Criminalistica

Identitatea = Identitatea este rezultatul procesului de ifentificare. Ea defineste acele trasaturi care desprind dintr-un grup de obiecte, fenomene, finite, pe acea entitate care poate sa fie individualizata efectiv.-Activitatea de stabilire a identitatii este guvernata de principiu ce ii confera acesteia un character stiintific indiscutabil.Tipurile de identificari:a) Identificarea din memorie se realizeaza prin retinerea de catre un individ a acelor caracteristici ce individualizaza un obiect, fenomen sau fiinta. Sunt comparate in timp real datele aflate la dispozitia organelor de simt ale individului cu cele inmagazinate in memoria sa.b) Identificarea dupa descriere presupune ca individual sa descrie unei terte personae caracteristicile identificatoare ale unui obiect, finite sau fenomen. c) Identificarea dupa urmele lasate este cea care face mai ales obiectul tehnicii criminalistice. Sunt acele moficari care au loc in mediu datorita activitatii infractionale si care ajuta la identificarea autorului infractiunii.Indicatori biometrici:-Sunt acele elemente de unicitate ale unui individ, plecand de la examinarea anumitor parti ale organismului uman.-Biometria= o baza de date informatica ce contine reprezentarea numerica a masurilor biologice, genetice si comportamentale specific unui individ si analizarea lor prin metode matematice si statistice cu scopul de a stabili, verifica si autentifica identitatea unei personae.-Sisteme biometrice:a) Statice(amprenta digitala, geometria mainii, morfologia fetei, irisul)b)dinamice(vocea si semnatura).-Tehnici biometrice:a)tehnici bazate pe analiza morfologica(mana,iris)b) tehnici bazate pe studiul comporamental(semnatura)c) tehnici bazate pe examinarea urmelor biologice(profilul genetic).

Capturarea si verificarea fiecarei caractersitci unice se efectueaza cu un deispozitiv compus din trei elemente: un cititor(foto), un processor de tratare a informatiei care creeaza modelul de referinta sau testul si un analizator care va realiza comparatia.-Datele vor fi codificate intr-un algoritm mathematic.

Fotografia judiciara

-Fotografia judiciara este o ramura a thenicii criminalistice care adapteaza si elaboreaza metodele de fiacre, prin fotografiere, a rezultatelor si modului de desfasurare a unor activitati de urmarire penala.Avantajele care au impus fotografia constau in:a) Fidelitate in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor infractiunii, a diferitelor activitati tactice.b) Obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice asupra faptei si personae infractorului.c) Rapiditate si relative simplitate de executare a fotografiilord) Efidenta probatorie a fotografiei pentru clarificarea multor cause judiciare.

Clasificarea Fotografiei judiciare1.Fotografia judiciara operative-Presupune efectuarea operatiunilor sale specific in cadrul diferitelor activitati tactice desfasurate de organelle judiciare.2.Fotografia judiciare de examinare-Presupune studierea unor aspect care necesita o aparatura tehnica mai deosebita si conditiile de lucru specific care pot fi asigurate doar in laborator.3.Fotografia judiciara operativa:A) Fotografia judiciara operative de la fata locului:-Fotografia ce se executa la fata locului respecta principle triangulatiei in ceea ce priveste fixarea unei scene a crimei care este de mari dimensiuni, respective surprinderea intregului spatiu se face prin cadre successive, deplasarea facandu-se prin statii legate cu repere commune.-Pentru o corecta perceptive a dimensiunilor obiectelor, detaliilor si a distantelor dintre ele, este necesara folosirea metodelor fotgrammetrice in cadrul acestor operatiuni tehnice desfasurate de organelle judiciare.-Aceasta consta in 2 faze:a) Faza statica a cercetarii locului faptei se executa cu tipuri specific fotografia de orientate, fotografia schita si fotografia obiectelor principale.b)Faza dinamica se executa fotografia de detaliu.

1.Fotografia de orientare:-Acest tip reda imaginea locului faptei in intregul sau impreuna cu imprejurimile sale.-Serveste la fixarea imaginii intregului loc al fapte, intr-un asamblu de puncte de reper sau de orientate, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarsit infractiunea.-Trebuie sa redea elementele topografice care au favorizat patrunderea la locul faptei sau parasirea acestuia de catre infractor, precum si verificarea conditiilor de observare din diferite puncte cum ar fi locuri de paza sau pozitii ale martorilor.-Fotografia unitara se realizeaza atunci cand dimensiunea locului fapte, distanta fata de acesta si pozitia reperelor permis obtinerea, dintr-un unic punct de statie si printr-o singura actionare a declansatorului, a imaginii locului faptei impreuna cu vecinatatile sale.-Scopul consta si in producerea de mijloace de proba de calitate, care sa permita distingerea unor relatii spatiale intre obiectele care au legatura cu savarsirea inftaciunii.-Fotografia panoramica se realizeaza in conditiile folosirii unui obiectiv obisnuit.-Se allege un aliniament rectiliniu si parallel cu fatadata-se monteaza aparatul de fotografiat pe un trepied pentru a avea o distanta constata fata de sol-se monteaza aparatul de fotografiat pe un trepied pentru a avea o distanta constanta fata de sol.-se vor face fotografii successive ale fatadei pornind de la o extremitate in care vom surprinde initial un element de orintare din vecintate. 2.Fotografia schita:-Se realizeaza tot in faza static a cercetarii de la fata locului si se fixeaza in intregime locul faptei fara imprejurimi.-Scopul fiind redarea fidela a tuturor aspectelor de la fata locului care instereseaza cauza.-Se apeleaza la metoda fotografiei metrice crescand valoarea fotografiei in sesnul ca pot fi determinate direct dimensiuni si distante intre diferitele obiecte fixate in cadru folosindu-se o panglica gradate.-Modalitati:a)panoramica care poate fi liniara sau circulara.b)pe sctoare se executa atunci cand locul faptei are o configuratie neregulata.c) pe pozitii contrare si pozitii incrucisate in situatia cand locul faptei este in interiorul unei incaperi.3.Fotografia obiectelor principale:-Consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura, prin natural or sau prin urmele care le poarta, cu infractiunea savarsita.-Se executa la fata locului.-La realizarea acestui gen se for respecta urmatoarele reguli:-langa obiect se aseaza un support cu un cartonas numerotat.-se fotografiaza obiectul astfel incat el sa poata fi raportat la alte elemente din campul infractiunii.-se recomanda folosirea fotografiei la scara sau metoda metrica de fotografiere.-iluminarea uniforma.

