+ All Categories
Transcript
Page 1: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

1

Şef lucr.dr. Lavinia Noveanu

2012

CURSUL 1Funcţia motorie a tractului

digestiv

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.BABEŞ” TIMIŞOARA DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

Page 2: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

2

CUPRINS

1.Particularităţile morfo-funcţionale

ale muşchiului neted visceral

2. Tipurile de mişcări ale tractului

gastro-intestinal3. Mecanismele de control ale activităţii tractului

digestiv

4. Masticaţia5. Deglutiţia6. Funcţia motorie a stomacului 7. Funcţia motorie a intestinului subţire 8. Funcţia motorie a intestinului gros. Defecaţia

Page 3: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Studentul trebuie să:

Descrie particularităţile morfologice şi funcţionale ale musculaturii netede viscerale (de tip unitar)

Explice tipurile de mişcări ale tractului

gastro-intestinal

Descrie

mecanismele de control ale activităţii tractului digestiv

Definească masticaţia, să descrie reflexul masticator, rolul controlului cortical şi valoarea funcţională a masticaţiei

Definească deglutiţia, să descrie timpii şi mecanismul nervos al reglării deglutiţiei

Descrie funcţia motorie a stomacului şi mecanismele de reglare ale evacuării gastrice

Descrie funcţia motorie a intestinului şi să discute particularităţile acesteia la nivelul intestinului subţire şi gros

Descrie mecanismul reflex şi controlul voluntar al defecaţiei

OBIECTIVE

3

Page 4: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Organizare în tunici

musculare

longitudinală

la exterior

circulară

la interior

oblică profundă (doar gastrică)

1. PARTICULARITATI MORFO-FUNCŢIONALE ALE MUŞCHIULUI NETED

VISCERAL

Între tunica musculară longitudinală şi circulară se găseşte plexul nervos mienteric

Auerbach

inervaţia intrinsecă

4

Între fibrele musculare şi terminaţiile nervoasă se stabilesc joncţiuni difuze

1 varicozitate

cu NT pentru mai

multe fibre musculare

Page 5: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Organizare morfo

funcţională de tip sinciţial

fibrele musculare

conduc excitaţia de la o celulă la alta prin CONEXONI

excitaţia se propagă în sens cranio-caudal

contractia

tunicii musculare este unitară

Prezintă automatism funcţional

celula pacemaker

Cajal

(plexul

mienteric

Auerbach) este cuplată cu fibra musculară netedă prin joncţiuni de tip “gap”

Tonusul

bazal

(mecanism miogenic)

stare contractilă permanentă care are la bază oscilaţiile potenţialului de repaus în jurul valorii de –

50 mV

Controlul contracţiei

mecanism

nervos şi hormonal 5

Page 6: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

2. TIPURI DE MIŞCĂRI ALE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL

6

Mişcări asociate digestiei şi absorbţiei

Tonice: contracţia sfincterelor digestive previne pasajul prematur al conţinutului intestinal dintr-un segment în altul

Segmentare: de amestec

Peristaltice: de propulsie

Mişcări asociate stării “a jeune” Gastrice: contracţii peristaltice de “foame”

Intestinale: complexe motorii migratorii (MMC) care stau la baza unor contracţii peristaltice periodice de evacuare completă gastro-intestinală

Page 7: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

CARACTERISTICI

Sunt o caracteristice sinciţiilor musculare netede

de aspect tubular

(ducte biliare, ducte glandulare, uretere, etc,)

Propagă

conţinutul intestinal:

pe o distanţă de 5 –

10 cm

din aproape în aproape

în sens cranio

caudal

7

2.1. MIŞCĂRILE

PERISTALTICE

(peristaltismul)

Sunt declanşate de:

distensia mecanică a tubului digestiv

iritaţia chimică şi fizică a epiteliului mucoasei intestinale

stimulare parasimpatică intensă

Sunt coordonate de plexul mienteric

Auerbach

necesar pentru

pentru

un peristaltism eficient

Page 8: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Legea intestinului Starling

8

LEGENDĂ:ACh

= acetilcolinăSP = substanţa P NO = oxidul nitric VIP = peptidul

intestinal vasoactiv

Reflex peristaltic

1. Undă

contractilă

(ACh/SP), cu o lungime de 2-3 cm, situată proximal

de locul distensiei

Distensia

unui segment

digestiv

2. Undă

de relaxare

receptivă (NO/VIP) situată caudal de locul distensiei, pe direcţia de înaintare cranio-caudală

