+ All Categories
Transcript
Page 1: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

ISSN 2069 – 7961ISSN-L = 2069 – 7961

Octombrie 2013

Page 2: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

CUPRINS

INVATAMANTUL PRESCOLAR

1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole2. Psihologie prescolara. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul prescolar. Arti-cole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul prescolar. Articole

• Proiect de activitate integrata „Eroi in lumea povestilor” (Prof. Iordache Simona)• Proiect de activitate integrata „Pasarile din ograda bunicii” (Prof. Burugiu Angelica)• Proiect de activitate integrata „Legume vesele” (Prof. Banea Laureta Speranta)• Proiect de activitate integrata „In gradina de legume” (Prof. Toader Nicoleta Daniela)

5. Managementul institutiilor prescolare. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din gradinite. Articole

• Experimentul - Metoda interactiva de cercetare in grup (Prof. Banea Laureta Speranta)• Strategii didactice (Prof. Rotaru Ana-Aurelia)• Domeniul Stiinte - Relatii spatiale. Repere metodice (Prof. Sacuiu Elena Liliana)

8. Meridiane pedagogice in invatamantul prescolar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii12. Simpozion TIMTIM-TIMY (Concursul cadrelor didactice)

INVATAMANTUL PRIMAR

1. Politici educationale pentru invatamantul primar. Articole2. Psihologia scolarului mic. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul primar. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul primar. Articole

• Proiect de activitate integrata „Bucuriile iernii” (Prof. Manda Claudia)• Proiectarea unitatii de invatare in viziune interdisciplinara. Cunoasterea mediului

(Prof. Manda Claudia)• Sceneta scolara „Revolta animalelor” (Prof. Ifrim Nicoleta)• Proiect educational de parteneriat „Cartea sa-ti fie cel mai bun prieten” (Prof.

Musat Elena)• Metodica rezolvarii problemelor in ciclul primar (Prof. Ratiu Diana)

Page 3: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul primar. Articole

• Bune practici in organizarea si valorificarea activitatilor cu caracter educativ (Prof. Vlad Mihaela)

8. Meridiane pedagogice in invatamantul primar. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii12. Lectura si scriere creativa13. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

INVATAMANTUL GIMNAZIAL

1. Politici educationale pentru invatamantul gimnazial. Articole2. Psihologia preadolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul gimnazial. Articole

• Utilizarea GeoGebra in procesul de predare-invatare-evaluare (Prof. Roman Rozalia Ioana)

5. Management educational. Articole• Calitatea actului educational. Repere teoretice si perspective argumentative

(Prof. Panait Alina)6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul gimnazial. Articole

• Formarea pedagogica a cadrului didactic. Activitate de mentorat (Prof. Dumitrache Madalina)

8. Meridiane pedagogice in invatamantul gimnazial. Articole9. Diverse10. Referate11. Recenzii12. Lectura si scriere creativa13. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

Page 4: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

INVATAMANTUL LICEAL

1. Politici educationale pentru invatamantul liceal. Articole2. Psihologia adolescentului. Articole3. Curriculum optional/curriculum la decizia scolii in invatamantul liceal. Articole4. Metodica activitatilor didactice in invatamantul liceal. Articole5. Management educational. Articole6. Parteneriat scoala-familie-societate. Articole7. Formarea continua a personalului didactic din invatamantul liceal. Articole8. Meridiane pedagogice in invatamantul liceal. Articole9. Diverse10. Referate

• Cartea nuntii. Reprezentare usor caricaturala (Prof. Grigore Mioara)11. Recenzii12. Lectura si scriere creativa13. Simpozion COMPER (Concursul cadrelor didactice)

DIVERSE1. Referate2. Articole

• Types of Meaning (Prof. Tudose Laura Emilia)• Dincolo de cuvintele rostite... (Prof. Vlaicu Daniela)

3. Recenzii

Page 5: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

5

ACTIVITATE INTEGRATĂ Eroi în lumea poveștilor

PROF. ÎNV. PREŞC. IORDACHE SIMONA

GRUPA MARE „LICURICII” GRĂDINIŢA CU P.P. NR.17 TULCEA

Data: 15.05.2013 Grupa: Mare “ LICURICII” Grădiniţa CU P.P. NR.17 TULCEA Profesor: IORDACHE SIMONA Tema anuală: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?” Subtema: „ În lumea poveştilor” Tema activităţii: „ Eroi în lumea poveştilor”

Mijloc de realizare: Activitate integrată ALA 1+ADE( DLC+DOS) +ALA2

Forma de realizare: frontal, pe grupuri, individual Tipul activităţii: fixare şi consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Durata: 1 zi SCOP:

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic prin stimularea curiozităţii si a interesului de cunoaştere faţă de poveşti; Dezvoltarea creativităţii/expresivităţii verbale, a fluenţei şi originalităţii în vorbire şi gândire prin redarea unor conţinuturi reprezentative din cadrul poveştilor; Educarea capacităţii de a exprima verbal şi nonverbal emoţii, sentimente, idei şi opinii proprii prin intermediul poveştilor; Participarea şi implicarea activă a copiilor în vederea stimulării comunicării, favorizării interrelaţionării, împărtăşirii cu ceilalţi şi formării comportamentului empatic la preşcolari

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Mesajul zilei: „Prin joc şi voie bună/ Să fim eroi în lumea poveştilor împreună!” Activităţi de dezvoltare personală( ADP) Întâlnirea de dimineaţă: „ Bună dimineaţa, spiriduşi!” Activitatea de grup: ,,Mersul emoţiilor” Tranziţie: „Să vină povestea”- cântec „Hocus pocus”-formula magică Rutine: “Prietenul la nevoie se cunoaşte” – deprinderea de a se ajuta în rezolvarea sarcinilor.

I. Activităţi liber alese( ALA) Joc de rol: „ Prăjituri pentru pitici” Construcţii: „ Castele din poveşti” Bibliotecă: „ Castelul prinţului”(semne grafice) Artă: „Cărticica cu poveşti”

Page 6: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

6

II. Activităţi pe domenii experenţiale( ADE) Activitate integrată „ Eroi în lumea poveştilor - joc didactic”(DLC+DOS)

III. Activităţi liber alese( ALA 2) Joc de mişcare:”Caută-ţi povestea!”

I. Activităţi liber alese Joc de rol: „ Prăjituri pentru pitici” Obiective operaţionale:

să transpună în joc aspecte din viaţa cotidiană; să prepare diferite prăjituri, respectând indicaţiile date; să respecte regulile de igienă în pregătirea dulciurilor; să coopereze cu colegii manifestând atitudine pozitivă în comunicare și relaționare.

Strategii didactice: Metode si procedee: jocul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, analiza produselor

activităţii Material didactic: reţeta, recipiente, compoziţia pentru prăjitură, biscuiţi, cremă, linguriţe,

şortuleţe, baticuţe, serveţele umede şi uscate. Construcţii: „ Castelul prinţului” Obiective operaţionale:

să realizeze în mod original şi creativ castele, prin suprapunerea şi alăturarea pieselor de construcţii ”ARCO”;

să coopereze în realizarea construcţiei, comunicând civilizat cu partenerii de joc;

Strategii didactice: Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, jocul, analiza Material didactic: piese de construcţie din lemn ARCO

Bibliotecă: „ Castelul din poveste” Obiective operaţionale:

să traseze linii, unind punctele existente pentru a realiza o imagine; să execute semnele grafice învăţate pentru a decora castelul; Strategii didactice Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul Material didactic: fişe, carioci

Artă: „ Cărticica cu poveşti” Obiective operaţionale:

să coloreze scene din poveste, respectând conturul imaginilor; să lipească imaginile cu scenele din poveste respectând succesiunea logică să manifeste spirit de cooperare în realizarea cărţilor; să simtă satisfacţia finalizarii lucrarii; Strategii didactice Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul

Material didactic: scene din povestea „Albă ca zăpada” „Cenuşăreasa”, „Lebedele”, „Degeţica”, creioane colorate, lipici, şerveţele umede, beţişoare, coperta cărţii

Page 7: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

7

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE ADE: Activitate integrată „ Eroi în lumea poveştilor - joc didactic”(DLC+DOS)

Obiective operaţionale :

DLC să se exprime corect din punct de vedere gramatical, în propoziţii simple sau dezvoltat;. să recunoască personajele pe baza unor ghicitori asociindu-le poveştilor din care fac parte; să identifice diferite emoţii ale personajelor; să povestească cursiv, coerent fragmente reprezentative din poveste utilizând cuvinte şi

expresii consacrate; să identifice elementele reprezentative ale unei poveşti pentru a realiza un tablou; să asocieze imaginile cu răspunsurile întrebărilor din diamantul poveştilor; să colaboreze cu colegii pentru rezolvarea sarcinilor;

DOS

să identifice diferite emoţii sugerate de text; să recunoască diferite tipuri de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie, tristeţe,

furie, frică, etc. să înveţe să aştepte într-o situaţie dată.

Sarcina didactică: descoperă răspunsul la ghicitori; identifică diferite emoţii ale personajelor; povestesc cursiv, coerent fragmente reprezentative din poveste utilizând cuvinte şi expresii

consacrate; identifică elementele ce aparţin unei poveşti şi realizează un tablou; răspund la întrebările adresate în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical; rezolvă sarcinile primite realizând „diamantul”

Regulile jocului: spiriduşii rezolvă sarcinile jocului pentru a elibera prinţesele răpite; Răspund doar spiriduşii atinşi de bagheta fermecată Elemente de joc: vrăjitoarea, cd cu vocea vrăjitoarei, aplauzele, bagheta magică, folosirea versurilor, ghicitorile, cele 4 colturi, diamantul, „ Zâmbărici”, chei; Strategii didactice: Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, jocul, problematizarea, metoda „Celor 4 colţuri”, metoda „Diamantului” Material didactic: castel, „Zâmbărici”, imagini din poveşti, diamantul, piese de puzzle reprezentând o carte de poveşti, elemente din poveşti, şevalete, felinar; Activităţi liber alese (ALA2): Joc de mişcare:”Caută-ţi povestea!” Obiective operationale: să respecte regulile jocurilor de mişcare; să manifeste bună dispoziţie şi plăcere în joc; dezvoltarea perspicacităţii şi a vitezei de reacţie;

Strategii didactice: Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, jocul Material didactic: medalioane cu elemente reprezentative din poveste

Page 8: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

8

Bibliografie:

„ Curriculum pentru învăţământul preşcolar-2008” „Metodica Activităţilor Instructiv-Educative în Grădiniţa de copii” – coordonatoare Insp. In

M.E.C. Viorica Preda, Smeianu Marcela, Veronica Georgescu, Anca Paunescu, Vladu Victorita, Tureanu Maria, Drocan Gheorghita, Daniela Raileanu, Eugenia Ignat, Anisoara Ciobanu, Craciun Silvia, Rodica

“Aplicarea Noului Curriculum pentru educaţie timpurie – o provocare ?“ – coordonator Laurentia Culea – editura Diana

Activitatea integrată din grădiniţă- Laurentia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara

Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta Anghel (ghid ), editura Publishing House 2008 „Metode interactive de grup”- ghid metodic-, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu,

Mihaela Fulga, editura Arves, 2002

Scenariul zilei

Activitatea zilei începe cu întâlnirea de dimineaţă. Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei. Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei. Le propun ca salutul nostru de astăzi să fie legat de minunata lume a poveştilor: „ Bună dimineaţa, spiriduşi!”. Copiii răspund, după care se salută între ei, în sensul acelor de ceasornic, descriind o stare, o emoţie. „ Bună dimineaţa, spiriduş ..........., sunt nerăbdător, (emoţionat, curios, bucuros, etc.) să văd ce surprize ne aşteaptă!” Copiii au posibilitatea de a-şi împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit, de bună dispoziţie. Constatăm cu ce dispoziţie vom petrece activitatea de azi veselă sau tristă. „Foaie verde solz de peşte/ Să vedem ce spiriduş lipseşte”- facem prezenţa, pentru a vedea ce spiriduş lipseşte. Stabilim ziua săptămânii, data şi anul şi completăm calendarul naturii. Îi invit pe copii într-o călătorie imaginară prin minunata lume a poveştilor, acolo unde, de multe ori am vrea să fim şi noi eroi alături de personaje. Dar, înainte de a intra în magica lume a poveştilor, haideţi să vedem cum merg spiriduşii atunci cand au diferite stări emoţionale - Activitatea de grup: Mersul emoţiilor”- copiii merg în cerc executând diferite forme de mers în funcţie de comanda primită ( spiriduş furios, spiriduş îngândurat, fricos, mirat, fericit, etc.) Noutatea zilei- “Astăzi, la noi în grupă, avem musafiri. Aceştia au venit să vadă câte lucruri interesante ştiţi voi să faceţi şi cât de activi sunteţi la activităţi!”. Vor fi prezentate activităţile ce urmează a fi desfăşurate pe tot parcursul zilei: „Eroi în lumea poveştilor” şi mesajul zilei „Prin joc şi voie bună/ Să fim eroi în lumea poveştilor împreună!”

Prin metoda „mâna oarbă”, copiii îşi aleg din „trăistuţa fermecată” câte un spiriduş colorat (roşu, galben, albastru, verde). Pentru că voi, spiriduşii, sunteţi harnici şi curajoşi, haideţi sa intrăm pe Tărâmul Poveştilor să ajutăm şi noi la treburile din împărăţie. Pentru că vrem să facem o surpriză personajelor din poveşti, ne imaginăm că lucrăm noaptea. Suntem atenţi la felinarul care ne va anunţa terminarea lucrului. La sectorul JOC DE ROL, spiriduşii cofetari vor pregăti „ Prăjituri pentru pitici” respectând reţeta lăsată de „ Albă ca Zăpada”. Spiriduşii decoratori, la BIBLIOTECĂ vor uni punctele pentru a realiza castelul prinţului, după care le vor decora cu semne grafice. La CONSTRUCŢII, spiriduşii constructori vor construi cu ajutorul cuburilor din lemn, castelul prinţului. Spiriduşii desenatori, la sectorul ARTĂ, vor colora secvenţe din poveştile „Albă ca zăpada””, „Cenuşăreasa”,”Lebedele” şi „Degeţica”după care respectând ordinea cronologică le

Page 9: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

9

vor lipi realizând astfel câte o carte. Schimbarea copiilor de la un centru la altul se realizează prin ”Spiriduşii din poveste/ Harnici sunt, aţi prins de veste?/ Treaba ei au terminat/ Şi spre alt atelier s-au îndreptat”.

La încheierea activităţii se realizează analiza produselor activităţii. Observăm că felinarul din clasă s-a stins, semn ca s-a luminat de ziuă, iar spiriduşii trebuie să se retragă pentru a face loc personajelor din poveşti.

Tranziţia - interpretarea cântecului „Să vină povestea” şi pentru că suntem ca într-o poveste folosim formula magică «Hocus, pocus, preparatus/Ne-nvârtim, ne răsucim/ Şi spre baie noi pornim/ Mâinile să le spălăm, /De microbi ca să scăpăm ! »

Copiii grupei „Licuricii” intră în sala de grupă şi descoperă vrăjitoarea care are pentru ei un mesaj audio în care ne anunţă că este foarte supărată şi furioasă pe copiii care preferă personajele bune, pozitive din poveşti. Aşa că, a răpit personajele feminine din poveşti şi le-a închis în turnurile castelului. Dar, dacă reuşesc să treacă de încercările lăsate de ea şi câştigă zâmbărici pentru a câştiga cheile, atunci se declară învinsă şi le va elibera.

În urma audierii mesajului, copiii sunt întrebaţi ce au simţit când au auzit glasul şi mesajul vrăjitoarei ( frică, furie, nerăbdare de a auzi sarcinile probelor, etc.)

Varianta I Pentru a descoperi ce personaje au fost răpite jucăm jocul „Ghiceşte personajul”- Cu ajutorul cuvintelor magice: „Magie,magie pe loc să fie, dacă te ochesc, personajul îmi ghiceşti!”, copiii vor fi numiţi să dezlege ghicitorile pentru a descoperi personajele răpite. „În căsuţa din pădure, Repede face curat, Farfurii, ceşcuţe, oale Stau acum frumos pe raft Si hăinuţe şi pătuţuri Astăzi le-a aerisit, Iar piticii pot să vinăt Totul este pregătit ! Să vedem dacă ghiciţi Despre cine v-am vorbit ?” (Albă ca Zăpada)

„Pentru fraţii mei iubiţi Cămăşi din fire de urzici Zi şi noapte am lucrat Şi de blestem i-am scăpat” (Eliza)

„Mamă vitregă avea Și la lucru o punea Din cenușă alegea Boabe multe și plîngea Zîna bună a ajutat-o Șispre bal a îndreptat-o” (Cenușăreasa) „Cât un deget sunt de mică Dorm într-o coajă de nucă O broască din casă m-a furat Să fiu soţie pentru al ei băiat.” (Degeţica)

Pentru realizarea acestei sarcini, grupa va primi 1 zâmbărici pentru prima cheie.

Page 10: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

10

Varianta II „Ghiceşte emoţia” Cu ajutorul baghetei şi a cuvintelor magice: „Bagheta la drum porneşte şi la tine se opreşte!”, copilul numit va alege o imagine; el va trebui să recunoască emoţia personajelor din anumite momente ale poveştii şi să povestească fragmentul respectiv. Pentru fiecare poveste sunt câte două emoţii diferite( Albă ca Zăpada – frică ca vânătorul vrea să o omoare - fericită că a găsit căsuţa piticilor, Cenuşăreasa- tristă că nu merge la bal, fericită că dansează cu prinţul la bal, Degeţica speriată că a fost răpită de broscoi, fericită alături de prinţ, Eliza- tristă că fraţii ei au fost transformaţi în lebede, fericită că a reuşit să-i readucă la forma iniţială. Prin recunoaşterea fiecărei emoţii şi povestirea fragmentului corespunzător se câştigă o piesă din puzzle. O dată puzzle-ul reconstituit acesta va descoperi imaginea unei cărţi de poveşti. Pentru realizarea acestei sarcini, grupa va primi 1 zâmbărici pentru a doua cheie. Varianta III „Poveştile amestecate”- copiii vor fi împărţiţi în 4 grupe. În fiecare colţ al clasei este aşezat câte un şevalet pentru fiecare poveste. Ei vor trebui să realizeze un tablou cu elemente specifice poveştii respective. Echipele se consultă ce elemente sunt reprezentative pentru povestea lor, după care conducătorul jocului aşează 5 elemente. Echipele se rotesc astfel încât fiecare grupă să treacă prin fiecare poveste, adăugând noi elemente. La sfârşitul probei, echipele primesc şi cel de-al treilea zâmbărici pentru a treia cheie. Varianta IV “Diamantul poveştilor” Se prezintă piramida şi copiii sunt solicitaţi pe rând să-l completeze, răspunzând de fapt la nişte întrebări despre poveştile cu care ne-am jucat. Întrebări pentru diamantul poveştilor:

1. Cine a răpit personajele din poveşti?( vrăjitoarea) 2. Câte surori avea Cenusăreasa?( două) 3. Cu ce obiecte cu care a fost otrăvită Albă ca Zăpada. (cureaua, pieptenele, mărul) 4. Găseşte şi aşează imaginile în care prinţesele sunt fericite. 5. De cine a fost ajutată Degeţica în călătoria ei?( peştii, fluturele, rândunica) 6. Găseşte imaginea în care Eliza este tristă şi cea în care este speriată. 7. Ce a pierdut Cenuşăreasa când a mers la bal?(pantoful)

Diamantul fiind completat, grupa primeşte şi ultimul zâmbărici pentru a patra cheie. Vrăjitoarea se declară învinsă şi ne anunţă că eliberează prinţesele. Copiii îşi manifestă bucuria că au învins vrăjitoarea şi interpretează cântecul ”În lumea basmelor.”

Tranziţia- se realizează printr-o formulă magică „Hocus pocus, preparatus/Ne-nvârtim, ne răsucim/ Şi la joc noi să pornim.” Le propun să ne relaxăm printr-un joc distractiv intitulat „Caută-ţi povestea!”. Copiii vor primi medalioane şi se vor grupa după povestea căreia îi aparţin alegându-şi un conducător. Fiecare grup va forma un cerc în jurul conducătorului lor şi ţinându-se de mâini se rotesc în jurul acestuia cântând refrenul din cântecul “Zăpăceşti poveştile”. La terminarea refrenului, copiii sparg cercurile şi se deplasează spre un loc indicat iniţial ca spaţiu de plimbare. Conducătorii rămân pe loc. La auzul versurilor “Foaie verde lemn de soc/Toţi copiii stau pe loc” copiii se vor opri din mers şi vor închide ochii. Educatoarea va schimba locul conducătorilor. La comanda „Caută-ţi povestea!” copiii se vor regrupa în jurul conducătorului ales. Câştigă cei care s-au regrupat primii. Jocul continuă, dar de data aceasta atunci când copiii aud versurile şi închid ochii, conducătorii îşi schimbă medalioanele între ei sau îşi vor schimba locurile. La comanda „Caută-ţi povestea!” copiii se vor regrupa în jurul conducătorului care poartă medalionul corespunzător poveştii din care ei fac parte. În încheiere, fiecare copil va fi invitat să îşi aşeze medalionul lângă spiriduşul cu care consideră că s-a asemănat cel mai mult pe parcursul zilei: Veselul, Supăratul.

Page 11: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

11

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII - ALA 1

Evenimentul didactic

Conţinutul științific STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

Metode si procedee

Mijloace didactice

Instrumente Indicatori

ADP Întâlnirea de dimineaţă

Activitatea zilei începe cu întâlnirea de dimineaţă. Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei.

Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei. Le propun ca salutul nostru de astăzi să fie legat de minunata lume a poveştilor: „ Bună dimineaţa, spiriduşi!”. Copiii răspund, după care se salută între ei, în sensul acelor de ceasornic, descriind o stare, o emoţie. „ Bună dimineaţa, spiriduş ..........., sunt nerăbdător, (emoţionat, curios, bucuros, etc.) să văd ce surprize ne aşteaptă!” Copiii au posibilitatea de a-şi împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit, de bună dispoziţie. Constatăm cu ce dispoziţie vom petrece activitatea de azi veselă sau tristă.

Prezenţa, „Foaie verde solz de peşte/ Să vedem ce spiriduş lipseşte”

Calendarul naturii. Stabilim ziua săptămânii, data şi anul şi discutăm despre vremea de afară.

Activitatea de grup: Mersul emoţiilor”- copiii merg în cerc executând diferite forme de mers în funcţie de comanda primită ( spiriduş furios, spiriduş îngândurat, fricos, mirat, fericit, etc.)

Noutatea zilei- “Astăzi, la noi în grupă, avem musafiri. Aceştia au venit să vadă câte lucruri interesante ştiţi voi să faceţi şi cât de activi sunteţi la activităţi!”. Vor fi prezentate activităţile ce urmează a fi desfăşurate pe tot parcursul zilei: „Eroi în lumea poveştilor” şi mesajul zilei „Prin joc şi voie bună/ Să fim eroi în lumea poveştilor împreună!”

Conversaţia

Conversaţia

Conversaţia

Exerciţiul

Panoul specific

Verificare orala

Verificare orala

Verificare practică/

exerciţiul

Identifică propria stare emoţională

Identifică elementele specifice

Corelează starea emoţională cu forme de mers

1.Momentul organizatoric

Se asigură condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii: aranjarea mobilierului pe arii de stimulare şi pregătirea materialelor didactice corespunzătoare.

Page 12: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

12

2.Captarea atenţiei

Prin metoda „mâna oarbă”, copiii îşi aleg din „trăistuţa fermecată” câte un spiriduş colorat (roşu, galben, albastru, verde). Pentru că voi, spiriduşii, sunteţi harnici şi curajoşi, haideţi sa intrăm pe Tărâmul Poveştilor să ajutăm şi noi la treburile din împărăţie. Spiriduşii lucrează noaptea, aşa că vom aprinde felinarul, iar când acesta se va stinge noi vom încheia munca, pentru a lăsa apoi locul personajelor din poveşti.

Conversaţia Surpriza

Mâna oarbă

Trăistuţa ferme-cată

Ecusoane

Felinarul

Conversaţia

Observarea comporta-mentului copiilor

Atenţia concentrată pe tot segmentul evenimentului didactic

3. Anunţarea temei şi enuntarea obiectivelor

Voi anunţa activităţile ce urmează a se desfăşura în fiecare centru de interes.

Observaţia

Conversaţia

4.Dirijarea învăţării

5.Obţinerea performanţei

6.Evaluarea

Copiii se împart pe centre, se intuiesc materialele de lucru, se prezintă sarcinile de lucru.

La sectorul JOC DE ROL, spiriduşii cofetari vor pregăti „Prăjituri pentru pitici” respectând reţeta lăsată de „ Albă ca Zăpada”.

Spiriduşii decoratori, la BIBLIOTECĂ vor uni punctele pentru a realiza castelul prinţului, după care le vor decora cu semne grafice.

La CONSTRUCŢII, spiriduşii constructori vor construi cu ajutorul cuburilor din lemn, castele pentru personajele din poveşti.

Spiriduşii desenatori, la sectorul ARTĂ, vor colora secvenţe din poveştile „Albă ca zăpada””, „Cenuşăreasa”, ”Lebedele” şi „Degeţica” după care, respectând ordinea cronologică a poveştilor, le vor lipi realizând astfel câte o carte. Schimbarea copiilor de la un centru la altul se realizează prin ”Spiriduşii din poveste/ Harnici sunt, aţi prins de veste?/ Treaba ei au terminat/ Şi spre alt atelier s-au îndreptat”

La încheierea activităţii se realizează analiza produselor activităţii.

Observăm că felinarul din clasă s-a stins, semn ca s-a luminat de ziuă, iar spiriduşii trebuie să se retragă pentru a face loc personajelor din poveşti.

Explicaţia

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

jocul;

explicaţia,

exerciţiul

jocul;

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul

Conversaţia

recipiente, compoziţia pentru rafaello, biscuiţi, cremă, linguriţe plastic, şortuleţe, baticuţe, serveţele umede şi uscate. fişe, creioane ne-gre, piese de construcţie din lemn ARCO scene din poveşti, creioane colorate, lipici, şerveţele umede, beţişoare, coperţile cărţilor

Lucrările pe centre de activitate

Lucrarea practic-gospodăreas-că

Fişa de lucru

Lucrul practic

Lucrul practic

Conversaţia

Autoevalua

rea

Modelează compoziţia pentru a obţine forme rotunde

Unesc punctele şi decorează cu semne grafice

Suprapun şi alătură piesele pentru reali-zarea construcţiei

Colorează, lipesc în ordine cronologică imaginile din poveste

Discută despre reuşita muncii lor

Apreciaza obiectiv finalităţile activităţii

Page 13: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

13

7.Încheierea activităţii

Se fac aprecieri generale şi se sugereaza copiilor continuarea activităţii în familie sub diferite forme.

TRANZIŢIA se realizează prin interpretarea cântecului « Să vină povestea » şi pentru că suntem ca într-o poveste folosim formula magică «Hocus, pocus, preparatus/Ne-nvârtim, ne răsucim/ Şi spre baie noi pornim/ Mâinile să ne spălăm, /De microbi ca să scăpăm ! »

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ADE(DLC,DOS) „ Eroi în lumea poveştilor - joc didactic”

EVENIMENTUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINȚIFIC

STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

Metode si procedee

Mijloace didactice

Instrumente Indicatori

1.Momentul organizatoric

Se asigură condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii: aranjarea mobilierului pe pregătirea materialelor didactice corespunzătoare.

