Cum influenţează desenele
animate
comportamentul copiilor?
Coordonator: Drd. Lect. Manolică Adriana
Grupa: MK13
“Copilăria este perioada cea mai intensă de socializare, este nu numai cea în care fiinţă umană are cele mai multe lucruri de învăţat... dar şi cea în care ea este mai plastică şi cea mai aptă să înveţe, căci o face atunci cu o uşurinţă şi cu o rapiditate pe care nu le va mai întâlni tot restul vieţii.” Dora Rocher
I . Stabilirea problemelor sociale
Televiziunea reprezintă pentru majoritatea dintre noi un mod plăcut de relaxare, de
petrecere a timpului liber, dar şi un sprijin deosebit în momentele de plictiseală. Posturile de
televiziune, din ce în ce mai numeroase, încearcă pe cât posibil să ofere o gamă diversificată
de emisiuni TV pentru toate vârstele. Astfel, rolul televiziunii în viaţa noastră este extrem de
important, ajungând de la un simplu mod de a te relaxa, la o dependenţa de neînvins, mai ales
în rândul copiilor. Există emisiuni TV pe care le urmărim zi de zi, programe de divertisment
care reuşesc să ne scoată din problemele cotidiene, seriale care nu pot fi ratate, ştiri
senzaţionale care ne uimesc sau ne încântă. Indiferent de ceea ce auzim şi vedem, indiferent
dacă sunt sau nu adevăruri, rolul televiziunii în viaţa noastră este extrem de important, de
multe ori, cu efecte în schimbarea atitudinii şi a comportamentului. Dacă ne gândim la copii şi
la adolescenţi, este absolut necesar să admitem că televiziunea şi educaţia se intersectează,
mergând într-o direcţie care nu întotdeauna este pe placul părinţilor. Televiziunea poate avea
influenţe şi asupra sănătăţii copiilor şi adolescenţilor, deoarece marea majoritate a acestora
pierd nopţile în faţă televizorului aducându-le stări de oboseală, crize de panică în urma
vizionării unor filme şocante.
Desenele animate, poveştile, jucăriile sunt parte integrantă din copilăria celor mai
mulţi copii. Toate acestea au o funcţie ludică şi formativă. Personajele constituie fie modele de
urmat în viaţă pentru fetiţe (păpuşa Bărbie, Albă-ca-Zăpada) şi băieţei (Spiderman, Batman,
Făt-Frumos), fie modele de evitat pentru copii (vrăjitori, zmei).
În general, copilul adoptă modelele de comportament de la părinţii lui. Atunci când
aceştia nu sunt foarte disponibili sau când timpul petrecut în faţa desenelor animate este mai
1
mare decât cel petrecut cu părinţii, copilul tinde să îşi aleagă ca model unul dintre eroii pe care
îi admiră.
De la acesta idee porneşte şi tema proiectului de cercetare şi “Cum influenţează
desenele comportamentul copiilor?”
Lucrarea de faţă doreşte să sublinieze transformările de ordin psihologic pe care le
suferă copiii, precum şi schimbarea comportamentului în cadrul relaţiilor cu societatea şi
gradul de interiorizare al copiilor, cauzate de desenele animate violente. Privitor la această
temă s-au mai realizat cercetări atât în România cât şi pe plan internaţional, care au demonstrat
faptul că copiii petrec mai mult de 4 ore pe zi în faţă televizorului şi îşi adaptează alimentaţia
în funcţie de ceea ce văd în reclamele de la televizor, lucru care a condus la o generaţie de
copii cu grave probleme de greutate.
II. Obiectivul cercetării
Obiectivul cercetării este de a diminua fenomenul “copiilor crescuţi de televizor“.
Ulterior interpretării rezultatelor cercetării în cazul în care concluziile nu sunt satisfăcătoare
pot fi determinate unele strategii de combatere a acestui fenomen, iniţierea unor programe şi
acţiuni şcolare (grădiniţe). Această lucrare de cercetare îşi propune să descopere care este
cauza comportamentului violent al copiilor din ce în ce mai întâlnite atât în grădiniţe cât şi în
locurile de joacă şi ce ar trebui să facă părinţii şi societatea pentru a combate acest fenomen.
