Introducere
Generalități și terminologie
Kinetologia sau kineziologia este știința care se ocupă cu studiul mișcării organismelor vii și la structurilor care participă la aceste mișcări.
Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare și articulare care asigură omului activitățile motrice normale, preocupându-se totodată de înregistrarea, analizarea și corectarea mecanismelor neuromusculoarticulare deficitare. Limitarea activității motrice poate fi determinată de:
a) Scăderea forței musculare (hipotonie), sau, din contră, contractura sau spasticitatea musculară (hipertonie)
b) Redoarea articularăc) Lipsa coordonării mișcărilor
Domeniul medical al kinetologiei este cunoscut mai bine sub numele de “kinetoterapie”.
Kinetologia profilactică cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor kinetologice care se adresează menținerii și întăririi stării de sănătate, deci prevenirea stării de boală.
Kinetologia de recuperare reprezintă principala armă a asistenței de
recuperare funcțională în cadrul domeniu lui deficitului funcțional din bolile cronice (în special ale aparatelor locomotor și cardiorespirator).
Kinetoprofilaxia se încadreză și în sfer noțiunii, de asemenea foarte răspîndită, de educație fizică, consacrată mai ales programelor de gimnastică din școli, programe care au ca obiectiv dezvoltarea armonioasă a copiilor și tinerilor.
Bazele anatomice ale locomoției
Coloana vertebrală
Formează o tijă osoasă mobilă ce face parte din scheletul trunchiului. Este compunsă din mai multe regiuni, fiecare
din aceste regiuni având o curbură fiziologică:
a) Regiunea cervicală – 7 vertebre, lordoză
b) Regiunea toracală – 12 vertebre, cifoză
c) Regiunea lombară – 5 vertebre, lordoză
d) Osul sacrue) Coccisul
Coloana vertebrală este atașată de alte elemente ale scheletului și anume craniul (prin occiput), coaste, bazin (prin intermediul oaselor iliace).
Unitățile de bază a coloanei vertebrale sunt reprezentate de vertebra si discul intervertebral.
Vertebra are două părți principale :
- Corpul vertebral – anterior
- Arcul vertebral – posteriorArcul verbral cuprinde doi pediculi
care se fac legătura între el și corpul vertebral, două lamine care se unesc posterior și se continuă cu o proeminență osoasă – apofiza spinoasă (procesul spinos). Zona de joncțiune pedicul – lamină este reprezentată de apofizele articulare. De la nivelul apofizelor articulare pornesc către lateral apofizele transverse.
Fața anterioară a arcului vertebral împreună cu fața posterioară a corpului vertebral formează – gaura vertebrală, iar suprapunerea tuturor vertebrelor va duce la formarea canalului rahidian.
Suprapunerea a două vertebre duc la formarea la nivelul pediculilor a unui spațiu – gaura de conjugare, prin care vor ieși nervii de la nivelul măduvii, această gaură fiind de o parte și de alta a coloanei.
Unirea vertebrelor se face prin 2 articulații
1. Articulația intervertebrală,formată din discul vertebral și corpurile vertebrale
2. Articulațiile interapofizare
Mișcările efectuate de coloana vertebrală sunt:1. Flexie2. Extensie3. Înclinație laterală stângă și dreaptă4. Rotației
Bazinul, pelvisul sau centura pelvină
Bazinul este un os format în pricipiu din trei elemente:
1. Osul sacru – postrerior2. Oasele iliace
3. Coccisul
Osul iliac este un os plat ale cărui părți – superioră și inferioară – sunt răsucite una față de alta, el fiind format prin fuziunea a trei oase primare : ilionul, ischion și pubisul.
Musculatura coloanei vertebrale
Muşchii regiunii posterioare a trunchiului şi gâtului
Muşchii intertransversali
Origine şi inserţie – apofizele transversale
Acţiune – înclinarea laterală a vertebrelor.
