+ All Categories
Transcript
Page 1: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU IAȘI

F A C U L T A T E A D E D R E P T

M A S T E R

ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

R E F E R A T

“EXPERTIZA TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂA FALSURILOR ÎN ÎNSCRISURI”

Materia: Drept penal special aprofundat

Profesor Îndrumător:Lector Universitar Doctor: Teodora Plăeşu

Masterand,Tărnăuceanu Cristian

2012 -2013

Page 2: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

C U P R I N S

I. MIC ISTORIC...................................................................................................................................................................pag. 1

II. INCRIMINARE IN CODUL PENAL IN VIGOARE……………………………………...........pag. 3

III.NOȚIUNEA DE FALS ÎN ÎNSCRISURI..................................................................................................pag. 4

IV. FORME ȘI MODALITĂȚI DE EXECUTARE ALE INFRACȚIUNII DEFALS ÎN ÎNSCRISURI.............................................................................................................................................pag. 5

V. PRE-EXAMINAREA ÎNSCRISURILOR SUSPECTATE A FI FALSE....................pag. 6

VI. ACTUL SCRIS - ”OBIECTUL MATERIAL” AL FALSULUI.......................................pag. 7

VII. STUDIU DE CAZ – MODEL DE EXPERTIZĂ......................................................................pag. 9

VIII. JURISPRUDENȚĂ

- Fals în înscrisuri sub semnatură privată. Calificare juridică legală. .........................pag. 17

- Fals în înscrisuri oficiale. Înlăturarea probei ştiinţifice a expertizei grafoscopice.Nelegalitate. ...................................................................................................................................................................pag. 18

- Înscrisuri emanând de la societăţi comerciale cu capital privat. Diferenţiere faţă deînscrisurile oficiale. Consecinţe asupra încadrării juridice a falsificării acestorînscrisuri. Participaţie penală. Pedeapsa aplicabilă instigatorului. ...........................pag. 19

- Expertiza grafologică – Neîntrunirea laturei obiective. ...........................................................pag. 22

IX. C O N C L U Z I I.......................................................................................................................................................pag. 24

X. C O N C L U Z I I P E R S O N A L E...................................................................................................pag. 25

XI. Bibliografie.........................................................................................................................................................................pag. 26

Page 3: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

1

EXPERTIZA TEHNICO-STIINȚIFICĂA FALSURILOR ÎN ÎNSCRISURI

I. MIC ISTORIC

Soluţionarea legală a intregului proces judiciar depinde, în primul rând, de clarificareatuturor aspectelor de drept si de fapt cuprinse intr-o cauza penală si/sau civilă, fiind o amplă şicomplexă succesiune de operaţii si metode, succesiune caracterizată mai intotdeauna printr-ungrad sporit de dificultate şi de complexitate, necesitând diverse cunoştinţe tehnice – mecanice– chimice, etc. deci şi din alte domenii, altele decât cel juridic.

Folosirea frecventă, in instanţe, parchete, litigii civile, a experienţei unor specialişti afost impusă de necesitatea extinderii modalitaţilor si procedeelor tehnico-stiinţifice deperfecţionare a actului de înfăptuire a justiţiei, precum şi de progresul galopant al ştiinţei,tehnicii, materialelor folosite uzual, evoluţia sistemelor de calcul si imprimare–printare,intenţionandu-se eliminarea eventualelor erori umane în încercarea determinarii si aflăriiadevărului.

În dreptul roman, mijloacele de probă cunoscute erau actele, martorii şi prezumţiile.Printre primele atestări a unor empirice procedee si iniţieri in cercetarea falsurilor le întâlnimîn: "Lex Cornelia de Falsis"1, iar . referiri la acest gen de expertiză se întâlnesc în timpul luiJustinian, respectiv în novelele 49 şi 73, din anul 539.

Înmulţirea numărului de contestare asupra provenienţei si autenticitaţii actelor scrisedin acea vreme, va conduce inevitabil ulterior la apariţia expertizei scrisului, determinândastfel ”apariţia istorică a Criminalisticii”.

Un exemplu - în dreptul cutumiar francez, este menţionată cercetarea unui fals întimpul regelui Carol al V-lea, în anul 1370, în cauză aflându-se însuşi şambelanul regelui. Seapreciază că prima informaţie privind expertiza criminalistică a scrisului datează din anul1569, când a fost cercetat modul de falsificare a semnăturii regelui Carol al IX-lea al Franţei.Tot în Franţa apare, în anul 1666, una din cele mai valoroase lucrări despre expertiza grafică,"Traite des inscriptions en faux"2, scrisă de Raveneaux.

De apreciat că unele procedee sau reguli din aceasta lucrare işi regăsesc valabilitateachiar şi in ziua de astăzi. Revoluţia din 1789 din Franţa a infiinţat un nou sistem de probaţiune,bazat pe principiul liberei aprecieri a probelor de către organul judiciar.

În dreptul românesc, s-a păstrat împărţirea mijloacelor de probă în: scrise şi orale.Vechile documente se referă la cumpărări şi vânzări, danii şi delimitări de moşii, iar judecatase sprijinea pe aceste înscrisuri, insoţite si intărite intotdeauna de ascultarea de martori,jurători şi celelalte probe.

1 Berger, Adolf. Encyclopedic Dictionary of Roman Law. Philadelphia: The American Philosophical Society, [1953].2 Jacques Raveneau - Traite des inscriptions en Faux et reconniossancances d'escritures et signatures - 1666

Page 4: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

2

Folosirea expertizei este certificată de multă vreme, în acest sens fiind amintitedocumentele din fostul drept românesc care tratau şi instituţia expertizei - "Codul luiIpsilanti", "Legiuirea lui Caragea", "Codul Calimach"3.

"La Iaşi - În anul 1847, în timpul domniei lui Nicolae Şuţu, îşi face apariţia o lucrareintitulată "Reguli ce urmează a se păzi în privegherea şi cercetarea vinovaţilor",cuprinzând unele elemente de ordin tactic şi metodologic.

Alături de dezvoltarea dactiloscopiei, în anul 1909 prof. dr. Mina Minovici, princercetări proprii, obţine primele rezultate în descoperirea infractorilor după urmele lăsate demâini si dezvolta studierea iniţierii unor procedee de cercetare criminalistică a falsurilor înînscrisuri şi de identificare a persoanei după scris.

Sunt demne de amintit, în acest sens, lucrarea dr. Ştefan Minovici, "Falsul îndocumente şi fotografia în serviciul justiţiei" (1900) sau "Tratatul de grafologie şiexpertiza în falsuri" (1910) al criminalistului Mihai Moldoveanu.

După primul război mondial, oameni de ştiinţă precum Henri Stahl ("Tratat degrafologie şi expertiza falsurilor") şi Mihai Kernbach, se preocupă de posibilităţile deperfecţionare a expertizei grafice şi a falsurilor în înscrisuri."4

"1905 – La 15 martie, Ministerul Justiţiei difuzează o circulară, în care, pe bazastudiilor profesorului dr. Stefan Minovici, se atrăgea atenţia, pentru prima dată înRomânia, instanţelor judecătoreşti asupra modului cum trebuie recoltate probele grafice învederea utilizării lor în efectuarea expertizelor ordonate. De asemenea, se preciza căprobele grafice necesare comparaţiilor să fie suficient de cuprinzătoare şi recoltate pe aceeaşicalitate de hârtie, iar în confecţionarea lor să se utilizeze aceeaşi cerneală şi acelaşiinstrument scriptural. "5

Legea nr. 498/1946, infiinteaza primul corp al experţilor grafici, lege abrogatăsurprinzator si inexplicabil prin Decretul nr. 472/1957.

In prezent, activitatea de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi modulde dobândire a calităţii de expert tehnic se organizează şi se desfăşoară în condiţiile prevăzuteîn O.G. nr. 2 din 21 ian. 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 26/ ian. 2000.

Expertiza tehnică care este efectuată de experţi si/sau de specialişti, în condiţiileprevăzute de prezenta ordonanţă, din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor dejudecată sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea lămuririi unor fapte sauîmprejurări ale cauzei, poarta numele de : expertiză tehnică judiciară.

Expertizele criminalistice se efectuează de experţii din institutele şi laboratoarele deexpertiză criminalistică, înfiinţate potrivit dispoziţiilor legale. La efectuarea expertizelorcriminalistice de către experţi oficiali, pot participa şi experţi numiţi de organele judiciare, lacererea părţilor şi recomandaţi de acestea, autorizaţi în condiţiile O.G. nr. 75/aug.2000,publicată în Monitorul Oficial nr.407/aug. 2000.