III. Analiza ipotezelor ştiinţifice
În încercarea de evaluare a efectelor programelor de televiziune au fost efectuate
foarte multe cercetări. Majoritatea acestor studii s-au preocupat de copii – lucru de înţeles
având în vedere volumul mare de timp pe care aceştia îl petrec în faţa televizorului şi
posibilele implicaţii în ceea ce priveşte socializarea.
Astfel o prima ipoteza porneşte de la ideea că desenele animate violente transformă
joaca inocentă a copiilor într-o joacă violentă. Urmărind un canal de desen animat, ceea ce
pare „inofensiv”, copilul de azi trăieşte într-o lume imaginară plină de violenţă, asistă la crime
2
şi distrugere, cunoaşte eroi fabuloşi şi monştrii Cea de-a doua ipoteză îşi propune să verifice
dacă scăderea atenţiei, a concentrării, lipsa răbdării, a motivaţiei, câteva din caracteristicile
ADHD-ului sunt urmări ale desenelor animate.
IV. Definirea conceptelor
Comportament – 1.Modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii;
conduită, purtare, comportare. 2. Ansamblul manifestărilor obiective ale oamenilor prin care
se exteriorizează viaţa psihică.
Educaţie –Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi
dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau, p. ext.,
ale oamenilor, ale societăţii etc.; rezultatul acestei activităţi pedagogice; bună crestere,
comportare civilizată în societate
V. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea
instrumentelor pentru recoltarea informaţiilor
Cercetarea este una calitativă si se va desfăşura în perioada 8- 21 aprilie 2009, asupra
unui eşantion de 6 copii . Cercetarea de faţă cuprinde două etape:
Prima etapa: 8- 14 aprilie- reprezintă perioada de observare a celor şase copii.
Aceştia sunt lasăţi să işi urmeze programul zilnic obişnuit de joacă şi de vizionat desene
animate. În tot acest timp le este observat comportamentul de pe perioada derulării desenelor
cât şi de după acestea.
Etapa a doua: 15- 21 aprilie- reprezintă perioada experimentală, în care copiilor
li se vor pune spre vizionare anumite desene animate cu tematică diferită pe fiecare zi.
Locaţia
3
În ceea ce priveşte locaţia cercetării aceasta s-a realizat la domiciliul fiecărui copil. Pentru ca
acesta să-şi urmeze programul zilnic obişnuit şi pentru a-i putea observa comportamentul
natural, el tebuie să fie familiarizat cu locul în care se desfăşoară cercetarea. De asemenea,
observaţia este relevantă în această cercetare deoarece pe copii nu îi deranjează să îşi schimbe
comportamentul sau să se simtă urmăriţi. Se comportă natural în mediul lor obişnuit.
Metodă
Ca metodă a cercetării sociologice s-a folosit experimentul. Experimentul este
metoda prin excelenţă de determinare a cauzalităţii. O relaţie de cauzalitate între două
variabile înseamnă că o variabilă (independentă) produce variaţie într-o a doua variabila
(dependenţa). Valoarea deosebită a experimentului este data de funcţia acestuia de verificare a
ipotezelor cauzale. Experimentul s-a realizat prin intermediul unor fişe în care au centralizat
date referitoare la subiecţi şi la activitatea lor; practic acestea prezentând însuşi intrumentul de
realizare a experimentului.
VI. Determinarea populaţiei supuse investigaţiei sociologice
Variabila dependentă
Având în vedere tema cercetării, eşantionul ales spre cercetare sau variabila
dependentă îl reprezintă copiii, cu vârsta cuprinsă între 3-10 ani. Au fost alese aceste vârste
deoarece reprezintă perioada în care copii interacţionează direct cu societatea, integrându-se în
formele preşcolare de învăţământ (grădiniţe) şi a claselor primare (1-4). La vârsta de 3 ani
copilul începe să perceapă ce vede la televizor, mai ales in desenele animate. Este o vârsta la
care el imită ceea ce vede, nefăcând diferenţa între ce este bine şi ce este rău. Până la vârsta de
10 ani el trece prin mai multe etape ale dezvoltării atât fizice cât si psihice, când rolul cel mai
important în educaţie îl au părinţii, apoi educatorii şi învătătorii.