Muşchii interspinali
Origine şi inserţie – apofizele spinose
Acţiune – extensia vertebrelor
Muşchii transversali spinali
Origine şi inserţie – spatele vertebrelor, de la sacru la axis
Acţiune – extensia vertebrelor
Muşchii posteriori ai gâtului
Muşchiul drept posterior mic
Origine şi inserţie – tuberculul posterior al atlasului – partea inferioară a occipitalului
Acţiune – extensia capului pe atlas şi axis
Muşchiul drept posterior mare
Origine şi inserţie – apofiza spinală a axisului – lateral de m. drept mic
Acţiune - extensia capului pe atlas şi axis
Muşchiul oblic mic al capului
Origine şi inserţie – apofiza transversă a atlasului – lat. de dreptul mare
Acţiune - extensia capului pe atlas şi axis
Muşchiul obilic mare al capului
Origine şi inserţie – apofiza spinală axis – apofiza transversă a atlasului
Acţiune – extensia, înclinarea laterală şi rotaţia atlasului pe axis
Longissimus capitis
Origine şi inserţie – apofizele transverse T3 – C4 – apofiza mastoidă
Acţiune – extensia vertebrală
Longissimus cervicis
Origine şi inserţie – apofizele transverse ale vertebrelor dorsale
superioare şi se termină la niv. vertebrelor cervicale inferioare.
Acţiune – extensia vertebrală
Longissimus –
Origine şi inserţie – apofizele transverse ale vertebrelor dorsale – faţa posterioară a coastelor
Acţiune – extensia vertebrală
M. semispinal
Origine şi inserţie – apofizele spinale C4/T4 – baza occipitalului
Acţiune – extensia capului pe gât
M. spinal
Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor T1 – T10 până la nivelul T11- T12
Acţiune – extensia regiunii dorsale vertebrale.
M. Splenius – capitis
Origine şi inserţie – apofizele spinoase C6 – T7 – baza occipitalului şi a temporalului
Acţiune - extensia capului pe gât
M. Splenius – cervicis
Origine şi inserţie - apofizele spinoase T5 – T7 – apofizele transversale ale primelor trei vertebre vervicale.
Acţiune - extensia capului
M. dinţat posterior superior
Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor C7-T3 – primele cinci coaste
Acţiune – ridicător al coastelor
M. dinţat posterior inferior
Origine şi inserţie - apofizele spinale ale vertebrelor T12-L2 – ultimele patru coaste
Acţiune – coboară coastele
Muşchii anteriori ai gâtului
M. lung al gâtului
Origine şi inserţie –
Fasciculul longitudinal – corpurile vertebrale C2 – T3, apofizele transverse C4 – C7
Fasciculul oblic superior – arcul anterior al atlasului – apofizele transverse C3 – C6
Fasciculul oblic inferior – corpurile vertebrale ant. T1- T3 – apofizele transverse C5 – C7
Acţiune – înclinarea laterală şi flexia coloanei cervicale
M. drept mic anterior al capului
Origine şi inserţie – occipital – partea anterioară a atlasului
Acţiune – flexia capului pe atlas, înclinare laterală şi rotaţie de partea contracţiei
M. drept mare anterior al capului
Origine şi inserţie – occipital – apofizele transverse C3 – C6
Acţiune – flexia şi înclinarea laterală a capului
M. drept lateral al capului
Origine şi inserţie – occipital – apofiza transversă a atlasului
Acţiune – flexia capului pe atlas, înclinarea laterală cervicală
Muşchii laterali ai gâtului
M. scalen anterior
Origine şi inserţie – apofizele transverse C3-C6 – prima coastă
M. scalen mijlociu
Origine şi inserţie – apofizele transverse C2-C7 – posterior de m. scalen ant.
M. scalen posterior
Origine şi inserţie – apofizele transverse C4-C6 – treimea mijlocie a celei de-a doua coaste
Acţiune –
Punct fix cutia toracică – inclinarea laterală a vertebrelor cervicale
Punct fix coloana cervicală – ridicător a primelor coaste
M. sternocleidomastoidian
Origine şi inserţie – mastoidă – stern, partea internă a claviculei
Acţiune – rotirea capului, extensia capului, ridică sternul şi partea internă a claviculei
Centura scapulară
Centura scapulară este formată din scapulă (posterior), claviculă (anterior) și stern.
Scapula – os plat, triunghiular cu două fețe orientat cu baza în sus, are 3 unghiuri (superior, inferior, extern), 3 margini (laterala, mediala, superioară). Se articuleaza cu clavicula prin intermediul acromionului, iar cu capul humerusului la nivelul cavității glenoide. Prezintă procesul coracoid care se formează de la nivelul marginii superioare avînd un traiect spre anterior, fața posterioară a scapulei este delimitată de spină în două porțiuni – fosa supraspinoasă și infraspinoasă. Fața
anterioară a scapulei poartă numele de fosa subscapulară.
