7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
1/32
1
UNIVERSITATATEA PETRE ANDREI DIN IASI
FACULTATEA DE DREPT
MASTER DREPT EUROPEAN ANUL 1 SEM 2
CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE IN UE
TEMA TIPURI DE INSTITUII INSARCINATE CU CONTROLUL DE
CONSTITUTIONALITATE
MASTERAND BOICU IULIANA
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
2/32
2
Cuprins
Introducere
Cap.1.Comisia
Sect.1.Colegiul comisarilor, numirea si demiterea, compunere
Sect.2.Procesul decizional, presedentia Comisiei
Sect.3.Functionarii comisiei, presedentia Comisiei
Sect.3, Subsect.1. Atributii legislative, administrative, executive si judiciare
Sect.4.Impactul TC
Cap.2.Consiliul
Sect.1.Compunerea, presedentia Consiliului
Sect.2.Comitetul reprezentantilor permananenti, secretariatul consiliului, atributiile Consiliului
Sect.3.Impactul TC, concluzii
Cap.3.Consiliul European
Sect.2.Impactul TC concluzii privind rolul Consiliului European
Cap.4.Parlamentul European
Cap.5.Instantele judecatoresti
Sect.1.Curetea de Justitie (CEJ)
Sect.2.Tribunalul de Prima Instanta (TPI)
Sect.3. Avocatul General
Sect.4. Curtea de Conturi
Sect.5.Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor.Agentiile
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
3/32
3
Sect.6.Impactul TC
Concluzii
Introducere
Tiparul competentelor institutionale in cadrul Comunitatii nu a ramas static.Acesta s-a modificat
atat ca urmare a modificarilor ulterioare ale tratatelor,cat, cat si ca un raspuns la schimbarea
organica a echilibrului politic intre institutii de-a lungul timpului inclusiv prin aparitia unei retele
de comitete si actori institutionali in afara institutiilor clasice initiale.
Sistemul institutional al UE a fost alcatuit pe baza unor conceptii si metode necunoscute-atat pe
plan national cat si international- pana la momentul crearii Comunitatilor europene.
Institutiile comunitare isi indeplinesc functiile in cadrul unui sistem institutional, intre ele
realizandu-se legaturi si corelatii atat in plan vertical, cat si in plan orizontal
Repartitia functiilor intre institutiile comunitare nu este conforma schemei statice a separate
puterilor in stata mostenita de la Montesquieu in care Parlamentul are rolul legislativ,guvernul
executiv,iar judecatorii exercita autotitatea judecatoreasca.In cadrul Comunitatii Comisia,are in
principiu autoritatatea executiva,autoritatea bugetara este impartita,iar Consiliul cumuleaza
functiile legislative,executive,guvernamentala.
Tratatul de la Maastricht a modificat structura institutionala comunitara atat sub aspectul
structurii organice, cat si sub aspect functional.
Sub aspectul structurii functionale.institutiile nu mai corespund conceptiilor fundamentale, care
le faceau componentele unei structuri cvadripartite institutionale.
Tratatul de la Maastricht recunoaste Curti de Conturi calitatea de institutie comunitara, cu toate
ca nu prezita trasaturile caracteristice ale celorlalte, exprimand o legitimitate proprie.
Sub aspectul functional Tratatul de la Maastricht introduce noi reguli care sa contribuie la
democratizarea procesului decizional.
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
4/32
4
Cadrul institutional unic este mentionat ca atare in dispozitiile Tratatului de la Maasticht (art.C,
D si E).1
Structura institutionala comunitara presupune crearea unor interactiuni functionale intre
institutiile comunitare acestea exercitandu-si atributiile ca parti componenete ale unui sistem, in
vederea realizarii scopurilor comunitare unice.
In art.C alin.1 se arata ca UE dispune de un cadru institutional unic care asigura continuitatea si
coerenta actiunilor intreprinse in vederea atingerii obiectivelor sale,respectand si dezvoltand
realizarile comunitare.Tratatul confera institutiilor misiunea comuna de a contribui la evolutia
procesului comunitar dar procedurile de realizare a acestei misuni sunt specifice,proprii fiecarei
institutii.
Cadrul institutional unic se caracterizeaza atat prin unitatea de actiune a institutiilor in vederea
realizarii scopurilor comunitare, cat si diversitatea procedurilor utilizate pentru aceasta.
Tratatul de reforma de la Lisabona (TFUE) mentioneaza in art.8 B ca instituiile acorda
cetatenilor si asociatiilor reprezentative,prin mijloace corespunzatoare posibilitea de a face
schimb de opinii in mod public, in toate domeniile de actiune ale Uniunii.
Instituiile Uniunii mentin un dialog deschis, transparent si constant cu asociatiile reprezentative
si cu societatea civila.
Cap.1.Comisia
Comisiadesemeneaza atat colegiul comisarilor,cat si functionarii de la Bruxelles care
indeplinesc serviciile Comisiei.
Metoda2alegerii comisarilor a fost mdioficata astel incat Parlamemntul sa aiba un cuvant mai
greu de spus in cadrul acestei proces decat pana acum.Potrivit art.214 alin.(2) Consiliul,intrunit
la nivelul sefilor de stat si hotarand cu majoritate calificata si de comun acord cu persoana
nominalizata la presedentie,adopta o lista de propuneri pentru comisar,alcatuita in conformitate
cu propunerile facute de fiecare stat membru.In continuare,presedintele si ceilalti comisari sunt
1Paul Craig Grainne de Burca pag 48
22Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu pag.45
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
5/32
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
6/32
6
membre.Consililului ii revine atributii de a decide cu unanimitate asupra numarului exact de
comisari si sa adopte,respectand principiul egalitatii,un sistem de rotatie.
Prevederile acestea sunt rezultatul viziunilor diferite din cadrul Conferintei Interguvernamentale
(CI) care a precedat TN,unde parerile erau impartite intre a continua numirea cate unui comisar
pentru fiecare stat membru si a stabili o limita superioaara a numarului de membrii combinata cu
un sistem de rotatie.Argumentele pentru sustinerea ultimei opinii au fost ca pozitia comisarilor
nu este aceea de reprezenti ai statelor membre si ca functionarea unei Comisii cu 27 de comisari
ar putea sa depaseasca limita dintre un organ colegial si o adunare deliberativa.
Comisarii6 dispun de propriul lor cabinet,format in parte din functionari nationali,iar restul din
functionari ai Comunitatii.De obicei,aceste echipe sunt compuse din 6 functionari,insa
presedintele Comisiei poate sa aiba un cabinet mai mare.Membrii cabinetului indeplinesc o
diversitate de functii:stabilesc legaturi cu alte structuri ale Comisiei,examineaza proiectele de
regulamente si directive si ii tin la curent pe comisari cu evolutiile din alte zone conexe.
Sect.2.Procesul decizional,Presedentia Comisiei
Colegiul7 comisarilor are 4 modduri diferite de a actiona.Cele mai importante probleme sunt
tratate in cadrul intrunirilor saptamanale ale colegiului,a caror ordine de zi este stabilita de catre
Secretariatul General.Aceste intruniri sunt precedate de intruniri intre sefii de cabinet ai
comisarilor,prin care se incearca solutionarea neintelegerilor inainte de intrunirea
colegiului.Chestiunile8
in privinta carora sefii de cabinet au cazut de acord sunt denumite
punctele A si,de regula,nu mai necesita discutii in cadrul colegiului.Mai pot sa aiba loc si
intruniri ale grupurilor Comisiei,desemnate in scopul coordonarii activitatii acesteia.
Procedura scrisa este utilizata atunci cand deliberarile colegiului nu sunt necesare intrucat
toate punctele au fost solutionate de catrea DG relevante si au primit aprobarea din partea
Serviciului Juridic.Propunerea este trimisa catre cabinetele comisarilor si,daca intr-o anumitaperioada de timp nu sunt formulate obiectii,decizia este luata.Orice comisar poate sa ridice
obiectii si poate sa ceara ca masura sa fie discutata in cadrul unei intruniri a colegiului.
