BOTANICA FARMACEUTICABOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 5CURS NR 5

HISTOLOGIAHISTOLOGIA HistosHistos = tesut = tesut; ; logoslogos = = stiinta, vorbirestiinta, vorbire Compartimentul morfologic care se ocupa cu studiul tesuturilor si Compartimentul morfologic care se ocupa cu studiul tesuturilor si

aici particular la planteaici particular la plante In urma diviziunii celulare:In urma diviziunii celulare: A) cele A) cele 2 celule2 celule nou formate se pot nou formate se pot separasepara una de cealalta fiecare una de cealalta fiecare

ducand o viata independenta = ducand o viata independenta = ORGANISME UNICELULAREORGANISME UNICELULARE B) celulele B) celulele nu se separanu se separa, raman , raman asociateasociate alcatuind masive alcatuind masive

celulare, unde celulele au celulare, unde celulele au formaforma (aparent identica), (aparent identica), aceeasi functie aceeasi functie fiziologicafiziologica si si origine comuna.origine comuna.

Tesuturile – caracterizeaza plantele superior organizateTesuturile – caracterizeaza plantele superior organizate

In testuri celulele isi pierd in In testuri celulele isi pierd in mare masura individualitatea si mare masura individualitatea si autonomia – se specializeaza in autonomia – se specializeaza in indeplinirea anumitor functii indeplinirea anumitor functii fiziologice; fiziologice;

specializarea este cu atat mai specializarea este cu atat mai avansata cu cat organismele avansata cu cat organismele sunt situate pe trepte sunt situate pe trepte superioare in scara filogenetica superioare in scara filogenetica a regnului vegetala regnului vegetal

Specializarea este dependenta Specializarea este dependenta si de pozitia pe care o ocupa si de pozitia pe care o ocupa celulele in alcatuirea celulele in alcatuirea organismelor organismelor

celulele asezate superficial s-au celulele asezate superficial s-au specializat pentru functia de specializat pentru functia de protectie fata de conditiile de protectie fata de conditiile de mediu, pe cand cele din mediu, pe cand cele din profunzime s-au specializat pt profunzime s-au specializat pt indeplinirea unor functii de indeplinirea unor functii de nutritie, sustinere, reproducerenutritie, sustinere, reproducere

Caractere generale si clasificarea tesuturilorCaractere generale si clasificarea tesuturilor

1. dupa 1. dupa forma celulelorforma celulelor din alcatuirea lor, tesuturile pot fi: din alcatuirea lor, tesuturile pot fi: simple/complexesimple/complexe parenchimatice/prozenchimatice parenchimatice/prozenchimatice Tesuturi simpleTesuturi simple = dintr-un singru fel de celule (ex: parenchim, = dintr-un singru fel de celule (ex: parenchim,

colenchim, sclerenchim)colenchim, sclerenchim)Tesuturi complexeTesuturi complexe = dintr-o asociere de celule de forme diferite = dintr-o asociere de celule de forme diferite

(ex: tesut lemnos, tesut liberian)(ex: tesut lemnos, tesut liberian)

Tesuturile parenchimatice Tesuturile parenchimatice - Cele mai raspandite atat pe scara filogenetica a plantelor cat si in Cele mai raspandite atat pe scara filogenetica a plantelor cat si in

alcatuirea fiecarui organism in partealcatuirea fiecarui organism in parte• sunt formate din sunt formate din celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu

membrana celulozicamembrana celulozica• sunt specializare pentru indeplinirea celor mai variate functii sunt specializare pentru indeplinirea celor mai variate functii

(asimilatie, depozitare de substante de rezerva, acumulare de apa, (asimilatie, depozitare de substante de rezerva, acumulare de apa, aer)aer)

• ocupa toate spatiile dintre celelalte tesuturi ale plantelorocupa toate spatiile dintre celelalte tesuturi ale plantelor

Tesuturile prozenchimaticeTesuturile prozenchimatice• formate din celule: formate din celule: anizodiametrice alungite, tubulare sau poliedriceanizodiametrice alungite, tubulare sau poliedrice

cu membrana ingrosata prin impregnare cu cu membrana ingrosata prin impregnare cu lignina sau celulozalignina sau celuloza• mai putin raspandite si s-au adaptat la mai putin raspandite si s-au adaptat la functii de sustinere sau de functii de sustinere sau de

conducere a sevei brute sau elaborateconducere a sevei brute sau elaborate• Intre aceste doua categorii de tesuturi nu exista o delimitare precisa, Intre aceste doua categorii de tesuturi nu exista o delimitare precisa,

existand forme de trecere din una in altaexistand forme de trecere din una in alta Cazuri particulare - Cazuri particulare - tesuturi falsetesuturi false – ex: la – ex: la Claviceps purpureaClaviceps purpurea – –

pseudoparenchimpseudoparenchim = impletire de hife (celule tubulare lungi, incolore = impletire de hife (celule tubulare lungi, incolore – in sectiune transversala au aspect de tesut parenchimatic). In – in sectiune transversala au aspect de tesut parenchimatic). In cazul in care hifele se impletesc lax – tesut fals numit cazul in care hifele se impletesc lax – tesut fals numit plectenchimplectenchim. .