4
Trăind în societate, fiecare individ îşi însuşeste în cursul existenţei sale o sumă de cunoştinţe
despre traiul laolaltă al oamenilor. Aceste cunoştinţe se bazează pe experienţa directă a
indivizilor. Este ceea ce numim „cunoaşterea comună” (sau „spontană”, „cotidiană”, „la
nivelul simţului comun”, „la nivelul bunului simt”).
Variabila independentă
Cea de a doua variabilă, independentă este prezentată de desenele animate. Practic, azi
în orice familie există un televizor. Şi ce poate alege un copil din grila de programe decât
desene animate?! Aparent inofensive, desenele încep să-i îngrijoreze pe părinţi din cauza
limbajului şi a imaginilor violente. De multe ori , părinţii trăiesc cu impresia falsă că prin
simpla vizionare TV, copiii îşi vor îmbogăţii bagajul de cunoştinţe, îşi vor dezvolta
capacitatea de înţelegere sau de vorbire. Dar pentru a putea dobândi aceste abilităţi este
necesară o experienţă interactivă, o participare proprie, ceea ce nu se întâmplă în cazul
televizorului. În perioadă prescolarităţii, copiii învaţă să-şi orienteze atenţia devenind capabili
să ignore într-o oarecare măsură stimulii externi care-i pot distrage de la activitatea pe care o
urmează. Însă acest model de comportament şi de răspuns neuronal la un stimul exterior
repetat zilnic pe o perioadă mai lungă, va avea tendinţa de a se extinde şi atunci când va lipsi
acest tip de stimul ( imaginea TV).
VII. Controlul variabilelor
Controlul este elementul esenţial în structura metodei experimentale. Prin control se
înţelege asigurarea condiţiilor de repetabilitate a rezultatelor, ori de câte ori se reia cercetarea.
În sens modern, controlul vizează în primul rând factorii introduşi în experiment pentru
declanşarea unor comportamente specifice, dar şi factori a căror influienţă urmează a fi
eliminată, fie prin suprimare fie prin păstrarea lor constantă. De asemenea, controlul se referă
5
şi la modalitatea de constituire a grupelor experimentale şi martori pentru asigurarea
comparabilităţii lor. În fine, controlul include şi întreaga problematică de efectuare a
măsurătorilor.
VIII. Analiza datelor şi explicarea proceselor şi fenomenelor
studiate
INTERPRETAREA REZULTATELOR SĂPTĂMÂNII DE EVALUARE 08-14 aprilie
2009
1. Nr ore de vizionare / pauză
570
1110
750
930
840
840
660
1020
870
810
810
870
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Subiect1
Subiect2
Subiect3
Subiect4
Subiect5
Subiect6
Nr ore vizionare/pauza
Timp vizionare Timp Pauza
În urma analizei graficului bazat pe numărul de ore în care subiecţii au optat pentru
vizionarea desenelor animate, observăm că :
subiecţii cu nr 3,5,6 petrec foarte mult timp vizionând desene animate
subiecţii cu nr 1,2,4 au optat preponderent pentru alte activităţi în timpul
acordat experimentului
6
subiectul 5 a petrecut cel mai mult timp vizionând desene animate, respectiv
14,5 ore
subiectul 1 a vizionat desene animate cel mai puţin timp, respectiv 9.5 ore
2. Genul desenelor animate
2
0
12
0
3
1
3
0
2
0
6
2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6
Actiune Aventuri Educative
Analizând tipul desenelor animate pentru care au optat subiecţii, observăm că :
majoritatea subiecţilor au optat pentru aventuri
doar subiectul 2 a ales desenele animate de acţiune ca prima alegere
doar subiecţii nr 3 si 6 au optat şi pentru desene animate educative
Subiect 1
7
Subiect 111%
89%
0%
Actiune
Aventuri
Educative
Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul nr 1 a optat în
proporţie de 89% pentru aventuri şi 11% pentru acţiune.
