Hipertensiunea arterială

Masurarea corecta a TA

Latimea mansetei trebuie sa reprezinte aproximativ 40% din latimea bratului (12-14 cm)

Lungimea mansetei trebuie sa reprezinte 80% din latimea bratului (sa inconjure bratul).Daca este tensiometru aneroid, trebuie recalibrat periodic

Masurarea corecta a TAPacientul nu fumeaza si nu bea cafea cu 30 min inaintea masurarii TA.

Pastreaza repausul 5 min.

Camera sa fie linistita

Bratul sa fie descoperit.

Sa se evite bratul cu fistula de dializa, cicatrice, limfedem

Se palpeaza artera brahiala si se identifica pulsul.

Artera brahiala la plica cotului trebuie sa fie la nivelul cordului

Pacient asezat: bratul se sprijina pe masa

Pacient in picioare: bratul se sustine la nivelul toracelui.

Masurarea TA

Daca artera brahiala este sub nivelul inimii, TA apare fals mai mare din cauza efortului pacientului de a-si sustine singur bratul.

Daca manseta este fixata lax, TA apare fals mai mare

Marginea inferioara a mansetei trebuie sa fie cu 2.5 cm deasupra plicii cotului.

Pentru a estima cat trebuie umflata manseta, se palpeaza pulsul radial. TA sistolica corespunde aproximativ cu valoarea la care dispare pulsul radial.

Se umfla manseta cu 30 mmHg deasupra valorii respective

Masurarea TA

• Se dezumfla manseta incet, cu 2-3 mmHg/sec• Zgomotele se numesc Korotcoff si se aud mai bine fara

membrana stetoscopului• Se noteaza valoarea la care se aud mai mult de 2

zgomote consecutive-TA sistolica• Se noteaza momentul la care diminua zgomotele in

intensitate, urmata de disparitia la cateva secunde• Valoarea la care dispar zgomotele –TA diastolica • Pentru confirmare se asteapta sa mai scada presiunea

cu 10-20 mmHg

Masurarea TA

La unele persoane zgomotele cardiace nu dispar sau momentul atenuarii intensitatii este la distanta de momentul disparitiei.Ex insuficienta aorticaIn acest caz se noteaza ambele valori

Masurarea TA

Gaura auscultatorie: intre porimele zgomote si urmatoarele ;Subestimeaza TA sistolica si supraestimeaza TA diastolica;Se noteaza ca atare (TA sistolica…cu gaura auscultatorie la…)Hipertensiunea arterială de ˝halat alb˝: valori crescute ale TA legate de anxietatea vizitei la medic

TA la membrele inferioare

• Obezitate: manşeta să fie lată peste 15 cm

• Circumferinţă a braţului peste 41 cm-manşetă 18 cm

• Persoane f slabe: manşetă de copil (îngustă)

• TA la membrele inferioare: – manşetă cu lărgimea 18 cm şi lungimea 42 cm– se aşează la mijlocul coapsei, cu auscultaţia poziţionată posterior– se auscultă artera poplitee în fosa poplitee– Pacientul culcat, membrul inferior respectiv trebuie flectat uşor, cu călcâiul fixat pe

pat– Se poate lua şi la pacientul în ortostatism– TA trebuie să fie egală între cele 2 membre inferioare şi mai mare decât la braţ– Dacă TA la membrele inferioare este inferioară celei de la membrele

superioare-valori anormale: • coarctaţie de aortă;

• boală ocluzivă arterială periferică

– Dacă se foloseşte manşeta de la tensiometrul uzual, valorile sunt fals crescute

Măsurarea TA

Zgomotre Korotkoff slabe sau neaudibile: : plasarea greşită a stetoscopului. Lipsa contacvtului ferm cu pielea, congestie venoasă din cauza repetării procedurii; se poate determna palpatoriu TA sistolică

Pt a intensifica zgomotele Korotkoff:

Se ridică braţul în timpul umflării manşetei, apoi se lasă în jos şi se

determină TA

Se umflă manşeta. Se cere pacinetului să strângă pumnul de câteva

ori şi se determină apoi TA

Aritmie: se face media observaţiilor

Factorii de care depinde TA

Volumul bătaie al VS

Distensibilitatea aortei şi a arterelor mari

Rezistenţa vasculară periferică

Volumul de sânge circulant

Stadializarea HTA

HTA esenţială-80% cazuri

sistolo-diastolică

HTA secundară-20%

sistolo-diastolică

sistolică

Ghid HTA ESC 2013

Ghid HTA 2014 AHA

Clasificarea HTA

• HTA sistolo/diastolică: – HTA esenţială – HTA secundare: Coarctaţia de aortă

Boli endocrine

HTA reno-vasculară

HTA renale parenchimatoase

• HTA sistolică• Ateromatoza aortică• Bloc atrio-ventricular total• Insuficienţă aortică (TA diferenţială mare)

