAt abryind PuAmi.Ftrib rrunoluiplin de bucuria simplului W dd trdies,ti?

li sa pdrut $ lie ad inneaga futne w,ilucea,

AsJePtAndu-Te ,n to^td fumue,tea ei?

Ai {iu dAspre Alegerile pe care trebuia sd leforci?

Ndzi, lunEa nd a*ea|td P mhe.

Sunt in pragul mulw alWri;i decizii;

Mergi atnine, I e!Viata esv WaspdtA $ lloui;i plirud de prolndiri -Sintl cun se AWPie t)iitofll.

Dunne, ajutd-nd sd phtrez puritaleo suJletului neuPaticia Halbe

NOTE DE SUBSOLrcail L, Zellman, Paula B. Johnson, Roscann Giarusso and Jacquelioe D. Goodchilds'

,,Misrcading the Signals", Psychology Today, Octomber' 1980.

'Tim Stafford, A Love Story <whe ton,III: Zondervan, 197?).rJu<lson T. and Mary G Landis, Building a Successful MariaSe (Englewood Cliffs,

N,J.; Prentice-Hall, 1963).

Ceea ce esti va determina, in mare mdsurd, capacitatea de a-1icontrola impulsurile in privinla manifestirii afecliunii fizice. AtuncicAnd incepi jocul mdngiierilor, faci cunostinld cu ceea ca e$ti inadancul fiinlei tale. Cu mult timp inainte de a ajunge sd atingi zoneleerogene ale corpului celeilalte persoane, experienla ta de viata ahotdrat deja cat de departe vei merge. Ce simli in ceea ce te priveste?Cum te cunosti? Ce anume ocupi primul loc in viala ta? Ce sau pecine idolatrizezi? Ce agtep,ti de la tine insuli in viafi? Care i{i suntvalorile? Ce linte 1i-ai pus in viafi? Pe scurt, adevirata valoare acaracterului teu incepe acum s[ iasd la suprafa{i. Ai lnceput sd-!iscrii istoria propriei vie1i.

Dace i{i incredinlezi viala in mana lui Dumnezeu, atunci po{i ficonvins. ci, dacd Ii ceri cilluzirea, El are puterea qi doreste sd teajute s[-!i lii sub conftol viala sexuaH. El i$ va da tdria sn reziqti infala ispitelor gi sd-!i stApanesti sexul. Nu esd lesat sa te lupgi singurcu impulsurile. El te va ajuta si in acest domeniu al vietii tale, ca si intoate calelalte.

166 10 /

Page 81: Curtenie completa

. . . jicdnd astfel, o parte din mistmtl care inconjura cealaltdpersoarui se ua pierde $i, o datd cu el, ceua foarte prelias pentrucei doi, dacd, tn cele din urmd, uor ajunge sd w cdsdtoreascd.

Capitolul 7

I1{IAI.I.IIRI NNME PERIGUTOASE

ljn recent program de televiziune pe tema sexualitdlii virsteiadolescenlei a meniionat ci in zilele noastre existi mai mult se& maimulte sarcini nedorite, mai multe avorturi si mai puline cdsitoriidecdt oricdnd inainte. Din ce in ce mai mult, astdzi, tinerii pun subsemnul intrebdrii moralitatea ffaditionale. Ei nu judeci sexul pre-marital ca fiind bine sau gresit, ci se intreab[ daci este o expresieautentice a iubirii pe care sL o poati folosi in relatiile lor. Aceastiabordare transformd o intrebare care ar trebui si fie de naturd moraldintr-una de nature psihologici. AstIzi tinerii nu mai intreabi ,,Estebine sau r5u?", ci ,,Este de folos relagiei noastre? Ne va intiri sau neva slibi relalia?"

In marea lor majoritate, tinerii de astdzi rimdn insensibili lapredicile pioase. Cu toate acestea, rdspunsurile cinstite, sincere,bazate pe fapte dovedite, ii vor impresiona. in sondajul pe care l-amefectuat, un tener a respuns:

,,Cred ci o temi foarte bund despre care ar trebui sd scrieli ar fimotivele exacte pentru care cuplurile se angajeazd ln sex premarital.Nu putem rezolva problem4 daci nu cunoastem eract motivele carese ascund in spatele ei. Poate ci, dace. bate motivele ar fi prezentate,

Curlenie completd

mai mulli oameni qi-ar da seama de intensitatea presiunii sociale gi

apoi ar lua decizii pentru ei ingiqi."

Informaliile prezentate in acest capitol sunt deschise, sincere gi

directe. Sexul premarital are atat aspecte pozitive, cat gi aspectenegative. Va trebui si examinali faptele gi se hotArali dacd aspectelepozitive le contrabalanseazd pe cele negative sau dacd realitatea este

cumva inversatd. Oricum, in timp, vefi fi nevoili s[ luali toate aceste

decizii, aqa ci eu incerc sd prezint aici faptele in mod cinstit. Uneledintre lucrurile pe care le veli descoperi vd vor surprinde.

Ordinea in care voi prezenta aceste aspecte nu are o prea mareimportanle. Nu pornili de la ideea ci simplul fapt ca unul este asezat

inaintea altuia ii confer[, automat, o mai mare greutate, Nu le-amenumerat in ordinea importanlei lor, de la cel mai de valoare la cel

mai pulin semnificativ. Argumentele prezentate pot sau nu sd stea

singure in picioare. Citili-le pe toate inainte de a lua o decizie.

Ce argumente se aduc de ohicei in favoarea sexuluipremaritalT

Aryummtul 1. Cu cdt o femeie are o mai mare expeienld saualipremaritah, cu atdt ea va avea mai multe qanse sd expeimenteze unorgasm complet tn contactele sexuale din timpul primului an de

cdmicic.t In studiile citate, aceaste situa,tie este valabila atdt pentruacelea care au avut relalii sexuale premaritale doar cu viitorii lorsof, cat fi pentru acelea care au cunoscut mai mulli partened. Este

un fapt stabilit: dacd activitatea sexuale a femeii, inainte de cesatorie,

a fost complete, ea va avea mai multe ;anse sI ajungl Ia orgasmdupi cdsitorie. Dar, inainte de a trage orice concluzie, citiii maideoarte.-in

ciuda capacitilii lor de a ajunge la orgasm, mult mai multesolii aflate in aceasti situa{.ie intimpind dificultdji sexuale in perioadade inceput a cisitoriei. Un numir semnificativ de tinere au mlrturisitce au avut probleme pe termen lung care au inceput in primele

168 169

Page 82: Curtenie completa

FNancy L. Van Peh

doui s[ptdmini de cisnicie. Altele au merturisit ci s-au simtit canbte ,,sclave ale sexului". Probabil ci o femeie care nu a reu;it sdrimdni pe pozilie inainte de cdsetorie nu are o prea mare puteie dea-limita sau de a stdpAni pretenfiile sexuale ale solului ei dupdcesAtorie.

Institutul American pentru Relatii de Familie a chestionat 2000de femei cu privire la rlspunsul orgasmic de dupd cisitorie. Doar?3 Vo dntre femeile care fuseserd virgine in ziua nuntii experimen-taserd orgasmul, in timp ce, dintre cele care awseseri experienlesexuale inainte de cdsitorie, 39 de procente ajunseserd la'orgasm.Aceste diferenle au dispirut foarte repede, o date cu crestereaexperientei, dupi cisdtorie. Cdtre sfarsitul primului an, fetele carese cdsltoriseri virgine le egalaserd pe cele nevirgine in privinlardspunsului sexual.2

. Atgummnl 2. Send premaital poate satisface rcvoia psihologicdde eliberare sexuald. Un tdndr isi atinge apogeul actMtigii sexualeintre 19 si 29 de ani. Pe parcursul acestei perioade, el resimte nevoisexuale stringente. Noi treim intr-o societate foarte stimulatoare sifoarte constient[ sexual. Sexul in afara cdsniciei oferi, pentru bdrbali,o degajare sexuali convenabili. $i chiar daci nevoile sexuale aleunei tinere nu sunt la fel de imperative ca ale unui bdrbat, sexulpremarital o poate elibera de tensiune si, in aceea;i masurl, ii poateoferi simlamantul cd este iubiti.

Arquygnul 3. Sexul premaital furnizeazd uperientd tn tehnicilesutale. Yechea zicald: ,,Exerci;iul aduce desdvirsirei', se aplicd giaici, in unele privinle. Repetarea experientei poate imb;nlteiiabilitatea sexuald a cuiva.

Argumennl 4. Sentl premaital poate confei unei penoane unanumit statut ?ntr-un gup. Anumite cercuri privesc experienla sexuluipremarital cu un anumit respect si cu invidie. persoana respectivdpoate fi privite ca cineva care a ajuns Ia maturitate. pe baza acestei

Curtenie completd

,,realizirri", tdnirul sau tAnira in cauze poate beneficia de un statut

1i de o pozilie pe care, altfel, nu le-ar fi avut niciodatd.

Argumentul 5. Experienga sexului premarital poate prevenilezvoltarea relayiilor homosexuale tntr-un poten,al homosexual. Untinir implicat intr-o relalie mixta este posibil se nu fie la fel devulnerabil fatd de experimentarea unei relalii homosexuale, in cazulin care i se oferi ocazia.

Aryumenal 6. Sexul premaital poate fi amuzant. Sexul este unadintre experienlele cele rnai generatoare de plecere, pe care le-a pusDumnezeu la dispozilia blrbagilor gi a femeilor. Unul dintre scopurilecontactului se).ual este acela al naqterii copiilor, care vor deveni obucurie si un mijloc de implinire gi de satisfaclie pentru pirinli.I)umnezeu ar fi putut implini acest scop ldsdnd ca bdrbatul qi femeias[ conceapf, un copil, pur $i simplu scuipnnd in acelagi recipient.Femeia putea si bea apoi conlinutul qi sd rimAnd insircinat[. Darinlelepciunea Sa infinitd a conceput ideea de sex - acea unire dintrebirbat si femeie care aduce mai multe plecere fizic[ decit orice altdactivitate. Fie cd sexul implinegte doringa de a avea copii, satisfaceapetitul sexual, reasigurd de dragoste pe celdlalt, fie cd relaxeazisistemul nervos, toate acestea nu fac altceva decit sd adauge un plusla oferirea celei mai excitante experienle fizice cunoscute de oameni.Dumnezeu a creat serul pentru pldcerea noastrl qi El wea sd nebucurdm de el. Sexul este o experienp plicutd si de dorit, chiar dacd

un cuplu se angajeaze in ea inainte sau dupd cesdtorie.

Argumentul 7. Sexul premaital le oferd celor doi ocazin de a invdtadespri rdspunsul sexla[ al celuilatt. Birbalii ,si femeile rdspund atbtde diferit la stimulii sexuali, incat poate dura ani de zile pdnd cAndsolul sau solia va descoperi gusturile, preferinlele gi raspunsurilesexuale, specifice, ale partenerului sdu. Experimentarea sexului pre-marital permite unui cuplu s[ observe reaclia sexului opus. Cu toateaceste4 frcdnd astfel, o parte din ,,misterul" care tnconjure cealalte

170 171

Page 83: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

persoand se va pierde gi, o dati cu el, ceva foarte prelios pentru ceidoi, dacd, in cele din urmi, vor ajunge sd se cisdtoreasc5.

Aryumentul 8. Cu c'At o persoand este mai tkndrd, cu atdt ti estemai wor sd facd anumite ajllstdi emotionale si fizice.Ia orice vArstieste dificil sd faci anumite schimbdri. Dar. cu cit o Dersoane estemai in vdrsti, cu atit este mai dificil si facd acele ajustiri emolionalegi fizice necesare unei relalii sexuale bune. $ansele sunt mai mariatunci cand aceste adaptdri se fac inainte ca penoana respectivS. sdfi ajuns sd-gi stabileasci propriul siu mod de a fi in aceasti privinti.In consecinfd, o experienld sexuald timpurie gi frecventi s-ar puteasd ajute la realizarea acestor ajustiri fizice si emotionale.

Argumentul 9. Sexul premaital poate testa capacitatea a doudpersoane^de a se adapta sexual una fatd de cealaltd, dacd se vorcdsdtoi, InaJnte de cisdtorie, cuplurile sunt ingijorate cu privire Iacapacitatea lor de a functiona satisfecitor dupi cdsitorie. Cu toateacestea, fiinlele omenesti, de aproape orice formi si oricedimensiuni, pot forma cupluri reusite. Factorii sexuali in compa-tibilitatea sexuald sunt de naturd psihologicd, si nu anatomici saufiziologic[. in mod firesc, un cuplu doresti sA stie dace sunt sau nupotrivili unul pentru celdlalt. Dar compatibilitatea sexuali nu poatefi misuratd in parametri fizici. Atunci cAnd un birbat sugereazetestarea relatiei prin experienia sexuald, el porneEte de la ideea ciintruneste toate condiliile pentru a fi un partener potrivit, dar cefata s-ar putea s[ nu corespundi. Dar, chiar daci ea nu arcorespunde, testul lui nu va putea dovedi ci ei ii lipseste vreunfactor esenlial, din moment ce femeile nu rdspund la fel de spontanla sex cum o fac birbafii.

Dupd plrerea mea, aceste noud aspecte reprezinti suma totald aavantajelor sexului premarital. Acum, citili mai departe.

Un recent program de televiziune, ,,One Day at a Time", descriao situa$e in care fiica mai micd are o intrevedere cu mama ei, temadisculiei fiind dacd. ar trebui sau nu sd mearg[ pAnd la capdt cu noul

t72

Cunenie compleld

ei iubit. Ea igi intreabd mama cu prMre la motivele pentru care nuar trebui si faci acest lucru. Mama se gandeEte cateva clipe $i,lidicdnd din umeri, ii mirturisegte cd nu se poate gAndi la nici uncontraargument. In cele din urml, fata se hotiriqte singuri s[ nu se

lanseze intr-o asemenea experientl, dar ideea cd nici mdcar o mamdnu poate aduce argumente impotriva sexului premarital le-a sugeratcelor peste un milion de tineri, care au urmdrit programul, ci nuexistl nimic gregit in sexul premarital qi cd nici mdcar pdrinlii nu potinvoca argumente convingitoare impotriva lui.

Sunt de acord ci tinerii trebuie sA hotirascl singuri. Dar, inaintede a lua aceasti decizie, ar trebui si cunoa$teli informalii qi faptecurente, astfel incat sA puteli lua o decizie inleleapt5.

Pe wemea cand eu ins5mi eram adolescentd, existau trei motivefundamentale pentru a nu avea o experienll sexuale inainte decdsdtorie: (1) pericolul unei sarcini, (2) bolile venerice 9i (3)condamnarea biblicd. Fireqte ci sexul premarital prezint[ riscul uneisarcini nedorite ;i al bolilor venerice, dar motivele evitirii sexuluipremarital trec dincolo de aceste consideralii. Cu ajutorul unui medicsi al unei clinici gratuite, un cuplu poate evita sd aibi un copil.Antibioticele pot vindeca majoritatea bolilor venerice. Dar mesajulvesnic al Scripturii rimAne clar. Biblia condamnd in mod categoricsexul inainte de cisitorie. Dar Scriptura ne cheamd, de asemenea,

,,sl ne judeclm" (Isaia 1,18).

Argumentele impotriva sexului premarital

Argumentul 1. Sexul premaital tinde sd destrame cuplarjle. Studiilearatl cd acele cupluri care se angajeazd in sexul premarital prezintdo mai mare probabilitate de a se despdrli decit cele care nu fac acestlucru.3

De asemenea, cuplurile logodite, care se angajeazd intr-o relalieseruald, ajung sd rupi logodna intr-un procent mult mai mare. Dece? Unul dintre motive este acela ce dorinla bdrbatului de ase cisitoriscade o datd cu imoiinirea nevoilor lui sexuale in afara cdsdtoriei.

173

Page 84: Curtenie completa

Nancy L. Van Peh Cuxenie completd

Studiile arati ci o relalie sexuald poate tine un cuplu irnpreune timpde trei pdnd la cinci ani, dar nu mai mult.a

Argumentul 4. Obiceiuile sexuale deficitare, formate tnainte der;dsdtorie, sunt mmlinute, adesea, qi tn sexul de dupd cdsdtoie. Sen;Jpremarital are loc, cel mai adesea, in condilii dificile - pe banchetadin spate a unei magini, sub o pituri pe plajd etc. Aceste condigiiimproprii, la care se adaugd teama de a fi descoperili gi posibilitateaca fata se rimind insdrcinatd, pot declansa un lanl de reactii, deltitudini si de obiceiuri necorespunzetoare. In plus, starea de tensiunecare insoleste adesea nevoia de a actiona gi de a rispunde poatelcduce pldcerea. Ocazional, aceasta poate produce o asemenealnxietate, incat este posibil sA se ajunge la impotenld parliald sautotali (incapacitatea menlinerii erecliei) sau anorgasmie (incapaci-latea de a ajunge la orgasm). Unele studii5 afirmd cd mai mult dejumetate dintre sotiile americane au astfel de atitudini deficitare cuprivire la sex, atitudini datorite cirora nu se pot bucura pe deplin dercla{ia sexuald al5turi de solii lor. Femeile, ca qi blrbalii, au tendinlasir devinS. ezitante si inhibate si sd nutreasce simteminte de vinovdliesi de teami din cauza experientelor sexuale triite aldturi de parteneriiIor de mai inainte. Atunci cdnd lucrul acesta se intemDli. obiceiurilesi atitudinile nepotrivite, adoptate in timpul experientelor premari-tale, le jefuiesc de o satisfacgie sexual5 deplini dupd cdsdtorie.

Argtmennl 5. Sexul premarital poate conduce Ia simldminte dcvitovdtie, de intensitate usoard phnd la severd. Raportul Sorenson,ccl mai complet studiu sociologic cu privire la sexualitatealdolescentind premarital5, a descoperit lucrul acesta cerandulelctelor se descrie reaclia pe care au avut-o in urma primei lorcxperienle sexuale. In fruntea listei au fost trecute cu'y'tntele teami,vittovdlie, ingijorare si jend. Cwinte precum fericire, bucurie qi.urtis.factie au apdrut cdtre capitul de jos al listei.

In general, femeile simt o mai mare povari de vinovijie decitbirrbalii, atunci cind igi incalcd principiile morale. Chestionarul meu

Primele experienle sexuale impreund pot fi formidabile. Totusi,dacl forga biologicl a sexului a fost cea care i-a atras pe cei doi unulcAtre altul, o dati ce forta aceasta a fost descdtusati puterea carelinea cuplul laolaltiincepe se scadd. Atractia sexuali dintre un birbatgi o femeie constd in inlelegerea misterului celeilalte persoane. Odatd ce acesta a cdzut, mai rimAne doar o slabd curiozitate oentru aciuta si misterul .,de dupd". in timp. relatia tinde mai degribd sa seuniformizeze decat sa se addnceascd, asa cum cuplul a sperat ce seva intampla. Fiindci cei doi nu-si pierd nicidecum interesul pentrusex, ei continu5. sd-s,i petreacl timpul angajindu-se in aceastdexperienld, dar simt cr. ceva s-a schimbat. Dac[ urmeazi despirtirea.ea este cu mult mai dureroasi decit daca nu s-ar fi angajit intr-olegituri sexuali.

- Aryumennl 2. Serul premaital poate ascunde difuultd;i seioase.Cuplurile care se angajeazd in sexul premarital au tendinta siocoleasci problemele apirute inainte de cdsdtorie, in loc si le discutesau si le abordeze intr-un mod deschis si realist. Sexul premaritaltinde si mascheze aspectele ingrijoretoare si sd amane iezolvarealor pentru dupd cisitorie.

Argumentul 3. Sexul premarital face dificild deosebirea tntredmgostea adevdratd Ei pasiune. Majoritdlii tinerilor le este foartegreu si fac[ deosebirea intre a te simli bine qi dragostea adeviratd.Intr-o relalie in care nu existd nici o altd bazd dec6t satisfactia fizici,infldcirarea se rdce$te in curand, dacd cei doi nu se intdlnesc pentrua face sex. De exemplu, uneori se intdmpli ca o fati sn minlinirelatia sexuali doar pentru a-l putea pistra pe bdiat lingd ea. Alteori,un beiat foloseste o fati, pe care nu o place aproape deloc, doarpentru senzaliile fizice pe care aceasta i le oferd. in maioritateacazurilor, cu cdt curtenia este mai lunAd, cu atdt sansele auolului d"a gdsi dragostea adevirati sunt mai mari. insa itunci cdni cupluldevine implicat sexual, cei doi pot rimdne impreund pentru sex gi nudatorite afinitdlilor in ceea ce privegte preocupdrile, lintele si valorile.

174 175

Page 85: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

a inclus si aceastd rugdminte: ,,Vi rog si folosili restul paginii pentrua pune intrebdri sau pentru a relata intamphri legate de experienlavoastri in privinta intilnirilor cu biielii, a mAngdierilor, contactuluiserual Ei curteniei." O fati de 17 ani a mazgelt in gab5: ,,Nu weausi-mi mai aduc aminte. Foloseste-1i imaginalia". Cu cdt o femeiz este

mai credincioasd, cu atAt este mai probabil sd expeimenteze, dupdincident, simtdminte de regret Ei de vinovdlie.6

Atunci cAnd te complaci in sexul premarital din nou si din nou,vinovilia, teama si pierderea respectului de sine se combine. Ai dince in ce mai multe remusclri. In timp, toate acestea incep sI teurmdreasci gi este posibil si asociezi pentru totdeauna acestesimldminte negative cu sexul insuqi. Astfel de simlaminte nu iausfargit o datd cu ceremonia nuntii, pentru ce multora dintre noi neeste greu se ne debarasim de atitudinile de pdnd atunci. In misurain care inainte de clsitorie ai asociat sexul premarital cu teama,vinovdfia gi rusinea, in aceeagi m[surd vei trdi aceste emotii si dupinuntd. Asemenea reaclii pot necesita luni de zile gi chiar ani deconsiliere specializatd, pentru a se ajunge la vindecare.

Lucrul cel mai grav, in ceea ce priveqte vinovilia, este acela ci nupoli se prevezi momentul cend te va lovi. O poli experimenta imediatdupd contactul sexual sau e posibil ca de-abia mai tdrziu regretelesd-!i chinuie congtiinla. Se spune ce Emest Hemingway a apreciatcd ,,morale" sunt acele lucruri dupi slvAryhea cdrora te simfi bine,iar ,,imorale" cele dupd care te simli reu. Mulli tineri continui sdaibi relalii sexuale tocmai pentru cd nu simt vinovilie. Dar afirmalialui Hemingway este valabild numai daca o verilici dupe ce t-ai evaluatintreaga viali. Dupd numai patru luni de experienl[, este destul dedificil ca un tAndr de 18 ani si decidd ce il va face fericit la vArsta de40 de ani sau in ziua judecdlii. Congtiinla imaturi nu este un indiciupe care se ne putem baza in totalitate. Ea poate fi amegitd.

O tinird de 19 ani a spus: ,,Este teribil si triiesti cu sim;lmintede vinovitie si de teami, care nu i1i dau pace. Ii mullumesc luiDumnezeu pentru iertare". Da, Dumnezeu iarti, dar finlele omenes,tiau nevoie de foarte mult timo ca sd uite.

Cunenie compleld

Aryummtul 6. Sexul premaital distntge viryinitatea. Unii oamenttrec cu vederea experien(a sexuale premaritald, dar o mare partedintre bdrbali inci insistd ca Iogodnicele lor sd fie virgine.

Numdrul din mai L979 al revistei Medical Aspects of HumanSexuality a chestionat patru sute de psihiatri pe tema sexului pre-rnarital la vArsta adolescenlei. Unul dintre cele mai interesanteconcepte relevate de acest sondaj a fost acela ca ,,majoritateapsihiatrilor inci mai cred ci, pe baza dublului standard al moraltefii,cei mai mulli dintre biieli le clasifici pe fete ca ,,bune" sau ,,rele", inlunclie de virginitate."T

Degi unii bdrbali par a avea o pasiune deosebitd pentru reducereanumirului de virgine din populalia lumii, ei totuqi nu vor sd ia incisitorie ceea ce ei numesc a fi ,,marfi murdar6, intinatd". Ei au ologici tare ciudatd, care spune: ,,Eu pot face sex cu femeia cu carevrei tu sd te cisdtoregti, dar Rr nu poli face sex cu cea cu care weauca si mi cisdtoresc." Studiile aratd ci aproape jumdtate dintrebirbalii cuprinqi la toate nivelurile studiilor postliceale incd agteaptdsi se cAsetoreasce cu o virgind, sau, cel pufin, cu o femeie care si-alimitat experienla sexuald premaritall doar la persoana lui.

Un tindr de 19 ani, cuprins in sondajul meu, a scris despre relalialui stabili, pe care o avea cu prietena lui. Pentru el era primacxperienld stabili, in timp ce ea mai alusese si alti prieteni, iar cuLrltimul dintre acegtia ajunsese pAnd la contactul sexual. Biiatul scria:

,,La inceput, am suferit mult din aceaste cauzi. Am rdmas insdirnpreund pani acum, pentru c[ ea mia spus de la inceput ce s-a

intamplat qi qi-a exprimat regretul."

Aryumennl 7. Sexul prernaital prezintd riscul unei sarcini. Sexulpremarital prezinti intotdeauna riscul unei sarcini nedorite, indiferenttle mijloacele de contraceplie folosite! Aproximativ o treime dintrelotele care se angajeazd in sexul premarital sfArqesc prin a rdmineinsircinate8, iar numdrul sarcinilor nelegitime continui si creasciin special in mijlocul adolescentelor. Intre anii 7967 gi 1974, ratanramelor necis[torite, cuprinse intre 14 si 17 ani, a crescut cu 75 de

1/O 177

Page 86: Curtenie completa

Nancy L. Vun Pelt

procente. intr-o cincime dintre nagterile din Statele Unite sunt im-plicate mame aflate incd la vdrsta adolescenlei, dintre care jumdtatesunt sub 18 ani.e Mai mult decit atdt, sarcinile care aDar la vdntaadolescentei conduc la numeroase complicalii, atdt pentru mamd,cat si pentru copil.1o Calea cea mai sigurd de a evita o sarcindpremaritali este aceea a abstinenlei totale de Ia sex.

Argtmenal 8. Sen premaital creEte riscul de cancer cenical latinerele care se angajeazd in relayii sentale cu mai mul;i patenei. inpreajma aparitiei primei menstruajii, intregul sistem endocrin sestabilizeazd gi se realizeazd ultimele transformiri in cadrul dezvoltiriiuterului, a trompelor uterine si a ovarelor. in aceasti perioadd, cer-vixul este exftem de sensibil. Daci este exDus la mntactul cu soerma-fie de la un singur partener sau de la mai mul1i, se pot realiza premi-sele pentru un carcinom (cancer) al cervixului, care se vede in aniide mai tArziu. Sperma conline niste asa-numite ,,antigene,', care crescsensibilitatea cervixului gi pot produce o dezvoltare anormald amucoasei acestuia atunci cand femeia este expuse la contactul cu eleprea de timpuriu, prea des, sau prin parteneri multipli. Cercetirileau aretat'ci, cu cdt o fatl devine activi sexual la o vArstd mai tdndri,cu cat are mai multi parteneri gi cu cdt mntactele sexuale sunt maifrecvente in timpul acestor ani, cu atat sansele de a contracta uncancer cervical la vArsta de 4045 de ani sunt mai mari.tt

Aryumenal 9- Saai premarital poate conduce Ia contractarea unorboli cu transmitere sexual.d.La ftecare minut, un adolescent din StateleUnite contracteazi o boali cu transmitere sexuali (numitd, deasemenea, boali venerici). Aceste boli se transmit de la persoani lapersoani aproape exclusiv prin intermediul contactului sexual, opersoane infectatd contaminAnd, adese4 un mare numdr de alte oenozure.

Sifilisul omoard patru rnii de oameni pe an si schilod-este altecdteva mii. Cu toate ci posibilitnlile medicale actuale pot eradicatotal sifilisul, mai bine de doul milioane si jumdtate de victime ilconftacteaz d in fiecare an.

Curtenie completd

La aproximativ douizeci gi noui de zile dupd contactui sexual,

;rpare la punctul infectiei o rand cu aspecI canceros. Aceastadispare fdrd tratament, dar boala remane. Cea de-a doua faziincepe in decurs de doui pdnd la qase luni dupi aparilia rinii.Iraza aceasta poate produce iritalii ale pielii pe tot corpul sau

numai pe o parte a lui, cdderea perului, dureri de gdt, febrd gi

tlureri de cap.O mami infectatd poate transmite sifilisul copilului ei nendscut.

Agenlii infectanli trec din cfucuitul sangvin al mamei in acela al fetului.Copilul poate fi infectat in orice moment, incepind din cea de-a

treia luni pdni la naqtere. Daci infeclia mamei nu este tratad inprimele trei luni, probabilitatea nagterii unui copil mort creste de

patru ori. Probabilitatea morlii nou-niscutului se dubleazd 9i, in

;rrocent de 80 %, copilul care totugi va supravielui, va suferi de

sililis congenital, $ansele lui variind in funcqie de durata infeclieinlamet,

Durerea din abdomenul lui Susie, o adolescentf, de 17 ani, a

tlcvenit insuportabili astfel ci nu mai putea sd meargi la gcoalA. Alirst de acord sd se adreseze medicului ei, care i-a diagnosticatproblema ca fiind gonoree, o alta boale cu hansmitere sexual[. innrod obignuit, gonoreea rispunde rapid ti ulor la penicilind sau la;rlte antibiotice, dar in cazul lui Susie virusul ajunsese in trompeleuterine, lipsind-o pentru totdeauna de privilegiul de a avea un copilin condilii normale. $i, ini{ial, amandoi porniseri de la ideeacd nimeninu va avea de suferit ...

in general, bdrbalii sunt aceia care manifestd majoritateasimptomelor datorate gonoreei, dar atat berbalii, cat gi femeile au inrnod frecvent o scurgere de puroi qi simt o senzafie de arsurl intimpul urin[rii. Boala produce frecvent sterilitate, deoareceinl'ecteazi canalele care transporte celulele reproducetoare atat Ial)irbat cat si la femeie. Femeile pot contracta gonoreea giii pot infectasi pe partenerii lor, fdrd ca mdcar si gtie cd au aceastd boale. Inseirtunci cand bebelugul trece prin canalul de naqtere, cand este nlscut,cl se poate infecta la randul lui cu gonoree.

t79178

Page 87: Curtenie completa

Nancy L. Van Pek

Acum, responsabilii instituliilor de sindtate publici sunt puqi inalerte de o izbucnire a gonoreei rezistente la penicilini. Organismulcare st[ la originea bolii produce o substanli care neutralizeazipenicilina. Aceasti adeviratd epidemie se poate transforma intr-undezastru al sinitelii publice in cazul in care acest organism rezistentla penicilind devine tulpini dominan td. Singura cale cu adevdrat sigurdde a evita o boald cu transmitere smtald, precum qi complicayiile ei,este abstinenta totald de a face sex pdnd Ia cdsdtorie.

Orice persoani care benuieste ce ar putea avea o boali venericdtrebuie si contacteze imediat un medic sau o clinic[ de senetatepublici. Cu cdt victima intdrzie mai mult, cu atAt boala cu transmiteresexuali se agraveazi. Aceste^boli nu se vindeci de la sine, chiar dacisimptomele pot sA dispard. Ingrijirea medicald in cazul acestor bolieste cu totul $atuiti, iar datele medicale nu sunt fecute publice 5inu sunt comunicate nici mdcar pirinfilor.

Aryummnl 10. Cei care expeimenteazi sextl premarilal sunt maipulin fencQi in cdsnicie si sunt mai predispuqi la divori. $ansele uneicdsnicii fericite sunt mai mari atunci cAnd cuplul asteaptd, in privinlarelaliei sexuale, pdni dupd cesatorie. In plus, cu cAt cuplul are oexperienle sexuald premaritali mai indelungati, cu atAt sansele de aavea o viale de cdsnicie fericiti sunt mai mici.12 Unul dintre motivelediminudrii fericirii maritale este acela cd experienla sexualipremaritald a celor doi incepe si-i obsedeze. De asemenea, o astfelde persoani are tendinla de a compara performanlele sexuale alesolului sau ale soliei, cu cele ale partenerilor sau partenereloranterioare, In mod firesc, dacd un cuplu este nefericit in cdsnicie,cei doi vor ciuta, cel mai probabil, solutionarea problemelor dintreei prin divor!. Astfel, cu cdt un cuplu se angajeaze mai mult inexperienta sexuali premaritald, cu atAt va fi mai predispus la divort.l3

Argumenul 11. Sexul premaital creste probabilitatea sentlui ex-tramaital Persoanelor care au avut inainte de cisitorie o multrmede,,iubiri pasagere" le este greu sd face Ia nunti o intoarcere de 180

Curtenie completd

de grade pentru a se dedica unei vieli intregi de fidelitate, intrehotarele sacre ale cisniciei. Apetitul sexual format inainte de cdsetoriene afecteazi. mult prea puternic pentru astfel de schimbdri totale.

Studiile care s-au ocupat de leg[tura dintre sexul premarital gi

cel extramarital araE ce aceia care au awt o experienld premaritaldsunt de doui ori mai predispus,i la aventuri extraconjugale decdt ceicare s-au cesltorit virgini. Mai mult decat atat, un mare procenttlintre cei care au alnt o aventur[ extraconjugale cred cd o vorrepeta.ra

Argumentul 12. Sexul premarital poate afecta sau distruge otaputaJz. Atunci cdnd o taniri capetd reputalia de promiscuitate,triielii care o cunosc sunt inclina{i sd o priveasci in aceaste luminlin loc sd se gandeasct la personalitatea ei ca intreg. Atunci cdnd unbirbat capiti reputalia de promiscuitate, ii va fi teribil de dificil si oconvingi pe cea cu care doregte si se cisdtoreascd de intenliile luionorabile gi de faptul ci ii va rimAne cu totul fidel in viala de cisnicie.Cu toate acestea, o fati are mult mai mult de pierdut decat un biiatin ceea ce privegte reputalia. In natura mascufina este ceva care illace pe bdrbat si se laude cu cuceririle lui. Dorinla de a-gi impresionaprietenii ii motiveaze pe mulli bnieli sd faci sex. Dupi aceea, unastfel de indMd igi va povesti aventura cu multd incintare - oferindnume, date, locuri, mod de a proceda etc., ;i inflorind de fiecare(late tot mai mult faptele reale.

Aryumennl 13. Suttl premaital il poate face pe unul dinne partenei.ui-qi piardi respecnl fald de celilnlt. Sludirle arate clar cA, cu cat unbirbat are sentimente mai pulin serioase fald de partenera lui, cu;rtat va incerca sd profite mai mult de ea. Daci o respecti gi iipreluieEte prietenia, igi va infrina pomirile. ,,Dup[ aceea, miampierdut orice respect fafe de ea'', spun de obicei bdielii dupd ce i;il)ovestesc aventura sexuald pe care au awt-o cu weo fate. Desiguf,cxisti $anse sd nu o fi respectat niciodatl. Alteori, pierdereafcspectului vine dupd ce bdielii se laudl cu aventurile lor in cercul

180 181

Page 88: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

de prieteni. Chiar daci cei doi se respecti foarte mult, este putinprobabil ce prietenii lor ii vor mai respecta atunci cind vor afla deincident. Cel mai adesea, ei vor privi totul ca pe o glumd gi vor faceremarci obscene. Va fi dificil, daci nu chiar imposibil, ca un bdiat sicontinue se-gi respecte partenera dupd ce prietenii lui vorbesc despreea folosind expresii rulgare Ei indecente.

Uneori, dacl o fatd simte ce beiatul incepe si-gi piarde interesulpentru ea si cd s-ar putea se-l piardi, ea incearcd sd-gi pdstrezepartenerul, ardtandu-se mai disponibile pentru o relalie sexual[ gi

devenind chiar agresivi in aceasti privinle. Dacd o femeie estenedemnd de respect inainte de cisitorie, cum va putea bdrbatul sifie sigur chiar si dupd cisitorie cd el este tatdl copiilor care se vornagte in familia lor? Si cum poate ea si fie siguri ci el ii va riminecredincios? Respectul este un factor esenfial atat inainte decesetorie, cAt si dupd.

Argtmentul 11. Rdspursul sexual al femeii tn timpul contactuluisexual premaital va fi, cel mai probabil, incomplet ;i lipsit desatisfaclie, Multe femei nu gdsesc nici o pldcere in contactul sexualpremarital. Acest lucru se poate datora fie ignoranlei parteneruluiin privinta pregdtirii necesare, fie grabei, fie dificultililor care rezultidin goviiala sau chiar din dezgustul ei fali de experienta in care seimplicl. Femeile se angajeazd intr-o relatie sexuali impotriva voinleilor mult mai des decAt o fac b[rbatii.15 In consecingd, experienfafemeii este adesea nepldcutd. Ia femeie, sistemul de r[spuns sexualeste mult mai complicat decdt la barbat, astfel incat barbatul arenevoie de timp si de inlelegere ca si invete cum sI stimuleze o femeiepdni la nivelul ei maxim de activitate sexuali.

Mai mult decAt atAt, dovezi incontestabile atestd cd o fatd aflatAla vdrsta adolescentei sau chiar in jurul vdrstei de doudzeci de ani,are o capacitate mai redusl de a rdspunde sexual decat o va avea maitdrziu. Sansele ca o fatd se simta qi altceva decdt teamd in urmaacestei experienle sunt cam de o sute la unu. De asemenea esteextrem de pulin probabil ca ea si-si dezvolte capacitatea de a avea

Curtenie completd

orgasm intr-o atat de scutA perioadi de experimentare sexual5. Olcmeie este alcdtuitd in ata fel, incat nevoile ei sexuale sunt cel maibine implinite in siguranJa cdminului si intr-o relalie plind deincredere. Eqecul ii poate genera o stare de anxietate cu privire laelpacitdlile ei sexuale, cu toate ce nu existi nici un motiv pentru olstfel de ingrijorare. $i o femeie care in mod subcon;tient se

ingrijoreazi la gindul unei eventuale sarcini nedorite (chiar si atuncicirnd ea gi partenerul ei folosesc metode anticoncepfionale) se poateinhiba complet. Fdri o relaxare totald, mecanismul de rdspuns sexual

ll femeii nu va atinge capacitatea lui maximd.

Argumentul 15. Sexul premarital poate avea drept consecinteutumite dislunctii sexuale la bdrbat.

Un tAnir care a suferit de impotenld (incapacitatea de a menlineclcctia) in decursul primului an de cisitorie spunea: ,,Apetitul meuscxual era mai mare pe cind doar trdiam impreunl, decat este acumthrpi cisitorie". Un alt tdnir a avut prima crizd de impotenld dupicc el $i prietena lui au fost ,,pringi asupra faptului" de cetre perinliici. Un student la colegiu care igi incepuse relalia sexuale cu logodnicalrri doar cu cnteva sdptdmAni inainte de nunti i-a merturisit pasto-rului:,,Stau neputincios de cAte ori mergem Ia culcare gi solia mealru poate inlelege". Numitorul comun al tuturor acestor cazuri este

scxul premarital.De asemenea, ejacularea prematuri poate avea drept

t onsecinti formarea, inainte de cdsdtorie, a unor obiceiuri sexualerlcficitare. Un bdrbat care are aceasti problemi nu-gi poate refinecjacularea suficient de mult timp, ca se o poatA aduce pe femeielir orgasm, in cel pulin 50 Vo dintre ocazii. Problema aceasta iillccteazd pe berbalii tineri mai mult decit pe cei mai in vArstd gi

isi poate trasa istoria in episoadele de mAngiieri ,,grele" din aniirrtlolescentei, cdnd bdiatul obiqnuia si ejaculeze ff,ri penetrareavrrginului, in timpul unui rendez-vous ,,grdbit", pe bancheta unetrrasini, in timp ce amAndoi erau cuprinEi de teama de a nu fir lcsconeriti.

182 183

Page 89: Curtenie completa

Nancy L. Van PeL

- Fjacularea intfuziatd, o maladie mai pulin intAlnitd, in carebirbatul nu poate ejacula, igi poate gesi iJtoiia in promiscuitateaRrem111a]d, Tim. gi Beverly l_aHaye au realizat un Jondaj pe temasexuafitatii in mijlocul a 4000 de cregtini gi au publicat rezdLtele inbest-sellerul lor The Act of Marnage. Chestionarul intreba: ,,Daci aiputea sd iei viaJa de la capdt, in care anume privinga ai proceda altfel?,'.Rdspunsul cel mai frecvent a fost: ,,Nu m-ag mai-angaja in sexulpremarital".

. Aryumentul 16. Sutl premaital disnge valoarea gi trcemnitateaIunii de miere, una dintre cele mai minunate descoperii ale secoluluilX. Amintirile durabile ale unei luni de miere, nespus de fericite side deosebite, vor binecuvAnta cuplul timp de multi ani. O date cutrecerea anilor, cuplul va putea prM inapoi la luna de miere ca launa dintre cele mai pretioase amintiri ale curteniei si cisdtoriei. Unstudiu a ardtat ce 87 Vo dintre cupluile care au practicat auto_controlulinainte de cisdtorie au alut cu adevirat o luni de miere. fatd denumu 47 Vo dintre cuplurile care se angajaseri in intimitatea sexualiinainte de cdsdtorie.rT Un birbat de 25 de ani a declarat urmitoarelein sondajul realizat de mine: ,,Sexul premarital m-a jefuit in mareparte de agtepter e pe care le aveam de la luna noastri de miere, gimi-a pirut cu adevdrat riu cd a trebuit si fie aqa.,'

Argumentul 17. Sutl premaital tinde sd fonneze obiceiui. CAjlede exprimare a afectiunii invdlate in trecut tind si devind obiceiuri.I-)"cd familia ta obisnuieste si-i intdmpine pe cei dragi cu multiafectjune. prin imbrdligeri si sdrutdri, tu vei continua sX procedeziastfel toate viata. Un tdndr 9i o tdnnri care se tin de m6nd in timp cese plimbd pe stradd vor fi inclinali s[ facd lucrul acesta in modobignuit. In aproape acelagi fel, persoanelor care s-au obisnuit cumdngAierile pdni la punctul climaxului le va fi extrem de sreu sa sestdpdneascd in restul curteniei lor. Ele au tendinta de a as6pta si dea cere acel nivel de exprimare a afec{iunii cu care s-au oLisnuitl

- f'red gi Nan igi formaserd obiceiul de a se. dezmierdu qi no potgdsi prea multi bucurie in vreo altd activitate. in prima parte a serii,

t84

Curtenie completd

liccare dintre ei era preocupat doar de ceea ce se va intAmpla atunciclind vor rdmAne singuri. Orice altceva trecea in planul al doilea sirnlngiiatul pirea lucrul cel mai important. in cele din urmd, relaliakrr a devenit atat de concentratd asupra intimititilor fizice, incAtrrmindoi au hotirit sd se desparti si sd nu se mai vadi atdt de des.I'rimele fete cu care a iegit Fred dup[ ce a intrerupt relatia luistabild cu Nan au avut de lucru cu el, pentru ce incerca sd le mAngdie

1i si le dezmierde in felul in care o fbcuse cu Nan dupd luni de ziletlc prietenie stabild. $i motiwl nu era acela ce lnea prea mult laclc, ci mai degrabi acela ci igi dezvoltase obiceiul acesta panA inpunctul in care orice fatf, reprezenta un stimul pentru declansarealutinei.