Clavicula – os lung, cilindric, care se intinde între stern și scapulă, având forma literei ”S”. La extermitatea externă se articulează cu acromionului iar la extremitatea internă cu sternul.
Sternul – os plat, situat în fața cutieri toracice prezentând 3 părți: manubriul, corpul și apendicele. Porțiunea superioară a manubriului se articulează cu clavicula, apoi marginile laterale ale corpului sternului prezintă 7 incizuri care intră în contact cu primele 7 cartilaje costale.
Mișcările centurii scapulare pe cutia toracică
1. Ridicare2. Coborâre3. Adducție4. Abducție5. Rotație – internă și
externă
Humerusul
Este un os lung format din 3 părți: două extremități (epifize) și un corp (diafiză).
Epifiza proximală cuprinde tuberculul mare al humerului, tuberculul mic, amândoi delimitând culisa bicipitală,
capul humeral, colul anatomic si colul chirurgical.
Epifiza distală ( paleta humerală) care prezintă două proeminențe osoase laterale:
- Epicondilul medial
- Epicondilul lateral
Cele două proeminențe delimitează la nivelul feței anterioare ale platei un triunghi, la baza căruia se află două suprafețe articulare – trohleea humerală care se articulează cu marea incizură sigmoidă a ulnei (cubitusului) și condilul humeral care corespunde capului radial.
Trohleea humerală este surplombată nivelul feței anterioare de fosa coronoidă
ce corespunde procesului coronoid al ulnei, iar la nivelul feței posterioară de către fosa olecraniană ce corespunde cu olecranul ulnar.
Condilul humeral este surplombat de către fosa subcondiliană, care corespunde capului radial.
Mișcărule humerusului la nivelul arciulației scapulo-humerale:
1. Antepulsia2. Retropulsia3. Adducția4. Abducția5. Rotația internă6. Rotația externă7. Circumducția
Muşchii centurii scapulare
M. mare dinţat
Origine şi inserţie – faţa internă a scapulei, de-a lungul marginii interne – faţa externă a primelor 10 coaste
Acţiune – menţine marginea internă a omoplatului lipită de cutia toracică, abducţie şi rotaţie externă scapulară
M. subclavicular
Origine şi inserţie – faţa inferioră a 1/3 laterale a claviculei – faţa superioară a primei coaste şi primului cartilaj costal
Acţiune – coboară clavicula
M. pectoral mic
Origine şi inserţie – coastele 3, 4, 5 – apofiza coracoidă.
Acţiune – trage apofiza coracoidă anterior, interior şi inferior
M. ridicător al scapulei
Origine şi inserţie – primele patru apofize transverse cervicale – unghiul superior al scapulei
Acţiune – ridicător al scapulei
M. romboid
Origine şi inserţie – apofizele transersale ale vertebrelor C7-D4 – margine medială a scapulei
Acţiune – adductor şi rotator intern al scapulei
M.trapez
Origine şi inserţie – baza occipitalului, apofizele spinale cervicale, dorsale (T10)
Fasciculul superior – marginea posterioară a claviculei 1/3 ext şi acromion
Fasciculul mijlociu – spina scapulei
Fasciculul inferior – partea internă a scapulei
Acţiune – adductor, ridicător, coborâtor, rotator extern al scapulei
M. subscapular
Origine şi inserţie – faţa anterioră a scapulei – tuberculul mare al humerusului
Acţiune – rotator intern al braţului
M. supraspinos
Origine şi inserţie – fosa supraspinoasă a scapulei – porţiunea superioră a tubercululi mare al humerusului
Acţiune – abductor al braţului
M. infraspinos
Origine şi inserţie – fosa infraspinoasă a scapulei – faţa posterioră a tuberculului mare al humerusului
Acţiune – rotator extern al braţului
M. rotund mic
Origine şi inserţie – marginea laterală a 1/3 mijlocii a scapulei – faţa posterioră a tuberculului mare al humerusului
Acţiune – rotator extern al braţului
M. coracobrahial
Origine şi inserţie – apofiza coracoidă – marginea medială a 1/3 superiore diafizei humerale
Acţiune – antepulsia şi adducţia braţului
M. pectoral mare
Origine şi inserţie – faţa anterioră a 2/3 mediale a claviculei, primele 6 articulaţiile sternocostale, a şaptea coastă – creasta externă a culisei bicipitale
Acţiune – adductor, rotator intern al braţului
M. dorsal mare – latissimus dorsi
Origine şi inserţie – apofizele spinale ale vertebrelor T7-L5, creasta sacrată, creasta iliacă, ultimele patru coaste – culisa bicipitală a humerusului
Acţiune – rotaţia internă, retropulsia braţului
M. rotund mare
Origine şi inserţie – marginea laterală a 1/3 inferioare a scapulei – culisa bicipitală
Acţiune – rotaţie internă, retropulsia braţului.