3 www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_10_2009__27247_ro.doc4 http://www.acuz.net/html/cercetarea-criminalistica-a-falsurilor-de-inscrisuri-www.acuz.net.html5 revista-criminalistica-nr-42005 – DIN ISTORIA CRIMINALISTICII (III) – Chestor de Poliţie conf. univ. dr. Lazăr Cârjan

Page 5: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

3

II. INCRIMINARE IN CODUL PENAL IN VIGOARE

FALS ÎN ÎNSCRISURI

Art. 288 "Falsul material în înscrisuri oficiale

Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea luiîn orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 lunila 3 ani.

Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor deserviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoarede consecinţe juridice.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 289 Falsul intelectual

Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat înexerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoareadevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseştecu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 290 Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288,dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, învederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 anisau cu amendă.

Tentativa se pedepseşte."6

*Încriminarea deosebită din NOUL COD PENAL – art. 324, art, 325, art. 326;

Infracţiunea de fals intelectual a fost completată cu o nouă dispoziţie, incidentă atuncicand fapta nu a fost savarsită de un funcţionar . In acest caz, bineinteles, nu mai estevorba de un înscris oficial, ci de un înscris sub semnatura privata. Incriminarea seimpunea, datorita faptului ca, pe baza textelor existente in legea in vigoare, era dificilaincadrarea juridica a unor fapte, devenite din ce in ce mai frecvente, comise in sferaraporturilor comerciale (de exemplu, foi de însotire a marfurilor, foi de transport, facturi careconsemnează date neconforme realităţii).

6 Codul Penal al României

Page 6: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

4

III. NOȚIUNEA DE FALS ÎN ÎNSCRISURI

Scrisul - metoda unică de transmitere, de consemnare, de exprimare a gândurilor prinintermediul semnelor grafice, de-a lungul vremii a fost dezvoltată permanent de om – singurafiinta rationala, folosind ulterior la întocmirea unui spectru vast de acte oficiale sau particulare.

”Astfel, devenind probe frecvente despre anumite înţelegeri între oameni, deconsemnare ale existenţei unor evenimente, actele scrise nu au întârziat să fie şi obiectul celormai felurite procedee de falsificare. Drept consecinţă, ”incriminarea falsului în acte esteîntâlnită încă în Legea lui Lucius Cornelius Sulla”, care prevedea pedepse aspre pentruasemenea fapte ilicite. ”7

În vederea tragerii la răspundere pentru savarsirea de astfel de fapte, era necesar să sedescopere atât ”falsul ca existenţă obiectivă”, cât şi ”persoana care l-a realizat”,dezvoltându-se asadar, din ce in ce mai multe grupe si categorii de persoane specializate înconstatarea existenţei falsului în acte şi în depistarea celor vinovaţi.

În prezent, în majoritatea legislaţiilor se face o enumerare a diferitelor feluri de fals înacte, însă fără a fi menţionata o definiţie generală şi complexă, care să delimitezecaracteristicile acestei infracţiuni.

Totusi, elementele esenţiale ale infracţiunii de fals în acte sunt individualizate deliteratura juridică şi jurisprudenţă, prin faptul că aceasta prezintă trei caracteristici principale,şi anume: alterarea adevărului, producerea sau posibilitatea producerii unor consecinţejuridice, si intentia săvârşirii faptei.

Definiţia dată falsului în acte, este în general comună pentru toate formele demanifestare a acestuia. De asemenea, nici elementele infracţiunii nu diferă cu mult între ele,de la o formă la alta a falsului, unele nuanţele aparand doar la delimitarile privind subiectulinfracţiunii şi a laturii obiective a acesteia.

”Aceste aspecte sunt întâlnite în materia dreptului penal, unde cercetarea presupuneatât dovedirea falsului, cât şi a vinovăţiei persoanei implicate, în timp ce în materia dreptuluicivil cercetarea face abstracţie de autorul faptei, ea fiind îndreptată doar împotriva înscrisuluicontestat. Pe de altă parte, în materia civilă cercetarea este incidentă cercetării penale, chiar însituaţia când aceasta din urmă a fost declanşată în cursul unui proces civil. De altfel, aşa cumeste cunoscut, acţiunea penală suspendă cursul acţiunii civile, conform regulii consacrate„penalul ţine în loc civilul”. ”8

Referitor la formele infracţiunii de fals în înscrisuri, în cadrul cercetării criminalistice,se are în vedere pe lângă clasificarea făcută sub raport tehnic criminalistic şi clasificareafăcută şi din prisma incriminarii in legea penala.

Date fiind rolul şi poziţia investigaţiilor tehnice criminalistice în procesul judiciar,clasificarea acestor categorii de fapte trebuie să se facă în primul rând pe baza prevederilorlegii penale.

7 http://www.acuz.net/html/cercetarea-criminalistica-a-falsurilor-de-inscrisuri-www.acuz.net.html8 http://www.acuz.net/html/cercetarea-criminalistica-a-falsurilor-de-inscrisuri-www.acuz.net.html

Page 7: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

5

IV. FORME ȘI MODALITĂȚI DE EXECUTARE ALE INFRACȚIUNII DEFALS ÎN ÎNSCRISURI

Conform prevederilor articolelor 288, 289, 290 din actualul Cod Penal in vigoare siarticolelor 324, 325, 326 din Noul Cod Penal - Falsul în Inscrisuri poate fi :

de natură materială de natura intelectuală

Falsul material, atât cel în înscrisuri oficiale, cât şi cel în înscrisuri sub semnăturăprivată, este consecinţa contrafacerii sau a alterării lor, în orice mod, de natură să producăefecte juridice. El poate fi săvârşit printr-o modificare fizică a înscrisului preexistent, sau prinmodificarea în totalitate sau în parte a unui înscris oficial.

Falsul intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmiriiacestuia de către un funcţionar ori alt salariat aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prinatestarea unor fapte sau împrejurări neadevărate în înscrisul astfel întocmit.

In expertizele tehnico-stiintifice criminalistice, organele judiciare evidenţiază o marevarietate de falsuri în înscrisuri, făptuitorii recurgând la diverse metode de comitere, de la celemai simple până la cele mai perfecţionate.

Astfel, pornind de la întinderea acţiunii făptuitorului, falsul poate fi clasificat în:

Fals Parţial. Fals Total.

Falsul parţial constă în aceea că făptuitorul nu are în vedere alterarea întregului conţinutal înscrisului, ci actioneaza numai a unei părţi a acestuia.Pentru realizarea falsului parţial sunt folosite diverse metode, precum:

- Alterarea/înlăturarea/modificarea textului pe cale mecanică;- Alterarea/înlăturarea/modificarea textului pe cale chimică;- Adăugarea/inlaturarea de texte si/sau caractere individuale;- Decuparea şi si suprapunerea textului si/sau unor caractere individuale;- Aplicarea unor ştampile, insemne oficiale, elemente de siguranta, timbre false, etc.

Falsul total, cunoscut şi sub denumirea de contrafacere, constă în faptul că înscrisul esteafectat în totalitatea sa. Şi în cazul falsului total, sunt folosite diverse metode dintre care celemai frecvent întâlnite sunt: scrierea liberă, imitarea, care poate fi liberă sau servilă, copierea,etc.

”În falsificarea unui înscris poate fi folosită numai una dintre aceste modalităţi, dar pot fi întrebuinţateconcomitent mai multe procedee, cum ar fi, de exemplu înlăturarea unui text, urmată de adăugarea altuia, în cares-a imitat scrisul iniţial. ” 9

Investigaţiile de natură tehnică în vederea elucidării aspectelor falsului material,referitoare la alterarea unui act preexistent sau la alcătuirea unui act fictiv, sunt grupate şi înjurul examinării scrisului, a textelor dactilografiate, a impresiunilor de ştampile şi sigilii.Totodată, examinări aparte se întreprind şi în cazul datării false a actelor, a stabilirii vechimiiacestora, precum şi în cazul reconstituirii actelor deteriorate cu ocazia falsificării sau în altecondiţii.

9 V. Bercheşan - Valorificarea ştiinţifică a urmelor infracţiunii, vol III, Editura Little Star, Buc., 2003.

Page 8: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

6

V. PRE-EXAMINAREA ÎNSCRISURILOR SUSPECTATE A FI FALSE

Înainte de expertiza tehnico-ştiintifică, cercetarea actelor poate cunoaşte şi o fazăpreliminară, în care acestea se analizează de către organele judiciare ori de către alte organe.În această fază se disting două stadii de examinare, şi anume:

examinarea generală examinarea specială.