Aryummtul 18. Sutl premaital schimbd atitudini. Este imposibilsir prevezi inainte de relalia sexuah care va fi atitudinea ta sau apartenerului teu dupe aceaste experienle. Cu toate aceste4 nici unultlintre voi nu va mai fi aceeaqi persoani dupi aceea. S-au formatncnumerate conexiuni pe care, orice ali face, nu le puteti sterge.Acum te vei privi pe tine, vei privi viala qi pe partenerul tiu cu allirrchi. De exemplu, ca urnate a relaliei sexuale, cineva poate sim$ unputernic atasament fale de cealalti persoane - o legdturi emo{ionaldcare nu poate fi uitati nici dupd ani de zile, chiar daci fiecare dintreci s-a cisitorit cu altcineva. Femeia care s-a supus contactului sexualimpotriva voinlei ei poate incepe si creadi ce indmitatea este un feldc intreprindere comerciali in care sexul este o prerogativl exclusivmasculini. Unii oameni se simt folosili, pAngirili si rusinali dupacontactul sexual. Allii suferi o teribili confuzie si tulburare. Iar altiisimt ce au pierdut ceva ce nu vor mai putea recdgtiga niciodate.

Aryumentul 19. Sexul premaital erodeazd rela{ia cu Dumnezeu.Este dificil si asculli instruqiunile lui Dumnezeu pentru un anumitdomeniu al vielii tale qi si nu-L asculti intr-o alte privintd. Studiilearate cA sexul premarital este mai putin frecvent in mijlocul tinerilornecisdtor$ care au o putemicd educalie religioasi. Sexul premari-

18s

Page 90: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

tal scade invers proportional cu participarea la sewiciile religioase.Intr-un studiu rcalizat la una dintre universitlfi, doar 28 Vo dnlorecuplurile in care ambii parteneri participau regulat la serviciile deinchinare practicaser[ sexul inainte de cisdtorie.rE

In sondajul efectuat pe 370 de studengi de colegiu necisdtorili,aflali in campusuri crestine conservatoare, 67 Vo dntre acegtia audeclarat cI nu avuseseri. niciodatd un contact sexual. Aceastas-ar putea sd nu sune chiar ca un procent astronomic de inalt pentruun grup cregtin, dar multi dintre acegti studenli au precizat ceexperienlele lor sexuale avuseseri loc inainte de experienla convertfuiilor. Mai mult decat atat, mulli dinhe cei care au rispuns la chestionartrecuserd de varsta de dou[zeci de ani si unii chiar ajunseserd latreizeci. Cu cAt o persoand are o vArste mai mare, cu atit sansele dea fi avut sex premarital sunt mai mari. In contrast cu aceste cifre,media nationali pentru sexul premarital in mijlocul adolescentiloreste estimaE in jurul a 50 de procente. Dupd calculele mele, cu 17procente mai pulini studenti dintr-un colegiu creqtin, decit cei dincampusurile necregtine, se angajeazf, in sexul premarital - un faptcare spune foarte mult in ceea ce pdveqte institu(iile de educatiereligioasS.

S-ar putea ca mentinerea unei relalii cu Dumnezeu se nu senumere printre priorite!ile tale actuale, dar este posibil ca acest fac-tor se se contureze din ce in ce mai deslusit in viitorul apropiat -poate dupi casdtorie, cind va trebui sd priveqti in ochii intdiului tdunescut.

hgumentul 20. Cu cdt numdrul dz contacv $i dc partenei senalieste mai mare, cu atkt irhpacal d.tturor acestor dezavantaje ale smiuipremaital este mai teibil. Este o chestiune care line nu doar deangajarea sau nu in sexul premarital, ci gi de cdt de des qi cu cdliparteneri se practicd acesta. Daci o persoanA tAndri face sex inaintede cis[torie doar cu o singuri persoand, dezavantajele prezentatemai sus se vor aplica, dar tributul plitit nu va fi la fel de mare caatunci cind este vorba despre mai mulli parteneri.

t86

Am promis se nu vd lin o predici - ci doar sd ve prezintirrgumentele. l$a ci vd voi intreba pur gi simplu: Vret' sd vd asumafrm asemenea isc pentru viitorul vostru?

Cum sd ne ferim de a merge prea departeT

Ce agi putea face pentru a realiza o relalie sinetoasi cu o persoanitlc sex opus, o relalie care s[ nu vi angajeze intr-o implicare sexuall?Adesea, tinerii se bizuie pe faptul cd amandoi sunt persoane profundrcligioase si ci, de aceea, nu se vor angaja niciodat[ in asemenea

:rctivitdli. Aceastd atitudine a condus la multe sarcini neplanificatesi la multe c[sitorii premature! Faptul ci ai idealuri religioase inaltenu te varcineazl impotriva dorinlelor sexuale! Iate cateva sugestii

concrete, referitoare la modul cum sa evili problemele in timpulcurteniei.

1. Dezvoltd simldminte pozitive de respect de srze. Nutrirea unorsimlAminte pozitive cu privire la propria persoanl reprezinti unlactor important in evitarea sexului premarital. Daci trdie;ti lainilfimea propriilor valori, ceilalli vor ajunge sd gAndeasci despre

tine la acest nivel, iar conflictele interioare nu te vor mai sfigia pe

tlinduntru. Vei rispunde la pdrerile celorlalli cu integritatea tapersonali si cu increderea ta in tine insuli. Infdligarea ta, capacitefile

lirle sau acceptarea ta de cetre societate nu te vor mai ingrijora, ci

vci fi liber sd iubegti, si lucrezi gi sd te joci.

O fatd care cultivase respectul de sine comenta: ,,Am inceput sA

iau decizii s,i sd aleg intre diferitele moduri de a acliona inci de clndirm fost destul de mare ca sd pot raliona. Perinlii mei au avut

?ncredere in mine qi in inlelepciunea mea de cdnd mi gtiu. Prieteniisi biserica din care fac parte au avut intotdeauna aceleasi standarde

inalte pe care le promova gi familia mea. Nu existi nici o virtutespeciald in castitatea mea. Este doar ceea ce am ales - drumul pe

care si-l urmez in viall. Cred in fidelitate - fa{i de pirinlii mei' fafd

dc simlemantul meu de dreptate Ei fali de viitorul meu so1 Ei de

Curlenie completd

187

Page 91: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

clminul nostru. Ceea ce altii numesc 'distraclie' sau 'a-si face decap' mie nu mi se pare deloc de dorit, pentru ci prefer si-mi pistrezviala curati, deschisd si cinsti6."

2. Continud-li educalia dupd. absolvirea kceuluL Studitle aratd citinerii care merg la colegiu au o mai micd incidengd a sexului pre-marital decdt aceia care nu urmdresc o educalie mai inaltl Fatacare se vede in postura de profesoar[, asistentd sociald, avocat sausori medicali nu este tentate se apuce pe un drum care nu ducenicdieri. TAndrul care igi face planuri si devini inginer, om de afacerisau programator de computere are linte de la atingerea ci.rora nu sepoate abate prea'ugor. O sarcin[ nedorite sau o cisdtorie fortatinu-si gdseste locul printre visurile de a te realiza in viagi.

3. Stabile$e dinainte reguli de conduitd. Remnsideri-ti standardelepersonale gi stabileste, pentru acliunile tale, criterii bazate pe propriilevalori gi pe CuvAntul lui Dumnezeu. Acesta ar trebui sd fie un stan-dard pe care sI fii mAndru si-l discuti cu pdrinlii tei. Alcituieste-tiun plan specific pe care sdJ urmezi, astfel incAt sd pofi avea orelalie sdndtoasi cu o persoani de sex opus, flri sd faci nici uncompromis. Dupi ce !i-ai reexaminat cu atenfie standardele,gandegte{e cum le-ai putea respecta intru totul. De asemenea,mediteazd la schimbdrile pe care le-ar putea aduce aceastd atitudinein relalia cu pArinlii.

4. Discutd acest aspect cu penoana de sex opus, care tyi ate prieteni.Comunicarea deschisd intre parteneri in privinla concepliilor si a

valorilor legate de sexualitate, reprezint5 o cale excelent[ de a prevenisitualiile delicate. Astfel de disculii cheami la stabilirea unor reguligi la luarea unei hotdrAri de a schimba dispozilia sufleteascd saucomportamentul ori de cdte ori weunul dintre parteneri este gata sipdteasc[ pe un teren periculos. Un cuplu logodit, care in citevaocazii a cedat dorinlei de a avea o relalie sexuald, s-a hotarat seintrerupl aceastl practici pAnI dupi cisdtorie. Cei doi au stabilit o

188

Curtenie completd

strategie prin care se tine sub control situa,tiile periculoase, care ar

l)utea sA apard in viitor. Au hotirAt sd reducd timpul in care si fieirnpreund singuri, astfel incdt sd fie obligali sd limiteze exprimarea;rlecliunii fizice. $i-au propus si se lind la distanfi de locurile in carelc-ar fi greu si se ablind de la astfel de gesturi de intimitate. In loc deirceast4 ei au inceput sA petreaca mai mult timp in activitAli pe carelc puteau realiza impreund cu alte cupluri. Fdceau plimbdri lungi curnasina, dar evitau parclrile in locuri singuratice.

5. Alege-li cu grijd partenerul. Selecteazd-1i cu griji prietenul sau

l)rietena dintre acele persoane cu care te potrivegti in ceea ce privegtevirsta, preocupirile qi idealurile. Feregte-te de intalnirile stabilite pencvlzute, aranjate de cineva pe care nu-l cuno;ti sau in care nu aiincredere. Intdlnirile pe nevezute, aranjate de o persoane de incre-tlere, pot fi acceptate.

6. Planifcd tn avaru intdlniile. intdlnirile trebuie si fie creativesi interesante. Ele trebuie sl implice o plrtdsie pldcutd cu aliii. Evitisitualiile in care nu veli avea decat foarte pulin sau chiar nimic deIacut. Inainte de a accepta si mergi la o intAlnire, intereseaze-terrnde mergeti, cine va mai fi prezent acolo, ce activitIli suntl)rogramate qi cdnd vd veti intoarce acasd.

7. Evitd situa(iile destirnte sd stimuleze dointele sewale. Un cuplulirner s-a convertit qi cei doi au incercat se puni capit la ceea cetlcvenise o relafie fizici intensi. Ingrijorat si tulburat, bdiatul s-aplAns: ,,Am incercat sA ne oprim, dar pur si simplu nu putem!" El acontinuat prin a-mi povesti ci locuia intr-o rulotd si aproape in fiecareweekend prietena lui venea sAJ viziteze, astfel incat sd poatd fiirnpreund. Ei continuau sA doarme in acelaqi pat, dar incercau sa(loarmA cu spatele unul la celdlalt, fiecare pe jumdtatea

^lui de pat.

Insd pur gi simplu metoda aceasta esua de fiecare dati! In cele dinrrrmd au rezolvat problema atunci cdnd fata a inceput sA stea la oPrietend, in orag, astfel incdt se poate evita ispita.

189

Page 92: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt

Nu trebuie si mergi acase h celdlalt sau in apartamentul lui, atunocAnd nu mai este nimeni acolo. Regula aceasta a fost adanc hridicinatih mintea mea, ca adolescentS, des,i nu-mi amintesc sd o fi discutatvreodatdcu pirinlii mei. Intr-o ocazie, prietenul meu gi cu mine am sosit acasd

inaintea pirin;ilor mei gi eu pur qi simplu nu am wut si stau in cas[singuri cu

"1. 1qa cn m-am gAndit rapid la o solulie qi i-am sugerat si

qpdl5m mas,ina. Cand pirintii mei au sosit, noi eram de-a drephn cufunda!in apd cu qpumi de detergent ,si intro conversalie sdnitoase.

8. Informeazdle cu pivire h sac Unii pirinti, educatori si lideriai bisericii considerd cd cea mai bund cale de a-i pistra pe tinericurali este aceea de a-i line in ignoranld. Ei se prefac cA sexul nuexistd, in speranfa ce tinerii nuJ vor experimenta. Realitatea esteinsd cd experienfele sexuale sunt mai fecvente tocmai intre persoanelecare nu au avut parte de o educalie sexuald adecvati. Curiozitateasexuah poate crea probleme.

Cunoagterea reprezintd cea mai bund proteclie. De multe orii-am auzit pe unii blieli spundnd ce cel mai usor de convins suntfetele care nu gtiu despre ce este vorba gi unde se poate ajunge. Agacum spunea un biiat: ,,O fati care este ignorantd in aceasti privinliadeseori il lasi pe bliat sd meargd prea departe, firi sd qtie ce se

intAmpli. Apoi, nuJ mai poate opri". Un birbat cu experienld sexualdse intAlnea de ceva timp cu o fatd, fdrd sd-i fi ficut nici un fel deavansuri sexuale. CAnd a fost intrebat de ce, el a rispuns: ,,N-amincercat niciodatd nimic cu ea. Cunoaqte prea multe. Tatdl ei estedoctor!"

Studiile aratl cd mulli tineri care se mindresc ci sunt la zi cutoate informagiile legate de sex, nu delin cunogtinle pe care si sepoati baza 9i uneori nici mdcar aspectele elementare. Dar tu? $tiicu adev5rat care sunt implicaliile? Ai participat la un curs de educaliesexuali? Ai citit lreo carte bund cu privire la psihologia reproducerii?Cunogti denumirile corecte gi funcliile organelor de reproducere?Ai suficiente cunostinte de anatomie si de psihologie , ca s6. realueziarmonia sexuald duoi ce te vei cisitori?

Curtenie compktd

Biblioteca locald trebui se ili poate pune la dispozilie cdteva cd{iautorizate pe aceastd temi. Multe licee s,i colegii oferl cursuripremaritale gi de vial6 de familie. Anumite organizalii religioasesponsorizeazi grupuri de discugie gi seminarii pe aceastd teme pentrutinerii lor. Indiferent ce cale alegi, informeazi-tel

f. invatd sd-ti controlezi doinlele smtale, Nu trebuie si cedeziinstinctelor sexuale doar pentru ci le ai. Atat la bdrbat, cat gi la femeieirnpulsurile seruale pot fi respinse timp de luni de zile, de ani sauchiar permanent, fdri ca aceasta si aibi efecte adverse. Mulli bdrbafisi multe femei nu se cisitoresc niciodad si nu trdiesc nici o experienldscxuali, 9i totusi duc o viale perfect normali, fericitd si util[.

Md refer aici la sublimare. Aceasta inseamn[ cd o oersoand isiconverteste impulsurile si dorinlele in atte experienge care pot iircceptate. Cu alte cuvinte, inseamni ce atunci cdnd nu poli sau nuvrei si-!i ingddui pomirile sexuale, cauli o alti formd de exprimare.O femeie necesetoriti poate glsi o supape pentru tensiunea eisexualitlcvenind profesoad si dedicAndu-se educdrii studentilor ei - sau

Poate sd se apuce de scris, de grddinirit sau de tenis. Un bdrbatsingur poate alege o ocupalie care se-i absoarbd interesul si sd-i ocupelinrpul. El se poate impliia intr-un sport activ, in serviciulcomunitilii,in diferite hobby-uri, intr-un club cu activitate sociale sau intr-olucrare religioasi. A sublima energia sexualS inseamnd a descoperisi dezvolta domenii de interes ;i activitili care sd-!i ofere suficientisrrtisfactie personale, astfel incat sd-li poli redirectiona energiilescxuale. ln felul acesta, substitui in mod literal alte forme de exprimareI rcntru impulsurile senale.

Sublimarea este cu mult mai benefici decdt reorimarea. Dace itir( l)rimi dlorintele sexuale, le ignori sau pretinzi ci nu existd. Repri-nrarea nu face altceva decAt si amAne momentul cAnd va trebui si,, ^ - - +l)nvesti problema in fa!e. In sublimare, iti recunosti pornirile si lelr':rtezi in mod constructiv. Sublimarea pornirilor sexuale nuinseamnilii respingi sexul, ci mai degrabl ci il accepli si cA deli control asupralrri. Nu conteazi dace efti cesdtorit sau egti singur. Din cdnd in cind,

190 191

Page 93: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

va trebui s[-!i infrdnezi si se-!i tii sub control dorintele sexuale. Chiarsi oamenii cesdtoriri trebuie si facd lucrul acesta. Medicul poaterecomanda ca o femeie insdrcbati sA evite contactul sexual timo demai multe saptdmdni inainte de nasterea copilului si timp de altec0teva sdptdmAni dupd. Un bdrbat se poate gisi in situatia de a faceo celetorie de afaceri prelungitd, timp in care va fi departe de sotiasa. In astfel de situalii, trebuie exercitati stdpdnirea di sine.

Dorinlele sexuale sunt foarte reale, f,ar ele devin chiar si maireale atunci cAnd stai si le contempli, neflcdnd nimic. Asadar,abatelivd gAndul de la acest subiect si cufundati-vd intr-o activitatecare sd vd absoarbi interesul. Veli descoperi cd este aproape imposibilsd. te concentrezi asupra sexului, dacd trebuie s[ te antrenezi douiore pe zi pentru un concurs de inot, sijoci un rol activ in conducereabisericii sau a sinagogii, sau si repeli pentru a juca intr-o piesi deleatru.

10. CereJ lui Dumnezeu cdliuzire. Roagd-L pe Tat tdu cerescse rc ajute sA descoperi care este planul Sdu pentru viala ta. Dacd tus,i prietenul sau prietena ta obisnuili sd discutali si sd vd rugati inIegiturd cu viitorul vostru, lucrul acesta va realiza intre voi o lesdturide congtiinli care poate servi ca o barieri impotriva ispitei. DiJcutalidespre relalia voastrd in termenii ,,noi trei - Dumnezeu, tu si eu,,.

Cum sd fili -intimi" fdrd sd faceti sex

,,Ai auzit de Ron gi Susie?" soptea o studentd de colegiu citrecolega ei. ,,Au devenit intimi". Dac[ bdnuiesc eu bine, atunci cindauzili cd un biiat gi o fati au devenir ,,intimi,,, ve gandigi la faptul ciau alut relafii sexuale, Ins[ a deveni intim cu cineva inseamni cumult mai mult decdt doar a avea o relalie sexuald cu acea persoand.De fapt, este posibil si devii intim cu o persoani de sex opus sau cuo persoand. de acelagi sex, cu un coleg sau o colegd de camerd, cu unprofesor sau cu o altd persoani, si totusi si nu fie vorba despre niciun fel de implicare sexual[.

Cw'tenie completd

$i atunci, cum se ajunge la intimitate? Intimitatea se dezvoltl inrnai multe etape. Atunci cAnd intilnegti pentru prima datl o persoand.si faceti cunostinle, treceli de la postura de striini la cea deeunostinte. De la aceste niveluri de baze puteli ajunge la prietenies;ru chiar la prietenie apropiati. In acest punct este posibild trecereall intimitate. Dar noi nu putem ajunge la intimitate asa, peste noapte !

lia se dezvoltd pe parcursul unei perioade de timp, pe mdsurd ce doituameni se leagi unul de celdlalt, intr-o atmosferd de afectiune si decirldurd. Astfel, putem defini ,,o relatie intimd" ca fiind aceea in careincrederea si sinceritatea sunt evidente intr-o atmosferd. in care niciuna dintre p[rli nu se teme de faptul ci ideile, sentimentele saulclinistile ii vor fi criticate in mod nepotrivit.

Alte expresii care ar putea descrie o prietenie intim[ includ:purtare de grijd, pf,rtlsie, cunoagtere reciproci, atractie fizicd, ddruiretle sine, satisfacerea nevoilor celuilalt, satisfacerea propriilor nevolirnp[rt[sirea unor lucruri pe care nu le-ai mai spus niciodatl weuneillte persoane si deschidere. Probabil ci puteli completa lista Ei cuirlte aspecte la care v-ali gandit.

Dacd pute.ti ajunge la o astfel de intimitate nesexual[ cu o altdpersoanS, inseamni ce ali atins cel mai inalt nivel de intimitate. Oirstfel de relatie izvoraEte din patru factori:

l. incredere. increderea asiguri o atmosfere de libertate. Nicirrna dintre pdrli nu se simte acuzate, criticate sau constrdns[ in weoprivintd. Fiecare are deplind incredere cd isi poate exprima cele maiirscunse gdnduri si simtdminte cu asigurarea cd prietenul lui le vairccepta asa cum sunt. La temelia increderii stau respectul gisinceritatea.

2. Deschidere, sinceitate. Fiecare simte cd poate fi el insusi, fards se prefacd a fi altceva decdt este in realitate. Prietenii intimi iqiirnpdrtisesc unul celuilalt atat aspectele pllcute, cdt qi pe celenepldcute ale vielii lor. Atrhur John Powell descrie astfel since-lilatea:

192 193

Page 94: Curtenie completa

4

Nancy L. Van Pelt

,,Pentru ca pdetenia gi dragostea omeneascd si ajungi la maturitateintre doud persoane, trebuie se existe o cunoastere reciprocd, cinstitdsi absoluti; acest fel de deschidere de sine poate fi realizati doarprin ceea ce numim 'nivelul profund' de comunicare. Nu existd nicio alte cale, si toate argumentele pe care le-am aduce pentru a nemotiva si expLica mistile si lipsa de sinceritate trebuie privite ca simpleamigiri. Ar fi cu mult mai bine se-I spun deschis ce simt in realitatepentru tine, decAt si md lansez in capcanele qi stinghereala uneirelatii nesincere si prefdcute.

Lipsa de sinceritate are intotdeauna un fel al ei de a se intoarce qia ne urmiri asemenea unei fantome a trecutului, care nu ne dd pace.Chiar dacd trebuie sd-ji spun ci nu te admir si nu te iubesc din punctde vedere emojional, ar fi cu mult mai bine s-o fac decdt sd incerc site insel si apoi si fie nevoie sd plitesc pre{ul atat de scump al acestoramdgiri - o mai mare suferinte atat pentru tine, cAt qi penhu mine.Uneori, va trebui ca si tu sd-mi spui lucruri pe care ili va fi greu si miIe impdrtdgeEti. Ins[, cu adevlrat, nu existe o alti alternativi Ei, dacddoresc prietenia ta, trebuie si fiu gata s[ te accept aqa cum esti.Daci weunul dintre noi intrd in aceasti relatie fdrd hot[rirea fermipentru o astfel de deschidere s,i de sinceritate reciprocS, atunci nupoate exista prietenie gi nici crestere; in loc de aceasta, intre noi va fidoar un fel de prefdcdtorie, caracterizatd, prin certuri puerile,imbufn[ri, gelozie, mAnie qi acuzatii."r

Fiecare dintre persoanele intre care existd o relafie intimi ftebulesi simti ci propriile gAnduri si simlirninte sunt impo$ante si cd I seacordd considera{ie. Dintr-o asemenea relalie se va dezvolta respectulreciproc.

3. Libertate. Nici mdcar intr-o relalie intimd nu sunteli unulproprietatea celuilalt. Fiecare dintre voi are libertatea de a mergeintr-o alti direclie, fie impreund cu cealalte persoand, fie fdr[ ea.Independenla este acordate fdrl acuzalii gi fdrd lipsd de incredere.Din moment ce relalia este caracterizati de sinceritate, deschidere

;i incredere, nu are rost sd fii suspicios sau revendicativ. Fiecare are

Curtenie completd

locsi-si dezvolte propriile gusturi, talente gi capacitd$, fir5. ca rreunulsir exercite presiuni, pentru ca cel alt si se conformeze gusturilorsau convingerilor lui.

4. Timp. Este nevoie de timp pentru a dezvolta o relalie intimi:nimeni nu poate grdbi acest proces. Unele cupluri ajung la intimitatede-abia dupi mai mulli ani de cisnicie, iar altele nu ajung niciodatd.

Este posibil gi chiar de dorit s[ se atingi acest fel de intimitate,lird a se ajunge gi la intimitate fizicd. O dati ce un cuplu incepe orclatie sexuald, intimitatea emolional[ dintre cei doi are tendinla dea stagna. Dacd aveli nevoie de sex ca sd vd exprimali dragostea,inseamnd ca intre voi s-a realizat o legature foarte superficiali.

De asemenea, este posibil sd ajungeli la intimitate fizicd, fdrd sd

vi fi apropiat rreodatd de intimitatea emofionali. Unii dintre voi aliurmat aceastd cale qi gtili exact la ce ma refer. Trecefi prea dewemesi in grabi la un nivel de intimitate fizicd qi confundali o pasiunetrecltoare cu dragostea adevdrati. A avea o relalie fizicd intiml cucineva nu reprezintd o bazd potrivitd si siguri pentru o ces[tone,,deplinn". Orice birbat se poate potrivi din acest punct de vederecu orice femeie, doar cu condi,tia sA fie integru fizic qi si aibd posibili-tatea de a face sex. Dar intimitatea emolionali cere o investiliepersonali cu mult mai mare.

Societatea $ mass-media au incercat si impund ideea cd sexuleste expedenta supremd in viali - cd sexul este ceea ce face ca vialasd fie trditi. Dar sexul nu este nici pe departe experienla cea maisublimi a vielii si, cu siguranli, el nu poate garanta acea relalie plinade plrtigie gi de purtare de griji pe care o dorim cu to1ii. Realizareaunei relalii sexuale reciproc satisficdtoare reprezinte o parteimportante a cdsltoriei, dar ea este doar una dintr-un numdr destulde mare de ingrediente esenliale.

Desiguq nimeni nu poate se realizeze intimitatea fird si pliteascdprelul de sacrificiu personal. Uneori, acest pre! trebuie misurat intermenii durerii sau ai suferinlei, dacd prietenia se destramd. Darfiecare relalie pe care o dezvoltdm cu o alti persoane va fi insolite gi

194 195

Page 95: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

de o anumitd risplatd, precum cresterea respectului de sine, simld-mantul ce esti iubit qi ci cineva iti poarte de grijl, ci cineva areincredere in tine. Aceste beneficii depisesc, de obicei, planurilenoastre.

Unii oameni trec prin viali fird sI re alaeze nici m car o singurirelalie intime cu cineva. Oh, ei doresc cu ardoare intimitatea, darrefuzi sd dea ceea ce este necesar pentru ca o astfel de relalie sd sepoate dezvolta. O relalie intime poate fi distrusi de colegi sau deprieteni, de presiunile exercitate de familie, de nevoile sau deagteptdrile care nu au fost implinite, de intewengia unei alte persoane,de sex, de schimbarea valorilor, de diferenla de convingeri sau desimfemantul cd esti folosit.

Da, puteli ajunge la intimitate fdrd sex. Uneori, s-ar putea sdsimli ci ili este greu s[ te abfii de la sex atunci cdnd egti putemicatras emotional si fizic de o persoani de sex opus, dar este pe deplinposibil gi nespus de avantajos si dezvolli mai intai intimitateaemolionali.

Ce se poate spune cu privire la trditul impreund? Caresunt problemele concubi naiuluiT

Acum cdliva ani, am fost invitatd la o mare universitate sd 1inniste prelegeri cu ocuia SiptdmAnii sexuafitefi umane. Pe lAngdprezentarea pe parcursul serii, am fost rugatA cain orele dupd-amieziise conduc un atelier pe tema cisdtoriei. In incheiere, am ldsat timppentru intreblri. Majoritatea intreberilor au venit de la un gmp depatru persoane, care erau asezate la o masd, undeva in spateleincdperii. Unul dintre tinerii din acest grup m-a intrebat pe un tonbatjocoritor: ,,Ce si ne mai batem capul cu cisitoria? Ce diferentdpoate face o foaie de hdrtie?"

In timp ce cdutam se dau un rdspuns potrivit la aceaste inhebare,aveam de ales intre a mi identifica sau nu cu o crestind care resDectiprincipiile biblice si morale. Am tras adAnc aer in piept si am rispuns:,,Eu sunt crestini gi promovez principiile Bibliei. Biblia suslinecdsitoria legali dintre un bdrbat si o femeie si eu nu-i pot invdta pe

196

Curtenie completd

ruameni lreo alte altemativd. Tu ai dreptul si alegi ce stil de viaqitloregti. Eu mi-am ales stilul de viald in conformitate cu ceea ceconsider cd este drept. Cu toate acestea, ili respect dreptul de aproceda asa cum crezi ci este bine pentru tine. Alegerea ta poate sd

difere de a mea, dar eu rimin la Biblie."Imediat ce am adoptat aceaste pozilie, intreruperile $i atitudinea

potrivnici au incetat. Pe tot parcursul serii, cAt a durat prelegerea,cei patru, care steteau la masa din spatele sdlii, au fost nespus deatenli. Dupi intdlnire, una dintre fetele din acest grup a venit lamine qi mi-a mdrturisit: ,,Pe cind eram copil, obiqnuiam si mergirnpreuni cu pirinlii mei la biserice, si ceea ce ali spus astd-seariaici este adevirat. Trebuie si-mi reconsider valorile. Vi mullumescci ati venit."

far nu mai existi gi alte motive in afara celor biblice pentru a tecdsitori? Daci doui persoane se iubesc, de ce nu pot trii impreunipur Ei simplu, fdrd si fie condamnate de Biblie sau de simg[mdntulde vinovdlie? La urma urmei, cine are nevoie de nunte? Ce diferenlepoate sA face o buca6 de hartie?

Da, mai existd gi alte motive. Mai intai de toate, nunta inseamndceva pentru societate, pentru larI $i pentru biserici. Ea declard inmod public cd o noui familie a fost intemeiatd. Societatea $icomunitatea sunt interesate de noile familii. De aceea este nevoie deo ceremonie, de trecere in registrul stirii civile, de martori, deconfirmarea bisericii sau a statului gi de prezenla unui oficiant religiossau numai a ofilerului stirii civile. Aceste formaliteli anunldmmunitatea ci doud persoane au primit un nou statut.

Societatea privegte nunta ca pe o garanlie a standardelor morale.Societatea incearci si protejeze drepturile proprietdfii. Conformlegilor civile, solul gi soEia au diferite drepturi fali de proprietdlileceluilalt qi, de asemenea, dreptul de a achiziliona proprietdli comune.In acelaqi timp, cisitoria conferd copiilor pe care acqti plrin1i iiaduc pe lume un nume legitim.

Un alt aspect este acela ce societatea caute se-i protejeze peindivizi de abuzuri si de exoloatare. Existd leei ale cdsdtoriei care

197

Page 96: Curtenie completa

r

Nancy L. Van Peh

previn bigamia, ingelSciunea, folosirea forlei, precum qi cesetoriacopiilor sau a persoanelor incapabile. Ea pistreazd sistemul deinrudire la care societatea line atat de mult. Ea apdri legalitateaacordului nuptial. Clsitoria asiguri, prin sine, protectie intr-omullime de aspecte ale vielii.

Poate ci v-ati gendit se feili alituri de cineva fird beneficiilecisdtoriei. V-afi jucat cu aceasta idee pentru a evita tragedia divo4ului.Insi inainte de a lua o hotdrdre in aceast[ privinfi, gdndifi-vd.

Concubinajul cunoas,te in zilele noaske o popularitate cum nu amai cunoscut niciodatd. Un studiu rea]jzat la Universitatea statuluiOhio a relevat ci, intre anii 1967 gi 1973, numirul cuplurilor caretriiesc in concubinaj a crescut cu 267 de procente !

a Cifrele ultimuluirecensdmdnt arati cl din 1971 gi pAnd in 1981 numirul cuplurilornecdsetorite, care trliesc impreuni, a sirit de la 523.000 la 1.560.000(in Statele Unite). Rareori sociologii au descoperit o astfel deschimbare rapidd in ceea ce privegte unul dintre aspectele comporta-mentului social.

Cercetarea unui studiu Boulder, cu privire la cuplurile necis5toritecare treiesc impreund, furnizeazd informa!^ii interesante pentruoricine ar fi tentat si aleagd aceast[ altemative. In acest studiu, motivulcel mai frecvent pe careJ prezinti femeile pentru trdirea in concubinajeste acela cd, recurgdnd la acesta, sperd ca in viitor si se poatdcdsdtori. Cu toate acestea, bfubalii gi-au exprimat motivele ca fiind ,plicereSi comoditate sexual/'. Un blrbat a declarat direct, ftrd menajamente:

,"Dace hdiegti cu o puiculi, este cu mult mai usor so ai in pat!"21

Un alt studiu a relevat c[ nemultumirea cea mai comunl a femeilorcare treiesc in concubinaj cu un birbat este exprimate astfel: ,,Uneori,am simldmAntul cd sunt folosit[". $i nici nu dureazd prea mult timppAni cAnd unele dintre aceste fete sd-gi dea seama de acest lucru!Atitudinea masculinl este: ,,De ce mi-as asuma riscul cdsdtoriei,dace pot obline tot ceea ce-mi trebuie, fhri s[ md oblig la o vialdintreagi de angajament si responsabilitate?"

Jurnalista Sally Quinn a scris un articol intitulat: ,,De ceconcubinajul nu a fost de ajuns pentru Sally Quinn". Dupe ce a treit

Curtenie completd

timp de cinci ani cu editorul de la Washington Posl, Ben Bradlee, eas-n lizgAndit gi s-a hotdrit sd se cisdtoreascd. Cu ocazia celei de-atloua aniversiri a c[sdtoriei lor, jurnalista reflecta candid 9i nostal-gic la motiwl pentru care cdsetoria devenise brusc atit de importantdpentru ea gi, de asemenea, motivul care le determind pe multe dintreprietenele ei sd rosteascd, la rAndul lor, acest juriment de clsd.torre.

Ani de zile, doamna Quinn a privit in jur la modelele de clsnicieIrc care le cunostea qi nu ia plicut priveligtea - cupluri care dupl untimp incetaseri si incerce sd ofere mai mult; in care cei doi erausiguri unul de celilalt ;i de aceea erau plictisiti; cupluri care nu maillirtau, nu se mai tachinau gi nu mai fEceau nici unul dintre lucrurile:rmuzante, pe care oamenii care trliau impreund, fird sd fie cdsitorifi,lc fdceau. In schimb, ia pldcut ceea ce a vdzut la cuplurile caretrliau in concubinaj. In relalia acestora era viali, libertate. Ei sdteauimpreund pentru ce doreau cu adevirat acest lucru. Se distrau, se

simteau bine impreuni, aveau aventure gi romantism. Cildtoreau,icseau sd ia cina in oras, gi igi luau zborul intr-o clipi, dace asa simteau,lirri sd dea socotealf, niminui.

$i totugi, ce a fecut-o si-gi schimbe pirerea? Nimic major - doarlucruri mici, aminunte. A wut se fie nu doar iubiti, ci gi preluitl,apreciati. $i apoi, mai erau acele mici probleme sociale care se ridicaudin cdnd in cind. Cum putea sdJ numeasc[pe Ben? Prieten? Amant?Escorti? Orice, dar cu siguranle so! nu. $i cum aveau si doarmdtunci ca^nd prietenii pe care ii vizitau ii invitau sd rimdni la ei peste

noapte? In dormitoare separate? In acelaqi pat? Mai mult decet atat,ci nu-gi datorau nimic unul celuilalt, nu aveau nici o obligalie unulIali de celilalt. Aqa cd, in cele din urmI, Sally Quinn i-a spus lui Benci wea s[ se cdsitoreascd. El s-a gAndit bine gi, o slptdmdni maitirziu, s-au c[setorit. Era bucuroasd acum? Da! Iatl ce scrie:

,,Concubinajul imi consuma atdt de multd energie emojionall!...Acum md simt liberi sd-mi consum energia emolionali pentru altelucruri, cum ar fi s[ iubesc total fird si relin nimic pentru a'aveaspatele asigurat' - in caz de nevoie. Este atdt de relaxant si fiicf,si.torit."22

198 199

Page 97: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Cisitoria oferd cuplului posibilitatea fericirii, degi nu Ie asigurd

si mijloacele prin care si o obfini. Nu existd nici o putere magici incdsdtorie, care si schimbe persoanele gi imprejuririle. Nu existd

nici o mdsurd de dragoste care sA garanteze cuplului ce vor trdi pentrutotdeauna fericili. Nici o cuvAntare rostite in ziua nunfii nu-i poate

invdla pe cei doi cum si ajungi la o vegnicl beatitudine. Orice fericirepe care o vor dobAndi va fi rezultatul eforturilor personale, alcunogtinlelor, iubirii si angajamentului. Nunta aduce cu sine cdteva

schimbdri interioare, dar nu face transformdri dramatice in ceea ce

prive$te statutul, drepturile gi ocaziile. Iubilii care trliesc impreuniconsideri ci, evitAnd clsdtoria, evitl avocalii pentru divor! ;i pensiilealimentare, dar cel mai adesea nu au parte de mai puline lacrimi,dureri de inimi gi probleme.

Ce sd face,ti dacd ali mers deia prea departeT

Un tindr a cerut o intrevedere cu consilierul Ecolii pe care ofrecventa. Dupd ce a intrat in biroul acestuia gi s-a agezat pe scaun,

aproape cd nu a reu;it si spuni pentru ce venise din cauza stirii de

nervozitate in care se sisea. Gdtul ii era uscat si ochii i se scdldau in,.+lacrimi. In cele din urmd, ,si-a inceput povestea: ,,Acum trei ani, amfost angajat, pQ timpul verii, de o familie, ca si fac reparafii ingospoddria lor. In timpul zilei, cand toli ceila\i erau plecali, so1ia, 9itotodatl mama acestei familii, petrecea o buni parte din timp stdndde vorbi cu mine. Era o persoand cu care ili pllcea sd stai de vorbi

$i avea intotdeauna cuvinte de laud[ la adresa muncii mele. Intr-o zi,mi-a propus si avem o relalie sexuald. DupI experienta aceea

m-am simlit atat de ingrozitor, incAt mi-am p[r[sit slujba chiar a

doua zi gi nu m-am mai inton niciodatl in casa aceea. De atunci autrecut trei ani, dar inci nu pot uita. Vreau sd glsesc o fatd drdguld gi

cuminte 9i s[ md asez la casa mea, s[ am o cdsnicie fericiti, dar mdsimt atat de vinovat Ei de newednic ... Ce pot si fac?"

Ce ar trebui sd faci, daci deja ai mers prea departe? Mai intAi de

toate, nu trebuie sf, te simli murdar sau subuman. $i nu egti obligat

Curtenie completd

sI te cis[toresti cu o persoan[ doar pentru ci ali awt o relagie sexualdimpreuni. Nu eEti obligat sd te cdsdtorqti nici pentru c5. in urmarelaliei voastre sexuale a rezultat o sarcind. Cdsdtoria doar pentrua-i da copilului un nume reprezintd unul dintre motivele cel maiputin valabile pentru incheierea unui mariaj. Un cuplu care a ajunsin aceast[ situatie poate gisi alte altemative.

Dac[ egti deja implicat intr-o relalie sexual6, remediul nu estedeloc usor. Dar iatd cAteva sugestii:

1. Recunoaste-li gre;eala. O fat6, a :l;ttrat suspinind in biroul consi-lierului scolii cu o poveste despre cum ea qi prietenul ei merseseri,,,in mod cu totul accidental", ,,pdni la capdt". Haideli sd privimrealist la situalia ei. In primul rdnd, ar fi trebuit sd spund cd ea siprietenul ei nu intentionaserd sd meargd pane la capet. Emoliile lescipaseri insl de sub control gi inevitabilul se produsese. Dar acestanu a fost un accident! Ambele pir$ luaser[ in mod liber si constiento serie de decizii care flcuserd ca Iucrul acesta s5. se poati intAmpla.Ei ciutaserd un loc unde si poat[ fi singuri, firi si fie deranjaJi denimeni. De asemenea, trecuserd in mod voit de la mdngdierile usoarela cele ,,grele", avansdnd pe calea intimit[.tii fizice. Si nu in ultimulrdnd, amdndoi fuseser[ de acord cu contactul sexual - atunci cindingdduise acest lucru, ea il si aprobase.

A numi toati aceastd succesiune de activitel drept ,,accident"nu inseamnd. altceva decat autoingelare. Realitatea este c[ ambiiparteneri refuzaserd sd tragd linie in cele citeva puncte in care s-arfi putut opri din a merge mai departe. Sub influenla excitaliei sexualeqi emofionale, ei sacrificaserf, principiile morale si spfuituale. Acestanu este un accident, ci o alegere. Cu cdt un cuplu va recunoaste mairepede acest lucru, cu atAt cei doi vor fi mai capabili si rezolveproblema si si fac[ fald simlimintelor de vinovdtie, legate de aceasta.

2. Cere-I iefiare lui Dumnezeu. O datd ce ti-ai asumat propriavinovdlie, poli trece la pasul urmitor, acela de a-I merturisi gegealainaintea Tatilui tau ceresc. Ce mare binecuvintare este relisia in

201200

Page 98: Curtenie completa

INancy L. Van Pelt

aceaste privinli! Mdrturisirea face bine sufletului, iar noiii vom puteasluji lui Dumnezeu care ne iarti plcatele in mod deplin Ei desivAryitatunci cand ne pocdim. Dacd ne recunoastem greselile si le regretamcu adevdrat, Dumnezeu are o cale minunati de a folosi aceste expe-rienle spre binele nostru. De fapt, prin grqelile noastre, El ne poateajuta sA devenim persoane mai putemice, mai bune si mai aproapede desdvdrgire. Atitudinea pe care o ai fald de experienla prin caretreci te poate ajuta se devii o persoane mai iubitoare, mai plinl decompasiune si mai intelegetoare atunci cand pdcatul ii prinde in cursigi ii inrobegte pe cei din jurul tiu.

Aqadar incetali sd vd biciuili lanesfdrsit cu simldminte de vinovAlie.Uitati lacrimile $i noplile de nesomn. Incetagi sd ve autopedepsili.Incetati si vA privali singuri de la orice activitate spirituali din cauzasimlemintelor voastre de vinovitie.

3. incetati sd vd ifiAlniti unul cu celdlalt. Dacd sunteti deiaimplicati intr-o relarie sexuali siwetise testali daci este vorba despiedragoste adevdratd sau doar despre o pasiune iralional5, existd doaro singure cale de a afla. Trebuie si izolagi factorul sexual. in oriceexperiment stiintific, variabila trebuie izolatl. In cazul acesta,variabila este sexul.

Studiile aratl cd o relatie sexuald bun[ poate pdstra cuplul laolaltdtimp de trei pend la cinci ani, dar nu mai mult de atat, dac[ aceastaeste tot ceea ce ii leagi pe cei doi. Chiar gi numai pentru acest motivcuplul ar trebui si reziste inifierii unei relafii sexuale la inceputulrelaliei lor. Sexul insald emogiile. Un cuplu trebuie sd fie foarte sigurde existenla celorlalti factori inainte de a umbri si complica tabloulcu reac,tiile puternice, care ies la suprafafi atunci cdnd intervinesexul. Cei care incearcd. sd evite actul acesta nu fac altceva decat s[se iryele.

Refuzali si vi mai intahili unul cu celilalt pentnr o weme, depreferat cdteva luni. Puteli si vi scrieJi sau si vorbiti la telefon, dartrebuie sd evitali orice ocazie de a fi impreuni singuri. Juremantulde a vi abline de la sex atunci cind vd vedeli unul cu celelalt, la fel ca

Cwtenie completd

inainte, nu vi va conduce la nici un rezultat. O datd ce un cuplu adezvoltat obiceiul de a face sex, celor doi le este aproape imposibil sd

lie impreund firi a parcurge drumul invdlat. Este aproape ca atuncicAnd egti dependent de un drog puternic: ir:r momentele cand qti lucidsi priveqti situalia in mod realist, ili plomiti ci nu-l vei mai lua niciodati.Dar atunci cAnd pofta lovegte din nou, nu te mai poli controla.

Tu si iubitul tiu (sau iubita ta) trebuie sa luali gi sd respectalidecizia de a nu ve mai vedea unul cu celdlalt. Dar hotirirea aceastanu va fi eficientd, dace este luate ca urmare a insistenlei pirinlilor, apastorului sau a weunui prieten. Nu veti face altceva decAt sd v[iruncali din nou unul in brilele celuilalt imediat ce acestia s-au intorscu spatele. Doar voi puteli lua hotirArea d€ a sta departe unul decelilalt. Va fi o perioad[ destul de dfficil5 pentru voi, dar ea ve vaoferi amdndurora posibilitatea de a verifica gi analiza calitatea relalieivoastre.