6Paul Craig Grainne de Burca
7Nicoleta Diaconu
8Anamaria Groza
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
7/32
7
Un al treilea mod de a lua decizii il reprezinta imputernicirea,prin intermediul careia Comisia
abiliteaza un singur comisar sa ia o decizie,cu respectarea principiuui raspunderarii colective.
O ultima posibilitate este cea a delegarii directorilor generali si a sefilor de servicii care
actioneaza in numele Comisiei,in vederea luarii deciziilor.Procedura aceasta este utilizata pentru
chestiunile de rutina.
Presedentia9
Comisiei reprezinta o functie de o reala importanta.Atributiile presedintelui au
fost porite ca urmare a TN.Conform art.217 ,Comisia isi indeplineste misiunea cu orientarilor
politice pe care presedintele sau le-a stabilit,care decide in ceea ce priveste organizarea sa
interna,in scopul asigurarii coerentei,eficacitatii si caracterului colegial al actiunii
sale.Responsabilitatile care revin Comisiei sunt structurate si distribuiete comisarilor de catre
presedinte,care are de asemenea si posiblitatea de a redistribui portofoliile.Asadar presedintele
poate sa decida in ceea ce priveste portofoliile in cadrul Comisiiei,insa se poarta negocieri,intre
comisari,presedinte si statele membre cu privire la cine ia ce.De asemenea,dupa ce este obtinut
cordul din partea colegiului,presedintele poate sa numeasca vicepresedinti dintre
comisari.Presedintele poate totodata,sa destitutiasca comisarii in mod individual.
Presedintel10
e joaca un rol important in conturarea politicii generale a Comunitatii,innegocierile cu Consiliul si Parlamentul si in determinarea viitoarei directii a Comunitatii.
Sect.3.Functionarii Comsiiei,competentele Comisiei
Functionariii permannti care lucreaza in cadrul Comsieii si care formeaza aparatul birocratic de
la Bruxelles sunt structurati dupa cum urmeaza.
Directiile 11 Generale (DG) acopera domeniile interne principale asupra carora este intinsa
responsabilitatea Comisiei.In momentul de fata exista DG pentru
:Agricultura;Concurenta;Afaceri economice si financiare;Educatie si cultura;Ocuparea fortei de
9Nicoleta Diaconu
10www.scritube.ro
11Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
8/32
8
munca,afaceri sociale si egalitatea de sanse;Intreprinderi si industrie;Mediu;Pescuit si afaceri
maritime;Sanatate si protextia consumatorului;Societatea informatinala si mass-media;Piata
interna12
si servicii;Centrul Comun de Cercetare;Justitie,libertate si securitate;Politica
regionala;Cercetare;Imppozite si uniune vamala;si Energie si transport.Ma exista de asemenea si
DG care se ocupa de relatiile externe inclusiv:Dezvoltare,Extindere,Oficiul de Coperare
EuropeAid,Relatii externe,Ajutor umanitar si Comert.Problemele financiare sunt de Competenta
Aparatul13
birocratic al Comsiiei este structurat pe patru nivele.Mai intai este comisarul care
detine portofoliul pentru domeniul respectiv.Mai apoi urmeaza directorul general,care este seful
unei anumite DG.La urmatorul nivel exista directori.Fiecare DG este alcatuita dintr-un anumit
numar de directii,de obicei intre 4 si 6,fiecare dintre aceste diretii fiind condusa de catre un
director carerspunde in fata sefului diviziunii sau unitatii.Acestea formeaza parti ale
directiilor.Fiecare diviziune sau unitatea este condusa de un sef care raspunde in fata directorului
corespunzator.
Dat fiind ca DG implicate in realizarea unei masuri pot sa aiba opinii diferite,inaintea intrunirii
colegiului comisarilor au loc intruniri in cadrul Comisiei.Sefii de cabinete organizeaza intruniri
oficiale pentru a ajunge la un acord inaintea convocarii colegiului.Adunarea sefilor de cabinete
primeste informatii din cadrul sesiunilor de discutii organizate de membrul unuia din
cabinete,care este specializat in domeniu vizat.Secretariatul General joaca un rol important in
coordonarea elaborarii initiativelor legislative de catre Comisie privita ca intreg.
Principiile 14care guverneaza Comisia sunt ca angajarile si promovarile in functie sa se bazeze
pe merit si sa aiba loc ca urmare a unei examinari competitive.Principiul acesta al meritocratiei
este sustinut de faptul ca statele isi dau tot interesul pentru a se asigura ca nationalii lor sunt bine
reprezentati,mai ales in functiile inalte.In mod traditional,din acest motiv,acordarea posturilor
este facuta pe baza unui regim neoficial de cote.Supravietuirea acestuia este cel putin
indoielnica
15
,tinand cont de decizia Curtii ca alocarea slujbelor nu ar trebui sa fie predeterminatatrebuind sa se faca pe baza meritului.
12Paul Craig Grainne de Burca
13Iordan Gheorghe Barbulescu
14www.scritube.ro
15www.infoeuropa.ro
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
9/32
9
Art.211 CE este cel care stabileste atributiile Comisiei:
Pentru a asigura functionarea si dezvoltarea pietei comune,Comisia:
-vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a dispozitiilor adoptate de instituti in
temeiul acestuia;
-formuleaza recomandari sau avize in domeniile care fac obiectul prezentului tratat,in cazul in
care se prevede acest lucru expres in tratat sau Comisia considera ca este necesar;
-dispune de atributii proprii de decizie si participa la adoptarea cetlor Consiliului si ale
Parlamentului European in conditiile prevazute de prezentul tratat ;
-exercita competentele conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta
Din simpla lectura a art 211 se poate observa rolul Comisiei in cadrul Comunitatii.Comunitatea
nu este caracterizata prin doctrina rigida a separatiei puterilor ea detinand atributii executive
legislative si judecatoresti.
Comisia joaca un rol important in procesul legislativ.De regula tratatele stipuleaza,ca in
procesul de legiferare Consiliul si Parlamentul European actioneaza in baza unei propuneri din
partea Comisiei.Dreptul acesta de initiativa plaseaza aceasta institutie in prim-planul dezvoltarii
politice comunitare.Desi propunerile legislative trebuie sa primeasca aprobare din partea
Consiliului si,in numeroase cazuri,si pe cea a Parlamnetului European,dreptul sau de initiativa i-a
permis Comisiei sa actioneze ca un motor al integrariipentru comunitate in intregul sau.Mai
mult decat atat,Comisia poate sa isi exercite influenta asupra Consiliului si,in mai moduri.Totusi
trebuie remarcat,ca si Cosiliul poate sa fie sursa de facto a aunei initiative legislativecu toate ca
detaliile sugestiilor sunt apoi analizate intr-o forma concreta de Comisie.
Elaborarea 16 planului de legiferare pentru fiecare an reprezinta o a doua modalitate de
implicare a Comisiei in procesul de legiferare.
16Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
10/32
10
Comisia poate de asemenea afecteze politica unionala intr-un al treilea mod prin dezvoltarea
strategiilor de politica generala ale Comunitatii.Un exemplu in sensul acesta il ofera Carta Alba a
Comisiei privnd realizarea pietei interne care a modelat realizarea AUE.
O patra modalitate prin care Comisia isi exercita atributiile legislative este data de posibilitatea
acesteia de a adopta norme comunitare,in unele domenii limitate fara ca celelalte indtitutii ale
Comunitatii sa fie implicate.
In final17
Comisia poate exercita atributii legislative prin delegare.Art 211 alin 4 prevede in
mod expres acest lucru.In unele domenii Consiliul deleaga Comsiei atributii de legiferare.
