1
CIUREA DANIELA PETRAŞ ADRIANA HUŞTIUC NICOLETTA
BUNE PRACTICI ȊN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂȚILOR
ARTISTICO – PLASTICE ŞI PRACTICE
DEVA, 2013
ISBN 978-973-0-14116-0
2
AUTORI : CIUREA DANIELA PETRAŞ ADRIANA HUŞTIUC NICOLETTA
TEHNOREDACTARE : CIUREA DANIELA
COLABORATORI:
Prof.înv.pr. Răduca Magdalena
Ed. Bodescu Mihaela
Ed. Munteanu Gheorghiţa
Prof. Gâț Elena
Mertoiu Maria
Ed. Anişoara Filimon
Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia
Ed. Silvia Bozdog
Prof. Danc Mihaela Elena
Ed. Costea Agnes Ildico
Ed. Stȋngă Ana
Prof. Popa Adriana
Prof. Dan Sanda
Prof. David Cristina
Prof. Ioanes Ana-Maria
Ed. Balteanu Mariana
Prof. Tomodan Maria
3
I. Referate
pag. 4 - 38
II. Exemple de bune practici
pag. 39 - 58
4
Afirmarea creativităţii copilului prin abilităţi practice
Prof.înv.pr. Răduca Magdalena
Grădiniţa Berceşti, Novaci,jud.Gorj
Abilităţile practice contribuie nemijlocit la dezvoltarea, din toate punctele
de vedere, a personalităţii copiilor, împreună şi în strânsă legătură cu celelalte
activităţi ce se desfăşoară în grădiniţă.
Preşcolarul manifestă interes spre nevoia de mişcare, spre manipularea
obiectelor şi el trebuie îndemnat spre creaţia constructivă şi dezvoltarea
capacităţilor de confecţionare a unor obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări
afective pozitive.
La vârsta copilăriei ,,luminile” şi culorile umanului au multiple nuanţe şi ele
dobândesc o mare expresivitate, găsindu-şi ecou în revărsările de energie, de
potenţialităţi şi virtuţi ale sale. Ele se exprimă nu numai prin expansivitatea şi
explozia de bucurie a copilului, afirmată în jocurile sale, prin ucenicia primilor paşi
şi afirmării independenţei umane, ci şi prin implicarea sa în desfăşurarea unor
activităţi elementare de muncă.
Abilităţile practice, prin caracterul lor recreativ-creativ-atractiv, vin să
canalizeze eforturile de învăţare ale copiilor, de la alte discipline, fiind ca un
„decantor” al tuturor cunoştinţelor acumulate. De exemplu, dacă s-a parcurs
perioada studierii animalelor sălbatice şi domestice de la noi şi din alte ţări, copilul
5
va realiza un leu pentru o machetă-el va ştii că locul lui nu este lângă o gazelă, dar
nici în curtea omului sau în preajma animalelor polare sau a peştilor-deci îl va aşeza
în preajma maimuţelor şi a tigrilor.
Abilităţile practice se îmbină armonios cu toate celelalte domenii din
grădiniţă, le sprijină în organizarea, desfăşurarea şi evaluarea atractivă a
rezultatelor obţinute de copii.
În grădiniţă preşcolarii desfăşoară o activitate variată; în cadrul activităţilor
de observare ei privesc cu multă curiozitate obiectele şi fenomenele realităţii, îşi
lărgesc treptat cercul de reprezentări şi participă în mod activ la viaţa care îi
înconjoară.
În procesul abilităţilor practice cunoştinţele dobândite se adâncesc. Astfel
în procesul execuţiei unei flori de primăvară copilul îşi consolidează cunoştinţele
privind forma, mărimea, culoarea şi aşezarea petalelor, a codiţei, a frunzei,
mărimea şi proporţia lor.
Întreaga activitate de învăţare a copiilor se realizează în grădiniţă prin joc-
activitate de bază concepută ştiinţific, ce trebuie îmbinată cu un puternic
sentiment de afectivitate, dar si cu exigenţe crescute pentru dezvoltarea
capacităţilor intelectuale, pentru cultivarea curajului de a întreba, de a se exprima,
de a gândi şi acţiona independent. În consecinţă, instruirea trebuie să-l facă pe
copil să trăiască, să crească, să se dezvolte, să se exprime pe sine, de a-l învăţa să
înveţe, de a-şi construi o perspectivă activă. Activizarea copiilor este înţeleasă aici
ca o acţiune de educare şi instruire, de dezvoltare a personalităţii prin dirijarea
metodică a activităţii, prin trezirea interesului pentru cunoaştere şi acţiune,
exercitarea simţurilor proprii şi a inteligenţei prin activitate proprie, cultivarea
6
capacităţii de orientare autonomă atât prin activităţile organizate cât şi prin
activităţile liber alese din grădiniţă şi din afara ei.
În momentul încheierii lucrării, copilul analizează produsul finit realizat de el,
îl compară cu modelul oferit de educatoare şi cu realizările colegilor săi, poate să
aprecieze critic calitatea muncii sale chiar dacă nu reuşeşte de fiecare dată să
verbalizeze acest lucru. Cu timpul, copiii reuşesc să manifeste un spirit critic
foarte dezvoltat, reuşind să selecţioneze din mai multe obiecte pe cele care
prezintă reale calităţi artistice.
Abilităţile practice asigură confecţionarea unor obiecte care pot fi utilizate
în aranjarea vitrinelor, în înfrumuseţarea sălilor de grupă, în expoziţii pentru
părinţi. Această utilitate măreşte interesul copiilor pentru realizarea frumosului.
Abilităţile practice au un loc bine precizat în cadrul procesului instructiv-educativ,
conţinutul fiind stabilit după criterii exacte, care îi asigură un caracter ştiinţific,
accesibil şi stabil.
În activităţile în care se realizează compoziţii aplicative se creează în rândul
copiilor o stare febrilă de lucru, de căutare, de încercări mai mult sau mai puţin
reuşite, toate acestea îmbrăţişate în buna dispoziţie şi plăcere. Prin activităţile
practice – lucrările realizate de către elevi în cadrul acestor ore, li se dezvoltă
gândirea creatoare, imaginaţia, interesul pentru a realiza ceva,dar şi o disciplină în
formarea lor ca viitori profesionişti în diferite domenii.