În cadrul examinării generale, se cercetează aspectul de ansamblu al actului,conţinutul său, hârtia, formularul pe care este executat materialul de scriere, antetul, numărulde înregistrare, data, semnăturile, impresiunea de ştampilă, eventualele rezoluţii ori notărifăcute pe recto sau verso actului, starea timbrului, a fotografiilor, verificându-se îndeosebidacă acestea din urmă nu conţin indicii de transplantare de pe un alt act sau de substituire.

Cu prilejul unei astfel de examinări, se pot constata aspecte ce constituie indicii deneautenticitate, care pot fi: urmele evidente de ştergere, suprapunerea sau acoperirea scrisului,modificarea cifrelor, poziţia anormală a semnăturii faţă de text, nesiguranţa de execuţie aacestuia, deformările, etc.

În cadrul examinarii speciale, este necesar un minimum de mijloace tehnice,îndeosebi ustensile şi aparatură optică. Teoretic, marea majoritate a organelor de urmărirepenală dispune de astfel de mijloace, avand posibilitatea efectuarii unor minime verificăriprealabile, în cadrul cărora pot constata dacă actul prezintă sau nu elemente de autenticitate.Actul se examinează sub diferite unghiuri de incidenţă a luminii naturale sau artificiale, seanalizează elementele sale componente cu lupa, la microscop, cu ajutorul filtrelor de lumină.

În procedura examinării speciale se pot evidentia elemente care să releve intervenţiide ştergere, de adăugire, de contopire a semnăturii sau impresiunii de ştampilă, etc. Înacest sens, sunt semnificative:

dispariţia luciului hârtiei, deteriorarea liniaturii sau a stratului de protecţie, prezenţa unor pete mate, întinderea cernelii, gradul de presiune diferit al scrisului - observat îndeosebi pe verso actului, constatarea unor trăsături duble sau subiacente, în special la semnături.

La textele dactilografiate se examinează forma generală a caracterelor, dimensiunealor, mărimea spaţiului între ele şi defectele mai evidente, iar în cazul manuscriselor se observăgradul de evoluţie a grafismului, dacă există indicii vizibile de deghizare ori de contrafacere.

În privinţa impresiunilor de ştampilă, trebuie analizate: semnele grafice componente, conţinutul scrisului, desenul stemei, simetria detaliilor ce alcătuiesc ştampila,

putându-se constata ca elemente evidente de fals imaginea inversă a scrisului,omisiuni de litere, erori gramaticale, dezalinieri pronunţate şi asimetrii.

Page 9: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

7

Examinarea prealabilă este utilă atât pentru descoperirea eventualelor elemente de fals,cât şi pentru formularea corectă a întrebărilor şi administrarea materialelor în vedereaefectuării expertizei tehnico - ştiintifice.

În această fază de cercetare a actului pe baza criteriilor de apartenenţă generică, sepoate limita cercul persoanelor bănuite.

Exemplu - dacă scrisul contestat în litigiu este de evoluţie superioară, se vor excludepersoanele cu deprinderi grafice net inferioare. Are loc restrângerea numărului de bănuiţi şiatunci când se constată că se înlătură ipoteza dactilografierii actului la maşinile la caresemnele grafice diferă ca ”formă”, ”dimensiune” sau „pas”.

O situaţie asemănătoare este şi în cazul ştampilelor, atunci când se remarcă faptul căcele suspecte au un alt conţinut sau alt desen decât acelea al impresiunii de ştampilă de peactul incriminat.

Ataşarea actului la dosar impune individualizarea sa, fixarea aspectului exterior,arătarea indicilor de fals constatate în urma examinării prealabile, fără a trage concluzii, caresunt de competenţa expertului.

Organele de cercetare sau urmărire penală şi de judecată nu se pot substitui expertului,întrucât acesta are o situaţie procesuală diferită. Lor le revine ca sarcină principalăadministrarea şi aprecierea probelor şi mijloacelor de probă, neavând calitatea de a le produce.

Suspiciunile de contrafacere constatate de aceste organe constituie doar o potenţialădovadă a falsului, care urmează să fie verificată si eventual certificată în cadrul expertizei,după care se va decide asupra realităţii aspectelor materiale reţinute.

VI. ACTUL SCRIS - ”OBIECTUL MATERIAL” AL FALSULUI

”Actualul Cod penal utilizează termenul de „înscris” în locul celui de „act” folositanterior, care este întrebuinţat adesea pentru a desemna un act juridic în sensul de „negotium”şi nu numai în înţelesul de act scris, adică de „instrumentum”, piesă în care se fixează aceamanifestare de voinţă. Alături de cei doi termeni mai există şi acela de „document”, care poatedesemna atât un înscris, cât şi orice obiect destinat să ateste fapte de natură judiciară sauistorică.”10

Actul scris reprezintă mai înainte de toate o scriere, ca modalitate de exprimare agândirii, fixată pe un anumit suport, care în mod obişnuit este hârtia, dar care poate fi şipergamentul, pânza, lemnul, sticla, materialele plastice, etc.

Nefiind o exprimare, o translare a gândirii în scris, emblemele, siglele, mărcile defabrică, notele muzicale, reproducerile fotografice, înregistrările fonografice, filmele, nu suntcuprinse în noţiunea de act scris, după cum nu intră în această noţiune nici matriţele, sigiliile,ş.a.

Intr-un raport criminalistic, denumirea corectă care a fost reţinută si dedicatăacestei noţiuni este aceea de „înscris” şi nu de „act scris”.

10 A. Ciopraga - I. Iacobuţă, Criminalistica, Editura Junimea, Iasi, 2001.

Page 10: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

8

În acest domeniu, noţiunea de înscris are o sferă foarte largă, deoarece nu cuprindenumai actele scrise, în accepţiunea comună a termenului, ci tot ceea ce se poate consemna peun suport care păstrează urmele instrumentului scriptural. Astfel, sunt cuprinse în aceeaşinoţiune înscrisurile tipărite, dactilografiate, manuscrisele, schiţele, desenele prin care se atestăstarea civilă, pregătirea şcolară, încheierea unei tranzacţii, timbrele, biletele de călătorie etc.

”În privinţa textului scris, ca expresie grafică a unei manifestări sau declaraţii devoinţă ori a atestării unui fapt, acesta redă conţinutul actului şi poate cuprinde fapte,împrejurări, evenimente, stări, acţiuni de care legea penală leagă anumite consecinţe juridice,iar lipsa acestuia înseamnă inexistenţa actului.”11

Un alt element important al „înscrisului” , care ii defineste valoarea şi semnificaţiajuridică, îl constituie semnătura sau subscrierea, prin care se identifică în general autorulacestuia.

Semnătura trebuie să fie manuscrisă şi proprie, deoarece semnarea într-un alt mod,spre exemplu prin aplicarea unei parafe, reprezintă un simplu element de identificare, cucaracter prezumtiv şi nu o semnătură propriu-zisă, cu valoare juridică. Trebuie avut în vederefaptul că, semnătura nu constituie singurul mijloc pentru a certifica paternitatea înscrisurilor,legea prevăzând numeroase acte valabile fără semnătură.

Dreptul în general şi dreptul penal în special nu are în vedere orice fel de act scris, cidoar pe cele ”purtatoare” de consecinţe juridice. În sensul legii, actul trebuie să prezinte ovaloare probatorie, indiferent dacă a fost preconstituit, adică destinat să facă dovada unuidrept, sau a devenit ulterior apt de a proba o anumită situaţie juridică.

În procesul judiciar actele scrise pot interesa nu numai ca mijloace de probă, dar şipentru reconstituirea împrejurărilor în care au fost întocmite. În astfel de situaţii, ele suntconsiderate probe materiale, având acest regim şi în cadrul expertizei criminalistice.

Actul scris este considerat mijloc de probă atât timp cât veridicitatea sa nu estecontestată. Din momentul contestării autenticităţii scrisului, semnăturii, a impresiunii deştampilă ori a altor elemente ale actului, acesta ”devine însă probă materială”.

Astfel, actul ”nu va mai avea rolul de atestare a anumitor raporturi juridice”, ci ”vaservi la dovedirea falsului şi stabilirea autorului acestuia”. Ca mijloc de probă, actului îi esteproprie concordanţa între ceea ce comunică şi faptul respectiv, în timp ce actul care serveştedrept probă materială este lipsit de o asemenea concordanţă.12

Un alt criteriu de distincţie între aceste două aspecte ale actului scris este şi acela că, întimp ce actul ca mijloc de probă poate fi prezentat şi sub forma unei copii legalizate sau aunui duplicat, cel considerat probă materială trebuie prezentat numai în original.