Comisia detine de asemenea si importante atributii administrative.Odata elaborate,politicile
trebuie administrate18
,iar legislatia odata adoptata trebuie aplicata.Acest lucru,de regula este
realizat prin gestionare co una,utilizandu-se organismele nationale.Comisia va exercita o
supraveghere generala asigurandu-se ca normele sunt respectate in mod uniform si aplicate
corespunzator pe terioriul statelor member.Tot mai des apare situatia ca raspunderea
administrativa directa pentru aplicarea anumitor politici sa revina Comisiei.
Comisiei 19 ii revin si atributii de natura executiva.Dintre acestea doua sunt cele mai
imprtante:cele legate de buget si privind relatiile externe.Comisia detine un rol important in
ssatbilirea bugetului Comunitatii.Ea are,de asemena,atributii importante in privinta
cheltuielilor,in deosebi cele legate de ajutoarele acordate in agricultura carora le este alocata o
parte importantadin bugetula nual al comunitatii si de politica structurala menita,printre altele,sa
asiste regiunile mai sarace in tgransformarea si adaptarea industriilor aflate in declin si in
combaterea pe termen lung a somajului.
Comisia mai exercita atributii executive si in domeniul relatiilor externe.
17 Paul Craig Grainne de Burca
18 Iordan Gheorghe Barbulescu
19 Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
11/32
11
Pe baza art.211alin .1 Comisia detine doua tipuri de atributii judiciare.Comisia poate sa
actioneze impotriva statelor membre atunci cand acestea incalca dreptul comunitar.Actiunile pot
sa fie formulate pe baza art 226 CE si iau forma Comisia c.Germania etc.Mai intai Comisia va
incerca sa solutioneze problema pe calea negocierilor si numai in cazul in care acestea esueaza
va recurge la o actiune in justitie.
In unele20 domenii,Comisia actioneaza ca investigator si judecator in prima instanta cu privire
la incalcarea tratatelor,fie de catre intreprinderi private,fie de catre statele membre.Doua dintre
cele mai importante domenii sunt politica si ajutoarele de stat.Decizia Comisiei poate sa fie
atacata in fata organelor judecatoresti ale Comunitatii de regula TPI.In ciuda existentei unei cai
judiciare de atac,atributiile de investigare si de decizie ale Comisiei comfera acesteia un
instrument semnificativ in dezvoltarea politiiclor Comunitatii.
TC a fost de o mare importanta pentru organizarea Comisiei sub doua aspecte.El a prevazut ca
presedintele Comisiei sa fie ales in mod indirect.Comsiliul European,tinand cont de alegerile
pentru Parlamentul European,propune PE un candidat pentru functia de presedinte al
Comisiei,urmand ca acesta sa fie ales de catre PE,existand si prevederi pentru situatia in care
candidatul nu reuseste sa obtina majoritatea necesara in PE.
TC are si dispozitii referitoare la compunerea Comisiei.Parerile erau impartite intre a se
continua numirea cate unui comisar pentru fiecare stat si stabilirea unei limite superioare
combinata cu un sistem de rotatie.Pemtru ultimul punct argumentele au fost ca statele nu sunt
reprezentate21 de catre comisari si o Comisie din 25 sau 27 de comisari ar putea sa depaseasca
limita dintre un organ colegial si o adunare deliberativa.Proiectul TC,asa cum a fost elaborat de
Conventie, optat pentru o solutie de compromis potrivit careia trebuie sa existe comisari cu si
fara drept de vot.
Acestei22
solutii i s-a opus insasi Comisia deoarece ar fi fost imposibil de pus in practica.
Cap.2.Consiliul
20Iordan Gheorghe Barbulescu
21Nicoleta Diaconu
22Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
12/32
12
Sect.1.Compunerea, presedentia Consiliului
Potrivi23 t art.203 Consiliul este alcatuit din cate un reprezentant al fiecarui stat membru
imputernicit sa angajeze guvernul statului respectiv.Prin urmare,membrii componenti ai
Consiliului sunt omanei politici si nu oameni de stat,insa politicienii pot sa fie membrii ai unui
guvern regional,acolo unde este cazul.Potrivit art.204 Consiliul se intruneste la convocarea
presedintelui,din initiativa sau la cererea unuia dintre membrii ori la solicitarea Comisiei.In
fiecare an au loc un numar de aproximativ 8 intalniri care se desfasoara in marea majoritate la
Bruxelles,cu toate ca cele din aprilie,iunie si octombrie sunt tinute la
Luxemburg24
.Actualmente,aceste intruniri au loc in conditii de transparenta mai ridicata deat
pana acum datorita schimbarilor aparute in iunie 2006.
In functie de subiectul ce trebuie sa fie discutat,intrunirile Consiliului au loc in formule
diferite ale ministrilor din statele member fiind guvernte de Regulamentul de procedura al
Consiliului.In momentul actual exista 9 astfel de configuratii ale Consiliului fiind reduse de la n
numar mai mare de 22 cate existau in ani "90.Consiliul pentru Afaceri Generale si Relatii
Externe (AGRE),din ministrii de extreme,se ocupa de relatiile externe si de multe chestiuni
legate de politica generala a Comunitatii.Din contra,Consiliul pentru Economie si finante
(Ecofin) se ocupa de probleme cu bugetul,uniunea economica si monetara si poetele de
capital;25
acest Consiliu este format din ministrii de finante ai steatelor member.Exista si un
Consiliu al carui obiect de activitate sunt Justiita si Afacerile Interne.Celelalte consilii au ca
obiect de activitate probleme sectoriale:transport;comunicatii si energie;ocuparea fortei de
munca;politica sociala;sanatate si protectia consumatorului;agricultura si
pescuit;concurenta;protectia mediului;educatie,tineret si cultura.Ministrii de resort din statele
member sunt cei care paticipa la aceste intruniri.Ei sunt sustinuti de functionarii nationali care au
cunostinte in respectivele domenii.Comisia este invitata sa participe la intrunuirile Consilui.
23 Paul Craig Grainne de Burca
24 www.scritube.ro
25 Anamaria Groza
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
13/32
13
Potrivit art.203 presedentia Consiliului este detinuta pe rand de catre fiecare din statele
member,timp de 6 luni.Pozitia de presedinte al Consiliului a devenit mai importanta in ultimii ani
din mai multe motive.O conducere centrala puternica a devenit necesara pentru a putea combate
tendintele centrifuge din cadrul Consiliului.Complexitatea crescuta din cadrul structurii
decizionale a Consiliului a necesitat mai multa coordonare intre institutii.
Aria competentelor UE s-a marit,necesitand o mai buna conducere in cadrul
Consiliului.Dorinta Consiliului de a detine un rol mai activ in politica de dezvoltare a
Comunitatii a implicat initiative in a caror organizare putea ajuta presedintele.
Presedintele 26 cu 7 luni inainte de a fi investit in functie stabileste datele intrunirilor
Consiliului,consultandu-se cu presedentiile precedente si sucesive mandatului sau.Odata la 18
luni,cele 3 presedentii care urmeaza sa preia functia,pregatesc impreuna cu Comisia,un proiect
de program pentru activitatile Consliului din acea perioada e care apoi il supun aprobarii
Consiliului Afacerilor Generale si Relatiilor Externe (AGRE).Presedinta imediat urmatoare
stabileste,cu cel putin o saptamana inaintea preluarii presedentiei,programele orientative ale
ordinii de zi pentru intrunirile Consiliului din urmatoarele 6 luni,pe baza programului de 18 luni
si dupa consultarea Comsiei.Pe durata exercitarii effective a functiei,presedintele stabileste
ordinea27
de zi provizorie a fiecarei intruniri a Consiliului,trimitand-o si celorlalti membrii ai
Consiliului cu cel putin 14 zile inainte de intalnire.Prima parte a ordinii de zi este formata din
chestiunile care pot fi aprobate fara a fi discutate,iar a doua parte enumera problemele care
necesita deliberare.Mai apoi agenda provizorie este adoptata oficial la inceputul fiecarei intruniri
a Consiliului.
