PROCESE PATOLOGICE DE BAZĂ CUTANEO-MUCOASE
ŞI SEMIOLOGIA LEZIUNILOR CUTANATE
Conf. dr. Laura Gheucă Solovăstru
Modificări histopatologice cutanate
Sunt descrise trei tipuri de procese patologice
modificări histopatologice proprii epidermului modificări histopatologice epidermice cu participarea
dermului modificări histopatologice dermice
STRATUL CORNOS
STRATUL GRANULOS
STRATUL MALPIGHIAN
STRATUL GERMINATIV
Modificări histopatologice proprii epidermului
Modificări histopatologice proprii epidermului
Epidermul poate fi sediul următoarelor modificări :• Hiperkeratoză îngroşarea marcată a stratului cornos
datorita creşterii numărului de celule cornoase normal maturate şi menţinerea unei aderenţe intercelulare crescute
• procesul de hiperkeratoză se poate asocia cu tulburări calitative ale keratinizării: – diskeratoza presupune o keratinizare individuală a
keratinocitelor cu formarea de celule în manta,– parakeratoza este o formă imperfectă de keratinizare cu retenţia
de nucleu în celulele stratului cornos
Modificări histopatologice proprii epidermului
• hipergranuloza creşterea patologică în grosime a stratului granulos
• papilomatoza accentuarea desenului papilar, datorită creşterii în exces a papilelor dermice
• hipoacantoza micşorarea numărului de celule la nivelul statului spinos ,
• hipogranuloza micşorarea numărului de celule la nivelul stratului granulos,
• atrofie diminuarea în totalitate a grosimii straturilor epidermice, prin scăderea numărului de keratinocite
Parakeratoză (îngroşarea stratului cornos cu retenţia de nucleu )
Hiperacantoza (îngroşarea stratului spinos)
Papilomatoză (Papile dermice alungite)
Modificări histopatologice epidermice cu participarea dermului
• Spongioza
• Flictenizarea
• Pustulizarea
• Exocitoza
• Spongioza =este un proces patologic caracterizat prin distensia patologică a spaţiilor intercelulare consecutivă unui aflux de lichide interstiţiale ce conduce la formarea veziculelor, reprezentând modificarea patognomonică a procesului eczematos
• Flictenizarea apare ca urmare a alterării coeziunii intercelulare epidermice cu apariţia unor celule numite acantolitice, rotunde, globuloase cu nucleu mare hipercromatic.
• Acest proces induce formarea de bule superficiale sau profunde.
• Mecanismele prin care apare flictenizarea sunt multiple: – alergice (urticarie buloasă), – procese imunologice (pemfigusul vulgar), – tulburări genetice (epidermoliza buloasă),– toxine microbiene (sindromul Lyell infantil), – factori exogeni (fitofodermatoze)
• Acantoliza
Bulă intraepidermică
• Pustulizarea este un proces declanşat de chemotactismul indus de factorii infecţioşi, responsabil pentru formare de colecţii purulente şi se caracterizează printr-o exocitoză abundentă cu polinucleare la nivelul dermului (pustulizare microbiană);
• pustulele pot fi:– spongiforme şi multiloculare, (psoriazisul pustulos),– uniloculare (pemfigusul cu Ig A) şi pot interesa sau nu folicului
pilos
• Exocitoza reprezintă pătrunderea celulelor migratorii la nivelul epidermului (neutrofile, eozinofile, histiocite, macrofage)
Modificări histopatologice dermice
• La nivelul dermului apar:• tulburări vasculare• infiltrate celulare • procese degenerative
Tulburările vasculare
• de la nivelul tegumentului se manifestă prin:
– vasodilataţie marcată (exprimată prin eritem şi congestie ),
– vasoconstricţie (manifestată prin ischemie), sau
– proliferare vasculară (cu formarea de angioame).
Infiltratele celulare
• Sunt caracteristice diferitelor procese morbide cutante şi pot fi inflamatorii, hiperplazice sau proliferative.