M. deltoid
Origine şi inserţie
Fasciculul anterior – faţa ant a 1/3 lat a claviculei
Fasciculul mijlociu – faţa laterală a acromionului
Fasciculul posterior – spina scapulei
Inserţie la nivelul feţei laterale a humerusului
Acţiune – abductor al braţului
Radiusul si ulna
Radiusul si ulna sunt oase lungi, formate din 3 părți: două epifize si un corp (diasfiză), au o secțiune triunghiulară, ambele oase având 3 fețe și 3 margini.
Radiusul :
- la nivelul epifizei proximale prezintă capul radial și colul acestuia, corpul
având secțiune triunghiulară va avea 3 margini și 3 fețe, în timp ce
- epifiza distală, ce corespunde încheieturii mîinii, prezintă:oo zonă prin care radiusul se
articulează cu ulna și anume minca incizură sigmoidiă a radiusului, se află în partea interna (medială a radiusului)
oși o proieminență osoasă –
stiloida radială (procesul stiloidian al radiusului, situată în partea laterală a acestuia.
Ulna- la nivelul epifizei proximale prezintă
două apofize:oolecranul
oapofiza coronoidă
- corpul are secțiune triunghiulară va avea 3 margini și 3 fețe
- epifiza distală prezintă:oo zonă prin care se articulează cu
radiuul - suprafața articulară convexă - lateral
oo proieminență – proceul
stiloidian al ulnei – medial
Mișcărie la nivelul articulției humero-cubito-radiale:
1. Flexie 2. Extenseie3. Pronație4. Supinație
Muşchii flexori ai articulaţiei cotului
M. biceps brahial
Origine şi inserţie – capul lung, porţiune superioră a cavităţii glenoide a scapulei, capul scurt apofiza coracoidă – tuberozitatea bicipitală
Acţiune – flexia şi supinaţia cotului
M. brahial anterior
Origine şi inserţie – faţa anterioară a diafizei humerale – apofiza coronoidă a radiusului
Acţiune – flexor al cotului
M. brahioradial
Origine şi inserţie – marginea laterlă a 1/3 inferioară a diafizei humerale
Acţiune – flexia cotului, pronosupinaţia anterbraţului.â
Muşchii extensori ai articulaţiei cotului
M. triceps brahial
Origine şi inserţie
Capul lung – porţiunea inferioră a glenei humerusului
Capul medial – faţa posteromedială a humerusului
Capul lateral – faţa posterioară a jumătăţii superiore a humerusului de-a lungul marginii externe – toate cele 3 capete se unesc şi se
inseră la nivelul feţei posteriore a olecranului
Acţiune – extensia cotului
Muşchii pronatori ai braţului
M. rotund pronator
Origine şi inserţie – epicondiul megial humeral, apofiza coronoidă – faţa externă a treimii mijlocii a radiusului
Acţiune – pronaţia braţului şi flexia cotului
M. pătrat pronator
Origine şi inserţie – faţa anterioră a diafizei distale a ulnei – faţa anterioră a diafizei distale a radiusului
Acţiune – pronator direct al braţului
Muşchii supinatori ai braţului
M. scurt supinator
Origine şi inserţie – porţiunea superoexternă a ulnei şi a epicondilului medial – extremitatea superioră a radiusului
Acţiune – supinator al braţului
M. lung supinator - brahioradialul
Articulația radio-cubito-carpiană, carpo-metacarpiană și metacarpo-
falangiană – încheietura mâinii și mîna
Oasele care intră în componența mâinii sunt
- Oasele carpiene – dispuse în două rânduri superior și inferior
oSemilunar,
oScafoid
oPiramidal
oPisiform
oTrapez
otrapezoid
oOsul capitat
oOsul cu cârlig
Mișcările de la nivelul articulației radio-cubito-carpiene:1. Flexie2. Extensie
SUPERIOR
INFERIOR
3. Abducție – înclinație radială4. Adducție – înclinație ulnară
- Oasele metacarpiene
- Falangele – proximale, intermediare și distaleMișcările de la nivelul falangelor:1. Flexie 2. Extenxie3. Adbucție4. Adducție
Muşchii flexori ai închieturii mâinii
M. palmar lung
Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – aponevroza palmară superficială şi ligamentul inelar anterior al carpului.
