Liceul “Sever Bocu” Lipova

Lucrare pentru certificarea competentelor profesionale nivel III

Sesiunea 2013

1

Contabilitatea furnizorilor

Profesor coordonator: Elev:

Rancu Emanuela Manea Madalina

Promotia 2012-2013

2

Cuprins

Tema: “Contabilitatea furnizorilor”Argument…………………………………………………………………...4Prezentarea societatii S.C Madalina S.R.L……………………...................5Capitolul I………………………………………………………………….6 1.1.Notiuni teoretice furnizori1.2 Definitii1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite in relatiile cu furnizorii Datorii comercialeClasificarea datoriilor1.2.1.Contul 401 „Furnizori”1.2.2.Contul 403”Efecte de platit1.2.3.Contul 404”Furnizorii de imobilizari” 1.2.4.Contul 405”Efecte de platit pentru imobilizari1.2.5.Contul 408”Furnizori facturi-nesosite1.2.6. Contul 409”Furnizori-debitoriCapitolulII……………………………………………………………….15 Documente justificative utilizate in evidenta operativa2.1 Tipuri de documenteCapitolulIII………………………………………………………………19 Notiuni de marketing3.2.1.Politica de distributie si rolul acesteia3.2.2Conceptul de distributie3.2.3.Rolul economic si social al distributiei3.2.4. Locul distributiei in mixul marketingului3.2.5.Canale de distributieCapitolul IV …………………………………………………….……….23Monografie contabila cuprinzand operatiuni efectuate de S.C Madalina S.R.L in luna Ianurie 20121.2 30 articole contabile1.3 Registrul Cartea Mare1.4 Balanta

3

Argumentul

Am ales si tratat cu mult interes tema “Contabilitatea furnizorilor” deoarece este foarte complexă, foarte folositoare si este important ca o persoană sa detină cunostinte despre modul de lucru al furnizorilor. Tema lucrării o constituie relaţiile pe care o societate comercială le realizeză cu furnizorii. Orice societate comercială are relaţii economice cu terţii, persoane fizice sau juridice. Din categoria terţiilor, pe lângă clienţi, salariaţi, bugetul statului, acţionarii, societăţiile din cadrul grupului, un loc important în desfaşurarea activităţii unei societaţi comerciale îl deţin furnizorii Lucrarea aceasta contine IV Capitole in care am definit “Contabilitatea furnizorului” si am redat într-o maniera detaliata ansamblul de operaţiuni economice şi financiare realizate de activitatile intreprinderilor in relaţie cu una dintre componentele mediului extern, şi anume furnizorii.  Furnizorii unei intreprinderi reprezinta partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc. Relaţiile economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat şi cu furnizorii se concretizează in contracte economice.Reprezintă partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizionează cu materii prime, materiale, energieelectrică, termică, apă etc.În cadrul unei unităţi de producţie, contabilitatea este cea care evidenţiază cel mai bine atât intrările, cât şi ieşirile, motiv pentru care am dorit să pătrund şi eu în tainele acestei importante activităţi alegăndu-mi ca temă “Contabilitatea furnizorilor”. Întreprinderea are unul din principalele sale obiective adoptarea celor mai avantajoase decizii în privinţa alegerii furnizoriilor pentru fiecare categorie de factori de producţie în parte. Pentru alegerea celor mai eficiente variante de de furnizori se pot utiliza propunerea matematică luându-se în calcul mai multe elemente: cheltuieli de transport-aprovizionare, preţul factorului de producţie, cantităţiile necesare, termenele de aprovizionare etc. Pentru siguranţa continuităţii activităţii, fara întreruperi legate de neonorarea comenzilor, cu furnizorii se încheie contracte pe perioade de timp delimitate Este importantă cunoaşterea furnizorilor şi ţinerea evidenţei acestora deoarece astfel putem cunoaşte mai bine situaţia fiecăruia, putem opta pentru o mai bună primire a mărfurilor,a calităţii acestora şi o mai bună funcţionare a unităţii.Trebuie să ne informăm cât mai bine despre persoanele şi societatea cu care vom lucra.De asemenea trebuie cunoscută calitatea materialelor folosite şi locul de provenienţă al acestora.

În redacterea lucrării am urmărit realizarea următoarelor competenţe:-efectuarea de lucrări contabile de complexitate medie în cadrul întreprinderii;-verificarea exactităţii datelor înscrise şi corectitudinea etapelor contabile prin intocmirea balanţei de verificare;-respectarea legislaţiei în domeniul financiar-contabil;

4

-utilizarea tehnicilor de marketing, politicilor de marketing, utilizarea mijloacelor informatice în vederea redactării lucrării şi programului de contabilitae pentru realizarea aplicării practice sub forma de contabilitate informatizată;-comunicarea cu clienţii;-utilizarea mijloacelor informatice în realizarea activităţii financiare; În concluzie, prin aceasta lucrare se incearca sa se scoata în evidenţa rolul incontestabil pe care îl are “Contabilitatea Furnizorilor” în activitatea întreprinderii.

Capitolul I

1.1Notiuni teoretice furnizori

Prin furnizor se înţelege un agent economic care , în calitate de vânzător, pune la dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei înţelegeri prealabile.

