diabetul zaharat
creşte riscul lezării trunchiurilor nervoase la efectuarea anesteziei locale (edem, ischemie)
tip I – secreţie pancreatică scăzută de insulină
regim igieno-dietetic şi administrare de insulină
tip II – rezistenţă periferică la insulină
doar regim igieno-dietetic,
regim igieno-dietetic asociat cu antidiabetice orale
Complicaţii
hiperglicemia perioperatorie de peste 250 mg/ dL
vindecarea tardivă a
plăgilor
imunodepresie neuropatia diabetică
conduita în cabinetul stomatologic:
tratamentul nu va fi întrerupt sau modificat decât cu
acordul medicului nutriţionist. Dacă pacientul nu se
poate alimenta, nu va fi administrată nici doza de
antidiabetice orale sau insulină corespunzătoare
mesei eliminate (risc de hipoglicemie!)
înainte şi după efectuarea tratamentelor, pacientul
va efectua controale de specialitate şi îşi va adapta
tratamentul de fond în vederea menţinerii glicemiei
a jeun şi postprandiale între 80-250 mg/dL
programarea să nu interfereze cu orarul de masă
şedinţe de tratament scurte
conduita în cabinetul stomatologic:
nu vor fi utilizate SAL cu concentraţii crescute
de vasoconstrictori
cresc riscul de ischemie la nivelul
filetelor nervoase
neuropatie diabetică cu tendinţă la hTA ortostatică
nu se administrează sedative
se va lucra cu scaunul stomatologic în poziţie
cât mai apropiată de orizontală
nivelul glicemiei nu poate fi controlat eficient
antibioprofilaxie înaintea intervenţiilor sângerânde
conduita în cabinetul stomatologic:
zahărul şi soluţia perfuzabilă de glucoză la îndemână
administrare promptă în cazul semnelor de hipoglicemie
intervenţie de chirurgie orală
urmărit 7-10 zile postoperator de stomatolog şi nutriţionist
va adapta tratamentul diabetului la
modificările metabolice postoperatorii
tireotoxicoză (hipertiroidie)
GENERALE
intoleranţă la căldură
transpiraţie excesivă
scădere ponderală cu apetit păstrat/crescut
CARDIOVASCULARE
tahicardie de repaus
fibrilaţie atrială
tensiune arterială diferenţială crescută
suflu sistolic
NEUROMUSCULARE
astenie fizică
hiperreflexivitate
tremor al extremităţilor
NEUROPSIHICE
insomnii
labilitate psiho-afectivă
semne clinice:
tireotoxicoză (hipertiroidie) semne clinice:
TEGUMENTARE
tegumente subţiri, calde, umede, cu aspect catifelat
păr moale, fin, mătăsos
separarea unghiilor de patul unghial, în special la nivelul inelarului
DIGESTIVE
creşterea tranzitului intestinal
apetit crescut
OCULARE
privire caracteristică fixă
mărirea fantelor palpebrale
rărirea clipirii
încetinirea mişcărilor pleoapei şi insuficienţa ridicării sprâncenei la orientarea în sus a privirii
exoftalmie – la 40% din pacienţii cu boală Graves- Basedow
tireotoxicoză (hipertiroidie) semne clinice:
ORALE
tremor fin al limbii cu hiperreflexivitate
osteoporoza osului alveolar
apariţia bolii parodontale
carioactivitate crescută
accelerarea erupţiei dentare
- la tineri predomină simptomele de nervozitate
- la vârstnici predomină simptomele cardiovasculare şi miopia
criza tireotoxică
creştere fulminantă a semnelor şi simptomelor
tireotoxicozei
URGENŢĂ MEDICALĂ GRAVĂ
mortalitate
30-50 %
spitalizare imediată
conduita în cabinetul stomatologic
nu se întrerupe tratamentul de fond
sedare prealabilă (midazolam)
evitarea SAL cu vasoconstrictor adrenergic,
se pot folosi felipresina sau ornipresina
antibioprofilaxie la pacienţii imunodeprimaţi
amânarea tratamentului până la
compensarea funcţiilor tiroidiene la pacienţii
decompensaţi
Hipotiroidia La copii – cretinismul
Talie redusă
Disproporţii morfometrice
Macroglosie
Nas îngroşat, lat
Ochi larg deschişi
Păr rar
Tegumente uscate
Abdomen protuberant cu hernie ombilicală
Alterarea dezvoltării mentale
Întârzierea vârstei osoase
Întârzierea erupţiei dentare
Hipotiroidia La adult – debutul hipotiroidiei
este insidios şi nespecific:
Fatigabilitate
Letargie
Intoleranţă la frig
Slăbiciune şi crampe musculare
Constipaţie
Apetit scăzut cu creştere în greutate
Scăderea memoriei
Încetineală psihomotorie
Tegumente uscate
Voce răguşită, îngroşată
Acuitate auditivă scăzută
În final – tabloul clinic al mixedemului florid:
