5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

1/24

t.:::::ii.*:_ - - - - :-::+l:'n^Gi:i'Ei.iTFiI :n"ii:,,,iil-tj.:::iiii.,lU11:i.i.i.:i. E:: -a?r E:.uit-+: qEF-.:si;:.:,..,.......riiiiii ffi ffi

kru#nw$ffiF*5ffi #ffiH ffiffi-, ffitr$ffilffil& & ffiH# tNril#"%

#ffi1 ffifi#ffiffiffixffifi ,w, r*Hu$xLUNAStrPTtrNfltsRiliSGftil[NAtsAFATATAMNN99

Generclul lon Antanescugi Horio Sirno ih cd@i verzi,la o dennoNrotie

i ,:

i:i

Rqele Mitmi I, ctt ensrnc ser,revq$td in tord***ffi ffiegele Carol tt cDdicd ilili:iiffii 4 GEilETITfn &M fomilit s-ou n&cr#&te 4 genptziffiEFTffiEftU[ RAgo- Snainteg probu$nt

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

2/24

Anehetelc eroastre csntinudsHr ffi&E ffiuru3 F$TEALT$TT&F SffiGGL.JtT"FE KXInteresul de*sebit, suseiiat d* anchela noastri. ne face sirevenlfii asupra subiectuk"li, deqi pAri5 la termenul iimiid de trirni-tere a rdspunsuril$r - ' eie$ernbrie isgg - cititorll ma au destultimgi ia dispoziile.Prspunern, {eci, pariieiparrlilor la concurs s6 sonsulte incd odar* cu atenlir+ cele doui ilste de folilali$ti Brrblicate ?n nun-n&rulnqstru r'r.f g,.r^f"q g 35 fotbaligti pentru iieea're echip{: FION*DIA-l-A gia ROMAlilEl. RepetSm aceste lis:e.

RECF.AME -"394{}

EEHFPA RfiATSfuTLA:a poiari-?.affi {ltalia}, Eemora {Spanre}, legln (t/FSg;e juc*tori de cAmp-K6mpes, $6orad'ene l4,rgentinal, B. harlton, ft/Eetthews.Moore {,4n9*ai, Didl, Garrlncha, Pelei, D. Sacltos l9raziiial',Mesopust {Cdtostovaeig,--Kopa, Fapln, plcfl& -{Frani.{-Beckenbauer, Ekelrrne, fillatthsus, F" Wslter qAdrmaii4',Fgchettf, Mea &, frcssl, Slvori fltalidi, Cruytr, Vbn Basteii19tan 4, Euseblc, lPortugatidl, Dl Stefane (gpania), Boeslk,Ig":f, -F-uskgq (Ungaial, _Andrade, Schlaffrno (i,UruSuayl',Slndelar (Ausfna , Hagl (RomE niQ.ECHTPAROMANIEI:t portari- Pavlovlcl, Davld, N.R6ducanu, Volnescu;t iucdtoridec6np--- Albg, ipolzan, Belodedlcl, B0rger, 96ffireanu, $fiera,Nunwellbr lll, Zavoda ll, Bahcl, Biil6nl, Dunritsu, llagl, Kotor-msny, Petqrhonrskl, Gh. Popescu, Batatky, Blnrfea, Bodok,Cir$taru, Constartln, Govacl l, Dobay, Dobrln, Dum|feche, D.Georgescu, lbgl, l5cftug, Marlan, Oron, p.Vleov, $letre l.

Jucdlorii, in afai'a portarlior, nu sunt reparilzali pe oosturl.Este, bdnuim, la.'indem&na.4y., sd compun6li echiild, cu fotba_ligti care de regulS evolueaz6 lntr-un posi coniacrat.Cele dcuS premli d* cAie. 50 de iloiarl se vor acorda acelorcitnor care vor prezcnta o formuld de echip* identicd. cu eehlpaslandarci rezilliata de ansarnblui partieindrii la ancheia.Reamlniim cE rdspunsurile pentrr: ccncurs, insolite de cuoo-nul pentru foth,at de nial jos, pci fi expeoiate p&nd ia data Cb tdecembrie 1993 pe adrbse;'fievistd .Croniia Secotului XX:pentru concursul fqtbal, Piala..presei Libere nr..l, oficiul pcgtai33 c6suta pogial& 39, Bucuregti.r**E*&&r*qGdFsE_ cuPoNIDEE'

PARTXCIPARE Ir I{r.3 Ir Fotbaligtii seeolului rVl Ultimulterrnen I Xlll99it E6SI*c-GbETEEE--Jggg

N

s*BGggsESgCUPSF{BffiFARYHCEPAR.ffiI$r" 4Reeumsmgegi personajexE ?

*1I

H

5g5

Ult5mu termen I Xg tgg&Ktsssecss&s****jR.EC{JNOA$TETI PERSONA$Ur.?. Aldollea concurs alrevistei noastre "REC{JNCA$TETI FER-SONAJUL?", aflat pe copatS, este dotd cu un premlu de ZS Om tg.Rdspunsurlle se primesc la aceeagi adresd d'e mal sus.

rrsEE

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

3/24

Meniu fix la marile reshuranteAccesul la un restauraG in aiul 1940, nu erq un l_ux exor-bitant. Se qdseau restaurante pmtru toste nlngile. Madle re-staurante d'veau insd tarifele cble mai sarnipe.Cu toate ci inacel timp mai functiona economia de oate; cu preUri libere,

brmate'prin cererb si ofertil, sectia corfierciali a PrimdrieiCapitalei'fixeazl btr-$i prefuri peritru meniuri fixe la restau-raritele de lux. Un menid cubrindea patu feluri de m0rrcare laaleqere. dintr-o listd de 14'preparate, de la supe si clorbe lades-ert Costrl unui asemenea meniu era di 100 de lei, larestaurantele "CaNa". "Cina". "Athen6o Palace", "Modern" $i'Zissu". de 80 de lbi [a restalrrantele 'Trocadero", "Carul citbere".'Cosna", "Luzana" sau "Pariziana".Ce ar fi dacd s-ar prelua in anii no$tri experienta rzu$itdde actrm o iumdtate dd secol? Chiar dacd astlzi ar-costa iS-teva mii. in loc de 100 de lei? Ar mai fi, oare, restaurantele,mici sad mari, atfit de goale qrm sunt in pezenfl Poate cdBordelurile Gapitalei in paniciNoul an l94O n-a fost de bun augur pentu patronii bordelurilor,prostituatele si proxenetii din Bucuresti. Politia de^moravuri a Prefectu-iii si Serviciul sanitar al Capitalei iritreprinil razii in cartierul cel mairf,u'famat, "Crucea de Piatrf', ca gi in, f,te locuri de acest gen, printrecare si la dase de tolerant[ socotite t'de lux"."brucea de piatrii". inoirument funerar aflat in fata unei farmacii deoe Calea Dudeb'ti. a'initumat ani si ani multe mii dA tineri si v6rstniciipre str[zile cu cise ale amorului "pletit. Cu 20 de lei, ultima catcgoriede prostituate. penFu betivi si declasati, apoi 40,60,100 si chiar 2-3OOlei.'in functie 'de locurile si prezenta sc6nicd a "darnelor de consu-matie". de ld 17-18 ani la 45-50 si, uneori chiar mai multi..."Unblen "fet" isi etalau eratiiie de sub capoatele pe care le deschi-deau la trecerea orii:f,rui trecltor nentru a le fi privitieoliciunea si a fiastfel alese pentnr un "amof' de'10 minute. Altele efru prezentirte incamerele stabilimentelor, iar altele alese dupd fotografiile din albume.Afarb- fumul si mirosul de eritar se adestecal cu emanatiile pesti-lentiale dir la cas6le sordide. ie-ftine. Numlnrl prostituatelof din-ace.stcartier denilsea 2 m0. Ccle venite din provincic'(pestc 6fi)) au fost tri-mise "la irrin[", dintre ele 4?.O fiind 'elsite bohi'ave, de.li'maioritateaaveau "condicufi". Starea celor mai m[lte stabilimenb eia miierabilI,

un focar pcnnarient de boli transmisibilc (blenoraeie, sifilis, etc.).In schimb, in centrul Capitalei se afliru casede toleranfi de lux cutaxf, de 5fi) la I m0 bi. Dar'. desi din rceasttr catesorie de l'lu:t" peste60 de "dame bine" au fost etrsife bolnave, desi multe dinhe elc-erauprofesioniste ocazional, unelE chiar c[s[toritc, altele divo{ate, cu dife-iite motivatii: curiozitate, necesitate, rilzbunare, viciu, poftd de bani giviald ugoarfl.MM"63. La Bursa din CapitalS, dolarii americani se cump6r6 9i sev6nd cu acelasi oret 92 de lei.5. lmoortanle descooeriri arheoloqice la Sdratra - Monteoru,in iudelul Buzdu, undl din centrelE de vial6 tracici de lainc6out[rl epocii de bronz (1 800 - 1 600 ani i.e.n.).6: Suveranul Romdnlei gi Voievodul Mihai priznuiesc

Sirbitoarea Bobotezei in Chisiniu.9. lntezicerea deplasdrii libanilor rtomazl, cu instituirea uneicarantine de 20 de zfle si izolarea celor bolnavi.10. Functionarii publici subscriu salariul pe o zi, pentru careoriinesc "B6nuri dei inzestrare a Armatei".' 11. Premiera piesei "Domnigoara Butterflf de TudorMusatescu. la Teatrul din Sdrindar.f l. Efectivele "strdiii Tdrii" la inceputul acestui an: 40 062 decomandati si comandan-te. 4 030 340 efective.14. Tealril "Gdrdbug" lanse?zi lo.ua revistd: "RadieTdnas.e']

Ceala incurci socotelileUn avion german care transpona un agent+urier lmportant,maiorul Reinberger, din Divizia 7 de paragutigti, se pierde inceal6 gi este nevoit sE aterizeze lAngi localitatea Malignes dinBelgia. Maiorul gi pilotul nu au timp si distrugd documentele.

Astfel, directiva lui Hitler privind atacul asupra BelEiel, pe 13 l+nuarie, nu a mai ajuns la comandantul garnizoanel din Koln, un-de trebuia predati, ci prin intermediul ofiterilor belgienirin mAinilegeneralului francez Gamelin. Desigur, Belgla gl Olanda, vlzatedirect de agresiunea german5, gi-au luat misurlle necesare, intimp ce Hitler am6ni interventia pentru alti datii. Furios, elfl de-mite pe generalul Flieger Felmy, comandantulul Flotei 2 aerienegermane, iar familiile celor doi aviatori cdzutiln mAlnile belgienl-'lor sunt arestate de Gestapo.Alimente rafionalizate in Anglia

Pregdtindu-se pentru un rizboi de lungi durat6, Marea Brttanie are in vedere toate sectoarele vietil milltare sl clvlle. Una dinmdsurile cele mai nepopulare, chiargiln timp deince, este ralionalizarea alimentelor. Englezii o fac insi cu'sAnge rece", malinainte ca Ghurchill si le spund compatrlotilor s6l, cE nu poate sile promili, evident dupi ce va devenl prlm+nlnlstru, dqcAt'sAn-ge, sudoare gi lacrimi".Untul, carngr gi zahdrul sunt cartelate. Raila este flxatil la unsfert de livrd (453 grame) de persoana pe sdptim8nd, decl 151de grame din fiecare aliment ralionallzat. La cererea famlllel re-gale a Marii Britanii, acelagi regim este apllcat gl la Palatul Buc-kingham, de la rege gi regini, pnnS h ordonanti. Splendid6leclie de democratism

Sinucidere descoperiti tfurziuO veste de naturi monden6, aflatl cu lntAzlere, este dlfuz+td la 12 ianuarie de cdtre un fost spicher englez de la radlo Ber-lin. O admiratoare a lul Hltler, o englezoalce, pe nume UnltyMitford,'fiici a unui lord (Redesdale), s-a sinucls frigAndu-gl un

glonte de revolver in cap. Aceasta s-a intllmplat chlar in zlua de3 septembrie 1939, dupi ce auzlse declaratia de rezbol dlnbeGermania si Anolia. Unitv avea o admlratie fir6 de marqlnl oerrtru Hitler g'i n-a- putqt sirpravielui dezarhdglril produsd do declangarea rizboiului. In agonie, vegheatd laspital de un Ulmls alFtihrerulul, Unity a decdat.MM,6

ii: niirei stir"uie pe l6ngd Stalin si incheie pace cu Figrlanda.2, FlitEr slaruie pe |anga l'talrn sa lncnere pace cu rlnjanoa.14. Pe frontul de la Kuito, finlandezil pdtund pe terfioriul sovietic.

20. ' Razie pri{ cuburile. de ce-rgetgri - gi vagabonzi . dinchereslea $i

regal ln onoarea Gavalerilor "Ordinul

tr 5. Fran cezii procede azd la cartelarea all mentelor.17. Sovieticii se retrag de pe malul nordic al laculu [-edoga.20. Winston Churchill declari la radio: "Menliner,ea trailcululenglez pe mare va asigura victorla noastr6 finalff'.23. Uniunea Sovietici avanseaz6 Finlandei pr*punenl de pace,prin intermediul Estoniei.26. Fostul mlnlstru de exbme sovh$c, tfi, Lf*v nc t, cizut indisgratie din cauza opozi$ei ficute declang*ii r6zhoiuiui rusefin-landez, devirn gef al servlclulul de Inforua*flN sffilree aE U.R.S.S.- Linia "Mannerheim" nu ar fi fost sir'Spuns5 i* e'ntregime.Materialul de rizboi sovietic ar fi in propo$ie de s0 la suti invechit, ineficace.- Anglia primegte din S.U.A.200 de avioai;e de lupti.30. Pregedintele S.U.A., Franklin Delano Ro*s+veli, ir*plinegtetdril a fost terminatd.' 25. Receotie la PalatulFerdinand"l '26. Promulqarea Decretului-leqe pentru numirile in functiipublice numai-pe bazdde concurJin Vederea agezirii eliteior fnioate posturile cle condueere ale statului.