În activităţile pe care le desfăşor cu copiii în cadrul acestor ore, predomină
confecţionarea de jucării, deoarece am observat de nenumărate ori că majoritatea
copiilor se bucură în mod deosebit atunci când sunt anunţaţi că vor realiza jucării
sau obiecte folositoare din diverse materiale. La simplul auz al cuvântului ,,jucării”
7
zâmbetul larg le inundă feţele, iar ochii le strălucesc. Spre deosebire de jucăria
cumpărată din magazin, jucăriile confecţionate din materialele la îndemână, deloc
costisitoare, cu participarea educatoarei, oferă micului meşter, ocazia de a-şi
descoperi propriile calităţi, satisfacţia de a o vedea ieşind din propriile sale mâini, (
un animăluţ, o păpuşă, o mască cu care apoi poate continua sau începe un alt joc cu
roluri). Dacă jucăria se poate realiza relativ uşor, putând fi terminată până la
încheierea activităţii şi copilul o poate lua imediat acasă ,, să se joace” atunci va fi
şi mai încântat.
Având în vedere toate acestea, precum şi faptul că materialele din care se
pot confecţiona astfel de jucării nu costă nimic (sau costă foarte puţin), am
încercat şi am reuşit să realizăm cu copiii tot felul de obiecte, folosind diferite
tehnici. În funcţie de materialele utilizate, aş putea clasifica jucăriile după cum
urmează:
1. Jucării din hârtie sau carton ( hârtie albă, glasată, din ziare sau reviste,
staniol, carton duplex, carton colorat pe o parte sau pe ambele părţi).
2. Jucării din materiale din natură (frunze, petale întregi, coji, seminţe, conuri
de brad, ghindă, castane, coji de nucă, boabe de porumb, mărţişori de salcie
etc).
3. Jucării din materiale refolosibile (fire de aţă, lână, PNA, fâşii de material
textil, blăniţe, nasturi etc.).
Tot din astfel de materiale se pot realiza tablouri decorative, felicitări cu
ocazia sărbătorilor - 1 Martie, 8 Martie, sărbătorile de Paşti, Crăciun, invitaţii,
podoabe etc.
8
Bibliografie:
Herseni, I. - Curs: Strategii de învăţare prin cooperare, modulul I, II, III-
Step by Step
Grama, F., Pletea, M., Sesovici, A. - Aplicaţii ale noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar, Ed.DPH, 2009
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PENTRU ABILITĂŢI PRACTICE
EDUCATOARE: BODESCU MIHAELA
GRĂDINIŢA P.P., NR.3, PETROŞANI
,,TOT CEEA CE NU AVEM LA NAŞTERE ŞI NE VA TREBUI
CÂND VOM FI MARI, NE ESTE DAT PRIN EDUCAŢIE’’
( J.J.ROUSSEAU )
Aceasta se poate realiza de la fragedă vârstă datorită faptului că :
preşcolarul dispune de un potenţial creativ susţinut în manifestarea
pregnantă a trebuinţelor de cunoaştere, de autoafirmare şi independenţă de
relaţii cu ceilalţi ( copii şi adulţi ) , stimularea acestora conduc la
întreţinerea şi potenţarea manifestărilor creative , într- un tot unitar , al
9
acestuia. Un exemplu de bune practici pentru abilitaţi practice este cultivarea
creativităţii.
Locul activităţilor practice în formarea personalităţii copiilor rezultă în mod
obiectiv din adevărul: ,,Aud – uit, văd – ţin minte, acţionez – înţeleg’’. Activităţile
practice desfăşurate cu copiii au constituit una dintre modalităţile de cunoaştere a
copilului, a individualităţii fiecăruia şi promovează independenţa în gândire, în
creaţie şi acţiune, în raport cu interesele şi aptitudinile fiecăruia . Stimularea
potenţialului creativ prin activităţile practice se bazează pe următoarele principii:
- asigurarea conexiunii între diferitele categorii de activităţi în cursul zilei;
- stimularea potenţialului creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd
cu precădere materiale din natură;
- interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor practice.
Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din grădiniţă pentru
a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi materialul bogat de care
dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de creaţie.
TEHNICI şi MODALITĂŢI de lucru – exemple practice .
Metode şi procedee utilizate de către educatoare pentru a avea un
rezultat scontat al activităţilor practice .
Creativitatea la vârsta preşcolară - elementul specific şi definitoriu
în munca practică a preşcolarului .
Activităţile practice – concluzii .
GRĂDINIŢA -,, FACULTATE A COPILĂRIEI ’’ CONTRIBUIE LA :
lărgirea experienţei cognitive ;
apariţia şi dezvoltarea unor deprinderi şi priceperi ;
diversificarea trăirilor afective;
dezvoltarea imaginaţiei ;
10
dezvoltarea competenţei şi performanţei lingvistice;
apariţia limbajului intern ;
constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice ;
manifestarea unei atitudini cognitive ;
Pe baza realităţii înconjorătoare, copilulîţi crează un univers imaginarcare îi
satisfacenevoia de ordine, armonie, frumuseţeşi coerenţă.
Acţiunile cu obiecteleţi oferă copilului informaţii mai multeşi mai exacte
despre lumea înconjurătoare.
Trebuinţele de mişcare, de afecţiune, de independenţă stau la baza
dezvoltării motricităţii.
Relaţia dintre gândire ţi limbaj favorizează dezvoltarea gândirii şi fluiditatea
exprimării.
Sub influenţa mediului socio-cultural şi artistic, achizitiile psihice, copilul
este capabil:
- să opereze cu obiectele/lucrurile,
- să le descompună,
- să le organizeze în structuri,
- să le construiască sau să creeze diferite imagini ale unor obiecte, lucruri
sau fenomene,
Achizitiile din planul motricităţii determină modificări în planul cunoaşterii şi
în cel al autonomiei.
Este perioada formării iniţiale a personalităţii.
ACTIVITĂŢILE PRACTICE :
Cultivă interesul şi dragostea copilului pentru munca fizică.
Educă o atitudine pozitivă de respect faţă de produsele obţinute.
11
Favorizează o intensă exersare senzorio- motrică .
Solicită toate procesele psihice în proiectarea , efectuarea şi
evaluarea lucrărilor proprii sau ale altor copii .
Angajează pe ,,micul meşter’’ la realizarea celor mai simple acte, tehnici
şi modalităţi , formându - şi reprezentări : de formă , de mărime , de
culoare , de spaţiu şi la mişcări precise .
Contribuie la exersarea muşchilor mici ai palmelor, la formarea
preciziei în mânuire şi a acuităţii vizuale şi la dezvoltarea creativităţii, a
capacităţii de abstractizare , a sociabilităţii copilului .
Se dau o multitudine de soluţii de a crea un obiect / lucru care să-l
satisfacă curiozitatea în toată puterea sa .
Oferă largi posibilităţi pentru fixarea, sistematizarea şi aplicarea în
practică a cunoştinţelor însuşite .
Intergrează copilul , în mod treptat , în întregul spectrul de valori,
pentru a asimila valorile civilizaţiei , ale tehnicii şi tehnologiilor .