De asemenea 28 ,presedintele poate sa elaboreze initiative politice in domenii ce tin de
preocupari caracteristice Consiliului ca intreg sau ale statului membru care in acel moment
detine presedentia.Presedintele joca un rol foarte important de legatura cu presedintii Consiliului
si Parlamentului si reprezinta Consiliul in cadrul discutiilor cu institutii care nu sunt inComunitate.
29Tratatul impune presedintelui anumite obligatii mai deosebite in legaturs cu
26Paul Craig Grainne de Burca
27Anamaria Groza
28www.scritube.ro
29Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
14/32
14
diferitele problem cum ar fi politica externa si de securitate comuna si functionarea Bancii
Centrale Europene.Este de remarcat si faptul ca presedintele Consiliului detine si presedentia
Consiliului30
European.u toate ca presedentia confera atributii semnificative detinatorului,functie
nu este lipsita de capcane si provocari.Incepand cu anul 1989,presedintele trebuie sa isi realizeze
progamul si sa-l prezinte Comisiei si PE.
Sect.2.Comitetul reprezentantilor permanenti,secretariatul Cnsiliului,atributiile Consiliului
Art.207 alin.1. CE prevede ca lucrarile Consiliului sa fie preatite de Comitetul Reprezntantilor
Permanenti (COREPER) si ca acesta va indeplini saricinile pe care il le atribuie
Consiliului.COREPER este de asemenea abilitat sa adopte decizii d eprocedura in cazurile pe
care Regulamentul de procedura al Consiliului le enumera.Totusi el nu are atributia oficiala de a
lua decizii de fond cu de la sine putere ci trebuie sa actioneze ca un complement al Consilului.In
practica insa,COREPER a devenit o veritabila fabrica de luat decizii
COREPER este format din inalti reprezentanti nationali si opereaza pe doua nivele;Cel mai
important este COREPER 2 si este alcatuit din reprezentantii permanenti cu rang de ambasadori
Acesta se ocupa de problemele mai litigioase cum ar fi de exemplu afacerile economice si
financiare si relatiile externe.El indeplineste de asemenea,si rolul de legatura cu guvernele
nationale.COREPER 1 este format din reprezentantii permanenti adjuncti si are in sarcina sa
problemecum ar fi mediul afacerile sociale,piata interna si transport.
COREPER31
reprezinta un factor important in procesul de dezie al CE pentru ca pe de o parte
examineaza si isi insuseste propunerile legislative care vin de la Comisie si,pe de ata
parte,deoarece ajuta la pregatira ordinii de zi a seditelor Consilului.Ordinea de zi este structurata
in doua parti,A si B:prima include obiectele de discutie in privinta carora COREPER a hotarat ca
pot sa fie adoptate de Consiliu fara a mai fi dezbatute,in timp ce a doua parte include aspectele
care trebuie sa fie discutate.Modul de a lua deciziile in cadrul COREPER tinde spre
consensualism chiar si in situatiile in care normele oficiale de votare prevad majoritatea
calificata.COREPER se bazeaza pe un mare numar de grupuri de lucru,aproximativ 250 .
30Paul Craig Grainne de Burca
31Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
15/32
15
Pe langa32
grupurile acestea de lucru,Consiliul mai dobandeste informatii si de la comitetele
specializate care ai fost infiintste prin Tratat precum si de la comitetele create prin legislatia
comunitara.
Alaturi de COREPER Consiliul mai are si un Secretariat General care este condus de un
secretar general,care ii asigura support administrative.Secretariatul este format din aproximativ
2800 de angajati ,cam 250 din acestia fiind la nivel diplomatic de gradul A.Oraganismul acesta
asigura serviciile administrative atat Consiliului cat si COREPER dar si celrllalte parti implicate
in activitatte.Secretariatul ofera consultant juridical,pregateste documentele,se ocupa de
traduceri,proceseaza deciziile is ia parte la pregatirea ordinii de zi.El colaboreaza de asemenea cu
cabinetul presedintelui Consiliului,aducandu-si aportul la aplanarea conflictelor,furnizand
informatii valoroase in ceea ce priveste cea mai buna metoda de solutionare a acestor
conflicte.Secretarul general este si el o figura importanta detinand acum si functia de Inalt
Reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate.El este asistat de un secretar general
adjunct care raspunde de functionarea secretariatului general De-a lungul anilor secretariatul
Consilului a dobandit o importanta crescuta,in deosebi in legatura cu politica externa si de
aparare a UE,negocierea tratatelor si elaborarea legislatiei.
Atributiile33
Consiliului sunt prevazute de art.202 CE,chiar daca intr-o maniera destul de vaga.
Pentru a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul tratat si in conditiile prevazute de
acesta,Consiliul:
-asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
-dispune de atributii de decizie;
-confera Comisiei,prin actele pe care le adopta,competentele de executare a normelor pe care le
adopta Consiliul poate sa impuna anumite conditii pentru exercitarea acestor
competente.Comsiliul isi poate de asemenea rezerva dreptul,in anumite cazuri,de a exercita in
mod direct competentele de executare.Conditiile prevazute mai sus trebuie sa fie conforme cu
32Iordan Gheorghe Barbulescu
33Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
16/32
16
principiile si normele ce urmeaza a fi stabilitein prealabil de Consiliu,hotarand cu unanimitate la
propunerea Comisiei si dupa obtinerea avizului PE.
Simpla lectura a acestei articol nu clarifica pe depplin care sunt atributiile Consiliului fiind
necesare explicatii.
Cea mai importanta atrributie a Consiliului este aceea ca el trebuie practice sa voteze toate
initiativele legislative ale Comisiei.
Un alt aspect care trebuie mentionat este acela ca Consiliul a dobandit un rol mai activ in
procesul legislative prin invocarea art.208.Acesta da posibilitatea Consiliului sa ceara Comisiei
sa realizeze studiile pe care aceasta le considera opportune pentru realizarea obiectivelor
comune si sa ii prezinte propuneri corespunzatoare
In al treilea34
rand,Consiliul poate sa delege atributii Comisiei,dand acesteia posibilitatea sa
adopte reglementri in domenii specifice.
In al patrulea rand,complexitatea tot mai mare a procesului decizional al Comunitatii a necesitat
o mai buna colaborare interinstitutionalaintre Comisie,Parlament si Consiliu.
De asemenea,Consiliul si PE,au un rol major in ceea ce priveste bugetul UE,de care depind
multe initiative.
In al saselea rand,Consiliul poate sa incheie acorduri in numele CE sau UE cu statele terte,sau
organizatiile international.
In cele din urma,alaturi de atributiile sale reglementate de pilonul 1,Tratatul CE ,Consiliul are
atributii importante si in cadrul pilonului 2 si 3.Astfel,Consiliul este cel care ia deiziile necesare
in scopul definitivarii si aplicarii politicii externe si de securitate comuna (PESC),pe linia
indrumarilor oferite de Consiliul European.Tot el este cel care adopta actiunile comune.Consiliul
are importante atributii si in cadrul pilonului 3 modificat,care priveste cooperarea politieneasca si
judiciara in materie penala.
Sect.3.Impactul TC, concluzii privind rolul Consiliului European
34Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
17/32
17
Cel mai semnificativ efect pe cre TC l-a avut asupra Consilului privea formatiunile sale si
presedentia acestuia.
Urma35 sa fie infiintat un Consiliu al Afacerilor Generale (CAG),cu misiunea de a asigura
consecventa lucrarilor diverselor formatiuni ale Consilului,precum si de a pregati si asigura
continuitatea sedintelor Consiliului European.Ultimele doua functie erau indeplinite in
colaborare cu presedintele Consilului European si Comisia.Consiliul Afacerilor Externe (CAE)
trebuie sa fie prezidat de noul ministru de afaceri extern al UE.Consiliul European trebuia sa ia o
decizie si in ceea ce priveste celelalte formatiuni ale Consiliului.Presedentia formatiunilor
Consiliului urma sa fie exercitata de reprezentantii statelor membre in Consiliu,in baza ununi
sistem echitabil de rotatie.TC a prevazut intradevar un un sistem de echipa pentru presedentia
formatiunilor Consiliului,in afara de CAE
Dintotdeauna36 Consiliul a reprezentat interesele nationale.