3.Captarea atenţiei

La intrarea în sala de grupă(decor de poveste), copiii descoperă vrăjitoarea care are pentru ei un mesaj audio în care ne anunţă că este foarte supărată şi furioasă pe copiii care preferă personajele bune, pozitive din poveşti. Aşa că, a răpit personajele feminine din poveşti şi le-a închis în turnurile castelului. Dar, dacă reuşesc să treacă de încercările lăsate de ea şi câştigă zâmbărici pentru a cumpăra cheile, atunci se declară învinsă şi le va elibera.

Surpriza

Castel

Vrăjitoarea

Cd audio

Expunerea

Atenţia concentrată pe tot segmentul evenimentului didactic

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

În urma audierii mesajului, copiii sunt întrebaţi ce au simţit când au auzit glasul şi mesajul vrăjitoarei ( frică, furie, etc.)

Copiii sunt nerăbdători să salveze personajele răpite şi să ducă la bun sfârşit sarcinile vrăjitoarei.

Conversaţia

Explicaţia

conversaţie

Exprimă emoţiile trăite

Ascultă cu atenţie tema şi obiectivele

Page 14: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

14

4.Dirijarea învăţării Varianta I Pentru a descoperi ce personaje au fost răpite jucăm jocul „Ghiceşte personajul”. Cu ajutorul cuvintelor magice: „Magie,magie pe loc să fie, dacă te ochesc, personajul îmi ghiceşti!”, copiii vor fi numiţi să dezlege ghicitorile pentru a descoperi personajele răpite.

„În căsuţa din pădure,

Repede face curat,

Farfurii, ceşcuţe, oale

Stau acum frumos pe raft

Si hăinuţe şi pătuţuri

Astăzi le-a aerisit,

Iar piticii pot să vinăt

Totul este pregătit !

Să vedem dacă ghiciţi

Despre cine v-am vorbit ?”

(Albă ca Zăpada)

„Pentru fraţii mei iubiţi

Cămăşi din fire de urzici

Zi şi noapte am lucrat

Şi de blestem i-am scăpat” (Eliza)

„Mamă vitregă avea

Jocul

Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Ghicitori

Ghicitori

Identifică personajele

Page 15: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

15

Și la lucru o punea

Din cenușă alegea

Boabe multe și plîngea

Zîna bună a ajutat-o

Șispre bal a îndreptat-o”

(Cenușăreasa)

„Cât un deget sunt de mică

Dorm într-o coajă de nucă

O broască din casă m-a furat

Să fiu soţie pentru al ei băiat.”

(Degeţica)

Pentru realizarea acestei sarcini grupa va primi

1 Zâmbărici pentru prima cheie.

Varianta II „Ghiceşte emoţia”

Cu ajutorul baghetei şi a cuvintelor magice: „Bagheta la drum porneşte şi la tine se opreşte!”, copilul numit va alege o imagine; el va trebui să recunoască emoţia personajelor din anumite momente ale poveştii şi să povestească fragmentul respectiv Pentru fiecare poveste sunt câte două emoţii diferite( Albă ca Zăpada – frica, ca vânătorul vrea să o omoare

Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Problematizarea

Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Problematizarea

Metoda celor 4 colţuri

Imagini din poveşti reprezentând emoţiile personajelor

Piese de puzzle

Zâmbărici

Şevalete

Foi albe mari

Siluete cu elemente specifice fiecărei poveşti

Zâmbărici

Jocul cu reguli

Tabloul realizat cu elementele specifice poveştii

Identifică emoţiile personajelor din poveste

Povestesc cursiv un fragment din poveste

Recunosc personajul şi povestea din care face parte

Selectează şi adaugă tabloului elemetele reprezentative poveştii

Page 16: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

16

- fericită că a găsit căsuţa piticilor, Cenuşăreasa- tristă că nu merge la bal, fericită că dansează cu prinţul la bal, Degeţica - speriată că a fost răpită de broscoi, fericită că a reuşit să scape din casa cârtiţei împreună cu rândunica, Eliza- tristă că fraţii ei au fost transformaţi în lebede, fericită că a reuşit să-i readucă la forma iniţială. Prin recunoaşterea fiecărei emoţii şi povestirea fragmentului corespunzător se câştigă o piesă din puzzle. O dată puzzle-ul reconstituit acesta va descoperi imaginea unei cărţi de poveşti.

Pentru realizarea acestei sarcini, grupa va primi 1 zâmbărici pentru a doua cheie.

PROBA III „Poveştile amestecate”- copiii vor fi împărţiţi în 4 grupe. În fiecare colţ al clasei este aşezat câte un şevalet pentru fiecare poveste. Ei vor trebui să realizeze un tablou cu elemente specifice poveştii respective. Echipele se consultă ce elemente sunt reprezentative pentru povestea lor, după care conducătorul jocului aşează 5 elemente. Echipele se rotesc astfel încât fiecare grupă să treacă prin fiecare poveste, adăugând noi elemente. La sfârşitul probei, echipele primesc şi cel de-al treilea zâmbărici pentru a treia cheie.

Obţinerea performanţei

PROBA IV “Diamantul poveştilor” Se prezintă piramida şi copiii sunt

Page 17: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

17

Tranziţia- se realizează prin formulă magică „Hocus pocus, preparatus/Ne-nvârtim, ne răsucim/ Şi la joc noi să pornim.”

solicitaţi pe rând să-l completeze, răspunzând de fapt la nişte întrebări despre poveştile cu care ne-am jucat.

Întrebări pentru diamantul poveştilor:

1. Cine a răpit personajele din poveşti?

( vrăjitoarea)

2. Câte surori avea Cenusăreasa?( două)

3. Cu ce obiecte a fost otrăvită Albă ca Zăpada. (cureaua, pieptenele, mărul)

4. Găseşte şi aşează imaginile în care prinţesele sunt fericite.

5. De cine a fost ajutată Degeţica în călătoria ei?(peştii, fluturele, rândunica)

6. Găseşte imaginea în care Eliza este speriată şi pe cea în care este tristă.

7. Ce a pierdut Cenuşăreasa când a mers la bal?(pantoful)

O dată diamantul completat, grupa primeşte şi ultimul zâmbărici pentru a patra cheie. Vrăjitoarea se declară învinsă şi ne anunţă că eliberează prinţesele.

Problematizarea

Conversaţia

Exerciţiul

Metoda diamantului

Diamantul

Imagini reprezentative pentru fiecare întrebare

Zâmbărici

“Diamantul poveştilor”

Rezolvă problemele date.

6.Evaluarea/Încheierea activităţii

Copiii îşi manifestă bucuria pentru reuşita lor şi interpretează cântecul ”În lumea basmelor.”

Sunt apreciaţi pentru întreaga activitate.

Conversaţia

Exerciţiul

Aprecierea verbală

-manifestă satisfacţie pentru reuşita probelor şi eliberarea personajelor;

Page 18: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

18

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ALA 2

Evenimentul didactic

Conținutul ştiințific Strategii didactice Evaluare

Metode si procedee

Mijloace didactice

Instrumente Indicatori

1.Momentul organizatoric

Copiii primesc medalioane cu însemne specifice poveştilor din care au făcut parte personajele răpite.

Medalioane cu elemente specifice celor 4 poveşti

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Pentru că suntem bucuroşi că am salvat personajele de vrăjitoarea cea rea, le propun să ne distrăm printr-un joc intitulat „Caută-ţi povestea!”.

Conversaţia

4.Dirijarea învăţării

5.Obtinerea performantei

Copiii se vor grupa după povestea căreia îi aparţin alegându-şi un conducător. Fiecare grup va forma un cerc în jurul conducătorului lor şi ţinându-se de mâini se rotesc în jurul acestuia cântând refrenul dintr-un cântec “Zăpăceşti poveştile”. La terminarea refrenului, copiii sparg cercurile şi se deplasează spre un loc indicat iniţial ca spaţiu de plimbare. Conducătorii rămân pe loc. La auzul versurilor “Foaie verde lemn de soc/Toţi copiii stau pe loc”, copiii se vor opri din mers şi vor închide ochii. Educatoarea va schimba locul conducătorilor. La comanda „Caută-ţi povestea!” copiii se vor regrupa în jurul conducătorului ales. Câştigă cei care s-au regrupat primii.

Jocul continuă, dar de data aceasta atunci când copiii aud versurile şi închid ochii, conducătorii îşi schimbă medalioanele între ei. La comanda „Caută-ţi povestea!” copiii se vor regrupa în jurul conducătorului care poartă medalionul corespunzător poveştii din care ei fac parte.

Explicaţia

Demonstraţia

Jocul

Medalioane cu elemente specifice celor 4 poveşti

Jocul de mişcare

Se grupează după indicaţiile date

Respectă regulile jocului

6.Evaluarea/ Încheierea activităţii

Se fixează activităţile din timpul zilei.

În încheiere, fiecare copil va fi invitat să îşi aşeze medalionul lângă spiriduşul cu care consideră că s-a asemănat cel mai mult pe parcursul zilei: Veselul, Supăratul.

Conversaţia

Autoevaluarea (sentimentelor trăite în timpul activităţii);

Recompense

Corelează starea de spirit proprie cu personajul specific acesteia.

Page 19: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

19

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Păsările din ograda bunicii

EDUCATOARE: ANGELICA BURUGIU

GRĂDINIȚA JIJILA UNITATEA DE INVAŢǍMÂNT: GRADINITA JIJILA NIVELUL: I -grupa mica B EDUCATOARE: BURUGIU ANGELICA TEMA DE STUDIU: „CAND\CUM SI DE CE SE INTAMPLA?” TEMA SAPTAMANII:,,PASARILE DIN OGRADA BUNICII” TEMA ZILEI: „ CINE FACE SI CUM FACE?” DURATA: o zi FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată pe o zi : ALA+ADP+ADE(DS+DEC-cunoasterea mediului +ed.artistico-plastica TIPUL ACTIVITǍŢII: predare invatare FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, individual

INVENTAR DE ACTIVITĂŢI: ADP:INTALNIREA DE DIMINEATA:,,Cine ,ce face-foloasele pasarilor” RUTINE:,,Suntem gazde bune!”(deprinderi de ordine,disciplina si autoservire) TRANZITII:Puisorul cafeniu”-joc cu text si cant ALA:STIINTA:,,Pasari”-puzzle JOC DE ROL:,,Ingrijesc pasarile” CONSTRUCTII:,,Ograda bunicii” JOC DE MISCARE:,,Ghici cine a vorbit” ADE:DS+DEC-Activitate integrata,,Pasari de curte”(observare +pictura) SCOPUL ACTIVITATII: Dezvoltarea si imbogatirea cunostintelor referitoare la animale; Consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica; Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare,comunicare si cooperare in cadrul grupului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE ŞI STRATEGII DIDACTICE

ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ (ADP): Întâlnirea de dimineaţǎ: Cine,ce face Obiective operaţionale: O1 – Sǎ utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei; O2 – Sǎ identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei (vreme, anotimp) O3- Sa comunice impresii si idei referitoare la tema propusa; Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia; Mijloace şi materiale didactice: calendarul naturii,imagini,siluete pasari; ACTIVITǍŢI LIBER ALESE (ALA):

1. ▪Stiinta: puzzle-Pasari de curte

Page 20: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

20

Obiective operaţionale: ▪sa imbine piesele puzzle-ului pentru a reda imaginea pasarilor de curte; ▪sa descrie imaginile gasite; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul; Mijloace şi materiale didactice: imagini pasari; ▪Joc de rol:Ingrijesc pasarile Obiective operaţionale: ▪sa se transpuna in joc respectand tema propusa: ▪sa coopereze cu ceilalti colegi in redarea temei propuse; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, jocul de rol; Mijloace şi materiale didactice: sortulete, siluete pasari de curte,castronele cu „mancare” pentru puisori; ▪Constructii: Ograda bunicii Obiective operaţionale: ▪sa redea prin constructie modele din realitatea inconjuratoare; ▪sa interactioneze cu ceilalti copii in cadrul jocului pentru a realiza tema propusa; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul; Mijloace şi materiale didactice:cuburi de constructie ;

2. Joc distractiv: Ghici cine a vorbit Obiective operaţionale:

▪sa respecte regulile jocului; ▪sǎ recunosca graiul pasarilor; ▪sǎ-şi satisfacǎ nevoia de a se binedispune; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul; Mijloace şi materiale didactice: jetoane pasari,recompense. ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE): ►DS: „Pasari de curte”-observare Obiective operaţionale: ▪sa enumere partile componente:cap,trunchi,picioare,creasta,cioc,aripi,gheare; .sa recunoasca actiunile specifice pasarilor:ciugulesc,scurma,cotcodacesc; .sa enumere foloasele pe care le avem de la pasari:carne,oua,pene; .sa descrie modul de hranire si mediul de viata; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, Mijloace şi materiale didactice: jetoane,imagini pasari de curte,panouri, . ►Domeniul estetic si creativ: „Pasari de curte”-pictura Obiective operaţionale: .sa utilizeze tehnica dactilo-pictura in realizarea lucrarii; ▪sa redea prin pictura tema propusa (imaginea pasarilor de curte) ; ▪sa foloseasca corespunzator instrumentele de lucru si paleta de culori.

Page 21: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

21

Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul; Mijloace şi materiale didactice: coli albe de desen,paharele cu apa,acuarele. BIBLIOGRAFIE 1. Grama, Filofteia si colaboratorii ,Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed.DPH, Bucureşti, 2008; 2. Preda, V., Pletea M., Grama F., Activitatea didactică din grădiniţa, DPH, Bucureşti,2008; 3. Berbeceanu, Gabriela si colaboratorii, Ghid orientativ pentru aplicarea curriculumului în învăţământ preşcolar 3/6-7 ani, Ed. Astra, Bucureşti, 2008; 4. Georgeta, Toma si colaboratorii, Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul prşscolar nivel 3-5 ani, Ed. Delta, Bucureşti, 2009; ***Ghid metodic: Metode interactive de grup, Ed. Arves, ***Ghid pentru proiecte tematice- abordarea în maniera integrată a activităţilor din grădinita, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005;

SCENARIUL ZILEI

Inainte de venirea copiilor in sala de grupa se pregaresc o parte din materiale si se aranjeaza sala pa centre de activitate.In prima parte a zilei,la activitatile alese de dimineata(ALA 1) educatoarea propune copiilor sa imbine piesele puzzle-ului pentu a reda imaginea pasarilor de curte la centrul stiinta,sa ingrijeasca pasarile de curte la centrul joc de rol si sa construiasca casute pentru pasari la centrul constructii.Se va trece pe la fiecare centru de activitate deschis,se va explica copiilor ce au de lucru,dupa care acestia vor primi ecusoane si se vor indrepta spre centrele de care apartin. Inainte de inceperea activitatii integrate se va realiza salutul de dimineata:,,Buna dimineata,puisori!Ma bucur ca suteti aici!)-se vor saluta pe rand copiii. In continuare copiii vor recita o poezie: ,,Ca sa fiu copil voinic Fac gimnastica de mic Merg in pas alergator, Sar ,apoi intrun picior. Ma oresc.Respir usor Intind bratele sa zbor Toata lumea e a mea Cand m-asez jos la podea. Acesta-i doar un inceput Ia priviti cat am crescut.” Dupa salutul de dimineata ,se va initia o discutie cu copiii referitoare la anotimpul iarna.Vor completa calendarul naturii. ►Tranzitie: „Cate unul pe carare” Rutina: servirea micului dejun Tranzitie: „Cate unul pe carare” ►Activitati liber alese 1 se va desfasura pe trei centre de interes:centrul Stiinta,centrul Joc de rol, centrul Constructii. In cadrul ADE(DS+DOS) educatoarea le propune copiilor sa afle mai multe lucruri despre pasari discutand pe baza siluetelor ,analizandu-le si totodata sa le redea prin pictura. TRANZITIE:,Ratustele mele”-joc cu text si cant. In ultima etapa a zilei-ALA 2-copiii desfasura un joc distractiv numit ,,Ghici cine a vorbit”. Le voi prezenta regulile jocului:Cate un copil va exrage cate o imagine din cosulet si va trebui sa imite graiul pasatii respective.Un alt copil numit de cel care imita va recunoaste

Page 22: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

22

graiul pasarii respective. Daca ghiceste va fi aplaudat ,iar daca nu ghiceste va primi pedeapsa(ex:fa ca rata de 3 ori).Pentru o buna organizare si desfasurae se va rine cont de urmatoarele conditii: -aerisirea salii de grupa; -asezarea mobilierului; -introducerea organizata in sala de grupa; -pregatirea climatului psiho-afectiv necesar inceperii programului. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA INTALNIREA DE DIMINEATA:,,Cine, ce face” TIPUL ACTIVITATII:consolidare de priceperi si deprinderi DURATA :15 min OBIECTIVE OPERATIONALE:

-sa utilizeze formulele de salut adecvate momentului zilei ; -sa sesizeze absenta sau prezenta unui coleg; -sa identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei(vreme,anotimp);

OBIECTIV PSIHOMOTRIC: -sa raspunda adecvat la comenzile motrice date.

OBIECTIV SOCIO-AFECTIV; -colaborarea cu cei din jur in realizarea activitatilor de grup

STRATEGII DIDACTICE FORME DE ORGANIZARE:frontal,pe grupuri,individual METODE SI PROCEDEEE:conversatia,explicatia ,observatia,etc. MIJLOACE DIDACTICE:calendarul naturii ,fotografiile copiilor, material informativ despre pasari ETAPELE ACTIVITATII:

a) Salutul :Educatoarea ii va saluta pe copii: ,,Buna dimineata,dragi copii, Ma bucur ca sunteti aici Vom incepe o noua zi Buna dimineata,copii Buna dimineata,doamna.” Copii vor primi jetoane, vor saluta(,,Buna dimineata,sunt…..si as dori sa fiu……!”). Se va realiza prezenta .

TRANZITIE:,,Ca sa fiu copil voinic………” b) Impartasirea cu ceilalti Astazi este marti 26.02.2013 si suntem in anotimpul iarna.Va rog sa priviti pe fereastra

si sa-mi spuneti cum este vremea? Se va completa Calendarul Naturii impreuna cu copiii. c) Noutatea zilei

Copiii se vor opri la fiecare sector.Se vor intui materialele si se vor recunoaste.Se vor explica sarcinile de lucru.Vor merge la centrul de care,,apartin”,conform imaginii de pe ecusonul purtat.

.

Page 23: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

23

Evenimentul

didactic Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare

Evaluare

Metode Mijloace instrumente indicatori

1.Moment organizatoric

Pregatirea materialelor necesare pentru fiecare centru de activitate. Se creează condiţiile psiho-pedagogice necesare desfaşurării activităţii în bune condiţii: - aerisirea sălii de grupă; - aranjarea scăunelelor în semicerc,, - introducerea copiilor în sala de grupă. *Intalnirea de dimineata:educatoarea saluta copiii si le aminteste tema saptamanii;prezenta se face cu ajutorul unui exercitiu de dezghet. Copiii se prezinta.Noutatea zilei,autocunoasterea,completarea calendarului naturii.

Frontal Conversatia problematizarea

Observarea comportamentului copiilor Calendarul naturii

Corectarea tinutei plasarea corecta a elemente lor

2. Captarea atenţiei

Se va realiza prin prezentarea unui pawer-point a poeziei ,,Gainusa cea matata”.Le voi cere sa-mi spuna despre ce este vorba in poezie si sa denumeasca pasarile respective.

Conversatia Explicatia frontal

Pawer-point

Evaluarea orala

3.Anuntarea temei si a obiectivelor

Astazi copii va propun sa desfasuram o activitate in care sa aflam mult mai multe lucruri despre pasari . Astfel,le prezint,, gaina si cocosul”-siluetele pentru observare spunandu-le ca acestea sunt o parte din „jucariile” noastre pentru activitate. Vom tece pe la fiecare sector,vom observa materialele pregatite,voi explica ce au de realizat si in urma extragerii dintr-un cosulet a ecusonului,fiecare copil va merge catre sectotul respectiv.

Conversatia Explicatia Mana oarba

Siluete –pasari Gaina in cos cu paie

Observarea comportamentului copiilor

Recepteaza Informatia Aleg Ecusoane Merg la Sectoare Recepteaza informatia

4.Dirijarea invatarii

Le sunt prezentate copiilor centrele de activitate (ALA 1),sarcinile specifice fiecarei zone,materialele folosite. Centrul STIINTA Copiii vor avea de realizat puzzle cu pasati de curte Centrul CONSRUCTII Copiii vor consrui din piese lego casute pentru pasari

Coversatia explicatia . Lucrul in grup. Turul galeriei

Turul galeriei

Evaluarea prin proba practica Aprecieri individuale

Merg la Sectoare

Page 24: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

24

5 Otinerea performantei

Centrul JOC DE ROL Copiii vor ingriji diferite pasari de curte. ADE:Activitate integrata(DS+DEC):,,Pasari de curte”observare+dactilo-pictura Anunt copiii ca vom discuta si observa pe baza siluetelor prezentate partile componente ale unei pasari ,vom identifica actiunile specifice acestora si ca vom incerca in acelasi timp sa pictam si noi pasari de curte cu ajutorul degetul. Dupa ce au privit cateva minute siluetele si gaina vie ii voi conduce pe copii spre perceperea sistematica a partilor componente ale pasarilor: Din ce este format corpul gainii?Haideti sa-l realizam si noi cu degetelul.In timp ce realizam corpul gainii recitam poezia,,Puiul”: Cum este capul? Ce are gaina in partea de jos a capului?Haideti sa-l reprezentam si noi printr-un triunghi mic de culoare portocalie. Cu ce vede gaina mancarea?Ce forma au ochii?Cum sunt asezati ochiii?Cu ajutorul punctului vom realiza si noi ochii gainii. Ce forma are trunchiul gainii?Haideti sa-l realizam si noi. Cu ce se termina trunchiul gainii? Cate picioare ere gaina?Cu ce se termina ele?Acum le vom realiza si noi prin intermediul a doua linii mai lungi,iar ghearele prin trei linii mai scurte. La ce-i folosesc ghearele? Unde traieste gaina? Ce pasari mai traiesc in curtea omului? Ce foloase aduce gaina?

Conversatia Exercitiul Frontal Individual ..din cap, trunchi, picioare ..rotund …un cioc …cu ochii …rotunda …deoparte si de alta a capului …rotunda ..cu o coada ..doua picioare …trei ghiare …unghii ..sa scurme ..pe langa casa omului …rate,gaste curci ..oua,carne puf,pene

Siluete:pasari de curte Coli albe de desen Acuarele Pahare cu apa conversatia demonstratia exercitiul exercitiul exercitiul Conversatia

Evaluare orala Observarea modului in care copii realizeaza sarcinile Aprecieri individuale si frontale asupra moduluyi de participare la activitate pe tot parcursul zilei

Recepteaza Informatia Observa Gaina Realizeaza Partile Componen Te ale Pasarilor Raspund La intrebari

6Asigurarea Feed-back-ului

.Specifica partile componente ale pasarilor. Precizeaza foloasele aduse de acestea.

conversatia

Raspund La intrebari

Page 25: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

25

7Evaluarea activitatii

Lucrarile realizate vor fi afisate la panuo.Se va face bilantul asupra activitatii desfasurate pe parcursul intregii zile. ALA 2-,,Ghici cine a vorbit”. Le voi prezenta regulile jocului:Cate un copil va extrage cate o imagine din cosulet si va trebui sa imita graiul pasarii respective.Un alt copil numit de cel care imita va recunoaste graiul pasarii respective.Daca ghiceste va fi aplaudat ,iar daca nu ghiceste va primi pedeapsa(ex:fa ca rata de 3 ori)

Jocul Conversatia Explicatia conversatia

Observarea comportamentului copiilor in timpul jocului

Se joaca Asculta Cu atentie Regulile jocului

8Incheierea activitatii.

Se vor face aprecieri asupra modului cum au participat la activitate. .Le voi da posibilitatea sa fie critici si autocritici si sa isi expuna propriile pareri despre lucrari.Vor primi recompense sub forma unor puisori din carton si bomboane.

Conversatia

recompense

Aprecierea verbala

Page 26: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

26

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ,,LEGUME VESELE”

Laureta Speranţa Banea

Grădiniţa cu P.P. nr. 4 Măcin, jud. Tulcea

Nivel I ( 4-5 ani / grupa mijlocie ,,Spiridușii”)  

Propunătoare – BANEA LAURETA SPERANȚA Tema anuală : ,,Când, cum și de ce se întâmplă?” Tema săptămânii : ,,Toamnă harnică, cu de toate darnică” Mesajul zilei ,,Vitamine și savoare, Toamna asta-i încântare!” Tipul activității: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi Forma de realizare : Activitate integrată ADP + ALA 1 + ADE (DS+DOS) + ALA 2 Activități de învățare : ADP – Întâlnirea de dimineață : ,,Hora legumelor” Rutine: ,,Sănătate și putere” Tranziții: ,,Toamnă, toamnă harnică” ALA 1 - Știință: ,,Rețeta pentru supă” Joc de rol: ,,De-a furnica și greierele” Artă: ,,Garderoba de toamna” ADE – DȘ (Activitate matematică): ,,Rețeta gospodinei”, joc didactic DOS (Activitate practică): ,,Personajul preferat”, asamblare ALA 2 - ,,Puiul “ de Al. Brătescu- Voinești (teatru de păpuși) Mijloc de realizare: jocuri și activități didactice alese, joc didactic, confecționare-asamblare SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Consolidarea și verificarea număratului în limitele 1-4. Consolidarea deprinderii de a lipi și asambla o lucrare practică inspirată din natură.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: ALA 1 O1 –să recunoască cifrele 1-4; O2 – să coloreze numărul de legume indicat de cifră; O3 – să reproducă evenimentele poeziei ,,Balada unui greier mic” schimbându-și mimica în funcție de acțiunea exprimată de versuri; O4 – să decoreze suprafața de lucru folosind materialele aflate la dispoziție: mărgele, materiale din natură, decupaje mărunte; ADE (DS - Activitate matematică) O5 – să grupeze legumele după culoare; O6 – să numere în limitele 1-4; O7 – să raporteze numărul la cantitate și invers; O8 – să precizeze locul fiecărui obiect în șirul numerelor naturale folosind numeralul ordinal; ADE (DOS - Activitate practică) O9 – să folosească corect tehnicile de lucru însușite anterior (lipire, asamblare); O10 – să aplice indicațiile educatoarei privind ordinea etapelor de lucru în vederea realizării temei; O11 – să coopereze cu colegii în realizarea lucrării ; O12 – să creeze personaje originale din legume și alte accesorii; ALA 2 O13 – să transmită idei, opinii personale prin intermediul teatrului de masă.

Page 27: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

27

STRATEGII DIDACTICE Metode și procedee: expunerea, demonstrația, explicația, jocul, exercițiul, problematizarea, lucrul pe grupe. Material didactic: fișe de lucru individualizate, creioane colorate, costume joc de rol, carton ondulat, carton colorat, material textil, scobitori, mărgele, lipici, perforator, materiale din natură (castane, frunze uscate, crenguțe). BIBLIOGRAFIE *** Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani, 2008, M.E.C.T., București

SCENARIUL ZILEI Întâlnirea de dimineață Salutul Prezenta – Copiii sunt solicitați, după ce și-au auzit numele să-și așeze jetonul cu numele pe panoul general. Li se cere să stabilească absenții (nominal și numeric). Calendarul naturii – completarea sa este necesară pentru a cultiva spiritul de observație al copiilor în legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător și pentru a realiza orientarea în timp. Astăzi este miercuri, 23 octombrie, suntem în anotimpul toamna. ,,Vă rog să priviți pe fereastră și să-mi spuneți, cum este vremea?” . Se va completa calendarul naturii precizând a câta zi din săptămână este miercuri, ce zi a fost ieri, ce zi urmează. Activitatea de grup: ,,Dacă vesel se trăiește...” Educatoarea prezintă copiilor mesajul zilei: ,,Vitamine și savoare, Toamna asta-i o-ncântare!”