În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care lucrează copiii
o constituie materialul din natură. Natura oferă copiilor materiale variate şi
interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare
contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea priceperilor şi
deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula potenţialul creativ al
copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din natură, am parcurs cu
aceştia mai multe etape:
Etapa I - etape de pregătire a activitaţilor practice în care copiii participă
direct la
strângerea materialelor din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări. Profunda lor
concentrare în activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din natură a
12
însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de selecţie a
materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi mărimi, castane,
conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând frunzele castanului
şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele răsfirate, cu creasta
cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii. Castanele în învelişul lor
ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În natură copiii se manifestă
deosebit, sunt mai activi, cu o permanentă bună dispoziţie şi cu un imens
neastâmpăr specific vârstei.
Etapa a II a este etapa în care am efectuat intuirea materialului confecţionat
de către copii prin manipulare, pentru antrenarea analizatorilor şi formarea
reprezentărilor prin jocuri senzoriale. Primul mijloc prin care copilul descoperă
lumea îl constituie organele de simţ. El vede, apucă, miroase, gustă. Astfel
acumulează experienţă, iar cunoaşterea reală a materialelor din natură e
condiţionată de claritatea şi precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De aici reiese
necesitatea organizării unor jocuri senzoriale specifice vârstei: ,, Săculeţul
fermecat’’, ,, Ce ştii despre mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste jocuri
senzoriale pot fi utilizate cu succes pentru trezirea, stimularea şi dezvoltarea
interesului de a cunoaşte, interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică pentru
stimularea creativităţii.
Etapa aIII a constă în perfecţionarea deprinderilor practice şi stimularea
potenţialului creativ al copiilor. Experienţa a dovedit că lucrându-se prea des după
şablon, copiilor li se limitează posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi gândirii. Prin
diversitatea formelor, a coloritului şi a posibilităţilor de îmbinare a materialelor din
natură se deschide câmp larg manifestării imaginaţiei. Permanent i-am stimulat pe
copii să confecţioneze jucării din materialele colecţionate de ei sau pe care le
puneam eu la dispoziţie. Valorificând castane, ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe,
13
sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au confecţionat în manieră proprie multe
obiecte.
Etape a IV a constă în efectuarea de către copii a unor lucrări în grup.
Activitatea pe bază de cooperare, constituie un mod de învaţare cu deosebite
valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea. Copiii descoperă o nouă
experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, investiga şi
căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale grupului. Superioritatea grupului
se vădeşte atât prin soluţii originale şi lucrările realizate, cât şi pe plan educativ. În
această etapă accentul se pune pe realizarea creativă a temelor date, copiii având
libertatea alegerii materialelor şi a tehnicilor de realizare. Ei au redat original
teme cum ar fi:,, Coş cu ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,, Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou
de primăvară (vară, toamnă, iarnă)’’, etc.
ACTIVITĂŢILE PRACTICE - JOCURI TEHNICO – ARTISTICE
Tehnicile de lucru sunt multiple şi eficiente .
Caracterul ludic se menţine şi în aceste activităţi , datorită faptului că
tehnica, pentru copil este o joacă în care el este ,, ucenicul ’’, iar
educatoarea este ,,maistrul’’ / ,, şeful
Jocul este dirijat , dar plăcut .
Jucăriile sunt simple, care îi dau copilului primele noţiuni de tehnică
şi importanţa lor .
Copilul se naşte cu capacitatea de a învăţa, dar şansa supravieţuirii, a
umanizării şi socializării lui depinde de contactul cu adultul, de mediul educaţional.
Tot ceea ce poate realiza o fiinţă umană depinde de învăţare, exerciţiu, muncă si
creaţie. Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea , stimularea, educarea şi
dezvoltarea creativităţii.
14
Grădiniţa devine primul mediu organizat de maximă valorificare a resurselor
multiple ale copiilor, de stimulare a acestora. Copilul este prin natura sa un spirit
creativ, datorită imensei sale curiozităţi, a freamătului permanent pentru a
cunoaşte ceea ce se petrece în jurul său.
Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult, ca vârsta care cuprinde cea mai
importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane, pe parcursul ei
înregistrându-se ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea personalităţii umane şi
una din cele mai semnificative achiziţii cu ecou evident pentru etapele ulterioare
ale dezvoltării sale. De aceea nu putem face abstracţie de una din dimensiunile
esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare a personalităţii – creativitatea.
Văzută prin prisma personalităţii, creativitatea capătă sensul de potenţial creativ,
de sumă de însuşiri sau factori psihici ai unor viitoare performanţe. Educatoarei îi
revine misiunea de a depista de timpuriu posibilităţile creative ale copiilor şi de a
crea condiţii optime de dezvoltare. Aşa cum muzica ne învaţă să ascultăm iar
pictura ne învaţă să privim, activitatile practice ne învaţă să acţionăm, să găsim
calea spre rezolvarea problemelor practice.
CREATIVITATEA
,,capacitatea psihică a indivizilor umani de a genera noul, de a releva
aspecte deosebite, necunoscute ale realităţii, de a elabora căi şi soluţii
originale de rezolvare a problemelor
şi de a se exprima în forme personale, inedite .’’
,INTELIGENŢĂ FLUIDĂ’’ ( R. B. Cattell)
,, IMAGINAŢIE CREATOARE’’( Th. Ribot
,,IMAGINAŢIE CONSTRUCTIVĂ’’ ( A. Osborn)
CREATIVITATEA ESTE ABORDATĂ CA ŞI :
15
PROCES
PRODUS
POTENŢIAL
DIMENSIUNE STRUCTURALĂ A PERSONALITĂŢII
C R E A T I V T A T E A - obiective -
Îmbogăţirea reprezentărilor despre obiecte , fenomene , situaţii ;
Formarea receptivităţii faţă de probleme ;
Însuşirea unor modalităţi de operare a gâdirii;
însuşirea principalelor procedee imaginative ;
Dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative ;
Cultivarea spontaneităţii şi independenţei ;
Formarea capacităţii de exprimare a propriilor idei şi soluţii ;
Caracterul practic al activităţilor practice permite îmbinarea muncii
fizice cu cea intelectuală, fapt ce contribuie la integrarea şi stimularea
,,eului’’ cu care se defineşte preşcolarul la ieşirea sa din grădiniţă, spre un
alt tărâm al educaţiei şi ştiinţei – şcoala.
Bibliografie:
Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”, editura Omfal
Esenţial, 2007
„Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001
„Revista Învăţământului Preşcolar”, nr.1-2/2008
16
Activităţile artistico-plastice în grădiniţă
Educatoare: Munteanu Gheorghiţa
Grădiniţa Broşteni, Judeţul Mehedinţi
Eficienţa preşcolarului depinde nu numai de capacitatea de asimilare a
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de
personalitate, în particular de imaginaţia lui. Fără de imaginaţie este imposibilă
acumularea aceloraşi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, este cu neputinţă
formarea personalităţii în ansamblu a preşcolarului .