In contabilitatea furnizorilor se înregistrează operatiunile privind achizitiile de bunuri,lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.Bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidentiază distinct în contabilitate.Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operatiunilor, cât şi în valută.Operatiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii initiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raport are şi moneda străină, la data efectuării tranzactiei.Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoană fizică sau juridică.În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată.

In contabilitatea furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni efectuate.Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte

Contabilitatea trebuie sa gestioneze informatia despre furnizori, sa inregistreze in sistem facturile de la furnizori, precum si alte tranzactii (note de debit, credit, plati in avans, etc.), sa asigure procesul de aprobare a facturilor pentru plata, sa efectueze platile si sa reconcilieze platile cu extrasul de cont bancar.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa asigure instrumente eficiente de control asupra platilor, pentru a optimiza planificarea acestora.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa fie integrata in intreg sistemul informational;informatia referitoare la tranzactiile efectuate urmeaza sa fie transmisa in contabilitatea generala, fiind inregistrata in conturile corespunzatoare.

Activitatea oricarei întreprinderi, este puternic influenţata de aceasta colaborare cu furnizorii, întrucât este singura modalitate de a desfaşura o activitate eficientã din punct de vedere economic şi care totodata sa aducã profitul aşteptat întreprinzatorului.Inca de la constituire o societate trebuie sa creeze o serie de datorii pentru a putea demara activitatea, datorii care împreunã cu capitalul social formeaza capitalul permanent al întreprinderii.Pe lângã aceste datorii pe termen lung exista si o alta categorie deosebit de importanta si anume

5

aceea a datoriilor pe termen scurt ocazionate de relatiile intreprinderii cu bugetul Asigurarilor Sociale, cu bugetul statului, cu proprii sai angajaţi şi nu în ultimul rând cu furnizorii.

Furnizorii devin din ce in ce mai influenti pe parcurs ceea ce ii determina sa creeze un grup fie el si restrans de clienti, insa puternic.Atunci cand nu exista produse inlocuitoare sau atunci cand marfa este una importanta pentru client, puterea furnizorilor creste. Totodata, furnizorul este mai insemnat daca produsele oferite de el reprezinta o intrare importanta pentru magazinul administratorului respectiv. Daca vom presupune ca administratorul unui magazinului nu isi onoreaza plata la timp, nici furnizorul nu isi va mai asuma responsabilitatea pentru calitatea marfii livrate sau probabil pur si simplu va renunta la clientul sau, orientandu-se catre comerciantii seriosi. Cand un furnizor va remarca un client responsabil si constiincios, acesta ii va prezenta oferte atractive si reduceri de pret.

Exemple de furnizori:

- producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate, componente

- prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta, agentii de publicitate etc.)

- persoane fizice

Conturile de furnizori sunt date de baza folosite in cadrul Contabilitatii Furnizorilor. Pentru fiecare furnizor definit in sistem trebuie creata o data de baza (un cont de furnizor). Toate operatiunile cu furnizorii sunt inregistrate prin intermediul acestor date de baza. In acest fel, este actualizata atat fisa furnizorului (registrul de furnizori), cat si registrul general (registrul Carte Mare), prin intermediul contului de reconciliere asociat contului de furnizor.

Datele de baza pentru conturile de furnizori contin informatii care controleaza modul de inregistrare si de procesare a tuturor operatiunilor economice care au legatura cu un furnizor. Ele sunt folosite nu numai in Contabilitatea Financiara, ci si in Gestiunea Materialelor,iar prin stocarea datelor de baza la nivel central aceste informatii nu trebuie introduse decat o singura data in sistem, in felul acesta evitandu-se inconsistentele (de exemplu, daca un furnizor isi schimba adresa, aceasta modificare se face o singura data , iar noua informatie va fi imediat disponibila atat departamentului financiar cat si celui de aprovizionare.

Informatiile continute in datele de baza sunt folosite astfel:

· Ca valori implicite, atunci cand se inregistreaza o operatiune contabila (de exemplu, termenii de plata specificati aici sunt propusi de sistem in timpul introducerii unui document, deci nu trebuie introdusi de utilizator)

· Pentru a controla atat modul de introducere a operatiunilor contabile, cat si procesarea ulterioara a acestora.

Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii cum ar fi: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,localizarea geografică , etc.

6

Furnizorul, la rândul său, este si el interesat să cunoască modul în care sunt cotate calitativ produsele sale de către beneficiari, pentru a evita reclamatiile si cheltuielile suplimentare generate de acestea i a-i menine i îmbunătătii permanent calitatea si produselor sale.

Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei în domeniul calitatii dusă de întreprinderea beneficiară în direcia satisfacerii cât mai depline a cerinelor utilizatorilor produsului final.

Telul unei firmei este de a stabili relatii reciproc avantajoase cu furnizorii deoarece de succesul acestor relatii depinde mai departe succesul firmei in relatia cu clientii si prin aceasta se asigura prosperitatea firmei .

O organizaţie poate realiza produse care să respecte anumite cerinţe (ale clientului, ale societăţii, ale standardelor în vigoare) în condiţiile în care resursele furnizate se ridică la nivelul de calitate aşteptat. O relaţie reciproc avantajoasă cu furnizorii asigură un înalt nivelde calitate, oferind satisfacţii tuturor celor interesaţi de rezultatele organizaţiei.