Trebuie subliniată importanţa actelor scrise în toate domeniile de activitate, deoareceservesc la fixarea apariţiei, modificării sau stingerii raporturilor juridice de tot felul. Din acestconsiderent este necesar ca orice act să fie veridic, adică să fie conform realităţii şi nu alteratîn forma şi conţinutul său prin acţiuni dolosive.

11 D. Sandu - Falsul în acte., Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.12 Em. Stancu - Tratat de criminalistică, Editura Actamii, Buc, 2001.

Page 11: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

9

VII. STUDIU DE CAZ – MODEL DE EXPERTIZĂ

”MINISTERUL JUSTIŢIEILABORATORUL CENTRAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICEBUCUREŞTI

RAPORT DEEXPERTIZĂ CRIMINALISTICĂ

nr. 202 din 31 mai 1993

Expert: dr. Lucian Ionescu

OBIECTUL EXPERTIZEIPrin cererea înregistrată la laborator sub numărul 217 din 17 mai1993 dl Dulciu Toma

Dan solicită un aviz de specialitate prin care să se stabilească dacă trei documente aflate înarhiva Ministerului Afacerilor Externe au fost scrise de poetul Mihail Eminescu:

1) scrisoarea numărul 104 din 15 septembrie 1873, fila 84 din volumul 241 intitulat„Corespondenţă cu Agenţia României din Berlin”,1852-1879;

2) scrisoarea numărul 2 din 3/16 ianuarie 1874, fila 97 din acelaşi volum;3) procesul verbal de predare-primire a Cancelariei din 2 ianuarie

1874, filele 97-99 din acelaşi volum.

SCRIPTE DE COMPARAŢIEPentru efectuarea examenului comparativ am utilizat specimenele de scris ale poetului

Mihail Eminescu reproduse în volumele IV, V, VII şi XIV din seria „Opere” apărută la EdituraAcademiei RSR.

CONSTATĂRIDocumentele supuse expertizării au fost studiate în original la Direcţia Arhive şi

Documente Diplomatice a MAE.

Toate sunt întocmite pe fila de format 23×34 cm, pe hârtie groasă provenind din epocă.Filele îngălbenite ale procesului verbal de predare- primire sunt protejate cu foiţătransparentă lipită. Scrierea tuturor s-a realizat cu cerneală neagră ferogalică.

Procedând la examinarea celor trei documente, constatăm că toate grafismele evidenţiazăaceleaşi caracteristici generale şi speciale, ceea ce demonstrează că aparţin unei singurepersoane. Precizăm că este vorba de grafismul textelor (data, titlul, conţinut, formulele deadresare), întrucât semnăturile – pe numele „Nicolae Kretzulescu” şi „Theodor Rosetti” – suntexecutate de către titularii respectivi.

Notăm că restul actelor din dosare pe anii 1873-1874, ca şi alţi ani apropiaţi din acelaşivolum 241 nu sunt scrise de autorul celor trei înscrisuri.

Grafismul acestora poate fi definit ca fiind executat îngrijit, descifrabil, fără omitereapunctuaţiei, cu o vădită atenţie pentru punerea în pagină, aşa cum procedează un copist.

Page 12: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

10

Cu toate acestea nu se poate spune că am avea de-a face cu un scris artificial sauconfecţionat. Dimpotrivă, atât formele literare (marcate totuşi de anumite modele specificeepocii, mai ales majuscule), cât şi alte elemente (legăturile, finalele etc.) prezintănumeroase indicii de maximă spontaneitate şi naturaleţe, care imprimă grafismuluioriginalitate.

Trecând la examinarea scrisului poetului Mihail Eminescu de pe reproducerile avute ladispoziţie, observăm că este extrem de variabil. Dimensiunea predominant redusă devine maimare în unele manuscrise sau chiar creşte în diverse pasaje de pe aceeaşi filă De asemenea,direcţia suitoare a rândurilor prezintă oscilaţii, putând ajunge orizontală sau descendentă. Însfârşit, gradul de lizibilitate traversează toate stadiile posibile: de la scrisul aproapeindescifrabil datorită diminuării dimensiunii (litere ca nişte „purici”) şi simplificări excesivepână la scrisul clar, de factură caligrafică (scrisoarea din 5 decembrie 1887). Indiferent deaceste fluctuaţii proprii poetului, în toate cazurile morfologia literară se păstrează relativconstantă, ceea ce permite un examen comparativ eficace.

În partea de mijloc poetul a exersat diverse modele de scriere caligrafică, cu scopulevident de a-şi forma un scris „frumos” destinat întocmirii unor acte oficiale (exerciţii delitere disparate, cuvinte sau formule de tipul „Domnule Ministru” şi „Domnule Director”).Această piesă demonstrează nu numai preocupările de copist ale lui Mihail Eminescu dar, dinpunct de vedere grafic, reprezintă cel mai adecvat material de comparaţie, întrucât conţinecuvinte care se regăsesc în actele a căror paternitate ni s-a cerut s-o stabilim.

Procedând la examinarea comparativă propriu-zisă, constatăm categorice asemănăriîntre documentele din arhiva MAE şi scrisul poetului Mihai Eminescu.

Sub aspect general notăm factura caligrafică, înclinarea moderată spre dreapta, direcţieuşor ascendentă a rândurilor alternată cu direcţia orizontală şi chiar descendentă (mai ales lacele două scrisori), spaţierea cuvintelor, legarea literelor, utilizarea alineatelor, textul este mare,dar nu în toate manuscrisele de comparaţie.

Mai importantă pentru individualizare, reprezentând o desprindere personală, estedeprinderea de a nu duce rândurile până la capătul filei. Astfel se observă o inegalitate în cepriveşte terminarea rândurilor (nu se practică despărţirea cuvintelor în silabe), de unde formainegală a marginei din dreapta textului, adică spaţiul rămas alb până la marginea filei.

Dintre celelalte elemente proprii poetului, şi care se întâlnesc în documentele încriminate,evidenţiem câteva caracteristici deosebit de importante, şi anume:

• fenomenul de gladiolare, respectiv diminuarea progresivă a înălţimii literelor dintr-un cuvânt;

• aşa-numitul scris „săltăreţ” sau în „scară”: cuvintele urcă sau coboară fără cadirecţia rândului să fie influenţată;

• subînălţarea minusculelor depasantei superioare: minusculele „t”, „d”, „l” etc. au oînălţime redusă, aproape egală cu cea a literelor nedepasante.

Pentru o mai lesne observare, într-una dintre planşele anexe am ilustrat comparativcuvinte identice, mărite fotografic.

Similitudinea caracteristicilor de ansamblu se completează cu similitudineaconstrucţiilor literare şi cifrice, foarte constante în scrisul poetului în pofida variabilităţiiaspectului general la care ne-am referit.

Pentru exemplificare am extras mai multe semne grafice corespondentemorfologic, pe care le-am fotografiat la microscopul stereoscopic, în afara literelor care facparte din cuvintele ilustrate în planşă separată şi care nu au mai fost produse individual.