-Fotografierea cadavrelor se va face dupa urmatoarele reguli:-cadavrele spanzuratilor se vor fotografia de pe poiztii incrucisate.-cadavrele inghetate vor fi fotografiate intai in starea in care au fost gasite apoi dezghetate pentru leziuni.-cadavrele dezmembrate se fotografiaza mai intai partile separate, iar apoi corpul refacut de legist.-cadavrele inecatilor se fotografiaza asa cum au fost descoperite .-cad. Acoperite cu diverse obiecte se foto mai intai asa cum au fost gasite si apoi fara obiecte.

4.Fotografia detaliilor:-Aceasta ofera posibilitatea fixarii acelor elemente de mici dimensiuni care pot conduce de obieci la identificarea obiectului creator de urma in functie de caracteristicile sale individuale.

B)Fotografia de reconstituire:-Are drept scop verificarea modului in care s-au petrecut actele infractionale din punct de vedere al versiunilor elaborate de organelle de cercetare penala.-Au rolul de fixare prin imagini a celor mai importante momente ale reconstructiei si verificarii modului de comitere ale unei fapte precum si eventualele versiuni asupra acesteia.-Aici exista 2 categorii de fotografii:a)Fotografia locului reconstituirii care are rolul unei fotografii schita a locului faptei;-Are rolul de a ilustra reconstituirea la locul comiterii inftaciunii.-Pe aceasta se vor marca calea de acces, calea de parasire a locului faptei si eventualele deschideri practicate de infractor.b) Fotografiile secventelor reconstituirii:-Surprind momentele esentiale ale activitatii infractorului.-Plansa cu fotografii va fi atasata procesului verbal de reconstituire si semnata de organul de urmarire.

c)Fotografia de perchezitie:-Reprezinta activitatea procedural si de tactica criminalistica prin mijlocirea careia se urmareste descoperirea si ridicarea din anumite locuri sau de la anumite personae a obiectelor ori inscrisurilor ce contin urme ale unei infractiuni.-Exista 3 tipuri de fotografii:1. Fotografia locului perchezitionat.2.Fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite.3.Fotografia obiectelor descoperite.d)Fotografia prezentarii pentru recunoastere:-Este o activitate de tactica crim desfasurata in scopul identificarii persoanelor, cadavrelor, lucrurilor sau animalelor care au legatura cu cauza cercetata.-Se efectueaza 2 fotografii, prima reda persoanele sau obiectele pregatite in vederea recunoasterii iar al 2 lea surprinde momentul cand cel care face recunoasterea indica persoana sau obiectul recunoscut.

e)Masuratori fotografice fotogrammetria:-Se inregistreaza informatiile legate de dimensiuni si distante pe care le distingem direct pe imaginile fotografice obtinute.1.Metoda fotografiei la scara care permite distingerea dimensiunilor liniare ale obiectului asezandu-se un instrument de masura, rigla gradate sau metro de croitorie.2.Metoda metrica panglica gradate se aplica in cercetarile de la fata locului pentru aflarea unor distante sau dimensiuni ale unor obiecte care nu sunt in imediata apropiere a pangalicii gradate.3.Metoda fotografiei stereoscopice metoda stereometrice presupune fotografii de tip special folosind o aparatura complexa de tip stereo, respective aparate dotate cu 2 camere obscure si 2 obiective capabile sa surprinda la o declansare simultana acelasi camp infractional din 2 unghiuri diferite.

f)Fotografia semnalmentelor:-Fotografiile din aceasta categorie au ca scop inregistrarea penala a infractorilor, urmarirea si inregistrarea acestora, precum si identificarea cadavrelor necunoscute, prin refacerea si fixarea trasaturilor acestora.1.Fotografia de identificare a persoanelor:-Fotografia se face pentru inregistrarea penala.-Persoana va fi fotografiata asezata pe un scaun cu support pentru o pozitie dreapta a capului.-Cicatricele greu observabile pot fi puse in evidenta prin fotografierea la scara.2.Fotografia cadavrelor cu identitate necunoscuta:-Se fac in numar de 2, una bust din fata si alta bust din profil.-Se recomanda fotografierea dupa autopsiere pentru ca medical legist, prin practicarea unor incizii in interiorul cavitatii bucale, sa dea posibilitatea eliberarii gazelor accumulate in urma putrefactiei.3.Fotografia de urmarire:-Este cunoscut sub denumirile de filas, supraveghere sau detective.-Scopul este de a inregistra, in conditiile prevazute de lege, activitati cu character infractional, in vederea probarii acestora.4.Fotografia judiciara de examinare:-este un tip de fotografie judiciara cu ajutorul careia, in conditii de laborator, se creceteaza probele material pentru evidentierea invizibilului cu ochiu liber si se fixeaza rezultatele acestei cercetari.A)Metode utilizate in fotografia de expertiza sub radiatii vizibile:1.Fotografia de ilustrare reprezinta defapt o oglindire a trasaturilor exerioare, generale, a dimensiunilor si formei probei material.2.Fotografia de comparatie este metoda cel mai des folosita in cadrul expertizelor si constatarilor tehncio-stiintifice, mai ales in traseologie, in toate situatiile care solicita efectuarea unui examen comparative de natura optica.-Cele 2 imagini ce trebuie comparate trebuie sa fie la aceeasi scara, cu acelasi constrast si aceasi pozitie.-Se utilizeaza 3 variante ale fotograiei de comparatie:a.Varianta prin juxtapunere care se utilizeaza folosind 2 imagini asezate in aceeasi pozitie, retinandu-se acele caracteristci de detaliu care se observa pe ambele fotografii, urmand ca elementele care corespun sa fie marcate. Aceasta variant se foloseste si la identificarea persoanelor dupa caracteristicile detaliilor reliefului papilar.b.Varianta prin suprapunere este calitativ superioara deoarece permite observarea directa a coincidentei sau diferentelor intre imagini. Se foloseste pentru falsuri si in identificarea cadavrelor necunoscute.-Pentru a fi folosita aceasta variant este necesar de cel putin o fotografie realizata pe support fotosensibil pozitiv transparent de tipul diapozitivului.c.Varianta continuitatii liniare permite identificarea traseologica a obiectului creator de urma.3.Fotografia de umbre:-Se evidenteaza microumbrele care formeaza in urmele de volum.-Unghiu de incidenta al razei de lumina este intre 30 si 70 de grade.-Fotografia de ubmre se foloseste in cercetarea inscrisurilor falsificate prin indepartare de text pe cale mecanica, traseologie, balistica.4.Fotografia de reflexe:-Este pentru fixarea urmelor de suprafata greu sesizabile la prima vedere.-Se foloseste la cercetarea documentelor falsificare prin indepratare de text prin spalare.5.Fotografia de contrast:-Are utilitatea in evidentierea unor detalii prin imbunatatirea calitatii unor imagini fotografice realizate cu prilejul activitatii de cercetare.-Se foloseste la cercetarea documentelor in cazu de adaugiri, etc., punerea in evidenta a striatiilor suprapuse, cercetarea urmelor suplimentare ale impuscaturii, a urmelor de electrocutare.6.Fotografia separatoare de culori:-Este folosita la relevarea modificarilor textului unui inscris, a petelor, a urmelor greu de distins datorita unor nuante usor diferite.7.Macrofotografia:-Este destinata obtinerii unor imagini marite de pana la 10 ori.-Se utilizeaza atunci cand vrem sa fixam rezultatele examinarii unei suprafete mai mari decat cea pe care o surprinde campul microscopului.-Se utilizeaza pentru urmele digitale, biologice, inscrisuri, obiecte de mici dimensiuni, suprafetele corpurilor delicate.