• Infiltratele infamatorii au anumite caracteristici în funcţie de etiologie şi vechimea procesului. în formele acute de inflamaţie infiltratul este bogat în polinucleare, în forma subacută se adaugă infiltratului, histiocite, limfocite şi
plasmocite, iar în inflamaţia cronică apar infiltrate granulomatoase cu
mononucleare, limfocite şi plasmocite (siflis, tuberculoză).
• Infiltrate cu celule hiperplazice sau proliferative apar în tumori cutanate benigne şi în funcţie de înmulţirea unui anumit tip de celule se întâlnesc fibroame (predomină fibrocitele), histiocitoame (histiocitele) mastocitoame (mastocitele).
Procesele degenerative
• Au sediul la nivelul dermului, pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de structura afectată:– degenerescenţă elastică interesează fibrele elastice şi se manifestată
prin transformarea lor în conglomerate dezorganizate (în elastoza senila actinică)
– degenerescenţa calcară, proces patologic în care celulele din unele ţesuturi sunt înlocuite depuneri de săruri de calciu (sclerodermie, dermatomiozită)
– degenerescenţa amiloida costă în depunerea în derm a unei proteine anormale numită amiloid; se întâlneşte în amiloidozele congenitale sau secundar, după procese infecţioase (tuberculoza, lepra)
– degenerescenţa fibrinoidă, caracteristică vasculitelor, exprimată prin depuneri de complex imune circulante
– degenerescenţă mucinoasă se caracterizează prin depuneri de mucopolizaharide neutre şi acide la nivelul dermului (în mucinozele cutanate)
– degenerescenţă coloidală se caracterizează prin apariţia de mase gelatinoase, eozinofile în dermul papilar (milium coloid).
Semiologia leziunilor cutanate
• sunt modificări clinico-morfologice ce permit sistematizarea patologiei cutanate.
• prezenţa lor constituie un răspuns la agresiunile externe sau interne, sau expresia unor suferinţe organice profunde, corelate fiziopatologic cu tegumentul
Semiologia leziunilor cutanate Clasificare:
Dpv. morfo-clinic:
• Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Leziuni elementare solide
• Leziuni cu conţinut lichidian
• Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate
• Deşeuri cutanate
• Sechele cutanate
• Leziuni elementare particulare
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Tipul de leziune - macula sau pata: :• sunt bine vizibile la examenul obiectiv;• nu se însoţesc de anomalii de relief şi consistenţă;• sunt produse prin:
• - tulburări ale circulaţiei locale;• - extravazări sanguine; • - modificări ale melanogenezei;• - depuneri de substanţă la nivelul tegumentului;
• dimensiuni variate descriind plăci şi placarde.
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• A. Pete hemodinamice:
• dispar la digitopresiune;
• în funcţie de tipul de vas interesat sunt descrise următoarele manifestări clinice:
• eritemul activ
• eritemul pasiv (cianoze)
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Eritemele pot fi:
• difuze (eritemul pudic)
• circumscrise (erizipel)
• localizate (eritem solar)
• generalizate (eritemul din eritrodermie)
Leziuni elementare prin modificări de culoare
B.Pete vasculare – sunt produse• modificări de calibru vascular persistente
(ectaziile) • proliferări de vase sanguine
(hemangioamele). • Clasificare:• congenitale (hemangioame) • dobândite (telangiectaziile).
Leziuni elementare prin modificări de culoare
C. Pete purpurice:• prin extravazări sanguine în derm • injurii la nivelul peretelui vascular • defecte de coagulare;
– nu dispar la vitropresiune;– îşi modifică culoarea – se instalează rapid;– persistă 10-20 zile.