20, 'Hazie prin cubunle oe cer$eton ql vagaDonzl olnBucuresti. Undl dintre sefii de bandi,-Cimdtar, este proprieiarde taxiuri pe piati gi -e1e1gri, iar. altul, Burlujan, negustor detrxlun p.e plala $r terenun, lar. a|Iul, E unujan, neguslor oe'rereslea sr oeamun. oolca la copll.23. "Linid tdrtlficata Carol al ll'lea" pentru apirarea granitelor

anuntd ci vor pregdtl I 000 de piloti gi vor mirl capacitatea In-dustriei aeronautlce.5. Remani.erea guvernulul englez. Neville Ghamberlaln rim&ne premier. [n funclia de ministru de rizbol esle numlt OliverStanley.9. In Germania, economia de r6zboi trece ?n rn4inile m+regalului Gdring.

intre altele, gi pentru instr6inarea unei rente de 18 milioane delranct rancezl.

58 de ani.

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

4/24

. Construcliile mililare sunt, desigur secretg, mai ales in pe.rioade ce prevestesc confruntdri rdzboinice. De aceea, apariliaunor relatdri, chiar numal cu iz reportericesc, ln ziare str5inil, pr-o-duc surprize. La mijlocul lunii ianuarie 1940 apar in unele ziare1colie3g, .la Edinburgh, gtiri despre '.Un urlag st6vllar ?n lurulRominle[ pentru a oprl tancurlle ce ar pu-tea ataca R6m6.nla". Fdc6nd apel la istorla milenard a ladi noastre, cotidianul"Evenlng Newso i9i incepe astfel adicolul: "Acum 2 O00 de anl,impEratrl roman Tralan a constrult renumltul pentru a ap51q Dacla dg lnvazllle barbare. ln prezent, re-gele Garol al ll-lea al Rom6nlel, farE de pe locurlledaco-romanlce, conetruegte un urlag st6vllar in lurul f6rll,pentru oprlraa vlltorllor Inamlcl care ar indr6znl gd o atace."gtirea este preluatii cAteva zlle mal tArzlu de presa lugoslavd.Ca urmare a aceslcr deandlukl, in februirie lncdpe sl presaromAni si publice cAte ceva despre aceste fortificatii pe-cire lengmegte "9t5vllarul regele Garol al ll-lea,. De altfbl,'gi ln anulSl9-pr.e9g romAni publicas_e gtiri despre lnspecgile SuveranuluiRomAniei la granllele..lad . -eportaJele dln iiarele bucuregtenedescrlu acum sumar "lanpr{le & cazehate, crenelurl, dirtatecu mltrallero grele, cane'fac om campuiitiaain tona'rdudlor o zoni a morlll". Pe de alti parte se remarca faptul ci "hoFdele de refele ghlmpate gl gan$rrlte anflear' vor fl dentrecut' sau t'o cazernat5 este ca 9l .un subgnarln... tergs-tu",-ori 'un formldabll baral de foc Conilnuu, Intens, ad6nc,pomlt dln cel mal modern 9l puternlc amament. va oprl orFce Inamlc". Evenimentele uiterioare, cedarea Baslrabiei, nor-dului Bucovlnei gi Cadrilatenilui precum gi a unei bune 6irti aArdealului au fdcut inutile fortificaliile de la granilete fdrii,'rod alunor investilii imense.-Cei mai frumogi actoriAmpla ancheti a revistei 'Cortind printre cititodi sii amatori de teatru, a-stdrilit g peferintd a frumuselii rc.trildor 9i actoribr nogtri. Rezultitul a fost urmdforul:Acirile Aciori

1. Elvira Godeinu 1112p. 1. Georqo Vr;ca 1442o.2. Virginica Popescu 1043 b. 2. Aurelfuunteanu 111S b-S.Tanfi 9oq.e. q55-b- _. .3. Al. P_op trlarlian 880 b.Dar iatE gi citeva din salarii: G. Timici - 100 bfl) ler:-^ _ Qe{e Verea 70 0_Q0,9 rCC Ai Vasilache cte 65'(X}0; lon Dacian60 000; George Vraca 50 000; H. Nicolaide 40 000.

"SHlvilarul Garol llo', inutil i Prizonierii englezi salvafiin {cbruarle, blocada navalS br"ltanici in Oceanul Aflanfic erabine pusd la punct. Totugl, petrolierul german "Altmark" reusestesd se strecoare. Este observat de pe coastele Norvegiei'gianuntat la Amiralitatea englezd. DouS distrugdtoare pom6sc ihurmdrirea_ vasului german care se refuglazi intr-un fibrd norv+.gian. Fdri succes, clci englezii intreprind o acliune armati scur-td gi recupereazd de pe 'AltmarK 300 de bdzonierl bitanicicapturali in bitdliile navale.Finlanda agresattr se apiriFrontul finesovletic ocupd zilnlc pdmde paglni ale preselmondlale, de multe orl cu gUrl contradlctorll gl-clire umflaie prFvlnd succesele 9i plerderile de ambele pedl. La 1l februarle ievietlcii stripung linla de apirare "Mann6rhelm". lar ffnlandezii seretrag pe a doua linle de fortificalti. Comandantul armatel flnlan-deze, generalul Mannerhelm, caie a dat numele cunoscutel linilde apdrare, r:splryq o propunere de pace sovleilce lmpllcAndcedarea Carellei. Finlanda se bucuri dd sprljinul moral al'oplnieipublice intemagonale, lnsi aJutorul acesta eite departe Oe b devenloperant. Totugl, mlca armatS flnlandezd se af6d glse baie?n continuare, avind ca aliati gerul, nlnsoarea gl gheata.Reuniune franco - britanici

PSti avertizalide evenimente recente, englezil 9l lranceziisunt totugi..surpdngi de viteza cu care Germanialrece iapld de tao cucerire la alta. Tocmal de aceea contracararea acliunilor hitte-riste reprezintii scopul constituirll Conslliutui suprem de apdrarelranebritanic.. La 5 februarie este convocatii, la paris, o ieuniu-ne la care participi factoril cel mai indg in luarea decizlilor. pri-mul mlnistru al fvlarii Britranll, Neville Charnberlain. vlne lnsotlt delordulfunlralllli, Winston Churchill, de brdul Halifax, secreiar la"Forelgn Office" (mlnlsterul de exteme) gl de noul mlnlstru Celdzbol, Olivei. Stranley. Convorbirile cu frmul mlnistru francezEdouard Daladlerlnceplmedlat. Concluzille rdmAn, ca de oblcei,secrete. O excelenti lmpresle las6 Ghurchlll, a cerul popularftatdin Marea Britanie este in rapidi cregtere. El s-a situai li aceastiireu ni u ne pe o pozitie lntran'slgenti"'itiiuiine-care va caracterlzaintreaga lui activitale ulterioari.M@,6

J& S semneazd un nou batrat economlc sormanoovletb aleic&ul pevederi rcr permite Gennanbl ee effie blociGlfiEza.- it{.. Gennantia dqdefa: cargurrlle Mtranbe comerchle febuleicollaOelpne naye Oe ftUbol 9l ca atare vof fi atacate. ii15.-ln Brfraria s Instatea2i o echtpi guvehimCntatd fitogpr-imani condrlsd de Boodan Fllov. 'r'vevr jj. '18. T_ru-pql_e Japonezb se reFag dln qagul Nankln. dup6 ce l-auiXffi,1ff5:ri,in:, :asacrat locunoril. Riizbolut cu chlnd conrnud i- 300 de av{oane sovletice au bombar&t orage finhrdeze. il21.-Fra_4la.tg ascunde comorile. Convoaie knenCe pe sosele sli9i 35nq,gt1i.l1$_tEg^taHouri, sriatui, cir rae,'do6umenrb rEr oofnon oln aur $ dtsrmante.?+ u.8.9.S. taismfte Frffi e9r4ih vedacahcHdipedl ri. 24_. -N{df_Hiter smnaze $ dfuzdazi drq?ti/a "planitl-oat-tFn".(Fall Getb) care semntfrE dctstgaea,itrii-sVdt irbotfiva :lFEllef,FI99m{9ry.cuagreearaacXar*let$Bdgrql, i

, r:;:;:t::;:*:;::tr::{flllllil:l:t#t\MM,6 liil. 1. fres.? pubtlc5.ampte reportaje privhd forfificalille mllilare Ijoe |a grantF oe vest a lant. ti.2. Populalia RomAnlel este Initiat?i prin articole de presd si iiprin exercilii pentru apirarea lmpotrlva bombardamentefor. - f4-. Grigole Gqfencu, ministrirl de externe romAn. afirmd h fconlerinla Micii lnlelegeri Balcanice de la Belsrad'ci stratdb $Fembre ale aceslei alianle doresc "pacea, dreptul h libertate. $fq unjtqte 9i teritoriu riafionap. Cee patu' Ert-;dor;nG f(RomAnia, lr{lodavla, Grecla gt Turch) hotAresc Fiaiungiiea;-u fincS Tanl a pactulul. - $?. In calltatea sa de descendent al regelul Ferdlnand. $Voiercdul Mlhal este decorat cu "Meddia Eornemorapa E $ri*iulullgl& 1918'. t- & Se afobe aJutoare lunare pentu lamilille muncfroribr. iltunc1onaltor patbutari 9l meserfdgllor, comentrag ta uni$Hd $9. Este rcstatn o lord bandii de cendcrFnr[iaral. ta frbrdc$tul tefuluP s-a g&lt o eetii cu pste dou6 rlilcrsrC Oe bt. $.14...La.aeroportul Bineasa avioanble sanitare tncep sd fle $Hrotate $ @ lemel avtatoare. t^15. Sdrbirorirea la Academia Rom&ri, ln prezenta reoelui ijCarol af ll..lea. a centenallul Titu Maiorescd tn. A'bii6rra, f1840-1914, critic al teoretlclan lltera, prof. unlv. Oe biorh: ilfilozofie gi logqe h.Bucuregtl -gl lail, mentor al Junimil. oni ip9f 9cgxFryaq'r,.mfla.strugtpflm+ntnlstnr(19J2-1914). f;

:l::::::t::rj::::::i::..:J.,t+ :l::.:l:ji

..-11. Afm{a R

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

5/24

Max Auschnitt condamnatNumele Max Auschnitt faceparte din protipendada Bucuregti-lor, a mullimilionarilor din lara noa-strd,ln 1940. Cetdlean romdn, de

profesle lndustriag metalurglst, invArstd de 51 de ani, a fosl con-damnat la 6 aniinchisoare Si 4 aniinterdiclie coreclionalS pentru:- gestiune lrauduloasd- instigare lafals- contravenlie la legea devizelor. \Sentinla il obllgi la despdgubiricdtre uzinele "Regita" de titluri in ,:::i::r:devize, in valoare de 18 milioane franci francezi.. De asemenea este condamnat la platra sumeioane lei unor inlreprinderi pdgubite prin acliunileacestuia.Avocatii lui Auschniit au declarat recurs .de 250 mili-oneroase ale

Restricfii la consum de carne

MW

O hotirAre a guvernului romin prevede, in situalia scdderilproduclid de carne gi a obligaliei stringente de a iace rezerve, oreducere a consumului de carne. Una din solulii a losl aceea ca,in ajunul gi in zilele de post, miercurea gi vinerea, sd nu se vinddgi consume carne de viti sau de pore. In schimb sunt admise lav6nzare carnea de pasdre gi pegtele.Even imente cu ltu ra le

. Liviu Rabreanu revine la conducerea Teatrului Nalional dinBucuregti.. Poetul Vasile Voiculescu devine directorul programelor lite-rare ale Radioului.. Audilie in premieri la Ateneul Rornin a suitei "lmpresil dincopilSrle" de George Enescu, aulorul ia vioari gi tAnirul Dinu Li-pattl l.a pian.. lncepe publicarea seriel de I volurne din Operele scriitoruluiMihail Sadoveanu..:::...i:::::::::i::::::::::::+i:+::::::::i:::::::::::'i:iiii','.i::::.j:::::::::::::::::l::.,,,..,-/ 'i:t,f\ :::2>t 1:

2. Descooerirea unui trioou clandestin in Capitald.4. Instaldrea noului gef al cultului mozaic in RomAnia, rabinulAl. $afran.5. Constantin C. Giurescu, istoric, profesor universitar, estenumit ministru al Propaqandei Nationale.6. Alex. Vaida-VoEvod, unul din lostii conducitorl aiPartidulul Nalional Tdrdnesc, este ales pr4edinte al CamereiDeputalilor, ihr C. Argetoianu, lider al Uniunii Agrarq devineoresedlhtele Senalulul.' tti. La Teatrul "Reqina Maria' premiera cunoscutei piese"Familia Carson" de Sf John Ervin,'cu solii Bulandra, G. Storinin distributle.12. Comitetul cetitenesc romAn pentnt Inzestrarea Armateicomunicd strAngerea sumei de f,2 miliarde de lei pentrufondu rile aoirdrii Patriei.14. Max Auschniit industriag rnetalurgist, este condamnat la 6aniinchisoare.- Uzinele Malaxa din Gapilali produc cel mai puternic tipde locomotivi din lari: 194 tone greutale, 85 km/h vitezi. i15. La spitalul 'Zerlendi" din CapitalS ia fiinti un centru de iideparaziiaie.pentru vagabonzi. (La'ce spital, o fi oare astdzi, un iastfelde centru?) :i18, ln comuna'Sigeata, jud. Buzdu, sdteanca Maria Giurgea iiiii naste 4 qemeni. iii: 1'9. S"-e,yUl.'.o decretul-lege Pgntruinfiinlarea "Casei de pensii :it,: a compozitorilor, pictorilor Si sculptorilof'. i::t:,t 22. Ministerul iJe internb stabileste domiciliul obligatoriu la ii:

:i: m3ndstirea Bistrita-VAlcea economistului gi omului pclitic Virgil :ili: Madoearu pentru culoa de'Tmpotrivire la actiunile de pacificare i::i: interila si uhire nalioriald inlrepiinse de guvein". ritt i5. S-'a te-qiteraf de Carnerh Deputalilor proiectul de lege ca i:,:i nestiulorii de carte si semneze petiiiile prin punere de deget. i:i,; C6. [n exerciiiul bucetar 1939i40 s-A realizat cel mai mare i:::i: excedent ai Roin*niei?in ultlmii tG ani:3 148 0C0 t)00 iei. j:''1:ii:

Pace in FinlandaCu toati rezistenla eroica, admirati de lnteaga lume,epopee inc6 neuitata, "David atrebuit se se inclin rn falalui' Goliaf.Finlanda nu putea cegtiga in nici un caz rdzboiul dine,auza disproportiei de forle, gi-a pdstrat lns6 onoarea, lnconflict, prin rezistent6 ddzi pdnf, la propunerile de pace"Gondi$ile de pace nu au fost iavorabile finlandezilor" Eiau pierdlti 40 000 km.p. de teritoriu Si au cedat Llniunii So-vietice pentru 30 de ani portul Hango in scopul accesuluila golful Finic, la Ocean.Prin modificarea fron$erelor, consemnate in tratatuldepace de la Moscova, 11 o/o din populalia Finlandei gi-a pe-rdsit locuintele gi pdm&ntul pentru a se muta in spa$ulneocupat de sovietici.