ALA 1 Se face anunțarea temei – bucătăreasa are nevoie de ajutor la prepararea supei de legume.

Educatoarea le cere copiilor să lucreze corect la toate centrele pregătite ( rețeta trebuie respectată colorând doar legumele necesare, garderoba de toamnă va fi aleasă și decorată cu grijă, iar actorii jocului de rol vor încerca să imite tristețea micului greieraș ce suferă de frig și foame).

Tranziție : ,,Toamnă, toamnă, harnică” ADE Se vor juca apoi cu legumele, le vor sorta și număra, le vor alege pe cele potrivite cu rețeta

(stabilită la centrul ,,Știință”), iar educatoarea le va trimite la bucătărie. Până ce supa va fi gata, copiii vor decora legumele rămase încercând să realizeze personaje cunoscute cu obiectele de îmbrăcăminte realizate la centrul ,,Artă”. Vor prezenta personajele asamblate, folosind numeralul ordinal: primul cartof este un arici, al doilea cartof este o pasăre, etc.

Tranziție: ,,A venit pe dealuri toamna” ALA 2 Cu o parte din personajele realizate din legume, vor prezenta un mic spectacol inspirat din

povestea ,,Puiul “ de Al. Brătescu- Voinești.

Page 28: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

28

EVENIMENTUL

DIDACTIC

OB.

CONȚINUT ȘTIINȚIFIC

STRATEGII DIDACTICE EVALUARE (instrumente și indicatori) Resurse

materiale Metode și procedee

Moment

Organizatoric

Se creează condițiile necesare bunei desfășurări a activității: aerisirea sălii, pregătirea materialelor necesare.

Captarea atenției

Întâlnirea de dimineață Salutul Prezența Calendarul naturii Activitatea de grup - ,,Dacă vesel se trăiește” Mesajul zilei: ,,Vitamine și savoare, Toamna asta-i încântare!”

-panou magnetic -jetoane -calendarul naturii

-conversația

-manifestă atenție și interes

Anunțarea temei și a obiectivelor

Educatoarea evidențiază bogăția materialelor de la Centrul tematic, mulțumește copiilor pentru varietatea de legume aduse la grădiniță, pentru a se bucura împreună de belșugul toamnei. De aceea, vom realiza propria noastră rețetă de supă, ne vom juca de-a greierașul surprins de vremea rea fără provizii, vom realiza o mini-garderobă de vreme rea cu care să putem împodobi legumele nefolosite la supă. Dacă personajele realizate din legume sunt reușite, poate vom da un mic spectacol cu ele!

Observarea comporta- mentului nonverbal -manifestă atenție și interes

Dirijarea învățării

O1

O2

O3

O4

Știință ,,Rețeta pentru supă” (fișe de lucru individualizate, raportarea numărului la cantitate, recunoașterea cifrelor 1 – 4, număratul 1- 4)

Anexele 1, 2, 3 Joc de rol ,,De-a furnica și greierele” Artă ,,Garderoba de toamnă” (confecționare, lipire, înșirare mărgele)

-creioane colorate -chitară -costume -caton ondulat -mat. textil -mărgele -lipici

Fișe de lucru -oferă răspunsuri clare, corecte -exprimă stări sufletești, mimează sentimente -îmbină armonios materiale, culori

Obținerea performanței

O5

O6

O7

Bucătăreasa grădiniței a auzit că avem o grămadă de legume. După ce ne jucăm cu ele , i le vom trimite pe cele care pot fi folosite la supă, după rețeta noastră. Pentru joc, ei vor fi împărțiți în 4 echipe (mâna oarbă).

-ecusoane -legume -coșuri -frunze din carton pe care sunt consemnate

-explicația, -conversația -jocul didactic -exercițiul

chestionatrea -manifestă atenție și interes -oferă răspunsuri clare, concise,

Page 29: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

29

O 11 Pe masa fiecărei echipe se află frunze din carton, în culorile toamnei. Frunzele conțin sarcinile jocului . Pentru fiecare răspuns corect, copiii primesc o bilă roșie. Echipa care adună mai multe bile este câștigătoare. Proba 1 Alege și denumește legume de toamnă de formă rotundă. Proba 2 Formează mulțimi cu legumele de culoare verde. Proba 3 Ordonează crescător roșiile, după mărime. Proba 4 Alege legumele indicate de rețeta realizată la ALA (Centrul Știință), și pune-le în coșul bucătăresei. Toți copiii au răspuns foarte bine, toate cele 4 grupe sunt declarate câștigătoare! Tranziție - ,,A venit pe dealuri toamna”

probele jocului

logice

Asigurarea

feed-back-ului

O8

O9

O10

O11

O12

În timp ce supa se pregătește, copiii decorează legumele rămase folosind garderoba de toamnă realizată la centrul Artă. Ei vor crea personaje originale, dar vor ține seama și de indicațiile educatoarei încercând să realizeze figurine necesare la ALA 2. Vor fi încurajați să descrie ceea au creat, folosind numeralul ordinal: -primul cartof este un clovn -al doilea cartof este o sperietoare -al treilea cartof este un arici, etc. Tranziții : ,,Toamnă, toamnă harnică”

-legume -materiale din natură -resturi textile -scobitori -lipici

-conversația -exercițiul

-verbalizează ceea ce au realizat -motivează alegerile făcute -precizează locul fiecărui obiect în șirul numerelor naturale, folosind numeralul ordinal

Fixarea

cunoștințelor și aprecierea activității

O13

Cu ajutorul figurinelor ce simbolizează păsări, se va realiza un scurt teatru de masă , având ca suport de inspirație povestea ,,Puiul” de A. Brătescu –Voinești. Se apreciază întreaga activitate.

-figurine create de copii

-jocul -conversația

-transmit idei, opinii și impresii personale.

Page 30: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

30

 

Colorează legumele conform reţetei.

Page 31: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

31

PROIECT DE ACTIVITATE În grădina de legume

NICOLETA DANIELA TOADER

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 9 Buzău

Grupa: Mijlocie D - (Grupa „STELUTELOR”) Educatoare: TOADER NICOLETA DANIELA Unitatea de invatamant:Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 9 Buzău Tema anuală de studiu: Când, cum si de ce se întâmpla? Tema proiectului: „TOAMNA, ANOTIMP BOGAT” Subtema: „HORA LEGUMELOR VESELE” Forma de realizare: Activitate integrată Tema activității integrate : „In gradina de legume” Forma de organizare: Frontala, pe grupe mici si individual Tipul activității: Predare și consolidare Durata: 1 zi COMPONENTA ACTIVITATII: 1. Activități de dezvoltare personală:

Întâlnirea de dimineață (Salutul, prezenta, calendarul naturii, noutatea zilei, impartasirea cu ceilalti, activitatea de grup, mesajul zilei )

2. Activitati liber alese Biblioteca : „Eu spun una, tu spui multe!” -joc exercitiu (formulare de propoziţii) Joc de masa : „Din bucati, intreg”- Puzzele

3. Activitati pe domenii experientiale DOMENIUL OM SI SOCIETATE - Educatie pentru societate Lectura educatoarei- „CASTRAVETII” poveste populara DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV – Educatie artistico-plastica Modelaj-”Modelam castraveti pentru Mos Vasile ”

4. Activitati liber alese Joc de miscare „ Cine aduna mai multe legume?” Activitate gospodareasca „Gospodinele pun legume la murat!”

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Stimularea exprimării orale, utilizarea corecta a structurilor verbale, dezvoltarea creativităţii si expresivităţii limbajului, educarea gustului estetic, dar si a cinstei si a respectului fata de bunul altuia; Consolidarea unor deprinderi de a modela prin miscarea palmelor fata in fata si abilitaţi de relationare in grupe mici si individual. OBIECTIVE:

să asculte cu atenţie povestea; să retina ideile principale ale povestirii, pe baza imaginilor prezentate si mesajul povestii; sa exprime părerile si sentimentele proprii cu privire la respectul fata de bunul altuia; sa aprecieze ce e bine si ce e rău in comportamentului copiilor din poveste; sa modeleze minim doi castraveţi, pe baza explicatiei si demonstratiei , folosind materialele

puse la dispoziţia lor; sa participe la evaluarea lucrărilor pe baza criteriilor de evaluare date de educatoare; sa participe cu plăcere la joc si activitatea gospodăreasca

Page 32: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

32

ACTIVITATI LIBER ALESE ( ALA) Biblioteca:

sa denumească imaginile cu legumele; sa gasesca imaginile cu o leguma si cu mai multe legume si sa le denumeasca; sa formuleze propoziţii simple cu singularul si pluralul denumirii legumelor.

Joc de masa:

sa reconstituie imaginile date ; sa lucreze in echipa.

Metode şi procedee: Explicaţia, exerciţiul, conversaţia, exercitiul individual, problematizarea, demonstratia, jocul recreativ, observarea. Material didactic: Calendarul naturii, gradina de legume, papusa Florinel, imagini din poveste, imagini cu personajele povestii,fete vesele si fete triste, imagini cu legume, cosuri cu legume, plastilina, planseta, servetele umede, sortulete si bonete, borcane, apa, sare, otet, culori colorate, fise cu legume, laptop, retroproiector, imagini pentru puzzele. Bibliografie: -MECTS - „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura DPH, 2009; -Activitati integrate.Intrebari si raspunsuri, Editura Casa Corpului Didactic Cluj, Cluj-Napoca, 2009 ; -“Programa activitatilor instructiv educative in gradinita de copii” Preda V., Dumitrana M., Bucuresti, 2000 -Revista Invatamantului Prescolar nr. 1-2 2010, Editura Arlequin, Bucuresti, 2010 -„Metodica predarii desenului si modelajului in gradinita de copii”, Lovinescu A.V., Gurau V., Datcu A. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971

SCENARIUL ZILEI

I. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA SALUTUL Activitatea debuteaza cu intalnirea de grup prin salutul de dimineata dintre educatoare si preşcolari,ce au ecusoane cu castraveţi, vinete, morcovi si ardei : „- Dimineaţa a sosit , Toţi copii au venit, In cerc sa ne-adunam, Cu toţii sa ne salutam: - Buna dimineaţa, castraveţi, vinete, morcovi si ardei ,! - Buna dimineata, doamna educatoare!” Prezentarea invitaţilor; Se intonează cântecul “Buna dimineaţa!” Prin mişcările sugerate de textul cântecului se realizează in acelaşi timp si gimnastica de înviorare.

Page 33: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

33

NOUTATEA ZILEI In gradina de zarzavat a grupei a apărut Florinel, care doreste sa fie paznicul acestei grădini. PREZENTA COPIILOR Florinel face cunoştinţa cu fiecare copil, iar aceştia pe rând isi spun numele. CALENDARUL NATURII Voi iniția un dialog cu copiii pentru a afla în ce zi a săptămânii ne aflăm, în ce luna și anotimp suntem, dar și cum este vremea și cum sunt oamenii imbrăcați. ACTIVITATEA DE GRUP Educatoarea impreuna cu prescolarii vor purta o scurta discutie despre ceea ce inseamna sa fii paznic. IMPARTASIREA CU CEILALTI Pentru a le starni curiozitatea in ceea ce priveste programul pentru intreaga zi le voi povesti copiilor pe scurt ca un băieţel mi - a spus o poveste frumoasa si doresc sa le-o povestesc si lor mai tarziu . MESAJUL ZILEI: „ SA NU FURAM!” Tranzitie:“Daca vreau sa fiu voinic Fac gimnastica de umpic : Merg in pas alergator,, Apoi sar intr-un picior, Ma opresc, respir usor

Deschid bratele si zbor, Toata lumea e a mea, Cand ma asez pe podea, Asta e doar un inceput Ia priviti cat am crescut!”

Se vor prezenta centrele si sarcina de lucru. Tranzitie:”Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap /Ne-nvartim, ne rasucim/ Si la centre noi pornim” . Toti copiii se vor incolona in sir, iar când şirul va ajunge la centrul care are simbolul la fel cu a lui, va raman acolo sa lucreze. II. ACTIVITATI LIBER ALESE Mijloc de realizare: Activitati pe centre de interes Forme de realizare: pe grupe, individual. Centrele de interes a) Biblioteca Tema:”Eu spun una, tu spui multe!”-joc exercitiu Obiective operationale:

sa denumesca imaginile cu legumele prezentate; sa gasesca imaginea cu uan si mai multe legume ; sa alcătuiască propoziţii simple folosind singularul si pluralul cuvintelor.

Strategii didactice: Metode si procedee: Conversatia, explicatia, exercitiul. Material didactic: imagini cu legume Desfasurare: La sectorul Biblioteca copiii sunt asezati in semicerc si gasesc pe o masuta imagini cu o singura leguma si mai multe legume. Acestia trebuie sa aleaga o imagine, sa o denumeasca imaginea cu leguma/ legumele si sa alcatuiasca propozitii simple cu forma de singular si de plural. Dupa fiecare raspuns corect copiii vor fi aplaudati. b) Joc de masa Tema: „Din bucati, intreg”- Puzzele

Page 34: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

34

Obiective operationale: sa reconstituie imaginile din piesele date; sa lucreze in echipa.

Strategii didactice: Metode si procedee:Conversatia, explicatia, exercitiul in echipa. Material didactic: imagini taiate, imagini intregi. Desfasurare La sectorul Joc de masa vor lucra in echipe si au ca sarcina sa reconstituie imaginile date din piese si sa verbalizeze la final ce observa in imagini. Evaluare Dupa finalizarea sarcinilor de la sectoare se va face evaluarea lor, iar copiii se vor deplasa la baie pe tranzitia:„ Randul iute sa-l formam/ Repede, repede /Langa usa n-asezam/ Repede, repede/Catre baie noi plecam, /Repede, repede .”

III. ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE (ADE)

DOMENIUL OM SI SOCIETATE -Educatie pentru societate Lectura educatoarei „CASTRAVETII” -poveste populara DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV –Activitate artistico-plastica

Modelaj -”Modelam castraveti pentru Mos Vasile ”

DESFASURARE: Intorsi in sala de grupa, copiii se vor aseza pe sacaunele in forma de semicerc si printr- o

scurta conversatie le voi reaminti de Florinel si de „gradina noastra de legume” , dar si de povestea care le-am promis-o la inceputul activitatilor. Ei sunt de acord sa le spun povestea si ii rog sa fie foarte atenti la mine pentru ca, impreuna vom incerca sa aflam care sunt vinovatii acestei povestiri. Voi da curs povestii ”Castravetii” si voi continua sa lecturez pana in momentul in care copiii ajung sa fure castravetii, iar batranul paznic este supart. In acest moment ii rog pe copiii sa ne ridicam si sa modelam noi casraveti, astfel il vom ajuta pe paznic. Copiii se ridica si se indreapta cu pasi mici spre scaunele (sunt rugati sa nu faca galagie ca sa nu afle nimeni ca ei sunt cei care il ajuta pe Mos Vasile). La masute acestia gasesc materiale cu ajuroarul carora sunt rugaţi sa modeleze cel putin doi castraveti si sa-i aseze frumos pe farfuriutele date de educatoare. Dupa ce au descoperit cu ce vor lucra educatoarea le va prezenta modelul si-l vor analiza impreuna din punct de vedere al formei, apoi se va trece la explicarea si demonstrare: framantarea plastelinei , asezarea ei intre palme si modelarea prin miscare circulara, apoi asezarea pe planseta dand forma lunguiata, iar capetele sunt rotunde. Dupa demonstrare, se va compara rezultatul obtinut de catre educatoare cu modelul. Se vor face exerciţii pregatitoare pentru inalzirea muschilor mici ai manutelor: „Degetul mare pleaca la plimbare, Aratatorul duce bastoanul, Mijlociul duce pardesiul,/ Inelarul duce geamantanul/ Iar degetul mic, nu duce nimic pentru ca e un pitic” . Educatoarea va urmari executarea corecta a temei de catre copii, si vor fi ajutati cei care intampina dificultati. La final sunt rugati sa spuna ce au modelat si cu ce scop au facut acest lucru si vor merge incet aproape de gradina cu farfurioarele cu catraveti si –i vor aseza pe o masuta. Copiii se intorc pe sacunele in semicerc. Privirea educatoare se îndreaptă catre gradina cu legume din sala de grupa si le reaminteste copilor ca incepuse mai devreme o poveste si daca sunt curiosi sa afle ce au facut cei doi copii din poveste: Dragos si Razvan. Educatoarea continua sa citesca copiilor povestea cat mai expresiv, folosind mimica si gestica corespunzătore. Continutul povestii va fi expus urmărindu-se succesiunea evenimentelor.

Page 35: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

35

Pe parcursului citirii se vor explica cuvintele noi prin sinonimie: doldora. La finalul povestii le voi cere copiilor să precizeze care este titlul si care sunt personajele. Prezint imagini ce reprezintă aspecte din poveste, iar cu ajutorul intrebarilor ii conduc sa descoperim împreuna aspectele educative ale povestii. La panou voi afişa imagini cu personajele povestii: mama, cei doi copii si paznicul. Fiecare copil primeste un jeton cu fata trista si sarcina este sa aseze fata in dreptul personajului care cred ca a gresit cel mai mult si dupa ce trec toti copiii pe la tabla se discuta care ce greseli s-au facut , cine le-a facut, care sunt invatamintele din acesata poveste si ce pedeasa merita copilul care a procedat gresit. Am trei fete zambitoare si rog copiii sa le aseze in dreptul acelor personaje care au procedat corect si sa spuna care este fapta buna. Dupa finalizarea activitatilor pe domenii experientiale copiii vor deplasa la baie pe tranzitia: „Randul iute sa-l formam/ Repede, repede /Langa usa n-asezam/ Repede, repede/Catre baie noi plecam, /Repede, repede .” IV. ACTIVITATI LIBER ALESE Joc de miscare – ”Cine poate sa duca cate doua legume intr-o mana?”. Activitate gospodareasca:„Gospodinele pun legume la murat” Obiective operationale:

sa respecte sarcina jocului de miscare: sa care in ladita doua legume; sa spele legumele; sa aseze legumele in borcane; sa prepare solutia din apa, sare si otet dupa indicatiile date; sa coloreze etichetele si capacele pentru borcane.

Strategii didactice: Metode si procedee: Conversatia, explicatia, exercitiul. Material didactic: sorturi si bonete, cosul cu legume, borcane, otet, apa, vase pentru spalat legumele, coli cu legume desenate, culori colorate, ecusoane. Desfasurare Pentru inceput se poarta o scurta discutie cu privire la costumatia copiilor si a educatoarei. . Le voi spune ca si noi suntem gospodine si vom pune la murat legume in borcane. Dar din greseala dau peste cosul cu legume si le imprastii pe toate. Le propun sa ne jucam un joc”Cine poate sa duca cate doua legume intr-o mana?”. Pe rand, fiecare copil ia doua legume intr-o mana si le aseaza in ladita. Dupa ce au terminat de strans toate legumele vor fi indrumati sa se aseze fiecare la locurile indicate pe masutele de lucru in functie de ecusonul din piept. Unii dintre ei vor spala si vor aşeza legumele in borcane (ecusonul cu ardeii), altii vor prepara solutia apa, otet si sare (ecusonul cu catraveti), iar ultimii (ecusonele cu vinete si morcovi) vor colora etichetele si capacele borcanelor. In timp ce copiii muncesc educatoarea acorda ajutor tuturor celor care raman in urma. Copiii ce au colorat etichetele si capacelele le vor lipi pe borcane. La finalul activitatii vor dansa dansul gospodinelor.

Page 36: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

36

SCENARIUL DIDACTIC Etapele activității

Conținutul activității

Strategii didactice Evaluarea Metode si

procedee Forme de organizare

1. Introducerea in activitate

Activități de dezvoltare personală Activitatea debuteaza cu intalnirea de grup dintre educatoare si prescolari prin intermediul salutului de dimineata: „- Dimineata a sosit , Toti copii au venit, In cerc sa ne-a dunam, Cu totii sa ne salutam: -Buna dimineata, castraveţi, vinete, morcovi si ardei ! -Buna dimineata, doamna educatoare!” Copiii sunt salutati cu aceste apelative pentru ca la intrarea in grupa primesc medalioane cu castraveti si ardei care, la momentul oportun ii vor indruma catre centrele de lucru deschise.

Explicatia Conversaţia

Frontal Observarea comportamentului copiilor

2. Captarea atenţiei In cadrul intalnirii de dimineata se va realiza captarea atentiei, prin intermediul elementului surpriza: aparitia lui Florinel care doreşte sa fie paznicul gradinei de legume grupa.

Surpriza Conversaţia

Frontal Evaluare curenta

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Copiii vor fi anuntati ca astazi vor avea mult de lucru la centre: vor spune ceva frumos despre o legume sau mai multe legume, vor asambla piesele intr-o singura imagine, vor asculta o poveste si vor modela castraveti, astfel il vor ajuta pe paznicul gradinii din poveste si vor pune la murat legume. Tranzitie:”Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/Ne-nvartim, ne rasucim/ Si la centre noi pornim” .

Conversatia Explicaţia

Frontal

Observarea comportamentului copiilor

4. Prezentarea continutului noii invatari Dirijarea invatarii

a. Activitati liber alese

Activitati liber alese Copiii se impart in centrele deschise unde ii asteapta sarcinile de lucru. Biblioteca La sectorul Biblioteca copiii sunt asezati in semicerc si gasesc pe o

Explicaţia Exercitiul Problematizarea Munca independent si de

Frontal Individual

Capacitatea de a se exprima si a respecta sarcina indicata

Page 37: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

37

b. Activitati pe domenii experientiale 5. Obtinerea performanţei

masuta imagini cu o singura leguma si mai multe legume. Acestia trebuie sa aleaga o imagine, sa o denumeasca imaginea cu o leguma/ legumele si sa alcatuiasca propozitii simple cu forma de singular si de plural. Dupa fiecare raspuns corect copiii vor fi aplaudati. Joc de masa La sectorul joc de masa vor lucra in echipe si au ca sarcina sa reconstituie imaginile date din piese si sa verbalizeze la final ce observa in imagini. Dupa finalizarea sarcinilor de la sectoare se va face evaluarea lor, iar copiii se vor deplasa la baie pe tranzitia:„ Randul iute sa-l formam/ Repede, repede /Langa usa n-asezam/ Repede, repede/Catre baie noi plecam, /Repede, repede .” DOMENIUL OM SI SOCIETATE (Educatie pentru societate ) Lectura educatoarei „CASTRAVETII” poveste populara DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV ”Modelam castraveti pentru Mos Vasile” Intorsi in sala de grupa, copiii se vor aseza pe sacaunele in forma de semicerc si printr- o scurta conversatie le voi reaminti de Mos Vasile si de gradina noastra de zarzavat, dar si de povestea care le-am promis-o la inceputul activitatilor. Ei sunt de acord sa le spun povestea si ii rog sa fie foarte atenti la mine pentru ca impreuna vom incerca sa aflam care sunt vinovatii acestei povesti. Voi da curs povestii ”Castravetii” si voi continua sa lecturez pana in momentul in care copiii din poveste ajung sa fure castravetii, iar batranul paznic este supart. In acest

grup Obesrvarea Expunerea Lectura educatoarei Explicatia Conversatia Demonstratia Activitate independenta Lectura educatoarei Explicatia Conversatia

In grup Frontal Frontal Individual

Capacitatea de a se exprima, de a lucra individual si in grup, de a realiza imaginea intreaga . Evaluarea si autoevaluarea pe centre. Asculta cu atentie povestea Recunoasterea materialelor de lucru. Proba practica

Page 38: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

38

moment ii rog pe copiii sa ne ridicam si sa modelam noi casraveti, astfel il vom ajuta noi pe paznic. Copiii se ridica si se indreapta cu pasi mici spre masutele si scaunele pregatite in forma de „U” (sunt rugati sa nu faca galagie ca sa nu afle nimeni ca ei sunt cei care il ajuta pe Mos Vasile). La masute acestia gasesc materiale cu ajutoarul carora sunt rugati sa modeleze cel putin doi castraveti si sa-i aseze frumos pe farfuriutele date de educatoare. Dupa ce au descoperit cu ce vor lucra, educatoarea le va prezenta modelul si-l vor analiza impreuna din punct de vedere al formei, apoi se va trece la explicarea si demonstrarea modului de lucru: framantarea plastelinei , asezarea ei intre palme si modelarea prin miscare circulara a lor, apoi asezarea pe planseta dand forma lunguiata, iar capetele sunt rotunde. Dupa demonstrare, se va compara rezultatul obtinut de catre educatoare cu modelul. Se vor face exercitii pregatitoare pentru inalzirea muschilor mici ai manutelor: „Degetul marepleaca la plimbare, Aratatorul duce bastoanul, Mijlociul duce pardesiul, Inelarul duce geamantanul/Iar degetul mic, nu duce nimic pentru ca e un pitic” . Educatoarea va urmari executarea corecta a temei de catre copii, si vor fi ajutati cei care intampina dificultati. La final sunt rugati sa spuna ce au modelat si cu ce scop au facut acest lucru si vor merge incet aproape de gradina cu farfurioarele cu catraveti si –i vor aseza pe o masuta . Copiii se întorc pe sacunele in semicerc. Privirea educatoare se indreapta catre gradina cu legume si le reaminteste

Problematizarea Conversatia

Frontal Individual

Raspunsul la intrebarile educatoarei Aprecierea raspunsurilor date

Page 39: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

39

copilor ca incepuse mai devreme o poveste si daca sunt curioşi sa afle ce au facut cei doi copii din poveste: Dragos si Razvan. Educatoarea continua sa citesca copiilor povestea cat mai expresiv, folosind mimica si gestica corespunzatore. Continutul povestii va fi expus urmărindu-se succesiunea evenimentelor. Pe parcursului citirii se vor explica cuvintele noi prin sinonimie: doldora. La finalul povestii le voi cere copiilor să precizeze care este titlul si care sunt personajele. Prezint imagini ce reprezintă aspecte din poveste, iar cu ajutorul intrebarilor ii conduc sa descoperim impreuna aspectele educative ale povestii. La panou voi afisa imagini cu personajele povestii: mama, cei doi copii si paznicul. Fiecare copil primeste un jeton cu fata trista si sarcina este sa aseze fata in dreptul personajului care crede ca a gresit cel mai mult si dupa ce trec toti copiii pe la tabla se discuta ce greseli s-au facut , cine le-a facut, care sunt invatamintele din acesata poveste si ce pedeapsa merita copilul care a procedat gresit. La finalul activitatii educatoarea le arata copiilor trei fete zambitoare si roaga pe ei sa le aseze in dreptul acelor personaje din poveste care au procedat corect. Dupa finalizarea activitatilor pe domenii experientiale copiii vor deplasa la baie pe tranzitia: „Randul iute sa-l formam/ Repede, repede /Langa usa n-asezam/ Repede, repede/Catre baie noi plecam, /Repede, repede .”

6.Asigurarea retentiei si transferului Activitati liber alese

Joc de miscare ”Cine poate sa care cate doua legume intr-o mana? Activitate gospodareasca

Explicatia Conversatia Jocul recreativ

Frontal

Aprecierea rezolvarii corecte a sarcinilor date.

Page 40: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

40

„Gospodinele pun legume la murat” Pentru inceput se poarta o scurta discutie cu privire la costumatia copiilor si a educatoarei. . Le voi spune ca si noi suntem bucatari si vom pune legume la murat in borcane. Dar din greseala dau peste cosul cu legume si le imprastii pe toate. Le propun sa ne jucam un joc”Cine poate sa care cate doua legume intr-o mana?”. Pe rand, fiecare copil ia doua legume intr-o mana si le aseaza in ladita. Dupa ce au terminat de strans toate legumele vor fi indrumati sa se aseze fiecare la locurile indicate pe masutele de lucru in functie de ecusonul din piept. Unii dintre ei vor spala si vor aşeza legumele in borcane (ecusonul cu ardeii), altii vor prepara solutia apa, otet si sare (ecusonul cu catraveti), iar ultimii (ecusonele cu vinete si morcovi) vor colora etichetele si capacele borcanelor. In timp ce copiii muncesc educatoarea acorda ajutor tuturor celor care raman in urma. La finalul activitatii copiii ce au colorat etichetele si capacelele le vor lipi pe borcane si vor dansa hora gospodinelor.