Chiar daci Dumnezeu v-a iertat plcatele, s-ar putea sd fi1i nevoilisi suportali unele consecinle. Dacd !i-ai pierdut virginitatea cu atatde mult timp in urmd, inc6t nu-!i mai aduci aminte nici unde gi nicicAnd, realitatea rimAne - nu mai eEti virgin(d). Daci ai suferit de oboald venerici, ai rdmas gravidd sau ai llsat pe cineva gravidd, aificut un avort sau ai dat un copil spre adoplie, amintirea teribild a

acestor lucruri va reveni din timp in timp. Dar Dumnezeu are unuimitor mod de a vindeca asemenea amintiri, astfel ci ele nu te vorurmdri toati viala asemenea unei fantome a trecutului. Atunci cindDumnezeu spune ci i{i iarte pecatele, El wea se inlelegi prin aceasta

ci nu doar li le iarte, ci le ti uitd. El ili oferi libertatea unui nouinceput. In ochii Sei, trecutul tiu este curat, pentru ce El a gterstotul cu buretele. Este ca $i cand nu s-ar fi intAmplat niciodatd nimic.

Mergi inainte in fericire, cinste $i seriozitate. Iar in ziua nunliitale, cind vei inainta cetre altar, in minunatele-li vesminte de nunt5,chipul tiu nu trebuie si oglindeasce nici o urme de autoinvinovelhesau de condamnare pentru trecut, ci doar recunogtinfi fald de unTat[ ceresc care este suficient de mfuel Si de puternic, incit sd poatiierta chiar qi pAcatele sexuale.

202 203

Page 99: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt

Planul lui Dumnezeu pentru sex

Un renumit consilier in probleme premaritale a spus odati:,,Singurul motiv temeinic pentru o cisitorie fericiti este acela de a fiindrdgostit pind peste cap, pe o bazd sexuali centratd in jurul uneidorinle fizice". Daci s-ar fi oprit aici, mulli dintre voi v-afi fi pututconstrui un egafodaj pentru a vd scuza orice alegere. Dar consilierula continuat prin a adiuga ci, a$a fundamental cum este sexul ,,estenevoie de ceva cu mult mai important pentru a avea o cisniciefericiti".

Sexul in sine este mai mult decit un apetit animalic. Dragosteaadevdrat[ combin[ dorin]a sexuaH cu toate celelalte componentecare construiesc cel mai inalt tip de relalie intre un so! qi o solie.Dragostea inseamni prietenie, tandrele, stipinire de sine, altruism,bunAtate si loialitate, toate imbinate cu dorinla sexuall.

Impulsul sexual, despdrlit de celelalte aspecte ale relaliei, tindesd domine, sd cucereascd, sd impund sau si supuni intr-un modegoist. in sine, este un instinct animalic. Dragostea autentic[ insdideafizeazA, controleazi gi armonizeazi dorinla sexuald cu vieluireasociali. Dragostea este centratA asupra celeilalte persoane. Sexulfhri dragoste este egocentrist, o pofti neselioasd dup[ satisfacerefizicn, dupd descircare fizicd. De cealaltd parte, dragostea tanjegtedupd intimitate, dupd pdrtagie cu cealaltd persoand.

Joe, un eminent student la universitate, era foarte admirat decolegii sdi de ambele sexe, fiind desemnat drept cel mai de surcesbiiat, cel mai bine imbricat gi cel mai prezentabil. Joe era cu adeveratinteligent, talentat, demn de incredere gi hamic, qi avea o personalitateputemici. Femeilor singure le era tare greu si-qi pdstreze capul peumeri cAnd se aflau in preajma lui si era un lucru binecunoscut ciprimise propuneri chiar gi din partea unor femei cdsitorite. C6ndJoe trecea printr-un birou, dactilografele se opreau din scris. CdndJoe intra in cantine, fetele se opreau din mAncat. CAnd Joe apireape terenul de fotbal, nu ovalionau doar fetele din galeria echipei lui,ci qi cele din echipa adversi.

Cwtenie completd

Mai mult decat amt, Joe Il iubea pe Dumnezeu qi avea si alteinsusiri rare si minunate, care reprezentau o sursl de mdndrie si delrucurie pentru familia lui. Asculta sfaturile tatilui siu si, datoritdcrrlitililor sale, devenise preferatul acestuia. In curdnd, fralii lui auinceput sdJ urasci. In cele din urm6, au inceput s[ nu-i mai adresezenici un cuvint amabil.

intr-o noapte, Joe a awt un vis destul de neobisnuit. A visat ci e1

si fratii lui se aflau pe ogor gi legau snopi. DeodatS, snopul sEu a statr.idicat in picioare in timp ce snopii fralilor sdi s-au plecat inaintealui. Apoi, Joe a a\ut un alt vis in care soarele, luna si unsprezecestele se inchinau ?naintea lui. Dacd fralii sIi il urdseri pini atunci,lucum deveniserd. mai furiosi ca niciodati. Inimile lor rele au pus, cugr-ij[, la cale asasinarea lui.

Puteti gisi restul acestei istorii in Biblie, Genesa capitolul 37 si incontinuare. Este o poveste captivantd si tragice. In acelasi timp, estecca mai grozavi. poveste despre drumul de la mizerie la bogifie,care a fost spusi weodatd. Fralii lui Iosif l-au vindut unui grup denegustori aspri gi lipsili de scrupule, care, la rAndul lor, atunci candau ajuns in Egipt, l-au vdndut si ei. Potifar, seful Biroului de Investigaliirl lui Faraon (FBI), l-a cumpirat si l-a pus administrator peste toatdcasa lui.

Nu dup[ mult timp, solia lui Potifar a incercat siJ seducl peIosii Desi era cisdtoriti cu un bdrbat care avea si bani qi putere, eanu era oarb[ fa]d de sarmul masculin al tAnirului. Timp de mai multeslptimAni, ea a fdcut planuri;i a pus la cale straregii. imbrbcat[intotdeauna cat ma^i atragator cu putinfd, ea s-a arS.tat a fi cdt sepoate de arcesibild. Intr-una din zile, ea gi-a luat mai mult timp decAtde obicei penftu a se aranja. S-a machiat, s-a fardat, si-a aranjatpIrul intr-o coafud tinereascd, s-a imbiiat in parfum si si-a aruncatpe_ea cel mai transparent neglijeu, dupi care l-a invitat pe Iosif si seculce cu ea,

Iosif, un bdrbat in toat[ puterea cuvantului, avea o imagine 20,2,0

;i o femeie foarte atrigAtoare care tocmai i se oferea. El se afla exactla varsta la care dorinfele sexuale ale unui bdrbat ating culmea.

204 205

Page 100: Curtenie completa

7I

Nancy L. Van Pelt

Iosif nu avea timp si cAntireasci Ei si calculeze care ar fi cel maipotrivit mod de a acliona. El a tratat cu multi seriozitate aceastisitualie, gdndindu-se cd Potifar ii incredinlase toate casa lui - s,i cusiguranld ce in aceasti casd era inclusi. gi solia acestuia. El nu a

incercat nici s[-qi aduci argumente cd aventura aceasta nu-i priveadecdt pe ei doi, care erau implicali, gi ce, atata timp cAt nici o altipersoan[ nu afla, nu avea s[ sufere nimeni. Nici nu a incercat si se

mnvingi de faptul ci, dac[ totugi s-ar intdmpla ceva, ea ar puteaface un avort.

El a rispuns NUI De o mie de ori trU! Iosif nu a luat aceaste

decizie de-abia atunci cAnd solia lui Polifar l-a abordat Ei ispitit. Elhotirdse ac€asta cu mult timp inainte. In clipa aceea, el gtia deja ce

are^de fdcut qi a flcut ceea ce era obignuit si facd.

In fala ispitei, Iosif a fost in stare sd-gi indrepte privirea in altiparte. El a fugit gi ;i-a lisat haina in miinile soliei lui Potifar, dar nupentru ci aceasta ar fi fost lipsiti de atractivitate, ci pentru ci Iosifinvdlase si-qi refuze anumite pl[ceri pentru a putea atinge linte maiinalte, de perspectivi. El gtia importanla sacrificiilor prezente pentrur[splata viitoare.

Cei mai mulli dintre noi suntem convingi ce putem alege corectchiar in clipa in care ni se cere si ludm o decizie. Dar in realitate, noinu alegem in acel moment, ci alegem in conformitate cu modul incare am ales de sute de ori mai inainte. Destinul nostru nu este

determinat de ceea ce hotdrim sd facem, ci de ceea ce deja am fdcut.in realitate, viitorul nostru sti in ceea ce am lisat deja in urmd!

Daci wei sd fii un invingitor, aga cum a fost losif, gi tu va trebuisd renunli la anumite pliceri imediate de dragul unor c6qtiguri viitoare.Vei alege mai degrabn sd-!i indrepli privirea de la nelegiuire decdt sio accepli ca fiind ceva normal. Aga cum Iosif a descoperit gi a urmatlegea castitilii qi a curefiei, tot astfel poli descoperi gi trai gi tu dupe

un cod al decenlei qi al moralitdJii, intr-o lume care pune prea pulinprel pe aceste valori.

Curtenie completd

NOTE DE SUBSOL

' Paul H. Landis, Ma&nB the Most of MarriaSe, 3d ed. (New York Appleron-Cenrury-( rcfts, 1965), p. 394.

. tbid.I Richard F. Hettlinger, ,ivin8 With Sex: The Students' Dilemma (Boston: Lirtle,

llrown and Co., 1972), capitolul 10.{Ray E. Short, Set, lnve, or Infotuotion: Hot' Can I Really Know? (Minneapolis:

i\[gsburg Publishing House, 1978), p. 77.s ldem., p. 93.6 Landis, op. cir. p. 399.7 Afberta Mazat, That F da! in E&n (Mountain View, Calif,t Pacific P.ess, l98l), p.

104.fTim Staffod, A Love Story (cftnd Rapids: Zondervan, 1917r, p.38." ,,The Shocking Statistics", Woman'r Day, Oct. ll, 1919, p. 124.'u,,Pregnaot Teenagers: Do fiey.Have Special Risks?" f/anririon, November, 1978,

DD. 9-l l." James A. Sebastian, Burton O. Lceb, and Richard See, ,,Cancer of lhc Cervix - A

scrually Transmitted Desaase", American Joumol of Obstetic! and Gynecologr, 15 iulie,1978. o. 620-623,

12 Emest Burgess and Paul Wallin, Enqagement and MarridSe (Philadelphia: J. B.l.ippincolr Co., 1953).

B lbid," Landis, ,p. cit,, p. 397.I' Henry A. Bowman, Mdffiage for Modems,6s ed. (New York: Mccraw-Hill, 1970),

p. 132.

't Tim and Beverly LaHaye, The Act of Marriage (ctand Rapidsi Zondervan, 19?6), p.llt_

l'Eugene J. Kanin and David H. How^rd, Ameican Socioloeical Reyient,23i5, 558.lr Robe( O. Blood, Marriage,2d ed. (Ncw York: The F ee Prcss, 1969), p. 134.le John Powell, Wht An I AItaid to Tell you Who I An? (Chicago: Argus Communica-

lions Co., 1969), pp. 62,63.:oShort, op. cit., p, 37.! Ibid.:1 Sally Quinn, ,,Why Just Living Together Wasn't Enough for Sally Quinn", Fresno

/n'?. Feb. 8. 1981.

I

i

ir

206 207

Page 101: Curtenie completa

Nttmdrul persoanelor cu care poyi realim o idild reutitd este

marc, dar aceasla nu inwamnd cd poli incerca sd te cdsdlore$ti

clt oicine.

Capitolul I

E$Tt P0mMI PENInU GASAT0RIE?

Scriptura spune: ,,Cdnd eram copil, vorbeam ca un copil, simleamca un copil, gAndeam ca un copil; cdnd m-am f6cut om mare, amlepddat ce era copildresc" (1 Cor.13,11).' Aqa cum atunci cdndintri in adolescenld lasi deoparte anumite jucirii care iti reprezentaucopiliria, tot astfel, atunci cAnd intri in maturitate, lagi deoparteiresponsabilitatea copilireascd.

Procesul creqterii de la copildrie la stadiul de adult este adeseanumit ,,maturizare". El implicd o serie de paqi prin care indMdultrece de la o totald dependenge de perinfii sei cdtre capacitatea de ase conduce singur. Uneori s-ar putea sd fie dificil5 o determinare aetapei in care vi afla1i in acest proces, deoarece copilul din tine iEipriveste imaginea in oglindi din propriul siu unghi de vedere. Doaratunci cdnd ai crescut suficient, ca se te poti privi dintr-o poziliepotrivitd, vei putea sta faF in fale cu propriul tiu comportament $ite vei putea vedea exact aqa cum te vdd ceilalli.

Dac[ egti suficient de matur ca sa te cisetore$ti, vei recunoagtecisitoria ca fiind ceea ce este de fapt. Vei realiza ci ea nu reprezintdo cale usoard de a scipa de realitate sau de problemele personale, ci,mai degrabd, ea insdsi poate aduce cu sine noi probleme siresponsabilitiEi mai mari. Cu toate acestea, cesdbria poate aducefericire qi o mare implinire personali. Vei inlelege cd ea oferi ceamai mare rdsplate atunci cAnd relalia reprezinte o implinhe reciprocd

208

Curtenie compktd

a nevoilor personale. Vei realiza ci, de fapt, cisdtoria nu este ochestiune privati intre doi oameni, ci ea garanleazl. stabilitateacomuniti$ gi protejeazi siguranla copiilor care se nasc. Dacd egti

suficient de matur ca se te cdsdtore$ti, vei recunoa{te aceste implicaliimai profunde, cat ;i insemn[tatea propriei tale vieli.

Maturitatea pentru cisdtorie include inlelegerea naturii dragostei

;i a modului cum aceasta se dezvoltf, incet, pe mdsurd ce treci prinadolescenld, pdnd aproape de momentul cind devii adult. Vei fi instare sA recunosti diferitele etape ale dragostei, precum si felurile dedragoste pe care le-ai experimentat pdni in prezent. Fiecare dintreexperienlele tale trecute, legate de dragoste, ar trebui sA te fi invdfatceva prelios pentru viitor. Probabil ci de-abia acum vei realiza ci aiiubit cdteva persoane ldngd care n-ai fi putut sA fidiegti. Vei realizacl dragostea trebuie sd fie suslinuti de interese gi de $nte comune,de acceptare $i de respect reciproc. Vei fi in stare si faci deosebireaintre dragostea romantice @asiune), asa cum este ea ilustrati infilme qi ficfiuni, gi acel fel de dragoste care aduce cu sine o fericiredurabil[ in cisnicie.

Daci eEti matur, inseamni ce ii-ai dezvoltat o filozofie despreviali, care te va cSleuzi in viitor. !i-ai stabilit concepliile, valorile si

tintele religioase Qi bniegti in conformitate cu ceea ce crezi cI estedrept si bun. Ai descoperit ci relagia ta cu Dumnezeu lucreazd qi ciiili permite si faci fald problemelor de viale. Poate ci. drumul exactpe care vei merge in viitor nu este clar trasat, dar direclia estestabiliti.

Te-ai evaluat cu atentie si esti pe deplin constient de calitilile s,i

de sldbiciunile pe care le ai. Depui eforturi ca si-!i imbunitdlegtipunctele slabe, acolo unde este posibil. Ai invdlat se-Ii accepfisldbiciunile pe care se pare ci nu le poli schimba fErI simldminteexcesive de vinovilie sau de descurajare. Construiqti pe puncteletari din caracterul tdu si le foloseEti la maximum. Recunosti aceleaspecte ale vielii in

-care ai e$uat, dar le compensezi ficAnd alte

Iucruri foarte bine. Ili poli accepta limitele gi gtii se-!i apreciezicalitetile.

209

Page 102: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt

Ai privit indelung s,i atent la mediul teu familial, la contribuliaacestuia pentru a ajunge ceea ce esti. De asemenea, ai privit si laacele lucruri din familia ta, pe care le vei lua in propria cdsnicie. Stu-diile arati cd, intr-o foarte mare mlsur5, climatul emolional dinciminul pirinliloriti influenleaze sansele de a avea tu insuli o cdsniciereugitd. Daci trecutul tdu a fost marcat de nefericire sau daci gene-raliile precedente au cunoscut eqecuri in cisnicie, vei privi acestesitualii in mod realist gi vei incepe sa te gandeqti la niste ciiconstructive, prin care sd depegegti asemenea obstacole care ar puteasta in calea fericirii tale viitoare. Nu-1i condamni pirinlii pentruegecurile lor, iar dacd provii dintr-o familie fericitd, nu consideri cd,prin aceasta, propria fericire iti este asigurate. Dimpotrivd, te veistredui sd intelegi pe deplin acele componente care pot conduce la oviali de familie fericitd.

Dacd eEti matur, inseamnd ci ai invltat se tmtezi problemele inmod constructiv. Frustririle si nedreptilile vietii nu te vor arunca incrize de confuzie, de descurajare sau de dezorganizare. Ai invilatdin experientele trecutului gi gtii sn le folosesti ca pe niste mijloacede crestere, care sd te ajute si faci fate crizelor si urgenlelor. Capaci-tatea de a trata astfel de situalii i,ti va afecta in mod considerabilcapacitatea de a construi o cdsnicie reusiti.

Daca esti matur. ai invetat despre reialiile interpenonale. Stii cdreacriile comportamentale, atAt ale tale, cat si ale celorlalti, sunt de-terminate de motivafii interioare. Ili dai seama cd. un comportamentagresiv gi dominant ascunde adesea un simlemant de nesiguranli, qi

ci folosirea drogurilor, consumul de alcool, sexul si diferite altedependenle reprezintd metode obisnuite de a nega problemele viefii.Recunosti cd gelozia este o expresie a nesigurantei .si a simlemantuluicd eqti necorespunzitor. $tii ci o atitudine oitici nu este altceva decito incercare de a-i dobori pe ceilalli pentru a te indlta pe tine. inlelegereafactorilor care influenleaze comportamentul te va ajuta in alegereapartenen ui de cisdtorie gi in toate relatiile interpersonale.

Ai atins deja un anumit grad de independenle in gandire. Poligdndi pentru tine insuli. Ai trecut de faza imaturl a rdzwetirii, in

Curtenie completd

cure aruncai peste bord tot ceea ce te invilau pirinlii. !i-ai formulatlrropriile idei, bazate pe atitudinile gi pe experienfele tale de viatd,lstlel incdt si poti lua decizii independente.

Ili poli asuma responsabilitatea propriilor greseli. Ai depefit fazain care ii acrzai pe ceilalli pentru slibiciunile tale Ei refuzai si-tirccunosti greselile. Atunci cdnd faci o greseald o accepti qi incerci sairrveti din experienla ei.

Un tdnir de 17 ani spunea: ,,Am incercat mai degrabi si invd!rlin propriile gregeli, decit sA neg realitatea. Ori de cAte ori incercsii-mi declin responsabilitatea pentru ceea ce am flcut, spunAnd: 'Eibine, oricum nu a fost vina mea', lucrul acela se intdmpli din nou,chiar mai riu decAt in ocazia precedentA. Este mai usor se invetilcctia de prima date, decat sd o inveli mai tdrziu."

Un copil mic wea se i se dea ceea ce vrea atunci cAnd lrea. Opcrsoand maturi inse poate sd wea ceva si totugi sd facd alegeri inrrceastd privinfd. Ea poate sd analizeze situalia si sI facd planuri.Ila wea sI se cds5.toreascd. acum, dar, daci o face, va trebui silcnunte la studii si sd-si abandoneze educalia. Ea wea un viitorsigur, dar doreste si-si ia timp ca sd se pregiteasci pentru slujbalespectiv[. Simte dorinle sexuale puternice fale de fata cu carecste prieten, dar si-a stabilit valorile $i iEi lasi deoparte dorinteleimediate de dragul viitorului lor impreunS. Dacl esti matur, polisii asezi nevoile si dorinlele partenerului t[u mai presus de ale tale- cel pulin uneori. Unul dintre episoadele de desene animateI']eanuts il aratd pe Charlie Brown discutAnd cu Lury. Charlie spune:,,Ag vrea sd poisimli ci cineva are nevoie de mine". Lucy spune:,,Nu uita, Charlie Brown, ci oamenilor, de care ceilalti au nevoiecu adevirat, li se cere sd faci o mullime de lucruri". El se gandesteciteva clipe si apoi rdspunde sarcastic: ,,Aq wea sI mi simt utii sitotusi sd nu fac nimic". CAt de adesea suntem ispititi de acest felde dragoste si de preocupare pentru celilalt! Dar este cu totullipsit de realism. Incapacitatea partenerului de a se pune la dispozitiaceluilalt, de a se gAndi mai intdi la nevoile celuilalt, este in marernisurd cauza agoniei maritale.

210 211

Page 103: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Ai depe$it faza atitudinilor imature fald de sex. Unii oameni credce sexul este ceva wlgar, murdar, secret sau pecetos. Daci egtisuficient de matur, incat sd te cesatoresti, inseamnd ci !i-ai dezvoltatatitudini pozitive qi sinitoase in ceea ce priveste sexul si incerci sischimbi orice atitudine necorespunzitoare. S-ar putea sd ai nevoiede consiliere pentru a realiza acest lucru sau ai putea sA citeEti ni$tece(i bune $i autorizate pe aceaste temi, dar cu siguranli vei face,

toli pa,sii necesari pentru a-!i corecta atitudinile greqite,

Dacd egti matur, vei fi in stare se-!i stabilegti propriul nivel dematuritate. Daci es,ti o persoani imaturd, vei fi aproape cu totulincongtient de schimbdrile pe care trebuie si le faci si de crestereade care ai nevoie. Cu cdt egti mai lipsit de maturitate, cu atAt vei fimai gribit sI te arunci intr-o cesetorie fird sd fi inleles catugi depulin responsabilitdlile care decurg de aici. Un om matur nu se vateme in mod nejustificat de responsabilitate, ci va privi realitatea infald qi va face paqii necesari, ca se se pregdteascd pentru ea.

Cum pot sd gtiu dacd partenerul meu este pregAtitpentru cesetorie?

Este cit se poate de normal ca qi din partea partenerului tiu si se

aqtepte aceeagi maturitate care se agteapti gi de la tine. Dar cum noinu ajungem niciodate la acelagi nivel de maturitate in acelagi domeniu,este dificil sd spunem dacd celilalt este sau nu matur. Ar fiformidabil dacd un geniu s-ar gdndi sd inventeze un instrument sau

un dispozitiv prin care se ne putem mdsura maturitatea qi si vedemin ce misurd suntem potrivili pentru cisetorie! Acest geniu ardeveni miliardar peste noapte ;i ar scuti mii de oameni de durerilede inimi provocate de alegerea unui partener de viald doar pebaza indiciilor romantice.

Femeile par si posede o mai mare profunzime de gindire decAt

bdrbalii cdnd hotirdsc daci un partener este sau nu potrivit. Unstudiu asupra eEecurilor maritale a afitat ci70 Vo dtntre bdrba\li alecdror cisnicii esuaserd avuseserd convingerea ci vor avea o familie

Curtenie completd

reusiti. Spre deosebire de ei, doar 48 7o dintre solii gdndiserd astfel.Pdni si familia sau prietenele apropiate ale unei fete sunt nigte profelimai buni decAt familia ;i prietenii bdiatului.t

Clinicile maritale ii pot ajuta pe tineri sl-gi analizeze bine op-tiunile, insd majoritatea tinerilor nu au arces la astfel de servicii, iarmajoritatea nu ar apela la ele nici dacl ar putea. Cei mai mulli dintreci seincredin romantism, Xn pirerea familiei qi a prietenilor apropia$.

Faptul ci citili o carte pe aceastl temi arate cd weli si evitaligreselile si capcanele cirora allii le-au cizut victime. Astfel, ca sd vdputeli orienta, vom discuta in continuare despre cdteva tipuri depersonalitate2, pe care ar trebui si le evitafi.

Tipul extrem de posesiv. Un birbat demonstreazi. un comporta-ment gelos gvsau revendicativ, incercAnd si-gi intireasci sau si-giimbunitdteasci o imagine de sine nesigurd, govlielnici. El va incercasd domine femeia astfel incit sd-si Doate crea un simtimAnt desecuritate. in cdsnicie, el nu ii va oieri soliei sale prea multe ocaziide a-si exercita propria voinli. Femeia excesiv de posesivf, poatejuca un rol de mic dictator, ca ,,vi!e agelatoare" sau ca ,,mamd carestie cel mai bine". Ea va fi geloasd pe fiecare aspect al vielii solului ei

- slujba lui, prietenii, pdrinfii Ei familia lui si, mai presus de orice,cunogtinlele lui de sex feminin. Ea va incerca sdJ lini legat de fustaei, spundnd insl lumii ce aceasta este voinla lui si ci este pentrul.rinele lor.

Tipul veqnic nemullumit. Bdrbatul cu o astfel de personalitate vafi extrem de ambilios gi se va stridui pentru a atinge niste linte pecare nu le poate defini prea bine. Trece de la o slujbd la alta, inincercarea de a gisi o solutie. Refuzi sd munceasci sdrguincios pentruun scop bine determinat. Femeia vegnic nemulfumitd poate se aibdasteptiri sociale gi maritale pe care doar un birbat bionic (unsuperman) le-ar putea implini, Filmele, programele de televiziune sipovegtile de dragoste fictive i-au henit as,teptdrile nerealiste, astfelcI nimeni nu poate s[ corespundi pretenliilor ei.

212 213

Page 104: Curtenie completa

rNancy L. Van Pelt

Tipul temperamental, instabil. Bdrbatul temperamental este ego-ist si supiricios, iritabil. El seconsiderd superior celorlalli gi pretindeca toli se recunoascd aceasta. In cdsnicie,va agtepta doars[primeascdqi o va lisa pe solia sa si fie infirmieri, mamd gi admiratoareconstante, fdri si-i ofere nimic in schimb. Femeia temperamentalieste capricioas5, dramatici gi imprevizibili. Are nevoie de unauditoriu ca sd poati acliona, qi i se pare cd rutina de gospodind ;imami este plictisitoare.

Tipul superinr. Bdrbatul cu o astfel de personalitate cunoagte cdteceva din aproape orice domeniu gi dominn orice conversalie atatatimp cat aceasta rdmAne la un nivel superficial. El are o minte ascu,titeqi igi poate domina prietenii. Comportamentul siu agresiv ascunde,

de obicei, o personalitate instabild si tem[toare. Dacd cineva iidescoperd sldbiciunile este distrus, iar solia lui trebuie de fiecaredatd sd-l risfele Ei sd-i indeplineasc[ dorinlele, ca si nu rf,mAniindispus gi frustrat.

Femeia care se consideri superioare reuqe$te in aproape tot ceeace intreprinde - carierd, gospodirie fi maternitate. Lucreazi dingreu, ca si aibl succes Ei si compenseze gi in acele domenii in careeste deficitard, dar in privinfa cirora se considerd dotatd. Are unspirit de competilie, pronunlat, chiar si in relalia cu solul ei. igiconsiderd so1ul, prietenele gi chiar propriii copii ca pe nigte ameninlirireale pentru statutul ei. Dacd nu-qi atinge scopul, iqi blameazdcdsnicia, solul 9i copiii.

Tipul excesiv de meticulos. Persoana excesiv de meticuloasi se

imbracd ireproqabil qi are tabieturi greu de satisficut. De obicei, astat singurd timp de mai mulli ani sau a avut o mame ,,desivArsiti"in orice privinJi. Nu poate tolera nimic mai pulin decit un partenerdesivirqit, astfel cd foarte pulini oameni ii stau in preajmi. Ori decdte ori se confrunt[ cu o problemi personald, nivelul sf,u de frustrarecregte o data cu pretentiile.

Curtenie completd

Tipul cdruia ii place sd flirteze. ,,Alesul doamnelor" prefericompanii de genul feminin si eviti propriul sex. Are un succesdeosebit la fete gi ele il consideri, de obicei, ,,o partide,,. Flirturilelui sunt adesea o incercare de a se reasigura de propria masculinitate5i maturitate emotionald, pentru ci, de obicei, are serioase indoielicu privire la bdrbilia sa. Cum in cea mai mare parte garmul lui estecontrafdcut, in intimitatea emoJionali si sexuald a cisniciei un astfeltle birbat este, de obicei, o adevdrati dezamigire.

Femeia cu o astfel de personalitate nu oboseste niciodatd se se

.joace de-a ,,vino-ncoace". Este extrem de preocupatd de imbrd-cdminte gi nu reuqe$te sd faci fald rutinei vietii de fiecare zi multtimp dupl cisdtorie. Flirturile ei permanente il pun adesea pe so! insitualii jenante. Pe mdsurf, ce incepe si-si piardd tineretea siliumusetea, ea este o potenliald candidati la o aventure extra-conjugald, in care incearc5. si-si dovedeascd siesi ci inci este

trdgatoare, doritd si ciutari.Semnalele de pericol, legate de aceste tipuri de personalitate, nu

apar intotdeauna inci din primele faze ale relaliei. De aceea, eurecomand intotdeauna calogodna sifie precedati de o lungd perioadide curtenie. Oamenii care se grdbesc si se cisdtoreascl fdri sirecunoasci semnalele de pericol, sunt, de cele mai multe ori, cel maipulin pregdtili pentru ea.

De fapt, unii oameni se cisitoresc in grabd tocmai pentru a evitaconfruntarea cu aceste semnale de avertizare. Un mecanismconstrangdtor dinduntrul lor ii impinge la altar fdrd sd lini seama denici un obstacol. Allii se cdsdtoresc in speranJa cd statutul matrimo-nial ii va ajuta si iasi din situafiile dificile. Astfel de persoane ignoriclementele indoielnice ale relaliei. Factorii care ii motiveazi peoameni cdtre o astfel de decizie pot include divor[ul plrinlilor, deceiulLrnui membru al familiei, existenta unui pirinte vitreg cu care nu seinfeleg sau un sentiment de nesiguran![ cu privire la educalie sau lapropriul viitor. Aceste persoane nu vor s[-si evalueze sansele de areugi in cisnicie si resping orice idee care le-ar putea zaddrniciplanurile de a se arunca spre cdsdtorie.

214 215

Page 105: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Allii sunt pur gi simplu nepesetori. Ei iau decizii in grabi, intoate domeniile vielii, firl a cAntdri consecinlele. Ei ignori oricemijloc de prevedere Ei acgioneazi fird sd se gdndeasci. Istoria vieliiunor astfel de persoane este, in general, un lung gir de egecuri, iar eiajung si-gi dea seama ci au pierdut din vedere considerenteimportante in luarea deciziilor doar atunci cind este prea tdziu.

O alti categorie sunt aceia care ignori semnalele de avertizareintr-o relalie datorite ideilor romantice, pe care le au cu privire ladragoste. Ei se aruncd orbelte inainte, Jindnd la ideile lor fantezistegi idealiste gi refuzAnd orice dovadi ci alegerea lor de cisitorie s-arputea se nu fie inleleapte.

Lista urmetoare, care prezinti acele caracteristici comPorta-mentale sociale, superficiale, ce tredeaze un individ imatur, vi poateajuta se vA pezili de o cdsitorie dezastruoase.

Caracteristici compoftamentale sociale superticiald

1. Manifestd teami;i arxietate atunci cdnd se confruntd cu ositualie noui sau neobiqnuit[, care nu prezintd insi nici o ameniniarereald; expriml un nejustificat simlemant de vinovdlie, care nu paresd aibl nici o motivafie.

2. Trece prin frecvente stdri de emo$e gi excitagie care sunt maiintens trdite decAt o cere situalia, sau care nu sunt deloc potrivite cusitualia respectivd; se dedi la frewente accese de rAs isteric, de pldns

sau de agitalie generale.3. Are fobii; manifesti teami sau dezgust nejustificat fald de

anumite obiecte, situalii sau idei la care oamenii, in general, nureaclioneazd.

4. Bte legat de anumite ritualuri; viala de fiecare zi este in modnefiresc modelatd in jurul indeplinirii exacte a unor activitlli specificeintr-un mod specific.

5. Are impulsuri necontrolate - dorinle imprevizibile de a face

anumite lucruri fdrd sl lind cont de consecinle.6. Are o adeviratd obsesie in ceea ce privegte starea sa de senAtate

- o ingrijorare ipohondrici pentru propria sinitate, insoliti adesea

Curtenic completd

(lc nenumerate pldngeri ;i viicireli, a cdror arie de durere se schimbdlrecvent.

7. Are stdri de addncd depresie, insofite adesea de nejustificatesimteminte de vinovdfie.

Persoanele care manifesti caracteristicile de mai sus nu suntpregitite pentru cisdtorie. Mai mult decit atAt, ar trebui se evitali cutohrl si vd cisitoriJi cu cineva care are o astfel de personalitate. Esteintotdeauna riscant si clasifici tipurile de personalitate, pentru cA esterlificil si-i mdsori pe oameni gi sd-i asezi in tipare. Cu toate acestea, ointelegere a modului cum actioneazi persoanele neadaptate saurreadaptabile, precum gi a exffemelor care le caracterizeazd,comportamentul, vi va ajuta si vd dali seama ci orice persoand.care se apropie de aceste extreme va fi un partener de cisltoriedificil, dacd nu imposibil.

Caracteristici comportamentale sociate graie ale uneipercoane neadaptatd

1. Manifestd o timiditate si o docilitate exagerate, precum giincapacitatea de a se relaxa in prezenla altora.

2. Manifestd ostilitate si antagonism fali de ceilalti, fali desocietate, de guvern, de autoritate si de lume, in general.

3. Exprimd suspiciune si un scepticism exagerat fati de oameni gifald de ideile sau valorile noi.

4. Face stridente etaliri in ceea ce priveqte imbricimintea,lucrurile pe care le posedd si banii, cu scopul de a-i impresiona peceilalli - chiar gi pe striini.

5. Manifesti aroganle si o atitudine de condescendentd chiar $ifali de persoanele pe care le cunoaqte de multd weme.

6. Se ded[ la un comportament gdldgios gi turbulent, firi sdtini seama de dispozitia sau de preocupdrile grupului in care seafld.

7, Este preocupat de sex sau de subiecte legate de sex sau,dimpotrivi, manifest[ o puternice aversiune fali de sex.

216 217

Page 106: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

8. Are o dorin![ nestdv iti dupi situalii excitante $i aventure gi

nu se poate bucura de momentele linigtite sau de forme mai subtilede pldcere.

9. Face remarci 9i gesturi publice de afecJiune fall de prietenii deambele sexe, cu totul lipsite de tact qi jenante.

10. Minte gi distorsioneazd faptele pentru a se pune pe sine gi

propriile realiziri intr-o lumind mai favorabili.1"1. Manifesti o dispozilie exagerati de a mullumi pe oricine,

chiar si pe strdini, satisfdcindu-le cererile gi dorinfele, aprobdnduJepereri.le etc.

12. Manifesti o incredere exagerate gi doregte ca tot ce line depropria persoani si fie bine stabilit si neschimbdtor.

Aceste simptome nu trebuie ignorate niciodatf, in alegereapartenerului de via![, mai ales atunci cdnd ele tind sf, fie duse laextrem.

Testarea personalitdlii, care vd poate ajuta sA vi inlelegeli $i pevoi ingivl, qi persoana pe care dorili se v-o alegeli ca partener, alituride sfatul unui consilier avizat, se vor dovedi de mare folos. Dar nuexistd nimic care sd poati inlocui, in eficienli qi importanfi, o perioadilungd de prietenie stabili qi de curtenie, urmad de o perioadd delogodnd de cel pulin qase luni, in care sd poati fi testatecompatibilitatea tipurilor de personalitate. Doar dupi o indelunglcunoastere m{tile vor cddea gi va ieqi la suprafati adevdratul sine.

Daci sunteli implicati intr-o relalie serioasi de curtenie gi

partenerul teu (sau partenera ta) manifestd weunul dintre factoriimenfionali, ar trebui sI cercetati si si afla1i ce-l face si se comporteastfel.

Factorul cel mai important de luat in seamd, atuncicend vd alegeli partenerul de viald

Daci egti un tinir normal, atunci egti in cdutarea ,,parteneruluiideal". Vrei sd gise$ti acea persoani speciald, creatd special pentrutine - cu alte cuvinte, ,,fabricatd in cer". Cu toate acestea, teoria cd

Cuftenie completd

undeva, pe pimdnt, existi cineva,,unic, pus deoparte" sebazeazd peo premisf, cu totul nesiguri.

O persoand maturi gi pregdtit5 se poate cisi.tori cu oricaredintr-un numdr de mai multe persoane gi poate sd aibi o cisniciefericiti. Ins[ o persoand imatur[ gi neadaptati nu va putea aveaniciodatd o cdsnicie fericiti, indiferent cu cine s-ar cdsdtori. Casdtorianu face dintr-o persoani imaturd una maturd, ci oamenii maturi qi

fericili sunt cei care fac cdsnicii reuEite.Cu toate cd numdrul persoanelor cu care poji avea o cdsnicie

reusite este mare, aceasta nuinseamni ci poliincercasi te c1s1tore$tichiar cu oricine. Trebuie si alegi cu inlelepciune. $i atunci, ce anumear trebui sd cauli intr-un partener ideal'l Tnce factori speciali ili potvorbi mai bine decdt orice altceva despre cat de pregetite este persoanarespectivd pentru cdsdtorie.s Iati-i:

1. Fericirea relaliei pirinlilor,2. Copilirie fericitd;3. Lipsa conllictului cu mama;4, Disciplina de acasd, care a fost fermd, dar nu asprd sau duri;5. Un putemic ata$ament fali de mami;6. Un putemic atasament faJ[ de tatd;7. Lipsa conflictului cu tatdll8. Deschiderea s.i franchelea pdrinlilor in chestiunile legate de

sex;9. Pedepsele primite in copildrie au fost rare ;i bldnde;10. Atitudinea premaritali fali de sex este lipsitl de dezgust Ei

de aversiune.Relagiile interpersonale din primii ani de viald, exemplul oferit

de plrinli, atitudinile qi educalia pe care aceqtia le-au transmis copiilorlor sunt factorii cei mai importanli in pregetirea pentru c5setorie.Numeroase studii au reliefat importanla acestor factori, astfei cd nuar trebui si-i treceli cu vederea atunci cdnd vi alegeli partenerul devia!i.

Fericirea di nivali in familii - dar la fel fac divortul si nefericirea.Primii ani ai vielii de acase, treili aleturi de pirinfi, vd pot predispune

218 219

Page 107: Curtenie completa

7

Nanq L. Van Peh

cdtre o dsAtorie reu$ite. Ai invilat de la p[rinlii tei cum si trateziproblemele atunci cind apar, cum si comunici, cum sd menlii un rolpotrivit in relalia dintre so! gi solie, cum se te raportezi la copii, cumsd administrezi finanlele si cum sf, abordezi toate celelalte aspecte

de viafd?Cel mai probabil cd vei duce cu tine, in noul tdu cimin, modelul

de comportament pe care deja l-ai inv[!at. Dacd ai crescut intr-ofamilie in care a existat o permanenti atmosferd de ceartl intrepdrinli, fragi gi surori, probabil c[ vei duce cu tine, in propria tarela{ie de clsdtorie, acelas,i comportament. Dace pdrinlii tdi Ei-aumanifestat fericirea autentici prin cuvinte iubitoare, prin fapte deamabilitate qi printr-o profundi afecliune, probabil ci vei experimentasi tu aceeasi binecuvintare.

Dar si presupunem ci nu ai crescut intr-un cimin fericit. Ce se

intdmpld? Dacd doreqti se studiezi qi se te pregete$ti pentru cAsatorie,poli depaqi orice handicap datorat mediului din care provii. Studiilearati ci atunci cAnd o persoand se pregeteqte in mod deliberat pentrucdsnicie, urmdnd cursuri de instruire, citind si fdcdnd teste depersonalitate, cercul vicios al egecurilor in cisnicie se poate rupe.Atunci cdnd cuplurile se pregitesc in mod chibzuit pentru cisitoriecu scopul de a rupe lanlul nefericirii care a caracterizat trecutulfamiliilor lor, un procent de 90 Vo dintre aceste cisnicii vor fi fericitesau chiar foarte fericite. Chiar daci, o dati cu trecerea anilor, celezece procente care gi-au estimat cesnicia drept mediocrd saunefericiti vor divo4a (lucru care este pu{in probabil), rata divo4uluiva fi doar jum[tate din cea a p[rinlilor lor.

Nu sunteli in mod absolut gi fatalist legali de mediul din careprovenili. Dac[ pirinlii vogtri au avut o relalie fericit[, nu avetigaranlia cd Ei relalia voastre va fi la fel, gi invers. Lucrul de care avegi

neapiratd nevoie este ca, indiferent de mediul familial din careproveniji, sd abordati cesibria in mod inteligent gi si lucrali impreunila construirea unei relalii fericite Ei reugite.

Curtenie completd

Cea mai potrivitd verctd pentru cdsdtorie

CAli ani ar trebui si aibd o persoani cend se casatore$te? intr-orrare misurd, legile lirii sunt cele care stabilesc aceasta. VArsta legal[vtriazl de la 14 la 18 ani pentru biieli gi de la 12 la 18 ani pentrulLte, cu acceptul scris al pirinlilor. Doar atunci cAnd tinerii ajung lalfi ani (21 in Porto fuco), li se permite si decidd pentru ei ingigi.l)ar sunt legile lirii un ghid potrivit pentru o c[sitorie reugit5?

Biata Mary l-ou, care s-a indrigostit la 15 ani, s-a cisitorit la 16

si in jurul vdrstei de 18 ani s-a descris pe sine ca fiind ,,o femeiecisitorite qi imbetrdnitl inainte de vreme". Ea spunea: ,,Iate-mi, cutkri copii, cu un so! obosit qi netrdind pentru altceva decAt pentrurrai multi munci decat pot face fa!d. N-am fost niciieri, n-am vdzutrrirr.ric si nu sunt nimic altceva decAt un animal de corvoadi. Altelcte de varsta mea ies, se plimbi cu blielii si se distreazd. Au ajunsla absoMrea liceului, se pregitesc si intre la colegiu, cu alte cuvintelac ceva pentru ele insele. Dar eu . . . A trebuit sd md mlrit cu primulbirbat care mi-a iesit in cale - chiar inainte de a-mi da seama ce facsau mdcar cine sunt".

in realitate, mul{i adolescenli nu a/eg si se cisitoreascd - ei suntIi)r{ali sau impingi de imprejuriri sd o facd. ,,Toti se afteptau,intr-un fel sau altul sA ne cisdtorim", mdrturisegte Tim, un taner de19 ani, care fusese prieten cu Carla de cAnd avea 15 ani. ,,Eramplictisit de ea incd dinainte de a ne cisdtori, dar mersesem atdt dedcparte, incit simleam ci n-am cum sd mai dau inapoi".

Toate studiile ficute in aceastd privinli concluzioneazi cd acelecirsitorii care sunt intemeiate prea de timpuriu nu sunt la fel destabile precum cele ale persoanelor mai mature. Estimirile aratl capeste 30000 de adolescenfi, cu virste cuprinse intre 12 gi 15 ani, seciisdtoresc in fiecare an. Adolescenlii care se cisitoresc au oprobabilitate de doud ori mai mare si ajungd la divort decAt restul

lnpulaliei. Mireasa este insdrcinati in 50 Vo dintre cisitoriile intrelrdolescenli, iar acele mirese adolescente, care nu sunt insdrcinate inziua nunjii, rdmin, de obicei, insircinate la scurt timp dupd aceasta.

220 221

Page 108: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Sogilor adolescenli le este dificil sd-qi intrefini familia din cauzaputerii limitate de cdqtig financiar, datoritl lipsei de experienld sau

educafiei precare. Adolescenlii care renunte la scoali ca sd se

cisitoreasci, rareori se intorc si-si continue cursurile. Puneli toateacestea laolaltA si veli descoperi ci aproape 60 Vo dintre cisitoriileincheiate intre adolescenli sfdrsesc prin divort.