Ernisar aurerican in EuropaPregedintele Flaasevelttrimite un emisar ln Ewropa,W Suffiner We&es, Wntru aincerca sd realizeze neEo-cieri de pace intre AermaniagiAlia[i.Weiles l-a avertizat peHitler cd, ln cazul c&nd vacontinua sd brtindd conflic-tele, asemenea aqiuni vor{ace ca Statele Unite aleAmericiisd aibd reaclii ener-grce.Aliatii s-au ardtat faartesceptiii.Numai italienii s-au dove-dit receptivi la opiniila ameri-cane in contexfiJl situ4iei de fncegtt de an. Gdci, apoi .."Perseverent,Welles lgi continud m isiunea.

1. Pregedintelg_ arnerican Roo-sevelt trk4ite in Europ^a-ca ,emi-sar_pe Summer Welles, pentru a ?ncerea sd nagocieze lntre Aliatiar De $umnqiG'efmania.- 2.In oofic 2.ln pofida actelor de rdiboi dintre Germania ql Anglla, celg-bra cursS anuali de canotai dintre echipalele UnlVerslt?itilor Ox-ford sl Cambridge ae loc- pe rAul Tamisa. Invlnge echlpaJulCamtiridoe.5. Un "uragan de intensitate maximi se abata asu$a coasteloraximi se abata asupm coastelororasulul NeniYork orovocdnd victime si mari daune draterlale. .I$. Papa Pius ai Xll-lea acordd la Vatlcan o audientd lerarhilon:iivenili.din Rominia,..dr. Alex. Nicolesc.rl,.m.itr.opg[tul Blaiului, dr.ii5. Un uraaan dersutul NeniYork t9. Paca Pius ai ,veniti din Rominia, dr. Alex. Nicolescu, mitropolitul Blaiului, dr. iiVale-riu-Traian F.re_ntiu, episcop al Oradlei gi dr. luliu Hosiu, epis-:iii

"T"4r? UJ8H LE'"9X il "fi ". cova rrararul de ?ncerrare a rdzboi utu i :iidintre Finlanda si Uniunea Sovletied. ii13. Otto Kuusinen, fostulQef al guvemululfinlandez, de orien-;itare comunistd pre' ovietlci, estd exe.cutat la ordlnul lul.Staliniiiiipentru inducereh in eroare a Uniunii Sovietlce asupra sltualleiii:dinFin|anda,ina|ntedeizbucnirear5zbo|ufu|||nesoV|etlc.il 14. Mare succes la Paris al actritel de orlqlne romAni Elvira1i Popescu in piesa "Elvira" pe care l-h dedlcaib scrlltorul francezii Henrv Bernstein.iii' 'i'd.'driri,i-tiii'iintancez declari: "in rdzbol am pistrat neatlnsiiii onoarea noastrd nalionald'. Prelul, peste 15 000 de mllltari gl cFii;, vili morti in luotele c[r trupele sofetlce.i: tZ. piesedintele Consiliului de mlnlstri unoar. contele Telekry.iii declard: "Politica guvem-ului nostru LatE de rfrin

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

6/24

Atentie suburbiilor GapitaleiPrimdria municipiului BucesrcSti acordd in uttimultimp o atentie sportti suburbiilor Capitalei aflatedeiade de nivel ul - perimetrul ui cednl al' B uc urestilor.Pti rdnd, acesGe iuburbii sunt luate in considenre.Printre acestea se numdrd gi ccmana Voevodul Mitzai

de la periferia om$ului, ilincolc de padul Grand,Papulatia se compune din muneitori,- rneseriasi sifunciionari inferFoii fin slHernul C.F.F, cifntd la 20mii - de persoane. ln ecest &n se repard pavaiulsttdzilarr'se cor?struiest noi artere, -se amplifrcdreteaua de elettr f ca re.- l* cartierul Cr&ngasi se eonsfruieste o noud scoajdqi se rror termina tucf&rtle naii bisefiei din per{metrutDosteasea.Fa$cilirfb sdrace gi ate aelar coneentrafi prixzeseaiutoare"- Gelelalte eartiere mdrginase din Gapitald eunosc siacesfea noi Fmbundidtiri, dar aproriiaful rdzboi iaintrerupe qseme nea acfi u h I.Reglement#ri pentru strdiniSU&inii sunt obligali s& se ?nregistreze in 24 cje ore lapolitie. Ei nu se voi putea deplasa din locaiitatea Dentrugare.au priprt sejur dec*t iu aproberea poliliei'gi cuiuslfilcarea ceotasanr." Cererile acestora de prelungire a vizei de sedere inlard se vor prezentp personal.-Nlrmai in cazuii cu totulspeciale se va aproba cerera prin procur*. La olmareadin [ar& ei vor sdiicita.la poliiie Viza iJe iegire gi rior ar*tapunctul de frontier6 prin chre bleac6.Cetdtenii rorndni nu au Voie S& g&zdr.riasci nici unsir6in neAnreglstrat .la .polifie. ln toaie cazurile suntprevazue aspre sanqtunt.' Printr-o d'ecizie a-minislerului de Inteme. toti suousii

strdini din tard sunt obligati sd depund in maxiinuni trbziie armamentul si aoaiA-ele de lotografiat oe care lecletin, deoerece coniunctura intern6-gi int'ernalionaldrmpune asemnea masun.Me'@,61. Se introdirce pentru prima oari in RomAnla taxa asuoraveniturilor realizate de cdrlibatari de sex masculin care'auimplinit 25 de anl.'i GsAe - siiuate la periferia oragului sunt scuilte de

Nernfii pltrund inDanemarce $i NorvegiaCu ultimatum sau fir6, trupele hitleriste contlnudocuparea Frilor din Europa- aflate in inferioritate

militard. Astfel, la I aprilib, danezii se trezesc cuarmata germand pe teiitoriu Ior. Dupi schlmbareacitorva focuri de arne,-reg*leGhristian pl X-lea alDanemarcei ordond sd inceteze orice confruntar,care-,-in conditiile de efectlve gi armament, devineiinu$ld.In schimb, Norvegia hotiirlste sd se opun6 chiardacd forfele sunt- dispropdrtlonate. Destut deputemici - pe ccastefe - Oceanului scufunddcrucig6torul german "Bl0cher'in fiordul Oslc si altedoui vase lnamice. Aliati interyin si ffo'ta tor sosi6 inapele Norvegiei scutund*, la- rindul ei. f 0distrugdtoare cu trupe gennaslb ce eirmau sE de6aree.Aceasta va r&mine una din cele mai mari oierderisuferite Cn rdzbo de marina hitlerist& Fortele iinqlezedebared, in nordu llorvegiei, la Narvik,-in timb cenemtii aiunSi la Oslo si Tiondheim fac ionctiun6a lasf&r$3tul lui aprilie. Gonlruntarea continud. -'

Imven{ii gi descoperiri'Este izclat6 qi preparatl fu siare purificaiA gi concentratdpeniciliaa descoperiti ds Al. Fteming ln 1929. DupI il ani decercetiri, imprwnd cu biochimistul englez B. Chain gi nrecliculasstralian II.W. Florey reugesc sE o pregitreascI peueu udlizase.fcfr Fei prinrsc Premiul Nsbel.. In S.U.A. este lansat public magnetofonul gi se construiegteprima nlaEintr automatitr de sptrlat vase.. Fimra arnericani Oldsmobil rcalizrazd primul schimbdtor

automat de viteze la automobil gi primele cartruratoare cuinjec[ie pentru avioane gi magini.. Fizicianul sovietic G.N. Flerov (n. 1913) descoperdfisiunea spontanl a uraniului..'....... ''''--.-.-.-.'.'.,.'.ffi..$::::::ji,* '.;i.6t. Se creaz6 Republica Socialist6 Sovietic5 Carelo.Flnlande_za, oa urmard a tratatului de pace dupd rdzboiulsovieto-finlandez.

impoZltul pe clSdiri deoarec'e sunt locuite de oameni nevohsi.5. In apele Dundrii, in bratul Chilia, a fost prlns un mbr. In apele Dundrii, in bratulas de 240 kq. din care 32 e a fost pdns u4 nibnrngri.ag_de 24Q kg, {in -ca1e 32 erau lcre negrel s-a vlndut lalicitClie cu 1950leiks de lcre $ 9t leikq de niorun.G.-g.criitorul romAi Alexandru Marcu-a'lost distins cu premiulan Remo" alAcademiel ltaliel.'7. T&{mefis$ sunt obllqati s7. Ta,rlmetiQtii sunt obllqali si lnmAneze clienlilor la urcareain maslni un fichet cu nu-mErul maslnll Dentru'ldentlflcare tnn maglni un.lichet cu nu-mbrul maglnll'pentru'lOenfificare inanumfie cazun.

de tlp "Douglas"

torpilat de3 000 devaluri pe

evreii polonezi infi.:ii:'

11. Sculptorul iugoslav lvan Mestrovlci. autorul stratuilor reoilorCalo .|.9 ferdinanA 1, se afld in Capitalil, in vederea Inaugu-rirllstatull lui Ferdinand l.13. La cinematograful ?ro" are loc premlera filmului "G6ntecde leagdn" ln care alituri de marekj tenor itrallan BeniaminoGigli c6ntd $i celebra soprani romAni Maria Gebotari, nbscutiila Chisiniu.'14, -Guvernul Interzice . exportrl de grAu gi obligd pecomerclanti sd delare cantltitile de or5u dih stoc.1Z lon Mihalache, lider national-ldEnlst, a fost numit consllierreoal.{8. Se voteazi leoea oentru oroanlzarea Coleoiului Madicilor {e. Se voteazi legea pentru organlzarea Coleqiului Medicilor.ii 19. Au fost desfiintate hqere-le de lntemar6 de la Vaslui.: Miercurea Ciuc Ai Sadaclia, fiind elherali ultlmli degnuti::: leOlOnafl.iii 20. Boxerul Toma Aurel lnvlnqe in S.U.A.. prin k.o. ln a douaii reprizS, pe americanul Tommv Kino.ti 21. Scirmpirea uleiuluicom6stibil:55li un litru.ii 21. S.e mbjor-e-azi 9i tarifele la taximetre: pomirea 14lei, iariii pentru fiecare 300 m, 4lei.iti 23. Se ridicd prelurile Si la lncdltimlnte: pantofi de damd dini;i piele de box 475 l6i, bdrbEtesti 490-540 lei. Reamlntim salariuli:iir.mediu in anul 1940, in jur de 5 000 lel.

d anunli cd Norveqia posedd o armilapsatoar_q de torpflddiri apa.i in oortul Narvik.'

-'debafcd in portul Narvik.wk au loc lupte de stradd lntre trupe allate gi

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

7/24

Din nou remanlerede guvernPrin decretul regal nr.1600 se acceptd demlsla guvernului

Gh. Titirdscu, consilier regal. Tot acesta este insdrcinat cuformarea unei noi echipe ministeriale la care du fost fAcutemodilicdri. Cele mai importante ministere sunl acordate darnnilor:Grigore Gafencu, la externe; Mircea Caneicov, econornianalionalS; Mihail Ghelmegeanu, interne; general lon llcugu,ap5rarea nafionald; Viclor Sl6vescu, lnzestrarea armatei; prof.dr. Gh. lonescu-Sisegti, agriculturi gi dernenii, ing- lon Gigurtu,lucrdrile publice 9i camunicatii; Petre Andrei, educatia nationaE'prof. dr. N. f{ortolomei, sdnilate gi ocrotire sociald.Ge viitor vor avea copiii n$scutr?n Tnehisoare?O problernd delicatd pe care presa anului 1940 o traleazi cuinteresul gi cornpasiunea cuvenite. O eehlpd de ziarigti viziteazi

inchlsoarea de fernei de la Mislea . Acalo igi executi pedepsele,mai uSoare sau rna,i grele, aproape 1000 de femei, tinbre givSrstnice. Dinlre acestea, 12 au nEscut ?n ?nchisoare copii, aflatila vizita ziarigtilor, inire un an gi I ani. Acegti 12 copii, nevinovalide venlrea l+r pe lume, n-au Jost primili de nirneni din afarapugc5riei. Nici de larnilii, nlci de prieteni. Directoarea inchisorii depeste 25 de ani, d-na Eugenia Economu,'nu esle o cerberi fi*dsuflet. Peni?enciarul este ingriJit gi existE grijn gi pentru detinutegi, indeosebi, pentru aeegti copii. Treeerea lor in iibertate, lacimine din afara pugcdriei nu este reglatd. r) problemi carepoate existd gi aai, Tnsi ti'ansparenla n-a ajuns, probabil iaaceste cazuri.Deaesul masneiEeaterinei TeodsreEu