Exercitiul individual

Individual In grup

6.Evaluarea performantelor

Se fac aprecieri individuale si colective cu privire la activitatea zilei. Cine a venit la noi in vizita?

De ce a venit la noi in grupa?

Cum s-a numit povestea?

Cum s-au numit cei doi baieti din poveste?

Ce am modelat? Pentru cine am

modelat? Ce am pus la murat? Se apreciaza lucrarile efectuate si activitatea gospodareasca. Educatoarea face aprecieri referitoare la

Conversatia

Frontal

Aprecierea raspunsurilor date

Page 41: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

41

comportamentul copiiilor in timpul activitatii cat si a modului in care au realizat sarcinile de lucru.

7. Încheierea activității In incheiere vor dansa dansul legumelor vesele, iar pentru toata activitatea lor, copiii primesc stimulente de la Folorinel.( medalion cu o leguma vesela)

Conversatia Aprecierea verbala Aplauze Stimulente

Page 42: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

42

EXPERIMENTUL – METODĂ INTERACTIVĂ DE CERCETARE ÎN GRUP

PROFESOR LAURETA-SPERANŢA BANEA

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 4, MĂCIN, JUD. TULCEA În teoriile moderne se vorbeşte din ce în ce mai mult de învăţarea experenţială, de profesor cu rol de ghid sau facilitator al proceselor de învăţare, de valorificarea şi dezvoltarea potenţialului fiecărui copil, de respectarea ritmului şi a stilului său cognitiv propriu. Astfel, în procesul predării interactive, rolul educatorului se schimbă, el formulează probleme, ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copiii, corectează greşelile acestora, dar niciodată nu impune autoritar un punct de vedere. Cu alte cuvinte, este organizatorul şi conducătorul acţiunii, devine consilier dar şi coechipier. Metodele interactive de grup necesită mult tact din partea educatoarelor, deoarece ele trebuie să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de structura personalităţii copilului: timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerăbdător, pentru fiecare găsind: gestul, mimica, interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reţinerea, aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu situaţia. Învăţarea activă la vârsta preşcolară apelează la implicarea cât mai directă a copilului, deoarece se ştie că:

Informaţia vizuală este receptată de 29% din numărul indivizilor (text scris, imagini, diagrame, scheme);

Informaţia auditivă este receptată de 34% din numărul indivizilor (discuţii, dezbateri, muzică, dramatizări);

Informaţia dobândită kinestezic este receptată de 37% din numărul indivizilor.

Pornind de la ideea că tehnicile predării interactive urmăresc: - să-i angajeze pe copii să-şi caute singuri informaţia de care au nevoie, - să-i înveţe să-şi pună probleme, să găsească şi singuri soluţii,

am folosit în activitatea la grupă EXPERIMENTUL, ca metodă interactivă de cercetare în grup. Experimentul este o activitate didactică de predare-învăţare prin care cu ajutorul unor operaţii acţional-intelectuale se explică cauzele producerii unui fenomen. În cadrul activităţii integrate ,,Apa – miracolul vieţii”, am urm[rit stimularea interesului pentru cercetarea experimentală şi a comunicării rezultatelor de învaţare in grup.

Obiective operaţionale sa explice provenienţa apei (izvoare, râuri, fluvii, fântâni, ploaie); Să formuleze ipoteze pentru experimente; Să formuleze concluzii si să verifice dacă experimentul răspunde ipotezelor formulate la

început; Să dobândească cunostinţe elementare despre importanţa economica a apei (hidrocentrale,

cale de transport, etc.); Să exprime verbal legăturile cauzale; Să înţeleagă necesitatea păstrării calităţii apei; Să descrie comportamente ecologice (utilizarea economică a apei) şi modalităţi de

combatere a poluării; Să înregistreze grafic rezultatele experimentelor.

Page 43: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

43

Noutatea zilei Prin aventurile ei spre ţinutul unde locuiesc spiriduşii florilor, Degeţica, trece prin diferite

medii naturale: cunoaşte apa şi câteva din vieţuitoarele ei, cunoaşte adâncimea răcoroasă a solului, trece prin aer purtată de rândunica salvatoare. Toate aceste locuri i se par minunate, fiecare având rolul lui în natură; totuşi, omul strică uneori farmecul naturii iar apa este cea mai expusă nesabuinţei omului. Degeţica îi roagă pe copii să verifice puritatea apei din mediul în care locuiesc şi să alcătuiască un ,,Cod verde” pe care să-l respecte zilnic, împreună cu prietenii şi familia.

Degeţica le propune copiilor nişte probe, pentru a fi sigură că sunt pregătiţi să devină

cercetători. În urma trecerii cu succes a acestor probe (Cunoaşterea mediului), ei vor primi halatele necesare lucrului în laborator, cu ecusoanele ce desemnează echipa din care vor face parte.

Pentru a testa calitatea apei prelevată din Dunăre si cea adusă de la filtrul montat în holul grădiniţei, copiii se împart în trei echipe în funcţie de ecusoanele prinse la halate.

1. Echipa curcubeului Prima echipă va simula formarea curcubeului trecând razele de lumină prin apa curată si

prin apa luată din Dunare. Copiii formulează întâi ipoteze, realizează experimentele, apoi consemnează rezultatele în fişa de observaţii cu ajutorul desenului.

Materiale necesare: vase mari transparente, lanterne, oglinzi, carton alb. 2. Echipa picăturilor cristaline A doua echipa, cea a ,,picăturilor cristaline”, va pune în eprubete cu apă curată culoare

albastră (cerneală) după schiţa primită: în prima o picatură, în a doua – 2 picături, în a treia – 3 picături, în a patra- 4 picături. Experimentul se repetă în eprubete cu apă murdară din Dunare. Copiii vor formula ipoteze, apoi consemnează rezultatele în fişe (prin desen). Vor formula oral concluzii: nu putem obţine tonuri pentru picturi frumoase decât în apă curată, nu ne putem spăla, nu putem spăla ţesături, etc.

Materiale necesare: eprubete, stative, pipete, cerneală, fişe de consemnare a datelor. 3. Echipa vieţuitoarelor acvatice A treia echipă realizează două filtre identice (strat din vată, pietriş, apoi nisip) în sticle din

plastic transparente tăiate la jumatate, aşezate cu gâtul în jos. Se trece apa din cele două surse pe rând, prin cele două filtre. Vor formula ipoteze, vor consemna rezultatele, vor emite concluzii.

Concluzii Apa poluata trece prin organismul peştilor lăsând urme, aşa cum a lasat urme în filtru; peştii

se îmbolnavesc. Şi organele noastre interne suferă atunci când consumăm apa murdară – apa poluată

daunează sănătaţii tututror vieţuitoarelor; Datorită circuitului apei în natură prin transformările pe care le suferă (evaporare,

condensare, precipitaţii – despre care am experimentat la ALA 1), apa poluată patrunde peste tot: aer, sol, vieţuitoare, distrugând echilibrul naturii.

,,Gandiţi-vă la situaţii în care puteţi economisi apa şi îi puteţi îmbunătăţi calitatea. Aplicati imagini grăitoare pe spaţiul de lucru”.

,,Codul verde” Din nou pe echipe, păstrand componenţa, se va trece la întocmirea ,,Codului verde”

(Activitate practica), cu ajutorul jetoanelor selectate de copii din cele puse la dispoziţie de educatoare, folosind şi fişa de observţtii întocmită în urma experimentului. Fiecare echipă realizează un poster, pornind de la concluziile formulate. Vom ilustra reguli pe care să le respectăm împreună cu prietenii şi familia, pentru a proteja mediul înconjurător

Se expun posterele, grupurile de copii trec pe la fiecare exponat, apoi revin la locul iniţial şi îşi reexaminează produsul prin prisma observaţiilor făcute (,,Turul galeriei).

Page 44: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

44

Ziua se încheie cu ALA 2 – dramatizare ,,Degeţica” de H. Ch. Andersen. Accentul cade pe

cadrul natural divers prin care trece eroina, punctând importanţa apei, a purităţii şi necesităţii ei pentru toate vieţuitoarele.

Aşadar, noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii

,,mister didactic”, se constituie ca o aventură a cunoaşterii în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup, prin dezbateri, descoperă răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte responsabil şi instruit la sfârşitul activităţii.

Bibliografie S. Breben, E. Gongea - ,,Metode interactive de grup” (Ghid metodic) Ed. Arves, 2006, Craiova. M. Pletea, D. Răileanu - ,,Aplicaţiile noului curriculum” , vol. III. Ed. DPH, 2009, Bucureşti. F. Bikering - ,,Trucuri ştiinţifice”, Ed. Top Chat Kids, 2004, Bucureşti. M. Soigan, C. Teodorescu - ,,Cunoştinţe despre natură” (manual pentru clasa a IV-a), E.D.P., 1977, Bucureşti. R.I.P. 1-2/ 2008 (pag. 125) - ,,Metode interactive de grup – Starbursting” , Silvia Baltă. *** ,,Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6-7 ani” , 2008, M.E.C.T. , Bucureşti.

Page 45: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

45

STRATEGII DIDACTICE

Educatoare: ANA-AURELIA ROTARU Grădiniţa cu P.N. nr.2 Structura Filpea

Loc. Subcetate, Jud. Harghita

Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective:

ocupa un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a profesorului.

este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate

prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare( astfel se pot preveni erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica).

Componente ale strategiei didactice:

sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale, sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice, sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate, sistemul obiectivelor operationale.

Caracteristici ale strategiei didactice: implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare; rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa particularitatile

psihoindividuale creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte

componente ale procesului de instruire presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor

procesului instructiv-educativ. Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare(

informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire.

METODE DE INVATAMANT Sunt acele căi prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea

educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice. Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop;

- un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor; - este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de

predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, conform unei strategii didactice.

Functii ale metodelor de invatamant: cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte; normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si

cum sa invete elevul;

Page 46: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

46

motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare;

formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psihice.

Caracteristici ale metodelor didactice: 1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura derularea

si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ 2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de documentare si

experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice 3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice 4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: #gradul si profilul învatamântului # cu specificul disciplinei de învatamânt # cu natura si specificul activitatilor didactice #cu nivelul de pregatire al celor care învata 5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale procesului de

învatamânt 6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale ale

agentilor actului pedagogic; 7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice 8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise

perfectionarilor) 9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare masura

muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului, învatarii) 10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator. BIBLIOGRAFIE:

1.Curriculum pentru Învăţământul preşcolar, (2008), Bucureşti, Ed. Didactica Publishing House. 2.Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L-L., (2009), Educaţia timpuie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar. Piteşti, Editura Paralela 45. 3. Radu, I., Ionescu, M., (1987), Experienţa didactică şi creativitatea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia. 4. Marinescu, E., (1969) Metodica cunoaşterii mediului înconjurător şi a dezvoltării vorbirii. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

Page 47: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

47

DOMENIUL STIINTE Relaţii spaţiale

=Repere metodice=

ELENA LILIANA SĂCUIU Grădinița nr. 1 Predeal

Primele activităţi de iniţiere în orientarea spaţială se realizează în cadrul jocurilor de

construcţii. În cadrul acestor jocuri, copilul construieşte spaţii închise sau deschise din cuburi, sfoară, sârmă, şireturi, faţă de care localizează alte obiecte. Intuiţiile spaţiale pot fi stimulate prin întrebări de tipul: unde ai aşezat jucăria?, au destul loc obiectele în spaţiul respectiv?, este destul de încăpător locul acesta pentru ceea ce trebuie să cuprindă?, etc.

Abordarea conceptelor aproape – departe se poate face în toate activităţile copiilor, prin cerinţe corect formulate de tipul: vino mai aproape, copilul cutare este departe de mine, de aceea nu mă aude, sau, în mod indirect, cu ajutorul poveştilor. Pe măsură ce se maturizează, copilul devine tot mai capabil să precizeze poziţiile spaţiale: aici, acolo, aproape, departe.

Ulterior, cu ajutorul prepoziţiilor, se nuanţează relaţiile spaţiale. Pe, sub, deasupra, dedesubt exprimă poziţii ocupate de obiecte sau fiinţe în raport cu alte obiecte. Unele jocuri necesită aşezarea lucrurilor în faţa sau în spatele unui copil sau obiect. Altele pot cere căutarea unui obiect în afara sau înăuntrul sălii de grupă, căsuţei, dulapului.

După ce s-au înţeles aceste poziţii spaţiale, copilul trebuie să poată singur să îşi exprime poziţia, să spună unde se găseşte în raport cu un anumit spaţiu sau obiect: în cameră, pe scaun, sub masă, lângă colegul său. Exprimarea verbală corectă este mai dificilă decât înţelegerea, decalajul între limbajul receptiv şi cel expresiv este normal. Se recomandă a nu se forţa obţinerea cu orice preţ a performanţei, nici solicitarea imperativă a răspunsului. Reciproc, o verbalizare corectă nu presupune neapărat şi o înţelegere reală. Utilizarea tonului imperativ şi forţarea răspunsului poate produce blocaje sau inhibiţii.

Activităţile prin care preşcolarul învaţă să exprime verbal poziţia sa sau a obiectelor trebuie să fie eşalonate, în funcţie de dificultate, pe tot parcursul anilor de grădiniţă, extinzând şi complicând contextele, evitându-se repetarea aceleiaşi activităţi.

Amplasarea în spaţiu a diferitelor obiecte poate fi abordată şi în activităţi de dramatizare, de punere în scenă a povestirilor.

Activitatea pe fişe individuale sau de grup poate fi de asemenea eficientă. Încă de la primele desene realizate de copii, cadrul didactic poate da indicaţii de tipul: desenează şi sus pe foaie ceva, sau jos, sau lângă acel obiect, sau peste, etc. Mai târziu, alte exerciţii pot fi de genul: pe coala de hârtie se află desenate o masă, un scaun, un pahar, etc., iar copilului i se cere să deseneze obiecte simple sub scaun, pe masă, în pahar, etc. .

De la vârsta de 5 ani, se pot încerca şi poziţionări care implică dreapta şi stânga. Lateralitatea şi conştiinţa lateralităţii necesită un timp mai îndelungat de stabilizare. Fiecare copil va învăţa aceste lucruri în ritmul propriu.

Deprinderea de a identifica diferitele poziţii spaţiale, de a înţelege referirile verbale la acestea şi de a utiliza copilul însuşi cuvintele ce reprezintă aceste poziţii se achiziţionează prin practică, prin intermediul acţiunilor şi a verbalizării lor. Rolul cadrului didactic este de a stimula copiii, de a crea contexte favorabile şi de a purta discuţii despre relaţiile spaţiale.

Jocul este o metodă eficientă pentru acest scop, prezentat într-un context spontan sau în activităţi special concepute.

Se prezintă în continuare două jocuri didactice, unul pentru grupa mijlocie: Cum am aşezat capra şi cei trei iezi? şi unul pentru grupa mare: Aşezăm jucăriile pe etajeră, Cum am aşezat capra şi cei trei iezi? Scopul didactic: perceperea poziţiei diferitelor elemente ale unui grup unele faţă de altele:

departe, aproape, lângă, unul după altul, între.

Page 48: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

48

Sarcina didactică: aşezarea corectă a elementelor din grup, în funcţie de cerinţă şi recunoaşterea schimbării locului unui element din grup.

Elemente de joc: mişcarea, închiderea-deschiderea ochilor, surpriza, mânuirea materialelor. Reguli de joc: la semnalul cadrului didactic, copiii închid ochii, iar acesta schimbă poziţia

caprei faţă de iezi sau poziţiile acestora. La următorul semnal, copiii deschid ochii, privesc cu atenţie şi semnalează schimbările survenite în modul de aşezare a grupurilor de elemente şi a elementelor aceluiaşi grup.

Material didactic: măşti pentru capră şi iezi, un coş. I. Organizarea activităţii: mobilierul se aranjează în formă de semicerc, se pregăteşte

materialul. II. Desfăşurarea activităţii: 1. Exerciţii pregătitoare: se intuieşte materialul, se aleg iezii şi capra. 2. Anunţarea temei: se anunţă titlul jocului şi ceea ce se urmăreşte. 3. Explicarea şi demonstrarea jocului: se aşează iezii şi capra în diferite poziţii unii faţă de

alţii: departe, aproape, între, unul după altul, pentru a familiariza copiii cu poziţiile spaţiale. 4. Executarea jocului: la semnal, copiii închid ochii, se schimbă poziţia caprei sau a iezilor. La

semnalul următor, copiii deschid ochii şi semnalează noua poziţie a elementelor. Se va urmări o exprimare corectă pe cât posibil. Jocul se repetă de mai multe ori.

5. Complicarea jocului: Se pot chema alţi copii care să se aşeze în diferite poziţii faţă de capră sau iezi.

6. Încheierea jocului: copiii se împart pe grupe; într-o grupă copiii se aşează unul după altul, în alta departe unul de altul, în alta aproape unul de altul. Se reaminteşte titlul jocului şi se fac aprecieri.

Aşezăm jucăriile pe etajeră Scopul didactic: precizarea poziţiilor spaţiale: deasupra, sub, la stânga, la dreapta, folosirea

numeralelor cardinale şi ordinale. Sarcina didactică: aşezarea mulţimilor de obiecte în diferite poziţii, numărarea obiectelor unei

mulţimi, sesizarea lipsei unei grupe de obiecte, precizarea poziţiei grupei cu ajutorul numeralului ordinal.

Elemente de joc: mişcare, surpriză, închiderea-deschiderea ochilor, mânuirea materialului. Reguli de joc: copiii grupează jucăriile după formă, le aşează pe etajeră respectând poziţiile

spaţiale, specifică poziţia unei grupe faţă de alta, numără elementele dintr-o grupă, precizează a câta grupă este. La semnal, copiii închid ochii, o grupă se ascunde, iar la deschiderea ochilor precizează care grupă lipseşte.

Material didactic: o etajeră, un camion, două mingi, trei ursuleţi, etc.. I. Organizarea activităţii: mobilierul se aranjează în formă de semicerc, se pregăteşte

materialul. II. Desfăşurarea activităţii: 1. Exerciţii pregătitoare: materialul se află pe masă, acoperit. Se intuieşte cu ajutorul

ghicitorilor. Se grupează jucăriile după formă, se numără. Se numără şi rafturile etajerei, se reamintesc poziţiile dreapta-stânga.

2. Anunţarea temei: Se comunică titlul jocului şi ceea ce urmează a se executa: aranjarea jucăriilor pe etajeră, într-o anumită ordine.

3. Explicarea şi demonstrarea jocului: Se aşează una dintre mulţimile de jucării pe raft, conform indicaţiilor: la stânga sau la dreapta. Se precizează pe al câtelea raft se găseşte grupa. Alt copil numără elementele acesteia.

4. Executarea jocului: se procedează la fel cu toate mulţimile de jucării. Se stabilesc poziţiile lor relative (una faţă de alta) pe raft: la dreapta, la stânga, deasupra, sub, etc.

5. Complicarea jocului: la semnal, copiii închid ochii, timp în care se ascunde o mulţime de jucării. La al doilea semnal, copiii deschid ochii şi trebuie să sesizeze ce mulţime lipseşte şi locul unde era aşezată.

6. Încheierea jocului: fetiţele se aşează în stânga cadrului didactic, iar băieţii în dreapta, activitatea se încheie şi se părăseşte sala.

Page 49: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

49

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Bucuriile iernii

Profesor Claudia Manda Şc. Gimnazială „Avram Iancu” Turda

Unitatea: Şc. Gimnazială "Avram Iancu" Turda Data: 10.12.2012 Clasa pregătitoare D Propunător: Manda Claudia Disciplina: Arte vizuale și lucru manual Unitatea de învățare: Bucuriile Iernii Subiectul: Podoabe de pom Forma de realizare: activitate integrată Discipline integrate: CLR,MEM,MM Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi Competențe specifice:

- Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de exprimare specifice artelor;

- Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct; - Transformarea unui material prin tehnici simple; - Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente

de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică; Obiective operaționale:

- Să recunoască materialele cu care vor lucra; - Să rețină etapele de lucru; - Să mânuiască corect materialele; - Să comunice cu colegii de grupă în vederea realizării lucrărilor;

Strategii didactice: - metode: povestirea, observaţia, brainstormingul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, expunerea, problematizarea - material didactic: brad, lipici, hârtie glasată, şerveţele, foarfeci, cartonaşe cu denumirea grupelor, hârtie cartonată, recompense, capsator, aţă, aparat de filmat, aparat de fotografiat. - forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

Page 50: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

50

Desfăşurarea activităţii

Etapele lecţiei

Conţinut instructiv - educativ

Strategii didactice Evaluare Metode şi procedee Mijl. de

învăţare Forme de org.

1. Moment organizatoric

Asigurarea condiţiilor optime desfăşurării lecţiei, pregătirea materialelor de lucru necesare.

2. Captarea şi orientarea atenţiei

Li se adresează elevilor câteva ghicitori care au soluția ,,bradul,, . MEM- Li se prezintă un brad artificial şi li se cere să spună fiecare la ce se gândeşte când aud cuvântul ,,brad,, .

observarvațiabrainstormig Carte cu ghicitori Brad artificial

frontal individual

Observare selectivă

3. Actualizarea cunoştinţelor

CLR-Legenda bradului -discuții pe baza textului; -imaginarea că vom împodobi bradul

conversația problematizarea

Textul-Legenda Bradului

frontal individual

Observare sistematică, directă, individuală

4. Anunțarea temei

Se anunță tema activității: - pentru a putea împodobi brăduțul și pentru a-l face şi mai fericit vom realiza podoabe de pom Din ce grupă fac parte?- împărţirea ecusoanelor (reni, clopoţei, om de zăpadă, fulgi de zăpadă)

conversația explicația

frontal Observare sistematică

5. Prezentarea optimă a conținutlui

AV- Se enumeră materialele care se vor folosi. Se explică şi tehnicile de lucru (desenare, decupare, îmbinare, lipire,tehnica şerveţelului) precum şi paşii pentru realizarea produselor finale.

conversaţia, demonstrația explicaţia, observația

frontal Observare sistematică

6. Dirijarea învățării

Se execută exerciţii de încălzire a muşchilor fini ai mâinii. Elevii vor realiza lucrările pe patru grupe: Grupa Renilor Sarcini - decupează steluţe - decorează steluţe (rupere, lipire) Grupa Clopoţeilor Sarcini – decorează globuri prin tehnica şerveţelului (tăiere cu foarfeca, aplicaţie) Grupa Oamenilor de zăpadă Sarcini – decupare glob - decorează globuri colorate (ştanţare, aplicaţie) Grupa Fulgilor Sarcini – colorare îngeraşi - îmbinare îngeraşi Se dau indicaţii necesare acolo unde este nevoie, se ajută elevii unde întâmpină dificultăţi.

explicaţia, observația, lucrarea practică, exerciţiul

Foarfecă, lipici, şerveţele, hârtie glasată, carioca, mat. mărunt pentru decorare,

pe grupe Observare pe grupe Aprecieri pe grupe

Page 51: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

51

BIBLIOGRAFIE***MECT.(2008).Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3- 6/7ani), Bucureşti. 2.Glava, Adina, Pocol, Maria, Tătaru, Lolica Lenuţa (2009), Educaţia timpurie ghid metodologic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Ed. Paralela 45, Piteşti. 3.Toma, G., Ristoiu, M., Anghel, M., Nicolae, I., Petre, D., (2009) Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed. DeltaCart Educaţional, Piteşti. 4. Sesovici, A, Culea, L. , Grama, F. , Pletea, M. , Ionescu, D. , Anghel, N. (2008), Activitatea integrată din grădiniţă , Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti. 5. Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV - curs clasa pregătitoare . Anexa 1

GHICITORI DESPRE BRAD Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare! (Bradul) Sus pe coama munţilor, Munţilor, cărunţilor, Stă voinicul cel ţepos Veşnic verde şi frumos. (Bradul) Când coboară de la munte, Capătă veşmânt de gală, Cu o mândră stea în frunte Şi podoabe de beteală. (Bradul) Sus pe culmi înalte creşte Lumea-n case îl pofteşte Îi dă daruri să le ţină Şi potire de lumină! (Bradul) Tulpină, frunze ace are, Verde e şi pe ninsoare, De Crăciun este tăiat Pentru a fi înfrumuseţat. (Bradul) E copac frumos, iubit, De Moş Crăciun împodobit. (Bradul)

7. Încheierea activității

Se realizează o expoziție cu lucrările realizate, apoi se împodobește bradul. Se cântă în jurul bradului- O brad frumos

expunerea Brad cu decorațiunile realizate

frontal Expoziție, interevaluare

Page 52: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

52

Anexa 2

Legenda românească a bradului de Crăciun

Cea mai frumoasă dintre legende, este legenda populară românească care povesteşte că "demult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai păşeau pe acest pământ, s-a iscat din senin o furtună, cum nu se mai pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, iar cerul se întunecase ca la venirea nopţii, măcar că era miez de zi.

Iisus Hristos şi Sfântul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei păduri şi au cerut adăpost copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi. Mândrii stejari şi fagii nu au vrut să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerurilor - unde să-i mai adăpostească şi pe cei doi călători? Merii şi perii au spus că trebuie să-şi apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că nu-i bagă în seamă şi au tăcut.

Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a spus: Fructe mândre pe care să le apar nu am, frunzisul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.

Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a răsărit din nou, mândru pe cer.

Atunci, ieşind din adăpostul cetinei, Iisus cuvânta astfel către brad: Dintre toţi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzisul ca ceilalţi copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni, să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie ca în miez de iarnă, când toate fructele pământului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gândească la Mine, pentru că tu eşti copacul cel mai drag Mie.

Numai ce zise acestea şi Iisus dispăru, împreună cu Petru, într-o geană de lumină. A rămas în pădure însă bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum şi această poveste murmurată de frunzisul copacilor, înfioraţi de minunea dumnezeiască".

Page 53: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

53

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE ÎN VIZIUNE INTERDISCIPLINARĂ

CUNOAŞTEREA MEDIULUI An şcolar 2013-2014

Profesor Claudia Manda

Şc. Gimnazială „Avram Iancu” Turda

UNITATEA: Şc. Gimnazială "Avram Iancu" Turda ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe ale naturii DISCIPLINA: Cunoaşterea mediului CURRICULUM: Nucleu NUMĂR ORE: 1 oră pe săptămână – 34 ore anual CLASA: A II – A POPUNĂTOR: Prof. înv. primar: Manda Claudia

NR.

CRT.

SEMESTRUL

NR.

ORE

1. Sem. I 17

2. Sem. al II-lea 17

3. TOTAL 34

MANUAL: Cunoaştrea mediului AUTORII: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă EDITURA: Aramis

OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ O1. : Dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător 1.1. să descrie caracteristici ale mediului natural; 1.2. să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat; să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din diferite zone geografice; 1.3. să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor. O2. : Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător 2.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare, fenomene din mediul înconjurător; 2.2 să formuleze întrebări în legatură cu fenomenele observate; 2.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. O3. : Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia 3.1. să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unui mediu sănătos; 3.2. să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului; 3.3. să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei.

Page 54: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

54

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Nr. crt.

Unități de învățare

Ob. de ref.

Conținuturi Nr. ore

Săpt Obs.