B)Fotografia de expertiza sub radiatii invizibile:1.Fotografia de examinare sub radiatii ultraviolet:a)Metoda razelor ultraviolet reflectate:-Aceste procedeu implica folosirea unei surse care poate fi obisnuita sau cu un filtru, dispus in dreptul ei, care permite trecerea numai radiatiei UV folosite la iluminarea suprafete de fotografiat.b)Metoda fluorescentei:-Aceasta variant presupune fixarea fenomenului de fotoluminiscenta rezulta in urma iluminarii in UV a unor substante cu structura moleculara diferita.-Radiatiile UV se folosesc pentru examinarea urmelor de natura animal, vegetala, evidentierea urmelor actiunilor de falsificare, descoperirea urmelor secundare ale tragerii cu armele de foc, cercetarea urmelor de vopsea, chit, metale, descoperirea sau prevenirea unor infractiuni.2.Fotografia de examinare sub radiatii infrarosii(IR):-Presupune utilizarea unei surse de tipul lampii de rezonanta cu cesiu sau cu vapori de mercur.-Se utilizeaza in cercetarea unor documente falsificate prin acopirere de text, reconstituirea textelor de pe documente distruse prin ardere, determinari ale autenticitatii unor opera de arta, efctuarea de fotografii de evidentiere a semnelor particulare.3.Fotografii de examinare sub radiatii X:-Dupa examinari cu aceste radiatii se pot descoperi fragmente de proiectil ramase la capatul canalului de patrundere, se pot identifica restui ale scheletului in cenusa.-Se utilizeaza la cercetarea inscrisurilor pentru diferentierea cernelurilor sau citirea textelor acoperite, descoperirea urmelor secundare ale impuscaturii, bagajelor de la aeroport.4,Fotografii de examinare sub radiatii Beta:-Sunt constituite din electroni cu sarcina electrica negative si au o putere de patrundere redusa.-Se pot evidentia pe betagrafii zone ale unor documente care au suferit modificare de grosime in urma unei actiuni mecanice de razuire sau stergere, la falsurile prin inlaturare de text.-Pot fi examinate urme de substante adezive, particule de provenienta strainta patrunse in piele, structura hartiei, cernelii sau a tusurilor.5.Fotogarii de examinare sub radiatii y(gammagrafie)-Se foloseste in examinarea nedistructiva a mecanismelor armelor de foc, descoperirea urmelor de fortare asupra elementelor constitutive ale unor broaste sau incuietori, examinarea munitie neexeplodate, a starii detonatoarelor.

URMELE DE REPRODUCERE

-Orice modificare produsa la locul faptei, ca rezultat material al activitatii persoanelor implicate in comiterea acesteia si este utila cercetarii criminalistice, co consideram urma.1.Clasificarea urmelor de reproducere:-Formarea urmelor de reproducere presupune existent unui obiect creator de urma si a unui obiect primitor de urma.-Putem clasifica urmele de reproducere in mai multe moduri:a.Dupa modul de actiune al suprafetelor de contact avem urme statice si urme dinamice.-Urmele statice presupun contactul celor 2 suprafete sub un unghi drept fara a exista o alunecare in momentul formarii urmei.(urme de maini, impresiunile stampilelor.-Urmele dinamice se formeaza in cazul cand cele 2 suprafete in contact aluneca un ape cealalta, nefiind retinuta forma exacta a obiectului creator(urme de franare, urmele de taiere).b.Dupa gradul de plasticitate al materialului din care este constituit obiectul primitor de urma distingem urme de adancime sau de volum si urme de suprafata:-Urmele de adancime sau de volum se creeaza atunci cand consistenta materialului din care este format obiectul primitor de urma este mai scazuta de cea a materialului obiectului creator de urma.(urme de picior, rotile unui autovehicul, urme de dinti).-Urmele de suprafata se formeaza atunci cand consistenta materialului obiectului primitor de urma este comparabila sau crescuta fata de cea a materialului obiectului creator de urma.(vopsea, sange, noroi ramase de pe maini).c.Literatura de specialitate mentioneaza si clasificarea urmelor in locale si periferice:-Urmele locale se formeaza prin modificarea suprafetei sau volumui ce intra in contact intre obiectul creator sic el primito de urma. Modificarile se produc numa in interiorul zonei de contact, astfel de urme fiind cele de picioare.-Urmele periferice reprezinta o modificare a suprafetei obiectului primitor sesizabila in urma indepartarii de pe aceasta a obiectului creator(depuneri de zapada, acumularea prafului).

2.Urmele de maini-Urmele de maini se creeaza in momentul atingerii cu suprafata palmei a obiectelor din mediul inconjurator.-Desenul papilar este present pe fata anteriara a palmei si apare datorita existentei reliefului papilar.-Identificarea unei persoane pe baza urmelor papilare:-longevitatea-apare la nastere si dispare dupa deces.-fixitatea-nu apar sau dispar linii fata de desenul initial.-inalterabilitatea-caracterizata prin faptul ca relieful nu poate fi sters sau modificat doar in situatia distrugerii in profunzime a papilelor in stratul dermic.(arsuri)-unicitatea-inteleasa in sensul ca fiecare persoana are un relief papilar propriu.