in VACenii Gorjului s-a slins din viafi,'in v8rst5 cje 72 de ani,bdtrAna Eiena Teodoi'ciu, rnarna eroinei din prir*ui r5zi:oirnondial Ecaterina (e5t&linai Teodoroiu, cdzuti in nunteaplutonului pe care il conducea ?n bit5lia de la Munceiul (august1917). La inmorm6ntare au fosl reprezentanli ei "Uniunii Ofiteriierde rezerud".Me*aM{M"62, A decedat la Vddenii Gorjului, marna ei'oinei EcaterinaTeodoroiu, in vArstd de 72 de ani.3. Salariile lucrdtorilor iipoqrafi. in functie de califica..e sispecializare, sunt de la 650 l'ei ia 1 250 lelpos*pi6mAnS.' 4. A fost dezveiit5 statuia-bust a Reginei Maria, la GuraHumoruiul.5. Mari inundalriin Delta Dundrii. Toate satele sunt inundate,maioritatea oooulbtiei se refuciazi la Tulcea si lsmail.?. Situalia supu'$ilor str&inlaflali ?n tard: 536 americani, 572francezi. 415 enolezi, 4 463 qermani. O 875 qreci. 3 659 itaiieni.4 211 polonezi,-1 937 maghiari, 1 236 arrfreni,'446 elvelieni,145.beigieni,2 784 iugoslavl 9.a., ln total 31 116 persoaneslratne.f. infiordtoare dramd in,Capitald: cunosculul .fabricant demezeluri Fieinrich Patac incearcd s6-si ucidi mama pentru a-icurma suferintele ei aboi se sinucide. Mama supravieluierte.10. Orchestia Fliarinonicd din Berlin (120 de instlum-entigti)concedeazd la Bucuresti. sub baoheta lui Carl Boehm.- Sdrbdtorirea zildi.de 10 M;i s-a fdcut de proporlii restr&n-se. din cauza evenimentelor.11. Rernaniere de guverrr sub conducerea aceluiagi prim-ministru. Gh. T5t5rdscu.15. A fbst pus in funcliune un nou post de radio pe unde scur-

te, construil de speciali5ti romAnl.16. La Opera'RomAnd, apare in'Traviata-' celebra noastricompatrioatS, cAntireala Maria Cebotari, in rolul Violetei.21: Selul'Gdzii de iler, Hcria Sima esie arestat.22. Este sfinlitd. la Hunedoara, cea mai mare gi frumoasicatedrald ortodoxi din tar5. in acea vreme.24. - Toli cetdteniilSiii sunt oUligali si poarte cu ei actele deidentitate.- Se prelungegte cu un an, pAnd la24 mal 1941, aplicareapedepsei cu moartea.' 30. A lost instalat la Constanla Bas-Muftiul musulmanilor din

Gerrnania ataeX Belgia,Olanda $i LuxemboilrgBelgia gi Olanda sunt invadate ?n aceiagi zi de c&trdloriele hitleriste, in zorii dirnihetii zilei de 10 nrai. Cadeobici, conform tacticei gerrnane de invazie, ataculincepe cu paraqutiqti care ilroduc surpriz$. Dupr6 eiurmeazd tancurile qitrupele, la nevoie aviaga.Armda belgiani reaclioneazd. Este ai ,rtatfi de unrtf,tiengleze gi franceze. Acestea, depdrt$ndu-se pre rnult debazele or, se repliazd gi se lndreaptd spre Sunkerquepenftru evacuare.Guvernulb*lgian se refugleaz& la Vlchy ?n dorinta de acontinua lupta" lra zadar cdci iegeie Leopold al lll-lea eer*solcaliior s&i sd depund armeie.Olanda capituleazd rapid dup& bonnbardarea cragull*i

Floiterdann. B*gina Wilhelmina pdriseqto ara" GeupareaLuxernburgului n-a pus probleme.Winston Ch$rcEaillprirffi - minisfru

ingrijorat de starea con-flictualS nesatisisc*toare,Parlamente;l *nglez trece iavotul de incredere ?n g*ver-nui Cl':amberlaln. Aeest* ?lpierde cu 1S ta 24S. RegeleGecrge al V -lea incredinlea-zi func$a de prim-mini+tru luiWinston ehurehill. Nou pr*-mier cNeelar6 efi nu poateprcmite dec&t "su{erin *, *8n-ge, sudoare gi laerimi"";titfuMMwd

i t 9. Cea mai mare parte a Noruegiei esto ocupatd de trupelei: ii Oefmane.I',1 " +. -Comandamentul s,uprern, norvegian reiuzS sd negocieze: iiarmistiaiul propus de Berlin.i ii, _ f.0,, T?qp'ele.'germane pornesc la o- ofensivi generalS gl lntr6'?ni ii Beloia. Glanda si Ducatful de Luxemburc.i ;ii - -'Guvernrlflui f"leville Chan,berialn'pierde votul de incred+

:::

:i:::i::l:

"l

ii iii re. rvout prfii -iliriis$n: Winsioiicnuiinifi :' "' :ii :i: .11."Unitdlile militare belgiene gi olandeae, aJutate de englozi,i; ,::' ftDOSIAZd la Inl'azla qerfnana.,:i i: - Hitler dispune diiberarea prizonierilor norveglenl.li :,i - -ncepe atacul german asupra liniel fortificate tranceze,ii ii "Linia Maainot''.i ii 15. Aiialii incen o mare contraoiensivi ln Belala.i ii - Germania preadteste retraqerea trupeloidln l*,lorueala.i t 16. Zona oe r#noioin belgia ahevenit i.rn Infem. CasfregalSil li a plecat ia Londra.I i; 18. "Linia Macinof'a fost striouns6 pe o lunqlme de 100 km.i :t 19. Orasul Hdmburq a lost pritemlc bombarilat de pilolll enql*ii q 'tgvqt tq Lvl tut q.ii le. "linia Maginof'a fost striouns6 pe o lunglme de 100 km. l:l .te. Oragul Hdmburg a tost pritemlc bombarilat de pilotll engl*i::;zl' ^ iiil 20. In Extremul Orient mari bit6lli. Chinezll anunt5 50 000 deil:i morti si riniti din rAndurile iaponezilor. iar iaponezil -comunici irr iiit cercuiiea a 2oO OoO de chiheizi in reqluned Hanan. i:i Unitilile aliate sunt incercuite-la Dunkerque. .ijii . 21.. Comunicaliile iglelonice ?ntre Franla 9i Anllla sunt lntrcrup iili te din cauza del-erioririlor produse de lubte-. rrii 23. lmportanld conferinlb la Casa Albh ylvind programul pen-i:,;il tru consolidarea apirdrii fiationale a S.U.A :::ii -e+. ntac armat lA locuinla'lul Trolki dln Mexlc. Acesta scapa cu,iiiil ranl Ugoare. iili 25. La Roma a aoirut un studiu al scrlltorulul ltallan Marcello :ii iitru cbiisStlaii6ir apiiaiii'iiitionate-i b:il:{"' :::liii -2 . Atac armat lA locuinla'lul Trolki dln Mexlc. Acesta scapa cu,iiii, il ranl U9Oare. iit ii 25. La Roma a apirut un studiu al scrlltorulul ltallan Marcelloliii ii Caruilacci: 'O minuire a istoriel- latinitatea rominilori ri:i: il 26. Alialii inceo evacuarea pe mare din Dunkeroue. ;iiI ii 27. Nefirlii cei regelui Lecipold lll al Belglel, capltularea f#,iii: iicondilii 9i alcesta dd-curs ultiniatumului primi{. ,::li -t. llgllllll Wgl rgvglul LEVSVIU lll ql gElglEl. VqPlfUqEa l4q:i:i condilii 9i alcesta dd-curs ultiniatumului primi{. .,:l':i:r_

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

8/24

"Partidul' Natiunii"Prin decret regal, FrontulRenagterii Nationale devine un partidunic ai totalitar sub numele de"Partidul Natiunii". Partidul va{uncfiona sub conducerea supremd aregelui Carol al ll-lea. Partidulpdstreazi deviza, emblemele giunibrma F.R.N.Conducerea executivi a partiduluise exercit6 de un secretar general,Victor Moldovan, subordonat $eluluide stat major al Partidului Na$unii,maregalul Falatului, Ernest Urdfl-reanu-

Patru genneniNagterea a 4 cvadrupli (4 gemeni)este un fenomen rarissin. Nu eunoagtem?nci o staiistici, gtim insd cE in anu 1940s-au niscut 4.gemeni in familia Glurgea(Matilda gi Gheorghe) ciin comunaSigeata, judelul Buzdu. Un asemeneaevenlment a l5cut deslgur vilvd in tarEprin intermediul presei gl radioului.Acest caz n-a fost decAt reptarea, laeAteva luni, a altui grup de cvadruplinumai cu cAteva luni in urmd in comunaleoana din judelul Olt, in familiaRidulescu (Ecaterina gl lorgu). .

.ni::::*:t:::::::#:::::::::::::i:r:i,*i::::r:*:::i:::::ii::::::::1S:::::+:i:::::::::;:'..:::;l;:::;l:l:i:::::ll:;:::;:+:el::i::S::l,:IifuMww"d1. Ministrul romAn de exteme, Grigore Gafencu" demisionea.26, cerere care se aprobi prin decret regal. Noul titular al depar-tamentuluieste ing. lon Gigurtu.3. Criticul Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu) primegte"Fremiul pentru literaturi gi art6 Regele Carol ll" pe anul 1940.L SdrbSlorire pe aeroportul Bineasa a sosirii, cu 10 ani inurm5, a printului Carol, la Bucuregli, cAnd a devenit rege al Ro-mAniei.ii Inaugurarea"LuniiBucuregtilof-l940inprezentareg+'ii tui 9i a liului siu.:i - Presa dedicd pagini omagiale pentru realiz6rile ob'tinute

i iri cei 10 anide la Restauralie:i g. O noud picturi a lui EiGreco "Ghipul lui lsus" a fost descoii periti in coleclia regalS.,i, 10, Un grup de ingineri gi industriagi romAni pleaci in Germaiii nia pentru a lua cunoqtinti de stadiul dezvoltdrii tehnioii 9iiii gtiinlei la cel maiinalt nivel european.,i tt Constituireagruphrii"lnv6t5torii scriitorfl'.:i; tc. Romnia gl-a dat acordul pentru numirea noului ambas+i.,, *t' t

Turceputall ureor mari drarneromanegtin seare zllel da 26 lur:le 1940n lacra 22, mlnlstrul noEtru plonlpotentlarla Moscova, Gheorghe Dauldescu'esta lnvlEt la sedlul Ccmlsarlatululafacerllor externe ale tl.R.$"$, pentru aI eo ?inrn6na o not6 ultlmatlv6 aguvernulul sovletlc. Frin aceaEti not6ae 66re guvernulul rorn&n Sntr-cmanleri ce nu admlte rapllcE:1" Sf; inapoleze lrnedlct UnlunllSovletlce Bas*rabla"2. gE cedeze Uniunil $ervletleepartes de fford a Bucovlnel.Adoua zl se convoacf, in gedlnliextraordlnard Gonslliul de Ccroander dup6 dellbedrl furtunoass.aecep$ obNlgat de ccnluncturanefavorabllE gl de uEtlmatlmulamenlnl5tor, prevederlla notaleovletlce."Aceast5 accoptareo declarE noulrnlnlstru al afacerllor extetrne,Gonstantln Argatolanu, obllgS gtluernul romn si evacusze terllorllla

csrute in termen do 4 zllo, cu ineepersde a 28 lunla, ota 12. ln$, trupelaArmatol Rogll nu respecti ecsst.terrnan ocup6nd in eeaeagl dup5amlazE a zlkel dp P lunle orageleCem6ufl, Chlglndu 9l Cetaba Alb6.La 3 lulle, inalnte de *'gl prezontademlsla dln funelle dc gof alguvernului, Gheorghe TEtSrEscu facain leg6tur cu aceste ovenlmenta,unnitoarea declaralle:"Mentlnerea Rsrninlsl ?n afar5 deorblta acestul confllet eurooeen a fost

[elul permanent al pclltlcll tuturorguvornelor dln ultlmul tlmp" Dar,efectole pr6buglrii ' echlllbrululeuropean s

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

9/24

Fr6bugirea qinmilirea Frangeiln primele zile ale lunii iunie,trupele franceze qiengleze din nordulFranlei gi din Belgia se evacueazd dinDunkerque cu 860 de vase care trans-portA in Anglia 346 210 soldati aliali.Totugi, 150 000 de francezi rdmanprizonieri ai trupelor germane alec6ror efective se indreaptd spre Pads.Capitala Franlei este dbclarhtfi "Oragdeschis", dar imprejurimile acesfuiasunt in fldcdri. Guvemul primuluiministru Paul Reynaud pleacd laBordeaux. $oselele sunt pline deaproximativ doud milioane de francezirelugiali gi terorizati periodic deavialia germanS.La 14 iunie, trupele hitleriste igifacintrarea ?n Paris, fird probleme. La 16iunie Reynaud refuzd sd ceari armFsti$u gi demisioneaz{, iar maregalulPdtain forrneazd un nou guvern caresolicitd nemtilor armistitiu prin canalespaniole. Hitler acceptd gi profith deeveniment pentru a comunica prin ra'dio gi englezilor cI doregte sd incheiepace daci i se satisfac cererile. De-mersul acestuia este respins la Lon- ,

dra.La 22 iunie 1940, in p6durea Com-pifune, in acelagi vagon de cale fera-te iri caie la 11 noiembrie 1918Franla a impus condiliile de armistiliuGermaniei, invinsa de acum 18 ani?giia revanga. Generalii francezi sem-neazd capitularea, in fala lui Hitler.in acest scurt rdzboi pier 120 000de francezi, 250 000 sunt rdn$, iarpeste un milion sunt luati prizonieri, incea mai mare parte, fiind dugila mun-cd in Germania.

hinrle unitifi inamice intd fu Paris, conformarmistifiului; filrtr str lntiLnpine rezistenftr. Soldaliigermani dsfileazl pe Champs Elysdes ca print-un deqert.Mulfi dinhs ei se agteptau s{ fre inconjuragi cu "Bunvenif'gi cu aplauze gi nu cu o tilcere semnificativ[. Auratat fotografiile cu care str se laude acastr. Unde au gtrsit,un steag tricolor, l-au lnlocuit cu altul cu zvaslicS, gi-aurnontat irxlicatoare noi in limba lor, au atilmat pe tumulEiffel un panou uriag pe care au scris: "Germania invingepe toate froufurile". Ocuptr lrotelurile, igi fac restauranteproprii, chiar gi cinematografe.Sosegle Hitler. $i la Paris gi la CmrpiEgne. Iati-l laCompiEgne, impreunf, cu G0ering gi Hess.Letonia, Lituania gi Estonia ocupate de U.R.S.S.