$i atunci, care este vArsta ideald pentru cdsdtorie? Ydrsta de 22de ani pentru femei;i de 24 de ani pentru bdrbali pare sd asigurecele mai mari sanse de reusiti. Mirii sub 24 de ani sunt, in general,instabili, iar procentul cdsniciilor nereusite, in care mirele a awtsub 19 ani, este foarte ridicat. Chiar Ei cisitoriile incheiate intreparteneri cu vdrstele cuprinse intre 18 s,i 23 de ani au o rati destulde mare a divor{ului. Cuplurile in care cei doi parteneri au 25 de anisau mai mult au pesteT5 Vo ganse de succes. $i, potrivit psihologuluiJoyce Brothers, cuplurile cele mai fericite sunt cele care se ces[torescduod 28 de ani.

in cdsitoriile incheiate prea de timpuriu este ceva obisnuit ca

unul dintre parteneri sd-gi piardd interesul fa1[ de celdlalt. Persoanade care egti indrigostit la 18 ani poate si nu fie persoana de care sipo{i fi indrdgostit qi la 21 de ani. De asemenea, schimbareapersonalitilii gi a valorilor complicd gi ea situalia. CAtiva ani peparcursul perioadei critice a procesului de maturizare pot se schimbein mod drastic lindirea cuiva 9i atitudinea sa fald de viali. Lipsaunui venit corespunzdtor genereaza, de asemenea, probleme majore.

Cel mai bine este ca amAndoi si avefi aceeasi vArsti sau bdrbatulsd fie mai mare cu doi-trei ani. in cazul in care fata este putin maimare, aceasta nu va aduce probleme speciale, dacd nici unul dintrevoi nu este sensibil in aceasti privin!6.

Pe misuri ce ambii parteneri inainteazi in vdrsti, diferenleledevin din ce in ce mai pulin importante. Dar dacI, in momentulcdsitoriei, unul dintre voi este cu opt pdni la zece ani mai maredecit celilalt, ar trebui sd vn gAndili in mod serios la problemelecare pot aplrea. De exemplu, activitatea fizici poate sI varieze;interesele pot se difere, pentru cd persoana mai tdniri va dori sd

Cufienie completd

iasd in oras mai des, gi atitudinea celor doi fafd de viald poate fidiferitd, pentru ci o persoani tinird consideri, in general, viala caliind rnult mai simple decat este in realitate.

O fati poate si se cisetoreasce cu un bi.rbat mai in varste ca saobline un inlocuitor al pdrintilor sau pentru cd se gdndeste cd acestarcprezintd singura ei gansd de a se cisdtori. Relalia poate cepeta uncaracter de tatd-fiice (sau de maml-fiu, atunci cAnd sotia este marmare).

O tan5rd care se cisdtorise cu un birbat mult mai in vdrstd s-aintors din luna de miere vizibil supiratl. S-a dus direct la pastor gii-a spus cd incd nu-si revenise dupi gocul primei nopti, cand solul eiiqi ddduse jos proteza dentare si o pusese in pahar, pe noptiera dinmotelul la care stetuseri. El ceruse ca, in timp ce ftceau dragoste, salie aprinsd doar o lumind slabd, dar imaginea acelor ,,tocitoare"infernale care o urmirea din paharul de pe noptierd ii inhibase oricerispuns. Stia ca el avea dinli falqi, dar nu intrebase nicircdatd ce ficeacu ei noaptea!

Nunlile in campus

Multe cupluri care urmeazd colegiul incearci si decidi daci sdse cisdtoreascd imediat sau sd amAne nunta pAnd dupi absolvrre.I{aideli sd privim realitatea cisdtoriilor incheiate in wemea studenliei.

Anumite studii6 au ardtat cA studentii cdsitoriti iau note mai buneclecit cei necdsdtorili! Sunt mai multi factori care pot explica aceasta!O femeie cesetoritd care-gi continui studiile la colegiu, in timp cepreia si indatoririle casnice, trebuie si-qi cunoascd foarte bine tintelede viitor si si aibd o putemicd dorinti de a le atinge. De aceea, eas-ar putea sd exceleze la invelitura fa;d de o fati singuri, care nu;tie nici micar de ce se afl[ la colegiu sau ce planuri are pentrupropriul viitor. La rAndul lor, bdrbalii cesetorili par si aibi tintecducationale mai clar definite. Avind mai putin timp pentru aceleactivitlti sociale, care cer timp si energie, ei consacri studiului mairnult timp decAt atunci cind erau singuri.

222 223

Page 109: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Ei bine, studenlii cisitorigi dau un randament mai bun sjrca[zeudmai mult; dar sunt ei mai fericili? Este dificil sd obfii informalii exactein aceasti prMnl[, deoarece cuplurile trebuie sd se evalueze singureqi nici nu sunt cesitorili de prea mult timp. Dar toate studiile araticd, la intrebarea ,,Cunoscind ceea ce cunoa$te1i acum, daci a1i finecdsetoriti, v-a!i mai cdsdtori inainte de absolvirea colegiului?",aproximativ trei sferturi dintre cuplurile intereievate au rdspuns ciar proceda exact la fel.

Sfertul care a rimas a spus ce se confruntl cu prea multedificultdli in cdgtigarea mijloacelor de intrelinere, in glsirea uneicase qi in pregltirea satisficitoare pentru examene. Acestea au fostmotivele pe care le-au prezentat ei, dar adeviratele motive pot rdmdneascunse. In realitate, mulli dintre cei care se indoiau de inlelepciuneacdsdtoriei lor studenleqti se simleau nemullumiti de cdsnicia lor dincu totul alte motive. Adevirul este ci, dacd ar fi agteptat pane dupeterminarea colegiului ca se se cdsetoreasci, probabil cd nu s-ar maiIi cdsetorit deloc cu persoana respectivd.

Cdsitoria in timpul studenliei are cateva avantaje, unul dintrecele mai mari fiind acela al siguranlei emolionale pe care o oferi ea.

Studenlii cf,setoriti simt ce viata de clsnicie a adus in viafa lorstabilitate gi o motivalie mai putemici gi cd le este mai usor si se

dedice lucrului. Aproape toli sofii intervievali considerau c[ soliilelor ii ajutau mai degrabi decAt si-i impiedice in activitilile lor. Doarcdliva s-au pldns ci soliile lor sunt prea cicilitoare, ci ii intrerup dela studiu sau cd cer si iasd seara in orag,

Cu toate acestea, cisitoriile incheiate in timpul colegiului aucdteva dezavantaje, care nu sunt in mod neaperat prezente gi incelelalte cisatorii. In timpul idilelor din anii de colegiu, tinerii pot sigdseasci pe cineva cu care vor se se cisetoreascd, gi totugi si nu fiepregetifi si se dedice unei singure partenere, chiar daci suntindrigostili. Adesea fetele singure din campus se pldng de faptul cd

birbalii cdsdtori{i, dintre colegii lor, ,,nu se poarte ca Ei cdnd ar ficisdtorili". Aceqti bfuba1i nu sunt pregetil sd renunle la comporta-mentul lor de burlaci, in favoarea cisdtoriei. Probabil ci ei se lasi

Curtenie completd

tiirifiin cdsitorie dupd o logodn[ scurtd, f[rd sd realizeze ce inseamndsir fii student clsitorit.

Majoritatea cuplurilor care se cdsdtoresc in timpul colegiuluiamAni si aibi copii pAni dupi absoMre. Ei nu accepti ideea uneisarcini neprevizute, care si le incurce planurile bine stabilite. Insidin motive care nu sunt cu totul clare gi in ciuda pilulelor contracep-tive, aproape o treime dintre sarcinile studentelor la colegiu suntneplanificate. Fie ci aceste cupluri de studenli nu au cuno$tinlecorespunzi.toare in prMnla planificdrii sarcinii, fie cd sunt neglijentiin aceaste privinlI. Studenlii care se cdsdtoresc trebuie si ia inconsiderare posibilitatea de a deveni pdrinli in ciuda celor mai bunemetode de prevedere pe care s,i le iau.

Succesul unei cdsitorii in anii studenliei depinde, intr-o foartemare mdsurd, de modul in care cei doi isi organizeazi timpul Ei igiimpart responsabilitdfile. Daci ambii parteneri sunt la gcoald qi au qi

copii, s-ar putea sd aibi nevoie si fie Superman gi ZAna minunate casI poatd face fali tuturor indatoririlor. Ca sd studiezi, si participi laanumite activitdti sociale gi si intregii gi casa, chiar dacd existd banidin belsug gi nu existd nici un bebelus, este nevoie de o cooperarelipsitd cu totul de egoism si de sacrificarea preferintelor personale.

Banii pot reprezenta o alti problemn. Unii pirinti continui sa-sisusfini financiar copiii studenJi qi dup[ ce acestia s-au cisitorit.Insi si din acest act plin de generozitate pot aplrea probleme. Pulinipdrinti pot si priveascd la copiii lor ca la niste adulti cesetoriti, atatatimp cit ei sunt, incd, cei care ii intretin! Si rudele care nu contribuiela intrelinerea celor doi pot complica adeseasitualia! Tinerii cdsitorilipot se accepte sustinerea financiard din partea pirinlilor, dar ei nusunt prea des dispusi si accepte si interventia acestora in viata lor.Multe neintelegeri apar tocmai din aceastd cauzi si conduc ladezamigirea pdrinlilor si la nefericirea copiilor.

Tinerii vor continua sd se cisitoreascd incd din anii de colegiu.Cu toate acestea, cei care se gdndesc la o astfel de cesetorie trebuiesd cugete indelung Ei atent la toate aspectele hotirArii lor. O potlace, daci aleg si nu agtepte pane ce si-au desdvdrqit educalia, dar

224 225

Page 110: Curtenie completa

PNancy L. Van Pelt

vor fi nevoili se facl mai multe eforturi pentru a reusi decAt celelaltecupluri. $i realitatea aceasta sundmult mai simplu inainte de cesdtoriedecAt dupi.

Religia .si alegerea paftenerului de viafe

Majoritatea cuplurilor sunt cununate de citre un pastor, preotsau rabin, dupd incheierea cisitoriei legale la ofilerul stdrii civile. Dece? Este religia un factor important in cisitorie? In ce fel afecteaziconvingerile religioase ale celor doi viaqa lor de dupd cdsitorie? Ceconsecinle au acestea? Care sunt sansele ca o cisitorie sd fie reuqit[atunci cdnd cineva se cesitoregte in afara credinlei sale religioase?Ce influenld au religia si valorile spirituale asupra cuplului, asuprarelaliei lor de cisnicie qi asupra copiilor pe care ii aduc pe lumee

Ani de cercetare in aceasti privinld au aretat ce aceia care nuapar{in nici unui grup religios au cisnicii cu un^mai mare grad derisc decit aceia care au o apartenenli religioasd. In cisniciile in careunul dintre soli este religios, iar celdlalt nu este, rata divorlului gi a

delincvenlei juvenile este de doui ori mai mare decAt in cisniciile incare ambii parteneri implrtigesc aceeagi credinli.T

Chiar gi in timpul perioadei de logodni, implicarea cuplului inactiviteti spidtuale poate contribui la o relalie de succes. Atunci candfata participi la biserici sau la sinagogi mai frecvent decit bdiatul,mai mult de jumdtate dintre logodne se rup. l-ucrul acesta este adevdratqi in ceea ce privegte logodnele in care nici unul dintre padeneri nuparticipd la serviciile religioase. Mult mai puline logodne rupte aparinsi intre cuplurile care se inchinl impreuni cel pulin o datd pe lund.

Aceiaqi factori care fac ca o logodnd sd fie reugitd influenleazi Eifericirea maritald. Cuplurile care participi in mod regulat la bisericdsau la sinagogi, dupd cdsltorie, realizeaz| un grad mai inalt de

satisfaclie maritali. Firi nici o indoiali, religia are o contribuliesemnificativd Ia succesul cdsAtoriei.

De obicei, in timpul prieteniei gi al curteniei, cei doi ajung si fieatdt de preocupali unul de celdlalt si atdt de satisficuli emo;ional de

Curtenie completd

(lrlgostea lor reciproci, incAt ajung sd ignore rolul religiei in vialaI rr. Totul incepe cu o idili care nu s-a dorit niciodatd sd devini ceva.,t |ios, nicidecum sA treace pe locul intdi pe lista prioritelilor. CuIo;rlc acestea, dupi luna de miere, cuplul doreste sd-si dezvolte ovirrtir sociald similard aceleia de care s-au bucurat inainte de cdsdtorie.I istc firesc, in acest moment, ca fiecare dintre parteneri si se intoarcirrr bisericd sau in sinagogl pentru a-si implini nevoia realizlrii unor,rftiviteti al5turi de cei de aceeasi credintd cu el. Daci cuplul este derrcord in acest domeniu al vietii lor, nu apar probleme prea mari.lrrsi, dacd cei doi provin din medii religioise d-iferite, sansele lor serrr icsoreazd.

'foate studiile aratd ce, din punct de vedere religios, aceste cisniciirrrixte ajung in impas mult mai repede decdt celelalte. De asemenea,rrrr astfel de cuplu cauti despdrtirea dup[ nunti mai repede decitcrrplurile de aceeasi credingd. De ce este rata divorlurilor atat derrrlrc in c[sniciile mixte din punct de vedere religios? Unul dintrenrotive este acela ci, in timpul curteniei, cuplului ii este dificil se se

1i;"rndeasci in mod realist la cisdtorie. Este usor si minimalizezirlilicultdtile cu care te-ai putea confrunta. Atunci cdnd un cuplu nupriveste realitatea in faii, dupd ce strdlucirea gi inflic[rarea lunii derricre s-au stins, pot si aparl conflicte serioase.

Cele mai obisnuite patru cauze de conflict in cdsitoriile de credintirrrixtd, in ordinea frecvenlei lor, sunt:

Contlict cu pivire la religin pe care o vor urma copiii. Educagiarcligioasi a copiilor genereazd. cele mai multe necazuri. Daci unr'uplu este deja in dezacord in prMnfa religiei, totul se complic[ si seirccentueaze atunci cdnd apar mpiii. Acum se ridici intrebarea dacd;rl trebui sau nu sd le asigure copiilor lor o educalie religioasi. Si,t|rci da, religia cui?

Cuplurilor tinere si necisdtorite le este deosebit de dificil sd serrrragineze pe ei insisi in viitor gi sd prevadd cum iqi vor educa si tratar'opiii, atunci cind acestia vor apdrea; insd, dupd nasterea primuluiL opil, mulli incep si vadi lucrurile asa cum nu au ficut-o pAni atunci.

226 227

Page 111: Curtenie completa

FNancy L. Van Pelt

Chiar si persoanelor care pdreau a-si fi pierdut interesul pentrureligie inainte de cisdtorie sau in timpul primilor ani ai acesteia li se

poate pirea dificil si rimAni cu totul indiferente la educalia copiilorlor. Poate ci o astfel de persoani. nu va gdsi niciodati timpul necesar

ca si-gi educe copiii in propria credinld, dar s-ar putea se nutreasciresentimente adinci fala de formarea acestora intr-o altd credin{e.

Paul l-andis a studiat cine igi asumd responsabilitatea educalieireligioase in cdminele mixte. In mai bine de o treime dintre acestea,

copilul era expus la influenlele ambelor credinle, uneori de cltreunul dintre pdrinli, alteori de citre amdndoi. In citeva cazuri, copilulera dus, pe rdnd, la ambele servicii religioase. Un grup de studenlicare au reflectat asupra cisniciilor de religie mixti a pirinlilor lorau inclinat sd considere ci, in general, acest luou a reprezentat un

handicap serios in viala lor de acasd. Un alt studiu a aretat cA sase

din zece mpii provenind din familii cu religie mixti sfar$esc prin a

respinge orice fel de religie.sUnele religii diferd esenlial de altele. De exemplu, multe credinle

cer ca, inainte de masd, si se faci doar o scurtd rugiciune. In altele,

devoJiunea familiali reprezinti o prioritate de vdrf. Pentru allicredinciogi, studiul biblic personal qi rugiciunea sunt indispensabile.

Sunt, de asemenea, religii care asiguri propriul lor sistem gcolar

parohial, qi atunci se ridicd intrebarea daci copiii ar trebui si fietrimiEi la o s,coald publici sau la cea a bisericii. Pentru un pdrinte de

o credinli diferit[ sau care manifestl un prea slab interes fali de

lucrurile spirituale, astfel de aspecte par cu totul inutile gi firi sa

merite efortul. Insistenta asupra oriclrei chestiuni de naturispiritual5 poate complica o problemi deja sensibili.

Conflict cu piire Ia pafticiparea Ia biseicd. De multe ori, cuplulrealizeazd. de-abia dupi cls[torie cdt de adinc inridicinate sunt

standardele si valorile credinlei in propriile vie1i. O penoanl a cdrei

viald s-a concentrat in jurul religiei poate descoperi ci credinla sa

este mai ferm intemeiatd decdt crezuse. Poate cd inainte de cisdtoriefusese destul de indiferent fali de lucrurile religioase, ins[, atunci

Cunmie completd

cind scopurile sale intrd in conflict direct cu persoana pe care oiubegte, omul devine mai congtient de propriile valori decAt oricdndmai inainte.

Daci solul si sotia impdrtlsesc aceleasi idealuri religioase, perteliaqi activitl1ile de la biserici sau de la.sinagogE vor reprezenta unaspect important al vielii lor sociale. Insd, daci cei doi provin dinmedii religioase diferite, ei vor avea tendinga de a intra in competiliepentru loialitatea fiecdruia fald de propria religie. Fiecare va incepesd invente/e scuze pentru a nu participa la activitelile spirituale aleceluilalt. In curAnd, cel mai liberal dintre ei va inceoe sd nu martolereze ceea ce el considerd a fi vederile inguste ale religiei celuilalt.Ia fel de dificil va fi si pentru cel crescut intr-un mediu religios strictsi-gi liberalizeze convingerile. Scena este acum pregetiti pentruconflicte majore cu privire la participarea in locurile de distracfie,pe care cel mai strict dintre cei doi le considerd indoielnice sau de-adreptul pacetoase.

Existi intotdeauna posibilitatea ca o persoani a cirei viata a fostcldditi pe temelia valorilor religioase, dar care s-a depirtat de acesteain timpul adolescenlei qi al primilor ani ai maturitdlii, sd ajungd si-sidea seama, dupd cisltorie, ci partenerul aldturi de care a ales sdtrdiascl nu-i implrtdgegte idealurile si valorile. Aceasti ,,trezire" re-prezinta un adevdrat soc pentru multe cupluri tinere, imediat cestrdlucirca nuntii si noutatea vieEii impreund se estompeazl.

Conform studiilor fdcute asupra cuplurilor in care cei doi nuprovin din acelasi mediu religios, de obicei, interesul acestora inreligie scade dupd cis[torie. De multe ori, aceasta este singura calede a mentine pacea in familie. Chiar dac[ nu aduce prea multlsatisfaclie personald, cel pulin reduce tensiunea.

Cuplurile a ciror cisnicie incepe si se destrame participl laserviciile religioase mai rar decAt acelea care au o cdsnicie fericitd, qi

aceasta in ciuda faptului ci organizaliile religioase ar trebui sd acordeasistenld oamenilor care trec prin dificultnli. Multor oameni le esterugine sd ,,dea ochii" cu o comunitate care pare sd-i acuze. $i totuqiparticiparea la bisericd sau la sinagogd mdregte stabilitatea maritale.

229228

Page 112: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

specifice sunt prea profunde ca sd fie ignorate sau desconsideratecu usurin{d.

in ciuda tuturor dificultdlilor menlionate, mulli oameni igilsumi de bundvoie riscurile unei cdsdtorii nereligioase sau cu religiemixta. Dace te gandesti in mod serios la o astfel de unire, egti datorlatb de propriul tdu viitor sd cintdresti bine lucrurile inainte de ateclsdtori. Iatd cdteva intrebiri importante la care ar trebui si-tirdspunzi: Este vreunul dintre voi dispus sd se adapteze la religiaceluilalt? Dacd nu, veli participa fiecare separat la serviciilelcligioase sau veli merge impreund, pe rand, la ambele locuri deinchinare? Va renunta vreunul dintre voi la propria religie? Dacitu vei fi acela, cum te vei simli ulterior? Cum vei gdndi in aceastiprivinte peste caliva ani? Daci fiecare dintre voi este hoterat si-sirnenlini

^actuala apartenenli religioasd, ce veli face cu actMtilile

sociale? In care dintre religii vor fi crescu{i copiii? Vor participa lao singuri bisericd, la amdndoui sau la nici una? Cdnd vor fi destulde mari ca si meargi la scoald, vor merge Ia scoala parohiald? Dacdda, Ia care?

Ce veli face in privinla zecimilor si a darurilor? Cum ii vor afectatleciziile voastre pe perinlii si pe prietenii voqtri? Vei fi in stare sireziEti presiunilor unor pdrinli si bunici devotati, care vor insista siicresti copiii in religia lor? Dacd a1i hotdrat impreune ci religia nu valace parte din viala voastri de cdsnicie, ce veli face atunci cAnd viveti confrunta cu o situalie de crizi - moartea unuia dintre pirinli,a unui copil sau a altei persoane apropiate? Vei putea atunci se teintorci la religia copihriei tale?

Dupl ce ti-ai examinat cu atentie atitudinile, privegte cu gije qi lavalorile religioase ale persoanei lAngd care ai ales sd tr[ieqti pentrutot restul vielii. Participe la serviciile religioase doar pentru a faceplacere pirinlilor sau pentru a se intAlni cu prietenii? Respectd gisusline idealurile religioase sau le ridiculizeazd? Vi rugali impreu-n[? A1i avut vreodati bucuria de a-I mullumi impreund luiDumnezeu pentru binecuvdntirile Sale qi de a cduta ajutorul Sdu inrnomentele dificile ale vietii? Tim LaHaye spune cd, acolo unde sotul

231

Cuplurile cele mai nefericite sunt acelea care nu au nici o religie. La

s"uttd di.t-}d in urma lor sunt cele cu religie mixtl, in care unul

dintre parteneri nu impert4ette deloc interesele religioase ale

celuilali. Aceasta conduce la o concluzie important[: religia contri-

buie la stabilitatea cdsdtoriei qi la succ€sul acesteia, atunci cand este

impertafite si de sot, si de so1ie.

Confl :t dntorat implicdii rudelor in aspecte religioase . Atitudinileambelor echipe de rude intre gi ele in sceni 9i contribuie la conflictul

marital. Ambele seturi de bunici vor urmdri si vor a$tepta sa vade

daci nepotul sau nepoata lor creste in biserica ,,adevirati". De

asemenea, ei s-ar putea simli in&epteli{ s[ exercite anumite presiuni

asupra pirinlilor, ca si vadd daci acegtia cedeazi.

fute posibil ca fiecare pereche de bunici sf, inceapd sd le ofere

copiilor daruri religioase, cu scopul de a-i indoctrina - cdrli' figu-

rine, tablouri etc. Presiunile exercitate in oPozilie cu ceea ce-i invald

pirintele ii conduc pe copii la confuzie qi la dezamdgire. Ace$tia pot

ajunge la concluzia cl religia nu meritf, un astfel de conflict, hotArend

se se spele pe miini de orice religie.

Conflict cu pivire la numdrul de copii qi la diferenla de vdrctd

dintre aceqtia. Cu toate cA acest aspect genereazd cele mai puline

conflicte, el nu este de neglijat, pentru ci poate s[ mnduci la probleme

serioase. Unii oameni profund spirituali cred ce lumea noastre se

apropie de sfar;it. De aceea, ei se intreabi cAt este de inlelept siaduci copii pe lume in aceste ,,zile din urmd". Alte grupuri religioase

dezaprobi contraceplia. Statisticile aratd ci, in general, cuplurile cu

religie mixtd au mai pulini copii, probabil din cauza numeroaselor

probleme cu care s-au confruntat in timpul crqterii acestora.

Daci qti sau ai fost un membru loial al weunui grup religios, ar

trebui si te gindegti de doud ori inainte de a te cesAtori cu cineva din

afara credinlei tale sau cu cineva care nu manifeste nici un interes

fali de aspectele religioase. Nu uita ci atitudinea 9i loialitatea ta

spirituald s-au cledit in tine inc[ din copilirie. Aceste valori

230

Page 113: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

Ei solia se roagd impreund in mod regulat, existi doar un singurdivor! la 1026 de cisltorii.

Vd puteji imagina participdnd seara, aleturi de copii, la momen-tele devotionale ale familiei? Sau veli sfArgi prin a vi certa, fiecareaducand propriile sale argumente cu privire la care doctrind estebuni qi care este gre$itd? Veli participa impreund la serviciilereligioase? Sau partenerul de viafi va incepe se se scuze qi se remanlacasi, pane cAnd te vei obisnui cu comportamentul seu gi-l vei l5sain pace? Gnndegte-te cum va fi sd participi singur(i) Ia serviciile deinchinare un an, cinci ani sau o viafi intreagd...

Pdrinlii mei nu au aceleasi valori religioase. Pentru cd tatdl meui-a cedat mamei mele controlul asupra educaliei noastre religioase,sora mea si cu mine am crescut in credinta mamei si in ea urmdm si

astlzi. Ciminul pirintilor mei a fost relativ fericit; cu toate acestea,nu voi uita niciodatd clipa cAnd, dupa moartea tatdlui meu, mamane-a m[rturisit: ,,In ciuda numerosilor ani pe care eu qi tatdl vostruiam petrecut impreund si a bucuriei pe care am impdrtagit-o alituride el, daci ar fi s-o iau de la-nceput, nu m-as mai cisdtori cu el, gi

aceasta numai din cauza religiei". Deosebirile de perspectM asupravielii, care existau intre ei, au condus la nenumirate probleme pecare le-am perceput fi eu, copil fiind, 9i la multe altele despre carenici mdcar n-am stiut weodate.

Religia este un lucru de mare pre! pentru cisdtorie. Persoanaconsacratl unui angajament religios are mai multe sanse pentrufericire maritald atunci cAnd se cisitoregte cu cineva care are aceleasiconvingeri gi preocupdri. Virtulile evidenliate in Biblie - smerenia,bunetatea, respectul fald de ceilalli, dispozilia de a ajuta, altruismul- contdbuie la formarea unei personalit[fi armonioase. Cei care audobAndit asemenea valori qi care au invilat cum sd le aplice inimprejuririle vietii de zi cu zi vor reprezenta perspective foartebune pentru cesetorie. Aceasta nu inseamne c[ o persoandnereligioasd nu poate poseda asemenea caracteristici, ci doar cd existio probabilitate mai mare ca o persoani se le aibd, dac[ aparline unuigmp care susline $i care practici astfel de valori.

Curtenie completd

Cdsdtoria cu o persoane divorlatd

O tdnird l-a vizitat pe pastorul ei pentru ceea ce ea considera a fio consiliere premaritali de rutini. A inceput si sporovdiasci veselidespre planurile ei de nuntd si l-a intrebat daci ii poate da vreunsfat. Tindra i-a cerut, de asemenea, sd nu-i dezvdluie mamei ei acesteplanuri de nuntI, pentru cd ea nu o informase nici mdcar cu privirela logodni, deoarece nu stiuse cum sd ii spuni cd logodnicul ei tocmaidivorlase. Familia ei nu fusese niciodatd marcate de un divo4, astfelc[ tAndra se gdndea c[ mama ei ar fi putut avea prejudecdli in privinladorinlei ei de a se cdsdtori cu o persoani divo4atd. I-a mai spuspastorului: ,,Trecutul lui nu are nici o legdturd cu viitorul nostru.Toate acestea sunt trecute $i uitate. Nu a fost vina lui. Divorlul esteceva atAt de obignuit astdzi, cd ar fi o prostie din partea mea silresping doar pentru cA a mai fost cdsetorit."

Pentru o persoand care nu a mai fost cesdtorite niciodate, esteugor si adopte un asemenea punct de vedere; cu toate acestea,cesetoria cu o persoand divo4ate nu este acelasi lucru cu cisitonain care ambii parteneri se casitoresc pentru prima dati. Haideti sivedem care sunt unele dintre aceste diferenle:

1. Societatea pive;te a doua cdsdtoie tn mod difeit decdt pe pima.Societatea si gmpurile religioase tradilionale z6mbesc aprobator inprivinta cdsitoriilor de prima datd. C[sitoria este in mod activsuslinuti si este sirbitoriti cu un entuziasm care lipseste, oarecum,atunci cAnd este vorba despre o a doua cdsdtorie. Diferenla poate filbarte usoard, dar ea existe. Chiar dacd dezaprobarea nu se manifestdll1i9, mulli dintre prieteni gi dintre rude adoptd o atitudine de genul:,,Se asteptem si sd vedem ce se intdmpld aici, daci merge sau nu". Einu mai manifesti acceptarea optimistd, care insoleste, de obicei,prima cisltorie a cuiva. Si luim, de exemplu, receplia organizatd deprieteni. Daci nici mirele si nici mireasa nu au mai fost cisitoriliinainte, prietenii organizeaze aproape intotdeauna o serbetoare incinstea lor. Daci amAndoi au mai fost cdsltorili, doar in jur de otrcime dintre cupluri au parte de o asemenea sdrbitorire. Familia,

z)z 233

Page 114: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

prietenii gi societatea vin in ajutorul mirilor cisitorili pentru primadati, mult mai adesea decat o fac pentru cei care se cesetoresc pentru

a doua oara.

2. impotrivirea fam,Tier'. Existd o mare probabilitate ca familia sise impotriveascd atunci cand unul dintre parteneri este divo4at.Familia celui care nu a mai fost cisdtorit tindq adesea s[ priveasci

aceaste cesnicie cu un amestec de teamd 9i speranli in ceea ce

priveste viitorul, indiferent ce temerile sunt justificate sau nu. inacelagi timp, familia persoanei divorlate nu se poate abline se nufaci anumite comparalii intre noua alegere ;i partenerul precedent.

Oare este aceaste persoand mai bunA decAt cea de dinainte? Prima

cesetorie $i divorlul sunt realitili de viafi, care vor afecta toaterelaliile cu familia gi cu fostii prieteni, chiar dacd noul cuplu crede

ci ..totul este de domeniul trecutului".

3. Copiii. DacL din cisitoria precedentl au rezultat copii, atuncitrebuie luali in considerare fi alli factori. Dacd persoana divo4atiare dreptul si-i ia pe copii o zi pe sdptimAni, noul partener trebuie

sd faci anumite schimbiri de program in legiturd cu timpul cand

acestia vor veni in vizitd. Persoana divorfatl va trebui si ia legituracu fostul partener pentru a.programa aceste vizite. De asemenea,

este posibil ca persoana divorlatd sd atbi anumite responsabilitdli

financiare fagi de copiii din prima cisitorie, iar aceste presiunifinanciare pot fi severe. Pulini birbagi cis,tigi suficient de mult ca se

suslini, in mod adewat, doud familii. Noua solie va fi nevoitd si-siajute solul pentru a face fa!i' obligaliilor financiare ale acestuia faldde prima lui familie. Noi cunoaEtem un cuplu in care amdndoi au

mai fost cisdtoriti inainte gi care acum au copii impreuni. Unuldintre parteneri mi-a spus: ,,Atunci cdnd este vorba despre copii,divorlul nu se incheie niciodatd."

4. Oamenii sunt, tn general mai pulin tobmnlj fald de difrcultdlatunci c6nd acestea apar pentru a doua oard. Insuqi faptul ce o

persoane a trecut printr-un divor! face ca aceasta si fie mai sensibildfali de eventualitatea unui nou divort. Acum s-a stabilit deia unmodel de viatI. Barierele impotriva divortului au fost trecute. fustd,de asemenea, posibilitatea ca o persoani. divorlate sa fie, de fapt, openoani. dificili sau nepotrivite pentru viala de cisetorie. poate cdpersoana divo4ate obignuieEte si fugi de problemele cotidiene, inloc si le abordeze intr-un mod realist s,i sd incerce si glseasci osolulie. Atunci cAnd vor apirea probleme serioase, acest gen depersoanS. va ciuta si divo4eze din nou.

Daci te gdndesti sA te c[sdtoretti cu o persoand divorfati, kebuiesa fii in mod deosebit preocupat sd-i evaluezi personalitatea sicapacitatea de adaptare. Statistic vorbind, trebuie si fiti constienhci persoanele divo4ate prezinte un mai mare grad de risc in ceea cepriveste cisetoria decit cineva care nu a mai fost clsdtorit inainte,iar o femeie divorlate prezinte un risc chiar mai mare decAt un birbatdivor!at.

Persoanele divorlate au o rate mai ridicati in ceea ce privesteesecul marital pentru cd: (1) au tendinla de a se cdsdtori tot cupersoane divo4ate; (2) ezite mult mai pulin la gdndul de a divo(adin nou, din moment ce barierele impotriva-divorlului au fostdobordte; (3) este posibil sd se fi obignuit sd fugi de situagiileproblemd, in loc si aclioneze pentru rezolvarea lor; (4) este posibilsi fi fost atat de afectati emotional de trauma divortului, incit sicaute se compenseze prin a se arunca in grabe intr-o noud experienldde dragoste. Acest ultim aspect poate sd fie factorul cel mai impor-tant. Studiile arati ci persoanele divortate au tendinta de a inchera onoui cisf,torie dupi o perioadd de cunoastere relativ scurte si culogodne de scurti duratl (sau, cel mai adesea, feri nici o perioad[de logodni), comparativ cu prima cdsetode.

Atunci cand te gandesti se te cisdtoresti cu o persoani. divor{ate,trebuie si verifici, mai intdi, cAt de mult a invAtat aceasta din eseculei marital. Se simte aceastd persoane in totalitate lipsiti de vini,considerAnd ci totul s-a petrecut doar din cauza celuilalt? Daci astfelstau lucrurile, este indoielnic ci un astfel de om poate reprezenta o

234 235

Page 115: Curtenie completa

r'Nancy L. Van Pelt

buni perspectiv[ pentru cisdtorie. Cei care au dat o datd grq trebuiesd invele din experienli qi si descopere acele domenii care au nevoiede imbundtilire. Este posibil ca dintr-o experienli amard sd invelicum sd faci a doua oarl o alegere mai potrivitd gi cum sd lucrezi maieficient la construirea unei relalii reusite. Intreaba-te: ,.C-e considerlaceastl persoand c[ i-ar fi putut salva cdsnicia precedentl de la egec

qi ce anume va face din clsltoria noastrd una reugitd?"

Cdsdtori i I e i nterrasi a le

Mulli tineri sunt interesati daci e bine sau nu ca cineva sI se

cisdtoreascd cu o persoand de alte nalionalitate. Colegiile giuniversiteile din zilele noastre au studenli provenind din numeroasemedii rasiale si etnice, oferind posibilitatea unui larg contact socialintre grupuri apartinand unor rase diferite. Drept urmare, in StateleUnite, clsitoriile interrasiale au devenit in ultimii ani mult maifrecvente. Cele mai controversate dintre toate unirile rnaritale gi

unele dintre cele mai puternic stigmatizate sunt c[sdtoriile dintrealbi qi negri.

Cdsdtoriile interrasiale ridici mai multe probleme importante.Ele presupun ruptura de propria familie ;i de deprinderile socialede pdnl atunci. De ce a ales aceasti persoane pe cineva dintr-o altdrasd gi dintr-un mediu cultural, diferit de a1 sdu? De ce a ales s[ rigtecritica Ei respingerea familiei gi a prietenilor, clsitorindu-se in afarapropriului grup rasial? Problema motivaliei este cruciall.

Un rispuns simplu ar putea fi acela cI dragostea nu cunoastebariere, nu tine cont de culoare sau de prejudeci{i. Dar trebuie siexiste qi alli factori care sd exercite o anumitd influenld asupra decizieifinale. Este weunul dintre parteneri (sau amindoi) prea idealigti gi

dispugi sd riqte disconfortul personal gi ostracizarea doar pentru a

demonstra libertatea si individualitatea in care cred in mod sincer?Sau sunt rdanntili impoftiva perinfilor, a prietenilor, a bisericii saua controlului social? Poate fi un factor motivator dorinla de a faceun pas mai sus in privin{a statutului social?

z -tD 237

Curlenie completd

Reaclia familiei si a prietenilor la o cisitorie mixtd din punct devcdere rasial reprezintd una dintre problemele cele mai dificile cucare se vor confrunta cei doi. in cisltoriile dintre albi si negri, fa-rnilia pafienerului negru pare s[ rdspundi mai bine decAt o fac mem-lrrii familiei partenerului alb. Cuplurilor alb-negru li se pare maiusor sd. trdiascl intr-un cartier de negri, si aceasta conduce, de obicei,lu contacte mai apropiate cu piringii soqului de culoare. intr-adevir,loate contactele sociale tind sl ducf, in aceeasi direclie - cuplul isiIace mai multi prieteni negri decAt albi. Din nefericire, cuplul inter-lasial nu se poate bucura in mod egal de ce este cel mai bun dinrrrnbele culturi.

Si, apoi, un alt monstru isi inaltl capul hidos. Cel mai adesea doioameni care provin din medii sociale, culturale si educationaledil'erite, vor avea si valori mult diferite. Ceea ce este important pentrurunul dintre parteneri poate sd nu pari la fel pentru celdlalt. Oricecuplu, dar in special unul intenasial, trebuie si-si discute cu grija sichibzuinld valorile inainte de cis[torie.

Cat de stabile sunt cdsitoriile interrasiale? Este rata divortuluirnai mare atunci cdnd se cisdtoresc doui persoane de rase diferite?Studiile f[cute in aceastd prMnti sunt sumare si nu ne ajutd preaInult. Majoritatea cdsdtoriilor interrasiale, in care sunt implicatepersoane de culoare, includ de obicei persoane divortate, iar acesteadistorsioneazi statisticile. Ludnd in considerare acest factor, parernai sigur sd. concluzionim cd, in general, cisdtoriile interrasiale auo mai mare rati de esec.e

Nu in ultimul rind, trebuie si luim in considerare problemacopiilor. Poate un copil niscut din pirinti de rase diferite si aibdposibilitatea de a avea o copildrie normald si sin[toasd din punct devcdere emotional? Vor exista ocazii potdvite pentru prietenii cucopii aparlinAnd ambelor culturi? Cind copilul va ajunge la vdrstarrdolescentei si a idilelor, va fi el in stare sd aibi o relatie normali currna sau cealalti dintre rase? Va avea el posibilitati adecvate dc aprimi o educatie?

Page 116: Curtenie completa

Nancy L. Van Pek

Nu este simplu se rdspunzi la aceste intrebdri. Tendinla na{ionalieste cetre o mai mare acceptare a oamenilor de diferite rase. Dar,chiar si in acest context, progresul este lent. Prejudecdlile nu morpeste noapte.

Cuplul care se gande$te la o cdsdtorie interrasiali ar trebui sd iain considerare toate aceste aspecte. Este posibil ca prejudecefle sA

nu-si arate prea adesea coUii intr-un campus universitar sau invecinitatea marilor orase. De aceea, in astfel de comunitiii, cuplurileinterrasiale pot resimli o tensiune mai redusd. Dar, in majoritateazonelor ldrii (Statele Unite), cuplurile interrasiale nu vor fiintimpinate cu simpatie si aprobare. Ele vor trebui sd-qi cigtige cugreu respectul gi acceptarea celorlalli.

Nu te grdbi!

Josh McDowell, conducitorul nalional al Campus Crusade forChrist, relateazi o experienle din perioada cAnd era prieten cu Paula,,,o fatd fantastici", o fatd care avea orice gi-ar dori un biiat (si cAndspunea oice, gtia ce spune). Paula avea chiar Ei niste plrin1iformidabili, gi lucrul acesta insemna foarte mult pentru Josh, datoriticondi;iilor in care crescuse el. Au fost prieteni timp de doi ani gijumitate si s-au simtit bine impreund. Se potriveau in privinfagusturilor, se inlelegeau bine. Togi le spuneau ci sunt fdculi unulpentru cel alt qi ce le ste bine impreuni. Pind si profesorii de laseminar isi exprimau aprobarea: ,,Josh, ar fi bine si te cisltoresti cuPaula. Ar fi o solie formidabili pentru un lucrdtor cregtin." Aproapeci il presau cetle aceastd decizie.

Paula si Josh au inceput sd vorbeasce despre cdsdtorie chiar inaintede plecarea lui spre Canada, unde urma si conduce o cruciadievanghelistici. Paula se ala in anul ei de juniorat la un colegiu destat din sudul Califomiei. Insd, pe diferite cIi, Dumnezeu a inceputsd arate ci Paula nu era potriviti pentru Josh gi ci El o va scoate dinviata lui Josh.

Lui Josh ia fost foarte greu sd accepte aceasta. Paula reprezentatot ceea ce si-ar fi putut dori de la o femeie. El a inceput si se

CutTenie completat

gindeasci la faptul ci poate a gresit cu ceva Ei aceasta era pedeapsalui Dumnezeu. Astfel, el a inceput sa caute cdi de a-L mullumi peDumnezeu si de a-L indupleca sd-gi retragd dezaprobarea din dreptullui. Josh s-a oferit sd participe mai des la bisericd, sd citeasci Bibliarnai mult qi se impefie$easci propria credinte la alte gase persoane.

Cum el si Paula aveau o relatie foarte ,,deschisd" unul cu celdlalt,.losh a pldnuit o serie de prelegeri care presupuneau o cildtorie insudul Califomiei. In ultima seari petrecute in Califomia, el a dus-o

Pc Paula la un restaurant mexican pentru a lua cina impreuni, astfelincat se poate sta de vorbi mai mult. Josh qoviia dacd sa-qi deschidnsau nu sufletul inaintea ei, pentru cd nu woia s-o reneasce qi, inlcelasi timp, pentru cd nu woia si-gi faci rdu nici lui. CAnd a inceputsi-i impirtiseasci Paulei ce simtea cA i-a descoperit Dumnezeu,s-a intAmplat ceva uimitor. Dumnezeu ii descoperise qi Paulei acela;ilucru! Si ea manifestase o aceeagi refinere in a-i implrtis,i lui Joshceea ce simtea, pentru cA nu vroia ca weunul dintre ei si fie rinit!Au stat amlo gi au plAns ca doi copii, in timp ce au luat dec2ia de apune capdt relaliei lor. Toli cei din restaurant se uitau mirati la ei cumincercau sd mdnAnce acea mincare mexicani, imbibatl de lacrimi.

DupI cin[, s-au plimbat prin parcul Balboa si gi-au adus amintede clipele minunate pe care le petrecuserd impreuni. Au rAs Ei s-ausimfit minunat in seara aceea. Josh s-a purtat in asa fel, incdt Paulanici mdcar nu a binuit ci ruptura dintre ei ii producea suferingi.

A doua zi de dimineafd, Paula gi plrinlii ei l-au luat pe Josh de lahotelul unde stetuse gi l-au condus la aeroport, de unde urma sdplece inapoi, spre Canada. Totul plrea normal in timp ce cilf,toreatlaturi de familia ei, in masind. Chiar gi la aeroport, in timp ce a;tepta;Lvionul, el s-a purtat cu aparenti indiferenld. Dar, atunci cdnd asirutat-o pe Paula de rlmas bun, Josh I-a jurat lui Dumnezeu ciniciodatd, pdnd la sfArsitul vielii lui, nu va mai trece printr-o astfelde experiengi. $i, cdnd s-a intors se plece, gi-a simlit picioarelelsemenea unor tdilei impleticili. Stomacul i s-a strdns atat de tare,incdt a crezut cd va vomita in drum spre avion. Lucrul pe care si-ltlorea mai mult decdt orice altceva era se alerge inapoi la ea si si-i

239

i

!