Considerăm că creativitatea copiilor preşcolari va evalua la o nouă treaptă:
- Dacă vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi, capacităţi creative de
alcătuire şi redare a obiectelor.
- Dacă vom dezvolta priceperi, de redare corectă a formelor, de a aplica
independent elemente, forme, obiecte, deprinderea de a lucra cu acuarela,
creioane, carioca şi paleta de culori.
- Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate.
- Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii ar produce progrese în
dezvoltarea potenţialului creativ.
- Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al
preşcolarilor va fi mai înalt.
17
- Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de
potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de:
expresivitate, coerenţă, originalitate, variabilitate, flexibilitate, fluenţă.
Arta plastică prevede câteva obiective majore:
1. Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţii plastice.
2. Elaborarea tehnicilor (metodelor, procedeelor de lucru), în cadrul activităţii
de artă plastică.
3. Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru în domeniul artei plastice.
4. De a forma un volum de cunoştinţe, priceperi, deprinderi la preşcolari, de a
aplica în practică acele metode, procedee, forme.
5. Formarea abilităţilor practice la copii.
6. Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale
(creioane, acuarele, carioca).
Arta plastică este strâns legată de ştiinţe, de biologie, anatomie, pedagogie,
psihologie, matematică.
Rolul artei plastice în dezvoltarea personalităţii dezvoltă perceperea eu-lui,
auzului, văzului, gustului estetic.
Creativitatea include memoria, imaginaţia, aplică toate cunoştinţele, combină
cunoştinţele, este producerea a ceva original, irepetabil, unic.
Creativitatea este lucrul creierului şi este o structură specifică pentru
psihicul omului.
Omul trebuie să-şi facă un plan, un proiect pentru a realiza o acţiune, să poată să
facă o analiză critică. Creativitatea este o extremă care face posibilă realizarea
18
unor producţii sau opere noi. Originalitatea acestui produs sau opere este variată,
în dependenţă de persoană, vârstă, intelectul acelei cunoştinţe, interese ale
persoanei date. Oamenii de ştiinţă din pedagogie, psihologie studiază ce este
creativitatea, toţi o tratează-n mod diferit, dar când se analizează ne dă un produs,
un tot întreg.
Fără efort, nici pregătirea şi nici creativitatea nu pot ajunge la nivele
ridicate de performanţă. Mobilurile intrinsece, în deosebi - spiritul de născocire,
pasiunea pentru un domeniu etc. şi motivele extrinsece, recompensele dinamizează
creativitatea. Nu în ultimul plan se plasează şi factorii aptitudinali fără de care
omul nu poate ajunge la nivele ridicate de performanţă.
Factorii temperamentali şi caracteriali au o influenţă deosebită în
dezvoltarea creativităţii. Predispoziţiile şi capacităţile nu sunt suficiente pentru ca
cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să
existe o motivaţie, o dorinţă, o aspiraţie creatoare. Adevăraţii creatori devin
animaţi de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină
preocupările, aspiraţiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoţii puternice
intensificând obsesiile lor creatoare. Pentru a crea se cere o voinţă fermă,
perseverenţă, depunerea îndelungatelor eforturi. Cine se descurajează uşor şi nu e
capabil să dea piept cu greutăţile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă,
nimeni, chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fără o luptă îndârjită
pentru îmbogăţirea mijlocului de expresie, armonia culorilor etc.
Este cunoscută importanţa desenului şi picturii în vederea pregătirii copilului
pentru scris,cu scopul de a stimula interesul copiilor, de a trezi emoţii estetice de a
le dezvolta gustul pentru frumos, culoare, armonie, compoziţie şi acurateţe. Am
19
căutat să îmbogăţim cunoştinţele copiilor, folosind diferite tehnici de decorare a
suprafeţelor pentru o mai buna atractivitate a activităţilor artistico-plastice.
Astfel, s-au folosit ca ustensile de lucru obiecte şi materiale variate şi simple
precum ştampile din pluta, din gumă de şters, din cartof, pieptene, site, pensula
aplicată, şabloane decupate, tehnica simetriei, desenul cu ceară. Pictură cu lipici,
paie, chiar şi amprente ale degetelor şi mâinilor copiilor.
Din dopuri de pluta se pot confecţiona ştampile de diferite mărimi pentru
realizarea unor modele decorative.Se crestează cu un cuţit modelul dorit, iar
pentru ştampilare se foloseşte tuşiera sau Mai multe tuşiere cu mai multe culori.Cu
ajutorul aceastor ştampile prin repetare, alternare şi simetrie se pot crea modele
noi cu efecte deosebite, motive care dezvoltă orientarea în spaţiu a copilului(
aproape, departe, sus, jos, stânga, dreapta, deasupra, lânga, etc)
Gumele de şters sunt un material ideal pentru realizarea unor ştampile. Astfel,
se pot realiza motive mai pretenţioase ca animale sau plante stilizate, cifre, figuri
geometrice. Pentru a realiza ştampile din cartof, se taie cartoful în două jumătăţi,
cu un cuţit se scoate în relief modelul dorit, apoi se aplică o culoare sau două chiar
şi se ştampilează suprafaţa dorită. Cu aceste ştampile se pot crea chiar
peisaje.Sunt foarte atractive pentru copii.
Desenul decorativ cu ajutorul pieptenului-se pregăteste pe o plăcuţă de
faianţă, tempera sau goaşă nedizolvată. Cu ajutorul unei periuţe de dinţii se ung
dinţii pieptenului care se trag pe suprafaţa de decorat, realizând astfel dungi (
orizontale, verticale, oblice, paralele, valuri, spirale, etc) după inspiraţia fiecăruia şi
după felul cum este mânuit pieptenele.
20
Şabloanele aplicate prin folosirea sitei se confecţionează de preferinţă dintr-un
material plastic, care nu absoarbe vopseaua, se aplică materialul dorit apoi se
aşează sita de sârmă peste care cu ajutorul unei periuţe de dinţi se trece vopseaua,
în prealabil pregătită, pe toată suprafaţa materialului rămasă liberă prin aplicarea
şablonului. Apoi se ridică uşor sita şi şablonul de pe material, rămânând asfel
silueta, modelul dorit.
Altă variantă este tehnica stropirii prin sită şi şabloane. Pe suprafaţa de
decorat se aplică şablonul decupat din hârtie simplă sau alte obiecte. Prin mutare
repetată se obţin efecte de umbră, îndepărtarea sau apropierea obiectelor.
De asemenea se poate aşeza şablonul şi se stropeşte suprafaţa ramasă cu mai multe
culori, obţinând asfel un efect deosebit din amestec de culori.