Direcţionarea anală a mişcărilor peristaltice

+

Page 9: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

9

2.2. MIŞCĂRILE

SEGMENTARE

CARACTERISTICI

Sunt serii alternative

de contracţii

concentrice urmate de relaxare o nouă contracţie apare între 2 segmente contractile precedente

Determină fragmentarea

intestinul

într-o succesiune de:

segmente de amestec

segmente contractile de propulsie

bidirecţională limitată

Frecvenţa mişcărilor contractile este caracteristică

unui segment

intestinal (pacemaker

local)

Page 10: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

3.MECANISME DE CONTROL ALE ACTIVITĂŢII TRACTULUI DIGESTIV

10

3.1.MECANISMUL NERVOS INTRINSEC

CARACTERISTICI

Reţea de neuroni dispusă în peretele intestinal

de la esofag până la anus

plexul mienteric

Auerbach

plexul submucos

Meissner

Cuprinde:

neuroni senzitivi

rol de mecanoR

şi chemoR

neuroni motori

celulele glandulare

şi tunicile musculare

Stabileşte conexiuni cu majoritatea fibrelor motorii vegetative (S + PS)

= sistemul nervos enteric (SNE)

Page 11: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

11

ROLURI:

Asigură autonomia funcţională

a tractului

digestiv

controlul

activităţii motorii şi secretorii

Stabileşte conexiuni cu SNC

prin

sistemul nervos vegetativ periferic

AX INTESTIN –

CREIER:

efectul emoţiilor (anxietăţii) de

a

motilităţii gastro-intestinale

percepţia senzaţiei de distensie, saţietate, greaţă şi durere

Mediază reflexe locale

şi iniţiate

de mecanismul nervos extrinsec (reflexe lungi vago-vagale)

distensia mecanică

factori iritativi

locali

produşi de digestie

lipidică

produşi de digestie proteică

Page 12: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

NT principali:

ACh: efect stimulator

NAdr. NO: efect inhibitor

Cotransmiţători

principali:

substanţa P (SP)

peptidul

vasoactiv

intestinal (VIP) 12

Caracteristici Plex Auerbach Plex MeissnerLocalizare între tunicile musculare

longitudinală şi circulară submucoasă

Rol Controlează motilitatea:

tunicilor musculare

sfincterelor digestive

Controlează:

secreţia şi absorbţia

fluxul sanguin local

motilitatea muscularei submucoase

Page 13: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

INERVAŢIA PARASIMPATICĂOrigine Bulb: n.vagi

(X)

Coarne laterale S2

-S4

: n.pelviciNT ACh

Rec. muscarinici

Rol contractă tunica musculară relaxează sfincterele digestivestimulează secreţia digestivăproduce vasodilataţie

3.2. MECANISMUL NERVOS EXTRINSEC

13

N. vagi

stomac, intestin subţire, ½ dreaptă a colonului

conţin 75% fibre aferente şi 25% fibre eferente asigură reflexe lungi vago –

vagale

N. pelvici:

½ stângă a colonului şi rect

Page 14: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

INERVAŢIA SIMPATICĂOrigine Coarne laterale T5

– L3

gg. prevertebrali

nervi simpatici

NT NAdr

Rec. adrenergici

Rol relaxează tunica muscularăcontractă sfinctereleinhibă secreţia digestivăproduce

vasoconstricţie

14

Distribuţie:

plexul

celiac

(T5

-T9

): stomac

şi

duoden

plexul

mezenteric

superior

(T9

-L1

): intestin

subţire şi ½

dreaptă a colonului

plexul

mezenteric inferior

(T12- L3

): ½

stângă

a colonului şi rect

Page 15: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Hormoni Locul sintezei

Efecte principale

Gastrina stomac duoden

secreţia gastrică acidă

motilitatea gastrică şi intestinală

CCK duoden jejun

motilitatea gastrică

secreţia

de enzime pancreatice

motilitatea căilor biliare

Secretina duoden

secreţia de HCO3

-

pancreatică şi biliară secreţia acidă gastrică motilitatea gastrică şi intestinală

Motilin duoden jejun

motilitatea intestinală

3.3. MECANISMUL ENDOCRIN: hormonii gastro

intestinalisecretaţi de celulele

endocrine

din mucoasa

digestivă

15

Page 16: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

3.3. MECANISMUL PARACRIN: peptide (amine biogene) secretate de celule specializate din mucoasa digestivă

Amine biogene

Locul secreţiei

Efect principal

Somatostatin stomac intestin

eliberarea hormonilor

gastro

intestinali

secreţia acidă şi motilitatea gastrică prin eliberării de gastrină

secreţia pancreatică prin eliberării de secretină

motilitatea intestinală prin eliberării de motilin

Histamina stomac

secreţia gastrică acidă

Serotonina intestin motilitatea şi secreţia intestinală16

Page 17: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

4.