1 2 3 4 5 6 7 Semestrul I

1. Elemente ale mediului înconjurator

1.1, 2.1,

2.2, 2.3

Forme de relief: munți, dealuri, câmpii; Recapitulare Evaluare Sistematizare

4 I-IV

2 Plante Părţile plantei. Specii de plante

2.1, 2.2,

1.2, 1.3

Alcătuirea unei plante; În grădina de legume; Cereale; În livadă; În pădure; Plante din alte zone ale lumii; De ce au nevoie plantele?; Recapitulare Evaluare Sistematizare

4 V-VII

3 Medii de viaţă 3 VIII-X

4 Factori de mediu

3 XI-XII

5 Animale (1) Alcătuirea unui animal. Animale domestice și sălbatice

2.1, 2.2,

1.2, 1.3

Alcătuirea unui animal; Animale domestice; Animale sălbatice; Recapitulare Evaluare Sistematizare

3 XIV-XVI

Semestrul al II- lea 6 Animale (2)

Animale din alte zone ale lumii. Factori de mediu

2.1, 2.2,

1.2, 1.3

Animale din alte zone ale lumii; De ce au nevoie animalele?; Recapitulare Evaluare Sistematizare

4 XVII-XX

7 Efectele unor fenomene ale naturii asupra viețuitoarelor

1.3, 2.2,

2.1, 2.3

Modificări în viața plantelor și a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor; Activități ale omului specifice fiecărui anotimp, în mediul rural sau urban; Recapitulare Evaluare Sistematizare

3 XXI-XXIII

Page 55: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

55

8 Educație pentru sănătate

3.3, 3.1 Igiena locuinței; Igiena clasei; Recapitulare Evaluare Sistematizare

4 XXIV-XXVII

9 Mediul înconjurător și protejarea lui

3.1, 2.3, 3.2

Acțiuni ale copiilor care dăunează mediului natural; Protejarea mediului de către copii; Recapitulare; Evaluare; Sistematizare

3 XXVIII-XXXI

10 Recapitulare și evaluare finală

3.3, 3.2, 3.1

Interdependența dintre lumea vie și condițiile de mediu; Sănătatea și mediul.

3 XXXII-XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: ELEMENTE ALE MEDIULUI NATURAL ÎN VIZIUNE INTERDISCIPLINARĂ

SEMESTRUL I

Unitatea principală de învățare: Elemente ale mediului natural Unităţi secundare de învățare: Unde ţi-ai petrecut vacanţa mare?; La munte; La câmpie; Recapitulare-Evaluare Număr de ore alocat: 4 ore

Nr. Crt

Detalieri de conţinut şi

Competenţe specifice

Ob. de ref.

Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare

Nr. de ore

Data Obs.

1. Unde ţi-ai petrecut vacanţa mare? Lb. Română

Cun. mediului Matematică   

1.1 1.4

1.1 2.1 2.2 2.3

1.1

Noutăți, impresii. Așteptări- discuţii, Ghicitori Exerciții de recunoaștere în desene, machete, imagini a formelor de relief; exerciții de identificare a unor plante și animale din zona de munte și din zona de câmpie;discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre cele două forme de relief; Câte forme de relief întâlnim la noi în ţară?- joc

hartă, planșe cu ghicitori Jetoane cu numere şi forme de relief

observarea sistematica

1 16 IX

Page 56: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

56

2. La munte Cun. Mediului

Ed. Plastică

Ed. muzicală

1.1 2.1 2.2 2.3

1.1 1.3

Exerciții de identificare a caracteristicilor muntelui;exerciții de identificare a plantelor și animalelor sălbatice specifice muntelui;discuții referitoare la modul de hrănire al animalelor; Desen – muntele/ animalul preferat (îndrăgit) Cântecul animalelor; Joc –Hora animalelor

hartă, planșe materiale din natură crioane colorate, coli A4 cd-player

observarea sistematica

1 23 IX

3. La câmpie

Cun. Mediului

Ab. practice Ed. muzicală

1.1 2.1 2.2 2.3

1.2 1.3

Exerciții de identificare a caracteristicilor câmpiei;exerciții de identificare a plantelor și a animalelor sălbatice specifice câmpiei;discuții referitoare la modul de hrănire al animalelor; Micul rozător- colaj/macheta-câmpia Iepuraş coconaş- cântec

hartă, planșe lipici, carton duplex, mălai, materiale specifice artelor plastice

observarea sistematica

1 30 IX

4. Recapitulare-Evaluare

Cun. mediului

1.1 2.1 2.2 2.3

Exerciții de recunoaștere a formelor de relief după imagini; separarea denumirilor plantelor specifice muntelui de cele specifice câmpiei;

hartă, planșe test de evaluare

evaluare sumativă

1 07X

Page 57: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

57

Lb. Română

Matematică

4.3 4.4 2.6 2.7

Completare de propoziții lacunare şi aranjarea textului într-o ordine logică; identificarea enunțurilor adevărate; Compuneri de probleme după anumite criterii.

Page 58: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

58

REVOLTA ANIMALELOR (SCENETĂ ŞCOLARĂ)

Autor: Prof.înv.primar Nicoleta Ifrim

Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Buzău În ograda unui om, Lighioanele n-au somn, De vreo trei zile încoace, Tot ţin sfat şi tot nu-i pace. De stăpân, s-au săturat: Ba-i nevolnic, ba-i ciudat! Ce mai, nu le e pe plac Că-i ascuns şi cam posac!... Cer zbierând cu toate-n cor Un stăpân din neamul lor, Toate vor a stăpâni Dar puţine a munci... Câinele doar, e tăcut, Are un aer abătut, Roade un os, înghite în sec, Mârâie oftând discret: -Nu pricep, vai, nu pricep: Ce vreţi voi, biete- animale? Vorbele nu ţin de foame! Atunci, ce vă mai doriţi? N-aveţi hrană cât poftiţi? Un motan, al său duşman, Cu renume de viclean, Miorlăi linguşitor, Stupind cîinele de zor: -Tu, potaie credincioasă Omului din astă casă, Eşti de când te ştiu o slugă, Rob din neam, o caraulă! Nu ai pic de demnitate, Lingi şi mâna ce te bate! Câinele parcă luă foc, La motan, rânji pe loc, Gata-gata, de-un perdaf, Cât pe ce să-l facă praf. Dar în lanţ fiind legat, Mârâi doar resemnat:

-Un cotoi parşiv ca tine, Ştie să trăiască bine La orice stăpân ar fi Căci ştii bine a linguşi! Eşti frumos nevoie-mare, Primeşti gratis de mâncare, Nu ţi se pretind corvezi, Toată ziua vegetezi! Ca un parazit trăieşti, Munca ta-i să şterpeleşti, Să cerşeşti, să iscodeşti Şi să nu te plictiseşti Doi-trei şoareci fugăreşti! Cum pe câine-l auzi, Mâţa iarăşi îl stupi, Firea-i blândă dispăru Semănând leit c-un tigru. Chit că adevăru-i pur, Multora le pare dur Şi ca mâţa-nfuriată, Mulţi scot ghearele din teacă... Şoarecii înveseliţi Chiţăiră mulţumiţi: -Cine se teme de o pisică? Cine? Cui să-i fie frică?!... Şoarecii sunt peste tot, Nu-i stârpeşte orice netot! Omu-i orb, habar nu are Cine se-nfruptă din hambare! Şoarecele e mai tare, Roade porţia cea mai mare! Omul fraier tot munceşte, Făr` să vrea, şoareci hrăneşte! Deşi de ei se tot fereşte Cu ei în casă locuieşte! Suntem mulţi, hoarde întregi, Trăind după ale noastre legi Vă dăm hrube-ntunecoase, lungi, Fără muncă la mâncare să ajungi!

Page 59: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

59

Şoareci mulţi s-au adunat Ronţăind neîncetat Tainul celor ce aşteaptă Vorba goală fără faptă. Câinele îndurerat Se-apucase de urlat Apoi, iar s-a enervat- Spre guzgani, el a lătrat: -Sunteţi nişte trădători Fără minte şi necuvântători! Cum v-aţi putea imagina Că sceptrul omului Un şoarece l-ar putea lua? Doar omul are minte din belşug, Ştie a vorbi cu meşteşug, E zeul care ştie tot, Fiinţa care poate spune: POT! Omul minuni înfăptuieşte Şi pe noi, dobitoacele, Ne îngrijeşte! De la troacă, indignat, Ripostă un guiţat: -Porcul este creatura Ce sfinţeşte bătătura! Fără el, omu-i sărac, N-are vlagă, faimă-n sat Şi... vi-o spun pe româneşte: Cu mine-n frunte, Aţi trăi porceşte! Câinele tot nu cedează, Cu limba-i atârnând ironic, Pe filistinul porc îl tachinează: -Dar de Ignat, cum te numeşti? Tot porc? Te amăgeşti!... Oamenii-ţi spun atunci Cârnat sau şuncă, Umflatule, vai, te mănâncă! Stai afumat într-un proţap Şi nu ai chef de guiţat!... Porcul parcă-ngândurat, În noroi, el a râmat Grohăind înfuriat: -Blestemat! Blestemat! Omul este-un scelerat! Piară oamenii cu toţi Şi-aţi trăi ca nişte porci! Aţi fi graşi, mâncăcioşi,

Rozulii şi sănătoşi, Fără teamă de Ajun, Sfântul Porc n-are Crăciun, Neavând deci, sărbători Porcii-ar fi nemuritori!!!... -Deci, nici vorbă, de cuţit, De tăiat, de jumulit! Intră-n vorbă o gâscă grasă, Programată a fi pe masă, La sfârşit de săptămână, Când vin oaspeţi la stăpână. -Dar nici eu n-oi sta pe varză, Zice o raţă cu emfază. Frumoasă sunt de la natură Şi nu mă vreau deloc friptură! Un curcan se-nfoaie roată, Mergând ţanţoş prin poiată. Mărgelat de la natură, Nu se vrea deloc, friptură. Tot explică-n stânga-n dreapta: -Fraţilor, mi-e dragă viaţa! Am oroare de piftie, Potroacele-mi dau alergie, Sufăr de idiosincrasie! În coteţe, se votează, Pentru porc, cam toţi optează: -Ura! strigă dobitoace-n cor, Porcul fie-ne conducător! Raţe, curci, găini îndată, Fremătară în poiată, Agitând aripi şi guşi, Aclamând porcii sus-puşi... -Cucuriguuuu! strigă atunci Un cocoş cu pene-n dungi, Ce-i atâta tevatură? Eu sunt şef în bătătură! Pintenat şi îngâmfat, Clonţosul spune răspicat: Încă n-am ajuns clapon! Zice el cu parapon. Cu mine aţi trăi regeşte, Trai bun, pe cocoşeşte! Comanda e la tine-n cioc Iar muncă... ce să mai vorbim? Deloc!!!

Page 60: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

60

Un bou masiv şi greu de cap Mugi cu totul derutat: -Şi nici tu jug? Nici tras la plug? Nici tu muncă sau corvezi? Hm!... Să vezi şi să nu crezi!... Isteaţa-i soaţă- zis Bălţata, Îi explică aşa cum ştie vaca- Adică îl luă la rost Vrând să-l convingă că e prost: - Te ştiu de când erai viţel, Aveai minte cât un miel. Acum chit c-ai mai crescut Judeci cât un guguştiuc! De-asta eşti pus la corvezi: Că ai ochi dar tot nu vezi! Tot te vaiţi şi mai şi zici Că ai parte doar de bici... Altceva ce-ar merita Un netot de teapa ta? Nu ai visuri, nici ambiţii, Nu ai faimă ori distincţii, Tu-ţi doreşti ca un neghiob Numai fânul lângă bot! În grajd, calul înalt, legat în ham, Priveşte înainte demn şi calm. Când gânduri negre îl încearcă, Nechează lung dar nu se vaită. El şi-a-nţeles menirea lui: Util să-i fie omului! Cal de povară ades muncit, De mult a înţeles tacit Că omul e stăpânul său Iar el este dator a-l sluji mereu. Chiar dacă şaua l-apasă grea, Zice: asta este menirea mea! Nu c-ar fi fatalist, Este numai realist: De munceşti poţi să trăieşti, Ai nutreţ să te hrăneşti. Dacă stai şi-aştepţi pomană Nu se umple a ta desagă! Vărul său cel urecheat, Măgarul încăpăţânat Tot rage-ntr-una, sacadat: -M-am săturat! M-am săturat! De când mă ştiu sub acest soare Nu am o zi de sărbătoare! Numai zile lucrătoare,

Numai beţe pe spinare! La nuntă dacă mă poftesc Ori apă ori lemne lipsesc! Dar de ce aceşti creştini Asupresc bieţii asini? Doar muncesc de mă spetesc Dar n-am spor, n-agonisesc! Sunt supus, corect, cinstit Dar nu scap, tot sunt bârfit! Măgării dacă se fac, Asinului îi pică-n cap... Este drept? Spuneţi-mi clar: Cât să rabde un măgar?!.... O oaie blândă-ntre mioare Behăi subţire a lungă căinare: -Toţi pătimim, ne chinuim Dar cum să facem Să supravieţuim? Chiar ieri am auzit cu teamă: Omul pofteşte iarăşi, pastramă... Primejdiile-s pretutindeni Şi sprijin nu găsim în nimeni.... Unde-s turme mari şi blânzi, Sunt şi lupi mereu flămânzi... N-ar fi lupi de n-ar fi oi, Ce ne facem dară, noi? Oare există vreun cioban Care să nu ne fie şi duşman? Că de când mă ştiu pe lume Soarta tot lup paznic la oi, pune! Mi-aş dori să fie baci Câinele, că-i mai dibaci! El latră dar e legat şi stă în cuşcă Dar lupul baci e slobod, Tace şi muşcă! Şi-apoi, e-o vorbă din bătrâni: "Vai, de târla fără câini Şi casa fără stăpâni!" -Ce vorbeşti tu, oaie proastă? A fi baci e treaba noastră, A berbecilor din stână, Ştim să-mpungem, mare brânză! Degeaba purtăm pe cap, ditamai coarne? Îndrăznească unul! Care? Să se-atingă de mioare! Oile ascultă de-acum visând ogrinji Dar tac docile, În sine doar, Rumegându-şi mereu aceleaşi griji...

Page 61: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

61

Dar uite, e amiza mare, Şi dobitoacele-s nerăbdătoare Să vadă-n tindă suflet pe două picioare Căci foamea-i mult prea chinuitoare... Behăind cu toţi, în cor, Tainul doar, şi-l cer de zor... Cine-i baci e altă treabă, Omul vină dar degrabă! -De ce-o fi întârziind? Se-aud voci suferind... Rândul cu nemulţumiţi Se îngroaşă că-s lihniţi... Se-aud voci burzuluite, Răgete, bătăi din copite... Unii zic c-au dat doar, lână Cât s-aştepte? O săptămână? Alţii zic c-au dat brânză, unt şi lapte Când stăpânul pofti lactate Dar când e vorba de fân Omul uite-l: e hapsân! Alţii spun că sunt furaţi... Nu îi credeţi? Număraţi! Ouăle chiar din cuibare, Tot dispar, minune mare!... Aste vorbe când şoptite, Când ţipate şi-auzite Pe stăpân mi l-au chemat, N-o să credeţi: Dobitoacele s-au calmat! Coteţele parcă s-au luminat, Cotcodăceli s-au bucurat, Tot ce s-a spus s-a şi uitat, Cele rele s-au spălat, Cele bune în troacă s-au adunat. Cei buni la suflet sunt voioşi Căci zburdă, Dau din coadă aşa prietenoşi!... Alţii tăcuţi se-nfruptă, lăcomesc, Obrajii-s din şorici Deci nu roşesc... Oricâte-au spus mai înainte, Dau vina pe alţii fără minte... Omul e nelămurit: Cine oare l-a hulit? Câinele e credincios, Uite-l, este mulţumit c-un os! Cine latră? Curios!

Cine este ticălos? E-n ograda sa, vezi bine, Dar... vorbeşte limbi străine! Este greu ca să-i cunoşti Foarte bine chiar pe toţi, Sunt atâtea lighioane, Fiecare cu-alte toane!... Un şoricel glumeţ de fel, Se strecoară uşurel, În fiecare casă-n parte, Ducând veşti, aflând de toate. A sosit şi pe la noi Chiţăind vioi ştiri noi: Cică omu-i tot stăpân, Ce se spune-s vorbe-n vânt, Doar schimbarea de stăpâni Bucură doar pe nebuni.... Nepoftit, servind din chec, Şoricelul ne mai spune la ureche, Un secret: -Omu-i totuşi, cam proclet, Ca şi vulpea de şiret!... Curtea-i plină cu capcane, Prinde şoareci.... milioane!... Nelăsând nimic pe mâine, El şi-a mai adus un câine. Câinii sunt favorizaţi, Nu mai sunt acum legaţi! Cerberii-s hrăniţi, dresaţi, Vorbesc cu omul Ca-ntre fraţi! Şi calul a fost avansat, De stăpân, recompensat: Are fân cât şi-ar dori, N-are niciun fel de griji. Doar măgarul pătimeşte, Zi de zi din greu munceşte, Viaţa-i opinteală de hamal Dar speră că o s-ajungă Şi el, odată, cal.... Alţii care-odată Făceau ceartă în poiată, Trăind poate, mult prea mult, În oală s-au dus demult... Fiindcă se fripse cu ciorbă de neam păsăresc Omul suflă de-acum şi-n laptele văcesc... Din porc rămas-a doar un şir de caltaboşi Cărora le dau roata fel de fel de pofticioşi...

Page 62: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

62

Berbecu-acela încrezut, În cuptor, întreg a încăput! Doar coarnele i-au mai rămas Să le fie drept pildă Celor ce s-au revoltat... Dar ce mi s-a părut mai curios, Omul nici pe departe, Nu-mi pare ranchiunos, Cu nimeni n-are-arţag, Însă-n târla sa, Nu lasă el neam, Din mână, al său ciomag! Să aibă şi dânsul socoteala sa: Paza bună trece primejdia rea?

Page 63: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

63

LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA” BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ STR. MIHAI EMINESCU NR. 3 „ŞTEFAN BĂNULESCU” SLOBOZIA, JUD. IALOMIŢA SLOBOZIA, JUD. IALOMIŢA

PROIECT EDUCAŢIONAL DE PARTENERIAT TITLUL: „CARTEA SĂ-ŢI FIE CEL MAI BUN PRIETEN!”

Prof. înv. primar MUŞAT ELENA

Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, jud. Ialomiţa

MOTTO: „Toţi cei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai puternici, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.” MIRCEA ELIADE

ARGUMENT Un copil care creşte în lumea cărţilor este asemenea unei flori care creşte în grădina feerică a Naturii Mamă. În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea personalităţii fiecărui om. Începând din grădiniţă cu povestirile ilustrate, cu audiţii şi vizionări de diafilme sau chiar filme, până în şcoală când dorinţa de a citi le va îndrepta paşii către bibliotecă, sperăm ca prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie socotită cartea. Folosirea unor activităţi atractive care se vor desfăşura şi dincolo de spaţiul limitat al clasei, implicarea părinţilor, a bibliotecarilor, organizarea unor şezători literare, lansări de carte etc. îi vor determina pe elevi să se implice, să aprecieze mai mult lectura, chiar dacă aceasta se află luptă într-o permanentă cu TV-ul, internetul. Cartea să devină pentru elevi un prieten preţios din care să afle răspuns la întrebările care îi frământă. Efortul şi dorinţa spre lectură continuă, reprezintă condiţia oricărui succes personal. COORDONATORII PROIECTULUI: - PROF. MUŞAT ELENA – CLASA a II-a A, LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, IALOMIŢA; - PROF. BURDUŞELU TUDORIŢA – CLASA a III-a D, LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, IALOMIŢA; - DIRECTOR – RACOVIŢEANU MIHAELA, BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ŞTEFAN BĂNULESCU”, SLOBOZIA, IALOMIŢA TIPUL PROIECTULUI: cultural – artistic

SCOPUL Stimularea interesului pentru lectură, a creativităţii, cultivarea gustului estetic şi formarea deprinderilor de lucru în echipă. Popularizarea experienţelor pozitive din activitatea claselor partenere, pentru diversificarea strategiilor managementului educaţional Propunerea unei alternative educaţionale prin activităţi la clasă şi extraşcolare.

Page 64: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

64

OBIECTIVE a) privind şcolarii * orientarea şcolarilor spre lectura specifică vârstei; * stimularea elevilor pentru a desfăşura activităţi culturale (concursuri literare şi de creaţie, şezători etc.); * alcătuirea de materiale literar – culturale (portofolii, pliante, cărţi – „Prima mea carte” – clasa I); * antrenarea copiilor în desfăşurarea activităţilor extraşcolare incluse în program.

b) privind cadrele didactice * familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru desfăşurarea unei activităţi culturale în vederea cunoaşterii literaturii locale şi naţionale; * abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a insufla elevilor spiritul de cunoaştere şi creaţie literară c) privind părinţii şi alţi factori educaţionali * conştientizarea părinţilor şi a celorlalţi factori educaţionali cu privire la rolul ce le revine în formarea şi educarea propriilor copii; * implicarea acestora în realizarea activităţilor propuse în acest program. GRUP ŢINTĂ Elevii claselor a II-a A şi a III-a D ai Liceului de Arte „Ionel Perlea”, cadre didactice şi părinţii implicaţi în proiect, bibliotecari, mass-media locală. DURATA PROIECTULUI – septembrie 2013 – iunie 2015 PARTENERI

Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia; Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”, Slobozia, Ialomiţa; Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa; Casa Corpului Didactic Ialomiţa.

FINALIZAREA PROIECTULUI * Realizarea unui album cu imagini foto din activităţile desfăşurate pe parcursul proiectului. * Prezentarea unui montaj literar-muzical.

Page 65: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

65

ACTIVITĂŢI PROPUSE AN ŞCOLAR 2013 - 2014

Nr. crt. Denumirea activităţii Locul desfăşurării Termen 1. „Lumea într-o bibliotecă” – vizită

la Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”, secţia pentru copii

Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”

Septembrie 2013

2. „Ziua cărţii pentru copii” – întâlnire cu scriitori de carte pentru copii în cadrul „Salonului anual de carte”

Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”

10 octombrie 2013

3. „Natura ne inspiră” – creaţie de versuri, eseuri şi selectarea lor pentru publicarea în revista şcolii „Armonie”

şcoală Noiembrie 2013

4. „Aflăm din cărţi” – colinde specifice judeţului nostru; selectarea lor pe fişe şi ilustrarea prin desen

Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu” (patru grupe)

Decembrie 2013

5. „Dor de Eminescu” – prezentarea volumelor scrise de Mihai Eminescu

Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”

15 ianuarie 2014

6. „Pentru biblioteca mea” – achiziţionarea de carte specifică vârstei din librăriile oraşului

Librăriile Cartexim, Diverta

Februarie 2014

7. „Amintiri din copilărie” – audiţie – fragmente din povestirile lui Ion Creangă

Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Ştefan Bănulescu”

Martie 2014

8. „Lumea minunată a basmelor şi poveştilor” – realizarea în cadrul Bibliotecii judeţene „Ştefan Bănulescu” a unei expoziţii cu lucrări plastice ale copiilor inspirate din poveştile şi basmele citite

Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”

Aprilie 2014

9. „Prima mea carte” – alcătuirea unei cărţi

Sala de clasă (colaborare clasele a II-a A şi a III-a D)

Mai 2014

10. „Folclorul copiilor” Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Ştefan Bănulescu”

Iunie 2014

DIRECTOR, DIRECTOR, PROF. CIOBOATĂ DUMITRU RACOVIŢEANU MIHAELA PROF. MUŞAT ELENA

Page 66: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

66

PROIECTUL EDUCAŢIONAL

„CARTEA SĂ-ŢI FIE CEL MAI BUN PRIETEN!” (REZUMAT)

O certitudine a zilelor noastre , constatată de majoritatea cadrelor didactice, dar şi de părinţi, este că elevii nu mai citesc. Cadrul didactic trebuie să caute mereu metode prin care să convingă elevii de utilitatea lecturii, deoarece cultivarea sentimentelor de preţuire pentru carte, pasiunea pentru lectură, formarea unor priceperi şi deprinderi corecte de muncă intelectuală independentă constituie un obiectiv al şcolii cu implicaţii de certă valoare în formarea culturii generale a elevilor în educarea lor estetică şi morală. Gustul pentru lectură trebuie implementat la vârstă fragedă şi, de aceea este indicat pentru aceasta, să li se citească copiilor texte scurte cu caracter emoţional. Lectura în afara clasei constituie un important mijloc al întregului proces instructiv-educativ. Proiectele educaţionale constituie o modalitate prin care elevii sunt puşi în situaţia plăcută de a citi fără a fi obligaţi. Participând la diverse activităţi în colaborare cu biblioteca, copiii ajung în compania personajelor din cărţi, iar acestea sunt gata să le răspundă la orice întrebare, să le povestească lucruri de demult, să le destăinuie tainele naturii, să le prezinte eroii cu care ar vrea să se identifice. Prin desfăşurarea acestui parteneriat intenţionez să-i determin pe elevi să descopere prin lectură tainele cărţilor. Cartea să devină pentru ei un prieten preţios din care să afle răspuns la întrebările care îi frământă. Efortul şi dorinţa spre lectură continuă, reprezintă condiţia oricărui succes personal. BIBLIOGRAFIE: - FAGUET, E. – „Arta de a citi”, Editura Albatros, Bucureşti, 1973; - STANCIU, I. – „Călătorie în lumea cărţilor”, E.D.P., Bucureşti, 1970; - STOICA, C. – „Literatura pentru copii”, E.D.P., Bucureşti, 2005

Page 67: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

67

METODICA REZOLVĂRII PROBLEMELOR ÎN CICLUL PRIMAR

Prof. înv. primar DIANA RAȚIU

Școala Gimnazială ,,Virgil Iovănaș” Șofronea - Arad Importanța mare pe care o reprezintă activitatea de rezolvare a problemelor în învățământul primar est evidențiată de faptul că întreaga activitate de formare a capacității de rezolvare de noi probleme și de utilizarea practică a cunoștințelor de aritmetică este subordonată formării capacității de comunicare utilizând limbajul matematic. Rezolvarea problemelor presupune existența capacității de explorare a problemelor, judecarea lor și utilizarea operațiilor de calcul corespunzătoare. Rolul formativ al activității de rezolvare a problemelor rezultă și din contribuția valoroasă pe care o aduce la dezvoltarea facultăților mintale, cu deosebire a gândirii, antrenând în cea mai mai mare măsură operațiile logice de analiză și sinteză, de comparație, de abstractizare și generalizare. Activitatea de rezolvare a problemelor stimulează inițiativa, contribuie la dezvoltarea voinței, a perseverenței și încrederii în forțele proprii. Rezolvarea problemelor prezintă importanță deosebită și din punct de vedere practic, prin sesizarea și înțelegerea relațiilor dintre mărimi, prin soluționarea matematică a diferitelor aspecte ale problemelor de producție și ale împrejurărilor vieții sociale, deoarece viața de toate zilele ne pune în față noi și variate probleme pentru a căror rezolvare nu este suficientă cunoașterea exclusivă a tehnicii de calcul. În general, rezolvarea problemelor dezvoltă gândirea creatoare și contribuie la formarea elevilor ca indivizi capabili să se descurce în viață. Introducerea elevilor în activitatea de rezolvare a problemelor se face progresiv, antrenându-i în depunerea de eforturi mărite pe măsura consolidării deprinderilor de calcul și pe măsură ce ei dobândesc experiență în acest domeniu. La început se rezolvă probleme simple pe cale orală, bazându-se pe intuiție, apoi treptat se trece la rezolvarea în scris a peoblemelor, ajungându-se apoi la rezolvarea problemelor compuse, complexe, activitate care contribuie la sporirea efortului mintal și a eficienței formative a elevilor. Rezolvarea oricărei probleme presupune trecerea prin mai multe etape, fiind vorba despre un permanent proces de analiză și sinteză. Activitatea de rezolvare a problemelor presupune deducerea, formularea și verificarea unor ipoteze. Aceste ipoteze nu se deduc sau se formulează la întâmplare, ele se deduc pe baza unor asociații, pe baza cunoștințelor, pe baza deprinderilor pe care le posedă fiecare elev. Etapele care se parcurg în rezolvarea unei probleme sunt:

cunoașterea conținutului problemei; înțelegerea conținutului problemei; analiza problemei și întocmirea planului logic; alegerea și efectuarea operațiilor corespunzătoare succesiunii judecăților din planul logic; activități suplimentare:

- verificarea rezultatului - scrierea rezolvării sub forma unei singure expresii matematice - găsirea altor căi sau metode de rezolvare - compunerea de probleme după o schemă asemănătoare.