Tehnica pensulei aplicate presupune aplicarea unor pete, amprente cu o pensulă
groasă, realizând peisaje sau elemente florale.
Tehnica simetriei (foarte îndrăgită de copii) se execută începând cu îndoirea
foii de lucru în două jumătăţi egale. Pe una din ele se aplică culoare în forma şi
modelul dorit apoi, înainte de a se usca se îndoaie foaia astfel încât culoarea să se
imprime şi pe cealaltă jumătate. Imprimeurile vor căpăta o altă formă, apropiată de
modelul iniţial, culorile se întrepătrund, însă vor fi identice pe ambele jumătăţi,
spre satisfacţia copiilor.Sugerând copiilor să deseneze contururi in jurul acestor
pete de culori se obţin siluete fantastice.
Tehnica desenului cu ceară presupune desenarea cu resturi de lumânari a
modeluilui dorit peste care se aplica uniform acuarela bine diluată pe întraga
suprafaţă. Se poate repeta dupa ce s-a uscat desenând din nou cu ceară şi repetând
aplicarea acuarelei cu o nuanţă din ce în ce mai intensă.
21
Tehnica picturii pe lipici-se aplică pe foaia de decorat un strat subţire de lipici
peste care- cu ajutorul unei pensule groase- se pune vopseaua în culoarea dorită.
Apoi cu ajutorul unui beţişor sau cu degetul se gravează ornamente ca linii, cercuri
sau alte desene.
Tehnica amprentei sau dactilopictura are o deosebită valoare în realizarea unor
lucrări deoarece fiecare deget are o altă amprentă. Aplicând aceste amprente
pentru a executa un model sau liber pe o suprafaţă, tabloul va fi cât mai reuşit.
Tehnica picturii cu palma- se unge palma cu un strat de vopsea mai concentrată
şi aplicând-o apoi apăsat pe suprafaţa de decorat se obţine o pată care sugerează
un model oarecare ce poate fi completat cu ajutorul dactilopicturii sau cu pensula,
obţinându-se astfel difetite imagini. Aplicând palma de mai multe ori în acelaşi loc şi
învârtindu-se în acelaşi timp foaia de hârtie, se obţin efecte în formă de floare,
soare sau alte imagini.
Tehnica suflării cu paiul se foloseşte la grupele de copii cu o vârstă mai mare
deoarece presupune folosirea unui pai de plastic pentru a soarbe şi sufla culoarea
pe hârtie cu sau fără şablon. Există şi am experimentat şi alte tehnici prin care se
combină pictura cu activitatea practică, realizând lucrări deosebite prin
suprapunerea picturii unui colaj, unei siluete decupate sau chiar la colorarea
materialului pentru colaj.
Toate acestea şi nu numai, conduc la dezvoltarea gustului pentru frumos la sporirea
încrederii în forţele proprii, la dezvoltarea percepţiei despre frumuseţea naturii şi
a mediului din jurul nostru şi de ce nu, la iniţierea unor viitori artişti.
22
Bibliografie: ,,Tehnici de desen şi pictură aplicate în grădiniţă” D.Lungu
,, Rolul desenului în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară
mare” Tamara Gore
PROIECT DIDACTIC
Profesor Gâț Elena
Grădinița P.P.3 Petroșani
GRUPA Mare
TEMA DE STUDIU:”Ce şi cum vreau să fiu?”
SUBTEMA:Meserii
DOMENIUL DE ACTIVITATE:DEC
TEMA ACTIVITĂŢII: Micii decoratori
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de priceperi si deprinderi
FORMA DE REALIZARE: scriere,ştampilarea cu buretele,tufuirea petelor de
culoare,pictură,dactilopictură
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe
23
SCOPUL:
-dezvoltarea atenţiei voluntare,a spititului de creaţie,independenţă în
acţiune,încrederea în forţele proprii;
-cultivarea gustului estetic,a dragostei pentru munca.
OBIECTIVE OPERATIONALE
COGNITIV OPERATIONALE
-să răspundă întrebărilor adresate de educatoare în propoziţii corecte din punct de
vedere gramatical,scurte şi dezvoltate;
-să reţina tema activitatii şi obiectivele propuse;
-să urmareasca cu atenţie explicarea si demonstrarea modului de lucru.
PSIHO MOTORII
-să respecte poziţia corecta a corpului faţă de suportul de lucru pentru o buna
coordonare oculo-motorie;
-să lucreze independent;
-să pastreze curăţenia şi ordinea la masa de lucru;
-să decoreze tortul cu elemente grafice pe baza indicaţiilor date;
-să aplice culoarea cu diferite instrumente(degete,burete),pentru a decora siluete
decupate;
-să folosească punctul în diferite forme,mărimi şi culori;
-să se folosească de acuarele pentru a reda tema propusă.
24
AFECTIV MOTIVATIONALE
-să recepteze afectiv tema propusa;
-să manifeste independenţă şi perseverenţă în acţiune;
-să-şi exprime opinia faţă de lucrarea proprie şi faţă de lucrarea
celorlalţi,motivându-şi părerile.
STRATEGII DIDACTICE METODE SI PROCEDEE:
conversatia,explicatia,demonstratia,munca independenta,pânza de
paianjen,analiza,turul galeriei.
MATERIAL DIDACTIC: modelele educatoarei, creioane colorate,acuarele,bucăţi de
burete,ghem,pensule,jetoane ,plic
RESURSE TEMPORALE:35 minute
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- ”Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”
- „Revista învăţământului prescolar”3-4/200
25
1.Momentul
organizatoric
2.Desfasurarea
activitatii
a)Captarea
atenţiei şi
reactualizarea
cunoştinţelor
b)Anuntarea temei
şi a obiectivelor
c)Dirijarea
învăţării
-asigurarea climatului psihopedagogic
favorabil desfasurarii activitatii;
-distribui materialele necesare realizarii
temei propuse;
Introducerea în activitate o voi realiza
cu ajutorul unor ghicitori despre meserii
şi intuirea jetoanelor.
Anunţ tema,enumăr obiectivele
clar,concis, pe intelesul copiilor.
Împart copiii în cinci echipe.Împărţirea
copiilor pe echipe o voi face cu ajutorul
unor jetoane :torturi pentru
cofetari,pantofi pentru pantofari,bidinea
pentru zugravi,foarfece pentru
croitori,cărămizi pentru zidari.În funcţie
de jetonul ales se va aşeza la masa
meşterului căruia îi corespunde unealta.