A.Cercetarea la fata locului a urmelor de maini-Cuprinde activitati ale organului de urmarire penal ace se intreprind pentru descoperirea, evidentierea urmelor latent, fixarea si ridicarea prin metodele si mijloacele tehnicee adecvate, precum si pentru interpretarea lor.a.Cautarea urmelor de maini la locul faptei:-Se va tine seama ca urmele de adancime se formeaza in volumul unor substante cu plasticitate care permite preluarea formei negative a reliefului papilar(unt,plastelina,etc.),urmele de suprafa create prin destratificare se pot intalni pe obiecte acoperite cu praf sau cu straturi subitiri de sbustante, urmele in stare latent pot fi evidentiate indifferent de culoarea suprafetei obiectului primitor.-Pentru a fi descoperite se folosesc urmatoarele pulberi: granulatie foarte fina, greutate specifica sufficient de mare pentru a se aseza gravitational pe urma, grad de aderenta mediu pentru a se atasa preferential de traseele urmelor, diversitate de color pentru a obtine contrastul fata de culoarea obiectului primitor.b.Evidentierea urmelor de maine in stare latenta:-Presupune utilizarea unor metode adecvate naturii obiectului primit si timpului scurs de la formarea acestora:-Prin prafuire, evidentierea prin vaporizare(vapori de: iod, cianoacrilatilor, aur si zinc),prin afumare directa, evidentierea urmelor latent cu solutii chimice(ninhidrina, acidul fluorhidric, rosul de sudan.c.Fixarea si ridicarea urmelor de maine:-Principalul mijloc de fixare, conform CPP.-Fotografierea urmelor de maini la locul faptei presupune pargugerea a 2 etape: fotografii ale obiectului purtator de urme de maini si fotografia si fotografia reliefului papilar descoperit.-Fixarea si ridicarea urmelor de adancime prin mulaje se executa utilizand material din tehnica stomatologica, clem ai adesea gipsul dentar.-Ridicarea urmelor de maini de suprafata prin transfer se realizeaza cu ajutorul peliculei adezive care este constituita dintr-un support de hartie acoperit cu o substanta adeziva.-Obiectele de mici dimensiuni purtatoare de urme de maini se ridica de la locul faptei si se transporta la laboratorul de criminalistica unde se pot evidentia si fixa in conditii mai bune.

B.Luarea impresiunilor digitale-Se realizeaza in vederea obtinerii de material de comparative pentru identificarea autorilor unei infractiuni.-Se utilizeaza o placa de zinc pe care cu ajutorul unui rulou se intinde un strat subtire si uniform de tus tipografic diluat cu terebntina.

C.Topografia si relieful papilar al palmei-Exista 4 regiuni ale palme:-regiunea tenara corespunde muschiului aducator al degetului mare-regiunea hipotenara se intinde spre exteriorul palmei in partea opusa degetului mare avand forme de arcuri, bucle si spirale-regiunea digitopalmara situate deasupra primelor 2 regiuni si sub regiunea digitala-regiunea digitala cuprinde degetele constituite din segmente separate de santuri flexorale.D.Clasificarea reliefului papilar de pe falangete:-Sunt extremitatile libere ale degetelor.1.Reliefuri papilare adeltice:-Crestele lor sunt apropae paralele cu santul flexoral, uneori avand o boltire spre varful degetului mai mult sau mai putin preonuntata. (Pagina 91)a.Adelticele simple au toate crestele aproape paralele cu santul flexoral cu o arcuire minora in partea mediana a traseului.b.Adelticele cu confluent dreapta au aspectul general cu cele simple dar unele creste au tendinta de a se apropia sau contopi in partea dreapta.c.Adelticele cu confluent stanga d.Adelticele cu lat dreapta au crestele aproape paralele cu santul flexoral.e.Adeltciele cu lat stanga au in partea central o creasta ce se intoarce spre dreapta.f.adelticele cu laturi opuseg.adleticele cu inceput de spiralah.adleticele piniforme2.Reliefuri papilare dextrodeltice au o singura delta plasta in partea dreapta. 3. Reliefurile papilare sinistrodeltice se aseamana cu cele dextrodeltice cu deosebirea ca desenele din zona central sunt orientate in partea opusa(Pagina 93 poza).4.Reliefurile papilare bideltice au configuratia cea mai simetrica in asa fel incat se disting clar 2 delte situate in partea stanga si dreapta a regiunii central.5.Reliefurile papilare trideltice au in zona central 2 desene distincte.6.Reliefurile papilare quatrodeltice se intalnesc deosebit de rar si in zonal or central apr 3 sisteme distince de creste.7.Reliefurile papilare exeptionale(amorfe) nu pot fi incluse intr-unul din sistemele de reliefuri descries anterior, ele sunt repartitzate haotic.

E.Detaliile caracteristice ale crestelor papilare:-Detaliile se prezinta sub forma unor imperfectiuni.-Pot fi distinse pe un relief papilar: a.inceputul de creastab.sfarsitul de creastac.bifurcaread.confluentae.trifurcareaf.tripla confluentg.confluenta si bifurcareah.carliguli.inelulj.butoniera.k.depasireal.devieream.alternarean.anastomozao.triunghiulr.ramificatias.intersectiaF.Alte detalii ale reliefului papilar utilizate in procesul de identificare dactiloscopica-Caracteristicile porilor deschisi in parea superioara a fiecarei creste se utilizeaza in situatia cand la locul faptei sunt descoperite doar fragmente ale desenului papilar la falangetelor.-Caracteristicile marginilor crestelor pot fi utile in aceeasi masura ca si a porilor, ele avand niste aspect neregulate, sesizabila la mariri accentuate ale imaginii.-Liniile albe de pe dactilograme sunt datorate cutelor care din loc in loc strabat relieful papilar intretaind crestele.-Cicatricile se pastreaza pe intreaga durata a vietii, sunt niste detalii dobandite.G.Procesul identificarii dactiloscopice:-Incepe cu examenul comparative pentru incadrarea in tipul, grupa si sub-grupa de relief a urmei ridicare.-Se trece la cercetarea amanuntita, a detaliulului caracterizat de o dimensiune, forma si pozitie in cadrul dactilogramei.-Se compara dactilograma urmei cu dactilogramele impresiunilor ridicate expermintal.-Daca exista o coincidenta de minim 12 detalii intre cele 2 se poate formula o concluzie cer pozitiva legata de identitatea personae.-Daca nu sunt gasite minim 12 detalii se poate mari imaginea.