Subiect 2
Subiect 2
67%
33%
0%
Actiune
Aventuri
Educative
8
Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul nr 2 a optat în
proporţie de 67% pentru desene animate cu acţiune şi 33% pentru aventuri.
Subiectul 3
Subiect 315%
80%
5%
Actiune
Aventuri
Educative
Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul 3 are următoarele
preferinţe :
Aventuri 80%
Acţiune 15%
Educative 5%
Subiectul 4
9
Subiect 4
20%
80%
0%
Actiune
Aventuri
Educative
Analizând graficul desenelor animate urmărite, observăm că opţiunile subiectului nr 4 au fost
în următoarea proporţie :
Aventuri 80%
Acţiune 20%
Subiectul 5
Subiect 512%
88%
0%
Actiune
Aventuri
Educative
Interpretând graficul, observam că preferinţele subiectului nr 5 sunt în următoarea proporţie :
Aventuri 88%
10
Acţiune 12 %
Subiect 6
Subiect 6
33%
56%
11%
Actiune
Aventuri
Educative
Analizând graficul, observăm că preferinţele subiectului nr 6 în urmărirea desenelor animate
sunt urmatoarele :
Aventuri 56%
Acţiune 33%
Educative 11%
3. Intervale de vârsta ale subiecţilor
11
Subiecti 4-6 ani
19%
71%
10%
Actiune Aventuri Educative
Subiecti 8-10 ani
33%
67%
0%
Actiune Aventuri Educative
Analizând graficele pe baza desenelor animate urmărite în functie de categoria de vârsta,
observăm că opţiunile subiecţilor sunt următoarele :
1. Subiecţi 4-6 ani :
aventuri 71%
aciune 19%
educative 10%
2. Subiecţi 8-10 ani
aventuri 67%
acţiune 33%
4. Interes acordat desenelor animate
SUBIECT 1
12
74%
13%
13%
VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL : Eu sunt Wease,aventuri; H2O-adauga apa,aventuri;Hannah Montana,aventuri; Lumea lui Quest,aventuri; Negrele aventuri ale lui Billy si Mandy,aventuri;Spioanele,actiune
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZA LA STIMULI : Chop Socky Chooks, aventuri
DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE : Fetitele Powerpuff, actiune
Analizând graficul referitor la gradul de atenţie cu care subiectul nr 1 urmăreşte
desenele animate, observăm că în proporţie de 74% subiectul este atent atat la desene cât şi la
ce se întamplă în jurul lui. Însa în proporţie de 13% subiectul este total absorbit de vizionare
sau neinteresat de desenul animat respectiv.
SUBIECT 2
13
25%
75%
0%
VIZIONARE ATENTA,NEREACTIONEAZA LA STIMULI :Star Wars : The ClonWars,actiune; Naruto,actiune
VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri;Lumea lui Quest,aventuri; PowerRangers,actiune; GalactikFootball,actiune; Lumea secretaa ursuletului Benjamin,aventuri
DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE
Analizând datele graficului, observăm că în proporţie de 25% subiectul nr 2 este rupt
de realitate în timpul vizionării desenelor animate, însa în proporţie de 75% reacţionează şi la
ceea ce se intamplă lânga el.
SUBIECT 3
14
Interes acordat desenelor animate
10%
90%
0%
VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI : GalactikFootball,actiune
VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri; CopSocky Cook,aventuri; Eu suntWeasel,aventuri; Lumea luiQuest,aventuri; Naruto,actiune; Negreleaventuri ale lui Billy si Mandy,aventuri;Oraselul lenes,educativ; Pfineas siFerb,aventuri; PokemonDEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE
Analizând datele graficului, observăm că subiectul nr 3 în proporţie de 90% este atent
la vizionarea desenelor animate, nefiind însa rupt de realitatea înconjuratoare.