2. Dupa gradul de diferentiere si dezvoltare a celulelor: 2. Dupa gradul de diferentiere si dezvoltare a celulelor: - - tesuturi de origine si definitivetesuturi de origine si definitiveTesuturi de origineTesuturi de origine = meristeme sau meristematice – caracterizate = meristeme sau meristematice – caracterizate prin: prin:

capacitatea de diviziune activa, permanentacapacitatea de diviziune activa, permanenta dimensiunea mica a celulelordimensiunea mica a celulelor perete perete subtire si celulozicsubtire si celulozic abundenta in citoplasmaabundenta in citoplasma volumul mare al nucleuluivolumul mare al nucleului lipsa de spatii intre celulelipsa de spatii intre celule

Tesuturi definitive Tesuturi definitive se formeaza din cele de origine putand fi primare/secundare se formeaza din cele de origine putand fi primare/secundare

functie de tesutul care le genereazafunctie de tesutul care le genereaza ele nu se mai divid activele nu se mai divid activ sunt formate din celule variabile ca dimensiune (functie de rolul pe sunt formate din celule variabile ca dimensiune (functie de rolul pe

care il indeplinesc) care il indeplinesc) peretele lor poate fi impregnat cu diferite substanteperetele lor poate fi impregnat cu diferite substante sunt mai sarace in citoplasmasunt mai sarace in citoplasma nucleul lor e mai micnucleul lor e mai mic in citoplasma exista una sau mai multe vacuole mariin citoplasma exista una sau mai multe vacuole mari

3. 3. Dupa functia fiziologica:Dupa functia fiziologica:• Tesuturi de origine (meristeme, embrionare sau Tesuturi de origine (meristeme, embrionare sau

formative)formative)• Tesuturi de aparare (protectie, epidermale)Tesuturi de aparare (protectie, epidermale)• Tesuturi trofice Tesuturi trofice

• Asimilatoare = clorofiliene = clorenchimuriAsimilatoare = clorofiliene = clorenchimuri• Aerifere = aerenchimuriAerifere = aerenchimuri• AcvifereAcvifere• De depozitare de materii de rezervaDe depozitare de materii de rezerva

• Tesuturi mecanice (de sustinere)Tesuturi mecanice (de sustinere)• Tesuturi conducatoareTesuturi conducatoare• Tesuturi secretoare (si celule)Tesuturi secretoare (si celule)• Tesuturi senzitiveTesuturi senzitive

Tesuturi de origine (meristeme)Tesuturi de origine (meristeme)

Caracteristic: celule in plina activitate de diviziuneCaracteristic: celule in plina activitate de diviziune Subimpartire: Subimpartire: a)a) Dupa felul tesuturilor la care dau nastereDupa felul tesuturilor la care dau nastere b)b) Dupa locul pe care il ocupa in structura organelorDupa locul pe care il ocupa in structura organelor

I.I. MERISTEME:MERISTEME: 1) PRIMORDIALE1) PRIMORDIALE 2) PRIMARE2) PRIMARE 3) SECUNDARE3) SECUNDAREII.II. MERISTEME:MERISTEME: 1) APICALE1) APICALE 2) LATERALE2) LATERALE 3) INTERCALARE3) INTERCALARE In afara acestora mai pot apare cazuri speciale = In afara acestora mai pot apare cazuri speciale = meristeme specialemeristeme speciale (ex: (ex:

in cazul caderii frunzelor, fructelor si ramurilor; vindecarea in cazul caderii frunzelor, fructelor si ramurilor; vindecarea traumatismelor)traumatismelor)

I.1. MERISTEME PRIMORDIALEI.1. MERISTEME PRIMORDIALE

Cele mai tinere tesuturi ce se intalnesc in embrionul Cele mai tinere tesuturi ce se intalnesc in embrionul rezultat din diviziunea celulei ou (zigot) sau in varfurile rezultat din diviziunea celulei ou (zigot) sau in varfurile vegetative ale radacinii si tulpiniivegetative ale radacinii si tulpinii

Meristemele primordiale din varfurile vegetative se pot Meristemele primordiale din varfurile vegetative se pot prezenta fie:prezenta fie: Sub forma unei singure celule initiale – forma Sub forma unei singure celule initiale – forma

tetraedrica (ex: ferigi, tetraedrica (ex: ferigi, EquisetumEquisetum)) Sub forma unui grup de celule initiale ( 2 la Sub forma unui grup de celule initiale ( 2 la

GymnospermeGymnosperme, 3 la , 3 la Angiosperme);Angiosperme); fiecare celula da fiecare celula da nastere prin diviziune la cate un tesut meristematic nastere prin diviziune la cate un tesut meristematic primar (primar (AngiospermeAngiosperme))

I.2. MERISTEME PRIMAREI.2. MERISTEME PRIMARE

- sunt plasate la o anumita distanta fata de varful vegetativ, provenind - sunt plasate la o anumita distanta fata de varful vegetativ, provenind din functionarea meristemelor primordiale apicale din functionarea meristemelor primordiale apicale

- prin diviziunea celulelor meristemele primare vor da nastere la prin diviziunea celulelor meristemele primare vor da nastere la primele primele tesuturi definitivetesuturi definitive din organele plantelor = din organele plantelor = tesuturi primaretesuturi primare care determina cresterea in lungime a organelorcare determina cresterea in lungime a organelor

Meristemele primareMeristemele primare = foite histogene = foite histogene- A) A) protoderm (dermatogen)protoderm (dermatogen) – genereaza epiderma si anexele – genereaza epiderma si anexele- B) B) procambiu (plerom)procambiu (plerom) – genereaza tesuturile mecanice si – genereaza tesuturile mecanice si

conducatoareconducatoare- C) C) meristemul fundamental (periblem)meristemul fundamental (periblem) – genereaza toate – genereaza toate

parenchimurile primareparenchimurile primare

CaliptrogenCaliptrogen – intalnit la radacina genereaza piloriza s – intalnit la radacina genereaza piloriza sauau caliptra caliptra (scufia) care apara varful radacinii(scufia) care apara varful radacinii