3.Urmele de picioare-Urmele de picior pot sa fie urme statice, dinamice de alunecare, urme de volum, de suprafata, de stratificare sau destratificare.A.Fixarea urmelor de picioare: a.Descrierea in procesul verbal de cercetare de la fata locului.-Se arata zona in care s-a gasit urma, natura obiectului primitor, numarul, distanta si pozitia urmelor fata de diferite obiecte din jur.-Se arata daca pot fi distinse reliefuri papilare, se fac masuratori ale lungimii in sensul distantei de la varful degetului mare la extremitatea calcaiului.

b.Fotografia urmelor de picioare.-Se fotografiaza urmele in asamblul lor urmate de fotografierea lor separate.

c.Fixarea prin mulaj a urmelor de adancime.-Se indeparteaza eventuale obiecte sau impuritati, se imprejumuieste urma cu un parapet din carton, se pulverizeaza in plan vertical, se pulverizeaza o cantitate mica de ulei si se toarna mulajul din gips dentar.

d.Transferul pe pelicula adeziva a urmelor de suprafata:-Este acelasi procedeu ca la urmele de maini.B.Cararea de urme-Este formata dintr-un sir de urme consecutive create de ambele picioare pe acelasi traseu.-Se stabileste directia de mers, sensul deplasarii, locurile de stationare.-Elementele cararii care pot fi masurate si inregistrate sunt urmatoarele: a.linia mersuluib.lungimea pasuluic.latimea pasuluid.unghiul pasului

4.Urmele lasate de dinti-Urmele lasate de dinti pot fi de suprafata sau de adancime in functie de natura obiectului primitor si de forta aplicata.-Caracteristicile masurate si observate sunt: latime, aspectul muchiei taietoare, distanta dintre ei, pozitia pe cele 2 arcade, gradul diferit de uzura.A.Fixarea urmelor de dinti a.Descrierea urmelor de dinti in procesul-verbal de cercetare la fata locului se face in 2 etape.-Prima data se arata pe ce obiecte au fost descoperite,locul in care se afla, obiectul, numarul urmelor, forma si aspectul.-In a 2 a etapa se descriu urmele, pozitia fiecareia fata de celelalte, distantele dintre ele si marimea lor.b.Fotografia urmelor de dinti parcurge si ea 2 etape.-In primul rand se fotografeaza grupul de urme incat sa poata fi distinsa zona corpului primitor de urma.-In al 2 lea rand se fac fotografii dupa metoda detaliilor cand obiectivul se afla la 5-10 cm de urma.-Pentru realizarea fotografiei la scara, alturi de urma se aseaza o rigla gradate in centimetri sau milimetri.c.Fixarea si ridicarea prin mulaj a urmelor de adanci.-Se face numai dupa descriere si fotografiere.-Daca sunt resturi alimentare, acestea sunt pulverizate cu serlac pentru a le spori rezistenta si a se putea conserva detaliile in timpul turnarii pastei de mulaj.-Se toarna pasta de mulaj din gips dentar si se mentine 30-40 de min dupa care mulajul este ridicat si transportat pentru a fi studiat.

B.Expertiza urmelor de dinti-Permite sa se faca distinctia intre muscatura de om sau de alta specie animal pentru a se aprecia varsta aproximativa a persoanei.-Prin comparatia continuitatii liniare dintre urmele descoperite la fata locului si urmele create experimental, se poate ajunge la o concluzie certa de identificare.

5.Urmele de buze-Din punct de vedere anatomic, buzele reprezinta peretele anterior al cavitatii bucale, si au in exterior un tesut epiterial iar in interior, un tesut conjuctiv foarte bine vascularizat.-Acestea sunt tot timpul umede lasand urme statice sau dinamice.-Urmele de adancime ale buzelor se gasesc foarte rar si doar in material cu plasticitate accentuate, cur mar fi margarina, marmelada etc.

A.Cercetarea la fata locului a urmelor de buze-Urmele de buze se examineaza la lumina naturala sau la lumina ultraviolet unde urmele de buze vor avea o luminiscenta usor albastruie datorita substantelor de natura organica.-Cand au fost descoperite se trece la evidentierea lor prin metoda de vaporziare ca si in cazurl urmelor de maini.

B.Examinarea criminalistica a urmelor de buze-Presupune obtinerea de material de comparative de la suspecti.-Pentru prelevare se folosesc hartie alba, lamele de sticla.-Urmele pot avea detalii cum ar fi bifurcatia, confluent, fragmente de linie, puncte coriale.-Pe baza trasaturilor generale se poate estima persoana, varsa, sexul.

6.Urmele lasate de imbracaminte-In timpul infractiunii, infractorul poate sa lase la locul faptei urme de reproducere ale pieselor sale de imbracaminte.-Obiectele primitoare pot fi: solul, zapada, suprafete proaspat vopsite etc.-Aceste urme pot fi statice sau dinamice, de suprafata, de volum.-Urmele de adancime se creaza in situatia in care obiectele primitoare sunt de plasticitate accentutata(solul umed argilos, betonul proaspat).-Se disting caracteristigi generale in legatura cu tipul de tesatura care pot duce la identificarea obiectului creator.-Urmele dinamice pot doar furniza informatii utile legate de modul savarsirii infractiunii, nu pentru identificarea obiectului creator.

A.Cercetarea la fata locului a urmelor de imbracaminte:-Urmele sunt vizibile si de dimensiuni destul de mari incat descoperirea lor nu prezinta dificultati.-Se descriere intr-un process- verbal de cercetare.-Se descriu eventuale detalii, forma tesaturii, tricotajul, particularitati de uzura.-Dupa care se fotografiaza ca obiecte principale.

B.Examinarea in conditii de laborator a urmelor de imbracaminte:-Se poate face comparandu-le fie direct cu piesa de imbracaminte presupus a fi lasat aceste urme, fie cu fotografii sau mulaje ale unor urme create in mod experimental.-In functie de numarul sufficient de detalii, expertul poate ajunge sa identifice efectiv piesa de imbracaminte creatoare de urma.