Facies inert, inexpresiv, infiltrat
Rărirea părului
Edeme periorbitale
Tegumente reci, aspre, palide, cu „consistenţă de aluat”
Macrostomie xerostomie
Bradicardie
Bradichinezie, reflexe diminuate
Sindrom de tunel carpian (prin infiltrarea ligamentelor)
conduita în cabinetul stomatologic:
amânarea tratamentului până la compensarea funcţiilor tiroidiene şi a complicaţiilor generale existente
Nu se întrerupe medicaţia de fond
Nu se administrează sedative, narcotice, analgetice în
doze mari pot reacţiona exagerat
pot necesita suport respirator până la
metabolizarea şi eliminarea lor
Nu se folosesc SAL cu vasoconstrictor adrenergic
Monitorizarea pulsului şi TA
hTA, bradicardia sunt complicaţii frecvente
Controlul riguros al sângerării
anemia însoţeşte deseori hipotiroidia
La pacienţii decompensaţi
excesul de glucocorticoizi,
hipercorticismul, sindromul Cushing
datorat hipersecreţiei endogene sau tratamentului cronic cu doze mari de corticosteroizi
facies de „lună plină”
obezitate cu distribuţie centripetă (trunchi obez cu membre subţiri)
tegumente subţiri, cu vergeturi şi tendinţă la echimoze
atrofii musculare (respectă miocardul şi diafragmul)
osteoporoză
imunodepresie
retenţie hidrosalină şi HTA (uneori)
hiperglicemie şi diabet zaharat (uneori)
vindecare dificilă a plăgilor
hirsutism
tulburări psihice
conduita în cabinetul stomatologic:
manevre blânde la extracţii pentru a evita apariţia fracturilor - risc crescut datorită osteoporozei
hipercorticism exogen - se va dubla doza de prednison în ziua intervenţiei sângerânde.
antibioprofilaxia infecţiilor locale
dacă hipercorticismul este secundar unei afecţiuni neoplazice se va proceda în consecinţă
dacă pacientul prezintă HTA sau DZ se va proceda corespunzător
vindecarea plăgilor poate fi favorizată prin folosirea preparatelor topice cu vitamina A
Deficitul de glucocorticoizi
(hipocorticismul, boala Addison) Hiperpigmentaţie cutanată şi la nivelul
mucoaselor - pete la nivelul buzelor,
- lizereu roşu-vineţiu de-a lungul coletului dentar, mucoasei jugale în dreptul M1 şi M2, mucoasei palatine, limbii.
hTA
hipotrofie cardiacă
oboseală musculară
astenie psihică
poate fi asociat cu deficitul de mineralocorticoizi
Conduita în cabinetul stomatologic:
dublarea dozei de prednison în ziua intervenţiei,
în special în cazul manevrelor sângerânde
antibioprofilaxia infecţiilor locale
dacă apar semnele
CRIZEI ADDISONIENE
hTA,
hipoglicemie,
durere abdominală,
diaree,
vărsături,
scădere a temperaturii,
delir,
comă
perfuzie cu glucoză 5%,
administrare rapidă în bolus a 200 mg hemisuccinat de
hidrocortizon
afecţiuni ale medulosuprarenalei:
feocromocitomul
transpiraţie paroxistică excesivă
cefalee paroxistică
HTA paroxistică
hipotensiune ortostatică
tahicardie paroxistică
intoleranţă la glucoză
pierdere în greutate
tulburări psihice
Tratament doar în condiţii de spitalizare
Insuficienţa renală cronică (IRC)
Complex de simptome clinice şi
funcţionale renale, apărute ca urmare a
reducerii progresive şi ireversibile a
nefronilor, indiferent de cauză
HTA malignă,
diabet zaharat,
glomerulonefrită cronică,
nefrita interstiţială,
pielonefrita cronică,
rinichiul polichistic
conduita în cabinet
Irigaţii antiseptice cu clorhexidină 0,2%
Pentru pacienţii ce beneficiază de terapie conservativă
sau dializă peritoneală
IR compensată nu reprezintă o contraindicaţie pentru
intervenţiile stomatologice sângerânde
Medicaţia aleasă în concordanţă cu modul de excreţie
şi metabolizare
Obligatorie colaborarea cu medicul nefrolog
Control atent al hemostazei, mai ales la pacienţii anemici
Se reduce la minim administrarea de AINS
afectează funcţia renală (scad prostaglandinele)
pot determina sângerări la nivel gastrointestinal
pacientul dializat este potenţial purtător
de HBV, HCV, HIV, CMV
conduita în cabinet Pentru pacienţii care beneficiază de hemodializă
Pentru pacienţii ce beneficiază de transplant renal
la pacienţii trataţi cu ciclosporine sunt contraindicate
eritromicina şi metronidazolul
accentuează toxicitatea ciclosporinelor