Cunoașterea conținutului problemei este etapa prin care elevul ia contact cu datele

problemei. Această etapă se realizează prin orice mijloc oral sau scris, prin care se poate transmite elevului conținutul problemei. Aceste mijloace pot fi: citirea de către învățător sau elev a problemei, prin enunțarea orală, cu ajutorul unor planșe sau a calculatorului.

Înțelegerea conținutului problemei este etapa prin care se scot în evidență datele esențiale

ale problemei, relațiile dintre date, întrebarea problemei, cerința problemei.

Page 68: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

68

Analiza problemei și întocmirea planului logic este etapa în care se produce eliminarea aspectelor care nu au semnificație matematică și se elaborează reprezentarea matematică a enunțului problemei. Analiza unei probleme se face de regulă prin metoda analitică și sintetică. Se pornește în analiză de la datele problemei și prin întrebări adresate elevilor se face legătura cu cerința problemei. Deosebirea dintre cele două metode constă în punctul de plecare al raționamentului. Prin analiza sintetică se pleacă de la datele problemei spre găsirea soluției ei, iar prin metoda analitică se pleacă de la întrebarea problemei spre datele ei și stabilirea relațiilor matematice. Metoda sintetică este mai accesibilă, dar nu solicită prea mult gândirea, ea fiind folosită mai ales la clasele mici. Metoda analitică pare mai dificilă, ea solicită mai mult gândirea elevilor și folosind-o, îi ajută să privească problema în totalitatea ei.

Odată cu analiza logică a problemei se formulează și planul logic de rezolvare, plan necesar în etapele următoare.

Alegerea și efectuarea operațiilor corespunzătoare planului logic – această etapă constă în

alegerea și efectuarea calculelor din planul logic de rezolvare, în conștientizarea semnificației rezultatelor parțiale ce se obțin prin calculele respective și, evident, a rezultatului final.

Activități suplimentare – această etapă cuprinde activități importante cu rol valoros în

dezvoltarea creativității elevilor. Verificarea soluției problemei, găsirea și a altor modalități de rezolvare și alegerea justificată a celei mai bune este una din activitățile ce se rezolvă în această etapă. Compunerea de probleme asemănătoare îi pune pe elevi în situația gândirii unei probleme în complexul șiunitatea ei, creativitatea având un câmp deschis actul compoziției fiind direcționat doar de niște termeni, care lămuresc sfera și conținutul noțiunii de problemă.

Se pot compune probleme în următoarele forme și succesiuni graduale: compuneri de probleme după o imagine sau un tablou; compuneri de probleme după modelul unei probleme rezolvate anterior; probleme cu indicarea operațiilor matematice ce trebuie efectuate; compuneri de probleme după un plan stabilit; compuneri de probleme cu mai multe întrebări posibile; compuneri de probleme cu început dat; compuneri de probleme după un exercițiu simplu sau compus; crearea liberă de probleme; probleme de perspicacitate.

Bibliografie: * Aron I., Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1990; * Cerghit I., Metode de învățământ, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1992.

Page 69: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

69

BUNE PRACTICI ÎN ORGANIZAREA ŞI VALORIFICAREA ACTIVITĂŢILOR CU CARACTER EDUCATIV

PROF. ÎNV. PRIMAR MIHAELA VLAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 RĂZBOIENI Motto:

„Să nu îi educăm pe copii pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”

(Maria Montesori)

Activităţile cu caracter educativ oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.

Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.

Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.

Experienţa de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor. Am explicat, în momente oportune, cu tact şi cu răbdare, motivul şi sensul serbării, am antrenat părinţii în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit preferinţelor şi talentului său.

În timpul fiecărui ciclu de patru ani ai şcolii primare, cu fiecare generaţie, am căutat să descopăr şi să cultiv talentele copiilor, calităţile de ritm, graţie, armonie, găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizări).

Menţionez că pentru pregătirea acestor serbări am folosit şi orele de educaţie fizică, educaţie muzicală, fără să afectez procesul insturctiv-educativ, respectând programul afectat celorlalte discipline şcolare. La început este mai greu, pentru că trebuie îndrumat fiecare pas, trebuie urmărită fiecare mişcare şi asigurată sincronizarea diferitelor activităţi; să fie suficiente repetiţiile unde să domnească buna dispoziţie, dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară.

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.

Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor, pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita unei serbări şcolare. Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei.

E fascinant când pe marea scenă, sub lumina reflectoarelor, apar micii artişti, recitatori, cântăreţi ori dansatori îmbrăcaţi în costume superbe. Este cu adevărat extraordinar când ei reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat, când în sală răsună ropotul aplauzelor. Întregul lanţ de manifestări organizate în şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind

Page 70: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

70

şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei. Iată deci că prin frumoasele serbări prezentate de către şcolari în faţa părinţilor adeveresc arta unui mare şlefuitor de cuvânt, care s-a identificat trup şi suflet lăsând să vadă amprenta şi atmosfera sfântă a diferitelor sărbători.

Aceste serbări organizate evaluează talentul colectivului clasei şi al fiecărui copil în parte. Punerea serbărilor în scenă aduce satisfacţii atât “artiştilor“ cât şi “spectatorilor“, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.

O altă activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalităţii elevilor este excursia. Aceasta ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a elevilor, îi ajută să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.

În realizarea unei excursii şcolare de mică sau mare anvergură, m-am documentat, mi-am pregătit un minuţios plan de lucru, pe care l-am realizat secvenţial, cu o abordare interdisciplinară şi după o atentă prelucrare a normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată, a regulamentului şcolar în ansamblu.

De asemenea, concursurile pe diferite teme sunt momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Emisiunile TV constituie şi ele un aport substanţial la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevului. În stimularea creativităţii un rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le are şi nu le poate procura. Lectura este cea care ajută la dezvoltarea cât şi la îmbogăţirea vocabularului elevilor cu cuvinte frumoase, pe care să le folosească în orice împrejurare.

Manifestările mai mult sau mai puţin numeroase şi relevante, sunt dirijate şi valorificate într-o anumită măsură în familie, urmând ca în şcoală să se accentueze procesul de depistare, stimulare şi formare a aptitudinilor la elevi.

Activităţile cu caracter educativ bine pregătite sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.

Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.

Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Ţin să precizez că renunţarea la serbări şcolare înseamnă sărăcirea vieţii sufleteşti a copiilor, privarea lor de sentimente şi emoţii estetice de neînlocuit, fiindcă cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.

Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi. Bibliografie: 1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti 2. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti 3. Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), Manual de pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti 4. Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti

Page 71: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

71

  

UTILIZAREA GEOGEBRA ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Profesor: Rozalia Ioana Roman Şcoala Gimazială Preluca Veche

Şcoala este locul în care elevii trebuie să înveţe să gândească. Învăţarea devine eficientă când aceştia devin stăpâni asupra propriului stil de învăţare, iar motivaţia este intrinsecă. De aceea, e bine ca profesorul să se concentreze asupra factorilor care influenţează motivaţia elevului către învăţare şi pentru a-l situa în centrul activităţii de învăţare şi de formare a sa.

Utilizarea calculatorului în şcoală nu trebuie să constituie un scop în sine, ci o modalitate de creştere a calităţii şi eficienţei procesului de predare, învăţare şi evaluare, precum şi a dezvoltării capacităţilor elevilor. Folosind calculatorul, putem oferi elevilor modelări, justificări şi ilustrări ale proceselor şi conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservate sau greu observabile din diferite motive. La geometrie, în special, folosirea anumitor softuri educaţionale ne ajută în aşezarea corpurilor în spaţiu, măsurători, ilustrarea problemelor prin schiţe sau desene etc. Deci, folosirea calculatorului este necesară dar nu în exces. Există multe softuri simple, majoritatea gratuite (cum e şi cazul GeoGebra), care pot fi utilizate la clasă.

Pentru dezvoltarea anumitor capacităţi la elevii de clasa a VII-a, în cadrul unităţii de învăţare „Patrulatere”, la lecţia „Paralelogramul - aplicaţii”, propun utilizarea softului GeoGebra pentru construirea desenelor ce ajută la întocmirea demonstraţiilor.

Proiect didactic Unitatea şcolară: Şcoala Gimazială Preluca Veche Data: Clasa: a VII - a Profesor: Roman Rozalia Ioana Unitatea de învăţare: Patrulatere Titlul lecţiei: Paralelogramul - aplicaţii Tipul lecţiei: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor Competenţe generale: 1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete Competenţe specifice: CG1-5. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în configuraţii geometrice date CG2-5. Identificarea patrulaterelor particulare utilizând proprietăţi precizate CG3-5. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor în rezolvarea unor probleme Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia, exerciţiul. Mijloace didactice: calculatorul, retroproiector, culegerea, caietul, diverse. Bibliografie: Anton Negrilă, Maria Negrilă, Ioan Şerdean, Matematică, Algebră, Geometrie, Ed. Paralela 45, 2011. http://www.geogebra.org

Page 72: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

72

  

Scenariul didactic: 1. Moment organizatoric Verificarea prezenţei elevilor şi a condiţiilor optime necesare desfăşurării lecţiei. 2. Captarea atenţiei Verificarea temei elevilor prin sondaj, prin confruntarea rezultatelor. În cazul în care apar diferenţe mari la rezultat se rezolvă problema la tablă. 3. Enunţarea competenţelor specifice Adesea avem probleme de geometrie care necesită realizarea unor desene pretenţioase, dificile. Cum am putea folosi anumite softuri, precum GeoGebra, pentru a uşura rezolvarea problemelor de geometrie? Ne propunem să răspundem la această întrebare în lecţia de azi, construind figurile geometrice date în probleme cu ajutorul GeoGebra şi analizând toate situaţiile posibile pentru a întocmi rezolvarea acestora. La sfârşitul acestei ore veţi putea construi diferite figuri geometrice, desene în care intervin elemente de perpendicularitate şi paralelism şi care ne vor facilita drumul spre rezolvarea problemelor de geometrie. 4. Desfăşurarea activităţii didactice: Se reactualizează cunoştinţelor din lecţiile anterioare. Elevii vor răspunde la întrebările:

- Ce este paralelogramul? Răspuns aşteptat: Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele două câte două.

- Care sunt proprietăţile paralelogramului? Răspuns aşteptat: Într-un paralelogram sunt verificate următoarele proprietăţi:

1. Laturile opuse sunt congruente. 2. Unghiurile opuse sunt congruente. 3. Oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare. 4. Diagonalele „se taie” în segmente congruente. 5. Două laturi opuse sunt paralele şi congruente.

- Când un patrulater convex este paralelogram? Răspuns aşteptat: Dacă într-un patrulater este verificată una din proprietăţile enunţate, atunci patrulaterul este paralelogram.

Dirijarea învăţării: Problema 1: Fie ABCD un paralelogram, M, N, P, Q mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD], respectiv [DA]. Se notează cu E, F, G, H următoarele intersecţii DM ∩ AN, AN ∩ BP, BP ∩ CQ, CQ ∩ DM. Arătaţi că EFGH paralelogram. Un elev notează datele problemei pe tablă, iar ceilalţi în caiete: Ipoteză: ABCD paralelogram M, N, P, Q mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD], [DA] DM ∩ AN = {E} AN ∩ BP = {F} BP ∩ CQ = {G} CQ ∩ DM = {H} Concluzie: EFGH paralelogram

În continuare, fiecare elev deschide aplicaţia GeoGebra, unde va întocmi desenul pentru rezolvarea cerinţei problemei. Ei vor urmări la retroproiector paşii de construire a desenului, profesorul explică fiecare pas de construcţie, urmând ca fiecare elev să îl realizeze singur pe

Page 73: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

73

  

unitatea sa. Se continuă cu rezolvarea individuală a exerciţiului propus. Unde este cazul, profesorul dă indicaţii. La final, fiecare elev îşi postează imaginea cu construcţia pe grup. Paşii de construcţie: P1. Se trasează două segmente cu opţiunea din bara de unealte Segment between Two Points, apoi se duc drepte paralele la acestea folosind Parallel Line:

P2. După ce se notează punctul dintre cele două drepte paralele prin unealta Intersect Two Objects, se desenează paralelogramul, cu ajutorul Polygon.

Page 74: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

74

  

P3. Folosind unealta Midpoint of Center, se determină mijloacele laturilor [AB], [BC], [CD], respectiv [DA] şi se notează punctele conform datelor din ipoteză.

P4. Se tresează segmentele [AN], [BP], [CQ], [DM] folosind Segment between Two Points.

Page 75: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

75

  

P5. Se notează punctele de intersecţie date, utilizând unealta Intersect Two Objects.

După ce desenul este întocmit, fiecare elev rezolvă cerinţa, analizând mai multe situaţii posibile din planşetă. Pentru aceasta, el redimensionează desenul, „tragând” de extremităţile segmentelor reprezentate prin culoare albastră. Exemplificare:

Page 76: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

76

  

Demonstraţia

DPBM paralelogram BM || PB (1)

ANCQ paralelogram || AN (2)

(1) EH||FG (2) EF||HG EFGH paralelogram

Page 77: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

77

  

5. Asigurarea retenţiei şi transferului: Profesorul propune spre rezolvare elevilor altă problemă. Unde este cazul, profesorul dă indicaţii elevilor. La final, fiecare elev îşi postează planşeta cu construcţia şi rezolvarea pe grup, pentru a fi comparate rezultatele. Problema 2: În paralelogramul ABCD se duc AM BD, CP BD, P, M (BD), BQ AC, DN AC, Q, N (AC). Arătaţi că MNPQ este paralelogram. Un elev notează datele problemei pe tablă, iar ceilalţi în caiete: Ipoteză: ABCD paralelogram AM BD CP BD P, M (BD) BQ AC DN AC Q, N (AC) Concluzie: MNPQ paralelogram Se realizează desenul: se construieşte paralelogramul, se duc diagonalele; folsond unealta Perpendicular Line, se trasează cele patru perpendiculare, apoi se construieşte poligonul MNPQ. Figurile geometrice în care se lucrează se pot evidenţia prin culori diferite, pentru a ieşi în evidentă proprietăţile folosite în demonstraţie.

Page 78: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

78

  

Demonstraţie: ����  �   ��������  � ��������  �   ����

� � ���� � ���� � ���� � ���� ş� ���� � ���� ���� � ���� şi ����  �   ���� ������ ���� � ���� � ���� � ���� (1) ���� � ���� şi ����  �   ���� ������ ���� � ���� � ���� � ���� (2) Din relaţiile (1) şi (2) MNPQ paralelogram. 6. Profesorul face aprecieri asupra elevilor şi recomandări. Profesorul face aprecieri asupra cum a decurs lecţia, notează elevii care s-au evidentiat în timpul orei, apoi indică tema de casă. Aceştia analizează sfaturile profesorului, vor ţine cont de ele şi îşi notează tema pentru acasă.

Page 79: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

79

CALITATEA ACTULUI EDUCAŢIONAL. REPERE TEORETICE ŞI PERSPECTIVE ARGUMENTATIVE

Alina Panait, Profesor de limba și literatura română

Școala Gimnazială George Emil Palade, Buzău

Reflectând asupra definiţiilor şi conceptului general al calităţii în educaţie, consider că toate unităţile de învăţământ au nevoie de calitatea educaţiei pentru a face faţă concurenţei din mediul educaţional în condiţiile finanţării per elev, impuse de procesul de actualizare, pentru a se bucura de prestigiu pe plan local, regional, naţional şi totodată pentru a resuscita încrederea în şcoala şi educaţia din România, ca mijloc de promovare socială.

Calitatea presupune satisfacerea aşteptărilor celui care conştientizează „valoarea adăugată” pe care o implică calitatea, cumulată (contribuţia efectivă a şcolii) cu „valoarea creată”1.

Triada cadre didactice-elevi-părinţi implică necesitatea calităţii educaţiei. În primul rând, cadrele didactice trebuie să genereze educaţie de calitate pentru a-şi

consolida recunoaşterea socială şi statutul profesional, pentru a se bucura de încrederea elevilor şi a părinţilor, revigorând, totodată valoarea respectului.

În al doilea rând, elevii au nevoie de calitate în educaţie pentru a deţine prin competenţele, valorile şi atitudinile dobândite un rol activ pe piaţa forţei de muncă, integrându-se cu succes în societatea cunoaşterii şi a schimbării.

În al treilea rând, părinţii au nevoie de calitate în educaţie pentru a avea încredere că şcoala aleasă determină progresul copiilor lor, pentru a fi siguri că educaţia este o bază solidă pentru formarea şi dezvoltarea personală a copiilor săi.

În acest sens, al calităţii educaţionale, şcoala identifică şi planifică strategii adecvate, implementează procesele necesare de monitorizare, măsurare, analiză şi îmbunătăţire, pentru a demonstra conformitatea produselor ei, eficacitatea proceselor relevante şi ale sistemuluii de management al calităţii.

Cuvinte-cheie: calitate, demers educațional, domeniu, valoare adăugată, procedură educațională, competitivitate, standarde, strategii, performanță, profesionalism, echipă.

Problematica educaţiei a fost, este şi va fi un subiect de interes general, pornind de la elevi, părinţi, cadre didactice – actori educaţionali, până la media (la nivel local, zonal, naţional sau internaţional), educaţia devenind un factor stringent în formarea şi dezvoltarea unei societăţi promotoare a schimbării, progresului, a democraţiei autentice.

Educaţia este un sistem complex deoarece implică mulţi factori (interni şi externi), fără de care nu se poate realiza în spiritul calităţii. Se iveşte întrebarea: ce reprezintă calitatea în mediul educaţional?

Dacă stăm şi reflectăm asupra eventualelor definiţii teoretizate ale calităţii, constatăm că nu există un un concept şablon care să definească această noţiune cheie în educaţie. Un simplu brainstorming pe tema calităţii în educaţie poate avea ca variante de răspuns: eficienţă în educaţie, progres, valori promovate, valori adăugate, strategii educaţionale, feed-back constructiv/descriptiv, schimbarea strategiilor, îmbunătăţire, performanţă şi lista ar putea continua.

Despre câteva dintre aceste variante voi trata în această lucrare, având ca temă „Creşterea calităţii actului educaţional prin formarea continuă a cadrelor didactice ”.

Dacă dorim într-adevăr ca învăţământul preuniversitar – în cadrul cărui sistem funcţionez ca profesor de limbă şi literatură română – să devină şi să rămână eficient, promotor al calităţii reale şi un dar al celei scriptice (calitate evidenţiată formal doar prin statistici birocratice), trebuie continuate în mod conştient şi responsabil reformele educaţionale.

Reforma implică schimbare, care la rândul ei prefigurează drumul spre viitorul educaţiei şi implicit a societăţii cunoaşterii. Oare drumul acesta duce spre calitatea educaţiei sau este doar o

                                                            1 conform curs Calitatea educaţiei – prof. univ. Şerban Iosifescu, p. 21

Page 80: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

80

alternativă de a ne îndrepta undeva?! Depinde de fiecare actor educaţional implicat în educaţie, de conştientizarea acţiunilor pe care le presupune schimbarea şi anticiparea reacţiilor şi viitoarele rezultate.

Drumul spre calitatea reală a educaţiei presupune implicare, consecvenţă, profesionalism, responsabilitate, comunicare eficientă, logică, imaginaţie, credibilitate, precum şi optimismul reuşitei. De toate aceste valori etice profesionale avem nevoie atunci când dorim să milităm pentru calitatea în educaţie, deoarece managementul calităţii nu înseamnă numai alegerea unui drum spre care să conduci instituţia respectivă, ci şi să-ţi evaluezi real potenţialul şi să-ţi îmbunătăţeşti performanţele, mobilizându-ţi toate resursele cognitive, afectiv-voliţionale şi psiho-motrice.

Creşterea calităţii în organizaţia şcolară este determinată de orientarea spre performanţă a tuturor activităţilor şi de creşterea competitivităţii acestora, cât şi de crearea şi dezvoltarea unei culturi a calităţii, atât în privinţa personalului propriu, cât şi în rândurile elevilor, atât la nivelul primar, cât şi gimnazial.

Astfel, se asigură o pregătire la un înalt nivel a elevilor şi alinierea la practica şi standardele instituţiilor de învăţământ superior din România, din Europa şi chiar din întreaga lume.

Pornind de la aceste premize referitoare la calitate, mi-am propus ca această lucrare să analizeze procesul de evaluare şi de îmbunătăţire a calităţii la nivelul organizaţiei şcolare – Şcoala „G. E. Palade”, Buzău – pornind de la situaţia existentă în instituţie, de la obiectivele dezvoltării instituţionale – aşa cum sunt conturate în planul managerial 2010-20112 precum şi de la rezultatele înregistrate în urma aplicării unor instrumente de cercetare.

În vederea asigurării calităţii în educaţie, Şcoala „G. E. Palade”, prin natura activităţii ei, trebuie să stabilească contacte, legături, comunicări, schimburi de experienţă pentru a îndeplini cu succes programele de învăţare şi a stabili parteneriatele între elevi, grupuri de profesori, personal auxiliar, grupuri sindicale; scopul acestor parteneriate vizează atât dezvoltarea posibilităţilor de comunicare, cât şi dezvoltarea diferitelor obiective pe termen scurt, mediu sau lung, ceea ce dă posibilitatea ca prin efort concentrat să se poată obţine rezultate spectaculoase.

Calitatea trebuie să ocupe un rol primordial în actul de predare-învăţare-evaluare şi de aceea conceperea clară, precisă, fără ambiguităţi a programelor de studiu trebuie să conducă actul educaţional la standarde ridicate.

Astfel, pentru a satisface nevoia de instruire, înţelegerea unui complex echilibrat de indicatori de performanţă oferă un mijloc eficient de comunicare a cerinţelor şi de monitorizare a performanţei.

Analizând Art. 10 din Legea calităţii educaţiei unde sunt prevăzute domeniile şi criteriile evidenţiază defalcarea acestora în subdomenii şi indicatori pentru fiecare domeniu, criteriu şi subdomeniu prevăzut de lege. Fiecărui indicator îi corespund descriptori cere evidenţiază pentru fiecare indicator ”regula” care trebuie respectată, sau rezultatul ce trebuie obţinut.

Conform legii, standardul de referinţă (de calitate) reprezintă descrierea ”cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.” (Monitorul Oficial) Aceste standarde se aplică domeniilor prevăzute de articolul 10 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin legea nr. 87/2006.

Din cele trei domenii prevăzute în Lege, Domeniul A: Capacitate instituţională, Domeniul B - Eficacitate educaţională şi Domeniul C – Managementul calităţii, consider că domeniul ce determină în cea mai mare măsură calitatea educaţiei în instituţia în care activez Şcoala „G. E. Palade”, Buzău este cel al eficacităţii educaţionale.

În primul rând, oferta educaţională promovată de Şcoala „G. E. Palade”, Buzău la nivelul comunităţii locale este adaptată permanent necesităţilor beneficiarilor, fiind popularizată prin mijloace specifice de marketing promotoare a calităţii.

                                                            2 site-ul şcolii: http://gepaladebz.scoli.edu.ro

Page 81: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

81

În al doilea rând, existenţa unui număr de proiecte educaţionale, parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii (asociaţii, funbdaţii, ONG-uri), programe de formare şi educare a părinţilor şi rezultate măsurabile ale acestora suţin principiile calităţii actului educaţional prin rezultatele obţinute: cunoştinţe, abilităţi, deprinderi formate prin intermediul implicării active în activităţile extraşcolare, cumulate cu responsabilitatea în îndeplinirea unei acţiuni cu impact asupra comunităţii, cooperarea în cadrul grupului, spirit de întrajutorare, spirit competitiv, iniţiativă – valori adăugate ca rezultat al implicării în proiecte educaţionale.

Totodată, cred că impactul determinat de acest domeniu al eficienţei instituţionale asupra calităţii educaţiei în instituţia şcolară este substanţial, deoarece cuprinde esenţa procesului de predare-învăţare-evaluare în termeni de conţinut, metodele, tehnicile, modalităţile de selecţie a elevilor şi a personalului didactic, astfel încât la nivelul instituţiei se analizează concordanţa dintre misiunea şi viziunea organizaţiei şi rezultatele obţinute.

Un alt argument care susţine importanţa acestui domeniu pentru calitatea educaţiei rezidă în proiectarea şi realizarea curriculumului în spiritul reformei educaţionale. Prin folosirea strategiilor moderne de predare-învăţare-evaluare cumulate cu cele tradiţionale, prin echilibrul dintre teorie şi practică în îndeplinirea curriculumului se dezvoltă capacitatea educabililor de a învăţa prin implicare, ducând la satisfacţia asupra lucrului bine realizat. Totodată, diversitatea curriculumului la decizia şcolii îmbogăţit periodic în funcţie de dorinţele copiilor şi ale părinţilor promovează caracterul inovativ promovator al schimbării pe care o presupune calitatea.

Şi nu în ultimul rând, rezultatele învăţării, feed-back-ul permanent între cadre didactice- elevi-părinţi evidenţiază calitatea actului educaţional. Când mă refer la rezultate, mă raportez la progresul pe care un elev l-a realizat într-o anumită perioadă de timp; care este valoarea adăugată într-un interval de timp, urmărind un anume obiectiv. Progres şcolar reprezintă plusul cognitiv, motivaţional sau volitiv pe care-l asimilează un copil la terminarea unui an, ciclu de învăţământ, raportat la situaţia iniţială.

Cumulate cu celelalte aspecte care susţin ideea că acest domeniu determină în cea mai mare măsură calitatea educaţiei în instituţia unde lucrez, sunt şi aspectele ce ţin de participarea activă a cadrelor didactice la activităţile de formare şi perfecţionare continuă, astfel încât se ţine pasul cu evoluţia conceptului de calitate în educaţie, favorizând competiţia profesională între instituţii de acelaşi tip.

Aşadar, dacă am presupune prin metoda falsei ipoteze că toate instituţiile din comunitatea buzoiană au aceeaşi capacitate instituţională şi acelaşi management al calităţii, atunci ceea ce le-ar diferenţia calitativ ar fi calitatea predării-învăţării-evaluării, aşadar eficacitatea educaţională.

Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacităţii educaţionale vizează: ‐ Proiectarea obiectivelor şi rezultatelor, asociiindu-se riguros cu proceduri adecvate de

evaluare internă a gradului de evaluare; ‐ Organizarea cadrului de realizare a învăţământului, prin planuri, programe, strategii, tehnici,

recrutarea şi dezvoltarea adecvată a personalului didactic, resursele şi facilităţile de învăţare disponibilizate, legate de activităţile financiare ale instituţiei;

‐ Asigurarea concordanţei între rezultatele elevilor la evaluările interne şi cele deţinute la evaluările externe, şcoala reuţind să asigure valoare adăugată pentru fiecare elev.