7.Urmele instrumentelor de spargere

A.Intrumentele utilizare la comiterea spargerii:-Urmele acestor obiecte sunt foarte diverse, o clasificare a acestora putand fi facuta in functie de modul lor de formare(scule, unelte).a.Urmele de taiere-Sunt create de instrumente care au una sau mai multe extremitati ascutite.-Dupa prelucrare in procesul de fabricatie aceste instrumente au un microrelief sesizabil prin intermediul unui instrument optic de marit.-Urmele create sunt dinamice si prezinta importanta criminalistica deoarece imperfectiunile lamelor se imprima sub forma de stiatiuni paralele pe suprafetele sectionate.-Unghiul de atac este diferit daca instrument este utilizat cu mana dreapta sau stanga.-Examinand urmele uno astfel de dispositive se pot obtine informatii despre tipul instrumentului, dimensiunea, sensul in care a actionat urmand identificarea obiectului creator de urma.b.Urmele de apasare-Acestea apar ca urmare a exercitarii unei presiuni, aparand ca urme statice de volum.-Obiectul primitor de urma mai poate retine eventuale caracteristici individuale,cum ar fi uzura, imperfectiuni rezultate din procesul de fabricatie care pot conduce la identificarea efectiva a obiectului creator de urme.c.Urmele de frecare-Sunt urme dinamice formate datorita alunecarii unor instrumente prevazute cu zimi sau dinti(pile, bomfaier).-Prin utilizarea lor produc desprinderea din masa obiectului primiot a unor mic fragmente(pilitura,rumegus) care nu permit insa identificarea obiectului creator.d.Urmele de lovire-Reproduc pe suprafata sau in volumul obiectului primitor caracteristicile generale de forma si dimensiuni ale obiectului primitor.-Desi sunt urme dinamice, in afara informatiilor privind tipul si dimensiunea obiectului utilizat, in unele cazuri este posibil ca obiectul primit de urma sa retina eventuale caracteristici individuale cum ar fi uzuri specific sau imperfectiuni rezultate din procesul de frabricatie care pot duce la identificarea obiectului creator.

B.Locul savarsirii infractiunii-Este purtatorul urmelor instrumentelor de spargere, ce pot fi intalnite pe o larga varietate de obiecte.

C.Contrafacerea sau falsificarea sigilarilor-Sigilarea incaperilor se face utilizand benzi de hartie fixate la capete cu ceara cu un insemn al unei autoritati.a.Inlocuirea sigiliului-Este practica de persoane care au acces la sigilii si clesti de sigilare.-Examinarea lor necesita multa atentie si trebuie verificate forma si marimea sigiliilor si materialul din care sunt confectionate.b.Plimbarea plumbului-Examinarea sigiliului fortat va evidentia urme de innegrire a sforii si o scamosare a acesteia.c.Taierea in lungul canalelor-Se foloseste la sigiliile de plastic.-Urmele acestor operatiuni se pot distinge cu ochiul liber sau cu lupa.D.Fixarea urmelor instrumentelor de spargere-Se realizeaza prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata locului, fotografiere si mulare.-Descrierea se face in 2 etape: in primul rand se arata pe ce obiecte au fost descoperite, numarul urmelor, forma si aspectul. In al 2 lea rand se fotografeaza dupa metoda detaliilor.-Fixarea si ridicarea prin mulaj a urmelor de adancime se face folosindu-se material cum sunt parafina sau ceara rosie.

8.Urmele mijloacelor de transport

A.Mijloace de transport a caror urme sunt studiade de catre criminalistica sunt indesoebi cele rudiere.a.Urmele rotilor autovehiculelor-Sunt urme de repproducere in forma static, dinamica, de adancime, de suprafata, de stratificare sau de destratificare.-Elementele observabile sunt: latimea benzii de rulare a anvelopei, numarul de roti pe osie, distanta dintre rotile celeiasi osii.-Caracteristicile individuale ale unei anvelope pot permite identificarea acesteia datorita uzurii specifice.-Urmele dinamice sunt cele produse atunci cand rotile aluneca pe carsabil(franare).b.Urmele de impact apar in urma unui contact de intesitate variabila intre mijlocul de transport si un alt obiect.-O caracteristica a impactului este ceea ca se produce un transfer reciproc de substanta intre cele 2 corpuri.c.Urmele sub forma de obiecte, substante si resturi ale acestora-Apar ca rezultat al unui impact(parbriz, faruri, fragmente de sticla, plastic etc.)-Analiza acestor resturi permite identificarea tipului de material component.-Fragmentele de material(vopsea) despinse dintr-o component a autovehiculului pot fi identificate din punct de vedere traseologic ca apartin acestuia.

B.Fixarea urmelor mijloacelor de transport-Se descrie in procesul verbal tipul lor, numarul urmelor, forma si aspectul.-Se fotografiaza grupul de urme.-Se fac fotografii dupa metoda detaliilor avand aseazata alaturi o rigla gradate.-Fixarea si ridicarea prin mulaj a urmelor de adancime ale rotilor se face cu ajutorul ghipsului.

Urmele ca obiecte, substante ori resturi ale acestora

1.Urmele sub forma firului de par-Prezenta firului de par la locul faptei se datoreaza unei actiuni mecanice violente(smulegere, rupere).-Cantaitatea, starea si locul unde sunt descoperite, raportul lor cu alte categorii de urme furnizeaza informatii legate de modul cum s-a savarsit infractiunea.A.Cautarea,fixarea si ridicarea firelor de par-Au in vedere particularitati legate de natura faptei, locul cercetat, dimensiunile reduse, culorile variate si modul de prezentare al acestei categorii de probe.-Cautarea lor se face examinand cu atentie obiectele de la locul faptei cu ajutorul lampii cu ultraviolet.-Fixarea prin descriere in procesul-verbal de cercetare a locului faptei, presupune mentionarea locului unde au fost descoperite urmand fotografierea obiectului purtator.-Ridicarea firelor de par se face cu penseta, iar ambalarea lor in vederea transporutul se face in recipient curate de sticla.B.Examinariea firului de par-Parul este uns de catre secretiile glandelor sebacee din interiorul dermei fapt ce conduce de multe ori la formarea unor depozite viarte pe suprafata sa.-Se face examinarea macroscopica a firului de par notandu-se datele privind forma, dimensiunea culoarea, modul de detasar.-Urmeaza examinarea microscopica a firului de par urmata de efectuarea de analize ale continutului in diferite elemente ale firului de par(ADN).C.Rezultatele examinarilor-Ele permit expertului sa exprime concluzii legate de apartenenta la specia umana.-Se poate indica zona din care provine.-Pot fi descoperite boli de care sufera persoana.