Aplicarea principiului “relaţii reciproc avantajoase” cu furnizorii conduce la următoarele acţiuni: identificarea şi selectarea furnizorilor, stabilirea relaţiei cu furnizorii a căror balanţă se schimbă de la relaţii pe termen scurt, cu alta pe termen lung, crearea unor comunicaţii clare şi deschise, iniţierea unor dezvoltări mixte şi îmbunătăţiri comune pentru produse şi procese, stabilirea în comun cu furnizorii a nevoilor clienţilor, exploatareaaceloraşi informaţii şi realizarea de planuri pentru viitor şi recunoaşterea îmbunătăţirilor obţinute de furnizori şi a realizărilor acestora.

Dupa cum am mai spus, furnizorii unei întreprinderi se împart în trei mari categorii: de marfuri, de servicii (prestatori de servicii) si de forta de munca.

1.2 Definitii

Furnizorul reprezinta persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa,un produs sau presteaza un anumit servici. Acesta are o organizare eficienta si procese interne eficace necesare acordarii unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relationeaza si comunica permanent cu alti furnizori si cu întreaga comunitate, promoveaza o imagine pozitiva a beneficiarilor, celemai bune practici, inovatia si conceptul unei societati incluzive.Furnizorii se angajeaza sa protejeze si sa promoveze drepturile beneficiarilor înceea ce priveste egalitatea de sanse autodeterminarea, autonomia si demnitateapersonala. Furnizorii întreprind actiuni nediscriminatorii si positive.

Furnizorul isi defineste o politica si obiective concrete pe o perioada de trei pâna la cinci ani, cuprinse într-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului si înconformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.Furnizorul faciliteaza accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege ca potentiali beneficiari, fara discriminare de sex, vârsta, religie, apartenenta etnica sau nationalitate si stabileste criterii obiective de eligibilitate si admitere, în functie de tipurile de servicii sociale furnizate si de resursele disponibile.

Furnizorul se asigura ca beneficiarii au responsabilitati si îndatoriri pe care lecunosc si pe care trebuie sa le respecte.

7

Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare si sa dezvolte parteneriate multilaterale cu alti furnizori, care sa valorifice contributiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale si ale partenerilor potentiali, inclusiv ale comunitatii locale, angajatorilor si altor factori de interes.Furnizorul acorda servicii sociale în functie de nevoile beneficiarilor si are în vedere, permanent, evolutia situatiilor de risc si profilul potentialilor beneficiari, pentru furnizorul, în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigura beneficiarilor respectarea demnitatii, gestionarea propriilor bunuri si a dreptului la intimitate personala.

Furnizorul elaboreaza propriul cod de etica, ale carui prevederi sunt aduse la cunostinta personalului ce va fi obligat sa le respecte. Codul de etica este revizuit în mod regulat, iar beneficiarii sunt informati cu privire la continutul acestuia.Furnizorul elaboreaza proceduri de masurare a satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile de furnizare a serviciilor sociale si facilitatile oferite, aduse la cunostina beneficiarilor, familiilor sau reprezentantilor lor legali.Regulamentele interne ale furnizorului cuprind proceduri privind înregistrarea,medierea si solutionarea reclamatiilor formulate de beneficiari, familiile acestora saureprezentantii lor legali.elaborarea unor planuri de dezvoltare.

Furnizorul implica beneficiarii atât în procesul concret de acordare a serviciilor sociale, cât si în procesul decizional cu privire la dezvoltarea comunitara.Furnizorul îsi desfasoara activitatea în parteneriat cu alti furnizori, cu angajatori si finantatori din sectorul public sau privat, cu asociatii reprezentative ale beneficiarilor,grupuri locale, familii si sustinatori, în vederea cresterii unei game variate de servicii sociale si asigurarii unui impact mai efficient asupra beneficiarilor.Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite, familiilor sau reprezentantilor legali ai acestora si comunitatii. Impactul serviciilor sociale este monitorizat si evaluat în permanenta, reprezentând un element important al proceselor de îmbunatatire continua, transparenta si responsabilizare.

Exemple de furnizori:

- producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate,componente

- prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta,agentii de publicitate etc.)

- persoane fizice

Furnizorii se pot clasifica astfel:

-Furnizori de bunuri si servicii;

-Furnizori de informatie;

Furnizori de utilitati.

Furnizorii de utilitati reprezinta persoane juridice care în baza unui contract asigura partii contractate utilitatii, gaz, apa, energie termica si energie electrica,financiara,relatiile de munca si reputatia furnizorului.

8

1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite în relaţiile cu furnizorii

1.1 Datoriile comerciale (concept)

Sunt surse atrase pe termen scurt, obligaţii faţă de furnizorii de bunuri, lucrări sau prestări de servicii care se vor achita printr-o plată sau conaraprestaţie;

Pot fi in lei sau în devize;

Cele în devize se înregistrează în lei la cursul zilei, iar când cursul de schimb se modifică, plata se face la alt curs, determinând o diferenţă favorabilă sau nefavorabilă; avem diferenţă favorabilă când cursul scade şi vom plăti furnizorului mai puţin (contul 765 ) şi avem diferenţă nefavorabilă când cursul creşte şi vom plăti furnizorului mai mult (contul 665).