SUBIECT 4 şi SUBIECT 5
15
Interes acordat desenelor animate
11%
67%
22%
VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Hannah Montana,aventuri
VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri; Eusunt Weasel,aventuri; FetitelePow erpuff,actiune; GemeniiCramp,aventuri; Lumea secreta aursuletului Benjamin,aventuri;Pow er Rangers,actiune
DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE : Chow der,educativ; H2O-adauga apa,aventuri
Interes acordat desenelor animate
11%
67%
22%
VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Pokemon,aventuri
VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri;Chop Socky Chooks,aventuri;Chow der,educativ; Eu suntWeasel,aventuri; GemeniiCramp,aventuri; Negreleaventuri ale lui Billy si Mandy
DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE : H2O-adaugaapa,aventuri; Pucca,aventuri
Analizând graficul observăm că pentru subiectul nr 5 avem aceleaşi rezultate ca şi pentru
subiectul nr 4.
16
Astfel observăm că subiectul cei doi sunt foarte atenţi în timpul vizionării desenelor animate
alese (67%), sun total dezinteresaţi de desenul ce rulează în proporţie de 22% sau au atenţia
captată total de desenele animate alese în proporţie de 11%.
SUBIECT 6
Interes acordat desenelor animate
91%
9% 0% VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Galactik Football,actiune; Lily andPaper,aventuri; Louie's friends,aventuri;Pfineas si Ferb,aventuri; Pokemon,aventuri;Pow er Rangers,actiune; Pucca,aventuri;Star Wars,actiune; Who's it?What'sit?,educativ
DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE :Oraselul lenes,educativ
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI
Analizând rezultatele graficului cu privire la interesul acordat desenelor animate de
către subiectul cu nr 6, observăm că in proporţie de 91% acesta este interesat de desenul
animat,fiind total rupt de realitatea ce îl înconjoară.
5. Consum
17
CONSUM
30%
36%
34%
CIOCOLATA BOMBOANE CHIPS
Analizând graficul cu date referitoare la opţiunile subiecţilor materie de desert în
timpul timpul vizionării, observăm că 36% au optat pentru bomboane, 34% pentru ciocolată şi
30% pentru chips-uri.
6. Comportamentul dupa vizionare
Comportament dupa vizionare
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Subiec
t 1
Subiec
t 2
Subiec
t 3
Subiec
t 4
Subiec
t 5
Subiec
t 6
comportamentagitat/agresiv/violent
comportament cuviincios
18
Analizând graficul referitor la comportamentul subiecţilor după vizionarea desenelor
animate alese de ei, observăm că intregul eşantion are un comportament cuviincios, liniştit,
doar subiecţii cu nr 2 si 3 manifestă o stare de agitaţie şi comportament agresiv/violent.
SAPTAMANA 15-21 aprilie 2009
1. Consum
Consum
40%
34%
26%
CIOCOLATA BOMBOANE CHIPS
În urma analizei graficului bazat pe consum în care subiecţii au optat pentru vizionarea
desenelor animate, observăm că :
40% dintre subiecţi au ales să mănânce ciocolată în timpul vizionării desenelor animate
34% dintre subiecţi au les să mănânce bomboane în timpul vizionării desenelor
animate
26% dintre subiecţi au les să mănânce chipsuri în timpul vizionării desenelor animate
2. Interes acordat desenelor animate
Student 1
19
Interes in acordat desenelor animate
10%
76%
14%VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LASTIMULI : Aventurile luiGracie Lou,aventuri;Spiderman,actiune
VIZIONAREATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba cazapada,povesti; Alice inTara Minunilor,povesti;Aventurile luiAladin,aventuri; BugsBunny,clasice-comice;DEZINTERES PENTRUDESENE ANIMATE :Familia De Ce,educativ;Mizerabilii,aventuri,Scooby-Doo,actiune
Analizând subiectul, studentul 1 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul manifestând un interes asupra poveştilor cu un procentaj de 76%, slab inters asupra aventurilor, acţiunii cu un procentaj de 14% iar cu un procentaj de 10% dezinteres asupra celor educative.
Student 2
Interes acordat desenelor animate
76%
19%
5%VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba ca zapada,povesti;Alice in Tara Minunilor,povesti; Aventurilelui Aladin,aventuri; Bugs Bunny,clasice-comice; Dragonul,aventuri; Eroiisalvatori,educativ; GemeniiCramp,aventuri; Hansel si Gretel,povesti;MickeyDEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Cenusareasa,povesti; Familia DeCe,educativ; Mizerabilii,aventuri, Scooby-Doo,actiune
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI : Spiderman,actiune
20
Analizând subiectul, studentul 2 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul manifestând un interes asupra poveştilor, desenelor comice şi asupra aventurilor cu un procentaj de 76%, dezinteres asupra desenelor animate cu un procentaj de 14% iar cu un procentaj de 5% subiectul nu reacţionează la stimuli.