Indicatorii relevanţi pentru domeniul eficacităţii instituţionale, la nivelul organizaţiei şcolare „G. E. Palade”, Buzău sunt reprezentaţi de: promovabilitate mare, rata mică de absenteism, rata minimă de repetenţie şi de abandon, promovabilitate bună la examene, rezultate de excepţie la olimpiade şi concursuri, calificarea personalului didactic şi autoperfecţionarea continuă, stabilirea disciplinelor opţionale în corelaţie cu opţiunile educaţionale ale elevilor şi asigurarea concordanţei între tematica disciplinelor opţionale şi specializările instituţiei.

Cumulate cu celelalte aspecte care susţin ideea că acest domeniu determină în cea mai mare măsură calitatea educaţiei în instituţia unde lucrez, sunt şi aspectele ce ţin de participarea activă a cadrelor didactice la activităţile de formare şi perfecţionare continuă, astfel încât se ţine pasul cu evoluţia conceptului de calitate în educaţie, favorizând competiţia profesională între instituţii de acelaşi tip.

Page 82: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

82

Aşadar, dacă am presupune prin metoda falsei ipoteze că toate instituţiile din comunitatea buzoiană au aceeaşi capacitate instituţională şi acelaşi management al calităţii, atunci ceea ce le-ar diferenţia calitativ ar fi calitatea predării-învăţării-evaluării, aşadar eficacitatea educaţională.

Indicatorii pe care îi consider ca relevanţi pentru domeniul ales sunt: promovarea ofertei educaţionale, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu reprezentanţi ai comunităţii, prin prezenţa şi implicarea activă a elevilor în activităţile extraşcolare şi produsele acestor parteneriate, dezvoltarea competenţelor de comunicare cu părinţii, stimularea performanţei şcolare prin programe de studii (de remediere şcolară, de performanţă în vederea competiţiei), disponibilităţii spre formare continuă şi autoperfecţionare şi cercetare ştiinţifică a corpului profesoral.

Cele trei domenii (capacitatea instituţională, eficienţa instituţională şi managementul calităţii) sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale.

Dintre cele trei domenii, domeniul important pentru instituţia noastră, dar oarecum neglijat este managementul calităţii. Un prim argument care susţine această afirmaţie constă în faptul că managementul calităţii trebuie să fie mai bine centrat pe acele strategii, structuri, tehnici şi operaţii compatibile cu specificul instituţiei şi particularităţile grupurilor de elevi, iar un al doilea argument constă în necesitatea optimizării modului de funcţionare eficientă a structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii.

Chiar dacă instituţia unde lucrez ca profesor de limba română se numără printre şcolile de elită din învăţământul preuniversitar buzoian, datorită rezultatelor performante ale elevilor la sfârşit de ciclu şcolar, respectiv la olimpiade, concursuri, datorită corpului profesoral calificat, se impune permanent autoevaluarea procesului-instructiv-educativ, urmată de îmbunătăţirea continuă pentru creşterea eficacităţii şi calităţii actului educaţional.

Acestea derivă din necesităţile permanente de educare, formare a elevilor, părinţilor beneficiari ai educaţiei şi cerinţele, mereu în continuă schimbare ale societăţii, dublate de evaluări periodice externe, caracterizate de obiectivitate şi exigenţă maximă (RODIS; MARODIS).

Dacă nu există o continuă preocupare pentru autoevaluare şi îmbunătăţire, calitatea procesului didactic, precum şi cercetarea ştiinţifică se deteriorează simţitor.

BIBLIOGRAFIE Iosifescu, prof. univ. dr. Şerban, Calitatea în educaţie – Instrumente de evaluare, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti 2003. Iosifescu, prof. univ. dr. Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucuresti, 2001. Iucu, Romiţă, Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii., Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti 2007. Iucu, Romiţă, Pânişoară, Ion-Ovidiu, Formarea personalului didactic, Editura UMC, Bucureşti, 2000.

Page 83: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

83

FORMAREA PEDAGOGICĂ A CADRULUI DIDACTIC (Activitate de mentorat)

Prof. Mădălina Dumitrache Şcoala Gimnazială Nr. 280, sector 5, Bucureşti

INSTRUMENTE/METODE

CASCADA ÎNTREBĂRILOR Formularea de întrebări în învaţarea unei teme sau rezolvarea unei sarcini poate sprijini

înţelegerea diferitelor ei aspecte şi realizarea de corelaţii intra, interdisciplinare. Instrumentul Cascada întrebărilor valorifică valenţele formative constructive ale întrebării de

tip didactic. Specificul instrumentului consta în formularea de către studenţi a unor întrebări în raport cu o temă ştiinţifică, întrebări diferenţiate în funcţie de diferite criterii: scop şi obiective, operaţiile gândirii, adresabilitate, rol etc.

Scopurile urmarite prin intermediul acestui instrument se refera la: angajarea studenţilor în demersul de construire a întrebărilor despre problematica

domeniului educaţional; susţinerea şi conducerea activităţii de învaţare prin provocarea studentilor în demersul de

exprimare a propriilor idei; verificarea nivelului de înţelegere în abordarea unor teme privind procesualitatea

educaţiei; încurajarea studenţilor pentru a formula cât mai multe întrebări şi argumente, pentru a

corela cu alte teme; construirea unei reţele de idei ale temei, ca bază pentru analiză, interpretare ; stimularea progresului cognitiv prin invitaţia la reflectie şi interogare permanenta. Obiectivele care decurg din aceste scopuri sunt obiective de integrare, de construire de

raţionamente, de luare a unor decizii, de rezolvare de probleme. Sarcina didactica propusă studenţilor oferă posibilitatea unei abordări din multe unghiuri, a

relevării unor aspecte sau nuanţe controversate. Tema este una incitanta, cu privire la specificul comunicării didactice, cu deschidere spre alte

teme referitoare la organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, dar şi spre realitatea sociala în care se desfăşoară şi din care se inspiră profesorul în conducerea procesului de învăţământ.

Printre procesele, acţiunile mentale activate se numără explorarea, căutarea raspunsurilor posibile, reflecţia, integrarea soluţiilor în cunoaşterea extinsă, căutarea de alternative posibile, monologul interior. Într-o prima faza, studenţii trebuie să construiască întrebările referitoare la tema propusă, identificând tipurile de întrebări, în funcţie de mai multe criterii:

scopul urmărit obiectivele domeniului cognitiv operaţiile gândirii rolul îndeplinit

În rezolvarea sarcinii, studenţii pot apela şi la alte instrumente cognitive constructiviste, în sprijinul lor venind lista de întrebări, eseul, tabelul explicativ.

Este important ca ei sa depisteze şi alte criterii de clasificare, plecând de la propunerile formulate în schemă. Cu cât vor construi o arie mai largă de tipuri de întrebări, cu atat le va fi mai uţor să genereze noi întrebări. Calitatea întrebărilor formulate de studenti depinde şi de calitatea comunicării anterioare dintre profesor şi studenţi.

Page 84: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

84

Modul de construire a întrebărilor trebuie să sintetizeze trei dimensiuni importante, respectiv:

Respectând această cascadă, studenţii au posibilitatea să demonstreze dacă au decodificat corect mesajele profesorului prin identificarea unor întrebări limitative sau închise, cuprinzătoare sau deschise (după scop), de cunoaştere, analiză, sinteză (după obiective), de clasificare, comparaţie, evaluare (după operaţiile gândirii), de ghidare, conducere, de anticipare, de clarificare (după rolul îndeplinit), de stimulare a gândirii, productiv- conitive(după funcţie).

CUBUL DE ANALIZĂ

Acest instrument urmăreşte realizarea unor obiective de categorizare, conceptualizare (mecanismele abstracte, de întelegere) şi de construire a judecăţilor, raţionamentelor. Metoda analizei diverselor faţete ale unei probleme este cunoscută şi sub denumirea de metoda "Cubului".

Metodologia de aplicare a instrumentului corespunde urmatoarelor operaţii ale gândirii care devin etape:

descriere asociere comparaţie analiza aplicare argumentare. Etapele mentionate au fost valorizate din perspectiva cognitiv- constructivistă ca niveluri ce pot reprezenta:

activarea cunoştinţelor (prima faţetă a problemei, latura evidentă, vizibilă, autoperceptibilă);

asamblarea cunoştinţelor, priceperilor, atitudinilor prin asociere, comparaţie (faţetele din stânga şi din dreapta cubului; construcţia parţială dobandeşte în această etapă stabilitate);

consolidarea prin analiză, aplicare şi argumentare (ca definitivare a construcţiei: laturile din spate, jos şi sus);

sinteza proprie, reflecţii (rezultatul final: cubul). Construirea cubului se realizaează prin:

Activare

Asamblare

Consolidare

Sinteză proprie

REFLECŢIA

RĂSPUNSUL

INTERPRETAREA

Page 85: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

85

Pentru a realiza o sarcină, trebuie definite faţetele cubului, pornind de la modul de punere a întrebărilor. Un cub poate fi construit folosind următoarele faţete:

ARGUMENTAŢI

ANALIZAŢI ASOCIAŢI COMPARAŢI

APLICAŢI Consideram acest instrument util în situaţiile când profesorii intenţionează analiza de

profunzime a unui fenomen; alegerea instrumentului depinde şi de timpul didactic alocat, deoarece, fiind bazata pe o analiză detaliată, utilizarea lui consumă timp. Prin mecanismele şi operaţiile cognitive pe care le solicită, metoda analizei diverselor faţete ale unei probleme permite studenţilor să realizeze învaţarea secvenţiala şi progresivă şi stimulează reflecţiile proprii.

Este posibil ca analiza să fie realizată şi în alte variante: prin utilizarea unor tabele, prin formularea de întrebări, prin elaborarea unor concluzii care să evidenţieze specificul problemei analizate.

CUBUL DE COMPLETARE Este o modalitate de analiza şi interpretare din perspective multiple a problematici, sarcinile de

lucru fiind menţionate pe cele 6 laturi ale unui cub: Descrie! Compară! Asociază! Aplică! Analizează! Argumentează pro sau contra! Utilizarea acestui instrument permite obţinerea unor informaţii cât mai cuprinzătoare în

legatură cu o temă, un concept, acestea fiind rezultatul activităţi individuale progresive, care presupune parcurgerea mai multor etape în construirea înţelegerii, de la cea de cunoaştere simplă până la cea de argumentare, valorizare, exprimare a unor judecăţi de valoare.

Poate fi valorificat ca un instrument de învăţare constructivistă deoarece oferă subiectului punctele de sprijin necesare pentru realizarea, în mod independentend, a propriei cunoaşteri, a propriei înţelegeri, pentru construirea unei realităţi subiective, interioare, ca o reflectare a celei obiective, exterioare.

Sarcinile corespunzatoare fiecăreia dintre cele 6 feţe ale cubului presupun valorificarea cunoştintelor anterioare asimilate de fiecare subiect în parte, dar şi apelul la un material sau conţinut informativ care poate fi prezentat pentru analiza, dezbatere. Acestea constituie însă doar suportul teoretic necesar pentru realizarea unor analize, interpretari, comparaţii, asocieri, corelaţii între teme, idei, concepte date sau specifice domeniului respectiv, dar şi altor domenii. Sarcinile propuse antreneaza astfel diferite operaţii ale gândirii, într-un demers progresiv, gradat. Ele îi

ASOCIAŢI

Page 86: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

86

solicită subiectului valorificarea unor abilităţi, capacităţi, competenţe multiple şi variate, respectiv de cele de prelucrare primară a informaţiilor până la cele bazate pe utilizazarea mecanismelor abstracte de înţelegere, respectiv:

de orientare în tematica respectivă de identificare sesizare a aspectelor esenţiale de surprindere distingere a elementelor noi de explorare de prelucrare de reformulare exprimare în cuvinte proprii a anumitor idei de găsire de noi sensuri, semnificaţii de structurare, sintetizare a informatiilor de comparare, asociere a acestora cu altele mai vechi de stabilire de analogii de oferire exemple concludente de argumentare.

Toate aceste aspecte pot fi reflectate la nivelul cubului de completare: Argumentează Compară Aplică Analizează

DIAGRAMA IDEILOR ESENŢIALE

Diagrama ideilor esenţiale reprezintă un instrument care poate fi folosit în instruirea de tip cognitiv-constructivist, în etapa de realizare a sensului, respectiv de descifrare, înţelegere proprie a unui text, de reprezentare mentală, într-o manieră personală a conţinutului ideatic transmis prin textul/fragmentul respectiv. Acest instrument poate fi folosit de către studenţi pentru a se familiariza cu conţinutul unor teme, creându-li-se posibilitatea de a face comentarii personale pe marginea textului, de a formula intrebări-problemă, ipoteze ameliorative, soluţii, alternative, toate acestea fiind utile în înţelegerea temei sau problemei respective, în construirea cunoaşterii de către fiecare individ în parte, într-un mod subiectiv, personalizat.

Diagrama ideilor esenţiale poate fi utilizată ca instrument în cadrul mai multor modele de instruire cognitiv-constructivistă, respectiv:

Asociază

REFLECŢII PERSONALE

Page 87: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

87

în cadrul mode E-R-R (Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie) în cadrul modelului OLE (Open Learning Environments)

Rolurile profesorului într-o activitate bazata pe valorificarea unui asemenea instrument sunt de:

mediator facilitator de organizare a condiţiilor de antrenare sustinere motivare

Activitatea studenţilor în realizarea acestui instrument presupune: descifrarea, intelegerea textului reformularea ideilor formularea de întrebări de înţelegere, de ipoteze, păreri personale organizarea, esenţializarea conţinuturilor sub formă de idei realizarea de analize critice negocierea în grup cooperarea, argumentarea unei idei, susţinerea acesteia în faţa colegilor.

Realizarea acestui instrument presupune parcurgerea mai multor etape: lectura initiala, de recunoaştere, pentru familiarizarea cu conţinutul textului, cu ideile

generale ale acestuia, cu elementele legate de grafică, de redactare: aşezarea în pagină, împărţirea textului pe capitole/subcapitole, evidenţierea unor concepte, idei;

lectura de înţelegere, pentru descifrarea textului, personalizarea lui, respectiv exprimarea în cuvinte proprii a unor idei, formularea unor întrebări de înţelegere şi căutarea răspunsurilor celor mai potrivite. Pot fi efectuate mai multe lecturi, în funcţie de dimensiunile textului, de dificultatea lui, de abilitatea celui care citeşte de a surprinde esentialul.

esenţializarea textului, structurarea, sistematizarea lui sub forma unor idei esenţiale

Reprezentarea instrumentului:

Acest instrument solicita apelul la informaţia ştiinţifica acumulată, 1a cunoştintele psiho-pedagogice şi metodice asimilate, la valorificarea corespunzătoare a limbajului pedagogic, de specialitate, dar şi la experienţa directa (din timpul activităţilor susţinute în faţa c1asei) sau indirecta (din observaţiile făcute în timpul activităţilor susţinute de cadre didactice, în timpul practicii pedagogice).

Idei esenţiale

Ideea 3

Ideea 2

Ideea 1

Reflecţii personale

Page 88: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

88

ANALIZA SWOT

Analiza sau tehnica SWOT este o modalitate prin care poate fi evaluată calitatea, eficienţa unei situaţii, a unei activităţi, care presupune identificarea de către fiecare subiect a:

punctelor tari (strengths) - respectiv a calităţilor, trăsăturilor pozitive, a atitudinilor, comportamentelor corecte;

punctelor slabe (weakness) - a unor neajunsuri care pot fi remediate; oportunităţilor (opportunities) - a posibilităţilor de dezvoltare, înlăturare a obstacolelor; ameninţărilor (threats) - care pot afecta buna desfăşurare a unei activităţi, care pot constitui

potenţiale obstacole în dezvoltare. În activităţile cu studenţii, acest instrument poate fi folosit pentru analiza unor situaţii, cazuri,

probleme semnalate în practica educaţionala sau poate fi folosit un instrument de auto analiza, autocontrol, autoreglare. În primul caz, utilizarea analizei SWOT presupune exersarea capacităţilor de analiză critică, obiectivă, realistă pentru identificarea aspectelor pozitive şi negative, dar şi a capacitaţilor predictive, anticipative, pentru formularea de soluţii optimizatoare sau pentru anticiparea unor posibile riscuri. În al doilea caz, în care analiza SWOT este valorificată pentru analizarea unor acţiuni sau demersuri proprii, ea se bazează special pe valorificarea metacogniţiei, a capacităţilor de monitorizare a propriului demers cognitiv întreprins, cu semnalarea aspectelor reuşite, dar şi celor nereuşite, ambele fiind utile pentru insuşirea unor tehnici de muncă intelectulă viitoare.

Rolurile studentilor constau, în acest caz, în autoobservarea şi autoanalizarea activităţii întreprinse, a rezultatelor obţinute, în identificarea aspectelor pozitive negative ale acestei activităţi, în valorizare, comparare a lor cu cele ale colegilor sau cu cerinţele formulate, în prelucrarea acestor informaţii obţinute, analizarea şi formularea de judecăţi, predicţii, în autocontrol, autoapreciere, autocorectare, ameliorare a activităţii/rezultatelor viitoare.

Deoarece accentul cade pe activitatea studenţilor, cea a profesorului este redusă la crearea contextului adecvat, la oferirea tuturor punctelor de sprijin necesare, la coordonarea activităţilor şi la monitorizarea activităţii, astfel încât să fie evitate greşelile, nereuşitele, iar constatările, observaţiile studenţilor sa fie cât mai realiste, mai obiective, mai pertinente.

ACTIVITATE

PUNCTE TARI

AMENINŢĂRI

REFLECŢII PERSONALE

OPORTUNITĂŢI

PUNCTE SLABE

Page 89: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

89

BLAZONUL PERSONAL

Acest instrument pune în evidenţă relaţia dintre experienţele anterioare de învăţare şi cele

prezente şi viitoare, legăturile cognitive dintre acestea, care dau posibilitatea formulării de ipoteze, întrebări, reflecţii asupra temei. Prin prezentarea propriilor păreri studenţii sunt încurajaţi să contribuie la construirea universului teoretic şi practic al formării ca viitori profesori. Pornind de la experienţa personală studenţii au prilejul sa anticipe importanţa fiecărui factor al dezvoltării -personalităţii, contribuţia formelor educaţiei, precum şi rolurile profesorului în formarea personalităţii elevilor.

Acest instrument are ca scopuri: înţelegerea, asimilarea, acomodarea, echilibrul cunoştintelor de bază a pregătirii

pedagogice; construirea mentală de interpretări proprii şi reflecţii privind rolul pregătirii

psihopedagogice; "Blazonul personal", ca instrument de autoanaliză, dă posibilitatea prin reflecţie individuală

studenţilor să analizeze şi să interpreteze fapte pe care le-au trăit în scopul de a învăţa din ele. De asemenea, prin reflecţiile formulate ca viitori profesori pot înţtelege experienţele anterioare ca sprijin în adoptarea unor decizii menite să îmbunătăţeasca pregătirea în profesiunea didactica. Evaluarea experienţelor anterioare trebuie privită ca punct de plecare, ca temelie pe care studenţii işi construiesc, ca novici, cunoaşterea. Pentru înţelegerea subiectivă a temei studenţii relationează experienţa nonformală şi informală, precum şi cunoştintele şi experienţele anterioare.

În acest instrument autoanaliza şi autocunoaşterea critică sunt puncte de plecare în proiectarea acţiunilor viitoare de cunoaştere în domeniul pedagogiei.

DIAGRAMA DE STEREOTIPII, PREJUDECĂŢI, GREŞELI ŞI CONFUZII

Diagrama de prejudecaţi, greşeli şi confuziii este un instrument folosit cu succes în activitatea cu studenţii. Se pot identifica o seriee de prejudecati, greşelieli şi confuzii în domeniul educaţiei, în raport cu o serie de aspecte ce privesc problematica specifică.

Recurgându-se la formarea studenţilor în stil cognitiv-constructivist, prin intermediul acestui instrument se pot atinge urmatoarele scopuri:

• evaluarea gradului de înţelegere • identificarea aspectelor problematice, care ridică semne de intrebare, care nu sunt lămurite, lasă loc interpretărilor şi comporta mai multe tipuri de analiză

• depistarea cauzelor care genereaza confuzii, care duc la comiterea de greşeli • stabilirea principalelor aspecte pozitive şi negative, avantaje şi dezavantaje

• inventarierea prejudecatilor

Page 90: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

90

Parcurgerea etapelor de constituire a diagramei de prejudecati, greşeli şi confuzii impune

respectarea următoarelor reguli: identificarea corect a problemei supuse atenţiei realizarea brainstormingu-ului în vederea identificării aspectelor referitoare la

conţinutul sarcinii examinarea listei de aspecte, elemente, probleme semnificative pentru sarcina dată construirea diagramei de prejudecăţi, greşeli şi confuzii

Pentru o mai bună aplicare a instrumentului definim conceptele cheie.

Stereotipizarea constituie acel proces de emitere a unor etichete generalizatoare care pleacă de la credinţe şi valori particulare, accidentale. Ne este greu să înţelegem şi să stăpânim diversitatea, multiplicitatea, particularul şi, de aceea, apelăm la categorizare prin simplificare şi generalizare. Stereotipurile sunt scheme rigide de înţelegere a altora, fiind axate pe nuanţări. Aceste etichete se fac de cele mai multe ori la adresa altora, la cei de alte etnii sau culturi. Pornind de la propriul sistem valoric şi de definire a celorlalţi se fac atribuiri premature care conduc la ierarhizări părtinitoare ale persoanelor şi grupurilor şi constituie comportamente discriminatorii prin ele însele.

Stereotipizarea, în general, se referă la imaginile mentale care organizează şi simplifică lumea în categorii pe baza proprietăţilor comune. Când sunt folosite în legătură cu rasa sau cu relaţiile etnice, stereotipurile se referă la un consens în ceea ce priveşte atributele generalizate ale celorlalţi, atât fizice, cât şi culturale. Generalizările sunt consecinţa stereotipurilor care reprezintă „ formule precodate” categorii cognitive necesare pentru ordonarea diversităţii. Deseori, stereotipurile dau naştere la discriminare şi la comportamente rasiste.

Definiţie O definiţie simplificată poate desemna stereotipurile, în viziunea lui Leyens, ca :

un ansamblu de convingeri împărtăşite vizavi de caracteristicile personale, de trăsăturile de personalitate, dar şi de comportament, specifice unui grup de persoane.

PROFESOR- mediator, facilitator

Stereotipii ..........................................................................................................................................................................

Greşeli .........................................................................................................................................................................

Confuzii .........................................................................................................................................................................

Prejudecăţi ..........................................................................................................................................................................

Page 91: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

91

Originea conceptului Inventatorul, cel care a consfinţit noţiunea de stereotip este Walter Lippmann, deşi termenul

este prezent din 1798. Lippmann este cel care a tratat noţiunea de stereotip din punct de vedere psihosocial, fiind convins că stereotipul nu poate exista decât dacă este încărcat puternic cu o tonalitate afectivă, originea sa fiind una pur socială şi alimentată prin diversele pârghii sociale.

Lippmann a fost cel care s-a preocupat, în mod prioritar, de originea cognitivă a conceptului de stereotip, plecând de la ideea că noi suntem determinaţi să funcţionăm pe baza unor imagini din mintea noastră, a unor generalizări abuzive, a unor pierderi de memorie, aceste procese fiind impuse de nevoia de selecţie cognitivă care trebuie să se realizeze ca urmare a mediului foarte complex care acţionează permanent asupra noastră. Într-o abordare cognitivă a stereotipurilor, se consideră că individul asociază în memorie conţinuturile stereotipe şi etichetele categoriale. Pornind de aceste etichete şi generalizări nefondate putem prezenta o serie de afirmaţii care reflectă tendinţa de stereotipizare a unei populaţii etnice: “Ţiganii fură.” “Ţiganii sunt handicapaţi mental şi nu fac faţă la şcoală.” “Ţiganii trăiesc pe spinarea altora.” “Ţiganii sunt asociali şi distrug locuinţele pe care le au.” “Ţiganii au moravuri proaste - neam de lăutari şi scandalagii” “Ţiganii sunt uniţi, de aceea sunt periculoşi.” „Ţiganii nu vor să se integreze, să muncească, să înveţe şi să trăiască civilizaţi.” „Ţiganii sunt nespălaţi.” “Ţiganii ne strică imaginea în Europa.”

Aceste generalizări reprezintă startul unor fenomene periculoase precum rasismul, extremismul, discriminarea atât la nivel individual dau izolat la nivelul unor grupuri sau comunităţi, dar şi la nivel statal, prin politicile promovate şi prin extensia practică a acestora în instituţiile statului.

Prejudecata Definiţii

prejudecata reprezintă un grup de opinii nefondate şi de atitudini legate de un individ sau de un grup şi care îl prezintă pe acest individ sau grup într-o lumină nefavorabilă.

prejudecata cuprinde credinţe personale şi raţionalizări care permit stereotipizări nedrepte din partea altor grupuri, diferite rasial sau cultural, şi predispune la acţiuni negative împotriva lor, deseori ducând la discriminare.

fenomenul de prejudecată implică respingerea celuilalt, considerat ca membru al unui grup faţă de care se manifestă puternice sentimente negative.

R. Z. Bourhis consideră că prejudecăţile sunt „ atitudini problematice în măsura în care ele impun generalizări defavorabile asupra fiecăruia din indivizii membri ai unui grup anume, indiferent de diferenţele individuale existente în interiorul grupului”.

Prejudecăţile sunt atitudini problematice în măsura în care ele impun generalizări defavorabile asupra fiecăruia din indivizii membri ai unui grup anume, indiferent de diferenţele individuale existente în interiorul grupului. Prejudecăţile pot apărea faţă de membrii oricărei categorii sociale diferită de cea proprie, în legătură cu care există sentimente negative, defavorabile. Prejudecăţile sunt deseori clasificate în funcţie de categorie socială care face obiectul generalizării. De pildă, sexismul este prejudecată în privinţa femeilor sau bărbaţilor; antisemitismul este prejudecată faţă de evrei, iar rasismul este prejudecată faţă de membrii unei alte „rase”. Factori care declanşează şi întreţin prejudecata Cele mai frecvente forme pe care le îmbracă prejudecata sunt sexismul, antisemitismul, rasismul. Aceste atitudini negative faţă de membri unei comunităţi sunt, de cele mai multe ori, induse prin intermediul: fenomenului de îndoctrinare realizat sub influenţa unei personalităţi autoritare. Psihologia

socială a lansat ipoteza şi a demonstrat că în spatele implementării şi promovării prejudecăţilor se află cel puţin o persoană autoritară care este suficient de motivată şi

Page 92: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

92

dispune şi de mijloacele necesare de a realiza acestă îndoctrinare. Persoanele autoritare sunt acele persoane care o perioadă îndelungată de timp şi-au reprimat tendinţele agresive resimţite faţă de părinţi sau faţă de cei care i-au înconjurat şi care aveau drept de decizie asupra lor, a căror atitudine a fost severă şi ameninţătoare. Aceste atitudini şi le-au proiectat asupra asupra grupurilor minoritare, a indivizilor din cadrul ei. Acest proces, la rândul său, dă naştere unui ansamblu de convingeri iraţionale cu rolul de a „proteja” individul împotriva aspectelor inadmisibile ale sinelui şi ale realităţii sociale. Formele de autoritarism se caracterizează printr-un mod de gândire schematic şi rigid care predispune la prejudecată. Acest stil, rece, pur raţional, este expresia unei mentalităţi dogmatice care izolează convingerile individului, rezistă la schimbări de opinie şi face apel la autoritate ca ultim principiu de justificare a celorlalte principii adoptate, pe care încearcă să le impună cu orice preţ. Interpretarea efectului discriminatoriu s-a bazat pe conceptele de categorizare, comparaţie socială şi identitate socială.

fenomenul de identitate socială în baza căruia se realizează categorizarea socială, fiind trasată linia de dominanţă existentă între grupuri în funcţie de care se fac etichetările ulterioare. Ca rezultat al procesului de categorizare, idividul se identifică cu anumite grupuri specifice caracterizate de sex, vârstă, etnie, clasă socială, rasă, religie, ajungând să-şi formeze în timp imagini distorsionate şi părtinitoare faţă de membri altor grupuri de cât cel propriu, stereotipuri, să adopte atitudini defavorabile, prejudecăţi- şi să recurgă la comportamente ce duc la prejudicierea acestora, discriminare.

teoria conflictelor reale potrivit căreia prejudecăţile, fenomenele discriminatorii şi ostilităţile intergrupuri se datorează concurenţei care apare între grupuri pentru resurse limitate. Există o relaţie direct proporţională între aceste fenomene, sesizată de psihosociologul Jackson, care a demonstrat că prejudecăţile şi dicriminarea sunt cu atât mai intense cu cât există o mai mare competenţă pentru resurse limitate.