Page 13: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

11

Dintre asemănările de structură a construcţiilor grafice (inclusiv detaliile) am reţinutpentru descriere următoarele litere:

• majuscula „A” caligrafică, se individualizează prin adăugarea unui fanion în parteasuperioară stângă; terminaţia este înmelcuită;

• majuscula „N” prezintă exact aceleaşi caracteristici ca şi majuscula„A”; în plus notăm buclarea extremităţii inferioare a trăsăturilor mediane şi a extremităţiisuperioare a laturei drepte;

• majuscula „D” cu sau fără un mic fanion la extremitatea superioarăare bucla de la bază alungită spre stânga şi finalizarea volutei în spirală;

• majuscula „C” apare aplatizată pe verticală; debut prin croşet rotunjit;• majuscula „O” începe frecvent printr-o trăsătură oblică de atac;• majuscula „B”, caligrafică, are începutul şi sfârşitul rotunjite, bucleta mediană este

redusă;• majuscula „P”, tot caligrafică, se particularizează prin întoarcerea spre interior a

extremităţilor volutei; deasupra acesteia apare uneori fanionul semnalat la majuscula „D”,care poate fi câteodată întâlnit şi la majuscula „B”;

• majuscula „I”, cu fanionul uşor ondulat şi bucleta virtuală la extremitateasuperioară a bastonatei, se individualizează şi prin exagerarea amplorii trăsăturii de bazăînmelcuite;

• majusculele „L” şi „S” sunt trasate după modelul caligrafic cu trăsătura incipientăconcavă;

• minuscula „f” prezintă două variante: cu depasanta interioară simplă, redusă la obastonată amputată, şi cu aceeaşi depasantă buclată, caz în care trăsătura urcătoare formează ofundă cu bară mediană;

• minuscula „g” are punctul de intersectare a buclei depasantei inferioare mai josdecât ovalul;

• minuscula „d”, caligrafică, are depasanta subînălţată (scurtă) şi trasată separat de oval;atât în scrisul încriminat, cât şi în cel de comparaţie apare uneori o variantă executată dupămodelul gotic;

• minuscula „t”, de asemenea subînălţată, are baza frecvent redusă (reţinută), ceea ce nuexclude şi bare mai lungi (energice); de remarcat preferinţa pentru plasarea barei înpunctul cel mai sus al corpului principal, precum şi tendinţa de descentrare spre dreapta;• minuscula „t” în poziţie finală (deci la sfârşitul cuvântului) este uneori lipsită de bară,

ceea ce imprimă un aspect unghiular (ca un „L” tipografic);• minusculele „a” şi „e” în poziţie de litere finale sunt terminate printr-un fel de parafă

urcătoare, rotunjită şi dirijată spre stânga (mişcare sinistrogiră);• minuscula „b” este terminată în două feluri: prin bucletă virtuală

sau circular (varianta ilustrată în planşă);• minuscula „p” evidenţiază întotdeauna modelul caligrafic;• minuscula „z” are „talpa” net descendentă;• minuscula „r” prezintă două variante deopotrivă utilizate: caligrafică (cu platou)

şi tipografică (cu corpul unghiular, terminat printr-un uşor concav).

Şi celelalte litere din scrisurile comparate se aseamănă, descrierea tuturor nefiindnecesară pentru a demonstra identitatea de autor.

O menţiune separată trebuie însă făcută pentru minuscula „s”, extrem de caracteristică:deşi corpul se termină pe linia inferioară a scrisului, printr-o mişcare diferită se reia scrierea desus şi se execută o trăsătură scurtă spre dreapta, constituind totodată atacul literei următoare.

Page 14: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

12

În ce priveşte cifrele, deşi par a fi influenţate de un oarecare manierism (modelulepocii), ele prezintă asemănări concludente în cele trei documente şi scrisul poetului.Corespondenţele vizează nu numai forma ca atare – de altfel în general mai săracă decât lalitere – dar şi particularităţi pregnante de execuţie. Un exemplu îl oferă cifra „5” (în formă deseceră), la care se observă aceeaşi repartiţie a presiunii: începutul ovalului mai îngroşat şiterminarea printr-un punct masiv.

Alte asemănări cifrice:

• cifra „2” are talpa arcadată şi descendentă, ca la minuscula „z” descrisă mai sus;• cifra „3” prezintă extremitatea superioară trasată drept (varianta ilustrată în planşă) sau

rotunjit;• cifra „4” este dreptunghiulară; ca detaliu notăm bucleta virtuală prin care sunt unite prima

trăsătură verticală şi trăsătura mediană orizontală;• cifra „7” se caracterizează prin prelungirea excesivă sub linia inferioară a scrisului;

această veritabilă depasantă este fie simplă (varianta ilustrată în planşă), fie buclată ca un „f”;• cifra „9” are terminaţia frecvent supradimensionată, curbată şi orientată spre stânga.

Totalitatea asemănărilor generale şi speciale, deopotrivă de caracteristice, atestăfără nici un dubiu că cele trei documente au fost întocmite de poetul Mihail Eminescu.

Execuţia îngrijită şi controlată, care imprimă scrisului o oarecare rigiditate, nu amodificat deprinderile sale de scriere, constituind un bun exemplu din ceea ce înseamnăindividualitatea şi stabilitatea relativă a scrisului.

Faţă de cele constatate mai sus formulăm următoarea:

CONCLUZIE

Cele trei documente din arhiva Ministerului Afacerilor Externe, volumul nr. 241intitulat „Corespondenţe cu Agenţia României din Berlin”, 1852-1879, şi anume:

1. scrisoarea numărul 104 din 15 septembrie 1873, fila 84;2. scrisoarea numărul 2 din 3/16 ianuarie 1874, fila 97 şi3. procesul verbal de predare-primire a Cancelariei din 2 ianuarie 1874, filele 97-99

au fost scrise de poetul Mihail Eminescu

Semnăturile aparţin titularilor respectivi, Nicolae Kretzulescu şi Theodor Rosetti.

EXPERTdr. Lucian Ionescu”13

13 Lazăr Cârjan / Compendiu de criminalistică. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Page 15: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

13

Page 16: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

14

Page 17: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

15

Page 18: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

16

Page 19: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

17

VIII. J U R I S P R U D E N Ț Ă

“Curtea de apel BACĂU

FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ.CALIFICARE JURIDICĂ LEGALĂ.

Prin sentinţa penală nr.973 din 24.03.2005 a Judecătoriei Bacău pronunţată în dosarulnr.3859/2004 inculpatul D.C. a fost condamnat la o pedeapsă totală de 3 ani şi 9 luniînchisoare şi 2 ani pedeapsă complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b, c Cod penal pentru săvârşirea infracţiunilor de falsificare de file C.E.C. şi de punere încirculaţie a filelor C.E.C. falsificate, prevăzute şi pedepsite de art.282 al.l Cod penal cuaplicarea art.37 lit.a Cod penal şi de art.282 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal,aflate în concurs.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că inculpatul D.C. adesfăşurat activităţi comerciale în numele S.C. „Confitex" S.R.L. Bacău, fără a avea oîmputernicire din partea adevăratului administrator B. Gh.

Inculpatul D.C. a completat o filă C.E.C. în numele S.C. „Confitex" S.R.L.Bacău,semnând-o şi aplicând o ştampilă falsă, predând apoi fila C.E.C. numitului P.Gh.C, pentru a fiutilizată în cadrul unei tranzacţii comerciale.

Prin aceste acţiuni, inculpatul D.C. a falsificat fila C.E.C. şi a pus-o în circulaţie,facându-se vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.282 al.l Cod penalşi de art.282 al.2 Cod penal.

Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr.704 din 8.09.2005, a respins ca nefondatapelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr.973 din 24.03.2005, a JudecătorieiBacău.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr.37 din 19.01.2006, a admis recursuldeclarat de inculpatul D.C., a casat în întregime sentinţa şi decizia instanţei de apel, iar înconformitate cu art.334 Cod pr.penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise deinculpat din art.282 al.l şi art.282 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal îninfracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art.290Cod penal.

Curtea de Apel Bacău, a apreciat că încadrarea juridică legală a faptei este aceeade fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece fila C.E.C. emisă de inculpat,constituie un act sub semnătură privată.

Pe de altă parte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută deart.290 Cod penal, include sub aspectul laturii obiective şi folosirea înscrisului falsificat şi înraport de situaţia de fapt dată, instanţa de recurs, a reţinut o singură infracţiune, aceeaprevăzută de art.290 Cod penal.

În final Curtea de Apel a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii defals în înscrisuri sub semnătură privată pedepsită de art.290 Cod penal, potrivit art.l 1 pct.2Cod pr.penală, raportat la art.10 lit.b Cod pr.penală, apreciindu-se că fapta nu prezintă gradulde pericol social al unei infracţiuni. - Decizia penală nr. 37/R din 19.01.2006”14

14 Portalul instantelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Curtea de Apel Bacău

Page 20: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

18

“Curtea de apel ALBA IULIA

Fals în înscrisuri oficiale.Înlăturarea probei ştiinţifice a expertizei grafoscopice.

Nelegalitate.

La stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiuniiprevăzută de art. 288 al. 1 şi 2 Cod penal, instanţa se impunea să-şi fundamentezeconvingerea în urma administrării şi coroborării tuturor probelor ce ar fi condus la aflareaadevărului judiciar în cauză, fără a elimina în mod nejustificat o probă ştiinţifică –raportul de expertiză grafologică – în favoarea unor probe testimoniale indirecte.

Secţia penală – Decizia penală nr.735/11 decembrie 2006

Prin sentinţa penală nr.1623/23.11. 2005 pronunţată de Judecătoria Sibiu în baza art.11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală şi art. 18/1 Cod penal, a fostachitat inculpatul M.D. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 288 al. 1 şi 2Cod penal. Inculpatului i s-a aplicat o amendă administrativă .