Student 3
Interes acordat desenelor animate
90%
10% 0% VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba ca zapada,povesti; Alicein Tara Minunilor,povesti; Aventurile luiAladin,aventuri; Aventurile lui GracieLou,aventuri;Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; Eroii salvatori,educativ;Familia de ce,educativ; Gem
DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Bugs Bunny,clasice-comice; Scooby-Doo,actiune; Spiderman,actiune
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI
Analizând subiectul, studentul 3 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul analizat manifestând un interes asupra poveştilor, asupra aventurilor, celor educative cu un procentaj de 90%, dezinteres asupra desenelor comice şi asupra desenelor cu acţiune cu un procentaj de 10%.
Student 4
21
Interes acordat desenelor animate
62%
5%
33%
VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba cazapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; BugsBunny,clasice-comice;Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; GemeniiCramp,aventuri; Hansel siGretel,povesti; Mougli.aventuri;VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Aventurile lui Gracie Lou,aventuri
DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE :Aventurile luiAladin,aventuri; /eroiisalvatori,educativ; Familia DeCe,educativ; MickeyMouse,clasice-comice;Mizerabilii,aventuri, Oraselullenes,educativ; Scooby-Doo,actiune
Analizând datele graficului observăm că subiectul observat este foarte atent în timpul
vizionării desenelor animate de geanul celor cu aventuri, comice, poveşti cu un procentaj de
62%, este total dezinteresat de desenul ce ruleaza în proporţie de 33% , iar cu un procentaj de
5% subiectul nu reacţionaeză la stimuli.
Student 5
22
Interes acordat desenelor animate
86%
14% 0%VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Alba ca zapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; Aventurile lui Aladin,aventuri;Aventurile lui Gracie Lou,aventuri; BugsBunny,clasice-comice; Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; Eroii salvatori,educativ;
DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Familia De Ce,educativ; Mizerabilii,aventuri,Scooby-Doo,actiune
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZA LASTIMULI
Analizând graficul de mai sus putem observa că subiectul observant este receptibil asupra desenelor de gennul celor: comice, aventurilor, poveştilor şi asupra celor educative cu un procentaj de 86% şi un slab interes asupra unor desene cum ar fi: Familia De Ce, Mizerabilii, Scooby-Doo cu un procentaj de 14%.
Student 6
23
Interes acordat desenelor animate
81%
19%0%
VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Alba ca zapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; Aventurile luiAladin,aventuri; Aventurile lui GracieLou,aventuri; Bugs Bunny,clasice-comice;Cenusareasa,povesti; Dragonul,aventuri;Eroii salvatori,educativ;
DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Familia De Ce,educativ; Scooby-Doo,actiune; Spiderman,actiune;Spioanele,actiune
VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI
Analizând graficul de mai sus putem observa că subiectul observant manifestă un interes deosebit asupra desenelor de genul celor comice, aventurilor, poveştilor şi celor educative cu un procentaj de 81%, iar cu un procentaj de 19% manifestă un slab dezinteres asupra unor desene educative şi cu acţiune.
3. Comportament dupa vizionare
0
1
2
3
4
5
6
7
8
comportamentagitat/agresiv/violent
comportament cuviincios
24
Analizând graficul referitor la comportamentul subiecţilor după vizionarea desenelor animate
alese de supraveghetori , observăm că intregul eşantion are un comportament cuviincios,
liniştit, calm doar subiecţii cu nr 2 si 3 manifestă o stare de agitaţie şi comportament
agresiv/violent.
IX. Concluzii
Desenele animate, ca şi poveştile, dar mai mult decât acestea pentru că implică şi
analizatorul vizual au darul de a modela mintea copilului, încă fragedă şi receptivă la orice
influenţă.