Page 93: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

93

DIAGRAMA VENN A ASEMANARILOR ŞI DEOSEBIRILOR

Este o reprezentare grafică ce presupune intersectarea a două sau mai multe cercuri:în primul cerc se notează caracteristicile unui concept, în cel de-al doilea caracteristicile altui concept, iar în interscţia, se marcheaza notele, caracteristicile comune ale celor două cercuri. Această reprezentare grafică este un instrument util în activarea operaţiilor esenţiale ale gândirii: analiză, sinteză, generalizare, comparare, abstractizare.

Avantajele utilizării diagramei Venn: Stimulează gândirea critică, analitică; Favorizează cunoaşterea directă a realităţii, prin stabilirea diferenţelor

specifice între două concepte; Facilitează cunoaşterea, cercetarea proprie; Invită la sintetizare, asociere, analogie, realizarea de distincţii;

II I

MODALITĂŢI- POSIBILITĂŢI DE COMBINARE

Page 94: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

94

Implică funcţiile superioare ale gândirii; Favorizează formularea de reflecţii, observatţi, constatări; Favorizează implicarea activa şi chiar interactivă.

În general, descoperirea caracteristicilor unui concept, prin opozitie /analogie/ comparatie cu alt concept, concretizată într-o reprezentare grafică de tip diagrama Venn, necesită implicare activă şi efort individual. Totuşi, printr-o organizare eficientă a demersului de comparare, investigare, analiză, în sesizarea particularităţilor conceptelor respective pot fi implicati şi alti doi-trei parteneri, în vederea valorificării muncii în grup de tip cooperativ sau colaborativ. O alternativă este reprezentată de bula dublă.: Caracteristici proprii Caracteristici proprii Caracteristici proprii concept X concept X+ Y concept Y

În construirea cunoaşterii, pe baza acestui instrument, sunt respectate principiile constructiviste ale instruirii. Este stimulată, susţinută învăţarea contextuală, situaţională, studenţii se implică activ şi interactiv în rezolvarea sarcinii, antrenând evaluări formative.

CIORCHINELE CUVINTELOR CHEIE

Acest instrument este util în procesul de descifrare, înţelegere a unui text, asigurând o bună esenţializare a acestuia. Extragerea cuvintelor cheie urmează, în linii mari acelaşi traseu ca şi cel pentru extragerea ideilor principale, respectiv unul care facilitează căutarea, descoperirea cunoştinţelor. Avantaje: creează posibilitatea formării şi exersării unor capacităţi de studiu individual, de muncă

independentă oferă condiţii pentru exersarea operaţiilor de analiză, sinteză ale gândirii oferă posibilitatea realizării unor generalizări asigură premisele necesare dezvoltării capacităţii de autoinstruire

Dezavantaje: superficialitatea dificultăţi privind relaţionarea corectă a conceptelor, ideilor insuficienta cooperare, colaborare, determinate de absenţa exerciţiului anterior îndelungat

Concept

X

Concept

Y

Page 95: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

95

Bibliografie selectivă:

Toma, S. - Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnică, 1994

Gagne’, R.M, Briggs,L.J. - Principii de design al instruirii, Bucureşti, EDP,1977.

Soitu,L. - Pedagogia comunicării, Bucureşti, EDP,1997.

ACTIVITATE REFLECŢII

Page 96: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

96

CARTEA NUNȚII Reprezentare uşor caricaturală

Prof. Mioara Grigore

Conceptul călinescian de proză se articulează prin câteva disocieri elementare. În primul rând, genul eminamente prozaic îl constituie, pentru Călinescu romanul. În funcţie de această specie, criticul defineşte, prin demarcări succesive, şi celelalte forme narative. Explicaţia unei asemenea atitudini este relativ simplă: dincolo de interesul personal manifestat pentru acest ,,gen prozaic”, dincolo de abundenţa şi de popularitatea pe care forma respectivă le-a atins în perioada interbelică, romanul rămânea cea mai complexă structură epică, a cărei elucidare fixează aproape automat şi statutul celorlalte sectoare narative.

Elementul narativ fundamental îl reprezintă, pentru Călinescu, personajul: după cum romanul este forma ,,prozaică” prin excelenţă, personajul întruchipează componenta ,,prozaică” prin excelenţă. Prin urmare, textul narativ poate fi descris ca un ansamblu structurat în jurul protagonistului; iar natura acestuia determină în egală măsură valoarea operei, apartenenţa ei generică, precum şi specificul metodei călinesciene de analiză a prozei.

Când G. Călinescu vorbeşte despre roman, o face de obicei, în termeni vagi, doar pentru a-i celebra excelenţa narativă. De pildă: ,,Un roman este o operă literară, o operă de condensare a vieţii, nu pur şi simplu o scriere lungă” . Sau: ,,Romanul este expresie directă a vieţii, fără reacţiuni personale şi fără obligaţiuni de originalitate temperamentală şi verbală şi ca atare cere în primul rând o mare experienţă de viaţă.”

Realitatea este că primul roaman al lui G. Călinescu nu a impresionat la apariţie decât cel mult câteva spirite fine, azi ea reapare la suprafaţă prin imensul prestigiu al autorului, dar riscă o politicoasă răceală. Reţinem din peisajul citadin plăcerea raţionalistă a suprafeţelor şi sferelor, setea de geometrie. Peisajul călinescian, implică două mişcări oponente, la el complementare, nici un aspect al realului nu e receptat ca fluviu de senzaţii – G. Călinescu e un anti-impresionist consecvent – acestea cristalizează totdeauna într-un sistem esteticeşte constituit. Stilul a fost redus la funcţia comunicării directe, elementele artistice ale prozei au dispărut, resorturile psihologice înseşi rămânând ascunse în materialitatea faptică, schematizată, esenţializată până la caricatură. Scriitorul nu alungă nici un real din câmpul estetic, orice spune el e convertibil în prototipii, deci cine are sentimentul urâtului, al dezordinii sau atoniei estetice nu are cultură sau îi lipseşte forţa creatoare, id est capacitatea de a recunoaşte în real modele artistice sau literare.

În Cartea nunţii criticul visa la o sinteză între formele ,,pure”(senzaţionale) ale epicului şi observaţia caracterologică, între comercial şi literar.” Despre Cartea nunţii, G. Călinescu scria în Istoria literaturii române că a intenţionat “pe de o parte de a se recrea, pe de alta, de a face un exerciţiu minor, în vederea unei plăsmuite opere epice[...] realizând un roman liric, la modul grec”, după modelul Daphinis şi Chloe de Longos. Punctele comune cu romanul grec ar fi permanenţa unui cuplu erotic ( Jim şi Vera) şi iniţierea tinerei soţii.

În decor citadin, cu baruri, automobile, ştranduri, tânărul profesor Jim Marinescu, de curând întors de la studii din străinătate, se îndrăgosteşte de Vera şi se căsătoreşte cu ea. Intenţia demonstrativă devine vizibilă în simplitatea voită a subiectului, în tratarea lui astfel încât, prin haina ţipător de modernă, să transpară schemele eterne ale iubirii. Lumii exuberante, luminoase, a lui Jim şi Vera, i se opune “casa cu molii” – o lume a destrămării, a sterilităţii, a morţii. Autorul surprinde universalul în aspectele lui fundamentale de întocmire şi destrămare –tinereţea şi senilitatea, diafanul şi decrepitudinea. “Schematic, atitudinea din romanul dlui Călinescu se reduce la un contrast de esenţă lirică şi rezolvat tot printr-un proces liric. De o parte stau bătrânele asexuate din << casa cu molii >>, la care se adaugă şi abulicul Silvestru Capitanovici, bătrânul profesor sinucis, după un abstract examen de conştiinţă, de cealaltă se opun simetric Jim, Vera şi Bobby, reprezentanţi ai tinereţii şi ai unui simţ panic al voluptăţii de a trăi.”

Page 97: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

97

Tinereţe şi bătrâneţe, viaţă şi moarte (moarte- neînţeleasă neapărat în sensul dispariţiei fizice a fiinţei), cam asta ar fi esenţa primului roman al lui Călinescu , în care – nota D. Micu- se găsesc “embrionar” toate romanele călinesciene, “aşa cum în ghindă stau ascunşi viitorii stejari.”

G. Călinescu întocmeşte aici nu portrete disparate, ci un univers închis, cu exemplare tipice, complementare unul faţă de celălalt, faţete ale unui întreg. Cartea nunţii este monografia familiei văzută ca instituţie. Spiritul de comandă îl exprimă tanti Ghenca. Înţepenirea în respectarea tradiţiei, setea de dominaţie nefiltrată de îndoieli sunt aparent garanţii de stabilitate. “Îmbrăcată cu îngrijire, cu părul încă negru, foarte frizat şi agrafă mare de argint la gâtul peste tot acoperit, avea din cauza profilului icteric şi sarcastic mare asemănare cu Dante Aligheri.” Este instanţă supremă a “casei cu molii”; ea sanctifică iniţiativele şi veghează tiranic la menţinerea disciplinei. La masă digeră mâncărurile cu gesturi măsurate, încet, obiectiv, protocolar, cu o siguranţă de sine care impune. Tanti Ghenca e în felul ei mucalită; ea ştie că în Italia “oamenii dorm ca vitele şi mănâncă pisici şi broaşte.”; când Magdalina îi ghiceşte în cafea, Ghenca spune cu umor: “Mai bine uită-te în ceaşca mea, să vezi dacă mă mărit”, iar când Silivestru îşi schimbă comportamentul, ea explică astfel cauza ”rătăcirilor” lui ”I-a făcut nebuna farmece, fetelor!”

Pe tanti Ghenca o cântă Călinescu şi într-o poezie, cu toată atmosfera care se degajă din “casa cu molii”: ,,Cu degetele pipăi aceast miere-etruscă, Uscată ca o lavă, cu smalţuri de coral Solidă, fără vârstă, în miezul mineral, În care doarme-o veche, zaharisită muscă. Tu crezi, o, tanti Ghenca, în marea biruinţă Asupra morţii? Moartea e-n scrinul dumitale! Aşa vorbesc şi ronţăi dulceaţa de cristale, Mătuşa mă priveşte cu mare suferinţă.”

Pasiunea păstrării lucrurilor vetuste dezvăluie o trăsătură de caracter pe care locatarii încearcă s-o disimuleze- avariţia. Pe bătrâna Ianca, al cărei portret este desenat admirabil-"Lângă sobă, într-o ladă lungă, joasă, ce era un fel de bancă cu sertar slujind şi de pat, şedea întinsă ca într-un sicriu, între ţoale învechite, o mumie vie, descarnată până la ivirea ţestei. Pielea feţei şi a mâinilor, uscată ca un pergament, era străbătută de sfori mari de vine negre, iar ochii păreau scurşi în fundul capului. Liniile scheletului se vedeau aşa de limpede prin pielea scorojită încât Jim ar fi crezut de mult pe bătrână osificată dacă o mişcare înceată a capului n-ar fi dezminţit această opinie. ” Avariţia îi caracterizează pe toţi, dar prototipul rămâne tanti Mali. Avariţia ei atinge forme fabuloase şi lumea o numea ,,Colivăreasa”. Adună şi depozitează orice- crâmpeie de lumânări, drajeuri de la festivităţi imemoriale, precum şi un număr înfricoşător de farfurii şi pahare de la diferite pomeni la care asistă. Adesea prezidează, cu bonetul şi pălăria ei scurtă cu miros de colivă evenimentele triste fiindcă decesele n-o întristau deloc, ba, dimpotrivă vorbea cu voluptate şi cu admiraţie de luxul şi ceremonialul mortuar, ca de ceva important numai din punct de vedere administrativ. În dulapurile ei găsim fragmente de cozonac pietrificat, praline şi chiar jucării. Nesimţitoare la frig, face focul numai cu jurnale, iar lemnele adunate din vămuiri datează din epoci îndepărtate.

Trăsătura fundamentală ce caracterizează existenţa bătrânelor este provizoratul. Mătuşile visează să părăsească locuinţa părăginită, să recâştige prestanţa obştească. Locatarele “casei cu molii” suferă de o scleroză a spiritului, pentru că obiectele pe care le înmagazinează cu fanatism nu reintră în circuitul vieţii. Mătuşile ies pe poartă după intervale lungi de amorţire de 4-5 ani, constrânse de disciplina familiei să asiste la o înmormântare sau la o nuntă. Atunci ivirea lor în oraş capătă aureola unui eveniment, convoiul defilează solemn prin faţa muritorilor oarecare. Programul zilei se reduce la dormit, la tihna vegetării, la conversaţii banale, repetate în neştire. Inamicul principal este scurgerea vremii. Bătrânele joacă o comedie structurală, prin care încearcă să anuleze noţiunea timpului. Ora prânzului nu este respectată, toate locatarele simulând uitarea. La rarele lor

Page 98: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

98

apariţii în oraş, costumaţia e o pestriţă îmbinare de mode, pălăriile, rochiile şi mantourile datând din perioade diferite. Singură, tanti Lisandra lasă să iasă din acest univers putred şi, până la urmă reuşeşte, căsătorindu-se.

Jim îşi numeşte propriile mătuşi “mumii ambulante, maţe uscate”, iar Silivestru, fratele lor, le consideră o piedică morală în calea realizării lui pe plan matrimonial fiindcă tot timpul atitudinea lor a fost descurajantă: ,, Ei- zise acră de nemăritare una- tocmai pe asta ai găsit-o? Pe ofticoasa asta?”, “Silivestru, tu nu eşti om să ţii casă – decretă alta- bagă bine de seamă când faci pasul ăsta.”

Ieşirea din actualitate e ostentativă: mătuşile cultivă fără teamă de ridicol obiceiuri prăfuite, respectă o tradiţie anacronică şi stupidă. În acest fel, G. Călinescu descoperă încă din Cartea nunţii forme de claustrare adoptate în grup. Mătuşile lui Jim se retrag într-un univers închis, încremenit şi nu manifestă nici o curiozitate pentru ceea ce se petrece în afară. G. Călinescu subînţelege că mătuşile lui Jim formează, de fapt, o falsă unitate, fiindcă imobilismul provine din sterilitate şi închistare, din eroare biologică. BIBLIOGRAFIE: Domina bona, în Jurnalul literar, nr.2 [iunie] 1947; v. Publicistică, vol. VI, ed.cit., pp.614-673. G. Călinescu, Câteva cuvinte despre roman, 1938. G. Călinescu, Reflecţii mărunte asupra romanului , 1957. A. Terian, G. Călinescu -A cincea esenţă, Ed. Cartea Românească, 2009. G. Călinescu, Istoria literaturii române, Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1941, pp. 839. Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu- Cartea nunţii în Scrieri 2, Bucureşti, E.P.L., 1967, pp.211.

Page 99: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

99

TYPES OF MEANING

Prof. Limba Engleza Tudose Laura Emilia Școala Gimnaziala „Petre Carp”

Com. Tufești, Jud. Brăila

The problem of meaning has been debated by numerous linguists, each of them helping to improve the information about this issue and some of them realized a classification regarding the types of meaning. For example, John Lyons (1971); Geoffrey Leech (1974) and Heidi Harley (2003) dealt with this problem.

► A first classification is made by Lyons, classification which Alan Cruse also dealt with, both considering that lexical items are traditionally said to have both “lexical” and “grammatical” meaning.

► Leech made another classification regarding the types of meaning, considering that linguistic meaning can be broken into seven types: conceptual, connotative, collocative, social, affective, reflected and thematic. However two types are delineated: conceptual and associative meaning.

a) The first type of meaning, the conceptual one, “refers to the logical sense of the utterance and it is recognizable as a basic component of grammatical competence, which is alternatively described as the cognitive or denotative meaning” (Leech,1974:12).

b) The second type of meaning, the associative one, describes a composite of six models of language usage, implying the following types: connotative, social, affective, collocative, reflected and thematic. Connotative meaning is generally unstable; it varies considerably to such factors as culture, historical period, social class and the general real life experience of a speaker or group of speakers. It can be described as coincidental to language rather than an essential part of it. Connotative meaning can “embrace the putative properties of the referent due to the view point adopted by an individual, or a group of people or a whole society” (Leech,1974:14) So, in the past, “woman” has been burdened with such attributes(“frail”; “prone to tears”; “emotional” or “irrational”), as the dominant male has been pleased to impose on her, as well as with more becoming qualities such as “gentle”; “sensitive” or “hard-working”. Obviously, connotations are to vary from age to age and from society to society.

Social meaning refers to the use of a language which is expressed in the form of condolences, congratulations or blessing, is elicited by occurrences which call for the sharing of experiences or at least a show of empathy. In most cases the appropriate response is a simple “thank you”. The social meaning is effective due to the understanding of the relations existing among the speakers and the social purpose of the verbal exchange, which has a positive effect.

The reverse can also happen, as it is evidenced in affective meaning. In comparison to social meaning, the affective meaning “is only indirectly related to the conceptual representation, being more directly a reflection of the speakers' personal attitude or feelings towards the listener or his attitude to something the speaker is talking about.” (Leech, 1974:18). Such feelings or attitudes are usually negative or insincere in nature, expressed through such forms of language use as insults, flattery or sarcasm. Insults are usually expressed with reference to names for animals with negative attributes and even defects on the human body or personality (“pig”; “thief”; “beast”; “dog”); flattery is usually expressed by using attractive attributes such as “pearl”; “angel”; “lion” to suggest beauty, bravery or gentleness and sarcasm is used to express the effect of ridicule, functioning as an indirect way of communicating a negative message.

Page 100: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

100

Collocative meaning “refers to the sense a lexeme may acquire an account of the meanings of lexemes that tend to co-occur in similar environments and covers all utterances which are encoded and decoded as unitary wholes of expressions.” (Leech, 1974:19). This type of meaning is exemplified in cases of noun-adjective association (“a good child”; “a good job”); or proverbs like “one who moves slowly does not stumble”. For instance, the words “pretty” and “handsome” share common ground in the meaning “good-looking” but may be distinguished by the range of nouns with which they are likely to co-occur or collocate, so “pretty”: can be a girl, a boy or a color and “handsome” can be a boy, a man, a car. The ranges may well, of course, overlap: “handsomewoman” and “pretty woman” are both acceptable, although they suggest a different kind of attractiveness because of the collocative associations of the two adjectives.

Reflected meaning “is that type of meaning which arises in cases of multiple conceptual meaning, when one sense of a word forms part of our response to another sense”. (Leech, 1974:19) We sometimes find that when we use a word with a particular sense, one or more of its senses is reflected in it. On hearing, in a church service, the synonymous expressions “The Comforter” and “The Holy Ghost” both referring to the “Third Person of the Trinity” we find our reactions to these terms conditioned by the everyday non-religious meanings of “comfort” and “ghost”, so “TheComforter” sounds warm and “comforting”, while the “Holy Ghost” sounds awesome.

Thematic meaning is the type of meaning that “is communicated by the way in which a speaker or writer organizes the message, in terms of ordering, focus and emphasis.” (Leech,1974:22). It is often felt, for example, that an active sentence such as “Mrs. Bessie Smith donated the first prize” has a different meaning from its passive equivalent “The first prize was donated by Mrs. Bessie Smith” although in conceptual content they seem to be the same. The active sentence answers the implicit question “What did Mrs. Bessie Smith donate?”, while the passive sentence answers an implicit question “Who was the first prize donated by?”

While Leech separates conceptual meaning from various types of associative meaning (which have been discussed earlier), Lyons also distinguishes descriptive meaning from evoked and expressive meaning. Since Lyon's classification is important, other linguist included is Allan Cruse who presented these types of meaning.

► As mentioned before, Heidi Harley also showed preoccupation to this problem. According to Harley, in her book “A Linguistic Introduction to English Words” there are two main categories of listemes: function and content.

a) For many function listemes, the only definition that can possibly be helpful is a description of how it is used in a sentence. To understand this type of meaning Heidi Harley uses a tool for investigating meaning, which is the logical idea of entailment closely connected to the notion of truth. So she points out that “if we assume a given statement is true, its entailments are the other statements that logically follow –that must be true-given the meaning of the first statement”. (Harley,2003:177)

b) Content listemes carry the meanings that are summarized in dictionary entries. Examples of content words are the nouns, verbs and adjectives that form the bulk of our vocabulary. Traditional grammars of English claim that nouns are supposed to refer to “a person, place or thing”, verbs are “activities” and adjectives are “properties”. In fact nouns can mane people (girl), places (home), abstract things (idea), properties (intelligence), and also activities (work).

Language is condemned to a perpetual lack of proportion between the word and the thing it designates and because word meaning is in a continuous change therefore we have to adapt to all these phenomena and we need to adapt to this never-ending process. BIBLIOGRAPHY: ● Lyons, John, 1971, Introduction to Theoretical Linguistics, Cambridge University Press ● Leech, Geoffrey, 1974, Semantics: The study of meaning, Cambridge ● Harley, Heidi, 2003, English words: A linguistic introduction, Cambridge

Page 101: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

101

DINCOLO DE CUVINTELE ROSTITE….

Profesor pentru învăţământul preşcolar Daniela Vlaicu Grădiniţa cu P.P. „Dumbrava minunată” Tulcea

„De unde dai, Dumnezeu, îţi dă!”

Noi, cadrele didactice, avem rolul de a forma copiilor gustul pentru activităţi care să le facă bine din punct de vedere sufleteşte şi de pe urma cărora să beneficieze şi alţii. Puţini oameni mai ştiu să ofere bunătate celor din jur. Pentru a avea o viaţă frumoasă trebuie să porţi în suflet câteva valori: iubirea, respectul, credinţa, bunătatea. Fără ele nu există nimic. Un proverb albanez spune: „De la omul bun, niciodată nu vezi rele.”

Dacă fiecare dintre noi am face cat de puţin pentru schimbare, într-adevăr lumea ar fi mai bună pentru că există pe lume persoane în situaţii dificile care sunt mult mai optimiste, iubitoare şi mai vesele decât noi. Să nu-i respingem pe cei care nu sunt ca noi, dimpotrivă să încercăm să-i înţelegem şi să învăţăm ceva de la ei, în special de la copii.

În acest sens, acţiunile voluntare pot ajuta foarte mult. Voluntariatul îi ajută pe oameni să simtă că fac o diferenţă, că au puterea să schimbe lucrurile în bine.

În grădiniţa noastră, încă din anul şcolar precedent am dezvoltat acţiuni de voluntariat implicând peste 200 de copii voluntari şi părinţii acestora, 20 de cadre didactice voluntare din unitate, în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară.

Ce înseamnă S.N.A.C.? S.N.A.C. presupune dezvoltarea activităţii de voluntariat realizată de copii/elevi din învăţământul preuniversitar şi studenţi, care permite acestora să devină cetăţeni informaţi şi devotaţi solidarităţii umane. Ordinul MECTS nr. 3477/08.03.2012 privind Strategia Naţională de Acţiune Comunitară - legiferează S.N.A.C. în România. El stabileşte obiectivele, modurile de acţiuni şi organizarea, responsabilităţile şi drepturile coordonatorilor, precum şi documentele necesare pentru implementarea S.N.A.C.

Dintre obiectivele S.N.A.C. : - încurajarea implicării copiilor, ca voluntari, în activităţi desfăşurate cu persoane aflate în

dificultate, în scopul susținerii procesului de incluziune socială şi de dezvoltare educaţională personală a acestora;

- realizarea incluziunii şi implicării persoanelor aflate în dificultate, prin angajarea tuturor celor interesaţi într-un program educaţional de activităţi ce promovează intens incluziunea socială;

- includerea persoanelor izolate din punct de vedere social în viaţa comunităţilor lor locale prin activităţi desfăşurate în comun;

- dezvoltarea educațională a voluntarilor. Chiar dacă sunt foarte mici, încă de la grupa mică, copiii din grădiniţă învaţă în cadrul DOS

(Educaţie pentru societate) să accepte şi să respecte regulile de convieţuire în grup, să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective, pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, să înţeleagă binele, adevărul şi frumosul din faptele proprii şi a celor din jur.

Consiliul Naţional al Voluntariatului defineşte voluntariatul astfel: ”Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o compensaţie materială”. Mai bine de o sută de milioane de europeni sunt implicaţi în activităţi de voluntariat, trăiesc în solidaritate şi prin aceasta aduc o contribuţie în societate. În America sau Marea Britanie este o parte importantă din modul de viaţă. Multe şcoli le cer elevilor să aibă un număr de ore de voluntariat.

Voluntariatul îţi dă posibilitatea să schimbi vieţile oamenilor, în bine, chiar şi pe a ta. Dacă vrei să susţii o cauză şi nu ai bani să donezi, poţi să donezi puţin din timpul tău. Persoanele care se implică în voluntariate trebuie să fie înainte de toate, răbdătoare. Aceasta e o calitate care ar trebui să stea lângă altruism, empatie şi implicare în viaţa comunităţii. Acţiunile voluntare pot ajuta foarte

Page 102: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

102

multe persoane să se realizeze şi să-şi găsească astfel, un drum. Voluntariatul reprezintă o cale prin care oricine capătă experienţă, se poate exprima, se poate implica în problemele comunităţii din care face parte.

Prin acţiunile noastre am ajutat câteva familii din cartierul nostru prin donaţiile colectate, am împărţit daruri copiilor din centrul de copii Speranţa, am donat cărţi şi jucării copiilor defavorizaţi din judeţul nostru, am colectat haine, jocuri şi jucării pentru copiii din Grădiniţa Şcolii Ciucurova. De asemenea pe parcursul acestui an şcolar, ne dorim şi sperăm să realizăm acţiuni de voluntariat deosebite alături de copiii din grădiniţă, de părinţi, în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară, să putem contribui la reducerea marginalizării copiilor cu situaţii familiale deosebite, precum şi atitudinii copiilor şi cadrelor didactice faţă de aceştia.

Vom încerca să creem momente de bucurie pentru copiii dezavantajaţi, să-i ajutăm oferindu-le mici surprize, în funcţie de posibilităţile pe care le vom avea, de aceea cred că ar fi foarte frumos să ne unim şi să facem mai multe pentru alţii.

„Eu pot să fac ceea ce tu nu poţi face, Iar tu poţi face ceea ce eu nu pot face

Împreună putem face lucruri mari Nimeni nu poate realiza vreodată singur

ceea ce pot realiza prin parteneriat cu alţii.” Maica Theresa  

Page 103: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

103

Page 104: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum
Page 105: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum
Page 106: Concursurile Comper · CUPRINS INVATAMANTUL PRESCOLAR 1. Politici educationale pentru invatamantul prescolar. Articole 2. Psihologie prescolara. Articole 3. Curriculum optional/curriculum

Redactor sef: Calin Vlasie

Consultant stiintific: conf. univ.dr. Liliana EzechilAdresa: Arges, Pitesti, Str. Fratii Golesti nr. 130, Cod Postal 110174E-mail: [email protected]


Top Related