MASTICAŢIA

DEFINIŢIE:

procesul

de

prelucrare mecanică şi de însalivare

a alimentelor

introduse în cavitatea bucală

BOL ALIMENTAR

17

Componenta activă

dinţii

mandibula

artic.temporo-mandibulară

muşchii masticatori (n.V)

muşchii limbii (n.XII)

muşchii oro-faciali (n.VII)

Componenta pasivă

Componentă Rol funcţionalDinţii

suprafaţă triturantă şi ocluzantă

M.masticatori

asigură mişcările mandibulei

asigură poziţia ocluzantă a cavităţii bucale

M.limbii

propulsează alimentele pe suprafaţa triturantă

M.oro-faciali

menţin saliva şi alimentele în cavitatea bucală

Page 18: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

18

Reflexul masticator(reflex miotatic)

Centrul masticator din punte (nucleul motor al n.V)

Tract

cortico

-

nuclear

Aria motorie frontală 4(control voluntar)

n.V

mişcările mandibulei

n.VII

coordonare

oro-facială

n.XII

coordonare linguală

REGLAREA MASTICAŢIEI

MECANISM:

succesiune de reflexe necondiţionate de coborâre / ridicare a mandibulei la care se adaugă un control voluntar

Stimuli proprioceptivi

Reflexul linguo-maxilar

Ridicare a mandibulei

Coborâre a mandibulei

Stimuli gustativi

n.VIIn.IX

n.V(-) ()

Page 19: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

1. Reflexul MIOTATIC

Deschiderera voluntară a cavităţii bucale

Întinderea muşchiului maseter

fibre senzitive de tip Ia ale n.V

Nucleul motor n.V

din punte

fibre motorii somatice ale n.V

Contracţia muşchiului maseter

RIDICAREA MANDIBULEI

2. Reflexul MIOTATIC inversat

Contracţia muşchiului maseter

Întinderea organului tendinos Golgi

fibre senzitive de tip Ib

ale n.V

Nucleul motor n.V

din punte

Relaxarea muşchiului maseter

COBORÂREA MANDIBULEI

fibre motorii somatice ale n.V

(+) (-)

REFLEXUL MASTICATOR

19

Page 20: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

VALOAREA

FUNCŢIONALĂ A MASTICAŢIEI

1.Asigură o BUNĂ DIGESTIE a alimentelor

enzimele digestive acţionează la suprafaţa particulelor alimentare prelucrate mecanic şi chimic

2. Rol

TROFIC pentru cavitatea bucală

asigură dezvoltarea masivului facial

stimulează secreţia salivară

asigură

autocurătirea

cavităţii bucale

intervine în percepţia olfactivă şi gustativă

3. Rol TROFIC pentru tractul gastrointestinal

asigură integritatea mecanică a tractului gastrointestinal

asigură stimularea reflexă a secreţiei şi motilităţii digestive

20

Page 21: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

5. DEGLUTIŢIA

DEFINIŢIE: procesul mecanic desfăşurat în 3 timpi (bucal, faringian şi esofagian) prin care