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt că în august2002 numita R.I s-a adresat OICGC Sibiu, unde inculpatul îndeplinea funcţia de şef serviciu,pentru întocmirea unei lucrări intitulate „plan de situaţie”, fiindu-i necesară pentru obţinereaautorizaţiei de construire a unui gard despărţitor.

Inculpatul a întocmit acesteia un raport de expertiză care a făcut parte integrantă dinsentinţa civilă nr. 1901/1993 şi în care era reprezentată grafic situaţia în teren a corpuluifunciar de care era interesată reclamanta.

S-a reţinut că inculpatul a falsificat planul de situaţie, care conţinea anumite viciide reprezentare grafică a situaţiei în teren. Instanţa, constatând că reprezentarea grafică de peplanul analizat este copie fidelă a planului de situaţie component al expertizei topograficeanexate sentinţei civile nr.1901/2003 a Judecătoriei Sibiu, care aparţine inculpatului, aconcluzionat că acesta era singurul care putea reproduce un act anterior şi singurul interesatdin instituţia respectivă să facă un serviciu beneficiarei.

Prin decizia penală nr. 196/28 august 2006 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarpenal nr. 1123/85/2006, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pelângă Judecătoria Sibiu şi inculpatul D.M. împotriva sentinţei penale nr. 1623/23 noiembrie2005 a Judecătoriei Sibiu.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul D.M., aducându-i critici pentrunelegalitate şi netemeinicie, solicitând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit. c Cod procedură penală. Recursul este fondat.

Curtea a reţinut că instanţa fondului a stabilit vinovăţia inculpatului înconsiderarea unor probe testimoniale indirecte şi a unor înscrisuri de la dosar, pe baza unordeducţii logice, eliminând însă o probă ştiinţifică – raportul de expertiză grafologică - şicare îl excludea pe recurent ca fiind autor al semnăturii de pe actul falsificat.

În aceste circumstanţe, în condiţiile în care la dosar nu există probe evidente caresă răstoarne concluziile raportului de expertiză, se apreciază că în nici un caz acesteconcluzii nu pot fi ignorate.

Ca atare, se impunea, raportat la probele administrate, ca instanţa să adopte osoluţie de achitare a inculpatului D.M., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. cCod procedură penală.

Recursul a fost admis , iar decizia atacată şi sentinţa penală nr. 1623/2005 aJudecătoriei Sibiu casate cu consecinţa celor expuse mai sus.”15

15 Portalul instantelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Curtea de Apel Alba Iulia

Page 21: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

19

“TRIBUNALUL PRAHOVA

Înscrisuri emanând de la societăţi comerciale cu capital privat. Diferenţiere faţă deînscrisurile oficiale. Consecinţe asupra încadrării juridice a falsificării acestor înscrisuri.

Participaţie penală. Pedeapsa aplicabilă instigatorului.

Prin s.p. nr. 1917/09.10.2008 a Judecatoriei Ploiesti, pronuntata în dosar nr.9929/281/2007 s-a dispus, printre altele, în baza disp.art.288 al.1 C.pen. cu aplic. art.37 lit.aC.pen., condamnarea inculpatei M.M., la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (fapta din09.03.2005). În baza disp.art.25 C.pen., rap. la art.215 al.1, 2, 3 C.pen. cu aplic.art.37 lit.aC.pen., aceeasi inculpata a mai fost condamnata la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (faptadin 09.03.2005).

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca în luna februarie 2005,inculpatul B.E. s-a întâlnit cu inculpata M.M. pe care o cunostea de mai multa vreme si cuajutorul careia a reusit sa-si recupereze cartea de munca de la S.C. S. B. S.N.C. În aceeasi ziinculpatul si fratii M.M. si M.G.C. au purtat o discutie, inculpatului B.E. promitându-i-se ca ise va asigura un loc de munca în cadrul SC G. G. SRL, ai carei asociati fratii M. erau, dar i s-acerut sa solicite un credit de la banca, pe numele sau.

În vederea obtinerii creditului, întrucât inculpatul B.E. nu era angajat al nici uneisocietati, M.M. a întocmit pe numele acestuia adeverinta de salariat nr.1011/07.03.2005,semnata si stampilata, prin care se atesta în fals ca era salariat al SC G.G. SRL.

De asemenea, prin fotocopiere, stergere si completare a falsificat copii ale carnetuluide munca al inculpatului, inserând date din care rezulta, de asemenea, ca B.E. ar fi fostangajat al S.C. G.G. S.R.L.

În data de 09.03.2008, inculpatul B.E., însotit de M.M., s-a prezentat la BancaComerciala Româna - Sucursala Prahova, unde a solicitat obtinerea unui credit, declarând înmod neadevarat ca este angajat al S.C. G.G. S.R.L. si depunând în sustinerea cererii, înoriginal, adeverinta de salariat întocmita de M.M., despre care cunostea ca este falsa, precumsi copia carnetului de munca (semnat si stampilat "conform cu originalul"), astfel cum fusesefalsificat de inculpata M.M.

Atitudinea celor doi inculpati, precum si actele prezentate de acestia au ridicatsuspiciuni ofiterului de credit (martora M.I.R.) care, ulterior depunerii dosarului a solicitatinculpatilor, telefonic, originalul cartii de munca si care a constat, în urma verificarilorefectuate la Inspectoratul Teritorial de Munca Prahova, ca B.E. nu a fost niciodata angajat alS.C. G.G. S.R.L. - motiv pentru care cererea privind acordarea creditului a fost respinsa si afost sesizat Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiesti.

Împotriva acestei sentinte, au declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Ploiestisi inculpata M.M.

În motivarea apelului, Parchetul a criticat sentinta primei instante sub aspectulîncadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatei M.M., sustinându-se ca în mod gresits-a dispus condamnarea acesteia pentru infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale,fiind vorba în realitate de infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata.

Se arata ca atât procurorul care a întocmit actul de sesizare, cât si prima instanta auinvocat practica judiciara veche, ce nu tine cont de interpretarile actuale date de instantasuprema si curtile de apel din tara. Astfel, o societate comerciala, fiind persoana juridica dedrept privat, nu intra sub incidenta prevederilor art. 145 C.pen., iar înscrisurile emise desocietatea comerciala nu sunt înscrisuri oficiale, în sensul art. 150 alin. 2 C.pen.

Page 22: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

20

În motivarea apelului, inculpata M.M. a solicitat schimbarea încadrarii juridice afaptelor retinute în sarcina sa, respectiv din infractiunea de fals în înscrisuri oficiale înfals în înscrisuri sub semnatura privata si din infractiunea de instigare la înselaciune îninfractiunea de complicitate la tentativa la înselaciune.

Astfel, se susţine ca în mod gresit s-a reţinut forma de participare a inculpatei lainfractiunea de înselaciune ca fiind instigare, în realitate amândoi inculpatii au conceputmodul de obtinere a creditului.

De asemenea, desi inculpatul B.E. a fost trimis în judecata pentru tentativa laînselaciune, nu se explica de ce inculpata a fost trimisa în judecata pentru instigare laînselaciune.

Tribunalul, examinând hotarârea apelată în raport de actele si lucrările dosarului, decriticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conformdispozitiilor art. 371 C.p.p., constata ca apelurile sunt întemeiate, pentru urmatoareleconsiderente:

În privinta situatiei de fapt retinute de prima instanta, Tribunalul constata ca s-a facuto corecta apreciere a probatoriului administrat în cursul urmaririi penale si în faza de judecata.

Potrivit dispozitiilor art. 25 C.pen., instigatorul este persoana care, cu intentie,determina pe o alta persoana sa savârseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Întrucât inculpata, prin inocularea ideii obtinerii unui credit si prin demersurileulterioare constând în falsificarea documentelor mentionate, l-a convins pe inculpatul B.E. sase prezinte în data de 09.03.2005 la B.C.R., Tribunalul califica contributia acesteia lacomiterea infractiunii ca fiind aceea a unui instigator, iar nu a unui complice, cum s-a aratatde catre inculpata.

Critica privind gresita încadrare juridica a faptei în infractiunea de instigare laînselaciune, este însa întemeiata.

Se observa ca actiunea inculpatului de inducere în eroare a partii vatamate nu a produsrezultatul cerut de lege în art. 215 C.pen., respectiv crearea unei pagube, functionarul banciiprocedând la efectuarea de verificari si depistând ca B. E. nu a fost niciodata angajat al S.C.G.G. S.R.L. - motiv pentru care cererea privind acordarea creditului a fost respinsa.