Încă neformată, mintea năzdrăvanului tău tinde să nu facă diferenţă între real şi
fantastic. De multe ori, ceea ce vede în filmele de desene animate reprezintă pentru el tot atâta
realitate cât ar reprezenta pentru tine o emisiune de ştiri. De aici, o serie de manifestări care au
la bază următoarele:
1. Imitaţia. Studiile au arătat că încă de la 14 luni, dacă copilul urmăreşte la televizor
cum este dezasamblată o jucărie, el va încerca singur manevra acasă. Acest lucru se întâmplă
şi în cazul desenelor animate. Nu degeaba, în compania prietenilor, copilaşul îşi va asuma
rolul eroului din filmuleţul preferat. Această imitaţie duce la formarea şi apoi întărirea, prin
repetiţie, a unor comportamente împrumutate din lumea fantastică a animaţiei.
2. Modelul. În general, copilul adoptă modelele de comportament de la părinţii lui.
Atunci când aceştia nu sunt foarte disponibili sau când timpul petrecut în faţa desenelor
animate este mai mare decât cel petrecut cu părinţii, copilul tinde să îşi aleagă ca model unul
dintre eroii pe care îi admiră. La o vârstă fragedă acest model este preluat fără discernământ,
fără a fi adaptat şi modificat.
3. Fantasticul. Fantasticul prezentat în filmele de desene animate poate fi extrem de
incitant pentru piticul dornic de noi experimentări şi de noi cunoştinţe. Fantezia care se revarsă
din desenele animate poate produce cu uşurinţă "modele" viabile ce merită a fi încercate.
25
Pentru năzdrăvani totul se petrece la graniţa atât de fragilă pentru ei dintre real şi imaginar. Ei
au deja "experienţă" în domeniu: orice joacă metamorfozează realul, îi topeşte în "minunăţiile"
produse în minşile lor prolifice.
4.Identificarea. De multe ori, identificarea cu eroul favorit poate ajunge la un punct
care să te sperie. Îi auzim adesea cum vorbesc asemenea eroului preferat, cum fac dreptate sau
cum se luptă pentru a-şi salva prietenul aflat la ananghie. Pentru micuţ, povestea animată
prinde viaţă, o viaţă pe care el însuşi o creează, materializând-o prin mijloace proprii,
simbolice sau reale.
5. Imaginaţia. Desenele animate contribuie la dezvoltarea imaginaţiei. În timp ce eroii
lui admiraţi până la lacrimi se luptă pentru o cauză nobilă, copilaşul este capabil să anticipeze
întâmplări din film, devenind el însuşi un adevărat regizor.
6. Gândirea. Nu în ultimul rând, problemele prezentate în cadrul filmelor de desene
animate îl stimulează pe micuţ să găsească noi şi noi soluţii pentru a-i putea ajuta pe prietenii
lui aflaţi în impas. El rezolvă situaţii limită, inventează tot felul de artificii pentru a contribui
la desfăşurarea poveştii după bunul său plac.
7. Memoria. Urmărind un serial de desene animate, memoria micuţului va fi stimulată
să reţină fapte, întâmplări, denumiri, parole, despre ce a fost vorba în episoadele trecute etc. În
acest fel el va fi stimulat să reţină şi să pună la contribuţie această capacitate de înmagazinare
a cunoştinţelor şi informaţiilor.
8. Simţul estetic. Plăcerea pentru frumos poate fi şi ea stimulată în cadrul desenelor
animate prin prezentarea antitetică care le este făcută personajelor principale. Binele şi răul
sunt mereu diferenţiate prin urâţenie şi frumuseţe.
9. Agresiunea. De multe ori, mai ales în filmele mai noi de desene animate, care
prezintă scene de luptă, de război, personajele negative obţin prin forţă lor malefică multă
putere, respect, subordonare, bogăţii etc. De multe ori, modul şi mijloacele în care personajul
negativ îşi obţine tot ce doreşte, şiretlicuri, minciună, lovituri pe la spate, agresiune, hoţie
tinde să îi atragă pe micuţi. Răutatea conferă putere şi de multe ori, puterea este un miraj care
acaparează minţile fragede, care nu fac încă diferenţă clară între forţa binelui şi cea a râului.
26
27