Dupa Dupa locul de plasarelocul de plasare al al meristememeristemelorlor la nivelul organelor: la nivelul organelor: - Meristeme apicale (terminale)Meristeme apicale (terminale) → conuri de crestere; → conuri de crestere;

sunt acoperite la tulpina de foliolele mugurelui sunt acoperite la tulpina de foliolele mugurelui terminal, iar la radacina de scufie sau caliptraterminal, iar la radacina de scufie sau caliptra

- Meristeme intercalareMeristeme intercalare – portiuni de meristem apical – portiuni de meristem apical separate prin zone de tesut permanent – se dispun separate prin zone de tesut permanent – se dispun deasupra si dedesubt la nodurile tulpinilor ( ex: deasupra si dedesubt la nodurile tulpinilor ( ex: Poaceae)Poaceae)

- Meristeme lateraleMeristeme laterale – plasate in interiorul (grosimea) – plasate in interiorul (grosimea) organelororganelor, paralel cu axa organului, paralel cu axa organului – ex: cambiul, – ex: cambiul, felogenul si periciclul (→ radacini secundare si felogenul si periciclul (→ radacini secundare si radacini adventive)radacini adventive)

Meristeme apicaleMeristeme apicale

I.3. MERISTEME SECUNDAREI.3. MERISTEME SECUNDARE Provin din celule parenchimatice ale tesuturilor definitive ce isi Provin din celule parenchimatice ale tesuturilor definitive ce isi

recapata proprietatea de a se dividerecapata proprietatea de a se divide Genereaza tesuturi secundare din structurile organelor si acestea Genereaza tesuturi secundare din structurile organelor si acestea

se suprapun celor primarese suprapun celor primare 1. Cambiul = zona generatoare libero-lemnoasa1. Cambiul = zona generatoare libero-lemnoasa

meristem care prin diviziune da nastere la liber si lemn meristem care prin diviziune da nastere la liber si lemn secundarsecundar

format din celule mici, tabelare alcatuind o zona continua sau format din celule mici, tabelare alcatuind o zona continua sau intrerupta intercalata intre tesutul liberian si cel lemnos primarintrerupta intercalata intre tesutul liberian si cel lemnos primar

functioneaza bifacial alternativ si periodic (primavara/toamna) functioneaza bifacial alternativ si periodic (primavara/toamna) → deci se diferentiaza: → deci se diferentiaza: Liber secundar – exteriorLiber secundar – exterior Lemn secundar – interiorLemn secundar – interior Raze medulare secundareRaze medulare secundare

22. Felogenul = zona generatoare subero-felodermica. Felogenul = zona generatoare subero-felodermica Prin diviziunea celulelor componente care se face tot Prin diviziunea celulelor componente care se face tot

bifacial, alternativ si periodic genereaza: bifacial, alternativ si periodic genereaza: Suber secundarSuber secundar Scoarta secundaraScoarta secundara

Atat cambiul cat si felogenul participa la ingrosarea Atat cambiul cat si felogenul participa la ingrosarea secundara a organelor plantelor (radacina, tulpina la secundara a organelor plantelor (radacina, tulpina la GimnospermeGimnosperme si si Angiospermele Angiospermele dicotiledonate care dicotiledonate care traiesc mai multi ani) traiesc mai multi ani)

Meristeme secundareMeristeme secundare

Tesuturi de aparare (de protectie, de Tesuturi de aparare (de protectie, de acoperire)acoperire)

tesuturi definitive plasate la suprafata organelor, tesuturi definitive plasate la suprafata organelor, pe care le protejeaza impotriva factorilor de mediu pe care le protejeaza impotriva factorilor de mediu (abiotici) sau biotici (animale, boli, daunatori)(abiotici) sau biotici (animale, boli, daunatori)

ClasificareClasificare: : dupa originedupa origine provin din provin din meristeme primaremeristeme primare (protoderma) (protoderma)=> =>

EPIDERMA SI RIZODERMAEPIDERMA SI RIZODERMA (+ anexe, formatiuni) (+ anexe, formatiuni) provin din provin din meristeme secundaremeristeme secundare (felogen)=> (felogen)=>

tesuturi de aparare secundara (tesuturi de aparare secundara (SUBERSUBER, , PERIDERM PERIDERM SI RITIDOM)SI RITIDOM)

EPIDERMAEPIDERMA- tesut primar de aparare, format de obicei dintr-un singur strat de tesut primar de aparare, format de obicei dintr-un singur strat de

celule. Exceptii: pluristratificata (celule. Exceptii: pluristratificata (Ficus elasticaFicus elastica – Fam. Moraceae, – Fam. Moraceae, Nerium oleanderNerium oleander – Fam. Apocynaceae, – Fam. Apocynaceae, Peumus boldusPeumus boldus – Fam. – Fam. PiperaceaePiperaceae

Durata de viata:Durata de viata: - tot timpul vietii (plantele anuale si cele care nu prezinta ingrosari - tot timpul vietii (plantele anuale si cele care nu prezinta ingrosari

secundare)secundare) - se exfoliaza la organe batrane - se exfoliaza la organe batrane →→ se inlocuieste cu alte tesuturi se inlocuieste cu alte tesuturi

protectoare (secundare)protectoare (secundare)

Epiderma tristratificata in frunza Epiderma tristratificata in frunza de de Nerium oleanderNerium oleander

EPIDERMAEPIDERMA

Forma celulelor - variabila:Forma celulelor - variabila: poliedrica, strans lipite intre ele, fara meaturi; Ex: poliedrica, strans lipite intre ele, fara meaturi; Ex: Zebrina Zebrina

pendulapendula – ep. superioara – ep. superioara cu peretii sinuosi (ondulati) – prezinta un edificiu mai rezistenti. cu peretii sinuosi (ondulati) – prezinta un edificiu mai rezistenti.