bolul alimentar

este

deplasat din cavitatea

bucală prin faringe şi esofag în STOMAC

21

Ridicarea

vârfului limbii

I. TIMPUL BUCAL

(~0,3 sec) -

voluntar

Traversarea

istmului buco-faringian

ridicarea părţii anterioare a limbii

contracţia muşchilor limbii

lărgirea istmului buco-faringian

relaxarea stâlpilor vălului palatin

ridicarea vălului palatin

Aspiraţia faringiană a bolului alimentar presiune negativă faringiană

plasarea bolul alimentar pe baza limbii

Page 22: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

22

II. TIMPUL FARINGIAN

(1-2 sec) –

involuntar

CAVITATE BUCALĂ

ESOFAG

Deschiderea

căii esofagiane

Închiderea căii nazale

contracţia

muşchilor

faringelui

presiune de împingere a bolului de 70 -

100 cm H2

O

Închiderea căii bucale

închiderea istmului buco-faringian

contracţia prelungită a muşchilor limbii

contracţia ridicătorului şi a tensorului vălului

palatin

Închiderea căii laringiene

ridicarea

laringelui

micşorarea

orificiului glotic

acoperirea

orificiului glotic

cu epiglota

Page 23: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

ESOFAG

STOMAC

III. TIMPUL ESOFAGIAN

(5 -7 sec) –

involuntar

Relaxarea tranzitorie a UES

Propagarea bolului alimentar prin unde peristaltice

Relaxarea receptivă tranzitorie a LES şi stomacului

Manometrie esofagiană

UES = sfincter esofagian superior

LES = sfincter esofagian inferior 23

Page 24: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

24

UNDELE PERISTALTICE SECUNDARE

sunt declanşate de plexul mienteric

Auerbach

debutează la locul supradistensiei

esofagului

atunci când unda peristaltică primară NU poate asigura deplasarea bolului alimentar

UNDELE PERISTALTICE PRIMARE

sunt declanşate prin mecanism vagal

debutează cu

relaxarea

sfincterului

esofagian

superior (UES) determinată de bolul alimentar

se termină odată cu relaxarea receptivă a sfincterului esofagian inferior

(LES)

Page 25: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

25

SFINCTERUL ESOFAGIAN SUPERIOR

(UES)

generează prin contracţie tonică o

presiune =

50 mm Hg

împiedică pătrunderea aerului

în esofag

(aerofagie)

împiedică regurgitaţia alimentelor şi aspiraţia

lor în laringe

SFINCTERUL ESOFAGIAN INFERIOR (LES)

generează prin contracţie tonică o presiune = 20 mm Hg

opreşte temporar progresiunea bolului alimentar

previne

refluxul

gastro-esofagian

(esofagita

de reflux)

Page 26: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

REGLAREA DEGLUTIŢIEI

26

MECANISM NERVOS EXTRINSEC

coordonează peristaltica esofagiană mijlocie, inferioară şi a sfincterului esofagian inferior

Zone reflexogene

Centrul deglutiţiei din BULB

istmul buco-faringian stimulat de particulele de salivă şi materialul deglutabil

umed

distensia mecanică a esofagului nervi V, IX şi X

n. V

muşchii

maseteri

n. VII

muşchii mimicii

n. XII muşchii limbii

n. IX muşchii faringelui

n. X muşchii esofagului

MECANISM NERVOS INTRINSECPlex mienteric

Auerbach

inhibă centrul respirator

inhibă centrul masticator

declanşează reflexe salivare, lacrimale şi vasomotorii asociate deglutiţiei unui bol alimentar voluminos

Page 27: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

6. FUNCŢIA MOTORIE A STOMACULUI

ACTIVITATEA CONTRACTILĂ DE FOAME

27

caracterizează starea “a jeun”

apare la 12 –

24 de ore după

evacuarea completă a conţinutului gastric

cuprinde contracţii peristaltice ritmice la nivelul corpului gastric fuzionează într-o contracţie tetanică dureroasă, cu durata de 2 –

3 min

în caz de înfometare ating intensitatea maximă în 3 -

4 zile

şi apoi

dispar

sunt favorizate de hipoglicemie:

excitabilitatea gastrică

“crampe de foame”

stimulează eliberarea hormonului ghrelină

din mucoasa antrului

piloric stimulează centrul foamei din hipotalamus

Page 28: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

FUNCŢIA

DE STOCARE A STOMACULUI

RELAXAREA RECEPTIVĂ

ACOMODARE GASTRICĂ

adaptarea tonusului muscular la conţinutul gastric

reflex vago-

vagal

+ plex mienteric

Auerbach

28

relaxarea tranzitorie a regiunii proximale

a stomacului la trecerea

bolului alimentar prin LES

1. distensia gastrică până

la un volum de 1000 -

1500 ml, fără creşterea

presiunii intragastrice

2. stagnarea alimentelor

în stomac ~1h asigură:

stratificarea conţinutului gastric în ordinea evacuării gastrice

timpul necesar digestiei gastrice

Page 29: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

ACTIVITATEA CONTRACTILĂ ASOCIATĂ FUNCTIEI DE AMESTEC

29

CONTRACŢII TONICE

MIŞCĂRI PERISTALTICEretropulsive

contractia

fibrelor longitudinale

presiuniii

intragastrice

(6-10 cm H2

O)