antibioprofilaxia infecţiilor locale
antibioprofilaxie
nu se va utiliza şuntul pentru acces decât în situaţii de urgentă
manoperele sângerânde la cel puţin 7 ore de la şedinţa
de hemodializă necesită utilizarea heparinei, care are efecte
anticoagulante până la 7 ore de la administrare
măsuri suplimentare de protecţie
Afecţiuni ale tubului digestiv Refluxul gastro-esofagian şi esofagita de reflux
Ulcerul gastric şi duodenal
Afecţiuni hepatice Hepatita cronică şi ciroza hepatică
Transplantul hepatic
Afecţiuni ale pancreasului exocrin
Refluxul gastro-esofagian şi
esofagita de reflux
Simptomatologia
arsură retrosternală – caracteristică esofagitei
disfagia – sugerează apariţia stricturilor
sângerarea – în cazul eroziunilor şi ulceraţiilor
răguşeala matinală, laringita, dispneea – consecinţa refluxului sever însoţit de aspiraţie
conduita în cabinetul stomatologic
tratamentul va fi efectuat la mai mult de 2 ore după masă
se vor evita mesele abundente înaintea tratamentului
pacientul nu va fuma înaintea intervenţiei
se vor administra 10 mg metoclopramid cu 30 min înainte de masă
poziţie şezândă în cursul tratamentului
dacă e singura opţiune posibilă va fi
administrată cu o cantitate mare de
lichide pentru a evita iritaţia esofagiană
dacă necesită sedare se va evita sedarea profundă
creşte riscul aspiraţiei pulmonare
antibioterapie
se evită clindamicina
Ulcerul gastric şi duodenal
Pentru ulcerul gastric Dureri epigastrice care pot fi accentuate de
ingestia de alimente
Greaţă, vărsături, anorexie
Pentru ulcerul duodenal Dureri epigastrice care apar la 1,5-3 ore după
ingestia de alimente şi sunt calmate temporar
de ingestia de alimente sau antiacide
Simptomatologia:
Conduita în cabinetul stomatologic
se pot administra AINS inhibitoare de COX-2 (celebrex),
diclofenac asociat cu arthrotec (analog PgE1)
nu se întrerupe terapia de fond
necesită
antibioprofilaxie
a efectuat în ultimele
2-3 săptămâni tratamentul
împotriva infecţiei
cu Helicobacter pylori
nu se vor mai folosi antibiotice din aceleaşi clase
nu se prescriu AINS clasice, indiferent de calea de
administrare reduc secreţia de prostaglandine
scad apărarea mucoasei gastro-duodenale
Hepatita cronică şi ciroza hepatică
tendinţă de hipoglicemie la post de peste 6-8 ore
tulburări trofice sistemice
reducerea clearance-ului plasmatic al substanţelor circulante, inclusiv al anestezicelor
reducerea ratei
metabolice
tulburări
de hemostază
riscul contaminării virale
sângerare abundentă şi prelungită în timpul
intervenţiei şi în primele ore după aceasta,
reapariţia sângerării la intervale de câteva ore,
datorită lizei cheagului format
conduita în cabinetul stomatologic
evaluarea hemostazei înaintea intervenţiilor sângerânde sau potenţial sângerânde. Nu se vor efectua la pacienţii cu INR > 2,1
hemostază riguroasă chiar la pacienţii cu teste de hemostază normale
dacă apare tendinţa de sângerare tardivă – irigaţii orale din 6 în 6 ore, timp de 2-3 zile cu o soluţie de acid -amino-caproic sau acid tranexamic
pacientul va mânca înaintea intervenţiei
se vor evita intervenţiile de lungă durată, pentru a elimina riscul sângerării excesive şi cel de apariţie a hipoglicemiei
intervenţiile pe mai multe cadrane se vor face în şedinţe separate, pentru a reduce riscul apariţiei intoxicaţiei cu SAL
insuficienţă hepatică – evitarea sedativelor – risc de precipitare a encefalopatiei portale
antibioprofilaxia infecţiilor locale la pacienţii aflaţi sub corticoterapie (hepatită autoimună)
măsuri riguroase de prevenire a transmiterii infecţiilor
afecţiuni ale pancreasului exocrin
bolile pancreasului exocrin nu interferă
cu tratamentul stomatologic
dacă există un diabet zaharat asociat
se va proceda în consecinţă
dacă etiologia afecţiunii ţine de
consumul excesiv de alcool se va
proceda în consecinţă
Greaţa
Se va întrerupe tratamentul
Se va linişti pacientul
Sedativ-anxiolitic cu absorbţie rapidă (midazolam)
Se va relua lucrul după apariţia sedării
Dacă fenomenul se repetă, pacientul va fi reprogramat şi sedat înainte de începerea tratamentului stomatologic.