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• după dimensiune şi formă se manifesta clinic prin:– peteşii – vibice – echimoze – hematoame (provocate de hemoragii
profunde subcutanate)
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Pete prin modificări ale melanogenezei – clasificare:
• pete hiperpigmentare• pete hipopigmentare sau acromice - primare - secundare
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Petele hiperpigmentare:– pete hiperpigmentare circumscrise (nevi
pigmentari);– pete hiperpigmentare difuze (cloasma,
melanodermie);– pete hiperpigmentare congenitale (nevi
pigmentari);– pete hiperpigmentare dobândite (efelidele);
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Petele hipopigmentare sau acromice:– reducerii numărului de melanocite sau – a scăderii capacităţii acestora de a reţine melanina.
• Clasificare: (după modalitatea de apariţie) :
• pete acromice congenitale (albinismul);• pete acromice dobândite (vitiligo);• pete acromice primitive (vitiligo);• pete acromice secundare (tinea versicolor).
Leziuni elementare prin modificări de culoare
• Pete produse prin depuneri de substanţe la nivelul tegumentelor
o tulburările de metabolism (carotenodermia);o boli infecţioase (hepatita acută);o boli profesionale (intoxicaţia cu plumb – lizereul gingival).
• Tatuajele
Leziuni elementare solide Papula
• leziune solidă persistentă cu dimensiuni mici de 1-5mm ce proemină la suprafaţa pielii.
• forme : rotunde-ovalare (sifilida papuloasă), • poligonală (lichen plan), • acuminată (keratozele foliculare),• plane (veruci plane).• Un aspect particular papula urticariană sau
placa urticariană.
Leziuni elementare solide Papula
• Clasificare:• papule epidermice caracterizate prin
hiperkeratoză, acantoză (veruci vulgare);• papule dermice – determinate de prezenţa
unor infiltrate celulare la nivelul dermului superficial (sifilidele papuloase);
• papule dermo-epidermice – formate prin hiperplazie epidermică asociată cu infiltrat dermic celular (papula din lichen plan).
Leziuni elementare solide Tuberculul
• leziune profundă cu sediul în derm circumscrisă
(vizibil la vitropresiune)
– evoluţia tuberculului este cronică, poate ulcera lăsând o cicatrice caracteristică (lupusul tuberculos, sifilida tuberculoasă);
– substratul morfologic al tuberculilor îl constituie un infiltrat celular dermic profund.
Leziuni elementare solide Nodulul (nodozitatea)
• situat profund în derm şi hipoderm, este puţin proeminentă şi se identifică bine prin palpare;
• Evoluţie:– acută (eritemul nodos), – subacut (eritemul Bazin)– cronică (sarcoidoza);
Leziuni elementare solide Nodulul (nodozitatea)
• Goma evoluţie :• stadiul de cruditate (nodozitatea este fermă iar
tegumentul de acoperire este întins şi lucios);• stadiul de ramolire (apare ca urmare a unui proces
de necroză centrală);• stadiul de ulceraţie (corespunde evacuării ţesutului
necrozat);• stadiul de cicatrizare (constă într-un proces lent de
reparaţie a ţesuturilor).
Leziuni elementare solide Vegetaţia:
• excrescenţă papilomatoasă pediculată cu suprafaţa neregulată, conopidiformă sau în „creastă de cocoş”;
• consistenţă dură, dispusă izolat (papilomul) sau cu tendinţa de a forma mase globuloase cu aspect pseudotumoral
Leziuni elementare solide Lichenificarea:
• placă pe suprafaţa căreia s-a accentuat cadrilajul normal al tegumentului cu formarea de pseudopapule;
• apare în dermatozele pruriginoase după grataj prelungit.
Leziuni elementare solide Tumora:
• formaţiune proeminentă, persistentă cu tendinţă la creştere, nedureroasa
Clasificare: • benigne (nevul, lipomul) – sunt bine delimitate,
neinvazive, nu metastazează;• maligne (carcinoamele cutanate, melanomul, sarcom) –
sunt formaţiuni invazve cu pronostic grav şi dau metastaze.