238

Page 117: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

spuni: ,,Paula, hai sd ne cisdtorim!", Ei era sigur cd ea iar fi spus

,,Da!". Aveau si uite gi de lucrarea lui, Ei de ;coala ei . .. Puteau s-o

faci. Aveau si-gi cumpere o cisuld practici gi modestd, si aibd cilivacopii reugili, si lind un cAine credincios gi istel, pur gi simplu sitrAiasca.

Era atat de tulburat cind a ajuns la avion, incdt a trebuit sI se

imping[, efectiv, pe scirile acestuia, folosindu-se de ambele miini.Avionul era plin qi el se simlea ca un prost asa cum se indreptaplAngdnd ca un copil cetre^partea din spate a avionului, unde se afla

singurul loc rimas liber. Insojitoarea de zbor mergea in urma luiducdndu-i seryieta - asemenea unei mame care ducea cosuleful cu

mdncare al copilului ei.

Odatd aqezat pe locul lui, Josh a inceput si se indoiascd de

Dumnezeu si sd Il acuze. Unde era dragostea lui Dumnezeu acum?

Unde era planul Lui pentru viala lui Josh? ,,Dumnezeule, dacd md

iubegti atdt de mult, de ce imi iei persoana care inseamni atAt de

mult penfru mine?" Dupd aceasta, aproape c[ I-a intors spatele luiDumnezeu. Considera totul ca fiind fird valoare - creqtinismul,slujirea lui ca pastor, totul. Timp de trei ore gi jumetate s-a luptatastfel.

Apoi, Duhul Sfdnt a inceput s5-i aduci aminte pasajele dinScripturl, pe care le ascunsese in mintea lui: ,,Fiindci atdt de mult aiubit Dumnezeu .. . (pe Josh) incdt a dat .. ."; ,,El nu va reline nici un

lucru bun de la aceia care umbll in neprihdnire"; ,,Toate lucrurilelucreazd impreuni pentru binele .. ." Scriptura nu spunea ca ,,toatelucrurile sunt bune ...", ci doar ce,,toate lucrurile lucreazi spre

bine". ,,El nu va retine nici un lucru bun de la aceia care umbli inneprih[nire."

Josh ;i-a revdzut intreaga viali de pAnd atunci. ,,Te-am iubit,Dumnezeule. Prin puterea Duhului SfAnt, am incercat si umblu inneprihdnire. Dar Paula mi se pare un Iucru bun pentru mine. Pnn[acum, ai fost intotdeauna credincios, Doamne. Aceasta inseamnice aceea cu care vrei sI m[ cdsdtoresc eu trebuie s[ fie mai bun[decAt Paula! Uau!"

Cuftenie completd

Treptat, Josh s-a convins ci Dumnezeu il iubea gi c[ o luase pePaula din viafa lui pentru cd pregitise pe altcineva pentru el. Nu pecineva mai buni decAt Paula, ci pe cineva mai buni Ei mai potrivit[pentru el decAt Paula. $i, deodatd, a inceput sd aEtepte cu nerebdareca Dumnezeu si-i descopere planul Siu pentru el.

Dupf, ce Paula gi Josh au rupt relajia lor, Bob, unul dintre prieteniilui Josh, a inceput si se intilneasci cu Paula. El i-a mdrturisit Pauleicl era indrlgostit de ea de mai bine de un an, dar cI se increzuse atatde mult in planul lui Dumnezeu pentru viala Iui, incdt nu-qidescoperise niciodati simfimintele fali de Josh sau de Paula pAnicind relalia acestora nu se destremase. Se increzuse in Dumnezeupentru un timp atat de indelungat! Bob i-a cerut Paulei sd se roagepentru relalia lor ;i pentru viitorul lor impreund. El gtia c5, dac[ eravoia lui Dumnezeu ca ei sd-gi uneascd vielile, Dumnezeu avea sd-i

d[ruiasci Paulei dragoste pentru el.Paula nu gtia ce s[ faci intr-o astfel de situalie, pentru ce suferea

inci dupl despirgirea ei de Josh. Dar s-a rugat in aceasti privinle ;i,cdteva luni mai tdrziu, ea gi Bob s-au cisitorit. Ei continui gi astdzisi se bucure de o frumoasi relalie impreuni.

Mai tArziu, Josh si Paula au stat de vorbi despre evenimentelecare au urmat, dupi despiltirea lor, in viala fiecdruia dintre ei. Ei arfi putut sd se cf,sitoreascd qi s[ aiba, in propriile lor cuvinte, ,,orelalie fantastic[". Dar ei n-ar fi putut avea niciodatS. ceea ce Paula

9i Bob au acum.Desigur ci, in cele din urmi, Josh a intdlnit-o pe fata visurilor lui,

acea persoani la care simlea cd se gdndise Dumnezeu pentru el.Mul{i oameni nu pot a$tepta, qi astfel se c[sitoresc pe baza

aceluiagi tip de dragoste ca cea pe care o aveau Josh gi Paula. Dar einu reusesc sd. dezvolte un fel mai bun gi mai inalt de dragoste. Ave{iribdare. Dacd este ceva care se poate impotrivi gustului, acest cevaeste dragostea. Ldsali-L pe Dumnezeu sd lucreze pentru voi. Nuuitali, Dumnezeu revarsd intotdeauna ceea ce este cel mai bun pesteaceia care las[ totul la alegerea Sa. Nu vd gribi!!

h,

240 241

Page 118: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt

NOTE DE SUBSOL'Din New Anericatl Standarrl Bible, The Lockman Foundarion, 1960, 1962, 1963,

1968. I07l. Iq72. Iq7l. 1q75. Folosrt cu permr(rune.

'Paul H. Landis. Making the Moe of Mar.i.rgr (New york: Appleron Century-Crofrs,1965), p.260.

rldem.. p. 268.rldern.. p.272.aIdem., pp.272, 273.5ldem., p.263.6ldem., p. 141.?Idem., p.283.*ldem., p.291.'Robert K. Kelley, Courtship, Marriage, and FamilJ,2d ed. (New york: Harcourl

Brace Jovanovich, Inc. 1974), p.283.

Nu conteazd de cdt mp cei doi sunt tnxpreund; logodna aduce

Intotdeauna cLt sine o noud cotilurd.

Capitolul 9

IIllI GARE IREBUIE SA FIE GATA

Un bliat 9i o fati s-au intAlnit, au inceput si iasl impreunl sis lu indrdgostit. Au awt o relatie sdnltoasl. Pdrinlii ei locuiau undevapc malul mdrii, astfel ci o mare parte dintre activitilile Ior gravitaurn jurul navigatului, al schiului acvatic, al fripturilor de nalbd de maresi al plimbirilor pe plaji. Dupi cAteva s6ptimdni, el a cerut-o incirsdtorie si ea a acceptat.

Dar, cum el era in serviciul militar, iar ea incepuse un curs derrursing de doi ani, cei doi erau nevoiti se suporte o logodnd prelungiti.l'trinlii i-au avertizat ci o logodnd de doi ani avea si fie un lucrurlilicil, dar tinerii erau hotdrAli si urmeze ceea ce-Ei puseserd in gAnd.

. Ea a plecat sI studieze nursingla 1200 de mile depirtare de cas6.

In acest timp, el gi-a slujit patria. Igi scriau unul celuiialt aproape inliccare zi. El o inconjura cu o atmosferi romantic5, trimilAndu-illori o dati pe luni gi sundnd-o adesea. Insi, chiar si in aceste condilii,r lcspirtirea li s-a pdrut tare greu de suportat. Cind ea s-a intorsircase pentru vacanta de Crdciun, amAndoi au hotirdt (ajutali de ooarecare presiune din partea rudelor), si se cdsdtoreascd in ziua deAnul Nou. Cele zece zile care le rd.mdseserd pane atunci le-aupetrecutpunind la punct orice detaliu al vijelioasei nunli. Au alut parte de orrunti minunatd, acas5. la mireas5., incdntali de splendida priveligte a11rlfului.

Acest cuplu a fdcut cAteva greqeli grave. in primul rAnd, ea s-alogodit ,,intr-o perioadi de sllbiciune" - incercdnd sA se indra-

242 243

Page 119: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

gosteasce dup[ trauma destrdmdrii unei relalii cu altcineva. Inaintede a se angaja intr-o relatie serioase fi stabild, cei doi nu au avutocazia sd se cunoascA suficient unul pe celdlalt, astfel cd s-au logoditfiri si aibi in vedere o nuntd intr-un viitor apropiat - ci doar,,cdndva", nu se stie cAnd, peste caliva ani. Au fost departe unul decelilalt pe intreaga perioadi a logodnei, au plinuit nunta in $abd,nu au a\ut timp pentru consiliere premaritali;i nu gi-au putut permiteo Iund de miere.

Cunosc bine acest cuplu. ,,Ea" sunt eu, iar ,,e1" este Harry. Noiam fdcut-o. Dar ... daci am putea sd ludm totul de la inceput, amwea si facem totul aga cum trebuie.

Scopul logodnei

Zua logodnei va fi una dintre cele mai fericite zile din viata ta.Felicitirile gi urdrile de bine, venite din partea prietenilor, vor suna inurechile tale ca o muzici pldcuti. Vei avea simldmAntul ci, in sfArs,it,ai ajuns la linia de sosire qi cA peste noapte ai cepetat un nou statut.

Aceasti relalie speciali cu persoana pe care o iubeqti i1i va aducesatisfaclii deosebite, un profund simlimant al angajamentului qi alapartenenlei pe care o simpli relalie stabili sau o ,,infelegere"neoficiald nu !i-l pot oferi in aceeasi mdsure cu logodna. In plus,familia gi prietenii accepti acum in mod deschis faptul c[ voi doiapartineti unul celuilalt.

A te logodi este un lucru atat de emolionant qi de implinitor,incit unii tineri pierd din vedere sI acorde atentia cuvenit[ adevdrateisemnificagii gi importanle a acestui act. I-ogodna este un pas serios.Plinuiegti si-!i legi intregul viitor de o alti persoane prin actulc[sitoriei, care in realitate nu poate fi desficut niciodati. Nici mdcardivorlul nu poate sd anuleze deazia pe care ai luat-o c6ndva.

Multe cupluri consideri ce singurul scop al logodnei este acelade a avea timp pentru planificarea nuntii. Planurile pentnr nunt[sunt importante, dar ele nu constituie decdt o micd parte din ceea cetrebuie sd aib[ loc in perioada logodnei. Mai intAi de toate, logodna

Curtenie completd

are rolul unei declaralii oficiale pentru familie gi pentru pdeteni, cdcei doi intenlioneazi sd se cisitoreasc[. Adesea ziarele locale publicdanunluri de logodni. Un astfel de anun! oficial ii atenlioneazi pe ceidin jur cd orice alli eventuali pretendenli sunt scos,i din decor Ei cd

viitorul apa4ine acum amandurora.In acelaqi timp, anunlul public solemnizeazi logodna. El oferi

familiei gi prietenilor ocazia de a se adapta la realitatea cd, in curAnd,va lua fiinle o noui familie. Walter Trobish scrie cd, in unele triburiafricane, intregul sat danseaz A impreune cu mirele atunci cand acesta

pleaci intr-un alt sat pentru a-gi lua mireasa. Triburile africane nucer documente legale (acestea nu existau nici in timpurile VechittluiTestament), dar intregul trib recunoagte noul statut al cuplului si lesusline c[sitoria. Societatea intdre$te responsabilitatea celor doi unulfa1[ de celilalt, fa]i de copiii rezultali din cisetoria lor gi fajd decomunitate. Atunci cind o promisiune este fecute publicd, acestlucru tinde si consolideze intenlia de a o respecta. Cu cAt sunt maimulli cei care qtiu despre angajamentul tdu, cu atat sunt mai multe

Eanse s[ !i-l respecfi. Astfel, o logodn[ secreti nu reprezintl de fapto logodnd in adevdratul sens al cuvAntului. Atunci cdnd, indifermtdin ce motiv, lii secret un angajament, o promisiune, inseamni cicineva fraieregte pe altcineva.

Un alt scop al perioadei de logodni este acela de a plinui nunta.Dup[ ce un cuplu iqi anun![ logodna, cei doi pot incepe s[ plinuiascinunta in detaliu. Cum nunta inslgi presupune o muljime de decizii,un cuplu inlelept trebuie sd inceapd planurile pentru nunta cu maimulte luni inainte. Organizarea gi administrarea unei festivitlli denuntd inseamnd o stare de teribiid agitalie chiar qi firi sd recurgi ladecizii de ultim moment. O ceremonie de cununie religioasi cere,

de obicei, o pregetire de cel pulin gase luni.Fixarea zilei nunlii inseamnd luarea in considerare a mai multor

factori. Data acesteia trebuie se permite un dmp suficient pentrupregetire. Se ia in considerare ca perioada menstruali a miresei sd

nu se interfereze cu relaliile sexuale din timpul lunii de miere. (Acum,este posibil[ folosirea unei medicaiii care sf, amdne menstrualia,

).

244 245

Page 120: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

daci se doreEte acest lucru.) Se line seama, in acelagi timp, de rudelegi de prietenii care vor participa, precum ;i de pastorul oficiant qi defacifitdlile necesare ceremoniei gi mesei care va urma.

Este de preferat o ceremonie de dupi-amiazd, nu una de sear6.

Dupi receplie, cuplul are nevoie de un timp suficient, ca si plece

citre locul unde igi vor petrece luna de miere (sau citre locul undeiqi vor petrece noaptea nunlii, oriunde ar fi acesta), sf, despacheteze,

sd se invioreze gi sd ia cina impreuni, inainte de a se retrage pentrunoapte. Majoritatea cuplurilor pleacd de la receplia nunlii lor intr-ostare de adevirati epuizare din cauza freneziei pregdtirilor, a

ceremoniei in sine, qi apoi a recepliei. Ei au nevoie de un timp ca

sd-gi linigteasci nervii si sd-si normalizeze nivelul glucozei din sdnge

printr-o masd consistenti. In noaptea dinaintea nunlii, evitali oricepetreceri care s-ar putea intinde pdnd la primele ore ale diminelii.

De asemenea, perioada logodnei oferd cuplului ocazia de a discutadespre viitorul lor gi de a face planuri pentru primul an de cisnicie.Poate ce multe dintre aceste lucruri le-ali discutat inainte, dar acumputeli discuta intr-o atmosfere mai intimi 9i mai deosebiti. Citevadintre intrebirile pe care le veli discuta ar putea include: Plenuili siaveli copii? Daci da, cdnd gi cdli? Va lucra solia in afara cdminului?Dacd da, va continua ea sd lucreze qi dupi nagterea copiilor? Cemetode de control al sarcinilor veli folosi? Cum vA vef susline dinpunct de vedere financiar? Unde veli locui dupi nunte gi cum ve velimobila casa? Ce fel de nunti veti avea? Cind va avea loc qi unde?Cine va oficia ceremonia? Pe cine veli invita la nunti? Veli avea olund de miere? DacI da, unde veli merge? CAt timp va dura gi ce

suml veJi putea cheltui? Care este atitudinea fiecdruia dintre vo.i

fali de aspectul sexual al cisniciei? Ar trebui sd apelali la o consilierepremaritall din partea pastorului? Ce planuri legate de bani s,i delucrurile materiale se potrivesc cel mai bine temperamentelor voastrgqi circumstanlelor specifice in care vi afla1i?

In cele din urm[, perioada de logodn[ asiguri timpul necesarpentru a ve testa sinceritatea. Intr-o epoci in care moralitatea gi

valorile s-au prdbuEit, in care relaliile sunt mai mult intamphtoare gi

Curtenie completd

provizorii, cineva care are motivalii ascunse ar putea folosi logodnapentru satisfaclii egoiste. Un birbat ar putea sA o foloseascd pentrua convinge o femeie se accepte o relalie sexual5 cu el. O femeie arputea folosi perioada de logodni pentru a-qi imbuneteli statutulprintre prietenele ei, cu toate cd nu are nici o intentie serioasd de ase cdsdtori cu acel birbat.

Prin urmare, perioada de logodnd ofere timp pentru o cercetarelinald si criticd. Aceasta este ultima voastr[ ocazie de a verificapersoana pe care o iubili. Ali fdcut deja anumite investigalii, pentruci, altfel, nu ali fi ajuns la faza logodnei, dar acum vi verificati sircverificati reacliile unul fald de celdlalt. Acum este timpul sd aduceliin discutie toate deosebirile de opinie si toate conflictele nerezolvatecare v-au afectat relalia. Este timpul si dezvlluiti orice secret ascuns,care trebuie cunoscut de celdlalt inainte de cisdtorie. (Cum si ce sdspuneti vom aborda mai tdrziu). lngodna vii ofera. in acela;i timp,posibilitatea de a cunoaste mai bine familia persoanei cu careintentionaii sd vd cdsltoriti.

Cu toate acestea, perioada logodnei nu trebuie sI dureze lanesfirsit. Un cuplu nu ar trebui sd se logodeascd pAni cAnd cei doinu au stabilit micar luna in care va avea loc nunta. A te logodi fiLris:i ai in vedere nici o tintl inseamnd sd distrugi insdsi semnfficaEiatranzitorie a logodnei. Aceasta nu este un scop in sine, ci unngajament pentru cdsitorie. Semnificajia logodnei este deformati

;rtunci cAnd nu se are in vedere nici o tintd.De ce si nu fugim pe ascuns impreuni? Un motiv convingdtor ar

li acela cd cei care fug nu au nici un fel de asigurare cu privire ladurabilitatea legiturii lor. Un studiu fbcut pe un numdr de 730 decupluri, care au fugit impreuni pentru o cdsitorie surprizi, aratd cdircestora nu le-a mers la fel de bine ca celor care se cisltoriserdconform ceremoniilor tradilionale. Cercetitorii in domeniu spun cdproblema, in cazul cisitoriilor secrete, este aceea cd ele implicdl)crsoane care, prin aceasta, nu vor decit sd scape de ceva.

246 247

Page 121: Curtenie completa

I

Nanq L. Van Pelt

Lungimea perioadei de logodnd

,,Eu? Eu nu cred in logodnele lungi!", a rostit Susan cu emfazi.

,,Eu consider ci, o datd ce te-ai hotdrat s-o faci, trebuie sd-i daiinainte si sd termini mai repede!" Susan nrea si se grdbeascd spre

cesatorie in acelagi fel in care se grlbeEte si-gi cumpere haine qi,

inevitabil, sfdrqegte prin a-gi aduna in garderobi o mullime de lucruricare nu i se potrivesc. Cisdtoriile fdcute in grabd, dupi logodnescurte, au puline qanse de reuqitS.

Multe studii ficute de-a lungul anilor au incercat si determinelegdtura dintre lungimea logodnei ;i fericirea cisniciei. Majoritateaacestora arate c[ o logodnd de doi sau mai mulli ani are cea maimare qansd de succes, in timp ce logodnele de gase luni sau mai puJin,

inregistreazd cel mai mare procent de egecuri. Nu se $tie cu certitu-dine dacd aceste descoperiri mai sunt valabile gi in zilele noastre.

Multe dintre problemele care inainte erau discutate doar dupice un cuplu se logodea oficial sunt abordate astdzi incl din laza

,,angajamentului de a te logodi". in ultimii ani, un numdr tot maimare de cupluri discutd intimitili care, cAndva, erau discutate doardupi logodnd. Chiar dacd aceasta este realitatea, un lucru rimdnesigur; o logodnd suficient de lungi poate limuri Ei vindeca multeidile trecdtoare, care nu ar trebui si conduci weodatd la cisdtorie.

DacA un b[iat $i o fatl se cunosc de multl weme qi sunt impreunica qi cuplu, o logodnd lungd nu este pentru ei la fel de importanti caatunci cand ar fi alut doar o scurti perioadd de curtenie inaintealogodnei. Adev[rata problemi nu este: ,,CAt de mult ar trebui sidureze logodna?", ci ,,De cAt timp sunteli impreuni .si cAt de bine vdcunoagteli unul pe celilalt?" A ajunge s[-l cunogti pe celilalt reprezintdpartea cea mai importante a rela(iei, gi in aceastd privinld nu po! se

grdbegti procesul cunoagterii.Este nevoie de timp pentru ca doi oameni sd-gi inleleagi atitu-

dinile gi punctele de vedere. S[ luim, de exemplu, problema de aavea copii sau nu. Un cuplu logodit doar de foarte pulin timp poatesA repete cliEee de genul: ,,CAnd vom avea copii, vom ...", ,,Copiii

Curtenie completd

nostrivor..."-totul intr-un mod romantic, idealizat, fdrA ca aspecteleesenliale sd fie micar atinse. Cei doi pot avea deosebiri drastice deopinie cu privire la ceea ce urmeazd sd se intAmple ,,cind vom aveacopii". Lipsa de timp nu va ingddui discutarea unor astfel de subiecteesen!iale.

Fiecare dintre cei doi poate si presupunl cd celdlalt are aceleasivalori cu privire la viala de familie, atunci cind existi si copii, intimp ce, in realitate, acele valori pot se difere categoric. O logodndmai lungi ofe.ri posibilitatea si iasi la suprafald anumite ideicontradictorii. In aceastd perioadd, cei doi pot discuta in mod deschisdespre simjimintele lor. Ei pot ajunge la un compromis, astfel incdtse se poati cdsdtori, realizAnd o intelegere asupra chestiunilorrespective, chiar daci nu simt amindoi in acelaEi fel cu privire la unanumit aspect. Sau, cu timpul, ei pot ajunge la concluzia cd-ideile lorsunt prea divergente. In ambele cazuri, o logodnd scurti ii va impingecdke un angajament de cisitorie inainte de a fi avut timp si priveascdproblemele in mod obiectiv.

Pe de altd parte, un cuplu poate si fie logodit timp de doi sauchiar mai mulli ani ;i totugi sd nu fie pregitit pentru cdsetorie. OtAnird solie a mers si caute consiliere dupd numai Ease luni decisnicie. Ea fusese logoditd cu soful ei timp de mai bine de doi ani gi

plAngea amamic pentru cd fusese convinsi ci o logodnd atAt de lungaii va garanta fericirea. Consilierul si-a dat seama cd, desi cei doifuseserd logodili pentru o perioadi atdt de indelungatd, timpul pecare il petrecuserd efectiv impreune, in tot acest interval, fusese doarde aproximativ 30 de zilel Mai mult decdt atdt, majoritatea intAlnirilorlor alrrseseri loc cu ocazii oficiale, protocolare, cAnd fiecare se

imbrlcase cu ce avea mai bun. Ei avuseseri prea pulin timp ca sd se

cunoasci unul pe celilalt a;a cum erau in realitate, in imprejurdrilevielii de zi cu zi. Acest cuplu parcursese o perioadi de logodni relativlungd, fdri sd reugeasci insi sd ias[ din lumea lor artificiald, astfelincAt si-si construiasci o relatie sf,nitoasi.

Majoritatea logodnelor dureazi maipulin de un an, media variindintre gase 9i zece luni, perioadd care oferi totugi un timp suficient

248 249

Page 122: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

penftu a realiza tot ceea ce trebuie se fie pus la punct. Reline,ti: oastfel de duratl este ideal[ in cazul in care, in momentul logodnei,cei doi se cunosc unul pe celdlalt de cel pulin doi ani. Este nevoie decel pulin Ease luni pentru a implini toate rolurile logodnei gi pentrupregdtirea adecvatd a cisltoriei. I-ogodnele mai lungi de un an tindsi-gi piardd avdntul. Un cuplu isi poate menline simlimAntul dea$teptare qi emolie pe parcursul unui ciclu de anotimpuri, dar numai mult.

Factorul crucial in succesul marital nu este lungimea logodnei, citimpul efectiv in care ati avut ocazia sA vd cunoaqteli unul pe celdlalt,si vd explorali personalitdlile, valorile si mediul in carev-a!i dezvoltat piniin momentul cAnd a1i stabilit o relalie. O perioaddde curtenie de aproximativ trei ani poate si asigure cele mai marisanse de succes.

Prin urmare, este mai bine si aveli o logodnd mai scurtd, dareficientd, decAt una lungi, cu o perioad[ scurtd de cunoagtere. Cutoate acestea, este de preferat si aveli o logodni lungi decdt ocdsdtorie premature.

CAt dureazi o logodnl prea lungi? Rispunsul implici mai multevariante. In mare parte, el depinde de personalitdlile voastre, demotivul intarz ierii planurilor de nunta, de cat de des vn pute,ti intAlniunul cu celdlalt . . . Oricum, o logodni este prea lungd, d acl, genereazio stare excesivi de tensiune nervoasd; dac[ cei doi trliesc unsimldmint pronunlat de frustrare; dacd devin irascibili; daci ajungin punctul in care nu-s,i mai pot men;ine manifestdrile de intimitatefizicd in cadrul limitelor pe care le-au stabilit la inceput; daci devinindiferenli unul fa!5 de celilalt sau dace sunt tentali se se arunce, inmod impulsiv, cdtre cdsitorie, fdri si mai ia in considerare motiveleserioase care i-au determinat sA amane nunta.

Cet de intimd ar trebui sd fie logodnaT

Haideli si presupunem ce v-ali respectat foarte strict limitelestabilite panl acum, iar acum sunteli logoditi. Vi este din ce in ce

Cunenie completd

mai greu sd vi abtineti de la a merge mai departe. Expresiile voastrede afecliune fizici avanseazd. pe mdsuri ce nunta se apropie. Dejafaceti planurile pentru nunt6, pentru luna de miere qi pentru viala decdsnicie. Pe mdsuri ce impirtdsiti din ce in ce mai multe aspecte alevielii, ispita de a grdbi lucrurile creste.

V-ati intrebat weodati ce deosebire este dac5. un cuplu isi inceperelalia sexuali cu trei luni, cu trei septimani, sau chiar cu trei zileinainte de nunti, sau daci asteapti pini dupi ceremonie? O astfelde intrebare implicd faptul cd nu existd nici o deosebire intre uncuplu care are o relalie sexuald inainte de logodni si unul care asteaptdp6ni dupd logodni. SI vedem caliva dintre factorii semnificativr:

1. Inainte de cisitorie, cuplul rdmAne dependent de sistemeeconomice separate. In general, pdrinjii continud s[ le asigure fuana,imbricdmintea, locuinla gi proteclia. Spre deosebire de aceastisitualie, cisdtoria formeazd. o noue unitate economici, separatd $iindependenti de ceilalli.

2. Inainte de cdsdtorie, fiecare dintre cei doi este mai mult saumai putin dependent emotional de plrinli gi/sau de alte persoane.Dupd cdsitorie, aceaste dependenle este transferatd asuprapartenerului de via1i,

3. Inainte de cisitorie fiecare se identificd, din punct de vederecivil, cu propria sa familie. Dupi clsitorie, ei sunt responsabiJi ;iobliga^ti civil unul fatd de celilalt.

4. Inainte de casAtorie societatea nu i-a acceptat ca familie. Uniiinci ii privesc doar ca pe niste membri ai familiei pdrinlilor lor. Dupicisitorie, societatea ii consideri o familie.

5. in cazul in care apare o sarcini inainte de cdsf,torie, cuplul seconfruntd cu o multime de probleme de naturi legali, personald,cmotionali, sociale gi spirituald. Cdsetoria asigurd o astfel deatmosferi in care chiar si un bebelus neplanificat poate sn fie ingrijit,iubit, acceptat si crescut.

Dr. Denick Baily, in cartea sa The Mystery of Love and Marriage,afirmi ci o cdsetorie crestine este intemeiatd atunci cdnd: (a) ceidoi parteneri se iubesc cu adevirat unul pe celdlalt; (b) fiecare dintre

251250

Page 123: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

ei aclioneazA liber, deliberat, ralional 9i responsabil; (c) fiecareaclioneaz[ in cunogtinla si aprobarea societdlii; (d) fiecare actioneaziin conformitate cu standardele biblice gi (e) relalia sexuali le uneqte

vietile.in conformitate cu aceaste definilie pentru cdsdtoria cregtini,

un cuplu logodit care are o relalie sexuali violeazl definigia intrei puncte: (1) aclioneazd fdri cunostinla sau aprobareasociet5lii - nici un certificat, un anun! public sau o ceremonie de

cesetorie; (2) profaneazd standardele sexuale biblice ;i (3) prinfaptul cd risci posibilitatea nagterii unui copil in afara legdmAntului

c[sitoriei, decizia lor nu este ralionald qi nici responsabili. Celmai probabil este cd hotlrarea lor a fost luati sub presiuneapasiunilor starnite.

Pretinderea drepturilor gi a privilegiilor cdsdtoriei inainte ca

ceremonia si aibi loc poate fi comparatd, oarecum, cu o ceremonie

de instalare a pregedintelui. Vi puteli imagina confuzia gi tulburarea

care ar apdrea daci cei care a cAgtigat alegerile prezidenliale ar incerca

se se mute la Casa Albi ;i si-gi asume prerogativele de pregedinte

inainte de a fi legal desemnat?Mai mult decat atdt, statisticile spun ci doui treimi dintre logodne

ajung si fie rupte. Unele persoane se logodesc de cinci sau Ease oriinainte de a se cisdtori efectiv. Daci au relalii sexuale cu fiecare

dintre ace$ti parteneri, pe baza simplului fapt ci a avut loc logodna,

riscurile gi dificultdlile vor fi cu mult mai mari. Logodnele ruptesunt intotdeauna traumatizante, dar atunci cdnd sexul a reprezentat

o parte a relaliei celor doi, ruptura este infinit mai dificili.Unul dintre cele mai mari pericole ale unei relalii sexuale din

perioada logodnei, este acela cd, in cazul in care cei doi sunt totalnepotrivili unul pentru celilalt, ei ajung sd fie legali unul de celllaltdatoriti sexului. John gi l-ois ;i-au anun,tat logodna gi s-au avantat

imediat intr-o relalie sexuali. Intre timp, John a inceput sd simticd Lois nu este cea mai potrMtd pentru el, avAnd insi un puternicsim! al onoarei, el a mers, oricum, pdni la cdsltorie. Mai tarziu,cdnd s-a vizut in situalia de a divorla, John a suferit o cidere gravi.

zJz

Curtenie completd

l)aci nu s-ar fi simlit obligat de relajia sexuali, el ar fi fost liber sdrupi logodna, si evite cdsltoria si si previni, astfel, o tragedie.

In acelasi timp, intimitatea sexuall ii impiedici pe cei doi sarrbordeze in mod realist problemele si conflictele pe care ar trebui sdlc discute gi sd le rezolve inainte de cdsitorie. Daci apar certurile qineintelegerile, ele sunt acoperite cu intimiteti. Astfel, sexul devine ocale de a evita problemele importante.

Un alt motiv in favoarea aqtepterii este acela cd relatia sexual5 deLhnainte de cdsitorie - chiar daci un cuplu este logodit - are loc inconditii destul de nefavorabile. Momentele furate pe bancheta dinspate a masinii, in dormitorul din casa pdrin{ilor, intr-o camerd demotel sau pe o pdturi, in pidure, lasi un gust de neimplinire. Riscultle a fi descoperiti este mereu prezent in mintea lor. Iar atunci cdndcei doi au incdlcat limitele pe care hotdrAseri sd nu le incalce,simlimintele de vinovdtie si resentimentele nu vor intArzia sd apara.De asemenea, teama de o eventuall sarcini poate rlpi o mare partetlin plicere.

Sd presupunem ci ai hoterat ca, in privinta sexului, tu gi cel saucea pe care o iubesti si asteptali panl dupd nuntd; dar cit de departeputeli merge in privinla altor intimitdti fizice? Chiar si gesturilenormale, precum sdrutul siimbrl{iqdrile, pot fi deosebit de stimulente.Ca urmare, unul dintre voi sau amdndoi puteti fi stimulati dincolode punctul in care sd vd puteti simti confortabil. Din aceastd cauzi,multe cupluri se lasd atrase cAtre contactul sexual.

Cuplurile logodite trebuie si stie ci este de asteptat ca dorinlalor dupi intimitate sd creasci pe parcursul logodnei. Exprimareamai liberi a afecliunii intre partenerii logodili este normald, pentrucd voi sunteli acum intr-o perioadd de tranzitie intre curtenie sicisitorie. Daci Iogodna nu se lungeste prea mult, aceaste intimitatecrescute este acceptabil5, pentru ce ea conduce cltre exprimareacomplet liberd si nelimitatd din cadrul cisniciei.

Mai mult decat atat, un cuplu logodit trebuie s[ se agtepte catcnsiunea sexual5 sI creascf,. Aceasti tensiune este cea care amplificdsi urgenteazi dorinta dupe cesitode. Cu toate acestea, dacd tensiunea

I

253

Page 124: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

cregte pane acolo, incat se afecteze echilibrul emolional al cuplului,determinAndu-i pe cei doi s[ ingdduie ca atraclia fizicl sd le dominegdndirea $i comportamentul, ei nu fac altceva decit si-gi agraveze

problemele, in loc si permiti desfdsurarea normali a acestei etapede tranzigie.

Solulia acestei probleme nu este deloc ugoard gi are un caracterprofund individualizat. Fiecare cuplu trebuie sf, descopere acele

experienle care sd le ingiduie si-gi exprime afecliunea, gi se-i ajutein pregdtirea pentru cisitorie. In acelaEi timp, ei ar trebui sl le evitepe acelea care ii tulburi Ei ii dezorienteaz[, deturnAnduJe sau

dezorganizAnduJe fazele finale ale pregdtirii. Tot ceea ce conducecitre o relalie mai fericiti, mai pulin incordati gi mai plind deincredere, trebuie sd continue. Tot ceea ce mire;te tensiunea,ingrijorarea gi simldmintul de vinovilie trebuie si inceteze.

Pentru unele cupluri logodite, intimitilile fizice pot si deviniaproape o obsesie. Cei doi ajung si se gAndeascd prea mult la acest

aspect, s[-lanticipeze, siJ plinuiascd gi si viseze la el cu ochii deschili.Indiferent de cAt de intime este legitura lor gi cat de.departe mergpentru a obline satisfaclie, ei tot se vor simli frustrati. In felul acesta,

tensiunea pe care vor s5. o dezamorseze ii face irascibili. Problemaeste cat se poate de reall gi adesea cei doi, in loc si-gi imbunitileascisitualia, ritecesc intr-o spirald ldrd sfAryit, devenind tot mai confuzi.

Fie singuri, fie cu ajutorul unui consilier in probleme maritale,cei pringi intr-o astfel de capcand trebuie sd giseascd o solufierezonabild. Poate fi util5 analizarea si controlarea pasilor iniliali care

au condus la cresterea intimite$i si a simldmAntului de frustrare.Implicarea in activitili noi Ei pasionante, participarea la diferite cursurisau descoperirea unor noi hobby-uri Ei domenii de interes, ar putea

dispersa energia nervoasi acumulatn. Apoi, firi si discute tot timpulargumentele pro qi contra relaliei lor, cei doi ar trebui sd adere lasolulia asupra cdreia au cdzut de acord.

REGUI-A, DEGETULUI MARE: GAndegte+e la limitele pe

care vi le-a.ti stabilit, discuti-le cu logodnicul sau cu logodnica ta si

mntinuali, apoi, cu o schimbare de activitate. Problemele determt-

nate de aceastd crestere a tensiunii sexuale reprezintd unul dintreprlincipalele motive pentru care eu recoman d o cutlenie lungd si ologodnd scuttd. Stdpanirea de sine este posibili si necesari.

Este timpul sd vd vadd un medic

Atat viitoarea mireasa. car si viirorul mire. ar trebui sd fie supugiunui control medical complet. In momentul scrierii acestei cdrti, totmai multe state pretind, pentru incheierea clsdtoriei, un examenrnedical atdt pentru birbali, cdt si pentru femei, inclusiv teste desiinge pentru depistarea bolilor venerice. insd, in foarte multe cazuri,rnedicii fac doar un test Wassetman p€ntru depistarea sifilisului qr ocxaminare fizici foarte superficiald. In majoritatea cazurilor, acestcxamen medical nu include nici micar o examinare pelviani a viitoareinlirese, pentru a determina dacd aceasta va avea sau nu probleme inprivinta sarcinii qi a nasterii copiilor.

Si, dacd medicul face totugi o examinare, aceasta are loc chrarinainte de nunte. O practici mult mai bund ar fi aceea de a face unirstfel de control at cel pt4in trei lurni inainte de data nunlii. Fiecaredintre parteneri poate dore$te se fie consultat de propriul medic delamiiie, insi, ar fi mai bine ca amAndoi si fie consultati de acelasirnedic. Acest lucru ii va da medicului posibilitatea de a descoperi oricel;rctor fizic sau psihic care ar putea necesita o coreclie inainte de nunti.In acelasi timp, el va oferi cuplului timpul necesar pentru a corectaproblemele sau pentru a primi consiliere. in cazul in care este nevole(le un tratament special, acesta poate fi efectuat inainte de cisitone.

Examinarea ar trebui se constea, inifial, intr-un interviu Ia cares participe ambii parteneri. Apoi, doctorul trebuie si facd fiecdruiatlintre ei un istoric premarital separat. Istoricul menstrual al viitoareirrirese este extrem de important. Dupi examinare, medicul va trebuisi acorde timp celor doi pentru ca orice intrebare a acestora sA fie(liscutati separat $i, in final, impreuni.

El trebuie sd le ofere ocazia de a pune intrebdri legate de viatascxuali in cadrul cdsdtoriei. Medicul poate sd fie sau nu pregatit

Curtenie completd

254 255

Page 125: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

pentru a oferi un asemenea ajutor. De cele mai multe ori, el deline

informa[ii cu privire la aspectul func,tional al sexului, dar sexul are si

un aspect psihologic. Mulli dintre medici nu sunt in postura de a da

un sfat in acest domeniu atAt de important, dar cuplul nu ar trebui se

ezite in a pune intrebiri cu privire la orice problemi pe care nu oinleleg pe deplin. Desigur, aceste lucruri vor fi abordate in detaliu

pe parcursul consilierii premaritale, acordate de pastorul celor doi.

De asemenea, cuplul ar trebui si discute cu medicul despre

metoda contracepdve pe care o considerd potrivite in cazul lor. Dacifemeia va folosi pilule contraceptive, ea ar trebui s[ inceapd si le ia

cu aproximativ o lunf, inainte de ziua nunlii. Unii medici recomandica administrarea acestora sdinceapd cu doud, pAni la trei luni inaintede nuntl, ca si existe timp suficient pentru disparigia oricdrorsimptome neplecute, care ar putea sd apard Ia folosirea pentru prima

datd a pilulei.Planificarea familiald reprezinti o problemi esenliali in orice

consultalie premaritald. Cuplul trebuie si decidl asupra metodelor

de contraceplie, asupra impdrlirii responsabilitdlii in aceasti privinld'

sau dacd, cel pulin pentru inceput, aceasta va apisa doar asupra

unuia dintre ei. Recomandarea medicului in privinla metodei de

contraceptie va unna, probabil, examinlrii fizice. Probabil ci el va

efectua o spermogramd, la birbat, si un test de cancer cewical la

femeie.O astfel de examinare premaritald s-ar putea s[ ve coste destul

de mult, dar aceasta este o obligalie pe care cei doi 9i-o datoreaziunul celuilalt gi, in acelagi timp, copiilor care se vor naste din unirea

lor, in anii care vor veni.

Co n siliere p re m arita ld

Tinerii se trezesc adesea impinEi cltre logodne intr-un moment

in care nu doresc s[ facl de fapt acest lucru' Ei aclioneazd astfel ca

urmare a presiunii venite din partea familiei sau a prietenilor. Poate

ci cei doi sunt impreune de atat de mult timp, incdt toati lumea

Curtenie completd

rusteaptd din partea lor sd se logodeascd. Sau, poate cd cineva dinirnturajul lor face planuri de cdsdtorie si ei se lasd prinsi in acesteplanurile de nunt[. Tinerele sunt in mod special predispuse la a selirsa influenlate de planurile de nunti ale prietenelor lor-participandla receptiile acestora, discutAnd despre modele de rochii de mireasisau implicdndu-se in plinuirea generali a nuntii. Aceste evenimentele inconjuri cu o aurd de emolie si de romantism cdreia le este greusir-i reziste. Cu toate acestea, pentru a te cesetori este nevoie de acelgcn de maturitate care inseamnd sd-!i folosegti in aceeasi misuri sicapul, si inima.

Consilierea premaritaldva fi de folos oricdrui cuplu. Multe perechiconsiderl ci aceasta este doar curativi, de remediere. Ei o evitipcntru ca nu cred ci in relalia lor ar putea exista ceva care si aibinevoie de indreptare sau de schimbare. Atunci cind este ficutdintr-un mod adewat, consilierea premaritald ii incurajeazd peparteneri sA se studieze cu atenlie pe ei insisi, unul pe celalalt, precumsi relalia dintre ei. Multe cupluri consideri ci o mnsiliere premaritaldnu presupune altceva decAt o prezentare searbddd a unor lucruriplictisitoare, care, in majoritatea cazurilor, preconizeazi o soart5sumbra pentru planurile lor. Orice consiliere care nu include cevamai mult decAt ,,aspectele legate strict de cisitorie" va fi superficiald.Iia nu va oferi cuplului posibilitatea de a-qi verifica relatia asa cumrrr trebui.

Cuplurile ar trebui si igi inceap[ programul de consiliere imediatcc si-au anuntat logodna. Este bine ca acesta sd aibd loc cu nu maipulin de patru, pAni la sase luni inainte de cdsdtorie. O astfel deprogramare oferd cuplului timp suficient pentru a examina, discutasi corecta orice problemd care ar putea apdrea. Ea le dd ocazia sdtlescopere orice trdsituri de caracter negativd si orice deficienteilscunse,

Consilierea premaritali ar trebui si constea intr-o serie deintrevederi, de discutii si de consultafii intre cuplul logodit si unspecialist cu experienfi, care, in majoritatea cazurilor, va fi pastoruloficiant, cel care urmeazi s5.-i cunune. intAlnirile ar trebui sfincludd

256 257

Page 126: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

discutarea unor lecturi pe aceaste temi, efectuarea unor teme scriseprecum si ascultarea unor casete selectate. In mod ideal, consilierease va intinde pe durata a sase intAlniri gi va acoperi urmltoareleteme: (1) scopul logodnei, statutul relaliei prezente a cuplului,istoricul unei cisdtorii precedente (in cazul in care a existat weuna)si testarea temperamentului; (2) evaluarea gi discutarea testului tem-peramental, a mediului familial qi a religiei; (3) discutarea nevoilorindividuale in cadrul cesdtoriei, sub aspectul dragostei, acceptirii,aprecierii si comunicirii; (4) discutarea nevoilor individuale in cadrulcisitoriei, sub aspectul inlelegerii sexului opus, al rolurilor si aladministrerii finanlelor; (5) discutarea problemelor legate deadaptarea sexuale, de contraceplie gi de copii; gi (6) disculii legatede petrecerea timpului liber, de intretinerea si administrareagospodariei, de serviciu, de sendtate gi de educalie. Planurile legatede nunta in sine pot fi discutate atunci cand intri in actualitate saupe mdsuri ce nunta se apropie.

O astfel de abordare a cisltoriei poate suna clinic, dur sau chrarneromantic, dar pastorii raporteazl ci atunci cdnd este iniliat unastfel de progam de consiliere premaritale intensive, rata divo4urilorin mijlocul acestor cupluri scade pdn{,la3 sau 4 Vo. Comparati acestecifre cu rata na{ionald medie, care este de 50 %!

O consiliere premaritald completd are cateva avantaje:

1. Veli avea o tnlelegere mai clard cu pivire la implicatiile relalieide cisdtorie 9i la modul cum poate fi menlinutl aceastd relalie. Voidoi, ca un cuplu pregitit, veli avea un mare avantaj fali de un cuplunepregitit. Veli intelege ce implicd noul vostru statut $i ce schimbdriqi adaptiri survin. Si, probabil lucrul cel mai importang vi veli cercetacu atenlie propria persoand gi unul pe celilalt, intelegand pe deplincu ce resurse veti avea de lucrat. Ve,ti in[elege rolurile pe care trebuiese li le asume fiecare dintre voi.