1.1. Clasificarea datoriilor

a) După termenul de scadenţă (la plată), avem:

- datorii curente –ce trebuie plătite într-o perioadă până la 1 an;

- datorii necurente –ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an.

b) După modalitatea de plată deosebim:

- datorii achitate din disponibil în cont;

- datorii achitate prin caserie în numerar;

- datorii achitate cu efecte comerciale de plată (bilete la ordin, cambii emise furnizorului).

c) În funcţie de sediul furnizorului, avem:

- datorii interne (faţă de furnizorii din ţată);

- datorii externe (faţă de furnizorii externi).

d) În funcţie de termenul de plată există:

- datorii plătite anticipat (pentru care se pot acorda sconturi);

- datorii plătite la termenul scadent;

9

- datorii achitate cu întârziere –după termenul scadent, fapt ce poate determina penalităţi impuse de furnizor, calculate la valoarea netă (valoarea datorată fără TVA).

1.2. Conturi utilizate în contabilitatea datoriilor comerciale

1.2.1 Contul 401 „Furnizori”

Conţinut eonomic – evidenţiază datoriile faţă de furnizori şi decontarea acestora.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

- valoarea la preţ de cumpărare sau prestabilit a materiilor prime şi materialelor consumabile, obiectelor de inventar, animalelor tinere şi la îngrăşat, a mărfurilor şi ambalajelor intrate în patrimoniu achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 361, 371, 381), precum şi diferenţele de preţ nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 348, 368, 378, 388);

- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);

- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi (677 la 626, 628, 471);

- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite (408);

- taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile furnizorilor (4426, 4428);

- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziţionate (532);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea soldului de valută (665).

În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

- plăţile efectuate către furnizori (162, 512, 531, 541, 542);

- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);

10

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori la decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului (765);

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizărilor plăţilor cu aceştia (409);

- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);

- valoarea la preţ de înregisrare a produselor cuvenite unităţiilor prestatoare ca plată în natură potrivit prevederilor contractuale (345);

- datorii prescrise anuale (758)

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767)

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

1.2.2. Contul 403 „Efecte de plătit”

Conţinut economic – evidenţiază obligaţiile determinate de efectele comerciale nedecontate.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:

- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

- diferenţe nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:

- plăţiile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale (512);

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de plătit sau evaluarea acestora la sfârşitul exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

1.2.3. Contul 404 „Furnizori de imobilizări”

Conţinut economic – evidenţează datoriile faţă de furnizori de imobilizări şi decontarea acestora.

11

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233);

- obligţia de plată a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator (167);

- valoarea dobânzilor datorate şi facturate potrivit prevederilor contractuale, în cazul leasing-ului financiar (168);

- taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări (4426, 4428);

- diferenţele nefavorabile de schimb valutar din evaluarea soldului la sfârşitul exerciţiului (665).

În debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:

- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum şi valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări (162, 512, 531, 541, 232, 234);

- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);

- datorii prescrise sau anulate (758);

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări (767);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări la decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

1.2.4. Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

Conţinut economic – evidenţiază decontarea obligaţiei pe bază de efecte comerciale faţă de furnizorii de imobilizări.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” se înregistrează:

- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” se înregistrează:

- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa acestora (512);

12

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru

imobilizăriile achiziţionate.

1.2.5. Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”

Conţinut economic – ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru datorii pentru care nu s-au primit facturi, datorii neexigibile.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 408 „Furnizori–facturi nesosite” se înregistrează:

- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de către furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (665).

În debitul contului 408 „Furnizori–facturi nesosite” se înregistrează:

- valoarea facturilor sosite (401);

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru

care nu s-au primit facturi.

1.2.6. Contul 409 „Furnizori - debitori”

Conţinut economic – ţine evidenţa creanţelor faţă de furnizori pentru avansurile acordate acestora şi pentru facturarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire.

Funcţia contabilă –activ.

În debitul contului 409 „Furnizori–debitori” se înregistrează:

- valoarea avansurilor achitate furnizorilor (512, 531);

- valaorea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401);

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor (765).

13

În creditul contului 409 „Furnizori–debitori” se înregistrează:

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (401),

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor, precum şi valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc (381);

- diferenţele nefavorabile la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar (665).

Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

Capitolul II Documente justificative utilizate in evidenta operativa

2.1 Tipuri de documente

Contabilitatea decontarilor cu furnizorii reflecta o mare diversitate de operaţii economico-financiare.

Furnizorii sunt elemente ale mediului extern al întreprinderii cu care aceasta se aflã mereu în contact şi fara de care îi este imposibil sa-şi desfasoare activitatea. Diversitatea foarte mare a operaţiunilor economico-financiare se reflectã în contabilitate printr-o serie de documente specifice, din care cele mai importante sunt:

-factura fiscala

-avizul de însotire a marfii

-chitanţa fiscala

-biletul la ordin

-cambia

-cecul

-jurnalul de cumpãrãri

2.2Caracterizarea acestora

Factura

Este documentul de bază utilizat pentruconsemnarea transferurilor de proprietate sau realizării lucrărilor sau serviciilor.

