FUNDAMENTELE
CONTABILITĂȚII
TEMA 4. SISTEMUL DE CONTURI ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE
Lector universitar, doctor, BURLEA Ecaterina
TEMA 4. SISTEMUL DE CONTURI ŞI DUBLA
ÎNREGISTRARE
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
2. Planul general de conturi contabile
3. Clasificarea conturilor contabile
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
6. Conturi sintetice şi analitice
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora Bibliografie:
1. Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a
întreprinderilor. Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 93–96.
2. Grigoroi L., Lazari L. Bazele teoretice ale contabilităţii. Chişinău:
Cartier, 2005. p. 77-103.
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
Contul este un procedeu specific metodei
contabilităţii, care reflectă existenţa şi mişcarea
fiecărui element patrimonial ca efect al
modificărilor (creşteri şi diminuări) produse de
operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de
gestiune.
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace/surse se
deschide câte un cont distinct în contabilitatea
curentă, cu ajutorul căruia se înregistrează, pe baza
documentelor primare şi în etalon valoric,
existentul la începutul perioadei de gestiune al
elementului patrimonial, pentru care s-a deschis
contul, modificările acestuia, determinate de
operaţiunile economice şi financiare din timpul
perioadei de gestiune, în final determinându-se
existentul la sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza
relaţiei matematice:
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
Determinarea existentului la finele perioadei de gestiune:
Existenţa iniţială + creşteri – micşorări = existenţa finală
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
Structural, contul îmbracă forma literei T şi are
următoarele elementele:
Debit cod și denumirea contului Credit
Sold inițial
Majorări +
Sold final
Rulaj debitor Rulaj creditor
Diminuări -
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile
Funcțiile
contului
contabil
economică
informațională
de control
de grupare
contabilă
Fig. Funcţiile contului contabil
2. Planul general de conturi contabile
Planul general de conturi contabile este un tablou
al conturilor sistematizate în mod anumit, destinat
pentru organizarea evidenţei contabile la
întreprindere. Este un document normativ privind
clasificarea şi codificarea conturilor.
2. Planul general de conturi contabile
Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii
financiare, care se utilizează pentru generalizarea
informaţiei ce urmează să fie reflectată în rapoartele
financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi.
2. Planul general de conturi contabile
Clasa 8 cuprinde conturile contabilităţii de
gestiune.
3. Clasificarea conturilor contabile
Toate conturile pot fi grupate după 4 criterii:
1. În funcţie de destinaţia acestora;
2. În raport cu bilanţul contabil;
3. În funcţie de conţinut şi structură;
4. În funcţie de apartenenţa lor la un
anumit tip de contabilitate.
3. Clasificarea conturilor contabile
În debitul conturilor de activ se reflectă:
- soldul iniţial;
- majorările;
- soldul final.
În creditul conturilor de activ se reflectă:
- diminuările.
Soldul final pentru conturile de activ se determină
potrivit relaţiei: SfA=Si+Rd-Rc.
3. Clasificarea conturilor contabile
În creditul conturilor de pasiv se reflectă:
- soldul iniţial;
- majorările;
- soldul final.
În debitul conturilor de pasiv se reflectă:
- diminuările.
Soldul final pentru conturile de pasiv se
determină potrivit relaţiei: SfP=Si+Rc-Rd.
3. Clasificarea conturilor contabile
Fig. Schema conturilor de activ şi pasiv
Debit Cont de ACTIV Credit Debit Cont de PASIV Credit
Sold inițial Sold inițial
Majorări +
Sold final Sold final
Rulaj debitor Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj creditor
Diminuări - Majorări +Diminuări -
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Dubla înregistrare reprezintă reflectarea
fiecărei operaţiuni economice în 2 conturi
interdependente, în debitul unui cont şi
creditul altui cont la una şi aceeaşi sumă.
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Dubla înregistrare face
posibilă verificarea corectitudinii
reflectării operaţiunilor
economice pe conturi, ceea ce se
confirmă prin egalitatea dintre
debitul şi creditul tuturor
operaţiunilor economice, precum
şi dintre activul şi pasivul
bilanţului contabil.
Lipsa acestei egalităţi
mărturiseşte despre existenţa
unor erori în înregistrările
contabile.
Debit Credit
Debit
Credit
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Utilizarea în contabilitate a dublei înregistrări
conduce la interdependenţa conturilor în care se
înregistrează operaţiunile economice.
Această interdependenţă a conturilor se
numeşte corespondenţă a conturilor (sau
înregistrare contabilă, sau formulă contabilă), iar
conturile care se află în corespondenţă se numesc
conturi corespondente.
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Denumirea contului Denumirea contului
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Debit Denumirea contului Credit Debit Denumirea contului Credit
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Debit Denumirea contului Credit Debit Denumirea contului Credit
Suma Suma
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Debit Denumirea contului Credit Debit Denumirea contului Credit
Suma Suma
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Orice fapt economic (exemplu: vânzare, cumpărare,
plată, etc.) se înregistrează în contabilitate codificat,
cu ajutorul unei formule contabile.