deplasarea

alimentelor

spre pilor

evacuarea gastrică a lichidelor

contracţia

fibrelor

circulare

începe în jumătatea superioară

a

stomacului

are o frecvenţă de 3 –

4 c/min

determinată de pacemakerul gastric (corpul gastric)

se propagă spre pilor cu intensitate scăzută

nu reuşeşte să învingă

rezistenţa sfincterului piloric

1. asigură reîntoarcerea conţinutului gastric

spre

antrul

piloric fragmentarea conţinutului

solid în particule mici2. previn refluxul duodeno

gastric

Page 30: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

ACTIVITATEA CONTRACTILĂ ASOCIATĂ FUNCTIEI DE EVACUARE GASTRICĂ

30

MIŞCĂRI PERISTALTICE propulsive

exercită

o presiune de 50 –

70 cm

H2

O =

“pompa pilorică”

care

învinge rezistenţa sfincterului

piloric

sfincterul piloric este relaxat de:

nervul vag (ACh)

plexul mienteric

Auerbach

(NO/VIP)

evacuarea intermitentă şi a unor volume mici

(1 - 3 ml) de chim

gastric asigură:

neutralizarea acidităţii

la nivelul

duodenului

digestia nutrienţilor

la nivelul

duodenului

evacuare completă

în

3 -

4 ore

relaxarea receptivă

la

nivelul

bulbului duodenal asigură acumularea chimului gastric în duoden

Page 31: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

Mecanisme Stimuli Efect1.Mecanism nervos

extrinsec

nerv vag

distensia gastrică Stimulator

2.Mecanism nervos intrinsec

plexul

mienteric

Auerbach

distensia gastrică Stimulator

distensia

şi hipertonia duodenală

Inhibitor

3.Mecanism endocrin (feed

back

negativ)

produşi de digestie proteică de la nivel gastric

Stimulator prin secreţiei de gastrină

pH-ului (

3,5) de la

nivel duodenal Inhibitor prin

secreţiei

de secretinăproduşi de digestie lipidică de la nivel duodenal

Inhibitor prin

secreţiei de CCK

REGLAREA EVACUĂRII GASTRICE

31

Page 32: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

7. FUNCŢIA MOTORIE A INTESTINULUI SUBŢIRE

MISCĂRI ASOCIATE FUNCŢIEI DE AMESTEC şi ABSORBŢIE

32

Mişcările muşchiului vilozitar

contracţia propulsează conţinutul vilozităţii în circulaţia submucoasă

relaxarea favorizează absorbţia intestinală

Mişcările muscularei mucoasei

determină pliurile mucoasei intestinale

asigură mişcările de amestec în imediata vecinătate a suprafeţei de absorbţie

progresivă a frecvenţei mişcărilor segmentare asigură propulsia locală a conţinutului intestinal

amestecul chimului intestinal Mişcările

segmentare

duoden:

frecvenţa 12/min

jejun: frecvenţa 10/min

ileon:

6-8/min

Page 33: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

MIŞCĂRI PROPULSIVE ASOCIATE FUNCŢIEI DE EVACUARE

apar în condiţii “a jeune”

şi “postabsorbţie”

contracţii periodice la intervale

de ~

90

min

de la antrul

piloric

până

la colon:

stimulate de motilin, inhibate de eritromicină

asigură

evacuarea

completă

a intestinului

subţire

(conţinut

nedigerabil, secreţii, bacterii, celule epiteliale descuamate)

inhibă

migrarea

bacteriilor

din colon spre intestinul subţire

(“menajera intestinului subţire”)

asigură pasajul intestinal în 3 –

5 ore

pot apare la orice nivel al intestinului subţire se deplasează în direcţie anală

33

Mişcările peristaltice

Activitate

mioelectrică

periodică = MMC

Page 34: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

REGLAREA MOTILITĂTII INTESTINULUI SUBTIRE

34

1. Mecanism nervos intrinsec

rol principal

asigură o autonomie

funcţională

semnificativă

2. Mecanism nervos extrinsec

rol secundar

parasimpatic efect stimulator

simpatic efect inhibitor

3. Mecanism endocrin

rol scăzut

gastrina, CCK, motilin

efect stimulator

secretina

efect

inhibitor

DISTENSIA MECANICĂ

REFLEXE GASTRO-INTESTINALE

Reflexul gastro-enteric: distensia gastrică creşte motilitatea intestinului subţire