Uniunea Sovietici nu pierde ocazia de a profitra de pe urma situaliei existente pefrontul .de Vest. Ministrul sdu de externe, V. Mololov, adreseazi telicitirl Germanieipentru remarcabilele victorii oblinute.In acelagi timp, in scopul oblinerii gi lSrgirii zonelor de securitate din jurul siu,conduqilorii sovietici se prevaleazd de condiliile pactului lncheiat de Sialin gi Hitler in1939 gi, ca urmare, la 17 iunle,trupele armatei rogii ocupi lirile baltice, Lelonia,tn'F3?',"iafTijr .r profitului de pe urma conjuncrurii inrernailonate a urmal giultimatumul adresat RomAniei la 26 august, cu acordul lui Hitler.

De Gaulle continu[ rlzboiulLa 18 lunie, generalul de Gaule adreseazi de la Londra un mesal adresatfrancezilor prin care nu recunoagte armistiliul incheiat de P6tain gl lncetarea luptelimpotrlva Gerrnaniei. El invitd soldalii gi ofileril francezi si se alilure "Franlei libere".A0est mesaj celebru se incheie cu cuvinlele "Orice s-ar lntimpla, flacira rezlstenleifranceze nu trebuie sd se stingi gi nu se va stlnge".M@,6

1. Franta retrage regelul Belgiei, Leopold lll, Ordinul"Leglu-nea de Onoare".2. Agenlia gerrnanA D.N.B. anunlS: lServiciile secrete bdtanlcepregitesc scufundarea unor vase americane in drum spre S.U.A."(Apropo de determinarea americanilor si intre in rdzboi, n.r.)4. Alialii conlinui si iivacueze Dunkerque.5. Colonelul Charles de Gaulle este avansat la gradul de ge'neral gl numit subsecretar de stat alApdrdrii Nationale.7. Congresul S.U.A. aprobi un credil de 1,28 miliarde dolaripentru inarmare: 68 vase de rezboi, 3 000 avioane gi 2 000 tan-curi.8. Blindatele germane continud inaintarea in Franta pe frontlirgit.10. ltalia declard rdzboi Franlei gi Angliei.- Guvemul lrancez se relrage de la Paris in provincie, laTours.- Norvegia inceteazi ostilitdlile cu Germania.1'1. Bazele iialiene din Libia sunt atacate de avialla englez5.- S.U.A. i9i propune sE-gi mdreasci forlele militare:.inc*10 000 avioane, 16 000 piloti 9i22 noivase de r6&i.

'13. Trupele germane la 20 km de Paris.14. Armatele lui Hitler pitrund in Paris.15. Ultimatum sovietic adresat Lituaniei. Guvernul lituanian ademisionat. Trupele sovietice au trecut granita,- Aceiagi soarti o au Letonla,gl Eslonla.16. Guvernulfrancez in frunte cti Paul Reynaud demisioneazi.in aceea8izi Maregalul P6tain formeazd un nou cabinet.17. Noul gwern francez cere Germaniei incetiarea ostilitdlilor.- Franla respinge o propunere a Angliel de a constitui o"Un lu ne f ranco{ritan icd"19. into singurdzi nem$i au fdcut 2fi) fi)O de prizorlaifranced.22. Armistiliu germano'francez care prevede capitulareaFrantei, semnat in pddurea de la Compidgne, ln acelagi vagon lncare germanii semnaserd infrdngerea lor ln 1 91 8.23. Guvemul britanic nu mal recunoagte guvemul francez, inschimb admite conlucrarea cu "Gomitetul Nalional Francez pre.vizoriu" condus la Londra de generalul de Gaulle.24. Ostiliti$le au incetat pe toate fronturile.25.Zide dollu nationalin Franla.20. W. Ghurchill denunld'Antianla cordiald'.

Hitler gi ai sii

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

10/24

Guvernul Gh. Tdtirescu pleaci ... Hitler tempereazd Ungaria ...irrcd la 27 iunie, guvernul de la Budapesta declarasecd "Romdnia trebuie si satisfaci pretentiile teritorialeungare" decretdnd totodati mobilijarea gi concentrarea

for[elor sale militare la frontiera terii noastre. Acesta eratotugi con$ient ci nu putea si faci nimic l6rdconsimt6m0ntul Berlinului. Nu intAmpldtor, intr-un mesajexpgdiat lui Hifler, regentul Horthy mentiona: "Sarcinanoastri istoricd a fost sd apirim Europa in fapRdsiritrlui... Fard a stip6ni Garpatii, noi nu putemindeplini aceastii sarcin5".La 10 iulie, contele Teleki, geful gwernului maghiar, qicontele Czaky, ministrul de exteme, se intdlnesc laM0nchen cu Hitler, Ribbentrop giCiano. Ei soliciti "undiverde" pentru a trece la actiune impotriva Rominiei.Hitler le recomandil se mai agtepte, Spre a gisi "osolutie negocia, fiind convins cd o operatie militardimpotriva Romdniei ar incepe ugor, dar ar fi cu multmai greu Si i se prevad* consecintele posibile gisftirgitul". ln consecinti, Teleki gi Csaky declard a douazi ci nu vor intreprinde nimic penfu tulburarea picii inEuropa Centrald.

.., Horia Sima in noul guvernRegimul carlist pierde teren in fiecare zi. incerc6nd sd se sal-veze, in conditiile unel evidente izoldri internalionale, regele Ga-rol al ll-lea renunld la serviciile lui Gh. T6tdrescu gi, la 4 iulie,fsrmeazd un nou guvern. Unav6ndu-l in frunte pe Ing. lonGlgurtu, cunoscut industriag giecgnomist, fost mlnlstru, cu ve-deri progermane, care adera-se, ins6, la F.R,N. In guvernintri gi alli poiiticieni alinialiBerlinuluigi Romei: Mlhall tfrenollescu, ministru al afacerilorstrdine, Nlchlfor Cralnlc, minFstru al propagandei, DumltruCaracsstea, ministru al edu-

caliei nalionale etc.Pentru intdia oard sunt pro'movati ?n _ guvern membri alMigcdrii Legionare; inclusivconducitorul acesteia, HorlaSlma, cdruia i se incredinteazdMinisterul Cultelor. Dupd nu-mai 4 zile insi, el igi prezinti

... in schimb amenlnle RominiaNumai la cinci zile dup6 lntdlnirea cu liderii unguri,adici pe 15 iulie, Adolf Hiiler ii expediazd regelui Carol alll{ea o scrisoare neobignuitd intre conducitorii de state,cerAndu-i sd se lncadreze rapid gi decis in politicaReichului gi si consimtl la cesiuni teritoriale, ?nfuc&t"o trevizuire'a devenit posibild". "Orice ?ncercare - scria mai

departe Frihrerul-'de a.evita pericolele care arneninf& laradvs. prin manevre tastice de orice teltrebuie sd fie gi va iisortitd eqecului. Mai devreme sau mai tdrziu - giproUaOilink-un timp foarte scurt - rezultatul ar putea fi chiardistrugerea Romdniei,"Aceeagiduritate o manifestd Hitler giin cnnvorbirile dela 26 iulie cu l. Gigurtu gi M. Manoilescu,spun6ndu-li-selimpede cd "Germania aprobd cererile revlzioniste aleacestei pri" (Ungada - n.n.), iar solulionarea trebuie sdse fach cdt mai repede posibil . Altfel "consecinlele arputea fi deosebit de serioase". Hitler face totugi 'oconcesie: Romfinia s* negocieze chestiunile teritorialedirect cu Ungaria.demisia, in lavoarea lUi Radu-Budlgtean ' suslinitor al ideolo-giei^legionareIncercdrile disperate ale regelui Carol al ll-lea de a-gi salvatronul $i regimul personal se dovedesc repede inutile. Berlinul giRoma doreau cu totul altceva,..

2. Evacuarea Basarablel 9l a Bucovlnel de 3ud a fost ho-t5t6 pentru a putea salva filnfa statulul rom6n-91 pentru anu pune in prlmeldle vlltorul rom6nlsmului" - a declarat pri-mul ministru Gh. Tdtdriscu in fala Oomisieide polilici externi aParlamentului.3, l-a orele 13,00, intreaga populatie a lirii a pdstrat un mo-ment de reculegere in semn de doliu pentru teritoriile pierdute.4. Gheorghe T6tdriscu igi prezintd demisia din functia depregedinte al Gonslliulul de Minigtrl 91, odatd cu el, toli membriiguvernului. Noul guvern fl are in frunte pe'ing. lon Gigurtu.S.Ziarele "Semnalul" gi "Jurnalul" sunt suprimate pentru "metive de ordine publicd"8. A.l. Lawentiev este noul trimls extraordinar gi plenipetenliar at U.R.S.S.la Br.6uregtl.10. Rominld decide si se retraqi din "Liqa Naliunilor".- Condamnat la 6 aniinchiJoare, seitinla'remasd definiti-v5, industriagulMax Auschnitt este transporlat la Doftana.12 La Cluj'6ste executat condamnatul lq moarte Vasile TAmo'veanu, asasinul sotiei unui inginer ceferist.18. Sunt suorimate alte numeroase publicatii. intre care "EoalF.tate_q",'Trlbu fi a noastrd', "RomAnia i ltistraGi'l'Gazeta Capit5lei"9i "$tirea".

- Ministerul Gultelor 9i Artelor hotdrSgte suprimarea sub-venliei de un milion de lei acordatd cultului mozaic.21. Tragic accident de avialie pe aeroportul B6neasa in timpulunul zboide performanti: mcir S'oiloti.22. Mi ni steiu I Agriculfu ri i hotirbqtd inteaicerea tiiieri lor ritu alein comunitdlile evreiegti, acestea constituind "o chinuire inutilS aantmatelor"23. V.Vr Tilea este rechemat din lunctia de ministru plenipotentiar al RomAniei la Londra.- - Grigore Gafencu este numii ministru plenipoten$ar al Bo'mAniei la Moscova.24. Printr-un decret-lege, grevele sunt total interzlse.2Fl?7. O delegaJie gu-veriamenlalS romAnd viziteazi Germa-e27. O deleoatie ouvernarnia gi ltalia. La b6erialzbergia gi ltalia. La Oberialzberg 9l Roma, lon Glgurhr gl Mlhallilanollescu au convorbirlindelungate cu Adolf Hltler 9l Joa-lanollescu au convorbirl indelunoate cu Adolf Hltler sl Joa-chlm_v-on Rlbbentrop, respectlv cE Benlto Mussotlnl $l con-nlm von RlbDentrop, respocflv cu Eonfio Mussollnl gl con-tele Glano. El recomandi negoclerl dlrecte cu guVernulungar in vedelea satlsfacerll cererllor de revlanlrl t6rltorlaleale acestula.29. De la 28 iunie si oAni la aceast6 dat6 s-au lmbarcat sl ex-ediat cu glepurile d6 lir Gal{i 9i nqlt +Q 192 persoane.(beibali,ediat cu glepurile de la Galali gi Renl 48 192 percoane (biibati,lemei.pi copii). -originare din Basarabia gi din alte teritorll cedateemei si6oolD oriUniuniisovie{ice.30. Ministerul de lnteme licentiazi din serviciul administralieide ?tat pe toJi funclionarii de origine evreiascd. Mdsurl simllaresunr ruare 9r ln presa.

Gh. TdtEresou,al doilea din stAnga

guvern predominant de dreapta,

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

11/24

re au p6r5sit lara sunl invitali sE revind pe ieriloriul nalional.Drama de la Mers*61-Kebir

Franla impirlitb in .Joui igi lace probleme ei c6t gi aliatilor.Una din acestea prlvegte llota tricolord a guvernului P6tain,allati in Borturile Atricii de I'Jord, care ar fi putut trece ln servieiulGermaniei. Temitoare, Anglig a ordonat flotei sale si opreascitoate navele franceze gi sE le ordone si vind ?n Anglia sau sdplece in S.U.A. Ultimaturnul liind respins, flota britanic5 de la

Fdtain gi noua FranfILa 'l 1 iulie, cu 569 voturipentru 9i 80 impotrivS, Adunarea

Nalionali lrancezi acordi toaleputerile guvernului Republiciisub autoritatea gi sernndturamaregalu[li F6tain, prim-minis-lru. Acesta iqi asurni rdspunde-rea pentru prornulgarea unei noiGonslitulii a statului {rancez.AceastA Constitulie igi propunesd instaureze o noui ordine mo-ralS gi revenirea ia marile vaioriale Franlei gi se "ra supi:ne re{e-rendumului na ionai.lrloul guvern are ca viee-preqedinte pe Fierre Laval" niinistrulap6ririi, generaiul Waigand, arniralul Franqois Darian la marin6gi pe Paul Fleynaud, la externe.Ofilerii gi soldatii fl"ancezi ca-

1. La Vichy se formeazd guvernul condus de MaregalulPetain.2. Introducerea serviciulul militar obligatoriu in S.U.A.3, Acord-secret anglo-american privitor la actiuni comune aleflotelor ln Oceanul Facific.4. Vasele de rdzboi engleze deschid focul asupra flotei fran-ceze, neincadradi in acliunile alialilor.- Guvernul de la Vichy rupe relaliile cu Anglia.5. Statele Unite ale Americii primesc in gizduire 50 000 decopiienglezi.8. Conflictul lranco.englez continui pe mare.

11. Maregalul P6tain este declarat gef al "Statului lrance/'.12. Dupd o luni de ocupalie a Parisului, viata incepe si ia uncurs normal. Contactul ocupanlilor cu populalia s-a imbunitSlit.