Ex:Solanaceae (Ex:Solanaceae (Atropa belladonna, Solanum sp.)Atropa belladonna, Solanum sp.) de forma tabelara, alungita; Ex: de forma tabelara, alungita; Ex: Iris germanicaIris germanica (crestere mai (crestere mai

accentuata in lungime)accentuata in lungime)

Celulele epidermei:Celulele epidermei: Sunt vii, au citoplasma si nucleu, o vacuola mare Sunt vii, au citoplasma si nucleu, o vacuola mare

centrala, lipsite de pigmenti. centrala, lipsite de pigmenti. ExceptiiExceptii: plante de : plante de umbra, acvatice si unele ferigi (contin cloroplaste umbra, acvatice si unele ferigi (contin cloroplaste deci epiderma e verde); vacuola cu antociani sau deci epiderma e verde); vacuola cu antociani sau alti pigmenti (alti pigmenti (Zebrina pendula, Brassica oleracea, Zebrina pendula, Brassica oleracea, Beta vulgarisBeta vulgaris))

EPIDERMAEPIDERMA

Rolul fiziologicRolul fiziologic reglarea transpiratieireglarea transpiratiei rezervor de aparezervor de apa rol de protectie fata de factorii nefavorabili din mediu extern, fata de rol de protectie fata de factorii nefavorabili din mediu extern, fata de

animalele care doresc sa consume plante, agenti fitopatogenianimalele care doresc sa consume plante, agenti fitopatogeni

Fata de aceste functiuni un aport considerabil in sporirea capacitatii Fata de aceste functiuni un aport considerabil in sporirea capacitatii de aparare - impregnare cu cutina, ceara, substante anorganicede aparare - impregnare cu cutina, ceara, substante anorganice

- formatiuni anexe: stomate, peri- formatiuni anexe: stomate, peri

Cutinizarea Cutinizarea - impregnarea cu cutina a celulelor epidermice; impregnarea cu cutina a celulelor epidermice;

epiderma devine impermeabila si mai rezistentaepiderma devine impermeabila si mai rezistenta- se face numai la nivelul peretilor externi, usor se face numai la nivelul peretilor externi, usor

bombatibombati- apare si un strat continuu dispus la suprafata apare si un strat continuu dispus la suprafata

epidermeiepidermei→→ cuticula.cuticula. Aceasta caracterizeaza in Aceasta caracterizeaza in special epiderma organelor aeriene, plantelor special epiderma organelor aeriene, plantelor submerse, plantelor de climat secetos, de climat submerse, plantelor de climat secetos, de climat mediteranean, de zona alpinamediteranean, de zona alpina

- Cuticula groasa – mai des intalnita la fructe, frunze, Cuticula groasa – mai des intalnita la fructe, frunze, tulpini suculentetulpini suculente

CerificareaCerificarea

impregnarea epidermei cu ceara – la organe aeriene (tulpini, impregnarea epidermei cu ceara – la organe aeriene (tulpini,

frunze, fructe)frunze, fructe)

3 tipuri dupa aspect morfologic al depunerii ceroase:3 tipuri dupa aspect morfologic al depunerii ceroase:

forma granularaforma granulara (frunze de (frunze de Poaceae, Liliaceae, IridaceaePoaceae, Liliaceae, Iridaceae))

forma de bastonaseforma de bastonase – perpendicular pe suprafata organului – perpendicular pe suprafata organului

((Arundo donaxArundo donax – trestie de mare, – trestie de mare, Saccharum officinarumSaccharum officinarum – –

trestia de zahar, trestia de zahar, Musa paradisiacaMusa paradisiaca – bananier) – bananier)

forma de cruste sau placiforma de cruste sau placi – plante tropice – max 5 mm: – plante tropice – max 5 mm:

Ceroxylon andicolaCeroxylon andicola – palmier de ceara, – palmier de ceara, Klopstokia sp, Klopstokia sp,

Copernicia cerifera, Thuja sp, Brassica oleraceaCopernicia cerifera, Thuja sp, Brassica oleracea

Formatiuni anexa ale epidermeiFormatiuni anexa ale epidermei

STOMATELESTOMATELE- asigura comunicarea tesuturilor profunde cu exteriorulasigura comunicarea tesuturilor profunde cu exteriorul- inlesnesc: - schimbul de gaze intre plante inlesnesc: - schimbul de gaze intre plante ↔ mediu exterior↔ mediu exterior

- eliminarea surplusului de apa – transpiratie, - eliminarea surplusului de apa – transpiratie, gutatigutatiee

- feresc planta de supraincalzire (rol indirect in apararea plantelor)- feresc planta de supraincalzire (rol indirect in apararea plantelor)Clasificare:Clasificare:a)a) Stomate aerifere – asimilatie, transStomate aerifere – asimilatie, transppiratie, respiratieiratie, respiratieb)b) Stomate acvifere = gutatie (iese apa sub forma lichida)Stomate acvifere = gutatie (iese apa sub forma lichida)

Alcatuire:Alcatuire: - 2 celule reniforme ce delimiteza o ostiola2 celule reniforme ce delimiteza o ostiola- celule anexa ( 2 sau mai multe)celule anexa ( 2 sau mai multe)Celulele stomatice: contin clorofila in cloroplaste si Celulele stomatice: contin clorofila in cloroplaste si

au o vacuola mare situata centralau o vacuola mare situata central

Stomata deschisaStomata deschisa

Peretii celulelor stomatice sunt ingrosati diferit:Peretii celulelor stomatice sunt ingrosati diferit: mai ingrosati – peretii externi, interni, ventralimai ingrosati – peretii externi, interni, ventrali mai subtiri – peretii dorsali (spre celulele anexe)mai subtiri – peretii dorsali (spre celulele anexe)

Aceasta structura – importanta in functionarea mecanismului Aceasta structura – importanta in functionarea mecanismului de inchidere/deschidere a stomatelorde inchidere/deschidere a stomatelor

Sub stomata – o lacuna = Sub stomata – o lacuna = camera substomaticacamera substomatica

Dispunerea stomatelor fata de epiderma: Dispunerea stomatelor fata de epiderma: la acelasi nivella acelasi nivel mai sus decat epidermamai sus decat epiderma sub nivelul epidermei – individual (sub nivelul epidermei – individual (Pinus spPinus sp.).)