Concluzia cea mai potrivita in privinta Consiliului,este surprinsa in opinii autorilor F.Hayes-
Renshaw si H.Wallace ,The Council of Ministers (Consiliul de Ministrii) Consiliul ramane axa
in porcesul decizional si cel legislative al UE.Acest fapt reflecta incapatanarea guvernelor
memebre UE de a-si mari mari gradul de implicare in luarea deciziilor si in conturarea legislatiei
care ar putea avea vreo inraurire asupra legislatiei lor.() Totusi,sa privim importanta
Consiliului doar ca victoria interguvernamentalismului asupra supranationalismului sau sa ne
asteptam37 la conducerea UE de catre Consiliu echivaleaza cu intelegerea gresita a constelatiei
institutionale a UE Consiliul imparte puterea intre tari intre diferitele categorii de interese si
interesati,precum si intre nivelele nationale,respectiv al UE,de gvernare.Consiliul nu poate
actiona singur,ci depinde de relatiile cu alte institutii ale UE.Insa,pe la mijlocul anilor 90,aceste
relatii s-au schimbat intr-o mare masura.Parlamentul European (PE) a castigat o putere
considerabila in calitatea de colegiuitor alaturi de Consiliu,Comisa a pierdut teren in ceea ce
fusese clasicul tandem Consiliu Comisie,iar Consiliul a castigt mai multe atributii executive in
35Paul Craig Grainne de Burca
36www.scritube.ro
37Iordan Gheorghe Barbulescu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
18/32
18
domenii mai noi ale politicilor collective ale UE.Toti acesti factori au facut din Consiliu atat un
obiect de studiu mai interesant,cat si mai diversificat in modurile sale de actiune
Cap.4.Consiul European38
Sect.1.Compunerea, ratiunile existentei Consiliului European
AUE este primul act care a reglementat Consiliul European.Actualmente este reglementat de
art.4 TUE.Consiliul European impulsioneaza dezvoltarea Uniunii si defineste orientarile
politice generale ale acesteia.
CE este format din sefii de stat sau guverne ai statelor membre, precum si din presedintele
Comisiei. CE se reuneste de cel putin doua ori pe an, sub presedentia sefului de stat sau de
guvern al statului membru care exercita presedentia Consiliului.
CE prezinta PE un raport dupa fiecare reuniune precum si un raport scris annual privind
progresele realizate de Uniune.
In contextual strategiei nou conturate privind economia, ocuparea fortei de munca si coeziunea
CE de la Lisabona din anul 2000 a decis sa se mai tina inca o intrunire in fiecare primavara.Insa,
in, in realitate, CE se intruneste de cel putin doua ori pe durata fiecarei presedintii, asadar de cel
putin 4 ori pe an.Daca in trecut intrunirile CE se tineau in tarile care detineau presedentia in
present ele se tin la Bruxelles.
CE39
este este mentionat si in alte texte TUE,cum ar fi de exemplu art.13 TUE ce lasa in
sarcina CE definirea principiilor si orientarilor generale ale politicii externe si de securitate
comuna (PESC).Acesta decide in privinta strategiilor comune care sa fie implementate de
Uniune in domeniile in care statetele member au interese comune importante.
De-a lungyl anilor CE a evoluat.Intalniri la nivelul sefilor de guvern au avut loc inca din ani 60
insa decizia institutionalizarii acestora a venit abia in anul 1974 la summit-ul de la Paris.In
anii70 si80 aceste intrunire au continuat sa se tina.
38Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
39www.infoeuropa.ro
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
19/32
19
Evolutia40
CE,a fost datorata,nu doar becesitatii de solutionare a diferendelor grave dintre state
ci si in egala masura,necesitatii concentrarii autoritatii la cel mai inalt nivel politic,pentru a putea
fi planficata strategia generala pentru dezvoltarea UE,si pentru a cosntrui o mai buna capacitate
de raspuns la problemele mondiale de natura mai complexa.
Desi nu exista prea multe reglementari in tratate care sa statueze rolul CE acesta are o
importanta mare.
Potrivit opiniei lui Schoutheete coordonarea Uniunii nu ar putea fi asigurat fara o institutie la
nivel de varf de aceste gen.CE a jucat un rol fundamental in integrarea europeana si o va face in
continuare
Sarcinile pe care le detine CE sunt dintre cele mai diferite insa ele pot fi grupate in urmatoarele
categorii principale.
CE se afla in insusi central dezvoltarii Comunitatii si a insasi Uniunii.De cele mai multe ori CE
confirma schimbarile majore in structura institutionala a Comunitatii.CE poate sa fie punctual de
centralizare a initiativelor constitutionale semnificative ce afecteaza modul de functionare a
Comunitatii si a Uniunii.
CE examineaza starea generala a economiei Uniunii.De asemenea, el este cel care se ocupa si
de solutionarea conflictelor.
CE joaca si un rol important in initierea unor strategii politice.De asemenea, CE este esential
pentru relatiile externe.Tot CE este cel care aproba aderari la Comunitate.
Sect.2.Impactul TC, concluzii
TC a adus importante implicatii institutionale pentru CE. Unele dintre statele membre au fost de
parere ca presedentia nu ar trebui sa mai treaca de la un stat la altul pe perioade de 6 luni,
considerand ca acest sistem nu va putea sa functioneze in cadrul unei Uniuni mai largite, ce are
nevoie de o mai mare continuitatea a politicii.O parte din statele mari au sustinut aceasta viziune,
40Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
20/32
20
in timp ce alte state mai mici s-au opus, simtand ca in felul acesta presedentia CE ar fi dominate
de statele mai mari.
In TC a prevalat opinia statelor membre mari.Acesta prevedea ca alegerea presedintelui CE
trebuie sa fie facuta prin majoritate calificata, pentru doi ani si jumatate, cu posibilitatea de
reinoire o singura data.CE urma sa defineasca orientarile politicii generale si prioritatile UE, in
timp ce presedintele UE primea mai multe atributii in cadrul acestuia.
CE reprezinta un exemplu clasic de modificare a structurii institutionale initiale prevazuta de
tratate, pentru a o pune in acord cu realitatea politica. Aceasta a evoluat de la o serie de intrunire
ad-hoc in afara literei tratatelor, cat o politica mai ordonata a intalnirilor la nivel
inalt.Recunoasterea sa in cadrul tratatelor, cat a fost facuta pentru prima data prin AUE, fiind
modificat prin amendamentele ulterioare aduse la tratate.
Relatiile dintre CE si celelalte institutii comunitare au evoluat. Din 1989, presedintele PE ia
cuvant in cadrul sesiunilor plenare ale CE.
Cap.4.Parlamentul European
PE41
(care pana la AUE se numea Adunare) este institutia formata din reprezentantii popoarelor
statelor membre ale Uniunii,alesi pentru un mandate de 5 ani, prin vot universal direct in cadrul
statelor membre.
Asa cum a fost observant de catre doctrina,adoptarea de catre aceasta institutie a numelui
Parlament in locul celei originale de Adunare, fara insa a se bucura de prerogativele pe care
cetatenii le asociaza notiunii de parlament,este de natura sa creeze si sa mentina confuzie in
randul populatiei,prin paralelismul cu societatea democratica pe care parlamentele nationale o
au.Problema pe care o reprezinta deficitul de perceptie de care sufera UE din punct de vedere al
legitimitatii democratice face obiectul unor dezbateri aprinse in doctrina.
Competentele pe care le are PE precum si puterea sa institutionala au cunoscut o evolutia unica,
de la o entitate cu rol consultativ ce cuprindea trimisi ai parlamentelor nationale, la o entitate cu
putere de decizie in procesul de legiferare si de control, care cuprinde reprezentantii alesi direct
41Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
21/32
21
de cetatenii Europei.Insa nu s-a ajuns la procedura comuna de desfasurare a alegerilor, astfel ca
pana atunci alegerile se desfasurau potrivit procedurilor in vigoare in fiecare stat membru, pe
baza principiului reprezentarii proportionale.