Este un document contabil emis de o companie (furnizorul),către o altă companie sau persoană (clientul), document ce conţinelista cu produsele vândute sau serviciile prestate clientului decătre furnizor. O factură mai conţine datele de identificare fiscalăa clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum şi preţul, cantitatea şi valoareafiecărui produs vândut.Factura se completează în 3 exemplare,fiecare având câte oculoare:

14

-Albastră:rămâne la beneficiar cu marfa

-Roşie/Roz:rămâne la furnizor în actele necesare contabilităţii

-Verde:rămîne la cotor şi acesta se arhivează

Factura fiscală serveşte ca:

-Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului

-Document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)

-Document justificativ de înregistrare în contabilitate(furnizorului şi cumpărătorului).

Circulă la:

-Compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

-La persoanele care dispun încasări şi plăţi din contul de la bancă al unităţii

-La compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii inevidenţele operative şi pentru eventualele reclamaţii aleclienţilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adaugădispoziţia de livrare)

-La compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrareaîn contabilitate (exemplarul 3)

Aviz de insotire a marfii

Este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, dacafactura de livrare este intocmita ulterior.Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa petot parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazultransferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate inzone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in gestiunea clientului.Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un document de incarcarerespectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care setransporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si inmomentul in care se trasnporta marfa de la furnizor la client.

a) seria si numarul avizului de insotire a marfii

b) data emiterii avizului

c) Denumire furnizor

d) CIF furnizor

e) Numarul de la Registrul Comertului al furnizorului

f) Adresa sediu firma furnizor

g) Denumire Client

15

h) CIF/CNP client

i) Nr.Reg Comertului Client

j) Adresa Sediu Firma Client

k) date privind expeditia:nume delegat, Carte identitate delegat,numar inmatriculare autoturism, ora expedierii.

Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat lafurnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau lacumparator la departamentul "financiar-contabil"

Chitanta

Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani.Chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici.Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila,emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar.Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila.Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele:

- denumire furnizor

-CIF furnizor

-nr. de inregistrare la registrul comertului al furnizorului-adresa furnizor

-suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta

-denumire client

-adresa client

-data emiterii chitantei

Biletul la ordin

Reprezinta un instrument de plata constând într-o promisiune de plata necondiţionata scrisa ,data şi semnata de o persoana (în cazul de faţa societatea comerciala) prin care aceasta se angajeaza sa plateasca, la cerere, la o data fixa sau determinabila, o suma de bani unei anumite persoane (în cazul de faţa furnizorul).

Cambia sau trata

16

Este un înscris prin care o persoana, denumita tragator (societatea) da ordin unei alte persoane, denumita tras (banca) de a plati un tert (furnizorul) imediat sau la ordinul acestuia o anumita suma de bani determinata, la o data fixa într-un loc stabilit.

Cecul

Este un instrument de plata utilizat în relaţiile de plaţi din cadrul schimburilor economice internaţionale, alaturi de cambie şi de biletul la ordin, el fiind un titlu sau un ordin adresat unei banci de a plati la vedere o suma determinata în beneficiul platitorului.

Jurnalul de cumparaturi

Este un document justificativ, care înregistreaza sistematic şi cronologic toate achiziţiile de marfuri, produse sau servicii ale întreprinderii, care au legatura directa cu furnizorii.Toate documentele enumerate mai sus au fie un rol justificativ, fie un rol de mijloc de plata .Ele reprezinta pe de o parte garanţia şi dovada funcţionarii societaţii în regim de legalitate, iar pe de alta parte ele contribuie la crearea unei imagini de societate serioasa, care îşi respecta partenerii de afaceri, şi care respecta concurenţa şi regulile morale ale desfaşurarii acesteia.

Dispozitive de livrare

1. Serveste ca:

- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii;

- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;

- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau afacturii, dupa caz.

2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.

3. Circula:

- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valorimateriale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catregestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare);

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate inevidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii,dupa caz (exemplarul 2)

4. Se arhiveaza:

17

- la magazie (exemplarul 1);

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea furnizorului;

- numarul curent; denumirea produselor; cantitatea dispusa;cantitatea livrata; pretu unitar;

- semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor

Capitolul III Notiuni de marketing

3.2.1.Politica de distributie  si rolul acesteia

Valorificarea oportunitatilor pietei si finalizarea efectiva a activitatii intreprinderilor producatoare de bunuri si servicii sunt conditionate de ajungerea acestora la consumatorii sau utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute. Rezultatele intreprinderii se integreaza in mod specific unui anumit tip de oferta pe piata – oferta de produse sau oferta de servicii, oferta de prodfactori sau oferta de satisfacatori, oferta de produse/servicii traditionale etc. – dupa gradul de prelucreare si valorificare a resurselor intreprinderii si dupa caracteristicile si modul de satisfacere a nevoilor de consum carora le sunt destinate aceste rezultate. In spatiul si timpul care separa incheierea productiei de intrarea produselor (serviciilor) in consum se desfasoara un ansamblu de operatiuni si procese economice. Orientarea lor cat mai eficienta formeaza obiectul celei de a treia componente a mixului de marketing – politica de distributie.

Pentru a desemna continutul si mecanismul sferei economice care acopera spatiul si timpul dintre productie si consum, stiinta marketingului a optat pentru notiunea de distributie – o notiune cuprinzatoare, incluzand procese si activitati eterogene. In terminologia economica se folosesc in mod frecvent alte notiuni pentru activarea desfasurata in sfera economica in discutie, intre care: „miscarea marfurilor”, „circulatia marfurilor”, „comercializarea marfurilor”. Toate aceste notiuni se intalnesc unele cu altele si se suprapun pe zone largi. Se poate spune insa, ca notiunea de „distributie” este cea mai cuprinzatoare, incluzandu-le pe toate celelalte.