- stomate “in cripta” (- stomate “in cripta” (Nerium Nerium oleanderoleander))

--RaspandireRaspandire: in numar mare pe frunze , dar se pot gasi si pe alte : in numar mare pe frunze , dar se pot gasi si pe alte organe aerieneorgane aeriene

PERII (TRICHOMII)PERII (TRICHOMII)

CLASIFICARECLASIFICARE Tectori (protectori)Tectori (protectori) DigestiviDigestivi SenzitiviSenzitivi AbsorbantiAbsorbanti AgatatoriAgatatori

PERII TECTORIPERII TECTORI specifici organelor aeriene (tulpini, frunze, flori, fructe sau specifici organelor aeriene (tulpini, frunze, flori, fructe sau

seminte)seminte) prezinta adesea caractere de specificitate, de folos in prezinta adesea caractere de specificitate, de folos in

determinarea unor specii vegetaledeterminarea unor specii vegetale variaza foarte mult: numarul, marimea, forma, structura variaza foarte mult: numarul, marimea, forma, structura →→

caractere pentru definirea organelor; ex: numele unor plante caractere pentru definirea organelor; ex: numele unor plante – – Tilia tomentosaTilia tomentosa

Mai multe clasificari ale perilor tectori – bazate pe criterii diferiteMai multe clasificari ale perilor tectori – bazate pe criterii diferite1. functie de forma si structura lor: 1. functie de forma si structura lor: peri unicelulariperi unicelulari si si

pluricelularipluricelulari2. functie de dimensiuni: 2. functie de dimensiuni: papilepapile si si perii propriu zisiperii propriu zisi

PAPILELEPAPILELE – protuberante pe suprafata petalelor la unele flori – protuberante pe suprafata petalelor la unele flori ((Rosa, Viola tricolorRosa, Viola tricolor) dand aspectul catifelat acestora) dand aspectul catifelat acestora

uneori sunt sediul de depozitare al uleiurilor volatileuneori sunt sediul de depozitare al uleiurilor volatile

PERII PROPRIU-ZISIPERII PROPRIU-ZISI – mai lungi, cu peretele mai gros si – mai lungi, cu peretele mai gros si uneori impregnat cu SiOuneori impregnat cu SiO22 sau CaCO sau CaCO33 → → suprafata neteda sau suprafata neteda sau aspraaspra

D.p.d.v. morfologic: D.p.d.v. morfologic: filamentosi: drepti, curbati, solitari (filamentosi: drepti, curbati, solitari (RanunuculusRanunuculus), grupati in ), grupati in

manunchiuri (manunchiuri (Althaea, MalvaAlthaea, Malva)) ramificati: ramificati: Verbascum, ElaeagnusVerbascum, Elaeagnus Deseori pe acelasi organ – tipuri, structuri, forme diferite de Deseori pe acelasi organ – tipuri, structuri, forme diferite de

peri peri Ex: Ex: Digitalis purpureaDigitalis purpurea – mai multe tipuri de peri filamentosi – mai multe tipuri de peri filamentosi

alaturi de peri scurti glandulari cu glanda mono sau alaturi de peri scurti glandulari cu glanda mono sau bicelulara)bicelulara)

Mentha piperitaMentha piperita – peri lungi pluricelulari, peri scurti – peri lungi pluricelulari, peri scurti glandulari maciucati, peri glandulari octocelulariglandulari maciucati, peri glandulari octocelulari

Importanta practicaImportanta practica

Perii de la Perii de la Gossypium Gossypium sp.sp. (bumbac)(bumbac)

– – prelungiri ale celulelor epidermice de pe seminteprelungiri ale celulelor epidermice de pe seminte

- sunt filamentosi, unicelulari cu aspect tubular, cca 6 - sunt filamentosi, unicelulari cu aspect tubular, cca 6 cm lungime iar dupa moartea celulei cm lungime iar dupa moartea celulei → aspect de → aspect de panglica rasucita dupa axul longitudinalpanglica rasucita dupa axul longitudinal

Tesuturi protectoare secundare - SUBERULTesuturi protectoare secundare - SUBERUL

tesut mort (spre deosebire de epiderma)tesut mort (spre deosebire de epiderma) celulele au membrana impregnata cu celulele au membrana impregnata cu suberina suberina → → proprietati proprietati

specialespeciale:: rau conducatoare de caldurarau conducatoare de caldura impermeabila pentru apa si gaze (aer)impermeabila pentru apa si gaze (aer) flexibila, elasticaflexibila, elastica

CLASIFICARECLASIFICARE:: - dupa origine - dupa origine

1. Suber primar1. Suber primar – in structura primara a unor organe – in structura primara a unor organe

2. Suber secundar2. Suber secundar – din functionarea felogenului – din functionarea felogenului

1. SUBER PRIMAR1. SUBER PRIMAR Rar intalnit; ex: cutisul (exoderma) – un strat sau Rar intalnit; ex: cutisul (exoderma) – un strat sau

mai multe de celule dispuse imediat sub rizoderma mai multe de celule dispuse imediat sub rizoderma radacinii. Rol: de protectie provizorie pana la radacinii. Rol: de protectie provizorie pana la formarea suberului secundarformarea suberului secundar