Clinica HTA

• Simptomatologia nespecifică– Cefalee occipitală, în cască– Vertij– Greaţă– Dispnee– Dureri precordiale– Depinde de valorile TA şi de rapiditatea cu care acestea cresc

• Semne-legate de modificările induse de HTA la nivelul organelor ţintă: cord, sistem nervos central, rinichi,

– cord-angină, insuficienţă cardiacă congestivă, edem pulmonar acut (creşteri bruşte ale TA)

– Sistem nervos-AIT, AVC ischemicesau hemoragice, encefalopatie hipertensivă, modificări ale fundului de ochi (reflectă modificările circulaţiei cerebrale)

– Rinichi-nicturie, scăderea cacităţii de diluţie şi concentraţie a urinii, insuficienţă renală

Factori de pronostic la bolnavul cu HTA

• Factori de risc cardio-vasculari– Sex masculin

– Vârsta peste 55 ani la bărbaI şi peste 65 ani la femei

– Fumat

– Dislipidemie: colesterol total peste 190 mg% (4,9 mmol/l), LDL colesterol peste 115 mg% (3 mmoli/l), HDL colesterol sub 40 mg% (1 mmol/l) la bărbaţi şi 46 mg% (1,2 mmoli/l) la femeie, trigliceride peste 150 mg% (1,7 mmol/l)

– Glicemie a jeun 102-125 mg/ (5,6-6,9 mmoli/l)

– Test de toleranţă la glucoză anormal

– Obezitate (BMI peste 30 kg/m2)

– Circumferinţa taliei peste 102 cm la bărbat şi peste 88 cm la femei (caucazieni)

– Istoric familial de boală cardiacă prematură (sub 55 ani la bărbaţi, sub 65 ani la femei)

Factori de prognostic asociaţi HTA

• Afectarea asimptomatică a organelor ţintă– Presiunea pulsului la vârstnici peste 60 mmHg (TAs-TAd)

– HVS pe ECG: indice Sokolow-Lyon peste 3,5 mV, RavLpeste 1,1 mV şi alte criterii)

– HVS la ecocardiografie: indexul de masă corporală peste 115 g/m2 la bărbat şi peste 95 g/m2 la femeie)

– Indicele intimă-medie carotidian peste 0,9 mm sau prezenţa de plăci carotidiene

– Indicele gleznă-braţ sub 0,9

– Viteza undei de puls (pulse wave velocity) carotidă-femurală peste 10 m/s

– Clearence-ul la creatinină 30-60 ml/min/1,73 m2

– Microalbuminuria (30-300 mg/24 h) sau raport albumină-creatinină (30-300 mg/g; 3,4-34 mg/mmol; de preferat, determinat în urina de dimineaţă)

• Diabet zaharat: – glicemie a jeun peste 7 mmol/l (126 mg% ml)la 2 determinări repetate

– HbA1c glicozilată peste 7 % şi/sau

– Glicemie la 2 ore la testul de toleranţă la glucoză peste 198 mg% (11 mmol/l)

Factori de prognostic asociaţi cu HTA

• Boală cardiacă sau renală constituită– Cerebrovasculară: AVC ischemic, AVC hemoragic, AIT

– Cardiacă: infarct miocardic, angină, revascularizaţie miocardică

– Insuficienţă cardiacă, inclusiv cu fracţie de ejecţie păstrată

– Boală arterială periferică simptomatică

– Boală cronică dde rinichi cu Cl creatinină sub 30 ml/kcorp/min; proteinurie peste 300 mg/24 ore

– Retinopatie avansată: hemoragii, exsudate papilare, edem papilar

Stratificarea riscului cardio-vascular asociat cu HTA

Hipotensiunea arterială• TA < 90/60 mmHg

• Hipotensiunea ortostatică: TAs scade cu peste 20 mmHg şi TAd scade cu peste 10 mmHg la 3 min de ortostatism

• Clinica: cefalee, vertij, tahicardie, greaţă, vomă, sincopă: apar la schimbările de poziţie în hipotensiiunea ortostatică

• Cauze:– Deshidratare cronică– Hemoragie – hipotensiune ortostatică, tahicardie ca prime semne de hemoragie– Disautonomie-pierderea funcţiei baroreceptorilor, de ex la vârstnici

• Răspunsul normal în ortostatism: activarea baroreceptorilor simpatici : tahicaride , TA s nemodificată sau scade cu mai puţin de 20 mmHg; TA d nemodificată sau creşte uşor