3.2.2Conceptul de distributie

Conceptul de distributie se refera, mai intai, la „traseul” pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori; producatorul, intermediarii si consumatorul – participanti la deplasarea succesiva a marfurilor de-a lungul acestui traseu – alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste „canal de distributie” (exista insa si canale fara intermediari). Conceptul de distributie se refera, apoi, la ansamblul operatiunilor (vanzare, cumparare, concesiune, consignatie, etc.) care marcheaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana la intrarea lor definitiva in sfera consumatiei. El include, mai

18

departe, lantul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor spre consumator; este vorba de „distributia fizica” sau „logistica” marfurilor. Notiunea de distributie se mai refera, in sfarsit, la aparatul tehnic – retea de unitati, dotari, personal – care realizeaza asemenea procese si operatiuni.

Distributia se refera, deci, la circuitul fizic si la cel economic al marfurilor, la sistemul de ralatii care intervin intre agentii de piata, la activitati ale unei mase largi si eterogene de unitati, apartinand mai multor profile economice.

Obiectivul activitatii de distributie il formeaza marfurile (produse si servicii), fluxul neintrerupt al lor de la producator pana la consumator. Dirijarea acestora, miscarea lor fizica spre consumator este insotita, precedata sau urmata si de alte fluxuri, nu lipsite de importanta, care leaga intre ei pe participantii la procesul de ansamblu al distributiei, si anume1: fluxul negocierilor, al tranzactiilor (tratativelor) pe piata; fluxul titlului de proprietate, respectiv transferul lui succesiv cu fiecare operatiune de vanzare-cumparare a produsului; fluxul informational, referitor la circulatia in ambele sensuri a informatiilor (evidente, statistici) referitoare la dimensiunile, structura, modalitatile de desfasurare a activitatilor de distributie, rezultatele economico-financiare ale acestora; fluxul promotional, cuprinzand mesajele si informatiile adresate pietei, cumparatorului potential, care preced sau insotesc fluxul produsului, pregatind realizarea lui. Daca acestor fluxuri li se mai adauga fluxurile, in ambele sensuri, ale finantarii si riscului si fluxurile de la consumator la producator ale comenzilor si platilor (decontarilor)2, se contureaza ansamblul si configuratia relatiilor in care intra agentii de piata in procesul de distributie.

In privinta participantilor la procesul distributiei, structura acestora este extrem de eterogena; functionand in secvente diferite ale procesului de distributie, cu roluri, preocupari si interese particulare, ei desfasoara activitati variate ca profil, amploare, complexitate, forma de organizare etc.

3.2.3Rolul economic si social al distributiei 

Prin pozitia pe care o ocupa in mecanismul proceselor economice – ca activitate de intermediere intre producator si consumator – distributia indeplineste un deosebit de important rol economic si social.

Astfel, prin intermediul distributiei se finalizeaza activitatea economica a intreprinderilor, se incheie ciclul economic al produselor: intreprinderea producatoare (comerciala) redobandeste in forma baneasca resursele investite in producerea (comercializarea) produselor impreuna cu un profit pentru activitatea desfasurata, iar consumatorul intra in posesia bunurilor necesare.

In economia moderna, productia si consumul nu mai sunt practic posibile fara prezenta distributiei. Cat de importanta este aceasta prezenta, rezulta din examinarea legaturii realizate de distributie intre productie si consum pe fiecare din cele doua planuri ale ei: spatial si temporal. Sub raport spatial, distributia pune in contact centrele de productie cu cele de consum – aflate, uneori, la distante apreciabile –, conecteaza la circuitul economic national si international diferitele zone, cu profilul lor specific in ceea ce priveste productia si consumul. Abordata pe plan temporal, distributia apare ca un regulator intre productie si consum, sprijinindu-le desfasurarea lor specifica – concentrata temporal, sezoniera sau uniforma –, „amortizand” efectele nesincronizarii lor. tc618j3269rccl

19

De luat in consideratie si faptul, ca in realizarea legaturii dintre producator si consumator, distributia nu se limiteaza la rolul unui pasiv: dimpotriva, ea isi asuma rolul de exponent al preocuparilor acestora, informand si influentand atat pe producator cat si pe consumator, sporind sansele vanzarii produselor si satisfacerii cerintelor de consum.

Examinat in mod dinamic, rolul economic si social al distributiei este in continua crestere, pe masura dezvoltarii societatii, a progresului economic si social general. Este suficient sa se raporteze activitatea desfasurata in sfera distributiei la dinamismul fortelor de productie, al productiei materiale, pe de o parte, al consumului (personal sau productiv) pe de alta parte. Avand menirea sa asigure difuzarea unei mase de produse si servicii in continua crestere si diversificare si sa raspunda, totodata, exigentelor tot mai ridicate ale consumatorilor, distributia trebuie sa-si sporeasca in mod corespunzator capacitatea de lucru, sa-si perfectioneze formele si metodele.

Se poate afirma ca, in epoca actuala, prin pozitia si functiile pe care le indeplineste, distributia a dobandit o importanta vitala in economie si in societate, in general. Ea nu este doar o consecinta a gradului de dezvoltare a productiei si consumului de bunuri si servicii, ci ii revine si rolul de factor accelerator in viata societatii.