TCE prevede o limita a numarului parlamentarilor europene de 736, iar in cadrul fiecarui stat
numarul de locuri este alocat astfel incat sa reflecte populatia. Prin derogare de la numarul
maxim de la numarul maxim de membrii ai Parlamentului, pentru a se tine seama de aderarea
Romaniei si Bulgariei (care a avut loc in timpul legislaturii 2004-2009) in perioada dintre 1
ian.2007,data aderarii acestora,si inceputul legislaturii 2009-2014,numarul de membrii ai
Parlamentului se majoreaza cu 35 de membrii din partea Romaniei si 18 membrii din partea
Bulgariei.Noile state aveau fiecare obligatia de a organiza alegerii pentru PE cel mai tarziu pana
la 1 dec.2007,conform dispozitiilor Actului privind alegerea PE prin vot universal direct.
Pana42 la organizarea alegerilor,membrii PE care au reprezentat Romania si Bulgaria au fost
numit,pentru perioada dintre data aderarii si data alegerilor,de catre parlamentele acestor state
din randurile lor,conform procedurii stabilite de fiecare stat in parte.
Odata43
alesi reprezentantii nu se grupeaza in Parlament dupa criteriul cetateniei ci dupa partide
politice, care in mare reflecta preferintele ideologice de la nivel national.Potrivit arr.191 TCE
partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare in Uniune.Aceasta
contribuie la formare unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor
Uniunii.Cele mai mari grupari politice sunt Grupul Socialist si Grupul Prtidului Popular
European si al Democratilor Europeni.
Pe scurt atributiile si competentele PE sunt urmatoarele:
-Participa la procesul de legiferare (de adoptare a actelor comunitare);
-Participa la procesul de adoptare a bugetului Comunitatii (impreuna cu Consiliul) si controlul
asupra implementarii acestuia,cu sprijinul Curtii de Conturi;
42Paul Craig Grainne de Burca
43Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
22/32
22
-Exercitarea controlului politic asupra modului in care Comisia ori alte instituii comunitare isi
indeplinesc atributiile dupa cum urmeaza:
-Comisia este obligata sa raspunda la intrebarile parlamentare care ii sunt adresate;
-Comisia este obligata sa prezinta un raport annual in legatura cu activitatile desfasurate, care
este dezabatut in Parlament si publicat;
-Membrii Comisiei pot sa asiste la sedintele Parlamentului si sunt audiati, la nevoie, in numele
Comisiei;
-Parlamentul44
poate constitui comisii temporare pentru a examina pretinsa incalcare a normelor
de drept sau administrare defectuoasa de catre institutii sau alte organe comunitare;aceasta
competent poate fi exercitata cu exceptia situatiei in care pretinsele incalcari sunt examinate de o
instanta judecatoreasca si atata vreme cat procedura judecatoreasca nu este incheiata.
-Orice cetatean al Uniunii sau persoana cu resedinta sau sediul social intr-un stat membru are
dreptul de a adresa petitii Parlamentului privind un subiect care tine d edomeniile de activitate
ale Comunitatii;
-Parlamentul numeste un Ombudsman,imputernicit sa primeasca plnageri care privesc cazuri
de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor sau organelor comunitare,cu exceptia CEJ
si TPI;
-Parlamentul45 are competent de adetermina demisia Comisiei,prin intermediul unei motiuni de
cenzura;trebuie subliniat ca acest instrument are limita de a nu putea fi folosit decat impotriva
intregii Comisii ca organ colegial,nu si impotriva comisarilor in mod individual.In 2000 ce le
doua institutii au semnat o conventie Cadru in care.Printre altele,au cazut de acord ca,atunci cand
Parlamentul isi exprima neincrederea fata de un membru al Comisiei,presedintele Comisiei va
considera46
serios daca nu cumva este cazul sa ii ceara comisarului respective sa
demisioneze.Dupa Tratatul de la Nisa,acest aranjament politic trebuie vazut intr-o noua
lumina,deoarece art.217 din TCE,astfel incat un comisar este obligat sa-si prezinta demisia daca
44Paul Craig Grainne de Burca
45Iordan Gheorghe Barbulescu
46Anamaria Groza
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
23/32
23
presedintele Comisiei i-o cere.Mai mult,intelegerea politica informal dintre Parlament si Comisie
reprezentata de Conventia cadru de mai sus a fost modificata in 2005,in sensul ca atunci cand
Parlamentul isi exprima neincrederea fata de un comisar,presedintele Comisiei ori cere
comisarului sa demisioneze,ori isi explica decizie Parlamentului.
Cap.5. Instantele judecatoresti
Sect.1.Curtea Europeana de Justitie47
(CEJ)
Ca urmare a modificarilor aduse de Tratatul de la Nisa,compunerea CEJ si TPI este reglementata
de art.221-225a CE.Vechile protocoale au fost inclocuite de un Protocol privind statul CEJ
adaugat de TN,care stabileste procedura si organizarea Curtii.Potrivit art.223 CE,CEJ adopta
Regulamentul de procedura elaborate pe baza dispozitiilor Statutului,acesta trebuind sa
primeasca aprobare din partea Consiliului,care hotaraste cu majoritate calificata.
Art.221 modificat prin TN prevede ca fiecare stat membru trebuie sa numeasca cate un
judecator.
Art.222 prevede asisitarea Curtii de catre 8 avocati generali,precum si faptul ca numarul lor
poate fi marit prin decizie unanima a Consiliului.
Conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineaca pentru a fi numita judecator sau avocat
general in cadrul CEJ sunt descries in art.223,si anume trebuie ca aceasta persoana sa faca parte
dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute
pentru exercitarea,in tarile lor,a celor mai inalte functie jurisdictionale,care sunr jurisconsulti de
competenta recunoscutaCurtea isi aleg epreedintele din randul jdecatorilor si isi numeste
grefierul.Unele din statele membre au numit profesori universitari ca judecatorii nationali.Daca
un judecator sau avocat general,potrivit aprecierii unanime a celorlalte avocati generali si
judecatorii,nu mai corespunde conditiilor cerute sau nu mai indeplineste obligatile rezultate din
functie lor,el poate fi destitutit din functie.Judecatori nu pot detine alte functii publice sau
administrative cat timp sunt membrii ai Curtii si,in afara de inlocuirea lor normal,mandatul poate
sa inceteze prin deces,demisie sau destituire din functie.
47Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
24/32
24
Curtea judeca in plen in Marea Camera sau in complete (camere), conform regulior stabilite
de Statut..in plen judeca atunci cand cauza este considerata a fi de o importanta deosebita sau
cand obiectul cauzei justifica aceasta,cum ar fi in situatia unei actiune pent ru demiterea
Ombudsmanului sau a unui comisar.Marea Camera este compusa din 13 judecatori si judeca
toate in care sunt parte statele membre sau o insitutie,la cererea acestora,precum si cauzele
deosebit d ecomplexe si de importante.Insa,marea majoritate a cauzelor sunt deduse camerelor de
3 sau 5 judecatori fapt vital functionarii Curtii, data fiind supraaglomerarea sa.
Competenta CEJ este stabilita de tratate.Principalele prevederi care ii reglementeaza
competenta sunt art.226-243 CE si art.46 TUE.De asemenea,el serie de acorduri internationale
incheiate intre statele membre conform art.293 CE,cum ar fi Conventia privind competenta si
executarea hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala,confera competenta
CEJ.Limitarea competentelor Curtii in ceea ce priveste pilonul 3 si Titlul 4 CE a fost criticata,iar
Comisia a propus o modificare a Titlului 4.