2.Urmele de sange-Urmele de sange apar in urma unei leziuni deschise.-Forma pe care o au urmelele descoperite (stropi, pete), pozitia si obiectele purtatoare de urma ne furnizeaza informatii legaate de modul cum s-a savarsit fapta.-Distanta picurilor care cad poate fi apreciata in functie de forma conturului.A.Cautarea urmelor de sange-Examinarea cu minutiozitate a locului faptei.-Cand infractorul a spalat urmele de sange acestea pot fi puse in evidenta pulverizand suprafetele cu un reactive numit luminol.B.Fixarea si ridicarea urmelor de sange-Se descrie in procesul-verbal de cercetare de la fata locului.-Se mentioneaza obiectul purtator, natura suprafetei-Fotografia se face in faza static ca ffotografie a obiectului principal, apoi in faza dinamica ca fotografie de detaliu.-Se recolteaza in recipient sterile.C.Examinarea urmelor de sange-Aspectul microscopic al formei si dimensiunilor celulelor din fluidul sanguine, hematii si leucocite arata daca sangele este uman sau nu.

3.Urmele rezultate din procese fiziologice ale organismuluiA.Urmele de sperma-Apar in cazul infractiunilor sxuale.a.Cautarea aceste categorii de urme presupune examinarea cu atentie a tuturor suprafetelor de la locul faptei.-Cautarea se face la lumina naturala sau cu lumina ultravioleta.b.Fixarea si ridicarea se efectueaza apeland la un echipament special si se va utiliza recipient sterile.c.Examinarea se fac in laborator.-Se poate determina grupa sanguine, tipul de RH si profilul genetic ADN.

B.Urmele de saliva -Cautarea acestor categorii de urme este ingreunata de faptul ca sunt incolore.-Ele pot fi evidentiate la lampa UV.-Fixarea si ridicarea se face ca la urmele de sperma.

C.Urmele de urina, excremente si voma.

4.Urmele sub forma de obiecte sau resturi de obiecte-Includem in aceasta categorie: imbracaminte, mijloc de transport, instrumente.-Descoperirea si xicarea se realizeaza prin descriere si fotografiere incat sa poata fi evidentiata natura obiectului.-Examinarea in conditii de laborator ne permite sa distingem caracteristici proprii acestora, ceea ce ne poate conduce la identificarea producatorului, cumparatorului sau a infractorului.

5.Urmele formate din alimente si resturi ale acestora-Se examineaza si cosurile de gunoi.-Ridicarea si examinarea se face prin recipient sterili si luarea unor masuri de conservare pe durata transportului.-Pentru a ajuta la conservarea urmei se poate injecta cu formol care impiedica dezvoltarea microorganismelor.-In laborator se vor cauta urme de saliva, de dinti sau de maini.

6.Urmele formate din resturi de fumat si de iluminat-(tigari, chibrite, brichete, resturi de lumanari).7.Urmele sub forma de sfori, cordoane, franghii si resturi ale acestora.8.Urmele de praf si de noroi-Acestea se descopera, ridica, examineaza ca cealalte.

URMELE DE INCENDII SI DE EXPLOZII

A.Incendii naturale-Au cause care nu tin de vinovatia unei persoane1.Electricitatea atmosferica se acumuleaza la nivelul norilor, descarcarile producandu-se prin intermediul trasnetului care loveste obiectele aflate la sol.2.Radiatiile solare produc incendii in situatia in care acestea sunt concentrate prin obiecte transparente(sticla, plastic).3.Autoaprinderile apar datorita unor procese chimie de oxidare a unor substante in stare pulverulenta.-Alte material se autoaprind datorita fermentatiei(fanul depozitat in stare umeda).

B.Incendiile accidentale-Au cause extreme de variate si deobicei sunt datorare neglijentei umane(instalatii electrice improvizate,tigari. Etc)-Urmele create sunt specifice.

C.Incendiile intentionate-Acestea pot fi: artizanale(o lumanare aprinsa, un balon cu benzina pus langa un bec incandescent), dizpozitive special(dizpozitive cu ceas, dispositive de lovire a unor amestecuri pirotehnice.)

D.Exploziile-Sunt arderi rapide si violente cu degajari de caldura si lumina urmate de o unda de soc datorata presiunii.

E.Fixarea si esxaminarea urmelor-Se fotografiaza dupa metoda schitei si a obiectelor principale de la locul faptei.-Se ridica restu carbonizate, cenusile rezultate in urma arderii.-Se incearca stabilirea locului de unde a pornit incediul.

BALISTICA JUDICIARA

-Este ramura criminalisticii care elaboreasza metodele si mijloacele tehnico-stiintifice de stuiede a armelor de foc de mana sau de umar, a munitiilor acestoa si a urmelor impuscaturii in vederea identificarii aremei cu care s-a tras, a celui care a utilizat-o si a modului cum s-a comis infractiunea.a.Teava-Un cilindru de otel special care asigura directia ce va fi urmata de proiectil.b.Mecanismul de tragere compus din piese fixe si mobile metalice care permit alimentarea cu munitie, initierea focului de arma si evacuarea tubului ars.c.PAtul sau manerul are rolul de a permite utilizarea convenabila a armei.

-Succesiunea operatiunilor desfasurate in interiorul armei si factorii ce actioneaza asupra proiectilului pe aceasta durata constituie obiectul de studio al balisticii interioare.-La momentul parasirii tevii pana cand proiectilul atinge tinta vom discuta din punctual de vedere al balisticii exterioare.

A.Dupa suprafata canalului tevii-Armele sunt cu teava isa sau teava ghintuita.-Acele cu tevi ghintuite prezinta in sectiune transversal o succesiune de goluri si plinuri, respective niste canale ce parcurg intreaga lungime rasucindu-se sub forma de spirala.-Deimensiunea sectiunii unei tevi este definite de calibru care este caracterizat diferit in functie de dipul de canal interior al tevii.