Contributia distributiei in viata economica a societatii moderne poate fi apreciata prin prisma proportiei in care aceasta sfera economica antreneaza fondurilemateriale si resursele umane ale societatii, ca si ponderi pe care o detine in pretul final al produselor. Aceste ponderi sunt diferite, desigur, in functie de structura pe ramuri a unei economii si de nivelul ei de dezvoltare. In tarile dezvoltate si cu o structura de productie complexa, distributia angajeaza aproape jumatate din populatia activa a societatii si isi apropie mai mult de o treime din pretul final al marfurilor. La anumite marfuri, aceasta proportiepoate depasi chiar jumatate din pretul de desfacere, atragandu-se astfel atentia ca vanzarea marfurilor a devenit mai problematica chiar decat producerea lor.

Este totodata semnifcativ faptul ca, in ansamblu, cele doua ponderi au o clara tendinta de crestere. Explicatiile sunt numeroase: devansarea de catre distributie a ritmurilor inregistrate de productie, cresterea distantelor dintre locurile de productie si cele de consum, ridicarea gradului de complexitate a procesului comercializarii produselor, preluarea in totalitate de catre distributie a serviciilor constituirii stocurilor sezoniere, premeabilitate relativ mai redusa – decat in alte ramuri – a progresului tehnico-stiintific in sfera distributiei. La acestea se mai adauga si factori de natura sociala, cum ar fi: reducerea timpului total destinat achizitionarii produselor si serviciilor, cresterea gradului de satisfacere in procesul cumpararii prin alegerea produsului dorit dintr-un sortiment cat mai complet etc. Toate acestea au accentuat tendinta de scumpire a distributiei, marcata, evident, prin cresterea partii pa care o detine in pretul final al marfurilor.

3.2.4Locul distributiei in mixul marketing

Modul in care marfurile parcurg traseul distributiei, pentru a ajunge la consumatorii finali, prezinta importanta nu numai pentru functionarea mecanismului economic al societatii, in general, dar si pentru soarta fiecarei intreprinderi in parte.In ultima analiza, toate intreprinderile, indiferent de profil, sunt conectate la sistemul distributiei. Desigur, unele dintre ele (firmele comerciale, de exemplu) au chiar ca profil de activitate, in principal sau exclusiv, procese ale distributiei. Nu pot fi insa indiferente de modul cum marfurile se deplaseaza spre consumatori nivi intreprinderile care se afla doar la punctele de contact cu distributia –

20

intreprinderile producatoare si cele prestatoare de servicii (transport, asigurari etc.); de altfel, acestea, cum se va vedea mai jos, au astazi tendinta de a se implica tot mai mult, in mod direct, in procesul distributiei. Este deci explicabila prezenta problematicii distributiei in preocuparile intreprinderilor moderne, in politica de marketing a acestora.

Ca variabila a mixului de marketing, distributia este luata in consideratie, in deciziile intreprinderii (deopotriva strategice si tactice), in diferite variante, apreciate ca fiind cele mai indicate intr-o etapa data, pentru anumite categorii de produse, de piete etc. Cercul optiunilor, sfera combinatiilor posibile sunt destul de largi, astfel incat si in cazul distributiei se poate vorbi de un adevarat submix de marketing.

Problematica distrbutiei, ca variabila a mixului, este foarte larga si eterogena; ea se delimiteaza insa in doua domenii esentiale:

a) stabilirea si functionarea canalelor de distributie, a formelor de distributie, de circulatie economica a marfurilor specifice acestor canale;

b) distrbutia fizica a marfurilor, respectiv, a proceselor operative prin care marfurile trec succesiv pentru a ajunge la consumatori.

3.2.5 Canale de distributie

Una din functiile esentiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vanzare-cumparare, prin intermediul carora, odata cu miscarea efectiva a marfurilor are loc schimbarea proprietatii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietate de la producator pana la consumator. Este vorba de un itinerar in circuitul economic al marfurilor, alcatuind un „canal de distributie”.

In general, canalul de distributie reprezinta o combinatie de unitati si functiuni asigurate de intreprinderile ce constituie itinerarul deplasarii marfurilor de la productie la consum.

Dupa ce produsul a fost obtinut in urma unui proces specific de productie, etapa urmatoare, componenta a activitatii de marketing, consta in determinarea metodelor si rutelor ce vor fi folosite pentru ca produsul sa ajunga la utilizatorul sau consumatorul sau final. In acest context, se considera ca „un canal se sfarseste si incepe altul, din momentul in care bunurile se modifica prin anumite prelucrari”.

Fiecare canal de distributie, astfel delimitat, este o componenta a unui sistem de canale de distributie cu caracteristici determinate de componentele mediului national sau mediului international in care functioneaza. Structura interna a sistemului este marcata de competitie, mai multe canale de distributie disputandu-si in acelasi timp distributia unui produs.

Conectarea unui sistem de canale de distributie la trasaturile mediului extern determinata nu numai de gradul de dezvoltare a sistemului, dar si anumite particularitati ale procesului distributiei, cum ar fi: amploarea, costul, utilitatile, facilitatile etc.