Acţiune – flexia articulaţiei radiocarpiene
M. flexor radial al carpului
Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – faţa anterioră a bazei metacarpului II.
Acţiune – înclinarea radială a mâinii
M. flexor ulnar al carpului
Origine şi inserţie – epicondilul medial al humerusului – osul pisiform
Acţiune – înclinarea cubitală a mâinii, flexia articulaţiei radiocarpiene
Muşchii extensori ai articulaţiei radiocarpiene
M. lung extensor radial al carpului
Origine şi inserţie – marginea laterală a diafizei distale a humerusului – faţa posterioră a bazei metacarpianului II
Acţiune – extensia mâinii, înclinarea radială a mâinii
M. scurt extensor radial al carpului
Origine şi inserţie – faţa leterală epicondilului lateral – faţa posterioră a bazei metacarpianului III
Acţiune – extensia articulaţiei radiocarpiene
M. extensor ulnar al carpului
Origine şi inserţie – faţa posterioră a epicondilului lateral al humerusului – faţa posterioară a bazei metacarpianului V.
Acţiune – extensia articulaţiei radiocarpiene, înclinarea cubitală a mâinii
Muşchii flexori extrinseci ai degetelor
M. flexor profund al degetelor
Origine şi inserţie – faţa anterioră a treimii superiore a diafizei cubitale şi pe ligamnetul interosos – faţa anterioroară a bazei falangelor distale II – V .
Acţiune – flexia falangelor distale pe cele mijlocii
M. flexor superficial al degetelor
Origine şi inserţie – faţa anterioară a epicondilului medial, apofiza coronoidă a ulnei, faţa medială a treimii superiore a diafizei proximale a radiusului – faţele laterale şi
anterioră a bazei falangei mijlocii a degetelor II – V.
Acţiune – flexia falangei mijlocii pe cea proximală.
Muşchii extensori extrinseci ai degetelor
M. extensor comun al degetelor
Origine şi inserţie – faţa posterioră a epicondilului lateral al humerusului – faţa posterioră a falangelor proximală, mijlocie, distală
Acţiune – extensia metacarpofalangiană
M. extensor propriu al indexului
Origine şi inserţie – faţa posterioră a diafizei distale a ulnei – faţa posterioră a falangelor mijlocie şi distală a indexului
Acţiune – întâreşte acţiunea extensorului comun la nivelul indexului
M. extensor propriu al degetului mic
Origine şi inserţie – faţa posterioară a epicondilului lateral al humerusului - faţa posterioră a falangelor împreună cu extensorul comun al degetelor
Acţiune – întăreşte acţiunea extensorului comun la nivelul degetului mic
Muşchii intrinseci ai degetelor
Mm. Interosoşi
Origine şi inserţie – corpurile metacarpienelor şi spaţiul dintre cele două
Acţiune – abducţia şi adducţia degetelor
Mm. Lombricali
Origine şi inserţie – tendoanele flexorului profund al degetelor şi se termină pe tendoanele extensorului comun al degetelor
Acţiune – flexia articulaţiilor metacarpofalangiene şi extensia articulaţiilor interfalangiene
Mm. Intrinseci ai degetului mic
M. opozant al degetului mic
Origine şi inserţie – osul uncinat,ligamentul inelar anterior al carpului - faţa anterioră a metacarpului V
Acţiune – mişcarea antero laterală a metacarpianului V
M. flexor scurt al degetului mic
Origine şi inserţie - osul uncinat,ligamentul inelar anterior al carpului – faţa ant. a bazei falangei proximale a degetului V.
Acţiune – flexia falangei proximale a degetului V
M. abductor al degetului mic
Origine şi inserţie – osul pisiform, ligamentul anterior al carpului – faţa anterioară a bazei falangei proximale a degetului V.