- Vasul rominesc "Cimpina'salveazi in Marea lonicd 13marinari de pe un vas francez in curs de scufundare.

i:;

Blum gi Daladier arestafiDe Gaulle eondamnat la moarte

Ministerul franeez de justitiea Grdcnat arestarea giintemnilarea oanft erlilor psilticiresponsabili de dezastnJt t6rii.Astfel, L*cn Slum, EdouardDaladier, Georges Mandel qigeneralul Gamelin vor f;judeca$ de Curtea suprenrdpentru taptul de a fi tridatobllgaliile lor de $tat, pro$e-S&nd la aeliumi c6re au ajutarirffierea de 9a *tarea de pacea starea de r*zboi.Ftain deereteazft, de altfei, sA *ine nu este cu sl. esteimpotrlva Fnaniei. De acea, eln tribunsl snilitar ?1. udee& 3nlips$ pe generalul de Gaulle, aliat la Lsndra, in cure cleoon$tituire ff uni &rmate rancee* liher* gi? cendarnnd larncarte pentru trddare, atentat la siguranla statului gidezertare in strfiin6tate petimp de rf,zbCIi"Alarmi la tr,ondra

incep raidurile germane asupra Marii Brltanii. Estonumai debutul unei rnari gi lungi sonlruffiAii intre celedoud forle, contlnentale Si insulare.

- Pierre Lavalguvernuiui france?.1,1" intr-un mesaj cdtre lmperiul Britanic W. Churchill decldrd:"Preferim si vedem o Londri in cenqgd 9l ruine dec6t s-o ve-dem subjugatd"15. Din 5 avioane fabrlcate in S.U.A., 4 se trlmit ln Anglla.16. Guvernulde la Vichy se muti la Paris.19. Hiller roslegte in Reichstag un discurs lulminant cu carac-ter ultimativ adresat Angliei, pe care Londra ll respinge.21. in contrast cu conjunctura gravd a momentului, la Moscovase organizeazS in "Piala Flogie" o paradd sportivi la care partici-pd 30 000 sportivi salutali din tribune de Stalin, Molotov gi Vo-rogilov.23. S.U.A. vor putea recruta intr-un slngur an 1 500 000 desoldati, intre 18 9i 35 de ani.24. impdraiul Japoniei, Hiro.Hito declard ci tara sa Japoniavrea sE aibd un rol conducitor in organizarea lumii noi.29. Bitdlia pentru Anglia continud. Portul Londra este lnchls.

#fiarJasde GauJle

Maregaiul Pdtain

in fotografie: pilofi englezi aleargd spre intilnirea cu inamicii germani

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

12/24

A d*e*a drsm# resm*nease*Hcmulfurn$t de mersul diaioguixi de a Turnu Severi*, Adslf Flitlerd*eide, ia 2& august, cS este cazu s& intervin*" ?i spune ssntel*li Ciano:"Usr eonflict in BaEcani ftu ar pertea fi dea*t im dauna.Gerrnaniei g altaliei."."A doua ain minigtril d* externe ai ffiemfinleE 6E UngarieE sulnt Envitali EaViena" l-a ora " f, Ribbentrcp gi Siano ccaateanic& reprezenta*fllorguvernul*ei rr**er c* hlitler gE Ml:ssclfini hotf;r&ser* s6 rezclve diterendulsingars-r&lr &at pe caEea arbEtralului" Feste 4 ore gi iumdtate este prEnnitd gidelegaiia rorn**rd, ddndu-i-se pra*tic LI 'E n:ltinnat$im: "Flcrn*nia eneposibillbtea sE ateagd intre perspectiva elistrugerii sele ea stat gi ria{iume,pe de o parte, gi *tne pdstrarea st*trcEuio rcdus ter"$torEalEcegte, gi a fEinteietnice & neamului rom&nes*, pe d* alt& parte". lmceredrile lui

hfr.SJlaneiflescu de a preaenta pa.laietr.lE de vedene al guvernului rorEr&n suntrespinse brsatal" P*m* a cra 24, apoE p$n* la 3 dimineala' in zEua de SSaugust, pefae d*E*gatiei s*rn&ne trebuia sE r*spund* printr-un singureuv6ni:'u&&" $a& n'l{E{n',La Bar*uregt , ?n noaptea de PS spre SS august, Gonsiliul de Soronn*,preeidat de regeE* GarcE a El-lc*, het*r*gte d*p* arnpi* gi fuertr:noesedeabateri, sS ac**pte "arbitragu$uu pe;terll*r Axei, ln dEmineafa aile8 d* SG&ugsjst, Fel sre S,6re t*ridlfiF dr*rrtatics, $#" &$am*"iEesecJ $ft?fteax* 8a Fe{atx[Hlcllreder* S$m Viena, a #turE de ffiibb*cttr*p, *iaat* gi Cs*ky, ce* mai s:dios"Fiktxt': dEci fistcria *or:teinporas*S. ffi*rn*n5a este sillt& s& *edeze Ungari*Eun teritsrEu su & srrpreta & de 43 4gg kffis gi * popuflatie de * S6? 0*S$ocuEterE, dintre eare enajonitat*a {$*-A9o} sur:t rsr*&stE gE a:umai $7utYcrnaghiari gi s*cuE. Printre i*eafEt$tif* princip*Fe *e trece** ?ct **mB***n{eUngarE*i se *Bau: *lu , *r*deau'fl#rg* ${k*u"egu Sete* ft6xre, MEer

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

13/24

Lindberghizola{ionistPiiot celebru F traversatsingur ln avion Oceanui Atlanlicdin America in Europa, la21122rnai 1927, ?n 33 de ore, 29rninute) arnericanul- CharlesLindbergh ia atitudine cu privirela conllictele din Europa. Elpropune infiinlarea unui noupartid in S"U.A., cu caracterizoiaiionist, "Partidui adevdrdiloramericani" gi explici rizboiul depeste Ocean prin bogdlia Angiiei;i s*r5cia Gerinaniei"

La inceputul lunii august,nici unsoldat englez nu se mai aflape continent. tlerntilor le este deci niai uqcr si ?ircerce odebarcare pe insulS conform planului "Otario". T':tugl, ei fcl*sescin continuare avialia.Englezii au pus la punct aparate radar efi*3*e csrecietecteazS avioanele inamice de la o di*tarri* eie 19* k*'t. Astfel,pAnd la sfdrgitul acestei luni avialia gerrnand va prereie 653avioane, iar "gazdele" nurnai 359.Psristxl reintrs ?sE EB*rgE?*FT

La 14 iunie, soidalii iui $'litler ntle itt r*;':rig. li;:;r*ill ****gtei:-r ziua de '16. Pe ziduri afige mari anunla: ":iri';., ;'.;i .;.: .':ai;c-rajva {i pedepsit cu rnoanea' Aitul ?neeairrn5: "P*puh:t labandonate incredeli-vd in sstrjaiu gei'il'lal.t". Pe '*-:han:psElys6es'turigii in uniformd" se piirnb* 9i peil"ec jumXtdiiie d*:nopli ln cabareturile pariziene.

R.aid deasupra SerlinuleriHaidul aviatic englez nr.1 la Berlin s-a petrecut ?n n**pieade 24125 august, foarte tArziu, la mai mult de o iun& dup*debutul atacurilor avialiei germane asupra Londrei" DegEf6r6 sdproducd multe pagube, raidul insularilor a f6cut * bi:n& inrpresiein Europa antihitleristi. lar efeetul psihologic asupt* pepulalieiberlineze a lost puternic. $eful avialiei hitleriste, l*errnannGoring, a fost avertizai de Hitler.

?n

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

14/24

La 3 septembrie, dupd 10 ani, 2 luni, 3sdptdmAni gi 3 zile de domnie nein-treruptd, regele Carol al ll-lea esle siff sdabdice de la tron gi s4 pdrdseascd lara.,Nu singur, ci impreund cu Elena Lupescu'gi sfetnicii lui cei mai aprapiafi, in frunte cuErnesf Urddreanu, fosf ministru alPatatului gi secretar general al F.R.N.(devenit ulterior "Partidul Natiunii") "Carol al lblea s-a ndscut la Sinaia, ln1893, ca intAiut fiu ai viitorului regeFerdinand I gi al reginei Maria. lntefigent,ttu lipsit de cultur4 lndeosebi paliticS, darfire aventuristd. ln timpul primului rdzboimondiai piirdsegte frontul gi pleacd laOdesa, unde lncheie o cdsdtariemarganaticd, cu Zizi Lambrtno, avAndfmpreund un copil (Mircea). Apai sedespart gi Carol revine in tar6, relu&ndu-giatribu$ile de principe-magtenitar al tro-nulai. ln i921 se cdsdtaregte cu Elena,rnembrd a Casei regale din Grecia, de data aceasta in conformitate cu prevederileCanstitutlei Ramdnirei Din aceastd cdsdtorie rezultd un fiu, Mihai, care ii va succeda dedoud srl la tron (1928 gi 1940). intre timp, Carol o intfltnegte pe Etena Lupescu gi eivarpdrdsi lara impreunE, pentru a se stabili in Franla. Renuntd la.succesiunea la tron gi igiia numele de Carol Caruiman. Decizia sa esfe sanctionatd atflt de Casa Flegald, cAt gide Parlamerttu RomAniei, prin te$atizarea dezinogtenirii. Dupd moarl\a regetittFerdinand l, ln timpul prlmei domnii a lui Mihai l, Carol igi manifestd intenlia s5 sefntoarcd ln Jard, bucur&ndu-se atunci de sprijinul partidelor politice mari, ca Si al unargenerali gi ofileri superiori. Dar nu revine ln lard decAt la 7 iunie 1930, pe neagteptate. Adoua zi este proclamat rege al RomQniei, sub numele de'Carol al ll-lea. Ulterior o aduceln RamAnia gi pe Elena Lupescu. ln primii ani, noul suveran respectd fntr-o anumltd

mdsurd principiile constitutionale. Cu timpul aclioneaze, ins{, bt mai descfiis in direcliaabolirii regimului parlamentar, instaurind la 27 februiarie tg38 dictatum regald.Pa plan extern, Carol al lllea promoveazd a palitlcd ?ntemeiatf pe alianla

"Regele a abdicai. Trdiasci Regelel"Voievodul Mihai a devenit regele Mihai l.in virstd de 19 anl, el a fosi pregitit casuccesor la tronql Rom6niei. gl.a luatbacalaureatul, are gradul de general, estesenator de drept gi membru al Academiei ,Fomne. Prerogativele sale par insilir*itate in conducerea treburilor statului,acestea afldndu-se in mAinile generaluluiAntonescu.A revenitregina-mama Elena -

tradilionald cu Franla gi Marea Britanie, atrdg1ndu-gi ura me'irnpdeat{.a regimurilor Prlntr-atelegramdtrimisdln Germania,fasciste din Germania gi ltatia, care nu vor ezita sd aclioneze pentru inldturarea lui de la la Dresda . generalul lon Antonescu'tron. recheamd ii lard pe regina-mand Etena,Dupd abdicare, fostul rege Caqol al ll-lea se slabilgStg in Portugalia, tmde m,aare, in pefitru a se putea aflA "pe lAngd prea1953, ca urmare a unei {ecliuni canceroase. Cu cinci ani n-ai inainte se cdsdlorise tAndrul rege a ldrii, spre a-i eomptetalegal c-u Elena Lupesca. Ssfe lnmormAntat la Estoillo, intr-o biseicd romano-catolied educalia pe care patrid npeestrd gi 'a tutsituatd pe litoralulOceanuluiAtlantic. fa da{egie flerbinte".iti' a . 21^ o -A^ * -..^.._-^{tltoritilile militare restitule legionarilor "Casa Verde" din lii::1i:Mre@,6u""':"8i;;;;;A.C.Cuzaisidec|arisprijinulpentruiii 1" Ca urmare a Diktatului de la Viena, toate spectacolele 9i noul rege Mih_ai I gi-9i prcpun "sd lupte pentru refac6rea RomA- ''r petrecerile cu muzicd au lost interzise. niel mulilate'.."i 3. lq fiinlS, pe ldngd Consiliul de Minigtri, Comisariatut Gene _L - La Gluj, .?.rqg ljle urmeazd a fi cedat autoritdlilor.ma-ii ralat Romaniei din Teritoriile Evacuate. ghqre, se con-slilgie ,,Comlbtul Rom8nllor dln Ungarla", in:i: 4.. GuvernurGisurru iei.prezinti demisia. Regere c?vot ar il- ll:if"rBii5illijlrl,r?silt:;t?Tg:lr?? apare primul-numdraliii lea il numegte in-functia d6 pregedinte al Consiliului de Minigtri ""h:tfi.ijfrt;iilrtiiEl iiEfteror, Radu Budigreanu, di o decizieiii pe generalul lon Antonescu' 'r care "toli evreii sunt eliminag din teak6 gi orice-rormiiiuniii 5. Generalul Anlonescu igiasumS puteri dictatorile: suspendi li"ti"e,.i o. \:etlelalul Alllellesuu IVI asullla Putefl olctalQrlle: Suspenqa aftistiCe'.; Conslituliadin2Tfe.bruarie lgSS,dizolvdcorpurilelegiuitoaregi -'9. Se introduce un nou regim al cullelorin RomAnia. Toateii t"*u,19:^:11t:t?:Pl.PJL,P^?ly9"J:^s^?1.:.^ ri^ ^r^-: ^ ^^-_^ sectete retisioase sunt inrerzise. sinasosite eweiesrivor tunclio-. lzgla cgmplet, sub pulernica presiune din a$1 a Germa na numai pE Oaza unei autorizatii spediaie.niei gi ltaliei, iar din interior a generalului lon Antonesc-u .9i 11. prinir-un OJ"r"t+egat, co-ntrdrsemnat de generalul lon ArrTJgcgni legionare, regele Carol al lllea abdici in favoarea fiului tonescu, s,unt gratiali locdtenet -colonelulVictoiprecuf gicefiaiiisdu Mihai. olileri civili coioa?nna1i ta zi ipritte lgsa tJcate to dnl'temnliS7. In virtutea prerogalivelor sale de gef al statului,. generalul gr6a "pentru complot intimonaihiC. in acelagi timp, sunt grdl{ilon Antonescu ia urmitoarele misuri: controlul averilor logtilor gi legibnarii care iu sdvdrgit in anllanteriori riiverse atentiteiml

inalli demnitari, folosirea devizelor de citre B.N.R., iirtre- potrivaunorpersoanegiaordinii publice.buinlareafondurilordestinateinzestririi armatei gi acelorsecre. 12. Ministrul Economiei Nalionale declde ca de la 10 octom-te, anchetarea legalitilii proceselor politice din ultimii 8 ani, bri-e_s1-lttlsemaipuniinconsum{ecAtp6ine-rece._desfiinlarea "Partidului Naliunii" gi a "SirAjii Jdrii" etc. 15. Ministrul maghiar V.Ho-man dgglard la CluJ cd tomdnll de--Se inchide, la Craiova, Tiatatul d'e fiontierd romAno.bul- sub ocupalia mag'hhri-vor rdmAne.Iiri nicio 9coal5 roinAneas-gar potrivit ciruia'"Cadrilaterill (ud. Durostor qi Caliacra) intrd c5". A fost anglat5.gi rgloLTS ?grare de dupi rdzboi, de care be-i=n c

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

15/24

in imprejurdri exceptionale penlrutari, la 4 septembrie 1940, generalul dedivizie lon Antonescu primegte din partearegelui Carol al ll-lea insdrcinarea de aforma un nou guvern. A doua zi, acestaigi asumd puteri depJine. Suspend6Constitutia 9i prerogativele regale. La 6septembrie il constringe pe rege,printr-oscrisoare, sd abdice in favoarea fiului :i6uMihai. Astlel, lon Antonescu devine

Printr-un Decret{ege, semnat deregele Mihai l, la 4 seplembrie, RomAniaeste proclamati "stat national-legionaf'.Decrelul prevede cd Migcarea legionarieste "singura migcare recunoscutd denoul stat avAnd ca lel ridicarea morald gimateriald a poporului romAn gidezvoltarea puterii lui creatoare".Generalul de divlzle lon Antonescueste numlt "Conduc6tor al Statulul nafl.