21

In toate cazurile, un canal de distributie cuprinde producatorul si consumatorul. Cei doi formeaza punctele extreme – de intrare si de iesire – ale unui canal de distributie, alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv. In pozitia acestor verigi intermediare se afla firme (intreprinderi) specializate in

activitati de distributie. In cadrul sectorului comercial, produsul trece printr-o serie de procese si etape, isi schimba succesiv locul, proprietarul, „statutul” si nu de putine ori, infatisarea materiala.

Capitolul IV Monografie contabila

Prezentarea societatii S.C Madalina S.R.L

S.C.Madalina.S.R.L este o societate cu raspundere limitata constituita in anul 2009.Are

un capital social de 40000 format din 400 parti sociale a 100 de lei pe parte sociala.Societatea

este inregistrata in registrul comertului sub nr.J08/143484/2008 avand codul fiscal RO3074252

si cont deschis la Banca Transilvania ROBTRL228262B020301.

Societatea are ca abiect de activitate producerea de mobilier de bucatarie.Are un nr.de 8

angajati ,un administrator ,un contabil si 6 muncitori.Administratorul se ocupa cu incheierea

contractelor de aprovizionare-desfacere precum si de organele muncii in cadrul

societatii.Sediul societatii este in Lipova,str.Damsescu,nr.22,judetul Arad,cod postal

315400.tel :0257433802.fax 0257433802.e-mail sc.madalina.sa@yahoo.com.

Societatea a obtinut profit in fiecare an un motiv pentru care asociatul unic doreste sa-si

extinda activitatea si sa infiinteze o sectie de mobila ,dormitor ,de asemenea doreste sa mai

angajeze personal.

22

La data de 01.02.2012, S.C Madalina S.R.L prezinta urmatoarea situatie initiala:

ACTIV

212 Cladiri 35000

2131 Utilaje 27000

301 Materii prime 4000

302 Materiale 2000

411 Clienti 6000

5121 Conturi la banci 16000

5311 Casa 1144

TOTAL:91444

PASIV

1011 C.S. 40000

106 Rezerve 10000

281 Amortizarea imobilizarilor corporale 18000

404 Furnizori de imobilizari 5000

401 Furnizori 6000

421 7181

4311 1997

4312 1008

4313 499

4314 528

4371 48

4372 48

444 835

TOTAL:91444

23

In cursul lunii Februarie au loc urmatoarele operatii:

1.Se achizitioneaza materii prime de la furnizori(pal melaminat si placi PDF)conform NIR:

%=401 6200

301 5000

4426 1200

2.Se consuma materii prime 6000:

601=301 6000

3.Se obtin produse finite 14500

345=711 14500

4.se vand produse finite 17000+TVA

411=% 21080

701 17000

4427 4080

5.Se scade gestiunea produselor finite

711=345 14000

6.Se incaseaza clientul cu cec

5112=411 21080

7.Se depune fila cec la banca si se incaseaza

5121=5112 21080

24

8.Se platesc furnizorii

401=5121 6000

9.Se platesc furnizorii de imobilizari

404=5121 15000

10.Se incaseaza clientii

5121=411 6000

11.Se platesc salariile

421=5121 7181

12.Se platesc retinerile si contributiile aferente salariilor

%=5121 4963

5311 1997

4312 1008

4313 499

4314 528

4371 48

4372 48

444 835

13.Se inregistreaza achizitia de materii pe baza avizului de expediere

%=408 1860

302 1500

4428 360

14. Se primeste factura cu aceeasi suma

25

408=401 1860

4426=4428 360

15.Se plateste factura cu efecte de platit

401=403 1860

16.Se %=404 16120

2131 13000

4426 3120

17.Se achita factura cu efecte de platit

404=405 3720

18.Se consuma materii

602=302 1200

19.Se acorda un avans unui furnizor in vederea achizitionarii unor obiecte de inventar

409=5121 1000

20.Se achizitioneaza obiecte de inventar de la furnizori

%=401 2480

303 2000

4426 480

21.Se platesc furnizorii decontandu-se avansul

401=% 2480

5121 1480

409 1000

22.Se obtin produse finite

345=711 11000

26

23.Se vand produse finite clientilor la pretul de 14000+TVA

411=% 17360

701 14000

4427 3360

24.Se achizitioneaza un utilaj de finisare mobilier

%=404 540

2131 500

4426 40

25.Se inregistreaza scaderea gestiunii produselor finite vandute

711=345 11000

26.Se inregistreaza cheltuielile cu energia si apa

%=401 620

605 500

4426 120

27.Se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor

6811-281 500

28.Se inregistreaza cheltuieli cu telefonul

%=401 186

626 150

4426 36

29.Se inregistreaza salarii pe luna in curs

641=421 9600

27

30.Se inregistreaza retinerile din salarii

421= % 2419

4312 1008

4314 528

4372 48

444 835

31.Se inregistreaza contributii aferente salariilor

6451=4311 1997

6452=4371 48

6453=4313 499

32.Se inregistreaza incheierea contului de venituri

701=121 31000

33.Se inchid conturile de cheltuieli

121= % 20494

601 6000

602 1200

605 500

626 150

641 9600

6451 1997

6452 49

6453 499

6811 500

34.Se inregistreaza impozitul pe profit

691=441 1681

35.Se inchide contul 691

121=691 1681

36.Se regularizeaza TVA

4427=% 7440

28

4426 2236

4423 5204

29