Greaţa nu poate fi prevenită – se va apela la ajutorul medicului anestezist.
Orice pacient la care s-a administrat un sedativ va părăsi cabinetul doar însoţit şi nu va realiza activităţi care implică o vigilenţă crescută în ziua respectivă.
Durerile abdominale
Se va întrerupe tratamentul
Administrarea orală sau intrarectală a unui antispastic (NO-SPA)
Finalizarea tratamentului stomatologic la minimum necesar (dacă starea pacientului o permite)
Transportul pacientului spre o unitate spitalicească
se întrerupe terapia
se administrează rapid 50-100mg glucoză / zahăr PO
Diagnosticat / suspect de porfirie acută intermitentă
se vor perfuza rapid IV 500mL glucoză 10%
nu se poate folosi calea orală
HIV
Simptomatologie
Febră persistentă > 3 luni
Scădere ponderală > 10%
Diaree cronică
Oboseală
Limfadenopatii multiple > 3 luni
Transpiraţii nocturne
Altralgii
Mialgii
Diagnosticul pozitiv – prezenţa anticorpilor anti-HIV
şi / sau detectarea directă a unuia din componentele virale
Anticorpii apar la 4-8 săptămâni de la infectare
Patologie asociată
Candidoză orală
Parotidită
Leucoplazie păroasă
Erupţie dentară întârziată
Gingivită necrozantă
Herpes Simplex
Boli neoplazice, leziuni premaligne sau cu potenţial de malignizare
Sarcom Kaposi
Limfoame
Displazii intraepiteliale de cervix şi anus
HIV
Terapia de urgenţă – asanarea focarelor dento-parodontale
Antibioprofilaxia infecţiilor locale
Pacienţii seropozitivi
nu au SIDA
manifest
tolerează bine tratamentele stomatologice
intervenţiile de chirurgie
orală
tolerează mai greu tratamentele
stomatologice şi chirurgicale
din cauza
anormalităţilor hematologice
predispoziţiei la infecţii
au SIDA
manifest
Prevenirea transmiterii virusului la
personalul medical şi la ceilalţi pacienţi:
Echipament de protecţie (halat de unică folosinţă, mască,
ochelari de protecţie, 2 perechi de mănuşi)
Instrumentar ascuţit de unică folosinţă, care după utilizare se
aruncă în containere speciale
Utilizarea de containere separate pentru instrumentarul folosit
la aceşti pacienţi
Instrumentarul se dezinfectează şi se sterilizează de două ori
Spălarea mâinilor înainte şi după efectuarea unei manopere şi
imediat după ce medicul sau personalul auxiliar a venit în
contact cu sângele sau lichidele biologice
Suprafeţele din cabinet contaminate cu sânge vor fi curăţate
cu soluţie glutaraldehidă 2% (dezinfecţie 45 min şi sterilizare
10 ore) sau hipoclorit de sodiu (dezinfecţie 3’ şi sterilizare 6h)
Lucrările protetice se vor steriliza cu sol. glutaraldehidă 2 %
În caz de contaminare accidentală a
personalului medical:
se va întrerupe orice manoperă terapeutică
tratamentul local al plăgii cu apă şi antiseptic (betadine)
nu se încearcă stoarcerea plăgii şi nu se exercită presiune pe plagă
în cazul expunerii mucoaselor se spală abundent cu apă
prezentarea imediată într-o clinică de boli infecţioase pentru a începe tratamentul profilactic
profilaxia îşi pierde eficienţa dacă se aplică la mai mult de 24-36 ore după expunere
perioada de tratament necesară este de minim 4 săptămâni
tratamentul profilactic nu asigură o protecţie 100% şi nu se poate aplica în caz de insuficienţă hepatică sau renală, afecţiuni ale măduvei osoase, stări imunosupresive.