2. Veli fi in stare sd vd adaptali la cdsdtoie mai u;or qi mai repede.

Primele sdptimini de viald conjugali sunt cruciale. Veli gdsi ajutor

Curtenie completd

in a lua decizii cu privire la multe probleme importante, precum:cine va conduce, cum se abordafi conflictele, cum se impart treburilecasei, cum si administrali banii, cum sI vi satisfaceti nevoile sexuale,cum se petreceti timpul liber gi multe altele. Felul in care vd velistabili aceste tipare de comportament va influenta in mare misurdfericirea voastri viitoare. Obiceiurile rele se schimbi foarte greumai tirziu. Este cu mult mai usor si deprinzi obiceiuri bune ;i si aiun inceput promititor, decat si incerci, mai tArziu, si inlituriobiceiurile rele, dupd ce motivafia pentru a face aceastd schimbares-a diminuat.

3. $ansele de a avea o cdsnicie feicitd vor fi mai mai. Consiliereapremaritali reprezintd una dintre cele mai bune cii de a te asiguraci mariajul teu va merge. Existe astezi destule cisnicii mediocre, degenul celor in care cuplul imparte acela;i acoperig, fdri insi ca intrecei doi si existe intimitate. Ei comunici, dar numai cu privire lachestiuni de rutini, superficiale. Ei nu ajung niciodatd sd se cunoasci,cu adevdrat, unul pe celdlalt. Puteli fi siguri ci lucrul acesta nu vi seva iltdmpla si voud, dacd, inainte de cdsdtorie, vdve{i lua timp pentruavf, dezvolta relatia Iapotentialul ei maxim. Rareori o cisnicie reuqitd,deplind, se realizeazd din intAmplare.

4. Vd veli spoi ;ansele de a fi ni.Ete pdinli eficienli, cu succes.Multe cupluri nu reusesc si realizeze lega]ltra esenliali care existlintre clsnicie gi rolul de pdrinte. Aceste doud aspecte ale vieliisunt shans unite. Pe misuri ce copilul creste, el are nevoie de maimult decAt de doi pdrinli - el are nevoie de doi pdrinti care seiubesc unul pe celilalt. Cel mai mare dar pe care pirintii il pot facecopilului lor este acela al unei relalii fericite de cdsnicie.

5. Veli fi mai dispu;i ca, dacd va fi nevoie in anii care vor veni, sdapelali la consiliere maitald. ln medie, un cuplu se lupte $apte ani cuo problemi inainte de a cduta o consiliere specializatd. Cu cAt intirziatimai mult in a ciuta sfatul unui specialist, Cu atit se va putea face mai

258 259

Page 127: Curtenie completa

FNanq L. Van Pelt

pulin pentru a vd ajuta. Poate ce atitudinea de ostilitate gi

resentimentele au distrus sau au otrevit deja relalia voastrA dedragoste. Este dificil, daci nu chiar imposibil, sd ajuli astfel de oament.

Un cuplu care cautd consiliere premaritali dovedeqte un angajament

mult mai profund falI de cdsdtorie Ei este mult mai pugin predispus

la probleme, decit un cuplu care ignori consilierea. $i chiar daci inviala lor vor apirea probleme, cei dintdi vor fi mult mai dispugi sicaute consilierea inainte ca procesul destructiv si inceap5.

Nu conteazi de cat timp sunt cei doi impreuni: logodna aduce

intotdeauna cu sine o noue cotituri. Si el, si ea au avut ocazia sise observe unul pe celdlalt in diferite imprejurdri ale vielii; cu

toate acestea, este posibil ca ei sd nu se cunoasci nici acum cu

adevdrat. Este, de asemenea, posibil ca nici mdcar sd nu se figdndit la ce implicl in realitate responsabilitatea de a intemeiaun cdmin qi de a aduce copii pe lume. Logodna, cu apropiereaiminentd a cisdtoriei, aduce cu sine congtientizarea obiectivd a

anumitor aspecle.Multe cupluri ar wea si sare peste pregltirea premaritald. la

urma urmei, cine poate fi mai sigur de dragoste si de fericire decitei! Pirinlii si ceilalti care ii indeamni si caute un astfel de ajutorsunt considerali profeli pesimigti, care nu se implicd personal, care

nu gtiu nici pe departe ieea ce ;tiu ei unul deipre "ildlult

etc. inschimb, ei se simt atat de siguri unul de altul! Din pdcate, tot atat de

sigure au fost qi cele aproape un milion doui sute de mii de cupluricare au divorlat in anul L980!

Dacd membrii unui cuplu nu petrec timp pentru consolidarea 9icresterea relaliei lor inainte de cesetorie, ei nu vor petrece timppentru aceasta nici dupi cdsltorie. Unii special$ti au mers atAt de

departe, incat au sugerat cI unui cuplu care refuzi si investeasce

timp qi energie in pregdtirea premaritald nu ar trebui si i se ingeduiesi-si celebreze jurdrnAntul de cesdtorie in biserici sau in sinagogd.

Vedeli, aceste institulii religioase existd nu numai pentru a oficiaceremoniile de nunte, ci $i pentru a promova cresterea gi dezvoltarea

de dinainte ;i din timpul cesetoriei.

260

Cuftenie completd

Cu exceplia consacrdrii voastre fati de Dumnezeu, cdsdtoria esternai de valoare decAt cariera, educaqia, banii, implicarea sociald sauprietenii. Cdsdtoria voastra reprezinti una dintre cele trei deciziimajore ale vielii. Asigurafi-ve ce ali ficut totul pentru a primiconsiliere premaritald.

Trecutul - cflt de muft ar trebui sd dezvdlui din el7

Pe parcursul perioadei de logodni sau chiar inainte de aceasta,partenerii simt o nevoie acutd de a-gi merturisi trecutul unul celuilalt.Deqi amAndoi simt aceasti nevoie, bdrbatul gi femeia fac acest lucrudin motive diferite - ea pentru a-i pune dragostea la probd gi elpentru a se elibera de siml5mintele de vinovdfie.

Aceasti dorinli de a-1i mdrturisi trecutul reprezinti o etapenormald in dezvoltarea dragostei, in special pentru birbat, Ea poateli, de fapt, un mare c\tig nu numai pentru el, ci gi pentru viitorulcuplului. O astfel de atitudine arati ci cei doi au atins un nivel deintimitate in cadrul cdruia iEi pot impdrtdqi secretele pistrate cu grijdin adAncul sufletului. Ea arati un putemic simldmdnt de incredere

;i de dependenli reciprocS.Dar cdt de mult ar trebui si-i dezvdluie cineva persoanei pe care

o iubegte? La aceastd intrebare nu existf, un rdspuns exact, pentruci el depinde de o serie de factori variabili. Insi, inainte de a spunetot, puneli-ve urmitoarele intrebdri: De ce simt ci trebuie s[ spunatdt de mult? Ce m-a determinat si ridic aceastd problemi? Cu cdttimp in urmi a awt loc incidentul? Care este posibilitatea ca celilaltsi aIle, dacd eu nu-i spun? Care este posibilitatea ca eu si repetacest fel de comportament? Care este atitudinea mea fali de acestincident? Ce s-a mai intAmplat de la acest incident?

Daci singurul scop al merturisfuii este acela de a-I descirca povarade vinovalie sau de a retrdi cu pldcere experienlele trecutului,probabil cd ar fi mai bine sd cau$ ajutorul unui consilier gi sd cru1ipersoana iubiti de astfel de momente. Mdrturisirea care nu esteflcutl din alte motive decAt acestea poate se-i aduci celuilalt

261

Page 128: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

nefericire si chiar s[-i trezeascd indoieli cu privire la cat este de

inlelept sd se cisitoreascd cu o persoani ca tine. Uneori, evenimente

ale trecutului, aparent nesemnificative, pot fi amplificate in minteaceluilalt, fdcAnd ca aceasta si fie bantuiti de tot felul de gAnduri

sumbre ;i de indoieli.Nimeni nu este obligat sd scoati din cdmdrile tainice ale sufletului

toate fantomele trecutului doar pentru ci logodna a alut loc. Cutoate acestea, anumite lucruri trebuie si fie mirturisite, dacl ele

afecteazd viitorul relaliei cuplului sau dacd, descoperite mai tarziu,

ar genera probleme 9i tulburiri in cdsnicie. De exemplu, dacl lneunuldintre parteneri a suferit de o boali venericd, a dat nagtere sau a fost

tatil unui copil nelegitim, a mai fost cAsdtorit inainte, a fost inpu$c[rie, a suferit cdderi nervoase sau este suspect de afecgiuniereditare, astfel de lucruri trebuie si fie cunoscute inainte de cisdtorie.De asemenea, trebuie spus tot ceea ce celdlalt ar putea afla de la o a

treia persoane.Tot ceea ce este dezveluit trebuie s[ fie spus ina inte de cdsdtoie.

Atunci cAnd lucrurile sunt descoperite dupl clsdtorie, partenerultlu se poate simli ingelat, min,tit. Relateaze-$ mlrturisirea ca pe oinformalie care va contribui la adaptarea s,i la fericirea viitoare aamindurora. Ia in considerare efectul pe care il va avea aceastd

m5rturisire atAt asupra celeilalte persoane, cat gi asupra ta.

Studiile aratd cl aproape toate persoanele logodite au de mirturisitprobleme serioase care lir de trecutul lor sau de mediul din care provin.Se pare, cd atunci cdnd unul dintre parteneri rupe ticerea si mdrturiseqtelucruri cu privire la propriul trecut, prin aceasta, il incurajeazd gi pecel alt si facd acelas,i lucru. Doar un proc€nt infim dintre cuplurilestudiate regretau ci vorbiserl despre trecut.

Dacd aveli indoieli serioase cu privire la merturisirea unui anumiteveniment, ar ffebui sd consultali mai intdi un consilier sau un pas-

tor (preot). Adeseori, este de folos sd cauli sfatul unei a treiapersoane inainte de a-ti asuma riscul dezvdluirii unui aspect care are

o prea micd importanld pentru relalia voastrd de cuplu, dar carenoate ridica anumite bariere intre voi.

Curtenie completd

Daci binuiegti cd logodnicul sau logodnica ta are in trecutul seuanumite evenimente mai pulin plicute sau lIudabile, ar fi mai binesi-i oferi ocazia de a !i le dezvdlui de bunf, voie. Nu incerca s6-ismulgi mirturisirea prin intrebiri pline de curiozitate. Astfel deinsistente implici o lipsd de incredere. $i apoi, o dati ce ti-a oferit debundvoie informalia, accepti ceea ce ai auzit ca fiind adevdrat sipird.seste subiectul.

Certurile gi cuplul logodit

Susan aleargd plAngdnd cdtre dormitorul ei. ,,Eu qi Dick tocmarne-am certat teribil din cauza unei probleme", ii spune ea, printresuspine, colegei de cameri.,,Nuwea sd lase de laelnici un cantimetru,asa ci am alut o disputi teribild. Nu-mi vine sd cred cd aga ceva nis-a putut intampla tocmai noud!"

Rareori logodnele se desflgoard linigtit, oferindu-vd beatitudineala care probabil v-a!i asteptat. $i motivul este simplu. Pe misurd cerelalia voashe devine mai intimi gi petreceli tot mai mult timpimpreund, tot formalismul este lisat deoparte gi atunci pot si apardneinlelegri, certuri si chiar dispute serioase. Aproximativ doud treimidintre cuplurile logodite mirturisesc o anumiti tensiune in relalialor, inainte de cis[torie.

Se pare ci cel mai adesea neintelegerile apar cu privire la:(1) maniere gi convenienle sociale, (2) valori si filozofie de viald9i (3) atitudinea fald de familia celuilalt. Ultimul aspect arat5 cemulte probleme legate de rude apar cu mult timp inainte de nunta.

Cuplul poate trata aceste probleme inft-o varietate de feluri. Daciacum trateaze problemele direct si le rezolvd in mod constructiv,atunci vor avea certitudinea cd gi dupd cis[torie vor putea trata lafel chestiunile conflictuale qi vor putea gisi o solulie eficienii.Problemele tratate intr-o asemenea manieri le vor intiri relalia.Atunci cAnd certurile gi conflictele cresc, atdt in numdr, cAt si inintensitate, cuplul ar trebui si mediteze mai serios la incheiereacdsitoriei.

262 zoJ

Page 129: Curtenie completa

GNancy L. Van Pelt

Aproximativ 50 % dintre cuplurile logodite semnaleazi existenla,in mintea lor, a unei anumite indoieli cu privire la convingerea ci facsau nu alegerea cea mai potrivitd. C-am jumdtate dintre ei ar fi preferatsl nu se fi logodit gi, la un moment dat, se gindesc chiar si rupilogodna. Un sfert pdni la o treime dintre cuplurile logodite ruplogodna cel pulin pentru un timp.

Daci treceli Ei voi prin aceastd perioadi de ezitare, ceutali opersoand in care aveti incredere si discutali cu privire la oportunitateacontinudrii planurilor de clsdtorie. P5rinlii, rudele, prietenii, mediciigi pastorii (sau preofii) sunt persoane preocupate de aceste momentedin via,ta voastri, astfel ci puteli apela Ia ei.

Logodnele rupte

Nunta ste se inceapd in citeva clipe. Biserica plini de flori a primito mullime de oaspeli veseli gi zimbitori. Deodati se aud sunetelesolemne ale orgii, crescdnd, gi apoi sc[zdnd in intensitate, in timp cepastorul, mirele gi cavalerii lui de onoare intra pe uga laterali. Pentnro clipi, liniqtea parcd sti suspendatd deasupra adundrii, inainte caorga s[ inceapi acordurile de inceput ale marpului nuplial. Invitaliise intorc si priveascd domnigoarele de onoare, in timp ce acesteainainteazl pe culoarul dintre binci si isi ocupl locul in fa1d.Neribdarea si curiozitatea cresc, iar fiecare dintre cei prezenliincearci sd fie primul care s-o zdreasci pe mireasi, in timp ce intri,radiind de emofie, la bralul tatdlui ei. Iat-o, indreptdndu-se citrealtar. Ii intinde mina birbatului care, peste cAteva clipe, va devenisoful ei ... gi amdndoi gtiu ci fac o greseali teribild.

Se cunosc de ani de zile. Dupd citeva luni de curtenie, au intratintr-o perioadi de logodnd de un an. Provin din medii similare. Aufrecventat in anii adolescen{ei lor aceeaqi biseric[ din tirgugorul incare locuiau, dar nu au inceput si ias[ impreuni decit dup[ ce auplecat Ia un colegiu renumit, intr-un alt oraq. Nu erau pregatid sa

triiasci intr-un campus rece Ei impersonal. Totul era diferit deatmosfera prieteneasci, de la gari, cu care se obignuiserd. Astfel, ei

Cunenk completd

au inceput si graviteze unul in jurul celuilalt intr-un efort de a simlicI aparlin de cineva sau de ceva. Ceea ce a inceput ca o prieterueocazionali, a sfdr;it intr-opasiune coplesitoare. Si-au anunlat logodnain timpul vacanlei de Crlciun si au fdcut planul si se cesatoreasce invard. Pe parcursul primdverii, relalia lor a inclus si frecvente contactesexuale.

l-a incheierea anului scolar, cind amAndoi s-au intors acasi, idiladintre ei a inceput sd se riceasci, degi pregdtirile de nuntf, continuau.El nu se simlea in stare se contramandeze nunta, deoarece se simtearesponsabil pentru ce o atresese intr-o relatie sexuald. Ea se simleavinovati, pentru c[ igi violase propriile principii morale si consideraci se angajase deja fald de el, datorid implicdrii sexuale. AmAndoierau persoane foarte introvertite, care nu iqi impdrtdqeau gAndurile,astfel ci au mers pdnd la capdt cu_nunta, atrdgandu-gi, astfel, ani denespusi suferinl5.

S-ar putea intAmpla la fel gi in viala ta? Niciodatd, ve{i spune!Dar nici cuplul din istorisirea de mai-nainte nu s-a gAndit ci li se vaintdmpla lor, cel pulin nu inainte de a merge la colegiu.

Nu numai cI este neintelept sa continui si mergi spre cdsitorie,dupd ce ai descoperit cl nu wei sl-1i petreci restul vieiii cu persoanarespective, dar este gi un act de iresponsabilitate grosolani. Aici nueste nicidecum loc de sacrificiu de sine. A te lega pe viatd de opersoanl pe care nu o iubesti este un act de adeverate cruzime, iar aaduce copii pe lume intr-o asemenea atmosferl este aproape o crimd.Daci in weun moment, pe parcursul perioadei de logodnd, ai indoieliserioase cu privire la oportunitatea apropiatei tale cdsitorii, atuncinu merge mai departe!

I-ogodna nu este un contract pecetluit, care sI lege destinul cupluluipentru vesnicie. Este foarte probabil ca, pe mdsurd ce timpul logodnerse scurge, cei doi ajung s[ se cunoasci mai bine unul pe celilalt, sidescopere ci nu sunt atat de potrivili unul pentm celilalt, precum igiimaginaserd, si si decidi si-si anuleze promisiunea de a se cdsdtori. Inacest fel, logodna se deosebegte categoric de cea de altddatd, cAnd opromisiune de cisdtorie era considerate un contract legal, care trebula

264 265

Page 130: Curtenie completa

l'

Nancy L. Van Pelt

se cuhnineze cu cdsdtoria propriu-zisl. Societatea de astdzi considerdlogodna ca fiind un timp de cunoa,ltere apropiat5, in care cuplul !ievalueazd dorinla de a se cisitori. Daci weunul dintre parteneri are

la un moment dat indoieli serioase in privinta cdsitoriei, este cu multmai bine si rupd logodna decAt sd inainteze citre o cdsitorie care s-arputea sfaryi printr-un divo4.

Cu toate acestea, este dificil si rupi o logodni o datd ce familiaprietenii, biserica gi comunitatea qtiu despre ea. Iogodna presupuneo implicare emotionale, cdreia este dureros si-i pui capet. Uneori,cuplul se simte forfat si meargi mai departe din cauza familiei,prietenilor, proprietdtilor comune, care sunt acum implicate,implicdrii sexuale sau a unei eventuale sarcini.

Studiile arati c[ birbatii se simt mai des obligali si meargi sprecisitorie decdt o fac femeile, in special atunci cdnd din scenariuface parte qi experienla sexuali. $i dacl relalia lor intimd dureazi demai mult timp, bdrbatul s-ar putea sd considere ci ar fi necinstit sd op[rdseascd acum, dupi ce a linut-o departe de ,,pia1a partidelor decisdtorie" un timp atat de indelungat.

De ce se rup logodneleT

Motivul cel mai frecvent penffu ruperea logodnelor este pierde-rea interesului. Tinerii afla1i la vdrsta curteniei se schimbd si sematurizeazd atdt de rapid, incAt cuplurile care se logodesc in anii deliceu, dar care plinuiesc s5. se cdsdtoreasci doar dupi absolvireacolegiului, descoperi adesea ci, mai tArziu, persoana cu care suntlogodili nu mai corespunde criteriilor gi agteptirilor initiale. l-a 22de ani, trdslturile partenerului ideal prezintd doar vagi asemdniri cupersoana de care te-ai indregostit la 18 ani. Cu cdt un cuplu este maitAndr in momentul logodnei, cu atat sunt mai multe sanse ca cei doisi-gi schimbe atitudin-a unul fali de celilalt qi cu atai mai mare esteprobabilitatea ca logodna si nu reziste timpului.

Un alt motiv frecvent, prezentat de tineri pentru ruperea logodnei,este acela cd unul dintre parteneri sau chiar amindoi nu sunt pregdtiti

Curtenie completd

pentru casetorie. Studiile arati ci majoritatea acestor relalii dedragoste au inceput inainte ca cei doi sd implineascd 18 ani. Pe mdsurice se maturizeaze, ei igi dau seama ci relalia lor a devenit serioasiinainte ca ei s[ fie pregitili pentru cdsitorie. Atunci cAnd tineriiincep colegiul, ei nu numai ci. se maturizeazd, dar is,i schimbi Eivalorile 9i domeniile de interes.

Incompatibilitatea este un al treilea motiv. Un cuplu cdsdtoritpetrece mai mult timp impreune decat pe wemea cAnd cei doi eraudoar prieteni. Acum ei se pot umeri unul pe celilalt in imprejurnride viald mult mai variate. In timpul prieteniei 9i al curteniei esteuqor sd te porli frumos, dar in timpul legiturii mult mai apropiate a

logodnei, fiecare are posibilitatea de a deveni mai familiar incomportamentul de fiecare zi. El poate si observe lenevia qi egoismulei atunci cAnd este acasi la ea, gi ajunge si-;i dea seama cI acestetrdsdturi fac parte din personalitatea ei. Ea poate sd descopere ci el,degi pe ea a tratat-o intotdeauna cu o deosebitd atenlie qi curtoazie,manifesti prea pulinl consideralie fali de mama lui.

Obiceiurile 9i tendinlele comportamentale au un fel al lor de aiegi la suprafald amnci cdnd li se oferd suficient timp. Cuplul carepetrece suficient timp impreuni va fi in stare si descopere atitudineapersoanei iubite in ceea ce privegte scopurile, gusturile gi preferinfelefald de persoane gi activiteli, precum s,i valorile, caracterul $ipreocupirile ei. Cu cdt perioada de logodni este mai lunga, cu atatposibilitatea de a deveni realisti in privinla compatib itelii este maimare.

Multe logodne ,,mixte" nu rezistd contrastului dintre mediilesocio-familiale ale celor doi. Atunci cdnd un cuplu provenind dinrase sau religii diferite se alld in faza prieteniei sau a curteniei,cei doi gdndesc, adesea, ci deosebirile dintre ei nu conteazl preamult. Insd pe mdsuri ce se apropie de realitatea cisdtoriei, fiecareajunge sI-Ei dea seama ce s-ar putea si le fie mult mai greu siinldture aceste diferenle decAt gi-au imaginat. Un alt factor deinfluen{i ar putea fi qi reacfia familiei gi a prietenilor fali de oastfel de losodn5.

266 267

Page 131: Curtenie completa

-

&l

Nancy L. Van Pelt

O OBSERVATIE FINAI-A: Aveli mare grijd cand o persoanlare o adevirati istorie de logodne rupte. Aceasta poate fi o dovadia lipsei de inlelepciune sau de maturitate, a superficialiterii 9iimpulsivitdlii, sau a folosirii altora pentru atingerea intereselorpersonale, fdrd si existe intenlii serioase pentru ces[torie.

Cum sd rupeli o logodnd

Ruperea unei logodne produce suferinld, dar nu este la fel de

dureroasd ca destrdmarea unei cdsnicii. Este mai bine ca un cuplu siigi dea seama inainte de cisitorie cd ei nu pot trli impreune, decat

sd meargd inainte, orbegte, qi sd descopere lucrul acesta de-abia maitirziu. Scopul logodnei este acela de a ajuta cuplul si faci ajustirilefinale in relalia lor inainte de nuntd. Este numai notmal ca uneledintre aceste incercdri sd equeze.

Existf, cdteva cii de a diminua durerea despirlirii, iar reacliaemolionald care urmeazi dup[ ruperea logodnei va depinde, in maremisurd, gi de felul in care se face aceasta. Existf, metode dure, plinede cruzime de a rupe o logodnd, tot aga cum existi metode dure dea rupe orice alt[ relalie sociald.

Daci eEti implicat in ruperea unei logodne, recitefte secliuneaintitulate ,,Este greu sd rupi o rela1ie", precum fi sectiunea careurmeazi, pentru cd te vor ajuta sd diminuezi dificultatea situa{iei.

Momentul pentru a rupe o logodnd este imediat ce una dintre pdrtidore;te sd facd acest lucru. Aceasta nu inseamni cd un cuplu artrebui si rupd relalia ori de cdte ori au un conllict, pentru ca apoi sd

depigeascl diferenfele de opinie gi sA anunle ce sunt din nou logodili.Aceasta ar transforma adevdrata semnificale a logodnei intr-o farcd.insi cdnd una dintre per[i, dupi ce a cantlrit cu atenlie lucrurile, aajuns la concluzia ci nu poate continua cu planurile de nunt[, parteacealalti trebuie anuntata imediat. Vestea va fi nepldcutd pentruamdndoi gi va fi extrem de dureroasl pentru persoana care nu se

agtepta la aqa ceva, dar cu cat ruptura este amanate mai mult, cu atAt

Curlenie completit

suferinla produsd va fi mai mare. Mai mult decat atat, cu catintArzierea va fi mai mare, cu atat cel care iniliazi despirlirea vaintimpina o opozlie mai putemici.

Prezintd-i problema calm. lmediat ce ili dai seama cd rupturaeste inevitabild, incearcl sa disculi situalia cu logodnicul teu(logodnica ta) intr-o manierl rezonabili. A continua o relatie cucineva dincolo de acesl punct. este o dovadd de cruzime. Spune-ilogodnicului tiu (logodnicei tale) ce simti. Discuti problema intr-un mod cdt mai deschis cu putinfd. Fd tot ceea ce poti pentru alajuta pe c€ldlalt sd faci fald cu bine situatiei. Daci weunul dintrevoi simte cA este pir5sit pentru altcineva, orgoliul personal va sufericu atat mai mult. Este o dovadd de rdutate si il lasi pe celdlalt s[rimdni cu simldmantul cd este ceva grav in legituri cu persoana sa.Prin orice faci sau spui, fdJ pe celilalt sd simti ci este o persoanaatrigatoare, chiar dacd relatia voastre nu a mers.

Situalia este extrem de complicati atunci cdnd una dintre pdrtiinci tine foarte mult la cealalti si nu wea si rupi logodna sau cAnduna dintre pdrti rupe logodna firl sd discute, in prealabil, cu cealaltd.Oricum, chiar si atunci cand sunt implicate simlAminte de rinireprofundi, abline-te si spui despre cealaltl persoan[ lucruri pe care,mai tdrziu, le-ai putea regreta. Nu pune in mod deliberat sare perinile emojionale ale celuilalt.

Informati-vii familia ;i pietenii. Trebuie sl le spuneti celorlallidespre schimbarea planurilor voastre imediat ce este posibil, malales daci planurile in legaturi cu nunta sunt in plin[ desflsurare.Prietenilor. vesrea le poare fi darA lreplat. Dacd rudele sau prieteniiincearcd sf, vf, convingd si refaceti relalia, poate c[ veti simti nevoiade a cere sfatul unui consilier sau de a discuta problema cu pastorulvostru. in felul acesta, vi veli putea limpezi propriile gdnduri si iiveti multumi si pe acei prieteni sau membri ai familiei care considerici ruperea relatiei a fost hotlrata in grabi si firi prea multdchibzuin!5.

i

l

269

Page 132: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

inapoiali toate daruile. Toate darurile de nuntd, pe care le-a1i

primit deja, trebuie returnate cu un simplu bilelel, prin care s[anunlali persoana respectM c5, intrucat phnurile s-au schimbat, iiinapoiali darul cu multe mullumiri pentru atenlia $i preocuparea de

care a dat dovadl. Chiar s,i atunci cand darurile au awt un caracter

strict personal, precum lenjeriile cu monogramd sau alte articole,nu trebuie si faceli nimic mai mult decdt pur gi simplu si le inapoialigi sd-l informali pe cel care vi le-a ddruit cd planurile s-au schimbat.

Dacd logodnicul tdu (logodnica ta) te ameninle ce va da in vileaglucruri care !i-ar putea afecta reputalia sau ci va face ceva violengincearci si privegti aceste ameninliri intr-un mod cdt mai obiectivcu putinle. De obicei, sunt puline sanse ca persoana sd-;i duci laindeplinire ameninlirile. Atunci cind un mpil nu obline ceea ce

wea, el ameninld ci va fugi de-acasi. Cu toate acestea, rareori pleacd

mai departe de colgul blocului sau al strdzii. Este foarte posibil ca

povestea sA se repete $i in acest caz. Mai mult decit atAt, o persoanicare lanseazi asemenea ameninleri face o puternici dovadi a lipseide maturitate gi a caracterului instabil.' Aceasta este, dac[ we1i, oconfirmare in plus ci logodna trebuia rupti. Cdsltoria nu va vindecain nici un caz o astfel de persoani imaturd.

Un gdnd pentru cei cu inima zdrobitd

S-a scris mult despre cei cu inima zdrobiti. Povqtile gi cdnteceleplAng pierderea persoanei iubite, vorbind despre faptul ci nu va maiexista niciodati altcineva care sl o poatd inlocui. Astfel de idei igi auoriginea in mitul cd pentru fiecare persoane existi ,,o singuri pereche,

Ei numai una", dar lucrul acesta nu este adevdrat. In cadrul uneianumite serii de factori de compatibilitate Ei de mediu, oricare douipersoane se pot indregosti una de cealaltd, se pot cesetori 9i pot fifericite.

Cu toate acestea, atunci cind s-a fdcut un angajament emolional'fie cd a fost vorba despre o logodnd oficiali sau despre una neoficiali,o despdrlire a drumurilor implicd o traumd cel Pulin pentru una

Curlenie completd

dintre pi4i, dace nu pentru amdndoul. De fapt, destrdmarea unelrelalii de dragoste reprezinti una dintre cele mai severe crizeemolionale cu care se confruntA tinerii de astdzi. Idilele destrdmatesi iubiri.le neimpirtegite au reprezentat unele dintre problemele celemai serioase pe care le-am ayut de tratat in timpul mandatului meude capelan al unui intemat de fete.

Cdnd, in cele din urmi, logodna este ruptd, unii oameni au unadevirat simlemant de usurare. In cele mai multe cazuri, despirlireaare loc in timpul perioadei de,,inlelegere" dinaintea logodnei oficiale,cdnd cei doi nu sunt la fel de profund implicali ca gi in etapa logodneipropriu-zise. Cu toate acestea, dacd a existat o logodnd oficiali gi

amAndoi partenerii au fdcut un angajament total pentru pldnuitacasatorie, consecinlele vor fi mai serioase.

CAnd egti implicat in tulburarea emolionali care urmeazd dupiruperea unei logodne, experienla 1i se va perea cu totul unici. Unelepersoane vor simli cI nimeni, niciodatd, nu a mai trecut printr-oasemenea durere gi printr-un asemenea calvar. Degi Ia momentullespectiv lucrul acesta nu-!i aduce prea multd consolare, trebuie sd

lii convins cn Ei allii au trecut printr-o astfel de experientl si totu$iau supravieluit.

Trauma care urmeazi dupl o desplrlire respecte, se pare, untipar caracteristic. Mai mult de jumltate dintre cei intervievali audeclarat cd, in prezent, erau ,,indiferenli" fala de fostul logodnic(sau de fosta logodnici) qi cI nu rdmiseseri cu nici o traumi serioasdin urma despdrfirii. Aproximativ 75 Vo au afirmat cf, simliseri oribuftrire temporare a dragostei care, in curdnd, s-a transformat inindiferenll. Un alt procent de 1,5 Vo oscilaseri intrs durere sidragoste, inainte de a trece la indiferenll. 1,1,Vo

^) declar cA

dragostea lor s-a transformat, dupA rupture, in antipatie. In final,90 % din grupul intervievat ajunseseri la indiferenld (o stare normald,de adaptare), dup[ ruperea relaliei, indiferent de fazele intermediareprin care trecuserd.

Totugi, aceastd ravnita stare de indiferenli nu se atinge pestenoapte. Unii oameni Ei-au revenit intr-o slptimdnd. Allii spun ci au

270 271

Page 133: Curtenie completa

G

Nancy L. Van Pelt

avut nevoie de doi ani sau chiar de mai mult. Studiile cele mai demnede incredere arati cd, pentru a depigi efectele emolionale ale ruperiiunei relafii, un tAndr are nevoie, in medie, de mai pulin de gase luni.

Mai tArziu, majoritatea tinerilor tind sd-gi aminteasci intr-un modplicut de relalia respectivd si, ca un efect ulterior, incep sf, iasl cualtcineva. Unii continui si viseze la dragostea lor pierdut[. Fetelepistreazi amintiri, adevdrate suveniruri din relalia trecuti, dar pulinidintre biieli fac acest lucru. Unii spun ci incearcd sd evite sd se

intaheasce din nou cu persoana de care s-au despdrlit, in timp ce

allii recunosc cd se abat adesea din drum doar ca si o intdlneasci.Un tdnir sau o tAnere care a parcurs o perioadi lungi de prietenie

inainte de a se logodi va trece probabil mai usor peste aceste difi-cultdli. Cei care au a\ut o foarte scufte experienlI a prieteniei qi

curteniei sau poate deloc sunt cei mai predispqi sd sufere traumeemolionale serioase. Aceste persoane au o foarte mici incredere incapacitatea lor de a atrage dragostea altcuiva.

Chiar daci reu$e$ti se treci peste ruperea unei logodne cu unminimum de durere, rimAn nigte intrebdri la care trebuie si-!irdspunzi: ,,Ce voi face acum?" - este prima cu care te vei confrunta,Este nevoie de timp Ei de efort ca si ,,reintri in circulalie". $i apoi,trebuie sd hotirds,ti dacd ili vei cduta imediat un alt prieten (prietend)sau daci vei rimdne linigtit, pentru o weme.

Oricare iti va fi hotirdrea, eviti cu orice pre! o clsdtorie decompensare, pentru a uita sau pentru a te rdzbuna pe fostulpartener. Astfel de cdsdtorii au puline ;anse de reugiti, Pentru ce,

de obicei, nu se intemeiaz[ pe o cunoaEtere indelungatd gi pe medii,valori qi grade de maturitate similare. De obicei, persoana care

alege aceastl cale procedeazd astfel, pentru cd se simte rf,nite sau

singurd. Este o metodd de a-gi dovedi siegi gi celorlalli cA existecineva care si o doreasci qi cireia sd-i pese de ea. In mod firesc,mdndria personali si increderea in sine sunt puternic zdruncinatedupi ruperea unei relalii, dar a te cesetori cu cineva doar pentrua-1i gdsi consolare nu va face altceva decAt sd agraveze situaliasi-asa destul de confuzi.

Cunenie completd

_ Lucrul cel mai bun pe care il poli face este sd IEI LUCRURILEINCET! Simte{e liber(d) sn rc intorci in fostul tdu grup de prietenisau si te dedici unor activitAti noi si captivante. Respinge ideea de ate arunca intr-o frenezie nebund de intdlniri si de petreceri sau de apune lucrurile la punct cu fosta ta dragoste. Oferi-ti timp pentru aanaliza lucrurile, pentru a te vindeca gi pentru a-!i scoate din mintepersoana de care tocmai te-ai despirtit. Evite lucrurile care igi trezescamintirile. AtuncicAnd incepi si te gdndesti la o noui relatie, incearcds[ te intAlnesti cu mai multe persoane, nu doar cu una. FdcAnd astfel,vei fi ferit de a ajunge la o relalie stabile inainte de a fi avut sansa sate vindeci. (Doar nu wei sd repeti experienta!)

Dragostea are aspectele ei brutale. Despirtirea presupunesuferinli. In cultura noastrd inclinatd spre romantism, multe relatiide dragoste au un final prematur si neasteptat. Dacd esti una dintrevictime gi treci chiar acum prin aceste simliminte de riniresufleteascd, s-ar putea se-!i vini greu sd crezi ci peste putin timp itivei reveni si vei incerca o noui relafie; dar lucrul acestase vaintAmpla.Aj rdbdare cateva siptdmani - sau luni.

Curtenia, din punctul de vedere al perinlilor tdi

Nimeni nu este mai preocupat de decizia ta finali in alegereapartenerului de casltorie, decat sunt pdrintii tdi. De fapt, fie cdrealizezi acest lucru sau nu, pirinlii te-au insotit la toate intAlnirile.Nu in sens literal, ci figurat. Zilele idilelor tale ii duc pe pdrinli cucitiva ani in urmd, in vremea cdnd ei ingisi igi fdceau curte unulceluilalt. Ei retrdiesc chiar gi numai pentru c6.teva minute amintiriletineretii si se simt din nou la vArsta romanlei.

Cdnd tu ;i iubitul tdu (iubita ta) iesiti impreund qi faceli planuride viitor, inimile pdrintilor tii si rugdciunile lor vd insojesc. Chrarclacd sunt foarte ocupali in viata de zi cu zi, in mintea lor egti prezenttu, fericirea ta, siguranfa ta, viitorul tiu. Chiar daci plrintii s-au dusla culcare inainte ca tu sd te fi intors acasi, tArziu, in noapte, eidc-abia dacd alipesc superficial, tresdrind la orice zgomot de pasi.

272 z/J

Page 134: Curtenie completa

-

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

sd prive;ti lucrurile calm $i ralional. Este posibil ca tu sA wei sA tegribesti, consider?nd cd poti sA reusesti.

Pirinlii tei nu vor ln nici un caz sd-{i ingrideascd fericirea, ci vorsi te ajute sd oblii o fericire durabill. Uneori, ei sperd sd-ti poatdtransfera unele dintre lectiile pe care ei inqiqi le-au invilat dinexperienti- Iucru greu de realizat. Ei sperd si te crute de complicaliilesi de suferintele pe care stiu ci le vei intilni, dacd acum iei o deciziegresitd. Este numai firesc ca pdrintii sd wea si se bucure de clsniciala, pentru ca ei asteapte cu neribdare si aibi nepoti.

In acelasi timp, sperd si viseazi ca atitudinea si alegerile tale sdfaci cinste familiei din care faci parte. Ce inseamnd aceasta? Eisperl cd li-au insuflat suficiente valori si standarde pentru ca, atuncicind i1i vei intemeia propriul cdmin, si le faci cinste lor, comunititiiin mijlocul clreia trdiesti, bisericii si societdtii. Ei speri cd iti vei gdsiun pafiener de viatd care sd se integreze in familie si de care sd poatdfi mdndri.

Parci aud deja unele dintre argumentele pe care ti le-ai pregitit:,,Eu nu-mi respect perintii. Si-au distrus propriile vie1i, asa cd de cesiar permite s[-mi spuni mie ce sd fac? Ei imi spun mie ce sd nu facsi in clipa imediat urmitoare fac ei insigi acel lucru." sau ,,Pdrinliimei nici mdcar nu incearcd sd mi infeleagi, asa cd de ce i-as asculta?"

Chiar si in asemenea condilii, ce s-ar intampla daci ai incercasi-ti asculti p[rintii? Scriptura este foarte categoricd in aceasteprivinte: 'Sd cinstesti pe tatdl tdu si pe mama ta [adicd si-i respecti sisl-i asculli, ca pe reprezentantii alesi ai lui Dumnezeu] ... ca sd fiifericit si si treiesti multA weme pe pimdnt' (Efes. 6,2.3). Pe ldngitimplinirea figdduintei Bibliei de a trli o viatd lungi si fericiti, vei fiprobabil martor si la Iacrimile de bucurie si de mAndrie care vorscdlda felele plringilor tii in ziua nuntii. Printre lacrimi si imbrdtisiri,ei iti vor sopti: ,,Aceasta este cea mai fericiti zi din viata noastrd.N-am fi putut fi mai fericiti decat suntem acum, pentru alegerea pecare ai fdcut-o. Aveli deplina noastr5. binecuvdntare!"

Pune in contrast aceasti imagine cu scenele pline de mAhnire gide amdrS.ciune la care este cel mai posibil si fii martor. dacl te

Ei nu pot dormi linigtili decit atunci cAnd te-ai intors in siguranli

acasi.De ce se poarti pdrinlii tdi astfel? Pentru cd te iubesc si le pasd

de tine mai mult decat oricui altcuiva pe acest pdmant Ei sunt cei

care ,ti-au dat via![. Egti came din camea lor 9i sAnge din sAngele lor

- o parte din ei. Te-au crescut de cdnd erai bebeluE, te-au iubit,

te-au luat in brale si te-au alintat. Ti-au alinat rinile 9i !i-au sIrutat

lacrimile. Tu le aparlii in virtutea relaliei de sAnge care nu se poate

rupe niciodata. Mult timp dup[ ce te vei fi cesatorit 9i vei fi plecat

de-acasi incl vor mai exista funii de dragoste, care te vor line legat

de pdrinlil tdi in nenumdrate feluri.be asemenea, pdrinlii tii au fdcut in tine o extraordinare investifie

de timp Ei bani. in ziua cind sirb[toregti absolvirea liceului, ei vor fidedicai deja cregterii tale optsprezece ani din viala lor. Au sacrificat

o parte dintre cei mai buni ani aivielii lor ca sd poarte de griji nevoilor

taie. Pe lAngi timp, ei au ddruit in mod neegoist din banii lor, ca sd-Ji

asigure hran[, imbrdcdminte, adipost 9i multe dintre plicerile vielii'

Pitintii au pr.tut responsabilitatea pentru tine un timp destul de

indelunpat. incl din ziua cAnd te-ai niscut, ei te-au ocrotit ca si nu

1i se intAmple nici un rdu. Ei privesc in acelaqi fel 9i viitoml tlu.qr nu

vor ca, in ilegerea partenerului de viald, si fii r[nit ;i si suferi'

in acela;i timp, pdrinlii tii cunosc lucruri pe care tu nu Ie cunostl'

Ei s-au confruntat deja cu unele dintre problemele cu care te confiunli

tu acum. De asemenea, datoritl experienlei lor' ei pot se prevadl

anumite probleme cu care te vei confrunta in viitor. Datoriti iubirii

gi preocupdrii lor speciale pentru tine, probabii cd ili vor descoperi

anumite capcane pe care ar vrea sd le evili.

Pentru cd pdrinlii nu sunt in mod direct implicali in situalia ta' ei

pot fi mai realigti decat tine. Pot avea o perspectiv[ mai largl as-upra

intregului tablou. Pentru tine, cdsnicia poate sA line in mare mAsura

de simlimintul ci egti indrigostit; dar parinlii tdi gtiu ci, in clsltorie,

dragoitea trebuie si fie combinati cu actiunea. Ei pot detecta

an;ite atitudini esenliale care te-ar putea impiedica sd ai o cesnicie

fericitl. Astfel, poate cd. vor incerca se te fac[ ,,s-o lagi mai incet" 9i

274 275

Page 135: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt Curtenie completd

pe care l-au crescut, impreuni cu care s-au bucurat si pentru cares-au ingrijorat timp de doudzeci de ani si mai bine.

Nunta ta va fi, probabil, evenimentul social cel mai important inviala de pAni acum a periniilor tii. Vezi dacl au gi ei ceva de spus inlegituri cu organizarea ei ;i ia-le in considerare dorintele. Nunta este,intr-adev5.r, a voastri, dar ei sunt pdrintii tei si sunt mai preocupali deviitorul vostru decdt oricine altcineva de pe acest pimdnt. Dacd existdweun conflict de opinie cu privire la cdt de mare sd fie nunta, unde seaibi loc, cine sI fie invitat etc., fii dispus sd cedezi. Piringii tdi auatteptat cu nerebdare nunta ta, gAndindu-se la ea de mai mult timpdecat te gandeqti tu.

S-ar putea ca ei sd wea ca anumite lucruri sd fie f6cute intr-oanumite ordine, pentru a-i impresiona pe invita{i. Acest lucru poatese !i se pard ca o dovadi de egoism sau un amenunt lipsit de oncesemnificalie. Dar daci pentru pdrinlii tdi inseamnf, mult, incearcdsd le implinesti doringele mdcar pe jumdtate. Parinlii tdi vor ca nuntasi fie ocazia cea mai de neuitat din viala ta, dar, in acelaqi timp, ervor sd fie o ocazie atractivl si de neuitat $i pentru ceilalli. Nu lenesocoti dorinlele qi simldmintele. Resentimentele care se nasc acumpot se nu dispari niciodati pe deplin.