Leziuni elementare cu conţinut lichid
Vezicula • colecţie lichidiană cu dimensiuni mici 1-2mm, situată
intraepidermic formate prin procesul de veziculizatie
Evoluţia: deschidere ( eroziune) pustulizare
Clasificare dupa mecanismul de formare: interstiţiale parenchimatoase;
Leziuni elementare cu conţinut lichid
Bula (flictena)• leziune cu lichid de dimensiuni mari;• Mecanismul :
– pierderii coeziunii intraepidermice – alterarea aderenţei dermo-epidermice;
• Clasificare (dupa gradul de umplere)– flasce (pemfigusul vulgar) – sub tensiune (pemfigoidul bulos);
• Evolutie: deschidere pustulizare
Bula (flictena)
• Clasificare:
• superficiale (subcornoase) (impetigo)• mijlocii (intramalpigiene) (pemfigusul vulgar)• profunde (subepidermice) (pemfigoidul bulos).
Leziuni elementare cu conţinut lichid
Pustula• leziune cu conţinut purulent;• clasificare:
– pustule primitive – pustule secundare
– foliculare (foliculitele superficiale);– nefoliculare (psoriazisul pustulos);
• pustule microbiene (foliculita stafilococică);• pustule amicrobiene – sterile (psoriazisul
pustulos).
Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate
• Eroziunea• Clasificare: primitivă (şancru sifilitic)
secundară leziunilor veziculo-buloase (eczema, herpes).
Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate
• Ulceraţia • este o pierdere de substanţă profundă
care depăşeşte membrana bazală şi se vindecă cu cicatrici;
• Clasificare: ulceraţii cronice (ulcerul varicos)
ulceratii acute (furunculul);
Leziuni elementare produse prin soluţii de continuitate
• Fisura sau ragada• lipsă de substanţă liniară secundară inflamaţiei,
de profunzime diferită;• se localizează periorificial sau la nivelul pliurilor.
• Escoriaţia • soluţie de continuitate superficială, liniară,
produsă prin grataj.
Deşeuri cutanate ScuamaCaracteristici• Dimensiune• Culoare • Aderenta
• scuame furfuracee sau pitiriaziforme • scuame lamelare psoriaziforme• scuame în lambouri
Deşeuri cutanate
• Crusta
• rezultatul uscării unor secreţii pe suprafaţa tegumentului şi acoperă obişnuit o soluţie de continuitate;
• Aspecte: galben-aurii (cruste melicerice)
brune-negre (cruste hematice) .
Deşeuri cutanate
• Escara– este o necroză epidermică produsă prin ischemie;– se prezintă ca un depozit uscat negru, aderent.
• Sfacelul• necroliză produsă sub acţiunea unor toxine
microbiene;• Clinic: depozit alb-cenuşiu de ţesut devitalizat.
Sechele cutanate • Cicatricea:
– proces complex de reparaţie conjunctivă, cu formarea de ţesut nou alcătuit din colagen dens, fibrocite, fragmente de ţesut elastic şi vase sanguine (lipsesc firele de păr şi glandele);
– Dupa aspect:• atrofică (deprimată, indurată);• hipertrofică (proeminentă);• suplă (cu elasticitate diminuată);• cheloidiană (dură şi cu potenţial evolutiv).
Sechele cutanate
• Atrofia:• involuţie tegumentară cu interesarea tuturor
componentelor sale;Clinic: • tegument subţire, transparent, uscat, pliul
persistă, lipsesc firele de păr şi glandele;• Atrofia:
– fiziologică – patologică
Leziuni elementare prin retenţie
• Comedonul:
• retenţie de sebum, în zona ostiumului şi infundibulului folicular
• Milium (chist cornos)
• formaţiuni mici perlate produse prin obliterărea foliculilor pilo-sebacei.
Alte leziuni elementare (dificil de încadrat)
–godeul favic (favus)
–tunelul acarian (scabie)
–fistula.