..t::|- itli 17. La Ploiegti, un grup de legionaridi-:i rdrnd statuia lui l.G.Duca; Este inldturatigi placa comemorativS de la Sinaia, careamintea de asaslnarea in 1934 de cdtrelegionari a fostuluiom politic liberal gi gefal guvernului romAn.20. Sunt publicate ln presd gtiri gi r+'portaje in legituri cu ororile sivArgite deunguri in teritoriile cedate (Oradea, SatuMare, Baia Mare, Huedin, Mindgtur 9iOgorbei).- Germania accepti cererea guver-nului de la Bucuregti de a trimite instruc-tori ^militarl pentru pregdtirea armateiromane.22. La Cluj gi Oradea sunt infiinlateconsulate ale RomAniei.24. lntr-o scrisoare adresati lui luliuManiu, generalul lon Antonescu soco.tegte inoportuni organizarea unei intru-niri publice pentru infierarea atrecitdtilorsdvArgite de maghiari in lransilvania.29. Romdnia iese din "lntelegerea Bal-canic6", creati in 1932, la Bucuregti, im-preuni cu lugoslavia, Grecia gi Turcia- Se stabilegte domiciliu obligatoriupentru numerogi demnitari romAni dini: limpul guvemirii carliste (Gh. Tdt6rescu,ii Gh.Argeganu, M.Ghelmegeanu, V. la-

'iir.. mandi g.a.).

Conducitor al Statului, delinindconcomitent funcliile de pregedinte alConsiliului de Minigtrii 9i de ministru alapdrdrii.lon Antonescu s-a niscut in 1882 laPitegti. in 1904 a devenit sublocotenentpargurgAnd u lterior toate treptele ier-arh ieimilitare, pani la general de brigadd(1931) gi maregal (1941). in timpulprimuiui rdzboi mondial a iost uncolabsrator de bazd al generaluluiConstantin Prezan, cohtribuind electiv [aelaborarea gi aplicarea planurilor deoperalii militare in 1917. Dupd rdzboiindeplinegte numeroase funclii printrecare gi aceea de atagat militar la Faris,Londra gi Bruxelles (1922-1923). Esteapoi ministru al apdririi nationale(1937-1938). S-a declarat impotrivaullimatului sovietic privind Basarabia, faptpentru care din dispozitia regelui a fostinternat la mdndstirea Bistrila din VAlcea.La 6 septernbrie 1940 a inceputguvernarea statului , impreuni cumigcarea legionard, de care apoi s-adebarasat.

onal-leglonar 9l geful Regirnulul L*"glona/', pdstr3ndu-gi pe mai departe gifunctia de pregedinte al Consiliului deMiniqtri. Vlcepregedinte al guvernululeste Horia Slma, comandantul Migcdrilleglonare; ministru al afacerilor strdine;Mihail Sturdza; iar rninislru de interne,generalul Constantln Petrovlcescu.Regele Mihai I este ?naintat in gradulde general de divizie.lon Anlonescu, conducdtorul statului,este avansat la gradul de general de corpde armatd, cu vechimea de la 11 iunie1940.

B5tillia pentru AngliaFurios la culme pentru propria-l incerti-tudine in privir{a trecerii Canalului MAne,cii, Hitler incepe o bdtSlie linali pentru

Anglia, cu aviatia. DupE ce a avut ca lintimarina britanicd gi porturile, apoi aerodre.murile FI.A.F. (Royal Air Force - Forleleaeriene regale), atenliaise indreapt6 spreinima Angliei, malurile Tamisei, cu docuri-le, periferia gi centrul Londrei. Zborro ju-mdtate de or5. Cantitativ nemtii suntsuperiori, dar calitatea avioanelor ('Spitfi-re" gi "Hunicanes') cAt gi a pilolilor (brita-nici gi multinationali) este de parteaenglezi. Acegtia se agteapti la o agresiu-ne forte aeriand, igi pregitese adiposturi,in special in metrouri.Se semneazn'lPactul tripartitt'

La 27 septembrie, la Berlin esle sem-nat "Pactul tripartit' dintre Gerrnania, ltaliagi Japonia, o alianli politic*, mititar6 gieconomicd. Aceste fdri intenlioneazd s5-giimpartb slerele de inlluenld in Europa giAsia, pentru a deveni astfel stdp6nii lumii"Tratatul are o valabilitate de 10 ani gi nudSuneazi rapo*urilor cu U.F.$.S.

Generalul lon Antonescu

Romdnia stat national-legionar

, rreqrve

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

16/24

Atrocit&ti in Ardealul ocupat Wehrmacht-ul in Hom3niaFresa romdneasc6 dezvEluie cu. fiecare zi noi atrocitdtisdvArgite de ocupanlii unguri imptriva romAnilor dinTransilvanla de Nor&Vest. LaBucuregti la liint6 organizalia "ProTransilvanial', fiind prezenti ia constituirea ei indeosebi oameni

politici de orienlare nalionaF-lSr5nistil (l.Maniu, l.Mihalache,V.Madgearu, N.Lupu, Gh.Pop, l.Lazd|, nalional{iberdS (DinuBritianu, th.Brefianu, C.Angelescu), national-cregtini(A.C"Cuza)' 9i social-democrati (l.Jumanca). Luind cuvintul,pregedintele ad-hoc al acesleia, luliu Manlu, declar6:"Demnitatea ramAneascd.nu'poate sd ingdduie atrocititileungurilor, care, ajungi stipAni pe o parte din fara noastrS,reediteazd 'astizi, in mijlocul Europei, vremea cumpliti an6v5lirilor barbare".glgeneralul lon Antonescu ia atitudine publicd lal6 de ceeace se intAmpld in teritoriile cedate. lLa drepturile Coroanei Sl.$tefan - arati conducitorul statului intr-un discurs rostit la 6octombrie - nol rispundem pagnic Ai cu omenie, cu drepturile peeare ni le di coroana de lauri a Marelui Traian". Cu toaleacestea, cedAndu-se presiunilor germane.italiene, organizatia"Pro Transilvania" este desfiinlatS, dupd nlcl doui sdptdminldeexistenlS, sub pretextul ci ar incita la "acliuni provocatqa

Actua I itatea cu ltu ral-a rti sticd' Pictorul Gheorghe Petragcu iermini tabloul "Coll dinalelierul artistului", operd de maturitate din crealia Sd,Originalitatea lucririi constd in includerea pe aceeagi p3nzi aunora din tablourile anterioare, ceea ce ?i conferd un prelioscaracler retrospectlv.*

Romancierul lonel Teodoreanu lanseazi primul din celepalru volume ale noii sale; lucrdri Tudor Ceaur Alca/' (serieintrerupti in 1943), pe care o doregte ancoratd in aciualitale, dartrideazd un conformism ce-i va diuna profund autorului in aniiurmdtori.

Spre dessebire de alte liri europene, RomAnia este oeupatdde ciitre germani prin metod*,..pagnbe. Sub forma unei mlsiunimililare, in frunte cu generalii Hansen gi Gerstenberg, menitd sd"instruiascd armata romAni cu noile metode de rdzbol". $i,evident, aceasth actiune are loc la cererea adresati Berlinuluide cStre guvernul de la Bucuregti. AdevSratele scopuri'aleprezenlei irupelor Wehrmachtului ?n RomAnia rtor fi cunosculedintr-un ordin ernis de lnaltul Comandament German la 20septembrie 1939:"Cu privire la cererea guvernulul rom6n de a lolosl personalgerman de instructaj 9i unitEli de instructie, F0hrerul gicomandamentul suprem au hotdrit: 1) Armata terestri glLuftwaffe (armata aeriani - n.n.) vor trimile misiuni militare inBomAnia; sarcina lor aparentd va fi de a instrul RomAnia,prieteni nou6, in ceea ce privegte organizarea gi pregitireaforlelor ei armate. 2) Sarcinile lor reale, care nu lrebuie sidevind evidente nici penlru romini, nici pentru propriile noastretrupe sunl: a) sd apere cAmpurile petrolifere de a fi acaparatede o te(6 putere, sau de a le distruge; b) sd dea posibilitateaarmatei rom6ne de a efectua sarcini diferite, corespunzdtor unuiplan efectiv, elaborat ln favoarea intereselor Germaniel; c) incazul cAnd vomfi silili la un rdzboi cu Rusia SovieticS, sd sepregdteascd pentru angajarea forlelor germane 9i romAne dindireclia RomAniei...".Ordinul poarlS semndtura maregalului Wilhelm Keitel, gefulde stal major al Wehrmacht-ului.

16. Liderul liberal Dinu Brdtianu convoacd la locuinla lulpetoli i

MMd1. Toate bunurile care au apa(inui "Stajii Terif'tec in patri-moniul miscdrii leoionare.2. Trup'ele romEne incheie evacuarea "Cadrilalerului".- La posturile de radio romAnegti, se inaugureazi "OraGermaniei".+. G6neratul lon Antonescu ajunge la o Tnlelegere completd"

cu Andreas Schmidt, noul conducdtor al Grupului Etnic Germandin Romdnia, in legituri cu incadrarea cetdlenilor romAni denalionalitate germani in cadrul legilor stalului romXn.- Se decide suspendarea inamovibilitSlii judecdtorilor.- La lagi, in timp ce un grup de legionari ii perchezi$onea-zi locuinla, prof.univ.Petre Andrei, fost ministru al educalieina$onale, se sinucide, cu o putemici dozi de cianuri de pota-stu.5. Scriitorul Nichlfor Crainic este numit presedinte al Soci*tdf ii Rom6ne-de Radiodifuziune.- Se infiinleazS, pe lAngi intreprinderile particulare, funcliaeaza, pe |anromAnizare'.amicii sdi politiclcirora le face o expunere asupra sifualie[ inter:ne 9i elterne a RomAniei.- lgi reia aparilia ziarul "Cuv5ntul', organuloflcial al Mi9c5-rii Legionare, ctitorit de Nae lonescu. Director P.P.Panaitescu.20. Membrii asocia$ei "Prietenii legionarilor", condusd de

de 4 milioane de lei. El sus$ne cd i-ar fi fost dali spre pistrarede cdt-re sora lui.12. In virtutea garanliilor date de Germania Si ltalia la 30 au'gust 1940 gi cu acordul guvemului romAn, incepe alluirea trupe-lor germane in tara noastrd. Misiunea militard germand,comandatii de gen-eralul Hansen, are ca obiectiv oficiai "instrui-rea trupelor romAne cu noile metode de rdzboi."'che, este deschisd publicului doritor sd o vizitez6.15. Generalul lon Anlonescu suspendd pentru 5 zile zlarul l+gionar "Buna Vestire", liindci intr-unul din articole incita la actearbitrare gi dezordine.

- Generalul lon Antonescu se adreseazi slujitorilor cultuluiodox cu chemarea de "a goni politrgq din Jurul altarelor, agan a gonit MAntuilorul pe mAnuitorii de bani".7. Serviciul de Cenzuri suspendi aoaritia ziarului "Brassoi

ortodox cu chemarea de "a goni politica dincum a qonit MAntuilorul pe mAnuitorii de bani7. S=erviciul de,Cenzuri suspendi aparilia ziarului "BrassoiLapoK', intruncAt rdspindea gtiri ce inveninau raporturile dintre

ii de "comisar de romAnizare'.'i 6 La Bucuregti are loc o mare manifestalie legionari cu par-ii ticiparea a numerogi delegali din provincie. lau cuvAntul lon An-i lonescu gi HoriaSima. Pror.unv-. trugen unrrnoaga, sunr lncaoralt In Dloc In mtgcareateotonara.Zt. Casa RegalS hotirigte si doneze "Ajutorului legionaf swma de 500 000 lei, precum 9i aproape 13 000 de obiecte de im-briciminte gi incdlliminte.22. Puternic cutrbmur de pdmAnt la ora 8.37'.25", resimlit inMoldova 9i Muntenia, cu o intensitrate de gr.Vll 9i Vlll pe scaraMercalli, avAnd epicentrul in Vrancea. Multe striciclunl la lo-cuinle, precum gi citeva victime.30. Lista civilS a reglui Mihai I este stabilitti la ztO 000 @0 leianual, iar dotallunea pentru regina.mam6, la 7 000 000 leianual. Sumele vor li prevdzute in bugetul general al statului.