O prieteni de-a mea se ocupd de comertul cu flori. V[ imaginaliplanurile gi visurile pe care gi le ficea pentru nunta fiicei ei, in timpce pregetea cu grij[ nunlile altora? Dar vA puteli imagina 9idezamigirea pe care a simtifo cdnd singura ei fiicd a ales si fugd,intr-o noapte, cu iubitul ei? Singura ei fiici ... toate acele planuri givise au ajuns... o amard dezamigire.

Pdrinlii 1in la tine, la logodnicul tlu (logodnica ta) si la nuntavoastrd. Evitafi si faceti acele lucruri care, in acest punct, ar puteaproduce o rupturi intre voi. Ei vor ca tu se fii fericit, apreciat qi

iubit. Pnrinlii tdi gtiu, din experienfe, ce alegerea partenerului deviald va juca rolul cel mai important in fericirea ta viitoare. Ia-fitimp si privegti intregul tablou din punctul /or de vedere.

cesatoregti flrd aprobarea pirinlitor tii. Gandegtete la durerea pe

care o vei trei atu;ci cand ili vei sim{i inima sfdqiati intre credincio$ia

fap de pdrinli gi dragostea fald de alesul sau fafi de aleasa ta'' Lucrul acesia este valabil qi in cazul cdnd ai trecut printr-o faze

de rdzvrdtire, in care ai reac,tionat negativ fali de dorinlele

p[rinlilor tei. Aceasta i1i va afecta in mod serios atit perioada de

curtenie, cit qi clsnicia. Aceleagi forle care te-au .determinat sl

reaclionezi negativ fap de pnrinlii tei, te vor determina se-!i tratezi

si rudele prin alianti in acelasi fel. Poate cd te vei strldui se-!i

implici logodnicul (logodnica) in lupta impotriva propriilor tiipirinli, deschizAnd astfel o prlpastie intre ei. Daci acum.ai weun

conflict nerezolvat acase, fi tot ceea ce poti pentru al rezolva

inainte de a te casltori. Pdrinlii tAi 9i viitoarele rude prin alianli

vor juca, in viala ta de cisnicie, un rol cu mult mai important decat

ili poli imagina acum.' Apropiaia ta nunti marcheazi un punct de cotituri.Ei,in viala

periniilo; tei. Daci egti primul copil din familie care se cisetoreqte,

pa;niii tai intre cu aceastd ocazie in etapa ,,golirii cuibuluf' din ciclul

iamilial. lntr-un anume sens, apropiata ta cesltorie reprezinte pentru

ei o qrea pierdere. Sunt fericili, desigur, pentru nou-gdsita ta fericire'

insiin alela;i timp igi dau seama c[ in curAnd vei peresi pentru

totdeauna cAminul ior, qi gindul acesta le lasd in suflet un gol imens'

Dac[ ai fost plecat'la colegiu intr-o altd localitate, calea a fost

pregetita pentru plecarea ta definitive. Cu toate acestea, legiturile

iu.ltiul" iu ramas, pAnd acum, intacte. Casa piriniilor tii a fost

intotdeauna locul unde ai venit in vacanle sau unde ai ceutat refugiu

la weme de necaz. Acum, cAnd eqti gata s[ te cesetoregti, perinlii tei

igi dau seama ce loialitatea qi increderea ta se vor transfera asupra

ultui .d.in. Aqa trebuie sd fie, dar, drept urmare, pentru perinlii tdi

viala nu va mai fi niciodati la fel.

Reaclia lor la impactul nunlii va depinde, cumva, de persona-

litatea lor. Daci mama ta gi-a dedicat partea cea mai bunl a unui

sfert de secol lie qi numai !ie, efectul poate fi drastic, 9i mirturie vor

sta lacrimile ei. Talii, de asemenea' se simt profund atasali de copilul

276 277

Page 136: Curtenie completa

Cbiar daca ua lrebui s,i ud reduceli luna de miere cu cAteua

zile, oferili-ud cdteua bucuii $ ocazii speciale, de care sd u'i

puteli aminti cu pldcere gi care sd constituie o adeudratd

comoard Pmtru tot restul uielii.

Capitolul 10

r0r GE AI UnU S[ flm DESPBE tUM DE

M|ERE, nnn u-n Fosi IdAMA S[ iUmrrnr.t

Dupe siptlmani de pregitiri, dupi seria de petreceri, mese fes-

tive giiadouri, care a culminat cu ceremonia proriu-zisi a nunfii'

ocazii in care ali fost serutali, imbrifi$ali qi bdtuli incurajator cu

palma pe umeri, pdni cdnd ali inceput se ve simlili asemenea_unui

burete, veli fi epuizalil Ajungi in punctul acesta, veli fi neribdf,torisd puteli pleca departe de toate, llsinduJe in urmi, pentru a fi sin-

zuri si a vi putea bucura de luna de miere.- iri timp L nuntu este o chestiune foarte publici, luna de miere

"rt" unu ,i.i.t p"..onald, privatd. Ea viva oferi prima ocazie adevdrati

de a fi singuri, ca un cuplu c[sdtorit. Nimic nu ar trebui si vd distragd

atent'a de la celilalt, pAnd cdnd veli realiza, in sfarlit, ce sunteli cu

adeverat cisitorili.Luna de miere oferd o perioadd de adaptare si de tranzilie de la

singur[tate, la viala in doi. C-onform concePliei poPulare' ea ar trebui

s[ de un timp de desivdrgiti beatitudine. in realitate, ea poate fi una

dintre cele mai incordate Ei mai obositoare perioade din via{d.

Indiferent cit de mult vi iubifi unul pe celilalt ;i cdt de entuziasmali

Ei de emolionali sunteli, pentru ca luna de miere sd constituie o

reugitd, este nevoie de o planificare atentd. Iati citeva repere:

278

Curlenic completd

Luna de miere trebuiz sd inceapd imediat dupd nuntd. Ea este oexperienld care trebuie sd aibd loc acum sau niciodati. In timp ce nueste absolut necesar (dar cu siguranli de preferat) si plecaliintr-o luni de miere, a o amAna ar insemna si-i anulali semnificaliagi si-i compromiteli unicitaiea. De aceea, pentru a putea sa!1lraintimitatea nou-intemeiatei cdsnicii, luna de miere trebuie sd inceapdimediat dupd nunti.

Dacd vd puteyi permite timpul qi banii" luna de miere ar trebui sddureze cel puyin una sau doud sdptdmdni. Majoritatea oamenilorreusesc si giseasci cel pulin o siptdmdnd liberi, dar, in medie, lunade miere dureazl aproximativ noui zile. Ca un cuplu si secisetoreasce in weekend, sd se mute intr-o noul locuinti si si se

intoarcd luni la indatoririle obiqnuite, este cu totul nepotrMt. Unastfel de interval nu permite timpul necesar pentru ca cei doi si se

bucure unul de dragostea celuilalt.

Planificali-vd bugetul pentru luna de miere qi apoi cheltuili-l cubucuie. Aceasla va fi, probabil, ultima ocazie cAnd, in aceastdprivinje, veli fi liberi de orice grijl. Chiar daclva trebui sdv[ reduceliluna de miere cu citeva zile, oferili-vl cAteva bucurii si ocazii speciale,de care sd vi puteti aminti cu pldcere si care sI constituie o adevdraticomoari pentru tot restul viefii.

Planificali-vd o lund de miere tihnitd, neobositoare. Cea mainereugitd luni de miere va fi aceea in care cuplul igi propune osdptimAnd in care si traverseze cAteva dintre statele Statelor Unite,aglomerind in numai citeva zile atata activitate qi atitea locuri devizitat, incit ar ajunge pentru cinci ani! In loc de aceasta, plaffi-cali-vi doaro scurtd excursie, pentru prima seard, iar dupi ce ajungelila locul propus, oprili-vi pentru a cina impreuni, intr-o atmosferdintimd ;i deosebiti. Probabil cd, in toati agitalia din ziua nunfii, nicinu ali reuqit si mincali prea mult, astfel ci nivelul glucozei din singevd este foarte sclzut. O cind pldcutd, sewitd pe indelete inainte de a

279

Page 137: Curtenie completa

;

WI

I

lI

Nancy L. Van Peh

vi intoarce in camera voastre de hotel, vi va calma nervii 9i vi va

asigura, in acela$i timp, resursele fizice de care aveali atdta nevoie.

Luna de miere trebuie petrecutd departe de familie ;i de pieteni. Olund de miere petrecutd in casa pirinlilor sau a rudelor cu greu va

asigura acea libertate de care are nevoie un cuplu pentru a se

cunoaqte ca so! $i sotie.Luna de miere trebuie sd includi activitdli care sd vd facd pldcere

aminduroru. Dac[ vreti si triili aceste zile in atmosfera vieiii unuimare ora;, cu restaurante extravagante 9i cu nopli ultraluminate 9ipline de agitalie, faceli-o. Dace amandoi sunteli nigte iubitori ai naturiiqi vd face pllcere si cildtorili pe jos, si aprindeji un foc de tabdri qi

si pescuili, atunci gisili-vi un refugiu undeva la !are. Important este

si gisili un loc care se vA permiti sd participali la activiteli de care

si vd puteli bucura amAndoi gi care s[ v[ ofere ocazia sn fifi voiinsivi si si vd rela-ra1i. Evitali locurile qi activitdfile care presupunun program fx, cu ord de dqteptare sau cu obligalii stricte.

Pldnui(i momente cdnd sd fili i.mpreund cu alte persoane, dacddoili acest lucru. inainte de cf,sitorie, singurul lucru pe care gildoregte un cuplu este un timp gi un loc in care si fie singuri.Experienla a aritat cd lunile de miere petrecute in totali izolare nusunt tocmai ceea ce au sperat majoritatea cuplurilor. Multe hotelurisi staliuni de odihnl oferd cuplurilor proaspit cf,setorite o lund de

miere in care s[ se bucure de perioade lungi de servire a meselorimpreunl cu o varietate de activiteli sociale gi fizice intre care cuplulpoate alege. De cele mai multe ori, participarea la activitlli de grup

alungl stresul din timpul lunii de miere. Tinerii cdsdtorili au nevoie

de un timp in care si fie singuri, dar gi de ocazii in care sd fie incontact cu ceilalli.

Luna de miere ar trebui si includi un timp pentru cre$tere 9idezvoltare spirituald. Luali-vi timp pentru a studia Biblia ,i pentrua vi ruga impreund. Incepeli aceasti practicl acum gi stabilili-o ca

pe un obicei regulat al familiei voastre. Poate ce v-a!i format deja un

280

Cuflet c conq di

astfel de obicei, astfel ci nu sunteti deloc neindemdnatici sau stinghori.O lecturd excelentd pentru luna de miere este cartea Proverbelor.Ciutali in ea toate vercetele care au de-a face cu comunicarea sidiscutali-le indelung. O altd carte potrivite pentru luna de mrerceste Cdntarea Cantirilor, cu minunatele ei descrieri legate oedragostea fizicd.

lntimitatea sexuald

Aspectul esenlial al experienlei lunii de miere este intimitatcasexualf,. Primavoastre relatie sexualeva reprezenta, de fapt, inceputulcesetoriei voastre. Atmosfera relaxati a lunii de miere vi va oermitcsd vd bucurati in mod liber gi de dorintele voastre seruale. Pentrumulte cupluri, luna de miere reprezinti o culme a activititii sexualc.

Acum este momentulcdndsi faceli tranzitia de a accepta contactulsexual ca pe o parte integranta a vietii voastre. Pentru anumitepersoane, in special pentru mireasi, acest lucru implicd un adevlratpunct de cotiturd in modul de gdndire, de la restricliile castitAtii lasexul marital neinhibat. O astfel de schimbare s-ar putea se necesiteceva timp, precum si rdbdare siintelegere din partea solului. O femerematurd emotional ar trebui sI fie in stare sd-si transfome atitudineade autoprotejare de dinainte de cisitorie, intr-una de pirtiqieentuziasti, dupl cdsdtorie.

Un sotintelept qi grijuliu va incerca sd acorde intaietate satisfaceriitinerei sale so1ii, in loc sd incerce si-si satisfaci rapid propriile dorinfe.Orice birbat care inva![ aceasta la inceputul cdsniciei lui va descoperrcd propria sa pldcere va creste considerabil. El ar trebui sd priveascisexul ca pe o experienli de pdrtiqie gi de bucurie reciproci, si nu cape una orientati spre sine.

Pentru a vd putea bucura la superlativ de latura sexuali a lunii demiere este nevoie s,i de alte cdteva ingrediente:

invdyali cdt de mult puteti tnainte de luna de miere. Cuplul arenevoie sd studieze serios inainte de cdsdtorie tema imDlinirii sexuale.

281

Page 138: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

A face dupi cisitorie ceea ce vine firesc, de la sine, nu inseamnd opregltire suficienti. Experienla de a face dragoste este o aftA, gi ea

se tnvayd, nu se mo$tene$te ereditar. Este o lipsi de realism si tegAndegti cd doi tineri total lipsili de experienld se pot apropia depatul conjugal, in noaptea nunlii, gi pot ajunge la satisfaclie sexualdfiri si faci nici un efort pentru aceasta sau doar sperdnd gi rugdn-du-se.

Cu cel pulin qase saptdmani inainte de nunti, mireasa ar trebuis[ inceapd sd practice exerciliile lui Kegel, asa cum sunt ele prezentatein cartea Secretele cdsniciei la pp. 132 gi 133 (in original). Acestprogmm o va invila si-gi controleze mugchii, astfel incAt sd-gi poatimiri senzaliile sexuale in timp ce face dragoste. Totodate, aceste

exercigii o vor ajuh se-i ofere solului o sursi de pldcere aparte. Deasemenea, cuplul va invila, astfel, si ajungd la orgasm simultan. Esteposibil ca si mirele sd doreasci sd practice exerciliile lui Kegel.Informalii recente arate cf, ele ar putea fi de folos in controlareaejacullrii premature.

Cumpdrali din timp un gel medicinal de Ia farmacie, pentru aJfolosi tn pima sau tn primele doud nopti. Majoritatea mireselor nusecreti suficient lichid vaginal in timpul lunii de miere. Eventualitateaunor contacte dureroase poate fi evitati folosind acest gel, pe caretrebuie sd-l aEezali la-ndemdnd, ca si-l folosili, daci este nevoie. Odati ce solia inva![ si se relaxeze, secreliile vaginale naturale vor fisuficiente. Este de folos sd aveli la-ndemdnd gi un mic prosop, caresi poatd absorbi secrefiile rdmase dupd contactul sexual.

Asigurali-vd de o intimitate totald, eliminind oice posibilitate de a

fi tntrerup;i. Aspectul acesta s-ar putea si nu fie la fel de importantpentru so! cum este pentru tanera mireasl. Femeile sunt mult maisusceptibile la a fi deranjate de zgomote, de lumini sau de sunetelenoplii. Luali-vd dinainte mlsuri de precautie ca s[ fili siguri ci nuvefi fi deranjaEi. Un so! grijuliu poate chiar incerca sd pregateascA

flori, lumdniri, o muzicd deosebiti gi o lumind semiobscuri prin

care sd creeze o atmosfer5. romantici, speciali pentru mireasa sa.Soful care isi trateazi mireasa ca pe o persoane foarte deosebiti vadescoperi, drept risplatd, cum ea rispunde la expresiiie lui de iubire.

Purtali-vd delicat +i cu iubire. in acest punct, soful qi solia treburesd devini foarte sensibili unul la nevoile celuilalt. poate cd mireledoregte ca el si o dezbrace pe mireasd, sco!6nd fiecare articol deimbrdcdminte pe rind, in timp ce ea este posibil sd aibi idei mairomantice in aceastd privinld, dorind sd apard din baie, imbrdcatiintr-un neglijeu transparent, cumpfuat special pentru aceaste ocazie.Un alt cuplu ar putea dori si se dezbrace unul pe celilalt fir[ grabd

;i cu gesturi drigdstoase. Dacd vorbiti inainte despre simliminteleEi despre preferingele voastre, veli fi in stare s[ vi oferiti unul altuiao deplind satisfaclie.

Unii specialigti recomandi ca tinerii cesdtoriti sd nu incerce uncontact sexual in prima noapte. Ei sugereazi ca, in loc de aceasta, innoaptea nun{ii ei sd-gi studieze si si-si exploreze in mod drigistostrupul unul altuia, exprimdnd tot timpul afecliune qi iubire. Ficindastfel, fiecare dintre ei va avea timp pentru a cunoaste ;i inlelegenevoile celuilalt, f[rd sd se simte impins cetre contactul sexual incddin prima noapte. S-ar putea sd nu vd pari prea amuzanfi aceastepropunere, dar ea poate fi o experientd extraordinard, care, mai tarziu,si-gi fi meritat efortul.

Studiile flcute arati ce noui mirese din zece nu exoerimenteaziorgasmul in timpul primului contacr sexual. Dacd un cuplu nucunoaste aceaste informalie, cei doi ar putea crede c5. au es-uatlamentabill Dar, atunci cdnd ei infeleg ce relatia sexuald poate fi oexperienli extraordinar de plicuti, chiar si daci ea nu ajunge laclimax, tensiunea realizirii performanlei dispare, permilAnduJe celordoi sI sawreze experienla intimitdfii, care este atat de importantepenJru o femeie.

In mod firesc, cuplul va incerca si atingi satisfacfia sexuald pentruamdndoi, dar ei trebuie si stie c5, in marea majoritate a cazurilor, vafi nevoie de timp, de studiu, de practicd si de o comunicare deschisi,

Curtenie completd

282 283

Page 139: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

inainte ca tAnlra mireasi si ajungd la nivelul ei maxim de sensibilitate

si de reactivitate sexualf,.'+Intr-un sondaj realizat de Dr. Miles, cu privire la timpul necesar

unui cuplu cre$tin pentru a se adapta sexual unul fald de ceillalt,78 Vo dinfie cei intervievali au afirmat cd, pentru cunoagtere gi

acomodare reciproci, au awt nevoie de o sdptdmAnd; 12 Vo au av]ut

nevoie de 2 luni Ei 6 Vo s-au acomodat sexual, unul cu celilalt, dup[30 de luni. Dupi 6 pdni la 12 luni de la nuntd, 96 de procente dinhefemeile care se adaptasere sexual au spus ce experimentau orgasmulla fiecare sau aproape la fiecare contact sexual. Dupe o aceeaqi

perioadd de timp, 41 Vo dntre cupluri au afirmat ci experimentauorgasmul simultan aproape de fiecare dati, iar 38 7o au respuns ce

realizau aceasta doar uneori.Acest ritm de adaptare sexuale este mai rapid decdt cel descoperit

de alte studii, efectuate pe gmpuri de cupluri necregtine. Poate ciac€st amenunt va conferi mai mult credit avantajelor unei vieluirioegtine. To{i participanlii primiserl consiliere premaritald detaliatd

Ei aveau doi pdnl la patru ani de educalie in institulii de invel[mantsuperior, factori care au contribuit la reugita relaliei lor. Noudzecigi unu de procente ,,discutaserl deschis, unul cu c€lilalt, atitudinilepersonale qi detalii destul de complete cu privire la sex", cu o luniinainte de cdsltorie.'

O viald sexuall reusiti nu va veni de la sine. Ea nu se intimpld,pur qi simplu, peste noapte. Ar trebui si privili relalia sexuali ca pe

o aventurA experimentale, cu caracter de explorare, pe care amdndoio veti trdi in urmltorii cAliva ani. Puteli realiza diferite trepte de

succes in viala voastr[ sexuali, in aceeagi m[sur[ in care realiza$diferite trepte de succes in privin{a comunicdrii. C[utali permanentnoi cii de a vd bucura qi de a vd produce pllcere unul celuilalt, lntimp ce vd cufundagi tot mai mult in dragostea voastr[, unul pentrucel6lalt.

NOTE DE SUBSOL'Herbert J. Miles, Sexual Happiness in Marriage (Grand Rapidsi Zondervan, 1967), P.

77.

Dup,i orice nuntd, unneazd o cdsnicie. La cdteua zile dupd ce

luna de miere *a incheiat, majoritatea cuplurilor descoperd

cd intoarcerea la realitate este asemenea unui dus scotian.

Capitolul 11

$r AGUM, G[ IUNA DE MTERE S.Ai]tCHEtAT-Pfimul an de cisAbrie

Eu gi Harry ne-am cunoscut la bisericd. El era in armati si eu ilconsideram cel mai frumos blrbat pe care il vdzusem weodatd, asa

ci, mama ;i cu mine, l-am invitat si ia masa acasl la noi. Familiamea locuia intr-un origel care se putea lduda cu baze militare de totfelul, inclusiv ale Marinei, asa cd eram intotdeauna pregiti$ sd nefacem datoria patrioticd. (Tat meu obisnuia sl bombine cd va trebuisi hrineascd jumitate dintre serviciile armatei, inainte de a m[ vedeam[ritate). La prima noastrd intahire, Harry si cu mine am fost la oparadd aviatici. De acolo, am intrat intr-un magazin de sticlirie, unde,prink-o tombold, am c5s$gat doui vaze de culoare verde, pe care amhotirdt, in glumi, sd le folosim in casa noastrd, dupd ce ne vomcisdtori gi vom merge ca misionari peste miri si tdri.

Cu timpul, pe mdsurd ce intilnirile noashe deveneau tot mai dese,ne-am indrigostit din ce in ce mai mult unul de celilalt. in cele dinurmi, Harry m-a cerut de solie gi a inceput febra nunlii. Ati fi crezutcd. sunt mireasa anului! Nunta a arut loc acasd la pdrinfi mei. Chiardaci. nu s-a linut la un local public, a fost o nunta drdguld. Casapdrintilor avea vedere spre golf, astfel cd privelistea era pitoreasci siromanticd. A fost o zi de Anul Nou des[varsitei Toti au imDlrt[sitatmosfera de slrbitoare.

284 285

Page 140: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

Organistul a atacat acordurile emolionante ale ,,Corului miresei",dm Lohengrin qi, la bralul tatilui meu, am inaintat pe culoarul care

fusese lesat printre cele o sutd de scaune pe care le adusesem pentruoaspeli. Chiar daci fetila care ducea coEulegul cu flori a inceput slplAng[, refirzind sd meargi inaintea noastri qi sd presare petalele de

trandafui, am avut o nuntd ca in povegti. Ceremonia a fost perfecte.

Organizarea a fost perfecti. Ziua a fost perfecti. $i, bineinleles, cei

care se uniserl in dragoste erau doui penoane perfecte. Dar, dupiorice nuntd, urmeazi o cdsnicie.

Se instaleazd realitatea

I: c6teva zile dupi ce luna de miere s-a incheiat, majoritateacuplurilor descoperd ci revenirea la realitate este asemenea unuidus scotian. Intr-adever. cei doi sunt entuziasmati de instalareain primul lor cdmin, dar, in acelagi timp, ei trebuie sd fie pregitiliqi pentru dezamdgirea care va urma cu siguranle - o pribugiredin al noudlea cer, o trezire din farmecul;i din interesul unuiapentru celdlalt. $i aga s-a nlscut expresia: ,,S-a terminat luna de

miere".Probabil ci mirele suferd o dezamigire mult mai severd dec6t

mireasa. Birbafii au tendinta de a resimli mai dureros pierdereafiberte(ii, noile obligalii casnice sau ingrijoririle financiare. Darmiresele se simt dezamegite atunci cend so$ lor incep si se considere

stipAni pe situalie Ei siguri de favorurile lor. Masca pe care fiecaredintre soli poate ci a purtat-o inainte de cisdtorie in curdnd cade.

,,Fardurile" qi infrumuse!5rile dispar treptat, in timp ce adeviratuleu, cu atitudinile Ei temperamenhrl lui, iese la suprafald.

in majoritatea cdsniciilor, primul an este cil inai instabil. intimpurile Vechiului Testament, un b6rbat proasplt cdsetorit nu puteafi luat in armatd Ei nici nu i se dddea weo alta responsabilitate pe

parcursul acestei perioade de adaptare. Timp de un an intreg, el eraliber sd stea acasi cu so,tia lui. Imaginafi-vd luxul, privilegiul de a

avea la dispozilie un an intreg, in care sd te adaptezi unul cu celilalt!

Md intreb: ce fdceau tinerii miri cu timpul lor, dupd ce noutateaprimelor trei siptdmdni de vieluire impreund se invechea? Ctr: toateacesteq sunf, interesant qi de dorit!

Pe parcursul primelor douisprezece luni, cuplul se vede pus insitualia de a face fatd unui num5.r maxim de probleme, avAnd ladispozilie o experientd minimi. De fapg ca si spunem lucrurilor penume, viitorul cdsitoriei depinde de schimbdrile si de adaptirile pecare le fac cei doi in acest prim an. Iar perioada cea mai propiceinvilirii, din intreaga voastri cdsnicie, vor fi primele gase siptdrn6nide dupi nunt[. Treptat in,telegem cd trebuie si ne mullumim doarcu o parte din partenerul nostru - cd nu putem avea 100 Vo dininteresul, din afecliunea, din timpul sau din atenlia sa. Colegii sdi deserviciu, pdrintii, prietenii qi rudele isi vor revendica si ei anumitedrepturi.

De asemenea, in timpul acestei faze de dezamigire, tAniramireasA s-ar putea si fie socatd c6nd va descoperi ci sogul ei, deobicei ingrijit si bine aranjat, se rrezesre dimineala cu o respiratieurat mirositoare si cu o barbd aspri. La rdndul lui, mirele s-ar puteasi descopere ci obiceiul soliei lui de a-i trage petura noaptea $ de ascrdsni din dinli il calcd pe nervi. Alli tineri cisitorili sunt soca{ sedescopere de cdt timp, de cit efort si de citi bani este nevoie pentrua intreline o locuinli. In timp ce majoritatea cuplurilor sunt suficientde realiste ca si inleleagd ci intrefinerea unei case cere timp, ei nurealueazS, decAt atunci cind sunt pugi in faga faptului implinit de cetde mult timp ,si efort este nevoie ca sd faci cump[returile, sd g[te$ti,sd speli rufe, sd pui hainele la locul lor, si aranjezi paturile, sd dai cuaspiratorul, sd stergi praful, si ingrijegti grddina gi maqina, si qtergipodelele, sd duci gunoiul, sd curegi qi si desfunzi toaleta, si frecicada de baie sau sd rdzui grdsimea ani si intiriti.

Cu siguranli ci vd veli confrunta cu mult mai multe surprizedecdt cele pe care vi le-am enumerat eu. Ceea ce ne salveazd de ladisperare este faptul ci to$ avem tendinla de a visa cu ochii deschigimai degrabi la fericire, decAt la ceva nepldcut qi extenuant. Dacene-am imagina dinainte toatd rutina clsniciei, nici unul dintre noi nu

Cunenie completd

286 287

Page 141: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

s-ar cdsatori weodatA. In ceea ce pdvegte cesetoria, toli grqim inprivinla optimismului. Ura! pentru dragoste.

Faptul cd 26,5 Vo dintre divorluri se inregistreazd in rdndulcuplurilor cisetorite de mai pulin de doi ani 9i ci 51,3 Vo dinftedivorluri apar in primii cinci ani de cisnicie dovedegte ci dezamdgirea

se instaleazd de timpuriu, dur gi repede. Cum majoritatea cuplurilortreiesc separat inainte de divor!, timp de cAteva luni, pAnd cdnd se

intereseazd de formalitilile de divor! s,i pdni cAnd introduc acliuneapopriu-zisi in instanle, putem trage in mod indreptdlit concluzia ce

cele mai multe cupluri dau de necaz in chiar primele faze ale cdsniciei

lor qi ci lipsa de armonie persisti.Cu toate acestea, dup[ ce ali cd$igat pufind experienJd, v[ vefi

da seama cf, relalia voastri de cisnicie va supraviegui chiar daci mai

existl gi unele neinlelegeri. Veli inv[fa cd unele dispute sunt inevi-

tabile. Vi puteli iubi 9i puteli rimdne prieteni, chiar dace nu sunteli

de acord in orice privinfd. Veli lnlelege ci, desi nu puteli rezolva

toate problemele cu care vI confruntali, aceasta nu inseamni sfa$itulcdsdtoriei voastre. Ajungand aici, veli deveni mai pulin ingrijoralide neplicerile care apar gi vefi realiza cA asemenea situalii apar chiar

gi in relaliile cele mai bune.Cu fiecare an in plus, petrecut impreunl, vi veli spori tot mar

mult sansele de a avea o cdsnicie fericitd. Dupi ce veli fi ajuns la cea

de-a cincea aniversare a nunlii voastre, probabilitatea divorEului va

scddea cu fiecare an.

Ce face ca un cuplu se fie fericitT

Un proverb chinezesc spune cd, atunci cAnd un proasplt cuplu

se retrage in camera nupliali, cel care se ageazd primul pe pat il va

domina pe celdlalt pentru tot restul cdsniciei lor. Ideea aceasta

iaorAge cu siguranll din superstilie, dar putem gisi in ea un simburede adevdr. Consilierii in probleme maritale recunosc faptul ce

deprinderile qi modelele mmportamentale stabilite in Prima parte a

vie$i de cuplu ii va afecta pe cei doi in anii de mai tArziu. In majoritatea

situaliilor, se poate afirma cu certitudine cd fericirea viitoare acisniciei se decide in timpul primului an de dupd nuntii.

Este dificil sd izolezi acei factori care fac ca un cuplu si fie fericit,insi, in general vorbind, atitudin ea ta fal6 de parienerul tdu si aacestuia fald de tine vor determina, in mare misurd, nivelul vostrude fericire. Mai specific vorbind, atitudinea voastrd unul fald decel[lalt, in trei aspecte esenliale, prezintd cea mai mare importanli:(1) asJeptlrile voastre de viitor; (2) modul de comunicare qi (3) modulin care veti lua deciziile si in care veli rezoha neinlelegerile dintre voi.

Reacliile in aceste trei domenii s-au format din experienla vieliivoastre de pind acum, cu rddlcini addnci incd din primii ani aicopil[riei. Ele au fost modelate de comportamentul pirin!ilor s,i alcelorlalti membri ai familiei. Deosebirile dintre voi in ceea ce privesteafteptdrile, comunicarea gi luarea deciziilor vor sta la baza majoriteliiconflictelor pe care le veli avea. Aceste deosebiri trebuie identificate,ingelese, abordate in mod deschis gi rezolvate, dacd weli ca relatiavoastrd sd devine ceea ce a1i sperat ce va fi.

Afteptdile.Este deosebit de important si v[ clarificali aqteptlrilein timpul primelor siptimAni de cdsnicie. Modul in care ve veliinlelege mai tdrziu va fi determinat de misura in care v-ati intelesreciproc aceste a;teptnri gi ali cizut de acord asupra lor inci de lainceput. Atunci cand tu si partenerul tiu ajungeti la un acord, puteliincepe si construili cu incredere pentru viitor, unul dintre voiasumindu-gi o responsabilitate, celdlalt alta ... in cele din urmd,datorite eforturilor voastre unite, vi veti bucura de rezultate care vAvor aduce amindurora satisfacgie. Dar, dacd unul dintre voi igi propunese construiasca o cdsufi cu un singur nivel, intortocheati si cu multecoridoare, in timp c€ celilalt viseazi la o locuinld spa$oasi, cu douiniveluri, vd veli da in curdnd seama cd luptali pentru leluri care sebat cap in cap. Rezultatul va fi ci amindoi veli simfi o insatisfacliepentru ceea ce aji realizat.

.arttept[rile pe care le aveS atunci cind ve cisitoriti se centreazdpe cinci domenii de bazd: (1) modul in care wei si fii tratat ca

Curtenie completd

Page 142: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

persoani; (2) conceplia ta cu privire la modul in care a$teaptipartenerul tdu sd fie tratat ca persoani; (3) care crezi tu ci ili sunt

responsabilitdlile qi drepturile ca persoani cdsitoriti; (4) care

consideri ci sunt responsabilitn!ile gi drepturile partenerului tiu gi

(5) ce agtepli de la clsnicie pe telmen lung.Unele cupluri tinere neage faptul ci ar avea asemenea agteptdri.

Sau, dacd au astfel de agteptdri, ei cred ci gi le pot schimba imediat,ca si se potriveasci oricdrei situalii care s-ar ivi. Dar agteptdrile pe

care le avem nu pot fi schimbate atit de uqor. Ele s-au acumulatintr-o viald intreag[, devenind o parte din tine, astfel cd a le schimbaar fi o treabi extrem de dificili. Asleptdrile gi lelurile tale fac la felde mult parte din tine ca ;i respiralia. Aga cum, de obicei, nu egti

congtient ci inspiri qi erpiri aerul, in acelagi fel nu realizezi, probabil,cAt de profund inridicinate in fiinla ta sunt agteptirile pe care Ie aipentru viitor.

$i totugi, chiar dacd aceste agteptdri sunt bine consolidate, ele nusunt imutabile. Ele pot fi modificate sau schimbate. FireEte cd va figreu si faci aceste schimbdri. $i, cu cdt va fi nevoie si faci mai multeschimbdri, cu atat va fi mai dificil. Cisdtoria care pretinde cele matpuline schimbdri in ceea ce priveste deprinderile qi aqtept[rileeconomice, sociale, de penonalitate qi religioase, are cele mai multesanse de reugitd. Cdsltoria care cere un mare numir de schimbiri,pentru cd s-a realizat intre persoane provenind din medii culturale gi

sociale radical diferite, este cel mai probabil se e$ueze.

Este deci normal qi inlelept save clarificafi toate attepterileinaintede clsitorie, discutdndu-le deschis qi sincer. Dacd sunt in conflict,va trebui sd gisi$ o cale de a le schimba, accepta sau inletura. Pozi,tia

pe care o iau unii in aceasti privinld - ci existd doar o singuri cale

de a rezolva lucrurile: metoda mea - trebuie abandonatd. Trebuieca amdndoi si ajungeli la in{elegerea faptului ci existl mai multecii, mai multe posibilitnli de a reaLiza un anume lucru.

Evident, cu cdt clarificarea agteptirilor se realizeazd' mai multinainte de cisitorie, cu atAt va fi nevoie de mai puline astfel de disculiidupi cdsitorie. Cu toate acestea, este pulin probabil ca un cuplu -

Curtenie completd

care face tot posibilul pentru a anticipa toate asteptirile nerealiste si

toate pirerile premncepute, pe care le au cu privire la roluri, cisnicie,copii, finanle, personalitate, sex si viitor - si le poati prevedea chiarpe toate. Multe schimblri gi ajustlri vor fi fecute, totufi, dupicdsdtorie. Dar, de fapt, cdsitoria inseamnd si iei douir sistemefamiliale, diferite in ceea ce privegte modul de gdndire, sentimcntelegi comportamentul, si sd te sfeduieqti sd le mmbini intro relagiearmonioasd.

Comunicarea. Dacd tu ;i partenerul tdu weli si invittilli cum sa

vd inlelegeli bine, trebuie sd vd dezvoltali un sistem de comunicare,a;a incAt fiecare dintre voi si poati cunoaste gi inlelegc cc simteceldlalt in orice privinli.

Pentru ci am scris deja un intreg capitol despre ,,Cum si conrunicicu partenerul tdu" (vezi cartea Cdsnicie completd, capit0lul .5), nuvoi intra in detalii cu privire la diferitele metode de comunicarc. Dtrorice cuplu proaspdt cdsdtorit trebuie si in{eleagi anumili lirctori.

Vorbind la modul ideal, sotul 9i sojia ar trebui si fie in starc siidiscute orice subiect care ii intereseazi sau care ii preocupl. Darcuplurile invald curdnd cd anumite subiecte genereazd teanlii,anxietate, indoiali sau mdnie. Cu toate acestea, cu cat aseza{i muipu{ine subiecte in afara posibilitililor de disculie, cu atAt veli avca ocomunicare mai deplini si mai satisfZcitoare. (Presupun ci nu veliaduce anumite subiecte in disculie intr-un moment total nepotrivit).Dar, daci un mare numlr de subiecte provoaci un adeverat rAzboiatunci cAnd sunt abordate, comunicarea voastri se dovedeEte cutotul nesatisficatoare.

Atunci cdnd aduceli in discugie emoliile, ele trebuie tratate caceea ce sunt de fapt - ni$te simtiminte. Simfdmintele nu sunt cevardu. Ele sunt trecetoare, in esenli, si nu ar trebui s5. reprezinteniciodati un motiv de rusine. Toli avem sentimente. Firi ele, nu am^..a,ti oameni. Intrebarea pe care trebuie sd ne-o punem este: Estepotrivit ,,si-mi exprim aceste simJiminte acum?" Doar comunicareaclari, deschis5, dintre so! gi so1ie, poate da rispunsul.

r,,,,,,,,,,,,,,,,

l.

290 291

Page 143: Curtenie completa

Nancy L. Van Pek

Iati cdteva sfaturi care vi vor ajuta sd vd qprinali simtdminteleintr-un mod adecvat:

1. Vorbili flrd mdnie $i fdre ostilitate. CoborAfi tonul in loc deal ridica. Inv6!a!i si vd formali un ton pldcut de adresare.

2. Fili clari gi specifici. incercali sd gAndili in timp ce vorbili gi

explicali clar ce weli sd spuneli. Vorbirea clard 9i la obiect rezolviproblema,,mmunicdrii confu ze".

3. Cultivali un spirit pozitiv. Aceasta inseamnl si nu clutafigreqeli la celdlalt, si nu acuzafi, si nu condamnafi, sd nu jigni$ gi sd

evitali orice alt comportament negativ. Fili apreciativi.

4. Fili politicogi gi manifestaJi respect faF de pirerea celuilalt.Putefi face acest lucru chiar 9i atunci cdnd nu sunteli de acord.Manifestafi aceeas,i preocupare pentru p[rerea partenerului vostrucum manifestali qi pentru a voasffe.

5. Fifi sensibili la nevoile qi la simlimintele partenerului vostrude cisitorie. Dacd suferi, puteji si-i inlelegeli suferinla qi chiar sisuferili impreund cu el. Fifi dispugi sd treceli pe aceeagi lungime de

. undi cu simlimintele de nelinigte gi de nevoie.

$i acum, citeva sfaturi care si vd ajute sd devenif niqte ascultdtoimai buni:

1. Manifestd interes fald de ceea ce are de spus partenerul tdu.Poarti-te ca qi cum pentru tine nu ar conta nimic altceva, in intreagalume, decSt si ascu\i ce il frdmintd. Menline un bun contact vizualgi rdspunde cu un zAmbet sau cu o inclinare din cap din c6nd in cand.

2. in timp ce arculfi, folosqte fraze potrivite pentru a-!i manifestaaprobarea, interesul gi lnlelegerea. Aratd-i partenerului tdu ci infelegiideile pe care 1i le prezintd.

292

Curtenie completd

3. Pune intrebdri potrivit exprimate. Acestea vor dovedi interesulqi il vor lncuraja pe vorbitor.

4. Asculti putin mai mult. C6nd ajungi la concluzia cd ai ascultatsuficient, mai asteapd inci treizeci de secunde.

O piedici serioasi in calea unei bune comuniciri o reprezintdacel inirus luminos, cunoscut sub numele de televizor. Nu esi scopulmeu acela de a critica sau subaprecia toate programele de televiziune,insi foarte puSni oameni au discernimAntul gi stdpAnirea de sinenecesare, pentru a selecta cele mai potrivite programe, iar dupd aceeasi inchidi televizorul. Recomand insistent tinerilor cisdtorili si se

ablind de la a-gi cumpira un televizor in timpul primului an decdsdtorie. Televiziunea vi va jefui de multe ore pe care le-ali puteapetrece impreuni, avAnd pdrtlgie gi comunicdnd unul cu celdlalt.Cdnd apare televizorul, ceva se pierde din relalie. De aceea esteesenlial ca cei doi parteneri sd se impleteasc[ impreunx in timpulacestui atit de important prim an, ca si poatd realiza o inseparabililegituri de intimitate printr-o buni comunicare.

Luarea deciziilor si rezolvarea netnlelegeilor. Te-ai imaginat,inainte de cisitorie, tachinandu-te, certindu+e sau angajAndu-te inadevirate dispute cu persoana pe care o iubqti? Poate ci i-ai vizutpe pirinlii tdi in astfel de ipostaze, dar probabil ci 1i-ai spus in sineata ce, atunci cdnd tu insuli vei fi cdsdtorit, nu te vei purta niciodatiastfel cu partenerul tiiu de cisitorie. $i, cu clt eqti mai tanfu cand tecisdtore.gti, cu atit sunt mai multe sanse si crezi ci veli putea rezolvatoate problemele vielii de zi cu zi intr-un mod inlelept gi plin deamabilitate. E;ti convins ci dragostea poate gdsi o solulie la oriceproblemi a vielii.

Cu toate acestea, pe mdsuri ce tu gi tovariqul tiu de vialipitrundeli mai addnc in rutina vielii de cisltorie, dupi primelesdptdmdni sau luni de cisnicie, vd veli glsi in mod constant in situaliade a lua decizii in leglturi cu aspectele obiqnuite ale vielii, cu rolulfieciruia in familie sau cu prioritilile voastre. De fiecare dati cdnd

293

Page 144: Curtenie completa

*

r

Nanq L. Van Pelt

luali o decizie cu privire la vreunul dintre aspectele acestea, vedezvoltali capacitatea de a lua decizii pentru viitor. In acelagi timp,determinali un model de cisnicie pentru anii ciue vor veni. Cu altecuvinte, atunci cAnd vE veli conAunta din nou cu aceeas,i decizie, nuva mai fi nevoie sI treceli prin etapele de negociere prin care trece{iacum. Vegi fi inclinali si vi bazali pe decizia pe care a$ luat-o maiinainte.

A mai rimas o intrebare la care nu am rispuns: Cum va fi luatio decizie? Vei ajunge mai intdi la o concluzie gi apoi vei incerca sii-o impui 9i solului sau soliei? Va trebui ca ea sd-i lase intotdeaunalui ultimul cuvdnt? Cdt de mult se va pune accentul pe cine a invinsgi cine a pierdut in adoptarea respectivei decizii?

Tinerii cdsitorili sunt uneori de-a dreptul goca$ si descopere cipentru relalia lor este absolut vital si-gi exprime cu voce tarcsimf[mintele atunci cdnd trebuie luatd o decizie. Daci nu-giysfualizeazS, fiecare pirerea, astfel incAt fiecare s[ poatd asculta qi

inleiege punctul de vedere al celuilalt, nu vor inlelege niciodatisimJdmintele care stau la baza dezacordului intr-o anumitd privinp.

Nu faptul ci aveli neinlelegeri sau diferenle de opinie este im-pott[rt, ci modul de a rezolva aceste nzfuilelegeri,, pe care vi-l formayitn primele sdptdnlni sau ltni dc cdsnicie! Dac;a amdndoi deprinde$obiceiul de a asculta cu atenlie gi consideralie in timp ce celllalt lgispune punctul de vedere s,i dacd incerca$ sd negociali pentru a ajungela un compromis, ve,ti avea cele mai multe ganse si inplinili nevoileamdndurora qi veli fi pe drumul cel bun in a vd bucura de o rela{iereciproc implinitoare.

Iatd c-ateva lucruri pe care sI le aveli in vedere in luarea deciziilor:

1. Fili dispugi si rezolvali orice problemi. Aceastd dispozitietrebuie sE includd orice^ aspect al relaliei voastre, fie c[ este maresau mic in importanfd. Invdlali sd vd exprima$ simfimintele intr-omanierd calm6, manifestdnd respect, fdri sn-l jignili pe cehlalt.

Cwlcnie completd

2. incercagi si rezolvaji diferendele firl sd trageli concluzia ciunul dintre voi are ,,dreptate", iar celdlalt este ,,greqit". Foartc pulineprobleme sunt in mod absolut albe sau negre. Se pot spunc multedin punctul Eu de vedere, dar la fel de multe se pot spunc $i dinperspectiva partenerului tdu de cds[torie. Mai mult decet atitt, dace

tu ai dreptate in mod absolut, aceasta implici faptul ci partenerultiu este grefit. Dar a avea dreptate sau a fi gregit mai inseamn.'t $i ce

nu existd nici un alt mod de a iegi dintr-o disputd dec0t I'ic ca

invingdtor, fie ca invins, qi de-aici se poate ajunge la o adcv[ratdlupt[ pentru putere. pe aceea, striduili-vi si evita]i o pozific srbitt ari;i exclusivisti in orice problemi.