Prin urmare, actiunea infractionala a inculpatului a îmbracat forma tentativei lainfractiunea de înselaciune.

Este nejustificata retinerea în sarcina inculpatei a instigarii la infractiunea consumatade înselaciune, câta vreme autorul nu a comis decât o tentativa pedepsibila.

Potrivit dispozitiilor art. 27 C.pen., instigatorul se sanctioneaza cu pedeapsa prevazutade lege pentru autor, iar art. 28 C.pen. prevede ca circumstantele privitoare la fapta se rasfrângasupra participantilor în masura în care le-au cunoscut sau prevazut.

În interpretarea acestui text legal, în mod constat în literatura de specialitate s-a aratatca savârsirea de catre autor a unei infractiuni mai usoare decât cea la care s-a instigat vaprofita tuturor participantilor.

Aceasta este si situatia în speţa de fata, desi autorul, inculpatul B.E., a fost instigat lacomiterea infractiunii de înselaciune, nereusind decât comiterea unei tentative pedepsibile,aceasta împrejurare va profita si instigatorului, inculpata M.M.

Page 23: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

21

Prin urmare, se impune schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute în sarcinainculpatei M.M., din infractiunea de instigare la înselaciune, prev. de art.25 C.pen., rap. laart.215 al.1, 2, 3 C.pen. cu aplic.art.37 lit.a C.pen., în infractiunea de instigare la tentativa deînselaciune, prev. de art.25 C.pen., rap. la art. 20 rap. la art. 215 al.1, 2, 3 C.pen. cuaplic.art.37 lit.a C.pen., text de lege în baza caruia Tribunalul va dispune condamnareainculpatei.

O critica comuna a apelantei M.M. si a Parchetului vizeaza gresita încadrare a fapteiretinute în sarcina inculpatei, în infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

Astfel, asa cum s-a retinut, M.M. a întocmit pe numele inculpatului adeverinta desalariat nr.1011/07.03.2005, semnata si stampilata, prin care se atesta în fals ca era salariat alS.C. G.G. S.R.L. De asemenea, prin fotocopiere, stergere si completare a falsificat copii alecarnetului de munca al inculpatului, inserând date din care rezulta, de asemenea, ca B. E. ar fifost angajat al S.C. G.G. S.R.L.

Potrivit dispozitiilor art. 288 alin. 1 C.pen., constituie infractiunea de fals material înînscrisuri oficiale si se pedepseste de lege, falsificarea unui înscris oficial prin contrafacereascrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecintejuridice.

Obiectul material al infractiunii îl reprezinta astfel un înscris oficial, asupra caruia seexercita actiunea de contrafacere sau de alterare.

Înscrisurile oficiale sunt definite de Codul Penal în art. 150 alin. 2, ca fiind oriceînscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 C.pen. sau care apartineunei astfel de unitati.

Unitatile la care se refera art. 145 C.pen. sunt autoritatile publice, institutiile publice,institutiile sau alte persoane juridice de interes public.

Societaţile comerciale de drept privat, cum este S.C. GG. S.R.L. nu intră încategoria acestor instituţii, de aceea nici actele care emana de la acestea nu vor aveacaracter de înscrisuri oficiale, ci pe acela de înscrisuri sub semnatura privata.

Tribunalul va proceda astfel la schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute însarcina inculpatei, din infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288al.1 C.pen. cu aplic. art.37 lit.a C.pen. în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnaturaprivata, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. a C.pen., text de lege în bazacaruia va dispune condamnarea inculpatei.”16

16 Portalul instantelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Tribunalul Prahova

Page 24: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

22

“EXPERTIZA GRAFOLOGICĂ – NEÎNTRUNIREA LATUREI OBIECTIVE

Nu este întrunită latura obiectivă a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnăturăprivată, întrucât intimatul nu a imitat semnătura vânzătoarei, ci doar a ajutat-o pe aceasta săsemneze însă punând mâna sa peste mâna acesteia, aşa cum arată martorii, este posibil să fiimprimat scrisului unele trăsături ale scrisului său.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., dec. nr. 28/R/11 februarie 2011, nepublicată

Prin sentinţa penală nr. 92/2010 pronunţată de Judecătoria Năsăud s-a admis în parteplângerea formulată de petenţii MDC, SD, CS, DN, ZM şi AL împotriva Rezoluţiei dată deParchetul de pe lângă Judecătoria Novaci la data de 28.07.2009 în dosarul nr. 597/P/2009 şiîmpotriva Rezoluţiei date de Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci la data de 27.08.2009în dosarul nr. 255/II/2/2009, intimat fiind NID şi în consecinţă s-au desfiinţat în parterezoluţiile contestate, respectiv în partea ce priveşte soluţia de neîncepere a urmăririi penalefaţă de intimat sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată,prev. de art. 290 alin. 1 cod penal şi s-a trimis cauza Parchetului de pe lângă JudecătoriaNovaci în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimat pentru comiterea infracţiunii defals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin 1 cod penal.

S-a respins plângerea formulată de petenţi, menţinându-se în parte, în ceea ce priveştesoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimat sub aspectul comiterii infracţiunilor deuz de fals prev. de art. 291 cod penal şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 cod penal,rezoluţiile contestate, ca fiind temeinice şi legale.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petentul ND. Recursul declarat de intimat este întemeiat.

Prin rezoluţia atacată s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în baza art. 228 alin 6rap. la art.10 lit a şi d Cod procedură penală, faţă de numitul NV cercetat sub aspectulcomiterii infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 alin 1 şi 2 Cod penal, fals în înscrisurisub semnătură privată prev. de art. 290 cod penal şi uz de fals prev. de art. 291 Cod penal.Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut, în mod corect că fapta deînşelăciune nu există în materialitatea ei, numita CV nefiind, în niciun fel, indusă în eroare cuprilejul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 18 ianuarie 2006.

Astfel, din acest punct de vedere sunt relevante sunt cele reţinute în sentinţa civilă nr.257/2008 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosar nr. 98/267/2008 , rămasă definitivă şiirevocabilă prin nerecurare, prin care s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul NIDîmpotriva pârâtei CV, constatându-se valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărareîncheiat între părţi cu privire la patru terenuri situate în extravilan şi un teren situat înintravilan, pronunţându-se o sentinţă care ţine loc de act autentic de vânzare cumpărare cuprivire la aceste terenuri.

Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290Cod penal instanţa de fond a reţinut că este necesară şi verificarea îndeplinirii condiţiilorlaturii obiective a acestei infracţiuni, impunându-se trimiterea cauzei Parchetului de pe lângăJudecătoria Novaci în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimat, iar în cadrul urmăririipenale organele de cercetare penală vor cerceta dacă semnătura de la rubrica „vânzător” de peînscrisul întitulat „chitanţă” aflat în copie la f. 13 dos urmărire penală şi în original la fila 6din dos. nr. 98/267/2008 al Judecătoriei Novaci aparţine titularei sau intimatului,administrând proba cu expertiza grafică în acest scop.

Page 25: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

23

Elementul material al acestei infracţiuni este alcătuit din două acţiuni săvârşitesuccesiv, respectiv falsificarea înscrisului, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prinalterarea lui, în orice mod şi folosirea înscrisului falsificat ori încredinţarea sa spre folosirealtei persoane.

În prezenta cauză realizarea elementului material al infracţiunii trebuie analizată doarsub aspectul modalităţii alternative a contrafacerii subscrierii, care înseamnă imitareasemnăturii persoanei care trebuia să semneze actul, dacă nu ar fi fost falsificat.

La dosar petenţii au depus o expertiză grafică extrajudiciară care concluzioneazăcă semnătura de la poziţia „ vânzător” de pe chitanţa datată 18 februarie 2006 nu a fostexecutată de numita CV, ci de aceeaşi persoană care a scris şi textul chitanţei.

Potrivit art. 63 Cod procedură penală probele nu au o valoare mai dinainte stabilităaprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată înurma examinării tuturor probelor administrate.

Prin urmare, o expertiză grafică, fie ea judiciară sau extrajudiciară, nu are valoareprobatorie absolută, concluziile acesteia trebuind a fi coroborate cu întreg materialulprobator existent în cauză.