2. SUBER SECUNDAR2. SUBER SECUNDAR cel mai raspanditcel mai raspandit apare ca tesut secundar la exteriorul unor organe atunci cand apare ca tesut secundar la exteriorul unor organe atunci cand

epiderma se exfoliazaepiderma se exfoliaza CaracteristicCaracteristic: celule tabelare, fara spatii intercelulare, lipsite de : celule tabelare, fara spatii intercelulare, lipsite de

continut; uneori contin aer – culoare alba – ex: continut; uneori contin aer – culoare alba – ex: Betula albaBetula alba grosimea stratului de suber variaza; ex: grosimea stratului de suber variaza; ex: Quercus suberQuercus suber – 5-20 – 5-20

cm stratul se reface dupa 5-10 anicm stratul se reface dupa 5-10 ani

Periderm la Sambucus nigraPeriderm la Sambucus nigra

CLASIFICARECLASIFICARE: dupa natura elementelor ce-l formeaza: dupa natura elementelor ce-l formeaza a) suber moalea) suber moale – din celule cu peretii subtiri si – din celule cu peretii subtiri si

flexibili (Quercus)flexibili (Quercus) b) suber tareb) suber tare – celule cu peretii grosi adesea – celule cu peretii grosi adesea

impregnati cu taninuri sau rasini (Fagus silvatica)impregnati cu taninuri sau rasini (Fagus silvatica) c) suber de succesiunec) suber de succesiune – alternanta de suber – alternanta de suber

moale cu straturi de suber tare (Betula sp.)moale cu straturi de suber tare (Betula sp.)

PeridermPeriderm

PeridermPeriderm

Periderm la Periderm la Gossypium sp.Gossypium sp. (bumbac) (bumbac)

PeridermPeriderm

Dispozitia suberului – Dispozitia suberului – cerc cerc continuucontinuu, de obicei la exteriorul , de obicei la exteriorul organelor (radacina, tulpina, rizomi, organelor (radacina, tulpina, rizomi, tuberculi de cartof); alteori formeaza tuberculi de cartof); alteori formeaza muchii longitudinalemuchii longitudinale pe tulpina si pe tulpina si ramuri (ramuri (Evonymus verrucosa, Evonymus verrucosa, Ulmus campestris, Acer campestreUlmus campestris, Acer campestre))

Suberul se poate forma in straturi Suberul se poate forma in straturi mai adanci ale scoartei primare sau mai adanci ale scoartei primare sau chiar in primele straturi ale chiar in primele straturi ale cilindrului central – prin dezvoltarea cilindrului central – prin dezvoltarea sa sa => exfolierea tesuturilor externe => exfolierea tesuturilor externe dand nastere la ritidomdand nastere la ritidom

RITIDOMULRITIDOMUL – formatiune – formatiune heterogena din tesuturi moarte => heterogena din tesuturi moarte => din exfoliere alcatuind un invelis la din exfoliere alcatuind un invelis la suprafata trunchiului unor arbori suprafata trunchiului unor arbori (popular – coaja arborelui)(popular – coaja arborelui)

Clasificarea ritidomuluiClasificarea ritidomului (caduc, persistent) (caduc, persistent) inelar (concentric) – se desprinde sub forma de inelar (concentric) – se desprinde sub forma de

inele (inele (Cerasus avium, C. vulgaris, Eucalyptus Cerasus avium, C. vulgaris, Eucalyptus globulus, Betula albaglobulus, Betula alba))

solzos – placi ce se acopera – solzos – placi ce se acopera – Malus, Pirus, PiceaMalus, Pirus, Picea fibros – se desprinde ca fire lungi: fibros – se desprinde ca fire lungi: Vitis vinifera, Vitis vinifera,

Clematis vitalbaClematis vitalba

LENTICELELELENTICELELE formatiuni suberoase secundare localeformatiuni suberoase secundare locale apar pe ramurile unor plante (apar pe ramurile unor plante (Sambucus nigraSambucus nigra)) verucozitati vizibile cu ochiul liber verucozitati vizibile cu ochiul liber formatiuni ce permit schimbul de gaze dintre tesuturile vii, formatiuni ce permit schimbul de gaze dintre tesuturile vii,

interne si exteriorulinterne si exteriorul Raspandire: lipsesc complet la unele plante (Raspandire: lipsesc complet la unele plante (Vitis vinifera, Taxus Vitis vinifera, Taxus

baccata, Yasminumbaccata, Yasminum); la altele sunt caracterizante – ); la altele sunt caracterizante – Sambucus Sambucus nigra, Betula alba, Populus nigranigra, Betula alba, Populus nigra

In sectiune transversala – asemanator unui crater de vulcan In sectiune transversala – asemanator unui crater de vulcan in miniaturain miniatura

In deschizatura sunt dispuse grupat celule ce se regenereaza In deschizatura sunt dispuse grupat celule ce se regenereaza mereu prin functionarea zonei generatoare subero-mereu prin functionarea zonei generatoare subero-felodermica situala la baza lenticeleifelodermica situala la baza lenticelei

Diametrul unei lenticele = 10 mmDiametrul unei lenticele = 10 mm

Lenticele la Lenticele la Sambucus nigraSambucus nigra

Lenticele la Tilia cordataLenticele la Tilia cordata

Suberul de cicatrizareSuberul de cicatrizare - se formeaza in cazul traumatizarii tesuturilor, la caderea - se formeaza in cazul traumatizarii tesuturilor, la caderea

frunzelor, fructelor, ramurilorfrunzelor, fructelor, ramurilor

ROLUL SUBERULUIROLUL SUBERULUI De protectie impotriva: De protectie impotriva:

loviturilorloviturilor infectiilor parazitare (ce ataca celuloza)infectiilor parazitare (ce ataca celuloza) friguluifrigului pierderii de apapierderii de apa