B.Dupa modelul de functionare-Armele sunt neautomate, semiautomate si automate.a.Armele neautomate sunt caracterizate de faptul ca incarcarea, declansarea focului, scoaterea tubului ars se efectueaza manual ca operatiuni distincte.b.Armele semiautomate folosesc o parte din energia gazelor ce expulzeaza proiectilul sau reculul ca fort ace actioneaza asupra peretului posterior al camerei de explozie, pentru a ejecta tubul ars si pentru a arma mecanismul de tragere.c.Armele automate folosesc presiunea gazelor ca si cele semiautomate, dar ciclul de functionare este complet, respective cat timp tragaciul este apasat se produce si percutarea munitiei.

C.Alte clasificari prot fi dupa destinatie: arme de lupta, sportive, de vanatoare etc.

1.Munitia armelor de foc-Sunt denumite cartuse si se deosebesc intre ele in functie de caracteristicile constructive ale canalului tevii carora le sunt destinate, dupa calibrul acestora sau dupa destinatia specifica unei arme.A.Cartusele armelor cu teava ghintuita sunt diferite ca forma, volum si calibru

1. glontul sau proiectilul este situate in partea frontal a cartusului si prin expulzarea sa pe gura tevii este indreptat spre tinta aleasa de utilizatorul armei-Materialul utilizat pentru confectionarea lor este plumbul si otelul.2. Tubul cartusului este confectionat din alama sau aun alt aliaj metallic care presupune un oarecare grad de elasticitate pentru expulzarea proiectilului.3.Capsa de initiere este situate in centrul rozetei sau la unele tipuri de munitie sub forma unui inel pe circumferinta rozetei.4.Pulberea constituie incarcatura care prin ardere produce o mare cantitate de gaze, a caror presiune pune in miscare proiectilulexpulzandu-l pe gura tevii.

B.Cartusele armelor cu teava lisa prezinta unele distinctii ale componentelor fata de cele discutate anterior.1.Proiectilul poate fi unic sau multiplu, respective o incarcatura de sfere de plumb.2.Tubul poate fi confectionat si din carton preset sau plastic dar rozeta fiind metalica.3.Capsa are acelasi rol.4.Pulberea utilizata este de obicei neagra.5.Bura are rolul de a separa publerea de proiectilele multiple, alice sau mitralii.6.Rondela are rolul de ainchide gura tubului.

2.Urmele armei imprimate pe munitie-Resturile de munitite reprezentate de tuburile arse si proiectilele recuperate de la locul faptei poarta urme create de arma in procesul tragerii, acestea fiind comparate cu cele ramase pe tuburi trase experimental cu arme presupus a fi fost folosite pentru identificarea armei cu care s-a tras.3.Urmele impuscaturii-Aspectul si caracteristicile urmelor descoperite pe corpurile atinse de loviturile armelor de foc variaza in functie de factorii principali si factorii suplimentari ai impuscaturii.A.Urme primare-Orificiul de intrare este caracterizat de sintagma minus tesatur, respective proiectilul antreneaza tesaturi de la suprafata spre interior pe directia sa de inaintare, formasa fiind circular.-Canalul de patrundere este reprezentat in principiu de un traseu rectiliniu, continuare a traiectoriei proiectilului in interiorul corpului lovit.-Orificiul de iesire are de obicei un diametru mai mare decat calibrul proiectilului, mariginile sale fiind rasfrante spre exterior.-Inelul de stergere- urmele apar sub forma unor depozite, mai mult sau mai putin consistente, depuse circular in jurul orificiului de intrare.-Inelul de metalizare format din particole metalice desprinse din stratul exterior al proiectilului datorita actiunii ghinturilor si particulelor metalice.

B.Urme secundare-Datorare unor factori suplimentari, atlii decat proiectilul, se intalnesc numai pe corpurile aflate la distante relative mici fata de locul de unde s-a tras.-Inelul de contuzie datorat factorului suplimentar reculul, apare sub forma unei echimoze circulare corespunzatoare conturlui tevii armei de foc.-Ruperi ale tesaturilor datorate factorului suplimentar presiunea gazelor rezultate in urma arderii publberii care imping proiectilul spre exterior.-Arederi ale tesuturilor datorate factorului suplimentar temperature ridicata a gazeolr expulzate.-Tatuajul impuscaturii este datorat factorilor suplimentari ale paricolelor incandescente sau in stare semiarsa de publbere.-Mansonul de afumare este datorat factorilor suplimentari de particole arse de publbere reci.

C.Urmele tragerii cu alice sau mitralii-Au caracteristici proprii datorate faptului ca proiectilele multiple se desfasoara odata iesite peg aura tevii sub forma unui con cu baza indreptata spre tinta.-Forma circular a suprafetei de imprastiere a alicelor, ofera informatii legate de unghiul sub care se afla teava fata de obiectul lovit.

4.Cercetarea la fata locului in infractiunile comise cu arme de foc-Activitatile principale desfasurate de organelle judiciare presupun cautarea, examinarea primara, fixarea, ridicarea si transportul urmelor in vederea examinarii lor in conditii de laborator.-Masurile imediat ce trebuiesc luate sunt:-acordarea de asistenta medicala victimei-delimitarea locului faptei si interzicerea accesului.-strangerea de informatii primare de la martori ocular-protejarea impotriva distrugerii ori contaminarii a obiectelor sau suprafetelor purtatoare de urme.-Se cerceteaza amanuntit permietrul locului faptei in vederea:-descoperirii urmelor create prin savarsirea faptei-descoperirii armei corp-delict-descoperirea urmelor de munitie folosite-stabilirea locului de unde s-a tras-ridicarii si ambalarii urmelor gasite.-Gloanetele din corpul victimei sunt extrase de medic.-Stabilirea locului, distantei si directiei de unde s-a tras constituie o sarcina importanta.-Se iau inconsideratie resturile de munitie descoperite, urmele impuscaturii primare, secundare si se are in vedere si posibilitatea ca proiectilul sa se fi aflat fie in faza ascendenta fie in cea descendenta a traiectoriei sale.-Toate acestea duc la reconstituirea :filmului.

5.Expertiza Balistico-judiciara-Inaintea examinarii armei se cauta urme pe suprafata lor cum ar fi urme de maini, sange, sau alte substante.-Armele sunt descries din punct de vedere al tipului,modelului, anului de fabrictatie.-Gloantele si tuburile arse se examineaza in 2 etape: se stabileste marimea, forma, greutatea, numarul, latimea si sensul rasucirii urmata de examinarea compararii obiectelor in litigiu cu cele rezultate in urma tragerilor experimentale.