-echipa COFETARILOR,va decora un tort
cu elemente grafice pe baza explicaţiilor
date de educatoare;
26
-echipa PANTOFARILOR ,va decora
pantofi folosindu-se de burete şi
acuarele;
-echipa ZUGRAVILOR,va decora camera
prin tehnica tufuirii petelor de culoare pe
o suprafaţă uscată.Copilul loveşte uşor cu
vârful pensulei suprafaţa hârtiei folosind
o culoare.Obţine puncte,apoi repetă
procedeul cu altă culoare peste prima.Se
spală pensula,se “sterge” uşor cu vârful ei
întro direcţie punctele suprapuse.
-echipa CROITORILOR,vor decora
rochiţele prin tehnica dactilopicturii.
-echipa ZIDARILOR va construi un zid
prin tehnica plierii hârtiei.Peste petele de
culoare puse cu pensule groase pe
jumătate din suprafaţa hârtiei se îndoaie
hârtia pe jumătate şi se netezeşte cu
mâna pentru a presa culorile aflate între
foi.
Copiii intuiesc materialele de pe masa.
Explic si demonstrez modul de lucru.
Înainte de a începe activitatea ,copiii vor
Conversatia
Explicatia
Demonstratia
Răspund
întrebărilor
adresate de
educatoare
27
d)Obţinerea
performanţei
e)Evaluarea
activitatii
executa cateva exerciţii pentru încălzirea
muşchilor mici ai mâinii:
morişca,foarfeca,etc
Un copil va primi un ghem de aţă,va
trebui să spună ce meşter a fost el azi,de
ce unelte s-a folosit pentru a realiza
tema propusă, ce a decorat.El va da
ghemul unui alt copil dintro altă grupă
care va răspunde la aceleaşi întrebări.
Produsele activităţii grupelor de copii se
expun într-un loc special amenajat,care se
transformă într-o galerie expozitională.
La semnalul dat de educatoare,grupurile
de copii,aflaţi în calitate de vizitatori şi
critici,trec pe la fiecare exponat pentru
al examina.
Dupa ce se încheie turul
galeriei,grupurile revin la locul iniţial şi
fac comentarii cu privire la
lucrările observate.
Se acorda recompense pentru implicarea
activă şi pentru originalitatea îndeplinirii
sarcinilor.
Pânza de
paianjen
Turul galeriei
Analiza
Recunoasc
materialel si le
denumesc
Realizează
temele propuse.
Argumenteaza
alegerea facuta.
28
3)Încheierea
activităţii
Dupa ce se încheie turul galeriei,grupurile
revin la locul iniţial şi fac comentarii cu
privire la lucrările observate.
Se acorda recompense pentru implicarea
activă şi pentru originalitatea îndeplinirii
sarcinilor.
29
ATELIER DE LUCRU
Manute dibace , manute fericite !
Prof. Ciurea Daniela
Prof. Petras Adriana
“PENTRU A ÎNFLORI O INIMĂ DE ARTIST ARE NEAPĂRAT NEVOIE DE
CĂLDURA APROBĂRII ŞI APRECIERII ŞI CHIAR DE STRĂLUCIREA ADMIRATIEI”.
ARGUMENT :
Copiii privesc cu plăcere desenele ,picturile ,imaginile din cărti ,albume
,reviste,etc .
Sunt fascinaţi de acestea şi imediat işi exprima dorinţa de a le avea şi ei dar dacă
le propui să realizeze şi ei ceva asemănător datorită faptului că nu şi-au însuşit
toate priceperile şi deprinderile sau nu sunt îndeajuns de dezvoltate copii refuză să
picteze pe motiv că nu ştiu.
Prin organizarea acestui atelier ne propunem stimularea creativităţii copiilor si
exprimarea acesteia prin realizarea unor lucrări artistice si practice dar si
dobândirea de către copii a unor noi tehnici de lucru precum şi consolidarea
priceperilor şi deprinderilor deja însuşite.
30
ECHIPA DE LUCRU:
- cadrele didactice din unitate
DURATA : un an şcolar
GRUP ŢINTĂ : preşcolari , cadre didactice, părinţi , conducerea unităţii .
SCOPUL ATELIERULUI :
Stimularea şi exprimarea creativităţii ;
Însuşirea şi consolidarea unor tehnici de lucru specifice activităţii artistico-
plastice si activitatilor practice ;
OBIECTIVE URMĂRITE :
Să işi insuşeacă si să utilizeze tehnici de lucru specifice activităţilor
artistico-plastice si activitatilor practice ;
Să isi exprime prin activităţile plastice trăirile şi părerile personale ;
Să işi însuşească şi să işi consolideze priceperile şi deprinderile .
ACTIVITĂŢI PROPUSE :
“ Peisaje de iarnă “ – dactilopictura şi pictura
“ Acvariul “ – macheta
“ Mărțişoare “ – colaj
31
“ Ziua copilului .” –desene pe asfalt .
EVALUAREA ATELIERULUI :
Expoziţie cu lucrările realizate ;
Participarea la concursuri naţionale şi internaţionale cu lucrările realizate .
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PREŞCOLARI PRIN ACTIVITĂŢI
PLASTICE ŞI PRACTICE
MERTOIU MARIA
GRĂDINIȚA NR.1 ISLAZ
„Un popor nu trăieşte numai din ce
moşteneşte, ci şi din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui.”
(folclor)
Cercetările în domeniul creativităţii iau amploare datorită complexităţii
procesului creativ prin care se poate realiza. În sens larg, creativitatea se referă la
găsirea unor situaţii, idei, procedee la care s-a ajuns în mod independent.
32
Conceptul de creativitate admite o mare contribuţie a influenţelor de
mediu, dar şi a educaţiei în formaţia creativă a fiecăruia.
Specialişti de valoare în domeniu asociază creativitatea cu trei factori:
Fluiditatea – componentă a gândirii reproductive; constă în bogăţia şi viteza
realizării asociaţiilor verbale, dependentă de influenţele educative.
Flexibilitatea – constituie principalul factor al creativităţii, principala
componentă ce presupune restructurarea informaţiei şi a sistemului de
cunoştinţe acumulat.
Originalitate – presupune o interpretare personală, o noutate fiind considerată
factor fundamental al creativităţii.
Aceşti trei factori menţionaţi sunt factori intelectuali şi acţionează în
strânsă interdependenţă cu personalitatea copilului.
Alţi factori ai creativităţii:
- sensibilitatea
- aptitudinea
- capacitatea de a abstractiza
- imaginaţia creatoare
- motive cognitive şi atitudini nonconformiste
În pedagogia contemporană perioada preşcolarităţii constituie perioada de
maximă receptivitate, sensibilitate, mobilitate şi flexibilitate psihică. Vârsta
preşcolarităţii este vârsta imaginaţiei, a fanteziei şi jocului, în care copilul are
posibilitatea de a-şi exterioriza sentimentele şi trăirile în mod imaginativ-creativ.
33
Preşcolarul devine participant activ la propria sa formare, se accentuează astfel
caracterul formativ al învăţământului actual modern.