Prin urmare, modalitatea de exprimare a relaţiilor
dintre două conturi şi a estimării valorice a
indicatorului care caracterizează operaţiunea
economică concretă se numeşte formulă contabilă
(înregistrare contabilă).
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Formula contabilă conţine următoarele elemente:
- codul (şi denumirea) contului debitor;
- codul (şi denumirea) contului creditor;
- mărimea modificărilor - suma.
Exemplu:
Debit contul 531 - 1000 lei
Credit contul 241 - 1000 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Paşi de urmat pentru întocmirea oricărei formule
contabile:
1. identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia
economică (cel puţin 2);
2. stabilirea naturii conturilor (Activ sau Pasiv)
3. stabilirea modificării conturilor (creşterii sau
micşorării acestora)
4. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
(Debit sau Credit)
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Clasificarea formulelor contabile
Formule contabile
în funcţie de numărul de conturi
corespondente din care este
formată formula contabilă, pot fi:
în funcţie de scopul
pentru care se
întocmesc, pot fi:
simple
compuse
curente
de stornare
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Formulă contabilă simplă:
Debit contul 211 – 1000 lei
Credit contul 521 – 1000 lei
Formulă contabilă compusă:
Debit contul 211 – 1000 lei
Debit contul 213 – 500 lei
Credit contul 521 – 1500 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Formulă contabilă curentă:
Debit contul 211 – 1000 lei
Credit contul 521 – 1000 lei
Formulă contabilă de stornare:
Debit contul 521 – 1000 lei
Credit contul 211 – 1000 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Tabelul 1. Jurnal de înregistrare a faptelor economice
Nr.
crt.
Conţinutul faptelor
economice Suma
Corespondenţa
conturilor
Debit Credit
1.
2. …
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Exemplu: Se încasează subvenţia, în sumă de 3500
lei.
6. Conturi sintetice şi analitice
În funcție de detalierea informației, conturile
contabile se împart în conturi sintetice şi analitice
6. Conturi sintetice şi analitice
Conturile sintetice sunt conturile de bază ale
contabilităţii, care reflectă bunurile economice,
procesele, sursele şi rezultatele economice grupate
după caracteristicile lor generale.
De exemplu: contul sintetic „Materiale”,
„Mijloace fixe”, „Capital social”.
6. Conturi sintetice şi analitice
Conturile analitice sunt conturile deschise pentru
conturile şi subconturile sintetice în vederea grupării
detaliate a obiectelor de evidenţă.
De exemplu: la o întreprindere de construcţie,
conturile analitice la contul „Materiale” pot fi:
- contul analitic - ciment,
- contul analitic - nisip,
- contul analitic - pietriş ş.a.
6. Conturi sintetice şi analitice
Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanţă
pentru activitatea întreprinderii, deoarece creează
posibilitatea efectuării controlului gestionar prin
urmărirea existentului şi mişcării fiecărui element
patrimonial în parte, pe părţile componente, contribuind
la asigurarea integrităţii patrimoniului.
La fel, pe baza datelor conturilor analitice se stabilesc
cu exactitate drepturile şi obligaţiile întreprinderii faţă de
alte persoane fizice şi juridice, separat pentru fiecare
dintre acestea, se determină costul producţiei, separat
pentru fiecare secţie sau fază de fabricaţie şi în cadrul
acestora, pe produse, comenzi.
6. Conturi sintetice şi analitice
Legătura dintre conturile sintetice şi
analiticele lor se realizează prin următoarele:
1. Sis=ƩSiA
2. Rds= ƩRdA
3. Rcs= ƩRcA
4. Sfs=ƩSfA
6. Conturi sintetice şi analitice
Exemplu:
Întreprinderea „Sirius” S.A. dispunea la data de
01.01.2013 de materiale în sumă 19500 lei, şi anume:
1. Cărămidă – 2000 bucăţi a câte 4 lei/bucata;
2. Beton – 2 tone a câte 750 lei/tona;
3. Ciment – 200 saci a câte 50 lei/sacul.
6. Conturi sintetice şi analitice
Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc
următoarele operaţiuni:
1. La 02.01 s-au procurat materiale de la furnizori
în valoare de 2375 lei, şi anume:
- Cărămidă – 500 bucăţi a câte 4 lei/bucata;
- Beton – 0,5 tone a câte 750 lei/tona.
6. Conturi sintetice şi analitice
2. La 10.01 au fost eliberate materiale din depozit
necesare producţiei (9250 lei), anume:
- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona;
- Ciment – 170 saci a câte 50 lei/sacul.
6. Conturi sintetice şi analitice
3. La 18.01 s-au procurat materiale de la furnizori
în valoare de 1250 lei, şi anume:
- Ciment – 10 saci a câte 50 lei/sacul;
- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona.