Sect.2. TPI (Tribunalul de Prima Instanta)48
Acesta a fost infiintat in anul 1988 ca urmare a modificarii tratatelor prin AUE.La inceput, TPI
avea un statut derivate si secundar fiind descries de TCE ca atasat CEJ.Insa in urma
modificarilor aduse de TN.art.220 descrie CEJ si TPI separat,fiecare avand competenta proprie
in scopul atingerii aceluiasi obiectiv,acela de asigura respectarea legii in interpretarea si
aplicarea tratatelor.
Art.224, modificat prin TN, prevede ca TPI este alcatuit din cel putin cate un judecator pentru
fiecare stat membru,diferentiindu-l astfel de CEJ, in cadrul careia poate fi desemnat cate un
singur judecator pentru fiecare stat membru.
TPI judeca in complete (camere) de 3 si 5 judecatori, uneori chiar un singur judecator.
Hotarile TPI pot fi atacate cu recurs in fata CEJ, in termen de doua luni de la pronuntarea
lor.Recursul este limitat la chestiunile de drept si poate fin intemeiat pe motive de lipsa de
competenta a Tribunalului, de nerespectare a procedurii in fata Tribunalului, care aduce atingere
intereselor reclamantului, precum si incalcarea dreptului comunitar de catre Tribunal
48Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
25/32
25
Ratiunea care a stat la baza infiintarii TPI a fost de degrevare a CEJ.
Art.225 alin. (1) prevede ca TPI 49este competent sa judece majoritatea actiunilor directe, cu
exceptia celor date in competenta noilor camere jurisdictionale si a actiunilor enumerate de art.51
din Statut;actiunile introduse de statele membre impotriva Consiliului,avand ca obiect acte
adoptate de acesta in domeniul ajutoarelor de stat si politicii de dumping si actele prin care
Consiliul isi exercita actiunile executive,actiuni bazate contractele care cofera competenta TPI si
actiunile exercitate in domeniul marcilor.Actiunile in constatarea incalcari de catre state a
obligatiilor ce le revin in temeiul TCE,prevazuta de art.226 si 227,raman in competenta CEJ,desi
acest lucru poate fi modificat prin statut
Art.225 alin. (2) permite TPI sa judece actiunile introduse impotriva deciziilor noilor camere
jurisdictionale,iar deciziile sale pot face obiectul unei reexaminari de catre CEJ numai in conditii
exceptionale cand exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului comunitar.
Art.225 alin.(3) a constituit o importanta inovatie.Inaintea TN,hotararile preliminare erau de
competenta CEJ.Pentru prima data,art.225 alin.(3) a permis TPI sa se pronunte asupra cererilor
pentru pronuntarea unei hotarari preliminare,in temeiul procedurii prevazuta de art.224 in
domenii specifice prevazuta de Statut,supus la doua tipuri de control din partea CEJ.CI de la
Nisa a precizat in Declaratiile 12 si 13 ca trebuie acordata atentie cat mai curand delimitarii
acestor domenii,dar cu toate acestea,nu s-a intreprins nimic pentru a transforma art.225 alin.(3)
in realitate, prin specificarea domeniilor in care TPI poate pronunta hotarari preliminare.
Sect.3.Avocatul General50
In deciziile51
pe care le adopta CEJ este asistata functia avocatului general.AG este membru
deplin al Curtii si participa la faza orala a procedurii judiciare.Cea mai importanta sarcina a
acestuia este de a inainte Curtii o opinie scrisa,concluziile motivate mentionate de art.222 CE.
Aceasta opinie trebuie prezentata inainte de luarea unei decizie de Curte.De la modificarea
49Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
50Paul Craig Grainne de Burca
51Iordan Gheorghe Barbulescu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
26/32
26
art.222 de TN, participarea AG nu mai este necesara in fiecare cauza, iar cazurile in care este
necesare sunt determinate prin Statut.
Concluziile scrise exprima punctul de vedere al AG cu privire la normele de drept aplicabile in
cauza si recomanda Curtii o modalitate de solutionare a acesteia.Aceasta opinie nu este
obligatorie pentru Curte, dar exista o mare influenta si, in practica, este urmata de CEJ in
majoritatea cazurilor.Stilul si continutul opiniei AG sunt intotdeauna mai coerenta decat
hotararile Curtii, clarificand adeseori intelesul unei hotarari neclare.
O alta functie importanta a primului avocat general prin reforma adusa de TN Statutului
Curtii,este aceea de a semnala CEJ situatiile exceptionale in care ar trebui revizuita o hotarari a
TPI,emisa fie in casrul competentei acestei instante de a solutiona trimiterile preliminare,fie in
urma unei cai de atac promovate impotriva deciziei unei camere jurisdictionale infiintate potrivit
art.225a.
TC a avut un impact mai redus asupra instantelor comunitare decat asupra altor
institutii.Aceasta se datoreaza faptului ca rolul lor in cadrul noi scheme constitutionale a fost pus
in discutie relative tarziu in cadrul Conventiei,cand a fost infiintat un cerc de discutii care a
lucrat sub semnul unor constrangeri temporal severe.S-a acordat o atentie redusa distribuirii
competentelor intre CEJ,TPI si instantele nationale,cercul de discutie concentrandu-se asupra
unor probleme juridice distinct.Prin urmare,ansamblul arhitecturii judiciare din TC reflecta in
mare pe cea deja existenta in tratate.Cu toate acestea TC, continea o modificare interesanta
referitoare la numirea judecatorior si avocatilor generali,si anume crearea unei camere care sa
examineze masura in care candidatii corespund acestor functii.
Sect.4.Curtea de Conturi52
Curtea de Conturi a fost infiintata prin al doilea Tratat bugetar din 1975 si a devenit functionala
din 1977,inlocuind auditorul CECO care exista anterior si Consiliul de auditori aiComunitatilor.De la adoptarea TUE,Curtea de Conturi a primit statutul de institutie comunitara
prin art.7 CE.In present ea este reglementata de art.246-248.
52Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
27/32
27
Curtea de Conturi53
este alcatuita din cate un reprezentant al fiecarui stat membru,numiti de
Consliu cu majoritate calificata dupa consultarea Parlamentului.PE si-a exercitat in mod active
dreptul de a fi conslutat,examinand cu atentie fiecare din candidatii propusi.Durata mandatului
este de 6 ani,cu posibilitatea de reinoire,iar numirile sunt esalonate.Membrii Curtii de Conturi
trebuie sa faca sau sa fi facut parte din institutiile de control financiar extern din tarile lor sau sa
aiba o calificare deosebita pentru aceasta functie,conform art.247 alin.(2) CE.
In plus ei trebuie sa ofere garantiile de independenta, potrivit art.247 alin.(2) si (4).Conditiile
pentru exercitarea functie sunt stricte:membrii nu pot exercita nici o alta ocupatie remunerata sau
nu,si chiar dupa incetarea functiei au datoria de a da dovada de onestitate si prudent in a
accepta anumite functii sau avantaje.Membrii Curtii de Conturi pot fi demise doar prin decizia
CEJ.
Principala54 sarcina a Curtii de Conturi este aceea de a examina finantele Comunitatii si de a
asigura corectitudinea gestiunii financiare. Curtea verifica totalitatea conturilor de venituri si
cheltuieli ale Comunitatii si ale organismelor create de Comunitate, in masura in care actul
constitutive nu exclude acest control.Curtea de Conturi prezinta Consiliului si Parlamentului o
declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor si legalitatea operatiunilor raportand
orice nereguli.Declaratia anuala poate fi suplimentata cu evaluari sectoriale asupra unor domenii
importante din activitatea Comunitatii.Auditul Curtii se bazeaza pe documentele
inregistrate,dar,daca este necesar,poate fi realizate pe loc,la sediul institutiilor comunitare si in
statele membre,in colaborare cu organul national de audit competent.