TESUTURI TROFICETESUTURI TROFICE

au un rol important in nutritia plantelor sau in schimbul se au un rol important in nutritia plantelor sau in schimbul se substante dintre plante si mediusubstante dintre plante si mediu

se mai numesc tesuturi fundamentalese mai numesc tesuturi fundamentale prezinta uneori specializari pentru indeplinirea altor functii decat prezinta uneori specializari pentru indeplinirea altor functii decat

cele troficecele trofice ocupa cel mai mare volum din structura plantelorocupa cel mai mare volum din structura plantelor

alcatuite din celule parenchimatice vii alcatuite din celule parenchimatice vii cu membrana subtire de natura celulozica, cu membrana subtire de natura celulozica, cu meaturi de forme si dimensiuni diferite, uneori lacune, cu meaturi de forme si dimensiuni diferite, uneori lacune,

canalecanale bogate in citoplasma continand numeroase plastidebogate in citoplasma continand numeroase plastide uneori isi pot recapata capacitatea de diviziune – uneori isi pot recapata capacitatea de diviziune –

cicatrizarea ranilor, formarea radacinilor in butasire si cicatrizarea ranilor, formarea radacinilor in butasire si marcotaj, prinderea altoiuluimarcotaj, prinderea altoiului

CLASIFICARECLASIFICARE

Dupa functia pe care o indeplinesc:Dupa functia pe care o indeplinesc: TESUTURI ASIMILATOARETESUTURI ASIMILATOARE TESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVATESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVA TESUTURI AERIFERETESUTURI AERIFERE TESUTURI ACVIFERETESUTURI ACVIFERE

TESUTURI ASIMILATOARE (clorofiliene, clorenchimuri)TESUTURI ASIMILATOARE (clorofiliene, clorenchimuri) rol in asimilatia clorofilianarol in asimilatia clorofiliana se caracterizeaza prin continut bogat in cloroplaste cu se caracterizeaza prin continut bogat in cloroplaste cu

clorofilaclorofila Localizare: organe verzi expuse la lumina, in special frunze, Localizare: organe verzi expuse la lumina, in special frunze,

dar si in tulpina imediat sub epidermadar si in tulpina imediat sub epiderma culoarea lor – data de abundenta de clorofilaculoarea lor – data de abundenta de clorofila frunzele prezinta o diferentiere cel mai adesea in 2 categorii: frunzele prezinta o diferentiere cel mai adesea in 2 categorii:

tesut palisadictesut palisadic si si tesut lacunostesut lacunos deosebite din punct de deosebite din punct de vedere structural si functionalvedere structural si functional

Tesut palisadic si lacunos in frunza de Tesut palisadic si lacunos in frunza de Syringa Syringa vulgarisvulgaris

Tesutul palisadicTesutul palisadic situat sub epiderma foliarasituat sub epiderma foliara alcatuit din celule alungite, alaturate, alcatuit din celule alungite, alaturate, fara meaturifara meaturi, bogate in , bogate in

clorofila => fata superioara a frunzei este mai intens colorata in clorofila => fata superioara a frunzei este mai intens colorata in verdeverde

Functia principala: asimilatia clorofilianaFunctia principala: asimilatia clorofiliana

Tesutul lacunosTesutul lacunos situat sub tesutul palisadic sau deasupra epidermei inferioare a situat sub tesutul palisadic sau deasupra epidermei inferioare a

frunzeifrunzei alcatuit din celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu alcatuit din celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu

cloroplaste mai putine si cu cloroplaste mai putine si cu numeroase spatii intercelulare numeroase spatii intercelulare (lacune)(lacune)

fata inferioara a frunzei in vecinatatea careia se dispune tesutul fata inferioara a frunzei in vecinatatea careia se dispune tesutul lacunos – culoare verde pallacunos – culoare verde pal

Functia principala: schimb de gaze intre planta si mediu Functia principala: schimb de gaze intre planta si mediu (transpiratie si asimilatie)(transpiratie si asimilatie)

Cazuri speciale de tesut Cazuri speciale de tesut asimilatorasimilator: :

in structura frunzelor de in structura frunzelor de conifere – conifere – parenchim septatparenchim septat – din celule izodiametrice cu – din celule izodiametrice cu membrana pliata, cutata, cu membrana pliata, cutata, cu septuri; septuri;

aceasta asigura o suprafata aceasta asigura o suprafata mult mai mare de dispunere mult mai mare de dispunere a cloroplastelor suplinind a cloroplastelor suplinind dimensiunile reduse ale dimensiunile reduse ale frunzeifrunzei

Parenchim asimilator septat la Parenchim asimilator septat la Pinus spPinus sp

TESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVATESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVA

Tesuturi incolore, adapatate pentru inmagazinarea de Tesuturi incolore, adapatate pentru inmagazinarea de substante de rezerva (amidon, inulina, aleurona, substante de rezerva (amidon, inulina, aleurona, lipide, hemiceluloza, uneori chiar tanin, cauciuc)lipide, hemiceluloza, uneori chiar tanin, cauciuc)

Exemple de organe de depozitare:Exemple de organe de depozitare: Tuberculi de Tuberculi de Solanum tuberosumSolanum tuberosum AMIDONAMIDON

Cariopse de Cariopse de TriticumTriticum Seminte de Seminte de PhaseolusPhaseolus Tulpina de Tulpina de Saccharum offSaccharum off. . ZAHAROZAZAHAROZA

Radacina de Radacina de Beta vulgaris Beta vulgaris Seminte de Seminte de Ricinus communisRicinus communis → → ALEURONAALEURONA

Seminte de Seminte de Helianthus annuus, Linum Helianthus annuus, Linum usitatissimum, Cannabis sativausitatissimum, Cannabis sativa → → LIPIDELIPIDE

Parenchim de depozitare in tuberculul de Parenchim de depozitare in tuberculul de Solanum sp.Solanum sp.