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):
Nr.
crt.
Conţinutul faptelor
economice Suma
Corespondenţa
conturilor
Debit Credit
1. S-au procurat materiale de
la furnizori
2. Au fost eliberate materiale
din depozit necesare
producţiei
3. S-au procurat materiale de
la furnizori
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):
Nr.
crt.
Conţinutul faptelor
economice Suma
Corespondenţa
conturilor
Debit Credit
1. S-au procurat materiale de
la furnizori
2375 211 521
2. Au fost eliberate materiale
din depozit necesare
producţiei
9250 811 211
3. S-au procurat materiale de
la furnizori 1250 211 521
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică
(în T-ul contului 211 „Materiale”):
Debit 211 „Materiale” Credit
Sold inițial
Soldul final
Rd Rc
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică
(în T-ul contului 211 „Materiale”):
Debit 211 „Materiale” Credit
Sold inițial – 19500 lei
1. 2375 lei
2. 1250 lei
2. 9250 lei
Soldul final - 13875 lei
Rd - 3625 lei Rc - 9250 lei
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Cărămidă”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Cărămidă”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000
1. 02.01.13 500 4 2000 - - - 2500 4 10000
Total rulaj 500 4 2000 - - -
Sold final 2500 4 10000
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Beton”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Beton”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500
1. 02.01.13 0,5 750 375 - - - 2,5 750 1875
2. 10.01.13 - - - 1 750 750 1,5 750 1125
3. 18.01.13 1 750 750 - - - 2,5 750 1875
Total rulaj 1,5 750 1125 1 750 750
Sold final 2,5 750 1875
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Ciment”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:
Contul analitic „Ciment”
Nr.
crt.
Data Intrări Ieşiri Stoc
Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma
Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000
2. 10.01.13 - - - 170 50 8500 30 50 1500
3. 18.01.13 10 50 500 - - - 40 50 2000
Total rulaj 10 50 500 170 50 8500
Sold final 40 50 2000
6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:
Contul analitic „Cărămidă”
Debit „Cărămidă” Credit
Sold inițial – 8000 lei
1. 2000 lei
Soldul final - 10000 lei
Rd – 2000 lei Rc – 0 lei
6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:
Contul analitic „Beton”
Debit „Beton” Credit
Sold inițial – 1500 lei
1. 375 lei
3. 750 lei
2. 750 lei
Soldul final - 1875 lei
Rd – 1125 lei Rc – 750 lei
6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:
Contul analitic „Ciment”
Debit „Ciment” Credit
Sold inițial – 10000 lei
3. 500 lei
2. 8500 lei
Soldul final - 2000 lei
Rd – 500 lei Rc – 8500 lei
6. Conturi sintetice şi analitice
Legătura dintre conturile sintetice şi analitice
(verificare):
Soldul iniţial: 19500 = 8000 + 1500 + 10000
Operaţia 1: 2375 = 2000 + 375
Operaţia 2. 9250 lei = 750 + 8500
Operaţia 3. 1250 = 750 + 500
Rulaj debitor: 3625 = 2000 + 1125 + 500
Rulaj creditor: 9250 = 750 + 8500
Sold final: 13875 = 10000 + 1875 + 2000
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Balanţa de verificare este un procedeu specific
metodei contabilităţii, care asigură respectarea în
contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla
înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin
aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în
conturi, precum şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi
complete.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei
situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice ale
tuturor conturilor, folosite de o întreprindere într-o
perioadă de gestiune, preluate din Cartea mare.
Ea furnizează informaţii în legătură cu solduri
iniţiale, mişcările intervenite într-o perioadă de
gestiune (lună, trimestru, semestru, an) şi soldurile
finale la data întocmirii ei.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Fig. Funcțiile balanței de verificare
Funcțiile
balanței de
verificare
de verificare a exactităţii
înregistrărilor efectuate în conturi
de realizare a concordanţei dintre
conturile analitice şi cele sintetice
de legătură între cont şi bilanţ
de grupare şi centralizare a datelor
înregistrate în conturi
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Balanţa de verificare, cel mai des întâlnită în
practica contabilă, are trei tipuri de egalităţi.
Ea se prezintă, din punct de vedere al conţinutului,
ca balanţă de rulaje, solduri iniţiale şi finale, iar din
punct de vedere grafic, ea se prezintă în sub formă
tabelară, cu şase coloane, din care două, pentru
solduri iniţiale (debitoare şi creditoare), două pentru
rulaje, (debitoare şi creditoare), şi două pentru solduri
finale (debitoare şi creditoare), ceea ce permite
stabilirea a trei serii de egalităţi între totalul
coloanelor perechi.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Tabelul 2. Balanţa de verificare a conturilor sintetice
Nr.
crt.
Denumirea conturilor Sold iniţial Rulaje Sold final
Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Imobilizări necorporale
2 Mijloace fixe
…
TOTAL X X Y Y Z Z