- G-eneralul lon Antonescu se adreseazd

unguri gi romAni.-4. Se constituie in Capitali organizatia patrioticS "Pro Transil-vanid'. Pregedinte ad-hoc este desemnat luliu Maniu, iar secre-tar general ad-hoc, Ghild Pop.9. La locuinla din Bucuregti a fratelui Elenei Lupescu (metre'sa fostului rege Carol al ll-lea) este descoperiti fabuloasa sumd

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

17/24

Perseculiiimpotriva romf; nilor dinArdealul ocupatPotrivit unui comunicat al quvernului. au-torititile unoare au exoulzat drn Transilv'aniade Nbrc -Vdst un nuniar de 11 519 rom6ni.Intre ei se afl6 nurnerogi intelectuali, inclusivcleric.i, asemenea dr. Nicolae Popovici, epis-conul Oradiei.' AutoritStile unqare trimit in Rom6nia oetcti conduchtorii institutiilor bancare roniA-neisti din Oradea.-A li 1200 de romAni exclugi din Ardealsosesl cu trenul la Curiici.Sunt cxpulzati peste linia de demarcalietoli locuiiorii corhunei Mihai Bravu. din iu-detul'Bihor, pe motiv cA "au fost improprielE-rili de statul romAn pe pimdnturile unui grofdin Budapesta".

irnpotriva intelectual 6Eon eualte vederi poEitiee$unt pugi, din oficiu, "in concediu", pi'ole-sorii univ'erditari M. Ralea. Fl. Stef5nescu -Goanc5. l. Micescu si G. Alexiariu. -Prbf. iorau lordhn este exclus din in-vithm6ntu I si.rperior.Sunt trecuti la pensie. oentru 'dechsirealimitei de versia", urm5toii profesori 'univer-siiari: N. lorqa, C. R6dulescu-Motru, P.P.Neguiescu, il. Pompei, l. Sirnionescrr, C.l.Paihon, E. Racovil6, P.Bogdan gi N. Veisilescu-Karpen.?rnpotrEva evreilor

Se decide ca medicii evrel sd se consti-tuie intr-o asociatie oroprie si se nu-si poateface clientelA dec6t printre cordioionari.Marele Stat Miior anuntl & evreii deorice categorie suni exclugi'de la serviciulmilitaraaif.Printr-a hot6rAre a Consilir*ri de Minigtri,avacalii evrei rdmasi in barowi nu vor oledaclecAt |rocesele cor'eligionarilor lor.Toii sci"iitorii de'bbArBie evreeascE" suntindepdrtati din Societateei Scrlitoriior din R+.mAnia (S.3.R.).'

Empetriva udec&tonElorGuvemul leglonar suspendi inamovibili-tatea iudecEturifor. Naua dictatura vrea s5-9iasioilie aslfei rrn contloi asuora maoistratuiliqi iil aceiagi timp sE exercite'o presilrne pcii-tica asupra corpijluiWMw"dEuropaspreAmer ca,drep|unuidinprirne|eelemenieateupx..ii

Pdtain faf5 inAnglia fiind, totugi, "un pegte prea m+re" pentru undila lui Hitler, acesta nemaFputtnd opera ca in cazul Polonlei,

Belgiei, Olandei 9i chiar al Franlei, intre-prinde un turneu fulger pentru a oblineagremeRt gi sprijin penlru o eventual6 de

faf* cu Hitlergliei de c5tre Franla, sd atace cu subma-rinele sale vasele britanlee. P6tain refuzi"in schlmb il aslgurd pe Hitler ci doreltesE conlucreze in cadrul unui program 9icere eliberarea prizonierilor.

barcare in Anglia. l"iii,;i;ii rlntAlnegte intAi pe iii.t#*

' . Marina germani scufundi vasul britanic "Emp,ress of Bri-iain" care transportd copii englezi in Canada.- India rezistii presiunilor briianice de a fi atrasi in rizboi.2. Din nou sule de avioane asupra Londrei.

- 500 000 de evrei sunt chemali la revizuire in Franla.3. Dernisia lui Neville Chamberlain din funclia de lord-pregedinte al cabinetului englez condus de Churchili 9i de lapregedinlia Partidului Conservator.4. intrevedere Mussolini - Hitler in ltalia, la Erennero. Presa

apreciazd ci soarta Angliei a fost decis5.8" Churchill esle ales pregedinte al Partidulul Conservator.1{1. RomAnia cere pulerilor Axei si solulioneze imediat proble-ma rominilor rdmagi in teritoriile cedate Ungariel unde trupeiehorihysiese dedau la atrocit6|i. O delegalie de ziarigii striini so-segte la granila dintre cele doud l6ri.13. Din discursul pregedintelui american Roosevelt, rostit laDayton in statul Ohio: "America privegle apdrarea Oceanului din

Laval, nr.2 dupiFelaln, care se ofe.rd si eolaboreze cuGermania. Apol peFrancoo gefui statu-lui spaniol. Acesta 1ise arai* relinut 9ipune ?n fala temu-tuiur Fiihrer multitu-dinea de incertliu-dini existente. Apoi;la l,rScntoire, dA nr6-na cu Pdtair': c,*i'uiaii propune ca, in vir-tutea declaraliei derizboi iScuie An-

Itatria ataa* GreciaMussolini incepe sd aib5 initiative. FErb sE-i eo*sulte pe Hitier invadeaz5 Greeia.Aceasta din urmd afl5 evenim*ntul c*nd soseqe la Fl*:'enfa, dupi int*inirea eu P*tain.Ducele ii explicd dorinla lui de a demonstra capacitatea ltallei de a lntreprinde acliunide anverguri. Marea Briianle trimiie un corp expedilionar in Greeia, eu rnisiunespecial5 de a apdra insula Creta, pe care o g ocupd.

De GaulleaPdrd. I rorrnperrur rFancezDupE eqecul de la Dunkerque qiprabu$ rea Franlei, Eeneralui deGauli* adun& in jurul *qnu pe cCImpa-triotiis&i militari gicivil " afia1i sau ca-re vor sE vin& pe p$fireffi britanicpentru inrolarea ?n armata "Franie i -bere" EiformeazA la Londra Can*iiiuide Ap#rare al lmperiului Fr&ncsz".

nirii gi protecliei propriei noastre integriiili terilorial*... SlateleUnite sunt ferm hoiir6te sd se pregiteascA de rebai, aeeastafiind cea mai bund garanlie de pace".14. Banchet la Bucure;ti?n cnoarea misiunii mllitare germanesosite in Rorn8nia pentru instruirea armaiei renl&ne.J6. Evacuarea copiilcr germani din orapele S*;"il* gi l-'lamburg.1S. O incercare de atentat asup "a preqedinteiui arnerican decitre un oarecar'e Edcuard Blount, fiu r:nui :'nillorTa;".19. Rorn&nia cer* extrddar*a festului rnareqal al Faiatului Fls'gal, Ernest Urddreanu, aflat ?n Spania gi a fostutui inspe*i*r d*polilie, Vasiie Farizianu, fugit in lug*slavia"23. intilnire Hitler - Franeo, in seopul izolsriiAngliei.E$. Flitler qi P6tain igi dau rrr&na in Fiania, la Fsniainebieu.2, Nea;teptata invaaie a Greciei de e5tre italieni.99, De G*ulie creazd "Conslliul rje ap5rare al l.r-*p*riiiSui fian-

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

18/24

#utremur devastatorun cutremur cu o a$elnenea rnagnitu

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

19/24

Masacrele de laJifavaO aripa a inchisorii Jilava se afli inintregime sub ccntrolul politiei legionare.In celulele de aici igi agteptau sfargiiulmai bine. de 60 de oameni politici,generali 9i ofileri superiori, subofileri dejandarmi gi poliligti, arestali pentru c&participaser6, intr-un fel sau altul, lareprimarea migcdrii legionare. Potrivitcelor stabilite intr-o gedintd de guvern, eiurmau a fi cercetali gi ju

5/25/2018 Cronica Secolului Xx Anul 1940

20/24

Goruplia acum ium*tate de secol Calmul de dinainteafurtuniiDubii asupra fondurilor secrete Risfoind ziarele din luna decembrie,rimii cu impresia cd pe intreg cuprlnstlldrii se instauraserd llnigtea gi ordlnea. Inrealitaie era vorba de un calm aparent,masc6nd anumite regrupdri de forleinaintea bdtiliei decisive.Horia Sima accepti desfiinlareapolilieide stat. Vreme de doui s6ptdmAni,cu mici pauze, el intreprinde un turneuprin lard, ocupAndu-se aproape inexclusivitate de chestiunile organizatoriceale Migcdrii Legionare, degl eslevicepregedinte al guvernului.De cealalti parte, generalul lonAntonescu urrniregte cu atenlle"zbaterile" legionarilor. Astfel, scoatejandarmeria rural5 din subordineaMinisterului de Interne, condus degeneralul Petrovicescu, legionar, 9i otrece in subordinea Ministerului ApirdriiNalionale, adicd a armatei. Un deeret-legestabilegte ca instlgatorii la rebeliune giconducdtorii lor sd fie sever pedepsi$,inclusiv cu moartea, ln ristimp de 24 deore 'de la sesizarea faptei, fdri nici oposibilitate ulierioar6 de recurs, sentinlatiind adus6 la indeplinire in cel rnult 10 orede la pronuntarea ei. Se eonsideri c6pedepsele prevdzute de Codul JustitieiMilitare sunl "prea slabe gi nepotrlvite cuimprejuririle". In acelagl timp "raporturiledintre stat gi legiune" fac obiectul anumeroase comentarii 9l ludri de pozitie inpres5.Agadar, un calm aparent, fiind vorba inrealitate de linigtea de dinaintea furtunii...

mdnuite de demnitari

- Se interzice receplia posturilor de radio strdine in localurile

La 21 decembrie se dd publicititli o listi interesantd, poale unicd in istoria RomAnieisi. in consecinli" cu numeioase s6nrne de ?ntrebare. Ea cuprinde sumele folosite defostii Oernnifari af sistemului din fondurile speciale: "Ordinea publicf', {ondurile segrete,oJ-oisJoiitiJ Qi de ta pregedinlia csrisitiutui de Minigtri. Nu sg dau explicaliiiupfrmentire, spunAndu-se dbar i5 lucrurile urmeazd a fi elucidate de o cornisiespeciali de anchetd.---Ointietogtii prim-minigtri, recordul lacheltuieliilggling U, Cblinescu.{366800 000lei),Cupa eiie u'rrneaza Gh. TdiSrescu \2?? "706.900 lei), C.Ang-elescu.(141 503 335 lei),C.b.fvlironescu (83 4S0 000 lei), Al" Vaida-Voievod, (80.009.00O.|ei)' Gh.Argegeaputsrirg ooo teij, Miron Cristea'(36 +zs ppo_Jei). Dintre foStii,nll,^gtllpe primele.trgiecuri se afl6 l. fnculet (450 000 236 leD, M.Ghelmegeanu (171 780 000 lei)' urmali inoraine ae cdtre D.luca ii trt.ottgscu (90 270 000 ei), David Popescg fz o 000) lei 9in'.Franiiovici (69 460 OOO tei). in fapt, toli ce delinuseri inalte functii.de. stat in ultimii'..8ani. Lista cupriide 9i muili demnitari decedaliinclusiv dintre cei ucigi la Jilava.Sore a 6e demcnstri cd iista nu exceltase pe nimeni, Comisia pentru controlul'toniriiifor secrete gi de ordine publici anunie, h 28 decembrie, cd verificarea fdcuti ince-i oriveste pe fosiii ministri ai'apirdrii nalionale, intre care gi generalul lon Antonescu';a qhsit iristiticate cheltuidtiie gi, irr consecinli, le-a inchis dosarele." Acelagi verdict s-eCiiunfiiitatn siin ce{ privegtl pe iuiiu Maniu gi Nichifor Crainic. ambiitrecuii pe listd,insh cu sunie ielativ mici. Cine spune ci {enomenul coruptiei este l'lou'aIlescoperiri gi r#zbundri sinistre. in luna decentbrle incepe rejudecarea prcceseior politice care au dus la"ond.mnarea Cipitanului "Gbrzii O-e fief', Corneli* Zelea Codreanu. Desfigurareaaudierilor sunt iransmise in direct la radio'- Osemlnt*le cornandantului Legiunii, ale "NicadorilcC' 9i "Decemvirilof', in numdr de14, au fost descoperile intr-un cb[ al inchisorii Jilava, sub un plangeu de beton insupra{ala de 74 m.p. gi o grosi:'ne de 75 cm.'DueA dezqropare-, oiemintele au fqst transferate la "Casa Verde" din centrulGapiiaiei. unCd dupd o sluibA la biserica Sf. llie Gorgani au fost din nou ingropate.'Au irripresionat, in mod deosebii, mdrturiile celor care au ucis direct. PlutonierulSArbu, aflat sub bomanda lnaiorilor Dinulescu gi Macovganu a.relatat in.pr.esioroaznicele momente. Venind de la RAmnicu S5rat spre Buqtregti, cu arestaiii lnirasini. au oprit in dreptul pddurii TAncdbegti, i-au scos din magini pe rAnd, i-ausugiumat gi aioi i-au impugcat, ducAndu-le cadavrele la Jilava.

1. lmnozanti manifeslare la Alba lulia, consacrati Marii Uniride |a 1 Decembrie 1918, cu participarea generalului lon Antones'cu si a lui Horia Sima.i. La Bucuresti are loc o paradi militard germano-romAni, inorezenta reaelui-Mihai si a generalului lon Antonescu.' 3. FforiaBima hotdr5-ste desfiinlarea Poliliei legionare, incadr6nd-o insi in Politia d-e stat. Se reglemenleazd 9i "potlul c5-mdsi verzii".,i. La Pipera. un avion de vAndtoare romAnesc se ciocnegtecu un avioh oerman de aceea$i clasd. Accidentul se soldeazicu moartea cEpitanului Dumitrd (Pufi) Popescu, unul dintre agii

publice.14. lau sf6rgit operatiunile de schimb de populalie dintre Ro-mAnia si Buloaria.- Citastr6fi minierS la Lupeni soldatd cu 54 de morli.'15. Din considerente politice, la 73 de strizi din Capitald lesunt schimbate numele.

avialiei romAnegti.5. Se di oublicitStii:' s; ;a;ubii.itatii, n Decret-Lege conform cdruia instigatoriirpheliune'si condircitorii lor vor fi oedeositi. in maximum 24a rebe