Substantele de rezerva se acumuleaza fie in interiorul celulei fie Substantele de rezerva se acumuleaza fie in interiorul celulei fie in in pereteleperetele celular celular

Cand se dispun in celule, acestea sunt:Cand se dispun in celule, acestea sunt: de dimensiuni mari,de dimensiuni mari, incolore, incolore, membrana subtiremembrana subtire cantitatea de citoplasma este variabila, dependenta de tipul cantitatea de citoplasma este variabila, dependenta de tipul

substantei acumulatesubstantei acumulate Cand se dispun inCand se dispun in perete perete (hemiceluloza) acesta se ingroasa (hemiceluloza) acesta se ingroasa

foarte multfoarte mult

Importanta tesuturilor de depozitareImportanta tesuturilor de depozitare: foarte mare, ele constituie : foarte mare, ele constituie rezerve de materii ce se preteaza la prelucrare industriala rezerve de materii ce se preteaza la prelucrare industriala (industria alimentara, fermentativa, farmaceutica)(industria alimentara, fermentativa, farmaceutica)

Tesuturi aerifere (aerenchimuri)Tesuturi aerifere (aerenchimuri) acumuleaza aeracumuleaza aer caracterizeaza organe ale plantelor submersecaracterizeaza organe ale plantelor submerse alcatuite din tesut lacunos alcatuite din tesut lacunos Raspandire (plantele acvatice): tulpina, radacina, petiolRaspandire (plantele acvatice): tulpina, radacina, petiol Rol Rol

usureaza corpulusureaza corpul permite plutirea, flotatia, mentin in pozitie verticala plantele permite plutirea, flotatia, mentin in pozitie verticala plantele

acvaticeacvatice constituie atmosfera interna a plantei, inmagazineaza aer si constituie atmosfera interna a plantei, inmagazineaza aer si

COCO22 ( (O2O2 – respiratie, CO – respiratie, CO22 – fotosinteza) – fotosinteza) Ex: Ex: Elodea, Nuphar, NympheaElodea, Nuphar, Nymphea (foto)(foto)

Eichornia crassipes – petiol umflatEichornia crassipes – petiol umflat

Adaptari, cazuri speciale:Adaptari, cazuri speciale: Pneumatofori Pneumatofori – prelungiri ale radacinilor plantelor de mlastina – prelungiri ale radacinilor plantelor de mlastina

prevazute cu tesut lax aerifer ce se deschide pe la varf = por; prevazute cu tesut lax aerifer ce se deschide pe la varf = por; prin acesta se realizeaza schimbul de gaze intre radacina si prin acesta se realizeaza schimbul de gaze intre radacina si mediumediu ( in imagine – pneumatofori la ( in imagine – pneumatofori la Taxodium disthichumTaxodium disthichum))

Rol de plutitori – sustin plantele la suprafata apei. Ex: Rol de plutitori – sustin plantele la suprafata apei. Ex: Eichornia Eichornia crassipes crassipes cu petiol umflatcu petiol umflat

Calami rhizomaCalami rhizoma – – tesut aerifertesut aerifer

Juncus effusus - aerenchimJuncus effusus - aerenchim

Tesut aerifer in tulpina de Tesut aerifer in tulpina de Juncus effususJuncus effusus (rugina) (rugina)

Tesuturi acvifere (de depozitare a apei)Tesuturi acvifere (de depozitare a apei)

intalnite in special la cactusi (xerofile), plante de saratura intalnite in special la cactusi (xerofile), plante de saratura ((SalicorniaSalicornia))

Alcatuire: Alcatuire: Tesut parenchimatic cu celule mari si membrana subtire, Tesut parenchimatic cu celule mari si membrana subtire,

bogate in suc celular si mucilagii – se imbiba puternic cu apa bogate in suc celular si mucilagii – se imbiba puternic cu apa (Ex: (Ex: AloeAloe))

LocalizareLocalizare: la suprafata sau in profunzime (la plantele xerofile): la suprafata sau in profunzime (la plantele xerofile)

Ex: tesuturi acvifere cu originea in epiderma: Ex: tesuturi acvifere cu originea in epiderma: Celule buliformeCelule buliforme – caracterizeaza frunzele de Poaceae – caracterizeaza frunzele de Poaceae

((Arundo donaxArundo donax - trestie de mare, - trestie de mare, Stipa capillataStipa capillata – colilia) – colilia) Au rol in reglarea transpiratiei (dispunere pliata sau intinsa) Au rol in reglarea transpiratiei (dispunere pliata sau intinsa)

si rezervor de apsi rezervor de apaa

Celule buliformeCelule buliforme

Unii autori includ aici si Unii autori includ aici si epiderma epiderma pluristratificata a plantelor din pluristratificata a plantelor din familia Piperaceaefamilia Piperaceae. Membranele . Membranele radiare ale celulelor epidermice radiare ale celulelor epidermice isi modifica dimensiunea functie isi modifica dimensiunea functie de climat: de climat:

- intinse (celule turgescente) la - intinse (celule turgescente) la saturatie cu apasaturatie cu apa

-zbarcite – timp secetos-zbarcite – timp secetos