Transplantul
Conduita în cabinetul stomatologic
Eritromicina şi doxiciclina măresc concentraţia plasmatică a ciclosporinei
Rifampicina scade concentraţia plasmatică a ciclosporinei
Îndepărtarea tuturor focarelor infecţioase dentare sub antibioprofilaxie
terapia cu
ciclosporină
deprimă imunitatea umorală şi celulară,
e nefrotoxică,
determină - HTA,
- hiperpotasemie,
- tremor,
- hiperplazie gingivală,
- infecţii bacteriene, fungice sau virale
Splenectomia
Predispune la infecţii masive,
cu şoc şi CID, cu risc vital.
tratamentul intensiv şi precoce al
infecţiilor orale
efectuarea manevrelor terapeutice
sângerânde sub antibioprofilaxie
Corticoterapia cronică
favorizează apariţia infecţiilor
oportuniste,
vindecarea plăgilor este încetinită,
pericol de apariţie a necrozei osoase
aseptice
Sindromul Sjögren
Boală autoimună cronică lent progresivă, incurabilă, caracterizată prin infiltraţia limfocitară a glandelor exocrine, cu uscăciunea gurii şi a ochilor.
Conduita în cabinetul stomatologic:
Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe
Antibioprofilaxie
Lupusul eritematos sistemic
Afecţiune de etiologie necunoscută,
în care ţesuturile şi celulele sunt modificate
de autoanticorpi patogeni şi de complexe
imune.
Conduita în cabinetul stomatologic:
Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe
Antibioprofilaxie
Dacă există complicaţii cardiace, renale,
hematologice, se vor lua măsurile specifice
Poliartrita reumatoidă
Boală inflamatorie cronică, de
etiologie necunoscută, ce cuprinde
articulaţiile membrelor, simetric, bilateral,
însoţită de manifestări extraarticulare, care
afectează tipic ţesutul conjunctiv şi se
asociază cu modificări imunologice
importante.
Conduita în cabinetul stomatologic:
Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe
Antibioprofilaxie
Sclerodermia sistemică
Afecţiune progresivă, manifestată
prin fibroscleroza tegumentului, organelor
interne şi vaselor.
Conduita în cabinetul stomatologic:
Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe
Antibioprofilaxie
Din cauza microstomiei apar dificultăţi la
realizarea oricărei manopere terapeutice
stomatologice
alterarea funcţiei organelor direct afectate,
eliberarea unor substanţe biologic active
de către celulele tumorale,
efecte loco-regionale şi sistemice datorită
radio şi chimioterapiei,
efectele bolii asupra psihicului pacientului
Tumorile maligne
modificări locale la nivelul zonei de origine
modificări sistemice
produc
prin
Indiferent de localizarea tumorii, pacienţii pot
prezenta:
depresie
malnutriţie – manifestări clinice: scădere în greutate,
anemie,
tulburări de coagulare,
imunodepresie,
vindecare tardivă a plăgilor,
astenie fizică şi psihică
manifestări hematologice anemie,
leucopenie,
alterarea hemostazei (tendinţă la sângerare sau tromboză)
manifestări neurologice şi / sau endocrine
apariţia unor neoplazii secundare
Afecţiuni locale: complicaţii şi sechele ale tratamentului chirurgical în urma tratamentului multimodal
dificultăţi în fonaţie
dificultăţi neurologice în teritoriul nervilor cranieni
dehiscenţa plăgii şi apariţia fistulei oro-cutanate
complicaţii asociate radio-chimio-terapiei: – reacţii acute:
mucozita,
reacţia cutanată,
pierderea sensibilităţii gustative,
xerostomia,
infecţia (candidoza, herpes simplex, herpes zoster)
– efecte tardive: ischemia şi fibroza,
necroza părţilor moi,
osteoradionecroza,
carii dentare,
trismus
conduita în cabinetul stomatologic:
tratamentul profilactic: – pe durata chimioterapiei şi 3 săptămâni după aceasta, se folosesc periuţe
foarte moi şi se va suspenda folosirea protezelor mobile
– irigaţii cu soluţii cu clorhexidină, aplicaţii topice cu fluoruri
anestezia locală: – doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3
– dacă e în tratament cu antidepresive, e contraindicată folosirea SAL cu catecolamine
terapia odontală – obturaţii cu amalgam sau compozit
manevre sângerânde – doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3
– extracţiile se realizează cât mai atraumatic – risc crescut de osteonecroză
– antibioprofilaxie în cazul pacienţilor imunodeprimaţi
tratamentul protetic – protezele se confecţionează la 6 luni după finalizarea radioterapiei şi / sau 3
săptămâni de la încetarea tratamentului chimioterapeutic
– se recomandă realizarea unor proteze cu şei reziliente pentru a evita producerea ulceraţiilor mucozale
– implante endoosoase (60% rata de succes)