3. Evitali izbucnirile de mdnie. ,,A-1i pune poalele-n cap" rareoriconduce la rezultate pozitive. Aproape intotdeauna minia izbucnciitcatunci cAnd simlim ci orgoliul personal ne este amenin[at. InsA, inloc si dai friu liber mdniei, ar fi cu mult mai bine sa dcscopcriadevirata cauz6. care te-a fecut si simli cd trebuie sd te apcri cuatata putere, Iar daci partenerul teu de cdsetorie reaclioncazlmAnios, poli fi sigur cd i-ai rdnit in weun fel simldmintele sau c[ i-uiameninlat cumva imaginea de sine. DacI poli s[ reconstituiconversalia qi sd descoperi prin ce anume i-ai rinit simlamintclc,atunci vei fi in stare si descoperi neliniqtile si ingrijoririle ascunsc

de care partenerul tdu poate ci nici micar nu este mngtient.Mai sunt si alti factori de care trebuie sA tineti cont ln luafca

deciziilor. Care sunt adeviratele probleme implicate? Dac[ avelipireri diferite in legitur[ cu programul pe care se-l urmeri,ti la TV,verificaii dac6 este doar un conflict de preferinle sau dacd nu cumva

in spatele acestuia sti lupta pentru intaietate! Cum vd va afectarespectiva decizie fintele fundamentale? Chiar qi un cuplu care este

de acord in privinia gintelor fundamentale poate si fie in dezacord

cu privire la modul in care acestea trebuie realizate. Cine va fi celmai afectat de aceastd decizie? Daci so$a simte ci joggingul este

esenlial pentru sendtatea ei gi pldnuiegte sd se trezeascd dimineaga

deweme pentru a face acest lucru, dar solului nu ii place si fie

294 295

Page 145: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

deranjat cu noaptea-n cap qi considere ce somnul lui este cu multmai important, va fi nevoie ca cei doi sd detennine care dintre ei estecel mai afectat de obiceiul ei de a face jogging. Cine va trebui sisuporte, mai acut, consecinlele acestei decizii? Daci un cuplupllnuiegte se cumpere Dn aragaz, acesta va fi cumpdrat, cel maiprobabil, din ca;tigul solului, dar solia va fi cea care va trebui sdlfoloseasci in fiecare zi.

$i lncd un ultim lucru. Indiferent de cet de mari sunt deosebirilede opinie dintre voi sau de c6t de diferite vd sunt e4perienfele vieliide dinainte de cisdtorie, plrerea partenerul'ui v3 avea cu siguranld sipir,tile ei bune. Deciia poate fi luatd in urma unei analize ra,tionalesau in urma unei reaclii strict emofionale, dar in nici unul dintrecazuri nu trebuie sd desmnsideri p[rerca celuilalt. Nu trebuie sI fiide acord cu ea, dar trebuie si cau\i, cu resped, se inlelegi de cepartenerul t6u simte asa in problema respective.

Va fi nevoie si dezvoltali o metodi constructivd gi reciprocsatisfdcitoare de a rezolva problemele inci de la incepuhrl cisnicieivoastre. In afard de aceste principii generale, sunt si c6teva aspectespecifica ale conflictului potenlial, care trebuie s[ fie discutate.

Criza generatd de relalia cu socrii

intr-un studiu realizat printre cuplurile cdsetorite, de studenli launiversitate, mai bine de cinci sute dintre acestea au trecut rela$ile cusocrii in capul listei domeniilor in care acomodarea este dificild.Compara$ile au scos la iveald faptul ci neinlelegerile in privinta rudelorafecteazl primii ani de cisnicie mai mult decit oricare alt[ problemd.

Dacd criza rudelor nu loveste cdsnicia inainte de nuntl, este foarteposibil si-,si atingd apogeul la scurt timp dupd aceea. Pdrinlilor leeste foarte greu sI lase sd plece de lAngI ei copilul pe care l-au crescutgi ciruia i-au purtat de grijd un dmp atat de indelungat. Un autor decomedii spunea: ,,Cdnd fiica mea s-a cisdtorit, am jurat cI o voi ldsasi-gi trdiasci propria ei via1i, chiar dacd a trebuit si-i ardt eu cum sA

facd aceasta."

Curlenie completd

in special pe parcursul primelor sdptlmdni sau luni de cdsnicte,pdrin{ii celor doi vor line sub obsewalie pe proaspdtul intrat in familiegi vor judeca respectiva persoand dupd propriile lor standarde. Dartoate studiile arate ci, dupe toate probabiliti!ile, mama sofului varidica problemele cele mai mari. $i aceasta pentru ce ea se identilicicel mai indeaproape cu rolul sofiei. De aceea, este posibil ca aceasta

sd priveasci foarte critic la modul in care indeplinqte o altd femeierolul pe care ea gi l-a indeplinit cu succes ani de-a rdndul, In unelesocietdli tradilionale, ginerelui nu-i este ingdduit sd o priveascipe soacra sa ln fali sau s[-i vorbeasci. Anumite culturi nu-i permitmamei miresei nici mdcar sd participe la nunti. Aceste popoareau invilat cat de important este ca anumite rude si fie linute ladistan!4.

1. Dupd cisitorie, intemeia$-vd propriul vostru cnmin. Nu trni$impreun[ cu perinlii voqtri nici mdcar -temporar. Este imposibil sd

dezvoltaji intimitatea in casa altcuiva, chiar daci aveli la dispozilietot etajul de sus 9i chiar daci pnrinlii vi promit ci vd vor lisa in pacegi ci nu se vor amesteca deioc in viala voastr5.. Tr[ind impreund cupdrin$i, le dali aceston posibilitatea sd se poarte ca gi cAnd nu v-affi maturizat suficient, incat se gtiti ce este bine pentru voi. $i vd ve$simgi ingrddili in multe privinfe. Viala voastrd sexuale poate fi afectati.Poate ci lui li va fi jeni s[-$i manifeste afec]iunea fi4cd ln timpulzilei, iar ei ii va fi teamd sd facd zgomot noaptea. In asemeneacircumstanle, nu se poate ajunge la intimitate.

2. Strdduili-vd sd stabilifi relalii bune cu socrii. Cu alte cuvinte,lmprieteni$-vd cu ei. Un proaspdt so! poate si-i trimiti soacrei saleun buchet de flori de ziua ei. O nord poate sa-gi aminteascd de soacraei fic6ndu-i un dar de Zua Mamei. In anumite ocazii, ii pute,ti invitape pnrinli si luali cina impreuni la voi acasd sau undeva in orag.

S-ar putea se ve coste cev4 dar rdsplata va merita efortul. Daci vdtratafi socrii ca pe niqte prieteni, veli descoperi ci qi.ei vi vor tratape voi la fel.

296 297

Page 146: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

3. invdfali si vd acceptali socrii aga cum sunt. S-ar putea se simlilinevoia de a face anumite schimbdri in modul lor de a fi, dar probabilci si ei siar dori sd schimbe cdte ceva la voi. Dati-le timp sA geseascd

noi domenii de interes in viald si s5. se obisnuiascl atAt cu voi, c6t gi

cu pierderea copilului lor.Niciodati. niciodatS- niciodati ...- nu discuta cu pirinlii gre$elile partenerului tlu de casatorie;

- nu-!i cita familia si nu o da de exemplu solului sau soliei tale;

- nu le da weun sfat socrilor, daci nu !i l-au cerut;

- nu ve petreceli concediul fdcind o excursie la socrii;

- nu lansati ameninldri de genul ,,Plec la mama!" (Ei nu le ducelila indeplinire).

Tratali-va socrii cu aceeasi consideralie cu care ve tratati pdetenii.Atunci cAnd ii vizita\i, aveji griji s[ fie o viziti scurtd. DacA vd dauun sfat, procedali exact ca atunci cAnd cel mai bun prieten vi di unsfat. Acceptali-l politicos. Dac5. este bun pentru voi, folositiJ; dao,inu,-ignorali-I.

Incepeti-vi cisnicia cu o atitudine pozitivi fali de socrii. Cdutaqsi vedeli pi4ile lor bune, nu pe cele rele. Luali hotlrirea de a vdbucura de noua voastrl familie. Si nu uitali: nici o persoana nu estein totul greqiti.

Binecuvdntatul eveniment - naFterea unui copil

Multe cupluri iqi doresc sd aibi copii - de fapt, nu ne dorim cutoli acest lucru? - asa cd las[ natura se-gi urmeze cursul ei firesc sinu se gdndesc prea mult dac[ este intelept sau nu si devine pIrinli.Unii oameni isi doresc copii pentru a avea un sprijin la bdtranele.Allii vor sd aibi copii pentru ca, prin ei, sd mai poatd trai o date. Iarallii au o putemici dorinld de autoperpetuare sau simt ci o casd nueste intreaga fdrd mpij.

Adevlrul este ce intreaga idee de a avea copii a fost supra-romanlatd. $i aceastd imagine romantici este accentuate de rude gi

de prieteni, care rdspund la vestea ce un cuplu agteapt[ un copil cu

Curtenie completd

acelaqi entuziasm cu care primesc vestea unei nunli. Urmeazd multeflori gi multe daruri, insd dupl ce are loc binecuvAntatul eveniment,majoritatea tinerilor se trezesc cu totul nepregdtili pentru a facefali responsabilitdlilor de pdrinli. Intr-un studiu efectuat pe aceastitemd, 83 Vo dintre cupluri au rlportat crize ,,majore" sau ,,severe"in a se adapta la schimbdrile care apar o dati cu sosirea pe lume aprimului 1or copil. Aspectele cel mai des menlionate au fost: lipsasomnului, epuizarea, simlemantul de vinov[fe penku a nu fi niqtepirinli mai buni, orele lungi petrecute Eapte zile pe septemani cuingrijirea bebelugului.

In plus, talii se plAng de diminuarea apetitului sexual al soliilorlor, de creqterea tensiunii financiare, de ingrijorarea apariliei preacurdnd a unei noi sarcini gi de lipsa generall de incdntare in fa]arealitdlii de a fi pdrinte. Mamele observd cA acum casa lor esteintotdeauna in neorAnduiald gi c[ treburile par si nu se mai termineniciodati. De asemenea, ele sunt, ingrijorate de felul cum aratd. Ambiipirint' se pldng de faptul cd se simt legali gi de mAini gi de picioare.Ei duc dorul libertitii si romantismului din luna de miere.

insl problema cea mai mare cu care se confrunti plrinlii este

educarea gi instruirea copiilor. Talii tind sd le as)ze pe mame ctr

rdsfald prea mult copilul. La rAndul lor, mamele se plang cI taliisunt prea stricli sau prea aspri cu copiii gi, ca atare, contramandcaziltot ceea ce spun acegtia. Acum este momentul cAnd ies la suprafttlltoate diferenlele in ceea ce priveste agteptirile celor doi. Cuplurilclogodite sunt foarte optimiste cu privire la capacitatea krr do tt

face fa1[ unor asemenea probleme. Insi, atunci cAnd doi so

cesdtoresc, fiecare vine in cdsnicie cu un vast sortimcnt dc lucrtrriauzite de la al1ii, cu informalii prea pulin concrete qi frlrll nici oexperienli practicd.

Este adevirat, copiii sunt o bucurie, o ,,mogtenire dc la Domrtttl".Cuplurile care doresc copii gi care sunt emolional s,ifinancillr prcgiltitosi-i creascS, trebuie incurajate s[-i aibl. Dar este importilnt cit itccftioameni s5. cunoascl ce inseamnd, se fii pdrinte. ,,Str ai un bchclttl"sund amuzant! Dar bebeluqii cresc pentru a devcni provoctttttt i ;i

298 299

Page 147: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

fascinanli la 2 ani, nerespectuogi la 7 ani, dezordona,ti si confuzi la12 qi rdzw[tili la 15!

Planificarea familiald

Este planul lui Dumnezeu ca soful si sogia sd aibd copii, dar El nua fdcut din aceasta o porunci, gi anume cA oric€ cuplu trebuie sE ub6.copii. Fiecare cuplu este chemat si hotirasci daci si aduca copii pelume sau nu. Aici intri in sceni ,,planificarea familiald". Planificareafamiliali inseamni, pur qi simplu, ca un cuplu sd decidd numirul decopii pe care doreste si-i aibd, momentul cand vor sa-i aibi giintervalele la care vor sd ii aibd. Aceasta inseamnd sd fii pdrinte prinalegere, nu din intdmplare.

Trebuie lua1.i in considerare anumifi factori:

(1) timpul necesar unui cuplu proaspdt casetorit pentru a seacomoda unul cu c€ldlalt inainte de a-si asuma responsabilitatea dea deveni p[rinli (studiile aratd cI prezenfa unui copil pe parcursulprinilor doi ani de cdsnicie dubleazi probabilitatea divo(ului);

(2) capaatatea cuplului de a se ingriji in mod mrespuuitor denevoile fizice, emotionale gi spirituale ale fiecirui copil pe care iladuc pe lume;

(3) starea de sdndtate a soliei. Majoritatea femeilor nu ajung ladeplina dezvoltare biologici inainte de varsta de 23 de ani, iarperioada optimd pentru a deveni mamd sunt urmdtorii cinci ani dupdatingerea maturitalii biologice. in acelagi timp, o sarcind apdrutdinaintea ajungerii la deplina maturitate este plind de riscuri: o raticrescut5. a deceselor nou-niscutilor, o ratA crescutd a dec€selor inmijlocul mamelor tinere, avorturi spontane, nasterea unui copil mort,septicemie si hipertensiune arteriald in timpul sarcinii;

300

Curtenie completd

(4) efectul pe care il poate avea teama de o eventualS. sarciniasupra deplinei satisfactii sexuale,

Fiecare cuplu va trebui se decidi ce metoda de contrac€plie estecea mai potrMti pentru ei, cu scopul de a planifica qi distanfa, sarcinilein modul dorit. Nu existd o metodd perfecti pentru toate cuplurile.Unele cupluri schimbe metodele de contraceplie in funcgie deimp^rejur[rile vielii.

In alegerea unei metode, va trebui sd lua{i in considerareeficacitatea acesteia" pre,tul, confortul, precum si preferingele per-sonale. Orice metodd pe care cuplul o gdsegte nepldcutd, incomod[sau stanjenitoare nu va fi potriviti pentru ei.

Metodele de control al sarcinilor sunt prezentate in continuarein ordinea eficienlei lor (asa cum sunt ele evaluate de cetreDepartamentul Federal al Alimentelor gi Medicamentelor). in acelEitimp, este prezentat si numirul de sarcini nedorite apirute, in ciudafolosirii metodei respective - la 1000 de cazuri.

Pilula contraceptivd. Pilula, atunci cand este administrati con-form indicaliilor, este cel mai eficient mijloc de contracepJie cunoscut.Este un medicament putemic si de aceea trebuie luat doar conformprescripliei gi sub supraveghere medicale. Atunci cdnd este luat aga

cum a prescris medicul, fdri sd se omitd nici o dozi, nu ar trebui sdse inregistreze mai mult de o sarcind neplanificate pe an, la 1000 defemei care folosesc pilula. Datoritd eficienlei 9i modului comod defolosire al pilulei contrac€ptive, mulli medici o recomandi tinerilorcdsdtorili. Mireasa trebuie si-gi consulte medicul de familie cu celputin doui luni inainte de nunti qi sd urmeze sfatul acestuia.

Condomul" cu cremd sau spumd, Condomul, atunci cand estefolosit singur, poate da o ratd de ineficienl5 de 26 de sarcini nedoritela 1000 de cupluri" intr-un an. Dar atunci cdnd este combinat cu ocremd sau cu o spumi contraceptM, rata de ineficienld scade la maipulin de 10 la 1000 de cupluri, pe an. Condomul (sau prezerva-tiwl, cum este cunoscut mai popular) poate fi folosit fdri prescriplie

301

Page 148: Curtenie completa

V"

Nancy L. Van Pelt

medicald, nu are efecte adverse qi as,azd responsabilitatea contro-lului sarcinii mai degrabi asupra solului decdt asupra soliei. Probabi-litatea apariiiei unei sarcini datoritA unui condom defect este maimici de una la un milion de utiliziri.

Dispozitive intruuteine . Rata de eEec a dispozitivelor intraute-rine se situeazi undeva intre 15 gi 30 de sarcini la 1000 de femei, peparcursul primului an de utilizare. Dupd aceea, rata de ineficienldscade. Dispozitivul intrauterin (steriletul) este un inel moale gi flexibil,din plastic, sau un disc de forml neregulati, pe care medicul ilinsereazd in canalul cervical. Steriletul trebuie si fie verificatsdptdmdnal de citre cea care il foloseste, pentru a se asigura ci acesta

se afll la locul lui. Datorite folosirii lui pot sa apard unele crampe Ei

dureri de mijloc, un flux menstrual mai abundent sau uEoare sAngeririin perioadele intermenstruale, dar 90 % dintre femeile care il folosesc

nu au nici un fel de probleme. Atunci cdnd femeia doregte si rimdndinsircinatd, steriletul poate fi foarte ugor indepirtat.

Diafragma. Diafragma este un dop flexibil rezistent, usor,confectionat din cauciuc, care este inserat in vagin pentru a se potrivi,asemenea unui capac sub forml de caloti, pe deschiderea cervixului.Ea impiedicd sperma sd pdtrundi in uter gi trebuie asociatd, pentrua fi eficienti ca metodi contraceptive, cu folosirea unui gel, a unetcreme sau a unei spume spermicide. De asemenea, ea trebuie se fiealeasi, inilial, de cdtre medic, pentru a se potrivi conformalieianatomice specifice a femeii, iar ulterior va fi inseratd de aceasta

inainte de fiecare contact sexual. Dupi contactul sexual, diafragrna

trebuie si fie menlinuti in vagin incd cel pulin gase ore. Rata de

ineficienld este cam de 26 de sarcini neplanfficate, la 1000 de femeicare le folosesc, pe parcursul unui an.

Spumele vaginale . Spuma vaginali se afld pe pia![ de mai bine de

30 de ani gi inregistreazi o rati de ineficienli de 26 de sarcini la omie de femei. Atunci cend sunt inEoduse in vagin, aceste produse

302

Curtenic c<ntpk:tti

spumante actioneazi asupraspermei, fdrd sd lezeze in weun fellesutulvaginal. Spumele, cremele Ei gelurile sunt vindute impreuni cu unaplicator care mlsoari automat cantitatea necesard.

Metoda calendarulrri. Metoda calendarului este una dintre celemai vechi gi mai pulin eficiente metode de control al sarcinilor. Eaare o rate de aproximativ 140 de sarcini la 1000 de femei. Cuplulcontroleaze contraceptia ablindndu-se de la contactul sexual peperioada imediat urmdtoare olulafiei. Pentru o femeie care are unciclu regulat, de 28 de zile, olulalia se produce aproximativ in ceade-a paisprezecea zi a ciclului menstrual sau cu 14 zile inainte deinceputul perioadei menstruale. Cu toate acestea, datoritd faptuluici majoritatea femeilor au un ciclu menstrual destul de neregulat,este dificil si gtii cu siguranji cdnd are loc ovula!.ia. Pentru a aveacertitudine in aceasti privinl[, se recomandi folosirea si a altor con-traceptive o siptimini inainte de ziua presupusd a orulaliei, inaceasti zi gi incd cinci zile dupd aceea.

Metoda tntrerupeii coitusului (contactului sexual). La o mie decupluri care folosesc aceastd metodd, vor exista 160 pdni la 200 desarcini neplanificate, pe parcursul unui an. In cadrul acestei metode,birbatul igi retrage penisul din vagin chiar inainte de a se produceejacularea. Astfel, spermatozoizii rimdn in afara vaginului, fdri sdpitrundd in acesta. Dezavantajele metodei constau in dificultateade a controla perfect momentul ejaculdrii de posibilitatea ca o anumitdcantitate de spermi sd se scurgi din penis inainte de ejaculareapropriu-zisI. In acelasi timp, aceastd metode presupune autocontrolsi concentrare in timpul relatiei sexuale, ceea ce poate si reducdbucuria si pldcerea momentului atdt pentru so!, cat gi pentru solie.

Pe ldngi metodele de contraceplie mai sus mentionate, pentrufemeie existi si posibilitatea legirii trompelor uterine sau a inlituririiacestora, a uterului sau a ovarelor. Este posibili, de asemenea, sisterilizarea bdrbatului - vasectomia. Aceasta constd din blocareacanalelor care vin de la testicule, unde este produsi sperma, pAnd la

303

Page 149: Curtenie completa

r-- '

Nancy L. Van Pek

punctul de eliminare a acesteia. Metoda aceasta are o rate de succesde 99 % si nu afecteaz[ in nici un fel performantele sexuale alebdrbatului.

Scopul ,,planificirii familiale" este, astfel, acela ca fiecare copilcare vine pe lume si fie dorit si primit cu bucurie de citre nistepirinti responsabili. Responsabilitatea de a fi perinte nu se poateindeplini ,,fdcdnd ceea ce vine de la sine" si nici micar fdcind ceeace au fecut pdrinlii vogtri. inainte de a avea copii. fiecare cuplu artrebui si participe la anumite cursuri de educare pentru pdrinli (depreferat un seminar-atelier de tipul Pdinte deplin) pi sd citeasci ocarte pe aceaste temd (de preferat Secretele pdintelui Depkn).

Fie ci plinuiti sau nu in acest fel, este foarte posibil sd aveli uncopil in primul an de cdsnicie. Sunteli gata sa acceptali un copil - incazul in care va veni - chiar daci acesta a fost neplanificat? Avetidisciplina si maturitatea pe care le cere ingrijirea unui bebelus?

Unde s-au dus toli banii?

Vi se pare intotdeauna ci, atunci cind banii deja s-au terminat, amai rimas destul din luna respectivd? Banii gi problemele legate deei vorjuca un rol important in viala voastre de cisnicie. Felul in careii folosi{i dovedeste mai multe lucruri. Poate cd cei de curAnd cdsitorilivor sd le spuni prietenilor si rudelor lor ci au o clsnicie reugitd. Eicred cd modul cel mai bun de a o face este acela de a le prezentaacestora un apartament bine mobilat, situat intr-o zond buni aorasului. Ei vor incerca, probabil, sd apard bine imbrdcali gi capabilisi-si permitd tot luxul necesar pentru a se bucura din plin de via1d.

Dar nici un cuplu tdndr, care de-abin pomEte in viald, nu-ti poatepermite toate lucruile la care li se face reclamd. tntr-un mod atdt deimbietor - tot felul de aparate de uz casnic, care vd ajutd sf, muncitimai pulin, automobile de mare putere, mobild scumpi, televizoare,echipamente stereo, imbrlciminte, vacante de vis qi asa mai departe.De aceea, orice cuplu tAndr trebuie si aleagd acele lucruri care suntcele mai importante pentru ei. Pentru ci existi atAt de multe oferte

Curtenie conrplcld

pe piafi gi pentru ce agteptdrile voastre cu privire la cum ar trebui sifie cheltui{i banii pot fi extrem de diferite, posibilitatea de a ajunge

la neinlelegeri este mare.Aproape toate cuplurile care cautd sd ajungi la un acord financtar

descoperd cd, pentru a avea o relalie bund si eficient[ in privinlafinanlelor, este nevoie ca amandoi si facd anumite compromisuri.Atat soful, cat gi solia trebuie si aibd responsabilitdli in administrareabanilor, dar aceste responsabilitdli trebuie si fie separate. Fiecaredintre ei trebuie sd aibi o anumit[ arie de responsabilitili qi sd qtie

foarte bine ce are de fEcut. O solie cdreia solul ii de bani de buzunareste tratate de cdtre acesta ca qi cand ar fi un copil. Un so1 careaduce salariul Ei i-l inmAneazi soliei, agteptand ca aceasta sd se ocupe

de tot, nu s-a matudzat suficient.Acea impirlire a responsabilitililor pe care o consider a fi cea

mai eficientd gi pe care o recomand in special celor de curandcesitorifi, este aceea a impdrlirii luirii deciziilor in problemelefinanciare in trei pe4i.

In primul rdnd, este vorba despre politica financiar[ generald,

care include un acord cu privire la lintele financiare ale familiei. Incadrul acesteia, amdndoi participaji in mod egal. HotdrAli lucrurilepe care dorili sd le achizijionali pe urmdtoarea perioadA de gase

luni, de un an sau de cinci ani. Aici veli specifica $i ce trebuie se

faceli fiecare pentru a atinge aceste linte.Va trebui s[ decideli ale cui priorit5li sunt cele mai importante.

Cu alte cuvinte, ce trebuie cumpfuat mai intai - masina de spdlatsau combina muzicald? Lucrul acesta nu este atat de dificil cum arpdrea la prima vedere. El nu va conduce la disputele pe care poate

ci vi le imaginali dacd -;i acest dncd este unul mare - amAndoi ve$incerca si renunlali la egoismul vostru gi sd fili pulin mai darnici gi

mai infelegdtori.In al doilea rind, sunt cheltuielile de fiecare zi - alimente, benzind

qi o mie gi una de alte articole care 1in de intrelinerea unei gospoddrii.Aceste cheltuieli trebuie si se constituie intr-un buget special. Acestbuget trebuie si fie calea prin care pldnuili impreund cum vor fi

304 305

Page 150: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

cheltuiti banii. Acest buget nu va rezolva, in sine, orice problemifinanciard. Cu toate acestea, el vi va ajuta sd faceli cumpdreturi sinlanrrri intelentp

In al treilea r6.nd, sunt deciziile care trebuie luate Dentruimplementarea unor tinte cu bdtaie Iunga - de exemplu. ium sdeconomisiti bani pentru mobih, in timp ce achitali ratele la masind.Dacd amdndoi veti incerca sd vi susgineti propriul punct de vedere,probabil ce veti sfdrsi in discutii gi conflicte fird sfAr;it. Un plan dea face economii pentru atingerea unor linte cu bitaie-lungd poate firealizat de odcare dintre cei doi care este mai capabil in aceasteprivinld. Adesea aceaste responsabilitate cade pe umerii solului - $iaceasta nu pentru ci doar el are ,,dreptul" s-o facd, ci pentru ci, ingeneral, bdrbalii au vederi de perspectivi mai clare.

Cind solia vede cd doar ea se lupti intotdeauna si planificeconcediul, si stabileascl bugetul, si economiseasci pentru taxelescolare ale copiilor, si aleagd firma de asigurdri sau si se ingrijorezepentru fondul de pensii, ea incepe si-si piardi respectul fald de unpartener care nu ii mai este egal. O solie apreciazi atunci cind sotulei ia initiativa de a discuta planificarea siu prioritdlile financiare,incluzind-o si pe ea in impirlirea responsabilititilor. Aceasta o facese se simtd egala lui ;i si fie pregdtiti sil suslini in orice situatie.

Atunci cdnd ambii parteneri isi asumd responsabilitdtile care lerevin, acestea nu ar trebui privite ca un drept exclusiv feminin saumasculin. Fiecare ar trebui si incerce si slujeasci intereselor familiei,si nu doar propriilor interese. Dacd un cuplu nu-gi poate impirli cusucces responsabilitnlile in privinta administrdrii banilor, cei doi vorcontinua sA lupte pentru intaietate intr-o competigie a puterii.Supremagia in luarea deciziilor sti la baza majoritetii conflictelorasupra administrdrii banilor, iar aceasti dorinli de supremalie nueste altceva decat un sinonim al egoismului. De aceea este nevoie sdexiste mai mult decAt un singur conducitor.

CerceteazFrli propriile motive. Analizeazd-le atent si indelunginainte de a reaclion; fald de dezacordurile in privinJa banilor. S-arputea sd descoperi ci motivele tale nu sunt prea infelepte. Recunoaste

306

Curtenie conrpkli

cd agteptirile;iviziunea ta in privinla cheltuirii banilor reflectd modulin care ai fost format in copilarie, temerile tale sau propriile interesc.Probabil cA toate acestea diferd de cele ale partenerului tdu decesitorie. Puteli invela se acceptali aceste deosebiri gi sd triili cu elefird si aveli conflicte. Totul depinde de voi.

Ultimul cuvAnt

Puteli fi absolut siguri cd veli avea o cisnicie fericiti? Nu, dardacd ali urmirit sugestiile date in aceasti carte gi ali studiat cu atenlieprincipiile prezentate in cartea Curtenie completd (publicatd in 1979

de Southem Publishing Association/Review and Herald PublishingAssociation), ve vefi spori Eansele. Aq wea si inchei aceaste cartecu patru sugestii care ar putea fi esenfiale:

Faceli un angajament absolut fald de cdsnicie. Chiar dacl in acest

moment esti sigur ci te cesdtoreEti cu cea mai potriviti persoani,existi, totuEi, un anumit risc. OricAt de atent l-ai analizat pe celelalt,mai sunt inci lucruri pe care nu le cuno$ti cu privire la el, cu privirela tine insuli gi cu privire la cdsnicie. Dar;ansele de a avea o cesnicie

reu$ite vor fi in mod categoric in favoarea voastrd, daci, dupd ce vicdsetodli, veli face un legdmdnt cu voi insiva $i unul cu celilalt de aave^a o relatie pentru toau viata.

In zilele noastre, cuplurile intrd qi ies din relalii de cesitorie cumintri qi ies clien{ii printr-o uqd rotativi. Dar un angajament fermunul fald de celllalt 9i faji de jurimintele sacre pe care le-aji rostitinaintea altarului vd vor apdra de a apuca pe drumul pe care apuciceilalli.

A1i inridlcinat acest angajament in mintea voastrd printr-o deciziede neclintit. Atunci cind vi veti afla in focul conflictelor, nu ve vetiameninla unul pe celelalt cu divortul. Vi veli concentra mai degrabiasupra rezolvirii problemelor decdt asupra destrimdrii cdsniciei.

Dacd se ive;te o problemd seioasd, cdutayi imediat ajutor. Desinu vreau si incurajez cuplurile tinere si alerge la un consilier in

t

307

Page 151: Curtenie completa

Nancy L. Van Pelt

probleme de clsitorie ori de cate ori au o neinfelegere, cupluriletrebuie si caute ajutor atunci cind dau de un necaz serios. Sotul sisotia ar l"rebui si conlucreze in a gasi o cale de a depi;i singuriproblemele atdta timp cAt bi dau seama cd realizeazd un oarecareprogres in aceastd pivinld. Cu toate acestea, dacd in atitudinea lor,unul fali de celilalt, incepe si se strecoare disperarea, este timpulsd caute un ajutor din afard.

Howard F. Maxson, un consilier licenliat in probleme de c[snicieqi familie si un bun prieten de-al meu, mi-a spus de curand: ,,Timpde peste treizeci de ani am fost capelanul unui spital avAnd, in acelasitimp, $i o slujb[ cu jumitate de normi ca si consilier in problememaritale. De cite ori am stat lingd patul unui pacient mudbund,care suferea durerile crunte ale cancerului, si m-am gindit: ,,Oh,dacd ar fi ficut ceva, dacl ar fi intervenit cumva la prima aparilie asimptomelor!" O cdsnicie sinitoase, asemenea unui corp sdnitos,cere efort si instruire pentru a fi pistrati in conditii optime, alituride o dispozilie de a face controale periodice (precum participarea laun seminar de tipll Cdsnicie completd), iar la aparilia simptomelorde boald maritale se existe dispozilia de a ceuta ajutorul unui spe-cialist."

Pdstrali-vd interesul unul fatd de celdlalt - faceli-vd curte unulceluilalt. Nu lisati ca rutina vielii sd vd cuprindi cdsnicia. Lucrulacesta nu este intotdeauna uqor de realizat, mai ales atunci cindresponsabilitdtile vietii nivdlesc peste voi mai repede decet le puteliface fald. Dar in agitalia pentru stabilirea bugetului, pentrucresterea copiilor, pentru intrelinerea casei sau pentru cAqtigareamijloacelor de intrelinere, puneti deoparte ocazii speciale doarpentru voi doi.

Un cuplu pe care il cunosc obisnuieste sd iasi in orag o datd pes[ptlmdnd, pentru ceea ce ei numesc ,,seara romanticd". Nu-qi potpermite sA meargd de fiecare datd la un restauant, insa, in aceste ocazii,ea pregategte o cine simple dar festivd. El vine acasd qi face un duE,

dupi care se imbraci deosebit. Ea poartd o rochie lungi, dintr-un

308

material fin si cu o croiali feminini. Partea aceasta a imbricirii cuceva deosebit, face ca intAlnirea si seara lor se fie cu totul speciali.Apoi, ei sting luminile ;i iau cina la lumina lumAndrilor. Orice discutiecu privire la problemele de serviciu, notele de plati, cauciucuri pentrumaEine sau altceva de genul acesta este strict interzisd.

Studiafi Biblia qi rugafi-vi impreuni in fiecare zi. Harry Ei cumine am trecut, in primii nogtri ani de cisnicie, printr-o mullime deprobleme. Chiar dacd nu eram adolescenli atunci cand ne-amcdsitorit, eram tineri, naivi gi negtiutori in materie de viaJd maritali.Am incercat si ne rezolvim singuri problemele, dar nu ne-amdescurcat orea bine.

iIn acea perioadd Harry se pregitea pentru lucrarea pastorala incare, in cele din urme, a intrat. Participam cu credincioEie la biserici,aveam momentele de devofiune familiali impreund cu copiii si

indeplineam toate lucrurile bune pe care se presupune ci trebuie se

Ie faci niqte creqtini. Dar intre noi lucrurile nu mergeau bine. invremea aceea, daci nu ar fi fost credinla noastri, am fi abandonattotul, convingi fiind cd nu merita sl pdstrdrn ceea ce era intre noi si

ce ar fi fost mai bine s[ ne vedem fiecare de drumul siu si si nu nemai chinuim unul pe celdlalt.

Dar credinla in care fuseserim cresculi in copilirie ne-a tinutlaolalt[ si nu ne-a l[sat si ne despdrlim. Ea a devenit factorulstabilizator. Daci in acele momente cind totul odrea si se ducd de

rapa nu ar fi lost credinla. cdsnicia noastrd nu ar mai fi existat. Astazi,suntem mai puternici decAt oricAnd. Dragostea Domnului Isus gi

dragostea noastri unul pentru cel5lalt, ne-au ajutat sd depiEimdificultd!ile.

Veli scoate din cdsnicie ceea ce puneli in ea. Problemele pe carcle infruntali impreuni nu vd vor clltina dragostea, dacd ve,ti dcirvolliro dragoste plind de inlelegere. Dar oricat de mare ar fi potcn{illrrlvostru pentru a avea o cisnicie fericitd, nu o veti putea rcirlizir llilriefort. O cdsnicie reuqite cere curaj, hotirare, umilin{ir 1i, l){)llr ( ('l

mai important lucru dintre toate, o viziune asupra cisirtolici (1r lIrrr lcea mai imolinitoare dintre toate relatiile umane.

309

Page 152: Curtenie completa

Nanq L. Van Pelt

$i atunci, unde incepe o cisnicie de succes? Nu la nuntii. Ci eaincepe undeva intr-un cerc nedirgit al trlirii, al diruirii gi al crEteriizilnice in voia lui Dumnezeu pentru vie,tile noastre.

B rc ali venit tn cercul fnvingdtorilor!Vd stau la dispozilie cursurile de lrnbogllire a vie$ de familie:

- C\rtenie completi- Cisnicie completi (implinite)

- Plrinte deplin.Mii dc persoann au citit aceste cd(i qi s-au trezit k noi poibilitali

tn privinta vizlii de farnilic.

.'LNMULCUVANT

Curtenia nu este un smp in sine.Ea este trdirea si ddruirea,Cre.qterea zilnici in voia lui Dumnezeu pentru viala ta,Care va face din tine, prietene drag un invingdtor.

Curtenic completd

310 311

Page 153: Curtenie completa

CTJPRINS

RecunqdnF t

7

10

R€&ti penuu tineri

hefiti pentru al|i ciritori imponaqi

Hicag€

CWAMiI,UNTE

PRIMIJTCWANT

C4p&&/,l . RAMPA DE LANSARE

c4prhM 2. iMpREIBrryrE-TE CU TINE iNSrItr

Cel€ uei mari decizii ale vhtii

Tl se lntamph Yreodati si te ud,tti?

Ce insearnni si-ti dad de tine?

Ce se hdm$ atumi dnd nu te phci?

Consednfde unei irnagini de sine nqlatii€

Unde rd pot ascundeT

Inrali si te placi pe tine lnsuli

c4ptbrl3 - cH.l,IAl PoPu-ARJOC DIN I,llI{E - iocrl ghEniei irnre un €, fi o a ,.,..... {0

Eapele priet€niei inre un bdiar $i o htiD€ c€ S ffi pd€ten cu o persoani de ser opus?

l'loti\€ neintemejate pentru

Ce le place biiqilor la fete?

C€ l€ plac€ fet€lor h bdiEi?

prietenia cu o persoani de sor opus

Ia ce vfts6 ar h$ui S lncepem si ne

Convenalia cu persmneh de ser opus

irntilnim o cinevr de ser opus? ....,.,.,.,....,...,,,

Cum sl'i pmpui cri% o intalnire (pentru biieg)

Cum si acepti o irntllnire

24

6,9

1l

33

47

Q(l

fl

olUnde si mergem? G si frcen?

313

Page 154: Curtenie completa

Cum sA obFi o indlnire ,............,..., sCaracrerisdcilc unui bun pafiener,.......................

Pri€teniile interrasiale,..

Oare chjar conteazi refigra? .........,.............................,......

SiguranF sociali penuu cei dneri - shbilizrea relaliei ..,.,...,.,6

capitol.lt 4 . ESTE GREU SA RUpr O RETATTE ,.,., ,,................ ,, ,.,.,., ,,....,, d)

86

D

91

96

Recunoa{terea semnalelor care anunli pericolul .........,,,...,.,.,,...,.,.,........

Despirprea care dncsre

Despi4irea care nu zdro@te inima ..,..., ,.......... ......

Cum s,-d manifeqti suferinta dupe despe4lre ...

Cum si supravieluiesti unei despi4iri

Nancy L. Van Pelt

Dragosrea in conrrast cu pasiunea ncbuni ,.,......................

Egti indrigostit cu adevirar sau Eti lovit de o pasiune oarbd - Cum si facem

,...,.,.,..... 110

Cum procedeazA biieFi

Curtenie compleld

Biiegifi mangaiaul- imbldnzirca fianidin el ..................., 140

Fetele li manSeiatul - imbldnzirea tigrului din ea ...,.,...,,,,.,., 145

Cit de depane este prea depane? ........................ ............,.,.... 149

Gne ar uebui si propuni oprirea;i de ce? ,......,.,,,..,.,.,,,..,. 157

Cum si apeqi pe frnni ..

Recomandiri cu privire t, *p,irrr* ui..gunil

- ce poate fi .iniunru poate fi;i,.afara" ........

capibllll7 -ifiitu{tFutNTlMn PERTCULOASE .. ............,.,.,...,,,,.,. 168

Ce argumente se aduc de obicei in hvoarea ssolui premarial? ....,....,.,,,,...,.,.,.,.,,,,.,. 169

Argumentele impotri\"a soelui premadtal ..,....,.. ,.......,....,.,,,. 173

Cum si ne ferim de a merge prea d€pafte ............,...,,.,..,.,.,,,......,.................,..,,,...,.,.,, 187

Cum si fiji ,,intimi" frri si faceqi sex ................... .............,...,.1n

Ce se poate spune cu privire la triitul impreuni? Care sunt problemele

concubinajului? ro(

Ce sd facef daci a1i mers deja prca departr? ,....................,,,,.,.,,, 2m

PlznulluiDumnezeuDentruso(.,.,..................... .....,,,..,,,.,,,,,,201(

Capitohns - EITIPOTPIVIT PENTRU CASATORIE? ., .....,,'."".',,',, mCum pot si Etiu dace partenerul meu este pregitit pentru cisitorie? ...,,,...,,,.',',

", ',,,,,, l U

Camcteristici comportamenale sociale superfi ciald

Caracteristici componamenale sociale grart ale un€i persoane neadaptatc ,,,,,,,,,,,,,,llt

&cton cel maiimpotunt de luat in seami, atunci cend ve akgef partencruldc {rfl ,-, flCea mai Dotrivid varsd Dento cisitorie '..'''',..'''.',''.,.,,.'...,', !|Nuntrile in campus.............,.,.,..., '.'.'.'.''...'''.'.'.'..''''.',''',.,,,.'"u,'uu l

Cisitoriile interrasiale.,., '.'.'....''''..,,,.,.,*.'',,,..,,,uu,,I

'.,,'....,.,.,.'. .',.,,,,',',,,,,",,,,,.'I

,.,.,.,.,,,....10

164

il6

ltl

De ce ii cred fetele

314

136

Nu rc gribi!

315

Page 155: Curtenie completa

Nanct L. Van Pelt

hpitolul g - |n1IC1.PS.IREBUIE SA FIE GATA 7l^

244

248

zfl

z)o

251

M264

?ffi

2n

Lungmea perioadei de lo8odni..,.,

Este timDulsivi di un medic

ftopul logodnei

Ingodnele rupte

Cet de intiml ar uebui si ffe losodna?

Consiliere premariali

Trcutul - cat de

Cenurile si cuplul

mult ar trebui si dezvdlui din el?

logodit

De ce se rup logodnele? ..,

Cum si rupelr o logodrr.i 28

Un Sind pentlu cei cu inina z&obiti

Cuneni4 din puncrul de vedere al pirinfllor tii

CAP1IdUI 10 -TOT CEATI\RUI SA fTIT DESPRE LTJM DE MIERE, DAR V.AFOST'IEAMi

se bmnrarrr

tntimiutea ssoau

capilorul il -$t Acuvl,ci rm or urenr se Ncnuer-

Pdmulan de cisdtorie . ...................285

Se insgleaz-i fealitatea

Ce hfe ca un cuph sA fie fericiP

CIiz genend de rehia cu socdi

Binecuvanhtul eveniment - na$erca unui copil

Planificarea familiara

Und€ sau dus toti banii?

Ultimul cuvdnt

Mm&m3m

{4w

.J]iL

316

Page 156: Curtenie completa

Ht{t6rU6|lqsl

'!iuorouIr ulaurj

r p |Jild l!)ap r0pld0lprdlls0 rolDu0 Nr0uxqllr

u d durq 0u 0uullazarl0 asqs||qrs0d

ala g) puglda)o r(dl[!)apllfiLdawdoap pugsqr

'q)slalD 0 qs lqtlatttl;lolrlpr0rit dp10r0f [ltp|lrlud dtsa aJ0) ll|1p0rotrlD ai0)a|l dd [0] ll

'qualEspapad pluor

ri ordrldoyr( rrirLlrolur aluudld qslDap ula)tl0

d)ultltl pduuJ ?l0010zrl0l0uJ tl11 $ ttx prpard

0 l]ll ql $ l0ll0rl|Jal|Jr uro ll ?r00lql|lr|jau0

l|lldarp 0-ap aDa|ql|s o^iu) llqlsal ritsrllar

0pmq0r0A'0aul'ritL01$0ltllqrqfdlttldr]il1

0!ro1Drlq rtlru[ilalpap]lrl4ru)dtJrptgtop0ur

rnun 1(ur aund u ap arorLarul0 alsa plad)l 0aI0)

'||r!tdu91|Jl pr0l pl rd|]01q5q)

plr(nir uqiltrop b0 0idlg)r00p qz0arnpar0)

'gttlnuil ||tl0rxiia) 0llfl oarur|J0br0 |Jl ri illl|lup

ug alu ap runlu[sarur ri rropp dlnu urnrpql


Top Related