chimul intestinal înaintează până la nivelul

valvei ileocecale

Reflexul gastro-ileal: o nouă distensie gastrică creşte motilitatea ileonului şi relaxează sfincterului ileocecal

chimul trece în cec

Page 35: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

8. FUNCŢIA MOTORIE A INTESTINULUI GROS

35

Relaxare receptivă la nivelul cecului

asigură acumularea chimului intestinal fără creşterea presiunii intestinale

Mişcări segmentare

contracţii combinate ale fibrelor circulare şi longitudinale (tenii musculare) cu frecvenţa de 3 -10 c/oră

împart lumenul intestinal în segmente ovoide = HAUSTRAŢII

Mişcări antipropulsive(peristaltica inversată)

asigură retenţia conţinutului la nivelul colonului proximal

Facilitarea absorbţiei NaCl

şi a apei

Funcţia

de AMESTEC şi ABSORBŢIE

specifică COLONULUI

PROXIMAL

Page 36: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

36

Funcţia

de

DEPOZIT TEMPORAR (STOCARE)

specifică COLONULUI DISTAL

Haustraţii: frecvenţa de 11-17 c/ oră

progresivă a frecvenţei mişcărilor

segmentare ( propulsiei locale) asigură:

absorbţia completă a fluidelor în colonul proximal

pasajul intestinului gros în 8 –

15 ore

Miscări

de transport “în masă

contracţii peristaltice foarte

puternice

care

apar în serii, de 1-

3 ori/zi

asigură evacuarea completă

a colonului

sunt puternic influenţate de emoţii şi excitanţi conditionaţi

Page 37: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

REGLAREA MOTILITĂTII INTESTINULUI GROS

37

1. Mecanism nervos intrinsec

rol principal

puternic influenţat de stimuli emoţionali

şi condiţionaţi

2. Mecanism nervos extrinsec

rol secundar

parasimpatic efect stimulator

simpatic

efect inhibitor

3. Mecanism endocrin

rol scăzut

gastrina, CCK

efect stimulator

secretina

efect

inhibitor

DISTENSIA MECANICĂ

Reflexul gastro-colic: distensia gastrică

motilitatea colonului

Reflexul duodeno-colic: distensia duodenală

motilitatea colonului

Facilitează declanşarea

“mişcărilor în masă”

Page 38: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

DEFECAŢIA

38

DEFINIŢIE:

evacuarea conţinutului rectal prin reflex recto-sfincterian şi control voluntar

unde peristaltice la nivelul colonului şi rectului

propulsia conţinutul rectului spre anus

relaxarea sfincterul anal intern

2. Reflexul extrinsec parasimpatic

distensia mecanică a rectului

presiunea intrarectală

la 20 mm

Hg

(“apelul pentru defecaţie”)

Centrul ano-spinal (coarne laterale măduva S2

-S4

)

1.

Reflexul intrinsec mienteric

eficienţă redusă

nervii pelvici

nervii pelvici

Page 39: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

TEMPORIZAREA DEFECATIEI

39

1.Contracţia voluntară a sfincterului anal extern

2. Relaxarea adaptativă

a rectului(plex mienteric

Auerbach

+ fibre simpatice)

presiunii rectale datorită

acumulării materiilor fecale

relaxarea

musculaturii rectale

mişcări antiperistaltice rectale

contracţia sfincterului anal internCentrul ano-spinal

(coarne laterale măduva L2

-L4

)

+

distensie mecanică

nervii hipogastici

nervii hipogastici

presiunii

intrarectale la

până la 40 –

50 mm Hg

Page 40: Curs 1 Motilitate 2012-Functia motorie a tractului digestiv

CONTROL VOLUNTAR

complet din a 15-a lună

de viaţă

Cortex cerebral

Contracţia rectului

Relaxarea sfincterului intern

Coarne anterioare S2

– S4

Relaxarea sfincterului extern

Contracţia sfincterului extern

DEFECAŢIE TEMPORIZARE

Coarne laterale S2

-S4

nervii pelvici

inspir profund + închiderea glotei

contracţia musculaturii peretelui abdominal

relaxarea planşeului pelvin

CONTROLUL VOLUNTAR AL DEFECAŢIEI

Centrii motori

ai trunchiului cerebral şi măduvei spinării

nervii ruşinoşi

40


Top Related