La vârsta preşcolară copilul are tendinţa de a se exprima în lucrările lui,
bazându-se pe experienţa personală. De aceea este bine să se acorde copilului
libertatea de idei, de a găsi mijloace şi forme de cedare a propriilor impresii despre
lume, în care să se relecte emoţiile şi sentimentele trăite.
Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare şi
exprimare a vieţii copilului, a achiziţiilor sale intelectuale, afective, voliţionale şi
motivaţionale. Motivaţia copilului pentru activităţile artistico-plastice şi practice
este nevoia de exprimare a propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod
artistic sau plăcerea de a povesti în imagini. Reprezentările plastice ale copilului
evoluează treptat spre o redare cât mai realistă, alteori intervine imaginaţia
creatoare şi trece spre fabulaţie, spre ireal.
În vederea dezvoltării imaginaţiei creatoare în cadrul activităţilor
artistico-plastice am valorificat cunoştinţele acumulate prin activităţi diverse
(aspecte ale naturii, viaţa socială, evenimente şi sărbători). În cadrul activităţilor
artistico-plastice şi practice copiii au o paletă bogată de culori pe care să le îmbine
în realizarea spaţiului artistic.
Copiii au fost interesaţi şi motivaţi să-şi exprime ideile şi trăirile în lucrări
personale/colective pentru a fi valorificate cu diferite ocazii – expoziţii în unitate
(„Culorile toamnei”, „Poveste de iarnă”, „Mamei-primăvara-n dar”, „Primăvara în
suflet de copil”). Expoziţii colective („Toamna în oraşul meu”, „Culorile primăverii”)
Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile ale poporului nostru.
Avem datoria morală de a le păstra şi a le transmite generaţiilor viitoare. Ca
34
dascăli, ştim că, pe lângă nestematele literaturii române, arta populară ocupă un loc
de seamă şi îşi are locul ei în educaţia tinerii generaţii. Făcând-o cunoscută copiilor,
ei fac cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului căruia îi aparţin,
trăiesc sentimente de dragoste, respect, admiraţie şi mândrie faţă de tradiţiile
populare, faţă de creaţiile diferiţilor meşteşugari.
Participarea afectiv-voliţională la Sărbătorirea marelor evenimente şi
obiceiuri tradiţionale s-a realizat prin activităţi ca: „Ghetuţa lui Moş Nicolae”,
„Sărbătorile de iarnă la români”, „Vine, vine Moş Crăciun”. În cadrul acestor acţiuni
am valorificat cunoştinţele legate de aceste evenimente şi obiceiuri din străbuni:
spectacole adecvate temei, colinde, pluguşor, sorcova, dansul caprei, dansul
căiuţilor, primirea lui Moş Crăciun, împărţirea darurilor (plata urătorilor cu daruri
tradiţionale – colaci, nuci, mere) au condus la cultivarea virtuţilor creştine şi
comportamentului moral-religios, cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti, specifice
sărbătorilor religioase.
S-au organizat expoziţii pe teme variate: „Noi suntem români”, „Mamelor
din lumea-ntreagă”, „Dar pentru prietenul meu”, lucrările copiilor fiind însoţite şi de
spectacole adecvate temelor. Copiii au dat dovadă de multă creativitate şi
imaginaţie, folosind diferite materiale din natură sau materiale reciclabile la care
le-au găsit diferite utilităţi (pahare din plastic au devenit clopoţei sau diferite
ornamente pentru pomul de iarnă, farfuria de unică folosinţă a devenit cap de pitic,
cutia de bomboane a devenit ramă pentru un tablou etc.).
În cadrul temei „Noi suntem români” au fost prezentate diferite obiecte
de artă populară (măşti cu material textil, sorcove, podoabe pentru pomul de
35
Crăciun), precum şi spectacol cu obiceiuri tradiţionale – dans popular, dansul caprei,
ursul, colinde, pluguşor, sorcova.
Locul activităţilor practice în formarea personalităţii copiilor rezultă în
mod obiectiv din adevărul: ,,Aud – uit, văd – ţin minte, acţionez – înţeleg’’.
Activităţile practice desfăşurate cu copiii au constituit una dintre modalităţile de
cunoaştere a copilului, a individualităţii fiecăruia şi am reuşit să promovez
independenţa în gândire, în creaţie şi acţiune, în raport cu interesele şi aptitudinile
fiecăruia . Stimularea potenţialului creativ prin activităţile practice se bazează pe
următoarele principii:
- asigurarea conexiunii între diferitele categorii de activităţi în cursul zilei;
- stimularea potenţialului creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd
cu
precădere materiale din natură;
- interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor practice.
Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din grădiniţă pentru
a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi materialul bogat de care
dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de creaţie.
În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care lucrează copiii o
constituie materialul din natură. Natura oferă copiilor materiale variate şi
interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare
contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea priceperilor şi
deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula potenţialul creativ al
copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din natură, am parcurs cu
aceştia mai multe etape:
36
Etapa I - etape de pregătire a activitaţilor practice în care copiii participă
direct la
strângerea materialelor din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări. Profunda lor
concentrare în activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din natură a
însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de selecţie a
materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi mărimi, castane,
conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând frunzele castanului
şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele răsfirate, cu creasta
cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii. Castanele în învelişul lor
ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În natură copiii se manifestă
deosebit, sunt mai activi, cu o permanentă bună dispoziţie şi cu un imens
neastâmpăr specific vârstei.
Etapa a II a este etapa în care am efectuat intuirea materialului
confecţionat de către copii prin manipulare, pentru antrenarea analizatorilor şi
formarea reprezentărilor prin jocuri senzoriale. Primul mijloc prin care copilul
descoperă lumea îl constituie organele de simţ. El vede, apucă, miroase, gustă.
Astfel acumulează experienţă, iar cunoaşterea reală a materialelor din natură e
condiţionată de claritatea şi precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De aici reiese
necesitatea organizării unor jocuri senzoriale specifice vârstei: ,, Săculeţul
fermecat’’, ,, Ce ştii despre mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste jocuri
senzoriale pot fi utilizate cu succes pentru trezirea, stimularea şi dezvoltarea
interesului de a cunoaşte, interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică pentru
stimularea creativităţii.
37
Etapa aIII a constă în perfecţionarea deprinderilor practice şi stimularea
potenţialului creativ al copiilor. Experienţa a dovedit că lucrându-se prea des după
şablon, copiilor li se limitează posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi gândirii. Prin
diversitatea formelor, a coloritului şi a posibilităţilor de îmbinare a materialelor din
natură se deschide câmp larg manifestării imaginaţiei. Permanent i-am stimulat pe
copii să confecţioneze jucării din materialele colecţionate de ei sau pe care le
puneam eu la dispoziţie. Valorificând castane, ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe,
sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au confecţionat în manieră proprie multe
obiecte.