Acţiune – abductor al degetului V, flexor al falangei proximale
Mm. extrinseci a policelui
M. flexor lung al policelui
Origine şi inserţie – faţa anterioră a treimii mijlocii radiale – baza falangei mijlocii a policelui
Acţiune – flexia falangei mijlocii a policelui pe falanga proximală, flexia falangei proximale
M. lung abductor al policelui
Origine şi inserţie – feţele posteriore ale radiusului şi ulnei – faţa posterioră a bazei metacarpianului I
Acţiune – abducţia policelui
M. scurt extensor al policelui
Origine şi inserţie - faţa post. a ulnei – falanga proximală a policelui
Acţiune – extensia falangei proximale pe metacarpianul I
M. lung extensor al policelui
Origine şi inserţie – faţa post. a ulnei – faţa post. falanga mijlocie a policelui
Acţiune – extensia falangei mijlocii pe cea proximală şi cea proximală pe metacarpul I
Mm. intrinseci ai policelui
M. adductor al policelui
Origine şi inserţie –
Fascicul oblic – osul trapezoid şi osul capitat
Fascicul transversal – MC II şi III şi articulaţiie metacarpofalangiene corespunzătoare – cele două fascicule se unesc la nivelul sesamoidului şi se inseră la niv. bazei falangei proximale a policelui
Acţiune – adductor al policelui
M. scurt abductor al policelui
Origine şi inserţie – scafoid, ligamentul inelar anterior al carpului – baza falangei proximale
Acţiune – flexia falangei proximale a policelui pe metacarpian
Membrul inferior
Articulația coxo-femurală:
Osul coxal – ilion, ischion, pubis
Femurul – os lung, alcătuit din 3 părți, epifizele și diafiza:
Epifiza proximală:
- Capul femural
- Colul femural
- Marele trohanter
- Micul trohanter
Epifiza distală
- Trohleea femurală
- Condilii femurali – medial și lateralMișcările de la nivelul articulației coxofemurale:1. Flexie2. Extensie3. Abducție 4. Adducție5. Rotație internă6. Rotației externă7. Circumducție
Mm. pelvitrohanterieni
M. piramidal
Origine şi inserţie – faţa ant. a sacrului – trohanterul mare
Acţiune – rotator extern al femurului
M. pătrat femural
Origine şi inserţie – tuberozitatea ischiadică – faţa post. a trohanterului mare
Acţiune rotator extern al femurului
M. obturator intern
Origine şi inserţie – faţa internăp a găurii obturatorii – faţa post a trohanterului mare
Acţiune – rotator extern al femurului
M. gemelari superior şi inferior
Origine şi inserţie – mica incizura ischiadică şi inf de aceasta
Acţiune – rotator extern al femurului
M. obturator intern
Origine şi inserţie – faţa externă a găurii obturatorii – faţa post a trohanterului mare.
Acţiune – rotator extern al femurului
Mm. profunzi ai şoldului
M. iliopsoas
Origine şi inserţie – corpurile vertebrale T12 – L5, fosa iliacă internă – trohanterul mic
Acţiune – flexia femurului
M. fesier mic
Origine şi inserţie – 1/3 ant. a fosei iliace externe – faţa ant. a trohanterulu mare
Acţiune – abductor, rotator intern, flexor al femurului
M. fesier mijlociu
Origine şi inserţie - 2/3 ant. Ale fosei iliace externe - faţa laterală a trohanterului mare
Acţiune – abductor al femurului
M. fesier mare
Origine şi inserţie – faţa post. a sacrului, coccisului, SIPS – marg. posterioră a tensor al fasciei lata
Acţiune – extensor, rotator extern, abductor al femurului
M. cvadriceps
Origine şi inserţie –
Dreptul femural – spina iliacă anterioinferioră
Vastul intermediar – faţa ant. a femurului
Vastul lateral – faţa post a femurului
Vastul medial – faţa post a femurului
Inserţie – tendonul rotulian
M. semimembranos
Origine şi inserţie – ischion – platoul tibial
Acţiune – flexia genunchiului, extensia femurului
M. semitendinos
Origine şi inserţie - ischion – laba de găscă
Acţiune - flexia genunchiului, extensia femurului
M. bicepsfemural
Origine şi inserţie – ischion – capul peroneului
Acţiune - flexia genunchiului, extensia femurului
Mm. adductori ai şoldului
M. adductor scurt
Origine şi inserţie – ram pubis – faţa post. a femurului
Acţiune – adducţia femurului
M. adductor lung
Origine şi inserţie – faţa ant. a ram pubis – faţa post a femurului
Acţiune – adducţia femurului
M. pectineu
Origine şi inserţie – creasta iliopectinee – faţa post a femurului
Acţiune – adducţia femurului
M. adductor mare –
Origine şi inserţie - ramura ischiopubiană – condilul intern al femurului
Acţiune – adducţia femurului