Pe parcursul cercetărilor au fost audiaţi în calitate de martori numiţii BV şi BI, care auasistat la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, semnându-l la poziţia „ martor”,aceştia arătând că înscrisul respectiv a fost semnat de numita CV la poziţia „Vânzător”,dar datorită faptului că aceasta era în vârstă şi nu mai vedea bine, iar în cameră era frig,numitul NID a ajutat-o să semneze, punându-i mâna peste mâna acesteia, cu acceptul săuşi, în prezenţa lor, intimatul NID a achitat numitei CV suma de 1000 lei prevăzută drept preţîn antecontractul de vânzare cumpărare încheiat.

Din probele mai sus arătate rezultă, în mod evident, că nu este întrunită laturaobiectivă a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, întrucât intimatul nu aimitat semnătura vânzătoarei, ci doar a ajutat-o pe aceasta să semneze însă punând mâna sapeste mâna acesteia, aşa cum arată martorii, este posibil să fi imprimat scrisului unele trăsăturiale scrisului său.

Pe de altă parte, latura subiectivă a infracţiunii constă în intenţie directă, calificată prinscop, privind atât acţiunea de falsificare, cât şi cea de folosire a înscrisului falsificat, urmărindvalorificarea unui înscris cu conţinut neadevărat.

Ori, intimatul nu a acţionat cu o astfel de intenţie, ci doar a ajutat-o pe vânzătoare să-şiexprime, prin semnătură, consimţământul cu privire la încheierea actului juridic respectiv,semnificativ, din acest punct de vedere fiind faptul că, aşa cum am arătat mai sus, cu ocaziaprocesului civil desfăşurat la judecătoria Novaci, vânzătoarea CV, personal, la interogator, aconfirmat realitatea operaţiunii juridice, nefiind întrunită nici latura subiectivă a infracţiuniide fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În aceste condiţii este evident că urmărirea penală este completă neexistând alteîmprejurări care să fie nevoie a fi elucidate, efectuarea unei noi expertize grafice, deaceastă dată judiciară, neavând relevanţă şi, prin urmare, trimiterea cauzei la procuror nuse justifică.

Pentru aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. b Cod procedură penalătribunalul va admite recursul declarat de intimatul ND împotriva sentinţei penale nr. 92din 15 septembrie 2010 pronunţată de Judecătoria Năsăud în dosarul penal nr. 287/265/2010,pe care o va casa în întregime şi rejudecând va respinge ca neîntemeiată plângereaformulată de petenţi împotriva rezoluţiei din 28.07.2009 emisă de procuror în dosarul nr.597/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci.”17

17 Portalul instantelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Tribunalul Bistrita Năsăud

Page 26: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

24

C O N C L U Z I I

Faptele de pericol social, componente ale fenomenului criminalităţii, sunt declarate de

legea penală ca infracţiuni. Aceste fapte se manifestă în forme deosebit de variate şi

caracteristice. În această diversitate de manifestare fiecare faptă prin care se aduce atingere

unor relaţii, valori sau interese sociale, politice, economice, morale cuprinde un anumit

conţinut specific, anumite trăsături definitorii, care determină o individualitate infracţională

proprie.

Pentru înlăturarea sau reducerea manifestărilor antisociale, prin mijloacele dreptului

penal, este necesară incriminarea prin lege a fiecărei fapte de pericol social ca infracţiune.

Pentru aceasta, norma juridică penală conţine, potrivit structurii sale, o dispoziţie de

incriminare, prin care stabileşte coţinutul specific al fiecărei infracţiuni în parte, prin urmare

se defineşte conţinutul juridic al fiecărei infracţiuni, în mod general şi abstract.

Legea incriminează ca infracţiune numai acea faptă care prezintă pericol social,

respectiv aduce atingere valorilor puse sub ocrotirea legii penale şi care presupune ca

sancţiune o pedeapsă .

Pe lângă conţinutul infracţional variat, faptele de pericol social declarate prin lege

infracţiuni, prezintă şi un grad de pericol social abstract, care variază de la o infracţiune la alta

şi pentru stabilirea acestui grad de pericol social al faptei incriminate, legiuitorul stabileşte

pentru fiecare infracţiune în parte pedeapsa corespunzătoare.

Deci, norma penală conţine în structura sa pe lângă dispoziţia de incriminare-şi

o dispoziţie de sacţionare, prin aceasta din urmă stabilindu-se felul pedepsei şi limitele

speciale ale acesteia. Din cele expuse rezultă că dreptul penal conţine, pe lângă normele părţii

generale, şi o categorie de norme, care determină faptele de pericol social ce costituie

infracţiuni, reglementează conţinutul specific al fiecărei infracţiuni şi stabilesc pedepsele

aplicabile pentru fiecare infracţiune. Aceste norme se mai numesc de parte specială şi în

totalitate alcătuiesc partea specială a dreptului penal,

Prin urmare, putem afirma că dreptul penal-partea specială cuprinde ansamblul

normelor juridice prin care se stabilesc faptele de pericol social considerate infracţiuni şi

pedepse aplicabile celor vinovaţi de încălcarea lor.

Page 27: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

25

C O N C L U Z I I P E R S O N A L E

În acest referat am tratat succint tema expertizei tehnico – ştiinţifice la modul general,şi am exemplificat cateva speţe referitoare la infracţiuni de fals si expertize dispuse sauinfirmate de catre instanţele romaneşti.

Consider că în acest domeniu, dezvoltarea tehnicii va ajuta logica criminalistuluiexpert din ce în ce mai mult.

Observăm că ştiinţa a devenit din ce in ce mai exactă, asfel, potrivit unui studiueuropean de criminalistică, probabilitatea de eroare a unei expertize grafologice este sub 1%,ceea ce ne duce la concluzia ca expertizele au un caracter marcant in ansamblul unui procesjudiciar – fie el penal sau civil.

La pagina nr.18 a acestui referat, am arătat importanţa capitală a expertizei – astfel uninvinuit care fusese condamnat pentru săvarşirea unei infracţiuni de catre două instanţe,respectiv o Judecătorie si un Tribunal – a fost achitat de instanţa superioară – respectivCurtea de Apel, prin invocarea unei expertize tehnico-ştiinţifice, care culmea, exista la dosar,dar fusese complet ignorată de instanţele inferioare.

Folosirea “expertizelor” in general, se impune din ce in ce mai mult in domeniuldreptului, inlăturând posibilitaţi de eroare sau interpretare gresită a unor circumstanţe sau stăride fapt existente la un moment dat în cadrul unui proces juridic.

Consider că mecanismul de predare-învaţare-aplicare a cunoştinţelor din domeniulexpertizelor ar trebui implementat ca şi materie de sine stătătoare in facultaţile de drept dinRomania, cât mai curând posibil.

”În majoritatea lor, oamenii se supun mai mult constrângerii decât cuvântului şi maimult pedepsei decât poruncii datoriei.”18

18 Aristotel în Etica Nicomahică

Page 28: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi - Referat Expertiza Tehnico Stiintifica a Scrisului - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

26

Bibliografie:

Berger, Adolf. Encyclopedic Dictionary of Roman Law. Philadelphia: The AmericanPhilosophical Society, [1953].

Jacques Raveneau - Traite des inscriptions en Faux et reconniossancances d'escritureset signatures – 1666

www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_10_2009__27247_ro.nn

http://www.acuz.net/html/cercetarea-criminalistica-a-falsurilor-de-inscrisuri-www.acuz.net.htmlmm

revista-criminalistică-nr-42005 – DIN ISTORIA CRIMINALISTICII (III) – Chestorde Poliţie conf. univ. dr. Lazăr Cârjan

V. Bercheşan - Valorificarea ştiinţifică a urmelor infracţiunii, vol III, Editura LittleStar, Buc., 2003.

Ciopraga - I. Iacobuţă, Criminalistică, Editura Junimea, Iasi, 2001.

Em. Stancu - Tratat de criminalistică, Editura Actamii, Buc, 2001.

V. Bercheşan, Cercetarea penală., Criminalistică - teorie şi practică, Ediţia a II-a, Ed.Icar, Buc., 2002.

Mircea - Criminalistică, Editura Lumina Lex, Bucureşti,2001.

D. Sandu - Falsul în acte., Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.

Lazăr Cârjan / Compendiu de criminalistică. – Bucureşti, Editura Fundaţiei Româniade Mâine, 2004

Portalul instanţelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Curtea de Apel Bacău

Portalul instanţelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Curtea de Apel Alba Iulia

Portalul instanţelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Tribunalul Prahova

Portalul instanţelor de judecată – JURISPRUDENȚĂ – Tribunalul Bistriţa Năsăud

Aristotel – Etică Nihomatică


Top Related