Etape a IV a constă în efectuarea de către copii a unor lucrări în grup.
Activitatea pe bază de cooperare, constituie un mod de învaţare cu deosebite
valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea. Copiii descoperă o nouă
experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, investiga şi
căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale grupului. Superioritatea grupului
se vădeşte atât prin soluţii originale şi lucrările realizate, cât şi pe plan educativ. În
această etapă accentul se pune pe realizarea creativă a temelor date, copiii având
libertatea alegerii materialelor şi a tehnicilor de realizare. Ei au redat original
teme cum ar fi:,, Coş cu ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,, Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou
de primăvară (vară, toamnă, iarnă)’’, etc.
Activitaţile practice desfăşurate cu copiii, având ca material de lucru ,,
produsele naturii’’ oferă reale posibilităţi de stimulare a creativităţii în funcţie de
cunoştinţe, de înclinaţii, de interese şi de aptitudini. S-a constatat existenţa
fenomenului creativităţii în stare potenţială la toţi copiii, manifestarea lui
înregistrând grade diferite, iar în acest sens se impune lăsarea unui ,,câmp liber’’
de manifestare pe linia imaginaţiei, a fanteziei, a creativităţii. În stimularea
38
creativităţii, importante sunt deopotrivă metodele, relaţia educatoare – copil,
atitudinea educatoarei şi atmosfera instaurată de aceasta în sala de grupă.
În munca fiecărei educatoare trebuie să existe elementul creator, deoarece ea
este cea care îl stimulează, îl ajută şi îl încurajează pe copil în micile sale ,, creaţii’’.
Bibliografie:
Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”, editura Omfal
Esenţial, 2007
„Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001
39
Iarna la noi - 2012/2013
GPN Vinerea
ed. Nicoletta Huştiuc
ed. Anişoara Filimon
Suntem noi cam mititei
Dar suntem năzdrăvenei
Asteptăm Moşul să vină
Cadouri să se adune
Nu prea ştim noi să vorbim
Dar aşa, vă arătăm
Poezii am invățat
Colinde noi am cantat
Şi pe toți i-a bucurat!
Activitățile grupei mici şi mijlocii , pregătiri de serbare, felicitări pentru
Concursul Județean “Crăciun fericit”, zȋna iarnă, realizarea expoziției, activitate
comună.
40
41
42
43
Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia
Gimnaziul de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş
Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş
TOAMNA
44
IARNA
PRIMAVARA
45
FLORI DIN PAHARE PLASTIC
Educatoare: Silvia Bozdog
Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu
46
MATERIALE NECESARE:
- pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină,
lipici, capsator,
- role de la hârtia igienică sau şerveţele bucătărie, hârtie creponată
verde pentru vază.
47
FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT
Prof. Danc Mihaela Elena
Grădiniţa P.N.SÎRBI
48
Metode de lucru:
Pasul 1
Decuparea din polistiren a unei frunze gigant şi a unei flori cu tulpină şi frunză
Pasul 2
Pictarea lor de către copii
Pasul 3
Buburuzele confecţionate din coajă de nucă pictată cu roşu,iar după ce se usucă, se
pictează şapte bulinuţe negre.
Se lipesc cu aracet pe frunze decupate din carton verde.
Se prind, apoi, cu ace pe frunza gigant
Pentru floare se pregătesc fluturaşi, astfel:
49
Se decupează fluturaşi din carton colorat,partea de jos mai mare iar cea de sus mai
mică, astfel vor fi dubli. Se lipesc la mijloc şi se ridică aripioarele.
Se decorează aripioarele cu lipici cu sclipici si se fac ochişorii cu negru.
Se prind, apoi, pe floarea gigant cu ace.
50
Următoarele lucrări le-au realizat preşcolarii din grupa pregătitoare de la Scoala
de Arte si Meserii Tarnava,jud.Sibiu
Educatoare COSTEA AGNES ILDICO
Materiale folosite:
- hârtie autocolantă (culori diferite), hârtie glasată , lipici, foarfecă.
51
Aspecte din timpul unui atelier de lucru
Grădinița P.P.Nr.7 Deva
Ed. Stȋngă Ana
Prof. Ciurea Daniela
Doamnele educatoare ne-au vorbit despre peşti , meduze , căluți de mare ,
stele de mare , caracatițe şi alte minunății şi le-am observat in diferite cărți şi
atlase . Apoi ne-am apucat de treabă ... Ne-am ales fiecare cate o viețuitoare a
mării şi am colorat-o foarte frumos . Fiecare ființă minunat colorată a primit un loc
in “marea” ȋn miniatură pe care o pregătisem . A fost super distractiv !
52
53
Expoziție cu lucrări
Cadrele didactice: Popa Adriana, Ciurea Daniela, Dan Sanda, David Cristina, Ioaneş
Ana-Maria, Balteanu Mariana de la Grădinița P.P.Nr.7 Deva, Structura Grădinița
P.P.Nr.6 Deva
SCOPUL : dezvoltarea unor abilităţi antreprenoriale şi tehnice specifice nivelului
motric;
OBIECTIVE URMĂRITE:
- să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre însuşirile caracteristice ale materialelor
şi despre modificările în prelucrarea acestora;
- să respecte cerinţele şi regulile de folosire a mijloacelor puse la îndemâna
copiilor( carton , hartie A4, modele turnate ipsos, sfoara , markere , chibrite ,
acuarele, carioci ,creioane colorate, etc.);
- să-şi perfecţioneze deprinderile de lucru manual însuşite în grupele anterioare:
tăierea, lipirea, îndoirea, bobinarea, răsucirea, şnuruirea, îmbinarea, prin
amplificarea acestora în conţinut şi în complexitate;
- să manifeste creativitate în realizarea unor lucrări originale, variate, valorificând
experienţa acumulată anterior;
- să dezvolte relaţii de colaborare în activitatea de grup cooperând cu partenerii de
joc pentru realizarea sarcinii comune.
54
FORME DE REALIZARE: activitate practica, desen, pictură, colaj;
RESURSE IMPLICATE:
umane:preşcolarii grupelor partenere, cadrele didactice, părinţi şi alţi factori
educaţionali;
de timp: o saptamana;
materiale: sfoara ,markere , creioane colorate, acuarele, foarfeci, lipici, carton
colorat,forme de turnat ipsos, etc.;
EVALUAREA: expoziţie de lucrări;
55
56
57
La joacă !
Prof.Tomodan Maria
Ne folosim imaginația şi cu lucrările realizate la activități inventăm jocuri. E
distractiv !
1. “Cărți…cu fluturi”
58
2.“Ruleta animalelor”
3. “Cursa melcilor”