Curtea de Conturi pregateste un raport anual,55 adoptat cu votul majoritatii membrilor sai, dupa
incheierea fiecarui exercitiu financiar.Raportul este trimis celorlalte institutii comunitare si este
publicat in Jurnalul Oficial impreuna cu raspunsul institutiilor.Curtea de Conturi poate sa
inainteze observatii privind anumite probleme sau poate adopta rapoarte speciale.De asemenea,
la cererea unei alte institutii,ea poate sa emita avize,cum ar fi situatia in care este consultata cu
53Paul Craig Grainne de Burca
54Iordan Gheorghe Barbulescu
55www.infoeuropa.ro
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
28/32
28
privire la anumite propuneri legislative.Pentru adoptarea anumitor categorii de raporturi si avize
pot fi infiintate camere interne.
Rolul institutional al Curtii de Conturi continua sa se afle in plina dezvoltare.
Sect.5.Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor.Agentiile
Art.7 alin. (2) CE insitituie un Comitet Economic si Social56 (CES),care sa asiste Consiliul si
Comisia.Acesta este un organ cu caracter consultativ,care reprezinta diferitele interese
functionale sau sectoriale.Dupa TN art.257 a fost modificat.Dupa acest amendament,articolul
prevede ca CES cuprinde diferite componente ale societatii civile organizate,in special
reprezentantii ai
producatorilor,agricultorilor,transpostatorilor,lucratorilor,comerciantilor,mestesugarilor,ai
profesiilor liberale,consumatorilor si ai interesului general.Membrii principali au fost lucratorii
care sunt reprezentantii in primul de sindicate,angajatorii si altii,precum agricultorii,grupuri de
consumatori si profesii liberale.CES are 317 membrii,ajungand la 344 odata cu aderarea
Bulgariei si Romaniei.Fiecare tara are un anumit numar de membrii,cel mai mare fiind de 24 si
cel mai mic de 5.
Membrii CES nu pot fi legati prin nici un fel de mandate imperative si trebuie sa-si exercite
functiile in deplina independent,in interesul general al Comunitatii,CES functioneaza prin
intermeniul mai multor comitete.
Comitetul Regiunilor a fost infiintat prin TUE pentru a reprezinta organisemele regionale si
locale,in parte si pentru a combate ideea ca Uniuneadevenea prea centralizata.Numarul total demembrii si distribuirea intre statele membre sunt aceleasi ca in cazul CES.
Consiliul 57numeste membrii cu majoritate calificata pentru un mandate de 4 ani care poate fi
reinoit.Membrii Comitetului nu pot fi in acelasi timp membrii ai PE, dar ca urmare a unei
modificari aduse de TN.art.263 prevede ca membrii suntreprezentantii ai Comunitatilor
regionale si locale, fie titular ai unui mandate electoral, fie responsabili din punct de vedere
56Anamaria Groza
57Nicoleta Diaconu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
29/32
29
politic in fata unei adunari alese.Ei trebuie sa fie independent si sa actioneze in interesul general
al Comunitatii.
Consiliul si Comisia trebuie sa consulte Comitetul Regiunilor in cazurile prevazuta expres de
Tratat.El poate fin consultat si in alte situatia ,in special in cazul masurilor care privesc
cooperarea transfrontaliera,de asemenea,poate fi consultat de PE.
La temelia58
activitatii Comitetului stau 3 principii fundamentale:subidiaritate,proximitate si
parteneriat.Aceste principiiinspira contributiile sale la propunerile legislative.De
asemenea,acestea constituie punctul de pornire pentru studiile sale generale si pentru cele de
ntura sectoriale.
Rolul agentiilor in cadrul UE devine din ce in ce mai important.Actualmente exista 19 agentii
UE si inca 4 pe cale sa apara; 3 agentii ale UE in legatura cu pilonul 3 PESC si alte 3 in legatura
cu CPJP.Ele nu se bazeaza pe tratate, ci au fost create prin legislatia secundara, de obicei pornind
de la art.308 CE, desi politic actuala a Comisiei este aceea de a fundamenta pe dispozitiile
tratatelor ce reglementeaza domeniul in care acestea urmeaza sa isi desfasoare activitatea.
Ele functioneaza intr-o serie de domenii incluzand formarea profesionala, conditiile de munca
si de trai sanatatea si siguranta muncii,mediu,droguri,medicamente,varietati de
plante,armonizarea pietei interne,raduceri,anti-rasism,siguranta aeriana,cai ferate si securitatea
informatiei.
Atributiile agentiilor sunt insa destul de precis delimitate.O parte semnificativa a rolului
mmajoritaritatii agentiilor o constituie culegerea informatiilor si facilitarea coordonarii intre
organelle comunitare si cele nationale.Unele agentii,cum ar fi Oficiul pentru armonizare in piata
interna si Agentia Europeana pentru Siguranta Aeriana,au si atributii decizionale.Agentiile nu au
insa competenta de reglementare directa in sensul ca ele nu pot elabora norme,in baza exercitarii
unei competente discretionare,iar Comisia este reticenta in a le acorda o astfel de competenta.
Agentiile existente sunt relativ independente fata de alte institutii desi Consiliul si Comisia joaca
roluri contradictorii la numirea sefilor acestor agentii.In ceea ce priveste compunerea consiliile
58Paul Craig Grainne de Burca
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
30/32
30
de administratie ale agentiilor sunt alcatuite din reprezentantii nationali si uneori reprezentantii ai
organizatiilor de profil, ai Comisiei si ai PE.
In afara agentiilor descrise mai sus, exista si agentii executive,menite sa coordoneze unele dintre
functiile nediscretionare care intra in responsabilitatea administrative directa a Comisiei, pentru a
permite acesteia sa se concentreze asupra sarcinilor sale principale,evitand problemele legate de
externalizare.
Concluzii
Nici una59
dintre institutiile UE nu trebuie sa fie privita ca un actor unitar.Chiar daca fiecare are
propria identitate distinct si propriul rol, nu trebuie uitat faptul ca structura interna si compunerea
fiecareia dintre ele sunt variate si complexe.
Competentele institutiilor sunt reglementate oficial de tratate, dar modul lor real de functionare
si interactiune sunt determinate de o serie de acorduri si practici interinstitutionale, precum si
evolutiile politice semnificative.
Ultimii ani au stat marturie a unei perioade de flux institutional,cu propuneri de reforma a
modului intern de lucru si a structurii de guvernare a administratiei UE,ca urmare a demisiei
Comisiei Santer.
CEJ60 isi pastreaza rolul central in sistemul institutional al UE si in sistemul de drept europeam
in general.Competenta sa este extinsa,chiar si cu toata structura actuala a pilonilor,iar reformele
recente au consolidate statutul si competentele TPI.
Datorita competentelor de legiferare impartite de instituiile comunitare exista posibilitatea unui
control constitutional mai efficient al acestui process.Acest control constitutional poate fi
politic,parlamnetar si jurisdictional.Totusi singura forma efectiva si impartiala de control al
constitutionalitatii legislatiei este cea jurisdictionala,efectuata de instantele comunitare.
59Paul Craig Grainne de Burca
60Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu
7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
31/32
31
Bibliografie
Anamaria Groza Uniunea Europeana Drept Institutional Editura C.H Beck Bucuresti 2008
Iordan Gheorghe Barbulescu Procesul Decizional in Uniunea Europeana editura Polirom 2008
Nicoleta Diaconu Dreptul Uniunii Europene editura Lumina Lex Bucuresti 2007
Nicoleta Diaconu Dreptul Uniunii Europene Tratat editura Lumina Lex Bucuresti 2008
Paul Craig,Grainne de Burca Dreptul Uniunii Europene Comnetarii,jurisprudenta si doctrina
editura Hamangiu 2009
Tudorel Stefan,Beatrice Andresan Grigoriu Drept comunitar Editura C.H.Beck Bucuresti 2007
www.infoeuropa.ro
www.scritube.ro
http://www.infoeuropa.ro/http://www.infoeuropa.ro/http://www.scritube.ro/http://www.scritube.ro/http://www.scritube.ro/http://www.infoeuropa.ro/7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate
32/32
.